Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: Monitorul Oficial 723-bis din 29 Octombrie 2010 Twitter Facebook

Monitorul Oficial 723-bis din 29 Octombrie 2010

Monitorul Oficial 723 bis din 29 Octombrie 2010 (M. Of. 723 bis/2010)

38. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "Ghid de diagnostic si tratament pentru melanom" - Anexa 21 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţiemelanomul (m) este o tumora care se dezvoltã din celulele pigmentare ale epidermului, cu malignitate ridicatã şi ratã crescutã de mortalitate. factorul genetic şi expunerea la radiaţia solarã / ultravioletã reprezintã principalii factori de risc.1.2. importanţã medico-socialã● incidenţa în continuã creştere; incidenţa melanomului în europa este de 12/100 000 iar prevalenţa de 1%.● afecteazã adulţii de vârstã medie● femeile sunt afectate mai fecvent dar cu un prognostic mai bun.● apare mai frecvent:- la persoane ...

39. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "LUPUSUL ERITEMATOS CRONIC (LEC)- Ghid de diagnostic si tratament" - Anexa 20 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţieafecţiune cutanatã cronicã de etiologie necunoscutã, localizatã pe zone fotoexpuse şi declansatã sau agravatã de expunerea la soare.1.2. importanţa medico-socialã● frecvenţa maximã de apariţie 20-40 de ani● raportul brabaţi: femei este de 3 : 2 pana la 3 : 1● 5% dintre pacienţii cu lec vor dezvolta lupus eritematos sistemic2. criterii de diagnostic2.1. simptome si semne clinice esenţiale● placi eritemato-papulo-scuamoase localizate pe zone fotoexpuse, care se vindecã cu cicatrici atrofice● placi eritemato-papulo-scuamoase şi alopecice ...

40. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "LUPUSUL ERITEMATOS ACUT/SISTEMIC - Ghid de diagnostic si tratament" - Anexa 19 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definitiecolagenoza majora, de etiologie necunoscuta, cu patogenie autoimuna, caracterizata prin afectare cutanata si afectare sistemica grava, ce poate sa conduca la deces.1.2. importanta medico-sociala- incidenta intre 1-10 cazuri la 1 milion de locuitori- raportul femei: barbati este de 8: 1- 85 % din cazuri apar la femei în perioada fertila2. criterii de diagnostic2.1. simptome si semne clinice esentiale- manifestari cutanate precipitate sau exacerbate de expunerea la soare (ultraviolete)- rash malar (eritem al fetei în ...

41. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU LICHEN PLAN" - Anexa 18 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţie: boalã de etiologie neprecizatã, de regulã a adultului, constând dintr-o erupţie tegumentarã papulo-scuamoasã cu elemente predominant izolate, pruriginoase, care poate prezenta asociat modificãri ale mucoaselor bucalã şi genitalã, spontan rezolutivã cu excepţia formei de lichen plan hipertrofic, care persistã cronic indefinit1.2. importanţã medico-socialã- boalã relativ frecventã la adulţi cu meserii solicitante psihic (stres zilnic)- asociere posibilã cu hepatite cronice cu virus c sau cu situaţia de purtãtor asimptomatic de virus hepatitic c- pruritul ...

42. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "Insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare - Ghid de tratament" - Anexa 17 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 2010În conformitate cu management of chronic venous disorders of the lower limbs: guidelines according to scientific evidence (international angiology, vol 27, febr. 2008)acute and chronic venous disease: current status and future directions (journal of vascular surgery, vol 45, suppl 3, december 2007)definiŢie Şi epidemiologieinsuficienţa venoasã cronicã este caracterizatã de simptome şi semne instalate ca rezultat al alterãrilor structurale şi funcţionale ale venelor.simptomele caracteristice sunt senzaţia de picior greu, senzaţia de picior obosit, crampele predominant nocturne, durerea, ...

43. GHID din 16 septembrie 2010 "FISA DE EVALUARE A PACIENTILOR 8-17 ANI CU PSORIAZIS IN PLACI CRONIC MODERAT SAU SEVER IN VEDEREA INITIERII/CONTINUARII TRATAMENTULUI CU ETANERCEPT"*) - Anexa 16 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 2010comisia cnas pentru aprobarea tratamentului psoriazisului cu agenŢi biologicipacientnume ........................ prenume ........................data naşterii: [][][][][][][][] cnp: [][][][][][][][][][][][][]adresa......................................................................................................................................................................................................telefon .............. casa de asigurãri de sãnãtate .............diagnostic cert de pso: anul ......... luna ............data debutului pso: anul ......... luna ............la iniţierea tratamentului se va anexa şi buletinul de analizã histopatologic, în original sau copie autentificatã prin ...

44. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU ERIZIPEL SI CELULITA" - Anexa 15 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţieerizipelul şi celulita sunt infecţii ale ţesutului celular subcutanat caracterizate prin inflamaţie acutã difuzã, edematoasã a dermului şi ţesutului subcutanat frecvent asociatã cu semne generale.particularitãţi:erizipelul este o infecţie a ţesutului subcutanat superficial/ celulitã superficialã cu prinderea vaselor limfatice produsã de streptococi â-hemolitic de grup a şi rar de stafilococul aureu.celulita este o infecţie mai profundã a ţesutului celular subcutanat produsã de stafilococul aureu, streptococi de grup a, pneumococi, bacili gram-negativi, criptococi.1.2. importanţa medico-socialã:● infecţie ...

45. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU ERITEMUL POLIMORF" - Anexa 14 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1. definiţie: este o boalã cutaneo-mucoasã plurietiologicã, caracterizatã prin erupţii cutanate eritemato-papuloase, uneori şi veziculoase, pe extremitãţi în forma minorã şi respectiv erupţii eritemato-papulo-buloase cutanate diseminate şi coafectarea mucoaselor prin eroziuni în forma majorã.2. importanţã medico-socialã: vârf de incidenţã între 15 - 30 ani; mai frecventã primãvara şi toamna; forma minorã se coreleazã mai frecvent cu infecţia herpeticã, este spontan rezolutivã în 3 - 6 sãptãmâni, dar de regulã recidiveazã; forma majorã se coreleazã mai ...

46. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU ERITEMUL NODOS" - Anexa 13 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţieeritemul nodos este o paniculita septalã caracterizatã prin:● etiologie multiplã● erupţie nodulara eritematoasa cu evoluţie de tip contuziform● vindecare farã cicatrici, farã atrofienotã: etiologia eritemului nodos- infecţii - bacteriene-streptococ, yersinia, salmonella,- virale- hvb, hvc- chlamydia psittaci- micoze- trichophyton verrucosum,blastomicoza- specifice- bacil koch, lepra- sarcoidoza- medicamente - contraceptive orale, sulfonamide- enteropatii- colita ulcerativã- neoplazicã- leucemii, limfoame1.2. importanţã medico-socialã- afecteazã toate vârstele, preponderent între 20-45ani- preponderent la femei, sex ratio 6:12. criterii de diagnostic2.1. simptome şi ...

47. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU DERMATOMIOZITA" - Anexa 12 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţiedermatomiozita este o boala autoimuna în care exista afectare cutanata si musculara.clasificarea bohan1. polimiozita2. dermatomiozita3. polimiozita sau dermatomiozita paraneoplazica4. dermatomiozita copilului5. polimiozita sau dermatomiozita asociata cu o alta colagenoza1.2. importanţa medico-socialã- afectarea cutanata apare la 30-40 % dintre adulti si respectiv 95 % dintre copii cu dermatomiozita- frecventa 5,5 cazuri la 1 milion- raportul femei: barbati este de 2: 1- frecventa maxima de aparitie intre 50-60 de ani2. criterii de diagnostic2.1. simptome şi semne ...

48. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)-"PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU DERMATOFITII" - Anexa 11 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţiedermatofiţiile sunt dermatomicoze produse de un grup de fungi paraziţi, caracterizat prin keratinofilie ce afecteazã omul şi animalele care pot produce leziuni inflamatorii cu aspect clinic variat putând fi superficiale sau profunde cu posibilã afectare a anexelor cutanate.1.2. importanţa medico-socialãepidermofiţiile se întâlnesc în 15-30% din populaţia adultã, în special cea urbanã, iar în unele colectivitãţi sportive sau în internate afecteazã pânã la 50% din persoane.factori favorizanţi: ciorapii şi lenjeria sinteticã, încãlţãmintea sinteticã şi de ...

49. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "Ghid privind administrarea dermatocorticoizilor" - Anexa 10 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 2010cuprins1. introducere2. clasificarea dermatocorticoizilor3. dermatocorticoizi cu potenţã scãzutã (clasa i)4. dermatocorticoizi cu potenţã medie (clasa ii)5. dermatocorticoizi cu potenţã mare (clasa iii)6. dermatocorticoizi superpotenţi (clasa iv)7. selecţia dermatocorticoidului8. bibliografie1. introducere● dermatocorticoizii reprezintã cea mai utilizatã clasã de medicamente în dermatologie fiind indicaţi în majoritatea dermatozelor inflamatorii acute, subacute sau cronice.● dermatocorticoizii sunt glucocorticoizi formulaţi farmacologic pentru administrare topicã. au în comun structura cortizolului. anumite modificãri structurale aduse moleculei de cortizol determinã apariţia unui efect terapeutic antiinflamator.● ...

50. GHID din 16 septembrie 2010 "PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU DERMATITA HERPETIFORMA (DH)"*) - Anexa 9 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţieboalã autoimunã caracterizatã:[] clinic prin erupţie veziculoasã şi pruriginoasã[] depozite granulare de iga în dermul papilar[] asociere frecventã cu enteropatia glutenicã[] determinism genetic- asocieri cu alte afecţiuni autoimune:[] boli endocrine: afecţiuni tiroidiene, dz insulino-dependent, boala addison[] colagenoze: sindrom sjogren, lupus eritematos sistemic[] boli cutanate: vitiligo, alopecia areata1.2. importanţã medico-socialã[] prevalenţa: 39 - 66 la 100 000 de locuitori[] debut la vârsta productivitãţii maxime (40-50 de ani)[] predispoziţie geneticã: 4,5-6,5 % din pacienţii cu dh ...

51. GHID din 16 septembrie 2010 "CONSIMTAMANT PACIENT"*) - Anexa 7 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 2010copilul ....................................,cnp copil: [][][][][][][][][][][][][]subsemnaţii ................................,cnp: [][][][][][][][][][][][][]cnp: [][][][][][][][][][][][][](se completeazã cnp-urile pãrinţilor sau aparţinãtorilor)domiciliaţi în str. ......., nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ....., ap. ...., sector ...., localitatea ........., judeţul ......, telefon ......., în calitate de reprezentant legal al copilului ........, diagnosticat cu .............. sunt de acord sã urmeze tratamentul cu ........................am fost informaţi asupra importanţei, efectelor şi consecinţelor administrãrii acestei terapii cu produse biologice.ne declarãm de acord cu instituirea acestui tratament precum şi ...

52. GHID din 16 septembrie 2010 "DECLARATIE DE CONSIMTAMANT INFORMAT"*) - Anexa 6 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 2010subsemnatul/subsemnata ............... menţionez cã mi-a fost explicat pe înţelesul meu diagnosticul, planul de tratament şi mi s-au comunicat informaţii cu privire la gravitatea bolilor, precum şi posibilele reacţii adverse sau implicaţii pe termen lung asupra stãrii de sãnãtate ale terapiilor administrate şi îmi asum şi însuşesc tratamentele propuse şi voi respecta indicaţiile date.am luat la cunoştinţã cã, pe parcursul acestui proces, va fi asiguratã confidenţialitatea deplinã asupra datelor mele personale şi medicale, eventuala prelucrare a acestora ...

53. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "Ghid de diagnostic si tratamnent pentru carcinomul bazocelular" Anexa 5 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţiecancerul cutanat a devenit cel mai frecvent cancer la om. carcinomul bazocelular şi carcinomul spinocelular reprezintã carcinomul epitelial cutanat factorul de risc principal fiind radiaţia ultravioletã, fie naturalã/actinicã fie artificialã.carcinomul bazocelular reprezintã forma de carcinom epitelial cutanat cu grad de malignitate foarte redus care se caracterizeazã prin urmãtoarele:- nodul tumoral sau placã infiltratã sau ulceratã care prezintã la periferie un chenar format din "perle epiteliomatoase"- creştere foarte lentã în timp a tumorii- nu metastazeazã ...

54. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*) - "PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT IN CANDIDOZELE CUTANEO-MUCOASE" - Anexa 4 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţie:candidozele sunt infecţii micotice acute, subacute, mai rar cronice, provocate de specii de ciuperci din genul candida, cu localizare pe piele, unghii sau pe mucoase (gurã, tubul digestiv, vagin, bronhii, plãmâni). terenul este factorul de bazã în apariţia manifestãrilor determinate de infecţia micoticã.1.2. importanţa medico-socialã● reprezintã aproximativ 25% din totalul infecţiilor micotice,● cu rãspândire largã, la persoane de toate vârstele.2. criterii de diagnostic2.1. simptome şi semne clinice esenţiale:- leziunie- existenţa la nivelul leziunilor de ...

55. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*) -"Ghid de diagnostic si tratament pentru alopecii" - Anexa 3 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere1.1. definiţie. alopecia este definitã ca fiind reducerea cantitãţii de pãr la nivelul zonelor în care acesta se gãseşte în mod normal. termenul de alopecie trebuie diferenţiat de cel de atrichie care înseamnã lipsa congenitalã a pãrului prin lipsa foliculilor pilari şi de cel de hipotricozã care se referã la reducerea cantitãţii de pãr în cadrul unor afecţiuni congenitale.1.2. importanţa medico-socialãprezenţa alopeciei creazã probleme de ordin estetic, psihologic iar uneori alopeciasau hipotricoza fac parte din ...

56. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PENTRU ACNEE" - Anexa 2 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

___________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. introducere:1.1. definiţie: acneea este o afecţiune inflamatorie cronicã a foliculului pilosebeceu, localizatã la nivelul feţei, gâtului, toracelui anterior şi spatelui (toracele posterior), caracterizatã prin apariţia leziunilor non-inflamatorii (microcomedoane, comedoane deschise, comedoane închise) şi inflamatorii (papule, pustule, noduli).*1)1.2. importanţã medico-socialã:● afecteazã peste 85% dintre adolescenţi, dar se întâlneşte şi la vârsta adultã*2)● acneea este mai frecventã la bãrbaţi în adolescenţã, dar la adulţi, femeile prezintã o incidenţã mai mare a acneei● acneea nodulo-chisticã are o prevalenţã ...

57. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea dermatovenerologie*)- "PROGRAM TERAPEUTIC PRIVIND ACCESUL PACIENTILOR CU PSORIAZIS LA TRATAMENTUL ACTUAL TOPIC SI SISTEMIC" - Anexa 1 EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat prin ordinul nr. 1.218 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. nr. 723 din 29 octombrie 20101. denumirea programului: program naţional pentru tratamentul pacienţilor cu psoriazis vulgar de severitate medie şi gravã2. notã de fundamentareacordarea unor servicii medicale de calitate constituie unul din obiectivele prioritare ale ministerului sãnãtãţii. Îngrijirea pacientului în conformitate cu nevoile sale de sãnãtate reprezintã un drept consfinţit prin lege:   art. 35 (1) pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue pâna la ameliorarea starii sale de sanatate sau pânã la vindecare. legea nr. 46 din 21/01/2003, publicatã în monitorul oficial, ...

58. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "ULCER GASTRIC SI DUODENAL - ALGORITM DIAGNOSTIC SI TERAPEUTIC" - Anexa 20*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.cadru nosologicboalã ulceroasã cu localizare gastricã sau duodenalã este o afecţiune plurifactorialã, cronicã, cu perioade de acutizãri, caracterizatã prin prezenţa craterului ulceros.date epidemiologiceprevalenţa ulcerului în decursul vieţii a fost estimatã la 5-10%. În populaţia hp-pozitivã, prevalenţa ulcerului este de aprox. de 4-10 ori mai mare decât în populaţia hp- negativã, fiind estimatã la 10-20 %.etiologie● infecţia cu helicobacter pylori  ud - peste 90 % sunt hp pozitive  ug - peste 70% sunt hp pozitive● ains  - reprezintã cauza cea mai fecventã de ulcer la ...

59. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "Tumorile gastrice benigne" - Anexa 19*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL I nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010. tumorile gastrice benignedupă potenţialul de invazie locală şi capacitatea de a metastaza se clasifică în:- benigne- malignetumorile benigne, după origine se împart în:- epiteliale - protruzive (polipi) - plane- nonepiteliale (submucoase)polipii pot fi:- adenom- adenocarcinom (vezi tumorile maligne)- carcinoid (vezi tumorile maligne)- hamartom2. nonneoplazici (80-90% din totalul polipilor gastrici):- cu origine în epiteliu (40% din tumorile benigne gastrice): hiperplazici, glandulochistici (ai glandelor fundice), polipi asociaţi sdr. peutz-jeghers (pj), sdr. cronkhite-canada şi polipozei juvenile- cu origine submucoasă: leiomiom, adenomiom, lipom, pancreas ectopicpolipii mici ...

60. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "GHID DE DIAGNOSTIC SI MANAGEMENT AL PANCREATITEI ACUTE" - Anexa 18*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.pa reprezintã o urgenţã gastroenterologicãdiagnostic1. simptome clinice:- durere în etajul abdominal superior2. investigatii paraclinice:- lipazã (valoare diagnostica >3 x vn) - singura enzimã cu specificitate şi sensibilitate crescutã pentru diagnosticul de pa.- actualmente se considerã cã amilazemia şi amilazuria au sensibilitate şi specificitate redusã în diagnosticul de pa.3. imagistic:● ecografia abdominalã:- utilã pentru evaluarea prezenţei dilatãrilor de cãi biliare intrahepatice, a litiazei biliare şi a formelor severe de pa (chiste, colecţii intrbdominalã)● tomografia computerizata (ct) cu sdc:- reprezintã metoda cea mai ...

61. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "GHID DE MANAGEMENT IN HEMORAGIILE DIGESTIVE INFERIOARE ACUTE" - Anexa 16*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.definiţie:hdi acutã se defineşte ca sângerarea cu sediul distal de ligamentul lui treitz, cu debut recent (maxim 3 zile) şi care poate determina instabilitate hemodinamicã, anemie şi/sau necesitatea transfuziilor (1,2). frecvent se manifestã sub forma hematocheziei, necesitând spitalizare, evaluare şi management de urgenţã (3).etiologietabelul 1 cauze de hematochezie*t*┌──────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────┐│ leziune │frecvenţa│ comentarii ...

62. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "COLECTII INTRA-ABDOMINALE" - Anexa 15*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.colecţiile intra-abdominale pot fi neinfectate sau infectate (abcese intrbdominale).etiologia: urmãtoarele cauze sunt mai frecvente în etiologia colecţiilor abdominale- pancreatita acutã necroticã cu formarea de fuzee şi pseudochiste, cu posibilã evoluţie spre abcese intra-abdominale- apendicita perforatã sau diverticulita- bolile inflamatorii intestinale (în special boala crohn) complicate- perforaţia de organ- colecistita gangrenoasã- colecţii postoperatorii sau posttraumaticeÎn caz de colecţii infectate din punct de vedere microbiologic avem asociere de germeni aerobi şi anaerobi, cei mai comuni fiind e. coli şi bacteroides fragilis.localizãri posibile:1. firida ...

63. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "PANCREATITA CRONICA (PC)" - Anexa 13*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.diagnosticul pc este stabilit de medicul specialist gastroenterolog. monitorizarea terapiei este fãcutã de medicul de familie, care apreciazã evoluţia. lipsa de rãspuns la tratament, sau apariţia unor complicaţii impune referirea cãtre specialist. cazurile severe trebuiesc trimise catre centrele regionale de referinţã (care beneficiazã de ercp, şi ecoendoscopie)dg pozitiv al pc(tabelul i)- clinic  - pusee repetitive de pancreatitã acutã  - durere de tip pancreatic intermitentã sau continuã  - complicaţii asupra organelor din jur  - insuficienţã pancreaticã exocrinã şi/sau endocrinã- imagistic - eco, ct, rmn, ercp, ecoendoscopie ...

64. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICA" - Anexa 12*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.complicaŢiile cirozei hepaticeimportanta problemeiÎn ultimele decenii se constată o tendinţă de creştere a frecvenţei cirozelor în toată lumea deşi nu peste tot aceiaşi factori sunt responsabili sau precumpănesc în etiologia cirozelor. cele mai comune cauze sunt virusurile hepatice şi alcoolul. virusurile hepatitelor cronice b, d şi c sunt cauzele cele mai importante care conduc la ciroză. Întrucât cronicizarea şi evoluţia spre ciroză este mai evidentă pentru virusul hepatitic c, predomină ca număr pacienţii cirotici cu această din urmă etiologie. in românia ...

65. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "LITIAZA BILIARA" - Anexa 11*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.introducerelitiaza biliarã se defineşte ca prezenţa calculilor în tractul biliar. calculii se pot forma în orice segment al tractului biliar, dar mai frecvent în vezicula biliarã.litiaza este semnificativ mai frecventã la femei decât la bãrbaţi, şi la vârstã avansatã.majoritatea persoanelor cu litiazã vezicularã (70-80%) sunt asimptomatice. litiaza devine boalã propriu-zisã în prezenţa durerilor şi a complicaţiilor.calculii în calea biliarã principalã sunt prezenţi la 10-15% dintre persoanele cu calculi veziculari, mai ales la vârstã avansatã.prin prevalenţa sa ridicatã în ţãrile industrializate şi ...

66. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE (HDS)" - Anexa 10*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.hemoragia digestivã superioarã (hds): hemoragia din segmentele digestive situate între joncţiunea faringoesofagianã şi cea duodenojejunalã delimitatã de ligamentul lui treitz.hds activã: sângerare acutã exteriorizatã prin hematemezã şi/sau melenã şi/sau hematochezie.din motive terapeutice este necesarã abordarea separatã a hds:a. hds nonvaricealĂevaluarea preendoscopicĂ În hdspacientul cu hds ajunge la spital la serviciul de urgenţã medicalã. aici este preluat şi se efectueazã:1. accesul la 1 sau 2 linii de abord venos;2. prelevarea de sânge pentru explorare umoral biochimicã (hemoleucogramã, uree, electroliţi, teste funcţionale hepatice, ...

67. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "SHNA (Steatohepatita non-alcoolica)" - Anexa 9*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.definiţie: spectru de entitãţi caracterizate prin steatozã hepaticã predominant macrovezicularã, care apare la subiecţi chiar şi în lipsa consumului semnificativ de alcool (bãrbaţi <30 g/zi, femei < 20 g/zi) , care sunt nocive ficatului- probabilitatea creşte direct proporţional cu imc sau cu alte componente ale sindromului metabolic.când suspectãm prezenţa shna?1. obezitate2. diabet zaharat3. dislipidemie (în special hipertrigliceridemia)4. scãdere ponderalã severã (mai ales la persoanele obeze iniţial, by pass jejunoileal şi gastric)5. sindroame asociate cu insulino-rezistenţã (sdr. x metabolic, sdr. mauriac diabet ...

68. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "HCC (Hepatocarcinomul)" - Anexa 8*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.epidemiologie: mai frecventã la bãrbaţi (raport b/f=2,4/1); locul 7 (bãrbaţi) şi 9 (femei) privind incidenţa; incidenţã crescutã în asia, africa subsaharianãetiopatogeneza: cirozã hepaticã (de orice etiologie), hepatitã cronica viralã b şi c, boli metabolice, carcinogeniclasificare: forma encefaloidã, multicentricã, difuzãclinic: polimorfism; forme: francã, ciroticã, ocultã, febrilã, metastaticã, hepaticã, abdominalã acutã, colestaticã; sdr. paraneoplazicerecomandãri (sumar):1. detectarea hcc de dimensiuni mai mici utilizând ca şi metode screening us (ultrasonografia abdominalã) şi afp (α fetoproteina) comparativ cu cei neincluşi în screening2. singurul tratament curativ depinde ...

69. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "HEPATITA" - Anexa 7*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.ghiduri terapeutice pentru tratamentul antiviral la pacienţii adulţi cu hepatitã cronicã viralã b, c şi d, precum şi la pacienţii cu cirozã hepaticã de etiologie viralã b, c şi dhepatita viralĂ bhepatita acutĂ cu vhbcriterii de includere în tratament:● biochimic: alt ≥ 5 x n● virusologic:  - aghbs pozitiv;  - igm antihbc pozitiv;  - aghbe pozitiv sau negativ  - igg antivhd negativ;  - adn-vhb pozitiv.schema de tratament● entecavir 0,5 mg/zi timp de 6 luni, cu repetarea adn-vhb la 12 sãptãmâni precum şi urmãrirea seroconversiei ag/ac hbe ...

70. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "GASTRITELE CRONICE" - Anexa 6*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.definiţie:- termen anatomopatologic ce defineşte o inflamaţie a mucoasei gastrice, care nu produce semne şi/sau simptome- este o condiţie patologicã şi nu o afecţiune, pânã în momentul apariţiei complicaţiilor- existã o lipsã de corelaţie intre simptomatologie, aspectul endoscopic şi aspectul microscopic.clasificarea sidney:cuprinde mai multe etape:- braţ etiologic (a,b,c, speciale)- braţ endoscopic (antralã, fundicã, pangastritã)- braţ histopatologicpiesele pentru examenul anatomopatologic se recolteazã astfel:- se preleveazã 5 biopsii, 3 de pe mica curburã şi 2 de pe marea curburã, din antru (2), de ...

71. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "Ciroza biliara primitiva" - Anexa 4*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.definiţie:ciroza biliarã primitivã (cbp) este o afecţiune autoimunã caracterizatã prin asocierea unui tablou clinico-biologic de colestazã intrahepaticã cu leziuni histologice hepatice caracterizate prin distrucţia granulomatoasã a ductelor biliare interlobulare, infiltrate inflamatorii portale şi peri-portale, fibrozã secundarã şi în final cirozã şi insuficienţã hepaticã.epidemiologie: boala este rãspânditã pe tot globul. afecteazã predominant femeile (70-100%) cu vârstã peste 20 ani (40-60 ani).tablou clinic:  aproximativ 60% din cazuri sunt diagnosticate în stadiu asimptomatic.  manifestãri specifice:   - fatigabilitate   - prurit: precedã icterul   - icter   - osteoporozã   - semne de hipertensiune portalã (htp)   - xantoame   - malabsorbţia ...

72. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "CANCERUL GASTRIC" - Anexa 3*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.definiţie- tumorã malignã a stomacului, cel mai frecvent cancer digestiv la nivel global, dupã cancerul de colon şi pancreasepidemiologie- 100/100.000 în japonica- 35/100.000 în china- 5/100.000 în sua- 620.000 decese/an la nivel mondial- românia - al doilea cancer digestiv ca frecvenţã dupã cancerul colorectal.clasificare anatomopatologicã (world health organisation)- adneocarcinom (papilar, tubular, mucinos, cucelule în inel cu pecete) - 95%- cancer cu celule scuamoase- cancer cu celule mici- cancer nediferenţiat- alte tipuri de cancer  - limfom (maltom)  - metastaza de carcinom  - mezenchimale- endocrine - ...

73. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "Cancerul colorectal (CCR)" - Anexa 2*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.important: cancerul colorectal (ccr) reprezintã o cauzã importantã de morbiditate şi mortalitate, aceastã patologie fiind la ora actualã a doua cauzã de mortalitate neoplazicã în românia, dupã cancerul pulmonar.ccr reprezintã una dintre cele mai frecvente neoplazii umane, afectând o persoanã din 20 în ariile cu standard socioeconomic ridicat. reprezintã a treia cauzã de cancer la ambele sexe, dupã plãmân şi stomac la bãrbaţi şi dupã sân şi uter la femei.aproximativ unul din opt cancere este de origine colorectalã, iar ccr este ...

74. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)" - Anexa 1*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.importanţã: afecţiune frecventã. dupã unele studii cea mai frecventã afecţiune întâlnitã în ambulator. 10 % din populaţie ar avea arsuri retrosternale zilnic iar 15% cel puţin o datã pe sãptãmânã.obezitatea, hernia hiatalã şi graviditatea sunt factori de risc importanţi pentru dezvoltarea brge.definiţie: totalitatea simptomelor clinice şi/sau modificãrile morfologice induse de refluxul gastroesofagian.brge cuprinde toate situaţiile în care refluxul gastroesofagian produce simptome supãrãtoare şi/sau complicaţii.aceastã din urma definiţie a fost necesarã deoarece astãzi brge este conceputã ca un set de sindroame care ...

75. GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea medicina muncii*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL I nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

-------*) aprobat de ordinul nr. 1.220/2010 a fost publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010 şi este reprodus şi în acest numãr bis."silicoza-ghid de practica medicala"-elaborat de comisia de medicina muncii a ministerului sanatatii si societatea romana de medicina muncii-grup de lucru: agripina rascu, eugenia naghi, claudia handra, adriana todea, carmen artenie, letitia bucur, stelian ioan morariu, ion toma, marius bunescu, elena ana pauncu, damian fotache.silicoza - ghid de practica medicala1. date generalesilicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale, cunoscutã încã din vremea lui hipocrate, fiind o boalã de o gravitate ...

76. GHID*) din 16 septembrie 2010 de diagnostic si tratament in stenoza mitrala EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010

__________*) aprobat de ordinul nr. 1219 din 16 septembrie 2010, publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.comisia de chirurgie cardiovascularã a ministerului sãnãtãţiivalva mitralã (vm)În ciuda unei aparenţe de simplã supapã cu rol hidrodinamic de dirijare a fluxului sanguin din inima stângã prin închiderea şi deschiderea orificiului dintre as şi vs, vm (fig. 1) este o structurã complexã la care contribuie mai multe elemente anatomice (as, vs, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioarã şi posterioarã, cordajele tendinoase, muşchii pilieri ai vs). acestea acţioneazã "în concert" pentru îndeplinirea funcţiei valvei mitrale. În structura sa ...

Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5
 

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice