Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
-------------
*) Aprobat prin <>Ordinul nr. 1.216/2010 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 29 octombrie 2010.
Colecţiile intra-abdominale pot fi neinfectate sau infectate (abcese intrbdominale).
Etiologia: urmãtoarele cauze sunt mai frecvente în etiologia colecţiilor abdominale
- pancreatita acutã necroticã cu formarea de fuzee şi pseudochiste, cu posibilã evoluţie spre abcese intra-abdominale
- apendicita perforatã sau diverticulita
- bolile inflamatorii intestinale (în special boala Crohn) complicate
- perforaţia de organ
- colecistita gangrenoasã
- colecţii postoperatorii sau posttraumatice
În caz de colecţii infectate din punct de vedere microbiologic avem asociere de germeni aerobi şi anaerobi, cei mai comuni fiind E. Coli şi Bacteroides fragilis.
Localizãri posibile:
1. Firida parietocolicã dreaptã
2. Firida paritocolicã stângã
3. Spaţiile subdiafragmatice
4. Pelvis
5. Bursa omentalã
6. Spaţiul dintre ansele de intestin subţire
7. Retroperitoneal
Clinic
Pentru colecţiile nesuprainfectate pacientul poate fi asimptomatic, sau poate prezenta istoricul bolii de bazã (de exemplu pancreatitã acutã în antecedente). Clinic în caz de colecţii masive acestea pot deveni palpabile.
Pentru abcesele intra-abdominale modul de prezentare poate fi variat:
- durere abdominalã persistentã ce poate fi însoţitã de senzaţie de apãrare localizatã, febrã, ileus paralitic.
- antecedente de boalã predispozantã (ex. pancreatitã acutã, boalã Crohn etc.), chirurgie în antecedentele recente.
- pacienţii pot fi complet asimptomatici sau cu simptomatologie minimã de tipul febrei persistente.
- în caz de abcese subfrenice putem avea durere în umãr, singultus, manifestãri pulmonare
- în caz de abcese pelvine pot apare tulburãri urinare, diaree, tenesme rectale.
Probe biologice:
- hemoleucogramã, sindrom inflamator
- +/- hemoculturi pozitive
Diagnostic imagistic:
1. Ecografia abdominalã: este metoda imagisticã de primã intenţie pentru acest diagnostic fiind urmatã în aceeaşi sesiune de puncţionarea colecţiei sub ghidaj ecografic cu extragerea de lichid ceea ce permite diagnosticul diferenţial rapid între prezenţa de puroi sau lichid neinfectat. Se pot efectua probe biochimice din lichid, frotiu, culturã. Existã situaţii în care valoarea ecografiei este limitatã (obezitate marcatã, aerocolie marcatã, plãgi chirurgicale sau traumatice), când sunt necesare metode complementare de diagnostic.
2. Computer tomografia abdominalã are o acurateţe diagnosticã de peste 95%, fiind cea mai bunã metodã diagnosticã. Se indicã întotdeauna în suspiciunea de colecţie intrbdominalã pentru diagnostic.
Necesitã administrarea de substanţã de contrast oral şi intravenos. Nu are limitãrile ecografiei.
3. Radiografia toracicã pentru eventuale modificãri pleuropulmonare şi radiografia abdominalã pe gol pentru ileus.
Diagnostic diferenţial infectat/neinfectat: prin puncţionarea ecoghidatã a colecţiei se extrage lichid, punându-se face astfel diagnosticul diferenţial între puroi şi lichid neinfectat atât vizual cât şi prin probe de laborator (frotiu pentru polimorfonucleare, culturã).
Tratament:
Drenajul colecţiilor
- colecţiile purulente se dreneazã obligatoriu. Se preferã drenajul percutal ecoghidat ori de câte ori este posibil (folosind de preferinţã truse de drenaj percutan dedicate de tip pigtail, one-step, la care cateterul este introdus odatã cu trocarul). Ameliorarea simptomatologiei în primele 48-72 de ore certificã un drenaj percutan eficient. În caz de neameliorare a simptomatologiei este necesarã reevaluarea imagisticã.
- În toate situaţiile în care drenajul percutan nu poate fi efectuat din motive tehnice sau este ineficient este necesar drenajul chirurgical.
- Terapia antibioticã va fi instituitã în funcţie de starea pacientului, fie empiric, fie conform antibiogramei dupã aspirarea lichidului şi culturã.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
