Monitorul Oficial
Ghid Operational 2010
- 2025
- 2024
- 2023
- 2022
- 2021
- 2020
- 2019
- 2018
- 2017
- 2016
- 2015
- 2014
- 2013
- 2012
- 2011
- 2010
- 2009
- 2008
- 2007
- 2006
- 2005
- 2004
- 2003
- 2001
- 2000
Selectati luna pentru care doriti sa afisam ghid-operational din 2010
Monitorul Oficial 723 bis din 29 Octombrie 2010 (M. Of. 723 bis/2010)
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "ULCER GASTRIC SI DUODENAL - ALGORITM DIAGNOSTIC SI TERAPEUTIC" - Anexa 20*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.cadru nosologicboalã ulceroasã cu localizare gastricã sau duodenalã este o afecţiune plurifactorialã, cronicã, cu perioade de acutizãri, caracterizatã prin prezenţa craterului ulceros.date epidemiologiceprevalenţa ulcerului în decursul vieţii a fost estimatã la 5-10%. În populaţia hp-pozitivã, prevalenţa ulcerului este de aprox. de 4-10 ori mai mare decât în populaţia hp- negativã, fiind estimatã la 10-20 %.etiologie● infecţia cu helicobacter pylori ud - peste 90 % sunt hp pozitive ug - peste 70% sunt hp pozitive● ains - reprezintã cauza cea mai fecventã de ulcer la ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "Tumorile gastrice benigne" - Anexa 19*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL I nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010. tumorile gastrice benignedupă potenţialul de invazie locală şi capacitatea de a metastaza se clasifică în:- benigne- malignetumorile benigne, după origine se împart în:- epiteliale - protruzive (polipi) - plane- nonepiteliale (submucoase)polipii pot fi:- adenom- adenocarcinom (vezi tumorile maligne)- carcinoid (vezi tumorile maligne)- hamartom2. nonneoplazici (80-90% din totalul polipilor gastrici):- cu origine în epiteliu (40% din tumorile benigne gastrice): hiperplazici, glandulochistici (ai glandelor fundice), polipi asociaţi sdr. peutz-jeghers (pj), sdr. cronkhite-canada şi polipozei juvenile- cu origine submucoasă: leiomiom, adenomiom, lipom, pancreas ectopicpolipii mici ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "GHID DE DIAGNOSTIC SI MANAGEMENT AL PANCREATITEI ACUTE" - Anexa 18*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.pa reprezintã o urgenţã gastroenterologicãdiagnostic1. simptome clinice:- durere în etajul abdominal superior2. investigatii paraclinice:- lipazã (valoare diagnostica >3 x vn) - singura enzimã cu specificitate şi sensibilitate crescutã pentru diagnosticul de pa.- actualmente se considerã cã amilazemia şi amilazuria au sensibilitate şi specificitate redusã în diagnosticul de pa.3. imagistic:● ecografia abdominalã:- utilã pentru evaluarea prezenţei dilatãrilor de cãi biliare intrahepatice, a litiazei biliare şi a formelor severe de pa (chiste, colecţii intrbdominalã)● tomografia computerizata (ct) cu sdc:- reprezintã metoda cea mai ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "GHID DE MANAGEMENT IN HEMORAGIILE DIGESTIVE INFERIOARE ACUTE" - Anexa 16*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.definiţie:hdi acutã se defineşte ca sângerarea cu sediul distal de ligamentul lui treitz, cu debut recent (maxim 3 zile) şi care poate determina instabilitate hemodinamicã, anemie şi/sau necesitatea transfuziilor (1,2). frecvent se manifestã sub forma hematocheziei, necesitând spitalizare, evaluare şi management de urgenţã (3).etiologietabelul 1 cauze de hematochezie*t*┌──────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────┐│ leziune │frecvenţa│ comentarii ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "COLECTII INTRA-ABDOMINALE" - Anexa 15*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.colecţiile intra-abdominale pot fi neinfectate sau infectate (abcese intrbdominale).etiologia: urmãtoarele cauze sunt mai frecvente în etiologia colecţiilor abdominale- pancreatita acutã necroticã cu formarea de fuzee şi pseudochiste, cu posibilã evoluţie spre abcese intra-abdominale- apendicita perforatã sau diverticulita- bolile inflamatorii intestinale (în special boala crohn) complicate- perforaţia de organ- colecistita gangrenoasã- colecţii postoperatorii sau posttraumaticeÎn caz de colecţii infectate din punct de vedere microbiologic avem asociere de germeni aerobi şi anaerobi, cei mai comuni fiind e. coli şi bacteroides fragilis.localizãri posibile:1. firida ...
Monitorul Oficial 723 din 29 Octombrie 2010 (M. Of. 723/2010)
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT" - Anexa 14*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010."stomacul operat" reprezintã totalitatea consecinţelor digestive şi generale secundare intervenţiilor chirurgicale care se practicã pentru afecţiuni benigne sau maligne. vom include aici şi complicaţiile produse de vagotomie, cãci ele sunt similare, dar se produc cu incidenţã diferitã. trebuie menţionat faptul cã, în prezent, ne întâlnim din ce în ce mai rar cu aceastã patologie.dupã gastrectomie, un bolnav din patru semnaleazã simptome postoperatorii şi un bolnav din zece necesitã îngrijiri medicale. marea majoritate a simptomelor este legatã de mese, în raport cu ...
Monitorul Oficial 723 bis din 29 Octombrie 2010 (M. Of. 723 bis/2010)
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "PANCREATITA CRONICA (PC)" - Anexa 13*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.diagnosticul pc este stabilit de medicul specialist gastroenterolog. monitorizarea terapiei este fãcutã de medicul de familie, care apreciazã evoluţia. lipsa de rãspuns la tratament, sau apariţia unor complicaţii impune referirea cãtre specialist. cazurile severe trebuiesc trimise catre centrele regionale de referinţã (care beneficiazã de ercp, şi ecoendoscopie)dg pozitiv al pc(tabelul i)- clinic - pusee repetitive de pancreatitã acutã - durere de tip pancreatic intermitentã sau continuã - complicaţii asupra organelor din jur - insuficienţã pancreaticã exocrinã şi/sau endocrinã- imagistic - eco, ct, rmn, ercp, ecoendoscopie ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICA" - Anexa 12*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.complicaŢiile cirozei hepaticeimportanta problemeiÎn ultimele decenii se constată o tendinţă de creştere a frecvenţei cirozelor în toată lumea deşi nu peste tot aceiaşi factori sunt responsabili sau precumpănesc în etiologia cirozelor. cele mai comune cauze sunt virusurile hepatice şi alcoolul. virusurile hepatitelor cronice b, d şi c sunt cauzele cele mai importante care conduc la ciroză. Întrucât cronicizarea şi evoluţia spre ciroză este mai evidentă pentru virusul hepatitic c, predomină ca număr pacienţii cirotici cu această din urmă etiologie. in românia ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "LITIAZA BILIARA" - Anexa 11*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.introducerelitiaza biliarã se defineşte ca prezenţa calculilor în tractul biliar. calculii se pot forma în orice segment al tractului biliar, dar mai frecvent în vezicula biliarã.litiaza este semnificativ mai frecventã la femei decât la bãrbaţi, şi la vârstã avansatã.majoritatea persoanelor cu litiazã vezicularã (70-80%) sunt asimptomatice. litiaza devine boalã propriu-zisã în prezenţa durerilor şi a complicaţiilor.calculii în calea biliarã principalã sunt prezenţi la 10-15% dintre persoanele cu calculi veziculari, mai ales la vârstã avansatã.prin prevalenţa sa ridicatã în ţãrile industrializate şi ...
GHID din 16 septembrie 2010 de practica medicala pentru specialitatea gastroenterologie - "HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE (HDS)" - Anexa 10*) EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 723 bis din 29 octombrie 2010
-------------*) aprobat prin ordinul nr. 1.216/2010 publicat în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 723 din 29 octombrie 2010.hemoragia digestivã superioarã (hds): hemoragia din segmentele digestive situate între joncţiunea faringoesofagianã şi cea duodenojejunalã delimitatã de ligamentul lui treitz.hds activã: sângerare acutã exteriorizatã prin hematemezã şi/sau melenã şi/sau hematochezie.din motive terapeutice este necesarã abordarea separatã a hds:a. hds nonvaricealĂevaluarea preendoscopicĂ În hdspacientul cu hds ajunge la spital la serviciul de urgenţã medicalã. aici este preluat şi se efectueazã:1. accesul la 1 sau 2 linii de abord venos;2. prelevarea de sânge pentru explorare umoral biochimicã (hemoleucogramã, uree, electroliţi, teste funcţionale hepatice, ...
