Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PROCEDURĂ din 23 decembrie 2005 de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PROCEDURĂ din 23 decembrie 2005 de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 77 din 27 ianuarie 2006
Comenteaza legea
    Abrevieri şi definiţii:
    1. ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
    2. HAZOP - Hazard and Operability - metodă de analiză pentru evaluarea riscului;
    3. H.G. nr. 95/2003 - Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
    4. PPAM - politica de prevenire a accidentelor majore;
    5. SMS - sistemul de management al securităţii;
    6. accident major - orice eveniment, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv, prevăzut la art. 3 din H.G. nr. 95/2003, care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;
    7. avarie/incident - eveniment care nu generează efecte majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major;
    8. efect Domino - creşterea probabilităţii producerii unui accident major sau agravarea consecinţelor acestuia prin amplasarea a cel puţin două obiective, dintre care unul este "obiectiv cu risc major", la distanţe suficient de mici ca să se influenţeze reciproc;
    9. expert extern - expert în domeniul tehnic, având pregătire superioară şi o experienţă relevantă de cel puţin 7 ani, acreditat de comisia specializată a Secretariatului de risc din ANPM;
    10. instalaţie - unitate tehnică în interiorul unui obiectiv, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase; aceasta cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, agregatele, utilajele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele şi alte structuri similare, plutitoare sau de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;
    11. obiectiv - spaţiul care se află sub controlul titularului de activitate, unde sunt prezente substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii, inclusiv infrastructurile ori activităţile comune sau conexe;
    12. obiectiv fără risc - obiectiv în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi (tone) mai mici decât cele din coloana 2 a tabelelor nr. 1 şi 3 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 95/2003;
    13. obiectiv cu risc minor - obiectiv în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi (tone) mai mari sau egale cu cele din coloana 2 şi mai mici decât cele din coloana 3 a tabelelor nr. 1 şi 3 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 95/2003;
    14. obiectiv cu risc major - obiectiv în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi (tone) mai mari sau egale cu cele din coloana 3 a tabelelor 1 şi 3 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 95/2003;
    15. plan intern de urgenţă (PIU) - totalitatea măsurilor prevăzute pentru interiorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor oricărui accident major, avarie/incident, care pune în pericol sănătatea personalului şi/sau calitatea mediului pe amplasament şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;
    16. plan extern de urgenţă (PEU) - totalitatea măsurilor prevăzute pentru exteriorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor oricărui accident major, avarie/incident, care pune în pericol sănătatea populaţiei şi/sau calitatea mediului în exteriorul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;
    17. promovarea conformării - intervenţia inspectorilor, pe baza expertizei şi experienţei acestora, în vederea convingerii factorilor de decizie din obiectiv de necesitatea luării măsurilor pentru combaterea la sursă a avariilor/incidentelor şi accidentelor majore;
    18. titularul de activitate - orice persoană fizică sau juridică care exploatează sau deţine un obiectiv ori instalaţie sau care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveşte funcţionarea tehnică a acestuia/acesteia.

    I. Scop
    Scopul procedurii are în vedere stabilirea unui sistem de inspecţie la obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
    Scopul de bază al inspecţiei este examinarea planificată şi sistematică a echipamentelor tehnice, a organizării şi administrării obiectivului pentru a stabili dacă titularul de activitate a adoptat toate măsurile necesare, care să garanteze un înalt nivel de protecţie pentru persoane, bunuri şi mediu.
    În particular, titularul de activitate trebuie să demonstreze că:
    - a luat măsurile adecvate pentru prevenirea accidentelor majore;
    - a avut în vedere măsurile necesare pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore în interiorul şi în afara obiectivului;
    - menţine şi exploatează obiectivul într-o manieră sigură şi corespunzătoare nivelului tehnicii privind securitatea;
    - datele şi informaţiile furnizate în raportul de securitate sau în orice alt document reflectă în mod fidel situaţia securităţii obiectivului;
    - a stabilit programe şi a informat personalul obiectivului asupra măsurilor de protecţie şi asupra acţiunilor ce trebuie întreprinse în caz de accident;
    - a informat publicul potrivit dispoziţiilor legale.
    Totodată titularul de activitate trebuie să demonstreze că respectă următoarele principii de prevenire a accidentelor majore:
    - prevenirea şi combaterea la sursă a avariilor/incidentelor şi accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
    - luarea în considerare a factorului uman;
    - adaptarea la progresul tehnic;
    - înlocuirea substanţelor periculoase cu unele mai puţin periculoase sau nepericuloase;
    - adoptarea prioritară a măsurilor de protecţie colectivă faţă de cele de protecţie individuală;
    - adoptarea de instrucţiuni adecvate pentru personalul obiectivului.

    II. Prevederi generale
    Potrivit dispoziţiilor legale, autorităţile competente au obligaţia să organizeze un sistem de inspecţii.
    Sistemul de inspecţii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
    - se va elabora un program de inspecţii care va include toate obiectivele cu risc de producere a unor accidente majore;
    - fiecare obiectiv cu risc de producere a unor accidente majore va fi verificat pe teren;
    - la încheierea fiecărei inspecţii autorităţile competente au obligaţia de a întocmi un raport;

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Autorităţile competente au obligaţia să organizeze un sistem de inspecţii │
  └─────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┘
                        │                                          │
                        │                                          │
                        │                                          │
 ┌──────────────────────┴──────────────────────────┐               │
 │                                                 │     ┌─────────┴─────────┐
 │Sistemul de inspecţii                            │     │  Alte măsuri de   │
 │(organizare, responsabilităţi, proceduri,        │     │control adecvate   │
 │ resurse etc.)                                   │     │tipului de obiectiv│
 │● Program de inspecţii pentru toate obiectivele  │     └─────────┬─────────┘
 │● Raport în urma fiecărei inspecţii              │               │
 │● Monitorizarea măsurilor, după caz              │               │
 │● Frecvenţa inspecţiilor:                        │               │
 │- corespunzătoare, pentru obiective cu risc minor│               │
 │- cel puţin o dată pe an, pentru obiective cu    │               │
 │  risc major                                     │               │
 └──────────────────────┬──────────────────────────┘               │
                        │                                          │
                        │                                          │
                        │                                          │
      ┌─────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────┐
      │     Se verifică conformarea cu prevederile legale                  │
      │  Titularul de activitate va demonstra că:                          │
      │ ● a luat măsurile adecvate pentru prevenirea accidentelor majore;  │
      │ ● a luat măsurile necesare pentru limitarea consecinţelor          │
      │   accidentelor majore;                                             │
      │ ● datele din raportul de securitate reflectă situaţia reală;       │
      │ ● a informat personalul obiectivului asupra măsurilor de protecţie │
      │   şi intervenţie în caz de accident;                               │
      │ ● a informat publicul potrivit dispoziţiilor legale                │
      └────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
                     Fig. 1. - Sistemul de inspecţii


    - când este necesar, autorităţile competente împreună cu titularul de activitate vor monitoriza realizarea într-o perioadă rezonabilă a măsurilor dispuse în urma fiecărei inspecţii.

    II.1. Confidenţialitate
    Potrivit dispoziţiilor legale, titularii de activitate sunt obligaţi să asiste autorităţile competente având atribuţii de inspecţie, punându-le la dispoziţie toate datele şi informaţiile proprii, inclusiv documentele relevante, să le faciliteze controlul activităţilor desfăşurate în incinta obiectivului, în condiţiile respectării prevederilor legale privind confidenţialitatea.

    II.2. Tipuri de inspecţie
    Inspecţiile sunt parţiale sau integrale, întrucât acestea cuprind diverse domenii de specialitate ale căror responsabilităţi sunt reglementate în mod diferit, prin dispoziţii legale specifice. Autorităţile competente inspectează împreună sau independent, în funcţie de obiectivul stabilit/programat. Autoritatea conducătoare, pe parcursul efectuării inspecţiei, este stabilită în funcţie de tematica acesteia. Inspecţiile parţiale sau integrale se clasifică după cum urmează:
    1. inspecţie planificată:
    1.1. generală (de rutină), nu presupune o pregătire în detaliu:
    1.1.1. nu este necesar să fie anunţată în prealabil printr-o scrisoare formală; un simplu telefon este suficient, excepţie făcând cazul unei inspecţii neanunţate;
    1.1.2. durata pe amplasament este scurtă, de circa o jumătate de zi şi foarte rar de maximum o zi;
    1.1.3. activitatea se desfăşoară în mai puţin de două zile, inclusiv pregătirea, inspecţia pe amplasament şi elaborarea raportului de inspecţie;
    1.1.4. se verifică instalaţiile, măsurile tehnice, procesul de analiză sistematică a riscurilor şi implementarea efectivă a măsurilor de securitate;
    1.2. detaliată (procedura are 3 faze: pregătire, execuţie/desfăşurare, urmărire/monitorizare):
    1.2.1. în mod obligatoriu se anunţă în scris;
    1.2.2. este obligatorie disponibilitatea la data fixată pentru inspecţie a reprezentanţilor titularului de activitate, a documentelor, echipamentului de măsurare şi testare;
    1.2.3. durata este de circa 2-3 zile, inclusiv pregătirea, inspecţia la obiectiv şi scrierea raportului de inspecţie, exclusiv urmărirea/monitorizarea;
    2. inspecţie neplanificată:
    2.1. specială (justificată de evenimente neprevăzute) în caz de:
    2.1.1. accident - după producerea unui accident major autorităţile competente au obligaţia să urmărească:
    - colectarea prin inspecţie (investigaţie sau orice altă metodă adecvată) a informaţiilor necesare pentru o analiză completă a aspectelor tehnice, organizatorice şi manageriale ale accidentului major;
    - luarea măsurilor de intervenţie şi remediere necesare, urgente, pe termen scurt, mediu şi lung, de către titularul de activitate;
    - implementarea de măsuri preventive viitoare;
    - diseminarea informaţiilor şi experienţei acumulate ca urmare a unor accidente în scopul prevenirii repetării unor accidente similare; acestea sunt utile şi în etapa de revizuire a programului general de inspecţii;
    2.1.2. reclamaţii;
    2.1.3. cereri pentru modificări de acte reglementare;
    2.1.4. încetarea activităţii;
    2.2. neanunţată:
    2.2.1. inspecţia implementării efective a măsurilor de securitate;
    2.2.2. inspecţia iniţiată de un risc specific prezent - se examinează sistematic, dacă:
    - riscul a fost analizat în mod adecvat de titularul de activitate;
    - au fost identificate măsuri adecvate operative de control, de prevenire şi de limitare;
    - măsurile luate au fost implementate integral;
    - integritatea acestor măsuri este controlată de SMS.

    II.3. Domeniul de aplicare:
    1. obiectivele care intră sub incidenţa H.G. nr. 95/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în general: întreprinderi chimice, metalurgice, de impregnare a lemnului, farmaceutice, de prelucrare a celulozei şi hârtiei, rafinării, producători de explozibili, fabrici de azot şi oxigen, de vopsele, de producere a polimerilor, instalaţii mari de ardere etc.;
    2. se vor avea în vedere nivelurile de protecţie pentru prevenirea accidentelor majore, după cum urmează:
    - proiectare de procese;
    - sisteme de alarmare, supraveghere operator, operare manuală;
    - decuplare automată a procesului;
    - protecţie mecanică;
    - protecţie fizică;
    - plan intern de urgenţă (PIU);
    - plan extern de urgenţă (PEU).

    III. Autorităţi
    Autorităţile competente având atribuţii de inspecţie, responsabile cu implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase sunt secretariatele de risc din cadrul autorităţilor de protecţie a mediului, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 251/2005, precum şi alte autorităţi având atribuţii de control potrivit dispoziţiilor legale.

    IV. Structura şi responsabilităţile echipei de inspecţie
    Este obligatoriu ca inspectorii să demonstreze:
    - capacitatea de a emite concluzii în mod independent şi obiectiv cu privire la rezultatele inspecţiei;
    - responsabilitate, rigurozitate, obiectivitate şi imparţialitate în evaluarea conformităţii;
    - discreţie, respect şi diplomaţie pe parcursul inspecţiei;
    - atitudine de dialog, constructivă şi adecvată cu personalul obiectivului;
    - capacitate de comunicare şi de adaptare în funcţie de persoană sau de situaţiile concrete;
    - capacitate de analiză şi sinteză a informaţiei.
    Inspectorii vor dispune de cunoştinţe privind:
    - sistemele de management al securităţii şi tehnicile de audit al acestora;
    - normele, ghidurile şi legislaţia de referinţă ce urmează să fie utilizată pentru evaluarea conformităţii;
    - caracteristicile şi specificaţiile proceselor, operaţiilor, inclusiv aspectele tehnice relaţionale cu obiectivul ce urmează să fie inspectat;
    - sistemele de securitate ale: proceselor, depozitării, manipulării, transportului substanţelor periculoase etc.;
    - modelele previzibile ale consecinţelor accidentelor.
    Echipa de inspecţie va fi constituită din cel puţin două persoane, cu scopul de a dispune de mai multe opinii şi puncte de vedere.
    Pentru fiecare inspecţie se va determina numărul optim de inspectori, în funcţie de tematica prestabilită şi de caracteristicile specifice ale obiectivului de inspectat.
    Inspectorii sunt autorizaţi să:
    - solicite toate informaţiile necesare;
    - inspecteze instalaţiile;
    - execute toate verificările necesare, inclusiv pe bază de interviuri;
    - facă recomandări şi atenţionări pe baza dispoziţiilor legale;
    - iniţieze acţiuni legale;
    - iniţieze interzicerea funcţionării sau a punerii în funcţiune a instalaţiei/obiectivului, conform dispoziţiilor legale.
    Responsabilităţile echipei înainte de inspecţie:
    - cunoaşterea rolului şi obligaţiilor faţă de inspecţia ce urmează să fie realizată;
    - cunoaşterea programului de inspecţie şi a criteriilor de evaluare ce vor fi aplicate;
    - solicitarea şi analiza informaţiilor privind instalaţiile, procesele, echipamentele, sistemele de securitate şi de management al securităţii, implementate în obiectivul ce urmează să fie inspectat;
    - selectarea informaţiilor suficiente şi relevante pentru efectuarea inspecţiei;
    - cunoaşterea legislaţiei în vigoare faţă de care se va evalua conformitatea.
    Responsabilităţile echipei în timpul inspecţiei:
    - respectarea pe amplasament a normelor de protecţie stabilite de titular;
    - verificarea fiabilităţii şi valabilităţii informaţiilor;
    - îndeplinirea obiectivelor stabilite şi respectarea programului de inspecţie;
    - consemnarea dificultăţilor întâmpinate în cadrul obiectivului privind accesul la instalaţii sau punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare, a documentelor sau a personalului;
    - analiza datelor şi informaţiilor pentru formularea concluziilor cu privire la securitatea obiectivului;
    - promovarea conformării.
    Responsabilităţile echipei după inspecţie:
    - evaluarea tuturor aspectelor stabilite în programul de inspecţie şi a deficienţelor identificate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    - luarea măsurilor legale susţinute de dovezi adecvate;
    - promovarea conformării.
    Dacă două sau mai multe autorităţi decid să desfăşoare împreună o inspecţie, autoritatea coordonatoare va fi stabilită în funcţie de tematica acesteia. În urma inspecţiei, rapoartele şi acţiunile de urmărire a implementării măsurilor vor fi coordonate. Dacă două sau mai multe autorităţi inspectează acelaşi obiectiv în momente diferite, sunt necesare colaborarea şi schimbul de informaţii între acestea.
    În procesul de inspecţie, după caz, vor fi implicaţi experţi externi autorizaţi pe domenii specifice, după cum urmează:
    1. proiectarea instalaţiilor, componentelor instalaţiilor, aparatelor, conductelor şi a părţilor similare, din punctul de vedere al rezistenţei, dimensionării etc., luându-se în considerare în special solicitările care apar în cazul funcţionării defectuoase;
    2. construirea instalaţiilor, a părţilor de instalaţii şi asigurarea calităţii construcţiei;
    3. managementul tehnic de proces;
    4. mentenanţa instalaţiilor;
    5. verificarea şi evaluarea materialelor;
    6. alimentarea cu energie şi alte utilităţi;
    7. electrotehnică;
    8. tehnica de măsurare, de control şi reglare, tehnica de control al procesului (executare hard şi soft, exploatare şi verificare);
    9. metode sistematice de analiză a pericolelor;
    10. proprietăţi chimice, fizice, toxice pentru om şi mediu ale substanţelor şi preparatelor;
    11. efectele accidentelor, evaluarea pagubelor sau defecţiunilor în funcţionarea conformă;
    12. planurile obiectivului de alarmare şi apărare împotriva pericolelor;
    13. protecţia împotriva incendiilor;
    14. protecţia împotriva exploziilor;
    15. managementul securităţii şi organizarea exploatării (dezbaterea problematicii organizatorice şi specifice managementului).
    Autoritatea competentă, după caz, în colaborare cu titularul de activitate, va desemna experţi externi pentru participare în echipa de inspectori, asigurând realizarea obiectivelor inspecţiei. Desemnarea experţilor externi va respecta principiul evitării conflictului de interese. Expertul va prezenta în mod obligatoriu autorităţii un raport, la un termen stabilit de comun acord la încheierea inspecţiei. Responsabilitatea privind corectitudinea concluziilor raportului revine exclusiv expertului extern. Costurile pentru experţii externi vor fi suportate de titularul de activitate, potrivit dispoziţiilor legale.

    V. Fazele inspecţiei

    V.1. Planificarea activităţii de inspecţie
    Planificarea inspecţiilor va avea în vedere în mod obligatoriu toate obiectivele care desfăşoară activităţi cu risc de producere a unor accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
    Programul de inspecţii va fi conceput astfel încât să permită efectuarea unor verificări sistematice şi planificate ale sistemelor tehnologice, organizatorice şi manageriale ale obiectivelor cu risc de producere a unor accidente majore. Programul de inspecţii se va întocmi la nivel local şi se vor lua în considerare:
    1. prevederile H.G. nr. 95/2003, cu modificările şi completările ulterioare, priorităţile locale, rezultate în urma evaluării sistematice a pericolelor generate de producerea unor accidente majore în obiectivele vizate, datele şi informaţiile obţinute din inspecţiile/verificările anterioare sau din alte surse de informare şi locaţiile unde inspecţia este de strictă necesitate;
    2. stabilirea priorităţilor de inspecţie pentru obiective/instalaţii se face pe baza următoarelor elemente:
    - considerarea şi evaluarea pericolelor/riscurilor potenţiale;
    - mărirea şi complexitatea obiectivului;
    - analiza raportului de securitate;
    - experienţa acumulată în urma accidentelor, incidentelor sau avariilor produse în instalaţii similare;
    - experienţa acumulată în urma inspecţiilor anterioare;
    - experienţa acumulată din evaluarea rapoartelor şi a documentaţiilor legate de obţinerea actelor de reglementare;
    - raportarea incidentelor, avariilor şi accidentelor majore;
    - reclamaţiile primite;
    - noile informaţii ştiinţifice şi tehnice;
    - schimbarea titularului de activitate;
    - raportarea modificărilor, reconstrucţiei, extinderii instalaţiilor etc.;
    - modificările majore ale schemei de personal;
    - coeficientul de prag al cantităţii de substanţe;
    - parametrii de exploatare cu risc: temperatura înaltă, presiunea mare, exotermia etc.;
    - complexitatea şi tipul proceselor;
    - capacitatea;
    - certificările şi expertizele existente (aria de verificări se reduce dacă obiectivul este certificat, de exemplu: după EMAS, ISO 14000 etc.);
    - condiţiile şi recomandările din expertize;
    - vecinătăţile/apropierea de obiective/zone protejate, inclusiv sursele de pericole generate de acestea (inundaţii, alunecări de teren etc.);
    - calitatea supravegherii de către titularul de activitate a obiectivelor.
    Programul de inspecţii va cuprinde cel puţin următoarele rubrici:
    - denumirea obiectivului/instalaţiei, după caz;
    - încadrarea obiectivului: risc minor sau risc major;
    - scopul, tematica;
    - echipa de inspecţie;
    - autoritatea coordonatoare;
    - termenul de inspecţie;
    - durata.
    Pentru întocmirea programului de inspecţii se va folosi procedura de calcul al intervalului de timp dintre două inspecţii consecutive, calculat în ani (tabelul nr. 2), prezentată în tabelele nr. 1 şi 2, pentru fiecare obiectiv.

    Tabelul nr. 1

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │1. Evaluarea sistematică a pericolelor de producere a accidentelor          │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1 Denumire substanţă:                                                     │
 ├─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1.1.   │ Cantitate substanţă (tone):                                      │
 ├─────────┴─────────────────────────────┬───┬────┬────────────────────┬──┬───┤
 │>2xCol. 3                              │ 10│    │>= Col.3            │ 8│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┼──┼───┤
 │>= Col. 2                              │  6│    │< Col. 2            │ 4│   │
 ├─────────┬─────────────────────────────┴───┴────┴────────────────────┴──┴───┤
 │1.1.2    │Stare, caracteristici:                                            │
 ├─────────┴─────────────────────────────┬───┬────┬────────────────────┬──┬───┤
 │gazoasă, lichefiată                    │   │    │deasupra punctului  │  │   │
 │sub presiune                           │ 10│    │de fierbere         │ 8│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┼──┼───┤
 │congelată                              │  6│    │lichidă             │ 4│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┴──┴───┤
 │solidă, diluată, adsorbită             │  2│    │                           │
 ├───────────────────────────────────────┴───┴────┴───────────────────────────┤
 │1.2. Pericol de incendiu                                                    │
 ├───────────────────────────────────────┬───┬────┬────────────────────┬──┬───┤
 │cu potenţial exploziv/foarte           │   │    │                    │  │   │
 │inflamabil                             │ 10│    │uşor inflamabil     │ 8│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┼──┼───┤
 │inflamabil                             │  6│    │întreţine focul     │ 4│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┴──┴───┤
 │nu se aplică                           │  0│    │                           │
 ├───────────────────────────────────────┴───┴────┴───────────────────────────┤
 │1.3. Potenţial                                                              │
 ├───────────────────────────────────────┬───┬────┬────────────────────┬──┬───┤
 │foarte toxic                           │ 10│    │toxic               │ 8│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┼──┼───┤
 │cancerigen                             │  6│    │periculos pentru    │ 4│   │
 │                                       │   │    │organisme acvatice  │  │   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┴──┴───┤
 │nu se aplică                           │  0│    │                           │
 ├───────────────────────────────────────┴───┴────┴───────────────────────────┤
 │1.4. Mod de acţiune                                                         │
 ├───────────────────────────────────────┬───┬────┬────────────────────┬──┬───┤
 │inhalare                               │ 10│    │piele               │ 8│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┼──┼───┤
 │altele (ex: ecotoxicitate)             │  6│    │înghiţire           │ 4│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┴──┴───┤
 │nu se aplică                           │  0│    │                           │
 ├───────────────────────────────────────┴───┴────┴───────────────────────┬───┤
 │Suma 1                                                                  │   │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┘
 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │1.5. Sistemul de supraveghere a emisiilor                                   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Dacă există diferite sisteme se ia în considerare clasificarea cea          │
 │mai critică (punctaj minim).                                                │
 ├───────────────────────────────────────┬───┬────┬────────────────────┬──┬───┤
 │sisteme automate                       │ 10│    │personal permanent  │ 7│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┼──┼───┤
 │patrulări personal de lucru            │  5│    │patrulări personal  │  │   │
 │                                       │   │    │pază                │ 2│   │
 ├───────────────────────────────────────┼───┼────┼────────────────────┴──┴───┤
 │întâmplare                             │  1│    │                           │
 ├───────────────────────────────────────┴───┴────┴───────────────────────┬───┤
 │Suma 2                                                                  │   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┤
 │ Suma 1 - Suma 2 = Suma 3                                               │   │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┘

    NOTA:
    - La fiecare subpunct privind substanţa/categoria de substanţe se
 completează caracteristica punctată maxim - în rubrica alăturată, sau dacă
 nu sunt cunoscute caracteristicile se ia în considerare clasificarea cea
 mai critică,
    - Col. 2 şi Col. 3 sunt coloanele 2 şi 3 din tabelele nr. 1 şi nr. 3,
 anexa nr. 2, Hotărârea Guvernului nr. 95/2003
    - Suma 1, Suma 2 şi Suma 3 se calculează pentru fiecare substanţă
 notificată.
    - Pentru calculele ulterioare se va reţine Suma 3 maximă

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │2. Protecţia împotriva pericolelor                                          │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1.  Pompieri                                                              │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │pompieri obiectiv (24h)               │ 10│   │pompieri obiectiv (<24h)│ 7│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │pompieri profesionişti şi             │   │   │                        │  │ │
 │personal obiectiv                     │  6│   │pompieri profesionişti  │ 5│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │pompieri voluntari şi                 │   │   │                        │  │ │
 │personal obiectiv                     │  2│   │pompieri voluntari      │ 1│ │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴────────────────────────┴──┼─┤
 │Suma 4                                                                    │ │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─┘
 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─┐
 │ Suma 3 maximă - Suma 4 = Suma 5                                          │ │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─┘

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │3. Instalaţie                                                               │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1. Personal prezent                                                       │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │24 h                                  │  1│   │< 24 h                  │ 2│ │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴────────────────────────┴──┴─┤
 │3.2. Conducerea procesului                                                  │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │continuă                              │  3│   │cvasicontinuă           │ 5│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │discontinuă                           │  8│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │3.3. Tipul construcţiei                                                     │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │container                             │  0│   │instalaţie în aer liber │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │instalaţie în aer liber               │   │   │                        │  │ │
 │acoperită                             │  5│   │instalaţie cu carcasă   │ 8│ │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴────────────────────────┴──┴─┤
 │3.4. Tip de instalaţie                                                      │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │depozit                               │  3│   │producţie               │ 5│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │producţie şi depozit                  │  8│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴────────────────────────┬──┬─┤
 │Suma 6                                                                 │  │ │
 └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┴─┘

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │4. Vecinătăţi (distanţa în metri)                                           │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.1. Obiectiv/instalaţie învecinată                                         │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Nume:                                                                       │
 ├──────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
 │Strada:                                       │tip instalaţie:              │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┼────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.2. Obiective ce trebuie protejate în mod special                          │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.2.1. Zona de locuit                                                       │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.2.2. Scoală, grădiniţă, spital, azil de bătrâni, loc public de adunare    │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.3. Căi de circulaţie în afara obiectivului                                │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.3.1.  Căi acvatice                                                        │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.3.2. Cale ferată                                                          │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.3.3. Autostrăzi, străzi                                                   │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.3.4. Căi de acces aviatic, aeroporturi                                    │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬────────────────────────┬──┬─┤
 │>1000                                 │  O│   │500-999                 │ 3│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┼──┼─┤
 │200-499                               │  6│   │50-199                  │11│ │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼────────────────────────┴──┴─┤
 │<50                                   │ 17│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴─────────────────────────────┤
 │4.4. Alte împrejurimi                                                       │
 ├──────────────────────────────────────┬───┬───┬─────────────────────────────┤
 │4.4.1.  Fire de telegraf, fire        │   │   │                             │
 │       de înaltă tensiune             │  1│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼─────────────────────────────┤
 │4.4.2.  pericol de alunecări          │   │   │                             │
 │       de teren                       │  2│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┼───┼───┼─────────────────────────────┤
 │4.4.3.  nu se aplică                  │  0│   │                             │
 ├──────────────────────────────────────┴───┴───┴──────────┬────────────────┬─┤
 │                                                         │ Suma 7         │ │
 └─────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┴─┘
 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─┐
 │ Suma 6 + Suma 7 = Suma 8                                                 │ │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─┘
    NOTA:
    - La fiecare subpunct se completează cu punctajul corespunzător în
 rubrica alăturată, sau dacă nu sunt cunoscute caracteristicile se ia în
 considerare clasificarea cea mai critică.


    Tabelul nr. 2

 ┌───────────────────┬───┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
 │       \     Suma 5│   │    │     │     │     │     │     │     │     │     │
 │        \          │0-5│6-10│11-15│16-20│21-25│26-30│31-35│36-40│41-45│46-50│
 │ Suma 8   \        │   │    │     │     │     │     │     │     │     │     │
 ├───────────────────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │f.slab (10-34)     │ 5 │ 5  │ 5   │ 4   │ 4   │ 4   │ 3   │ 3   │ 3   │ 2   │
 ├───────────────────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │slab (35-54)       │ 5 │ 5  │ 4   │ 4   │ 4   │ 3   │ 3   │ 3   │ 2   │ 1.5 │
 ├───────────────────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │scăzut (55-70)     │ 5 │ 4  │ 4   │ 3   │ 3   │ 3   │ 2.5 │ 2   │ 2   │ 1.5 │
 ├───────────────────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │mediu (71-100)     │ 4 │ 4  │ 3   │ 3   │ 2.5 │ 2   │ 2   │ 1.5 │ 1   │ 1   │
 ├───────────────────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │puternic (101-135) │ 4 │ 3  │ 3   │ 2.5 │ 2   │ 1.5 │ 1.5 │ 1   │ 1   │ 1   │
 ├───────────────────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │considerabil (>135)│ 3 │ 3  │ 2.5 │ 2   │ 1.5 │ 1.5 │ 1   │ 1   │ 1   │ <1  │
 └───────────────────┴───┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
    La intersecţia valorilor calculate pentru "Suma 8" şi "Suma 5" se obţine
 intervalul de timp dintre două inspecţii consecutive, exprimat în ani
 (Tabel nr 2).
    În cazul în care programul de inspecţii nu este elaborat pe baza evaluării
 sistematice a pericolelor, prezentată anterior, acesta va include pentru
 fiecare obiectiv cu risc major cel puţin o inspecţie la un interval de
 douăsprezece luni (Hotărârea Guvernului nr. 95/2003).


    V.2. Pregătirea inspecţiei
    Pregătirea inspecţiei va avea în vedere următoarele etape:
    - definirea sistemului de referinţă al inspecţiei - domeniul specific, legislaţie, documentaţii etc.;
    - stabilirea/detalierea scopului, alegerea tematicii;
    - întâlniri ale inspectorilor şi distribuirea sarcinilor;
    - pregătirea chestionarului de verificare, inclusiv a întrebărilor specifice;
    - elaborarea şi transmiterea către titularul de activitate a scrisorii de notificare, după caz;
    - pregătirea formularelor.
    Chestionarul de verificare are drept scop determinarea metodelor şi practicilor utilizate în obiectiv, evaluarea modului în care sunt acestea monitorizate şi reprezintă o oportunitate pentru titularul de activitate, în sensul lămuririi unor aspecte legate de managementul securităţii.
    Metoda utilizată este elaborarea unui chestionar de întrebări selectate dintr-o listă de întrebări posibile, pe care inspectorul o modifică, după caz, în funcţie de fiecare situaţie.
    Scrisoarea de notificare este transmisă titularului de activitate cu aproximativ 3 săptămâni în avans şi conţine:
    - temele selectate;
    - participarea necesară;
    - contactele, documentele, mijloacele de control sau de testare etc.
    Chestionarul de verificare este alcătuit din: domenii de analiză privind sistemul de management al securităţii şi subiectele relevante privind verificarea sistemelor tehnologice.
    V.2.1. Domenii de analiză privind sistemul de management al securităţii
    1. "Politica de prevenire a accidentelor majore"
    1.1. Activităţi principale
    - Sunt stabilite, de către titularul de activitate, obiectivele prioritare: siguranţa instalaţiilor, protecţia mediului şi respectarea prevederilor legale din H.G. nr. 95/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul obiectivelor generale?
    - Există un acord scris, cu caracter obligatoriu pentru toţi angajaţii obiectivului, de luare la cunoştinţă şi respectare a politicii de prevenire a accidentelor majore?
    - Sunt stabilite principiile de bază pentru atingerea obiectivelor PPAM?
    - Se verifică periodic îndeplinirea obiectivelor PPAM?
    - Sunt puse la dispoziţie mijloace financiare şi personal pentru îndeplinirea obiectivelor PPAM?
    - Sunt în atenţia titularului de activitate şcolarizarea şi perfecţionarea angajaţilor în domeniul siguranţei instalaţiilor şi al protecţiei mediului?
    - Au fost transmise informaţii către autorităţi şi public?
    - Cum se asigură obiectivul privind "siguranţa" în PPAM?
    - Are "siguranţa instalaţiilor" prioritate în comparaţie cu celelalte obiective?
    - Sunt suficiente mijloacele financiare şi personalul destinat siguranţei instalaţiilor, avându-se în vedere potenţialul de pericol al obiectivului/instalaţiei?
    1.2. Flux de informaţii
    - Ce reglementări există privind aducerea la cunoştinţă a PPAM personalului angajat al obiectivului, respectiv celui subcontractant? Cine este responsabil în acest sens?
    - Cunoaşte personalul angajat PPAM? Cum se poate verifica/asigura acest lucru?
    - Au angajaţii acces în orice moment la ultima variantă a PPAM, de exemplu prin afişarea acestuia la un panou de informare?
    - Cum se poate demonstra că ultima variantă de PPAM este actualizată?
    - Există angajaţi responsabili cu asigurarea accesului la informaţii?
    - Se indică noilor angajaţi unde se pot informa? Cine este răspunzător pentru acest lucru?
    1.3. Implementarea PPAM
    - Cum se realizează implementarea PPAM în cadrul obiectivului? Cine răspunde?
    - Există reglementări interne cu privire la aplicarea PPAM ca norme de siguranţă pentru obiectiv? Există pentru aceasta o metodă sistematică? Pe ce se bazează aceasta (de exemplu, potenţialul de risc al substanţelor)? Cine răspunde?
    - Cum se asigură aplicarea tuturor aspectelor PPAM? Cine răspunde?
    - Cum este implementată modificarea PPAM în normele de siguranţă? Cine răspunde?
    - Cum se desfăşoară implicarea angajaţilor în implementarea PPAM?
    - Există pentru aceasta un sistem de sugestii? Cum arată acesta?; există un sistem de stimulare a sugestiilor (nemateriale, financiare)?
    - PPAM face obiectul discuţiilor periodice dintre angajaţi în cadrul obiectivului?
    - Există sancţiuni pentru nerespectarea principiilor de bază ale PPAM?
    - Ce sancţiuni? Se aplică acestea pe toate nivelurile ierarhice?
    1.4. Cadrul financiar al siguranţei instalaţiilor
    - Care este sistemul financiar referitor la siguranţa instalaţiilor?
    - Există un buget determinat pentru domeniul siguranţei instalaţiilor? Cum se stabileşte acesta?
    - Se iau în considerare atât costurile periodice, cât şi cheltuielile speciale (de exemplu: investiţii, mijloace financiare ce se pot obţine rapid)?
    2. "Organizare şi personal"
    2.1. Responsabilităţi, competenţe
    - Există un acord scris cu privire la responsabilităţi, de exemplu, prin intermediul organigramelor, descrierea funcţiei (prezentarea structurii organizatorice a obiectivului)?
    - Are loc o alocare a funcţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor până la nivelul instalaţiilor?
    - Sunt obligaţiile stabilite pe linie ierarhică până la nivelul personalului de deservire?
    - Cum este prevăzut raportul dintre diferitele unităţi ale organizaţiei (de exemplu, dintre titularul de activitate şi şefii de secţie)?
    - Există particularităţi în ceea ce priveşte răspunderea (de exemplu, responsabil pe zonă)?
    - Există responsabil cu: protecţia împotriva emisiilor, avariilor/incidentelor, siguranţa obiectivului, unitatea de pompieri etc.?
    - În ce mod sunt integraţi în organizaţie responsabilii desemnaţi (de exemplu, responsabilul cu protecţia împotriva emisiilor, responsabilul cu avarii/incidente)?
    - Cum se integrează responsabilităţile speciale în cadrul întregii organizaţii (de exemplu, titularul de activitate, responsabilul pe zonă)?
    - Sunt reglementate clar punctele de interferenţă dintre responsabilităţi?
    - Ce posibilităţi de informare şi acţiune are personalul angajat cu privire la deciziile scrise ale responsabilului (de exemplu, posibilităţi ale personalului angajat de depunere a plângerilor în cazul nerespectării reglementărilor de către superiori)?
    - Sunt responsabilităţile în domeniul securităţii reglementate clar, în scris şi stabilite pe persoane?
    - Este asigurat faptul că deficienţele în alocarea responsabilităţilor şi competenţelor vor fi recunoscute şi eliminate?
    - Cum sunt recunoscute deficienţele şi cine este responsabil?
    - Se organizează controale privind siguranţa instalaţiilor (ciclu, continuarea aplicării măsurilor, documentare etc.)?
    2.2. Angajarea şi alocarea de personal
    - Angajarea şi alocarea personalului se desfăşoară în funcţie de specificul instalaţiilor, avându-se în vedere siguranţa acestora?
    - Ce reglementări privind angajarea şi alocarea personalului există? Cum se desfăşoară alocarea posturilor noi, respectiv a posturilor ce trebuie reocupate? Există o situaţie a evoluţiei ocupării posturilor? De exemplu, se apelează la înlocuitori?
    - Există o descriere a posturilor pentru toate nivelurile ierarhice şi toate activităţile, începând cu comitetul de conducere şi terminând cu muncitorii?
    - Au fost numiţi, respectiv desemnaţi responsabili pentru angajarea şi alocarea personalului adecvat? De exemplu, comisii?
    - Există criterii stabilite, conform cărora au loc angajarea şi alocarea personalului, de exemplu: pregătire necesară, experienţă, responsabilităţi etc.? Sunt acestea verificate periodic?
    - Au loc o verificare a aptitudinilor personalului pentru sarcini noi şi o verificare periodică a locului de muncă?
    - Cum este reglementat necesarul de personal, avându-se în vedere importanţa siguranţei instalaţiilor? Ce criterii pentru stabilirea necesarului de personal există?
    - Cum are loc stabilirea necesarului de personal pentru ca acesta să fie considerat suficient?
    - Cine este responsabil pentru aceasta?
    - Ce criterii se folosesc pentru stabilirea numărului de angajaţi?
    - În ce măsură sunt luate în considerare la stabilirea numărului de angajaţi operarea neconformă cu dispoziţiile, pentru perioadele de predare/primire, concediile medicale şi de odihnă?
    - A fost stabilit un număr minim de angajaţi şi pe ce se bazează aceasta: activitate, instalaţie, componente ale instalaţiei, indici?
    - Ce se întâmplă în cazul în care numărul minim de angajaţi nu este atins (schimb de personal - este asigurată o realocare a competenţelor personalului pentru soluţionarea problemelor; pornirea instalaţiei, a componentelor acesteia)?
    - Sunt implicaţi suficienţi angajaţi pentru a îndeplini toate atribuţiile fără probleme, corespunzător aptitudinilor fiecăruia?
    - Dacă numai o persoană este desemnată pentru domeniul de activitate "securitate", i se oferă acesteia posibilitatea să apeleze la angajaţi instruiţi corespunzător domeniului din alte zone ale obiectivului sau la angajaţi ai altor firme?
    - Responsabilii cu securitatea au la dispoziţie timp suficient din programul de lucru pentru: supervizarea activităţilor la locul de operare, activităţi operative (de exemplu, înregistrarea parametrilor de funcţionare), sarcini speciale (de exemplu, responsabil cu substanţele periculoase, cu protecţia mediului), activităţi administrative (de exemplu, elaborarea rapoartelor) şi activităţi de instruire?
    - Responsabilii cu securitatea efectuează inspecţii din proprie iniţiativă sau la cerere?
    - Responsabilii cu securitatea sunt prezenţi la locul de desfăşurare a activităţilor de întreţinere, precum şi la locul de apariţie a perturbaţiilor în funcţionare sau la locul desfăşurării reparaţiilor?
    - Pe ce considerente se bazează desemnarea responsabililor pe instalaţii (de exemplu, asemănarea mare între instalaţii)?
    - Pot fi îndeplinite atribuţiile responsabililor prin delegarea acestora colaboratorilor?
    - Este acest lucru compatibil cu sensul şi scopul responsabililor (de exemplu, pe perioada efectuării controlului, instruirii, şcolarizării etc.)?
    - Sunt prevăzute roluri duble pentru responsabili (de exemplu, responsabilitatea privind exploatarea instalaţiilor pentru protecţia mediului, pe de o parte, şi obligaţii de supervizare, de intervenţie şi de control, pe de altă parte)?
    - Este responsabilul pentru avarii/incidente şi protecţia împotriva emisiilor implicat activ în cazul apariţiei perturbaţiilor în funcţionare? Are în atribuţii realizarea rapoartelor referitoare la perturbaţii în funcţionare şi stabilirea măsurilor în colaborare cu alte unităţi?
    - Există un model de soluţionare a conflictelor, pentru cazul unui conflict cu o altă unitate, apărut ca urmare a aplicării măsurilor corective, astfel încât persoanele cu funcţii superioare să fie informate permanent? A apărut vreodată o astfel de situaţie?
    - Poate titularul de activitate să demonstreze că factorul uman a fost luat în considerare la stabilirea măsurilor de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora?
    - Poate titularul de activitate să demonstreze că sunt identificate nevoile de instruire şi că acestea sunt realizate?
    - Poate titularul de activitate să prezinte înregistrări cu personalul care a beneficiat de instruire, precum şi programele şi materialele utilizate în cadrul acestor cursuri de instruire?
    - Poate titularul de activitate să prezinte dispoziţiile organizatorice realizate în scopul respectării reglementărilor şi codurilor de bune practici relevante? Sunt acestea incluse în fişa postului de manager?
    2.3. Comisii de siguranţă
    - Ce comisii de siguranţă există? Ce reglementări privind convocarea comisiilor de siguranţă există?
    - Sunt responsabilităţile comisiilor clar reglementate?
    - Responsabilii competenţi pot fi chiar membrii conducerii obiectivului respectiv? În competenţa conducerii comisiei intră şi convocarea membrilor comisiei?
    - Ce reglementări există cu privire la aplicarea deciziilor luate de comisiile de siguranţă?
    - Sunt competenţele conducerii clar reglementate privind aplicarea măsurilor?
    - Sunt verificate măsurile aplicate de inginerul-şef al unităţii sau de către specialiştii în siguranţă? Se fac verificări prin sondaj? Participă conducerea obiectivului?
    2.4. Acomodare, şcolarizare, perfecţionare
    - În cazul noilor angajări de personal are loc iniţial o informare referitoare la PPAM/SMS, respectiv la conceptul obiectivului privind securitatea?
    - Există un coordonator responsabil pentru persoana nou-angajată, în cazul în care aceasta cere lămuriri? Pe ce perioadă? I se acordă acestuia timpul necesar pentru această problemă (eliberare de alte atribuţii)?
    - Există un plan intern de acomodare, gradat în funcţie de atribuţiile pe care noul angajat le preia?
    - Cine este responsabil pentru desfăşurarea în bune condiţii a aspectelor menţionate anterior? Există în acest sens o documentaţie?
    - În cazul colaboratorilor pentru activităţi noi, cum se realizează acomodarea (imediat, cu responsabilităţi proprii, etape de tranziţie, pe ce perioadă, există persoane de contact)?
    - Cum poate fi absolvit un curs de familiarizare cu noile sarcini?
    - Există şanse de perfecţionare în cadrul firmei?
    - Există un plan de perfecţionare pentru fiecare angajat?
    - Pe ce criterii se bazează planul de perfecţionare?
    - Are loc o analiză a necesarului de perfecţionare a angajaţilor (la intervale regulate)?
    - Există instrucţiuni suplimentare, de exemplu, în cazul modificărilor, perturbaţiilor, accidentelor legate de instalaţie?
    - Cum este asigurată participarea tuturor angajaţilor la cursurile de perfecţionare?
    - Are loc o documentare a activităţii de perfecţionare?
    - Sunt clar şi distinct reglementate responsabilităţile şi competenţele cu privire la punctele menţionate anterior?
    - Sunt oferite resurse financiare şi de timp astfel încât, pentru probleme referitoare la securitate, angajaţii să poată participa la seminarii oferite de firme externe, care au ca temă siguranţa instalaţiilor?
    - De câte ori pe an şi de câte ori pentru fiecare angajat (1-2 ori/an)?
    2.5. Prevederi, norme, reglementări (interne)
    1. Ce prevederi, norme, reglementări interne există în cadrul obiectivului?
    2. Ce norme specifice există în obiectiv?
    3. Sunt normele diferite în ceea ce priveşte obligativitatea? Dacă da, ce obligaţii implică fiecare normă?
    4. Se poate stabili o structură a normelor pe etape ierarhice? Sunt cuprinse în acestea:
    - norme cu obligativitate generală (cerinţe ale reglementărilor legale, în special din domeniul protecţiei muncii, protecţiei mediului şi siguranţei instalaţiilor)?
    - norme a căror obligativitate depinde de domeniul de aplicare?
    - sunt permise abateri atâta timp cât acestea sunt necesare din punctul de vedere tehnic sau economic şi acestea sunt echivalente din punctul de vedere al securităţii?
    - norme cu informaţii referitoare la soluţii uzuale şi verificate pentru diferite probleme de natură tehnică (acestea au caracter de recomandări)?
    - norme referitoare la domenii individuale de specializare, de exemplu, norme privind măsurarea, controlul şi reglarea?
    5. Este prevăzută aria de reglementare în aşa fel încât să:
    - acopere toate punctele PPAM/SMS?
    - ia în considerare domeniul siguranţei instalaţiilor?
    - fie accesibilă pentru toţi angajaţii, din punctul de vedere al răspândirii?
    - fie pe înţelesul tuturor angajaţilor?
    - fie aplicabilă imediat?
    - fie continuu actualizată?
    2.6. Flux de informaţii
    1. Ce reglementări referitoare la fluxul de informaţii (cu privire la legile referitoare la probleme de siguranţă, prevederi şi regulamente) sunt prevăzute pentru obiectiv şi în cadrul obiectivului?
    2. Este asigurată actualizarea continuă a informaţiilor privind legislaţia şi reglementările interne prin reviste de specialitate sau CD-ROM-uri etc.?
    3. Responsabilii participă în mod obligatoriu la seminarii relevante şi la comisii?
    4. Ce departamente sunt responsabile cu stabilirea, actualizarea şi transmiterea către unităţi a reglementărilor legale şi tehnice? Ce mijloace/metode sunt utilizate pentru transmiterea informaţiilor (note informative, şedinţe cu participarea conducerii unităţii şi a conducerii activităţilor de producţie, baze de date)?
    5. Este reglementat fluxul de informaţii în cadrul obiectivului în ceea ce priveşte transmiterea informaţiilor referitoare la descoperirile de ultimă oră din domeniul siguranţei instalaţiilor?
    6. Ce metode sunt folosite pentru asigurarea unui schimb periodic de experienţă în cadrul firmei?
    7. Există reguli cu caracter obligatoriu în ceea ce priveşte conţinutul şi frecvenţa acestora?
    8. Se folosesc următoarele metode pentru realizarea schimbului de experienţă:
    - şedinţe de stabilire a obiectivelor?
    - şedinţe de conducere?
    - şedinţe ale conducerii pe domenii de activitate?
    - grupuri de cercetare?
    - discuţii între conducerile departamentelor?
    - vizite ale sectoarelor obiectivului împreună cu şeful de sector, inginerul-şef?
    - programe de producţie?
    - discuţii pe teme de producţie cu şeful de sector, inginerul-şef?
    - discuţii referitoare la activităţile de reparaţii?
    - discuţii ale conducerii obiectivului?
    - discuţii la schimbul de tură?
    9. Există comisii speciale (de exemplu, pentru protecţia muncii) pentru discutarea problemelor referitoare la securitate?
    10. Ce importanţă se acordă în cadrul obiectivului sugestiilor privind ameliorarea siguranţei instalaţiilor şi protecţia mediului înconjurător? Sunt acestea considerate mai importante decât sugestiile de ameliorare din sfera economică?
    3. "Identificarea şi evaluarea pericolelor şi incidentelor"
    3.1. Desfăşurarea analizei pericolelor
    1. Ce metode sistematice se aplică:
    - liste de verificare?
    - metoda - HAZOP?
    - metoda matricei (metoda inductivă de analiză a pericolelor - Metoda Zurich)?
    - metoda indexului Dow (model pentru estimarea potenţialului de distrugere materială produsă de instalaţii şi procese chimice prin incendiu şi explozie)?
    2. Există criterii pentru determinarea aplicabilităţii metodelor:
    - în funcţie de specificul metodei?
    - în funcţie de potenţialul de periculozitate (de exemplu, se depăşeşte o anumită cantitate de substanţă)?
    3. Cum se stabileşte aria de analiză?
    4. Se permite operarea neconformă cu reglementările; în ce situaţii?
    5. Cum se asigură caracterul de actualitate a metodei ce urmează să fie aplicată?
    6. Cine este responsabil cu alegerea persoanelor care urmează să fie implicate?
    7. După ce criterii sunt selectate persoanele care urmează să fie implicate, de exemplu, după cunoştinţe referitoare la:
    - instalaţie (tehnologia instalaţiei)?
    - proces?
    - substanţe?
    - metoda ce urmează a fi aplicată?
    - măsuri de protecţie speciale (de exemplu, tehnica conducerii procesului, protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor, controlul poluării apelor etc.)?
    8. În ce condiţii au loc identificarea şi evaluarea potenţialelor pericole, de exemplu, în cazul:
    - dezvoltării proceselor?
    - reproiectării?
    - modificării instalaţiei?
    - perturbaţiilor în operare, incidentelor?
    - activităţilor de întreţinere?
    - situaţiilor de operare ieşite din comun?
    9. Cine este responsabil pentru respectarea termenelor stabilite pentru identificarea şi evaluarea potenţialelor pericole?
    10. Are loc o verificare periodică (de exemplu, o dată la 2 ani) cu privire la termenele stabilite pentru identificarea şi evaluarea pericolelor potenţiale? Cine este responsabil pentru aceasta?
    11. Cum se realizează documentarea privind identificarea şi evaluarea potenţialelor pericole?
    12. Pe ce durată se păstrează documentaţia?
    13. Cine este responsabil pentru documentaţie?
    14. Pentru activităţile selectate de inspector poate titularul de activitate să:
    - identifice pericolele?
    - identifice evenimentele şi scenariile care pot conduce la un accident major?
    - specifice elementele critice privind securitatea pentru o analiză sistematică a riscului?
    - prezinte măsurile luate?
    - justifice de ce măsurile luate sunt considerate corespunzătoare, inclusiv legătura cu criteriile analizei de risc?
    15. Titularul de activitate poate demonstra că justificarea măsurilor include:
    - legătura dintre pericolele de accident major identificate şi măsurile luate?
    - o abordare ierarhizată în selectarea măsurilor (de exemplu, pericolele trebuie evitate sau reduse la sursă, prin aplicarea practicilor normale de siguranţă)?
    - dovada că măsurile prevăzute previn în mod rezonabil avariile previzibile, care pot conduce la accidente majore?
    16. Titularul de activitate identifică şi evaluează periodic pericolele majore?
    17. Poate explica titularul de activitate criteriile de analiză utilizate în stabilirea măsurilor preventive?
    18. Poate demonstra titularul de activitate de ce criteriile utilizate sunt cele mai potrivite?
    19. Are titularul de activitate o instruire generală privind diferitele criterii şi standarde (precum: cele mai bune tehnologii disponibile, coduri de bune practici inginereşti, matrici sau criterii de evaluare calitativă sau cantitativă a riscului etc.)?
    20. Poate titularul de activitate să demonstreze că în timpul aplicării măsurilor de prevenire şi limitare comportamentul uman este previzibil şi rezonabil?
    21. Poate titularul de activitate să demonstreze faptul că respectă reglementările şi codurile de practică relevante?
    22. Are titularul de activitate criterii speciale pentru a preciza gradul de redundanţă, diversitate şi separare, impuse de măsurile de prevenire, control şi diminuare?
    23. Are titularul de activitate criterii speciale definite pentru fiabilitatea/siguranţa în funcţionare a componentelor şi a sistemelor?
    24. Are titularul de activitate standarde definite privind deţinerea de substanţe periculoase?
    25. Poate titularul de activitate să demonstreze faptul că au fost determinate limitele de operare sigură a instalaţiei şi echipamentelor?
    26. Poate titularul de activitate să demonstreze că:
    - instalaţia a fost marcată pentru a limita riscurile din timpul operării, inspecţiei, testării, întreţinerii, modificării, reparării şi înlocuirii?
    - utilităţile necesare pentru implementarea oricărei măsuri au siguranţă în funcţionare?
    - au fost luate măsuri adecvate pentru evitarea şi prevenirea scăpărilor de substanţe periculoase?
    - toate cauzele directe şi neprevăzute de accidente majore au fost luate în considerare la proiectarea instalaţiei?
    - structurile importante pentru securitate au fost proiectate în scopul de a asigura o integritate adecvată?
    - structura instalaţiei a fost proiectată pentru a rezista la încărcările din timpul operării normale, dar şi în situaţii extreme?
    - materialele de construcţie utilizate în instalaţie sunt potrivite?
    - la construcţia instalaţiei şi sistemelor au fost aplicate coduri şi standarde de proiectare adecvate (inclusiv cerinţele de certificare)?
    - este asigurată protecţia instalaţiei împotriva abaterilor care depăşesc condiţiile proiectate?
    - sistemele de control au fost proiectate pentru a asigura securitatea instalaţiei?
    - sunt prevăzute sistemele de alarmare, inclusiv strategia de manipulare a alarmelor multiple în timpul operării anormale?
    - sistemele care necesită interacţiune cu angajaţii au fost proiectate luându-se în considerare factorul uman?
    - au fost implementate sisteme de identificare a zonelor unde sunt prezente substanţe toxice şi inflamabile; proiectarea echipamentelor a luat în considerare riscurile?
    - rezultatele investigării oricărei avarii/oricărui incident au fost analizate complet şi corelate cu cauzele posibile de accident major, fiind urmate de măsuri de control adecvate?
    3.2. Folosirea rezultatelor
    1. Care este procedura pentru măsurile derivate din activitatea de identificare şi evaluare a potenţialelor pericole:
    - rezultatele sunt făcute publice (în afara instalaţiei sau a unităţii)?
    - cine decide în ce medii va avea loc diseminarea?
    - cine este responsabil cu publicarea?
    4. "Supravegherea operării"
    1. Există toate autorizaţiile/acordurile pentru funcţionare?
    2. Poate titularul de activitate să demonstreze că procedurile de operare sigură stabilite sunt aplicabile în condiţii normale şi anormale de operare?
    3. Poate titularul de activitate să demonstreze că procedurile de operare sigură acoperă cele mai importante riscuri din instalaţii?
    4. Există proceduri de operare sigură pentru punerea în funcţiune, operare, inspecţie, testare, întreţinere şi scoaterea din funcţiune?
    5. Procedurile de operare sunt formulate simplu şi inteligibil? Sunt disponibile procedurile într-un număr suficient de mare?
    6. Poate titularul de activitate să demonstreze că limitele operării sigure a instalaţiei şi echipamentului nu vor fi depăşite în timpul operării normale sau anormale?
    7. Poate titularul de activitate să demonstreze că există proceduri pentru monitorizarea, înregistrarea şi investigarea oricăror abateri de la limitele operării sigure?
    8. Poate titularul de activitate să demonstreze că sistemele de control ale proceselor sunt adecvate, chiar în timpul situaţiilor anormale de operare, şi ţin seama de limitele factorului uman?
    9. Poate titularul de activitate să demonstreze că a stabilit o schemă de întreţinere (preventivă) corespunzătoare pentru toate instalaţiile şi sistemele critice, în scopul de a preveni accidentele majore sau de a limita consecinţele acestora, în special pentru:
    - echipamentele amplasate în atmosferă periculoasă (inclusiv echipamentul electric)?
    - indicatorii şi sistemele de alarmă şi control asociate securităţii?
    - utilităţile necesare pentru operare sigură (electricitate, abur, apă etc.)?
    - sistemele de evacuare?
    - sistemele de presiune şi alte rezervoare care conţin substanţe periculoase?
    - sistemele de detecţie a scurgerilor?
    10. Există o listă cuprinzătoare a componentelor critice din punctul de vedere al securităţii (echipamente, materiale, structuri etc.)? Această listă se revizuieşte periodic?
    11. Poate titularul de activitate să demonstreze că sistemele şi instalaţiile critice din punctul de vedere al securităţii sunt examinate şi testate la intervale de timp adecvate de către o persoană care are competenţa necesară?
    12. Poate titularul de activitate să arate că are un sistem care analizează rezultatele examinărilor şi întreţinerilor periodice, inclusiv sistemul pentru investigaţii, reparaţii sau modernizări viitoare ale limitelor de operare sigură (dacă este necesar)?
    13. Poate titularul de activitate să arate că procedurile de întreţinere iau în considerare condiţiile periculoase din interiorul mediului de muncă?
    4.1. Instrucţiuni de muncă şi operare
    1. Ce instrucţiuni de operare sunt valabile şi cine este răspunzător pentru stabilirea şi modificarea acestora?
    2. Există reglementări referitoare la stabilirea/modificarea instrucţiunilor de operare, a ghidului de utilizare a cazanului etc.? Sunt luate în considerare, la stabilirea instrucţiunilor, aspecte referitoare la protecţia mediului înconjurător, protecţia muncii şi siguranţa instalaţiilor?
    3. Este prevăzut consultantul pentru alcătuirea instrucţiunilor de operare? Are loc o verificare a instrucţiunilor de operare înainte ca acestea să fie puse în practică?
    4. Sunt stabiliţi responsabili cu adaptarea instrucţiunilor de operare la condiţiile unităţii?
    5. Există criterii referitoare la perioadele de efectuare a adaptării (de exemplu, o dată la jumătate de an, în cazul modificărilor importante)? Cine stabileşte importanţa?
    6. Cum se realizează transmiterea către cei implicaţi a informaţiilor referitoare la modificările efectuate?
    7. Există verificări în ceea ce priveşte efectuarea modificărilor şi ce menţionează regulamentul în acest sens (perioadă, responsabili)?
    8. Sunt instrucţiunile de operare simplu şi inteligibil formulate? Sunt acestea disponibile într-un număr suficient de mare?
    9. Conţin instrucţiunile de operare următoarele puncte:
    - domeniul de activitate?
    - denumirea substanţei periculoase?
    - pericole pentru om şi mediul înconjurător (indicatori de risc, clase de pericole pentru mediu etc.)?
    - măsuri de protecţie, reguli de comportare, măsuri de igienă, comportament în caz de pericol, prim ajutor?
    - eliminare adecvată a deşeurilor în caz de accident, scurgeri sau cazuri asemănătoare?
    10. Se asigură actualizarea instrucţiunilor de operare? Se realizează acest lucru prin desemnarea clară a competenţelor?
    11. În cazul în care din partea personalului obiectivului se primeşte o sesizare/solicitare, neconcordanţele se înlătură eficient?
    12. Se asigură cunoaşterea instrucţiunilor de operare? Cum se realizează aceasta (elaborare clară, simplă, sondaj etc.)?
    13. Ghidul de operare reglementează şi situaţii speciale (pornire/oprire, funcţionare, mentenanţă, situaţii de urgenţă etc.)?
    14. Se face referire şi la pericole posibile, precum şi la măsurile de precauţie ce trebuie luate?
    15. Este pregătit şi instruit personalul operaţional cu privire la procesul tehnologic al instalaţiei la preluarea activităţii? Se verifică instructajul prin chestionare sau prin examinări scrise de scurtă durată?
    16. Ce reglementări există privind schimbul de tură?
    17. Se realizează fluxul de informaţii la schimbul de tură (de exemplu, printr-un proces-verbal de predare în care să fie trecute toate datele importante şi modificările referitoare la instalaţie)? Procesul-verbal de predare conţine o succesiune sigură a activităţilor de operare?
    4.2. Instructaj privind siguranţa
    1. Poate titularul de activitate să prezinte sistemul organizatoric pentru documentarea şi colectarea informaţiilor legate de incidente sau avarii produse, precum şi sistemul pentru implementarea experienţei câştigate?
    2. Poate titularul de activitate să prezinte sistemul organizatoric privind informaţiile referitoare la descoperirile de ultimă oră din domeniul siguranţei instalaţiilor, informaţiile desprinse din analiza accidentelor produse sau informaţiile din perfecţionarea metodelor de evaluare a pericolelor? Există angajaţi responsabili cu accesul la informaţiile menţionate?
    3. Ce metode de asigurare a unui schimb periodic de cunoştinţe/experienţă sunt folosite în cadrul obiectivului? Există reguli cu caracter obligatoriu în ceea ce priveşte conţinutul şi frecvenţa acestora?
    4. Păstrează titularul de activitate o înregistrare a datelor legate de astfel de cunoştinţe dobândite în timpul operării obiectivului?
    5. Au loc instructaje privind siguranţa pentru toţi cei implicaţi la intervale de timp specificate? Care sunt aceste perioade?
    6. Cum poate fi garantat faptul că instructajul referitor la siguranţă a fost înţeles de către toţi cei implicaţi? Se folosesc chestionare de către persoana care face instructajul?
    7. Există reglementări cu privire la verificarea respectării instructajului referitor la siguranţă de către angajaţi? Se asigură faptul că observaţiile sunt recepţionate în aşa fel încât să nu fie încurajate muşamalizările?
    4.3. Service
    1. Are titularul de activitate o procedură privind activităţile de reparaţie, pentru a verifica dacă sunt respectate toate măsurile de precauţie pentru evitarea pericolelor suplimentare ce pot apărea ca rezultat al activităţilor de reparaţie?
    2. Cine este răspunzător pentru sistemul de reparaţii?
    3. Pe ce principii se bazează sistemul de întreţinere şi reparaţie?
    4. Sunt sistemele de întreţinere şi reparaţie susţinute de un sistem electronic de prelucrare a datelor, elaborat şi administrat de o unitate centrală organizaţională?
    5. Sunt efectuate planuri diferite pentru componente diferite ale instalaţiilor (întreţinere - măsură, conducere şi reglare, supape de siguranţă/membrane de presiune etc.)?
    6. Ce documente referitoare la stabilirea activităţilor de reparaţie se utilizează? Cine este responsabil pentru desemnarea acestor activităţi şi în ce cadru este stabilită responsabilitatea?
    7. Sunt activităţile de întreţinere efectuate de propriul personal sau acestea sunt efectuate şi de firme externe? Există reglementări referitoare la contractarea firmelor externe (de exemplu, comenzi cu caracter general, condiţii de montaj)? Dispune titularul de activitate de un catalog al firmelor calificate în domeniu?
    8. Există liste de criterii din care să reiasă ce activităţi de întreţinere pot fi desfăşurate de personalul operaţional/personalul responsabil cu instalaţia?
    9. Există o delimitare, în cazul instalaţiilor cu potenţial de accident şi al acelor instalaţii fără potenţial de accident, cu privire la efectuarea reparaţiilor?
    10. Există sisteme speciale de autorizare a activităţilor cu potenţial ridicat de pericol: procese de ardere, procese chimice etc.?
    11. În ce condiţii sunt implicate în activităţile de reparaţii departamentele de specialitate responsabile cu securitatea sau cu protecţia mediului înconjurător? Există pentru acest lucru o metodă?
    12. Pe baza căror criterii se stabilesc intervalele de verificare, întreţinere şi reparaţii? La ce intervale sunt verificate aceste criterii (influenţa noilor cunoştinţe în domeniu, evenimente)?
    13. Are loc o verificare pentru a evidenţia dacă măsurile privind reparaţiile au fost efectuate conform reglementărilor?
    14. În ce fel se efectuează o reparaţie planificată?
    15. În ce mod este reglementată scoaterea din funcţiune a unor părţi din instalaţie?
    16. Cum este asigurată calitatea reparaţiilor? Există un ghid corespunzător cu privire la calitate sau o decizie internă referitoare la calitate?
    17. Cât de des este verificată capacitatea de funcţionare a unor componente ale instalaţiei, importante din punctul de vedere al securităţii?
    18. Este supravegheată permanent instalaţia în ceea ce priveşte tehnica securităţii?
    19. Supravegherea este adaptată caracteristicilor obiectivului?
    20. Se efectuează periodic lucrări de întreţinere la instalaţii? Corespund activităţile de întreţinere şi reparaţie stadiului tehnic actual?
    21. Are loc o prevenire, din partea titularului de activitate, a defecţiunilor operaţionale prin aplicarea de măsuri organizatorice/tehnice la schimbarea echipamentelor (de exemplu, schimbarea pompelor sau a filtrelor)?
    22. Efectuează titularul de activitate suficiente controale în ceea ce priveşte funcţionarea echipamentelor de avertizare, alarmare şi siguranţă? Sunt verificările efectuate conform prevederilor, adică complet şi la termen?
    23. Sunt luate în considerare fenomenele de uzură legate de activitatea de operare în aşa fel încât să nu se depăşească limitele de toleranţă?
    24. Sunt elaborate instrucţiuni de lucru pentru fiecare lucrare care să indice pericolele şi măsurile speciale?
    25. Competenţele privind autorizările sunt clar reglementate în ghidul de operare? Abaterea de la această practică este analizată?
    26. Există un regulament special pentru firmele externe?
    27. Există procedee de autorizare pentru lucrări care prezintă un pericol potenţial, precum şi pentru lucrări "normale"?
    4.4. Achiziţionarea mijloacelor de producţie şi a echipamentelor
    1. Există reglementări privind achiziţionarea de bunuri tehnice sau servicii (ghidul managementului calităţii)? Ce cerinţe referitoare la alegerea furnizorului sau la calificarea furnizorului sunt cuprinse în acestea?
    2. Specificaţiile referitoare la siguranţă fac parte din procesul de aprovizionare pentru a evita achiziţionarea de materiale nesigure? Chimicalele sunt clasificate/analizate înainte de a fi folosite în cadrul obiectivului, în funcţie de caracterul de periculozitate pe care îl prezintă?
    3. Există fişe cu informaţii privind securitatea pentru toate chimicalele folosite?
    4. Există marcaje ale aparatelor utilizate?
    5. Există reglementări cu privire la verificarea mijloacelor de producţie şi a utilajelor de fabricaţie?
    4.5. Firme externe
    1. Există proceduri pentru selectarea subcontractanţilor?
    2. Cum se garantează că aspectele privind securitatea au un rol major la selectarea firmelor externe?
    3. Cine este responsabil şi cum se verifică respectarea acestui lucru?
    4. În ce măsură sunt luate în considerare la selectarea firmelor de transport aspectele privind securitatea (de exemplu, calificarea personalului etc.)?
    5. Ce reglementări există cu privire la instruirea angajaţilor firmelor externe?
    6. Există un sistem de instruire a angajaţilor firmelor externe? Răspund responsabilii firmei externe pentru respectarea reglementărilor?
    7. Cum este verificată respectarea reglementărilor de către firma externă?
    8. Este verificată respectarea măsurilor importante din punctul de vedere al securităţii?
    9. Există un sistem privind potenţialul pericol al diferitelor activităţi (de exemplu, lucrări de vopsitorie şi lucrări de întreţinere)?
    10. Are loc o verificare a instructajului efectuat şi din punctul de vedere al calităţii?
    11. Responsabilităţile privind supravegherea sunt clar reglementate?
    5. "Efectuarea în siguranţă a modificărilor"
    5.1. Reglementări privind execuţia
    1. Există metode pentru descrierea unitară a investiţiilor, respectiv a reparaţiilor şi de argumentare, inclusiv punerea la dispoziţie a mijloacelor necesare?
    2. Se garantează prin aplicarea acestor metode respectarea planificării aspectelor referitoare la siguranţa instalaţiilor, protecţia mediului şi protecţia muncii?
    3. Există decizii prin care sunt prezentate/descrise aceste metode?
    4. Modul de acţiune în unitate este reglementat prin intermediul normelor de securitate ale obiectivului?
    5. Sunt stabilite în scris toate responsabilităţile pe parcursul efectuării modificărilor?
    6. Există o clasificare a modificărilor (de exemplu: modificări planificate pe termen lung, modificări necesare pe termen scurt - situaţii speciale, module noi de construcţii, punere în funcţiune, întreţinere, scoatere din funcţiune, demontarea componentelor instalaţiei sau instalaţii noi)?
    7. Se efectuează o documentare cuprinzătoare şi completă a modificărilor, precum şi o actualizare a documentelor afectate de modificare?
    8. Se verifică periodic modul de acţiune, în cazul modificărilor, precum şi în situaţii speciale (de exemplu, accidente care totuşi s-ar fi putut întâmpla)?
    9. Se expertizează modificările şi se obţine şi acordul expertului tehnic?
    5.2. Flux de informaţii
    1. Există criterii pentru a stabili ce informaţii primeşte firma care execută modificările de la obiectiv şi invers? Au fost desemnate persoane de contact din partea ambelor părţi?
    2. Prin ce măsuri se asigură că toate informaţiile importante din punctul de vedere al securităţii sunt puse, în etapa de planificare, la dispoziţie specialiştilor/departamentelor de specialitate responsabile cu planificarea (procese-verbale de predare, şedinţe de predare etc.)?
    3. Are loc, în mod obişnuit, un schimb de informaţii între specialiştii departamentelor de specialitate?
    4. Există criterii cu privire la domeniile de specialitate, care trebuie implicate în planificarea modificărilor instalaţiei?
    5. Sunt reglementări prin care se solicită implicarea din timp a specialiştilor în reproiectarea instalaţiei/modificarea instalaţiei?
    6. Modificările sunt aduse la timp la cunoştinţă angajaţilor, menţionându-se şi efectele asupra diferitelor tipuri de operare (funcţionarea proceselor, întreţinerea, operarea pe timpul reparaţiilor etc.)?
    5.3. Importanţa securităţii
    1. Există criterii pentru determinarea importanţei securităţii:
    - amploarea modificărilor?
    - componente afectate ale instalaţiei (de exemplu, cu/fără conţinut de substanţe periculoase)?
    - definirea importanţei diferitelor lucrări de modificare în ceea ce priveşte securitatea (de exemplu, vopsirea clădirii, înlocuirea recipientului de producţie)?
    2. Cum are loc combinarea informaţiilor în vederea identificării şi evaluării potenţialului pericol (de exemplu, în funcţie de cantitatea de substanţă)?
    3. Cine este răspunzător pentru respectarea şi actualizarea criteriilor?
    4. Sunt modificările analizate din punctul de vedere al influenţei asupra conceptului de securitate al instalaţiei, precum şi din punctul de vedere al efectelor asupra sistemelor generale (de exemplu: alimentarea cu azot, alimentarea cu energie, planul pentru cazuri de urgenţă, transport etc.)?
    5. Se efectuează o evaluare din punctul de vedere al securităţii înainte de modificarea instalaţiilor? Se aplică aceeaşi metodă care a fost aplicată iniţial?
    6. Sunt metodele pentru implementarea rezultatelor analizei clar definite şi responsabilităţile reglementate?
    5.4. Implementarea unei metode noi de proces, respectiv a unor substanţe noi
    1. Există posibilitatea pentru verificarea completă a compatibilităţii?
    2. Există un manual al instalaţiei şi/sau de exploatare, care să cuprindă toate documentele (de la prima schiţă a planului până la certificatul de autorizare, de la raportul de securitate până la procesele-verbale referitoare la întreţinere şi modificări din sfera tehnicii securităţii, precum şi extinderi efectuate la instalaţie etc.)? Documentele corespund situaţiei existente?
    5.5. Punere în funcţiune
    1. Cum se realizează transmiterea, respectiv predarea modificărilor către unitate?
    2. Există proceduri pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor? Sunt acestea scrise? Reiese din acestea ce persoane/departamente de specialitate trebuie implicate în activitatea de punere în funcţiune a instalaţiilor noi/modificărilor instalaţiilor?
    3. Este stabilită documentaţia referitoare la instalaţie şi cui trebuie transmisă (documentaţie tehnică, documentaţie tehnică pentru măsură, control şi reglare, documentaţie pentru întreţinere)?
    4. Există decizii prin care să fie prevăzută obligativitatea schimbului de experienţă între departamentele/persoanele individuale care s-au ocupat cu planificarea şi dezvoltarea, în primul an de exploatare?
    6. "Planificarea acţiunilor pentru cazuri de urgenţă"
    6.1. Elaborarea şi completarea planurilor interne de urgenţă
    1. Există pentru fiecare instalaţie un plan de alarmă?
    2. Se găsesc în planurile de alarmă informaţii şi fişe cu măsuri specifice instalaţiilor?
    3. Dispun clădirile administrative de proceduri de alarmă? Sunt acestea actualizate periodic?
    4. Sunt afişate suficiente panouri care să cuprindă semnalele de avertizare, precum şi regulile de comportare în caz de alarmă?
    5. Cuprind planurile de alarmă, precum şi procedurile de alarmă indicaţii cu privire la căile de evacuare sau la locurile de adunare?
    6. Este clar reglementată responsabilitatea pentru cele menţionate anterior?
    7. Unde şi după ce principii sunt stabilite criteriile pentru catalogarea defecţiunilor?
    8. Sunt aceste criterii gradate ierarhic? Sunt formulate clar şi inteligibil pentru orice potenţial utilizator?
    9. Ce reglementări şi indicaţii există cu privire la aplicarea măsurilor organizatorice, în cazul apariţiei cazurilor de urgenţă (de exemplu, organizaţie de conducere pentru situaţii de criză)? Sunt aplicate alte metode de conducere în cazul diferitelor scenarii pentru situaţii de urgenţă? Sunt stabilite reglementări şi indicaţii cu privire la alocarea de resurse şi ajutoare necesare?
    10. Sunt reglementate clar regulile de organizare a comitetelor de conducere, conducerea acestor comitete? Sunt descrise clar reglementările privind înştiinţarea şi sarcinile unităţilor organizatorice individuale?
    11. Sunt urmărite acţiunile prelucrate de către unitate şi de către autorităţile locale competente pentru situaţii de criză?
    12. La elaborarea planurilor pentru situaţii de urgenţă sunt incluşi personalul obiectivului şi alţi angajaţi (de exemplu, unitatea specializată pentru apărare în caz de pericol)?
    13. În planul pentru protecţia împotriva accidentelor sunt menţionate:
    - numele şi poziţia persoanei împuternicite pentru iniţierea măsurilor de urgenţă, precum şi persoana responsabilă cu aplicarea şi coordonarea măsurilor de ajutorare pe perimetrul obiectivului?
    - numele şi poziţia persoanei responsabile cu contactarea autorităţilor competente pentru planul extern de urgenţă (PEU)?
    14. Există pentru situaţii sau incidente previzibile, care pot fi decisive pentru declanşarea unui accident, o descriere a măsurilor ce trebuie luate pentru ţinerea sub control a acestor situaţii, precum şi pentru limitarea urmărilor, inclusiv descrierea echipamentelor de securitate şi a resurselor care sunt puse la dispoziţie?
    15. Există măsuri pentru limitarea riscurilor la care este supus personalul în perimetrul obiectivului, inclusiv date despre tipul de alarmă, precum şi modul de comportare a persoanelor în caz de urgenţă?
    16. Există prevederi pentru avertizarea din timp a autorităţilor competente responsabile cu iniţierea măsurilor cuprinse în planurile de alarmă şi cele de apărare împotriva pericolelor, cu privire la tipul de informaţie ce trebuie transmis la prima înştiinţare, precum şi pentru transmiterea de informaţii detaliate, imediat ce acestea sunt disponibile?
    17. Există prevederi pentru pregătirea personalului în scopul conştientizării acestuia şi, după caz, aceste pregătiri se coordonează cu serviciile pentru situaţii de urgenţă şi cele pentru salvare?
    18. Există prevederi pentru susţinerea măsurilor de ajutorare în afara perimetrului obiectivului?
    19. Planurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate după fiecare modificare/renovare a instalaţiilor şi sunt acestea prelucrate corespunzător dacă este necesar?
    20. Decizia în privinţa activării planului pentru situaţii de urgenţă se ia la nivel ierarhic superior şi cu considerarea factorului timp?
    21. Există spaţiu corespunzător pentru derularea planurilor pentru situaţii de urgenţă?
    6.2. Desfăşurarea de exerciţii pentru situaţii de urgenţă
    1. Cine este responsabil pentru şcolarizarea şi pregătirea personalului responsabil cu situaţiile de urgenţă?
    2. Ce dispoziţii există cu privire la desfăşurarea exerciţiilor de alarmă? Sunt acestea împărţite în dispoziţii referitoare la instalaţii şi la unitate (de exemplu, exerciţii pentru protecţia împotriva incendiilor)?
    3. Cine iniţiază exerciţiile pentru situaţii de alarmă (de exemplu: şeful instalaţiei, şeful unităţii, pompierii, departamentul responsabil cu securitatea) şi cine participă la aceste exerciţii?
    4. Ce informaţii sunt transmise în exerciţiile respective? Este documentată desfăşurarea exerciţiilor?
    5. La ce intervale de timp au loc exerciţiile?
    6. Exerciţiile pentru cazuri de alarmă se desfăşoară cel puţin o dată pe an, în colaborare cu pompierii? Se redactează un proces-verbal şi exerciţiul este evaluat în final? Responsabilitatea pentru desfăşurarea exerciţiilor este alocată clar?
    7. Înainte de începerea activităţii nou-angajaţii sunt instruiţi cu privire la conţinutul planului pentru situaţii de urgenţă?
    8. Sunt stabilite reglementări referitoare la instruirea persoanelor din afara obiectivului pentru zona în care au acces (de exemplu, vizitatori, angajaţi ai unor firme străine) şi cu privire la comportamentul acestora în cazul situaţiilor de urgenţă?
    9. Există un concept pentru desfăşurarea exerciţiilor, în special pentru comisiile de conducere prevăzute pentru intervenţie?
    10. Care este modul de eliminare a deficienţelor observate în timpul exerciţiilor pentru situaţii de alarmă/urgenţă desfăşurate? Sunt desemnaţi responsabilii?
    11. Există criterii după care se stabileşte intervalul de timp necesar pentru eliminarea deficienţelor? Cine este responsabil?
    12. Este verificată eliminarea cu succes a deficienţelor, cine este responsabil pentru aceasta?
    6.3. Comunicare
    1. Sunt căile de înştiinţare externă şi internă complete şi clar prezentate, precum şi actualizate? Sunt acestea scrise (de exemplu, planul de alarmare şi de protecţie împotriva pericolelor)?
    2. Există un sistem documentat de înştiinţări succesive? Cine este, în cazuri de urgenţă, desemnat ca persoană principală de contact în cadrul acestui sistem?
    3. Ce departamente/domenii de specialitate sunt responsabile pentru organizarea protecţiei împotriva accidentelor? Există un serviciu de pregătire?
    4. Este clar definit cine şi pentru ce tip de urgenţă are împuternicire pentru luarea deciziei?
    5. Sunt organizate, în cazul unei urgenţe, comisii speciale de conducere pentru coordonarea măsurilor?
    6. Cine este răspunzător pentru conducerea şi organizarea comisiilor de conducere pentru situaţii de urgenţă?
    7. Există o listă de convocări succesive în cadrul comisiei pentru situaţii de criză?
    8. Există posibilitatea de a contacta telefonic, permanent sau prin intermediul telefoniei mobile, comisia de conducere pentru situaţii de criză? Numerele telefonice de contact sunt păstrate în scris?
    9. Obiectivul dispune de un sistem central de avertizare şi informare? Sunt instalaţiile echipate cu linie directă spre postul de conducere? Este garantată alimentarea permanentă cu curent electric a echipamentelor de comunicaţii?
    10. Se asigură prin intermediul telefoniei şi/sau prin legătura radio conectarea echipamentelor de avertizare a organizaţiilor externe pentru situaţii de urgenţă?
    11. În cadrul exerciţiilor pentru cazuri de urgenţă se verifică şi funcţionarea liniilor permanente de comunicaţie?
    12. Sunt responsabilii pentru securitate informaţi imediat şi complet? Se realizează aceasta prin intermediul unui formular special în caz de accident sau funcţionare incorectă?
    13. Formularul cuprinde:
    - localizarea exactă a incidentului?
    - comunicarea numărului de persoane afectate (răniţi etc.)?
    - comunicarea tipului de daune?
    - comunicarea proporţiilor?
    - comunicarea substanţelor chimice implicate?
    14. Departamentul responsabil cu securitatea este informat şi despre aşa-numitele incidente "mai mici"?
    15. Responsabilitatea pentru distribuirea chestionarelor intră în sfera de activitate a departamentelor responsabile cu securitatea?
    16. Se realizează o informare a publicului corespunzătoare situaţiei de urgenţă înregistrate (pentru evitarea unei reacţii eronate a populaţiei şi pentru a efectua rapid o eventuală evacuare)? Se oferă posibilitatea transmiterii informaţiei prin radio şi cu ajutorul maşinilor echipate cu difuzoare? Responsabilităţile sunt clar reglementate în cadrul obiectivului?
    17. La ce intervale de timp are loc o actualizare a informaţiilor?
    18. Se verifică în ce măsură informaţia ajunge la public? Sunt informate toate gospodăriile? Este informaţia inteligibilă pentru toată lumea?
    6.4. Apărarea împotriva pericolelor
    1. Ce mijloace sunt puse la dispoziţie pentru organizarea funcţionării în situaţii de urgenţă (de exemplu: planuri de alarmă şi apărare împotriva pericolelor şi planuri pentru serviciile de pregătire, analize referitoare la securitate, planuri operaţionale de alarmare)?
    2. Este unitatea de pompieri a obiectivului formată dintr-un număr suficient de angajaţi, astfel încât aproape toate accidentele posibile în perimetrul obiectivului să poată fi ţinute sub control fără asistenţă exterioară?
    3. Există prevăzute pentru situaţii de urgenţă echipe de salvare?
    4. Sunt aparatele şi echipamentele necesare intervenţiei disponibile şi gata de utilizare (de exemplu: spumă suficientă pentru lichide inflamabile, aglomerant pentru substanţele ce pot polua apa, robineţi de închidere a uleiului, robineţi de închidere a canalelor)?
    5. Unitatea de pompieri a obiectivului are posibilitatea de a solicita asistenţă din partea pompierilor locali?
    6. Poate titularul de activitate să:
    - descrie organizarea răspunsului de urgenţă în caz de accident major şi să dovedească faptul că au fost luate toate măsurile necesare pe amplasament?
    - demonstreze că există redactat un plan de urgenţă care acoperă toate urgenţele posibile pentru toate scenariile de accidente majore?
    - demonstreze că au fost realizate pregătiri adecvate şi suficiente pentru coordonarea şi comunicarea în timpul răspunsului de urgenţă?
    - prevadă servicii alternative în caz de întrerupere a sistemelor normale de urgenţă?
    - descrie resursele interne şi externe care pot fi mobilizate în scopul limitării consecinţelor unui accident major asupra mediului şi populaţiei?
    - demonstreze că a acordat atenţie minimizării impactului accidentului asupra mediului şi populaţiei?
    - dovedească faptul că în caz de accident major poate mobiliza mijloace adecvate şi suficiente pentru a minimiza evacuările de substanţe toxice şi/sau inflamabile şi de limitare a consecinţelor acestora?
    - dovedească faptul că poate mobiliza resurse adecvate şi suficiente pentru a minimiza consecinţele scurgerii pe sol sau în apă a unei substanţe periculoase dintr-un container?
    - dovedească faptul că poate mobiliza în caz de accident major mijloace adecvate şi suficiente pentru monitorizare şi/sau prelevare de probe?
    - demonstreze că, în caz de accident major, dispune de mijloace adecvate şi suficiente pentru monitorizarea direcţiei şi vitezei vântului, precum şi a altor condiţii de mediu?
    - dovedească faptul că a întreprins activităţi adecvate şi suficiente pentru refacerea şi curăţarea zonei în urma unui accident major?
    - dovedească faptul că în timpul intervenţiei de urgenţă a luat măsuri adecvate şi suficiente pentru a acorda primul ajutor/tratament medical?
    - dovedească faptul că a luat măsuri adecvate şi suficiente pentru mobilizarea tuturor echipamentelor auxiliare care pot fi necesare în timpul unei intervenţii de urgenţă?
    - dovedească faptul că a luat măsuri adecvate şi suficiente pentru întreţinerea, inspecţia, examinarea şi testarea resurselor şi echipamentelor care sunt utilizate în timpul unei intervenţii de urgenţă?
    - dovedească faptul că a adoptat procedurile de testare şi revizuire a planurilor de urgenţă?
    - transmită informaţii serviciilor şi organizaţiilor externe, pentru a face posibile activarea şi implementarea eficientă a planului extern de urgenţă?
    7. "Supravegherea eficienţei sistemului de management al securităţii"
    7.1. Supraveghere sistematică
    1. Ce metode de supraveghere a respectării reglementărilor sistemului de management al securităţii există?
    2. Sunt prevăzute expertize? Ce domenii ale sistemului de management al securităţii fac obiectul expertizei? Care este obiectul expertizei? Cine este responsabil pentru stabilirea expertizelor ce trebuie efectuate? Se verifică regulat dacă expertizele efectuate sunt suficiente (numărul de expertize, modul de efectuare, domeniile verificate)? La ce intervale de timp sunt efectuate expertizele? Cum sunt prelucrate cunoştinţele obţinute în urma expertizelor, există reglementări în acest sens? Are loc o documentare a expertizelor?
    3. Se elaborează un raport de evaluare a expertizei, care conţine:
    - data efectuării expertizei?
    - domeniul specific?
    - termenul de scadenţă a următoarei evaluări?
    - motivul evaluării?
    - echipa de expertiză?
    - posturi/persoane implicate din partea executantului?
    - baza evaluării (situaţia listelor de verificare)?
    - constatări/rezultate, dacă este cazul, recomandări?
    - rezumat?
    - măsuri corective şi termenele de aplicare convenite?
    - dacă este cazul, recomandări privind controlul aplicării măsurilor?
    4. Sunt reglementate procedurile în cazul abaterilor/deficienţelor descoperite în urma expertizei?
    5. Există sugestii privind eliminarea abaterilor/deficienţelor? Constatările sunt corelate împreună cu titularul de activitate al obiectivului expertizat, pentru a obţine o concordanţă cu privire la:
    - evaluarea punctelor deficitare descoperite?
    - măsurile corective ce trebuie întreprinse?
    - personalul responsabil cu aplicarea măsurilor corective?
    - intervalul de timp ce trebuie respectat?
    6. Dacă nu se obţine o concluzie unitară, atunci acest fapt este menţionat în procesul-verbal şi este adus la cunoştinţă şefului departamentului central responsabil sau consiliului de conducere al obiectivului, pentru a se lua o decizie?
    7.2. Echipa de expertiză
    1. După ce criterii este alcătuită?
    2. Ce determină independenţa acesteia?
    3. Ce împuterniciri există?
    4. De ce pregătire/specializare dispun membrii individuali, în special conducerea echipei de expertiză?
    7.3. Documentare
    1. Cum se realizează documentarea expertizei?
    2. Sunt rezultatele expertizei susţinute cu liste de verificare, sub formă de rezumat, într-un proces-verbal al expertizei, şi sunt prezentate titularului de activitate spre semnare?
    7.4. Verificarea sistemului de management al securităţii
    1. Se verifică în cadrul "expertizei sistemului de management al securităţii":
    - modul de conducere?
    - organizarea securităţii?
    - eficienţa activităţilor referitoare la siguranţă?
    2. Se efectuează astfel de expertize la intervale regulate de timp (de exemplu, o dată la 5 ani) şi ca urmare a unor situaţii speciale (punerea în funcţiune a instalaţiilor, avarii/incidente, accidente)?
    3. Verificarea SMS respectă următoarele domenii:
    - aplicarea dispoziţiilor referitoare la securitate?
    - proceduri de autorizare a activităţilor?
    - activităţi din sfera medicinei muncii?
    - instruire specifică?
    - instrucţiuni de exploatare?
    - planuri interne de alarmă şi apărare împotriva pericolelor?
    - efectuarea şi documentarea verificărilor?
    - expertize efectuate?
    - folosirea firmelor externe?
    - utilizarea echipamentelor personale de protecţie?
    - fluxul de informaţii şi comunicarea?
    - programe de întreţinere?
    - ordine şi curăţenie?
    - principiile securităţii şi stabilirea obiectivelor?
    - analiza accidentelor?
    - manipularea substanţelor periculoase şi securitatea circulaţiei?
    4. Efectuarea investigaţiilor pe subdomenii intră în competenţa personalului de conducere, a angajaţilor din domeniul securităţii sau a specialiştilor?
    7.5. Evenimente
    1. Ce reglementări există cu privire la înregistrarea accidentelor, avariilor/incidentelor, precum şi a celor care s-ar fi putut întâmpla?
    2. Înregistrarea accidentelor şi a "accidentelor care s-ar fi putut întâmpla" este reglementată printr-o decizie a titularului de activitate (reglementare referitoare la obligativitatea notificării etc.)? Se verifică respectarea deciziei acestuia?
    3. Înregistrarea (notificarea accidentului/avariei/incidentului) conţine:
    - locul de producere?
    - numărul de persoane afectate (răniţi etc.)?
    - tipurile de daune?
    - amploarea?
    - substanţele chimice implicate?
    - echipamentele/instalaţiile mecanice implicate?
    4. Care este procedura de analiză şi evidenţiere a cauzelor accidentului?
    5. Este procedura de analiză şi evidenţiere a cauzelor accidentului reglementată printr-o decizie?
    6. Este respectarea reglementărilor acestei decizii supravegheată (de preferinţă de către titularul de activitate)?
    7. Ce reglementări există cu privire la implementarea măsurilor rezultate?
    8. Se verifică efectul măsurilor asupra siguranţei instalaţiilor cu ajutorul metodei iniţiale de analiză (metoda cu care s-a analizat instalaţia înainte de punerea în funcţiune)?
    9. Pentru aplicarea măsurilor sunt reglementate competenţele?
    10. Ce reglementări există pentru controlul aplicării măsurilor rezultate?
    11. Poate titularul de activitate demonstra că importanţa, completivitatea, calitatea şi cantitatea măsurătorilor performanţei SMS sunt adecvate?
    12. Poate titularul de activitate demonstra că procedurile de raportare a accidentelor majore sau a avariilor, în special a acelora care determină eşecul măsurilor de protecţie, sunt aplicate în practică?
    13. Sunt rezultatele monitorizării performanţei scrise, reţinute şi prezentate ca date importante pentru verificări şi revizuiri?
    8. "Verificare şi evaluare sistematică"
    8.1. Concept privind prevenirea accidentelor
    1. Ce reglementări există pentru verificarea obiectivelor, principiilor şi PPAM/SMS ale obiectivului?
    2. Există criterii după care are loc verificarea:
    - celor mai bune practici?
    - ratei accidentelor?
    - "succesului" exerciţiilor?
    - implementării măsurilor?
    - evidenţierii şi analizei accidentelor care s-ar fi putut întâmpla (rată, efecte)?
    3. Există un interval de timp stabilit pentru efectuarea verificărilor (de exemplu, anual)?
    4. Sunt corelate şi distincte responsabilităţile, inclusiv competenţele de decizie?
    5. Cum se implică conducerea obiectivului?
    8.2. Sistemul de management al securităţii
    1. Ce criterii de evaluare a SMS se folosesc? Cum se realizează verificarea eficienţei SMS?
    2. În ce mod este implicată conducerea obiectivului în activitatea de verificare şi evaluare?
    3. Ce prioritate au verificarea şi evaluarea SMS?
    4. La ce intervale de timp au loc verificarea şi evaluarea?
    5. Există reglementări cu privire la actualizarea SMS? Sunt stabilite competenţele?
    6. Ce reglementări există cu privire la verificarea îndeplinirii, în cadrul obiectivului, a deciziilor referitoare la securitate?
    7. Verificarea se realizează regulat, conform procedurii stabilite?
    8. Dacă conţinutul procedurii este o listă de verificare, este aceasta structurată diferit, în funcţie de domeniile instalaţiilor sau de aria atribuţiilor?
    9. Sunt rezultatele verificărilor scrise şi făcute publice în cadrul obiectivului?
    8.3. Fluxul de informaţii
    1. Ce reglementări există cu privire la diseminarea rapoartelor referitoare la inspecţiile în domeniul securităţii? Sunt stabilite responsabilităţi distincte? Se diseminează acestea imediat, pentru a permite o prelucrare rapidă a acestora?
    2. Are loc un schimb de informaţii între obiective similare?
    3. Sunt stabilite pentru toate domeniile SMS persoane de contact?
    V.2.2. Subiecte relevante privind verificarea sistemelor tehnologice
    1. Identitatea instalaţiei/conformitate
    - Schemele de conducte şi de proces, liste cu aparate. Compararea acestora cu situaţia reală
    - Marcaje clare şi vizibile pe aparatură/conducte
    - Conformitatea acestora cu documentaţiile de referinţă.
    2. Potenţialul de pericole
    - Tipul instalaţiei şi procedurile aplicate
    - Dimensiunile şi caracteristicile de construcţie
    - Substanţele folosite şi manipulate
    - Parametrii de exploatare relevanţi pentru siguranţă.
    3. Părţile instalaţiei relevante pentru securitate
    - Lista cu părţile relevante pentru securitate, după caz; dacă aceasta nu există, va fi întocmită în colaborare cu responsabilul instalaţiei.
    - Părţile instalaţiei care conţin substanţe speciale şi dispozitive de protecţie.
    4. Analiza pericolelor/de risc
    - Analiza de risc sistematică-analitică, după caz; se prelevă probe reprezentative pentru părţile instalaţiei relevante pentru securitate.
    5. Închidere în condiţii de siguranţă
    - Scurgerile de substanţe
    - Utilizarea de materiale rezistente în diverse medii
    - Garnituri de etanşare, respectiv îmbinări cu flanşă, rezistente în diverse medii şi pentru care există siguranţa că nu răsuflă
    - Protecţia împotriva coroziunii
    - Etanşeitate
    - Protecţia împotriva deteriorării exterioare
    - Eventuale fisuri, scăpări
    - Utilizarea materialelor adecvate fiecărui mediu
    - După caz, probe prelevate din toate părţile instalaţiei
    - Recipiente sub presiune. Conformitate. Verificări de probă. Declaraţii de conformitate. Registre de verificări. Manuale de verificare
    - Condiţii în împrejurimi, medii acide, agresive
    - Presiuni, tensiuni mecanice
    - Temperaturi înalte în conducte/aparate
    - Izolaţii
    - Umiditatea aerului
    - Rugină
    - Prezenţa agenţilor de oxidare
    - Prezenţa scurgerilor (de exemplu, dispozitive de avertizare a degajării de gaz). Documentaţii de verificare
    - Pompe, dispozitive de protecţie împotriva golirii de gaze/lichide a conductelor
    - Lichide/gaze lichefiate în conducte. Vane, robinete, ventile etc.
    6. Materiale/coroziune
    - Documente de verificare a utilizării materialelor
    - Protecţie anticorosivă
    - Materiale adecvate mediului corosiv. Aparate emailate
    - Recipiente exploatate fără presiune sau vase de presiune operate fără presiune. Documente de verificare. Intervale de verificare.
    7. Conducte
    - Niveluri de presiune
    - Îmbinări cu flanşă sau prin sudură
    - Poduri pentru conducte. Stâlpi de susţinere. Protecţie împotriva impactului neprevăzut. Managementul acestora
    - Protecţia la pornire
    - Constatarea scurgerilor
    - Retenţia substanţelor care periclitează apele evacuate, inclusiv apa de stingere a incendiilor
    - Calitatea suspendării conductelor (verificare prin sondaj). Verificarea tensiunilor
    - Conductele din subsol şi cele de la suprafaţă. Respectarea normelor
    - Protecţia împotriva fisurării prin acţiune mecanică
    - Protecţia apei freatice şi de suprafaţă împotriva poluării
    - Conducte care depăşesc zona instalaţiei (conducte magistrale).
    8. Protecţia împotriva exploziilor
    - Documente privind protecţia împotriva exploziilor
    - Evitarea mediilor ce pot genera explozii în incintă şi în exteriorul părţilor instalaţiei. Etanşeitate. Curăţenie. Măsuri antiexplozive
    - Evitarea surselor de aprindere: flăcări deschise, suprafeţe fierbinţi, gaze fierbinţi, scântei mecanice, descărcări electrice şi electrostatice, reacţii chimice (descompunerea, autoaprinderea), arderi mocnite etc.
    - Măsuri constructive: rezistenţă la explozii, sisteme pentru decompresia exploziei, suprimarea exploziei, decuplarea tehnică împotriva exploziilor etc.
    - Verificări efectuate înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei şi reluate la intervale regulate de timp
    - Date caracteristice ale substanţelor privind potenţialul exploziv
    - Măsurile de protecţie împotriva exploziilor
    - Părţile instalaţiei rezistente la explozie şi la presiune. Verificarea integrităţii
    - Autorizaţii/avize/declaraţii de conformitate
    - Gaze inerte (scurgerea gazului inert, presiunea gazului inert, conţinutul de oxigen)
    - Dispozitive de protecţie electronice - presiune - temperatură. Verificare
    - Alimentare cu azot
    - Decuplarea tehnică împotriva exploziilor a părţilor instalaţiei protejate din construcţie. Certificatele de verificare şi de aprobare
    - Ventilaţie. Ventilatoare. Funcţionare
    - Dispozitive împotriva incendiilor. Dispozitive împotriva exploziilor. Capacitatea de funcţionare
    - Clapete/guri de vizitare - deschise sau neetanşe
    - Garnituri de etanşare defecte. Neetanşeităţi - infiltrări
    - Sonde de măsură
    - Medii ce pot genera explozii înainte de efectuarea lucrărilor de reparaţie
    - Medii capabile de a genera explozii la schimbarea substanţelor
    - Surse de foc şi lumina aprinsă
    - Indicatoare de orientare
    - Lucrări cu aer cald şi flamă. Instrucţiuni. Proceduri de evacuare
    - Clapete de explozie şi membrane de presiune. Amplasare. Verificarea funcţionării
    - Ţevi de evacuare
    - Dispozitivele pentru protecţie împotriva fulgerelor, de împământare şi de reglare a potenţialului electric. Avize de construire.
    9. Protecţia împotriva incendiilor
    - Măsuri preventive (din construcţie, interne şi organizatorice) şi de apărare
    - Pereţi ignifugi
    - Izolare antifoc
    - Închideri de protecţie împotriva focului
    - Instalaţii de evacuare a fumului şi a căldurii
    - Instalaţie de detectare a incendiului din timp
    - Evitarea surselor de aprindere
    - Reducerea volumului de materiale inflamabile
    - Plan de alarmare şi de avertizare a pericolelor
    - Autorizaţii/avize/declaraţii de conformitate pentru utilizarea focului
    - Pompieri
    - Instalaţii de stingere a incendiului (staţionare, semistaţionare, mobile)
    - Aprovizionarea cu substanţe de stingere a incendiului
    - Reţinerea substanţelor de stingere a incendiului
    - Golurile din plafon sau din pereţi pentru introducerea cablurilor şi a ţevilor
    - Izolaţiile la foc
    - Tavane prevăzute cu guri de stropire. Extinctoare de stropire adecvate şi în număr suficient
    - Simulări - exerciţii. Legătura cu pompierii.
    10. Reacţii exoterme
    - Entalpia de reacţie, inclusiv a reacţiilor secundare, ulterioare
    - Degajare de gaze, viteza de degajare/cantitatea evacuată, rezultată în urma posibilelor reacţii sau descompuneri
    - Gradientul de creştere a căldurii
    - Capacitatea totală a sistemului de evacuare a căldurii
    - Temperatura limită prevăzută pentru stabilitatea termică a substanţelor şi a amestecurilor reactive
    - Capacitatea de răcire
    - Decompresia
    - Dispozitive de protecţie electronice - presiune - temperatură
    - Metoda de construcţie rezistentă la presiune
    - Sisteme de oprire a reacţiilor
    - Controlul temperaturii cu dispozitive de protecţie electronice
    - Răcire prin evaporare
    - Tehnica privind protecţia muncii
    - Controlul ratei de producere a căldurii în procese adiabatice.
    11. Dispozitive de protecţie electronice - presiune - temperatură
    - Unitatea de măsură
    - Domeniile de risc
    - Senzori. Ventile
    - Verificarea cu regularitate a funcţionării
    - Transmiterea semnalelor. Prelucrarea semnalelor. Alarme
    - Schemele de conducte şi de proces. Planurile de poziţie ale dispozitivelor de protecţie electronice. Planuri ale circuitelor electrice şi planuri logice. Documentaţia producătorului
    - Poziţiile de siguranţă ale ventilelor
    - Asigurare împotriva închiderii din eroare
    - Măsurile pentru protecţia dispozitivelor împotriva deteriorării mecanice
    - Măsuri luate pentru evitarea şi controlul defecţiunilor
    - Siguranţele de preaplin. Avize, aprobări necesare
    - Marcaje ale dispozitivelor
    - Acces rapid la dispozitivele de închidere de urgenţă
    - Dispozitive de avertizare a evacuării de gaze (detectarea amestecului gaz/aer ce poate declanşa explozii sau pentru măsurarea gazelor toxice). Praguri de semnalizare. Verificare cu regularitate
    - Semnale optice/acustice
    - Instrucţiunile privind măsurile pe care trebuie să le ia personalul în caz de declanşare a alarmei care semnalizează evacuarea de gaze.
    12. Manipulare greşită
    - Măsuri organizatorice sau tehnice de evitare a manipulării greşite
    - Instrucţiuni de funcţionare
    - Sistem de identificare cu mecanism tehnologic de blocare sau sistem de alarmare
    - Marcaje, dispozitive de comunicare şi documentaţii ale racordurilor
    - Semnalizarea defecţiunilor
    - Principiile tehnicii privind protecţia muncii şi principiile ergonomice
    - Instruiri. Documente
    - Condiţii de siguranţă ale dispozitivelor de întrerupere în caz de urgenţă
    - Sisteme de identificare cu blocare tehnologică şi/sau sistem de alarmare pentru evitarea confundării substanţelor, respectiv a produselor între ele
    - Instrucţiuni de funcţionare şi planuri de alarmare şi de apărare împotriva pericolelor.
    13. Ieşiri de urgenţă
    - Marcaje. Identificare
    - Ieşirile de urgenţă nu vor fi îngustate prin amplasarea unor obiecte în calea lor.
    14. Furnizarea de energie şi alte utilităţi
    - Protecţia la încetarea furnizării de energie şi a altor utilităţi
    - Efecte cauzate de încetarea furnizării de energie şi alte utilităţi
    - Asigurarea furnizării
    - Măsuri în cazul încetării furnizării de energie şi alte utilităţi
    - Măsuri complexe, de exemplu să existe posibilitatea să nu mai funcţioneze agitatorul, însă pompa din parcul de rezervoare să poată extrage în continuare
    - Asigurarea furnizării de curent electric în caz de avarii/incidente.
    15. Manipularea/depozitarea substanţelor periculoase
    - Lichide inflamabile
    - Substanţe periculoase
    - Substanţe periculoase eliberate în caz de explozie
    - Substanţe periculoase pentru mediu
    16. Siguranţa la seism
    - Siguranţa la seism
    - Gradul zonei seismice
    - Clădirile aferente instalaţiei sunt în concordanţă cu cerinţele prevăzute pentru zona seismică.
    17. Limitarea efectelor accidentelor
    - Spaţii de captare a substanţelor periculoase evacuate
    - Spaţii de captare a apei contaminate, ca urmare a stingerii incendiilor
    - Instalaţii de tratare a apelor reziduale
    - Ziduri de protecţie
    - Rosturi de dilatare
    - Instalaţii de stropire
    - Vane, stavile pentru închiderea sistemelor de canalizare
    - Lianţi
    - Dispozitive de avertizare a evacuării de gaze

    V.3. Desfăşurarea inspecţiei
    Scopul inspecţiei este de a verifica lipsurile în managementul existent, precum şi de promovare a conformării, pe baza expertizei şi experienţei inspectorilor, în vederea convingerii factorilor de decizie din obiectiv de necesitatea luării măsurilor pentru combaterea la sursă a avariilor/incidentelor şi accidentelor majore.
    1. Reuniunea iniţială:
    - prezentarea participanţilor;
    - stabilirea canalelor de comunicare între echipa de inspecţie şi responsabilii din obiectiv;
    - explicarea motivelor pentru inspecţia pe teren şi a programului;
    - observaţii/comentarii asupra scrisorii de notificare a inspecţiei;
    - confirmarea agendei de lucru;
    - confirmarea datei şi orei reuniunii finale;
    - trecerea în revistă a acţiunilor ce urmează după inspecţie;
    - trecerea în revistă a modificărilor recente din cadrul obiectivului, după caz;
    - prezentarea sistemului de referinţă şi a chestionarului.
    2. Consultarea documentelor (depuse la autorităţi, proceduri privind sistemul de management al securităţii, registre etc.):
    - citirea fiecărei specificaţii prescrise;
    - răspunsul de la operator şi înregistrarea acestuia;
    - investigarea punctelor speciale;
    - selectarea şi analiza de documente (scheme, proceduri);
    - stabilirea zonelor ce vor fi vizitate;
    - notarea neconformităţilor şi a modificărilor/contradicţiilor.
    Sistemul de management al securităţii
    În particular, trebuie revăzute documentele obiectivului referitor la SMS, după cum urmează:
    - informaţia furnizată autorităţii (notificarea, planul de urgenţă, după caz, pentru obiectivele de risc major şi raportul de securitate);
    - registrele generate.
    Se vor analiza accidentele şi incidentele:
    - existenţa unei clasificări a evenimentelor (accidente, incidente, anomalii în operare etc.), atribuirea de responsabilităţi şi proceduri pentru colectarea, analiza şi înregistrarea evenimentelor;
    - performanţa actuală a analizei accidentelor, incidentelor şi anomaliilor proceselor în scopul de a identifica cauzele şi posibilele intervenţii;
    - existenţa unui schimb efectiv de informaţii despre accidente;
    - diseminarea cunoştinţelor dobândite din experienţa operaţională (lecţii învăţate) către personalul relevant.
    Se vor avea în vedere următorii indicatori:
    1. "indicatori negativi":
    - numărul de accidente, incidente, anomalii faţă de condiţiile normale de operare;
    - numărul de ore de nefuncţionare, neplanificate;
    - numărul de căderi pe sisteme sau echipamente critice;
    - numărul de neşanse;
    - numărul de neconformităţi punctate de inspectorii externi;
    - numărul de neconformităţi ale SMS-ului, indicate de auditori;
    - resursele cheltuite în restaurarea instalaţiilor sau refacerea mediului;
    - costurile pentru compensarea daunelor către terţi;
    2. "indicatori pozitivi":
    - numărul de ore alocate proiectelor de revizuire a securităţii sau pentru modificări;
    - resurse alocate întreţinerii programate a instalaţiilor;
    - numărul de inspecţii la instalaţii şi echipamente;
    - resurse alocate analizei de securitate;
    - resurse alocate activităţii de informare, formare şi instruire;
    - resurse alocate modernizărilor tehnice.
    Se vor verifica următoarele:
    1. implementarea planurilor de urgenţă:
    - stabilirea funcţiilor în fiecare moment;
    - distribuirea de instrucţiuni scrise;
    - evacuarea personalului şi identificarea persoanelor lipsă;
    2. întreţinerea planului de urgenţă:
    - actualizarea permanentă a informaţiilor;
    - instruire periodică;
    - testare şi evaluare;
    - coordonarea de ansamblu în timpul situaţiilor de urgenţă;
    - specificarea strategiei şi mijloacelor de intervenţie;
    - întreţinerea mijloacelor de intervenţie;
    - selectarea scenariilor de accident reprezentative;
    - dacă modelele utilizate includ: incendii, explozii, emisii de poluanţi şi dispersia atmosferică a acestora, infiltrări în sol/subsol, scurgeri în cursuri de apă, inclusiv modele dinamice (câmpuri tridimensionale pentru simularea vecinătăţilor cu obstacole/clădiri), modele care utilizează sistemul de referinţă GIS;
    - efectul Domino prin utilizarea de modele cascadă;
    3. dacă există personal şi resurse pentru luarea deciziilor în timp real în managementul situaţiilor de urgenţă;
    4. dacă planurile de urgenţă includ modele anticipative;
    5. dacă managementul comunicării externe este controlat printr-un sistem de reguli bazate pe timp real;
    6. dacă informaţiile relevante din punct de vedere al securităţii au fost transmise publicului şi personalului din obiectiv;
    7. dacă informaţiile transmise publicului au fost evaluate la intervale de cel puţin 3 ani;
    8. dacă informaţiile transmise publicului au fost reactualizate la intervale de cel puţin 5 ani.
    3. Vizita pe amplasament:
    Se va avea în vedere şi încadrarea obiectivului în risc minor sau risc major. Verificarea planurilor de urgenţă va fi identică indiferent de încadrarea obiectivului. Pe parcursul inspecţiei se vor verifica următoarele aspecte:
    - veridicitatea datelor furnizate în documentele prezentate autorităţii de către titularul de activitate;
    - dezvoltarea şi implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore şi a SMS.
    Identificarea riscurilor de accidente majore
    Inspecţia pe amplasament va acoperi următoarele:
    Clădiri:
    - există materiale de protecţie, sigiliile sunt intacte, există uşi de evacuare în caz de incendii, pereţi (zidit, panouri etc.), protecţii electrostatice.
    Echipament:
    - reactoare, rezervoare, conducte, ventilaţie, câmpuri electrostatice, senzori.
    Camera de control:
    - manuale, un panou de alarmare gaze, sisteme de notificare a alarmei.
    Zona de depozitare:
    - condiţii generale, marcaje clare, loc de descărcare a rezervoarelor, scurgeri, câmpuri electrostatice;
    - distanţele de securitate între rezervoare şi clădiri.
    Marcaje:
    - simboluri de avertizare, denumirea conţinutului;
    - pe rezervoare, pe conducte, pe uşile depozitelor.
    Echipament contra incendiilor:
    - stingătoare de incendii şi echipament auxiliar de conectare a acestora.
    Monitorizarea şi controlul traficului în obiectiv:
    - permis de acces în zonele restricţionate;
    - limită de viteză;
    - controlul accesului traficului;
    - marcarea rutelor/controlul fluxului traficului;
    - documentaţia vizitatorilor;
    - controlul documentaţiei traficului care intră pe amplasament;
    - sisteme de securitate: control video, garduri, porţi;
    - controlul accesului în zonele de risc.
    Se va acorda o atenţie deosebită următoarelor:
    - senzorilor de gaz;
    - rezervoarelor cu pereţi dubli;
    - controlului scurgerilor la joncţiuni;
    - senzorilor de preaplin şi de depăşire a debitului;
    - senzorilor de gaz/canale de conducte;
    - documentaţiei privind echipamentul de lucru sub presiune;
    - rapoartelor de verificare şi inspecţie periodică;
    - documentaţiei privind rezervoarele de depozitare;
    - planurilor schemelor, echipamentului aferent, rapoartelor de inspecţie şi intervalelor, fişei rezervorului;
    - documentaţiei privind conductele;
    - rapoartelor de conformitate şi inspecţii periodice, inclusiv pentru conductele de gaz natural;
    - schemelor punctelor cu atmosferă potenţial explozivă;
    - lichidelor şi gazelor (inclusiv GPL) inflamabile;
    - schemelor actualizate;
    - inspectării echipamentului electric, câmpurilor electrostatice;
    - certificării raportului de inspecţie;
    - raportului de inspecţie periodic;
    - documentelor privind împământarea;
    - împământării, legăturilor cu acelaşi potenţial, protecţiei iluminatului;
    - inspecţiilor şi măsurătorilor;
    - documentelor privind ventilaţia;
    - documentelor privind fluxul de aer;
    - planurilor privind aerul condiţionat şi canalele de evacuare;
    - funcţionării şi automatizării proceselor;
    - controlului privind securitatea, sistemele de alarmă şi indicatorii;
    - cine poate schimba valorile stabilite?
    - rezervorului de stingere a incendiilor şi echipamentului de răcire;
    - rapoartelor de inspecţie, protecţiei împotriva îngheţului;
    - echipamentului automatizat de stingere a incendiilor;
    - certificatelor de inspecţie.
    Inspectorii, însoţiţi de reprezentantul titularului de activitate, vor examina punct cu punct conformarea cu specificaţiile scrise, în baza documentaţiilor transmise autorităţii. De asemenea, vor fi efectuate teste: testarea detectorilor, teste de protecţie împotriva incendiilor, testarea izolaţiilor etc.
    În timpul inspecţiei chestionarele servesc ca bază pentru consemnarea observaţiilor.
    4. Intervievarea personalului
    Pe parcursul desfăşurării inspecţiei se vor realiza întrevederi profesionale cu personalul, pe care echipa de inspecţie le consideră necesare, atât cu responsabilii zonei inspectate, cât şi cu alte persoane. La întrebările formulate, inspectorii vor evita discuţiile în contradictoriu cu persoanele intervievate, adoptând o atitudine pozitivă, în sensul lămuririi problemelor.
    Informaţiile obţinute în timpul întrevederilor se vor compara cu cele din documente şi registre. Declaraţiile care nu se verifică se vor identifica şi consemna ca atare. În cursul acestor interviuri se va verifica dacă PIU este operaţional.
    De asemenea, se va discuta cu personalul muncitor şi de supraveghere şi se va verifica dacă principiile de operare sunt clare pentru tot personalul şi dacă sunt aplicate.
    5. Reuniunea echipei de inspecţie
    Reuniunea echipei de inspecţie se face în absenţa titularului de activitate, în scopul analizării şi identificării punctelor-cheie privind neconformităţile constatate, realizându-se următoarele:
    - compararea specificaţiilor planificate pentru inspecţie cu cele verificate, evidenţiindu-se, după caz, aspectele neverificate;
    - elaborarea strategiei acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în urma vizitei;
    - descrierea în detaliu a neconformităţilor constatate;
    - analiza şi evaluarea riscurilor de accidente majore identificate;
    - întocmirea raportului de inspecţie;
    - elaborarea concluziilor vizitei pe amplasament.
    6. Reuniunea finală
    Reuniunea echipei de inspecţie se face în prezenţa titularului de activitate sau a reprezentantului legal al acestuia, reliefându-se şi explicându-se neconformităţile observate faţă de sistemul de referinţă.
    Scopul principal este prezentarea rezultatelor inspecţiei într-o formă care să asigure înţelegerea clară a acestora şi să permită definirea acţiunilor corective adecvate.
    Reuniunea are ca scop însuşirea raportului de inspecţie şi semnarea acestuia.

    V.4. Raportul de inspecţie
    După finalizarea oricărei inspecţii integrale sau parţiale, autoritatea competentă are obligaţia de a întocmi un raport. Acest raport este deosebit de important deoarece evidenţiază rezultatele evaluării sistemelor de securitate utilizate pe amplasament şi gradul de conformare a titularului de activitate la cerinţele H.G. nr. 95/2003.
    Raportul de inspecţie va conţine, în principal, următoarele informaţii:
    - detalii privind scopul inspecţiei şi părţile din unitate controlate;
    - constatări şi rezultate ale evaluării sistemelor inspectate;
    - concluzii privind respectarea de către operator a cerinţelor legislaţiei naţionale, reglementărilor şi prevederilor administrative care implementează H.G. nr. 95/2003, precum şi a altor cerinţe legale relevante pentru prevenirea accidentelor majore (cerinţe legate de proiectarea şi inspecţia echipamentelor/hardware);
    - concluzii privind necesitatea luării unor măsuri suplimentare/măsuri de remediere, inclusiv limitele de timp pentru realizarea lor;
    - concluzii privind necesitatea urmăririi activităţilor postproducţie, inclusiv discuţii ulterioare cu titularul de activitate sau vizite la amplasament;
    - acţiuni legale de constrângere sau sancţionare;
    - intervalul de timp stabilit pentru inspecţiile viitoare.
    Rapoartele de inspecţie trebuie păstrate o perioadă de timp pentru a se putea crea un istoric al obiectivului respectiv. Mai mult, aceste rapoarte pot fi utilizate în activitatea de revizuire a priorităţilor programului de inspecţii.


               RAPORT DE INSPECŢIE

              - Model şi conţinut -
┌──────────────────┬────────────────────────────┐
│Obiectiv:         │                            │
├──────────────────┼────────────────────────────┤
│Data:             │                            │
├──────────────────┼────────────────────────────┤
│Participanţi:     │                            │
└──────────────────┼────────────────────────────┤
                   │                            │
                   ├────────────────────────────┤
                   │                            │
                   ├────────────────────────────┤
                   │                            │
                   ├────────────────────────────┤
                   │                            │
                   └────────────────────────────┘

 ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
 │    Tematica             │  Părţile verificate ale │ Criteriile de selecţie │
 │                         │      obiectivului       │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │                         │                         │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │                         │                         │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │                         │                         │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │                         │                         │                        │
 └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘

    Documentele luate în considerare: .....................................
    .......................................................................
    .......................................................................
    .......................................................................
    .......................................................................
    Măsurile stabilite şi termenele de realizare: .........................
    .......................................................................
    .......................................................................
    .......................................................................
    .......................................................................

    Însuşirea măsurilor stabilite:             Semnătura şi ştampila
    Titularul de activitate:        ......................................


    V.5. Monitorizarea realizării măsurilor
    Secretariatele de risc din cadrul autorităţilor de protecţie a mediului vor urmări realizarea măsurilor dispuse în urma inspecţiilor în colaborare cu conducerea obiectivului.
    În situaţiile în care raportul de inspecţie specifică necesitatea realizării unor măsuri suplimentare sau a unor măsuri de remediere, este obligatorie urmărirea realizării acestor măsuri în limitele de timp prevăzute în raport.
    Interzicerea utilizării sau punerii în funcţiune a oricărui obiectiv, a oricărei instalaţii sau unităţi de stocare ori a oricărei părţi din acestea se va face în baza prevederilor art. 16 alin. (1) din H.G. nr. 95/2003.

    V.6. Informarea publicului
    Sinteza raportului de inspecţie va fi pusă la dispoziţie publicului. Accesul publicului la informaţii se va realiza prin: comunicate de presă, articole publicate, conferinţe de presă, informaţii pe site-ul autorităţii/municipalităţii/titularului de activitate, în condiţiile respectării prevederilor legale privind confidenţialitatea.
    VI. Alte măsuri
    Alte măsuri de control sunt luate de autorităţi specializate, care nu au legătură directă cu obligaţiile prevăzute în H.G. nr. 95/2003, de ale căror avize/acorduri/autorizaţii depinde funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor. Rapoartele de inspecţie ale acestor autorităţi şi rezultatele evaluării sistemelor verificate vor fi folosite de către autorităţile competente cu atribuţii de inspecţie.

                         -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Alte Institutii,  PROCEDURĂ din 23 decembrie 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016