Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare in invatamant la Limba si literatura romana si universala pentru copii - educatoare in gradinitele cu predare in limbile minoritatilor, Programei pentru definitivare in invatamant la Limba si literatura romana si universala pentru copii si metodica predarii limbii si literaturii romane la clasele cu predare in limbile minoritatilor - institutori/invatatori, Programei pentru obtinerea gradului didactic II la Limba si literatura romana si universala pentru copii si metodica predarii activitatilor de limba romana - educatoare in gradinitele cu predare in limbile minoritatilor, Programei pentru obtinerea gradului didactic II la Limba si literatura romana si universala pentru copii si metodica predarii limbii si literaturii romane la clasele cu predare in limbile minoritatilor - institutori/invatatori
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 18 decembrie 2008
În baza prevederilor art. 34 alin. (5), art. 35 alin. (2) şi ale <>art. 37 alin. (8) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
având în vedere prevederile <>art. 141 lit. (o) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetãrii şi tineretului emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobã, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru definitivare în învãţãmânt la Limba şi literatura românã şi universalã pentru copii - educatoare în grãdiniţele cu predare în limbile minoritãţilor, cuprinsã în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Se aprobã, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru definitivare în învãţãmânt la Limba şi literatura românã şi universalã pentru copii şi metodica predãrii limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minoritãţilor - institutori/învãţãtori, cuprinsã în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Se aprobã, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura românã şi universalã pentru copii şi metodica predãrii activitãţilor de limba românã - educatoare în grãdiniţele cu predare în limbile minoritãţilor, cuprinsã în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 4
Se aprobã, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura românã şi universalã pentru copii şi metodica predãrii limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minoritãţilor - institutori/învãţãtori, cuprinsã în anexa nr. 4, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 5
Direcţia generalã managementul resurselor umane, Direcţia generalã învãţãmântul în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul, inspectoratele şcolare şi instituţiile de învãţãmânt/centrele de perfecţionare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 6
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei,
cercetãrii şi tineretului,
Anton Anton
Bucureşti, 24 noiembrie 2008.
Nr. 6.020.
ANEXA 1
PROGRAMA
pentru definitivare în învãţãmânt la Limba şi literatura
românã şi universalã pentru copii - educatoare în grãdiniţele
de copii cu predare în limbile minoritãţilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- utilizarea corectã a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;
- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;
- folosirea instrumentelor de interpretare şi analizã stilisticã a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile copiilor de grãdiniţã;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de foneticã, lexic şi gramaticã în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicãrii copiilor de vârstã preşcolarã;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literaturã pentru copii şi de limba românã;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstã al copiilor preşcolari;
- însuşirea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectualã.
Literatura românã şi universalã pentru copii
- Conceptul de literaturã pentru copii
- Specii literare accesibile copiilor din învãţãmântul preşcolar
- Ghicitori
- Folclorul copiilor
- Basmul fantastic. Trãsãturi. Compoziţie. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult)
- Mihai Eminescu - Somnoroase pãsãrele
- Elena Farago - Cãţeluşul şchiop, Gândãcelul, Pedeapsa mâţei
- George Coşbuc - Povestea gâştelor
- George Topîrceanu - Balada unui greier mic
- Otilia Cazimir - De pe-o "bunã dimineaţã", Gospodina, Uite, vine Moş Crãciun, Un cãmin de pãsãrele
- Tudor Arghezi - O furnicã, Zdreanţã
- Ion Creangã - Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşneagului
- H. Cr. Andersen - Degeţica
- Fraţii Grimm - Scufiţa Roşie, Vulpea şi pisica
- Emil Gârleanu - Fricosul, Cãprioara, Când stãpânul nu-i acasã
- Cãlin Gruia - Ciuboţelele ogarului
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura românã pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret - pentru institutori, învãţãtori şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilã, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune, autor, basm popular/ cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artisticã, legendã popularã/cultã, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temã, titlu, versificaţie (strofã, vers, rimã).
Limba românã
- Sunet. Literã. Diftongi. Triftongi
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale. Regimul cazual al prepoziţiilor
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principalã, propoziţie principalã independentã, propoziţie regentã, propoziţie secundarã (subordonatã), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoanã, acordul în numãr, acordul în gen, acordul dupã înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi
Bibliografie
1. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revãzutã şi adãugitã, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.
2. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba românã. Ediţia a treia revãzutã şi din nou îmbogãţitã (coordonator Theodor Hristea), Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
ANEXA 2
PROGRAMA
pentru definitivare în învãţãmânt la Limba şi literatura românã
şi universalã pentru copii şi metodica predãrii limbii şi literaturii
române la clasele cu predare în limbile minoritãţilor -
institutori/învãţãtori
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literaturã pentru copii, limba românã şi metodicã;
- dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluãrii performanţelor de învãţare;
- dezvoltarea competenţelor pentru realizarea abordãrii eficiente a conţinuturilor învãţãrii;
- însuşirea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen;
- valorificarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen, sub raportul valorilor şi al atitudinilor;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectualã;
- consolidarea capacitãţii de a aplica cunoştinţele de didacticã a specialitãţii în activitatea practicã;
- utilizarea corectã a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;
- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;
- folosirea instrumentelor de interpretare şi analizã stilisticã a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile elevilor din ciclul primar;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de foneticã, lexic şi gramaticã în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicãrii elevilor din ciclul primar;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstã al elevilor.
Literatura românã şi universalã pentru copii
Conceptul de literaturã pentru copii
Specii literare:
Basmul popular şi basmul cult
- Petre Ispirescu - un basm la alegere
- Ion Creangã - Povestea lui Harap-Alb
- Fraţii Grimm - un basm la alegere
- H. Cr. Andersen - un basm la alegere
Legenda. Caracteristici (câte un text pentru legenda istoricã)
Rudyard Kipling - Cãrţile junglei
Folclorul copiilor
Ghicitori
Proverbe
Vasile Alecsandri - Pasteluri
Anton Pann - Nãzdrãvãniile lui Nastratin Hogea
Gellu Naum - Apolodor, un pinguin cãlãtor
Ana Blandiana - Întâmplãri din grãdina mea (sau Alte întâmplãri din grãdina mea)
Fabula (La Fontaine - o fabulã la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul şi coţofana)
Ion Creangã - Amintiri din copilãrie (pãrţile I şi II)
Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântã
Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunatã, La Mestecãnei
Marin Sorescu - Unde fugim de-acasã?
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura românã pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret - pentru institutori, învãţãtori şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilã, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune, antitezã, autor, basm popular/cult, comparaţie, ficţiune, final, gen literar, hiperbolã, imagine artisticã, legendã popularã/cultã, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiţie, temã, titlu, versificaţie (strofã, vers, rimã).
Limba românã
- Sunet, fonem, silabã; despãrţirea cuvintelor în silabe
- Literele. Alfabetul limbii române
- Semnele ortografice (apostroful, bara oblicã, blancul, cratima, linia de pauzã, punctul, virgula)
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principalã, propoziţie principalã independentã, propoziţie regentã, propoziţie secundarã (subordonatã), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoanã, acordul în numãr, acordul în gen, acordul dupã înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul.
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi
Bibliografie
1. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revãzutã şi adãugitã, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.
2. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba românã. Ediţia a treia revãzutã şi din nou îmbogãţitã (coordonator Theodor Hristea), Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
Metodica predãrii limbii române în învãţãmântul primar
- Conceptul de curriculum şcolar
- Strategii didactice în predarea-învãţarea limbii şi literaturii române în ciclul primar
a) Citirea în ciclul primar
- Lectura explicativã
- Lectura explicativã în analiza textelor narative
- Interpretarea textelor cu conţinut istoric
- Interpretarea poeziilor lirice
- Interpretarea textelor de prozã liricã
b) Comunicarea în ciclul primar
Comunicarea ca parte integrantã a predãrii limbii române
- Tipuri de exerciţii
c) Rolul, locul şi semnificaţia compunerilor ca activitate şcolarã
- Structura compunerilor, logistica lor
- Activitatea independentã a elevilor în realizarea diferitelor tipuri de compuneri
- Rezumatul
- Compunerile libere
- Compunerile-corespondenţã
d) Predarea - însuşirea vocabularului
- Relaţii de sinonimie, omonimie, antonimie
- Câmpul semantic şi câmpul lexical
e) Însuşirea normelor limbii literare în ciclul primar
f) Formarea deprinderilor de utilizare corectã a regulilor de ortografie şi punctuaţie
- Tipuri de exerciţii
g) Lectura
- Forme de desfãşurare a lecţiei de lecturã
h) Categorii de texte utilizate în ciclul primar: texte literare; texte nonliterare utilitare (anunţul, ştirea, afişul); texte nonliterare distractive
i) Dezvoltarea creativitãţii elevilor prin orele de limba românã (metode şi procedee utilizate, tipuri de activitãţi, forme de activitate, motivarea elevilor)
j) Evaluarea (metode şi instrumente de evaluare, tipologia itemilor)
k) Proiectarea activitãţii didactice la limba românã (planificare anualã, semestrialã, pe unitãţi de învãţare, proiectul de lecţie).
Bibliografie
Crãciun, Corneliu, Metodica predãrii limbii române în învãţãmântul primar. Ediţia a IV-a revãzutã şi adãugitã, Editura Emia, Deva, 2007.
Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei. Traducere de Constantin Urmã, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1979.
Nuţã, Silvia, Metodica predãrii limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.
Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala primarã, Editura Teora, Bucureşti, 1998; Didactica limbii şi literaturii române în învãţãmântul primar, Corint, Bucureşti, 2005.
ANEXA 3
PROGRAMA
pentru gradul didactic II la Limba şi literatura românã şi
universalã pentru copii şi metodica predãrii activitãţilor de
limba românã - educatoare în grãdiniţele cu
predare în limbile minoritãţilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- utilizarea corectã a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;
- folosirea instrumentelor de abordare a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile copiilor de grãdiniţã;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de foneticã, lexic şi gramaticã în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicãrii copiilor de vârstã preşcolarã;
- asigurarea continuitãţii şi complementaritãţii între diferitele activitãţi din grãdiniţã, de educare a limbajului;
- asigurarea continuitãţii între diferitele activitãţi din grãdiniţã, în scopul educãrii limbajului copiilor preşcolari;
- adaptarea comunicãrii educatoarei la particularitãţile individuale şi de vârstã ale copiilor preşcolari;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstã al copiilor preşcolari;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literaturã pentru copii, limba românã şi metodicã;
- dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluãrii performanţelor de învãţare;
- dezvoltarea competenţelor pentru realizarea abordãrii eficiente a conţinuturilor învãţãrii;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectualã;
- consolidarea capacitãţii de a aplica cunoştinţele de didacticã a specialitãţii în activitatea practicã;
- abordarea textului literar prin metode care sã faciliteze înţelegerea lui de cãtre copiii de vârstã preşcolarã;
- conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care înlesnesc comunicarea;
- cunoaşterea modalitãţilor de învãţare şi exersare a ascultãrii active de cãtre preşcolari;
- avansarea în practica educaţionalã a unor forme şi metode noi;
- consolidarea capacitãţii de a proiecta în mod corespunzãtor activitãţile de educare a limbajului.
Literaturã românã şi universalã pentru copii
- Conceptul de literaturã pentru copii
- Specii literare accesibile copiilor din învãţãmântul preşcolar. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de vârstã preşcolarã
- Cântecul de leagãn
- Ghicitori
- Folclorul copiilor
- Basmul fantastic. Trãsãturi. Compoziţie. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult). Fraţii Grimm - Scufiţa Roşie; Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic şi merele de aur; Ion Creangã - Fata babei şi fata moşneagului; H. Cr. Andersen - Degeţica.
- Legenda etiologicã şi istoricã - Mihail Sadoveanu - Stigletele; Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzeşti
- Povestiri cu animale: - Ion Creangã - Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi; Fraţii Grimm - Vulpea şi pisica; Al. Mitru - Tomiţã Iepuraşul; Cãlin Gruia - Ciuboţelele ogarului
- Poezii pentru copii (natura): Mihai Eminescu - Somnoroase pãsãrele; Elena Farago - Cãţeluşul şchiop, Gândãcelul, Pedeapsa mâţei; George Coşbuc - Povestea gâştelor; George Topîrceanu - Balada unui greier mic; Otilia Cazimir - De pe-o "bunã dimineaţã", Gospodina, Un cãmin de pãsãrele; Tudor Arghezi - O furnicã, Zdreanţã
- Copilãria în literatura pentru copii: Ion Creangã - Amintiri din copilãrie (pãrţile I şi II); K. D. Uşinski - Copiii din crâng; Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunatã
- Familia: Fraţii Grimm - Frãţior şi surioarã; B. Şt. Delavrancea - Bunica; Elena Dragoş - Pãrinţii mei
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura românã pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret - pentru institutori, învãţãtori şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilã, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune, autor, basm popular/cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artisticã, legendã popularã/cultã, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temã, titlu, versificaţie (strofã, vers, rimã)
Limba românã
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale. Regimul cazual al prepoziţiilor
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principalã, propoziţie principalã independentã, propoziţie regentã, propoziţie secundarã (subordonatã), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoanã, acordul în numãr, acordul în gen, acordul dupã înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi.
Bibliografie
1. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revãzutã şi adãugitã, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.
2. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba românã. Ediţia a treia revãzutã şi din nou îmbogãţitã (coordonator Theodor Hristea), Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
Metodica predãrii activitãţilor de limba românã
1. Clasificarea şi structura activitãţilor de joc didactic
2. Povestirile copiilor (repovestirile şi povestirile create de copii). Metodica desfãşurãrii lor
3. Memorizãrile. Structurã
4. Structura activitãţii de lecturã dupã imagini.
5. Convorbirea. Tematicã. Structurã
6. Joc de creaţie, joc de rol, dramatizare, teatru de pãpuşi - contribuţia lor în activizarea vocabularului copiilor şi în dezvoltarea vorbirii dialogate
7. Contribuţia educatoarei la dezvoltarea comunicãrii copiilor preşcolari (din punctul de vedere al lexicului, al structurii gramaticale)
8. Contribuţia educatoarei la dezvoltarea expresivitãţii vorbirii copiilor preşcolari
9. Valorificarea educativã a activitãţilor de povestire
10. Modalitãţi de inovare a jocurilor didactice de cãtre educatoare
11. Dezvoltarea creativitãţii copiilor de vârstã preşcolarã prin activitãţile de povestire şi povestire creatã de copii
12. Modalitãţi de accesibilizare şi eficientizare a lecturilor dupã imagini
13. Orientarea activitãţii de convorbire spre înţelegerea de cãtre copii a mediului înconjurãtor
14. Specificul pregãtirii activitãţilor de povestire
Bibliografie
1. Magdalena Dumitrana, Educarea limbajului în învãţãmântul preşcolar, vol. I şi II, Editura Compania, Bucureşti, 1999, 2001.
2. Florica Mitu, Metodica activitãţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000.
ANEXA 4
PROGRAMA
pentru gradul didactic II la Limba şi literatura românã şi
universalã pentru copii şi metodica predãrii limbii şi literaturii
române la clasele cu predare în limbile minoritãţilor -
institutori/învãţãtori
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- utilizarea corectã a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;
- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;
- folosirea instrumentelor de interpretare şi analizã stilisticã a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile elevilor de ciclu primar;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de foneticã, lexic şi gramaticã în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicãrii elevilor de ciclu primar;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstã al elevilor;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literaturã pentru copii, limba românã şi metodicã;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectualã;
- consolidarea capacitãţii de a aplica cunoştinţele de didacticã a specialitãţii în activitatea practicã, a capacitãţii de operaţionalizare a obiectivelor;
- integrarea în activitatea didacticã a tipurilor diferite de lecţii;
- cunoaşterea şi respectarea evenimentelor instruirii şi adecvarea lor la specificul predãrii limbii române în ciclul primar;
- consolidarea capacitãţii de a dezvolta competenţele de comunicare oralã şi scrisã a elevilor din ciclul primar şi de a-i familiariza cu texte - literare şi nonliterare - accesibile vârstei lor;
- consolidarea abilitãţii de a selecta cele mai eficiente metode, în vederea dezvoltãrii capacitãţii elevilor în ceea ce priveşte: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea mesajului scris;
- utilizarea creatoare a metodelor de învãţãmânt în cadrul predãrii limbii române.
Literatura românã şi universalã pentru copii
Conceptul de literaturã pentru copii
Specii literare. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de ciclu primar
Basmul popular şi basmul cult. Definiţie. Fantasticul în basm. Personaje. Compoziţie. Reprezentanţi: Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic şi merele de aur; Ion Creangã - Povestea lui Harap-Alb; Fraţii Grimm - un basm la alegere; H. Cr. Andersen - Tovarãşul de drum
Legenda. Caracteristici. Clasificare: legenda mitologicã, religioasã, istoricã (se alege câte un text pentru fiecare categorie)
Snoava
Folclorul copiilor
Ghicitori
Proverbe
Legende: Mihail Sadoveanu: Stigletele; Alexandru Mitru: Legendele Olimpului
Texte cu caracter didactico-moralizator: Anton Pann - Nãzdrãvãniile lui Nastratin Hogea; fabula: La Fontaine - o fabulã la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul şi coţofana
Poezia accesibilã copiilor: Vasile Alecsandri, Pasteluri; Gellu Naum - Apolodor, un pinguin cãlãtor; Ana Blandiana - Întâmplãri din grãdina mea (sau Alte întâmplãri din grãdina mea)
Imaginea copilãriei: Ion Creangã - Amintiri din copilãrie (pãrţile I şi II); Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunatã, La Mestecãnei; Marin Sorescu, Unde fugim de-acasã?
Lumea animalelor în proza pentru copii: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântã; Cezar Petrescu, Fram, ursul polar; Rudyard Kipling - Cãrţile junglei.
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura românã pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret - pentru institutori, învãţãtori şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilã, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune, antitezã, autor, basm popular/cult, comparaţie, ficţiune, final, gen literar, hiperbolã, imagine artisticã, legendã popularã/cultã, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiţie, temã, titlu, versificaţie (strofã, vers, rimã).
Limba românã
- Stilurile funcţionale ale limbii române
- Sunet, fonem, silabã; despãrţirea cuvintelor în silabe
- Literele. Alfabetul limbii române
- Semnele ortografice (apostroful, bara oblicã, blancul, cratima, linia de pauzã, punctul, virgula)
- Principiile ortografiei limbii române
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Unitãţile frazeologice
- Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principalã, propoziţie principalã independentã, propoziţie regentã, propoziţie secundarã (subordonatã), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoanã, acordul în numãr, acordul în gen, acordul dupã înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi
Bibliografie
1. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revãzutã şi adãugitã, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.
2. Academia Românã, Institutul de Lingvisticã "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba românã. Ediţia a treia revãzutã şi din nou îmbogãţitã (coordonator Theodor Hristea), Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzãtoare subiectelor propuse)
Metodica predãrii limbii române în învãţãmântul primar
1. Rolul învãţãtorului în stimularea interesului pentru lecturã al elevilor de ciclu primar. Selecţia textelor şi modalitãţi de propunere a lor spre lecturã elevilor
2. Modalitãţi de dezvoltare a sensibilitãţii elevilor prin abordarea poeziilor lirice, a textelor de inspiraţie istoricã, a prozei lirice
3. Posibilitãţi de aplicare a analizei stilistice la clasele ciclului primar
4. Evaluarea - sprijin pentru elevi în autocunoaştere, indicator pentru învãţãtor în stabilirea strategiei didactice. Rolul evaluãrii formative în învãţarea limbii române
5. Posibilitãţi de inovare de cãtre învãţãtor a metodelor de predare-învãţare a limbii române în ciclul primar
6. Valorificarea formativã a textelor literare şi nonliterare în ciclul primar
7. Cultivarea creativitãţii elevilor în cadrul orelor de citire, de elaborare a compunerilor, de rezolvare a exerciţiilor gramaticale
8. Modalitãţi eficiente de asigurare a relaţionãrii conţinuturilor disciplinei limba maternã cu conţinuturile disciplinei limba românã
9. Rolul învãţãtorului în valorificarea conţinuturilor disciplinelor de învãţãmânt din ciclul primar în vederea îmbogãţirii vocabularului
10. Metode utilizate în formarea deprinderilor de scriere corectã, coerentã la disciplina limba românã, în ciclul primar
11. Posibilitãţi de valorificare didacticã a disponibilitãţilor creative personale ale învãţãtorului.
Bibliografie
1. Crãciun, Corneliu, Metodica predãrii limbii române în învãţãmântul primar. Ediţia a IV-a revãzutã şi adãugitã, Editura Emia, Deva, 2007.
2. Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei. Traducere de Constantin Urmã, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1979.
3. Nuţã, Silvia, Metodica predãrii limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.
4. Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala primarã, Editura Teora, Bucureşti, 1998; Didactica limbii şi literaturii române în învãţãmântul primar, Corint, Bucureşti, 2005.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
