────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 3 din 18 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 19 ianuarie 2023.────────── CAP. I Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 Scop ART. 1 Prezenta normă tehnică stabileşte cerinţele tehnice minimale pentru racordarea instalaţiilor de stocare a energiei electrice la reţelele electrice de interes public. ART. 2 Prezenta normă tehnică stabileşte modul de desfăşurare şi etapele procesului de notificare pentru racordarea instalaţiilor de stocare, precum şi conţinutul testelor de verificare a conformităţii instalaţiilor de stocare cu cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public. SECŢIUNEA a 2-a Domeniu de aplicare ART. 3 (1) Cerinţele tehnice de racordare stabilite în prezenta normă tehnică se aplică: a) instalaţiilor de stocare a energiei electrice noi racordate individual; b) instalaţiilor de stocare a energiei electrice noi montate într-un loc de producere existent sau nou; c) instalaţiilor de stocare a energiei electrice noi montate într-un loc de consum existent sau nou. (2) Cerinţele tehnice stabilite prin prezenta normă nu se aplică: a) instalaţiilor de stocare care nu au capabilitatea de a evacua/livra energie electrică în reţeaua electrică de distribuţie/transport; b) surselor neîntreruptibile de alimentare cu energie electrică; c) instalaţiilor de stocare care datorită tehnologiei utilizate nu pot avea funcţii de control; d) staţiilor de reîncărcare a vehiculelor electrice care au posibilitatea de evacuare a energiei în reţea. (3) O instalaţie de stocare este alcătuită cel puţin dintr-un rezervor de stocare şi, după caz, un echipament de conversie, în cazul prezentei norme un invertor. SECŢIUNEA a 3-a Definiţii şi abrevieri ART. 4 (1) Termenii utilizaţi în prezenta normă tehnică au semnificaţia prevăzută în următoarele acte normative: a) Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare; b) Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare; c) Norma tehnică privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module generatoare, centrale formate din module generatoare şi centrale formate din module generatoare offshore (situate în larg), aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 208/2018; d) Norma tehnică privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru locurile/nodurile de consum, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 67/2019; e) Procedura de notificare pentru racordarea unităţilor generatoare şi de verificare a conformităţii unităţilor generatoare cu cerinţele tehnice privind racordarea unităţilor generatoare la reţelele electrice de interes public, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 51/2019; f) Procedura de notificare pentru racordarea la reţelele electrice de interes public a locurilor/nodurilor de consum şi de verificare a conformităţii acestora cu cerinţele tehnice de racordare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 176/2019; g) Norma tehnică „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru prosumatorii cu injecţie de putere activă în reţea“, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 228/2018, cu modificările şi completările ulterioare; h) Metodologia pentru schimbul de date între operatorul de transport şi sistem, operatorii de distribuţie şi utilizatorii de reţea semnificativi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 233/2019; i) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 79/2016 pentru aprobarea clasificării unităţilor generatoare şi a centralelor electrice. (2) În înţelesul prezentei norme tehnice, termenii utilizaţi au următoarea semnificaţie: a) componenta de regim tranzitoriu a curentului de defect - curent injectat de o instalaţie de stocare a energiei electrice, în regim de generare, în timpul şi după o abatere de tensiune provocată de un defect electric, cu scopul de a facilita acţionarea sistemelor de protecţie a reţelei în etapa iniţială a defectului, de a contribui la menţinerea tensiunii în sistem într-o etapă ulterioară a defectului şi de a participa la restabilirea tensiunii după eliminarea defectului; b) diagrama de capabilitate P-Q - diagrama care descrie capabilitatea de generare şi, respectiv, de absorbţie de putere reactivă a unei instalaţii de stocare a energiei electrice la valori de putere activă absorbită, respectiv generată de instalaţia de stocare a energiei electrice; c) gestionarul instalaţiei de stocare a energiei electrice - persoană fizică sau juridică, care deţine/operează o instalaţie de stocare a energiei electrice; d) notificare de punere sub tensiune - acceptul emis de către un operator de reţea relevant unui gestionar de instalaţie de stocare a energiei electrice, prin care i se permite punerea sub tensiune a instalaţiei; e) notificare de funcţionare finală - acceptul emis de operatorul de reţea relevant unui gestionar de instalaţie de stocare a energiei electrice care îndeplineşte specificaţiile şi cerinţele solicitate, care îi dă dreptul acestuia să opereze o instalaţie de stocare a energiei electrice prin utilizarea racordului la reţea; documentul care stă la baza emiterii notificării de funcţionare finală este certificatul de conformitate; f) operator de reţea relevant - operatorul de transport şi de sistem sau un operator de distribuţie la a cărui reţea electrică este sau urmează să fie racordată o instalaţie de stocare a energiei electrice; g) putere maximă - puterea activă maximă pe care instalaţia de stocare a energiei electrice o poate genera/consuma continuu până la epuizarea/încărcarea rezervorului, valoare prevăzută în avizul tehnic de racordare/certificatul de racordare; este suma puterilor maxime ale modulelor de stocare care alcătuiesc instalaţia de stocare; h) rezervorul instalaţiei de stocare - componentă a unei instalaţii de stocare ce înmagazinează energie prin încărcare din reţea, energie care poate fi descărcată sub formă de energie electrică şi, după caz, evacuată în reţea; i) reglaj de frecvenţă - capabilitatea unei instalaţii de stocare a energiei electrice de a-şi ajusta evacuarea de putere activă, respectiv absorbţia de putere activă ca reacţie la o abatere a frecvenţei sistemului faţă de o valoare de referinţă, în scopul stabilizării frecvenţei sistemului; j) reglaj de frecvenţă activ limitat la creşterea frecvenţei - modul de funcţionare a unei instalaţii de stocare a energiei electrice care are drept rezultat reducerea puterii active evacuate, respectiv creşterea puterii absorbite ca răspuns la o creştere a frecvenţei sistemului peste o anumită valoare; k) reglaj de frecvenţă activ limitat la scăderea frecvenţei - modul de funcţionare a unei instalaţii de stocare a energiei electrice care are drept rezultat creşterea puterii active injectate, respectiv reducerea puterii absorbite ca răspuns la o scădere a frecvenţei sistemului sub o anumită valoare; l) reglaj de frecvenţă activ răspuns la abaterile de frecvenţă - modul de funcţionare al unei instalaţii de stocare a energiei electrice în care producţia, respectiv consumul de putere activă se modifică ca reacţie la abaterea frecvenţei sistemului, astfel încât aceasta să contribuie la restabilirea frecvenţei la valoarea de referinţă. (3) În cuprinsul prezentei norme tehnice se utilizează următoarele abrevieri: a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei; b) ATR - aviz tehnic de racordare; c) c.a. - curent alternativ; d) CfR - certificat de racordare; e) DMS-SCADA - sistemul SCADA al operatorului de distribuţie (Distribution Management System - Supervisory Control and Data Acquisition); f) DTIS - documentaţia tehnică pentru instalaţia de stocare a energiei electrice; g) EMS-SCADA - sistemul SCADA al operatorului de transport (Energy Management System - Supervisory Control and Data Acquisition); h) ENTSO-E - Organizaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi de Sistem (European Network of Transmission System Operators for Electricity); i) IS - instalaţie de stocare; j) JT - joasă tensiune; k) LVRT - capabilitatea de trecere peste un defect (Low voltage ride through); l) MT - medie tensiune; m) MSEE - modul de stocare a energiei electrice; n) NPT - notificare de punere sub tensiune; o) NFF - notificare de funcţionare finală; p) OD - operator de distribuţie; poate fi operatorul de distribuţie concesionar sau un alt operator care deţine o reţea electrică de distribuţie; q) ORR - operatorul de reţea relevant; r) OTS - operatorul de transport şi de sistem; s) Pi - puterea instalată; t) Pmax - putere maximă; u) PIF - punere în funcţiune; v) PSS - stabilizator de oscilaţii de putere interzonale; w) RAR - reanclanşare automată rapidă; x) RAT - regulator automat de tensiune; y) RET - reţea electrică de transport; z) RED - reţea electrică de distribuţie; aa) RFA - reglaj de frecvenţă activ răspuns la abaterile de frecvenţă; bb) RFA-CR - reglaj de frecvenţă activ limitat la creşterea frecvenţei; cc) RFA-SC - reglaj de frecvenţă activ limitat la scăderea frecvenţei; dd) SCADA - sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziţie de date aferent unui proces tehnologic sau unei instalaţii; ee) u.r. - unitate relativă; ff) Un - tensiunea nominală a reţelei. CAP. II Cerinţe tehnice pentru IS racordate individual la reţelele electrice de interes public ART. 5 IS racordate la reţelele electrice de interes public respectă clasificarea unităţilor generatoare şi a centralelor electrice aprobată prin ordin al preşedintelui ANRE, în vigoare, cu excepţia IS instalate în cadrul locurilor de producere/consum noi sau existente, unde clasificarea IS se realizează exclusiv în baza puterii instalate. ART. 6 (1) IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în ceea ce priveşte stabilitatea de frecvenţă: a) să rămână conectată la reţea şi să funcţioneze (să evacueze, respectiv să absoarbă energie electrică) în domeniile de frecvenţă şi perioadele de timp prevăzute în tabelul 1; b) să rămână conectată la reţea şi să funcţioneze (să evacueze, respectiv să absoarbă energie electrică) în cazul unor viteze de variaţie a frecvenţei de 2 Hz/s pentru un interval de timp de 500 ms sau de 1,5 Hz/s pentru un interval de timp de 1.000 ms sau de 1,25 Hz/s pentru un interval de timp de 2.000 ms, în funcţie de tipul de tehnologie, de puterea de scurtcircuit a sistemului în punctul de racordare (valoare precizată de ORR prin ATR) şi de inerţia disponibilă la nivelul zonei sincrone. (2) Valorile prevăzute la alin. (1) lit. b) se comunică gestionarului IS la emiterea ATR. (3) Reglajele protecţiilor din punctul de racordare coordonate de ORR trebuie să permită funcţionarea IS (să evacueze, respectiv să absoarbă energie electrică) pentru profilele de variaţie a frecvenţei prevăzute la alin. (1) lit. b). Tabelul 1. Durata minimă în care IS trebuie să fie capabilă să rămână conectată la reţea pentru frecvenţe care se abat de la valoarea nominală
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Domeniul de │Durata de │
│frecvenţe │funcţionare │
├──────────────────┼───────────────────┤
│47,5 Hz - 48,5 Hz │Minimum 30 de │
│ │minute │
├──────────────────┼───────────────────┤
│48,5 Hz - 49 Hz │Minimum 30 de │
│ │minute │
├──────────────────┼───────────────────┤
│49 Hz - 51 Hz │Nelimitat │
├──────────────────┼───────────────────┤
│51,0 Hz - 51,5 Hz │30 de minute │
└──────────────────┴───────────────────┘
ART. 7 IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW, funcţionând în regim de producere de energie electrică, trebuie să aibă capabilitatea de a asigura RFA-CR la creşterile de frecvenţă peste valoarea nominală de 50 Hz, astfel: a) la creşterile de frecvenţă, IS trebuie fie capabile să scadă puterea activă produsă, inclusiv să fie capabile să treacă în regim de consum de putere activă din reţea, corespunzător variaţiei de frecvenţă, în conformitate cu figura 1 şi cu următorii parametri: (i) pragul de frecvenţă de la care IS asigură răspunsul la creşterea de frecvenţă este 50,2 Hz; (ii) valoarea statismului setat (s_2) se situează între 2% şi 12%, este stabilită la punerea în funcţiune a IS şi poate fi modificată de ORR prin dispoziţii de dispecer. De regulă valoarea statismului se stabileşte la valoarea de 5%; (iii) IS funcţionând în regim de producere de energie electrică trebuie să fie capabile să scadă puterea activă corespunzător variaţiei de frecvenţă cu o întârziere iniţială mai mică de 500 ms (denumită întârziere şi notată t_1 în figura 7). În cazul în care această întârziere este mai mare de 500 ms, gestionarii IS justifică această întârziere, furnizând ORR motive de natură tehnică. Timpul de răspuns pentru scăderea de putere în cazul creşterii de frecvenţă trebuie să fie mai mic sau egal cu 2 secunde pentru o variaţie de putere de 50% din Pmax; b) la atingerea puterii corespunzătoare unui nivel minim de reglaj, IS trebuie să fie capabile: (i) să stabilizeze puterea activă într-un timp de maximum 20 secunde şi să funcţioneze în continuare la acest nivel (în limitele puterii admisibile date de energia înmagazinată) sau; (ii) să reducă în continuare puterea activă produsă, inclusiv cu intrarea în regim de consum, în conformitate cu caracteristicile sale funcţionale; c) IS trebuie să fie capabile să rămână în funcţionare stabilă pe durata funcţionării în modul RFA-CR, când rezervorul nu este epuizat, pentru creşteri ale frecvenţei de peste 50,2 Hz. Când RFA-CR este activ, consemnul RFA-CR, inclusiv trecerea în regim de consum, prevalează asupra oricărei referinţe a puterii active. (a se vedea imaginea asociată) – ΔP este variaţia puterii active produse de IS; – P_max este referinţa de putere activă faţă de care se stabileşte ΔP, şi anume Pmax a IS; – Δf este abaterea frecvenţei în reţea; – f_n este frecvenţa nominală (50 Hz) în reţea; – s_2 este valoarea statismului setat. Fig. 1.*) Capabilitatea de răspuns în putere activă la abaterile de frecvenţă în modul RFA-CR pentru IS funcţionând în regim de producere de energie electrică *) Figura 1 este reprodusă în facsimil. ART. 8 Reducerea de putere activă produsă de IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW funcţionând în regim de producere de energie electrică, faţă de Pmax produsă, ca urmare a scăderii frecvenţei, trebuie să se încadreze în limitele admisibile prezentate în figura 2, astfel: a) la scăderea frecvenţei sub 49 Hz se admite reducerea Pmax produse în procent egal cu 2% din Pmax produsă la frecvenţa de 50 Hz, pentru fiecare scădere a frecvenţei cu 1 Hz. Este admisă orice curbă de reducere a Pmax produse în funcţie de frecvenţă, care se situează deasupra liniei punctate; b) la scăderea frecvenţei sub 49,5 Hz se admite o reducere maximă a puterii active produse cu un procent egal cu 10% din Pmax produsă la frecvenţa de 50 Hz, pentru fiecare scădere a frecvenţei cu 1 Hz, dacă frecvenţa este mai mică decât 49,5 Hz pentru o durată mai mare de 30 s. Este admisă orice curbă de reducere a Pmax în funcţie de frecvenţă, care se situează deasupra liniei continue. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.*) Limitele admisibile ale reducerii de putere în cazul scăderii frecvenţei *) Figura 2 este reprodusă în facsimil. ART. 9 (1) Reducerea admisibilă de putere activă faţă de Pmax produsă de IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW funcţionând în regim de producere de energie electrică, în cazul unor abateri de frecvenţă sub valoarea de 49,5 Hz, se stabileşte în condiţii standard de mediu corespunzătoare temperaturii de 20 grade Celsius. După caz, gestionarul IS transmite ORR şi OTS diagrama de dependenţă a puterii active de temperatură pentru cel puţin un set de temperaturi: - 10°C, 0°C, 15°C, 25°C, 30°C, 40°C. (2) Gestionarul IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW transmite ORR şi OTS diagrama de dependenţă a puterii active de factorii de mediu şi datele tehnice, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta normă tehnică. (3) Datele şi informaţiile prevăzute la alin. (2) se transmit în etapa de studiu de soluţie aferentă procesului de racordare. ART. 10 (1) ORR stabileşte condiţiile în care o IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW se poate reconecta automat la reţea după o deconectare accidentală cauzată de un eveniment în reţea, după ce acestea au fost agreate cu OTS. (2) Condiţiile prevăzute la alin. (1) cuprind cel puţin următoarele: a) instalarea sistemelor de reconectare automată trebuie să fie supusă unei avizări prealabile atât la ORR, cât şi la OTS, cu excepţia situaţiei când funcţia de reconectare automată este conţinută de invertor, este menţionată în certificatul de conformitate şi corespunde prevederilor din legislaţia naţională, iar această funcţie nu este utilizată şi pentru reanclanşarea automată rapidă a unei linii/unui cablu electric; b) cerinţa ca, de regulă, reconectarea automată să se realizeze în domeniul de frecvenţă (47,5÷51) Hz, de tensiune (0,9÷1,1)Un şi într-un timp de maximum 300 de secunde; c) cerinţa ca rampa admisă pentru creşterea puterii active după conectare să fie cuprinsă în intervalul (10÷20)% din Pmax/min în regim de producere de putere activă. (3) Condiţiile pentru reconectarea automată prevăzute la alin. (1) sunt aduse la cunoştinţa gestionarului IS în procesul de racordare la reţea, la emiterea ATR. ART. 11 (1) IS cu Pi mai mare sau egal cu 0,8 kW funcţionând în regim de producere de energie electrică îndeplinesc următoarele cerinţe referitoare la stabilitatea de tensiune: a) IS de categorie C trebuie să fie capabile să se deconecteze automat atunci când tensiunea în punctul de racordare/delimitare, după caz, depăşeşte limitele specificate de ORR în domeniul (0,85÷1,1)Un, pentru tensiuni în punctul de racordare mai mici de 110 kV; b) pentru IS de categorie A şi B se ţine cont de reglajele protecţiei împotriva funcţionării în regim insularizat; c) IS de categorie D trebuie să fie capabile să se deconecteze automat atunci când tensiunea în punctul de racordare/delimitare, după caz, depăşeşte limitele prevăzute în tabelele 8 şi 9, pentru tensiuni în punctul de racordare mai mari sau egale cu 110 kV. (2) Cerinţele şi setările pentru deconectarea automată a IS se stabilesc de către ORR în coordonare cu OTS. ART. 12 (1) IS de categoria A, racordate atât la MT, cât şi la JT, trebuie să fie echipate cu port de intrare/interfaţă logică cu scopul de a reduce evacuarea/absorbţia de puterea activă până la oprire întrun timp de maximum 5 secunde de la recepţionarea comenzii de deconectare la nivelul portului. ORR poate stabili cerinţe pentru echipamente, pentru ca această reducere să fie comandată de la distanţă. (2) ORR care deţine DMS-SCADA integrează IS în sistemul de achiziţie a datelor în timp real, prioritate având IS racordate la nivelul de MT, în funcţie de posibilităţile de integrare ale sistemului DMSSCADA în cauză. ART. 13 IS de categorie A trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice: a) să fie echipate cu relee/funcţii de protecţie care să declanşeze întreruptorul principal din apropierea punctului de racordare în cazul: (i) apariţiei unui regim de funcţionare insularizată; (ii) depăşirii valorilor, maxime şi minime, ale tensiunii şi frecvenţei convenite cu operatorul de reţea; (iii) depăşirii unui prag de curent (suprasarcină/scurtcircuit); b) circuitele de curent alternativ aferente IS să fie echipate cu releele/funcţiile de protecţie antiinsularizare prevăzute la lit. a) pct. (i), externe IS şi care să declanşeze întreruptorul principal în situaţia în care IS racordată la reţeaua electrică de JT din instalaţia de utilizare are puterea instalată mai mare de 30 kVA sau IS este racordată la reţeaua electrică de MT; c) pentru protecţiile antiinsularizare să se utilizeze funcţiile de protecţie prevăzute la lit. a) pct. (i) încorporate în instalaţia de stocare a energiei electrice pentru a declanşa întreruptorul IS, cu reglajele care respectă valorile din tabelele 2 şi 3, fără a fi necesare relee/funcţii de protecţie externe IS, în cazul în care IS are puterea instalată mai mică sau egală cu 30 kVA şi IS este racordată la reţeaua electrică de JT; d) să nu funcţioneze în regimuri insularizate şi să nu injecteze energie electrică în reţeaua electrică. Dacă IS conţine o funcţie de protecţie împotriva funcţionării în regim insularizat care nu utilizează funcţiile de protecţie de tensiune şi frecvenţă, ORR analizează posibilitatea de utilizare a acesteia şi precizează în ATR mijloacele prin care se realizează funcţia de protecţie împotriva funcţionării în regim insularizat. În cazul în care ORR constată că funcţia de protecţie împotriva funcţionării în regim insularizat care nu utilizează funcţiile de protecţie de tensiune şi frecvenţă, conţinută în IS nu poate fi utilizată, comunică acest lucru în scris gestionarului IS, motivând imposibilitatea folosirii funcţiei respective; e) să fie echipate cu protecţii în instalaţia de racordare la MT conform prevederilor art. 74 din „Norma tehnică pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale staţiilor electrice“, cod NTE 011/12/00, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 41/2012, care declanşează întreruptorul principal al IS şi care nu se încadrează în prevederile lit. a); f) să respecte prevederile art. 14 şi 18 din norma tehnică prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g); g) să fie echipate cu protecţii în instalaţia de racordare la JT conform prevederilor lit. a). Tabelul 2. Valorile tensiunii şi frecvenţei pentru protecţia antiinsularizare pasivă aferentă IS a energiei electrice
┌─────────────────┬────────┬───────────┐
│Funcţia de │Valoarea│Temporizare│
│protecţie │ │(s) │
├─────────────────┼────────┼───────────┤
│Funcţia de │ │ │
│protecţie de │1,15 Un │0,5 │
│tensiune treapta │ │ │
│I │ │ │
├─────────────────┼────────┼───────────┤
│Funcţia de │ │ │
│protecţie de │0,85 Un │3,2 │
│tensiune treapta │ │ │
│II │ │ │
├─────────────────┼────────┼───────────┤
│Funcţia de │ │ │
│protecţie de │52 Hz │0,5 │
│frecvenţă treapta│ │ │
│I │ │ │
├─────────────────┼────────┼───────────┤
│Funcţia de │ │ │
│protecţie de │47,5 Hz │0,5 │
│frecvenţă treapta│ │ │
│II │ │ │
└─────────────────┴────────┴───────────┘
Tabelul 3. Valoarea reglajelor de semnalizare a funcţiei de protecţie maximală şi minimală de frecvenţă
┌─────────────────────────────┬────────┐
│Funcţia de protecţie │Valoarea│
├─────────────────────────────┼────────┤
│Funcţia de protecţie de │49,5 Hz │
│minimă frecvenţă pentru IS │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Funcţia de protecţie de │50,5 Hz │
│maximă frecvenţă │ │
└─────────────────────────────┴────────┘
NOTĂ: Această funcţie se activează doar în cazul în care este conţinută în IS şi există posibilitatea semnalizării, suplimentar funcţiilor de protecţie prevăzute în tabelul 2. ART. 14 IS de categorie B, C şi D sunt dotate cu un sistem de reglaj al puterii active consumate, respectiv generate care permite: a) modificarea referinţei de putere activă în conformitate cu dispoziţiile date gestionarului IS, de către ORR sau OTS, după caz; b) modificarea referinţei de putere activă de la distanţă; în situaţia în care echipamentele de modificare a puterii active de la distanţă sunt indisponibile, se permite reglajul local; c) reglarea vitezei de variaţie a puterii active solicitate, agreate de gestionarul IS cu OTS şi ORR, în funcţie de performanţele IS şi de tehnologia utilizată. ART. 15 IS de categorie B, C şi D îndeplinesc următoarele cerinţe de stabilitate în funcţionare, referitoare la: a) capabilitatea de trecere peste defect, în cazul defectelor simetrice: (i) IS de categorie B şi C trebuie să fie capabile să rămână conectate la reţea, continuând să funcţioneze în mod stabil după un defect în reţea eliminat corect, în conformitate cu dependenţa tensiune-timp descrisă în figura 3, raportată la punctul de racordare/delimitare, după caz, şi descrisă de parametrii din tabelul 4; (ii) IS de categorie D trebuie să fie capabilă să rămână conectată la reţea, continuând să funcţioneze în mod stabil după un defect în reţea eliminat corect, în conformitate cu dependenţa tensiune-timp descrisă în figura 4, raportată la punctul de racordare/ delimitare, după caz, şi descrisă de parametrii din tabelul 5; (iii) diagrama de evoluţie a tensiunii în timp reprezintă limita inferioară permisă a evoluţiei tensiunii de linie a reţelei în punctul de racordare/delimitare, după caz, la apariţia unui defect simetric, ca funcţie de timp înainte de defect, în timpul defectului şi după defect; (iv) la solicitarea unui gestionar de IS, ORR furnizează condiţiile înainte şi după defect (ca valori relevante rezultate din cazuri tipice) care se iau în considerare pentru capabilitatea de trecere peste defect, ca rezultat al calculelor din punctul de racordare/delimitare, după caz, privind: 1. puterea minimă de scurtcircuit înainte de defect, după caz, exprimată în MVA; 2. punctul de funcţionare al IS înainte de defect, exprimat prin putere activă, putere reactivă şi tensiune, după caz; şi 3. puterea minimă de scurtcircuit după defect, după caz, exprimată în MVA; (v) IS trebuie să rămână conectată la reţea şi să continue să funcţioneze stabil în cazul în care variaţia tensiunii de linie a reţelei în punctul de racordare/delimitare, după caz, pe durata unui defect simetric, cu luarea în considerare a condiţiilor existente înainte şi după defect prevăzute la punctul (iv), depăşeşte limita inferioară prevăzută la punctele (i), respectiv (ii), cu excepţia declanşărilor prin protecţiile împotriva defectelor electrice interne. Schemele şi setările sistemelor de protecţie împotriva defectelor electrice interne nu trebuie să pericliteze performanţa capabilităţii de trecere peste defect; (vi) cu luarea în considerare a cerinţelor prevăzute la punctul (v), gestionarul IS stabileşte protecţia la tensiune minimă (fie capabilitatea de trecere peste defect, fie tensiunea minimă definită la punctul de racordare/delimitare, după caz), în conformitate cu domeniul maxim de tensiune aferent IS, cu excepţia cazului în care ORR solicită un domeniu de tensiune mai restrâns; b) capabilitatea de trecere peste defect în cazul defectelor asimetrice trebuie să respecte prevederile lit. (a), pct. (i) şi (ii), pentru defecte simetrice; c) menţinerea funcţionării stabile în orice punct al diagramei de capabilitate P-Q în cazul oscilaţiilor de putere între IS şi punctul de racordare/delimitare, după caz; d) IS trebuie să rămână conectată la reţea fără a reduce puterea (în limitele date de energia înmagazinată disponibilă), atât timp cât frecvenţa şi tensiunea se încadrează în limitele prevăzute în tabelul 1, respectiv ±10% Un pentru tensiuni mai mici de 110 kV; e) IS trebuie să rămână conectată la reţea în cazul acţiunii RAR monofazat sau trifazat pe liniile din reţeaua buclată la care este racordată; (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3*). Diagrama de capabilitate privind trecerea peste defect a IS de categorie B şi C *) Figura 3 este reprodusă în facsimil. NOTĂ: Tensiunea U_ret este tensiunea reziduală în timpul unui defect în punctul de racordare/delimitare, după caz, t_clear este momentul în care defectul a fost eliminat. U_rec1, U_rec2, t_rec1, t_rec2 şi t_rec3 reprezintă anumite puncte ale limitelor inferioare ale tensiunii reziduale după eliminarea defectului. Diagrama din figura 3 reprezintă limita inferioară a graficului de evoluţie în timp a tensiunii în punctul de racordare/delimitare, după caz, exprimată ca raport între valoarea curentă şi valoarea de referinţă, exprimată în unităţi relative, înainte, în timpul şi după eliminarea unui defect. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4*). Diagrama de capabilitate privind trecerea peste defect a IS de categorie D *) Figura 4 este reprodusă în facsimil. Tabelul 4. Parametrii referitori la capabilitatea de trecere peste defect pentru IS de categorie B şi C
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Parametrii │Parametrii de timp │
│tensiunii (u.r.) │(secunde) │
├───────────┬──────┼────────────┬──────┤
│U_ret │0,15 │t_clear │0,25 │
├───────────┼──────┼────────────┼──────┤
│U_clear │0,15 │t_rec1 │0,25 │
├───────────┼──────┼────────────┼──────┤
│U_rec1 │0,15 │t_rec2 │0,25 │
├───────────┼──────┼────────────┼──────┤
│U_rec2 │0,85 │t_rec3 │3 │
└───────────┴──────┴────────────┴──────┘
Tabelul 5. Parametrii referitori la capabilitatea de trecere peste defect pentru IS de categorie D
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Parametrii │Parametrii de timp │
│tensiunii (u.r.) │(secunde) │
├───────────┬──────┼────────────┬──────┤
│U_ret │0 │t_clear │0,25 │
├───────────┼──────┼────────────┼──────┤
│U_clear │0 │t_rec1 │0,25 │
├───────────┼──────┼────────────┼──────┤
│U_rec1 │0 │t_rec2 │0,25 │
├───────────┼──────┼────────────┼──────┤
│U_rec2 │0,85 │t_rec3 │3 │
└───────────┴──────┴────────────┴──────┘
ART. 16 (1) IS de categoria C şi D funcţionând în regim de producere de energie electrică trebuie să asigure răspunsul limitat la abaterile de frecvenţă în cazul scăderii frecvenţei (RFA-SC), după cum urmează: a) trebuie să poată mobiliza puterea activă, inclusiv prin trecerea din regim de consum (încărcare) în regim de producere de energie electrică, în funcţie de disponibilitatea rezervorului, ca răspuns la scăderea frecvenţei sub un prag de frecvenţă de 49,8 Hz şi cu un statism stabilit de OTS la PIF sau prin dispoziţii de dispecer în limitele (2÷12)%, de regulă la valoarea de 5%, ceea ce corespunde unei mobilizări de putere activă de 8% P_max, în conformitate cu figura 5; b) furnizarea puterii active ca răspuns la scăderea frecvenţei (în modul RFA-SC) trebuie să ţină seama, după caz, de: (i) diagrama dependenţei puterii active produse de condiţiile de mediu; (ii) cerinţele de funcţionare a IS, în special limitările privind funcţionarea în apropierea puterii active maxime în cazul unei frecvenţe scăzute şi impactul condiţiilor externe de funcţionare, în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9. (2) Activarea răspunsului în putere activă la abaterile de frecvenţă nu trebuie întârziată în mod nejustificat. În cazul în care întârzierea, denumită timp mort şi notată cu t_1 în figura 5, este mai mare de 500 ms, gestionarul IS trebuie să justifice OTS această întârziere. (3) La funcţionarea în modul RFA-SC, IS funcţionând în regim de producere de energie electrică trebuie să asigure o creştere de putere până la puterea maximă/admisibilă. Timpul de răspuns la creşterea de putere trebuie să fie mai mic sau egal cu 10 secunde la o variaţie de putere de maximum 50% din puterea maximă. (4) IS funcţionând în regim de producere de energie electrică trebuie să funcţioneze stabil în timpul modului RFA-SC pe durata unor frecvenţe mai mici de 49,8 Hz. (5) În cazul scăderilor de frecvenţă sub 49,8 Hz, unde Δf este mai mic ca - 200 mHz, IS funcţionând în regim de producere de energie electrică trebuie să crească puterea activă în conformitate cu statismul s_2 din figura 5. (a se vedea imaginea asociată) P_max este referinţa de putere activă faţă de care se stabileşte ΔP, şi anume puterea maximă a IS; ΔP este variaţia puterii active produsă de IS; f_n este frecvenţa nominală (50 Hz) în reţea şi Δf este abaterea frecvenţei în reţea. Fig. 5*). Capabilitatea de răspuns în putere activă la abaterile de frecvenţă în modul RFA-SC pentru IS funcţionând în regim de producere de energie electrică *) Figura 5 este reprodusă în facsimil. ART. 17 IS de categoria C şi D trebuie să îndeplinească în mod cumulativ, suplimentar cerinţelor prevăzute la art. 16, conform figurii 6, următoarele cerinţe: a) să furnizeze RFA, în conformitate cu parametrii şi condiţiile stabilite de OTS, în domeniile de valori prevăzute în tabelul 6, astfel: (i) în cazul creşterii frecvenţei faţă de valoarea de 50 Hz, răspunsul în putere activă la abaterea de frecvenţă poate fi furnizat prin scăderea puterii produse până la anularea puterii active produse; (ii) în cazul scăderii frecvenţei faţă de valoarea de 50 Hz, răspunsul în putere activă la abaterea de frecvenţă este asigurat prin diminuarea puterii consumate; (iii) furnizarea efectivă a răspunsului în putere activă la abaterea de frecvenţă depinde de condiţiile externe şi de funcţionare ale IS în momentul mobilizării puterii active, respectiv de limitările date de energia acumulată, în cazul scăderii frecvenţei; b) să poată modifica banda moartă de frecvenţă şi statismul, la dispoziţia OTS. De regulă, valoarea statismului s_1 este de 5%, ceea ce corespunde unei mobilizări de putere activă de 8% P_max; c) în cazul variaţiei treaptă a frecvenţei, să fie capabilă să activeze integral puterea activă necesară ca răspuns la abaterea de frecvenţă, până la sau peste linia din figura 7, în conformitate cu parametrii prevăzuţi în tabelul 7, în absenţa limitărilor de ordin tehnologic, şi anume: cu o întârziere (t_1) de 500 ms şi un timp de activare de maximum 10 secunde (t_2); d) activarea iniţială a puterii active nu trebuie să fie întârziată în mod nejustificat. În cazul în care întârzierea la activarea iniţială a puterii active este mai mare de 500 ms, gestionarul IS trebuie să furnizeze dovezi tehnice care să demonstreze motivele pentru care este necesară o perioadă mai lungă de timp; e) trebuie să aibă capabilitatea de a furniza puterea activă corespunzător abaterii de frecvenţă pe o durată de minimum 15 minute, specificată de OTS; f) IS trebuie să activeze o putere activă ΔP până la punctul ΔP_1 din figura 7 în conformitate cu timpii t_1 şi t_2, valorile ΔP_1, t_1 şi t_2 fiind stabilite de OTS, în conformitate cu prevederile din tabelul 7; g) reglajul puterii active nu trebuie să aibă niciun impact negativ asupra răspunsului la abaterile de frecvenţă. Tabelul 6**). Parametrii de răspuns în putere activă la abaterea de frecvenţă **) Tabelul 6 este reprodus în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Tabelul 7*). Parametrii pentru activarea integrală a puterii active ca răspuns la abaterea treaptă de frecvenţă *) Tabelul 7 este reprodus în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ΔP este variaţia puterii active produse de IS; P_max este referinţa de putere activă faţă de care se stabileşte ΔP, şi anume puterea maximă a IS; Δf este abaterea frecvenţei în reţea; f_n este frecvenţa nominală (50 Hz) în reţea. Fig. 6**). Capabilitatea de răspuns la abaterile de frecvenţă a IS în regim RFA, în cazul în care zona de insensibilitate şi bandă moartă sunt zero **) Figura 6 este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) P_max este referinţa de putere activă faţă de care se stabileşte ΔP, şi anume puterea maximă a IS; ΔP este variaţia de putere activă; t_1 este întârzierea iniţială (timpul mort); t_2 este durata până la activarea completă a puterii active Fig. 7***). Capabilitatea de răspuns la abaterile de frecvenţă ***) Figura 7 este reprodusă în facsimil. ART. 18 (1) IS de categoria C şi D asigură monitorizarea în timp real a răspunsului automat al IS la abaterile de frecvenţă prin transmiterea în timp real şi în mod securizat, de la o interfaţă a IS la centrul de dispecer al ORR, la cererea acestuia, cel puţin a următoarelor semnale: a) semnalul de stare de funcţionare cu/fără răspuns automat la abaterile de frecvenţă; b) puterea activă de referinţă (programată); c) valoarea reală a puterii active. (2) ORR stabileşte semnalele suplimentare care urmează să fie furnizate de către IS prin intermediul dispozitivelor de monitorizare şi înregistrare pentru verificarea performanţei furnizării răspunsului în putere activă la abaterile de frecvenţă. Semnalele suplimentare sunt: a) frecvenţa în punctul de racordare/delimitare, după caz; b) semnalele de stare şi comenzile poziţiei întreruptorului şi poziţiei separatoarelor. (3) Gestionarul IS asigură transmiterea semnalelor printr-o cale/prin două căi de comunicaţie independentă(e), precizată(e) prin ATR; de regulă, calea principală este asigurată prin suport de fibră optică. (4) Setările parametrilor aferenţi modului reglaj de frecvenţă activă şi statismul se stabilesc prin dispoziţii de dispecer. ART. 19 (1) IS de categorie B, C şi D trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe generale de operare referitoare la schemele de control şi automatizare cu setările aferente: a) schemele de control şi automatizare, precum şi setările acestora, inclusiv parametri de reglaj, necesare calculelor de stabilitate a reţelei şi analizei măsurilor de urgenţă, trebuie să fie transmise de gestionarul IS la ORR, respectiv la OTS, cu cel puţin 3 luni înainte de punerea sub tensiune pentru începerea perioadei de probe pentru a fi coordonate şi convenite între OTS, ORR şi gestionarul IS; b) orice modificări ale schemelor de reglaj şi automatizare şi ale setărilor aferente, prevăzute la lit. a), ale diverselor dispozitive de control sau reglaj ale IS trebuie să fie coordonate şi convenite între OTS, ORR şi gestionarul IS. (2) IS de categorie B, C şi D trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe generale de operare referitoare la schemele de protecţie electrică şi setările aferente: a) sistemele de protecţie necesare pentru IS şi pentru reţeaua electrică, precum şi setările relevante pentru IS trebuie să fie coordonate şi agreate de ORR şi de gestionarul IS, în procesul de racordare. Funcţiile protecţiilor se dispun de către ORR, care poate solicita un alt reglaj de protecţie faţă de cel propus de gestionar. Sistemele de protecţie şi setările acestora pentru defectele electrice interne nu trebuie să pericliteze performanţa IS. Sistemele de protecţie şi automatizare respectă cel puţin următoarele cerinţe: (i) trebuie să asigure protecţia împotriva defectelor interne ale IS şi împotriva defectelor şi regimurilor anormale de funcţionare din reţeaua electrică unde acesta este racordat; (ii) trebuie să fie performante, de fiabilitate ridicată şi organizate în grupe cu funcţionalitate redundantă; protecţiile trebuie să fie selective, sensibile, capabile să detecteze defecte interne şi externe, să fie separate fizic şi galvanic de la sursele de alimentare cu tensiune operativă, de la transformatoarele de măsură de tensiune şi curent şi până la dispozitivele de execuţie a comenzilor; (iii) sistemul de protecţii electrice împotriva defectelor interne trebuie să fie capabil să sesizeze, raportat la bornele IS, cel puţin curenţii de scurtcircuit, asimetria de curenţi, tensiunea maximă/minimă, frecvenţa maximă/minimă; (iv) sistemul de protecţii electrice împotriva defectelor externe, ca protecţii de rezervă, trebuie să fie capabil să sesizeze cel puţin scurtcircuitele simetrice şi asimetrice din reţeaua electrică unde este racordată IS, oscilaţiile de putere, asimetria de curenţi, suprasarcinile electrice de curent şi de tensiune; (v) în cazul IS de categorie C şi D, sistemul de protecţii electrice trebuie să fie prevăzut cu funcţii extinse de autotestare şi autodiagnoză şi cu funcţii de înregistrare a evenimentelor şi de oscilografiere. Sistemul de protecţii electrice trebuie prevăzut cu interfeţe standard de comunicaţie pentru integrarea la un sistem local de achiziţie date, supraveghere şi control; b) protecţia electrică are întâietate faţă de dispoziţiile de dispecer, ţinând seama de siguranţa în funcţionare a sistemului, de sănătatea şi securitatea personalului, respectiv protecţia mediului, precum şi de atenuarea oricărei avarii survenite la IS; c) ORR şi gestionarul IS se coordonează şi convin ca sistemele de protecţie să asigure, cel puţin, protecţia la următoarele defecte, astfel: (i) protecţiile IS de către gestionarul IS, pentru: 1. defecte interne ale IS (scurtcircuite şi puneri la pământ); 2. defecte interne ale transformatorului ridicător de tensiune; 3. scurtcircuite sau puneri la pământ pe linia electrică de racord la reţeaua electrică; 4. scurtcircuite sau puneri la pământ în reţeaua electrică, ca protecţie de rezervă; 5. tensiune maximă şi minimă la bornele IS; (ii) protecţiile asigurate de gestionarul IS şi/sau de ORR, după caz: 1. scurtcircuite sau puneri la pământ pe linia de racord la reţeaua electrică; 2. tensiunea maximă şi minimă în punctul de racordare/delimitare, după caz; 3. frecvenţa maximă şi minimă în punctul de racordare/delimitare, după caz; 4. scurtcircuite sau puneri la pământ în reţea, ca protecţie de rezervă; d) modificările schemelor de protecţie şi ale setărilor necesare pentru IS şi pentru reţeaua electrică se convin în prealabil între ORR şi gestionarul IS. (3) La IS de categorie B, C şi D, dispozitivele de protecţie şi control se organizează de gestionarul IS în conformitate cu următoarea ierarhie a priorităţilor: a) protecţia reţelei electrice şi a IS; b) reglajul de frecvenţă (în cadrul reglajului puterii active); c) restricţii de putere; d) limitarea rampelor de variaţie a puterii. (4) IS de categorie B, C şi D trebuie să poată să se deconecteze de la reţea în mod automat la pierderea stabilităţii în funcţionare. Criteriile de deconectare, tipul protecţiei împotriva asimetriei de curent, întreruperii unei faze şi timpul critic de deconectare se convin între gestionarul IS, ORR şi OTS. (5) Dispozitivele de măsură şi control din dotarea IS de categorie C şi D: a) trebuie să asigure înregistrarea defectelor şi monitorizarea comportamentului dinamic în sistem, acestea fiind de regulă osciloperturbografe sau echipamente care pot înlocui funcţiile asigurate de osciloperturbografe. Aceste dispozitive trebuie să asigure înregistrarea următorilor parametri: (i) tensiunile pe toate cele trei faze; (ii) curentul pe fiecare fază; (iii) puterea activă pe toate cele trei faze; (iv) puterea reactivă pe toate cele trei faze; (v) frecvenţa. ORR are dreptul să stabilească performanţele parametrilor puşi la dispoziţie prin intermediul echipamentelor menţionate anterior, cu condiţia convenirii prealabile a acestora cu gestionarul IS; b) setările echipamentului de înregistrare a defectelor, inclusiv criteriile de pornire a înregistrării şi ratele de eşantionare, se stabilesc de comun acord între gestionarul IS şi ORR la momentul PIF şi se consemnează prin dispoziţii scrise. Acestea cuprind şi un criteriu de detectare a oscilaţiilor, stabilit de OTS; c) ORR, OTS şi gestionarul IS stabilesc de comun acord includerea unui criteriu de detectare a oscilaţiilor pentru monitorizarea comportamentului dinamic al sistemului, stabilit de OTS cu scopul de a detecta oscilaţiile cu amortizare insuficientă (neamortizate); d) sistemul de monitorizare a comportamentului dinamic al sistemului trebuie să permită accesul la informaţii al gestionarului IS şi al ORR. Protocoalele de comunicaţie pentru datele înregistrate sunt stabilite de comun acord între gestionarul IS, ORR şi OTS înainte de alegerea echipamentelor pentru monitorizare. (6) În cazul modelelor de simulare a funcţionării IS de categorie B, C şi D: a) la solicitarea ORR sau a OTS, gestionarul IS trebuie să furnizeze modele de simulare a funcţionării IS, care să reflecte comportamentul IS atât în regim staţionar, cât şi dinamic (inclusiv pentru fenomene electromagnetice tranzitorii, dacă este solicitat); b) modelele furnizate conform prevederilor lit. a) trebuie să conţină următoarele submodele, în funcţie de componentele individuale: (i) modelul IS; (ii) reglajul puterii active, inclusiv răspunsul la variaţiile de frecvenţă; (iii) reglajul puterii reactive şi al tensiunii, în cazul IS de categorie D; (iv) modelele protecţiilor IS, aşa cum au fost convenite între ORR şi gestionarul IS; c) în solicitarea ORR prevăzută la lit. a) se specifică: (i) formatul în care trebuie să fie furnizate modelele de simulare, inclusiv programul de calcul utilizat; (ii) documentaţia privind structura unui model matematic şi schema electrică; (iii) estimarea puterii minime şi maxime de scurtcircuit în punctul de racordare/delimitare, după caz, exprimată în MVA, ca echivalent de reţea; d) gestionarul IS furnizează ORR, la cerere, înregistrări ale performanţelor IS. ORR sau OTS poate face o astfel de solicitare, în vederea comparării răspunsului modelelor şi simulărilor pe model realizate cu înregistrările reale de funcţionare. (7) În cazul IS de categorie B, C şi D se prevede montarea de dispozitive pentru operare şi pentru siguranţa în funcţionare a sistemului. Dacă ORR sau OTS consideră că la o IS este necesar să instaleze dispozitive suplimentare pentru a menţine sau restabili funcţionarea acesteia sau siguranţa în funcţionare a sistemului, ORR şi gestionarul IS, împreună cu OTS, analizează şi convin asupra soluţiei. (8) În cazul IS de categorie B, C şi D legarea la pământ a punctului neutru al transformatoarelor ridicătoare de tensiune pe partea spre reţea trebuie să respecte specificaţiile ORR. ART. 20 IS de categorie B, C şi D trebuie să fie capabile să compenseze puterea reactivă a liniei sau a cablului de înaltă tensiune între bornele de înaltă tensiune ale transformatorului ridicător de tensiune al IS şi punctul de racordare/delimitare, după caz. Puterea reactivă suplimentară trebuie să fie asigurată de IS sau printr-un echipament dedicat pus la dispoziţie de către gestionarul IS dacă IS nu poate asigura în totalitate puterea reactivă suplimentară. Această putere reactivă suplimentară este stabilită printr-un studiu de compensare a puterii reactive în punctul de racordare/delimitare, după caz, schimb de putere reactivă zero, la puterea activă nulă schimbată în punctul de racordare/delimitare, după caz, cu o toleranţă: de maximum 0,5 MVAr dacă tensiunea în punct de racordare/delimitare, după caz, este ≥110 kV sau dacă punctul de racordare/delimitare, după caz, este situat la barele staţiilor electrice, respectiv maximum 0,1 MVAr pentru IS racordate în linii sau la capătul unei linii lungi de MT. ART. 21 (1) IS de categorie C şi D trebuie să fie capabile: a) să asigure un factor de putere de cel mult 0,9, în punctul de racordare/delimitare, după caz. Pentru IS de categorie C, în reglajul factorului de putere este prioritară puterea activă, iar pentru IS de categorie D este prioritară puterea reactivă, atât la absorbţie, cât şi la evacuare de putere activă; b) să furnizeze automat putere reactivă în modul de reglaj al tensiunii, în modul de reglaj al puterii reactive sau în modul de reglaj al factorului de putere; c) în ceea ce priveşte modul de reglaj de tensiune, IS de categorie D să fie capabile să contribuie la reglajul tensiunii în punctul de racordare/delimitare, după caz, prin asigurarea schimbului necesar de putere reactivă cu reţeaua electrică, la o valoare de referinţă a tensiunii situată cel puţin în domeniul (0,95÷1,05) u.r. cu o referinţă prescrisă în paşi care nu depăşesc 0,01 u.r., cu o rampă minimă de (2÷7)% în paşi de maximum 0,5%. Puterea reactivă produsă este zero atunci când valoarea tensiunii de reţea în punctul de racordare/delimitare, după caz, este egală cu valoarea de referinţă a tensiunii. Referinţa poate fi realizată cu sau fără o bandă moartă selectabilă într-un domeniu de la 0 la ±5% U_ref, unde U_ref = U_n, în paşi de cel mult 0,5% U_ref; d) în ceea ce priveşte modul de reglaj al puterii reactive, să permită stabilirea valorii de referinţă a puterii reactive oriunde în domeniul de putere reactivă, cu paşi de reglaj de cel mult 5 MVAr sau, dacă această valoare este mai mică, de 5% din puterea reactivă totală, să regleze puterea reactivă în punctul de racordare/delimitare, după caz, cu o precizie de plus sau minus 5 MVAr sau, dacă această valoare este mai mică, de plus sau minus 5% din puterea reactivă totală; e) în ceea ce priveşte modul de reglaj al factorului de putere, să permită reglajul factorului de putere în punctul de racordare/delimitare, după caz, în domeniul/conturul diagramei P-Q, cu un factor de putere setat în paşi care nu depăşesc individual valoarea de 0,01. ORR stabileşte valoarea factorului de putere solicitat, toleranţa şi durata de realizare a factorului de putere solicitat în urma unei schimbări bruşte a puterii active. Toleranţa factorului de putere solicitat se exprimă prin toleranţa puterii reactive corespunzătoare, dar care nu va depăşi 1% din valoarea puterii maxime reactive. (2) ORR în cooperare cu OTS şi cu gestionarul IS de categorie C şi D precizează care dintre cele trei opţiuni privind modul de reglaj al puterii reactive (reglaj de tensiune, de putere reactivă sau de factor de putere) cu valorile de referinţă asociate trebuie aplicate şi ce alte echipamente sunt necesare pentru ca reglajul valorii de referinţă să poată fi realizat de la distanţă. (3) În ceea ce priveşte ierarhizarea contribuţiei puterii active sau reactive a IS de categorie C şi D, OTS precizează care dintre acestea are prioritate în timpul defectelor pentru care se solicită capabilitatea de trecere peste defect. Dacă se acordă prioritate contribuţiei puterii active, furnizarea acesteia se stabileşte cel târziu la 150 ms de la începerea defectului. (4) În ceea ce priveşte domeniile de tensiune: a) fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 15 lit. a) referitoare la capabilitatea de trecere peste defect, IS de categorie C şi D trebuie să poată rămâne conectată la reţea şi să funcţioneze în domeniul de tensiune al reţelei în punctul de racordare/delimitare, după caz, faţă de tensiunea de referinţă de 1 u.r. şi pe duratele indicate în tabelele 8 şi 9; b) OTS poate stabili perioade mai scurte de timp în care IS de categorie C şi D trebuie să fie capabile să rămână conectate la reţea în cazul prezenţei simultane a unei tensiuni maxime cu o frecvenţă scăzută sau a unei tensiuni minime cu o frecvenţă de valoare mare; c) ORR şi gestionarul IS, în coordonare cu OTS, pot conveni domenii de tensiune mai extinse sau durate minime de funcţionare mai mari. Dacă domeniile de tensiune extinse sau duratele minime de funcţionare mai mari sunt fezabile din punct de vedere economic şi tehnic, gestionarul IS nu poate refuza nejustificat acordul pentru aceste propuneri. Pentru zone de reţea în care se convin durate mai mari de funcţionare de 20 minute la valori ale tensiunii în intervalul 1,118 u.r.-1,15 u.r., durata maximă nu poate depăşi 60 de minute. Valorile se stabilesc în baza unor convenţii de exploatare încheiate între utilizatori şi ORR. Tabelul 8. Durata minimă de funcţionare a unei IS racordate la tensiunea de 110 kV, respectiv 220 kV
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domeniu de │Perioadă de │
│tensiune │funcţionare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│0,85 u.r.-0,90 │60 de minute │
│u.r. │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│0,90 u.r.-1,118 │Nelimitată │
│u.r. │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1,118 u.r.-1,15 │30 de minute │
│u.r. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Tabelul 9. Durata minimă de funcţionare a unei IS racordate la tensiunea de 400 kV
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domeniu de │Perioadă de │
│tensiune │funcţionare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│0,85 u.r.-0,90 │60 de minute │
│u.r. │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│0,90 u.r.-1,05 │Nelimitată │
│u.r. │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1,05 u.r.-1,10 │30 de minute │
│u.r. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
ART. 22 (1) IS de categorie B şi C se integrează obligatoriu în sistemul DMS-SCADA al ORR, asigurând cel puţin schimbul de semnale: putere activă, putere reactivă, tensiunea şi frecvenţa în punctul de racordare/delimitare. (2) IS de categorie D se integrează în sistemul DMS-SCADA al ORR şi în sistemul EMS-SCADA, după caz, asigurând cel puţin schimbul de semnale: putere activă, putere reactivă, tensiunea şi frecvenţa în punctul de racordare/delimitare, după caz, consemne pentru puterea activă şi puterea reactivă sau de tensiune, semnale de stare şi comenzi pentru poziţia întreruptorului şi pentru poziţia separatoarelor în corelare cu prevederile metodologiei prevăzute la art. 4 alin (1) lit. h). (3) Gestionarul IS de categorie D asigură transmiterea semnalelor prin două căi de comunicaţie independente precizate prin ATR, similar instalaţiilor de producere a energiei electrice, specificate în metodologia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. h). De regulă, calea principală este asigurată prin suport de fibră optică. (4) Gestionarul IS de categorie B şi C asigură transmiterea semnalelor printr-o singură cale de comunicaţie precizată prin ATR similar instalaţiilor de producere a energiei electrice prevăzute în metodologia menţionată la art. 4 alin. (1) lit. h). (5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică gestionarilor IS de categorie A, inclusiv prosumatorilor pentru care există prevederi specifice în reglementările în vigoare. ART. 23 Gestionarul IS de categorie B, C şi D are obligaţia de a asigura compatibilitatea echipamentelor de schimb de date la nivelul interfeţei cu sistemul DMS-SCADA al ORR, respectiv EMSSCADA. ART. 24 IS de categorie C şi D sunt conduse de la un centru de dispecer. ART. 25 În situaţia racordării mai multor IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW cu gestionari diferiţi, în acelaşi nod electric, însumând o putere instalată mai mare decât cea corespunzătoare categoriei D, acestea trebuie să poată asigura, în comun, reglajul tensiunii în punctul de racordare/delimitare, după caz. ART. 26 În regim normal de funcţionare a reţelei electrice, IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW nu trebuie să producă în punctul de delimitare variaţii rapide de tensiune mai mari decât valorile permise, prevăzute în standardele de performanţă în vigoare. ART. 27 Indiferent de instalaţiile auxiliare aflate în funcţiune şi oricare ar fi puterea produsă, IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW trebuie să asigure în punctul de delimitare calitatea energiei electrice în conformitate cu standardele de performanţă în vigoare. ART. 28 (1) IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW este monitorizată din punctul de vedere al calităţii energiei electrice în punctul de delimitare pe durata testelor de verificare a conformităţii cu cerinţele specificate în standardele de performanţă. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), IS de categorie A prezintă buletine conţinând parametrii de calitate ai energiei electrice prevăzuţi în standardele de performanţă. ART. 29 IS racordate la reţeaua electrică de transport trebuie să respecte prevederile capitolului IV din norma tehnică prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d). ART. 30 IS de categorie C şi D trebuie să implementeze un sistem de control care să furnizeze inerţie artificială dacă OTS a stabilit aceasta în urma analizelor efectuate privind creşterea siguranţei în funcţionare a sistemului electroenergetic. CAP. III Procedura de notificare pentru racordarea instalaţiilor de stocare a energiei electrice ART. 31 Punerea în funcţiune a IS cu Pi mai mare sau egală cu 0,8 kW, precum şi verificarea tehnică finală premergătoare obţinerii certificatului de racordare se fac cu respectarea etapelor din procedura prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e), cu respectarea următoarelor prevederi: a) conţinutul DTIS este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta normă tehnică; b) DTIS se depune de către gestionarul IS la ORR cu cel puţin 2 luni înainte de data propusă pentru punerea sub tensiune a IS de categorie A, respectiv cu 3 luni înainte de data propusă pentru punerea sub tensiune pentru IS de categorie B, C şi D. În cazul IS aparţinând prosumatorilor de categorie A, care folosesc invertoare hibride şi care respectă prevederile normei tehnice prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g), nu este necesară depunerea DTIS. În această situaţie datele trebuie transmise conform specificaţiilor normei tehnice prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g) pentru categoria de prosumatori în care sunt încadrate; c) DTIS este însoţită de solicitarea pentru punerea sub tensiune pentru perioada de probe, întocmită cu respectarea prevederilor din anexa nr. 1 la norma tehnică, însoţită de certificatele de conformitate şi documentaţia (inclusiv buletinele de fabrică, rapoartele de teste şi simulările care demonstrează conformitatea cu cerinţele tehnice precizate în prezenta normă doar în situaţia neprecizării unor capabilităţi în certificatele de conformitate) de echipament aferente invertorului, eliberate de organisme de certificare autorizate la nivel european, cu precizarea termenului planificat pentru punerea în funcţiune; d) testele de verificare finală pentru IS de categorie B, C şi D se realizează de firme autorizate de către ANRE pentru această categorie de lucrări; e) ORR poate participa la testele de verificare a conformităţii fie la faţa locului, fie de la distanţă; f) emiterea NFF condiţionează emiterea certificatului de racordare. CAP. IV Cerinţe tehnice pentru instalaţiile de stocare racordate în cadrul unui loc de producere sau consum existent sau nou SECŢIUNEA 1 Cerinţe tehnice pentru instalaţiile de stocare racordate în cadrul unui loc de producere existent sau nou ART. 32 În situaţia locurilor de producere existente, montarea unei IS cu management automat de putere activă cu limitare operaţională a puterii evacuate la valoarea puterii evacuate menţionate în ATR, respectiv în CfR, necesită parcurgerea procesului de notificare a noului loc de producere cu IS, cu respectarea: a) etapelor procedurii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e); b) condiţiilor tehnice specificate în normele tehnice existente la punerea în funcţiune a locului de producere în care s-a montat IS; c) condiţiilor tehnice privind respectarea puterii aprobate a locului de producere cu IS atât pentru puterea evacuată, cât şi pentru cea absorbită. ART. 33 IS instalate în cadrul unui loc de producere existent sau nou formează un loc mixt de producere cu IS, loc pentru care se impun cerinţe diferite, astfel: a) Locul mixt rezultat în cazul unui loc de producere nou cu IS nouă este încadrat în categoria A, B, C sau D în funcţie de puterea aprobată pentru evacuare, dar nu mai puţin decât puterea totală instalată a unităţilor generatoare. În acest caz se respectă următoarele cerinţe tehnice: (i) pentru IS toate cerinţele de la art. 6-9, art. 14-17 şi art. 20, în funcţie de categoria din care face parte IS; (ii) pentru ansamblul loc de producere nou cu IS nouă cerinţele de la art. 10-12, art. 18-21 şi art. 22-28. b) IS nouă este racordată în cadrul unui loc de producere existent fără modificarea puterii aprobate pentru evacuare/consum în/din reţea, inclusiv prin implementarea unui management de reglaj automat al puterii evacuate şi consumate. Locul mixt rezultat în acest caz este încadrat în categoria A, B, C sau D în funcţie de puterea aprobată pentru evacuare, dar nu mai puţin decât puterea totală instalată a unităţilor generatoare. În acest caz se respectă următoarele cerinţe tehnice: (i) pentru IS toate cerinţele de la art. 6-9, art. 14-17 şi art. 20 în funcţie de categoria din care face parte IS; (ii) pentru ansamblul loc de producere existent cu IS nouă, după instalarea IS în acesta, se respectă şi se verifică/testează cerinţele tehnice în vigoare la momentul punerii în funcţiune iniţiale a locului de producere. c) IS nouă este racordată în cadrul unui loc de producere existent fără modificarea puterii aprobate pentru evacuare în reţea, inclusiv prin implementarea unui management de reglaj automat al puterii evacuate, dar cu creşterea puterii aprobate pentru consum din reţea. Locul mixt rezultat în acest caz este încadrat în categoria A, B, C sau D în funcţie de puterea aprobată pentru evacuare, dar nu mai puţin decât puterea totală instalată a unităţilor generatoare. În acest caz se respectă următoarele cerinţe: (i) pentru IS toate cerinţele de la art. 6-9, art. 14-17 şi art. 20, în funcţie de categoria din care face parte IS; (ii) pentru ansamblul loc de producere existent cu IS nouă, după instalarea IS în acesta, se respectă şi se verifică/testează cerinţele tehnice în vigoare la momentul punerii în funcţiune iniţiale a locului de producere, la care se adaugă verificarea/testarea tuturor cerinţelor pentru IS în regim de consumator. d) IS nouă este racordată în cadrul unui loc de producere existent cu creşterea puterii aprobate pentru evacuare în reţea şi, după caz, a puterii aprobate pentru consum din reţea: (i) creşterea puterii aprobate pentru evacuare în reţea - puterea instalată a unităţilor generatoare fiind mai mare decât puterea activă total instalată a IS (caracter predominant generator). Locul mixt rezultat în acest caz este încadrat în categoria A, B, C sau D în funcţie de puterea aprobată pentru evacuare în reţea a locului mixt de producere cu IS, dar nu mai puţin decât puterea totală instalată a unităţilor generatoare: 1. pentru IS nouă toate cerinţele de la art. 6-9, art. 14-17 şi art. 20 în funcţie de categoria din care face parte; 2. pentru ansamblul loc de producere existent cu IS nouă, corespunzător categoriei din care fac parte locul de producere şi IS, se respectă şi se verifică/testează cerinţele tehnice în vigoare pentru un loc de producere, la care se adaugă verificarea/testarea tuturor cerinţelor pentru IS în regim de consumator; (ii) creşterea puterii aprobate pentru evacuare în reţea - puterea instalată a unităţilor generatoare fiind mai mică decât puterea activă total instalată a IS (caracter predominant de IS). Locul mixt rezultat în acest caz este încadrat în categoria A, B, C sau D în funcţie de puterea aprobată pentru evacuare în reţea a locului mixt de producere cu IS, dar nu mai puţin decât puterea totală instalată a unităţilor de stocare: 1. pentru IS nouă cerinţele de la art. 6-9, art. 14-17 şi art. 20 în funcţie de categoria din care face parte; 2. pentru ansamblul loc de producere existent cu IS nouă, corespunzător categoriei din care fac parte locul de producere şi IS, se respectă şi se verifică/testează cerinţele tehnice în vigoare la momentul punerii în funcţiune iniţiale a locului de producere, la care se adaugă verificarea/testarea tuturor cerinţelor pentru IS în regim de consumator. SECŢIUNEA a 2-a Cerinţe tehnice pentru instalaţiile de stocare racordate în cadrul unui loc de consum existent sau nou ART. 34 IS instalate în cadrul unui loc de consum existent sau nou trebuie: a) să asigure îndeplinirea cerinţelor tehnice prevăzute la art. 6, 7, 11, 19 şi 23; b) să asigure îndeplinirea condiţiilor tehnice privind răspunsul la variaţiile de frecvenţă la creşterea şi reducerea de frecvenţă prevăzute la art. 7 şi 16, respectiv scăderea admisă a puterii maxime generate conform prevederilor art. 8 şi 9; c) să asigure îndeplinirea condiţiilor tehnice privind trecerea peste defect prevăzută la art. 15 în conformitate cu categoria în care se încadrează IS; d) pentru regimul de evacuare în reţea, să asigure integral cerinţele tehnice din prezenta normă pentru IS racordată individual; e) să asigure integrarea în sistemul DMS/EMS-SCADA a mărimilor P, Q şi U convenite cu ORR; f) IS din cadrul unui loc de consum racordat la reţeaua electrică de transport trebuie să respecte prevederile cap. IV din norma tehnică prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d); g) să parcurgă procesul de notificare în conformitate cu art. 31. ANEXA 1 la norma tehnică Date tehnice ale IS 1. Gestionarul IS are obligaţia de a transmite ORR datele tehnice prevăzute în tabelul 1 şi tabelul 2, în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice. 2. În cadrul procedurii de notificare pentru racordarea IS şi de verificare a conformităţii acestora cu cerinţele tehnice privind racordarea la reţelele electrice de interes public, ORR poate solicita date suplimentare pentru fiecare etapă a procesului de notificare şi de verificare a conformităţii. 3. Datele standard de planificare (S), comunicate prin cererea de racordare şi utilizate în studiile de soluţie, reprezintă totalitatea datelor tehnice generale care caracterizează IS. 4. Datele detaliate pentru planificare (D) sunt date tehnice care permit analize speciale de stabilitate statică şi tranzitorie, dimensionarea instalaţiilor de automatizare şi reglajul protecţiilor, precum şi alte date necesare în programare operativă; datele detaliate pentru planificare trebuie furnizate cu minimum 3 luni înainte de PIF. 5. Datele, validate şi completate la punerea sub tensiune a IS pentru începerea perioadei de probe, sunt confirmate în procesul de verificare a conformităţii cu cerinţele tehnice privind racordarea la reţelele electrice de interes public (R). 6. Datele se comunică o singură dată şi, dacă este cazul, se actualizează la următoarea etapă. 7. În cazul IS aferente prosumatorilor de categorie A, care folosesc invertoare hibride certificate tehnic conform cu norma tehnică prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g) din norma tehnică, nu este necesară transmiterea datelor din tabelele 1 şi 2, cu excepţia celor care se transmit conform normei tehnice prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g) din norma tehnică. Tabelul 1. Date tehnice pentru IS
┌───────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Unitatea│Categoria│
│Descrierea datelor │de │datelor │
│ │măsură │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Punctul de │ │ │
│racordare/ │Text, │S, D, R │
│delimitare, după │schemă │ │
│caz │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Tensiunea nominală │ │ │
│în punctul de │ │ │
│racordare/ │kV │S, D, R │
│delimitare, după │ │ │
│caz │ │ │
├───────────────────┴────────┴─────────┤
│Valoarea curentului maxim de │
│scurtcircuit în punctul de racordare/ │
│delimitare, după caz, furnizat de IS │
│la un defect: │
├───────────────────┬────────┬─────────┤
│- simetric │kA │R, D │
│(trifazat) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│- nesimetric │ │ │
│(bifazat, bifazat │kA │R, D │
│cu pământul şi │ │ │
│monofazat) │ │ │
├───────────────────┴────────┴─────────┤
│Valoarea curentului minim de │
│scurtcircuit în punctul de racordare/ │
│delimitare, după caz, furnizat de IS │
│la un defect: │
├───────────────────┬────────┬─────────┤
│- simetric │kA │R, D │
│(trifazat) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│- nesimetric │ │ │
│(bifazat, bifazat │kA │R, D │
│cu pământul şi │ │ │
│monofazat) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Factor de putere │- │S, D, R │
│nominal (cos φ_n) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Putere netă produsă│MW │S, D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea activă │MW │S, D, R │
│instalată totală │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea activă │MW │S, D, R │
│nominală evacuată │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea activă │MW │S, D, R │
│nominală absorbită │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea activă │MW │S, D, R │
│maximă evacuată │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea activă │MW │S, D, R │
│maximă absorbită │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Capacitatea maximă │ │ │
│totală stocată de │MWh │S, D, R │
│IS │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Tensiunea nominală │kV │S, D, R │
│a IS │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Frecvenţa maximă/ │ │ │
│minimă de │ │ │
│funcţionare la │Hz │S, D, R │
│parametrii nominali│ │ │
│(în regim de │ │ │
│producere/consum) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Consumul │ │ │
│serviciilor proprii│ │ │
│la puterea maximă │MW │S, D, R │
│produsă la borne │ │ │
│(după caz) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea reactivă │ │ │
│evacuată, maximă, │MVAr │S, D, R │
│la borne în regim │ │ │
│de producere/consum│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Putere reactivă │ │ │
│absorbită, maximă, │MVAr │S, D, R │
│la borne în regim │ │ │
│de producere/consum│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Capabilitatea de │ │ │
│trecere peste │diagramă│D, R │
│defect LVRT* │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Funcţii interne de │Text │D │
│protecţie │ │ │
├───────────────────┴────────┴─────────┤
│Diagrame │
├───────────────────┬────────┬─────────┤
│Diagrama de │Date │D, R │
│capabilitate P-Q │grafice │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Diagrama de │ │ │
│variaţie a datelor │ │ │
│tehnice în funcţie │ │R │
│de abaterile faţă │ │ │
│de condiţiile │ │ │
│standard de mediu │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Răspunsul la │ │ │
│scăderea de │diagrama│R │
│frecvenţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Răspunsul la │ │ │
│creşterea de │diagrama│R │
│frecvenţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Domeniul de setare │% │R │
│al statismului │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Banda moartă de │mHz │R │
│frecvenţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Timpul de │ │ │
│întârziere (timpul │s │R │
│mort, t_1) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Zona de │mHz │R │
│insensibilitate │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Capabilitatea de │ │ │
│funcţionare │DA/NU │S, D, R │
│insularizată │ │ │
├───────────────────┴────────┴─────────┤
│Unităţi de transformare │
├───────────────────┬────────┬─────────┤
│Număr de înfăşurări│Text │S, D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Puterea nominală pe│MVA │S, D, R │
│fiecare înfăşurare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Raportul nominal de│kV/kV │S, D, R │
│transformare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Tensiune de │ │ │
│scurtcircuit pentru│ │ │
│fiecare pereche de │ │ │
│înfăşurări (u_12 │ │ │
│pentru │% din │ │
│transformator cu │U_nom, │S, D, R │
│două înfăşurări, │la S_nom│ │
│u_12, u_13, u_23 │ │ │
│pentru │ │ │
│transformator cu │ │ │
│trei înfăşurări) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Pierderi în gol │kW │S, D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Pierderi în sarcină│kW │S, D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Curentul de │% │S, D, R │
│magnetizare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Grupa de conexiuni │Text │S, D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Domeniul de reglaj │kV-kV │S, D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Schema de reglaj │Text, │ │
│(longitudinal sau │diagrama│D, R │
│longotransversal) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Mărimea treptei de │ │ │
│reglaj şi numărul │% │S, D, R │
│de prize │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Reglaj sub sarcină │Da/Nu │D, R │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Tratarea neutrului │Text, │S, D, R │
│ │diagrama│ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Curba de saturaţie │Diagrama│R │
└───────────────────┴────────┴─────────┘
Gestionarul IS trebuie să pună la dispoziţia ORR tipul protecţiilor, modalitatea de racordare la circuitele de tensiune, de curent electric şi de declanşare, matricea de acţionare a funcţiilor de protecţie, stabilite prin proiect în punctul de racordare. NOTĂ: În funcţie de necesităţile privind siguranţa în funcţionare a SEN, ORR şi OTS pot solicita motivat de la gestionarul IS informaţii suplimentare celor din tabelul 1. * În cazul instalaţiilor de stocare de categorie A doar dacă funcţia LVRT există. Tabelul 2. Date pentru invertoarele aferente IS
┌────────────────┬───────────┬─────────┐
│Descrierea │Unitatea de│Categoria│
│datelor │măsură │datelor │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Numărul de │Număr │S │
│invertoare │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Tipul │Descriere │S │
│invertorului │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Certificate de │ │ │
│tip pentru │ │ │
│invertoare │ │ │
│însoţite de │ │ │
│rezultatele │ │ │
│testelor │ │ │
│efectuate de │ │ │
│laboratoare │certificate│D │
│recunoscute pe │ │ │
│plan european │ │ │
│pentru: variaţii│ │ │
│de frecvenţă, │ │ │
│tensiune şi │ │ │
│trecere peste │ │ │
│defect │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Puterea nominală│ │ │
│de intrare │kW │S │
│(c.c.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Puterea maximă │ │ │
│de intrare │kW │S │
│recomandată │ │ │
│(c.c.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Domeniul de │ │ │
│tensiune de │V │S │
│intrare (c.c.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Tensiunea maximă│ │ │
│de intrare │V │S │
│(c.c.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Curentul maxim │ │ │
│de intrare │A │S │
│(c.c.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Puterea activă │ │ │
│nominală de │kW │S │
│ieşire (c.a.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Puterea activă │ │ │
│maximă de ieşire│kW │S │
│(c.a.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Puterea reactivă│ │ │
│nominală de │kVAr │S │
│ieşire (c.a.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Tensiunea │ │ │
│nominală de │V, kV │S │
│ieşire (c.a.) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Curentul nominal│A │S │
│de ieşire (c.a.)│ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Domeniul de │ │ │
│frecvenţă de │Hz │S │
│lucru │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Domeniul de │ │ │
│reglaj al │- │D │
│factorului de │ │ │
│putere │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Consumul pe timp│W │D │
│de noapte (c.a.)│ │ │
├────────────────┴───────────┴─────────┤
│Parametrii de calitate ai energiei │
│electrice la nivelul IS │
├────────────────┬───────────┬─────────┤
│Număr maxim de │ │ │
│variaţii ale │ │S │
│puterii (ΔS/ │ │ │
│S_sc) pe minut │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Valoarea maximă │ │ │
│pentru │ │ │
│variaţiile │kV/s │S │
│rapide de │ │ │
│tensiune │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Factor total de │ │ │
│distorsiune de │ │S │
│curent electric │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Armonice de │ │ │
│curent electric │ │S │
│(până la │ │ │
│armonica 25) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Factor total de │ │ │
│distorsiune de │ │S │
│tensiune │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Armonice de │ │ │
│tensiune (până │ │S │
│la armonica 25) │ │ │
├────────────────┼───────────┼─────────┤
│Factor de │ │ │
│nesimetrie de │ │ │
│secvenţă │ │S │
│negativă de │ │ │
│tensiune │ │ │
└────────────────┴───────────┴─────────┘
ANEXA 2 la norma tehnică Documentaţia tehnică pentru IS (DTIS) DTIS conţine următoarele date/documente: 1. datele de contact ale terţului care efectuează probe şi verificări, după caz; 2. data preconizată pentru punerea sub tensiune pentru perioada de probe; 3. certificatul de conformitate de echipament, referitor la invertor, emis de organisme de certificare acreditate pe plan european; 4. date tehnice privind: a) verificarea curbei de capabilitate P-Q; b) trecerea peste defect pentru instalaţiile de stocare de categorie B, C şi D; c) funcţionarea IS în plaja de frecvenţă (47,5÷51,5) Hz, la o viteză de variaţie a frecvenţei de 2 Hz/sec pentru o fereastră de timp de 500 ms ori de 1,5 Hz/s pentru o fereastră de timp de 1s sau de 1,25 Hz/s pentru o fereastră de timp de 2s, reducerea de putere activă faţă de puterea activă maximă produsă în cazul scăderii frecvenţei sub valoarea de 49,5 Hz, respectiv 49 Hz, capabilitatea asigurării răspunsului limitat la creşterile de frecvenţă peste valoarea nominală de 50 Hz, capabilitatea asigurării răspunsului limitat la scăderile de frecvenţă sub valoarea nominală de 50 Hz, capabilitatea menţinerii constante a puterii active mobilizate indiferent de variaţiile de frecvenţă, capabilitatea de reconectare automată a IS, la variaţiile de tensiune de (0,9÷1,1) Un; d) parametrii privind calitatea tehnică a energiei electrice evacuate de IS în conformitate cu prevederile standardului EN 50160 ediţia în vigoare, comunicate de fabricantul IS sau măsurate în punctul de racordare de un operator economic care deţine atestat de tip A3 emis de ANRE sau de către ORR, în situaţia în care parametrii privind calitatea energiei electrice nu au fost transmişi de către fabricant. Raportul de măsurare are anexate datele extrase din analizorul de calitate utilizat; e) modul de răspuns la variaţii ale consemnelor de putere activă şi putere reactivă pentru instalaţiile de stocare care au incluse în condiţiile de racordare realizarea de reglaj P-f şi/sau Q-U; 5. datele tehnice detaliate ale IS, conform tabelului 1 din anexa nr. 1 la norma tehnică, precum şi proiectul tehnic din care să rezulte: lungimile şi caracteristicile tehnice ale cablurilor şi ale racordului la staţia/celula aparţinând ORR sau la instalaţia de utilizare, modul de racordare a IS, precum şi schema electrică monofilară a instalaţiei de utilizare şi/sau staţiei electrice şi a racordului IS; 6. modelul matematic care va respecta cerinţele de modelare pentru studiile de sistem de regim permanent şi de regim dinamic, după cum urmează: a) pentru calculul regimului staţionar şi al curenţilor de scurtcircuit sunt necesare (categoriile C şi D de putere pentru IS): (i) schema electrică a IS, a instalaţiei de utilizare în care este integrată şi a staţiei de racordare la sistem; (ii) lungimea tuturor liniilor electrice aeriene/liniilor electrice subterane dintre IS şi instalaţia de utilizare şi/sau staţia de racordare la sistem şi a liniilor electrice subterane/liniilor electrice aeriene din centrala electrică, după caz; (iii) parametrii electrici specifici tuturor cablurilor şi liniilor: tipul (material), R+ [Ω/km], R0 [Ω/km], Rm0 [Ω/km], X+ [Ω/km], X0 [Ω/km], Xm0 [Ω/km], C+ [µF/km], C0 [µF/km], S [mm], Un [kV] etc.; (iv) pentru unităţile de transformare 110 kV/MT: puterea nominală a înfăşurărilor, tensiunile nominale, pierderile în gol, pierderile în cupru, tensiunea de scurtcircuit, curentul de mers în gol, grupa de conexiuni, reglajul tensiunii (tipul de reglaj, domeniul de reglaj, inclusiv numărul plotului nominal, numărul maxim al ploturilor), tratarea neutrului; (v) date privind sistemul de compensare a puterii reactive în cazul în care acesta există (de exemplu, dacă sunt instalate baterii de condensatoare: numărul de trepte, puterea instalată pe fiecare treaptă) şi indicarea pe schema electrică a locului de instalare a sistemului de compensare; b) pentru calculul regimului dinamic sunt necesare: (i) schema logică de funcţionare a IS - categoriile C şi D; (ii) modelul matematic al IS şi parametrii acesteia (pentru IS de categorie C şi D). Ca alternativă se poate specifica similitudinea cu un model generic din una din aplicaţiile PSSE v32 (se vor furniza obligatoriu şi fişierele tip „.dll“) sau Eurostag v4.5 pentru care se furnizează parametrii pentru IS de categorie C şi D. În cazul în care modelul include funcţii suplimentare de reglaj sau caracteristici specifice, acestea se vor menţiona şi se vor adăuga scheme grafice; (iii) sistemul de reglaj electric: scheme de reglaj şi parametrii pentru reglajul de putere activă şi reglajul de putere reactivă şi, după caz, a tensiunii la borne sau în punctul de racordare în cazul existenţei acestora; (iv) protecţiile la variaţii de tensiune: „trecerea peste defect - tensiune scăzută“ (LVRT); (v) alte funcţii speciale, automatizări şi protecţii suplimentare: „logica de putere la tensiune scăzută“, participare la reglajul de frecvenţă, limitări de putere, protecţii la defecte în instalaţia proprie sau defecte în sistemul electroenergetic etc.; 7. schemele de reglare a puterii active, a puterii reactive, în detaliu, la nivelul IS dacă este cazul, în scopul evidenţierii modului în care: a) sunt preluate şi modificate consemnele de putere activă şi putere reactivă; b) este preluată măsura de putere reactivă la nivel de IS; 8. studiul de reţea pentru calculul necesarului de putere reactivă în punctul de racordare, pentru îndeplinirea cerinţelor privind puterea reactivă în punctul de racordare (0,9 inductiv ÷ 0,9 capacitiv) pe toată plaja de putere activă în regim de generare (evacuare) şi în regim de consum (absorbţie), cu asigurarea schimbului de reactiv nul cu sistemul în situaţia în care puterea activă produsă/consumată este nulă. Se ataşează diagrama P-Q a IS în punctul de racordare şi diagrama U/Q/P_max pentru categoriile de IS unde sunt solicitate; 9. date, reglaje, scheme şi caracteristici necesare protecţiilor şi automatizărilor după cum urmează: a) datele necesare calculelor aferente reglajelor protecţiilor, care se trimit la ORR cu cel puţin o lună înainte de data la care se solicită punerea sub tensiune pentru perioada de probe: (i) proiectul tehnic complet (circuite electrice primare şi secundare); (ii) protecţiile proprii ale IS pentru defecte interne şi externe, reglajele şi timpii de acţionare; (iii) contribuţia la scurtcircuit la bornele IS în cazul în care schema de racordare nu este individuală (funcţionează împreună cu o instalaţie de producere a energiei electrice şi/sau unităţi de consum) sau pe bara staţiei de racord în cazul schemei de racordare individuale la sistemul electroenergetic, a fiecărei IS ce este racordată prin acelaşi cablu la tipurile de defect: monofazat, bifazat, bifazat cu pământul şi trifazat; (iv) caracteristicile electrice, protecţiile proprii cu reglajele aferente şi automatizările de conectare/deconectare a elementelor de compensare a puterii reactive; b) pentru staţia de racord RED/RET: (i) proiectul tehnic complet (circuite electrice primare şi secundare) aferent staţiei electrice de racord a IS; (ii) caracteristicile electrice ale transformatoarelor de putere, documentaţia, softul şi reglajele terminalelor de protecţie ale acestora; (iii) documentaţia completă şi software-ul aferent terminalelor de protecţie a liniei/liniilor de racord; (iv) caracteristicile electrice şi geometrice ale fiecărui cablu de fibră optică pentru fiecare tronson de linie (rezistenţă electrică specifică la 20°C [Ω/Km], secţiunea nominală [mmp], raza conductorului [cm]), dacă cablul de fibră optică a fost montat cu ocazia punerii sub tensiune pentru perioada de probe a IS; c) pentru staţiile adiacente staţiei de racord a IS: (i) documentaţia completă a proiectului tehnic (partea electrică - circuite primare şi secundare, schema bloc a protecţiilor şi matricea de declanşare) dacă, în vederea punerii sub tensiune pentru perioada de probe a IS, au fost necesare înlocuiri de echipamente primare şi/sau completări în schema de protecţie a liniilor respective; (ii) documentaţia completă şi software-ul aferent terminalelor de protecţie ce urmează a se monta în staţiile adiacente staţiei de racord a IS; d) pentru instalaţia de utilizare în situaţia funcţionării IS împreună cu instalaţii de producere a energiei electrice şi/sau unităţi de consum: (i) documentaţia completă a proiectului tehnic (partea electrică - circuite primare şi secundare, schema bloc a protecţiilor), a echipamentelor din instalaţia de utilizare diferite de IS; (ii) protecţiile proprii ale IS pentru defecte interne şi externe, reglajele şi timpii de acţionare; 10. date despre telecomunicaţia instalată din care să reiasă că respectă următoarele cerinţe: a) pentru IS racordate individual la RET, calea principală de comunicaţie dintre IS şi punctul de racordare la sistemul EMS-SCADA al OTS se realizează preferabil pe fibră optică, fiind prevăzută şi o cale de rezervă doar pentru categoria D de IS. Proiectele de telecomunicaţii trebuie să fie avizate în şedinţa consiliului tehnico-economic şi ştiinţific a OTS; b) pentru IS de categorie A racordate individual în RED, calea principală de comunicaţie utilizată la integrarea în DMS-SCADA este cea de transmitere a datelor de decontare extrase din contorul de decontare. Proiectele de telecomunicaţii trebuie să fie avizate în şedinţa consiliului tehnico-economic şi ştiinţific a ORR; 11. caracteristicile tehnice ale analizorului de calitate a energiei electrice, care se montează în punctul de racordare; 12. datele transmise la achiziţionarea IS privind cerinţele tehnice/procedura furnizorului de echipamente pentru punerea în funcţiune pentru perioada de probe a IS; 13. ordinul de învestire şi centrul de dispecer de care aparţin IS de categorie C sau D. ----- 
