Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 84 din 27 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate COM (2016) 378
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 771 din 3 octombrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1033, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Subliniază că măsurile de activare, formare şi dezvoltare a competenţelor forţei de muncă existente trebuie să fie cu prioritate vizate prin acţiuni mai ambiţioase la nivelul Uniunii, înainte de a apela la forţa de muncă din state terţe, pentru combaterea deficitelor structurale de competenţe şi a neconcordanţei între calificările din anumite sectoare, care au potenţialul de a limita creşterea, productivitatea şi inovarea.
2. Consideră că învăţarea pe tot parcursul vieţii, munca la distanţă şi modalităţile de lucru generate de economia digitală au un potenţial insuficient exploatat pentru a răspunde nevoilor forţei de muncă înalt calificate a Uniunii, iar capacitatea acestora de a furniza instruire mai rapid decât învăţământul tradiţional şi adaptat cererilor imediate ar trebui fructificată prin acţiuni mai hotărâte ale Uniunii Europene.
3. Consideră că potenţialul de iniţiere sau stabilire de noi afaceri, stimulat de fluxul resortisanţilor ţărilor terţe ce ocupă locuri de muncă înalt calificate în Uniune, ar putea fi valorificat mai puternic prin elaborarea şi aplicarea unor politici de sprijin şi orientare antreprenorială, care să vizeze explicit această oportunitate şi să contribuie astfel la crearea de locuri de muncă.
4. Atrage atenţia că directiva ar trebui să prevadă proceduri administrative eficiente pentru gestiunea fluxului de date relevante pentru piaţa muncii şi libera circulaţie a lucrătorilor, astfel încât funcţionarea sistemului cărţii albastre a Uniunii să fie consolidată prin punerea la dispoziţie a unui volum cât mai mare de informaţii fiabile, detaliate şi actualizate.
5. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Uniunea nu este suficient de eficace în a păstra persoanele talentate, cu studii, pe teritoriul acesteia, în comparaţie cu alte economii dezvoltate, şi invită Comisia Europeană să analizeze în profunzime cauzele acestei situaţii şi să identifice măsurile necesare pentru contracararea acestui fenomen ce afectează puternic statele membre care au un nivel de dezvoltare mai redus.
6. Atrage atenţia că trebuie realizată o distincţie clară, cel puţin la nivelul analizei aplicării cărţii albastre, între cetăţenii care doresc să ocupe un loc de muncă înalt calificat pe termen limitat şi cei care vor să rămână în Uniune un timp foarte îndelungat sau, practic, permanent.
7. Consideră că prin propunerea de directivă condiţiile de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate devin mai flexibile pentru solicitanţi, dar în acelaşi timp prezintă riscul de a spori sarcina administrativă a statului membru în cauză.
8. Consideră că este necesară introducerea unei condiţii minime de educaţie şi formare, echivalentă cu cea prevăzută de legislaţia naţională a statului membru, în vederea accesului la învăţământ superior, de la îndeplinirea căreia să se ia în considerare 3 ani de experienţă profesională.
9. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nu există indicii că mobilitatea mai ridicată ce s-ar obţine prin propunerea de directivă va crea o diferenţă justificată de creşterea fluxului posesorilor cărţii albastre către zonele deficitare în ocuparea forţei de muncă.
10. Consideră că pentru a se evita crearea unor inegalităţi pe piaţa forţei de muncă între absolvenţii de învăţământ superior, care au acces doar la nivel de debutant în profesie pe baza calificării, şi cei cu competenţe de nivel echivalent trebuie evitată dubla recunoaştere a experienţei de minimum 3 ani, o dată în vederea stabilirii nivelului de calificare şi, a doua oară, pentru avansare în funcţie.
11. Respinge limitarea pragului salarial la 1.4 din salariul mediu, fapt care conduce la desfiinţarea dreptului statului membru de a stabili nivelul salarial al resortisanţilor din state terţe în condiţii de protejare a pieţei forţei de muncă autohtone, şi consideră că, dacă se acceptă asimilarea experienţei profesionale cu studiile superioare, atunci pragul salarial pentru lucrătorii înalt calificaţi ar trebui să fie menţinut la un nivel mai mare.
12. Consideră că pragul salarial calculat la 1.4 din salariul mediu ar putea transforma statele membre cu salariu mediu scăzut într-o poartă de intrare unde să se obţină o carte albastră în condiţii mai uşoare decât cele stabilite de alte state care sunt în fapt destinaţia finală a lucrătorilor.
13. Atrage atenţia că recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi calificărilor profesionale prevăzută a se realiza în conformitate cu procedurile naţionale aplicabile nu conduce automat la asigurarea egalităţii de tratament, în cazul în care în materie de recunoaştere, pentru accesul pe piaţa forţei de muncă, sunt aplicabile, în funcţie de cetăţenie, două proceduri naţionale distincte, respectiv o procedură aplicabilă cetăţenilor europeni şi o procedură aplicabilă cetăţenilor străini (resortisanţilor din state terţe).
14. Consideră ca fiind nejustificată permisiunea de a munci în al doilea stat membru imediat după depunerea cererii în acest sens, deoarece solicitantul cunoaşte din timp faptul că va pleca în al doilea stat membru şi termenul de soluţionare a cererii în al doilea stat membru este suficient de scurt, anume 30 de zile; în plus, un refuz al acordării cărţii albastre ar genera dificultăţi juridice în ceea ce priveşte încetarea contractelor de muncă în cauză.
15. Consideră că, pentru a evita sporirea sarcinii administrative, nu este necesară comunicarea anuală a informaţiilor referitoare la nivelul salarizării şi lista profesiilor dacă nu apar modificări în sistemele naţionale.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 27 septembrie 2016.
Nr. 84.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
