Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 43 din 12 iunie 2020 referitoare la Pachetul privind Semestrul European 2020 - COM (2020) 55 final - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind evaluarea guvernanţei economice - COM (2019) 651 final - Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Comitetul Economic şi Social European - Raportul privind mecanismul de alertă 2020 - COM (2019) 653 final - Propunere de Raport comun privind ocuparea forţei de muncă al Comisiei Europene şi al Consiliului care însoţeşte Comunicarea Comisiei referitoare la strategia anuală privind creşterea durabilă 2020 - SDW (2020) 522 final - Document de lucru al Serviciilor Comisiei Raportul de ţară din 2020 privind România
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 533 din 22 iunie 2020
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/180 din 29.05.2020,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată:
a) că acest proces de reflecţie şi rapoartele de ţară au fost publicate înainte de criza declanşată de COVID-19, aşadar relevanţa acestora este în prezent diferită;
b) necesitatea ajustării abordării în contextul determinat de epidemia COVID-19;
2. susţine solidaritatea europeană care trebuie să se manifeste prin elaborarea unui program comun de relansare şi prin emiterea unor obligaţiuni care să mutualizeze costurile semnificative ale acestui proces; este evident, în acest caz, că nu mai pot fi invocate comportamente populiste sau riscante ale guvernelor (moral hazard) şi că, aşa cum Comisia a analizat corect, suntem în faţa unei crize duble, atât de cerere, cât şi de ofertă, a cărei durată este greu de anticipat;
3. subliniază faptul că actuala criză se adaugă celei preconizate de analişti, ca urmare a incapacităţii sau a lipsei de voinţă politică în rezolvarea distribuţiei profund inegale a rezultatelor economiei, la nivel global şi european. Astfel, dacă nu se adoptă măsuri adecvate în timp util, concentrarea averilor va creşte, cererea globală, europeană şi naţională va scădea. Drept urmare, măsurile postcriză propuse de Comisie trebuie să aibă drept ţintă directă cele mai afectate categorii - cetăţenii, întreprinderile mici şi mijlocii, bunurile şi serviciile publice;
4. atrage atenţia că această epidemie care afectează toate statele membre confirmă insuficienţa resurselor bugetului european; soluţiile adoptate, deşi bine-venite, se bazează pe o mutare a fondurilor de la un obiectiv la altul, înaintea atingerii obiectivelor iniţiale;
5. exprimă îngrijorarea în legătură cu accentuarea decalajelor dintre statele membre debitoare şi cele creditoare prin utilizarea cu precădere a instrumentelor financiare. Se reamintesc rezultatele controversate ale politicii monetare a Băncii Centrale Europene de relansare a economiei europene, care a dus la creşterea preţurilor terenurilor, imobiliarelor şi la o deconectare totală a cursurilor bursiere de economia reală, fenomene generate de cantitatea imensă de bani ieftini şi de achiziţiile de obligaţiuni ale băncii centrale;
6. reaminteşte propriile observaţii ale anilor precedenţi:
a) multe dintre recomandările făcute în cadrul Semestrului European au efecte opuse, neexistând o viziune unitară a documentului; analizele şi recomandările elaborate în cadrul directoratelor economice ale Comisiei Europene şi cele care provin, presupunem, de la directoratele cu specific social se contrazic;
b) se folosesc indicatori inadecvaţi (de exemplu, creşterea procentuală ridicată a salariilor în România are altă semnificaţie dacă se ţine cont de mărimea lor absolută extrem de scăzută);
c) reformele structurale trebuie direcţionate spre ameliorarea alocării resurselor, reforma politicii fiscale privind ambele aspecte, structura şi nivelul pentru o redistribuire mai eficientă; se subliniază nevoia unor măsuri ferme de combatere a optimizării fiscale, cu accent special pe impozitarea digitală;
d) încurajarea investiţiilor pentru furnizarea de bunuri şi servicii publice; acesta este motivul principal al legitimităţii existenţei instituţiilor publice, inclusiv a instituţiilor europene;
e) funcţionarea pieţei unice şi completarea uniunii monetare şi a pieţelor de capital nu reprezintă soluţia tuturor problemelor cu care se confruntă Uniunea, aşa cum se subînţelege sau este susţinut explicit în unele documente elaborate de Comisia Europeană.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 12 iunie 2020.
Nr. 43.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
