Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 128 din 26 septembrie 2018 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime şi activităţi pescăreşti şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului - COM(2018) 390 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 846 din 4 octombrie 2018
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/416 din 21.09.2018,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. consideră că prezenta propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime şi activităţi pescăreşti şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului respectă principiul subsidiarităţii;
2. consideră că prezenta propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime şi activităţi pescăreşti şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului nu respectă principiul proporţionalităţii, întrucât România este dezavantajată din următoarele considerente:
a) dezvoltarea pescuitului costier cu ambarcaţiuni mici este nesustenabilă în zona Mării Negre, putând afecta exploatarea durabilă la Marea Neagră;
b) din cauza lipsei capacităţii de pescuit suficiente şi specifice locaţiei resursei piscicole peste izobata de 12 m, nu se poate asigura dezvoltarea sectorului şi a accesului la resursă; deşi principiul egalităţii accesului la aceeaşi resursă piscicolă (în Marea Neagră) este cuprins în prezenta propunere, punerea acestuia în practică defavorizează România;
c) România are alocată o capacitate de pescuit de 10 ori mai mică decât cea a Bulgariei, din cauza inadvertenţelor administrative ale perioadelor anterioare (anii 2009-2010) şi din cauza alocării disproporţionate şi defavorabile României a cotelor de pescuit la Marea Neagră în raport cu Bulgaria, adică 70% Bulgaria şi 30% România;
d) România nu poate beneficia în totalitate şi în condiţii de acces egal de prevederile propunerii de regulament şi de actualul regulament aflat în vigoare din cauza lipsei accesului la resursă din motive tehnice, adică lipsa capacităţii de pescuit.
3. având în vedere considerentele din art. 1 pct. 2 lit. a)-d), interesul României este renegocierea capacităţii de pescuit înaintea aplicării prezentului proiect de regulament;
4. notează că temeiul juridic al propunerii se bazează pe art. 42, art. 43 alin. (2), art. 91 alin. (1), art. 100 alin. (2), art. 173 alin. (3), art. 175, art. 188, art. 192 alin. (1), art. 194 alin. (2), art. 195 alin. (2) şi art. 349 din TFUE;
5. certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.
ART. 2
Senatul României:
1. apreciază eforturile Comisiei de elaborare a propunerii de regulament privind finanţarea Fondului European pentru Afaceri Maritime şi de Pescuit 2021-2017, care constituie premisa unei implementări de succes a Politicii comune în domeniul pescuitului, cu condiţia asigurării repartizării şanselor egale şi echităţii pentru toate statele membre;
2. consideră că:
a) propunerea de regulament privind FEPAM se înscrie, în general, în direcţia solicitată de statele membre, inclusiv de România, de continuitate, flexibilizare şi simplificare;
b) flexibilitatea şi continuitatea suferă un regres în materie de formă a sprijinului acordat, investiţiile în acvacultură şi procesare putând beneficia doar de instrumente financiare, nu şi de granturi, ca până acum;
c) această schimbare ar putea avea un efect contrar celui dorit pentru dezvoltarea acvaculturii şi a procesării în unele state membre, conducând la întârzierea acordării sprijinului şi la inadecvarea instrumentelor financiare pentru toate tipurile de investiţii din acvacultură şi procesare. Având în vedere importanţa sa ca potenţial furnizor de hrană de calitate şi de alternativă la pescuitul comercial, reducând astfel presiunea pe resursa halieutică din mări şi oceane, acvacultura ar trebui să beneficieze de un sprijin şi mai consistent, astfel încât rata de cofinanţare să fie crescută faţă de nivelul propus în propunerea de regulament FEPAM (de exemplu, la „investiţii în acvacultură“ intensitatea sprijinului să crească de la 50% la cel puţin 70% pentru granturi);
3. recomandă următoarele:
a) reconsiderarea propunerii în sensul creşterii acesteia în funcţie de nevoile sectorului de pescuit şi acvacultură, contextul strategic al bazinului Marii Negre, obligaţiile de implementare ale PCP, importanţa pescuitului în ape interioare - fluviul Dunărea (cel mai mare segment al acestuia se află în România) şi Delta Dunării şi lacurile de acumulare cu un mare potenţial de acvacultură, având în vedere propunerea de alocare financiară pentru România;
b) adaptarea unor elemente la nevoile specifice ale statelor membre. Este foarte importantă, benefică şi necesară îmbunătăţirea propunerii de regulament, în special în ceea ce priveşte creşterea alocării financiare destinate României, a intensităţii sprijinului public acordat proiectelor de investiţii pentru pescuit şi acvacultură şi a corecţiilor alocării în mod echitabil, proporţional şi just, a capacităţilor de pescuit şi a cotelor de pescuit la Marea Neagră;
c) creşterea ratelor de cofinanţare pentru anumite acţiuni care aduc plus valoare sectorului de pescuit şi acvaculturii, cum ar fi:
1. introducerea stimulării tinerilor pescari/acvacultori;
2. sprijinirea acţiunilor inovatoare la nivel local;
3. sprijinirea activităţii şi înfiinţării fermelor de acvacultură intensivă;
4. producţia furajelor de calitate, nepoluante şi cu randamente ridicate;
5. trecerea parţială sau totală pe energie verde pentru alimentarea utilajelor folosite în acvacultură;
6. implementarea standardelor de mediu;
7. acţiuni sociale în cadrul strategiilor de dezvoltare locală;
8. investiţii pentru viabilizarea siturilor de acvacultură şi maricultură (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii de acces către siturile de acvacultură, decolmatare, protecţia siturilor de maricultură, asigurarea de utilităţi ale siturilor de acvacultură/maricultură etc.);
9. diversificarea veniturilor din acvacultură şi pescuit;
10. protejarea biodiversităţii;
11. plăţi compensatorii pentru încetarea temporară a pescuitului - perioadele de prohibiţie în apele interioare şi marine, pe specii;
d) acordarea unor granturi cu intensitatea de cofinanţare de 100% care vizează investiţii complexe pentru protejarea unor specii importante pentru biodiversitatea europeană cu valoare economică mare şi care sunt supuse pescuitului intensiv.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ŢUŢUIANU
Bucureşti, 26 septembrie 2018.
Nr. 128.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
