Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE NATIONALA din 18 septembrie 2007  privind imigratia pentru perioada 2007-2010    Twitter Facebook
Cautare document

STRATEGIE NATIONALA din 18 septembrie 2007 privind imigratia pentru perioada 2007-2010

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 674 din 3 octombrie 2007


Migraţia este un proces care trebuie gestionat şi nu o problemã care trebuie rezolvatã
1. Context
2. Obiectivele Guvernului României în domeniul imigraţiei pentru perioada 2007-2010:
2.1. imigraţia controlatã
2.2. prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale
2.3. azilul
2.4. integrarea socialã a strãinilor
3. Implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010

1. Context
Procesul de negociere a aderãrii României la Uniunea Europeanã a presupus un efort susţinut şi continuu depus de instituţiile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel de compatibilitate cu statele membre în plan legislativ şi instituţional. În acest context, Guvernul României a acordat o atenţie deosebitã abordãrii problematicii imigraţiei, ca parte importantã a domeniului justiţiei şi afacerilor interne, aceasta cu atât mai mult cu cât de la data aderãrii ţara noastrã a devenit stat membru la frontiera externã de est a Uniunii Europene.
Reforma legislativã în ceea ce priveşte regimul strãinilor şi azilul în ţara noastrã a presupus adoptarea unui set de acte normative în vederea asigurãrii conformitãţii cu legislaţia comunitarã şi cu alte instrumente juridice cu caracter internaţional la care statul român este parte. Aplicarea unui cadru legislativ modern a impus reformarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu, realizându-se astfel instrumentele necesare punerii în practicã a unui management eficient al fenomenului imigraţiei pe teritoriul României.
Progresele sunt evidente şi recunoscute la nivelul instituţiilor europene, care, pe tot acest parcurs, au susţinut autoritãţile române prin proiecte care au asigurat o expertizã de nivel ridicat venitã din partea instituţiilor similare ale statelor membre, completatã de un sprijin financiar consistent pentru investiţii în domeniu. Proiecte precum Sistemul Visa on-line, Sistemul Informatic de Management al Strãinilor, Sistemul EURODAC, securizarea frontierelor, construirea sau reabilitarea unor centre de cazare a strãinilor cu şedere ilegalã sau a refugiaţilor s-ar fi înfãptuit mult mai greu fãrã aportul major venit din partea Uniunii Europene.
În vederea stabilirii unei concepţii unitare asupra gestionãrii imigraţiei la nivel naţional, în anul 2004 au fost aprobate Strategia naţionalã privind migraţia şi un mecanism interinstituţional pentru implementarea acesteia, fapt ce a condus pentru prima datã la aducerea la aceeaşi masã a discuţiilor a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul migraţiei. Strategia a fost implementatã prin planuri de acţiune anuale care au asigurat realizarea unor obiective printr-un efort coordonat al instituţiilor în domeniul migraţiei controlate, prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, azilului, integrãrii sociale şi returnarea/repatrierea voluntarã a strãinilor cu şedere ilegalã.
Imigraţia însã reprezintã un fenomen complex şi dinamic, care este influenţat de o multitudine de factori atât din ţãrile de origine (push factors), cât şi din ţãrile de destinaţie (pull factors).
De aceea, este necesar ca politica naţionalã în domeniu sã fie permanent actualizatã potrivit noilor evoluţii în plan regional şi internaţional.
Statutul pe care România l-a dobândit la data aderãrii la Uniunea Europeanã şi dezvoltarea economicã preconizatã a ţãrii noastre în perioada postaderare vor influenţa cu siguranţã fluxurile migratorii existente şi vor transforma treptat România într-o destinaţie preferatã de imigranţi. Acest fapt nu trebuie privit ca un aspect negativ. Migraţia poate contribui semnificativ la schimbul cultural, dezvoltarea economicã şi progresul societãţii româneşti, aşa cum poate aduce beneficii ţãrilor de origine şi familiilor imigranţilor. De aceea, migraţia trebuie privitã ca un proces care trebuie gestionat şi nu ca pe o problemã care trebuie rezolvatã.
În acest sens, obiectivul principal al autoritãţilor române pentru perioada imediat urmãtoare aderãrii este de a maximiza efectele pozitive şi de a limita efectele negative ale imigraţiei pentru ţara noastrã şi, implicit, pentru cetãţenii români.
De aceea, este responsabilitatea statului român de a hotãrî clar categoriile de imigranţi care pot fi admise şi se pot stabili pe teritoriul naţional, potrivit intereselor naţionale, dar în strânsã corelare cu politicile şi documentele programatice*1) adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum şi cu respectarea drepturilor imigranţilor. De asemenea, statul român va lua mãsuri de prevenire şi combatere a imigraţiei ilegale şi de îndepãrtare de pe teritoriul naţional a imigranţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile legale de şedere.
-------
*1) 52005XG0303(01) Programul Haga. Întãrirea libertãţii, securitãţii şi justiţiei în Uniunea Europeanã - Jurnalul Oficial C 053, 03/03/2005 p. 0001-0014
52005XG0812(01) Planul de acţiune al Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene pentru implementarea Programului Haga pentru întãrirea libertãţii, securitãţii şi justiţiei în Uniunea Europeanã - Jurnalul Oficial C 198, 12/08/2005 p. 0001-0022;
52005DC0669 Comunicare din partea Comisiei - Planul de acţiune privind migraţia legalã [SEC(2005)1680];
52005IP0235 Rezoluţia Parlamentului European privind legãturile dintre migraţia legalã/ilegalã şi integrarea migranţilor [2004/2137(INI)] OJ C 124E, 15.5.2006, p. 535-542;
52005DC0621 Comunicarea Comisiei cãtre Consiliu şi Parlamentul European - Acţiuni prioritare pentru a se rãspunde provocãrilor migraţiei - COM/2005/0621 final;
COM (2005) 123 - Programul de solidaritate şi management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013.

Nu numai Guvernul României trebuie sã se pregãteascã pentru noua situaţie, ci şi societatea româneascã în întregul ei. Conştientizarea fenomenului imigraţiei - a riscurilor şi beneficiilor acestuia - trebuie realizatã printr-o mediatizare şi educare continuã a populaţiei. Cetãţenii României, în calitatea lor de contribuabil la bugetul de stat, trebuie sã fie primii informaţi, respectându-se astfel transparenţa procesului decizional. Prin intermediul prezentei strategii Guvernul identificã oportunitatea şi segmentul de populaţie cãruia sã i se adreseze.
Potrivit ultimelor prognoze demografice, România se va confrunta, la fel ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, cu îmbãtrânirea şi scãderea populaţiei, astfel încât în anul 2050 se estimeazã ca populaţia României sã fie de 16 milioane de locuitori. Imigraţia nu este ea însãşi o soluţie pentru limitarea acestui fenomen, însã poate reprezenta o parte dintr-un pachet de mãsuri care pot îmbunãtãţi aceastã situaţie. De aceea, trebuie sã se acorde o atenţie deosebitã calitãţilor imigranţilor admişi şi mãsurilor de integrare culturalã şi socialã a acestora.
În ultima perioadã începe sã fie simţitã lipsa forţei de muncã autohtone în anumite zone ale ţãrii şi pentru anumite domenii, fiind deja luate în calcul soluţii care privesc angajarea unor lucrãtori imigranţi din state terţe. Acesta este numai un exemplu al faptului cã poziţia României, ca ţarã de destinaţie, capãtã contur, iar acest fapt poate fi amplificat de necesitatea unei pieţe a forţei de muncã care sã susţinã dezvoltarea economicã a României în perioada urmãtoare.
O schimbare totalã din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil se produce pentru cetãţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora, care, de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, se bucurã de dreptul la liberã circulaţie şi rezidenţã stabilit prin Tratatul de constituire a Comunitãţii Europene, ca unul dintre cele 4 drepturi fundamentale ale cetãţeniei europene într-un spaţiu al libertãţii, securitãţii şi justiţiei pe teritoriul statelor membre. Autoritãţile române trebuie sã asigure cadrul adecvat pentru exercitarea acestui drept pe teritoriul naţional.
Pentru controlarea fenomenului imigraţiei în ansamblul sãu şi fructificarea la maximum a avantajelor pe care le poate oferi, domeniul asistenţei sociale va necesita o dezvoltare semnificativã. Prezenta strategie joacã în acest sens un rol de impulsionare şi coordonare a procesului de integrare în societatea româneascã atât a strãinilor care vin benevol în România, cât şi a persoanelor care se bucurã de protecţia statului român, fiind nevoite sã se refugieze din calea diverselor conflicte regionale şi internaţionale.
Nu în ultimul rând, pentru a obţine beneficii maxime din gestionarea fenomenului imigraţiei, autoritãţile române vor acorda o atenţie sporitã corelaţiei cu fenomenul de emigrare a cetãţenilor români, astfel încât imigraţia sã completeze eventualele lipsuri de pe piaţa forţei de muncã din România, în special lipsa personalului înalt calificat.
Prezenta strategie vizeazã o perioadã de 4 ani (2007-2010) şi reprezintã urmãtorul pas pe care România îl face în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigraţiei pe teritoriul naţional şi se doreşte a stabili într-o manierã simplã şi directã obiectivele avute în vedere la nivel naţional pentru o mai bunã abordare a fenomenului în interesul societãţii româneşti. Pe parcursul acestei perioade autoritãţile române îşi vor stabili şi coordona acţiuni şi mãsuri concrete în domeniul imigraţiei, care se vor încadra în liniile directoare stabilite de prezenta strategie.
Prezenta strategie se va constitui atât ca un mediu de comunicare prin care instituţiile iau cunoştinţã de noi mãsuri şi prevederi adoptate de cãtre ceilalţi membri ai grupului, cât şi ca un mediu de interacţiune, fiecare membru participând cu observaţii şi sugestii pentru identificarea celor mai bune soluţii. Gradul de interacţiune este dat de aportul la implementarea acelor mãsuri din plan, care sunt în responsabilitatea mai multor instituţii membre şi nu numai.
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin prezenta strategie, România are în vedere alinierea legislaţiei naţionale la politicile Uniunii Europene în domeniu, inclusiv prevederile "Programului de solidaritate şi management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013", urmãrind permanent atât respectarea drepturilor fundamentale ale fiecãrei persoane, cât şi prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale în spaţiul comunitar din care face parte şi ţara noastrã, începând cu 1 ianuarie 2007.
2. Obiectivele Guvernului României în domeniul imigraţiei pentru perioada 2007-2010
Strategia României în domeniul imigraţiei stabileşte liniile de acţiune ale Guvernului pentru perioada imediat urmãtoare aderãrii ţãrii noastre la Uniunea Europeanã în ceea ce priveşte imigraţia controlatã, prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, azilul, integrarea socialã a strãinilor şi corelarea tuturor acestor aspecte cu fenomenul emigraţiei cetãţenilor români. Domeniile abordate în cuprinsul prezentei strategii oferã cadrul general pentru stabilirea acţiunilor autoritãţilor române în gestionarea fenomenului imigraţiei, pentru obţinerea de beneficii şi reducerea efectelor negative generate de acesta.
2.1. Imigraţia controlatã
Guvernul României promoveazã libera circulaţie a persoanelor şi imigraţia legalã în scopurile prevãzute de legislaţia naţionalã privind regimul strãinilor. În perioada 2007-2010 o atenţie deosebitã va fi acordatã optimizãrii cadrului legal şi procedural în vederea exercitãrii dreptului la liberã circulaţie şi rezidenţã pe teritoriul naţional al cetãţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora, precum şi facilitãrii admisiei terţilor în scop de muncã, în conformitate cu politica în domeniu, pentru desfãşurarea activitãţilor comerciale şi pentru studii, inclusiv prin asigurarea exercitãrii dreptului acestora de reîntregire a familiei.
Mãsurile luate de cãtre autoritãţile române pentru gestionarea fluxurilor de imigranţi legali vor fi în deplinã concordanţã cu Programul Haga "Întãrirea libertãţii, securitãţii şi justiţiei", care vizeazã o abordare echilibratã a managementului migraţiei prin elaborarea unei politici comune privind imigraţia legalã la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte procedurile şi criteriile de admisie, asigurarea unui cadru legal sigur şi a unui set de drepturi garantate imigranţilor pentru sprijinirea acestora în vederea integrãrii lor în societate. Un accent deosebit va fi pus pe aplicarea la nivel naţional a mãsurilor ce vor fi adoptate la nivel comunitar în baza Planului de acţiune privind migraţia legalã, elaborat de Comisia Europeanã.
2.1.1. Asigurarea cadrului administrativ necesar exercitãrii dreptului la liberã circulaţie şi rezidenţã a cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene
Un obiectiv major al autoritãţilor române îl constituie garantarea dreptului fundamental al cetãţenilor Uniunii Europene, acela de a circula şi de a-şi stabili rezidenţa liber pe teritoriul naţional în condiţii similare cu cetãţenii proprii care circulã şi îşi schimbã reşedinţa pe teritoriul României, în conformitate cu principiile legislaţiei comunitare. În acest sens vor fi puse în aplicare mãsuri în plan legislativ şi instituţional în vederea adaptãrii cadrului existent pentru crearea condiţiilor adecvate exercitãrii acestui drept de cãtre cetãţenii statelor membre, potrivit schimbãrilor care pot interveni la nivel european.
2.1.2. Promovarea admisiei cetãţenilor terţi în scop de muncã potrivit nevoilor identificate pe piaţa autohtonã a forţei de muncã
Guvernul României, pe baza evaluãrilor anuale, va stabili numãrul cetãţenilor din ţãri terţe care pot fi admişi în scop de muncã. Stabilirea cotelor pentru admisia în scop de muncã va avea la bazã o analizã efectuatã pe diferite domenii de activitate pentru identificarea unui eventual deficit de forţã de muncã autohtonã. Autoritãţile competente vor sprijini angajatorii prin campanii de informare asupra modalitãţilor de angajare a imigranţilor legali şi prin stabilirea unor proceduri de selecţionare a imigranţilor temporari în scop de muncã. De asemenea, autoritãţile competente vor realiza programe necesare prevenirii şi combaterii imigraţiei ilegale şi vor lua mãsuri în vederea monitorizãrii strãinilor care vor avea acces pe piaţa forţei de muncã în conformitate cu legislaţia în domeniu. Totodatã, vor fi avute în vedere negocierile cu reprezentanţii guvernelor din statele terţe în vederea încheierii de acorduri bilaterale în domeniul imigraţiei forţei de muncã şi securitãţii sociale.
2.1.3. Încurajarea admisiei în scopul desfãşurãrii de activitãţi comerciale pentru anumite categorii de strãini
Luând în considerare impactul pe care îl poate avea asupra dezvoltãrii economiei naţionale, imigraţia în scopul desfãşurãrii activitãţilor comerciale va constitui un subiect important pe agenda de lucru a autoritãţilor române în perioada postaderare. Astfel, pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor înaintate de autoritãţile competente, vor fi acordate facilitãţi în vederea admisiei acelor categorii de strãini care au un potenţial major în realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncã pe teritoriul României. În acest sens, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, vor fi derulate campanii de informare a imigranţilor în ţãrile de origine.
2.1.4. Promovarea unui sistem eficient de selecţie pentru admiterea pe teritoriul României în scop de studii
În ceea ce priveşte admisia în scop de studii, un accent deosebit va fi pus pe stabilirea de criterii obiective pentru admiterea în acest scop a cetãţenilor terţi, astfel încât nivelul de pregãtire al acestora sã îi recomande pentru o eventualã continuare a şederii dupã încheierea studiilor, în folosul societãţii româneşti. În acest sens vor fi stabilite criterii de evaluare care vor fi utilizate inclusiv de misiunile diplomatice ale României pentru selectarea strãinilor care solicitã admisia în scop de studii.
2.1.5. Proiectarea, dezvoltarea şi gestionarea unor sisteme informatice eficiente în gestionarea imigraţiei pe teritoriul naţional
Pentru o gestionare eficientã a fluxurilor de imigranţi legali şi pentru crearea instrumentelor necesare unei bune evaluãri şi prognozãri a fenomenului, Guvernul României va sprijini dezvoltarea şi administrarea unor sisteme informatice performante, precum şi interconectarea acestora la nivel naţional, având ca element central Sistemul naţional de vize, migraţie şi azil.
2.2. Prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale
În contextul transformãrii treptate a României într-o ţarã de destinaţie pentru imigranţi, Guvernul vizeazã diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist prin prevenirea imigrãrii acelor categorii de persoane care nu satisfac condiţiile impuse de lege, precum şi combaterea şederii ilegale, a muncii la negru şi a traficului de imigranţi. În realizarea obiectivelor propuse România se va alinia politicilor Uniunii Europene în domeniu şi va manifesta solidaritate şi o împãrţire corectã a responsabilitãţilor cu statele membre, inclusiv în ceea ce priveşte implicaţiile financiare rezultate din aplicarea acţiunilor comune.
2.2.1. Informarea eficientã a potenţialilor imigranţi asupra modalitãţilor legale de admisie şi mãsurilor luate de statul român pentru combaterea imigraţiei ilegale
Un rol fundamental în limitarea imigraţiei ilegale, ca efect negativ al imigraţiei pe teritoriul naţional, va fi jucat de acţiunile de prevenire care vor fi derulate de autoritãţile române prin cele mai eficiente mijloace de informare a imigranţilor din ţãrile de origine. Aceste acţiuni vor avea ca scop informarea corectã şi completã a potenţialilor imigranţi despre legislaţia naţionalã referitoare la condiţiile de admisie şi şedere în România, precum şi a riscurilor la care sunt supuşi în eventualitatea încãlcãrii acestor prevederi: diverse forme de exploatare a imigranţilor, depistare, luare în custodie publicã, returnare în ţara de origine, stabilirea unei interdicţii de a intra pe teritoriul României şi, implicit, pe teritoriul altor state membre.
2.2.2. Intensificarea cooperãrii autoritãţilor române pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii la negru
În vederea creşterii eficienţei în combaterea imigraţiei şi şederii ilegale, autoritãţile competente vor intensifica cooperarea la nivel naţional, în special prin creşterea acesteia la nivelul structurilor teritoriale ale instituţiilor care au contact direct cu grupurile-ţintã. Aceste demersuri vor fi dublate de campanii susţinute de informare a imigranţilor de pe teritoriul naţional cu privire la procedurile aplicate de autoritãţi în cazul persoanelor aflate în situaţii ilegale, precum şi de informare şi specializare interinstituţionalã a personalului cu competenţe în domeniu.
2.2.3. Intensificarea mãsurilor de îndepãrtare a strãinilor care au intrat ilegal pe teritoriul României sau care au intrat legal, dar ulterior şederea lor a devenit ilegalã
Autoritãţile române vor derula acţiuni în strictã conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniul returnãrilor, bazate pe cele mai bune practici în ceea ce priveşte returnarea voluntarã sau forţatã a persoanelor aflate în situaţii ilegale, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi a demnitãţii umane. Astfel, acţiunile vor ţine cont de specificul situaţiei persoanelor vulnerabile, precum minori, minori neînsoţiţi, persoane cu dizabilitãţi, persoane în vârstã, femei însãrcinate, pãrinte singur cu minor/minori şi persoane care au fost supuse torturii, rãpirii sau altor forme serioase de violenţã psihicã, psihologicã ori sexualã.
Un interes deosebit va fi acordat cooperãrii în domeniul returnãrii cu statele membre ale Uniunii Europene, în special prin participarea României la efectuarea unor zboruri comune.
Totodatã, în colaborare cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil vor fi elaborate şi derulate programe comune pentru identificarea modalitãţilor concrete de sprijinire a strãinilor cu şedere ilegalã în vederea reîntoarcerii acestora în ţãrile de origine, inclusiv a resurselor financiare necesare în acest sens.
2.2.4. Pregãtirea în vederea aderãrii României la Spaţiul Schengen
Autoritãţile române vor întreprinde toate acţiunile necesare în domeniul politicii de vize, migraţiei, azilului, controlul frontierelor şi cooperãrii poliţieneşti pentru pregãtirea României în vederea aderãrii la Spaţiul Schengen, în special acele acţiuni care vizeazã crearea cadrului instituţional şi legislativ adecvat, precum şi facilitãţile tehnice de interconectare la Sistemul Informatic Schengen.
2.2.5. Intensificarea cooperãrii autoritãţilor române cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cu cele din ţãrile de origine sau de tranzit
Instituţiile statului român vor întreprinde toate acţiunile necesare în vederea cooperãrii cu statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte combaterea imigraţiei ilegale, cu accent pe schimbul de informaţii cu autoritãţile similare de pe teritoriul acestora. Aceastã activitate va fi completatã de cooperarea cu agenţiile şi instituţiile existente la nivel naţional şi european în domeniul imigraţiei.
Guvernul României va depune eforturi în vederea intensificãrii cooperãrii cu autoritãţile din ţãrile de origine şi de tranzit în vederea prevenirii şi combaterii imigraţiei ilegale, în mod deosebit cu acele ţãri care reprezintã un potenţial migrator ridicat pentru România. În acest context va fi analizatã oportunitatea desemnãrii pe lângã misiunile diplomatice ale României din aceste ţãri a unor ofiţeri de legãturã specializaţi în domeniul migraţiei şi a unor ataşaţi pe probleme de muncã şi asigurãri sociale.
2.3. Azilul
2.3.1. Asigurarea accesului neîngrãdit la procedura de azil şi respectarea principiului nereturnãrii, în conformitate cu standardele internaţionale pe care România şi le-a asumat prin tratatele şi convenţiile la care este parte
În perioada imediat urmãtoare o atenţie deosebitã se va acorda condiţiilor de acces la procedura de azil, ţinându-se cont de fenomenul de schimbare a fluxurilor migratorii, care, în ultima perioadã, au cãpãtat un pronunţat caracter mixt. Astfel, se va avea în vedere minimalizarea, pe cât posibil, a numãrului de cazuri ale unor persoane care, deşi se aflã pe teritoriul României cu şedere ilegalã, sunt în realã nevoie de protecţie internaţionalã, fiind imperios necesarã reglementarea statutului lor. Reglementarea imediatã a statutului acestor persoane este foarte importantã, contribuind esenţial la pãstrarea unei rate coborâte a infracţionalitãţii, având totodatã un dublu efect protectiv - al persoanei şi al societãţii gazdã.
Intervievarea atentã a solicitanţilor de azil de cãtre personal specializat, cu un grad ridicat de experienţã şi având acces la informaţii detaliate despre condiţiile în ţãrile de origine ale solicitanţilor, precum şi soluţionarea cererilor de azil în etapa judiciarã de cãtre judecãtori deplin calificaţi reprezintã condiţii vitale.
2.3.2. Dezvoltarea sistemului de azil pe baza criteriilor eficienţei şi calitãţii procedurilor şi adaptarea politicilor şi practicilor în domeniu pentru a preveni, a descuraja şi a sancţiona abuzurile la procedura de azil
Prioritarã în perioada urmãtoare este pãstrarea unui echilibru între respectarea deplinã a dreptului solicitanţilor de azil şi menţinerea calitãţii deciziilor, în condiţiile soluţionãrii în termene rezonabile a cererilor de azil. Pe termen scurt şi mediu, o atenţie deosebitã se va acorda asigurãrii capacitãţii instituţionale şi a logisticii necesare ca stat membru al Uniunii Europene, în special, prin participarea la mecanismele Dublin II şi EURODAC, a dezvoltãrii mecanismelor privind returnarea voluntarã sau forţatã cãtre ţãrile de origine, precum şi la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene.
De la aderarea României şi Republicii Bulgaria la Uniunea Europeanã, spaţiul comunitar cuprinde încã douã state care constituie parte a frontierei externe de est a Uniunii Europene. Urmãtorul obiectiv al celor douã state îl constituie aderarea la Acordul Schengen, eforturi fiind deja depuse în acest sens. Acest fapt va conduce, pe de-o parte, la securizarea tot mai eficientã a frontierelor externe ale Uniunii Europene şi lupta comunã împotriva imigraţiei ilegale, dar în acelaşi timp va face atractivã aceastã regiune pentru persoane aflate în nevoie de protecţie internaţionalã. Participarea la mecanismul Dublin II, odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã, va avea ca efect imediat creşterea numãrului de cereri de asistare cu repercusiuni şi asupra capacitãţii de returnare. În cadrul eforturilor de aderare la Uniunea Europeanã, Guvernul României şi-a asumat în cadrul capitolului de negociere 24 "Justiţie şi afaceri interne" obligaţia de a pregãti România pentru implementarea mecanismului Dublin şi a instrumentului sãu tehnic EURODAC, începând cu data aderãrii. În acest sens, eforturile guvernamentale se concentreazã pe armonizarea legislaţiei interne în materie de azil, strãini şi controlul frontierei cu prevederile comunitare ale celor douã mecanisme europene, dar şi prin susţinerea dezvoltãrii la nivel instituţional, pentru crearea instituţiilor necesare susţinerii acestor activitãţi şi pregãtirea personalului sãu, astfel încât data aderãrii sã constituie punctul de plecare pentru aceste activitãţi.
2.3.3. Asigurarea şi menţinerea capacitãţii României de asumare a responsabilitãţilor şi obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene în domeniul azilului
Autoritãţile române vor contribui activ la mecanismele de împãrţire a sarcinilor între ţãrile ce primesc solicitanţi de azil şi refugiaţi, alãturându-se eforturilor comunitãţii internaţionale în vederea identificãrii unor soluţii durabile pentru situaţia refugiaţilor, inclusiv prin Agenda pentru Protecţie a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Pe termen scurt şi mediu, o atenţie deosebitã se va acorda asigurãrii capacitãţii instituţionale şi a logisticii necesare ca stat membru al Uniunii Europene, în special prin participarea la mecanismele Dublin II şi EURODAC, precum şi la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene.
2.3.4. Asumarea unui rol activ în cadrul cooperãrii regionale şi internaţionale în domeniul azilului şi contribuirea la dezvoltarea unor sisteme de azil funcţionale în estul şi sud-estul Europei
România contribuie activ la dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional şi la construirea unor sisteme de azil funcţionale în estul şi sud-estul Europei. Se va avea în vedere dezvoltarea unor programe, la nivel regional, în domeniul de competenţã, în cooperare cu autoritãţile în materie ale statelor membre ale Uniunii Europene şi/sau organisme internaţionale (Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţionalã pentru Migraţie), cu referire la statele ce urmeazã a începe în viitor negocieri de aderare la Uniunea Europeanã (de exemplu, Republica Moldova, ţãrile din spaţiul exiugoslav).
2.3.5. Îmbunãtãţirea condiţiilor de recepţie a solicitanţilor de azil şi de cercetare a informaţiilor din ţãrile de origine ale acestora prin identificarea soluţiilor adecvate de finanţare din partea Fondului European pentru Refugiaţi
De la 1 ianuarie 2007 România este membru al Uniunii Europene, situaţie care îi permite sã aplice fãrã rezerve la fondurile europene. În aceste sens, o preocupare continuã o va reprezenta evaluarea financiarã a necesitãţilor, astfel încât autoritãţile abilitate sã asigure în aceleaşi condiţii ca şi în celelalte state membre standarde unitare în ceea ce priveşte recepţia solicitanţilor de azil. Autoritãţile române au luat cunoştinţã despre liniile directoare de planificare multianualã stabilite de cãtre Comisia Europeanã în vederea implementãrii Fondului European pentru Refugiaţi şi a Fondului European pentru Integrare, urmând sã facã în acest sens demersurile necesare pentru înaintarea de proiecte.
2.4. Integrarea socialã a strãinilor
2.4.1. Susţinerea participãrii active a strãinilor care domiciliazã sau care au reşedinţa legalã pe teritoriul statului român la viaţa economicã, socialã şi culturalã, respectându-se în acelaşi timp identitatea culturalã a acestora
Toate mãsurile în domeniu urmãresc susţinerea participãrii active a strãinilor care domiciliazã sau care au reşedinţa pe teritoriul României la viaţa socialã, economicã şi culturalã a ţãrii, contribuind astfel la dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere şi responsabilitate reciprocã între aceştia şi societatea româneascã. Responsabilitatea pentru coordonarea programelor de integrare pentru refugiaţi şi alte persoane cãrora le-a fost acordatã o formã de protecţie revine Oficiului Român pentru Imigrãri, ca structurã specializatã, responsabilã de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului, în timp ce implementarea practicã a programelor de integrare este realizatã de cãtre aceastã structurã în colaborare cu autoritãţile centrale, autoritãţile locale şi organizaţiile neguvernamentale.
2.4.2. Asigurarea cã acele categorii relevante de strãini depun eforturile necesare pentru a se integra suficient în societatea româneascã, inclusiv prin participarea la programele organizate în acest scop de statul român
O atenţie deosebitã se acordã persoanelor care aparţin categoriilor de persoane vulnerabile (victime ale persecuţiei pe bazã de gen/sex, minori neînsoţiţi, victime ale torturii, persoanele cu handicap, persoane în vârstã etc). Recunoscând faptul cã dobândirea cetãţeniei române poate facilita procesul de integrare a strãinilor, statul român asigurã accesul tuturor strãinilor care domiciliazã sau care au reşedinţa pe teritoriul României la procedura de obţinere a cetãţeniei române.
2.4.3. Conştientizarea tuturor persoanelor implicate în acest domeniu, funcţionari publici de la toate nivelurile, cetãţeni, inclusiv strãini, cu privire la importanţa sprijinirii procesului de integrare şi identificare a soluţiilor adecvate de finanţare a unor proiecte prin intermediul Fondului European pentru Refugiaţi şi a Fondului European pentru Integrare, în vederea îmbunãtãţirii serviciilor asigurate tuturor categoriilor de strãini
Funcţionarii publici, personalul contractual, precum şi persoanele cu funcţii de conducere în domeniul serviciilor de sãnãtate, educaţie, angajare în muncã, control şi asistenţã socialã vor fi pregãtiţi adecvat pentru a respecta diferenţele de limbã, culturale, religioase, fizice şi psihologice ale persoanelor aflate în proces de integrare prin gãsirea de soluţii pentru a se facilita programe de educare şi formare a acestor persoane. În acest sens, în perioada urmãtoare va fi avutã în vedere îmbunãtãţirea serviciilor asigurate strãinilor de cãtre autoritãţile române, a celor de consiliere şi informare cu privire la statutul strãinilor în România, dar şi a celor de asistenţã pentru obţinerea unui loc de muncã. Pentru aceasta, se vor desfãşura programe de pregãtire şi de identificare a unor soluţii viabile pentru asigurarea drepturilor strãinilor.
3. Implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010
3.1. Cadrul instituţional
Implementarea la nivel naţional a Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 va fi realizatã prin mecanismul de cooperare interinstituţionalã prevãzut în anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.708/2004 pentru aprobarea componentelor şi a structurii Mecanismului de cooperare interinstituţionalã, precum şi a Planului de acţiune pentru o perioadã de 12 luni pentru implementarea Strategiei naţionale privind migraţia.
În vederea realizãrii unor sarcini specifice stabilite prin planurile de acţiune anuale şi pentru dezbaterea unor aspecte care necesitã dezbateri publice, Grupul interministerial de coordonare a implementãrii strategiei, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile sale reprezentanţi ai altor autoritãţi, precum şi reprezentanţi ai societãţii civile sau ai organizaţiilor internaţionale din domeniul imigraţiei şi azilului. Totodatã, dacã subiectele propuse pe agenda de lucru o impun, la reuniunile Grupului pot fi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor Uniunii Europene, precum şi experţi din statele membre.
3.2 Planurile de acţiune
Mãsurile concrete pentru implementarea în practicã a obiectivelor prezentei strategii sunt cuprinse în planuri de acţiune anuale, elaborate pe baza propunerilor instituţiilor membre ale Grupului interministerial de coordonare a implementãrii strategiei şi aprobate de Guvern. Planurile de acţiune stabilesc activitãţile concrete şi responsabilitãţile ce revin tuturor ministerelor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul imigraţiei pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Strategia naţionalã privind imigraţia pentru perioada 2007-2010.
Pentru realizarea activitãţilor cuprinse în planul de acţiune, fiecare dintre instituţiile cu competenţe în materie va elabora propriile planuri de mãsuri, detaliind acţiunile a cãror responsabilitate de implementare îi revine.
3.3. Resurse financiare
Resursele financiare necesare implementãrii Strategiei naţionale privind imigraţia provin, în principal, din:
* fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecãrui minister şi fiecãrei instituţii cu competenţe în implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010;
* fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea imigraţiei la nivel european;
* credite externe garantate de Guvernul României;
* credite externe care nu implicã garanţii guvernamentale;
* donaţii şi sponsorizãri oferite/acceptate în condiţiile legii;
* alte surse.
Planurile de acţiune anuale pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010, constituite pe baza planurilor sectoriale, specificã sursele de finanţare necesare îndeplinirii fiecãrui obiectiv stabilit.

------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice