Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE NAŢIONALĂ din 4 aprilie 2018  în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020    Twitter Facebook
Cautare document

 STRATEGIE NAŢIONALĂ din 4 aprilie 2018 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 331 din 16 aprilie 2018
──────────
    Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 4 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 331 din 16 aprilie 2018.
──────────
    1. Introducere
    Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă unul dintre aspectele cele mai importante şi dezvoltate ale politicii Uniunii Europene referitoare la ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale^1.
──────────
    ^1 Politică fondată pe articolul 137 din Tratatul CE.
──────────

    Acest domeniu este parte integrantă a conceperii, organizării şi desfăşurării proceselor de muncă şi are rolul ca, prin măsuri şi mijloace specifice, să prevină eventualele disfuncţii din cadrul sistemului de muncă, astfel încât procesul muncii să se desfăşoare în condiţii de maximă eficienţă.
    Scopul final al activităţii de securitate şi sănătate în muncă este protejarea vieţii, integrităţii şi sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională care pot apărea la locul de muncă şi crearea unor condiţii de muncă menite să le asigure acestora confortul fizic, psihic şi social.
    La nivelul Uniunii Europene problematica securităţii şi sănătăţii în muncă a constituit şi constituie un domeniu foarte important, cu un impact socio-economic deosebit, care a făcut obiectul mai multor strategii.
    De-a lungul timpului, existenţa la nivel european a unui cadru strategic în domeniu a provocat statele membre să identifice strategii coerente şi măsuri practice pentru promovarea securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Astfel, „Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea şi securitatea în muncă“^2 a avut ca obiectiv „reducerea continuă, durabilă şi omogenă a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale“.
──────────
    ^2 Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 21 februarie 2007 intitulată „Îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în muncă: Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea şi securitatea în muncă“ [COM(2007) 62 final].
──────────

    Deşi România nu a avut o strategie la nivel naţional, adoptată printr-un act normativ, fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în acest domeniu au urmărit realizarea obiectivelor strategice europene din domeniul SSM.
    Evaluarea ulterioară a strategiei comunitare a confirmat faptul că implementarea acesteia a fost în general eficace şi că principalele sale obiective au fost atinse, contribuind astfel la îmbunătăţirea punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul SSM, precum şi la clarificarea reglementărilor Uniunii Europene.
    Cu toate acestea, implementarea legislaţiei SSM continuă să creeze dificultăţi, în special pentru microîntreprinderi, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), care se confruntă cu diverse probleme în ceea ce priveşte respectarea anumitor cerinţe în materie de reglementare. S-a constatat, de asemenea, dezvoltarea insuficientă a unor instrumente de monitorizare şi colectare a datelor statistice.
    Evaluarea strategiei pentru perioada 2007-2012 a evidenţiat necesitatea de a trata într-un mod mai eficace impactul anumitor acţiuni preventive asupra operatorilor economici (în special asupra IMM), interacţiunea SSM cu mediul şi cu substanţele chimice, precum şi prevenirea efectivă a bolilor profesionale. În pofida reducerii semnificative a accidentelor de muncă şi a îmbunătăţirii prevenirii, securitatea şi sănătatea în muncă în Uniunea Europeană necesită încă acţiuni suplimentare, motivaţiile fiind următoarele:
    - În fiecare an, aproximativ 4 000 de angajaţi îşi pierd viaţa în accidente de muncă, iar peste trei milioane de lucrători cad victime unor accidente grave la locul de muncă, care implică o absenţă de peste trei zile de la locul de muncă.^3
──────────
    ^3 Statistici europene privind accidentele de muncă, 2011, sau Eurostat 2014, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
──────────

    – 24,2% dintre angajaţi consideră că le sunt ameninţate securitatea şi sănătatea din cauza muncii prestate, iar 25% declară că activitatea lor profesională are un efect negativ asupra sănătăţii.^4
──────────
    ^4 Studiu european privind condiţiile de muncă, 2010.
──────────

    – Pe lângă afectarea vieţii lucrătorilor, costurile directe şi indirecte generate de concediile medicale sunt estimate la 3,2% din produsul intern brut al Uniunii Europene (28 state membre).
    – Costurile aferente asigurărilor sociale care pot fi atribuite bolilor profesionale sau accidentelor de muncă sunt, de asemenea, inacceptabil de ridicate.

    Mai mult ca oricând, securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă un obiectiv al politicilor sociale europene important şi provocator.
    Astăzi au loc cu rapiditate schimbări semnificative pe piaţa muncii, cum ar fi: nivelul ridicat de şomaj, îmbătrânirea forţei de muncă, diversificarea formelor de angajare. Acestea măresc insecuritatea locurilor de muncă şi a veniturilor şi cresc nivelul de stres al lucrătorilor.^5
──────────
    ^5 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă 2014-2020/* COM/2014/0332 final */
──────────

    În acelaşi timp trebuie avut în vedere că se dezvoltă noi ramuri industriale şi noi activităţi specifice, cum ar fi: „locurile de muncă verzi“, utilizarea bioenergiei sau aplicarea unor tehnologii noi, domenii cu dezvoltare rapidă în Europa. Forţa de muncă angajată sau care se va angaja în aceste sectoare emergente trebuie să beneficieze de instruire şi de informaţii adecvate riscurilor profesionale pe care activitatea respectivă le presupune.
    În aceste condiţii apare ca fiind prioritară îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi, în acest sens, este esenţială mobilizarea tuturor actorilor prevenirii pentru ca, prin acţiuni comune, să crească nivelul de securitate şi protecţie a sănătăţii lucrătorilor la locurile de muncă.
    În procesul de elaborare şi adoptare a „Cadrului strategic european privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă 2014-2020“, Comisia Europeană a ţinut cont de mai multe contribuţii, toate în favoarea lansării unei iniţiative politice strategice, în special de cele primite de la Parlamentul European, de la Comitetul consultativ pentru securitate şi sănătate la locul de muncă şi de la Comitetul inspectorilor de muncă principali.
    Comunicarea Comisiei^5 stabileşte principalele obiective strategice şi o serie de acţiuni de promovare a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, bazată pe identificarea problemelor restante şi a principalelor provocări.
    Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020 reprezintă o posibilitate de realizare a unui mediu de muncă sigur şi sănătos şi instrumentul-cadru prin care se asigură corelarea cu direcţiile strategice ale Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
    Asigurarea locurilor de muncă sigure şi sănătoase, menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a lucrătorilor, precum şi atingerea şi susţinerea dezideratului de stare de bine la locul de muncă reprezintă principala preocupare pe termen mediu şi lung a structurilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în vederea funcţionării şi dezvoltării durabile din punct de vedere economic şi social a României.
    Totodată, la elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale privind securitatea şi sănătatea în muncă 2018-2020 trebuie avută în vedere şi convergenţa cu un alt document important al Comisiei Europene, respectiv Pilonul european pentru drepturi sociale^6, document ce ia în considerare dinamica schimbărilor la nivel european, inclusiv modificările recente privind piaţa muncii, în scopul construcţiei unei Europe mai echitabile şi consolidării dimensiunii sociale a acesteia. Acesta vizează consolidarea drepturilor sociale pentru cetăţenii Uniunii Europene şi include 20 de principii de bază grupate în trei capitole. Documentul reiterează necesitatea asigurării unor condiţii de muncă decente pentru cetăţenii Uniunii Europene şi, în consecinţă, dezvoltarea şi optimizarea aspectelor privind sănătatea şi securitatea în muncă. Astfel, „lucrătorii au dreptul la un înalt nivel de protecţie a sănătăţii şi securităţii lor la locul de muncă“^7. Acest principiu este statuat în document în contextul mai larg al unor aspecte esenţiale, cum ar fi educaţia şi instruirea pe tot parcursul vieţii, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, egalitatea de gen, salarizarea echitabilă, stimularea dialogului social şi a implicării lucrătorilor, principii sinergice cu care formează un ansamblu unitar.
──────────
    ^6 European Pillar of Social Rights, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-1007_en.htm
    ^7 Cap. 2 Pilonul european pentru drepturi sociale, CE, 2017.
──────────

    Prin cele 20 de principii pe care le statuează şi accentul pus pe consolidarea unei Europe sociale, Pilonul european pentru drepturi sociale va avea un impact major pe termen mediu şi lung privind redefinirea Uniunii Europene şi, în consecinţă, poziţionarea statelor membre în raport cu aceste cerinţe, context în care aspectele legate de dreptul la un mediu de muncă sigur, sănătos şi adaptat nevoilor lucrătorilor ocupă şi vor ocupa în continuare un loc crucial.
    Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în muncă 2018-2020 stabileşte obiectivele generale şi specifice la nivel naţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe termen scurt şi mediu şi este elaborată în concordanţă cu necesităţile identificate în contextul dezvoltării României, precum şi cu obiectivele cadrului strategic comunitar.
    1.1. Scopul Strategiei
    Scopul „Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020“ este de a continua acţiunile specifice stabilite la nivel naţional, ţinând cont de cele 3 provocări principale stabilite la nivelul Uniunii Europene, cât şi de obiectivele strategice stabilite prin Cadrul strategic european 2014-2020 privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
    Astfel, pe plan naţional strategia urmăreşte:
    - prevenirea riscurilor şi promovarea unor condiţii mai sigure şi mai sănătoase la locul de muncă;
    – menţinerea unei bune stări de sănătate a lucrătorilor;
    – prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi promovarea sănătăţii angajaţilor pe parcursul întregii vieţi profesionale.


    1.2. Motivarea Strategiei
    Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020 urmăreşte să stabilească, pe baza consensului tuturor părţilor implicate, cadrul comun al acţiunilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ce se vor desfăşura în perioada 2018-2020 de către toate autorităţile competente, instituţiile cu atribuţii în domeniu şi partenerii sociali. Această strategie reprezintă un instrument destinat armonizării eforturilor pentru realizarea obiectivelor propuse.

    1.3. Principii care stau la baza acţiunile naţionale:
    a) colaborarea - necesară pentru o participare activă, reală şi eficientă a tuturor actorilor implicaţi pentru implementarea cu succes a Strategiei;
    b) responsabilitate - constrângerile bugetare fac necesară gestionarea eficace şi eficientă a resurselor. În acest sens trebuie îmbunătăţite coordonarea, evitarea suprapunerilor şi promovarea sinergiilor între toţi actorii implicaţi pentru optimizarea resurselor umane şi materiale disponibile. Responsabilitatea trebuie asumată de toţi factorii implicaţi în controlul respectării prevederilor legale de SSM şi în supravegherea sănătăţii lucrătorilor din toate sectoarele de activitate, publice şi private, şi de către angajator şi pentru conştientizarea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării instrucţiunilor;
    c) coerenţa - la baza stabilirii acţiunilor necesare îndeplinirii obiectivelor generale strategice şi specifice ale Strategiei au stat Cadrul strategic de SSM al Uniunii Europene 2014-2020, analiza şi diagnoza contextului naţional şi corelarea cu alte strategii (dezvoltare durabilă, educaţie, sănătate, cercetare etc.)

    1.4. Obiectivele generale ale Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020
    A. o mai bună implementare a legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă, în special în microîntreprinderi şi în IMM-uri;
    B. îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor, cu prioritate a celor din activităţile economice cu riscuri, din domeniile prioritare de acţiune, cu accent pe prevenirea bolilor profesionale;
    C. stimularea acţiunilor comune cu partenerii sociali, prin conştientizarea şi implicarea acestora în gestionarea aspectelor de securitate şi sănătate în muncă şi materializarea unui dialog social eficient;
    D. gestionarea adecvată a problematicii lucrătorilor vârstnici în contextul fenomenului general de îmbătrânire a populaţiei, respectiv a forţei de muncă active.

    1.5. Obiective specifice ale Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020

┌────────┬─────────────────────────────┐
│Obiectiv│Îmbunătăţirea cadrului legal │
│specific│în domeniul SSM │
│nr. 1. │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea │
│ │microîntreprinderilor şi a │
│Obiectiv│întreprinderilor mici şi │
│specific│mijlocii din punctul de │
│nr. 2. │vedere al respectării │
│ │legislaţiei privind │
│ │securitatea şi sănătatea în │
│ │muncă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Îmbunătăţirea procesului care│
│ │urmăreşte respectarea │
│Obiectiv│legislaţiei din domeniul │
│specific│securităţii şi sănătăţii în │
│nr. 3. │muncă prin acţiuni ale │
│ │autorităţilor cu atribuţii în│
│ │domeniu │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Obiectiv│Abordarea fenomenului de │
│specific│îmbătrânire a forţei de muncă│
│nr. 4. │şi îmbunătăţirea prevenirii │
│ │bolilor profesionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Obiectiv│Îmbunătăţirea colectării │
│specific│datelor statistice │
│nr. 5. │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Consolidarea coordonării cu │
│Obiectiv│partenerii naţionali pentru │
│specific│reducerea accidentelor de │
│nr. 6. │muncă şi a bolilor │
│ │profesionale │
└────────┴─────────────────────────────┘


    Aceste obiective specifice se vor realiza potrivit Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020, prevăzut în anexa la Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020.

    1.6. Beneficiarii Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020
    - Angajatorul - definit potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006^8, cu modificările ulterioare, ca fiind persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;──────────
    ^8Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
──────────

    – Lucrătorul - definit, potrivit Legii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, ca fiind persoana angajată de către un angajator, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice.


    2. Cadrul naţional al securităţii şi sănătăţii în muncă
    2.1. Cadrul legislativ
    Cadrul legislativ al domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă a fost construit urmărind integrarea sistemului românesc în principiile cadrului european de securitate şi sănătate în muncă. Pornind de la dreptul, garantat constituţional, la securitate şi sănătate în muncă^9, domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este guvernat de prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii^10, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi, parţial, de legislaţia privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi de legislaţia privind statutul medicului de medicina muncii.──────────
    ^9 Constituţia României, articolul 41 Munca şi protecţia socială a muncii.
    ^10 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în principal titlul V - Sănătatea şi securitatea în muncă.
──────────

    Unul dintre obiectivele generale ale MMJS este elaborarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în concordanţă cu obiectivele naţionale şi angajamentele asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
    Astfel, prin Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, a fost transpusă integral Directiva 89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, directivă-cadru a Uniunii Europene pentru domeniul SSM. Celelalte reglementări subsecvente acestei legi asigură compatibilitatea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în domeniu, prin transpunerea directivelor specifice elaborate în aplicarea Directivei-cadru, care se referă la condiţii generale, riscuri şi activităţi specifice.

    2.2. Descrierea cadrului instituţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
    Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, stabileşte care sunt autorităţile, instituţiile responsabile şi atribuţiile acestora în domeniul SSM, după cum urmează:

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Ministerul Muncii şi│Ministerul │
│Justiţiei Sociale │Sănătăţii │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │autoritatea │
│ │centrală în │
│autoritatea │domeniul │
│competentă în │asistenţei de │
│domeniul securităţii│sănătate publică,│
│şi sănătăţii în │cu atribuţii în │
│muncă: │domeniul │
│ │sănătăţii │
│ │lucrătorilor la │
│ │locul de muncă: │
├────────────────────┼─────────────────┤
│- elaborează │ │
│politici şi │ │
│strategii naţionale │ │
│în domeniul SSM, în │ │
│colaborare cu │ │
│Ministerul Sănătăţii│ │
│şi prin consultarea │ │
│cu alte instituţii │ │
│cu atribuţii în │ │
│domeniu; │ │
│- elaborează │- coordonează │
│proiectele de acte │activitatea de │
│normative pentru │medicină a muncii│
│implementarea │la nivel │
│unitară a politicii │naţional; │
│naţionale şi a │- elaborează sau │
│acquis-ului Uniunii │avizează │
│Europene din domeniu│reglementări │
│SSM şi colaborează │pentru protecţia │
│cu alte autorităţi │sănătăţii în │
│în vederea │relaţie cu mediul│
│elaborării şi │de muncă, pentru │
│avizării actelor │promovarea │
│normative cu │sănătăţii la │
│relevanţă pentru │locul de muncă, │
│domeniul SSM, │precum şi pentru │
│potrivit legii, după│medicina muncii; │
│caz; │- supraveghează │
│- monitorizează │starea de │
│aplicarea politicii │sănătate a │
│în domeniul SSM şi │lucrătorilor; │
│implementarea │- asigură │
│planului de acţiuni │formarea şi │
│în aplicarea │perfecţionarea │
│strategiei SSM, │profesională în │
│precum şi │domeniul │
│implementarea │medicinei muncii;│
│legislaţiei SSM pe │- coordonează │
│baza datelor, a │activitatea de │
│informaţiilor şi a │cercetare, │
│propunerilor │declarare, │
│transmise de │înregistrare şi │
│instituţiile aflate │evidenţă a │
│în subordine sau │bolilor │
│coordonare şi ale │profesionale şi a│
│celor cu care │celor legate de │
│colaborează în │profesiune; │
│desfăşurarea │- autorizează/ │
│activităţii; │avizează şi │
│- coordonează, în │controlează │
│colaborare cu │calitatea │
│Ministerul │serviciilor │
│Cercetării şi │medicale acordate│
│Inovării, elaborarea│lucrătorilor la │
│programelor de │locul de muncă; │
│cercetare în │- colaborează cu │
│domeniul SSM; │alte instituţii │
│- organizează, │implicate în │
│împreună cu │activităţi cu │
│Ministerul Educaţiei│impact asupra │
│Naţionale şi │sănătăţii │
│Ministerul │lucrătorilor; │
│Cercetării şi │- îndeplineşte şi│
│Inovării, │alte atribuţii, │
│activitatea de │conform │
│pregătire generală │competenţelor │
│şi/sau de │sale în domeniu, │
│specialitate în │reglementate prin│
│domeniul SSM pentru │legi speciale. │
│instituţiile de │ │
│învăţământ; │ │
│- reprezintă statul │ │
│în relaţiile la │ │
│nivelul Uniunii │ │
│Europene, precum şi │ │
│în relaţiile │ │
│internaţionale din │ │
│domeniul său de │ │
│competenţă. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Direcţiile │
│Inspecţia Muncii │teritoriale de │
│ │sănătate publică │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │coordonează şi │
│ │implementează la │
│ │nivel teritorial │
│ │activităţile │
│autoritate │medicale cuprinse│
│competentă în ceea │în programele │
│ce priveşte │naţionale de │
│controlul aplicării │sănătate privind │
│prevederilor legale │protejarea │
│în domeniul │sănătăţii şi │
│securităţii şi │prevenirea │
│sănătăţii în muncă: │îmbolnăvirilor │
│ │asociate │
│ │factorilor de │
│ │risc în relaţie │
│ │cu mediul de │
│ │muncă: │
├────────────────────┼─────────────────┤
│- controlează modul │ │
│de respectare a │ │
│legislaţiei din │ │
│domeniul SSM; │ │
│- solicită │ │
│măsurători şi │ │
│determinări, │ │
│examinează probe de │ │
│produse şi de │ │
│materiale în unităţi│ │
│şi în afara │ │
│acestora, pentru │ │
│clarificarea unor │ │
│evenimente sau │ │
│situaţii de pericol;│ │
│- dispune sistarea │ │
│activităţii sau │ │
│scoaterea din │ │
│funcţiune a │ │
│echipamentelor de │ │
│muncă, în cazul în │ │
│care constată o │ │
│stare de pericol │ │
│grav şi iminent de │ │
│accidentare sau de │ │
│îmbolnăvire │ │
│profesională şi │ │
│sesizează, după caz,│ │
│organele de urmărire│ │
│penală; │ │
│- cercetează │- efectuează │
│evenimentele conform│activităţi │
│competenţelor, │specifice pentru │
│avizează cercetarea,│implementarea │
│stabileşte sau │prevederilor │
│confirmă caracterul │legislative de │
│accidentelor; │protejare şi │
│- furnizează │promovare a unui │
│instituţiilor cu │mediu de muncă │
│atribuţii în │sănătos; │
│prelucrarea datelor │- realizează │
│statistice │Registrul de │
│informaţii privind │evidenţă a │
│situaţia │bolilor │
│accidentaţilor în │profesionale la │
│muncă; │nivel teritorial;│
│- propune retragerea│- efectuează │
│abilitării │cercetarea şi │
│serviciilor externe │documentarea │
│de prevenire şi │cazurilor │
│protecţie, conform │suspecte de boală│
│prevederilor │profesională; │
│normelor │- declară, │
│metodologice de │înregistrează şi │
│aplicare a Legii nr.│raportează bolile│
│319/2016, cu │profesionale. │
│modificările │ │
│ulterioare; │ │
│- iniţiază propuneri│ │
│pentru îmbunătăţirea│ │
│cadrului legislativ │ │
│din domeniul SSM, pe│ │
│care le înaintează │ │
│MMJS. │ │
│În subordinea │ │
│Inspecţiei Muncii │ │
│funcţionează: │ │
│- 42 inspectorate │ │
│teritoriale de muncă│ │
│(ITM), unităţi cu │ │
│personalitate │ │
│juridică, care sunt │ │
│organizate în │ │
│fiecare judeţ şi în │ │
│municipiul │ │
│Bucureşti; │ │
│- Centrul de │ │
│Pregătire şi │ │
│Perfecţionare │ │
│Profesională al │ │
│Inspecţiei Muncii │ │
│(CPPPIM); │ │
│- Centrul de │ │
│Monitorizare a │ │
│Unităţilor cu Risc │ │
│Profesional (CMURP).│ │
├────────────────────┴─────────────────┤
│Casa Naţională de Pensii Publice │
│(CNPP) │
├──────────────────────────────────────┤
│autoritate competentă în domeniul │
│asigurării pentru accidente de muncă │
│şi boli profesionale: │
└──────────────────────────────────────┘

    – reprezintă sistemul de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale;
    – sprijină angajatorii în activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
    – asigură reabilitarea medicală şi profesională a victimelor accidentelor de muncă;
    – asigură acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt pentru victimele accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
    – raportează către MMJS situaţiile deosebite care necesită îmbunătăţirea reglementărilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.


    2.2.1. Alte entităţi cu atribuţii în domeniul SSM
    Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont“ - INCDPM „Alexandru Darabont“:
    - fundamentează ştiinţific măsurile de îmbunătăţire a activităţii de securitate şi sănătate în muncă;
    – realizează cercetări aplicative pentru evaluarea, prevenirea şi combaterea riscurilor biologice, chimice, fizice, ergonomice şi psihosociale din mediul de muncă;
    – realizează încercări de laborator specifice echipamentelor individuale de protecţie, inclusiv semifabricate şi materiale utilizate la fabricarea acestora;
    – măsoară nivelul de expunere la câmpuri electromagnetice, zgomot, vibraţii, substanţe, agenţi biologici, condiţii de microclimat şi iluminat;
    – realizează proiectarea de instalaţii şi dispozitive pentru combaterea riscurilor şi produce unguente de protecţie;
    – organizează cursuri autorizate privind perfecţionarea specialiştilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
    – oferă servicii externe de prevenire şi protecţie.

    În cadrul INCDPM „Alexandru Darabont“ funcţionează Punctul focal al Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) pentru România. Punctul focal gestionează, la nivel naţional, o reţea tripartită formată din instituţii guvernamentale şi reprezentanţi ai organizaţiilor lucrătorilor şi angajatorilor, contribuind la implementarea obiectivelor EU-OSHA în România şi la mecanismul de diseminare şi promovare a produselor şi informaţiilor din domeniu către părţile naţionale interesate. Concomitent, Punctul focal diseminează informaţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de la nivel naţional către agenţie şi, respectiv, punctele focale naţionale, contribuind astfel la elaborarea proiectelor EUOSHA şi, respectiv, diseminarea rezultatelor acestora la nivel naţional. În plus, Punctul focal participă activ la planificarea şi implementarea campaniilor EUOSHA. Astfel, Punctul focal EU-OSHA pentru România organizează implementarea campaniilor bianuale ale agenţiei la nivel naţional, în scopul conştientizării factorilor de decizie şi a principalilor actori din Sistemul naţional de SSM privind realizarea de locuri de muncă sigure şi sănătoase şi promovarea culturii de prevenire în România.
    Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă Petroşani - INSEMEX:
    - realizează cercetări ştiinţifice şi servicii de specialitate în domeniul SSM şi al protecţiei mediului în condiţii profitabile pentru oameni - industrie - mediu înconjurător.

    Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar şi prin structurile sale de specialitate din cadrul centrelor regionale de sănătate publică - INSP:
    - coordonează tehnic şi metodologic elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de sănătate;
    – identifică priorităţile de monitorizare a sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă;
    – coordonează şi participă la elaborarea metodologiilor de monitorizare şi supraveghere a sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă;
    – participă la elaborarea strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, supravegherea şi controlul bolilor asociate determinanţilor din mediul de muncă;
    – coordonează programul de studii şi cercetări pentru evaluarea sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă;
    – realizează Raportul anual privind starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de mediu de muncă;
    – elaborează şi actualizează indicatorii sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă;
    – analizează şi diseminează rezultatele şi cunoştinţele referitoare la determinanţii sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă şi propune recomandări pentru intervenţii specifice;
    – participă la elaborarea de proiecte de acte normative;
    – coordonează participarea la programe internaţionale şi stabileşte parteneriate cu instituţii cu preocupări similare din alte ţări în vederea efectuării de studii şi cercetări comparative şi a schimbului de experienţă şi informaţii;
    – propune şi, după caz, asigură reprezentarea domeniului de activitate în relaţie cu partenerii instituţionali naţionali şi internaţionali;
    – realizează baza de date privind bolile profesionale la nivel naţional;
    – coordonează activitatea laboratoarelor de toxicologie industrială şi igiena radiaţiilor şi realizează registrul laboratoarelor abilitate.

    Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă - INEMRCM:
    - este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică, aflată în subordinea CNPP, cu atribuţii în ceea ce priveşte evaluarea capacităţii de muncă, revizuirea medicală, stabilirea incapacităţii de muncă şi, după caz, încadrarea într-un grad de invaliditate.



    2.3. Alţi actori în domeniul SSM
    Pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi protecţie la nivelul angajatorului, cadrul organizatoric implică acţiunile următorilor actori:

┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Structuri cu │
│Personal cu atribuţii │atribuţii în │
│în domeniul │domeniul │
│securităţii şi │securităţii şi │
│sănătăţii în muncă │sănătăţii în │
│ │muncă │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │- Serviciul │
│ │intern de │
│ │prevenire şi │
│- lucrător desemnat; │protecţie; │
│- medic de medicina │- servicii │
│muncii; │externe de │
│- reprezentanţii │prevenire şi │
│lucrătorilor cu │protecţie; │
│răspunderi specifice │- servicii de │
│în domeniul │medicina │
│securităţii şi │muncii; │
│sănătăţii în muncă. │- Comitetul de │
│ │securitate şi │
│ │sănătate în │
│ │muncă. │
└──────────────────────┴───────────────┘



    Furnizorii de formare profesională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
    Cursurile şi programele de formare profesională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează de către furnizori de formare profesională autorizaţi, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    Indiferent de cadrul organizatoric în care îşi desfăşoară activitatea (lucrător desemnat, serviciu intern de prevenire şi protecţie sau serviciu extern de prevenire şi protecţie, medic de medicina muncii), profesioniştii din domeniul SSM sunt cei care sprijină angajatorul în îndeplinirea obligaţiei sale de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, folosindu-şi cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în scopul realizării activităţilor de protecţie şi activităţilor de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate.
    Actorii menţionaţi mai sus, prin organizarea în asociaţii profesionale şi/sau organizaţii neguvernamentale, desfăşoară şi/sau participă activ la acţiuni şi activităţi relevante în raport cu domeniul de activitate.

    2.4. Parteneri sociali
    Organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale şi patronale sunt reglementate prin Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Sindicate │Patronate │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Organizaţiile │
│ │patronale sunt │
│ │constituite în │
│ │scopul │
│ │reprezentării, │
│ │susţinerii, │
│ │apărării şi │
│Organizaţiile │promovării │
│sindicale sunt │intereselor │
│constituite de către│economice, │
│salariaţi pe baza │tehnice, │
│dreptului de liberă │profesionale şi │
│asociere, în scopul │sociale ale │
│promovării │membrilor lor, al│
│intereselor lor │informării şi │
│profesionale, │prestării de │
│economice şi │servicii │
│sociale, precum şi │specifice pentru │
│al apărării │membri, în │
│drepturilor │condiţiile legii.│
│individuale şi │Organizaţiile │
│colective ale │patronale │
│acestora prevăzute │participă, prin │
│în contractele │reprezentanţi │
│colective şi │proprii, la │
│individuale de muncă│negocierea şi │
│sau în acordurile │încheierea │
│colective de muncă │contractelor │
│şi raporturile de │colective de │
│serviciu, precum şi │muncă, la │
│în legislaţia │tratative şi │
│naţională în │acorduri cu │
│vigoare. │autorităţile │
│ │publice şi cu │
│ │sindicatele, │
│ │precum şi în │
│ │structurile │
│ │specifice │
│ │dialogului │
│ │social. │
└────────────────────┴─────────────────┘



    Atât la nivel naţional, cât şi la nivel european este recunoscut rolul partenerilor sociali în aplicarea şi promovarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos. În acest context se are în vedere consultarea acestora în scopul realizării obiectivelor şi acţiunilor propuse în prezenta strategie.

    2.5. Sinergii cu alte domenii
    2.5.1. Cercetare-dezvoltare
    Cercetarea ştiinţifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este considerată indispensabilă pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, descrierea situaţiilor de expunere, identificarea cauzelor şi efectelor şi pentru conceperea de soluţii preventive şi tehnologii inovatoare. Cercetarea ştiinţifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă furnizează argumentele şi dovezile pe care trebuie să se fondeze deciziile politice.
    Prin noul Cadru strategic european privind securitatea şi sănătatea în muncă pentru perioada 2014-2020, cercetarea ştiinţifică în domeniul SSM, atât cea fundamentală, cât şi cea aplicativă, este principalul motor pentru studiul riscurilor profesionale în vederea stabilirii măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, promovării de noi instrumente de prevenire şi de facilitare a generării şi colectării de noi informaţii privind expunerea la factori de risc şi exemple de bune practici, care să vină în sprijinul lucrătorilor.
    Evoluţia tehnologiilor, apariţia de produse noi şi comercializarea unor noi tipuri de substanţe chimice fac necesare colectarea şi evaluarea de probe ştiinţifice solide, pentru a identifica modalităţile de combatere a riscurilor noi şi emergente.
    De asemenea, riscurile care afectează anumite grupuri de vârstă, lucrătorii cu dizabilităţi şi femeile gravide, lehuze sau femeile care alăptează merită o atenţie deosebită şi impun măsuri specifice, la care cercetarea ştiinţifică în domeniul SSM îşi poate aduce contribuţia.
    Evaluarea riscurilor noi şi emergente, bazată pe probe ştiinţifice, precum şi diseminarea rezultatelor acesteia reprezintă elemente esenţiale ale evaluării ex post a legislaţiei naţionale în vigoare în domeniul SSM.
    Metode, modele şi indicatori de evaluare care să reflecte cât mai bine contribuţia SSM la performanţa globală a întreprinderilor sunt necesare pentru a motiva şi ghida eforturile de prevenire. Sunt necesare şi studii pentru propunerea de mijloace adecvate şi actualizate de diseminare a informaţiilor privind riscurile, pentru conştientizarea acestora şi implicarea lucrătorilor în prevenirea lor.

    2.5.2. Mediu
    Multe dintre locurile de muncă create în economia globală de astăzi sunt locuri de muncă ecologice, aşa-numitele locuri de muncă verzi, precum şi locurile de muncă din industriile create pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unor tehnologii şi practici alternative.
    În timp ce locurile de muncă ecologice sunt binevenite, deoarece oferă noi oportunităţi de angajare a forţei de muncă, este important ca acestea să fie amenajate şi monitorizate, astfel încât să fie cunoscute şi eliminate sau diminuate noile pericole şi riscuri ce pot apărea. Sunt foarte importante realizarea şi sprijinirea concomitentă a unor noi abordări privind utilizarea produselor chimice, precum şi a altor aspecte specifice legate de aceste industrii, în scopul minimizării impactului asupra mediului, cât şi protecţia corespunzătoare a lucrătorilor care exercită sarcini importante în cadrul acestor industrii.
    Înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea produselor chimice fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cunoscut ca Regulamentul REACH, care reglementează substanţele chimice de-a lungul întregului ciclu de viaţă, inclusiv al produsului final în care acestea ajung. Regulamentul REACH conţine o serie de obiective declarate:
    - să asigure un nivel sporit de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului la utilizarea produselor chimice;
    – să responsabilizeze furnizorii de produse chimice în legătură cu conştientizarea şi gestionarea riscurilor asociate acestora;
    – să permită libera circulaţie a produselor vizate pe piaţa Uniunii Europene;
    – să accelereze inovarea şi competitivitatea industriei chimice din Uniunea Europeană;
    – să promoveze utilizarea metodelor alternative de evaluare a proprietăţilor periculoase pe care le au produsele chimice.


    2.5.3. Educaţie
    Educaţia joacă un rol important în dezvoltarea cunoştinţelor/competenţelor în domeniul igienei, sănătăţii şi integrităţii corporale, pentru cei integraţi în sistemul de educaţie/învăţământ din România. Sistemul de învăţământ, cu cele două mari componente, respectiv educaţia/formarea profesională şi cercetarea, are menirea de a contribui prin elementele cuprinse în ariile curriculare la informarea, conştientizarea şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă a lucrătorilor sau a viitorilor lucrători, iar prin programele de cercetare contribuie la dezvoltarea politicilor şi instrumentelor de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor celor care desfăşoară activităţi lucrative.

    2.5.4. Sănătate publică
    Acţiunile din domeniul sănătăţii publice - medicina muncii propuse în Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020 se corelează cu o serie
    de acţiuni din Strategia naţională de sănătate 2014-2020 şi din Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014.
    În particular, obiectivele specifice (OS) prevăd:
    OS 3.4. Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva riscurilor legate de mediu:
    - corelarea cadrului normativ şi a practicilor naţionale la politica comunitară în domeniu;
    – întărirea capacitaţii tehnice la nivel naţional şi regional;
    – comunicarea eficace a riscurilor pentru sănătate către populaţie.

    OS 5.1. Întărirea capacităţii administrative la nivel naţional, regional şi local şi comunicarea schimbării:
    - creşterea capacităţii de elaborare şi implementare a politicilor de sănătate şi management performant.

    OS 5.4. Asigurarea şi monitorizarea calităţii serviciilor de sănătate publice şi private:
    - dezvoltarea şi implementarea de mecanisme de asigurare a calităţii şi acreditarea furnizorilor.




    3. Contextul naţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
    3.1. Evoluţii
    3.1.1. Accidente de muncă
    Potrivit analizelor statistice la nivel naţional, în ceea ce priveşte numărul de accidentaţi în muncă se constată un trend descendent până în anul 2014, legat, cel puţin într-o oarecare măsură, de nivelul general al activităţii economice şi de numărul total de persoane angajate. O reducere a numărului de accidente de muncă poate fi atribuită încetinirii, stagnării sau contracţiei activităţii economice asociate cu criza financiară şi economică mondială.
    În condiţiile în care o modalitate alternativă de a analiza informaţiile privind accidentele la locul de muncă este exprimarea numărului de accidente în raport cu numărul de persoane angajate - rata de incidenţă, respectiv probabilitatea ca cineva să aibă un accident, potrivit statisticilor europene privind accidentele de muncă (ESAW), în anul 2014, raportat la anul 2013, în România rata de incidenţă pentru accidentele mortale a crescut. În anul 2014, şapte din 100.000 de lucrători au murit în România din cauza accidentelor care s-au petrecut la locul de muncă, în condiţiile în care, în anul 2014, în UE s-au produs 3.348 de accidente mortale la locul de muncă, ceea ce reprezintă o rată standard de incidenţă de 2,3 accidente mortale la 100.000 de lucrători pentru anul 2014. Pe de altă parte, ratele de incidenţă, pentru accidentele de muncă soldate cu incapacitate temporară de muncă sunt mai scăzute în România, în raport cu alte state membre ale UE.
    Pe cale de consecinţă, statisticile privind accidentele mortale nu pot fi folosite exclusiv ca unic reper pentru stabilirea măsurilor şi acţiunilor din strategie.
    Conform datelor statistice, disponibile în bazele de date ale Institutului Naţional de Statistică, domeniile de activitate economică în care se înregistrează un număr mare de accidentaţi, atât cu incapacitate temporară de muncă, cât şi accidentaţi mortal, care ar trebui vizate de acţiunile prevăzute în planul de acţiuni sunt:
    Construcţiile reprezintă o activitate economică periculoasă deoarece, în afara faptului că această activitate este caracterizată de un nivel de risc ridicat, şantierele temporare şi mobile implică lanţuri lungi de subcontractanţi şi actori diferiţi în acelaşi amplasament, fapt ce conduce la o disipare a responsabilităţilor.
    În industrie, domeniul economic în care există o preocupare permanentă şi s-au luat măsuri pentru diminuarea riscurilor, există în continuare riscuri specifice condiţiilor în care se desfăşoară activitatea şi tehnologiilor aplicate.
    Agricultura presupune utilizarea de echipamente de muncă periculoase în condiţiile în care activitatea se desfăşoară pe suprafeţe mari şi, în general, în condiţii de izolare, fără să fie posibilă supravegherea modului în care lucrătorii utilizează echipamentele de muncă.
    O situaţie similară se regăseşte în activitatea de transporturi, în care se produc foarte multe evenimente, multe dintre acestea fiind accidente mortale produse pe şosele din ţară şi din afara ţării. Desfăşurarea activităţii se face în condiţii în care, în cele mai multe cazuri, conducătorul auto îşi desfăşoară activitatea, în cele mai multe cazuri fără însoţitor, în cabina autovehiculului pus la dispoziţie de angajator sau în momentele în care pregăteşte încărcarea sau descărcarea autovehiculului.

    3.1.2. Boli profesionale
    Numărul bolilor profesionale nou-declarate în România continuă să fie mic, sub nivelul cifrelor declarate de celelalte state ale Uniunii Europene. În perioada 2012-2017 numărul cazurilor noi de boli profesionale a avut o tendinţă de scădere.
    Supravegherea sănătăţii lucrătorilor, în unităţile din sistemul public şi privat, a fost o practică curentă în perioada 2012-2016. Este realizată de către medicii specialişti de medicina muncii din structurile medicale private şi de către medici de medicina muncii angajaţi. Secţiile/Clinicile/Compartimentele de medicina muncii/boli profesionale şi cabinetele de medicina muncii din ambulatoriu de specialitate aflate în structura spitalelor publice desfăşoară activităţi diagnostice, curative şi de reabilitare medicală, precum şi activităţi de dispensarizare a bolilor profesionale şi a bolilor legate şi/sau agravate de profesie şi activităţi de profilaxie secundară şi terţiară.
    Înregistrarea bolilor profesionale declarate se realizează de către specialiştii Institutului National de Sănătate Publică în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. Datele statistice sunt prelucrate şi raportate periodic către Institutul Naţional de Statistică.
    Îmbunătăţirea funcţionalităţii acestui registru naţional, respectiv modernizarea acestei baze de date în format electronic, va înlesni analiza statistică şi raportarea înregistrărilor.
    Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor s-au situat la un nivel ridicat, pe primul loc în structura morbidităţii în anii 2014 şi 2016 în concordanţă cu tendinţele mondiale. Afecţiunile pulmonare înregistrează o scădere (ca număr total de cazuri), dar se situează în continuare pe primul loc (2012, 2013 şi 2015) în structura morbidităţii. În România se înregistrează un număr mic de boli profesionale din grupele cu afectare neurologică, neurosenzorială, dermatologică, precum şi de boli infecţioase. Acest aspect nu corespunde tendinţelor la nivel european unde conform EODS acestea sunt ca număr imediat următoare afecţiunilor osteo-musculo-articulare şi pulmonare.
    În România, ca şi în Uniunea Europeană, bolile profesionale declarate sunt mai frecvente la genul masculin, în ramuri şi sectoare de producţie (construcţii, manufacturare, metalurgie, industrie extractivă) şi agentul cauzal cel mai frecvent înregistrat este suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme ale organismului. Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ocupaţii arată că sunt mai afectaţi minerii, lăcătuşii şi turnătorii.
    Subdeclararea bolilor profesionale se datorează colaborării deficitare la nivel interdisciplinar, precum şi lipsei corelării dintre boală/profesie/factori de risc profesionali la momentul diagnosticării unei boli.


    3.2. Costuri ale accidentelor de muncă/bolilor profesionale
    Pornind de la faptul că, în medie, costul accidentelor de muncă reprezintă aproximativ 1% din produsul intern brut, în funcţie de ţară, dezvoltare economică, nivel tehnologic şi poate să ajungă chiar la 4% din produsul intern brut, trebuie menţionat că, de fapt, consecinţele accidentelor de muncă afectează atât angajatul-lucrătorul, cât şi angajatorul, iar în final întreaga societate, sub două aspecte, social şi economic.
    Efectele de natură economică ale accidentelor şi vătămărilor profesionale pot fi identificate uneori ca fiind cheltuieli financiare, daune sau pierderi de resurse, dar adesea acestea sunt efecte adverse (cum ar fi afectarea sănătăţii), care sunt dificil de exprimat sub formă de costuri.
    Aspectele umane pe care le provoacă un accident de muncă sau boală profesională au ca rezultat o vătămare, un tratament medical, o incapacitate temporară de muncă, o invaliditate temporară sau permanentă etc.
    Costurile sociale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale sunt identificate ca prestaţii legate de îngrijirile medicale, reconversie, invaliditate, asistenţă socială etc., cu impact asupra economiei în ansamblu.
    În concluzie, se poate spune că toate aceste costuri generate de accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o povară economică considerabilă atât pentru angajatori, cât şi pentru societate şi, mai mult decât atât, este dificil de cuantificat exprimarea în costuri a suferinţei umane şi a daunelor aduse sănătăţii lucrătorilor.
    3.2.1. Costuri la nivel individual
    Efectele (economice) pentru lucrători sunt extrem de dificil de exprimat în termeni de costuri, în special pentru vătămările grave cu efecte (ireversibile) pe termen lung. Efectele viitoare (precum şi valoarea acestora pentru persoane) nu pot fi estimate într-un mod corect şi general. Costurile cu accidentele de muncă mai puţin grave în care victimele se recuperează complet ca urmare a vătămărilor şi care cauzează o perioadă limitată de incapacitate pot fi exprimate mai uşor.

    3.2.2. Costuri la nivel de întreprindere
    Abordarea corectă a problematicii sănătăţii şi securităţii în muncă oferă oportunităţi pentru îmbunătăţirea eficienţei întreprinderii, precum şi pentru protejarea lucrătorilor. Beneficiile includ:
    - costuri reduse şi riscuri reduse - niveluri mai mici ale absenteismului şi rotaţiei personalului, un număr mai mic de accidente şi diminuarea ameninţării reprezentate de acţiunile în instanţă;
    – asigurarea unei mai bune continuităţi a activităţii, ceea ce creşte productivitatea - prin evitarea incidentelor, a accidentelor, a defecţiunilor şi a întreruperilor procesului de producţie;
    – îmbunătăţirea poziţiei întreprinderii şi o reputaţie mai bună printre clienţi, parteneri şi furnizori.

    La nivel de întreprindere, costurile sunt determinate de efectele imediate asupra stării de sănătate, dar şi de efectele întreruperilor procesului de producţie. În multe cazuri această întrerupere determină partea principală a costurilor totale. Activitatea de prevenire determină nu numai eliminarea sau reducerea pagubelor (posibile), dar poate determina şi îmbunătăţirea proceselor de producţie în cadrul întreprinderii.

    3.2.3. Costuri la nivelul societăţii
    Îmbolnăvirile şi vătămările profesionale reprezintă 3,3% din PIB-ul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă 476 de miliarde de euro care ar putea fi economisite anual prin strategii, politici şi practici adecvate de securitate şi sănătate în muncă.^11
──────────
    ^11 Estimări conform proiectului cu privire la costurile şi beneficiile SSM desfăşurat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii din Finlanda, Institutul pentru Sănătatea Muncii din Finlanda (FIOH), Institutul WSH din Singapore, Comisia Internaţională pentru Sănătatea în Muncă (ICOH) şi EU-OSHA prezentate la al XXI-lea Congres mondial pentru securitate şi sănătate în muncă, desfăşurat la Singapore în perioada 3-6 septembrie 2017 (https://osha.europa.eu/ro/about-eu-osha/press-room/eu-osha-presents-new-figures-costs-poor-workplace-safety-and-health-world).
──────────

    Costurile totale ale accidentelor de muncă suportate de societate constau din două componente:
    - pierderi totale ale resurselor şi capacităţilor de producţie;
    – deteriorarea sănătăţii şi a stării de bine a angajaţilor.

    Estimarea banilor cheltuiţi cu activităţile de prevenire la nivelul societăţii poate fi cel mai bine considerată ca fiind suma:
    - tuturor cheltuielilor şi salariilor pentru activitatea depusă cu privire la activităţile de prevenire;
    – costurilor şi cheltuielilor pentru realizarea strategiei, cercetării şi promovării, puse în aplicare de autorităţi.




    4. Analiză şi diagnoză a situaţiei şi a resurselor - Analiza SWOT

┌────────────────────┬─────────────────────┐
│PUNCTE TARI │ │
│- existenţa │PUNCTE SLABE │
│legislaţiei │- deficienţe privind │
│naţionale armonizate│implementarea │
│cu prevederile │legislaţiei la │
│cadrului legislativ │nivelul │
│al Uniunii Europene │angajatorilor, în │
│din domeniul SSM; │special IMM-uri, │
│- existenţa cadrului│datorate în special │
│legislativ privind │insuficientei │
│asigurarea pentru │dezvoltări a culturii│
│accidente de muncă │de prevenire în │
│şi boli │domeniul SSM; │
│profesionale; │- sistemul │
│- existenţa unui │educaţional nu este │
│cadru instituţional │adaptat pentru │
│în domeniul SSM şi a│formarea │
│unor entităţi cu │deprinderilor SSM │
│activitate de │încă din şcoală; │
│cercetare/dezvoltare│- prevederile │
│specifice, inclusiv │legislative din │
│un institut naţional│domeniul SSM nu sunt │
│de │corelate cu │
│cercetare-dezvoltare│schimbările şi │
│în domeniul SSM; │evoluţiile de pe │
│- cadru reglementat │piaţa muncii; │
│de organizare şi │- colaborare │
│funcţionare a │insuficientă cu │
│serviciilor externe │partenerii sociali; │
│de prevenire şi │- informaţii │
│protecţie; │insuficiente pentru │
│- existenţa │abordarea corectă a │
│cerinţelor minime de│gestionării │
│pregătire în │riscurilor noi şi │
│domeniul SSM; │emergente; │
│- derularea de │- număr insuficient │
│campanii şi │de instrumente în │
│activităţi de │domeniul SSM necesare│
│informare în │pentru abordarea │
│domeniul SSM; │unitară a procesului │
│- Planul sectorial │de aplicare a │
│de cercetare │prevederilor legale, │
│dezvoltare al MMJS │la nivelul │
│prin care se asigură│angajatorilor; │
│finanţarea │- finanţarea │
│elaborării de │insuficientă pentru │
│instrumente/ghiduri/│studii de impact şi │
│materiale în │analize de │
│domeniul SSM; │specialitate │
│- participarea │efectuate de │
│reprezentanţilor │institutele de │
│instituţiilor cu │cercetare-dezvoltare,│
│atribuţii în │în vederea │
│domeniul securităţii│fundamentării │
│şi sănătăţii în │proiectelor de acte │
│muncă la reuniunile │normative; │
│şi evenimentele │subfinanţarea │
│organizate de │cercetării în │
│instituţii europene │domeniul SSM; │
│şi internaţionale │ │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│(Comisia Europeană, │ │
│Comitetul │ │
│Consultativ pentru │ │
│Securitate şi │ │
│Sănătate în Muncă, │- nivelul scăzut al │
│Agenţia Europeană │conştientizării de │
│pentru Securitate şi│către angajatori a │
│Sănătate în Muncă, │responsabilităţilor │
│Comitetul Înalţilor │în domeniu; │
│Responsabili cu │- limitarea │
│Inspecţia Muncii, │serviciilor medicale │
│Organizaţia │preponderent către │
│Internaţională a │acţiuni de evaluare a│
│Muncii etc.); │stării de sănătate, │
│- creşterea │în detrimentul │
│numărului de medici │programelor de │
│specialişti de │prevenire şi │
│medicina muncii faţă│promovare a │
│de anul de referinţă│sănătăţii; │
│2007; │- subdiagnosticarea │
│- creşterea │şi subraportarea │
│calităţii │bolilor profesionale │
│serviciilor medicale│şi a celor legate de │
│determinată de │profesie; │
│faptul că │- absenţa unor │
│examinările medicale│instrumente eficiente│
│sunt efectuate │în raportare şi │
│exclusiv de medicii │monitorizare a │
│de medicina muncii; │activităţii de │
│- medici de medicina│supraveghere medicală│
│muncii pregătiţi │a lucrătorilor; │
│pentru implementarea│- dificultăţi în │
│de programe │colectarea datelor │
│preventive; │statistice şi crearea│
│- existenţa unor │bazelor de date │
│organizaţii │privind nivelul de │
│profesionale │expunere, numărul de │
│relevante active în │lucrători expuşi şi │
│sfera medicinii │bolile profesionale; │
│muncii; │-dificultăţi în │
│- schimbul de │managementul │
│experienţă şi bune │activităţii medicale │
│practici în domeniul│de medicina muncii; │
│implementării │- numărul insuficient│
│legislaţiei de SSM, │de medici de medicina│
│în cadrul │muncii din direcţiile│
│programului │de sănătate publică. │
│Comitetului │ │
│Înalţilor │ │
│Responsabili cu │ │
│Inspecţia Muncii. │ │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│OPORTUNITĂŢI │ │
│- posibilitatea de a│ │
│accesa fonduri ale │ │
│UE pentru proiecte │ │
│care să sprijine │ │
│dezvoltarea culturii│ │
│de prevenire la │ │
│nivelul │AMENINŢĂRI │
│angajatorilor; │- constrângeri │
│- schimbul de │financiare care │
│informaţii şi date │limitează derularea │
│între instituţii, │activităţilor în │
│precum şi cu │domeniul SSM; │
│partenerii sociali; │- manifestarea unor │
│- utilizarea │riscuri noi şi │
│mass-mediei în │emergente, precum şi │
│scopul promovării │provocări determinate│
│activităţilor de │de modificările │
│SSM; │demografice, │
│- implicarea │îmbătrânirea │
│Punctului focal al │populaţiei şi │
│Agenţiei Europene │prelungirea perioadei│
│pentru Securitate şi│de activitate │
│Sănătate în Muncă │profesională a forţei│
│România în │de muncă; │
│informarea şi │- noile tendinţe de │
│diseminarea │pe piaţa muncii, │
│informaţiilor în │inclusiv dezvoltarea │
│domeniul SSM la │activităţilor │
│nivel naţional; │independente, a │
│- experienţa │subcontractării unor │
│instituţională │lucrări şi creşterea │
│acumulată în │numărului de │
│perioada │lucrători angajaţi în│
│postaderare; │IMM-uri; │
│- dezvoltarea │- subfinanţarea │
│infrastructurii │secţiilor/clinicilor/│
│pentru colectarea │compartimentelor de │
│datelor statistice │medicina muncii/boli │
│şi crearea bazelor │profesionale şi │
│de date privind │cabinetelor de │
│bolile profesionale;│medicina muncii din │
│- dezvoltarea │ambulatoriu de │
│infrastructurii │specialitate aflate │
│secţiilor/clinicilor│în structura │
│/compartimentelor de│spitalelor publice; │
│medicina muncii/boli│- reticenţa │
│profesionale din │angajatorilor şi a │
│structura spitalelor│lucrătorilor în │
│publice pentru │semnalarea şi │
│reabilitarea │declararea bolilor │
│medicală a │profesionale şi a │
│bolnavilor cu boli │celor legate de │
│profesionale pentru │profesie; │
│o reinserţie │- migrarea forţei de │
│profesională; │muncă, a medicilor în│
│- programe de │specialitatea │
│prevenţie şi de │medicina muncii, │
│promovare a │către alte state │
│sănătăţii la locul │membre. │
│de munca finanţate │ │
│prin instrumentele │ │
│structurale aferente│ │
│ciclului financiar │ │
│2014-2020 (Programul│ │
│operaţional capital │ │
│uman). │ │
└────────────────────┴─────────────────────┘



    Concluzii
    Deşi există numeroase aspecte pozitive în ceea ce priveşte cadrul legislativ, acţiunile desfăşurate de către autorităţi, precum şi schimbarea atitudinii angajatorilor şi a lucrătorilor, totuşi sunt necesare acţiuni concertate atât a instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, cât şi a angajatorilor şi lucrătorilor în scopul asigurării unui mediu de muncă sigur şi sănătos.
    În acest sens, prezenta strategie propune adoptarea unui set de măsuri care să dezvolte şi să consolideze importanţa promovării principiilor şi regulilor de bază ale securităţii şi sănătăţii în muncă.
    În decursul implementării legislaţiei şi al schimbărilor de pe piaţa muncii, la nivelul autorităţilor şi al angajatorilor au fost sesizate unele dificultăţi.
    Subdiagnosticarea şi subraportarea bolilor profesionale în România se reflectă în numărul mic de boli profesionale declarate. Dintre cauzele subraportării bolilor profesionale se remarcă reticenţa angajatorilor şi a lucrătorilor în semnalarea şi declararea acestora. Angajatorul trebuie să fie sprijinit prin programe preventive în vederea identificării cauzelor îmbolnăvirilor profesionale la locul de muncă, şi nu sancţionat pentru numărul bolilor profesionale declarate la lucrători. Pentru angajator numărul bolilor profesionale este un bun indicator în iniţierea măsurilor corectoare şi preventive necesare. Pentru lucrător, declararea bolilor profesionale nu trebuie să reprezinte un risc de pierdere a locului de muncă.
    În contextul schimbărilor demografice, în care se remarcă îmbătrânirea populaţiei şi prelungirea perioadei de activitate profesională a forţei de muncă, apar riscuri şi provocări noi, care impun o atenţie sporită pentru lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 şi 65 de ani.
    Absenţa unor instrumente eficiente de raportare şi monitorizare a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi a activităţii de supraveghere medicală a lucrătorilor generează dificultăţi în colectarea datelor statistice. Astfel nu se poate monitoriza impactul acţiunilor preventive asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
    Legislaţia curentă necesită completări şi adaptări la schimbările de pe piaţa muncii din România. De asemenea este extrem de necesară continuarea realizării de instrumente şi ghiduri practice care să ofere trasee concrete în activitatea de specialitate
    În ceea ce priveşte promovarea unei mai bune implementări a legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă, planul de acţiuni aferent Strategiei include măsuri pe termen scurt şi mediu pentru îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul SSM şi îmbunătăţirea respectării legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea, pentru îmbunătăţirea
    securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor, cu prioritate a celor din activităţile economice cu riscuri, din domeniile prioritare de acţiune, cu accent pe prevenirea bolilor profesionale este prevăzută sprijinirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă şi îmbunătăţirea colectării datelor statistice.
    Stimularea acţiunilor comune cu partenerii sociali, prin conştientizarea şi implicarea acestora în gestionarea aspectelor de securitate şi sănătate în muncă şi materializarea unui dialog social eficient, consolidarea coordonării cu partenerii naţionali pentru reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se vor avea în vedere în cadrul unui Comitet naţional tripartit de securitate şi sănătate în muncă.
    Gestionarea adecvată a problematicii lucrătorilor vârstnici, în contextul fenomenului general de îmbătrânire a populaţiei, respectiv a forţei de muncă active, se va realiza prin acţiuni care presupun abordarea fenomenului de îmbătrânire a forţei de muncă şi îmbunătăţirea prevenirii bolilor profesionale.

    5. Implementarea Strategiei
    Implementarea prezentei strategii se va face prin realizarea obiectivelor/acţiunilor din Planul naţional de acţiuni prevăzut în anexa la Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020.
    5.1. Monitorizare şi evaluare
    Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale împreună cu Ministerul Sănătăţii sunt instituţiile responsabile cu elaborarea şi monitorizarea implementării Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020.
    Evaluarea progresului privind implementarea acţiunilor din cadrul Strategiei se va realiza după cum urmează:
    a) evaluare intermediară - jumătatea perioadei de implementare, urmată, dacă este cazul, de măsuri concrete de îmbunătăţire a rezultatelor;
    b) evaluare finală a rezultatelor - începutul anului 2021.



    ANEXA 1

    la Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020
    Plan naţional de acţiuni pentru implementarea
    Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2018-2020

┌───────────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────┬─────────────────┬──────────────┐
│ │ │ │Termen final│ │ │ │
│Acţiuni │Măsuri │Instituţii │/ │Rezultat │Indicatori │Efort bugetar │
│ │ │responsabile│Perioada de │ │ │ │
│ │ │ │implementare│ │ │ │
├───────────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific nr. 1. Îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul SSM │
├──────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │Modificarea Legii │ │ │ │ │ │
│ │securităţii şi │ │ │ │ │ │
│ │sănătăţii în muncă │ │ │ │ │ │
│1.1. Revizuirea │nr. 319/2006, cu │ │ │ │ │ │
│legislaţiei din │modificările │ │ │ │ │ │
│domeniul securităţii │ulterioare, şi a │ │ │ │ │ │
│şi sănătăţii în muncă │Normelor metodologice│ │ │Legislaţie din │ │Nu determină │
│în vederea │de aplicare a │MMJS │ │domeniul securităţii │Proiectele de │cheltuieli │
│soluţionării │prevederilor Legii │MS │2019 │şi sănătăţii în muncă│acte normative │suplimentare │
│problemelor │securităţii şi │IM │ │revizuită şi adaptată│elaborate │din bugetele │
│identificate în │sănătăţii în muncă │CNPP │ │la schimbările de pe │ │instituţiilor │
│procesul de │nr. 319/2006, │ │ │piaţa muncii │ │responsabile. │
│implementare corelate │aprobate prin │ │ │ │ │ │
│cu schimbările de pe │Hotărârea Guvernului │ │ │ │ │ │
│piaţa muncii │nr. 1.425/2006, cu │ │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Modificarea Legii nr.│ │ │ │ │ │
│ │346/2002 privind │ │ │ │ │ │
│ │asigurarea pentru │ │ │ │ │ │
│ │accidente de muncă şi│ │ │ │ │ │
│ │boli profesionale, │ │ │ │ │ │
│ │republicată, cu │ │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │ │
│1.2. Revizuirea │completările │ │ │ │ │ │
│legislaţiei din │ulterioare, şi a │ │ │Îmbunătăţirea │ │ │
│domeniul asigurării │Ordinului ministrului│ │ │legislaţiei privind │ │Nu determină │
│privind accidentele de│muncii, solidarităţii│MMJS │ │asigurarea pentru │ │cheltuieli │
│muncă şi bolile │sociale şi familiei │MS │ │accidente de muncă şi│Proiectele de │suplimentare │
│profesionale în │şi al ministrului │CNPP │2019 │boli profesionale │acte normative │din bugetele │
│vederea soluţionării │sănătăţii publice nr.│IM │ │pentru a veni în │elaborate │instituţiilor │
│problemelor │450/825/2006 pentru │ │ │sprijinul │ │responsabile. │
│identificate în │aprobarea Normelor │ │ │beneficiarilor │ │ │
│procesul de │metodologice de │ │ │ │ │ │
│implementare │aplicare a Legii nr. │ │ │ │ │ │
│ │346/2002 privind │ │ │ │ │ │
│ │asigurarea pentru │ │ │ │ │ │
│ │accidente de muncă şi│ │ │ │ │ │
│ │boli profesionale, cu│ │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Modificarea Hotărârii│ │ │ │ │ │
│ │Guvernului nr. 355/ │ │ │ │ │ │
│ │2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │supravegherea │ │ │ │ │ │
│ │sănătăţii │ │ │ │ │ │
│ │lucrătorilor, cu │ │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare, şi │ │ │Simplificarea │ │ │
│ │Ordinului ministrului│ │ │procedurilor │ │ │
│ │sănătăţii şi al │ │ │administrative în │ │Nu determină │
│ │ministrului muncii, │MS │ │procesul de semnalare│Proiectele de │cheltuieli │
│ │familiei şi │MMJS │2019 │şi declarare a │acte normative │suplimentare │
│ │protecţiei sociale │IM │ │bolilor profesionale │elaborate │din bugetele │
│ │nr. 1.378/2.287/2011 │CNPP │ │Actualizarea listei │ │instituţiilor │
│ │pentru aprobarea │ │ │bolilor profesionale │ │responsabile. │
│1.3. Revizuirea │Procedurii privind │ │ │conform tendinţelor │ │ │
│cadrului legislativ │investigarea şi │ │ │şi recomandărilor UE │ │ │
│privind serviciile de │diagnosticarea │ │ │ │ │ │
│sănătate în muncă în │bolilor profesionale,│ │ │ │ │ │
│scopul simplificării │precum şi a listei │ │ │ │ │ │
│procedurii de │prestaţiilor medicale│ │ │ │ │ │
│semnalare şi declarare│aferente, cu │ │ │ │ │ │
│a bolilor profesionale│modificările şi │ │ │ │ │ │
│şi a actualizării │completările │ │ │ │ │ │
│tabelului bolilor │ulterioare │ │ │ │ │ │
│profesionale ├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Modificarea Ordinului│ │ │ │ │ │
│ │ministrului sănătăţii│ │ │ │ │ │
│ │şi al ministrului │ │ │ │ │ │
│ │muncii, familiei şi │ │ │ │ │ │
│ │protecţiei sociale │ │ │Creşterea │ │ │
│ │nr. 1.378/2.287/ 2011│ │ │posibilităţilor de │ │Nu determină │
│ │pentru aprobarea │ │ │diagnosticare, │ │cheltuieli │
│ │Procedurii privind │MS │ │tratament şi │Proiect de acte │suplimentare │
│ │investigarea şi │MMJS │2018 │recuperarea │normativ elaborat│din bugetele │
│ │diagnosticarea │CNPP │ │capacităţii de muncă │ │instituţiilor │
│ │bolilor profesionale,│ │ │a pacienţilor cu │ │responsabile. │
│ │precum şi a listei │ │ │boală profesională │ │ │
│ │prestaţiilor medicale│ │ │ │ │ │
│ │aferente, cu │ │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare. │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │- Granturi │
│ │ │ │ │ │Număr de locuri │norvegiene │
│1.4. Dezvoltarea │Elaborarea unei │ │ │Identificarea │de muncă şi număr│Buget MS - │
│sistemului de │catagrafieri a │ │ │expunerii şi a │de lucrători cu │program PN II │
│supraveghere a │locurilor de muncă şi│MS │2020 │lucrătorilor expuşi │expunere │- Nu determină│
│expunerii lucrătorilor│a lucrătorilor cu │MMJS │ │profesional la agenţi│profesională la │cheltuieli │
│la agenţi cancerigeni │expunere profesională│ │ │cancerigeni │agenţi │suplimentare │
│ │la agenţi cancerigeni│ │ │ │cancerigeni │din bugetele │
│ │ │ │ │ │ │instituţiilor │
│ │ │ │ │ │ │responsabile. │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│1.5. Creşterea │ │ │ │ │ │Nu determină │
│calităţii şi │Actualizarea cadrului│ │ │Îmbunătăţirea │Număr de acte │cheltuieli │
│competitivităţii │legislativ privind │MS │2019 │calităţii serviciilor│normative │suplimentare │
│furnizorilor de │statutul medicului de│ │ │medicale de medicina │elaborate │din bugetele │
│servicii de medicina │medicina muncii │ │ │muncii │ │instituţiilor │
│muncii │ │ │ │ │ │responsabile. │
├──────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific nr. 2. Sprijinirea microîntreprinderilor şi a │
│întreprinderilor mici şi mijlocii din punctul de vedere al respectării │
│legislaţiei privind securitate şi sănătatea în muncă │
├──────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│2.1. Monitorizarea │Evaluarea situaţiei │ │ │Îmbunătăţirea │Număr de unităţi │ │
│microîntreprinderilor,│microîntreprinderilor│ │ │nivelului de │monitorizate │ │
│a întreprinderilor │şi a întreprinderilor│ │ │respectare a │Număr de unităţi │ │
│mici şi mijlocii din │mici şi mijlocii şi │ │ │legislaţiei din │care respectă │ │
│punctul de vedere al │sprijinirea acestora │IM │Anual │domeniul securităţii │cerinţele legale │Bugetul IM │
│respectării │în vederea │ │ │şi sănătăţii în muncă│din domeniul │ │
│legislaţiei din │respectării │ │ │de către │securităţii şi │ │
│domeniul securităţii │legislaţiei în │ │ │microîntreprinderi, │sănătăţii în │ │
│şi sănătăţii în muncă │domeniul securităţii │ │ │întreprinderi mici şi│muncă │ │
│ │şi sănătăţii în muncă│ │ │mijlocii │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┬──┴─────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │calitativă a │ │ │ │ │ │
│ │programelor-cadru de │ │ │Creşterea performanţei │ │Bugetul CNPP │
│2.2. Sprijinirea │prevenire astfel │ │ │întreprinderilor mici şi│ │Nu determină │
│angajatorilor pentru │încât să reflecte │ │Anual, │mijlocii în îndeplinirea│Măsuri de │cheltuieli │
│desfăşurarea │dinamica şi evoluţia │CNPP │începând │măsurilor de prevenire a│prevenire │suplimentare │
│activităţii de │riscurilor de │ │cu 2018 │accidentelor de muncă şi│implementate │din bugetele │
│prevenire │accidente de muncă şi│ │ │a bolilor profesionale │ │instituţiilor │
│ │boli profesionale │ │ │ │ │responsabile. │
│ │specifice sectorului │ │ │ │ │ │
│ │de activitate │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │instrumente pentru │ │ │ │ │ │
│ │realizarea │ │ │Set de instrumente │ │200 mii lei │
│ │activităţilor de │MMJS │2018-2019│pentru realizarea │Instrumente │Buget PSCD al │
│ │prevenire şi │ │ │activităţilor de │elaborate │MMJS │
│ │protecţie prevăzute │ │ │prevenire şi protecţie │ │ │
│ │în legislaţia │ │ │ │ │ │
│ │referitoare la SSM │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Securitatea şi │ │ │ │ │ │
│ │sănătatea în muncă - │ │ │ │ │ │
│2.3. Dezvoltarea unor │planificare │ │ │ │ │ │
│instrumente şi ghiduri│inteligentă: │ │ │ │ │ │
│practice în sprijinul │instrument cost - │ │ │Metodologie de calcul │ │ │
│implementării │beneficiu în │ │ │cost-beneficiu la │Elaborarea │225 mii lei │
│legislaţiei din │sprijinul procesului │MMJS │2018-2019│nivelul unităţii şi/sau │metodologiei │Buget PSCD al │
│domeniul securităţii │de decizie privind │ │ │întreprinderii │ │MMJS │
│şi sănătăţii în muncă │stabilirea │ │ │ │ │ │
│ │politicilor de SSM şi│ │ │ │ │ │
│ │a măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │prevenire şi │ │ │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Elaborarea unor │ │ │ │ │Nu determină │
│ │ghiduri de │ │ │ │ │cheltuieli │
│ │specialitate pentru │ │ │Îmbunătăţirea │Număr de ghiduri │suplimentare │
│ │supravegherea │MS │2018-2020│supravegherii sănătăţii │elaborate │din bugetele │
│ │sănătăţii │ │ │lucrătorilor │ │instituţiilor │
│ │lucrătorilor │ │ │ │ │responsabile. │
│ │ │ │ │ │ │Buget PN II │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Elaborarea unui ghid │INCDPM │ │Ghid de bune practici în│Publicare ghid pe│ │
│ │de bune practici în │„Alexandru │2018-2020│domeniul SSM pentru │site-ul INCDPM │Bugetul INCDPM│
│ │domeniul SSM │Darabont“ │ │IMM-uri │„Alexandru │ │
│ │ │ │ │ │Darabont“ │ │
│ ├─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Număr de seminare│Bugetul │
│ │ │ │ │ │organizate de │EU-OSHA pentru│
│ │Desfăşurarea de │FOP RO/ │ │ │Punctul focal │Campania │
│ │seminare de informare│EU-OSHA │2018-2020│Seminare de informare │EU-OSHA pentru │„Locuri de │
│ │în domeniul SSM │IM │ │ │România în cadrul│muncă sigure │
│ │ │ │ │ │Campaniilor │şi sănătoase“ │
│2.4. Promovarea │ │ │ │ │EU-OSHA 2018/2020│ │
│bunelor practici în ├─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│domeniul SSM la │Elaborarea unui ghid │ │ │ │ │ │
│nivelul IMM-urilor │naţional privind │ │ │Ghid naţional privind │ │ │
│ │stabilirea cerinţelor│ │ │stabilirea cerinţelor de│ │ │
│ │de securitate şi │ │ │securitate şi sănătate │ │ │
│ │sănătate în muncă │ │ │în muncă pentru agenţii │ │ │
│ │pentru agenţii │ │ │economici care operează │Ghid publicat pe │Bugetul │
│ │economici care │INSEMEX │2018 │cu substanţe/produse/ │site-ul INSEMEX │INSEMEX │
│ │operează cu substanţe│Petroşani │ │bunuri capabile să │Petroşani │Petroşani │
│ │/ produse/bunuri │ │ │genereze atmosfere │ │ │
│ │capabile să genereze │ │ │explozive/toxice sau │ │ │
│ │atmosfere explozive/ │ │ │prezintă caracteristici │ │ │
│ │toxice sau prezintă │ │ │detonante/deflagrante │ │ │
│ │caracteristici │ │ │ │ │ │
│ │detonante/deflagrante│ │ │ │ │ │
├──────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific nr. 3. Îmbunătăţirea procesului care urmăreşte respectarea │
│legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin acţiuni ale │
│autorităţilor cu atribuţii în domeniu │
├──────────────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────┬────────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │Sesiuni de │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │Creşterea nivelului de │ │ │
│ │personalului cu │ │ │respectare a legislaţiei│Număr de sesiuni │ │
│ │atribuţii în domeniul│IM │Anual │din domeniul securităţii│de conştientizare│Bugetul IM │
│ │securităţii şi │ │ │şi sănătăţii în muncă de│Număr de persoane│ │
│ │sănătăţii în muncă la│ │ │către autorităţi şi │participante │ │
│ │nivel de autorităţi │ │ │instituţii publice │ │ │
│ │şi instituţii publice│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Campanie naţională de│ │ │ │ │ │
│ │conştientizare a │ │ │ │ │ │
│ │partenerilor sociali │ │ │ │ │ │
│ │privind riscurile la │ │ │ │ │ │
│ │care sunt expuşi │ │ │ │ │ │
│3.1. Campanii şi │lucrătorii aparţinând│ │ │Sensibilizarea şi │Număr de sesiuni │ │
│acţiuni de │grupurilor sensibile │ │ │conştientizarea │de conştientizare│ │
│sensibilizare cu │la riscuri specifice │IM │2018-2019│partenerilor sociali în │Număr de persoane│Bugetul IM │
│privire la respectarea│(femei gravide, │ │ │vederea dezvoltării │participante │ │
│legislaţiei din │lehuze, femei care │ │ │culturii de prevenire │ │ │
│domeniul securităţii │alăptează, tineri, │ │ │ │ │ │
│şi sănătăţii în muncă │lucrători în vârstă, │ │ │ │ │ │
│ │persoane cu │ │ │ │ │ │
│ │dizabilităţi, │ │ │ │ │ │
│ │imigranţi) │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Organizarea de │ │ │ │ │ │
│ │evenimente şi acţiuni│FOP RO/ │ │ │ │Bugetul EU │
│ │cu prilejul │EU-OSHA │ │Sensibilizarea şi │Număr de │OSHA pentru │
│ │Săptămânii europene │IM │ │conştientizarea în │evenimente şi │Campania │
│ │pentru securitate şi │MMJS │Anual │vederea dezvoltării │acţiuni │„Locuri de │
│ │sănătate în muncă pe │MS │ │culturii de prevenire │Număr de persoane│muncă sigure │
│ │tematicile lansate de│INCDPM │ │- informarea actorilor │participante │şi sănătoase“ │
│ │Agenţia Europeană │CNPP │ │prevenirii │ │Bugetul INCDPM│
│ │pentru Securitate şi │ │ │ │ │Bugetul IM │
│ │Sănătate în Muncă │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Implementarea │ │ │Dezvoltarea culturii de │ │ │
│ │proiectului „Valenţe │ │ │prevenire a riscurilor │Număr de cadre │ │
│3.2. Integrarea │culturale ale │ │ │la nivelul tuturor │didactice │ │
│securităţii şi │securităţii şi │ │ │formelor de învăţământ, │pregătite ca │ │
│sănătăţii în muncă în │sănătăţii în muncă“ │IM │2020 │prin pregătire teoretică│formatori │Bugetul IM │
│procesul educaţional │privind formarea │ │ │de bază şi │Număr de şcoli │ │
│ │culturii de prevenire│ │ │conştientizare cu │implicate în │ │
│ │a riscurilor încă de │ │ │privire la securitatea │proiect │ │
│ │pe băncile şcolii │ │ │şi sănătatea în muncă │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│3.3. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│cunoştinţelor legate │Organizarea de │ │ │Medici de medicina │Număr │ │
│de promovarea │instruiri adresate │ │ │muncii cu abilităţi în │participanţi din │PN II şi │
│sănătăţii şi aplicarea│personalului din │MS │2019 │promovarea sănătăţii la │domeniul │venituri │
│legislaţiei în │domeniul medicinii │ │ │locul de muncă │medicinii muncii │proprii │
│domeniul medicinii │muncii │ │ │ │ │ │
│muncii │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Campanii naţionale şi│ │ │ │Număr de campanii│ │
│3.4. O mai bună punere│acţiuni de verificare│ │ │ │şi acţiuni │ │
│în aplicare a │a respectării │ │ │Îmbunătăţirea gradului │realizate │ │
│legislaţiei din │prevederilor legale │ │ │de respectare a │Număr de │Bugetul │
│domeniul securităţii │de securitate şi │IM │Anual │prevederilor legale de │întreprinderi │Inspecţiei │
│şi sănătăţii în muncă │sănătate în muncă │ │ │securitate şi sănătate │verificate │Muncii │
│în sectoarele cu nivel│referitoare la │ │ │în muncă │Număr de măsuri │ │
│ridicat de risc │prevenirea riscurilor│ │ │ │de remediere │ │
│ │în sectoarele cu │ │ │ │stabilite │ │
│ │nivel ridicat de risc│ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Orientarea │ │ │Creşterea performanţei │ │Nu determină │
│3.5. Diversificarea │tematicilor vizitelor│ │Anual, │întreprinderilor în │Număr de tablouri│cheltuieli │
│obiectivelor vizitelor│de lucru către │CNPP │începând │prevenirea accidentelor │de prevenire şi │suplimentare │
│de lucru la angajatori│problemele specifice │ │cu anul │de muncă şi a bolilor │măsuri de │din bugetele │
│ │fiecărei organizaţii │ │2019 │profesionale │prevenire │instituţiilor │
│ │ │ │ │ │ │responsabile. │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│3.6. Dezvoltarea │Introducerea în │ │ │ │Număr de tablouri│Nu determină │
│activităţii de │programul-cadru de │ │Anual, │ │de constatare a │cheltuieli │
│verificare a │prevenire a unor noi │CNPP │începând │Eficienţa activităţii de│implementării │suplimentare │
│implementării │indicatori de │ │cu anul │prevenire │măsurilor de │din bugetele │
│măsurilor recomandate │performanţă │ │2018 │ │prevenire │instituţiilor │
│ │ │ │ │ │ │responsabile. │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │Diseminarea │ │ │ │ │Bugetul CNPP │
│ │informaţiilor din │ │ │ │ │Bugetul MS │
│3.7. Conştientizarea │domeniu către │ │Anual, │Creşterea numărului de │ │Nu determină │
│importanţei măsurilor │beneficiari │CNPP │începând │sesiuni de informare │Număr de sesiuni │cheltuieli │
│de prevenire │(utilizarea de echipe│MS │cu anul │adresate beneficiarilor │ │suplimentare │
│ │mixte, consilieri de │ │2018 │ │ │din bugetele │
│ │prevenire şi medici │ │ │ │ │instituţiilor │
│ │de medicina muncii) │ │ │ │ │responsabile. │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│3.8. Asigurarea şi │Dezvoltarea şi │ │ │Cadru de reglementare │ │Banca Mondială│
│monitorizarea │implementarea de │ │ │privind evaluarea │Număr de │Fonduri │
│calităţii serviciilor │mecanisme de │MS │2018-2020│tehnologiilor medicale │normative/ │Structurale │
│de medicina muncii, │asigurare a calităţii│ │ │îmbunătăţit - servicii │documente │(POCU, POCA) │
│publice şi private │furnizorilor │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│3.9. Creşterea │- Actualizare metode │ │ │ │ │ │
│calităţii serviciilor │şi tehnici de │ │ │ │ │Buget │
│oferite de │laborator │ │ │ │ │investiţii MS │
│laboratoarele de │- Modernizare │ │ │Extinderea capacităţii │Număr de │sau fonduri │
│toxicologie │echipamente │MS │2020 │de monitorizare a │laboratoare │externe de la │
│profesională şi a │formare şi │ │ │noxelor profesionale │modernizate │UIP din MS │
│laboratoarelor de │perfecţionare │ │ │ │ │PN II │
│radiaţii ionizante din│personal │ │ │ │ │ │
│INSP │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific nr. 4. Abordarea fenomenului de îmbătrânire a forţei de muncă │
│şi îmbunătăţirea prevenirii bolilor profesionale │
├───────────────────────┬────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│4.1. Acţiuni de │Elaborarea unui │ │ │Studiu privind │ │ │
│conştientizare a │studiu privind │ │ │riscurile noi şi │ │ │
│fenomenului │fenomenul │ │ │emergente relevante │ │100 mii lei │
│îmbătrânirii forţei de │îmbătrânirii forţei │MMJS │2019-2020 │la nivel naţional │ │Buget PSCD al │
│muncă, riscurilor noi │de muncă, riscurilor│ │ │Metodă de evaluare a │ │MMJS │
│şi emergente şi │noi şi emergente şi │ │ │riscurilor de natură │ │ │
│prevenirii bolilor │prevenirii bolilor │ │ │psihosocială │ │ │
│profesionale │profesionale │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┴────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific nr. 5. Îmbunătăţirea colectării datelor statistice │
├────────────────────────┬───────────────────┬────────────┬─────────────┬────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │- Elaborarea │ │ │Cunoaşterea │Raport anual │ │
│5.1. Monitorizarea │sintezei naţionale │ │ │evoluţiei bolilor │privind │ │
│morbidităţii │privind tendinţa │MS │Anual │profesionale şi │morbiditatea │Buget MS - │
│profesionale la nivel │bolilor │ │ │fundamentarea │profesională │program PN II │
│naţional │profesionale la │ │ │politicilor de │elaborat │ │
│ │nivel naţional │ │ │prevenire a acestora│ │ │
├────────────────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │- Actualizarea/ │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea │ │ │Îmbunătăţirea │ │Fonduri │
│5.2. Îmbunătăţirea │Registrului │ │ │sistemului de │Registru │externe │
│sistemului de raportare │operativ naţional │MS │2018-2020 │înregistrare şi │instituţionalizat│nerambursabile│
│a bolilor profesionale │informatizat al │ │ │raportare a bolilor │ │PN II │
│ │bolilor │ │ │profesionale │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────────┴────────────┴─────────────┴────────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific nr. 6. Consolidarea coordonării cu partenerii naţionali │
│pentru reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale │
├────────────────────────┬───────────────────┬────────────┬─────────────┬────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea │ │ │
│ │ │ │ │comunicării │ │ │
│ │ │ │ │inter-instituţionale│ │ │
│ │Protocol de │ │ │şi a dialogului │ │ │
│ │colaborare pentru │MMJS │ │social, schimbul │ │Nu determină │
│6.1. Organizarea şi │organizarea şi │MS │ │tripartit de │ │cheltuieli │
│funcţionarea unui │funcţionarea unui │IM │ │informaţii privind │Protocol de │suplimentare │
│Comitet naţional │Comitet naţional │CNPP │2018 │conţinutul │colaborare │din bugetele │
│tripartit de securitate │tripartit de │Sindicate │ │strategiilor │ │instituţiilor │
│şi sănătate în muncă │securitate şi │Patronate │ │naţionale, al │ │responsabile. │
│ │sănătate în muncă │ │ │acţiunilor de │ │ │
│ │ │ │ │interes naţional │ │ │
│ │ │ │ │întreprinse şi │ │ │
│ │ │ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │ │ │progreselor │ │ │
└────────────────────────┴───────────────────┴────────────┴─────────────┴────────────────────┴─────────────────┴──────────────┘


    Abrevieri şi acronime

┌──────────┬───────────────────────────┐
│MMJS │Ministerul Muncii şi │
│ │Justiţiei Sociale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│MS │Ministerul Sănătăţii │
├──────────┼───────────────────────────┤
│IM │Inspecţia Muncii │
├──────────┼───────────────────────────┤
│CNPP │Casa Naţională de Pensii │
│ │Publice │
├──────────┼───────────────────────────┤
│INCDPM │Institutul Naţional de │
│„Alexandru│Cercetare-Dezvoltare pentru│
│Darabont“ │Protecţia Muncii „Alexandru│
│ │Darabont“ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│ │Cercetare Dezvoltare pentru│
│INSEMEX │Securitate Minieră şi │
│ │Protecţie Antiexplozivă │
│ │Petroşani │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Punctul focal România al │
│FOP RO/ │Agenţiei Europene pentru │
│EU-OSHA │Securitate şi Sănătate în │
│ │Muncă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Planul sectorial de │
│PSCD al │cercetare dezvoltare al │
│MMJS │Ministerului Muncii şi │
│ │Justiţiei Sociale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Programul naţional de │
│PN II │monitorizare a factorilor │
│ │determinanţi din mediul de │
│ │viaţă şi muncă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│IMM │Întreprinderi mici şi │
│ │mijlocii │
├──────────┼───────────────────────────┤
│SSM │Securitate şi sănătate în │
│ │muncă │
└──────────┴───────────────────────────┘


    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice