Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 405 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 485 din 27 iunie 2017.
──────────
Cuprins
REZUMAT EXECUTIV
ELEMENTE DE VIZIUNE
OBIECTIV 1 - PĂSTRAREA, DEZVOLTAREA ŞI AFIRMAREA IDENTITĂŢII ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIŢELOR
1. Limba română - Educaţie şi comunicare
2. Extinderea, profesionalizarea şi eficientizarea mass-mediei în limba română
3. Promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti
OBIECTIV 2 - CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV ROMÂNESC DIN AFARA ŢĂRII
1. Consolidarea organizaţiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni
2. Creşterea coeziunii mediului asociativ
OBIECTIV 3 - SUSŢINEREA PROCESELOR DE INTEGRARE ŞI APĂRAREA DREPTURILOR ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIŢELOR
1. Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor. Susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau muncesc
2. Creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă
3. Sprijinirea procesului de reîntoarcere şi reinserţie
OBIECTIV 4 - CONSOLIDAREA ŞI EFICIENTIZAREA INSTITUŢIONALĂ ÎN DOMENIUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
1. Adaptarea cadrului legislativ privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
2. Creşterea transparenţei şi eficienţei instituţionale
3. Stabilirea unui dialog eficient între românii de pretutindeni şi instituţiile statului român, precum şi ale statelor de cetăţenie/rezidenţă
INSTITUŢII IMPLICATE ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
1. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
2. Grupul Interministerial pentru Românii de Pretutindeni
3. Consiliul Românilor de Pretutindeni
PROGRAME SPECIFICE, MĂSURI ŞI ACŢIUNI
RESURSE
1. Harta instituţiilor cu atribuţii în domeniu
2. Resurse bugetare, private, parteneriatul public-privat
PROCESUL DE COORDONARE A IMPLEMENTĂRII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE
1. Dimensiuni supuse monitorizării (implementarea programelor şi proiectelor; evoluţia imaginii României şi a percepţiei românilor în statele de reşedinţă/cetăţenie)
2. Midterm review şi continuitate - orizont post-2020
ANEXĂ - Prezentarea comunităţilor
REZUMAT EXECUTIV
Numărul românilor de pretutindeni este estimat în acest moment la aproape 10 milioane - incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunităţile din diaspora, cât şi pe cei care trăiesc în comunităţile istorice/tradiţionale din ţările aflate în vecinătatea României. Statisticile oficiale ale României şi ale altor state sau cele ale instituţiilor internaţionale (precum UNStat, Eurostat etc.) sunt indicatori utili, care însă nu surprind realitatea statistică, fie din cauza periodicităţii cu care sunt realizate (există state unde recensămintele nu au fost efectuate de peste 10 ani), fie din cauza reticenţei autorităţilor faţă de prezentarea cifrelor reale privind minorităţile. Ele oferă însă o bază pentru estimări şi pentru identificarea tendinţelor.
Estimările indică existenţa unei distribuţii echilibrate a românilor de pretutindeni între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o parte, şi de comunităţile istorice/tradiţionale, pe de altă parte. Diaspora română se cifra, conform estimărilor publicate în 2016, între 3,5 şi 4 milioane de cetăţeni români stabiliţi în străinătate^1. Dintre aceştia, mai bine de 2,8 milioane trăiesc într-o altă ţară membră a Uniunii Europene, unde se regăsesc importante comunităţi româneşti, precum cele din Italia - aprox. 1.150.000 de români înregistraţi oficial^2, Spania - peste 900.000 cetăţeni români. Diaspora de mobilitate a înregistrat constant o tendinţă de creştere, ajungând la o rată de creştere anuală a emigrării de 7,3% în 2015, conform datelor ONU. În comunităţile istorice, estimările se apropie de 6 milioane de persoane (4,5 milioane în Republica Moldova inclusiv emigraţia, 500.000 în Ucraina, 300.000 în Serbia, Bulgaria, Ungaria, 300.000 în Peninsula Balcanică, alţii răspândiţi în alte regiuni din fosta Rusie Sovietică sau Europa Centrală).
──────────
^1 Conform statisticilor cumulate ale autorităţilor din statele de reşedinţă, care nu se regăsesc într-o statistică globală ori pe regiuni. Cele mai recente statistici globale privind emigraţia din România se regăsesc în studiul ONU din 2015 privind migraţia internaţională, conform căruia România avea 3,4 milioane de emigranţi, dintre care aproximativ 3,2 milioane locuiau în state dezvoltate (3 milioane - în state din Europa). http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2/data/UN_MigrantStockByOriginAndDestination_2015.xlsx
^2 Conform datelor furnizate de Institutul Italian de Statistică (ISTAT), pentru populaţia la 1 ianuarie 2015.
──────────
În ce priveşte dinamica se constată creşterea în dimensiuni a diasporei emergente (prin „înrădăcinarea“ a numeroşi români în ţările spre care s-au îndreptat iniţial pentru a găsi un loc de muncă - a se vedea comunităţile din ţările de sud ale Europei, în special Italia şi Spania, precum şi prin apariţia unor generaţii de copii născuţi în cadrul acestor comunităţi). În ce priveşte mobilitatea în spaţiu se identifică în acest moment o schimbare a orientării celor care pleacă din România dinspre Europa de Sud (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) spre Europa de Vest (Franţa, Marea Britanie) şi de Nord (Benelux, Germania, Danemarca, ţările scandinave). Românii din jurul graniţelor sunt şi ei cuprinşi în acest trend regional al migraţiei economice, ajungând să constituie în numeroase ţări în care se regăsesc cetăţeni români comunităţi înrudite. Consecinţă directă a acestui fapt este însă scăderea numărului de etnici români care locuiesc în comunităţile tradiţionale din vecinătate, fenomen care urmează însă trendul general de declin demografic în care se află România şi statele învecinate.
Este necesară, prin urmare, o distincţie între diaspora istorică şi cea emergentă/de mobilitate, precum şi între diferitele comunităţi care le compun şi o cartografie cât mai fidelă a prezenţei românilor autohtoni din statele vecine şi a celor stabiliţi în alte state deopotrivă. Comunităţile istorice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria şi alte state din Peninsula Balcanică se diferenţiază în funcţie de modul de formare a acestora, procentul pe care îl ocupă minoritatea română în cadrul populaţiei totale a statului respectiv, circumstanţele în care ascendenţii acestora au deţinut sau nu cetăţenia română ori s-au stabilit pe teritoriile actuale în cadrul unor procese migraţionale, istoricul politicii statelor de cetăţenie cu privire la aceasta şi, nu în ultimul rând, situaţia actuală din aceste ţări şi relaţia lor cu România. Comunităţile emergente şi de mobilitate se diferenţiază, la rândul lor, în principal, în funcţie de continentul pe care se regăsesc. De exemplu, caracteristicile comunităţilor din Europa sunt determinate în special de statutul de cetăţeni UE al românilor stabiliţi în aceste state, cu drepturile şi obligaţiile aferente, de mobilitatea ridicată determinată de acest statut şi de proximitatea geografică, precum şi de relaţiile de parteneriat aprofundat între România şi statele-gazdă, cu influenţă directă asupra dialogului diplomatic privind comunităţile româneşti. Prin comparaţie, legăturile cu ţara ale românilor din America de Nord sunt îngreunate de distanţa considerabil mai mare.
Toate aceste tendinţe impun luarea în considerare a unor noi tipuri de programe, cum ar fi cele dedicate generaţiilor născute pe pământ străin sau a celor care implică în diaspora atât cetăţeni români sau originari din România, cât şi etnici români originari din comunităţile tradiţionale din vecinătate.
Astfel, prioritară este promovarea limbii române în comunităţile din afara graniţelor, prin educaţie şi mass-media în limba maternă. Este necesară dezvoltarea unui sistem de predare a limbii române atractiv, relevant, de bună calitate şi care să permită o cât mai largă participare a comunităţii. În ceea ce priveşte mass-media este necesară stimularea dialogului cu autorităţile statelor de reşedinţă/cetăţenie pe acest palier, precum şi a cooperării dintre mass-media din România şi cele de limbă română din afara graniţelor, concomitent cu menţinerea direcţiei anterioare de finanţare a mass-mediei din comunităţile româneşti.
În al doilea rând, va fi susţinută componenta spirituală a comunităţilor româneşti, apartenenţa religioasă fiind, alături de învăţământ, a doua componentă de păstrare a identităţii naţionale, ambele funcţionând cu succes ca elemente de coagulare şi prezervare a comunităţilor româneşti din timpul Vechiului Regat şi până în prezent. Lăcaşurile de cult au astfel, pe lângă rolul spiritual consacrat, şi pe cel de a uni comunitatea în jurul lor, inclusiv prin proiectele educaţionale şi sociale subsecvente, precum şcolile duminicale, acţiunile caritabile.
În al treilea rând, va fi sprijinită promovarea valorilor culturale ale comunităţilor româneşti, patrimoniul cultural naţional fiind, la rândul său, un element definitoriu al identităţii naţionale.
Pe de altă parte, Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni şi la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu.
În domeniul integrării în societăţile-gazdă şi al apărării drepturilor românilor de pretutindeni, esenţiale sunt intensificarea cooperării cu autorităţile statelor de cetăţenie/reşedinţă în materie, campaniile de informare pentru comunităţile româneşti, precum şi promovarea imaginii românilor de pretutindeni, prin diseminarea modelelor de succes şi a bunelor practici. De asemenea vor fi alocate resurse instituţionale pentru facilitarea reinserţiei celor care doresc să se (re) stabilească în România.
Consolidarea instituţională va fi realizată prin adaptarea cadrului normativ şi a procedurilor de finanţare la realităţile actuale şi nevoile curente ale comunităţilor româneşti, prin introducerea abordării de tip coaching în dialogul cu beneficiarii de finanţare nerambursabilă, precum şi prin elaborarea şi implementarea de strategii de acţiune diferenţiate pentru fiecare regiune în care se află românii din afara ţării, în vederea corelării acţiunilor, programelor şi proiectelor ce urmează a fi finanţate cu nevoile specifice ale fiecărei comunităţi.
În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni îşi propune modificarea şi completarea corespunzătoare a legislaţiei incidente în materie:
- Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate;
– Hotărârea Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni.
De asemenea, în cadrul procesului de consolidare şi eficientizare instituţională în domeniul românilor de pretutindeni, derulat la nivelul MRP, a fost creată o structură de analiză, expertiză şi strategie în problematica românilor de pretutindeni.
Statul va contribui, în parteneriatul propus comunităţilor româneşti, cu resursele instituţionale şi financiare ale membrilor Grupului interministerial pentru românii de pretutindeni şi va facilita menţinerea legăturilor cu ţara ale comunităţilor de români din afara graniţelor. În această viziune:
a) Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va continua să finanţeze acţiuni, programe şi proiecte pentru aceştia, va contribui la implementarea politicilor privind diaspora cu un impact pozitiv asupra comunităţilor din afara graniţelor şi va facilita cooperarea interinstituţională în domeniu, pentru a evita duplicarea eforturilor şi a eficientiza sprijinul pentru românii de pretutindeni;
b) Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, va acorda sprijin şi asistenţă comunităţilor românilor din străinătate şi va promova drepturile şi interesele acestora în dialogul cu statele de cetăţenie/reşedinţă;
c) Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte vor contribui, în domeniile lor de competenţă, la menţinerea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale a comunităţilor românilor de pretutindeni;
d) în domenii sectoriale şi acţiuni punctuale derulate în sprijinul românilor de pretutindeni şi pentru stimularea legăturii lor cu ţara, vor contribui instituţii precum Academia Română, Institutul Cultural Român, Biserica Ortodoxă Română, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, alte ministere şi autorităţi publice centrale sau locale, din zonele de frontieră ori din localităţile de origine a diasporei de mobilitate.
Diaspora, ca beneficiar şi partener al Strategiei, deopotrivă, aduce, pe de o parte, capital uman, intelectual şi economic şi reprezintă o resursă esenţială pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării, iar, pe de altă parte, poate beneficia de beneficiile politicilor publice care îi sunt destinate. În acest spirit, organizaţiile reprezentative ale diasporei pot deveni, prin acceptarea parteneriatului propus de stat, membri activi în implementarea Strategiei. Dintre acestea, Consiliul Românilor de Pretutindeni poate juca un rol primordial în dezvoltarea de formate de consultare sistematică a exponenţilor diasporei, în coagularea organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor româneşti şi în adaptarea permanentă a acţiunii guvernamentale, prin informaţiile, analizele şi propunerile transmise Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea modului de implementare a Strategiei vor fi realizate prin raportare la două paliere majore: implementarea programelor şi proiectelor, respectiv evoluţia imaginii României şi a percepţiei românilor în statele de reşedinţă/cetăţenie. Aceste procese de coordonare, monitorizare şi evaluare vor fi realizate prin resursele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, ale altor membri ai Grupului interministerial pentru românii de pretutindeni, precum şi prin organizaţiile reprezentative ale comunităţilor româneşti. În acest context, se impune sublinierea necesităţii unui midterm review, precum şi a unor indicatori de performanţă pentru fiecare tip de acţiuni, programe sau proiecte.
ELEMENTE DE VIZIUNE
Strategia naţională pentru românii de pretutindeni este documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti.
Strategia are ca scop respectarea şi promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor de naţionalitate română din afara graniţelor şi reprezintă, astfel, un element constitutiv al politicii externe a României.
Strategia reprezintă o transpunere a prevederilor constituţionale^3 privind românii de pretutindeni, a cadrului normativ în domeniu^4 şi a prevederilor Programului de guvernare privind relaţia cu diaspora şi obiectivele majore de politică externă. Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.
──────────
^3 Articolul 7 al Constituţiei României - Românii din străinătate: Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.
^4Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 321/2006, privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, cu modificările ulterioare, Legea nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate şi Hotărârea Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni.
──────────
Strategia menţine viziunea anterioară cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii românilor din afara graniţelor şi creşterea coeziunii comunităţilor româneşti, care a reprezentat o constantă a implicării statului român, exprimată în programele de guvernare 2001-2004, 2005-2008, 2009-2012 şi 2013-2016. Subsecvent, fostul Departament pentru Românii de Pretutindeni a elaborat strategii sectoriale în fiecare perioadă menţionată, care au cunoscut o creştere a ariei de aplicare, ca urmare a dinamicii pozitive înregistrate în comunităţile româneşti, în special după integrarea României în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte componentele identitare, Strategia procedează la o ierarhizare sub aspectul resurselor alocate de acţiunea guvernamentală în sprijinul acestora.
Strategia consemnează faptul că relaţiile României cu românii din afara graniţelor au la bază repere juridice fundamentale: Constituţia României, al cărei articol 7 atestă explicit preocuparea statului român pentru românii din străinătate, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi normele şi documentele programatice internaţionale privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale^5.──────────
^5 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, Carta europeană a Limbilor regionale sau minoritare, Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi Directiva Consiliului European 2000/43/CE care implementează principiul tratamentului egal al persoanelor, fără deosebire de originea rasială sau etnică.
──────────
Strategia ia în considerare faptul că situaţia şi, implicit, problemele cu care se confruntă românii din afara graniţelor diferă în funcţie de:
- statutul pe care îl au aceştia în statul de cetăţenie/rezidenţă, respectiv de minoritate (etnică, lingvistică, culturală) sau de imigranţi;
– respectarea/nerespectarea de către autorităţile din statele de cetăţenie/rezidenţă a drepturilor specifice (în cazul minorităţilor) sau a drepturilor fundamentale, în general, în cazul propriilor cetăţeni (inclusiv cei de etnie română).
Raportat la aceşti factori fundamentali, precum şi la specificul fiecărei ţări pe teritoriul căreia există etnici/comunităţi româneşti, susţinerea românilor de pretutindeni atât la nivel politico-diplomatic, cât şi prin sprijinul financiar direct destinat organizaţiilor şi asociaţiilor reprezentative, urmăreşte să le faciliteze acestora manifestarea liberă şi necondiţionată a identităţii de origine şi exercitarea drepturilor aferente statutului pe care îl deţin.
Având în vedere că politicile şi acţiunile în sprijinul românilor de pretutindeni se desfăşoară pe teritoriul altor state, Strategia naţională pentru românii de pretutindeni respectă legislaţia acestora şi standardele internaţionale în materie.
OBIECTIV 1 - PĂSTRAREA, DEZVOLTAREA ŞI AFIRMAREA IDENTITĂŢII ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIŢELOR
1. Limba română - educaţie şi comunicare
Promovarea, dezvoltarea şi extinderea utilizării limbii române în comunităţile de români din afara graniţelor este principalul obiectiv asumat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în vederea păstrării şi afirmării identităţii naţionale a românilor de peste hotare. Strategia propune dezvoltarea unor instrumente educaţionale accesibile, atractive şi competitive, care să răspundă nevoilor specifice copiilor şi tinerilor din fiecare regiune unde trăiesc românii din afara ţării. Viziunea strategică asupra educaţiei în limba română a copiilor şi tinerilor de peste graniţă este de a oferi tuturor posibilitatea dobândirii de competenţe lingvistice, în funcţie de fiecare categorie de copii şi tineri:
- dobândirea de competenţe minime de limba română pentru cei născuţi în străinătate (aşa-zisa diaspora „de a doua generaţie“) sau pentru o mare parte dintre copiii şi tinerii din comunităţile istorice unde condiţiile privind conservarea patrimoniului lingvistic au fost precare (Serbia, Bulgaria, Peninsula Balcanică, Sudul Basarabiei, Ungaria). Copiii sau tinerii din această categorie nu au trăit în România, provin din cupluri mixte (un singur părinte este român, celălalt făcând parte din naţiunea majoritară) sau din părinţi care preferă să utilizeze în discuţiile cu copiii limba oficială a statului de reşedinţă;
– conservarea şi dezvoltarea competenţelor de limba română dobândite pentru copiii din comunităţile de peste hotare care vorbesc limba română în familie, însă beneficiază exclusiv de şcolarizare în limba oficială a statului de reşedinţă;
– aprofundarea/perfecţionarea competenţelor de limba română pentru copiii din comunităţile istorice care beneficiază de învăţământ oficial în limba română, inclusiv prin proiectarea unor alternative viabile de susţinere a învăţământului în regim privat, în condiţiile în care sistemele de stat din ţările în care trăiesc nu garantează/obstrucţionează exercitarea acestui drept.
Viziunea strategică trebuie să conducă spre un sistem de predare a limbii române în afara graniţelor bazat pe atractivitate şi relevanţă, prin adaptarea la specificul comunităţii căreia i se adresează, stimularea participării, prin atragerea unui număr cât mai mare de copii şi tineri către cursurile de limba română, calitate, prin identificarea celor mai bune metode de predare, şi responsabilizare, prin monitorizarea şi stimularea cadrului didactic ce exercită actul de educaţie în limba română.
Strategia va urmări:
- actualizarea situaţiei şcolarizării în limba maternă a etnicilor români din afara graniţelor ţării - numărul de ore/şcoli înfiinţate/desfiinţate de autorităţi;
– dezvoltarea şi extinderea catedrelor, lectoratelor de limba română şi a bibliotecilor în instituţiile de învăţământ din statele unde există comunităţi româneşti semnificative;
– extinderea programului de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) organizat de Institutul Limbii Române în cât mai multe regiuni şi şcoli din cele 5 state UE unde acesta se derulează în prezent;
– semnarea de protocoale de colaborare la nivel naţional sau a altor tipuri de acorduri la nivel regional sau local cu statele UE unde nu s-a reuşit deschiderea cursurilor LCCR (în special cele cu comunităţi semnificative, precum Marea Britanie, Franţa, Germania, Grecia etc.) şi preluarea experienţei acumulate în vederea demarării unor proiecte similare în comunităţile istorice;
– actualizarea şi sincronizarea metodologiilor, a curriculelor şi a suporturilor de curs pentru predarea limbii române copiilor din comunităţile din jurul graniţelor cu instrumentele educaţionale echivalente din România;
– crearea de noi unităţi şcolare, biblioteci şi centre culturale cu predare în limba română şi modernizarea celor existente;
– creşterea numărului de burse acordate copiilor şi tinerilor de origine română cu performanţe şcolare deosebite, precum şi artiştilor şi scriitorilor români din afara graniţelor;
– elaborarea de suport de curs on-line pentru învăţământul la distanţă pentru elevii, studenţii şi personalul didactic care nu pot beneficia de cursurile tradiţionale de limba română; completarea măsurii de creare a unui suport interactiv de curs cu asigurarea minimului necesar de gadgeturi care să permită accesarea acestora;
– finanţarea proiectelor iniţiate de comunităţile româneşti pentru organizarea de cursuri de limbă, literatură şi cultură română, istorie şi geografie a României, atât în şcoli publice, cât şi în sistemul privat;
– sprijinirea bisericilor româneşti, indiferent de cultul religios de care aparţin, în derularea de cursuri de limbă şi cultură română prin şcolile de weekend; oferirea de suport de curs conform cu standardele şi metodologiile educaţionale din România, în vederea creşterii eficienţei acestora;
– creşterea exigenţei monitorizării modului de derulare a cursurilor de limba română finanţate de statul român şi derulate de asociaţiile de români din afara graniţelor, în vederea asigurării eficienţei acestora;
– implicarea misiunilor diplomatice ale României atât în sprijinirea, cât şi în evaluarea activităţii asociaţiilor de români care oferă cursuri de limba română în afara graniţelor;
– utilizarea instrumentelor diplomatice ale statului român în vederea eficientizării cooperării cu autorităţile statelor unde trăiesc comunităţile de români (ministerele educaţiei din statele de cetăţenie/reşedinţă), pentru asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă;
– finanţarea unor programe de formare continuă pentru personalul implicat în activitatea de predare formală şi nonformală din afara ţării, adresat românilor de pretutindeni;
– dezvoltarea sistemelor de stimulente şi de sprijin financiar pentru debutul şi dezvoltarea carierei didactice în şcolile destinate etnicilor români de peste hotare;
– dezvoltarea grupurilor de iniţiativă sau a asociaţiilor ce reunesc profesori/studenţi de origine română şi stabilirea de conexiuni între acestea.
Din perspectiva îmbunătăţirii cadrului juridic ce reglementează sprijinul acordat românilor de pretutindeni în domeniul educaţiei, este necesară adoptarea/amendarea unor acte normative, precum Legea privind protejarea limbii române peste hotare.
2. Extinderea, profesionalizarea şi eficientizarea mass-mediei în limba română
Situaţia presei de limbă română din statele vecine unde trăiesc comunităţi istorice de români, precum Ucraina, Serbia, Ungaria şi Bulgaria, beneficiază de condiţii de exprimare inferioare nivelului în care se manifestă presa în limba minorităţilor naţionale care trăiesc în România, fiind consemnate discrepanţe legislative majore între aceste state şi normele româneşti sau europene în materie. Mai mult, autorităţile naţionale din aceste state respectă parţial aceste norme sau le aplică insuficient ori cu rea-credinţă.
Au fost consemnate situaţii în care instituţiile de presă de limbă română au fost hărţuite, intimidate sau nedreptăţite de autorităţile din anumite state şi cazuri în care asupra acestora sau exercitat presiuni de diferite feluri - au fost retrase sau diminuate finanţările de care acestea beneficiau legal sau au fost interzise programele radio-TV în limba română sub varii pretexte neconforme cu realitatea.
Pe de altă parte, presa de limba română din statele unde este concentrată diaspora de mobilitate se află încă în faza de maturizare, nefiind în măsură să acopere calitativ şi cantitativ necesarul de informare al comunităţilor în continuă extindere, mai ales în Europa Occidentală şi America de Nord.
În aceste condiţii, Strategia vizează:
- facilitarea unui dialog constant al instituţiilor mass-mediei de limbă română din afara graniţelor cu posturile naţionale de radio şi televiziune;
– stimularea unui parteneriat stabil şi funcţional între posturile naţionale de radio şi televiziune şi mass-media de limbă română din afara graniţelor, cu scopul de a promova proiecte comune care vizează păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni şi de a cunoaşte şi mediatiza problemele specifice acestora;
– acordarea de finanţări nerambursabile şi sprijin logistic pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de structuri mass-media ale românilor de peste hotare;
– sprijinirea organizării de către posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi de către instituţiile mass-media private din România a unor schimburi de experienţă şi bune practici pentru jurnalişti, ingineri şi tehnicieni de radio şi televiziune de etnie română din statele aflate în vecinătatea imediată şi apropiată sau din emigraţia română, în vederea creşterii standardului de profesionalism în rândul angajaţilor;
– organizarea de stagii de pregătire pentru jurnaliştii care îşi desfăşoară activitatea în comunităţile din afara ţării;
– utilizarea instrumentelor diplomatice ale statului român în vederea eficientizării cooperării cu autorităţile statelor unde trăiesc comunităţile de români, pentru obţinerea, garantarea sau exercitarea efectivă a dreptului de acces la mass-media în limba română. Iniţierea, după caz, a unor proiecte de cooperare bilaterală guvernamentală privind accesul la surse de informare în limba maternă pentru comunităţile româneşti.
3. Promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti
Protejarea patrimoniului cultural din afara graniţelor este o constantă a oricăror demersuri privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor de peste hotare. Refacerea obiectivelor culturale aflate în diverse stadii de degradare, punerea în valoare a celor existente şi edificarea de repere culturale noi sunt procese care stau la baza strategiei de promovare a valorilor culturale româneşti în afara graniţelor. În egală măsură este necesară sprijinirea acţiunii spirituale în sprijinul românilor de peste hotare. Pe lângă menirea lor spirituală şi de păstrare a identităţii naţionale, lăcaşele de cult româneşti, indiferent de confesiune, reprezintă un ajutor pentru instituţiile laice într-un mod care compensează numărul limitat de misiuni diplomatice şi instituţii româneşti în străinătate, oferind sprijin românilor aflaţi în dificultate departe de ţară. Numărul lăcaşelor de cult româneşti în străinătate este în continuă extindere, mai ales în regiunile unde se află diaspora de mobilitate. O situaţie mai dificilă se consemnează în regiunile istorice din jurul graniţelor, unde redeschiderea unor biserici româneşti s-a făcut cu dificultate, iar slujbele în limba română nu sunt permise încă în toate aceste regiuni.
În acest context, Strategia va avea în vedere:
- sprijinirea proiectelor vizând restaurarea şi conservarea monumentelor istorice, culturale şi a bisericilor româneşti din afara hotarelor ţării, precum şi construcţia a noi astfel de obiective;
– organizarea de expoziţii de pictură, sculptură, fotografie, spectacole muzicale, reprezentaţii teatrale susţinute de românii de peste graniţă, care să promoveze patrimoniul cultural românesc şi să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile populare româneşti;
– stimularea implicării personalităţilor marcante din România şi din diaspora în proiecte derulate de asociaţiile românilor de peste graniţă;
– promovarea, în rândul comunităţilor de români, a elementelor de simbolistică naţională consacrate prin legi interne, precum şi a altor sărbători cu încărcătură identitară din calendarul naţional şi tradiţional românesc;
– sprijinirea renovării lăcaşelor de cult pentru care nu poate fi obţinută finanţare de la Secretariatul de Stat pentru Culte sau de la Patriarhia Română ori alte culte recunoscute legal în România;
– finanţarea de programe şi proiecte sociale derulate de unităţile de cult de peste hotare, destinate românilor de peste graniţă, de natură să conducă, prin efectul de coagulare a acestora, la creşterea coeziunii comunităţilor româneşti şi la păstrarea identităţii acestora.
OBIECTIV 2 - CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV ROMÂNESC DIN AFARA ŢĂRII
1. Consolidarea organizaţiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni
Principala problemă cu care se confruntă comunităţile româneşti din afara graniţelor este lipsa de reprezentativitate şi slaba participare civică la nivelul societăţilor-gazdă, în condiţiile unui grad relativ înalt de integrare, la nivel individual, în aceste societăţi. Principala cauză a lipsei de reprezentativitate şi participare civică a comunităţii provine din lipsa de unitate a românilor, care de cele mai multe ori nu reuşesc să identifice lideri reprezentativi, apţi să se impună atât în faţa comunităţii, cât şi, mai ales, în faţa majorităţii. În comunităţile din Occident, unde se concentrează comunităţi mari de români, elita „tăcută“ a comunităţii - medici, ingineri, studenţi, arhitecţi, oameni de afaceri importanţi - preferă succesul personal şi integrarea cât mai profundă, până la asimilare, cu majoritatea, nedorind să se implice în viaţa comunităţii, cu efecte asupra unităţii românilor, a capacităţii lor de emancipare şi a modului de relaţionare a acestora cu majoritatea populaţiei din statul de reşedinţă.
În acelaşi timp, în comunităţile istorice este necesară analizarea unor variante de stimulare a revenirii în ţările de provenienţă a tinerilor etnici români care au urmat diferite forme de învăţământ în România, cu beneficii asupra formării unei elite a conaţionalilor (racordată la principiile şi valorile europene), consolidării filonului identitar şi a relaţiei cu statul înrudit.
În acest context, Strategia urmăreşte:
- acordarea de asistenţă pentru înfiinţarea organizaţiilor şi asociaţiilor românilor de pretutindeni, în regiunile unde mediul asociativ este insuficient dezvoltat;
– iniţierea unor măsuri de informare destinate conştientizării şi responsabilizării membrilor emigraţiei româneşti din statele UE în legătură cu respectarea legislaţiei interne a statelor de rezidenţă şi neimplicarea în săvârşirea de fapte antisociale/susţinerea organizaţiilor criminale;
– facilitarea dialogului între instituţiile româneşti responsabile de problematica dreptului muncii, respectiv a asigurărilor sociale şi de sănătate şi diaspora de mobilitate, în vederea identificării şi soluţionării problemelor cu care se confruntă membrii acesteia;
– încurajarea formării şi funcţionării reţelelor şi comunităţilor profesionale ale etnicilor români;
– sprijinirea de către statul român a unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase din România în vederea recunoaşterii personalităţii juridice în funcţie de legislaţia ţării în care activează;
– stimularea înfiinţării şi organizării de asociaţii sau departamente în cadrul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor pentru diverse categorii sociale (tineri, femei etc.) sau profesionale, în vederea consolidării comunităţilor româneşti din statele de rezidenţă;
– sprijinirea iniţiativelor mediului asociativ românesc privind situaţia minorilor şi a altor categorii defavorizate;
– asigurarea de consultanţă pentru entităţile românilor din vecinătate care intenţionează să acceseze proiecte cu finanţare europeană;
– susţinerea dezvoltării de reţele create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi, asigurând o cooperare structurată, intensă şi multilaterală între entităţi administrative din România şi din diaspora în care există comunităţi numeroase de români;
– susţinerea colaborării personalităţilor româneşti şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora din afara graniţelor ţării, în scopul conturării unui cadru adecvat comunicării pe segmente socioprofesionale distincte;
– analizarea modalităţilor de desfăşurare a unor procese electorale în cadrul comunităţilor româneşti din străinătate, pe modele deja consacrate (Ungaria, Serbia), în vederea degajării principiilor de reprezentativitate şi legitimitate - componente fundamentale în structurarea relaţionării comunităţilor cu autorităţile locale şi cu cele din România;
– încurajarea şi susţinerea promovării membrilor reprezentativi ai comunităţilor româneşti în structurile administrative şi politice din statele de reşedinţă, pentru asigurarea reprezentării în procesul de luare a deciziilor la nivel local, regional sau central în statul gazdă.
2. Creşterea coeziunii mediului asociativ
Lipsa de unitate a românilor din comunităţile istorice se traduce prin existenţa unui mediu asociativ atomizat, în care numeroase asociaţii „de familie“ gravitează în jurul unui număr restrâns de lideri reprezentativi şi îşi dispută rolul de interlocutor legitim al statului român sau al diverselor organizaţii nonguvernamentale din România. Divizarea mediului asociativ se răsfrânge asupra capacităţii acestuia de a se emancipa şi a-şi promova drepturile la nivelul societăţii statului gazdă.
În acest domeniu, Strategia urmăreşte.
- creşterea rolului Congresului Românilor de Pretutindeni în efortul de coagulare a mediului asociativ românesc;
– încurajarea derulării de programe, proiecte, acţiuni în comun de către mai multe asociaţii şi încurajarea fuzionării asociaţiilor mici din aceeaşi zonă care au acelaşi specific şi derulează acelaşi tip de activităţi;
– sprijinirea înfiinţării asociaţiilor profesionale (medici, ingineri, arhitecţi, avocaţi, studenţi etc.) formate din membri ai diverselor asociaţii din regiunile statelor în care activează, precum şi ralierea acestora la eforturile de cooperare sau unificare a asociaţiilor de români;
– încurajarea dezvoltării unor raporturi de colaborare între asociaţiile româneşti de peste hotare şi instituţiile prefectului, inspectoratele şcolare, direcţiile de tineret judeţene şi agenţiile pentru dezvoltare regională;
– organizarea unor reuniuni de lucru între autorităţile locale din România şi omologi din state în care există comunităţi româneşti.
OBIECTIV 3 - SUSŢINEREA PROCESELOR DE INTEGRARE ŞI APĂRAREA DREPTURILOR ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIŢELOR
1. Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor. Susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau muncesc
Statul român manifestă un interes deosebit pentru afirmarea individului şi a comunităţilor româneşti de peste graniţe prin participarea la viaţa socială, culturală, economică şi politică a statului gazdă, în funcţie de statutul juridic al persoanei - cetăţean român într-un stat care nu face parte din Uniunea Europeană, cetăţean român într-un stat al Uniunii Europene, etnic român cetăţean al unui stat vecin României, originar din România având cetăţenia altui stat.
Integrarea individului în societate, participarea sa activă la viaţa comunităţii necesită întrunirea unor condiţii de bază privind asigurarea unor drepturi şi libertăţi. Aceste drepturi şi libertăţi se pot referi, în cazul etnicilor români din jurul graniţelor, la protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în cazul cetăţenilor români aflaţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene, la respectarea prevederilor tratatelor de bază, precum cele privind libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi capitalurilor, eliminarea barierelor pe piaţa muncii, participarea în calitate de ales sau alegător la scrutinurile pentru desemnarea autorităţilor locale şi a Parlamentului European, iar în cazul originarilor din România care au cetăţenia altui stat, la respectarea unor înţelegeri bilaterale privind schimburile culturale şi la cadrul general al drepturilor omului.
Îndeplinirea acestor condiţii nu exclude asumarea unui efort care să permită individului să valorifice drepturile şi libertăţile care îi sunt recunoscute. Autorităţile române oferă românilor de pretutindeni un sprijin concret în ce priveşte integrarea lor în societăţile statelor de reşedinţă şi participarea la viaţa socială, economică, culturală a acestora. Acest sprijin include exprimarea interesului politic faţă de autorităţile statelor de reşedinţă, ca o componentă a relaţiilor bilaterale, asumarea în planul politicii europene a obiectivului consolidării şi dezvoltării drepturilor recunoscute cetăţenilor Uniunii Europene, susţinerea educaţiei, a vieţii culturale şi asociative, pentru care sunt elaborate politici şi programe la nivelul instituţiilor publice, sunt derulate acţiuni, alocate resurse umane şi bugetare.
Pe de altă parte, statul român va urmări multiplicarea acţiunilor sale instituţionale în vederea asigurării, la nivel optim, a serviciilor consulare destinate garantării respectării drepturilor cetăţeneşti ale românilor în raport cu statele de reşedinţă, în scopul creşterii gradului de încredere al acestora în autorităţile de la Bucureşti.
În acest domeniu, Strategia urmăreşte:
- sprijinirea acţiunilor de promovare a intereselor comunităţilor româneşti din afara graniţelor;
– monitorizarea situaţiei respectării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor din statele vecine României unde există minorităţi româneşti;
– valorificarea calităţii de stat membru al UE şi promovarea la nivelul agendei politice europene a problemelor şi intereselor comunităţilor româneşti;
– relaţionarea misiunilor diplomatice cu autorităţile statelor de reşedinţă, în vederea stimulării prezenţei active a comunităţii româneşti la viaţa publică şi la exerciţiul democratic din societatea gazdă, precum şi în vederea implementării programelor de integrare în statele de reşedinţă;
– cooperarea cu ministerele şi instituţiile competente în vederea asigurării condiţiilor pentru exercitarea drepturilor politice de către cetăţenii români din străinătate;
– cooperarea cu autorităţile statelor de cetăţenie/reşedinţă pentru asigurarea respectării drepturilor de orice natură şi nediscriminării românilor de pretutindeni, în domenii precum:
a) acordarea de sprijin şi asistenţă în conformitate cu practicile în domeniu şi cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene;
b) susţinerea accesului nediscriminatoriu pe piaţa muncii;
c) promovarea aplicării corespunzătoare a normelor dreptului internaţional privind tratamentul minorităţilor naţionale şi asigurării echilibrului între drepturile asigurate în acest domeniu minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener;
- promovarea imaginii românilor de pretutindeni în statele de cetăţenie/reşedinţă şi diseminarea modelelor de succes şi a bunelor practici.
2. Creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă
Ca părţi ale societăţii româneşti şi exponente ale culturii române, comunităţile de români de pretutindeni constituie punţi de legătură între România şi statele unde acestea sunt constituite. România respectă independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor lumii, întreţinând relaţii cu românii de pretutindeni în cadrul definit strict de acordurile internaţionale multilaterale (inclusiv europene) şi bilaterale. Aceasta permite ţării noastre să acţioneze pentru valorificarea potenţialului comunităţilor româneşti din întreaga lume ca punţi de legătură între România şi celelalte state. Prin capitalul uman, economic, cultural şi de imagine al comunităţilor româneşti, acest potenţial are un caracter strategic.
Încurajarea şi susţinerea dialogului intercultural în societatea statului ai cărui rezidenţi sau cetăţeni sunt românii de pretutindeni contribuie la deschiderea mai largă spre România, facilitând consolidarea imaginii şi prestigiului, multiplicarea şi diversificarea schimburilor, iar în final a relaţiilor bilaterale.
Calitatea de stat membru al Uniunii Europene oferă României oportunitatea de a-şi promova valorile culturale prin intermediul comunităţilor de români care trăiesc în statele Uniunii Europene. Ca parte a spiritualităţii româneşti, românii de pretutindeni sunt deopotrivă consumatori şi creatori ai unor fapte de cultură românească. Ei fac cunoscută cultura română în statele în care trăiesc, facilitează traducerea (în cazul creaţiei susţinute de limbă) sau descoperirea (în cazul creaţiei susţinute de formele plastice, de muzică, de gest etc.) operelor şi creatorilor români şi le facilitează cunoaşterea pe plan internaţional, ca valori universale.
În acest context, Strategia are ca obiective:
- promovarea dialogului intercultural în societatea statului gazdă;
– facilitarea şi stimularea dialogului dintre comunităţile româneşti şi autorităţile statelor de cetăţenie/reşedinţă;
– promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti;
– susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România. Facilitarea creării grupurilor de dialog pe lângă misiunile diplomatice şi dezvoltarea de proiecte comune între acestea şi exponenţii comunităţilor româneşti;
– valorificarea oportunităţilor care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene cu scopul de a promova valorile româneşti prin intermediul comunităţilor de români care trăiesc în statele UE.
3. Sprijinirea procesului de reîntoarcere şi reinserţie
Procesul reîntoarcerii îl pune pe individ în faţa aceloraşi dificultăţi şi provocări ca şi cel al plecării. Românii care se întorc acasă au de cele mai multe ori probleme în a-şi găsi o locuinţă, un loc de muncă, a obţine recunoaşterea diplomelor şi calificărilor obţinute în alte ţări. Statul român trebuie să sprijine eforturile acestora de a se reintegra în societate, de a redeveni persoane active în România.
Adoptarea unor deprinderi şi obiceiuri, uneori slab conştientizate, dobândite în străinătate (exprimarea în limba română cu accent străin), teama de concurenţă manifestată de românii care au rămas în ţară faţă de cei reveniţi acasă generează în unele cazuri atitudini de izolare şi respingere în cadrul comunităţii. Aceste situaţii explicate de psihologia individului şi a grupului trebuie atenuate de statul român printr-un efort susţinut.
La acest capitol, Strategia propune:
- oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socioprofesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România. Actualizarea constantă a Ghidului de reîntoarcere, cuprinzând informaţiile practice legate de procedurile şi demersurile necesare reintegrării după restabilirea în ţară;
– promovarea oportunităţilor de business şi investiţii prin InvestRomania;
– elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România;
– facilitarea valorificării în ţară a experienţei şi expertizei profesioniştilor seniori din diaspora, din mediile universitare, cercetare, management, medicină etc. şi a implicării acestora în administraţia centrală sau locală;
– promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti. Sprijinirea proceselor de echivalare a diplomelor şi calificărilor dobândite de cetăţenii de origine română în statele de unde aceştia au revenit;
– susţinerea recunoaşterii vechimii în muncă acumulate la acordarea de facilităţi pentru sprijinirea antreprenoriatului sau a angajării;
– derularea unor campanii de informare pentru a facilita integrarea socioprofesională a acestora în societatea românească.
OBIECTIV 4 - CONSOLIDAREA ŞI EFICIENTIZAREA INSTITUŢIONALĂ ÎN DOMENIUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
1. Adaptarea cadrului legislativ privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
Complexitatea activităţii desfăşurate de către noul minister, care îşi propune aducerea la îndeplinire a obiectivelor sale, atât prin continuarea celor avute în vedere de vechea structură, cât şi prin asumarea a numeroase deziderate noi, presupune necesitatea asigurării unei bune desfăşurări a activităţii şi eficientizării procesului de acordare de finanţări nerambursabile beneficiarilor aparţinând comunităţilor româneşti de pretutindeni.
Se impune astfel o armonizare şi corelare a dispoziţiilor legale incidente în materie cu situaţia actuală existentă în comunităţile româneşti, iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni îşi propune demersuri pentru modificarea şi completarea următoarelor acte normative:
- Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 321/2006, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate;
– Hotărârea Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni, ca urmare a necesităţilor derivate din modificarea şi completarea legilor sus-menţionate.
2. Creşterea transparenţei şi eficienţei instituţionale
Democratizarea, buna guvernare, creşterea performanţei economice, promovarea identităţii naţionale sunt obiective asumate de statul român pentru care principiul transparenţei reprezintă o precondiţie majoră. Există o relaţie de interdependenţă între România şi românii din afara graniţelor. Cei din urmă simt nevoia de a se identifica cu statul român şi ca România să le apere şi să le promoveze drepturile şi interesele. Ei pot fi la rândul lor un catalizator pentru dezvoltarea României, pot juca un rol în viaţa publică românească şi exercita dreptul lor legitim la reprezentare. Continuarea transparentizării şi eficientizării noului Minister pentru Românii de Pretutindeni reprezintă obiective sine qua non, cele două concepte reprezentând condiţii prin care cetăţenii se simt reprezentaţi şi deţin totodată posibilitatea de a responsabiliza serviciul public. Este necesară oferirea de informaţii relevante şi accesibile pentru publicul interesat, puse la dispoziţie în timp util şi în continuă actualizare, cu scopul de a oferi posibilitatea evaluării, analizei şi interpretării acestor informaţii în vederea dezvoltării pe baza lor a unor planuri şi proiecte, accesibile în condiţii egale pentru toţi cei interesaţi.
Transparentizarea şi eficientizarea cadrului instituţional privind problematica românilor de pretutindeni se va materializa prin:
- elaborarea unui ghid de proceduri accesibil beneficiarului proiectelor destinate românilor de pretutindeni;
– îmbunătăţirea criteriilor de evaluare şi simplificarea procedurilor privind acordarea finanţării şi implementarea proiectelor;
– implementarea instrumentelor online de depunere a proiectelor şi comunicare cu beneficiarii proiectelor;
– elaborarea de strategii de acţiune pentru fiecare regiune în care se află românii din afara ţării, în vederea corelării acţiunilor, programelor şi proiectelor ce urmează a fi finanţate cu nevoile specifice ale fiecărei comunităţi.
3. Stabilirea unui dialog eficient între românii de pretutindeni şi instituţiile statului român, precum şi ale statelor de cetăţenie/rezidenţă
Diaspora română s-a impus prin număr şi importanţă, devenind o prioritate transversală pentru activitatea guvernamentală şi a instituţiilor publice. Dialogul dintre statul român şi diaspora a evoluat şi el, fiind necesară trecerea la un model participativ în care organizaţiile, asociaţiile şi persoanele din diaspora şi din comunităţile istorice să devină parteneri ai instituţiilor guvernamentale în definirea politicilor publice care îi vizează.
O primă manifestare a parteneriatului se va concretiza prin dezvoltarea de formate de consultare sistematică a exponenţilor diasporei, precum:
- Congresul Românilor de Pretutindeni, al cărui rol de reprezentare a diasporei în dialogul cu statul român va fi clarificat şi consolidat pe măsură ce acesta şi instituţia sa executivă, Consiliul Românilor de Pretutindeni, se vor coagula ca format reprezentativ al diasporei;
– simpozioanele, conferinţele şi alte reuniuni similare, care reunesc, de obicei pe subiecte tematice, organizaţii reprezentative ale românilor de pretutindeni, precum simpozionul privind situaţia limbii române peste hotare, mese rotunde privind situaţia etnicilor români dintr-un anume stat din vecinătate;
– cadrul oferit de dialogul permanent al misiunilor diplomatice şi consulare ale României, prin diplomatul responsabil pentru relaţia cu românii de pretutindeni din cadrul fiecărei reprezentanţe diplomatice, cu organizaţiile reprezentative ale românilor.
Se va urmări eficientizarea dialogului cu diaspora, atât istorică, dar şi de mobilitate printr-o abordare de tip coaching în activitatea de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor derulate de organizaţiile românilor de pretutindeni. Coachingul va avea ca scopuri:
- familiarizarea reprezentanţilor beneficiarilor de finanţare nerambursabilă cu legislaţia şi documentele de politici publice aferente, precum şi cu modelele de bune practici impuse în activitatea anterioară, de exemplu prin recomandările primite de la Curtea de Conturi a României;
– canalizarea eforturilor beneficiarilor cu resurse de timp şi umane limitate către acele domenii sectoriale sau comunităţi geografice ale românilor de pretutindeni care au o nevoie mai mare de sprijin pentru menţinerea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale sau religioase;
– stimularea coagulării diverselor organizaţii reprezentative, pentru a evita avansarea de cereri pentru proiecte similare de către organizaţii care activează în acelaşi areal geografic, în condiţiile în care o cerere depusă în comun ar conduce la un proiect cu valoare adăugată mai mare decât suma celor individuale şi, implicit, la beneficii superioare pentru comunitatea căreia i-ar fi adresat.
INSTITUŢII IMPLICATE ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
1. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost înfiinţat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, prin preluarea activităţii şi a structurilor din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, denumit în continuare MRP, este instituţia care elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu aceştia şi pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Domeniul de competenţă al MRP este definit de Legea nr. 299/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 321/2006, cu modificările ulterioare, care definesc sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv utilizarea fondurilor incluse în capitolul bugetar dedicat programelor, proiectelor şi acţiunilor desfăşurate în beneficiul românilor de pretutindeni.
În viziunea pe care o propune Strategia, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni:
- finanţează programe, proiecte şi acţiuni în sprijinul românilor de pretutindeni de o manieră transparentă şi accesibilă;
– continuă implementarea politicilor privind diaspora care s-au dovedit sustenabile şi cu un impact pozitiv asupra românilor de pretutindeni, prin menţinerea programelor, proiectelor şi acţiunilor derulate în perioada 2013-2016;
– contribuie la cooperarea cu autorităţile statelor de cetăţenie/reşedinţă, în scopul creării de parteneriate pentru respectarea, protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi etnice;
– colaborează la nivel guvernamental, pentru a evita duplicarea eforturilor şi a eficientiza sprijinul pentru românii de pretutindeni;
– menţine relaţia cu societatea civilă în dezvoltarea de politici, programe şi proiecte în sprijinul românilor de pretutindeni, care să ţină cont de impactul asupra acestora, şi promovează legăturile economice şi sociale cu ţara;
– contribuie la informarea cu privire la drepturile şi obligaţiile românilor din afara ţării, la serviciile pe care le pot accesa şi la posibilităţile de revenire şi reintegrare;
– contribuie la expertiza la nivel naţional cu privire la problematica românilor de pretutindeni.
MRP are în subordine Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (IEH), care desfăşoară activităţi de cercetare asupra comunităţilor româneşti de peste hotare, evenimente şi programe culturale şi educaţionale destinate românilor din afara graniţelor.
2. Grupul interministerial pentru românii de pretutindeni
Conform actului normativ de organizare şi funcţionare, MRP asigură coordonarea interministerială în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, sens în care convoacă, prezidează şi asigură secretariatul Grupului interministerial pentru românii de pretutindeni^6.
──────────
^6 Anterior, la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe, cu aprobarea prim-ministrului României, a fost înfiinţat Consiliul Consultativ Interinstituţional (CCI) privind problematica românilor din străinătate. În perioada 2012-2016, au fost organizate 13 reuniuni de lucru ale Consiliului Consultativ Interinstituţional pe parcursul cărora au fost identificate proceduri de coordonare interinstituţională privind implementarea programelor dedicate comunităţilor româneşti din străinătate.
──────────
Grupul are ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul politicilor publice pentru românii de pretutindeni şi include, pe lângă ministerele şi autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniu, şi entităţi reprezentative pentru domeniul academic, al cercetării, mass-media, culte religioase etc.
Grupul interministerial a participat la elaborarea Strategiei şi va urmări implementarea acesteia, pe domeniile sectoriale avute în vedere.
3. Consiliul Românilor de Pretutindeni
Consiliul Românilor de Pretutindeni, ales în urma primei reuniuni a Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, reprezintă organul executiv al Congresului, având caracter permanent.
Consiliul iniţiază, întreţine şi dezvoltă relaţii de bună cooperare cu orice organizaţii ale expatriaţilor altor ţări în vederea schimbului reciproc de experienţă şi a bunei relaţionări internaţionale.
În şedinţa comună din data de 14 noiembrie 2016, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat Regulamentul de funcţionare al Congresului Românilor de Pretutindeni, Regulamentul de funcţionare al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi Statutul Consiliului Românilor de Pretutindeni.
Conform art. 9 din Legea nr. 299/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.
Consiliul Românilor de Pretutindeni poate juca un rol primordial în dezvoltarea de formate de consultare sistematică a exponenţilor diasporei, inclusiv prin clarificarea şi consolidarea rolului acestuia în formularea periodică a acţiunilor şi programelor guvernamentale pentru românii de pretutindeni. Consiliul Românilor de Pretutindeni poate contribui la cunoaşterea actualizată de către stat a nevoilor diasporei, inclusiv prin informaţiile, analizele şi propunerile transmise Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
PROGRAME SPECIFICE, MĂSURI ŞI ACŢIUNI
Măsuri şi acţiuni
Educaţia în limba română:
- sprijinirea extinderii proiectului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească, derulat de Institutul Limbii Române în statele membre UE;
– finanţarea proiectelor iniţiate de comunităţile româneşti pentru organizarea de cursuri de limba română, istorie şi geografie a României, atât în şcoli publice, cât şi în sistemul privat sau al şcolilor de duminică, în funcţie de solicitările comunităţilor româneşti;
– îmbunătăţirea situaţiei bibliotecilor şcolare româneşti prin dotarea acestora cu un fond de carte nou, adecvat necesităţilor de studiu ale copiilor (pe clase, niveluri de educaţie);
– facilitarea accesului la publicaţii în limba maternă pentru etnicii români.
Păstrarea identităţii culturale şi religioase:
- asigurarea fondurilor necesare pentru întreţinerea monumentelor istorice şi culturale româneşti din afara graniţelor;
– susţinerea proiectelor care au ca scop punerea în valoare a patrimoniului cultural românesc, a păstrării tradiţiilor şi a promovării artei populare româneşti autentice;
– susţinerea preoţilor care slujesc în limba română în alte ţări şi deschiderea unui număr cât mai mare de şcoli parohiale, în condiţiile în care educaţia religioasă a tinerilor din diaspora constituie un element care contribuie la păstrarea identităţii naţionale culturale şi religioase;
– susţinerea financiară a construcţiei, renovării şi amenajării de biserici româneşti acolo unde există comunităţi numeroase de români şi care nu beneficiază de sprijinul financiar al Patriarhiei Române şi Secretariatului de Stat pentru Culte.
Mass-media în cadrul comunităţilor româneşti:
- folosirea mass-mediei locale de către comunităţile româneşti din Europa pentru crearea şi extinderea numărului de emisiuni în limba româna (pe modelul proiectelor de succes din Germania);
– crearea unui parteneriat stabil şi de durată între TVR, RRI şi mass-media de limba română din afara graniţelor, cu scopul de a promova proiecte comune;
– organizarea, în cooperare cu TVR şi RRI, dar şi cu structurile asociative din domeniu, a unor stagii de pregătire, pentru jurnaliştii români din afara graniţelor;
– crearea, cu sprijinul MRP, a unui parteneriat între instituţiile mass-media aparţinând comunităţilor româneşti din Europa şi cele aparţinând românilor din jurul graniţelor în scopul cunoaşterii şi mediatizării problemelor specifice acestora;
– Atragerea emigranţilor basarabeni în proiecte ale mass-mediei în limba română din Europa;
– Promovarea de către TVR şi alte instituţii mass-media a unor emisiuni interactive dedicate românilor din afara graniţelor.
Parteneriatul comunităţilor româneşti cu instituţiile publice din România:
- stimularea unei strânse colaborări între organizaţiile românilor din diverse state europene cu scopul cunoaşterii, colaborării şi sprijinirii reciproce;
– conservarea şi promovarea învăţământului, culturii, religiei, identităţii şi spiritualităţii româneşti dincolo de graniţele României, prin înfiinţarea de şcoli, biblioteci, centre culturale şi biserici româneşti, de care să poată beneficia toţi cei care se simt români, indiferent de ţara în care s-au născut sau locuiesc, precum şi promovarea culturii româneşti prin organizarea de spectacole, festivaluri, prezentări de carte, cenacluri;
– sprijinirea creării de organizaţii şi asociaţii ale studenţilor români aflaţi la studii în străinătate, care să faciliteze comunicarea şi integrarea acestora din punct de vedere profesional;
– profesionalizarea activităţilor desfăşurate de către asociaţiile şi organizaţiile româneşti, cu scopul maximizării eficienţei acestora;
– organizarea de grupuri mixte de lucru şi stabilirea unui calendar de activităţi anuale, în vederea unei mai strânse colaborări între reprezentanţii comunităţilor româneşti, cu scopul prezentării de proiecte unitare de larg interes pentru românii din afara graniţelor României;
– întărirea cooperării interinstituţionale în vederea creării unei strategii unitare în ceea ce priveşte relaţiile cu românii de peste hotare;
– adaptarea şi articularea legislaţiei în jurul obiectivului de a asocia migranţii români.
RESURSE
1. Harta instituţiilor cu atribuţii în domeniu
Alături de MRP, politica statului român faţă de românii de pretutindeni se realizează prin intermediul unui ansamblu larg de instituţii ale administraţiei publice, atât centrale, cât şi locale, precum şi prin parteneriate cu societatea civilă, culte şi organizaţii nonguvernamentale, mediul academic, organizaţii şi asociaţii patronale.
Preşedintele României reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, aspect esenţial în relaţiile României cu românii din afara graniţelor. Politicile publice dedicate acestora îşi produc efectele atât asupra persoanelor ce se regăsesc pe teritoriul naţional, cât şi asupra unora care trăiesc pe teritoriile altor state şi care pot avea şi cetăţenia altor state. Preşedintele României încheie convenţiile internaţionale multilaterale şi bilaterale care conţin normele de drept internaţional relevante în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, sprijinirii diasporei, promovării cooperării în toate domeniile (economie, cultură, patrimoniu, ştiinţă etc.). De asemenea, Preşedintele României acordă, prin conferirea de ordine şi decoraţii, recunoaşterea statului român personalităţilor româneşti din ţară şi străinătate. Totodată, Preşedintele României poate conferi înaltul său patronaj unor evenimente şi iniţiative desfăşurate în beneficiul românilor de pretutindeni prin implicarea unor instituţii publice şi/sau reprezentanţi ai societăţii civile, cultelor, mediului de afaceri, mediului academic etc. În cadrul Administraţiei Prezidenţiale funcţionează Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor (AP-DpRRAG) condus de un consilier de stat. Unul dintre angajamentele asumate de Preşedintele României se referă la românii din afara graniţelor. Acest angajament recunoaşte potenţialul strategic al românilor de pretutindeni şi are în vedere construirea unei relaţii puternice a societăţii româneşti şi a statului român cu aceştia.
La iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale a fost constituit Consiliul Consultativ al Românilor din Afara Graniţelor (APCCRAG), organism care oferă Preşedintelui României un cadru de dialog cu membrii ai comunităţilor de români din străinătate, care să dezbată teme importante care îi implică şi preocupă pe românii de pretutindeni, transpunerea acestora în politici publice şi armonizarea cu cele iniţiate de instituţiile statului cu scopul de a îmbunătăţi rezultatele obţinute.
Din iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale s-a constituit în anul 2016 Grupul de lucru interinstituţional dedicat situaţiei copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate.
Parlamentul României ratifică tratele şi convenţiile internaţionale multilaterale sau bilaterale care conţin normele de drept internaţional relevante în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, sprijinirii diasporei, promovării cooperării în toate domeniile (economie, cultură, patrimoniu, ştiinţă etc.). Parlamentul României aprobă Programul de Guvernare conţinând priorităţile Guvernului României în toate domeniile, inclusiv cele privind pe românii de pretutindeni. De asemenea, Parlamentul României aprobă prin lege bugetul de stat, în care sunt incluse cheltuielile destinate politicilor publice destinate românilor de pretutindeni. În actualul ciclu parlamentar românii din diaspora sunt reprezentaţi de patru deputaţi şi doi senatori. Cele două camere ale Parlamentului României au comisii de specialitate dedicate problemelor ce privesc românii de pretutindeni - Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României. Camera Deputaţilor convoacă Congresul Românilor de Pretutindeni, organizarea acestuia fiind asigurată din bugetul acesteia.
Guvernul României implementează, prin Programul de guvernare 2017-2020, politicile publice destinate românilor de pretutindeni. De asemenea, în cadrul Guvernului a fost numit un ministru pentru românii de pretutindeni şi a fost înfiinţat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Cooperarea guvernamentală conduce la integrarea politicilor publice destinate românilor de pretutindeni, cu respectarea specializării sectoriale şi a competenţelor fiecărui minister în parte. Secretariatul General al Guvernului, în calitatea sa de instituţie publică, are rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare.
Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) realizează politica externă a statului român. Prin activitatea diplomatică şi consulară, MAE gestionează relaţia bilaterală cu statele pe teritoriul cărora se regăsesc comunităţi ale românilor de pretutindeni. Misiunile României în străinătate, în funcţie de specificul lor, asigură protecţia şi apărarea intereselor cetăţenilor români în străinătate, monitorizează tratamentul de care se bucură minorităţile româneşti, stabilesc legături cu personalităţi ale românilor de pretutindeni şi cu asociaţii reprezentative ale acestora şi facilitează legătura lor cu ţara. MAE participă la negocierea documentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale din care izvorăsc şi normele care guvernează relaţiile României cu românii de pretutindeni. De asemenea, MAE participă la lucrările organizaţiilor şi ale altor foruri internaţionale în sunt abordate subiecte relevante pentru românii de pretutindeni. MAE contribuie prin acţiuni de diplomaţie publică, culturală şi ştiinţifică la promovarea imaginii românilor de pretutindeni, a culturii şi civilizaţiei româneşti. MAE asigură, de asemenea, copreşedinţia română în cadrul comisiilor mixte privind minorităţile naţionale, stabilite în temeiul tratatelor internaţionale la care România este parte.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) realizează politicile publice în domeniul conservării şi promovării culturii şi patrimoniului cultural. Autorii şi creatorii români din alte ţări, operele create de aceştia, patrimoniul creat de comunităţile româneşti de dincolo de graniţe fac parte din cultura română. Statul român este în mod legitim interesat de susţinerea şi promovarea culturii româneşti indiferent unde ar fi fost ea creată şi oriunde s-ar regăsi aceasta. MCIN asigură prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţie publică subordonată, finanţarea programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, organizate în ţară şi/sau în străinătate, inclusiv în beneficiul românilor de pretutindeni. În baza Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, românii de pretutindeni au acces gratuit în România la instituţiile publice de cultură, monumente istorice, precum şi situri de patrimoniu.
Institutul Cultural Român (ICR) este organizat şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, având ca misiune reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în lume. ICR dispune de o direcţie generală dedicată românilor de pretutindeni (ICR-DGRP) care desfăşoară proiecte cu participare românilor din afara graniţelor.
Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) realizează politicile publice în domeniul educaţiei. MEN are o echipă de specialitate dedicată românilor de pretutindeni. MEN propune Metodologia de selecţie a românilor de pretutindeni pentru bursele de studiu acordate de statul român în învăţământul preuniversitar şi universitar de stat din România. MEN participă la procesul de selecţie în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, MEN acţionează în direcţia atragerii în România a studenţilor români şi a cadrelor didactice din străinătate şi contribuie la recuperarea capitalului uman din afara ţării, inclusiv prin rolul său în recunoaşterea diplomelor.
Prin Institutul Limbii Române, MEN derulează în 5 state membre UE cursurile de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească, la care au aderat aproximativ 12.000 de elevi români din Italia, Spania, Irlanda, Belgia şi Portugalia. Este cel mai avansat instrument de predare a limbii române destinat copiilor din afara graniţelor ţării.
Universităţile asigură formarea academică în România a studenţilor proveniţi din comunităţile româneşti din afara graniţelor. De asemenea, prin diferitele programe de cercetare, contribuie la creşterea gradului de cunoaştere a istoriei, limbii, culturii şi societăţii româneşti. Totodată, prin acţiunile şi proiectele pe care le dezvoltă, universităţile din România pot participa la susţinerea unor programe, proiecte şi acţiuni desfăşurate în beneficiul românilor de pretutindeni.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMSJ) realizează politicile publice în domeniul muncii, protecţiei sociale, familiei, protecţiei copilului. Mobilitatea intra-UE, repatrierea creează realităţi complexe privind individul, sub aspectele ce ţin de muncă şi protecţie socială - recunoaşterea în străinătate a calificărilor obţinute în România şi a celor obţinute în străinătate în România, recunoaşterea vechimii în muncă, transferul beneficiilor sociale şi de sănătate etc. -, problemelor familiei şi copilului - asistenţa acordată vârstnicilor, persoanelor cu dizabilităţi şi/sau copiilor din familii ai căror membri activi sunt plecaţi la muncă în străinătate. În subordinea MMJS se află Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) cu rol în aplicarea politicilor publice în domeniul protecţiei copilului, inclusiv al celor din familii cu părinţi care muncesc în străinătate. ANPDCA participă la lucrările Grupului de Lucru Interinstituţional dedicat situaţiei copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate constituit sub patronajul Preşedinţiei României. De asemenea, MMJS are rol activ de protejare a drepturilor cetăţenilor români din străinătate, din perspectiva accesului pe piaţa muncii şi a protecţiei sociale, atât prin direcţiile de specialitate şi prin autorităţile aflate în subordine şi/sau coordonare, cât şi prin Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale, din cadrul misiunilor diplomatice ale României în străinătate, care contribuie la susţinerea şi protejarea lucrătorilor români în străinătate.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) coordonează politicile publice în domeniul utilizării fondurilor publice şi europene pentru proiecte de dezvoltare. Proiectele de cooperare transfrontalieră, dezvoltate de autorităţile locale cu entităţile omoloage din ţările vecine, contribuie la stimularea schimburilor economice, comerciale, culturale şi ştiinţifice în regiune şi aduc beneficii şi pentru comunităţile etnice româneşti. Stimularea dezvoltării generale a regiunilor locuite de minorităţile româneşti contribuie la facilitarea conexiunilor cu România şi susţinerea
acestor comunităţi. În 2016, prin fondurile structurale alocate prin Programul operaţional capital uman 2014-2020, a fost finanţat programul Diaspora Start-Up, cu o valoare totală de 30 de milioane de euro.
Televiziunea Română (TVR), Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) asigură serviciile publice de televiziune şi radio. Ambele instituţii media au emisiuni dedicate mobilităţii europene şi diasporei, precum şi promovării patrimoniului cultural şi spiritual românesc din afara graniţelor. Una dintre solicitările recurente ale românilor de pretutindeni este legată de accesul în străinătate la programele şi emisiunile TVR şi SRR, care asigură exerciţiul limbii române, conectarea la dezbaterile şi evenimentele majore care au loc în România. TVR şi SRR au, în România, posturi şi emisiuni dedicate românilor din afara graniţelor, care pot fi receptate şi pe plan internaţional, precum şi posturile de radio şi televiziune din Republica Moldova - TVR Moldova şi Radio Chişinău.
Agenţia de presă Agerpres asigură prin corespondenţii săi din România şi străinătate material mass-media dedicat românilor de pretutindeni şi participă la formatele consultative interinstituţionale dedicate acestora, precum Consiliul Consultativ Interinstituţional pentru problemele Românilor de Pretutindeni sau Consiliul Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova.
Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) asigură sprijinul statului român pentru cultele religioase legal recunoscute în România, inclusiv pentru unităţile de cult ale comunităţilor româneşti din străinătate. SSC sprijină financiar salarizarea personalului clerical şi neclerical din cadrul aşezămintelor religioase româneşti din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor. Totodată, sprijină financiar construirea, repararea, achiziţionare de lăcaşuri sau alte activităţi derulate în cadrul unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România.
Consiliile locale, primăriile şi consiliile judeţene pot contribui la implementarea Strategiei prin proiecte definite la nivel local, de implicare a diasporei în dezvoltarea localităţilor de origine. Numeroase localităţi din România sunt înfrăţite cu localităţi din străinătate unde s-au stabilit români originari din primele. Primării şi instituţii ale prefectului din judeţele de graniţă ale României dezvoltă proiecte dedicate comunităţilor de etnici români din imediata vecinătate a graniţelor.
Organizaţiile neguvernamentale (ONG) care desfăşoară acţiuni, programe şi activităţi în beneficiul românilor de pretutindeni sunt parteneri ai instituţiilor guvernamentale în implementarea Strategiei şi contribuie la coagularea comunităţilor de români din afara graniţelor.
2. Resurse bugetare, private, parteneriatul public-privat
PROCESUL DE COORDONARE A IMPLEMENTĂRII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE
1. Dimensiuni supuse monitorizării (implementarea programelor şi proiectelor; evoluţia imaginii României şi a percepţiei românilor în statele de reşedinţă/cetăţenie)
Evaluarea rezultatelor produse de acţiunile incluse în cadrul strategiei este esenţială pentru orientările viitoare, stabilirea obiectivelor post-2020 şi menţinerea sau schimbarea actualelor abordări. Monitorizarea proiectelor, programelor şi acţiunilor, dar şi a evoluţiilor diferite considerate relevante pentru domeniul românilor de pretutindeni furnizează datele şi informaţiile care stau la baza evaluărilor.
Evaluarea politicilor publice, incluzând programele, proiectele şi acţiunile dedicate românilor de pretutindeni, se referă la analiza modului de realizare a obiectivelor punctuale şi cuantificabile stabilite.
În fiecare domeniu există obiective specifice a căror realizare este urmărită prin indicatori adecvaţi, precum:
- în domeniul educaţiei românilor de pretutindeni - număr de elevi care au acces la cursuri în limba română, calitatea limbii române dobândite/aprofundate; număr de şcoli/clase/cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie, număr de biblioteci de/cu carte românească;
– în domeniul mass-media dedicate românilor de pretutindeni - număr de publicaţii deschise în comunităţile de români de pretutindeni, timp de emisie/frecvenţa emisiunilor, acoperirea geografică;
– în domeniul vieţii culturale a românilor de pretutindeni - număr de evenimente culturale, dimensiunea publicului în raport cu comunitatea;
– în domeniul susţinerii tradiţiilor şi spiritualităţii românilor de pretutindeni - număr de comunităţi în care persoanele îşi pot practica viaţa religioasă în limba română.
Monitorizarea situaţiei comunităţilor româneşti din afara graniţelor reprezintă o sarcină a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi a Ministerului Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, în cooperare cu membrii Grupului interministerial pentru românii de pretutindeni.
2. Midterm review şi continuitate - orizont post-2020
Evaluarea parţială a Strategiei, în 2019, va aborda adaptarea cadrului legislativ, funcţionarea noilor instituţii şi a formatelor de cooperare interinstituţională create, eficienţa noilor proceduri de lucru şi a programelor, proiectelor şi acţiunilor în sprijinul românilor de pretutindeni.
O astfel de evaluare se impune pentru a stabili eficienţa acţiunilor guvernamentale şi a identifica, după caz, necesităţi de adaptare a acestora.
Actualul document strategic ţine cont de contextul economic, social şi politic specific în care se derulează Programul de guvernare 2017-2020 şi de liniile strategice ale acestuia. Strategia naţională pentru românii de pretutindeni preia elementele care şi-au dovedit eficienţa şi utilitatea în precedentele exerciţii strategice şi proiectează linii de continuitate pentru viitoarele documente strategice post - 2020.
ANEXĂ
──────────
^7 Anexa face parte integrantă din strategie şi nu se publică, fiind clasificată, potrivit legii.
──────────
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
