────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 440 din 30 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359 din 12 aprilie 2022.────────── CUPRINS 1. Introducere 2. Informaţii generale 2.1. Concepte şi instrumente de măsurare a sărăciei şi excluziunii sociale 2.2. Fenomenul sărăciei şi excluziunii sociale. Privire generală la nivelul României 3. Priorităţi-cheie. Grup ţintă. Scop. 3.1. Priorităţi-cheie 3.2. Grup ţintă 3.3. Scop 4. Definirea problemei 4.1. Evoluţii privind sărăcia şi excluziunea socială în România (în funcţie de gen, grupe de vârstă, nivel de şcolaritate şi mediu de rezidenţă) 4.2. Situaţia copiilor expuşi riscurilor de sărăcie şi excluziune socială 4.3. Situaţia actuală în domenii strategice de intervenţie pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale 4.3.1. Protecţia socială şi impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei 4.3.2. Educaţie şi formare 4.3.3. Ocuparea forţei de muncă 4.3.4. Locuire 4.3.5. Sănătate 5. Obiective şi Direcţii de Acţiune 6. Principii generale 7. Implicaţii pentru buget 8. Implicaţii juridice 9. Implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea Strategiei şi a Planului 9.1. Proceduri privind implementarea 9.2. Indicatori 9.3. Proceduri privind monitorizarea şi evaluarea 9.4. Proceduri privind revizuirea Abrevieri*) *) Abrevierile sunt aplicabile inclusiv pentru Plan ADR - Autoritatea pentru Digitalizarea României ADS - A Doua Şansă AFIR - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale AJOFM - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă ALMPs - Politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (Active Labor Market Policies) ANA - Agenţia Naţională Antidrog ANAD - Agenţia Naţională Anti-Doping ANC - Autoritatea Naţională pentru Calificări ANCOM - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii ANPDPD - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi ANPDCA - Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie ANES - Agenţia Naţională Pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ANMDM - Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor ANPIS - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ANTIP - Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APL - Administraţia publică locală ARACIP - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar AROP - At Risk of Poverty (traducerea în limba română: Rata sărăciei relative) AROPE - At Risk Of Poverty or Social Exclusion (traducerea în limba română: Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială) ASRO - Organismul naţional de standardizare CCD - Casele Corpului Didactic CJRAE/CMBRAE - Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională CMR - Colegiul Medicilor din România CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CNASR - Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România CNCD - Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării CNDIE - Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională CNDIPT - Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic CNEPSS - Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate CNPEE - Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie CPR - Colegiului Psihologilor din România CRRN - Centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică CS - Comitete sectoriale DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DJS - Direcţie Judeţeană de Sănătate Publică DNP - Direcţia Naţională de Probaţiune EMCDDA - Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie FAO - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite FESI - Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene FNUASS - Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate FRA - Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE FSS - Furnizori de Servicii Sociale HCGMB - Hotărâre Consiliul General al Municipiului Bucureşti IETC - îngrijire şi Educaţie Timpurie a Copiilor IGI - Inspectoratul General pentru Imigrări ILD - îngrijire la domiciliu IM - Inspecţia Muncii INCDPM - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Darabont" INS - Institutul Naţional de Statistică INSEMEX - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă Petroşani INSP - Institutul Naţional de Sănătate Publică IP - Instituţia Prefectului ISMB/ISJ - Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti/ Inspectoratele Şcolare Judeţene IS - întreprindere socială ISI - Întreprindere socială de inserţie ISR - Indicatorul Social de Referinţă ISU - Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă ITM - Inspectorat Teritorial de Muncă MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MAI - Ministerul Afacerilor Interne MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei MEd - Ministerul Educaţiei MEc - Ministerul Economiei MAT - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului MF - Ministerul Finanţelor MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Programelor Europene MJ - Ministerul Justiţiei MMSS - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale MFTES - Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţi de Şanse MNIR - Mecanismului Naţional de Identificare şi Referire a victimelor traficului de persoane MS - Ministerul Sănătăţii MTI - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii NEET - Not in Education, Employment, or Training (Tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare) OAMMR - Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală PNS - Planul Naţional Strategic PTS - Părăsirea timpurie a şcolii RENAR - Organismul naţional de acreditare SNADR - Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020 SPAS - Serviciu public de asistenţă socială STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale UAT - Unitate Administrativ Teritorială UCE - Unitatea de Cercetare în Educaţie UI - Unitate de învătământ UNICEF - Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite UPP - Unitate de Politici Publice UE28 - Uniunea Europeană formată din 28 de state membre VMG - Venitul Minim Garantat VMI - Venitul Minim de Incluziune 1. Introducere Planul de acţiune global, pe care România alege să-l susţină în următorii ani, se adresează reducerii sărăciei, combaterii inegalităţilor, injustiţiei sociale şi protejării planetei până în anul 2030*1), Cadru strategic naţional de politică pentru incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 reprezentând o etapă fundamentală în cadrul acestui demers. *1) A se vedea mai mult în Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, p.6. În acest context, Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, denumită în continuare Strategia, reprezintă un factor catalizator al eforturilor şi angajamentului Guvernului României asumate pentru dezvoltarea durabilă a României în orizontul 2030 şi totodată, pentru asigurarea unei vieţi echitabile, demne şi prospere locuitorilor săi, oferind cadrul general de intervenţie pentru atingerea coeziunii sociale şi combaterea provocărilor complexe generate de sărăcie şi excluziune socială şi accentuate de criza economică ce se întrevede în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, acordând o atenţie specială incluziunii grupurilor vulnerabile. Strategia actuală reflectă progresele obţinute prin implementarea strategiei anterioare în domeniu, Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, contribuie la îmbunătăţirea aspectelor deficitare încă persistente şi marchează un moment de cotitură în gândirea strategică naţională, promovând un nou model de guvernanţă în domeniu bazat pe intensificarea solidarităţii, a cooperării constructive şi a responsabilităţii comune a tuturor actorilor angajaţi în demersul de asigurare a coeziunii şi progresului social şi pentru care colaborarea public-privat reprezintă un element-cheie. Strategia este adaptată cadrului de referinţă european şi internaţional. Astfel, respectând exigenţele europene ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, Strategia este în acord cu obiectivele naţionale asumate pentru implementarea Strategiei Europa 2020 prin Programul Naţional de Reformă şi a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU transpusă în Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, cu recomandările rezultate în cadrul procesului Semestrului European în domeniul sărăciei şi excluziunii sociale, aliniindu-se deopotrivă principiilor şi drepturilor înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale adoptat în cadrul Summitului social pentru creştere şi locuri de muncă echitabile de la Goteborg din 17 noiembrie 2017 şi care vizează egalitate de şanse şi acces pe piaţa forţei de muncă, condiţii de muncă echitabile, protecţie şi incluziune socială. Această corespondenţă permite totodată încadrarea obiectivelor Strategiei în obiectivele de politică de la nivel european, în cadrul cărora vor fi susţinute investiţiile din fonduri europene nerambursabile, în perioada de programare 2021-2027. Strategia va fi lansată şi implementată într-o perioadă de redresare ca răspuns la criza cauzată de pandemia de SARS-CoV2, în care la nivelul Uniunii Europene sunt eforturi coordonate*2), cu sprijinul unor programe şi mecanisme destinate atât efectelor imediate, dar şi efectelor pe termen mediu şi lung ale acestui fenomen. *2) https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/recovery-plan-europe.ro Construită pe o abordare integrată, coordonată şi intersectorială, fundamentată pe o metodologie mixtă (a se vedea Caseta 1), Strategia este adaptată noului context socioeconomic, în care provocările clasice ale secolului XXI, derivate din modificările structurale intervenite în funcţionarea economiei sau în evoluţia socio-demografică, la care se adaugă necesitatea gestionării la nivel naţional a actualei crize declanşată de pandemia mondială de SARS-CoV2 şi, mai cu seamă, a şomajului, sărăciei şi excluziunii sociale agravate provocate de aceasta. Aceste distorsiuni conduc la creşterea populaţiei expuse riscului de sărăcie, care în România rămâne una din principalele cauze de generare şi adâncire a excluziunii sociale şi, în egală măsură, la creşterea inegalităţilor existente, ceea ce reclamă un set consolidat de politici, programe şi intervenţii orientate către persoanele sărace şi vulnerabile şi către zonele sărace şi marginalizate şi în cadrul cărora componenta de prevenţie să ocupe un loc important. Din această perspectivă, Strategia fixează în cadrul Planului său noile direcţii şi măsuri în contextul unei arhitecturi solide a obiectivelor asumate, construite în jurul unui obiectiv general care propune ca, până în anul 2027, numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială să fie redus cu cel puţin 7% fată de anul 2020. Pentru elaborarea Planului s-a avut în vedere configuraţia modelului de repartizare a competenţelor între nivelurilor administrative în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei sociale. Soliditatea construcţiei celor două documente programatice este susţinută prin asocierea abordării sociale incluzive cu modelul conceptual al ciclului de viaţă cu scopul diminuării inegalităţilor sociale, precum şi a riscului de sărăcie şi excluziune socială, în contextul asigurării egalităţii de şanse. Provocările inerente evoluţiei oricărei societăţi generează adesea dezechilibre socio-economice neprevăzute la nivelul populaţiei pierderea locului de muncă, a locuinţei, a capacităţii fizice etc., uneori segmente importante şi în special grupurile vulnerabile, confruntându-se cu sărăcia monetară generată de o insuficienţă a veniturilor. Din aceste considerente, primul obiectiv strategic vizează combaterea situaţiilor tranzitorii de sărăcie monetară pentru ca acestea să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie şi excluziune socială, cu accent pe asigurarea unor cuantumuri adecvate ale veniturilor pentru acoperirea necesităţilor de bază ale populaţiei (implementarea Venitului Minim de Inserţie, salarii şi pensii adecvate, actualizarea Indicatorului Social de Referinţă). Totodată, având ca premise principalele riscuri cu care oamenii continuă să se confrunte prin parcurgerea diferitelor etape ale ciclului lor de viaţă, Strategia se sprijină pe un set de obiective, măsuri şi acţiuni programate pentru următorii şapte ani ce contribuie la consolidarea demersurilor strategice desfăşurate în domeniu în perioada 2015-2020 (a se vedea Caseta 2) şi care subsumează: - investiţii sociale, intervenţii directe asupra principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generaţii (obiectivul strategic nr. 2), – modernizarea sistemului de protecţie socială (obiectivul strategic nr. 3) şi totodată, – îmbunătăţirea capacităţii administrative (obiectivul strategic nr. 4) pentru coordonarea acestor măsuri în acord cu exigenţele europene. În lumina acestor considerente, grupul ţintă al Strategiei naţionale privind incluziunea şi reducere a sărăciei pentru perioada 2022-2027 şi al Planului de acţiune pentru perioada 2022-2027 este reprezentat de grupul persoanelor sărace şi aflate în risc de excluziune socială, inclusiv al persoanelor care, din cauza unor circumstanţe neprevăzute se confruntă cu situaţii tranzitorii de sărăcie sau excluziune socială. Scopul final este reducerea ponderii populaţiei aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Obiectivele şi măsurile specifice au în vedere următoarele categorii: - Persoanele aflate în risc de sărăcie (AROP)/sărăcie relativă - venituri care se situează sub pragul de 60% din venitul median, exprimat per adult echivalent. Astfel, obiectivul este ca până în anul 2027 să se obţină reducerea numărului acestor persoane cu minim 7% fată de valoarea de referinţă aferentă anului 2020. Concomitent cu reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie relativă obiectivul Strategiei este de a reduce nivelul de inegalitate a veniturilor, măsurat prin indicele Gini. – Persoanele aflate în deprivare materială severă (DMS). În anul 2018, aproximativ 3.2 milioane de persoane se aflau în DMS, însă având în vedere trendul de scădere (în anul 2007 aproximativ 8 milioane de persoane se aflau în DMS, iar în 2016 aproximativ 4.7 milioane) obiectivul este ca până în anul 2027 să se obţină reducerea numărului acestor persoane cu cel puţin 20% faţă de valoarea de referinţă aferentă anului 2020. – Persoane care locuiesc în gospodării cu intensitate scăzută a muncii (ISM). În anul 2018 aproximativ 1,1 milioane de persoane locuiau în gospodării ISM, obiectivul pentru 2027 fiind reducerea numărului acestor persoane cu cel puţin 20% faţă de valoarea de referinţă aferentă anului 2020. – Persoane care sunt considerate ca aparţinând unor grupuri vulnerabile: copii şi tineri aflaţi în perioada de pregătire a reintegrării în societate după o perioadă de protecţie specială (inclusiv lipsiţi de sprijin parental); persoane vârstnice (singure sau dependente şi/sau cu nevoi de îngrijire de lungă durată); persoane cu dizabilităţi (copii şi adulţi); persoane cu un nivel scăzut de şcolaritate; persoane care locuiesc în zone urbane sau rurale marginalizate; şomeri de lungă durată; persoane de etnie romă care sunt victime directe sau indirecte ale unor discriminări pe criterii etnice; persoane fără adăpost; persoane lipsite de libertate; persoane liberate, aflate în perioada de reintegrare socială; imigranţi aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, inclusiv solicitanţi de azil şi străini care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România; persoane victime ale traficului de fiinţe umane; persoane consumatoare de droguri etc. Din acest punct de vedere, prezenta Strategie este complementară strategiilor sectoriale (privind ocuparea forţei de muncă, etc). – Persoane care din cauza unor circumstanţe neprevăzute se confruntă cu situaţii tranzitorii de sărăcie monetară (generate în principal de lipsa veniturilor) sau excluziune socială. Categoriile menţionate se pot suprapune. De exemplu, o parte dintre persoanele menţionate mai sus se află şi în sărăcie relativă şi în deprivare materială severă şi locuiesc într-o gospodărie cu o intensitate scăzută a muncii. De asemenea, pot să facă parte din grupurile vulnerabile enumerate. Astfel, orientată spre investiţiile în oameni (persoane vulnerabile şi în nevoie, copii, tineri, adulţi, persoane vârstnice etc), educaţie şi formare, protecţie socială şi totodată spre prevenţie, Strategia propune un cadru care să asigure oportunităţi şi egalitatea de şanse necesare pentru ca aceştia să-şi poată maximiza potenţialul de care dispun pentru o dezvoltare personală armonioasă, inserţie stabilă pe piaţa muncii şi îmbătrânire activă şi nu în ultimul rând, incluziune socială. Pentru combaterea fenomenului sărăciei şi excluziunii în rândul copiilor 0-17 ani, care, similar de altfel tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, rămâne cel mai vulnerabil grup, actuala Strategie continuă, prin consolidare, abordarea simultană atât a sărăciei copiilor, cât şi pe cea a adulţilor din aceeaşi gospodărie utilizată în cadrul strategiei anterioare 2015-2020, punând însă accent pe promovarea transversală a acestei abordări, la nivelul tuturor obiectivelor sale strategice. În egală măsură, Strategia ţinteşte, prin măsuri integrate, rezultate care să reflecte reducerea decalajelor mari manifestate între mediul rural şi cel urban, precum şi progresul social şi la nivelul zonelor sărace şi a comunităţilor marginalizate socioeconomic, inclusiv la nivelul aşezărilor infOrmale reglementate de legislaţia românească*3). Nu în ultimul rând, Strategia urmăreşte creşterea performanţei administrative în ceea ce priveşte alinierea politicilor, în atingerea obiectivelor, precum şi pentru o acoperire şi echitate cât mai extinse a rezultatelor din sectorul muncă şi protecţie socială, prin regândirea mecanismelor de coordonare inter-instituţionale în domeniu, consolidare instituţională, optimizare a sistemului de acordare a serviciilor sociale cu beneficiile sociale, susţinerea sistemului de servicii sociale în contextul promovării dialogului bazat pe implicarea activă a beneficiarilor şi factorilor interesaţi. *3) O modificare importantă adusă Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prin aprobarea Legii nr. 151/2019 vizează recunoaşterea şi definirea aşezărilor informale. Astfel, prin aşezare informală se înţelege o grupare de minimum 3 unităţi destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Caseta 1. Date, informaţii şi analize întreprinse în vederea fundamentării şi elaborării Strategiei Procesul de fundamentare şi elaborare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 şi a Planului s-a sprijinit pe un instrumentar metodologic cu o componentă cantitativă, respectiv calitativă, precum şi pe concluziile Analizei Diagnostic bazată pe date statistice privind incluziunea socială şi situaţia grupurilor vulnerabile în România în anul 2019, elaborată în cadrul proiectului "Incluziune şi Egalitate de Şanse post-2020 - Cadru strategic naţional de politică pentru incluziunea socială şi egalitatea de şanse post 2020", Cod SIPOCA 653, de către Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Analiza diagnostic a vizat contextul socio-economic din România bazat pe date concrete, în ceea ce priveşte aspecte precum, sărăcia şi excluziunea socială (la nivel naţional şi în profil teritorial şi cu evidenţierea evoluţiilor recente înregistrate de către indicatorii relevanţi în domeniu), inclusiv sărăcia în rândul copiilor, lipsa de adăpost, segregarea spaţială şi educaţională, accesul limitat la servicii şi infrastructuri esenţiale, problemele cu care se confruntă şi nevoile specifice ale persoanelor vulnerabile, utilizând atât date oficiale statistice furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi Eurostat (UE28), cât şi date centralizate la nivelul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin intermediul proiectelor anterioare derulate de către minister sau structurile aflate în subordine şi coordonare. Totodată, alte date şi informaţii de profil au provenit din studii, cercetări sau alte baze de date naţionale şi internaţionale de referinţă, precum şi din consultarea factorilor interesaţi relevanţi din domeniu în cadrul unor activităţi precum focus-group şi interviuri semi-structurate cu experţi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Caseta 2. Demersuri strategice la nivel naţional semnificative pentru reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale 2015-2020 A. Adoptarea strategiilor dedicate unor arii specifice de intervenţie în domeniu sau anumitor categorii de grupuri vulnerabile: Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020; Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020; Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi 2016-2020"; Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii; Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015-2020; Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016 -2020; Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi 2018-2025; Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome 2015-2020; Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021; Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020-2024; Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020; Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2015-2018, Strategia Naţională Antidrog pentru perioada 2013-2020. B. Sprijinirea dezvoltării socio-economice a comunităţilor locale printr-un set solid de acţiuni ce vizează în principal, finanţarea persoanelor fizice/juridice şi a autorităţilor locale prin intermediul măsurilor cuprinse în strategiile de dezvoltare locală implementate de către Grupurile de Acţiune Locală (GAL) cu impact atât în mediul urban (revitalizare fizică, socială şi economică a comunităţilor defavorizate), în mediul rural (dezvoltarea economiilor locale, infrastructura de servicii sociale nerezidenţiale care este deficitară în mediul rural, acţiuni destinate minorităţilor etnice ş.a), precum şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea conectivităţii între comunităţile rurale dezavantajate şi centrele urbane mai dezvoltate. C. Implementarea mai multor proiecte în domeniul serviciilor sociale, care vizează susţinerea sistemului de servicii sociale, dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost, întărirea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale, dezvoltarea sistemului de indicatori de incluziune socială, dezvoltarea serviciilor comunitare integrate, spre exemplu, în baza proiectului ce se implementează în perioada 2018-iulie 2022, în cadrul unui parteneriat între Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale în prezent, MMSS, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale în prezent, MEC, a proiectului "Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale", cod MySMIS 122607, la nivelul a 139 de comunităţi rurale şi mic urbane cu tip de marginalizare peste medie şi severă. D. Implementarea fondurilor europene din exerciţiul financiar 2014-2020 şi programarea fondurilor europene pentru perioada 2021-2027 (definirea priorităţilor de investiţii, a obiectivelor, a măsurilor, bugetului alocat fiecărei priorităţi de investiţie etc.) şi lansarea apelurilor aferente fondurilor europene destinate incluziunii sociale şi reducerii sărăciei în perioada 2015-2020, care au contribuit la finanţarea unui număr mare de proiecte din domeniul serviciilor sociale, economiei sociale, ocupării forţei de muncă, dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii etc. 2. Informaţii generale Sărăcia şi excluziunea socială sunt fenomene complexe, multifaţetate, ce reclamă, din partea autorităţilor guvernamentale şi locale, a mediului non-guvernamental şi al societăţii civile, măsuri continue de eradicare, adaptate însă permanent la noile valenţe şi factori de influenţă ale celor două fenomene. Inegalitatea veniturilor se află în strânsă legătură cu sărăcia, distribuţia veniturilor şi, în general, a averii, fiind una dintre cauzele cele mai importante care explică persistenţa sărăciei relative. Caseta 3. Sărăcia: o încălcare a drepturilor omului Noua abordare multidimensională a sărăciei realizează trecerea de la metodele de măsurare a acesteia în termeni strict monetari (de exemplu, venitul), la metode de măsurare care iau în consideraţie şi alţi indicatori corelaţi diferitelor capacităţi de care oamenii dispun şi pe care le pot utiliza pentru a nu se afla în situaţia de sărăcie, cum ar fi posibilitatea de a accesa un credit, educaţia ş.a. Sărăcia este astfel înţeleasă ca o lipsă a capacităţilor şi oportunităţilor necesare oamenilor pentru a trăi decent şi de a se dezvolta. Mai mult, din această perspectivă, unii autori*4) consideră că sărăcia nu este doar o problemă a lipsei de oportunităţi economice: aceasta implică o deprivare care derivă din nerespectarea de către state a obligaţiilor ce le incumbă din perspectiva respectării drepturilor omului. În acest sens, sărăcia poate fi definită ca o încălcare a drepturilor omului. *4) Afonso, A., Susana Sastre, S., Elementos para paliar la pobreza en Espa±a: anβlisis de la encuesta de condiciones de vida, UPM, 2017, p.10. Comisia Europeană utilizează Indexul de Progres Social*5) pentru a monitoriza, la nivel regional, progresul social, complementar progresului economic. În acest context, progresul social e definit precum "capacitatea unei societăţi de a satisface nevoile umane de bază ale cetăţenilor săi, de a stabili elementele care permit cetăţenilor şi comunităţilor să îmbunătăţească şi să susţină calitatea vieţii lor şi să creeze condiţiile pentru ca toţi indivizii să îşi atingă pe deplin potenţialul".*6) *5) https://ec.europa.eu/regional policy/en/information/maps/social progress *6) https://www.socialprogress.org/about-us În perioada reţinută pentru analiză, 2007-2018, România a avut constant un nivel al inegalităţii peste media europeană. În România, adâncirea inegalităţilor veniturilor între indivizi este o consecinţă a politicilor fiscal-bugetare şi salariale aplicate în perioada 2005-2008 care, pe fondul resurselor bugetare limitate, au accentuat disparităţile sociale din intervalele următoare de timp*7). *7) Institutul Naţional de Statistică al României, Tendinţe sociale, Ed. Institutului Naţional de Statistică, Bucureşti, 2019, p. 141. Coeficientul Gini a înregistrat valoarea de 35,9 în anul 2008 iar în anul 2015 valoarea de 37,4 (cu o creştere în perioada 2011-2015), s-a redus în perioada 2016-2017 şi în anul 2018 a atins valoarea de 35,1%, în creştere comparativ cu anii precedenţi (34,7%, în anul 2016, respectiv 33,1%, în 2017) şi apropiată de valoarea înregistrată în anul 2008. Evoluţia indicatorului S80/S20, cunoaşte în primii patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană o descreştere şi înregistrează în perioada 2011-2015 o tendinţă ascendentă similară coeficientului Gini (crescând de la valoarea de 6,2 la valoarea de 8,3), confirmând astfel adâncirea inegalităţilor în perioada 2011-2015. După o ameliorare în anul 2017, în pofida faptului că reducerea inegalităţilor a reprezentat un obiectiv important inclus în Programul de Guvernare 2018-2020*8), în anul 2018, totalul veniturilor unei cincimi din populaţia ţării (cu veniturile cele mai mari) era de 7,2 ori mai mare decât totalul veniturilor celor 20% de persoane cele mai sărace (cu veniturile cele mai mici) faţă de anul 2017 când indicatorul a cunoscut valoarea 6,5. *8) A se vedea în acest sens, Capitolul "Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale" din Programul de Guvernare 2018-2020 aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului. Potrivit indicatorului Gini, România cunoaşte printre cele mai mari rate ale inegalităţii din Uniunea Europeană*9) şi totodată, se numără printre puţinele state membre UE în care, în anul 2018, inegalitatea s-a adâncit faţă de anul precedent. *9) Cea mai mică valoare o înregistrează Cehia (3.3). La polul opus, Bulgaria înregistrează valoarea 7.7. Astfel, în materie de inegalitate socială, România se plasează pe locul al doilea în UE, după Bulgaria. 2.1. Concepte şi instrumente de măsurare a sărăciei şi excluziunii sociale Măsurarea sărăciei şi a evoluţiei sale, de o manieră riguroasă şi obiectivă, impune, pe de-o parte, definiţii operaţionale ale conceptului de sărăcie (inclusiv adaptate specificului naţional), iar pe de altă parte, metodologii care să includă şi dimensiunea dinamică, evolutivă a acestui fenomen. Literatura de specialitate distinge două mari categorii de înţelesuri acordate noţiunii de sărăcie*10): *10) Iglesia-Caruncho, M., Jaime, P., Castillo, M., Acabar con lapobreza. Un retopara la cooperacioninternacional, a 3-a Ediţie, IPADE şi EASP, Madrid, 2004, p.25 a) lipsa veniturilor şi/sau a bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor primare (hrană, îmbrăcăminte etc.) Din această categorie fac parte definiţiile care se raportează la un singur indicator de bunăstare, venitul sau consumul, individual sau familial, astfel sărăcia fiind înţeleasă ca o privare materială. Din această perspectivă se disting două niveluri ale sărăciei, sărăcia absolută şi sărăcia relativă. Sărăcia absolută (extremă sau severă) reprezintă acea situaţie în care veniturile individului sau familiei nu acoperă necesarul de alimente de bază. Situaţia în care veniturile individului sau familiei acoperă necesităţile primare ale individului (bunurile şi serviciile pentru obţinerea hranei, locuinţei, îmbrăcămintei), dar nu şi alte servicii la care are acces restul populaţiei, defineşte sărăcia relativă*11). *11) Ibidem. Concret, sărăcia absolută rezultă din numărul persoanelor care nu-şi pot permite un coş minim de bunuri consum, alimentare sau non-alimentare necesar pentru subzistenţă. Conform Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale*12), sărăcia absolută, respectiv severă, reprezintă situaţia persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult-echivalent*13) sunt mai mici decât pragul de sărăcie absolută (pragul superior), respectiv pragul de sărăcie severă (pragul inferior). *12) IMJS, Incluzunea socială, 2016, p.2. *13) Pentru stabilirea pragului de sărăcie, în statistica oficială a Uniunii Europene se utilizează noţiunea de venit disponibil pe adult- echivalent şi care reprezintă venitul total al gospodăriei împărţit la numărul de adulţi-echivalenţi. Noţiunea de adult-echivalent reprezintă o unitate convenţională prin care se transformă componenţa unei gospodării în funcţie de caracteristicile persoanelor care o compun, în conformitate cu concepţia că obţinerea şi utilizarea resurselor într-o gospodărie diferă de la o persoană la alta datorită vârstei, ocupaţiei etc. Pentru calcularea numărului de adulţi-echivalenţi dintr-o gospodărie EUROSTAT utilizează scala statistică de echivalenţă OECD modificată, ce se bazează pe următorii coeficienţi: 1,0 pentru prima persoană adultă din gospodărie (capul gospodăriei); 0,5 pentru următorii adulţi (persoane de 14 ani şi peste); 0,3 pentru copiii în vârstă de până la 14 ani. Conform legislaţiei româneşti*14), pragul sărăciei severe este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu un minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii egal cu cheltuielile efectuate de persoanele al căror consum alimentar este egal cu costul coşului alimentar. *14) Conform Hotărârii Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială, în anexa 2 a actului normativ costul coşului alimentar este estimat pentru a asigura necesarul de 2550 de calorii zilnic pe o persoană în funcţie de consumul populaţiei din decilele 2 şi 3 ale distribuţiei populaţiei după cheltuielile de consum. Pragul de sărăcie relativă numit şi pragul de risc de sărăcie reprezintă un nivel al veniturilor situat sub nivelul medianei*15) veniturilor unei populaţii şi reprezintă "linia de demarcaţie" a persoanelor defavorizate (sărace) de restul populaţiei (non-săracă). *15) Mediana este valoarea medie într-un grup de numere clasificate în ordinea dimensiunii Raportându-ne la noţiunea de "adult-echivalent", prin pragul de sărăcie trebuie înţeles nivelul veniturilor disponibile (exclusiv contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriei) pe adult-echivalent, faţă de care persoanele pot fi considerate sărace sau non-sărace. Persoane sărace sunt acele persoane ale căror venituri disponibil pe adult-echivalent sunt inferioare pragului de sărăcie determinat pentru un anumit an. Persoanele ale căror venituri disponibile pe adult-echivalent depăşesc pragul de sărăcie se consideră persoane non-sărace. b) lipsa capacităţilor şi opţiunilor pentru a obţine un nivel decent de trai (loc de muncă, sănătate, educaţie etc.). Din perspectiva abordării multidimensionale a sărăciei, un indicator complex al riscului de sărăcie sau excluziunii sociale cu aplicabilitate în Europa îl reprezintă indicatorul AROPE (At Risk Of Poverty or Social Exclusion)*16) care subsumează dimensiunea monetară şi cea materială a sărăciei la care adaugă o a treia dimensiune, cea a intensităţii muncii. *16) Indicatorul AROPE a fost stabilit în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru a măsura fenomenul sărăciei şi excluziunii sociale în statele membre ale Uniunii Europene. Strategia Europa 2020 este un program adoptat în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010 şi care reprezintă strategia de creştere economică a UE pentru decada 2010-2020. Caseta 4. Definiţii acordate indicatorilor de măsurare a fenomenului sărăciei şi excluziunii sociale*17) *17) A se vedea mai mult Institutul Naţional de Statistică al României, Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2017, Ed. Institutului Naţional de Statistică, Bucureşti, 2018. În Europa, potrivit metodei sărăciei relative agreate de EUROSTAT utilizată în toate statele comunitare şi care ia în calcul dimensiunea monetară a fenomenului sărăciei, pragul riscului de sărăcie este stabilit la 60% din mediana venitului disponibil pe adult-echivalent la nivel naţional. În categoria în risc de sărăcie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de sărăcie. Conform definiţiei acordate de EUROSTAT, deprivarea materială acoperă indicatori care se referă la situaţia de presiune economică şi la bunurile de folosinţă îndelungată. Persoanele care se confruntă cu deprivare materială severă dispun de condiţii de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor, la care se înregistrează cel puţin 4 din cele 9 elemente de deprivare şi nu îşi pot permite: 1) să plătească chiria sau facturile la utilităţi; 2) să asigure încălzirea adecvată a locuinţei; 3) să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute; 4) să mănânce carne, peşte sau un echivalent proteic în fiecare zi; 5) o săptămână de vacanţă departe de casă; 6) un autoturism; 7) maşină de spălat; 8) un TV color; 9) un telefon. AROPE (At Risk Of Poverty or Social Exclusion) este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene în cadrul Strategiei Europa 2020, fiind principalul indicator de promovare a incluziunii sociale şi reducere a sărăciei şi care conform definiţiei acordate de EUROSTAT reprezintă ponderea în total populaţie a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate în cel puţin una din următoarele trei situaţii: 1) au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie; 2) sunt în stare de deprivare materială severă; 3) trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Componentele indicatorului AROPE sunt: rata sărăciei relative (AROP)*18), rata de deprivarea materială severă (SDM) şi ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (VLWI). *18) Acronimul denumirii în limba engleză a indicatorului: At Risk of Poverty. În anul 2018, pragul sărăciei a fost de 9002 lei/an pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană, respectiv de 18905 lei/an pentru gospodăriile formate din doi adulţi cu doi copii cu vârsta sub 14 ani*19). *19) Institutul Naţional de Statistică al României, Tendinţe sociale, Ed. Institutului Naţional de Statistică, Bucureşti, 2019, p.133. Indicatori de măsurare a gradului de inegalitate din societate Indicele Pareto (20/80): Indicatorul poartă numele economistului Italian Vilfredo Pareto şi a fost sugerat la sfârşitul anului 1940 de către Joseph M. Juran (inginer american de origine română, membru de onoare al Academiei Române). În contextul analizei distribuţiei veniturilor şi a bogăţiei în rândul populaţiei din Italia, Pareto a observat că 20% din populaţie obţinea 80% din veniturile totale şi a observat o distribuţie similară cercetând şi situaţia altor state. Indicele S80/S20 (indicele inegalităţii veniturilor): măsoară inegalitatea veniturilor între cei mai bogaţi 20%, respectiv cei mai săraci 20% la nivel de ţară. Valoarea 1 a indicatorului înseamnă egalitate absolută, aşadar, cu cât creşte cu atât inegalitatea dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci oameni este mai mare. Coeficientul GINI: măsoară cât de mult se abate distribuţia veniturilor dintr-o ţară de la o distribuţie normală. Un indice GINI cu valoarea 0 înseamnă egalitate perfectă a veniturilor iar 100 inegalitate perfectă. 2.2. Fenomenul sărăciei şi excluziunii sociale. Privire generală la nivelul României Analiza evoluţiei indicatorului AROPE arată că în perioada 2007-2018 ponderea populaţiei aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din România a scăzut considerabil şi într-un ritm mai ridicat decât media UE28. Cu toate acestea, România continuă să se numere printre ţările cu ponderi mari ale populaţiei aflate în situaţie de risc, departe de media UE28 şi cu grupuri specifice aflate în situaţie de vulnerabilitate ridicată precum: copiii şi tinerii; locuitorii din mediul rural; persoanele cu dizabilităţi; persoanele cu un nivel scăzut de şcolaritate (maximum gimnaziu), familiile monoparentale care au copil/copii în întreţinere, familiile cu copii - în special cele cu trei copii sau mai mult; persoanele vârstnice singure sau dependente, cu nevoi de îngrijire de lungă durată. Ultimele date EUROSTAT disponibile cu privire la incidenţa riscului de sărăcie la nivelul populaţiei din statele membre UE scot în evidenţă gravitatea acestei problemei în rândul populaţiei din România. Astfel, în anul 2018, rata sărăciei relative, calculată ca medie pentru toate statele membre, la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, clasează România pe ultimul loc din acest clasament (23,5%), valoarea acestui indicator pentru UE28 fiind de 17,1% (Sursa: Eurostat, EU Survey on Incomeand Living Conditions (EU-SILC); http://ec.europa.eu/eurostat/data/database). Raportarea la pragul de 40% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, clasează România tot pe ultimul loc din acest clasament (12.6%), valoarea acestui indicator pentru UE28 fiind de 6,0%. În plus, în timp ce rata noastră de sărăcie calculată la pragul de 60% este cu aproximativ 38% mai mare decât media UE, rata sărăciei calculată la pragul de 40% depăşeşte media UE28 cu 110%. (Sursa: Eurostat, EU-SILC) Datele EUROSTAT pentru evoluţia ratei sărăciei relative în România, indiferent de pragul de venit pentru care s-au calculat (40%, 50%, 60% şi 70% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent), nu indică pentru anul 2018 o recuperare a valorilor înregistrate pentru acest indicator faţă de cele cunoscute înainte de criza economică şi financiară mondială (2008), ci dimpotrivă, le depăşim pentru pragurile de 40% şi 50%. (Sursa: Eurostat, EU-SILC) În intervalul 2007-2014 România a avut în fiecare an cel puţin 40% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială. Chiar în contextul în care, începând cu 2011 România a înregistrat creştere economică, numai în ultimii ani 2017 şi 2018 s-au înregistrat scăderi importante ale populaţiei expuse riscului de sărăcie sau excluziune. În termeni absoluţi, la nivelul anului 2018, 6.360.000 persoane erau expuşi sărăciei şi excluziunii sociale, fiind pentru prima dată când a scăzut sub şapte milioane, diferenţa faţă de media Uniunii Europene rămânând substanţială. (Sursa: Eurostat, EU-SILC) Rata sărăciei relative (calculată la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult- echivalent) a atins în anul 2018 valoarea de 23,5%, în scădere uşoară faţă de anul precedent, însă mai mare cu 1,9%, comparativ cu minimul înregistrat în perioada 2008-2018 de 21,6%, în anul 2010. (Sursa: Eurostat, EU-SILC) În anul 2018, pragul sărăciei a fost de 9002 lei/an pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană, respectiv de 18905 lei/an pentru gospodăriile formate din doi adulţi cu doi copii cu vârsta sub 14 ani. Prin urmare, 23,5% din populaţia României, adică aproximativ 4,6 milioane de persoane, au un venit disponibil mai mic decât 9002 lei anual*20). *20) Institutul Naţional de Statistică al României, Tendinţe sociale, Ed. Institutului de statistică, Bucureşti, 2019, p.133. Mai mult, evoluţia ratei sărăciei relative indiferent de pragul de venit pentru care s-au calculat (40%, 50%, 60% şi 70% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) arată un declin al bunăstării populaţiei din România, valorile indicatorului din anul 2018 situându-se peste cele înregistrate în anul 2010*21). Din coroborarea datelor privind rata sărăciei relative în statele membre ale UE şi la nivelul României pentru perioada 2008-2018, se poate concluziona că România prezintă nu doar o incidenţă crescută a populaţiei cu venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie (sărăciei monetară) faţă de celelalte state membre UE, ci şi faptul că sărăcia monetară afectează o mare parte a populaţiei. *21) Institutul Naţional de Statistică al României, Tendinţe sociale, Ed. Institutului Naţional de Statistică, Bucureşti, 2019, p.134. Din punct de vedere al indicatorului deprivării materiale severe, evoluţia sa pentru perioada 2007-2018 prezintă progrese semnificative, înregistrând o scădere continuă de la valoarea de 38% în anul 2007(în anul 2008 era 32,7%) la valoarea de 16,8 % în anul 2018. Practic, în anul 2018, în România, aproximativ 3,3 milioane de persoane se aflau în deprivare materială severă, numărul scăzând semnificativ din 2007 când aproximativ 8 milioane de persoane se aflau în această situaţie. O scădere importantă a avut loc şi după 2016, atunci când aproximativ 4,7 milioane de persoane se aflau în deprivare materială severă. În perioada analizată, valorile acestui indicator pentru România s-au situat cu mult peste media UE28 (Sursa: Eurostat, EU-SILC 2007-2018). În ceea ce priveşte procentul persoanelor deprivate material sever în funcţie de mediul de rezidenţă se observă că la nivelul mediei UE28 pentru anul 2017 diferenţele nu sunt semnificative între oraşele mari, oraşele mici şi rural. În România există o diferenţă importantă între urban (mare şi mic) şi rural: aproximativ 13% din populaţia urbană se afla în deprivare materială severă, comparativ cu 21% din cea rurală la nivelul anului 2018. Se poate constata faptul în toate tipurile de UAT-uri procentul persoanelor deprivate material sever a scăzut, însă cea mai semnificativă scădere a avut loc în oraşele mici şi suburbii. 3. Priorităţi-cheie. Grup ţintă. Scop. 3.1. Priorităţi-cheie Priorităţile avute în vedere de Strategie sunt generate de provocările specifice actualei stări de fapt privind sărăcia şi excluziunea socială în România şi care vizează, în principal, ocuparea, nivelul scăzut de educaţie şi formare, nevoile persoanelor dependente, îmbătrânirea populaţiei, dialogul social deficitar, necesitatea consolidării capacităţii administrative în sectorul muncă şi protecţie socială, în pofida progreselor obţinute prin implementarea Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi care, totodată sunt accentuate de criza economică ce se întrevede în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Necesitatea abordării integrate şi multidimensionale a acestor provocări reclamă, în acord cu priorităţile guvernamentale actuale în ceea ce priveşte incluziunea şi combaterea sărăciei, susţinerea următoarelor priorităţi-cheie: 1. Asigurarea dreptului la asistenţă socială şi a aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, sau în risc de excluziune socială, la nivelul fiecărei localităţi, prin: a. funcţionarea serviciului public de asistenţă socială (SPAS) în fiecare unitate administrativ- teritorială cu asistent social angajat/contractat; b. reglementarea prin lege a atribuţiilor de asistenţă socială care sunt partajate între stat şi autorităţile administraţiei publice locale la nivel de comună, oraş, municipiu şi judeţ, cu respectarea principiilor şi regulilor de descentralizare prevăzute de Codul Administrativ; c. sprijinirea acordării de către SPAS a serviciilor de asistenţă comunitară pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale; d. program naţional de sprijinire a SPAS în implementarea atribuţiei de iniţiere şi coordonare a măsurilor pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale prevăzută de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011 cu modificările şi completările ulterioare, de legile speciale şi de prezenta strategie; e. asigurarea din bugetul judeţean sau după caz, prin bugetul de stat, a sumelor necesare cheltuielilor de personal pentru asistenţii sociali din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială care deservesc localităţi defavorizate, pentru realizarea evaluărilor şi elaborarea planurilor de intervenţie, cu respectarea prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011 cu modificările şi completările ulterioare, şi asigurarea managementului de caz în cadrul serviciilor de asistenţă comunitară pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale; f. instituirea unui mecanism de indexare care determină revizuirea beneficiilor de asistenţă socială într-o manieră previzibilă şi acordarea acestora ca măsură de asistenţă socială în cadrul planului iniţial de intervenţie elaborat de asistentul social; g. funcţionarea consecventă şi eficientă a Mecanismului judeţean de incluziune socială; h. elaborarea şi implementarea de programe comunitare şi intercomunitare pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale care să acopere domeniile cheie în combaterea sărăciei şi excluziunii sociale: asistenţă socială, sănătate, educaţie, locuire, ocupare; i. sprijinirea dezvoltării de servicii sociale publice şi private, creşterea accesului la servicii sociale, de ocupare şi de sănătate, de calitate şi sustenabile; j. reducerea disparităţilor între copiii în risc de sărăcie şi/sau excluziune socială şi ceilalţi copii; k. asigurarea accesului egal la educaţie, favorabilă incluziunii, dar şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, cu accent pe accesul la educaţia timpurie, pe prevenirea neşcolarizării, a abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, precum pe îmbunătăţirea accesului şi a participării la educaţie a elevilor dezavantajaţi socio-economic, a elevilor de etnie romă şi/sau a celor cu dizabilităţi şi/sau CES; l. asigurarea accesului la locuire decentă, inclusiv prin îmbunătăţirea accesului la locuinţe sociale şi tarife sociale pentru utilităţi; m. combaterea efectelor excluziunii sociale asupra persoanelor vârstnice (mai ales dependente) aflate în risc de sărăcie sau în altă situaţie de vulnerabilitate; n. reducerea sărăciei şi integrarea socio-economică a persoanelor din comunităţile marginalizate, inclusiv cele în care există populaţie de etnie romă; 2. reducerea disparităţilor sociale şi economice la nivelul comunităţilor locale, prin plasarea dezvoltării locale sub responsabilitatea comunităţii; 3. consolidarea şi sprijinirea antreprenoriatului social şi a economiei sociale; 4. îmbunătăţirea mecanismelor de dialog social; 5. îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor active de ocupare bazate pe dialog social real, printr-o mai bună integrare cu educaţia şi serviciile sociale, cu accent pe valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii, precum şi pe creşterea capacităţii de inserţie profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi a lucrătorilor în vârstă; 6. îmbunătăţirea protecţiei sociale pentru cei care sunt încadraţi în muncă precară şi/sau informală, a muncitorilor expuşi abuzurilor din partea angajatorilor sau intermediarilor care facilitează procesul de angajare, a şomerilor şi a persoanelor cu venituri reduse. Procesul de fundamentare şi elaborare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 a avut drept repere direcţiile şi obiectivele următoarelor documente strategice de referinţă elaborate până la această dată: ● Obiectivele de Politică (OP) ale Uniunii Europene; ● Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei; ● Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and SociaL Committee and the Committee of the Regions "Youth Employment Support: a Bridge to Jobs for the Next Generation", COM(2020) 276 final; ● Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, "Conturarea viitorului digital al Europei", C0M/2020/67 final; ● Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European, Planul de acţiune al UE 2017-2019 "Combaterea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi", C0M/2017/0678 final; ● Agenda 2030, adoptată prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015; ● Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, "Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030pentru Dezvoltare Durabilă"; ● Pilonul European al Drepturilor Sociale, adoptat la data de 17 noiembrie 2017 de către Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană; ● Agenda Urbană a Uniunii Europene; ● Strategia Europa 2020; ● Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înfiinţarea unei garanţii pentru tineret; ● Programul Comunitar "Conecting Europe Facility" (CEF) TELECOM; ● Documentele rezultate în urma procesului Semestrul European; ● Programul de Guvernare; ● Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; ● Planul strategic instituţional al Ministerului Muncii şi Justiţiei*22) Sociale, 2018-2021; *22) Denumirea actuală este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. ● Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020; ● Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020; ● Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020; ● Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020; ● Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 - 2020; ● Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021; ● Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024; ● Strategia Naţional Antidrog pentru perioada 2013-2020 ● Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a scolii; ● Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2017-2020. 3.2. Grup ţintă Grupul ţintă al Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 şi al Planului este reprezentat de persoanele sărace şi aflate în risc de excluziune socială, inclusiv al persoanelor care, din cauza unor circumstanţe neprevăzute se confruntă cu situaţii tranzitorii de sărăcie sau excluziune socială. Grupul ţintă include şi comunităţile dezavantajate/marginalizate. Obiectivele şi măsurile specifice ale documentelor strategice sus menţionate au în vedere următoarele categorii: - Persoanele aflate în risc de sărăcie (AROP)/sărăcie relativă - venituri care se situează sub pragul de 60% din venitul median, exprimat per adult echivalent. Astfel, obiectivul este ca până în anul 2027 să se obţină reducerea numărului acestor persoane cu minim 7% faţă de valoarea de referinţă aferentă anului 2020. Concomitent cu reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie relativă obiectivul Strategiei este de a reduce nivelul de inegalitate a veniturilor, măsurat prin indicele Gini. – Persoanele aflate în deprivare materială severă (DMS). În anul 2018, aproximativ 3,2 milioane de persoane se aflau în DMS, însă având în vedere trendul de scădere (în anul 2007 aproximativ 8 milioane de persoane se aflau în DMS, iar în 2016 aproximativ 4,7 milioane) obiectivul este ca până în anul 2027 să se obţină reducerea numărului acestor persoane cu cel puţin 20% faţă de valoarea de referinţă aferentă anului 2020. – Persoane care locuiesc în gospodării cu intensitate scăzută a muncii (ISM). În anul 2018 aproximativ 1,1 milioane de persoane locuiau în gospodării ISM, obiectivul pentru 2027 fiind reducerea numărului acestor persoane cu cel puţin 20% faţă de valoarea de referinţă aferentă anului 2020. – Persoane care sunt considerate ca aparţinând unor grupuri vulnerabile: copii şi tineri aflaţi în perioada de pregătire a reintegrării în societate după o perioadă de protecţie specială (inclusiv lipsiţi de sprijin parental); persoane vârstnice (singure sau dependente şi/sau cu nevoi de îngrijire de lungă durată); persoane cu dizabilităţi (copii şi adulţi); persoane cu un nivel scăzut de şcolaritate; şomeri de lungă durată; persoane de etnie romă care sunt victime directe sau indirecte ale unor discriminări pe criterii etnice; persoane fără adăpost; persoane lipsite de libertate; persoane liberate, aflate în perioada de reintegrare socială; imigranţi aflaţi în situaţie de vulnerabilitate; inclusiv solicitanţi de azil şi străini care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România; persoane consumatoare de droguri etc.). – Persoane care din cauza unor circumstanţe neprevăzute se confruntă cu situaţii tranzitorii de sărăcie monetară (generate în principal de lipsa veniturilor) sau de excluziune socială. – Persoane care locuiesc în zone urbane sau rurale marginalizate; În această situaţie, grupul ţintă este chiar comunitatea marginalizată/dezavantajată. Când într-o comunitate, numărul persoanele vulnerabile sau considerate vulnerabile, măsurat prin indicatorii referitori la capitalul uman, condiţii de locuire şi ocupare în sectorul formal, depăşeşte un prag naţional, ea însăşi devine vulnerabilă. Persoanele care locuiesc în aceste zone urbane sau rurale marginalizate, devin vulnerabile doar pentru că locuiesc în aceste zone şi sunt deservite de servicii publice de interes local insuficient dezvoltate sau care nu dispun de resursele umane şi financiare necesare. Una dintre cauzele care au condus la această situaţie este faptul că instrumentele de implementare pe de o parte, a principiului subsidiarităţii, iar pe de altă parte, a principiului descentralizării şi regulilor procesului de descentralizare, nu s-au dezvoltat într-o cronologie care să permită cea mai eficientă implementare. Asistenţa socială a fost un serviciu public descentralizat, înainte ca principiile şi regulile procesului de descentralizare, în vigoare la această dată, să fie reglementate. Indiferent de dimensiunea/rangul/categoria unităţii administrativ-teritoriale, drepturile cetăţenilor la servicii de interes public sunt aceleaşi. Şi cetăţenii din comune şi cei din municipii ar trebui să aibă acces la aceleaşi servicii publice de interes local, în principalele domenii prevăzute la art. 129 alin. (7) din Codul Administrativ, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea includ: 1. educaţia, 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea, locuinţele sociale, dezvoltarea urbană, cultura, tineretul, sportul etc. Serviciul public de asistenţă socială are scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială şi de a acorda cel puţin serviciile de asistenţă comunitară. Serviciul de asistenţă comunitară, SPAS realizează acele activităţi/servicii care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială şi pe care, în clasificarea serviciilor sociale reglementată în anul 2003, prin Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se regăseau, la acea dată, sub denumirea de servicii sociale cu caracter primar, respectiv: a) activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup; b) activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii; c) măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială; d) măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză; e) măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; f) activităţi şi servicii de consiliere; g) măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale; h) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. 3.3. Scop Scopul final al Strategiei este reducerea ponderii populaţiei aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027, cu cel puţin 7% faţă de anul 2020. 4. Definirea problemei Pe baza studiului "ANALIZA-DIAGNOSTIC PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ŞI SITUAŢIA GRUPURILOR VULNERABILE ÎN ROMÂNIA 2019", realizat de SNSPA şi a datelor administrative deţinute de MMSS a fost identificat următorul set de probleme: - Alături de Bulgaria, România s-a aflat constant printre ţările cu cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu menţiunea că ritmul de scădere a fost mai rapid în Bulgaria. În România, în intervalul 2007-2014 a avut în fiecare an cel puţin 40% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială. Chiar în contextul în care, începând cu 2011, România a înregistrat creştere economică, numai în ultimii ani, 2017 şi 2018, s-au înregistrat scăderi importante ale populaţiei expuse riscului de sărăcie sau excluziune. Diferenţa faţă de media Uniunii Europene rămâne substanţială, România fiind alături de Bulgaria şi Grecia, una dintre ţările cu cea mai mare pondere a populaţiei aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială. În termeni absoluţi, la nivelul anului 2018, 6.360.000 persoane erau expuse sărăciei şi excluziunii sociale, fiind pentru prima dată când cifra a scăzut sub şapte milioane. Referitor la sistemul de asistenţă socială: - Serviciul public de asistenţă socială nu este accesibil tuturor cetăţenilor din fiecare unitate administrativ-teritorială. Deşi asistenţa socială este parte din pachetul minim de servicii publice, necesar şi obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial, obligaţia înfiinţării SPAS în fiecare UAT fiind prevăzută de Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare totuşi dintr-un număr de 3181 de unităţi administrativ-teritoriale la care adăugăm şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale Municipiului Bucureşti, la nivelul lunii iunie 2020, datele de evidenţă din registrul electronic unic al serviciilor sociale identifică doar un număr de 873 de servicii publice de asistenţă socială au obţinut certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale, în baza prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce reprezintă numai 29% din comunităţi. Dintre cele 873 de SPAS, numai 29 au înfiinţat serviciul de asistenţă comunitară. Cu ocazia controlului de fond al Serviciilor publice de asistenţă socială, realizat în anul 2018 de MMSS prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială s-a constatat numărul mic al UAT care au înfiinţat şi acreditat SPAS, numărul mic de servicii sociale înfiinţate de acestea, precum şi faptul că, deşi asistentul social este veriga cheie în implementarea politicilor de asistenţă socială, numai 17 % din SPAS respectă raportul de 1 asistent social la 300 de persoane beneficiare; de asemenea, personalul care îndeplineşte atribuţii de asistenţă socială fie nu are studii de specialitate, fie nu este informat, îndeplinind sarcini care nu au legătură cu domeniul. – Deşi, în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistenţă socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 797/2017, pentru aprobarea regulamentelor - cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare, acesta are obligaţia publicării informaţiilor pentru beneficiari pe pagina de internet sau afişării acestora, sunt pagini de internet ale primăriilor care nu conţin deloc, sau nu conţin suficiente informaţii, iar acestea nu sunt întotdeauna publicate în format uşor de citit; legislaţia în vigoare toate instituţiile publice au obligaţia accesibilizării paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal şi utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice. – Sistemul de asistenţă socială are o componentă dominantă (dar nu şi generoasă şi acoperitoare) de beneficii şi ajutoare de diferite tipuri, în condiţiile în care sistemele contemporane ale ţărilor europene dezvoltate se îndreaptă spre o paradigmă a serviciilor sociale centrate pe prevenţie, consiliere, educaţie - informare cu scop profilactic; – Alocările din PIB privind sistemul de protecţie socială au nivelul cel mai scăzut din UE, ceea ce cauzează un impact scăzut privind scoaterea din sărăcie a beneficiarilor de transferuri sociale; – Peste 3/4 dintre beneficiarii de ajutor social, la nivelul anului 2018, se află în judeţe cu nivel redus de dezvoltare economică, peste 80% se regăsesc în mediul rural; – Există disparităţi semnificative la nivel teritorial (inclusiv din perspectiva dimensiunii populaţiei deservite) şi din perspectiva tipului de servicii sociale licenţiate existente; Furnizarea de servicii sociale rămâne în mare măsură insuficientă, în special în zonele rurale*23); *23) https://ec.europa.eu/mfo/sites/mfo/files/2020-european-semester-country-report-românia ro.pdf – Concentrarea serviciilor furnizate la nivelul serviciilor publice de asistenţă social (SPAS), dintre care nu toate acreditate, până la nivel de municipiu şi la nivelul comunităţilor mari (peste 100.000 locuitori); – În mediul rural, furnizarea serviciilor se bazează predominant pe furnizori privaţi, dar gradul de licenţiere a acestora este scăzut; – Subreprezentarea serviciilor pentru anumite grupuri de vulnerabile, respectiv solicitanţii de azil şi persoane care au primit o formă protecţie în România, persoanele fără adăpost, victimele traficului de persoane, victimele violenţei domestice, tinerii în dificultate, persoanele în situaţie de dependenţă şi persoane afectate de situaţii de calamitate. Referitor la ocuparea forţei de muncă: - Deşi rata ocupării forţei de muncă este apropiată de 70%, există disparităţi în funcţie de sex (în defavoarea femeilor), mediu de rezidenţă (în defavoarea celor din rural), nivel de şcolaritate (în defavoarea celor cu maximum studii gimnaziale). România are o pondere foarte ridicată a lucrătorilor pe cont propriu şi a celor familiali neremuneraţi. Referitor la sistemul de educaţie: - Procentul ridicat de tineri aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială este corelat cu părăsirea timpurie a şcolii (PTŞ), care a rămas crescută în ultimii ani, predominant în mediul rural. Aproximativ 4 din 10 elevi de 15 ani care sunt în învăţământ sunt analfabeţi funcţional. Copiii proveniţi din familii dezavantajate au şanse mai mari să nu aibă competenţe de bază, întărind ideea că învăţământul este inechitabil din perspectiva asigurării de oportunităţi educaţionale egale tuturor elevilor; – Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială scade pe măsură ce persoanele au un nivel educaţional mai ridicat. Referitor la sistemul de sănătate: - România are printre cele mai scăzute speranţe de viaţă la naştere, iar în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sănătoasă, România cu o speranţă de viaţă sănătoasă*24) de 60,2 ani în anul 2019 se situează sub media UE27 (64,6 ani în 2019). Deşi a scăzut de la 9,8 decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi-vii la 5,8 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii în ultimii 10 ani, rata mortalităţii infantile rămâne în continuare printre cele mai mari din Europa. În ceea ce priveşte nevoile neîndeplinite pentru sănătate în România cele mai importante motive sunt de natură financiară, în special pentru persoanele care au un nivel de şcolaritate scăzut. *24) Sursa: Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/web/health/data/database Referitor la locuire: - În pofida celei mai mari rate de proprietari de locuinţe, rata de supraaglomerare din România este printre cele mai mari din Europa, în special în cazul familiilor cu copii. 56% din populaţia care se află sub pragul sărăciei locuieşte într-o gospodărie supraaglomerată. Tinerii şi în general persoanele aflate în risc de sărăcie sunt într-o mai mare măsură în risc de a se afla în situaţia de a fi deprivaţi sever de locuinţă. Din perspectiva modului în care Pandemia SARS-CoV-2 a afectat accesul cetăţenilor la serviciile de interes public general - asistenţă socială, educaţie şi formare din întreaga lume şi din UE, există un risc crescut al polarizării sociale în condiţiile în care nedeţinerea unei conexiuni la internet poate reprezenta o barieră în accesul la aceste servicii. Prin urmare, inclusiv definirea nivelului minim de trai necesită adaptare la noile condiţii impuse de riscurile sanitare. O altă barieră în accesul la serviciile publice de interes general, o poate reprenta neaccesibilizarea informaţiei publicată pe paginile de internet ale instituţiilor publice, prin utilizarea modului de editare uşor de citit. 4.1. Evoluţii privind sărăcia şi excluziunea socială în România (în funcţie de gen, grupe de vârstă, nivel de şcolaritate şi mediu de rezidenţă) A. Pe categorii de vârstă În România categoria de vârstă cea mai afectată de sărăcie este cea a populaţiei de minori (32% în anul 2018), urmată îndeaproape de cea a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani (26,6% în anul 2018), valori ce depăşesc media sărăciei relative înregistrată la nivelul României pentru anul 2018 (23,5%). Pentru celelalte categorii de vârstă (25-49 ani, 50-64 ani, peste 65 de ani), în anul 2018, rata sărăciei cunoaşte valori situate sub media sărăciei relative, cea mai mică valoare fiind înregistrată pentru persoanele cu vârsta cuprinsă în intervalul 50-64 ani dar care, la rândul ei, cunoaşte un trend ascendent începând cu anul 2015. O evoluţie îngrijorătoare a acestui indicator se constată pentru persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani, care, după cinci ani de scădere (2008-2012), începând cu anul 2013 cunoaşte un trend ascendent, crescând continuu de la valoarea de 14,5% în anul 2013 la valoarea de 22,8% în anul 2018. Dacă analizăm rata sărăciei ancorată la pragul de sărăcie din 2008 după vârstă, tendinţa cea mai surprinzătoare se referă la cea mai puternică perioadă de recuperare a indicatorului care se înregistrează pentru populaţia cu vârstă mai mare de 65 de ani (de la 26,5% în anul 2008 la 3,5 % în anul 2018). Pentru populaţia minoră (0-17 ani), indicatorul scade la mai mult de jumătate din valoarea înregistrată în anul 2008, adică de la 33,3% (2008) la 15,1 % (2018). La nivelul anului 2019, rata deprivării materiale severe pe grupe de vârstă era de 17,7% pentru persoanele sub 18 ani, de 13,2% pentru persoanele între 18 şi 64 ani şi de 15,9% pentru persoanele peste 65 ani. B. În funcţie de gen Din evoluţia indicatorului AROPE şi a celor trei componente care-l compun pe perioada 2017-2018, reiese faptul că, din punctul de vedere al distribuţiei în funcţie de gen, în România femeile se află într-o mai mare măsură în risc de sărăcie sau excluziune socială decât bărbaţii (33,9 % valoarea pentru femei faţă de 31% valoarea pentru bărbaţi, în anul 2018). Rata de deprivare materială severă măsurată în anul 2018, prezintă valoarea de 17,2% pentru femei faţă de 16,3% pentru bărbaţi, în scădere faţă de anul 2017 când atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, indicatorul a cunoscut o valoare unică, de 19,7%. Din perspectiva subindicatorilor care compun indicatorul "rata de deprivare materială", în perioada 2017-2018 s-au înregistrat în general scăderi ale acestor variabile, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Se constată însă o creştere pentru bărbaţi în ceea ce priveşte arieratele la facturile de utilităţi (de la 15,3% la 16,9%) faţă de o valoare constantă înregistrată pentru femei (18,5%). În ceea ce priveşte ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (0-59 ani) valorile măsurate pentru acest indicator în anul 2018, sunt următoarele: 8,2% pentru femei şi 6,6% pentru bărbaţi. Tabel 1. Indicatori asupra riscului de sărăcie sau excluziune socială, după gen (%) Sursă: EU-SILC (Eurostat, 2017-2018)
┌───────┬────────────────────┬────┬────┐
│ │ │2018│2017│
│ │ │(%) │(%) │
├───────┼────────────────────┼────┼────┤
│ │ponderea în total │ │ │
│ │populaţie a │ │ │
│ │persoanelor aflate │ │ │
│ │în risc de sărăcie │31.0│34.9│
│ │sau excluziune │ │ │
│ │socială │ │ │
│ │(AROPE) │ │ │
│ ├────────────────────┼────┼────┤
│ │rata sărăciei │ │ │
│ │relative │22.5│22.9│
│Bărbaţi│(AROP) │ │ │
│ ├────────────────────┼────┼────┤
│ │rata de deprivarea │16.3│19.7│
│ │materială severă │ │ │
│ ├────────────────────┼────┼────┤
│ │ponderea persoanelor│ │ │
│ │care trăiesc în │ │ │
│ │gospodării cu │6.6 │6.2 │
│ │intensitate foarte │ │ │
│ │redusă │ │ │
│ │a muncii (0-59 ani) │ │ │
├───────┼────────────────────┼────┼────┤
│ │ponderea în total │ │ │
│ │populaţie a │ │ │
│ │persoanelor aflate │33.9│36.5│
│ │în risc de sărăcie │ │ │
│ │sau excluziune │ │ │
│ │socială (AROPE) │ │ │
│ ├────────────────────┼────┼────┤
│ │rata sărăciei │ │ │
│ │relative │24.5│24.2│
│Femei │(AROP) │ │ │
│ ├────────────────────┼────┼────┤
│ │rata de deprivarea │17.2│19.7│
│ │materială severă │ │ │
│ ├────────────────────┼────┼────┤
│ │ponderea persoanelor│ │ │
│ │care trăiesc în │ │ │
│ │gospodării cu │8.2 │7.7 │
│ │intensitate foarte │ │ │
│ │redusă │ │ │
│ │a muncii (0-59 ani) │ │ │
└───────┴────────────────────┴────┴────┘
Analizând comparativ datele din tabelul 1 se poate concluziona, că în ansamblu, nu se înregistrează discrepanţe majore în ceea ce priveşte rata sărăciei relative (sub 60% din venitul median) între femei şi bărbaţi, însă pentru categoria populaţiei minore şi a tinerilor cu vârstă cuprinsă între 18 ani şi 24 de ani, rata riscului de sărăcie tinde să fie mai mare în rândul celor de sex feminin. Analiza ratei sărăciei relative pe grupe de vârstă însă pune în evidenţă o diferenţă îngrijorătoare în rândul populaţiei cu vârstă mai mare de 65 de ani, în sensul în care rata sărăciei relative în rândul celor de sex feminin este cu aproximativ 73% mai mare decât cea înregistrată pentru bărbaţi. C. În funcţie de tipul de gospodărie Gospodăriile cu cele mai mari valori ale ratei sărăciei relative sunt în ordine: familiile formate din doi adulţi şi trei copii sau mai mulţi (53,4%); urmate de persoanele singure cu copii dependenţi (41,6%) şi femeile singure (37,2%), ultimele în clasament situându-se gospodăriile cu doi adulţi şi un copil dependent (15,4%). Prin comparaţie, indicatorul măsurat pentru bărbaţii singuri indică valoarea de numai 23,5%. În România, diferenţa între o familie formată din doi adulţi şi un copil dependent (15,4%) şi o familie formată din doi adulţi şi doi copii dependenţi este importantă (26,6%). Practic, pentru o familie formată din doi adulţi şi un copil dependent care doreşte să aibă şi alţi copii este supusă unei creşteri a riscului de sărăcie cu aproximativ 73% pentru al doilea copil şi ulterior, cu 100% pentru al treilea copil. Pentru anul 2018, diferenţele semnificative ale riscului de sărăcie înregistrate în funcţie de tipurile de gospodării se suprapun doar parţial cu diferenţele pe grupe de vârstă, în general pentru populaţia minoră şi familiile cu adulţi tineri şi copii. Valorile înregistrate pentru gospodăriile formate din doi adulţi şi minimum trei copii dependenţi sunt net superioare şi nu se suprapun peste nicio valoare a ratei sărăciei relative pe diferitele categorii de vârstă. Conform Eurostat*25), la nivelul anului 2019, rata deprivării materiale severe pe tipuri de gospodării era de 19,2% pentru persoanele singure cu copii dependenţi, de 20,3% pentru femei singure, de 21,7% pentru bărbaţii singuri, de 13,4% pentru doi adulţi, din care unul cu vârsta peste 65 ani; de 10,8% de doi adulţi cu un copil dependent; de 28,6% de doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi. *25) https://ec.europa.eu/eurostat/web/income-and-living-conditions/data/main-tables Doar 53,4% dintre gospodăriile din România au acces la internet, potrivit INS, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în anul 2019. Dintre acestea 65,4 sunt în mediul urban. D. În funcţie de nivelul educaţional atins Nivelul de şcolarizare este un factor important care influenţează probabilitatea unei persoane de a se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială. La nivelul UE28, cei care au cel mult studii gimnaziale au o şansă mai mare să fie în risc de sărăcie sau excluziune socială (34%), urmaţi de cei cu studii liceale (21%) şi postliceale şi de cei cu educaţie terţiară (11%). Aceste diferenţe au rămas constante în întreg intervalul analizat 2010-2017. În anul 2018, legătura între educaţie şi sărăcie este mult mai puternică, astfel că 55% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială au cel mult şcoală gimnazială, 25% au liceu sau post-liceală şi numai aproximativ 6% sunt cu studii universitare. Aşadar, comparativ cu media UE28, România are un procent asemănător de populaţie cu studii medii şi universitare în risc de sărăcie sau excluziune socială, diferenţa mai mare fiind în cazul populaţiei care are un nivel de şcolaritate scăzut. În intervalul analizat se observă, de asemenea, faptul că România a înregistrat progrese pentru toate categoriile de populaţie în intervalul 2007-2018, cu menţiunea că în cazul celor cu un nivel scăzut de şcolaritate, populaţia aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2017 şi 2018 (tabel 2). Tabelul 2. Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale în funcţie de nivelul de şcolaritate (populaţia peste 18 ani) % Sursă: Eurostat EU-SILC [ilc_peps04]
┌────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │2007│2008│2009│2010│2011│2012│2013│2014│2015│2016│2017│2018│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│UE28 (Cel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mult şcoală │.. │.. │.. │32.7│34.2│34.8│34.9│34.8│34.5│34.8│34.3│33.6│
│gimnazială) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│UE28 (Liceu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau │.. │.. │.. │21.8│22.5│23.3│23.3│22.8│22.1│21.6│21.2│20.3│
│post-liceal)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│UE28 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(Educaţie │.. │.. │.. │10.8│11.8│12.0│11.8│12.0│11.7│11.7│11.0│10.9│
│terţiară) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│RO (Cel mult│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcoală │67.1│62.4│59.4│57.9│56.3│56.9│56.7│57.1│50.1│51.0│56.2│54.5│
│gimnazială) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│RO (Liceu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau │36.8│34.0│33.4│33.4│33.9│37.1│35.0│33.8│29.3│29.2│28.7│24.9│
│post-liceal)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│RO (Educaţie│9.8 │7.9 │11.1│10.3│11.1│12.9│11.7│9.8 │8.3 │11.9│7.1 │5.9 │
│terţiară) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
E. În funcţie de nivelul de urbanizare Gradul de urbanizare (DEGURBA*26)) reprezintă una din clasificările utilizate de statistica europeană (Eurostat) pentru observarea analitică şi descriptivă a zonelor urbane şi rurale*27) şi care se fundamentează pe grila de populaţie. În România*28), conform acestei clasificări au fost identificate trei categorii de unităţi administrative: *26) Acronim "The Degree of urbanisation" (traducerea în limba engleză a denumirii "gradul de urbanizare"). *27) Ultima versiune a acestei clasificări este realizată pe gridul de populaţie realizat pe baza datelor de la recensămintele din 2011 şi pe limitele unităţilor administrative locale (LAU) din 2016. Un grid de populaţie reprezintă o reţea compusă din grupări de celule care se suprapun unui anumit teritoriu, pentru care se colectează informaţii referitoare la numărul de locuitori. Eurostat utilizează gridul cu suprafaţă pătrată cu latura de 1 km. *28) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Raport privind starea teritoriului, 2017, p.13, online la adresa https://www.mlpda.ro/userfiles/Raport%20privind%20starea%20teritoriului%202017.pdf. a) oraşe mari (areale dens populate: peste 1500 locuitori/kmp): municipiul Bucureşti şi cea mai mare parte a reşedinţelor de judeţ, cu excepţia municipiilor Alexandria, Slobozia, Miercurea Ciuc, Zalău şi Sfântu Gheorghe; b) alte oraşe şi suburbii (areale cu densitate intermediară: 300-1500 locuitori/kmp): 405 unităţi administrativ- teritoriale dintre care 202 de municipii şi oraşe; c) zone rurale (areale slab populate: sub 300 locuitori/kmp): restul de 2741 de unităţi administrativ-teritoriale dintre care 82 sunt oraşe. Aşa cum se observă şi în tabelul 3 la nivelul mediei europene nu există disparităţi între cele trei categorii de unităţi administrative, însă, în cazul României se păstrează o diferenţă importantă între mediul rural şi cel urban. De asemenea există o diferenţă importantă între oraşele mari, pe de o parte şi pe de altă parte, oraşele mici şi suburbii*29), însă diferenţa s-a redus în perioada 2007-2018. De altfel, reducerea cea mai semnificativă a populaţiei care se află în risc de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale din categoria "oraşe mici şi suburbii", în special în perioada 2017-2018. *29) Prin noţiunea de suburbie se înţelege o subdiviziune a oraşului generată de expansiunea pe orizontală a acestuia. Suburbiile pot fi definite utilizându-se diferite criterii, precum cel al populaţiei (în general, între 5000 şi 40000 de locuitori) sau se pot identifica cu localităţile care aparţin din punct de vedere administrativ oraşului sau cu cartierele oraşului. Tabelul 3. Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale în funcţie de gradul de urbanizare (%) Sursă: Eurostat EU - SILC [ilc_peps13]
┌─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │2007│2008│2009│2010│2011│2012│2013│2014│2015│2016│2017│2018│
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│UE28 │.. │.. │.. │22.7│23.4│24.8│24.6│24.3│24.0│23.5│22.6│.. │
│(oraşe) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│UE28 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(oraşe │.. │.. │.. │20.4│21.4│22.5│22.1│22.2│22.1│21.6│21.0│.. │
│mici şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suburbii)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│UE28 │.. │.. │.. │29.1│29.2│27.0│27.5│27.1│25.5│25.5│23.9│.. │
│(rural) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│RO │31.3│28.4│30.3│29.1│28.8│31.2│33.0│27.2│24.1│24.3│19.6│18.6│
│(oraşe) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│RO (oraşe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mici şi │55.9│43.4│30.7│39.6│41.3│35.3│33.4│32.5│30.5│33.3│30.5│24.9│
│suburbii)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│RO │56.6│53.7│50.9│48.8│48.0│56.6│52.7│51.9│50.8│51.7│48.5│45.5│
│(rural) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
4.2. Situaţia copiilor expuşi riscurilor de sărăcie şi excluziune socială Conform celor mai recente date EUROSTAT disponibile pentru toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în anul 2017, valorile ratei sărăciei relative calculate la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent pentru aceste state plasează România pe ultimul loc în clasamentul UE28 Sursă: Eurostat, EU-SILC România ocupă aceeaşi poziţie în anul 2017 şi în clasamentele UE28 stabilite pentru rata sărăciei relative calculate la pragul de 50%, respectiv 40%, însă această rată se depreciază. Astfel, dacă pentru pragul de 60%, raportul valorilor cunoscute de acest indicator pentru UE28, respectiv România este de 1:1.6, pentru pragul de 50%, valoarea înregistrată pentru România (17,6%) dublează media UE28 (10,6%), iar pentru pragul de 40%, valoarea înregistrată pentru România (12,1%) aproape dublează media UE28 (6,0%). Rata sărăciei relative în rândul copiilor din România, calculată la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent este cu peste 40% mai mare faţă de valoarea înregistrată în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani; cea calculată la pragul de 50% aproape dublează valoarea înregistrată în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani; iar cea calculată la pragul de 40% aproape triplează valoarea observată la populaţia de peste 65 de ani. (Sursa: Eurostat, EU-SILC). Această concluzie este întărită şi de analiza riscului de sărăcie sau excluziune socială în funcţie de vârste, care scoate în evidenţă faptul că în România copiii (0-17 ani) se află într-o mai mare măsură în risc de sărăcie decât adulţii (18-64 ani) şi vârstnicii (65+). În toate ţările Uniunii Europene copiii sunt cel mai vulnerabil grup, media UE28 (24,2% în anul 2018) ilustrând faptul că 1 din 4 copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, însă în România situaţia este mai precară, 2 din 5 copii aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială (38.1% în anul 2018). (Sursa: Eurostat, EU-SILC). Peste 30% dintre copii (32,2% fete şi băieţi) care au fost în sărăcie relativă în anul 2017 s-au aflat în aceeaşi situaţie în cel puţin doi din cei trei ani anteriori. În anul 2018 situaţia copiilor care au fost în sărăcie relativă s-a îmbunătăţit, procentul scăzând la valoarea de 32,0%, adică cu 0,2 pp faţă de anul 2017. Faţă de celelalte grupe de vârstă, categoria copiilor înregistrează în anul 2018 un procent al ratei sărăciei relative persistente cu aproape 50% mai mare faţă de categoria tinerilor (18-24 de ani) şi a persoanelor adulte cu vârsta cuprinsă între 25 şi 49 de ani. (Sursa: Eurostat, EU-SILC). Fenomenul sărăciei în rândul copiilor (0-17 ani) este influenţat totodată de o serie de caracteristici cum ar fi subcategoria de vârstă, tipul gospodăriei, numărul de copii dependenţi dintr-o gospodărie, situaţia profesională a părinţilor sau fluxul migrator. a. în funcţie de tipul gospodăriei În perioada analizată 2008-2018, rata sărăciei relative în rândul copiilor (0-17 ani) care trăiesc în familii cu 1 sau 2 copii dependenţi şi în general în gospodării cu copii dependenţi, s-a situat pe toată această perioadă sub media de la nivelul României. În ceea ce priveşte rata sărăciei relative în rândul copiilor care trăiesc în familii monoparentale, după o revenire semnificativă în anul 2014 şi 2017, în anul 2018 a depăşit cu 30% media indicatorului la nivelul României. Singura categorie de gospodării pentru care rata sărăciei relative în rândul copiilor se situează în anul 2018 sub media UE28 (20,2%) este cea a familiilor cu doi adulţi şi un singur copil dependent (15,4%). Mai mult, în toată această perioadă, rata sărăciei relative în rândul copiilor care trăiesc în familii numeroase (cu doi adulţi şi 3 sau mai mulţi copii dependenţi) aproape a dublat media acestui indicator la nivelul României. b. în funcţie de vârstă Diferenţierea indicatorului ratei sărăciei relative în rândul copiilor (0-17 ani) pe subcategorii de vârstă (copii mai mici de 6 ani, cu vârste între 6 şi 11 ani şi respectiv, cu vârste între 12 şi 17 ani), relevă un trend descendent în perioada 2014-2018 pentru categoria copiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani (de la 43,2% la 33,9%), dar şi pentru categoria copiilor sub 6 ani în perioada 2016-2018 (de la 33,1% la 23,9%). În pofida unor progrese punctuale, tendinţa aferentă ratei sărăciei relative pentru categoria copiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani cunoaşte un trend ascendent pentru întreaga decadă 2008-2018. Pentru categoria copiilor cu vârste între 6 şi 11 ani, în perioada 2016-2018 indicatorul cunoaşte o evoluţie sinusoidală, cu maxime în anii 2016 (38,3%) şi 2018 (34,2%). Pentru categoria copiilor sub 6 ani, pentru toată perioada analizată (2008-2018), indicatorul a cunoscut valori mai mici decât pentru celelalte două subcategorii. Ca o concluzie, rata sărăciei relative în rândul copiilor din România creşte în general odată cu vârsta acestora, iar ecartul înregistrat între valorile indicatorului pentru preşcolari (copiii sub 6 ani) şi ceilalţi copii (6-17 ani) a crescut considerabil de-a lungul decadei. (Sursa: Eurostat, EU-SILC). c. în funcţie de fluxul migrator Conform datelor oficiale populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2018 a fost de 19,5 milioane persoane, fiind în scădere cu 110.500 persoane faţă de ultimul an, două cauze principale concurând la acest trend descendent şi anume, valorile negative ale sporului natural şi soldul migraţiei internaţionale*30). *30) Institutul Naţional de Statistică, Efecte economice şi sociale ale migraţiei asupra celor rămaşi acasă: studiu experimental, Ed. Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2018, p.17..; revizuire INS, date disponibile pe TEMPO; Din perspectiva fluxurilor de emigraţie, datele relevate în cadrul unui studiu experimental realizat de către Institutul Naţional de Statistică arată că în anul 2017, din totalul de persoane care au emigrat în străinătate (243.192 persoane care şi-au stabilit reşedinţa obişnuită, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, în străinătate) un procent de 10,1% a fost reprezentat de copiii cu vârsta mai mică de 15 ani. Cu toate acestea, în peste 60% din cazuri, adulţii plecaţi în străinătate, (atât pentru o perioadă scurtă de la 6 la 11 luni, cât şi pentru un timp mai îndelungat, de 12 luni sau mai mult), nu au copii rămaşi în ţară, în îngrijirea celuilalt părinte sau al unui alt membru al gospodăriei*31). *31) Ibidem, p.21. Din perspectiva impactului migraţiei asupra copiilor rămaşi acasă în România, date statistice recente prezentate de către Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii*32) pun în evidenţă faptul că la sfârşitul anului 2019, un număr de 86263 copii din România aveau unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate, din care 15858 copii erau afectaţi de migraţia ambilor părinţi, şi, totodată, aproximativ 13% dintre copiii rămaşi acasă (11.143 copii) provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat la muncă în străinătate. *32) Ministerul Muncii, ANDPDCA, Situaţie copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 31.12.2019, online la adresa http://www.copii.ro/statistici-2019/. Un fenomen recent semnalat şi de autorităţile locale este cel legat de situaţia copiilor reveniţi în ţară, după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an şi care au dificultăţi de comunicare şi integrare nu numai în sistemul de învăţământ şi care ar putea constitui o categorie de persoane vulnerabile care necesită asistenţă socială. impactul/Implicaţii negative ale sărăciei în rândul copiilor: O cauză importantă ce conduce la creşterea gradului de sărăcie în rândul copiilor este cea legată de nivelul educaţional al părinţilor, evoluţia impactului acestei interdependenţe putând fiind măsurată cu ajutorul indicatorului EUROSTAT, rata riscului de sărăcie relativă pentru copii în funcţie de nivelul educaţional al părinţilor. Analiza evoluţiei acestui indicator pentru România (2008-2018), pune în evidenţă faptul că riscul sărăciei în rândul copiilor creşte odată cu scăderea nivelului educaţional al părinţilor, valoarea acestui indicator fiind de aproape trei ori mai mare pentru categoria părinţilor care se încadrează în nivelurile educaţionale 0-2, decât cele pentru categoria părinţilor care se încadrează în nivelurile educaţionale 3-4 şi de aproape 25 de ori mai mare decât cele pentru categoria părinţilor care se încadrează în nivelurile educaţionale aferente educaţiei terţiare (5-8). În ceea ce priveşte impactul sărăciei asupra stării de sănătate a copiilor şi a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, cei care trăiesc în sărăcie prezintă o pondere mai ridică a cazurilor de obezitate decât cei care nu sunt săraci. În anul 2019*33), în România rata obezităţii în rândul populaţiei de 15 ani şi peste a fost de 10,4%. În timp ce în anul 2019 nici un copil nu era obez în gospodăriile cu venituri mari (a cincea chintilă de venit), 0,7% dintre copiii şi tinerii de 15-19 ani care trăiesc în gospodării din prima chintilă de venit erau obezi. *33) https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicaţii/starea_de_sănătate_a_populaţiei_din_românia_2019.pdf România avea în anul 2014 o rată a obezităţii situată mult sub media europeană (15,4% - UE28 şi 9,1% România). Numai 0,8% dintre copiii şi tinerii de 15-19 ani care trăiesc în gospodării din prima chintilă de venit erau obezi în anul 2014, şi niciun copil nu era obez în gospodăriile cu venituri mari (a cincea chintilă de venit). (Sursă: Eurostat, [hlth_ehis_bm1i]). Un factor de influenţă asupra indicelui masei corporale îl constituie şi activitatea fizică, mai scăzută la copii şi tinerii (15-19 ani) din prima chintilă (faţă de cea de-a cincea chintilă).*34) *34) Conform datelor Eurostat, indicatorul Performing (non-work-related) physical activities by sex, age and income quintile [hlth_ehis_pe3i]. Grupul vulnerabil al copiilor lipsiţi de îngrijire şi sprijin parental: Minori aflaţi în sistemul de protecţie specială a copilului În anul 2018, în România se înregistra un număr de de copii aflaţi în servicii de tip rezidenţial*35), fete şi băieţi cu vârste cuprinse 0 şi 26 de ani şi care provin din toate grupurile etnice şi din toate judeţele ţării*36). Conform datelor disponibile*37), dintre aceştia, majoritatea aveau vârste cuprinse între 10 şi 17 ani (66,15%), grupa imediat următoare fiind a copiilor cu vârste între 3 şi 9 ani (18,31%). *35) Sistemul de protecţie a copilului reprezintă ansamblul de servicii ce au ca scop promovarea şi protecţia drepturilor copilului, organizate la diverse nivele (local, judeţean şi naţional). *36) În anul 2016 aşezările urbane predominau ca zonă de provenienţă urmare ponderii ridicate a copiilor de 0-2 ani părăsiţi în maternităţi. *37) INS, indicator ASS104B. În contextul respectării dreptului copilului de a nu fi separat de părinţi decât în situaţiile în care separarea este în interesul superior al acestuia, trebuie remarcate eforturile considerabile ale Statului Român înregistrate dea lungul ultimului deceniu în ceea ce priveşte scăderea ratei de părăsire a copiilor în unităţile sanitare (Sursa: Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA, 2019) şi, mai cu seamă, lupta permanentă pentru a îi reîntoarce în familie sau a îi plasa fie la familia extinsă, familie, fie la asistenţi maternali, centre de plasament etc. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt reîntorşi în familie sau plasaţi la asistenţi maternali), (Sursa: ANDPDCA, 2019). Un aspect semnalat ca prioritar de Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 este numărul mare de minore care devin mame. În anul 2008, s-a înregistrat un număr de 10454 născuţi-vii ai căror mame aveau,la data naşterii, vârsta sub 18 ani şi domiciliul în România. Dintre aceştia, 707 născuţi vii aveau mame cu vârsta sub 15 ani. În anul 2013, s-a înregistrat un număr de 9915 născuţi-vii ai căror mame aveau,la data naşterii, vârsta sub 18 ani şi domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România. Dintre aceştia, 816 născuţi vii aveau mame cu vârsta sub 15 ani. Faţă de anul 2013, în 2019 numărul născuţilor vii ai căror mame aveau, la data naşterii, vârsta sub 18 ani şi domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România, a scăzut, ajungând la 8539 născuţi-vii. Dintre aceştia, 753 născuţi-vii aveau mame cu vârsta sub 15 ani. (Sursa: INS, statistica demografică). Urmărind consolidarea serviciilor sociale de protecţie a copilului, Guvernul României şi-a propus*38) să accelereze procesul de reducere a numărului de copii cuprinşi în sistemul de protecţie specială*39), astfel, numărul acestora în 2018, de 52.783 copii, a scăzut cu mai mult de 20% faţă de anul 2009, când în sistemul de protecţie specială erau 67.181 copii. (Sursa: ANDPDCA, 2019). *38) În contextul adoptării Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020. *39) Sistemul de protecţie specială reprezintă ansamblul măsurilor, prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora. În mod particular, interesant de observat este tendinţa descendentă pentru beneficiarii din sistemul de protecţie specială a copilului (2011-2018), în care sunt cuprinşi: copii beneficiari ai activităţilor de îngrijire în servicii de tip familial (rude până la gradul IV, alte familii/persoane, asistent maternal) Sursă: INS, cod ASS104A, accesat 23.09.2019 prin*40): *40) Conform Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, p. 84, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015, p.101. (i) dezvoltarea şi consolidarea capacităţii serviciilor de prevenţie şi asistenţă bazate pe comunitate; (ii) reconsiderarea căilor şi mijloacelor (inclusiv beneficii sociale) de a oferi sprijin pentru familii pentru a preveni separarea copiilor de familii; (iii) revizuirea serviciilor existente de protecţie a copilului pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii acordate, reducând în acelaşi timp durata de şedere în sistemul de protecţie specială la minimul necesar. Până la sfârşitul anului 2023, reţeaua de asistenţă maternală va fi extinsă cu 4.000 persoane, iar 15.000 asistenţi maternali vor beneficia de formare ca urmare a implementării proiectului TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor, cu un buget de 568.985.570 euro*41). *41) POCU 2014-2020, AP 4 Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, PI 9iv, în PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ 2019, disponibil online la adresa https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2019-european-semester-naţional-reform-programme- românia_ro.pdf, accesat 23.09.2019, p. 77. Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie specială: Pentru o imagine de ansamblu a situaţiei copiilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie, prezentăm în tabelul 4 evoluţia numărului copiilor cu vârste între 14 şi 17 ani şi care ar urma ca în următorii patru ani să părăsească anual sistemul de protecţie, dar şi cei peste 18 ani, cu vârste până în 26 ani, care urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială. Tabel 4. Numărul copiilor din centrele de plasament, pe grupe de vârstă (la sfârşitul anului) Sursă: INS, cod ASS104B, date preluate de la ANDPDCA
┌────┬──────┬────────────┬─────────────┐
│Anul│Total │14 - 17 ani │Peste 18 ani │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2008│24427 │7384 │5929 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2009│23696 │6981 │5560 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2010│23103 │6760 │5044 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2011│23240 │6828 │4687 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2012│22798 │6759 │3959 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2013│22189 │6807 │3427 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2014│21540 │7019 │3014 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2015│20291 │7025 │2715 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2016│19369 │7165 │2534 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2017│18197 │7106 │2316 │
├────┼──────┼────────────┼─────────────┤
│2018│17096 │6804 │2252 │
└────┴──────┴────────────┴─────────────┘
Numărul copiilor din centrele de plasament a scăzut în perioada 2004 - 2018 la aproape jumătate, însă, procentul celor cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani se menţine acelaşi (comparând 2004 cu 2018, 38-39%, dar evoluţia lui a fost una descrescătoare până în 2010, când a început să crească), urmând ca în următorii patru ani aceştia să părăsească anual sistemul de protecţie. De reţinut este că procentul celor peste 18 ani - până în 26 ani, care urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială a scăzut de la 17% în 2004 la 13% în 2018. Copii cu dizabilităţi: Potrivit datelor disponibile în cadrul Buletinului Statistic al ANDPDCA*42), la data de 31.12.2019 erau înregistraţi 67.934 de copii (între 0 şi 17 ani) cu dizabilităţi care beneficiau de drepturile conferite de legislaţia în vigoare, cu următoarea distribuţie pe vârstă şi gen*43): 0-4 ani - 13.881 persoane (1,64%), din care 5.786 de sex feminin şi 8.095 de sex masculin; 5-9 ani - 19.229 persoane (2,272%), din care 7.357 de sex feminin şi 11.872 de sex masculin; 10-14 ani - 22.298 persoane (2,635%), din care 8.839 de sex feminin şi 13.459 de sex masculin; 15-17 ani - 12.526 persoane (1,54%), din care 5.270 de sex feminin şi 7.256 de sex masculin. *42) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ANDPDCA, Date statistice 31 decembrie 2019, pp. 6 şi 11, online la adresa http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/04/BULETIN-STATISTIC-ANDPDCA_adulţi-TRIM-IV-2019-24-04-20.pdf. *43) Ponderea cuprinsă în paranteze este raportată la numărul total de persoane cu dizabilităţi înregistrat la data de 31.12.2019, respectiv, 846.354 persoane. Din acest total, 41.487 copii (61,07%) au gradul I de handicap (grav), 9.466 copii (13,93%) au gradul II de handicap (accentuat), 15.760 copii (23,20%) au gradul III de handicap (mediu), iar 1221 copii (1,80%) au gradul IV de handicap (uşor)*44). *44) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ANDPDCA, Date statistice 31 decembrie 2019, p.11. Un sprijin pentru compensarea deficienţelor create de dizabilitate (cum ar fi sporirea performanţelor în învăţare, comunicare, independenţă, mobilitate) îl reprezintă tehnologiile asistive, de multe ori inaccesibile ca preţ pentru a fi achiziţionate pentru sprijinirea acestor copii, fără contribuţia financiară a statului. În ceea ce priveşte copiii diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală (din sistemul de servicii publice), afecţiuni care conduc la scăderea gradului lor de autonomie şi participare socială, o atenţie specială*45) este acordată copiilor care prezintă tulburări de autism şi asociat. Din datele disponibile, în perioada ianuarie-octombrie 2014 a fost înregistrat un număr de 22136 copii (0-15 ani) diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală*46) şi doar un procent cuprins între 1-5% a beneficiat de un pachet minimal de servicii de sănătate mintală*47). *45) A se vedea în acest sens obiectivul "Identificarea şi intervenţia integrată timpurie adresate copiilor cu tulburare de spectru autist (TSA)" din cadrul Strategiei Naţionale pentru Sănătatea Mintală a copilului şi adolescentului 2016-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 889/2016. *46) Din care un număr de aproximativ 7500 de copii cu Tulburare de Spectru Autist (TSA). *47) Conform Strategiei Naţionale pentru Sănătatea Mintală a copilului şi adolescentului 2016-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 889/2016, p.7. Copii abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi: Conform datelor oficiale*48), în anul 2019, în România se înregistraseră 15996 de copii care au fost expuşi abuzului/neglijării/exploatării, din care 11015 de cazuri de neglijare a copiilor. După o scădere a ambilor indicatori cu aproximativ 10% faţă de anul 2017, aceştia cunosc o uşoară creştere pentru anul 2019: numărul de cazuri de abuz/exploatare cu 13,18% faţă de anul 2018 şi numărul de cazuri de neglijare cu 1,50% faţă de anul 2018. Sursă: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Statistica situaţiilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului pentru anii 2009-2019. *48) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Statistica situaţiilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului pentru anii 2009-2019, online la adresa http://www.copii.ro/statistici-2019/. Totodată în anul 2019 erau înregistrate un număr total de 4476 situaţii de abuz (emoţional, fizic şi sexual) al copilului, în creştere cu 13,31% faţă de anul precedent când a fost înregistrat un număr total de 3950 de cazuri de abuz*49) (Sursa: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Statistica situaţiilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului pentru anii 2009-2019). *49) Idem. Copii delincvenţi: În anul 2018, în România se înregistra un număr de 1313 copii care au săvârşit o faptă penală şi răspund penal şi un număr de 1272 copii care au săvârşit o faptă penală şi nu răspund penal, prima categorie înregistrând o creştere de aproximativ 18% faţă de anul 2017. (Sursa: ANDPDCA, accesat 23.09.2019). La sfârşitul primului semestru al anului 2019, în evidenţele administraţiei penitenciare erau înregistraţi 263 de minori (aproximativ 1% dintre persoanele custodiate la nivelul sistemului penitenciar) între care peste 75% aveau vârste cuprinse între 16 şi 18 ani*50). *50) Conform datelor cuprinse în Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024. Un factor negativ care conduce la creşterea delincvenţei în rândul copiilor (0-17 ani) îl reprezintă consumul de alcool şi droguri. Cea mai înaltă vulnerabilitate faţă de efectele alcoolului şi dependenţa de alcool este asociată cu debutul folosirii alcoolului înainte de împlinirea vârstei de 15 ani.*51) Rezultatele celor mai recente anchete privind situaţia drogurilor în Europa*52) arată că începând din anul 2000, în România se observă o tendinţă ascendentă în prevalenţa consumului de canabis din ultimul an în rândul adulţilor tineri (15-34), sub 6%, dar cu niveluri mai scăzute decât media UE (14,4 %). De asemenea, estimările la nivel naţional referitoare la consumul mai recent de MDMA*53)/ecstasy în rândul adulţilor tineri (15-34 de ani), indică pentru România o valoare scăzută, de 0,2% faţă de media UE (1,7%), valoarea cea mai mare înregistrându-se în Ţările de Jos (7,1%). *51) Institutul Naţional de Sănătate Publică, Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool. Analiză de situaţie, iulie 2018, p.10. *52) Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA), Raportul european privind drogurile. Tendinţe şi evoluţii, Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Luxemburg, 2019, p.45. *53) Substanţa MDMA (3,4-metilendioxi-metamfetamină) este consumată sub formă de comprimate (numite adesea ecstasy), dar şi sub formă de cristale şi pudră. Valorile mici înregistrate în România se datorează şi implementării de către autorităţilor române competente a unui model de prevenire a consumului de droguri ilicite bazat pe abordarea axată pe context*54). *54) Iniţiatorul acestui model a fost Islanda, iar în Europa, România se numără printre puţinele ţări care au implementat acest model (alături de Spania şi Ţările de Jos). Modelul presupune petrecerea timpului liber de după şcoală în mod supravegheat, cu acces universal la activităţi sportive şi culturale pentru tineri, precum şi monitorizare parentală şi ore-limită de stat afară pentru cei mai mici de 18 ani (EMCDDA, op.cit., p.67). În ceea ce priveşte tendinţa consumului frecvent de alcool la elevi aceasta este una descendentă, iar evoluţia în perioada 2010 - 2018*55) a frecvenţei liceenilor români care au consumat în mod frecvent alcool (20-30 ori în intervalul standard de 30 de zile) a fost uşor ascendentă atât la băieţi cât şi la fete până în anul 2016, apoi descrescătoare în anul 2018 la ambele*56). *55) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS), Identificarea, cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool, droguri, comportament alimentar, sexual, activitate fizică, agresivitate fizică). Sinteza naţională 2018, p.30. Studiu disponibil online la adresa http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/SINTEZA-YRBSS-2019.pdf. *56) Astfel, frecvenţa înregistra pentru fete valoarea de 0.77% în 2010, 2.94% în anul 2016 şi 1.2% în anul 2018, iar pentru băieţi, valoarea de de 3.94% în 2010, 5.41% în anul 2016 şi 4.01% în anul 2018. INSP, CNEPSS, op.cit., 2019, p.29. 4.3. Situaţia actuală în domenii strategice de intervenţie pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale COPII (0-17 ANI) şi TINERI (18-24 ANI) Din perspectiva sărăciei monetare (AROP), în pofida progreselor înregistrate în ultima decadă, valorile acestui indicator plasează România cu mult sub media europeană (UE28) şi totodată indică o profunzime a acesteia în rândul populaţiei din România, prezentând tipare diferite în funcţie de categoriile de vârstă la care se face raportarea. În timp ce pentru populaţia adultă cu vârste de peste 24 de ani nivelurile sărăciei relative se situează la valori sub media sărăciei relative înregistrată la nivelul României pentru anul 2018 (23,5%), pentru tineri (18-24 ani) şi copii (0-17ani) aceste niveluri se situează peste această limită. De asemenea, îngrijorător este faptul că pentru persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani, după cinci ani de scădere (2008-2012) şi începând cu anul 2013, indicatorul cunoaşte un trend ascendent, ajungând în anul 2018 la o valoare apropiată de media naţională (22.8%). Sărăcia şi excluziunea socială generează "multiple dezavantaje sub forma şomajului, venitului redus, locuirii în condiţii precare, a serviciilor de sănătate inadecvate şi a barierelor care le opresc accesul la procesul de învăţare pe parcursul vieţii, cultură, sport şi recreere. Oamenii săraci sunt adesea excluşi şi marginalizaţi din participarea la activităţi (economice, sociale şi culturale), care sunt obişnuite pentru alţi oameni, iar accesul lor la drepturile fundamentale poate fi restricţionat"*57). *57) A se vedea definiţia din Decizia din 1975 a Consiliului European în Eurostat, Combating poverty and social exclusion. A statistical portrait of the European Union 2010, Luxemburg: Publications Office of the European Union, 2010, p. 1. Valorile ridicate înregistrate la nivelul României în ceea ce priveşte sărăcia relativă în rândul tinerilor impune o analiză detaliată a ponderii tinerilor care nu sunt în educaţie, formare sau pe piaţa muncii (NEET) şi a caracteristicilor acestora. Această categorie este considerată la nivelul UE ca fiind una vulnerabilă, aflându-se în risc de excluziune social în spaţiul european. Pentru categoria tinerilor cu vârste între 18-24 de ani, ce reprezintă a doua categorie de vârstă în rândul populaţiei din România pentru care indicatorul ratei sărăciei relative se situează peste media naţională, că în perioada 2015-2018, în pofida îmbunătăţirii evidente a indicatorilor pentru educaţie, formare şi situaţie profesională, nici rata sărăciei relative şi nici rata AROPE nu au cunoscut o descreştere remarcabilă. Riscul de sărăcie şi excluziune socială pentru această categorie de tineri (35,5%) depăşeşte media naţională (32,5%). În plus, rata sărăciei relative în anul 2018 (23,5%) se situează la acelaşi nivel ca în anul 2008 (23,6%), valori apropiate de maximul istoric pentru perioada analizată (anul 2015 - 25,4%)." Alte grupuri vulnerabile: 1. persoane cu probleme de sănătate mintală; 2. adulţii privaţi de libertate sau aflaţi în supravegherea serviciilor de probaţiune; 3. persoane dependente de consumul de alcool; 4. consumatorii de droguri; 5. victimele traficului de persoane; 6. victimele violenţei domestice; 7. persoanele cu dizabilităţi; 8. persoanele fără adăpost; 9. persoanele vârstnice singure sau dependente; 10. persoanele de etnie romă aflate în situaţii de sărăcie sau excluziune socială; 11. persoanele care locuiesc în comunităţi marginalizate sau izolate; 12. imigranţi aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, inclusiv solicitanţi de azil şi străini care au dobândit o formă de protecţie internaţională în România; 13. victimele calamităţilor naturale. 1. Persoanele cu probleme de sănătate mintală Un grup vulnerabil aparte este cel al persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Această categorie de persoane sunt expuse unui risc crescut de sărăcie şi excluziune socială şi se află într-un raport de tip "cerc vicios" cu sărăcia şi excluziunea, persoanele care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială dezvoltând mai uşor probleme de sănătate mintală. Prin cerc vicios facem referire atât la dificultatea de a lua decizii, cât şi la diverse cutume şi prejudecăţi ale comunităţii. Persoanele cu probleme de sănătate mintală beneficiază, pe de o parte de asistenţă specializată în unităţi de psihiatrie sau în centre de recuperare şi reabilitare iar pe de altă parte sunt persoane care rămân în comunitate, unde pot beneficia de asistenţă comunitară. Expunerea la prejudecăţile membrilor comunităţii se poate asocia, de asemenea, cu un risc ridicat de excluziune socială. O parte din asistenţa comunitară este oferită şi de către organizaţii neguvernamentale, acţiunile acestora fiind finanţate preponderent prin proiecte şi donaţii, de unde rezultă şi un grad redus al sustenabilităţii pe termen lung. De cealaltă parte, centrele de recuperare şi reabilitare pentru pacienţii cu afecţiuni psihice cronice au fost gândite ca o alternativă viabilă la spitalele de psihiatrie, ele având funcţia de a asigura un mediu de tip familial care oferă activităţi de recuperare, abilitare/reabilitare, activităţi de viaţă independentă şi integrare în societate. 2. Adulţii privaţi de libertate sau aflaţi în supravegherea serviciilor de probaţiune Reforma legislativă desfăşurată în perioada 2008-2018*58) a avut impact direct asupra dinamicii efectivului de persoane custodiate la nivelul sistemului penitenciar, populaţia carcerală aflată în custodia sistemului penitenciar înregistrând în ultimii ani, un trend descendent*59), dintre care eliberate condiţionat au fost în anul 2017 peste 10000 de persoane şi doar peste 8800 de persoane în 2018*60). În anul 2018 în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se găseau 20792 persoane (19844 bărbaţi şi 948 femei)*61). *58) Anul 2014 marchează un moment important în evoluţia reformei sistemului execuţional-penal din România, prin intrarea în vigoare a unor reglementări-cadru complet noi, moderne: Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare *59) A se vedea mai mult, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Raport anual de activitate 2018. *60) Ibidem, p.19. *61) Ibidem, p.14. În ceea ce priveşte structura efectivelor de persoane custodiate pe categorii de vârstă, în perioada 2008-2018 se menţin trei categorii predominante, 22-30 de ani, 31-40 de ani, respectiv, 41-60 de ani, primele două categorii de vârstă cunoscând un trend descendent (o scădere de peste 77% prima categorie, respectiv, de peste 24% a doua categorie)*62). Un trend descendent îl prezintă în perioada 2008-2018 şi dinamica procentului recidiviştilor în populaţia carcerală, în acest interval procentul scăzând cu 7.9%, faţă de anul 2008*63). *62) Ibidem, p.15. *63) Ibidem, p.15. O măsură în direcţia scăderii numărului de recidive o reprezintă şi creşterea personalului socio-educativ şi psihosocial cu rol în sprijinirea persoanelor private de libertate în procesul de reintegrare în societate. Astfel, numărul acestui personal a crescut de la 659 în anul 2013 la 818 în anul 2018, apropiindu-se astfel de standardul european de 1 un psiholog/ asistent social la 200 de persoane private de libertate*64). *64) Pripp, C., Decsei-Radu, A. (coord.), Ghid de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar. După punerea în aplicare a noilor coduri şi dispunerea măsurilor alternative, în perioada 2014-2017 s-a înregistrat un trend descendent al efectivului persoanelor încarcerate în cadrul sistemului de reţinere şi arestare preventivă. Astfel, dacă în anul 2013 erau încarcerate 26.553 persoane, în anul 2017 numărul lor a scăzut la 18.489*65). *65) Ministerul Justiţiei, op.cit., p.15. În vederea creşterii şanselor de reintegrare socială, serviciile educaţionale, de asistenţă psihologică şi socială au fost adaptate treptat nevoilor deţinuţilor, în prezent 38 de penitenciare deţinând licenţiere în furnizarea acestor servicii. O situaţie comparativă privind înscrierea persoanelor custodiate, la programul de şcolarizare, în anii 2008 şi 2018, scoate în evidenţă creşterea opţiunilor pentru nivelul vocaţional şi liceal/secundar superior şi profesional iar în ceea ce priveşte înscrierea la cursurile de calificare profesională, nu există diferenţe notabile între anul 2008 şi 2018, înregistrându-se o participare de aproximativ 2700 de persoane în ambele perioade. Tot în sprijinul facilitării angajabilităţii în perioada postdetenţie, este derulat începând cu anul 2010, proiectul naţional "Bursa locurilor de muncă". În perioada 2008-2018 sistemul penitenciar din România a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă a procesului de evaluare psihologică (dotări tehnice noi şi creştere a numărului de specialişti), cu impact pozitiv asupra dinamicii numărului de persoane evaluate psihologic în această decadă, cu o creştere semnificativă începând cu anul 2016. Reforma în materie penală, procesual-penală şi execuţional penală din România a condus la o dezvoltare explozivă a cazurilor deferite sistemului de probaţiune (o creştere de aproximativ 4 ori a numărului de persoane aflate în probaţiune, din 2013 până în 2017) şi diminuarea populaţiei penitenciare*66), în anul 2018 consilierii de probaţiune având în evidenţă 100.703 de dosare privind persoane sancţionate penal, înregistrându-se astfel o creştere a volumului de activitate cu peste 11% prin raportare la anul 2017*67). *66) Ministerul Justiţiei, op.cit., p. 17. *67) Ministerul Justiţiei, Direcţia Naţională de Probaţiune (DNP), Sistemul de probaţiune. Raport de activitate 2018, p.73. Date recente relevă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte procentul persoanelor care aveau antecedente penale atunci când au intrat în sistemul penitenciar (38% în anul 2016) şi respectiv, cel de probaţiune (13% în 2017), doar 4% din persoanele care au ieşit din evidenţele serviciilor de probaţiune în anul 2017 au ieşit prin recidivă sau încălcare a condiţiilor probaţiunii, pe durata supravegherii*68). Sistemul de probaţiune prezintă însă un volum de activitate foarte încărcat, media de dosare/persoană gestionate de un consilier de probaţiune, ajungând la aproximativ 196 persoane/consilier de probaţiune şi depăşind volumul mediu înregistrat la nivelul statelor europene*69). *68) Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Raport statistic anual 2017, p.10. *69) Ibidem, p.13. În anul 2017 sistemul de probaţiune a fost dezvoltat prin recrutarea şi selecţia unui număr de 188 de consilieri de probaţiune nou angajaţi, în total cele peste 100000 de cazuri aflate în supraveghere fiind gestionate cu un număr de 552 consilieri de probaţiune, personalul auxiliar (de suport) fiind încă insuficient*70). *70) Ministerul Justiţiei, op.cit., p. 17. În plan administrativ, pe lângă măsurile cu caracter permanent necesare menţinerii standardelor de cazare*71), în perioada 2016-2017 Administraţia Naţională a Penitenciarelor a iniţiat măsuri de creştere şi modernizare a capacităţii de cazare, fiind iniţiate o serie de investiţii în sistemul penitenciar, ce au condus la crearea unui număr de 170 locuri noi de cazare (realizate prin transformarea unor spaţii existente) şi modernizarea a altor 200 locuri, prin Mecanismul Financiar Norvegian (Penitenciarul Bacău)*72). *71) Ca urmare a acestor demersuri, în perioada 2015-2017 au fost amenajate aproximativ 3832 de locuri de detenţie. Ministerul Justiţiei, ANP, op.cit., p. 13. *72) Ministerul Justiţiei, op.cit., p. 8. Un demers de dată recentă al Statului Român pentru consolidarea procesului de reintegrare socială*73) îl reprezintă aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024*74). *73) Conform Hotărârii Guvernului nr. 430/2020 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024 prin proces de reintegrare socială se înţelege o succesiune de demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, care au ca finalitate reintegrarea socială a persoanelor private de libertate şi care se realizează în două etape: 1. etapa executorie - debutează la încarcerare şi se derulează pe perioada executării măsurii preventive/măsurii educative/pedepsei privative de libertate; 2. etapa postexecutorie - începe de la data liberării condiţionate sau a liberării la termen, iar beneficiarii sunt persoanele din detenţie puse în libertate, identificate cu nevoi de asistenţă în perioada postdetenţie şi care accesează serviciile corespondente de la nivel de comunitate. *74) Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024. 3. Persoane dependente de consumul de alcool Pentru acest grup vulnerabil singurele date disponibile ce reflectă nevoile, profilul consumatorului dependent de alcool sau al categoriilor care fac sau sunt predispuse la abuzul de alcool, sunt cele puse la dispoziţie de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Inexistenţa sistemului naţional românesc de monitorizare (colectare şi analiză) a acestor date este un aspect confirmat inclusiv în raportul OMS de dată recentă "Global status report on alcohol and health 2018"*75), România nedeţinând un sistem naţional dedicat monitorizării consumului de alcool, consecinţelor sociale şi economice în rândul populaţiei generate de acest consum sau a impactului politicii anti-alcool, deşi această situaţie a fost sesizată inclusiv în anul 2015 în documentul de fundamentare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 realizat de Banca Mondială.*76) *75) OMS, Global status report on alcohol and health 2018, Geneva, 2018, p.284. *76) Teşliuc, E., Vlad Grigoraş, V., Manuela Stănculescu, M. (coord.), Studiu de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020, Bucureşti, 2015, p.172. În prezent, România se situează în rândul statele cu număr ridicat de episoade de consum excesiv/compulsiv de alcool*77) în rândul consumatorilor de alcool, alături de alte ţări precum Federaţia Rusă, Bulgaria, Polonia, Angola, Republica Democratică Congo ş.a*78). *77) Noţiunea "consum compulsiv de alcool" defineşte consumul a minimum 5 băuturi alcoolice la o singură ocazie, cel puţin o dată în ultimele 30 zile, ceea ce corespunde la o limită de aproximativ 9 centilitri de alcool pur. *78) OMS, Global status report on alcohol and health 2018, Geneva, Ed. Banca Mondială, 2018, p.47 şi p.382. În România, costurile sociale ale alcoolului produc o împovărare socială în creştere, de la 125 miliarde Euro în anul 2003, la 155,8 miliarde Euro în anul 2010, la care se adaugă, potrivit unor date recente (2016), costurile datorate acţiunilor în justiţie (33 miliarde Euro)*79). *79) Institutul Naţional de Sănătate Publică, op.cit., p.6. Potrivit unor date recente, în România se înregistrează o uşoară creştere a ratei deceselor cauzate de tulburările induse de consumul de alcool, nivelul ratei din anul 2017 (2,16 la mie) apropiindu-se de valorile din anul 2011 (2,18 la mie), în perioada 2012-2016 observându-se o plafonare a acestei rate în jurul valorii 2,0 la mie*80). *80) Sursă: Our World in Data, https://ourworldindata.org/grapher/death-rates-from-alcohol-use-disorders?tab=chart&year=2013&time=1990..2017&country=ROU În anul 2016*81) nivelul măsurat al dependenţei de alcool în rândul populaţiei din România a rămas la valoarea înregistrată în anul 2010, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi*82), dar procentul populaţiei care face abuz de alcool a crescut în aceeaşi perioadă, în rândul ambelor sexe, cu 18,42 % pentru bărbaţi şi cu 27,27% pentru femei*83). În România nu există, în prezent, reţea consolidată de servicii specializate (în prezent, există doar două centre de tratament specializat, la Bucureşti şi Târgovişte) pentru persoanele dependente de alcool. Din acest motiv, dar şi din alte cauze, cum ar fi prejudecăţile, categoriile de persoane care apelează la un medic specializat sunt cei vârstnici sau cazurile grave.*84) *81) Rapoartele OMS "Global status report on alcohol and health 2018", p.284 şi "Global status report on alcohol and health 2014", p.232. *82) Dependenţa de alcool a afectat 2% dintre bărbaţi şi 0,6% dintre femei, atât în anul 2010, cât şi în anul 2016. *83) În anul 2016, 4.5% dintre bărbaţii de 15 ani şi peste şi 1,4% dintre femeile de aceleaşi vârste au făcut abuz de alcool faţă de anul 2010 când doar 3,8% dintre bărbaţii de 15 ani şi peste şi doar 1,1% dintre femeile de aceleaşi vârste au făcut abuz de alcool. *84) Comunicat ALIAT, "Două milioane de români consumă alcool în exces", online la adresa http://www.românia-actualitati.ro/doua milioane de români consuma alcool în exces-50683. 4. Consumatorii de droguri În prezent, România reprezintă un spaţiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc destinate pieţei de consum internaţionale, aceasta fiind poziţionată pe Ruta Balcanică a heroinei, respectiv pe cea de intrare în Europa a cocainei, fiind şi o zonă de tranzit pentru droguri sintetice din vestul Europei spre Orientul Mijlociu. Grupările de crimă organizată autohtone sau din alte zone care acţionează pe teritoriul naţional sunt implicate preponderent în intermedierea operaţiunilor de trafic de droguri, susţinând operaţionalizarea şi gestionarea rutelor de transport în beneficiul unor reţele mai ample active la nivel internaţional. Zona adiacentă a Mării Negre prezintă un potenţial ridicat de traficare a drogurilor (în special cocaină şi sintetice), fiind vizate de grupările de crimă organizate care exploatează riscurile şi vulnerabilităţile aferente frontierei maritime a României, precum şi cele rezultate din particularităţile comerţului cu diverse produse în sistem containerizat care sunt importate sau care urmează să tranziteze teritoriul ţării noastre. Pentru piaţa internă, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, cocaina prezintă disponibilitate pe piaţă în cantităţi tot mai mari, iar drogurile sintetice sunt întâlnite preponderent în rândul tinerilor. Cu privire la heroină, piaţa a rămas stabilă, dar cantităţile traficate sunt de o puritate din ce în ce mai mare, în ultimii ani ajungând la aproximativ 20% sau chiar mai mare. Se constată o revigorare a cererii pentru substanţele noi psihoactive, pe fondul preţului relativ redus şi a disponibilităţii crescute pe teritoriul naţional. O intensificare a consumului autohton de droguri se observă în marile centre urbane şi universitare. Studiul în populaţia generală" (General Population Survey) este considerat a fi un indicator epidemiologic cheie, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene desfăşurând, la minimum 3 ani, astfel de studii la nivel naţional sau local. Utilizarea unei metodologii comune de obţinere a datelor permite realizarea unor comparaţii bazate pe informaţii privind cunoştinţele, atitudinile, practicile referitoare la consumul de droguri şi consumatori, între ţări cu populaţii diferite din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă, al criteriilor etnice, al mărimii populaţiilor etc. Colectarea datelor a avut loc în perioada octombrie-noiembrie 2019, iar analiza şi interpretarea acestora s-au realizat în anul 2020. La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 3,9%. Bărbaţii au declarat consumul oricărui drog ilicit într-o proporţie mai mare decât femeile, valorile înregistrate fiind de: 14,6% pentru prevalenţa de-a lungul vieţii, 8,3% pentru prevalenţa în ultimul an şi 5,3% pentru prevalenţa în ultima lună. În schimb, în rândul femeilor se înregistrează o prevalenţă de a lungul vieţii de 6,9%, în timp ce, pentru consumul din ultimul an, respectiv din ultima lună, se observă următoarele valori: 3,8%, respectiv 2,5%. În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează în grupele de vârstă 15-34 ani, confirmând rezultatele celorlalte studii, conform căreia aceasta este grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum: 16,9%, 10%, respectiv 6,6%. Pentru populaţia adultă (35-44 ani), se înregistrează prevalenţe de de peste 3 ori mai mici: 4,7%, în cazul consumului experimental, 2,1%, în cazul consumului recent, şi 1,3%, în cazul consumului actual. Faţă de studiul anterior, se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite, de la 7,6% la 10,7%, dar şi a consumului recent şi a celui actual: de la 4,1% la 6,0%, respectiv de la 1,7%, la 3,9%. Pentru prima dată, pe primul loc în "topul" celor mai consumate droguri ilicite în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) - 6,3%. Pe următoarele locuri se situează canabis-6,1%, cocaină/crack-1,6%, medicamente fără prescripţie medicală-1,5%, ecstasy-1,0%. Pentru valorile sub 1%, situaţia se prezintă astfel: heroină-0,9%, LSD-0,5%, amfetamine-0,2%, solvenţi/inhalante-0,1%. Diferenţele de tendinţă, înregistrate în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog, respectiv creşterea consumului experimental, a consumului recent şi a celui actual, pot fi explicate prin revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, dar şi prin evoluţia consumului de canabis, care, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa, îşi continuă tendinţa ascendentă. 5. Victimele traficului de persoane Traficul de persoane constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale şi se referă la recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, prin ameninţări de recurgere sau prin recurgere la forţă ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru a obţine consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia, în scopul exploatării. Din perspectivă statistică, date recente relevă faptul că România continuă să fie o ţară generatoare, dar şi de tranzit, a marilor reţele de trafic de persoane, Din analiza evoluţiei datelor statistice înregistrate în cadrul Mecanismului Naţional de Identificare şi Referire a victimelor traficului de persoane (MNIR), se constată că populaţia victimelor identificate are o structură de gen, în care femeile şi fetele sunt majoritare, în anul 2019 cunoscând o proporţie de 83,2% din totalul victimelor înregistrate. În ceea ce priveşte profilul persoanelor celor mai vulnerabile la trafic sau ale victimelor, în anul 2019 acesta corespundea persoanelor cu un nivel de educaţie scăzut şi foarte scăzut (49,5% din totalul victimelor înregistrate aveau cel mult studii gimnaziale, la momentul traficării), provenind atât din mediul rural (49,9%), cât şi din mediul urban (46,3%). Referitor la profilul traficanţilor din România aceştia sunt cetăţeni români, de ambele sexe, cu vârste variate, unii cunoscuţi cu antecedente penale (trafic de persoane ori alte infracţiuni). În anul 2019, traficul intern se situează la o cotă de 55% din totalul victimelor identificate, ponderea acestuia fiind în creştere faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte traficul extern, preponderenţa o are spaţiul Uniunii Europene. Principala formă de exploatare rămâne exploatarea sexuală, dar şi o incidenţă ridicată o reprezintă şi exploatarea prin muncă şi exploatarea în scopul practicării cerşetoriei.*85) *85) http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/Analize/Analizasuccintavictimeidentificate2019.pdf Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane sunt asigurate de către furnizori publici (direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului), sau de furnizori privaţi de servicii sociale (ONG-uri*86)). În, anul 2017 au beneficiat de asistenţă din partea ONG, a instituţiilor publice, a parteneriatelor public-private 46% din nr. total de victime (307 victime), în 2018 - 48% (236) dintre victimele identificate, în 2019, 49 % (339) dintre victimele identificate*87). *86) ONG-uri ce dovedesc o amplă activitate împotriva traficului de persoane sunt: Fundaţia People to People (singurul furnizor privat cu servicii sociale licenţiate destinate victimelor adulte ale traficului de persoane), asociaţia reaching Out România, "Asociaţia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare şi Educaţie (ADPARE)", Asociaţia FREE, asociaţia touched România, asociaţia solwodi, Arca - Forumul Roman pentru Refugiaţi şi Migranţi, Asociaţia "Generaţie tânără", Fundaţia "Pro Prietenia", Fundaţia "Micu Bogdan", Asociaţia Alternative Sociale, Asociaţia PRO REFUGIU, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România- AIDRom,. A se vedea mai mult site-ul Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/anti-trafficking/member-states/România. *87) Ambasada SUA, Raport privind traficul de persoane, 2020, https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane- 2020/. La finalul anului 2019, în urma analizei efectuate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, erau dezvoltate la nivel naţional, de către furnizorii publici (DGASPC-uri) ca servicii sociale pentru victimelor traficului de persoane adulte: 3 centre rezidenţiale şi 3 centre de zi, doar o parte fiind funcţionale. În acelaşi timp, din 2019, DGAPSC au obligaţia înfiinţării unui compartiment care să asigure printr-o echipă integrată formată din asistent social, psiholog, consilier juridic servicii sociale specializate victimelor infracţiunilor, inclusiv victimelor traficului de persoane. În 2019, 9 DGASPC înfiinţaseră compartimentul, iar alte 6 DGASPC-uri asigurau furnizarea serviciilor prin intermediul specialiştilor din alte compartimente. Printre principalele provocări cu care furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale se confruntă în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii sociale destinate victimelor traficului de persoane se numără: asigurarea accesului la servicii victimelor, numărul redus de victime referite de alte instituţii (direcţiile de probaţiune, poliţie), lipsa personalului de specialitate (asistenţi sociali, psihologi), necesitatea cursurilor de formare pentru specialişti, fondurile limitate destinate dezvoltării acestor servicii, necesitatea îmbunătăţirii, adaptării standardelor minime de calitate privind serviciile destinate victimelor traficului de persoane luând în considerare nevoile reale ale acestora. 6. Victimele violenţei domestice Violenţa domestică reprezintă un fenomen cu dimensiuni internaţionale, ce poate afecta orice persoană indiferent de vârstă sau categorie socială şi cu impact profund negativ asupra drepturilor şi libertăţilor omului. Statistic, în România, în fiecare săptămână sunt înregistrate în medie, la Poliţie, şase cazuri în care un bărbat este autorul unei fapte de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, iar multe dintre aceste fapte rămân în continuare neraportate. În plus, cifrele din perioada 2014 - 2018 demonstrează că alcoolul nu poate fi considerat o cauză a faptelor, ci doar un factor favorizant. Se prefigurează însă aspecte îngrijorătoare în ceea ce priveşte dimensiunea violenţei fizice în familia de tip cuplu de adulţi cu sau fără copii, care este foarte ridicată fiind necesară o perseverenţă şi mai mare a societăţii civile şi a instituţiilor statului pentru a construi soluţii eficiente de prevenire în viitor*88). *88) Site Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, ibidem. Raportul din noiembrie 2018 al Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS)*89) indică faptul că începând din luna februarie 2014, autorităţile Statului Român colectează date detaliate numai pentru cazurile de violenţă în familie, pentru celelalte tipuri de violenţă împotriva femeilor neexistând cifre detaliate*90). Conform statisticii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivelul UE, una din patru femei au fost victime ale violenţei fizice şi/sau sexuale ale partenerului intim şi una din zece femei au fost victime ale violenţei sexuală cauzată de o persoană străină, iar în România, trei din patru femei au fost victime ale violenţei, în anul 2017 numărul de violuri scăzând faţă de anul 2016 cu peste 9 %, de la 940 de cazuri la 862 de cazuri. *89) Unul din cele 4 centre naţionale care asigură coordonarea profesională specifică pe plan naţional a Institutului Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu art. 6 lit. c) din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 82/2019 pentru aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Institutului Naţional de Sănătate Publică. *90) CNEPSS, Analiză de situaţie "violenţa", pentru anul 2018. Online la adresa https://insp.gov.ro/sites/cnepss/. În ceea ce priveşte numărul victimelor violenţei domestice beneficiare ale serviciilor sociale, înregistrat şi centralizat la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) şi extras din rapoartele înaintate de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) aflate în subordinea consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, acesta reprezintă de fapt numărul de cazuri raportate şi înregistrate la nivelul autorităţilor locale. Serviciile furnizate de către DGASPC victimelor sunt servicii de găzduire, hrană, asistenţă medicală şi îngrijire, consiliere psihologică şi consiliere juridică. Date statistice recente ale Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) ce implică violenţa domestică semnalează că în prima parte a anului 2019, au fost sesizate la nivel naţional 19851 de fapte de violenţă domestică, în 2018, fiind înregistrate în total 38445 de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările ulterioare*91). Pentru perioada anterioară, 2015-2017, din datele statistice centralizate de IGPR în domeniul violenţei domestice, reiese că au fost înregistrate următorul număr de infracţiuni: 33317 (în anul 2015), 35202 (în anul 2016), 36245 (în anul 2017)*92). Din compararea datelor se observă că în perioada 2017-2018, totalul infracţiunilor a crescut în 2018 faţă de 2017 cu 2.200 de cazuri. *91) Comunicat IGPR, 2019, la solicitarea trustului de presă MEDIAFAX. A se vedea https://www.mediafax.ro/social/date-ingrijoratoare-peste-940-violuri-si-19-800-cazuri-de-violenta-domestica-m-primele-6-luni-dm-2019-m-tara-18271241. *92) Sursă: ANES, op.cit, 2018, p.9. În anul 2017, conform statisticilor IGPR*93), au fost raportate Poliţiei un număr de 20531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei, majoritatea agresorilor fiind adulţi de sex masculin (92%) iar majoritatea victimelor fiind adulţi de sex feminin (76%), dar şi minori. În anii anteriori, 2016 şi 2015, numărul infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, încadrate conform art. 193 Cod Penal era mai scăzut, de doar 18531 fapte în anul 2016 şi de 15705 fapte în anul 2015. Urmare a violenţelor comise de foşti sau actuali parteneri sau alţi membri ai familiei, în anul 2017, şi-au pierdut viaţa 46 de femei, 26 de bărbaţi şi 12 copii (6 fete şi 6 băieţi), în 73 din cele 84 de cazuri dintre cazuri agresorul fiind adult de sex masculin*94). Aceste fapte au cea mai mare frecvenţă, respectiv 56% din total în 2017 şi 58% din total în 2018, iar creşterea numărului acestor infracţiuni între ultimii doi ani este de 2.336 de cazuri. În ceea ce priveşte distribuţia infracţiunilor după mediul de provenienţă aceasta este relativ echilibrată, respectiv 47% dintre infracţiuni au avut loc în mediul urban şi 53% în mediul rural. Din punctul de vedere al locului de desfăşurare: spaţiul public vs spaţiu privat, 81% dintre infracţiuni se petrec în spaţiul privat, la domiciliu*95). *93) Centrul FILIA este organizaţie non-profit, apolitică şi feministă care luptă împotriva inegalităţilor de gen prin activism, advocacy şi cercetare. *94) Ministerul Afacerilor Interne, IGPR, Situaţia statistică a persoanelor şi a infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 217/2003, în anul 2017, disponibilă pe site-ul Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, http://violentaimpotrivafemeilor.ro/violenta-in-familie-in-2017-conform-datelor-oficiale-ale-politiei/. Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor este o structură informală, fără personalitate juridică, ce reuneşte organizaţii active în domeniul promovării drepturilor femeilor, al protejării victimelor violenţei de gen şi al combaterii discriminării pe criterii de gen. În prezent reţeaua cuprinde 25 de organizaţii membre. Reţeaua s-a cristalizat în perioada 2011-2014 prin activităţi în special de lobby, advocacy şi campanii publice pentru modificarea Legii nr. 217/2003, în special pentru introducerea ordinului de protecţie. Mai mult la adresa https://violentaimpotrivafemeilor.ro/descriere/. *95) Site Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, https://violentaimpotrivafemeilor.ro/primul-an-de-aplicare-a-ordinului-de-protecţia-provizoriu-ce-ne-spune-despre-violenta-domestica-evoluţia-indicatorilor-statistici/ În ceea ce priveşte numărul ordinelor de protecţie emise în perioada 2017- 2019, din evidenţele IGPR şi ANES se constată o creştere a acestui număr de la an la an (în 2017 - 2.894 ordine de protecţie, 2018 - 3.775 ordine de protecţie, 2019 (în primele 7 luni - 4.166 ordine de protecţie)*96), ceea ce confirmă: 1) asigurarea accesului victimelor la informaţii, consiliere juridică şi asistenţă juridică; 2) creşterea gradului de încredere a victimelor în instituţiile statului prin apelarea la acest instrument juridic de protecţie.*97) *96) Statistică ANES, disponibilă online la adresa https://anes.gov.ro/creşterea-numărului-de-situaţii-de-violenta-domestica-de-la-începutul-anului-2020-reprezinta-un-semnal-de-alarma-asupra-recrudescentei-fenomenului-violentei-intra-familiale-din-tara-noastra-si-asupra/. *97) ANES, op.cit., 2018, p.10. 7. Persoanele cu dizabilităţi Persoanele care au dizabilităţi sunt mult mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială comparativ cu persoanele care nu aparţin acestei categorii vulnerabile. În perioada 2010-2017 în Uniunea Europeană nu au survenit schimbări semnificative, procentul populaţiei cu dizabilităţi care se află în risc de sărăcie sau excluziune fiind de aproximativ 30%, comparativ cu aproximativ 20% înregistrat pentru persoanele care nu au dizabilităţi. În România, situaţia s-a îmbunătăţit, ponderea persoanelor care se află în risc de sărăcie sau excluziune scăzând cu aproximativ 10% în intervalul 2010-2018. Grupul persoanelor cu dizabilităţi poate fi considerat unul dintre cele mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială din România. Conform Buletinului statistic al Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA)*98), din datele furnizate de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în România au fost raportate 846.354 persoane cu dizabilităţi la data de 31 decembrie 2019. Dintre acestea, 97,92% (828.792 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,08% (17.562 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Direcţia Drepturi Persoane cu Dizabilităţi*99). *98) Această publicaţie trimestrială publicată de către ANDPDCA, prezintă structurat datele provenite de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti). Cu toate acestea, în cazul descrierii acestui grup, vom utiliza şi date din alte surse. *99) MMPS, ANDPDCA, Buletin statistic - date statistice 31 decembrie 2019, p. 2. Din punct de vedere al distribuirii pe gen, conform datelor disponibile la 31.12.2019, 53,08% dintre persoanele cu dizabilităţi sunt femei, iar 46,92% sunt bărbaţi. În ceea ce priveşte distribuţia pe vârstă, 67.934 persoane (8,02%) au vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani, 418.473 persoane (49,44%) au vârsta cuprinsă între 18-64 ani, 359.947 persoane (42,53%) au vârsta peste 65 ani*100). *100) Calculate pe baza datelor disponibile în ANDP, Buletin statistic - date statistice 31 martie 2019, pp. 5-9..; date revizuite, INS; Numărul persoanelor cu dizabilităţi a crescut de la an la an, cu excepţia anului 2011, când a avut loc o scădere. La finalul anului 2019, în România erau raportate 846.354 persoane cu dizabilităţi, în timp ce la finalul anului 2008 au fost raportate 567.542 persoane cu dizabilităţi. 8. Persoanele fără adăpost Atât la nivelul UE cât şi la nivel naţional estimarea numărului de persoane fără adăpost este dificil de realizat întrucât indicatorii care sunt utilizaţi în statisticile privind gospodăria se referă doar la persoanele care locuiesc în gospodării private. Prin urmare la nivelul UE nu există o bază comună de date cu privire la caracteristicile personale ale persoanelor în cauză: vârstă, naţionalitate, perioada în care sunt fără adăpost (temporar sau de lungă durată), venituri şi amploarea deprivării lor. În România nu există încă o strategie naţională dedicată persoanele fără adăpost. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a elaborat în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, care a vizat elaborarea de instrumente şi proceduri care vor fi folosite în identificarea persoanelor fără adăpost, realizarea unei cercetări calitative şi cantitative din care să rezulte numărul de persoane fără adăpost la nivelul fiecărui judeţ, problemele cu care se confruntă, soluţii şi recomandări, un draft de strategie privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost 2022-2027 şi o politică publică naţională dedicată persoanelor fără adăpost care vor fi propuse spre aprobare Guvernului. Conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se disting trei categorii principale de servicii sociale ce pot fi furnizate în special persoanelor fără adăpost de către furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale: 1) echipe mobile de intervenţie în stradă sau servicii de tip ambulanţă socială; 2) adăposturi de noapte; 3) centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată. 9. Persoane vârstnice singure sau dependente Conform datelor Institutului Naţional de Statistică valabile 01.01.2018, în România se înregistra un număr de 3 549 232 persoane în vârstă de 65 de ani şi peste, reprezentând un procent de aproximativ 18% din populaţia rezidentă*101) a ţării (19 533 481 locuitori). Totodată, indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116.9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere şi se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani ar putea atinge 30%, până în anul 2060 (dublu faţă de anul 2015), în anul 2016 segmentul populaţiei de 85 ani şi peste reprezentând - 10,1% din populaţia de 65 ani şi peste, aproape dublu comparativ cu anul 2002 (5.5%)*102). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)*103). *101) Conform definiţiei dată de INS prin "populaţie rezidentă" se înţelege totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. *102) Institutul Naţional de Statistică, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial, la orizontul anului 2060, Editura Institutului Naţional de statistică, 2017, p. 14. Online la adresa https://insse.ro/cms/ro/tags/proiectarea-populaţiei-româniei-profil-teritorial-la-orizontul-anului-2060, Institutul Naţional de Statistică, Proiectarea populaţiei vârstnice a României în profil teritorial, la orizontul anului 2060, Editura Institutului Naţional de statistică, 2018, p.15. Online la adresa http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicaţii/proiectarea_populaţiei_vârstnice_in_profil_teritorial_la_orizontul_anului_ 2060.pdf. *103) Ibidem, p.13. În 2017, românii cu vârsta de 65 de ani se puteau aştepta să mai trăiască încă 16,7 ani, o creştere de aproape doi ani faţă de anul 2000. Cu toate acestea, după vârsta de 65 de ani, se trăieşte mai mulţi ani din viaţă cu o boală cronică sau cu o dizabilitate. Deşi numai 46 % dintre românii cu vârsta peste 65 de ani declară că au una sau mai multe boli cronice (comparativ cu 54 % în UE), majoritatea pot să trăiască în continuare în mod independent. Cu toate acestea, 31 % dintre românii cu vârsta peste 65 de ani raportează că se confruntă cu unele limitări în desfăşurarea activităţilor cotidiene, precum îmbrăcarea şi hrănirea, procentul fiind mult mai mare decât media UE.*104). *104) România Profilul de ţară din 2019 în ceea ce priveşte sănătatea (OECD, Observatorul European al politicilor de sănătate) https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_românia_romanian.pdf Datele statistice reflectă un fenomen de îmbătrânire demografică accentuată existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra bugetelor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată*105). Aceste provocări sunt accentuate de migraţia semnificativă a populaţiei active care contribuie totodată la creşterea procentului de persoane de 65 de ani şi peste (mai cu seamă cele care locuiesc singure) care riscă să rămână fără ajutorul familiei în contextul în care un procent scăzut din populaţia în vârstă a României beneficiază efectiv de servicii de îngrijire la domiciliu (0,23% din procentul de aproximativ 6-7% din populaţia în vârstă a României care are nevoie de aceste servicii)*106). *105) Hotărârea Guvernului. nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020, cu modificările şi completările ulterioare. *106) Conform datelor prezentate în cadrul studiului - diagnoză pentru starea de sărăcie şi situaţii discriminării şi a incluziunii sociale în România şi care a fundamentat Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020; vezi Teşliuc, E., Grigoraş, V., Stănculescu, M. (coord.), Studiu de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020, Bucureşti, 2015, Volum realizat de către angajaţii Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Băncii Mondiale, pp.167-168. În plus, accesul la instituţiile rezidenţiale este limitat şi prin capacitatea redusă de plată a familiei sau tutorelui legal, centrele de îngrijire pentru persoanele în vârstă acoperind în mică măsură populaţia în vârstă de peste 75 de ani (în 2016, doar 1 %), ceea ce accentuează riscul de sărăcie şi excluziune socială al acestui grup vulnerabil. 10. Persoane de etnie romă aflate în situaţii de sărăcie sau excluziune socială La nivelul României nu există date clare cu privire la numărul cetăţenilor români de etnie romă şi, totodată, nu există consens cu privire la numărul romilor din Europa şi România, existând inclusiv diferenţe între rezultatele la recensământul din 2011 şi estimările specialiştilor, acest lucru fiind explicat prin faptul că autorităţile române cu atribuţii în domeniul social nu colectează date după criteriul etnic, având în vedere că toate politicile sociale au la bază criteriul nediscriminării, măsurile de asistenţă socială adresându-se tuturor persoanelor aflate în sărăcie şi excluziune socială sau în risc de sărăcie şi excluziune socială, indiferent de apartenenţa etnică. Şi mai mult, în orice grup etnic există şi persoane sărace şi persoane cu venituri peste medie, acestea din urmă neputând fi beneficiari de măsuri de asistenţă socială dacă nu au alte vulnerabilităţi ce necesită de exemplu servicii sociale (ex. persoane vârstnice sau cu dizabilităţi cu nevoi de îngrijire etc). Studiul de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 a folosit date privind etnia roma de la recensământul din 2011 şi din ancheta bugetelor de familie (ABF). În acest caz, rata sărăciei absolute calculată de Banca Mondială, utilizând date din 2013, era de aproximativ 33,1% pentru populaţia romă, comparativ cu 3,4% pentru populaţia non-romă. În prezent nu există studii de impact al programelor care au avut ca scop reducerea sărăciei şi excluziunii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome implementate în contextul recomandărilor Strategiei mai sus amintite. De altfel, analize realizate în anul 2018 sugerează că, în ciuda iniţiativelor europene şi naţionale, respectarea drepturilor fundamentale (inclusiv sociale) ale cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome rămâne în continuare problematică în condiţiile persistenţei atitudinilor rasiste întâlnite şi sub denumirea de anti-ţigănism*107). *107) A se vedea mai mult FRA, A persisting concern: anti-Gypsyism as a barrier to Roma inclusion, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2018. Online la adresa https://fra.europa.eu/sites/default/iles/fra_uploads/fra-2018-anti-gypsyism-barrier-roma- inclusion_en.pdf. Conform ultimelor date colectate de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, potrivit datelor FRA (2016), aproximativ 70% din etnicii romi care locuiau în localităţi cu o densitate a populaţiei rome mai mare de 10% (conform recensământului din 2011) se aflau în risc de sărăcie (AROP). De asemenea aproape 4 din 10 cetăţeni români aparţinând minorităţii rome cu vârsta de până la 59 de ani locuiau într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii. Alte date relevante se referă la practicarea unei munci remunerate (inclusiv activităţi independente) în ultimele 4 săptămâni, echivalentul ratei ocupării, aceasta fiind de 46% în anul 2016 (64% în cazul bărbaţilor şi 27% în rândul femeilor). Aproape două treimi din tinerii romi erau în categoria NEET (64%), iar rata părăsirii timpurii a şcolii este 77%. În secţiunea de definire a problemei pe domenii relevante pentru reducerea sărăciei este prezentată situaţia cetăţenilor români de etnie romă utilizând de asemenea date FRA 2016, în special pe dimensiunile ocupare, educaţie şi locuire. O dimensiune suplimentară este cea a discriminării cu privire la care colectarea datelor, s -a dovedit dificilă, bazându-se strict pe percepţiile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome privind discriminarea. Astfel, din menţiunile respondenţilor se poate aprecia că în toate domeniile există fenomenul de discriminare pe criterii etnice precum: discriminarea la locul de muncă sau la angajare, în educaţie, obţinerea unei locuinţe, sănătate sau alte servicii publice şi private. 11. Persoane care locuiesc în comunităţi marginalizate sau izolate Din punct de vedere al împărţirii teritorial-administrative, conform Atlasului zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale din România realizat de Banca Mondială în anul 2016, din totalul de 3187 de UAT-uri din România, aproape o treime sunt marginalizate, doar 30% au servicii sociale licenţiate*108), doar o pondere de 11,4% din furnizorii de servicii sociale acreditaţi sunt localizaţi în mediul rural şi tot aici se regăsesc doar 11% din totalul de asistenţi sociali activi din România (în pofida faptului că un procent de peste 46% din populaţia ţării trăieşte în mediul rural. *108) Banca Mondială, Atlasul zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale din România, p.275, online la adresa http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_ 23Mar2016.pdf. În plus, conform unui studiu de dată recentă*109), inventarierea aşezărilor informale*110) de la nivel naţional relevă faptul că aproximativ 64.000 de familii din România (incluzând o proporţie ridicată de persoane de etnie romă) şi care prin localizarea (în general la periferia localităţii) şi caracteristicile sociodemografice generează excluziune, segregare şi marginalizare socială. *109) I.N.C.D.URBAN-ÎNCERC, Analiză privind aşezările informale din România - evaluarea situaţiei actuale în vederea formulării unor reglementări şi instrumente de intervenţie, 2014, p.21. Online la adresa https://locuireinformala.ro/wp-content/uploads/2019/12/Phase-2-Analysis-of-the-informal-settlements-in-România-.pdf. *110) O modificare importantă adusă Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prin aprobarea Legii nr. 151/2019 vizează recunoaşterea şi definirea aşezărilor informale. Astfel, prin aşezare informală se înţelege o grupare de minimum 3 unităţi destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. În pofida iniţiativelor derulate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi care vizează dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul comunităţilor marginalizate, la sfârşitul anului 2020 vor continua să existe comunităţi marginalizate fără servicii sociale licenţiate. Aceste date reflectă o inechitate în ceea ce priveşte gradul de acoperire teritorială şi a calităţii serviciilor sociale şi medicale furnizate, o lipsă acută a personalului specializat din aceste două domenii, cu impact negativ asupra calităţii vieţii locuitorilor şi asupra dezvoltării comunitare. Deficitul de personal este relevat şi în cadrul studiului "Analiza impactului financiar al extinderii la nivel naţional a unui model de servicii bazate pe comunitate" realizată de UNICEF*111), care subliniează necesitatea extinderea modelului pachetului minim de servicii*112) la nivel naţional cu aproximativ 4000 (estimativ 3200 în mediul rural şi 800 în mediul urban). *111) Belciu et al, Analiza impactului financiar al extinderii la nivel naţional a unui model de servicii bazate pe comunitate, Ed. Alpha MDN, Buzău, 2016, pp.40-41. *112) Pachetul minim de servicii este un concept propus de UNICEF şi se referă la un pachet universal obligatoriu de servicii sociale furnizate de autorităţile publice locale la nivelul comunităţii, prin activităţi de teren, în vederea realizării dreptului la dezvoltare al fiecărui copil, combaterea sărăciei, prevenirii riscului de excluziune socială şi asistării familiilor vulnerabile cu copii. A se vedea în acest sens, Belciu et al, op.cit, p.7. 12. Imigranţi aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, inclusiv solicitanţi de azil şi străini care au dobândit protecţie internaţională în România Conform proiectului Strategiei naţionale privind imigraţie (martie 2021): "Fluxul migraţionist s-a intensificat în ultimii ani, atât din prisma avansului economic înregistrat de economia României, cât şi din cauza volatilităţii geopolitice din bazinul Mării Mediterane şi nu numai. Datorită cifrelor macroeconomice foarte bune, precum şi a regimului juridic permisiv şi orientat spre acoperirea deficitului, s-a ajuns ca numărul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România să fie în anul 2020 mai mare cu 545,50% decât în anul 2016. Ca an de referinţă, datele din 2020 indică faptul că fenomenul migraţionist din România comportă o complexitate ridicată şi, totodată, diversitate. Se poate observa trend-ul creşterii numărului de cetăţeni străini pentru care Inspectoratul General pentru Imigrări asigură managementul şederii lor legale pe teritoriul ţării. Astfel, la 31.12.2020, în evidenţele instituţiei se aflau un număr de 136407 persoane, numărul acestora fiind cu 19575 mai mare decât la finele anului 2017. Din totalul de 136407 persoane, 61,8% (84331 în valoare absolută) erau cetăţeni din state terţe, iar 38,2% (52076 în valoare absolută) proveneau din state membre UE şi SEE. În mod automat, fluxul mărit pe linie de migraţie a generat şi o amplificare a cazurilor de străini aflaţi în situaţii ilegale. Astfel, în anul 2020 au fost înregistrate 3519 depistări ale unor străini aflaţi în situaţii ilegale pe teritoriul României, înregistrându-se o creştere cu 11,6% faţă de anul 2019, evoluţia multianuală pe ultimii şase ani fiind una ascendentă Pe linie de protecţie internaţională, în anul 2020, a fost atins maximul istoric, fiind înregistrate 6158 cereri, faţă de 2593 depuse în anul 2019 (creşterea fiind de 137,5%). În continuare, ponderea a fost deţinută de cetăţenii proveniţi din spaţii care se confruntă cu conflicte armate interne sau probleme sociale şi politice: Afganistan - 2384, Siria - 1459 sau Irak - 415. În ceea ce priveşte implementarea Regulamentului Dublin, în virtutea asigurării unei imagini cât mai elocvente asupra activităţilor derulate în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil în cursul anului 2020, menţionăm faptul că pe parcursul anului precedent numărul cererilor primite de către autorităţile române de la celelalte state membre s-a dublat faţă de anul 2019 (2071 cereri în anul 2019 şi 4442 cereri primite în anul 2020), acesta reprezentând în fapt un trend apărut în anul 2017 şi menţinut pe parcursul perioadei analizate" 13. Victimele calamităţilor naturale Acest grup se referă, conform prevederilor Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, la persoanele afectate de dezastre, dezastrul fiind definit ca "evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii". Conform Analizei Diagnostic bazată pe date statistice privind incluziunea socială şi situaţia grupurilor vulnerabile în România în anul 2019 realizată de SNSPA, în 2011, Comitetul de corespondenţi permanenţi al Acordului privind riscurile majore europene şi mediteraneene (EUR-OPA) a adoptat principiile etice privind reducerea riscului de dezastre şi rezistenţa populaţiei, categoriile sau grupurile vulnerabile identificate în acest sens fiind: persoane cu dizabilităţi; migranţii, solicitanţii de azil şi beneficiarii de protecţie internaţională; copiii. Consiliul Europei semnalează gradele de vulnerabilitate, în sensul că "Grupurile cele mai vulnerabile au nevoie de o protecţie specială a drepturilor lor, ţinând cont de particularităţile lor fizice şi psihologice, pentru a le ajuta să facă faţă mai bine dezastrelor." 4.3.1. Protecţia socială şi impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei Secţiunea de faţă are rolul de a oferi o privire de ansamblu asupra rezultatelor măsurilor implementate prin intermediul politicilor publice privitoare la reducerea sărăciei şi a riscului de excluziune socială în perioada 2008 - 2018, cuantificate cu ajutorul datelor statistice oficiale disponibile. Măsura ce prezintă un impact ridicat în scăderea numărului persoanelor aflate în situaţii de sărăcie sau excluziune socială este reprezentată de protecţia socială*113). Pe parcursul ultimilor 12 ani, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut de la 44,2% în 2008 până la 32,5% în 2018. Cu toate acestea, după efectuarea plăţilor aferente protecţiei sociale, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a fost mult diminuat (spre exemplu, în 2018, 23,5% dintre persoane au rămas expuse riscului de sărăcie) (Sursa: Eurostat 2008 - 2018). În figura 2 prezentăm tendinţele indicatorilor de mai sus. *113) Protecţia socială este definită de art. 6 lit. ee) din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare ca fiind "un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale" şi care cuprinde "două componente de bază: asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă". Figura 1. Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie şi ponderea acestora după transferurile sociale Sursa: Eurostat 2008 - 2018 (a se vedea imaginea asociată) La nivelul Uniunii Europene, politicile sociale sunt definite ca fiind acele iniţiative care acoperă riscuri şi nevoi asociate cu dizabilitatea, vârsta înaintată, responsabilităţi parentale, boală/sănătate, şomaj, pierderea partenerului/partenerei sau al unui părinte, excluziune socială şi locuire. Prin transferuri sociale înţelegem totalitatea beneficiilor sociale furnizate de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale precum: indemnizaţia de şomaj, pensiile, indemnizaţii pentru acoperirea bolii/dizabilităţii, prestaţiile de asistenţă socială, indemnizaţii pentru locuire, beneficii pentru familie şi copii, alte beneficii. Astfel, putem vorbi despre un impact al politicilor privind excluziunea socială prin utilizarea a două elemente majore: pensii şi transferuri sociale. Pentru a putea estima impactul politicilor sociale, am ales să facem apel la analiza datelor oficiale referitoare la transferurile sociale, considerând-o drept variabilă proxi în descrierea efectelor politicilor publice care au vizat reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale în perioada 2008 - 2018. Caseta 5. Transferurile sociale în România*114) *114) Pentru mai multe detalii, Biţoiu et al 2019, Analiză diagnostic privind incluziunea socială şi situaţia grupurilor vulnerabile în România în anul 2019, Bucureşti, 2019, pp. 153-158. Acţiunile de protecţie socială din România desfăşurate prin transferuri sociale privesc intervenţii pentru următoarele categorii: - Dizabilitate (prestaţii sociale pentru adultul cu handicap: indemnizaţie lunară şi buget personal complementar, indemnizaţie acordată persoanei cu dizabilităţi care a exprimat opţiunea pentru însoţitor, prestaţii sociale pentru părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu dizabilităţi în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, indemnizaţii ale persoanei cu dizabilităţi ce beneficiază de serviciile asistentului personal aflat în concediu de odihnă, oferirea de bunuri şi servicii altele decât medicale); – Vârstă înaintată (cu excepţia pensiilor, indemnizaţie socială pentru pensionari oferite beneficiarilor ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate se situează sub valoarea 1000 lei); – Responsabilităţi parentale (beneficii pentru familie şi copii: costuri asociate cu sarcina, naşterea; îngrijirea copiilor sau altor membri ai familiei); – Boală/sănătate (concediu medical, îngrijire medicală, produse farmaceutice); – Pierderea partenerului/partenerei, sau al unui părinte; – Şomaj (indemnizaţie şomaj, costuri calificare şi formare); – Locuire (sprijin pentru acoperirea cheltuielilor cu locuirea); – Excluziune socială (oferirea de venituri, reabilitarea dependenţilor de alcool şi droguri şi alte beneficii). În figura 2 se observă o diferenţă majoră între numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie înainte de efectuarea plăţilor pentru protecţia socială, dar numărul celor care se află în excluziune atunci când excludem efectele pensiilor este puţin diminuat. Transferurile sociale sunt foarte importante pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor cu venituri mici. România se află departe de media Uniunii Europene, prezentând o reducere de doar 4.5 puncte procentuale în 2018 după efectuarea transferurilor sociale, în scădere de la 7.2 puncte procentuale obţinute în anul 2008. Altfel spus, după 12 ani ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie după efectuarea transferurilor sociale nu s-a schimbat radical (0.1 puncte procentuale). Prezentăm în figurile 3 şi 4 diferenţele dintre procentul celor aflaţi în risc de sărăcie înainte şi după transferurile sociale în România şi UE28. Figurile 2 şi 3: Ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie înainte şi după transferurile sociale (%) Sursa: EUROSTAT [ilc_li02], [ilc_li10] (a se vedea imaginea asociată) Una dintre sursele posibile ale impactului redus al transferurilor sociale poate fi explicat şi prin procentul din PIB alocat pentru cheltuielile cu protecţia socială. Prin intermediul graficului de mai jos observăm diferenţa majoră dintre procentul alocărilor pentru protecţia socială în România comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, chiar dacă România se numără printre statele cu cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie şi excluziune socială. Figura 4 : Ponderea cheltuielilor privind protecţia socială din Produsul Intern Brut Sursa: Eurostat[gov_10a_exp] (a se vedea imaginea asociată) Protecţia socială reprezintă componenta fundamentală în lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale. Ca parte a cheltuielilor cu protecţia socială, pensiile publice au reprezentat venituri stabile ce au contribuit la reducerea numărului persoanelor în vârstă aflate în risc de sărăcie. Impactul pe care pensiile pentru vârstă îl au asupra reducerii riscului de sărăcie a crescut în intervalul 2007 - 2011. Pe de altă parte, din 2011 tendinţa a fost reprezentată de creşterea numărului persoane care, deşi primesc pensie pentru vârstă, se află în risc de sărăcie. Acest rezultat a apărut cu toate că pe parcursul acestei perioade cuantumul pensiilor pentru vârstă a fost crescut, dar acesta nu a ţinut pasul cu creşterea celorlalte venituri. Conform aceloraşi date Eurostat, în 2018 valorile acestui indicator se apropie de valorile din 2008. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul analizei indicatorilor pe categoriile de gen, femeile prezentând o probabilitate mai mare să se afle în risc de sărăcie comparativ cu bărbaţii. În figura 6 prezentăm datele referitoare la ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani aflate în risc de sărăcie pentru populaţia totală şi diferenţiată în funcţie de gen. Figura 5. Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani aflate în risc de sărăcie după plata pensiilor (%) Sursa: Eurostat[ilc_li04] (a se vedea imaginea asociată) În schimb, transferurile sociale nu au avut generozitatea şi eficienţa necesară obţinerii unui impact semnificativ în reducerea riscului de sărăcie. Structura cheltuielilor cu protecţia socială ca procent din totalul cheltuielilor arată că în cazul României, marea parte a bugetului merge către pensii de vârstă, ponderea transferurilor sociale din PIB fiind foarte redusă. Figura 6. Ponderea transferurilor sociale în PIB în funcţie de categoria acestora (%) Sursa: Eurostat [gov_10_exp] (a se vedea imaginea asociată) Datele prezentate în această secţiune ne arată că sistemul de protecţie socială din România, dar mai ales transferurile sociale nu au contribuit substanţial la scăderea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Impactul acestor măsuri în România este mult mai redus faţă de situaţia celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Adaptarea sistemului de protecţie socială în ceea ce priveşte atât vechile, cât şi noile nevoi ale populaţiei reprezintă o provocare pentru anii următori pentru care trebuie consolidate eforturile în această direcţie. Modernizarea, raţionalizarea şi eficientizarea sistemului public de protecţie socială va reprezenta un element important şi va fi şi o direcţie pentru viitoarele acţiuni şi politici privind reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale. Printre acestea, se regăseşte şi creşterea procentului din PIB destinat cheltuielilor cu protecţia socială. În acelaşi timp, având în vedere transferurile sociale (locuire, excluziune socială, şomaj, familie/copii, urmaşi, dizabilităţi şi boală/sănătate), ponderea acestor cheltuieli în raport cu cele pentru pensiile de vârstă trebuie crescută. În ceea ce priveşte pensiile, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari ar putea reprezenta o măsură care ar reduce riscul de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice. 4.3.2. Educaţie şi formare În democraţiile liberale educaţia este considerată una dintre principalele modalităţi de asigurare a ascensiunii sociale, participarea la educaţie fiind unul dintre instrumentele prin care copiii şi tinerii pot întrerupe cercul vicios al sărăciei. Educaţia este în general corelată cu tipurile de ocupaţie şi veniturile obţinute, astfel, cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât indivizii pot avea acces la poziţii ocupaţionale considerate prestigioase şi la venituri mai ridicate. Pe de altă parte, trebuie înţeles şi faptul că sărăcia şi excluziunea influenţează accesul, participarea şi rezultatele şcolare, fiind necesar ca statul să se asigure că fiecare elev participă obligatoriu la educaţie până la un anumit nivel şi i se furnizează educaţie de calitate. În toată perioada ce a urmat crizei economice, nivelul cheltuielilor alocate educaţiei s-a situat în jurul valorii de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Prevederile art. 8 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare conform cărora, pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, nu se aplică în perioada 2019 - 2021, în conformitate cu prevederile art.50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, potrivit prevederilor alin. (1) al art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 din 17 decembrie 2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023. La nivelul Uniunii Europene, România se plasează sub media UE28 fiind statul membru cu cea mai scăzută alocare guvernamentală pentru educaţie raportat la PIB. Potrivit unei analize www.edupedu.ro pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, subfinanţarea sectorului educaţie s-a menţinut şi în anii 2018 şi 2019, fiind alocat 2.2% din PIB în 2018 şi 3% în 2019*115). Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială scade pe măsură ce persoanele au un nivel educaţional mai ridicat. În România nivelul AROPE pentru cei cu cu studii superioare (5.9%) este de 6 ori mai mic decât pentru cei cu educaţie primară şi secundară (31,2%). Cu toate acestea, pe toată perioada analizată 2008-2018, pentru România procentul persoanelor cu studii superioare (15.5% în anul 2018) s-a situat la jumătatea mediei europeane UE28 (28.7% în 2018). (Sursa: Eurostat, EU-SILC) *115) A se vedea mai multe detalii la adresa https://www.edupedu.ro/educaţia-primeşte-cu-98-miliarde-lei-in-plus-in-2019-fata-de-2018-bugetul-propus-de-finanţe-ar-cuprinde-si-investitii-de-2-miliarde-lei/ Grupul tinerilor cu vârste cuprinse între 30-34 ani a fost monitorizat în cadrul Strategiei Europa 2020, ţinta asumată pentru anul 2020 fiind de 40% tineri cu studii universitare absolvite la nivelul ţărilor UE28 şi 26.7% pentru România. Ţinta UE a fost atinsă încă din 2018, iar România se apropie de atingerea standardului asumat, cu toate că între 2017 şi 2018 a existat o scădere. Se poate observa însă că atât în Europa cât şi în România populaţia tânără cu studii universitare a crescut substanţial începând cu anul 2007 de la 13,9%, când media UE era 30%, la 24,6% în anul 2018, când media UE este 40,7%. (Sursa: Eurostat). Acest lucru s-a întâmplat pe fondul "masificării educaţiei" în contextul semnării Declaraţiei de la Bologna (1999)*116) considerat esenţial pentru dezvoltarea economică sustenabilă şi formarea de capital uman cu calificări ridicate. *116) A se vedea mai multe detalii la adresa https://ec.europa.eu/education/policies/higher-education/bologna-process-and-european-higher-education-area.ro Atât în România cât şi la nivelul mediei UE28, creşterea procentului de tineri 30-34 de ani cu studii universitare s-a datorat în principal creşterii participării femeilor în învăţământul universitar în perioada 2007-2018. Astfel, în 2018, în România 28% dintre femeile 30-34 aveau studii universitare faţă de 21% dintre bărbaţi (media UE28 46% femei şi 36% bărbaţi). (Sursa: Eurostat) Un factor de influenţă negativă care conduce la creşterea numărului de persoane cu pregătire redusă şi totodată la creşterea gradului de sărăcie şi excluziune în rândul populaţiei îl reprezintă fenomenul abandonării programelor de pregătire educaţională şi de formare profesională. În anul 2018 aproximativ 15% dintre tinerii din România erau NEET (nu sunt pe piaţa muncii, în educaţie sau în alte programe de formare), în scădere faţă de perioada de după criza economică. Media UE28 este de asemenea în scădere, ajungând în anul 2018 la aproximativ 11% (Sursă: Eurostat). Totodată trebuie subliniat faptul că în România, femeile au un risc mai mare comparativ cu bărbaţii să intre în categoria NEET (ecartul menţinându-se aproape constant pe perioada analizată), pe când la nivelul mediei europene, diferenţa nu este semnificativă. La nivelul României, tinerii care au cel mult nivelul de învăţământ gimnazial sunt în mai mare măsură în situaţia de a fi NEET, o situaţie similară de altfel şi la nivelul Uniunii Europene. Aşadar, cei mai mulţi tineri NEET au părăsit timpuriu şcoala (populaţie 18-24 ani care are cel mult nivelul de învăţământ gimnazial) şi se califică pentru o paletă scăzută de ocupaţii, ocupând în principal locuri de muncă necalificate. Se poate spune că tinerii NEET cu un nivel scăzut de şcolaritate reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri, aflate în risc de excluziune socială. Un indicator important din perspectiva finalizării învăţământului obligatoriu şi dobândirii competenţelor de bază este participarea la educaţie timpurie. Aceasta este esenţială întrucât influenţează major traiectoria şcolară ulterioară. Există o legătură importantă între participarea la educaţie preşcolară (mai ales dacă e una de calitate) şi obţinerea unor rezultate şcolare bune în sistemul educaţional, scăzând probabilitatea de abandon şcolar şi probabilitatea de a fi sub pragul sărăciei la ieşirea din sistem*117). *117) Van Belle, J., Early Child hood Education and Care (ECEC) and its long-term effects on educaţional and labour market outcomes, Research Report. RAND Europe, 2016. În ultimii ani s-a pus un accent tot mai mare pe creşterea accesului la educaţia preşcolară, inclusiv prin extinderea educaţiei obligatorii şi creşterea capacităţii (parţial ca urmare a apariţiei clasei pregătitoare, începând cu anul şcolar 2012-2013, prin care grupa mare pregătitoare pentru şcoală din învăţământul preşcolar a devenit prima clasă a învăţământului primar). La nivelul învăţământului preşcolar se înregistrează, în ultimii ani, o tendinţă generală de creştere a cuprinderii copiilor în învăţământul preşcolar din România. În anul 20192020, rata brută de participare la învăţământul preşcolar a copiilor de 3-6 ani a fost de 88,6%. În 2019, decalajul rural-urban privind accesul la învăţământul preşcolar a fost în favoarea mediului urban, unde participarea a fost de 97,4% faţă de 85% în mediul rural. Diferenţele pe genuri s-au diminuat mult în ultimii ani, până la valori nesemnificative din punct de vedere statistic. În contrast cu educaţia preşcolară, educaţia antepreşcolară are o dezvoltare limitată şi o rată de cuprindere scăzută. Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară din România au fost organizate o lungă perioadă ca şi sisteme divizate, în care autoritatea responsabilă era împărţită între mai multe ministere. Astfel, creşa - ca serviciu destinat copiilor sub 3 ani, dezvoltat în anii 1970 - 1980, era considerată unitate sanitară şi a funcţionat pe baza unor reglementări ale Ministerului Sănătăţii şi a unui model de îngrijire centrat pe sănătate şi nutriţie. Acest model s-a menţinut şi după 2001, când creşele au trecut în subordinea administraţiei publice locale, fără a modifica însă şi organizarea şi funcţionarea acestora ca servicii de îngrijire şi educaţie destinate copiilor mici. În tot acest timp, serviciile destinate copiilor cu vârste între 3 şi 6/7 ani, respectiv învăţământul preşcolar, au înregistrat o dezvoltare benefică, în contextul în care s-au aflat în responsabilitatea Ministerului Educaţiei. Odată cu intrarea în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, se precizează pentru prima dată în legislaţia românească de educaţie timpurie şi se recunoaşte apartenenţa serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară şi la sistemul de educaţie. În schimb, dezvoltarea acestora rămâne limitată în continuare. Există o multitudine de provocări, inclusiv reglementări legislative care nu sunt aplicate, modalităţi deficitare de colaborare a autorităţilor responsabile de organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară, deficienţe şi inconsistenţe în formarea iniţială şi continuă a personalului, o abordare diferenţiată (discriminatorie) a copiilor din creşe, faţă de cei care sunt cuprinşi în grupele de antepreşcolari organizate în grădiniţe, respectiv în învăţământul preşcolar etc. O problemă notabilă este însăşi insuficienţa locurilor oferite pentru copiii de la naştere la 3 ani în creşe, mai ales în marile oraşe. Conform sondajului EU-SILC, doar 14,1% din copiii sub 3 ani aveau acces la servicii de educaţie şi îngrijire formală în anul 2019 şi doar 1% la astfel de servicii cu o durată de 30 de ore sau mai mult. România se afla astfel pe locul 25 din cele 27 de state ale UE din punct de vedere al accesului la educaţie timpurie antepreşcolară. În contextul în care compatibilizarea vieţii de familie şi a celei profesionale este prioritizată la nivel european, lipsa infrastructurii şi a resursei umane din educaţia timpurie pune numeroase probleme de ordin economic şi social. Un alt indicator esenţial care se află în strânsă legătură cu procentul ridicat de tineri aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială este părăsirea timpurie a şcolii (PTS). De altfel, Comisia Europeană consideră PTŞ ca fiind o problemă foarte serioasă la nivelul statelor membre, fiind în strânsă legătură cu şomajul, excluziunea socială, sărăcia şi sănătatea precară. Astfel, fiecare stat membru şi-a asumat elaborarea unui set de politici care să reducă amploarea fenomenului PTŞ sub 10% până în anul 2020 (România şi-a asumat reducerea până la 11,3% în 2020)*118). Metodologia Eurostat defineşte PTŞ drept ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani care au absolvit cel mult învăţământul gimnazial (ISCED 2) şi nu se mai află în sistemul educaţional sau în alte forme de formare*119). *118) Pentru mai multe detalii a se vedea la adresa https://ec.europa.eu/education/policies/school/early-school-leaving.en şi https://www.edu.ro/sites/default/files/fi%C8%99iere/Invatamant-Preuniversitar/2015/Strategie-PTS/Strategia-PTS-2015.pdf *119) Pentru mai multe detalii a se vedea la adresa https://europa.eu/rapid/press-release MEMO-11-52 en.htm?locale=en Obiectivul pentru 2020, respectiv reducerea la maximum 11,3% a ratei de tineri între 18-24 de ani care au finalizat cel mult ciclul de învăţământ secundar inferior şi care nu sunt înscrişi în nicio formă de continuare a studiilor sau formare profesională, reflectă ţinta asumată de România în ceea ce priveşte unul dintre indicatorii cheie ai Strategiei Europa 2020, indicator care nu a fost atins*120). *120) https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=edat_lfse_14&lang=en Cu toate acestea, este de reţinut faptul că, din 2016, rata părăsirii timpurii a şcolii a scăzut constant, aşa cum se poate vedea şi din graficul/figura de mai jos: Figura 7. Evoluţia ratei părăsirii timpurii a şcolii Sursa: Date / figură furnizată de ME (a se vedea imaginea asociată) De remarcat este şi faptul că decalajul dintre valoarea indicatorului, înregistrată în România, şi media înregistrată la nivel european, a scăzut, în mod constant, în acest interval de timp, de la 8,1% (în anul 2015) la 5% (în anul 2019). Totodată, trebuie menţionat şi faptul că ţinta de 11,3% asumată de România a fost stabilită în anul 2010, într-un context neafectat încă de criza economică, în care rata părăsirii timpurii a şcolii în România era de 15,3%. De asemenea, există o diferenţă importantă între rata PTŞ din România şi media UE28. Nu există diferenţe semnificative în funcţie de gen în România, însă la nivelul mediei UE28 băieţii părăsesc timpuriu şcoala într-o măsură mai mare decât fetele. (Sursa: Eurostat) Rata părăsirii timpurii a şcolii în funcţie de gradul de urbanizare ne oferă o informaţie foarte importantă: cei mai mulţi tineri care au părăsit timpuriu şcoala locuiesc în mediul rural. În anul 2018 aproximativ un sfert din tinerii din rural au părăsit timpuriu şcoala, în scădere faţă de perioada 2010-2017. De asemenea, fenomenul PTŞ este destul de prezent şi în oraşele mici şi suburbii (15% în 2018). Cauzele părăsirii timpurii a şcolii în România, în special în mediul rural, se află în strânsă legătură cu problematica sărăciei. Riscul de sărăcie sau excluziune socială este mai ridicat în mediul rural, iar numărul unităţilor şcolare care organizează învăţământ liceal este extrem de redus în mediul rural (din totalul celor 1482 de licee din România, numai 216 erau în mediul rural*121). Aşadar, cauza principală a manifestării fenomenului PTŞ este reprezentată de costurile ridicate ale continuării educaţiei după finalizarea învăţământului gimnazial (necesitatea de a face naveta, costuri cu alimentaţia, haine, resurse şcolare). *121) INS, indicator SCL101D. În oraşele mari amploarea fenomenului este mult mai scăzută, inclusiv prin comparaţie cu media UE28. Aşadar, măsurile de reducere a PTŞ ar trebui să se concentreze în primul rând pe şcolile şi tinerii din mediul rural, fără a ignora amploarea fenomenului în oraşele mai mici din România. Un alt aspect important aflat în strânsă legătură cu excluziunea socială este nivelul competenţelor de bază. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dezvoltat testarea comparativă PISA cu scopul furnizării de date pe care să se fundamenteze politici educaţionale. PISA evaluează competenţe care au o aplicabilitate în viaţa reală la matematică, citire şi ştiinţe. Aşa cum rezultă şi din datele Eurostat, este relevant procentul elevilor de 15 ani care nu obţinut sub nivelul 2 la testările PISA, echivalent cu lipsa competenţelor de bază sau analfabetismului funcţional. Se poate observa faptul că la toate cele trei discipline aproximativ 4 din 10 elevi de 15 ani care sunt în învăţământ se află sub limita analfabetismului funcţional, mult peste media UE28 (aproximativ 24%). Mai mult, există o legătură semnificativă între statutul socio-economic al părinţilor şi probabilitatea de nu avea competenţe de bază, cu alte cuvinte, copiii proveniţi din familii dezavantajate au şanse mai mari să nu aibă competenţe de bază, întărind ideea că învăţământul este inechitabil din perspectiva asigurării de oportunităţi educaţionale egale tuturor elevilor*122). *122) Pentru o analiză detaliată a se vedea Ţoc, S., Clasă şi educaţie. Inegalitate şi reproducere socială în sistemul de învăţământ din România, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2018. Participarea la educaţie a populaţiei de etnie romă*123) *123) Datele prezentate în cadrul acestei subsecţiuni nu trebuie interpretate ca fiind reprezentative pentru întreaga populaţie de romi din România ci mai degrabă pentru populaţia de romi din comunităţi care au o pondere mai ridicată de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome. În ceea ce priveşte procentul tinerilor NEET, din datele Sursă:European Union Agency for Fundamental Rights (FRA) (2016) şi Eurostat reiese existenţa unor diferenţe foarte mari între persoanele de etnie roma şi media naţională. Aproape două treimi dintre tinerii romi nu sunt în sistemul educaţional, altă formă de învăţământ şi nici pe piaţa muncii, iar procentul fetelor rome este semnificativ mai mare decât al bărbaţilor. Aşadar, se poate afirma că tinerii romi şi în special tinerele rome se află în risc ridicat de excluziune socială nefiind pe piaţa formală a muncii şi nici în sistemul de educaţie. Principalele cauze pentru care tinerii romi au părăsesc timpuriu şcoala într-o proporţie covârşitoare sunt legate de un cumul de factori care se află în strânsă legătură cu acest fenomen: rate mari de sărăcie şi excluziune socială; pondere scăzută a ocupării formale; condiţii de locuire precară, discriminare, rasism instituţional. De asemenea, la nivelul sistemului de învăţământ, sunt identificate cazuri de segregare a etnicilor romi în şcoli sau clase separate, precum şi nivelul scăzut al aşteptărilor cadrelor didactice cauzate de prejudecăţile faţă de persoane de etnie romă. La nivel naţional se urmăreşte prevenirea şi/sau combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar, în vederea asigurării creşterii calităţii educaţiei. Monitorizarea segregării şcolare reprezintă o prioritate, fiind important ca acest proces să se deruleze în bune condiţii şi să se culeagă date, în baza cărora să se poată obţine o diagnoză exactă a fenomenelor de segregare şcolară şi a dinamicii lor. Aceste acţiuni sunt susţinute şi la nivel legislativ de OMENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar şi OMEC nr. 5633/2019 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a segregării şcolare în învăţământul preuniversitar. Participarea la educaţie este unul dintre factorii esenţiali pentru care romii se află în risc de excluziune socială. Încă de la grădiniţă se poate vorbi despre un procent extrem de mare de copii romi care nu participă ceea ce influenţează în mod negativ participarea ulterioară în sistemul de învăţământ.Conform datelor FRA (2016) şi Eurostat, numai 38% dintre romi erau înscrişi la grădiniţă în anul 2016, mult sub media naţională de 88%. Cauzele neparticipării la învăţământul preşcolar sunt similare cauzelor pentru părăsirea timpurie a şcolii, iar impactul autorităţilor locale, inclusiv al serviciului de asistenţă socială, în furnizarea de informaţii privind beneficiile participării la învăţământul preşcolar este unul redus. La aceste cauze se adaugă faptul că participarea la învăţământul preşcolar presupune costuri ridicate, dar trebuie să avem în vedere că învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Poate cel mai alarmantă statistică este însă rata de părăsire timpurie a şcolii. Practic aproximativ 8 din 10 copii romi părăsesc timpuriu şcoala, lucru care este echivalent cu posibilităţi reduse de a obţine locuri de muncă calificate (Sursa:FRA (2016) şi Eurostat). 4.3.3. Ocuparea forţei de muncă Ocuparea forţei de muncă este un domeniu extrem de relevant din perspectiva reducerii sărăciei şi excluziunii sociale. Principalul mijloc prin care indivizii îşi obţin resursele ce le asigură bunăstarea este de pe piaţa forţei de muncă, prin urmare, este de aşteptat ca persoanele care n-au un loc de muncă să fie într-o şansă mai ridicată de a se afla în risc de sărăcie. Un prim indicator relevant este rata de activitate, calculată ca ponderea populaţiei active din grupa de vârstă 15-64 ani în populaţia totală din grupa de vârstă 15-64 ani, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. În România, rata de activitate a crescut uşor în perioada 2007-2018 însă continuă să se afle sub media europeană, fiind sub 70% . În termeni absoluţi, aproximativ 9 milioane de persoane erau active în România în 2017, 2018 şi primul trimestru al anului 2019 (INS, indicator [AMG101A]). Prin comparaţie peste 10 milioane de persoane erau inactive în aceeaşi perioadă (INS [AMG145A]). Distribuţia pe vârste sugerează că ratele cele mai mici de activitate se regăsesc în cadrul categoriilor 15-19 ani (11,3% în 2018), 20-24 ani (47,9% în 2018) şi 60-64 ani (32,8%). Acest lucru este explicabil, majoritatea tinerilor fiind în sistemul de învăţământ, iar o bună parte dintre persoanele 60-64 ani s-au pensionat. În ceea ce priveşte diferenţele de gen în rata de activitate se constată că atât la nivelul mediei UE28 cât şi în România rata de activitate în rândul bărbaţilor este mai mare decât în rândul femeilor. În intervalul analizat 2007-2018 însă, se constată o creştere a ratei de activitate atât în cazul femeilor cât şi a bărbaţilor (Sursa: Eurostat). În ceea ce priveşte rata ocupării forţei de muncă din România se constată de asemenea o evoluţie în intervalul 2007-2018. Dacă la nivelul mediei UE28 rata ocupării a scăzut în perioada crizei economice şi a reînceput să crească abia după 2014, în România a existat o creştere constantă a populaţiei ocupate. Rata ocupării în România este sub media UE28, însă diferenţa nu este majoră. De asemenea, dacă luăm în considerare categoria 20-64 ani, ponderea populaţiei ocupate în anul 2018 era de aproape 70%, ţinta propusă în cadrul Strategiei 2020 fiind atinsă. Persoanele ocupate reprezintă suma salariaţilor, lucrătorilor pe cont propriu şi lucrătorilor familiali neremuneraţi (Sursa: Eurostat). Există diferenţe majore în ceea ce priveşte rata de ocupare a femeilor comparativ cu a bărbaţilor. Diferenţa este importantă atât la nivelul mediei UE28 (74% bărbaţi faţă de 63% femei, însă faţă de 2007 diferenţa s-a diminuat) cât şi la nivelul României (73% bărbaţi faţă de 56% femei, însă faţă de 2007 diferenţa a crescut). Se poate observa de asemenea, că diferenţa faţă de media UE28 provine din ocuparea forţei de muncă scăzută în cazul femeilor din România, aşadar intervenţiile trebuie să se concentreze în principal pe creşterea ocupării în rândul femeilor (Sursa: Eurostat). Conform datelor Eurostat, EU-SILC şi Institutul Naţional de Statistică, FOM103D, după o perioadă de descreştere a numărului persoanelor ocupate (2012-2016), în perioada 2016-2018 în România are loc o creştere uşoară a acestei categorii (de la 8.317.600 la 8.407.500 de persoane), evoluţie care însă nu conduce decât la o scădere foarte mică a ratei riscului de sărăcie relativă (sărăcie monetară) de doar 1.8 puncte procentuale (de la 25,3 % în anul 2016 la 23,5 % în anul 2018). Rata riscului de sărăcie relativă în rândul populaţiei tinere ocupate cu vârsta de 18-24 de ani a scăzut pentru bărbaţi, iar pentru femei, după o scădere în anul 2017, rata cunoaşte o deteriorare în anul 2018. Pentru populaţia ocupată cu vârste cuprinse între 25-54 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, rata riscului de sărăcie relativă cunoaşte un trend descendent. În schimb, pentru categoria 55-64 de ani, pentru bărbaţi indicatorul cunoaşte un trend ascendent continuu, iar pentru femei, după o uşoară îmbunătăţire în anul 2017, în anul 2018 cunoaşte de asemenea un trend ascendent. Un indicator important ce relevă gradul de diminuare a nivelului de sărăcie în rândul populaţiei este reprezentat de rata contractelor de muncă cu perioadă temporară de încadrare. Conform statisticii Eurostat, în anul 2017 România prezintă cea mai mică valoare a acestui indicator pentru categoria de vârstă 15-64 ani (1.2%) din Uniunea Europeană, la polul opus situându-se Spania (26.8%), media UE28 fiind de 14.3%*124) (Sursa: Eurostat). *124) https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20180523-1. Din perspectiva diferenţei de gen, valorile înregistrate de indicator pentru România sunt apropiate (de exemplu, în anul 2018, pentru femei valoarea a fost de 0,8% iar pentru bărbaţi cu 0.3 puncte procentuale mai mare, 1,1%). Pentru categoria tinerilor din România cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, nivelul indicatorului este unul scăzut (4,5% România). Aşa cum se observă şi din datele Eurostat, în România tinerii au deţinut în perioada 2008-2018 cea mai mare pondere a contractelor de muncă temporare, uneori chiar de patru sau aproape cinci ori mai mare decât media naţională pentru toate persoanele lucrătoare cu vârste cuprinse între 15-64 de ani.La această situaţie se adaugă şi procentul ridicat de ocupare part-time în România în rândul tinerilor (15-24 ani), peste dublul mediei naţionale pentru persoanele ocupate (15-64 ani), în pofida faptului că în comparaţie cu majoritatea ţărilor europene şi raportat la media UE28 (18.5%), România are un procent scăzut de persoane ocupate (20-64 ani) cu normă parţială (6,3% în anul 2018). Din perspectiva diferenţei de gen, România nu înregistrează un ecart semnificativ în privinţa procentului de ocupare part-time ("Sursă: Eurostat) prin comparaţie cu media UE28 ridicată (aproape o treime din femeile care lucrează cu contracte de muncă parţiale). Motivele pentru care persoanele lucrează part-time diferă în România, comparativ cu media UE28. Cel mai important motiv în cazul României este faptul că nu au găsit un loc de muncă cu normă întreagă (în anul 2018, 65,8% în rândul populaţiei ocupate cu vârste între 20 şi 64 de ani). Prin urmare, ocuparea part-time nu este o opţiune reală pentru majoritatea populaţiei din România care are un astfel de contract, persoanele alegându-l pentru că nu au găsit unul cu normă întreagă. Concluzia este confirmată şi de indicatorul "ocuparea cu normă parţială involuntară" care ilustrează intenţia reală de a lucra part-time. Evoluţia indicatorului pentru România pentru populaţia ocupată (20-64 ani) indicând faptul că mai mult de jumătate din populaţia ocupată cu timp parţial de lucru nu a ales în mod voluntar acest tip de loc de contract (54,9% în anul 2018), comparativ cu numai un sfert la nivelul mediei UE28 (25.5% în anul 2018). În ceea ce priveşte ponderea contractelor de maximum 3 luni în totalul contractelor de muncă (ocupaţia precară), în România aceste tip de contracte sunt mai puţin comune (0,2% în anul 2018) faţă de media UE28 (2,2% în anul 2018), fiind utilizate mai degrabă contractele de zilieri sau chiar munca fără contract. Prin urmare, în România în anul 2018, forţa de muncă tânără (29,5% - o treime dintre fetele şi băieţii cu vârsta cuprinsă între15 şi 24 de ani), deţine cea mai mare pondere a contractelor de muncă temporare (4,5%) şi de tippart-time (15%)în rândul populaţiei ocupate (15-64 de ani). La polul opus pentru aceeaşi categorie de vârstă, şomajul înregistrat este de 16.2% (fără diferenţe semnificative de gen), în scădere faţă de anul 2014 când s-a obţinut maximul istoric pentru decada 2008-2018, cu 7,8 % În ceea ce priveşte rata şomajului din România (4.2%) măsurat ca procent din populaţia activă, aceasta este sub media UE28 (6.8%) (Sursa: Eurostat). Media ţărilor UE28 este însă puternic influenţată de faptul că ţări precum Grecia, Spania şi într-o mai mica măsură Italia au fost foarte afectate de criza economică, care a generat rate mari ale şomajului. În România şomajul este în scădere faţă de anul 2007 însă, în acelaşi timp, România este şi exportatoare de forţă de muncă fiind pe primul loc între ţările Uniunii Europene în privinţa ponderii populaţiei cu vârsta 15-64 ani care locuieşte într-un alt stat membru (2,7 milioane de persoane în anul 2018, fiind în creştere faţă de anul 2007 când erau aproximativ 1 milioane de persoane)*125). *125) Sursa: Eurostat, indicator [lfst_lmbpcita] În ceea ce priveşte rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste sub 30 de ani în funcţie de nivelul educaţional, începând din anul 2014 când nivelurile pe cele trei categorii educaţionale coincideau, se înregistrează un decalaj foarte mare între nivelurile de studii (Sursa: Eurostat). Astfel, în anul 2018 rata şomajului pentru tinerii cu studii superioare avea valoarea de 5.5%, la jumătatea valorii aferente tinerilor care au urmat liceul şi sub jumătatea valorii pentru tinerii care au cel mult şcoala gimnazială. În ceea ce priveşte rata şomajului pe sexe se poate observa că în România procentul bărbaţilor şomeri a fost constant peste cel al femeilor, invers decât în la nivelul mediei UE28. Dacă la nivelul mediei UE28 persoanele din oraşele mari au o probabilitate mai mare să fie şomere decât cele care locuiesc în oraşe mici sau în comune, în România situaţia este opusă, persoanele care locuiesc în oraşe mari având o probabilitate mai mică să fie şomere (Sursa: Eurostat). Economia socială, prin întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie atestate/certificate, contribuie la creşterea ocupării forţei de muncă prin îmbunătăţirea şanselor de angajare a lucrătorilor defavorizaţi, cu capacitate de muncă scăzută. Furnizorii de servicii de ocupare şi formare profesională şi uneori cei de servicii sociale au un rol foarte important în implementarea măsurilor active de ocupare din cadrul politicilor publice de ocupare sau incluziune socială. Principalele politici publice atribuie economiei sociale un rol important în realizarea obiectivelor şi punerea în practică a măsurilor active de incluziune socială a grupurilor cu risc ridicat de excludere socială şi de pe piaţa muncii. Alte grupuri vulnerabile: 1. tinerii NEET (15-24 ani), 2. persoanele cu dizabilităţi, 3. persoanele de etnie romă, 4. străinii aflaţi legal în România Pentru anumite grupuri de populaţie accesul la piaţa muncii este influenţat nu doar de contextul socioeconomic, ci şi de alţi factori de risc şi/sau de discriminare cum ar fi, vârsta, situaţia profesională, originea etnică, sănătatea ş.a. Este cazul tinerilor, a populaţiei de etnie romă, a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor încarcerate sau foştilor deţinuţi, a persoanelor care au în îngrijire o persoană cu dizabilităţi sau o persoană vârstnică, a persoanelor din comunităţi rurale, izolate unde nu există sau există foarte puţine locuri de muncă, a persoanelor care au un nivel foarte scăzut de educaţie (mai puţin de 8 clase absolvite) etc. 1. Tinerii NEET (15-24 ani). Aproape jumătate din tinerii NEET în România (şi două treimi la nivelul mediei europene dintre tinerii NEET) şi-ar dori să lucreze indiferent dacă sunt în căutarea sau nu, a unui loc de muncă. Cu alte cuvinte, fie oportunităţile de muncă sunt scăzute în anumite regiuni ale României (şi Europei), fie tipurile de locuri de muncă disponibile nu sunt în domeniile în care tinerii sunt calificaţi, fie nivelul veniturilor pe care le pot obţine din ocuparea unui loc de muncă nu este satisfăcător, fie lucrează ca şi freelanceri, bloggeri, vloggeri, antreprenori în IT etc.Trebuie remarcat însă faptul că, pentru anul 2018 media naţională a acestui indicator coincide cu media UE28 (6,7%). Totodată în România, procentul tinerilor NEET care nu sunt dispuşi să muncească a crescut în intervalul 2007-2018, fiind uşor mai ridicat comparativ cu cei care şi-ar dori să muncească. Prin comparaţie, la nivelul mediei europene aproximativ o treime a declarat că nu este dispusă să muncească. Gradul de urbanizare, în România cei mai mulţi tineri NEET sunt în rural şi în oraşe mici şi suburbii, lucru care în contextul României se poate interpreta prin prisma lipsei de oportunităţi ocupaţionale din mediul rural şi oraşele mici. Actuala situaţie generată de pandemie a evidenţiat dificultăţile întâmpinate de mulţi tineri în perioada de tranziţie "de la şcoală la muncă", fiind o perioadă destul de dificilă. Perioadele lungi de şomaj şi inactivitate în care se regăsesc foarte mulţi tineri are un impact negativ pe termen lung, aceştia fiind expuşi unui risc ridicat de excluziune socială. Pandemia SARS-CoV-2 a afectat sistemele de educaţie şi formare din întreaga lume şi din UE. În domeniul formării profesionale, soluţia dispusă a fost închiderea fizică a instituţiilor de specialitate, fiind aprobate domeniile de activitate pentru care se poate acorda avizul comisiilor de autorizare în vederea desfăşurării programelor de formare profesională autorizate în sistem on-line. 2. Persoanele cu dizabilităţi Excluziunea socială resimţită de către persoanele cu dizabilităţi nu apare doar în sistemul educaţional, ci aceasta este perpetuată, având efecte inclusiv pe piaţa muncii. Date statistice recente ne arată că din populaţia totală raportată la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (actuala ANDPDCA) la 31.12.2019 figurau aproximativ 846.354 persoane cu dizabilităţi*126), în România, conform Institutului de Statistică fiind înregistrată pentru trimestrul IV al anului 2019 o populaţie totală activă de 9.008.000 persoane*127). *126) Buletin statistic în domeniul muncii şi protecţiei sociale în anul 2019, Protecţia persoanelor cu dizabilităţi http://mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/Dizab_2019.pdf *127) INS, Comunicat de presă nr. 82/27.03.2020, Domeniul: Ocuparea şi şomajul /https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/şomaj_tr4r_19_0.pdf Din totalul persoanelor cu dizabilităţi femeile reprezintă 53,10%, iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezintă 72,12%. De asemenea, în acest total, centralizarea datelor pe grupe de vârstă arată că 54,23% sunt persoane cuprinse între 18-64 ani (418.629 persoane) şi 45,77% au peste 65 ani (353.364 persoane). Numărul tuturor adulţilor neinstituţionalizaţi a fost de 754300 cu capacitate de muncă, din care 283.867 cu handicap grav, 394.708 cu handicap accentuat, 68.810 cu handicap mediu şi 6.915 cu handicap uşor. Indiferent de venituri, adultul cu dizabilităţi beneficiază de indemnizaţie lunară care se calculează astfel: 70% din indicatorul social de referinţă pentru adultul cu handicap grav, 53% din indicatorul social de referinţă, pentru adultul cu handicap accentuat; prin urmare un număr de 678.575 adulţi neinstitutionalizaţi primesc indemnizaţia lunară. În plus, există alocat un buget personal complementar lunar (30% din indicatorul social de referinţă pentru adultul cu handicap grav, 22% din indicatorul social de referinţă pentru adultul cu handicap accentuat şi 12% din indicatorul social de referinţă pentru adultul cu handicap mediu); prin urmare un număr de 747.385 adulţi neinstitutionalizaţi primesc buget personal complementar lunar. La aceştia se adaugă un număr de 66.454 de copii cu dizabilităţi pentru care părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, astfel: a) 60% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav; b) 35% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat; c) 12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu. Cu toate că au existat şi există astfel de politici prin care este încurajată încadrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, în România, procentul acestor persoane aflate în risc de sărăcie s-a situat în ultimii 10 ani între valorile 19,4% şi 25,1%, maximul fiind atins în anul 2014, prin urmare în prezent aproximativ 1 din 4 persoane ocupate cu dizabilităţi se află în risc de sărăcie. Aceste date nu sunt deloc îmbucurătoare, media Uniunii Europene fiind situată la jumătatea valorile din România. Una dintre inegalităţile de pe piaţa muncii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul României apare între femei şi bărbaţi. În ceea ce priveşte diferenţa dintre femei şi bărbaţi cu dizabilităţi angajate şi aflate în risc de sărăcie, în România, procentul bărbaţilor este mai ridicat. Acelaşi trend îl regăsim şi în cazul mediei Uniunii Europene, însă diferenţele sunt mai mici de 1 -2 procente, în timp ce în România, diferenţele au fost între 3 şi 9 procente. 3. Persoanele de etnie romă La nivelul anului 2016 numai 28% din totalul persoanelor rome active şi inactive erau angajate, diferenţele fiind foarte mari între femei şi bărbaţi. De altfel, cele mai multe persoane au declarat că sunt casnice (59% femei şi 22% bărbaţi), fiind probabil ca acest răspuns să ascundă muncă ocazională fără contracte de muncă. Conform anchetei sociologice FRA (2016) în ceea ce priveşte munca remunerată aproximativ 46% dintre persoanele rome au desfăşurat o muncă remunerată, diferenţele de gen fiind însă foarte mari (27% femei vs. 64% bărbaţi), fapt care reflectă că femeile desfăşoară o muncă domestică neremunerată într- o măsură mult mai mare. 4. Străinii aflaţi legal în România În ultimii doi ani, cota anuală de permise de muncă pentru lucrători din ţări terţe a urcat la 100.000 de persoane. 4.3.4. Locuire Locuinţa şi calitatea acesteia reprezintă un domeniu esenţial pentru calitatea vieţii indivizilor. Importanţa unei locuinţe este crucială pentru şansele de participare la educaţie, pentru ocuparea forţei de muncă şi o condiţie necesară pentru ca o persoană să nu se afle în risc de sărăcie sau excluziune. Posibilitatea cumpărării locuinţelor de la stat la preţuri modice în urma Decretului-Lege nr. 61 din 7 februarie 1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie face ca în prezent România să fie ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din Europa. În intervalul de timp analizat (2008-2018) aproximativ 95% din populaţia României avea o locuinţă în proprietate, fără ipotecă sau împrumut. Prin comparaţie, media europeană s-a situat la nivelul de aproximativ 43%, restul având împrumuturi la bancă sau locuind în chirie. Aproape identică este situaţia şi în cazul persoanelor care se află sub pragul de sărăcie, singura diferenţă fiindcă un procent foarte scăzut dintre aceste persoane au împrumuturi la bancă. De altfel, persoanele din România care au rate sau care locuiesc în chirie sunt mai degrabă tineri care s-au mutat în marile oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara) din alte zone ale ţării. Având în vedere tendinţa de concentrare a populaţiei în aceste zone este foarte probabil ca pe viitor să crească numărul celor care au locuinţe închiriate sau cumpărate cu rate la bancă. În schimb în Europa, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie care sunt proprietare fără ipotecă sau împrumut este mai scăzut comparativ cu populaţia generală, cei mai mulţi locuind în chirie. Un alt indicator important pentru a înţelege situaţia locuirii este rata se supraaglomerare. Chiar dacă România are cea mai mare rată de proprietari pe locuinţe, rata de supraaglomerare este printre cele mai mari din Europa (media UE28 în anul 2017 a fost de 15,7%). Cu toate că în perioada 2008-2018, rata persoanelor care locuiesc în locuinţe supraaglomerate a scăzut, în anul 2018 se apropia de valoarea de 50% (46,3%). Cea mai mare rată de supraaglomerare a locuinţelor este în cazul familiilor cu copii. În perioada 2008-2018 rata de supraaglomerare a scăzut pentru toate categoriile de vârstă (copii - 66,4%, adulţi - 48,2% şi vârstnici - 18,8%) cu toate acestea România depăşeşte cu mult media europeană (în anul 2017 copii - 21,9%, adulţi - 16,8% şi vârstnici - 6,2%)*128). *128) Eurostat [ilc_lvho05a] În România, diferenţa dintre rata de supraaglomerare aferentă persoanelor care se află în risc de sărăcie, comparativ cu cele care se află deasupra pragului de sărăcie este semnificativ mai mică faţă de media UE28 (diferenţa este aproape dublă între cele două categorii). În România, 56% din populaţia care se află sub pragul sărăciei locuieşte într-o gospodărie supraaglomerată, în timp ce 43% dintre cei care nu se află în sărăcie locuiesc de asemenea într-o locuinţă supraaglomerată*129). În ceea ce priveşte rata deprivării severe de locuinţă în România, în perioada 2007-2018 indicatorul a scăzut la jumătate de la 32% la 16%, cu toate valoarea indicatorului este de peste 4 ori mai mare decât media UE28 (4% în anul 2017)*130), tinerii (1629 de ani) fiind într-o mai mare măsură în riscul de a se afla în situaţia de deprivare severă de locuinţă atât în România cât şi la nivelul mediei UE28. La fel ca în cazul întregii populaţii rata deprivării severe de locuinţă în România în rândul tinerilor a scăzut considerabil de la 39% în 2007 la 21% în 2018*131). *129) Eurostat [ilc_lvho05a]. *130) Eurostat [ilc_mdho06a]. *131) Eurostat [ilc_mdho06a]. Persoanele care se află în risc de sărăcie au o probabilitate mai mare să fie deprivaţi sever de locuinţă. Diferenţa este foarte mare în România, unde 37% din populaţia care se află în risc de sărăcie se află şi în deprivare severă de locuinţă. În contrast, aproximativ 10% din persoanele care nu se aflau în sărăcie erau în deprivare severă de locuinţă. În perioada 2007-2018 în cazul ambelor categorii de populaţie rata deprivării severe de locuinţă scăzând substanţial în timp (de la 52,8% la 37,4% pentru populaţia care se află în risc de sărăcie se află şi în deprivare severă de locuinţă şi de la 25,2% la 9,5% pentru persoanele care nu se aflau în sărăcie dar care erau şi în deprivare severă de locuinţă)*132). *132) Eurostat [ilc_mdho06a]. În România rata persoanelor împovărate cu costul de locuire s-a înjumătăţit în ultimii 10 ani (10,3 în anul 2018), fiind apropiată de media UE28 (10,4% în anul 2017). Ponderea relativ scăzută a persoanelor împovărate cu costul de locuire se explică prin numărul foarte mare de proprietari din România. În aceste condiţii se poate spune aşadar că cele 10% dintre persoanele împovărate cu costul de locuire sunt la limita sărăciei având venituri insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de întreţinere a locuinţei (Sursa: Eurostat). Analiza ratei persoanelor împovărate cu costul de locuire în funcţie de nivelul sărăciei reflectă faptul că în UE28 şi România situaţia este similară, media UE28 în anul 2017 pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei fiind 37,9% şi pentru cele aflate peste pragul sărăciei de doar 4,8%, iar în anul 2018 pentru România valoarea indicatorului pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei fiind de 36,3% şi pentru cele situate peste pragul sărăciei de doar 3,2%. În România însă ponderea persoanelor împovărate cu costul de locuire a scăzut în timp, indiferent dacă se situează sub sau deasupra pragului de sărăcie*133). *133) Eurostat [ilc_lvho07a]. În ceea ce priveşte ponderea tinerilor (18-34 ani) care locuiesc cu părinţii în România, mai mult de jumătate se află în această situaţie (56,8% în anul 2018), procent peste media UE28 (48,1% în anul 2017)*134). Totodată există diferenţe importante în funcţie de gen, 66% dintre tinerii bărbaţi, faţă de 47% dintre tinerele femei locuind cu părinţii. Există diferenţe şi la nivelul mediei UE28 însă nu atât de mari*135). Pe lângă cei care încă urmează studiile, se poate spune că veniturile din România nu permit multor tineri să se mute de acasă, fiind nevoiţi sau preferând să locuiască mai mult cu părinţii. *134) Eurostat [ilc_lvho07a]. *135) Eurostat [ilc_lvps08]. Alte grupuri vulnerabile: 1. Persoanele de etnie romă 2. Comunităţile marginalizate 1. Persoanele de etnie romă Locuirea este direct legată de sărăcie şi excluziune. Populaţia cetăţenilor români de etnie romă trăieşte în medie în condiţii mai proaste comparativ cu media naţională. De altfel, aspecte care pot fi incluse la categoria "deprivarea severă de locuinţă" sunt mai problematice în cazul populaţiei de romi. De exemplu aproape 7 din 10 locuinţe ale romilor nu au apă în interiorul gospodăriei, faţă de 4 din 10 media naţională*136). De asemenea, 80% dintre locuinţele cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome nu au toaletă şi duş sau baie în interiorul locuinţei, faţă de 30% media naţională*137). *136) A se vedea statistica FRA (2016) cu privire la situaţia gospodăriilor fără apă curentă în interiorul locuinţei. *137) A se vedea statistica FRA (2016) cu privire la situaţia locuinţelor fără toaletă şi duş sau baie în interiorul locuinţei. Un alt indicator pentru deprivarea severă de locuire se referă la starea fizică a locuinţei. Astfel, un sfert dintre locuinţele cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome fie au acoperişul spart, au igrasie şi mucegai, dublu faţă de media naţională*138) şi totodată 14% dintre acestea sunt prea întunecate, de 2,5 mai mare decât media naţională*139). *138) A se vedea statistica FRA (2016) cu privire la situaţia locuinţelor cu acoperişul spart, pereţi, pardoseli sau fundaţie cu igrasie sau mucegai în ramele ferestrelor sau podea. *139) A se vedea statistica FRA (2016) cu privire la situaţia locuinţelor care sunt prea întunecate. Din punct de vedere al mediului în care este plasată locuinţa (fiind urmărite situaţiile în care persoanele locuiesc în zone afectate de poluare, criminalitate, violenţă şi vandalism) gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome se află într-o mai mică măsură (11%) situate în zone cu poluare, murdărie sau alte probleme e mediu, comparativ cu media naţională (17%), iar din punct de vedere al criminalităţii, violenţei sau vandalismului gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome se plasează (5%) sub media naţională (15%)*140). *140) A se vedea statistica FRA (2016) cu privire la poluare, murdărie sau alte probleme de mediu şi respectiv, criminalitate, violenţă sau vandalism în zonă. 2. Comunităţile marginalizate Conform studiilor de specialitate prin comunitate marginalizată se înţelege o comunitate care îndeplineşte simultan următoarele trei condiţii*141): *141) Teşliuc, E., Grigoraş, V., Stănculescu, M.S. (coord.), Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România, Banca Mondială, Bucureşti, 2016, p.20. ● are un nivel scăzut de capital uman; ● are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal; ● are condiţii de locuire precară. O comunitate are condiţii de locuire precară*142) dacă cel puţin unul dintre indicatorii: proporţia locuinţelor supraaglomerate (<15,33 mp pe persoană), nesiguranţă locativă: proporţia gospodăriilor ce nu deţin locuinţa în proprietate personală au valori ce depăşesc pragul minimal aferent: *142) Ibidem. ● Proporţia locuinţelor supra-aglomerate (<15,33 mp pe persoană), în totalul locuinţelor din comunitatea vizată prin proiect: 54%; ● Nesiguranţă locativă: proporţia gospodăriilor ce nu deţin locuinţa în proprietate personală, în totalul gospodăriilor din comunitatea vizată prin proiect: 12%. În urma recensământului din anul 2011, folosind ca reper definiţia de mai sus acordată comunităţii marginalizate, au fost identificate 2.244 de sectoare de recensământ care au îndeplinit criteriile pentru a fi considerate drept zone rurale marginalizate*143), iar în acestea locuiau peste 564.000 de oameni, dintre care procente mari din populaţie fiind de etnie romă (în 42% din sectoarele rurale marginalizate)*144). La nivel naţional, 6,2% din populaţia rurală, 5,3% din toate gospodăriile şi 5,2% din toate locuinţele erau situate în zone rurale marginalizate*145). Cele mai dezavantajate sunt satele mici (cele cu mai puţin de 500 de locuitori) şi, în special, satele foarte mici (cele cu mai puţin de 200 de locuitori), în particular cele care au populaţia îmbătrânită şi/sau cele care sunt situate în zone izolate, în aceste sate existând de obicei, o mică comunitate non-roma care trăieşte într-o zonă marginalizată*146). *143) Zonele cele mai marginalizate sunt locuite de comunităţi stabile care trăiesc în aceeaşi comună dinainte de 1990. Dintre zonele rurale marginalizate, mai puţin de 10% s-au format după 1990 sau sunt emergente. *144) Cu toate acestea, comunităţi cu romi au fost înregistrate în doar 27% din sate, în 29% din sectoarele de recensământ şi în 35% din comunele care au zone marginalizate. *145) Sectoare de recensământ în care cea mai mare parte a populaţiei a absolvit cel mult gimnaziul, îşi câştiga existenţa în sectorul informal (mai ales din agricultură) şi locuieşte în condiţii precare. *146) Teşliuc, E., Grigoraş, V., Stănculescu, M.S. (coord.), op.cit., p.35. Din punct de vedere al distribuţiei geografice, proporţia populaţiei care trăieşte în zone rurale marginalizate este de aproape două ori mai mare în Nord-Est comparativ cu media rurală naţională (11,3% comparativ cu 6,2%), iar cea mai mică se înregistrează în arealul de influenţă al capitalei, Bucureşti-Ilfov (0,6%) şi în Vestul ţării (1,2%). În interiorul acestei distribuţii teritoriale se întâlnesc 3 modele regionale de subtipuri de zone rurale marginalizate: comunităţi mici, non-roma (Nord-Est), comunităţi mari cu romi (Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov), amestec de comunităţi roma şi non-roma (celelalte trei regiuni - Sud-Est, Sud- Vest şi Vest).*147) Factorii geospaţiali sunt factori care corelează semnificativ cu marginalizarea: localizarea satului în cadrul comunei, relieful zonei, depărtarea de cel mai apropiat oraş, apropierea de graniţa de judeţ ş.a. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei care este expusă riscului de sărăcie relativă, majoritatea comunelor cu zone marginalizate sunt mediu-dezvoltate sau sărace. Doar 5% din totalul comunelor cu zone marginalizate fac parte din categoria comunelor dezvoltate*148). *147) Ibidem. *148) Ibidem, pp.42-43. Referindu-ne la populaţia totală care a fost identificată ca locuind în aceste zone rurale marginalizate, ea prezintă o structură de gen, după cum urmează: copiii (cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani) - 34%, vârstnici - 13%. 4.3.5. Accesul la servicii de sănătate Accesul la servicii de sănătate reprezintă o condiţie necesară pentru reducerea excluziunii sociale, dreptul la servicii de sănătate la un preţ accesibil fiind considerat o nevoie de bază în ţările europene. În ceea e priveşte nevoile neîndeplinite pentru sănătate în România cele mai importante motive sunt de natură financiară, în special pentru persoanele care au un nivel de şcolaritate scăzut (în anul 2014*149), 20,8% persoane cu cel mult şcoală gimnazială faţă de 5,6% care au studii superioare, iar în anul 2019*150), 16,1% persoane cu cel mult şcoala gimnazială şi de 3,6% dintre persoanele care au studii superioare). *149) Eurostat [hlth_ehis_un1e]. *150) Institutul Naţional de Statistică, Starea de sănătate a populaţiei din România, ediţia 2021, disponibilă online https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicaţii/starea_de_sănătate_a_populaţiei_din_românia_2019.pdf Procentul din PIB alocat pentru sănătate a crescut în perioada 2007-2017 însă se află în continuare mult sub media UE28, şi similar altor servicii publice precum educaţia şi asistenţa socială, sistemul de sănătate românesc se află într-o subfinanţare cronică (Sursa: Eurostat [gov_10a_exp]). În anul 2018 un număr 144.271 de persoane au beneficiat de contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate aferente ajutorului social pentru asigurarea VMG (venit minim garantat), în scădere cu aproape 40% cu faţă de anul 2017 (233.960 persoane)*151). *151) Institutul Naţional de Statistică, statistica privind "beneficiarii de drepturi băneşti de asistenţă socială, la sfârşitul anului". În anul 2017 România prezenta una dintre cele mai mici speranţe de viaţă la naştere (în anul 2017 media a fost de 75,3 ani, 71,7 ani pentru bărbaţi şi 79,1 ani pentru femei)*152), printre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (6.5decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi-vii în anul 2017; 6,0 decedaţi sub 1 an la născuţi-vii în anul 2018 şi 5,8 decedaţi sub 1 an la1000 născuţi-vii în anul 2019)*153) şi o speranţă de viaţă sănătoasă (în România femeile sunt sănătoase în medie 59,6 ani în anul 2018, respectiv 60,6 ani în anul 2019, pe când bărbaţii aproximativ 59,2 ani în anul 2018, respectiv 59,9 ani în anul 2019, invers decât media UE28) mult sub media UE28*154). *152) Eurostat [hlth_hlye] şi indicator [demo_mlexpec]. *153) Eurostat [demo_minfind]. *154) Eurostat [hlth_hlye]. În acest context, din perspectiva indicatorilor subiectivi privind starea de sănătate a populaţiei, auto-evaluarea stării de sănătate în funcţie de nivelul veniturilor pentru populaţia din România reflectă diferenţe importante între cei mai săraci 20% şi cei mai bogaţi 20%, aprecierea stării de sănătate fiind mai degrabă negativă în cazul celor cu venituri scăzute. Astfel, în anul 2018 procentajul populaţiei cu vârsta de peste 16 ani care percepe starea de sănătate ca fiind "foarte bună sau bună" diferă în funcţie de chintila de venituri din care aparţine: chintila 1 - 66,6%, chintila 5 - 8,6%*155), precum şi de nivelul de educaţie: max. gimnaziu - 55,7%, liceu sau post-liceal - 81,6%, studii superioare - 2%*156). *155) Eurostat [[hlth_silc_10]. *156) Eurostat [[hlth_silc_10]. Una dintre cele mai întâlnite probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice sunt cele de sănătate. Atât deprivarea materială pe termen lung, condiţiile de muncă din ultimele decenii, hrana, poluarea, lipsa sau insuficienţa activităţii fizice (sport de masa) cât şi tipologiile de muncă au condus la creşterea numărului persoanelor care suferă de boli cronice. În ceea ce priveşte persoanele vârstnice, acestea sunt cele mai expuse bolilor cronice. În România, persoanele vârstnice (65+ ani) declară într-o mai mare măsură că au o problemă de sănătate de lungă durată, ponderea acestora fiind în scădere începând cu 2012, aproximativ 50% fiind în această situaţie comparativ cu peste 60% media europeană, existând totodată discrepanţe în funcţie de gen (45% dintre bărbaţi, 59% dintre femei)*157). *157) Eurostat [hlth_silc_11]. În ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, conform datelor statistice ale ANDPDCA (31.12.2019), dintre cele 503 instituţii publice de asistenţă socială pentru persoane adulte cu dizabilităţi rezidenţiale şi nerezidenţiale, aflate în coordonarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Direcţia Drepturi Persoane cu Dizabilităţi, dintre cele mai numeroase sunt Centrele de îngrijire şi asistenţă (124) cu 6.312 de beneficiari, urmate de către Centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică (74) cu 6.121 beneficiari şi de centrele de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap (72), fiind înregistraţi 2805 beneficiari.*158) Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018 un număr de 647.857 persoane beneficiau de indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat.*159) *158) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ANDPDCA, Date statistice 31 decembrie 2019, pp.7-8, online la adresa http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/04/BULETIN-STATISTIC-ANDPDCA_adulţi-TRIM-IV-2019-24-04-20.pdf. *159) INS, ASS117A - Beneficiari de drepturi băneşti de asistenţă socială, la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte persoanele consumatoare de droguri asistate în cadrul reţelelor de tratament care asigură asistenţă acestor persoane, atât în comunitate cât şi în sistemul penitenciar din România, pentru intervalul 2016 - 2017, se înregistrează o plafonare a numărului de persoane asistate în anul 2017, 3.577 de persoane beneficiind de asistenţă integrată pentru consumul de droguri*160). Cu scopul diminuării riscului asociat consumului de droguri, în perioada 2012-2017, programul de schimb de seringi a fost furnizat exclusiv de către societatea civilă şi exclusiv la nivelul municipiului Bucureşti, numărul de consumatori de droguri injectabile scăzând cu aproape 34%, de la 4460 persoane, la 2974 persoane. Sursă: Agenţia Naţională Antidrog, Raportul Naţional privind situaţia drogurilor pentru anul 2018, p.192. *160) Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor ale Agenţiei Naţionale Antidrog (2013-2018). În aceeaşi perioadă, Evoluţia numărului de persoane admise la tratament ca urmare a consumului de droguri a crescut de la 1848 de persoanei la 3577 persoane. (Rapoartele naţionale privind situaţia drogurilor ale Agenţiei Naţionale Antidrog (2013-2018)). În anul 2016*161) nivelul măsurat al dependenţei de alcool în rândul populaţiei din România a rămas la valoarea înregistrată în anul 2010, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi*162), dar procentul populaţiei care face abuz de alcool a crescut în aceeaşi perioadă, în rândul ambelor sexe, cu 18.42% pentru bărbaţi şi cu 27,27% pentru femei*163). În România însă nu există, în prezent, o reţea consolidată de servicii specializate (în prezent, există doar două centre de tratament specializat, la Bucureşti şi Târgovişte) pentru persoanele cu consum problematic de alcool. *161) Rapoartele OMS "Global status report on alcohol and health 2018", p.284 şi "Global status report on alcohol and health 2014", p.232. *162) Dependenţa de alcool a afectat 2% dintre bărbaţi şi 0,6% dintre femei, atât în anul 2010, cât şi în anul 2016. *163) În anul 2016, 4.5% dintre bărbaţii de 15 ani şi peste şi 1,4% dintre femeile de aceleaşi vârste au făcut abuz de alcool faţă de anul 2010 când doar 3.8% dintre bărbaţii de 15 ani şi peste şi doar 1,1% dintre femeile de aceleaşi vârste au făcut abuz de alcool. În ceea ce priveşte tipologia problemelor sociale cu care se confruntă colectivităţile locale din mediul urban şi rural se constată că în mediul urban o pondere de 8,6% ocupă şi problema lipsei serviciilor de îngrijire la domiciliu, urmată de lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilităţi sau vârstnici cu o pondere de 7,5%. În mediul rural problema lipsei serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilităţi şi vârstnici, problema persoanelor vârstnice singure şi îmbătrânirea populaţiei generează ponderi cuprinse între 2% şi 4%. 5. Obiective şi Direcţii de Acţiune În considerarea analizei diagnostic efectuate asupra evoluţiei fenomenului sărăciei şi a excluziunii sociale în contextul european şi naţional, a principalelor riscuri şi vulnerabilităţi ce se manifestă în acest domeniu, a priorităţilor şi politicilor asumate la nivelul Uniunii Europene şi de către România, Strategia stabileşte 1 obiectiv general, 4 obiective strategice, precum şi obiective specifice şi direcţii de acţiune aferente acestora. Acestea sunt fundamentate pe o viziune integrată şi unitară, ce include abordarea fenomenului sărăciei pe parcursul ciclului de viaţă, necesitatea întreruperii ciclului inter-generaţional al sărăciei, precum şi o puternică dimensiune preventivă cu scopul creşterii capacităţilor şi oportunităţilor necesare oamenilor şi familiilor pentru a trăi decent şi de a se dezvolta. 5.1. Obiective Generale Strategia stabileşte 1 Obiectiv General (OG) şi 4 Obiective Strategice (OS) care sunt în acord cu obiectivele României asumate pentru implementarea Strategiei Europa 2020 (prin Programul Naţional de Reformă) şi a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (prin Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030). OG Reducerea cu cel puţin 7% faţă de anul 2020 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027 OS. 1 Un trai decent pentru toţi, în temeiul principiului "Nimeni nu este lăsat în urmă"; OS. 2 Investiţii sociale pentru promovarea coeziunii; OS. 3 Protecţie socială pe tot parcursul vieţii unei persoane; OS. 4 Îmbunătăţirea capacităţii administrative pentru coordonarea politicilor în plan naţional în acord cu exigenţele europene. Pentru fiecare obiectiv strategic sunt identificate şi promovate obiective specifice, direcţii de acţiune şi rezultatele aşteptate, toate aceste elemente regăsindu-se cuprinse în Planul Strategiei pentru perioada 2022-2027 prevăzut în anexa la prezenta Strategie, parte integrantă din Strategie. OS. 1 Un trai decent pentru toţi, în temeiul principiului "Nimeni nu este lăsat în urmă"; Obiectivul specific 1.1. Asigurarea unor cuantumuri adecvate ale veniturilor minime pentru o viaţă demnă şi un trai decent, cu următoarele direcţii de acţiune: 1.1.1. Asigurarea dreptului la asistenţă socială pentru cetăţenii din fiecare localitate 1.1.2. Actualizarea ISR şi revizuirea modalităţii de actualizare a cuantumurilor unor beneficii de asistenţă socială 1.1.3. Asigurarea unui sistem de pensii adecvat şi sustenabil 1.1.4. Asigurarea unor salarii adecvate din muncă prin implementarea agendei privind munca decentă; 1.1.5. Revizuirea definiţiilor deprivarea materială severă, deprivare materială şi a riscului de sărăcie şi excluziune sociale (AROPE) faţă de schimbările economie şi sociale impuse de pandemia Covid 19. Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea şi concertarea unor măsuri economice, sociale şi administrative care să contribuie la reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii sociale, cu următoarele direcţii de acţiune: 1.2.1. Includerea prevederilor referitoare la prevenirea polarizării sociale, a segregării economice şi etnice, a segregării spaţiale, referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor etc în strategia de dezvoltare economică a UAT, în programele de acţiune comunitară, în criterii de atribuire a contractelor publice, pentru darea în folosinţă gratuită a spaţiilor sau în alte acţiuni ale administraţiei publice, în limitele legale etc 1.2.2. Accesibilizarea informaţiei publice pentru toţi cetăţenii (neadresându-se exclusiv persoanelor cu dizabilităţi) 1.2.3. Dezvoltarea parteneriatelor public-public şi public-privat în combaterea sărăciei şi excluziunii sociale 1.2.4. Participarea socială şi economică a grupurilor vulnerabile 1.2.5. Creşterea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de interes public general. 1.2.6. Asigurarea continuităţii activităţii şi a măsurilor de redresare şi rezilienţă în sistemul de servicii sociale în contextul Covid-19 sau a altor situaţii speciale OS. 2 Investiţii sociale pentru promovarea coeziunii; Obiectiv specific 2.1. Educaţie şi formare eficiente, echitabile şi incluzive, cu următoarele direcţii de acţiune: 2.1.1. Consolidarea sistemului naţional de burse, extinderea măsurilor de ajutor social şi a altor mecanisme financiare 2.1.2. Creşterea capacităţii comunităţii educaţionale de a furniza servicii educaţionale adecvate la diversitatea nevoilor educaţionale 2.1.3. Stimularea participării la îngrijirea şi educaţia timpurie a copiilor, îndeosebi a celor din grupuri defavorizate 2.1.4. Asigurarea unei abordări unitare a programelor aferente învăţământului obligatoriu şi de calitate pentru evitarea insuccesului şi abandonului şcolar 2.1.5. Asigurarea unui mediu educaţional sigur, tolerant, incluziv şi divers 2.1.6. Creşterea relevanţei ofertelor educaţionale şi de formare pe piaţa muncii în contextul îmbunătăţirii participării la învăţare pe tot parcursul vieţii (ÎPV) 2.1.7. Dezvoltarea competenţelor digitale la toate nivelele de educaţie, în vederea reducerii decalajelor digitale şi a creşterii incluziunii socioeconomice Obiectiv specific 2.2. Ocupare deplină, echitabilă şi incluzivă în contextul promovării creşterii economice competitive, cu următoarele direcţii de acţiune: 2.2.1. Personalizarea programelor de formare şi a serviciilor de sprijin pentru participarea pe piaţa muncii în funcţie de caracteristicile grupurilor vulnerabile prin colaborarea între serviciile publice de interes general, în principal SPAS, AJOFM, CJRAE. 2.2.2. Sprijinirea iniţiativelor de promovare a spiritului antreprenorial, a iniţiativelor antreprenoriale şi a economiei sociale 2.2.3. Stimularea creării noilor locuri de muncă 2.2.4. Reducerea ocupării în sectorul informal, cu accent pe scăderea numărului de lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi din agricultură şi a celor care emigrează cu scopul practicării de munci informale 2.2.5. Susţinerea şi extinderea turismului, cu accent pe turismul sau activităţile de agrement în mediul rural 2.2.6. Dezvoltarea şi extinderea accesului la piaţa muncii pentru populaţia din mediul rural 2.2.7. Creşterea eficacităţii dialogului social 2.2.8. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă OS. 3 Protecţie socială pe tot parcursul vieţii unei persoane; Obiectiv specific 3.1. Un sistem de sănătate mai eficace, mai accesibil şi mai rezilient, cu următoarele direcţii de acţiune: 3.1.1. Consolidarea sistemului de sănătate 3.1.2. Asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu, la servicii de sănătate de calitate şi cost eficace, precum şi la medicaţie, în special pentru grupurile vulnerabile 3.1.3. Îmbunătăţirea sănătăţii publice şi a performanţei serviciilor preventive 3.1.4. Îmbunătăţirea colaborării intersectoriale pentru o stare de sănătate mai bună a populaţiei, în special a grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 3.2. Locuinţe şi servicii de bază adecvate, sigure, într-un mediu sănătos şi la preţuri accesibile, cu următoarele direcţii de acţiune: 3.2.1. Creşterea accesului la locuinţe adecvate pentru toate categoriile de persoane, în special pentru tineri şi alte grupuri vulnerabile, precum şi pentru persoanele care locuiesc în aşezări informale 3.2.2. Stabilirea de criterii la nivel naţional pentru acordarea de locuinţe sociale 3.2.3. Creşterea calităţii condiţiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse şi vulnerabile 3.2.4. Acţiuni integrate de reducere a inegalităţilor teritoriale şi integrarea comunităţilor marginalizate din zonele rurale 3.2.5. Reducerea fenomenului de segregare spaţială rezidenţială Obiectiv specific 3.3. Servicii sociale, integrate, orientate spre promovarea unui trai independent în comunitate, cu următoarele direcţii de acţiune: 3.3.1. Dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile concomitent cu creşterea accesului acestora la servicii sociale 3.3.2. Consolidarea dezvoltării reţelei de servicii sociale la nivel local 3.3.3. Dezvoltarea şi/sau consolidarea abordării integrate a intervenţiei şi a modului de furnizare a serviciilor publice la nivel comunitar 3.3.4. Eliminarea/ diminuarea discriminării grupurilor vulnerabile 3.3.5. Promovarea incluziunii sociale în zonele rurale şi urbane marginalizate OS. 4 Îmbunătăţirea capacităţii administrative pentru coordonarea politicilor în plan naţional în acord cu exigenţele europene. Obiectiv specific 4.1. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor şi instituţiilor din sectorul muncă şi protecţie socială, cu următoarele direcţii de acţiune: 4.1.1. Consolidarea capacităţii de planificare strategică cu integrarea deplină a tuturor iniţiativelor de inovare socială şi dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare şi evaluare 4.1.2. Consolidarea mecanismelor de coordonare din sectorul muncă şi protecţie socială 4.1.3. Creşterea capacităţii instituţionale a serviciilor de asistenţă socială prin racordarea la tehnologia digitală 4.1.4. Consolidarea şi optimizarea sistemului electronic de acordare a asistenţei sociale Obiectivul specific 4.2. Eficientizarea coordonării politicilor naţionale în acord cu exigenţele UE, cu următoarea direcţie de acţiune: 4.2.1. Eficientizarea sincronizării cu agenda UE pentru promovarea incluziunii sociale şi a reducerii sărăciei Obiectiv specific 4.3. Promovarea implicării active a părţilor interesate în procesul elaborării politicilor publice naţionale şi locale, cu următoarele direcţii de acţiune: 4.3.1. Promovarea consultării cu beneficiarii şi cu părţile interesate implicate în sectorul muncă şi protecţie socială şi a participării lor active 4.3.2. Încurajarea dialogului cu sectorul privat 4.3.3. Eficientizarea procesului de participare a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor în adoptarea deciziilor care îi privesc. 6. Principii generale Metodologia dezvoltată în cadrul strategiei se bazează pe următoarele principii:
┌─────────────────┬─────────────────────────┐
│ │Măsurile în domeniul │
│ │incluziunii şi reducerii │
│ │sărăciei asigură │
│ │oportunităţile şi │
│ │resursele necesare pentru│
│ │participarea persoanelor │
│ │vulnerabile în mod deplin│
│ │la viaţa economică, │
│ │socială şi culturală a │
│ │societăţii, precum şi la │
│a) Principiul │procesul de luare a │
│respectării │deciziilor care privesc │
│drepturilor │viaţa şi accesul lor la │
│omului şi a │drepturile fundamentale. │
│libertăţilor │Trai decent este similar │
│fundamentale în │nivelului minimal de │
│implementarea │trai. │
│măsurilor de │Respectarea drepturilor │
│prevenire şi │omului presupune acces la│
│combatere a │serviciile de asistenţă │
│sărăciei şi │socială în toate │
│riscului de │comunităţile │
│excluziune │marginalizate, respectiv │
│socială │în unităţile │
│ │administrativ-teritoriale│
│ │în care există zone/ │
│ │sectoare de recensământ │
│ │în care valoarea │
│ │indicatorilor referitori │
│ │la capitalul uman, │
│ │condiţii de locuire şi │
│ │ocupare în sectorul │
│ │formal, depăşeşte pragul │
│ │naţional. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Asigurarea accesului │
│ │cetăţenilor la │
│b) Principiul │informaţiile relevante │
│transparenţei │privind alocarea şi │
│ │cheltuirea resurselor │
│ │publice pentru realizarea│
│ │rezultatelor planificate.│
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Procesul decizional │
│ │pentru fundamentarea │
│ │politicilor publice şi a │
│ │planificării financiare │
│ │şi pentru implementarea │
│ │măsurilor de politică │
│c) Principiul │publică asumate, se │
│fundamentării şi │bazează pe analiza de │
│intervenţiei │date factuale, pe cele │
│bazate pe dovezi │mai bune rezultate │
│ │ştiinţifice, pe valorile │
│ │şi preferinţele │
│ │persoanelor/comunităţilor│
│ │şi pe judecata şi │
│ │expertiza profesională a │
│ │specialiştilor. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Asumarea de către │
│ │autorităţile şi │
│ │instituţiile implicate a │
│ │unui set explicit de │
│d) Principiul │rezultate şi depunerea, │
│orientării către │în mod constant, a unui │
│rezultate │efort în cadrul unei │
│ │alocări bugetare definite│
│ │într-o perioadă de timp │
│ │specificată pentru a │
│ │atinge rezultatele │
│ │propuse. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Acţiunile şi deciziile │
│ │autorităţilor, privind │
│ │politicile publice şi │
│ │alocările bugetare │
│e) Principiul │stabilite în cadrul │
│predictibilităţii│bugetar pe termen mediu, │
│ │contribuie la │
│ │implementarea │
│ │obiectivelor strategice │
│ │şi obţinerea rezultatelor│
│ │asumate. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea măsurilor în │
│ │domeniul incluziunii şi │
│ │reducerii sărăciei │
│ │presupune acordarea unui │
│ │sprijin logistic şi │
│ │financiar pentru │
│ │autorităţile locale. │
│ │În conformitate cu Codul │
│ │Administrativ, principiul│
│ │echităţii procesului de │
│ │descentralizare, implică │
│ │asigurarea accesului │
│ │tuturor cetăţenilor la │
│ │serviciile publice şi de │
│ │utilitate publică. │
│f) Principiul │În conformitate cu Codul │
│descentralizării │Administrativ principiul │
│ │asigurării resurselor │
│ │corespunzătoare │
│ │competenţelor │
│ │transferate. │
│ │Principiile şi regulile │
│ │procesului de │
│ │descentralizare sunt │
│ │aplicabile şi │
│ │competenţele transferate │
│ │anterior reglementării │
│ │acestor principii şi │
│ │reguli, respectiv, │
│ │descentralizării │
│ │serviciului public de │
│ │asistenţă socială. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Asumarea angajamentului │
│ │activ de către toate │
│ │părţile interesate: │
│ │autorităţile publice │
│ │centrale şi locale, │
│ │instituţiile publice şi │
│ │private, organizaţiile │
│ │neguvernamentale, │
│ │instituţiile de cult │
│ │recunoscute de lege, │
│ │precum şi membrii │
│ │comunităţii stabilesc │
│ │obiective comune, │
│ │conlucrează şi │
│ │mobilizează toate │
│ │resursele necesare pentru│
│ │asigurarea unor condiţii │
│ │de viaţă decente şi demne│
│ │pentru persoanele │
│ │vulnerabile. │
│ │Obiectivele, direcţiile │
│ │de acţiune şi măsurile │
│ │pentru combaterea │
│g) Principiul │sărăciei şi excluziunii │
│repartizării │sociale se asumă în │
│sarcinilor │cadrul strategiilor │
│ │locale de dezvoltare şi a│
│ │programelor comunitare │
│ │pentru combaterea │
│ │sărăciei şi excluziunii │
│ │sociale, aprobate prin │
│ │hotărâre a consiliului │
│ │local. │
│ │În cadrul Mecanismului │
│ │naţional pentru │
│ │promovarea incluziunii │
│ │sociale în România, se │
│ │asigură continuitatea │
│ │reprezentării │
│ │instituţiilor atât la │
│ │nivel central, cât şi la │
│ │nivel local, pe toata │
│ │perioadă elaborării, │
│ │implementării şi │
│ │monitorizării │
│ │documentelor strategiei, │
│ │respectiv prezentei │
│ │strategii, dar şi │
│ │strategiilor judeţene de │
│ │incluziune socială. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │În conformitate cu Legea │
│ │nr. 292/2011, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare │
│ │în situaţia în care │
│ │persoana sau familia nu │
│ │îşi poate asigura │
│ │integral nevoile sociale,│
│ │intervin colectivitatea │
│ │locală şi structurile ei │
│ │asociative şi, │
│h) Principiul │complementar, statul. │
│subsidiarităţii │În conformitate cu Codul │
│ │Administrativ, principiul│
│ │subsidiarităţii constă în│
│ │exercitarea competenţelor│
│ │de către autoritatea │
│ │administraţiei publice │
│ │locale situată la nivelul│
│ │administrativ cel mai │
│ │apropiat de cetăţean şi │
│ │care dispune de │
│ │capacitate administrativă│
│ │necesară. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Atingerea obiectivelor va│
│ │fi asigurată printr-o │
│ │alocare eficace şi │
│i) Principiul │suficientă de resurse │
│adiţionalităţii │prin utilizarea │
│fondurilor │fondurilor de la bugetul │
│ │de stat, de la bugetele │
│ │locale, a instrumentelor │
│ │financiare ale UE sau a │
│ │altor surse de finanţare.│
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Pentru eficientizarea │
│ │iniţiativelor antisărăcie│
│ │şi pentru incluziune │
│ │socială, administraţia │
│ │publică centrală şi │
│ │locală trebuie să imprime│
│ │în procesul de │
│ │planificare strategică şi│
│ │al alocării fondurilor │
│j) Principiul │aferente o dinamică │
│continuităţii în │favorabilă schimbării │
│planificării │care să dureze. │
│strategice şi │Reperele de timp │
│alocării │stabilite pentru │
│fondurilor │atingerea obiectivelor │
│aferente │sunt în acord cu │
│ │obiectivele asumate pe │
│ │termen lung, fie că sunt │
│ │avute în vedere SDGs, fie│
│ │rezultate măsurate prin │
│ │constatarea schimbărilor │
│ │intergeneraţionale în │
│ │familiile beneficiare de │
│ │programele de combaterea │
│ │sărăciei şi excluziunii │
│ │sociale. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea măsurilor în │
│ │domeniul incluziunii şi │
│ │reducerii sărăciei │
│ │presupune coordonarea şi │
│ │cooperarea între toate │
│ │instituţiile implicate, │
│ │iar practicile şi │
│ │procedurile în domeniu │
│ │vor avea la bază o │
│k) Principiul │viziune şi o concepţie │
│abordării │unitară, cu accent pe │
│integrate │parteneriat şi │
│ │colaborarea │
│ │interprofesională şi │
│ │interinstituţională. │
│ │Asigurarea │
│ │transversalităţii │
│ │măsurilor se realizează │
│ │şi se monitorizează la │
│ │nivelul judeţului în │
│ │cadrul comisiei judeţene │
│ │de incluziune socială. │
├─────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Pe tot parcursul ciclului│
│ │politicii publice │
│l) Principiul │(elaborării, aprobării, │
│consultării │implementării, │
│societăţii civile│monitorizării şi │
│şi demersului │evaluării Strategiei şi │
│colaborativ │Planului), va fi │
│ │consultată şi implicată │
│ │societatea civilă. │
└─────────────────┴─────────────────────────┘
7. Implicaţii pentru buget Activităţile în domeniul combaterii sărăciei şi promovării incluziunii sociale se finanţează conform prevederilor legale în vigoare din următoarele surse: a. bugetul de stat, inclusiv credite externe contractate conform prevederilor legislaţie în vigoare privind datoria publică; b. bugetele fondurilor externe rambursabile şi nerambursabile; c. bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale municipiilor, oraşelor şi comunelor; d. donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. Proiecţiile bugetare de susţinere a măsurilor prevăzute în Planul anual de acţiune în domeniul combaterii sărăciei şi promovării incluziunii sociale sunt elaborate în fiecare an pentru anul următor (având la bază regula 1+3 ani) şi reprezintă o condiţionalitate a implementării strategiei. Strategia prevede atât măsuri care nu presupun resurse financiare, cum ar fi reglementarea unor acte normative, elaborarea unor metodologii şi instrumentele de lucru pentru asigurarea coordonării metodologice a serviciilor publice de asistenţă socială, implementarea legislaţiei existente, dar şi măsuri care presupun resurse financiare din diverse surse. Principala resursă financiară o reprezintă fondurile europene. De altfel, prin adoptarea acestei strategii se îndeplineşte condiţia favorizantă accesării aferente cadrului financiar multianual 2021-2027. În ceea ce priveşte alte surse de finanţare pentru unele măsuri prevăzute în strategie, cum ar fi bugetele locale sau bugetul de stat, implementarea măsurilor se va încadra în limita sumelor aprobate şi existente anual în legile bugetare anuale. Îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor aferente acestora din cuprinsul Strategiei şi realizarea susţinerii financiare a programelor şi activităţilor destinate domeniul combaterii sărăciei şi promovării incluziunii sociale vor fi asigurate în principal prin: 1. alocarea echilibrată a surselor bugetare, prin legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, la nivelul tuturor instituţiilor/autorităţilor publice naţionale şi locale implicate; 2. atragerea şi valorificarea optimă a fondurilor externe nerambursabile/rambursabile de la nivelul Uniunii Europene şi a altor organisme internaţionale. Resursele financiare necesare implementării Strategiei provin, în principal, din fonduri de la bugetul de stat alocate fiecărui minister şi fiecărei instituţii cu competenţă în implementarea Strategiei, fonduri de la bugetele locale şi fonduri europene. 8. Implementarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea Strategiei şi a Planului Pentru îndeplinirea obiectivelor enunţate în Strategie este necesară elaborarea de noi reglementări în domeniu, precum şi modificarea celor existente, vizând inclusiv documente programatice în domeniu, prin raportare la necesitatea şi oportunitatea de adaptare şi modernizare a cadrului legal incident şi în conformitate cu programelor legislative anuale. Procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei este desfăşurat în contextul unui cadru organizatoric ce presupune o viziune unitară şi o abordare integrată la nivelul tuturor instituţiilor implicate şi interesate, precum şi respectarea principiului cooperării în raporturile constituţionale statuate între administraţia publică locală şi cea centrală, şi societatea civilă pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcţiile de acţiune şi activităţile prevăzute pentru operaţionalizarea obiectivelor specifice ale acesteia. Strategia este parte din Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România. Comisia naţională de incluziune socială din cadrul Mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România coordonează monitorizarea şi evaluarea atât a strategiei naţionale, cât şi a strategiilor sectoriale în domeniul incluziunii sociale. 8.1. Proceduri privind implementarea Principalul instrument de operaţionalizare a strategiei este Planul aferent Strategiei, care listează direcţiile de acţiune şi măsurile aferente fiecărui obiectiv, precum şi instituţiile responsabile/implicate în implementarea acestora, rezultatele aşteptate, termenele de realizare şi resursele bugetare identificate. Strategia va fi operaţionalizată, de asemenea, la nivelul Planurilor strategice instituţionale (PSI) ale ministerelor implicate, prin intermediul aplicaţiei informatice PSI dezvoltat de Secretariatul General al Guvernului. Cu ajutorul soluţiei informatice se va face legătura dintre obiectivele menţionate în PSI şi strategiile din care derivă aceste obiective, fiind integrate totodată direcţiile de acţiune, activităţile/măsurile concrete şi termenele de implementare stabilite cuprinse în Planul Strategiei. 8.2. Indicatori În monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei şi a atingerii rezultatelor aşteptate la nivel naţional, precum şi a măsurării impactului Strategiei (efecte derivate direct din acţiunile şi măsurile planificate) vor fi avuţi în vedere ca indicatori cantitativi de referinţă, în principal, indicatorii naţionali de incluziune socială aprobaţi prin hotărâre a Guvernului, precum şi indicatorii de performanţă aferenţi măsurilor asumate pentru atingerea obiectivelor Strategiei elaboraţi pe baza datelor statistice existente şi a datelor din surse administrative de la nivelul instituţiilor publice responsabile/implicate în implementarea măsurilor din Plan. Setul de indicatorii naţionali de incluziune socială constituie un instrument de monitorizare de nivel înalt, folosit în evaluarea rapidă a progresului înregistrat la nivel naţional în implementarea politicilor care vizează grupurile vulnerabile şi format dintr-un număr redus de indicatori, delimitat în jurul a 8 domenii care acoperă relevant dimensiunile incluziunii sociale şi anume: 1. Indicatori cheie de incluziune socială pentru excluziunea socială multi-dimensională; 2. Indicatori cheie de incluziune socială pentru Ocuparea Forţei de Muncă; 3. Indicatori cheie de incluziune socială pentru transferuri sociale; 4. Indicatori cheie de incluziune socială pentru Servicii Sociale; 5. Indicatori cheie de incluziune socială privind Educaţia; 6. Indicatori cheie de incluziune socială privind Sănătatea; 7. Indicatori cheie de incluziune socială pentru Locuirea; 8. Indicatori cheie de incluziune socială privind Participarea Socială. Setului de indicatori cantitativi i se pot asocia şi indicatori calitativi ce oferă informaţii despre progresul realizat în rezolvarea problemelor de interes general prin implementarea politicii sociale, evidenţierea problemelor existente şi în general sunt construiţi împreună cu beneficiarii având ca reper modificările calitative aşteptate odată cu implementarea Strategiei. 8.3. Proceduri privind monitorizarea şi evaluarea Monitorizarea implementării Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, precum şi evaluarea acesteia, vor fi coordonate la nivelul MMSS. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea acţiunilor stabilite vor raporta progresele înregistrate în implementarea acţiunilor şi atingerea rezultatelor, prin raportarea la evoluţia indicatorilor de îndeplinire a rezultatelor aşteptate ale Strategiei. Instituţiile şi autorităţile publice menţionate ca surse pentru calcularea indicatorilor pentru rezultatele aşteptate ale strategiei sunt responsabile pentru calcularea acestora şi comunicarea lor către MMSS şi/sau includerea lor în rapoartele publicate. La finalul perioadei de implementare a Strategiei, va fi realizată evaluarea ex-post privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei, precum şi emiterea/furnizarea unor recomandări privind realizarea acţiunilor ulterioare. 8.4. Proceduri privind revizuirea În funcţie de conţinutul recomandărilor cuprinse în evaluările periodice ale progreselor realizate, în funcţie de modificările intervenite la nivelul mecanismele europene sau al priorităţilor naţionale, Strategia şi Planul pot fi adaptate sau revizuite şi ulterior prezentate Guvernului în vederea aprobării. Planul de acţiune pentru perioada 2022-2027 Obiectiv general: REDUCEREA CU CEL PUŢIN 7%, FAŢĂ DE ANUL 2020 A NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE RISCULUI DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ, PÂNĂ ÎN ANUL 2027 - INDICATOR: AROPE Obiectivul strategic nr. 1: UN TRAI DECENT PENTRU TOŢI, ÎN TEMEIUL PRINCIPIULUI "NIMENI NU ESTE LĂSAT ÎN URMĂ" Obiectiv specific 1.1.: ASIGURAREA UNOR CUANTUMURI ADECVATE ALE VENITURILOR MINIME PENTRU O VIAŢĂ DEMNĂ ŞI UN TRAI DECENT NOTĂ: Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea: A - responsabili şi parteneri; Semnificaţia stilului fontului din coloana A: font bold: instituţie responsabilă; font italic: partener; Prin menţiunea "nu este cazul" se înţelege că nu sunt necesare resurse financiare noi, ci măsurile pot fi implementate cu resursele umane şi materiale existente la nivel local şi central. BA * Acronim conform resurselor bugetare (buget) aprobate pentru instituţiile responsabile. Conform principiului adiţionalităţii fondurilor asumat de Strategie, atingerea obiectivelor va fi asigurată printr-o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, sau a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanţare.
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┬─────────┬──────┬─────────────┐
│Direcţii de acţiune │ │Indicatori de │ │ │Resurse │
│activităţi / măsuri │Rezultatul acţiunii │performanţă │Termen │A │financiare │
│concrete │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┴─────────┴──────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.1.1. Asigurarea dreptului la asistenţă socială pentru │
│cetăţenii din fiecare localitate │
├─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┬─────────┬──────┬─────────────┤
│ │- Legea asistenţei │ │ │ │ │
│ │sociale nr.292/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările şi │Ponderea │ │ │ │
│ │completările ulterioare; │UAT-urilor în │ │ │ │
│ │- Hotărârea Guvernului │care │ │ │ │
│1.1.1.1. Reglementarea │nr.797/2017 pentru │funcţionează │ │ │ │
│prin lege a atribuţiilor │aprobarea │SPAS; │ │ │ │
│de asistenţă socială care│Regulamentelor-cadru de │Gradul de │ │ │ │
│sunt partajate între stat│organizare şi funcţionare│profesionalizare│ │ │ │
│şi autorităţile │ale serviciilor publice │a serviciilor │ │ │ │
│administraţiei publice │de asistenţă socială şi a│publice de │ │ │ │
│locale la nivel de │structurii orientative de│asistenţă │ │ │ │
│comună, oraş, municipiu, │personal, cu modificările│socială: număr │ │MMSS │Nu este cazul│
│parte din pachetul minim │şi completările │asistenţi │2022 │MFTEŞ │Potrivit │
│de servicii publice de │ulterioare; │sociali, │permanent│UAT │prevederilor │
│interes local la nivelul │- Funcţionarea │raportat la │ │MEd │BA* │
│fiecărei unităţi │serviciului public de │numărul de │ │MS │ │
│administrativ-teritoriale│asistenţă socială (SPAS) │beneficiari, │ │ │ │
│şi a standardelor de │în fiecare unitate │calculate pe │ │ │ │
│calitate şi de cost │administrativ-teritorială│fiecare UAT; │ │ │ │
│pentru serviciul public │cu asistent social │Utilizarea │ │ │ │
│de asistenţă socială │angajat/contractat şi │standardelor de │ │ │ │
│(SPAS); │acordarea de către SPAS a│calitate şi de │ │ │ │
│ │pachetului minim │cost pentru │ │ │ │
│ │reprezentat de serviciul │funcţionarea │ │ │ │
│ │de asistenţă comunitară │SPAS; │ │ │ │
│ │pentru combaterea │ │ │ │ │
│ │sărăciei şi excluziunii │ │ │ │ │
│ │sociale (SAC). │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │- Număr, de │ │ │ │
│ │- asistent social angajat│asistenţi │ │ │ │
│ │/contractat de SPAS, │sociali înscrişi│ │ │ │
│ │organizat inclusiv sub │în CNASR din │ │ │ │
│ │forma ADI, deserveşte │SPAS municipiu, │ │ │Potrivit │
│ │fiecare localitate; │oraş, comună; │ │ │prevederilor │
│ │- hotărâre/hotărâri a/ale│- Număr, de UAT │ │ │BA Fonduri │
│1.1.1.2. Elaborarea │Guvernului pentru │care beneficiază│ │ │europene, în │
│programului naţional de │aprobarea programelor │de programul │ │ │limita │
│sprijinire a SPAS în │naţionale; │naţional │ │ │sumelor │
│implementarea atribuţiei │- hotărâri ale Guvernului│- Raportul │ │ │alocate şi cu│
│de iniţiere şi coordonare│pentru aprobarea │dintre nr. │ │MMSS │respectarea │
│a măsurilor pentru │metodologiilor de │beneficiarilor │2022 - │MFTEŞ │prevederilor │
│combaterea sărăciei şi │finanţare şi acordare a │serviciilor în │2027 │ANES │şi regulilor │
│excluziunii sociale │pachetului minim de │centre │permanent│UAT │de │
│prevăzută de Legea nr.292│asistenţă socială pentru │rezidenţiale şi │ │FSS │eligibilitate│
│/2011, cu modificările şi│copil şi familie; │numărul de │ │ │stabilite la │
│completările ulterioare, │- pachet minim de │persoane care │ │ │nivelul │
│de legile speciale şi de │servicii asistenţă │beneficiază de │ │ │fiecărui │
│prezenta strategie; │socială pentru copil şi │servicii în │ │ │program │
│ │familie disponibil si │comunitate; │ │ │operaţional │
│ │accesibil la nivelul │- Număr │ │ │sau PNRR │
│ │fiecărui UAT; │contracte de │ │ │ │
│ │- copiii şi familiile │achiziţii de │ │ │ │
│ │vulnerabile accesează │servicii sociale│ │ │ │
│ │pachetul minim. │încheiate între │ │ │ │
│ │ │UAT şi FSS; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │- Creşterea gradului de │ │ │ │ │
│ │adecvare a beneficiilor │ │ │ │ │
│ │de asistenţă socială; │ │ │ │Potrivit │
│ │- Cadru legislativ │ │ │ │prevederilor │
│ │consolidat în domeniul │ │ │ │BA Fonduri │
│1.1.1.3. Instituirea unui│programelor de asistenţă │ │ │ │europene, în │
│mecanism de indexare care│socială: creşterea │ │ │ │limita │
│determină revizuirea │cuantumurilor / │- Impactul │ │ │sumelor │
│beneficiilor de asistenţă│instituirea şi a altor │transferurilor │ │ │alocate şi cu│
│socială într-o manieră │beneficii de asistenţă │sociale │2022 │MMSS │respectarea │
│previzibilă şi acordarea │socială, acordarea │,excluzând │2022 │MFTEŞ │prevederilor │
│acestora ca măsură de │acestora ca măsură în │pensiile, asupra│permanent│UAT │şi regulilor │
│asistenţă socială în │cadrul planului iniţial │nivelului │ │INS │de │
│cadrul planului iniţial │de intervenţie; │sărăciei │ │ │eligibilitate│
│de intervenţie elaborat │- Planuri de intervenţie │relative; │ │ │stabilite la │
│de asistentul social; │elaborate pentru │ │ │ │nivelul │
│ │persoanele care │ │ │ │fiecărui │
│ │beneficiază de beneficii │ │ │ │program │
│ │de asistenţă socială │ │ │ │operaţional │
│ │pentru combaterea │ │ │ │sau PNRR │
│ │sărăciei şi excluziunii │ │ │ │ │
│ │sociale; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│1.1.1.4. Asigurarea din │ │ │ │ │ │
│bugetul judeţean sau după│ │ │ │ │ │
│caz, prin bugetul de │ │ │ │ │ │
│stat, a sumelor necesare │ │ │ │ │ │
│cheltuielilor de personal│ │ │ │ │Potrivit │
│pentru asistenţii sociali│ │ │ │ │prevederilor │
│din cadrul serviciilor │ │ │ │ │BA Fonduri │
│publice de asistenţă │ │ │ │ │europene, în │
│socială care deservesc │- Contracte de │ │ │ │limita │
│localităţi defavorizate, │parteneriat încheiate │- Număr │ │ │sumelor │
│pentru realizarea │între judeţ şi │contracte de │ │ │alocate şi cu│
│evaluărilor şi elaborarea│municipiile, oraşele, │parteneriat │ │ │respectarea │
│planurilor de │comunele din judeţul │pentru │ │UAT │prevederilor │
│intervenţie, cu │respectiv, pentru │cofinanţarea │ │ANPIS │şi regulilor │
│respectarea prevederilor │cofinanţarea serviciilor │între UAT; │ │MMSS │de │
│art. 47 din Legea nr. 292│sociale; │- Număr, planuri│ │ │eligibilitate│
│/2011, cu modificările şi│- Cadrul legislativ │iniţiale de │ │ │stabilite la │
│completările ulterioare │consolidat; │intervenţie; │ │ │nivelul │
│şi pentru asigurarea │ │ │ │ │fiecărui │
│managementului de caz în │ │ │ │ │program │
│cadrul serviciilor de │ │ │ │ │operaţional │
│asistenţă comunitară │ │ │ │ │sau PNRR │
│pentru combaterea │ │ │ │ │ │
│sărăciei şi excluziunii │ │ │ │ │ │
│sociale; precum şi │ │ │ │ │ │
│sprijinirea cu │ │ │ │ │ │
│echipamentele necesare; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │- Rata riscului │ │ │ │
│ │ │de sărăcie │ │ │ │
│ │ │înainte şi după │ │ │ │
│1.1.1.5. Creşterea │ │transferurile │ │ │ │
│gradului de acoperire, │ │sociale; │ │ │Potrivit │
│adecvare şi absorbţie a │ │- Numărul │ │ │prevederilor │
│beneficiilor de asistenţă│- Gradul de acoperire, │planurilor │ │ │BA Fonduri │
│socială prin creşterea │adecvare şi absorbţie a │iniţiale de │ │ │europene, în │
│capacităţii SPAS de a │programelor de asistenţă │intervenţie │ │ │limita │
│parcurge etapele │socială crescut; │elaborate de │ │ │sumelor │
│prevăzute în Legea nr. │- Evaluări iniţiale, │asistenţi │ │ │alocate şi cu│
│292/2011 cu modificările │consilieri iniţiale, │sociali, │ │MMSS │respectarea │
│şi completările │planuri de intervenţie, │raportat la │2022 │MFTEŞ │prevederilor │
│ulterioare: evaluare │diagnoze sociale şi │numărul de │permanent│UAT │şi regulilor │
│iniţială, consiliere │anchete sociale │beneficiari de │ │INS │de │
│iniţială, planuri de │elaborate; │beneficii de │ │ │eligibilitate│
│intervenţie, diagnoze │- Utilizarea acestor │asistenţă │ │ │stabilite la │
│sociale referitoare la │instrumente în acordarea │socială acordate│ │ │nivelul │
│nevoile comunităţii, │asistenţei sociale; │pentru │ │ │fiecărui │
│anchete sociale, prin │ │combaterea │ │ │program │
│identificarea si │ │sărăciei şi │ │ │operaţional │
│accesarea resurselor etc.│ │excluziunii │ │ │sau PNRR │
│ │ │sociale; │ │ │ │
│ │ │- Număr │ │ │ │
│ │ │instrumente │ │ │ │
│ │ │utilizate; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│1.1.1.6. Includerea în │ │ │ │ │ │
│standardele minime de │ │- Număr acte │ │MMSS │ │
│calitate pentru SPAS/SAC │- Elaborare legislaţie │normative │ │MFTEŞ │ │
│a unor modele de │pentru aprobarea │elaborate şi │2022 │ANPIS │Nu este cazul│
│instrumente-cadru de │standardelor minime de │publicate în │ │UAT │ │
│realizare a evaluării │calitate; │Monitorul │ │CNASR │ │
│iniţiale şi a diagnozei │ │Oficial; │ │ │ │
│sociale a comunităţii; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│1.1.1.7. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│metodologiei utilizată de│ │ │ │ │ │
│AAPL, de estimare anuală │- Metodologia de estimare│ │ │ │ │
│a numărului persoanelor │a nr. de persoane │ │ │ │ │
│vârstnice dependente care│vârstnice care trebuie să│ │ │ │ │
│necesită sprijin pentru │beneficieze de servicii │ │ │MMSS │ │
│activităţile de bază ale │comunitare, elaborată şi │- Metodologie │ │ANPIS │ │
│vieţii zilnice, nu │implementată; model- │utilizată de │2022 │UAT │Nu este cazul│
│primesc ajutor din partea│cadrul aprobat prin │AAPL aprobată; │ │CNPV │ │
│îngrijitorilor informali │standarde de calitate │ │ │ │ │
│şi voluntari şi trăiesc │servicii de asistenţă │ │ │ │ │
│în sărăcie/au venituri │comunitară; │ │ │ │ │
│sub cuantumul │ │ │ │ │ │
│indemnizaţiei minime de │ │ │ │ │ │
│pensionari; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│1.1.1.8. Asigurarea │ │ │ │ │BA Fonduri │
│creşterii constante a │ │ │ │ │europene, în │
│veniturilor mici, │ │- Indicele Gini,│ │ │limita │
│alocaţiilor pentru copii,│ │S80/S20; │ │ │sumelor │
│tineri, de susţinere │- Actele normative │- Rata │ │ │alocate şi cu│
│pentru familiile │modificate/completate; │deprivării │ │MMSS │respectarea │
│monoparentale, │- Implementarea │materiale │2022-2027│MFTEŞ │prevederilor │
│indemnizaţii pentru │prevederilor acestora de │severe; │ │ANPIS │şi regulilor │
│persoane vârstnice │către instituţiile │- Rata │ │INS │de │
│dependente şi persoane cu│responsabile; │deprivării │ │ │eligibilitate│
│dizabilităţi, ajutoarelor│ │materiale şi │ │ │stabilite la │
│sociale pentru alte │ │sociale; │ │ │nivelul │
│grupuri vulnerabile sau │ │ │ │ │fiecărui │
│defavorizate; │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA Fonduri │
│ │ │ │ │ │europene, în │
│1.1.1.9. Furnizarea de │ │ │ │ │limita │
│asistenţă materială de │ │ │ │ │sumelor │
│bază pentru persoane cele│- Actele normative │ │ │ │alocate şi cu│
│mai defavorizate: │modificate/completate; │ │ │ │respectarea │
│alimente, produse de │- Implementarea │- Acte normative│permanent│ │prevederilor │
│igienă, obiecte de │prevederilor acestora de │elaborate; │ │ │şi regulilor │
│puericultură, pachet │către instituţiile │ │ │ │de │
│sprijin şcolar, masa │responsabile; │ │ │ │eligibilitate│
│caldă; │ │ │ │ │stabilite la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┤MMSS ├─────────────┤
│1.1.1.10. Consilierea │ │ │ │MFTEŞ │ │
│persoanelor inactive, │ │ │ │SPAS │ │
│apte de muncă, sau a │ │ │ │DGASPC│ │
│persoanelor active, dar │ │ │ │ANES │Potrivit │
│beneficiare de asistenţă │ │ │ │ANOFM │prevederilor │
│socială, sau care trăiesc│ │ │ │UAT │BA Fonduri │
│în sărăcie, în vederea │ │ │ │UNCJR │europene, în │
│informării şi │- Materiale de informare │ │ │ │limita │
│identificării barierelor │şi consiliere pentru │- Materiale de │ │ │sumelor │
│personale în creşterea │dezvoltare personală │informare şi │ │ │alocate şi cu│
│veniturilor obţinute prin│elaborate pentru această │consiliere │ │ │respectarea │
│muncă; dezvoltarea unor │categorie de persoane, │elaborate; │ │ │prevederilor │
│parteneriate între │prin colaborarea dintre │- Număr │permanent│ │şi regulilor │
│DGASPC-uri, SPAS şi AJOFM│SPAS şi AJOFM publicate │beneficiari │ │ │de │
│pentru realizarea unor │pe pagina de internet a │programe │ │ │eligibilitate│
│programe locale de │SPAS şi AJOFM. │dezvoltate în │ │ │stabilite la │
│consiliere şi îndrumare a│- Parteneriate încheiate │parteneriat │ │ │nivelul │
│persoanelor care îşi │Programe dezvoltate │ │ │ │fiecărui │
│pierd locul de muncă/ │ │ │ │ │program │
│care sunt în şomaj/ cu │ │ │ │ │operaţional │
│problem de integrare la │ │ │ │ │sau PNRR │
│locul de muncă/ pentru │ │ │ │ │ │
│includerea persoanelor cu│ │ │ │ │ │
│dizabilităţi în rândul │ │ │ │ │ │
│salariaţilor │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│1.1.1.11. Implementarea │ │ │ │ │ │
│unui mecanism de │- Creşterea numărului de │- Numărul de │ │ │ │
│decontare între UAT-uri │persoane din grupurile │persoane din │ │ │ │
│astfel încât persoanele │vulnerabile care │grupurile │ │MMSS │ │
│cu domiciliul într-o │beneficiază de asistenţă │vulnerabile │2027 │MFTEŞ │Nu este cazul│
│localitate, dar care se │socială; │pentru care s-au│ │UAT │ │
│găsesc în fapt pe raza │- Cadrul de reglementare │decontat │ │SPAS │ │
│altei localităţi să poată│adecvat nevoilor │servicii sociale│ │ │ │
│beneficia de asistenţă │grupurilor vulnerabile; │între UAT- uri; │ │ │ │
│socială; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┴─────────┴──────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.1.2. Garantarea unor cuantumuri adecvate ale beneficiilor │
│de asistenţă socială şi de asigurări sociale │
├─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┬─────────┬──────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │- Valoarea de bază a ISR │ │ │ │prevederilor │
│1.1.2.1. Modificarea unor│crescută şi actualizată │ │ │ │BA Fonduri │
│acte normative relevante │cu rata inflaţiei, numai │ │ │ │europene, în │
│în domeniu: │dacă aceasta este │- Cheltuieli cu │ │ │limita │
│a) Legea nr. 76/2002 │pozitivă, în caz contrar │prestaţiile │ │ │sumelor │
│privind sistemul │se păstrează ultima │dependente de un│ │ │alocate şi cu│
│asigurărilor pentru şomaj│valoare a ISR; │prag al │ │ │respectarea │
│şi stimularea ocupării │- Actualizarea │venitului, după │2022 │MMSS │prevederilor │
│forţei de muncă, cu │cuantumurilor │funcţia de │ │MFTEŞ │şi regulilor │
│modificările şi │beneficiilor de asistenţă│protecţie │ │ │de │
│completările ulterioare; │socială, potrivit │socială │ │ │eligibilitate│
│b) Legea nr. 292/2011, cu│mecanismelor prevăzute │(EUROSTAT); │ │ │stabilite la │
│modificările şi │prin legile speciale, │ │ │ │nivelul │
│completările ulterioare .│inclusiv în funcţie de │ │ │ │fiecărui │
│ │Indicele Preţului de │ │ │ │program │
│ │Consum (IPC); │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┴─────────┴──────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.1.3. Asigurarea unui sistem de pensii adecvat şi │
│sustenabil │
├─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┬─────────┬──────┬─────────────┤
│1.1.3.1. Creşterea │ │ │ │ │ │
│sustenabilă a pensiei, │ │- Rata de │ │ │Potrivit │
│prin creşterea valorii │ │înlocuire a │ │ │prevederilor.│
│punctului de pensie │ │salariului cu │ │ │BA │
│pentru toţi pensionarii │ │pensia; │ │ │Fonduri │
│sistemului public de │- Viaţă decentă pentru │- Rata riscului │ │ │europene, în │
│pensii; │pensionari asigurată; │de sărăcie │ │ │limita │
├─────────────────────────┤- Serviciu public stabil │pentru │ │ │sumelor │
│1.1.3.2. Creşterea │şi eficient în interesul │persoanele în │ │ │alocate şi cu│
│indemnizaţiei sociale │cetăţenilor, asigurat; │vârstă de 65+, │ │ │respectarea │
│pentru pensionarii │- Impactul indemnizaţiei │cu venituri din │2022 │MMSS │prevederilor │
│sistemului public de │sociale pentru pensionari│pensii şi/sau │permanent│CNPP │şi regulilor │
│pensii şi pensionarii │asupra reducerii sărăciei│indemnizaţii; │ │ │de │
│sistemului militar de │persoanelor vârstnice, │- Valoarea medie│ │ │eligibilitate│
│pensii cu domiciliul în │inclusiv dependente, │lunară a pensiei│ │ │stabilite la │
│România, indiferent de │crescut; │,drepturi │ │ │nivelul │
│data înscrierii la │ │curente, după │ │ │fiecărui │
│pensie; │ │sistemul şi │ │ │program │
├─────────────────────────┤ │categoriile de │ │ │operaţional │
│1.1.3.3. O administrare │ │Pensii; │ │ │sau PNRR │
│adecvată a sistemului de │ │ │ │ │ │
│pensii publice; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA Fonduri │
│1.1.3.4. Existenţa/ │ │ │ │ │europene, în │
│iniţierea unor programe │ │ │ │ │limita │
│sociale destinate │ │ │ │ │sumelor │
│persoanelor vârstnice, │ │ │ │ │alocate şi cu│
│pensionarilor prin │ │- Număr │ │MMSS │respectarea │
│acordarea unor tichete │- Programe sociale │beneficiari │permanent│UAT │prevederilor │
│valorice de masă, │dezvoltate │programe sociale│ │SPAS │şi regulilor │
│vouchere pentru alimente,│ │ │ │ │de │
│produse pentru igienă, │ │ │ │ │eligibilitate│
│bilete de tratament │ │ │ │ │stabilite la │
│pentru pensionari │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┴─────────┴──────┴─────────────┤
│1.1.4. Asigurarea unor salarii adecvate din muncă prin implementarea agendei │
│privind munca decentă │
├─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┬─────────┬──────┬─────────────┤
│1.1.4.1. Salarii la │ │ │ │ │ │
│nivelul coşului minim │ │ │ │ │ │
│pentru un trai decent, cu│ │ │ │ │ │
│reducerea decalajului │ │ │ │ │ │
│actual de gen prin: │ │ │ │ │ │
│a) Implementarea Legii │ │ │ │ │ │
│nr. 196/2016 privind │ │ │ │ │ │
│venitul minim de │ │ │ │ │ │
│incluziune (VMI) şi │ │ │ │ │ │
│completarea cadrului │Sărăcia în muncă şi │ │ │ │ │
│legal în vigoare cu │asimetria curbei │ │ │ │ │
│măsuri ce permit │salariale reduse prin: │ │ │ │Potrivit │
│cumularea veniturilor din│a) creşterea nivelului │ │ │ │prevederilor │
│asistenţa socială cu │veniturilor familiei/ │ │ │ │BAS │
│veniturile obţinute din │persoanei prin cumularea │ │ │ │Fonduri │
│muncă sub un anumit prag;│veniturilor obţinute de │ │ │ │europene, în │
│b) îmbunătăţirea │muncă cu cele acordate în│- Rata riscului │ │ │limita │
│legislaţiei care │baza schemei de asistenţă│de sărăcie în │ │ │sumelor │
│reglementează tipurile de│socială; │rândul │ │ │alocate şi cu│
│muncă atipică, │b) dezvoltarea │persoanelor │ │ │respectarea │
│non-standard, cu scopul │posibilităţilor de │ocupate; │2024 │MMSS │prevederilor │
│îmbunătăţirii protecţiei │încadrare în muncă pentru│- Numărul de │ │ │şi regulilor │
│sociale a persoanelor │persoanele fără studii │persoane cu │ │ │de │
│care prestează: munca │superioare; persoane cu │venituri │ │ │eligibilitate│
│part-time, munca │studii superioare şi cel │salariale mici; │ │ │stabilite la │
│temporară, munca pe bază │puţin un an vechime în │ │ │ │nivelul │
│de contract, munca │domeniul studiilor │ │ │ │fiecărui │
│ocazională sau sezonieră,│superioare; │ │ │ │program │
│munca pe cont propriu, │c) creşterea câştigului │ │ │ │operaţional │
│inclusiv prin intermediul│salarial mediu brut lunar│ │ │ │sau PNRR │
│platformelor digitale, │- sectorul bugetar (RON);│ │ │ │ │
│munca independentă şi de │ │ │ │ │ │
│acasă; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │
│1.1.4.2. Implementarea │ │ │ │ │ │
│Legii-cadru nr. 153/2017 │ │ │ │ │ │
│privind salarizarea │ │ │ │ │ │
│personalului plătit din │ │ │ │ │ │
│fonduri publice, cu │ │ │ │ │ │
│modificările si │ │ │ │ │ │
│completările ulterioare; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┴─────────┴──────┴─────────────┤
│1.1.5. Revizuirea definiţiilor deprivarea materială severă, deprivare materială │
│şi a riscului de sărăcie şi excluziune socială e (AROPE) faţă de schimbările │
│economie şi sociale impuse de pandemia Covid 19 │
├─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┬─────────┬──────┬─────────────┤
│1.1.5.1. Revizuirea │ │ │ │ │ │
│definiţiilor deprivarea │ │ │ │ │ │
│materială, deprivare │ │ │ │ │ │
│materială severă şi, │ │ │ │ │ │
│implicit, a definiţiei │ │ │ │ │ │
│riscului de sărăcie şi │ │ │ │ │ │
│excluziune socială │- Definiţii propuse şi │- Indicatori │ │MMSS │ │
│(AROPE) în sensul │actualizate; │revizuiţi; │2022 │MFTEŞ │Nu este cazul│
│introducerii accesului la│ │ │ │ │ │
│internet şi la │ │ │ │ │ │
│echipamente electronice │ │ │ │ │ │
│în lista bunurilor şi │ │ │ │ │ │
│serviciilor minime │ │ │ │ │ │
│necesare pentru un trai │ │ │ │ │ │
│decent; │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┴─────────┴──────┴─────────────┘
Obiectiv specific nr. 1.2. DEZVOLTAREA ŞI CONCERTAREA UNOR MĂSURI ECONOMICE, SOCIALE ŞI ADMINISTRATIVE CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA SĂRĂCIEI ŞI CREŞTEREA INCLUZIUNII SOCIALE
┌───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┐
│Direcţii de acţiune│ │Indicatori de │ │ │Resurse │
│Activităţi / măsuri│Rezultatul acţiunii│performanţă │Termen │A │financiare │
│concrete │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.2.1. Includerea prevederilor referitoare la prevenirea │
│polarizării sociale, a segregării economice şi etnice, a segregării spaţiale, │
│referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor etc în strategia de │
│dezvoltare economică a UAT, în programele de acţiune comunitară, în criterii de │
│atribuire a contractelor publice, pentru darea în folosinţă gratuită a │
│spaţiilor sau în alte acţiuni ale administraţiei în limitele legale etc │
├───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┤
│1.2.1.1. Elaborarea│- Programe de │ │ │ │ │
│programelor de │acţiune comunitară │ │ │ │ │
│acţiune comunitară │pentru combaterea │ │ │ │ │
│destinate │sărăciei şi │ │ │ │ │
│prevenirii şi │excluziunii │- Numărul │ │ │ │
│combaterii riscului│sociale, inclusiv a│programelor de│ │ │ │
│de sărăcie şi │copilului, /de │acţiune │ │ │ │
│excluziune socială,│incluziune socială │comunitară │ │ │ │
│inclusiv a │aprobate prin HCL │elaborate prin│ │ │ │
│copilului, aprobate│în fiecare UAT; │participarea │ │UAT │ │
│prin hotărâri ale │- Conţinutul │tuturor │ │IP │ │
│consiliilor │acestora faţă de │serviciilor │2022 │MMSS │Nu este cazul│
│judeţene/locale, │ariile de acoperire│publice de │permanent│MFTEŞ │ │
│prin participarea │şi criteriile de │interes local │ │INS │ │
│tuturor serviciilor│prevenire a │şi prin │ │ │ │
│publice de interes │polarizării/ │consultarea │ │ │ │
│local şi prin │segregării/ etc.; │publică; │ │ │ │
│consultarea │- Lista │- Rata │ │ │ │
│operatorilor │indicatorilor │sărăciei │ │ │ │
│economici din │aferenţi măsurilor │copilului; │ │ │ │
│comunitate, │şi rapoartele │ │ │ │ │
│furnizorilor de │periodice de │ │ │ │ │
│servicii sociale │monitorizare a │ │ │ │ │
│etc.; │acestora; │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.1.2. Includerea│ │ │ │ │ │
│în aceste programe │ │ │ │ │ │
│comunitare a unor │ │ │ │ │ │
│acţiuni şi măsuri │ │ │ │ │ │
│din domeniile │ │ │ │ │ │
│incluziunii │ │ │ │ │ │
│sociale, relevante │ │ │ │ │ │
│în combaterea │- Analiză │ │ │ │ │
│sărăciei şi │interdisciplinară │ │ │ │ │
│excluziunii │şi │- Numărul │ │ │ │
│sociale: ocuparea, │interinstituţională│programelor │ │ │ │
│locuire, sănătate, │/ prin participarea│comunitare │ │UAT │ │
│educaţie, │serviciilor publice│care respectă │2022 │IP │ │
│participare │locale privind │modelul-cadru │permanent│MMSS │Nu este cazul│
│socială, cultură, │barierele │aprobat la │ │MFTEŞ │ │
│integrarea │comunitare în │nivel │ │ANPIS │ │
│imigranţilor etc., │combaterea sărăciei│naţional; │ │ │ │
│precum şi a │şi excluziunii │ │ │ │ │
│indicatorilor de │sociale; │ │ │ │ │
│monitorizare, │ │ │ │ │ │
│formulaţi astfel │ │ │ │ │ │
│încât să fie │ │ │ │ │ │
│asigurată │ │ │ │ │ │
│corespondenţa cu │ │ │ │ │ │
│indicatorii │ │ │ │ │ │
│naţionali de │ │ │ │ │ │
│incluziune socială;│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.1.3. Aprobarea │ │ │ │ │ │
│la nivel naţional a│ │ │ │ │ │
│unui model-cadru de│ │ │ │ │ │
│program de acţiune │- Propunerea │- Modelul │ │MMSS │ │
│comunitară destinat│modelului cadru de │cadru aprobat;│2022 │MFTEŞ │Nu este cazul│
│prevenirii şi │program de acţiune;│ │ │ │ │
│combaterii riscului│ │ │ │ │ │
│de marginalizare şi│ │ │ │ │ │
│excluziune socială;│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.1.4. Includerea│ │ │ │ │ │
│în planurile │ │ │ │ │ │
│judeţene de │ │ │ │ │ │
│incluziune socială │ │ │ │ │ │
│aprobate de Comisia│ │ │ │ │ │
│judeţeană de │ │ │ │ │ │
│incluziune socială,│ │ │ │ │ │
│respectiv Comisia │ │ │ │ │ │
│de incluziune │ │ │ │ │ │
│socială a │ │- Numărul │ │ │ │
│municipiului │- Planurile │planurilor │ │ │ │
│Bucureşti a acelor │judeţene de │judeţene de │ │ │ │
│măsuri │incluziune socială │incluziune │ │ │ │
│intercomunitare de │aprobate conţin │socială │ │IP │ │
│eliminare a │astfel de măsuri; │aprobate şi │2022 │UAT │Nu este cazul│
│barierelor │acestea sunt │implementate │permanent│MMSS │ │
│identificate în │implementate şi │care respectă │ │MFTEŞ │ │
│combaterea sărăciei│monitorizate pe │modelul-cadru │ │ │ │
│şi excluziunii │baza indicatorilor;│aprobat la │ │ │ │
│sociale şi a │ │nivel │ │ │ │
│indicatorilor de │ │naţional; │ │ │ │
│măsurare; │ │ │ │ │ │
│indicatorii sunt │ │ │ │ │ │
│formulaţi astfel │ │ │ │ │ │
│încât să fie │ │ │ │ │ │
│asigurată │ │ │ │ │ │
│corespondenţa cu │ │ │ │ │ │
│indicatorii │ │ │ │ │ │
│naţionali de │ │ │ │ │ │
│incluziune socială;│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │- Modelul │ │ │ │
│1.2.1.5. Aprobarea │- Propunerea │planului │ │ │ │
│la nivel naţional │Modelului cadru al │aprobat prin │ │ │ │
│al unui model-cadru│planului judeţean │ordin al │2022 │MMSS │Nu este cazul│
│al planului │de incluziune │ministrului │ │MFTEŞ │ │
│judeţean de │socială; │muncii şi │ │ │ │
│incluziune socială;│ │solidarităţii │ │ │ │
│ │ │sociale; │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.2.2. Accesibilizarea informaţiei publice pentru toţi │
│cetăţenii, neadresându-se exclusiv persoanelor cu dizabilităţi │
├───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┤
│1.2.2.1. Publicarea│ │ │ │ │ │
│pe paginile de │ │ │ │ │ │
│internet ale │ │ │ │ │ │
│primăriilor şi ale │ │ │ │ │ │
│instituţiilor │ │ │ │ │ │
│publice a │ │ │ │ │ │
│informaţiilor în │ │ │ │ │ │
│format uşor de │ │ │ │ │ │
│citit, a unui set │ │- Număr UAT │ │ │ │
│de informaţii │ │care au │ │ │ │
│suport pentru │ │publicat pe │ │ │ │
│cetăţeni, materiale│ │paginile de │ │ │ │
│resursă de │- Toate unităţile │internet ale │ │ │ │
│informare privind │administrativ- │primăriilor/ │ │ │ │
│un stil de viaţă │teritoriale publică│serviciilor │ │ │ │
│sănătos, riscuri │pe paginile de │publice │ │ │ │
│sociale, │internet ale │informaţii în │ │ │ │
│posibilităţi de │primăriilor/ │format uşor de│ │UAT/ SPAS IP │ │
│dezvoltare etc, │serviciilor publice│citit şi │2022 │MMSS │Nu este cazul│
│inclusiv în cel │informaţii în │destinate │permanent│MFTEŞ │ │
│puţin o limbă de │format uşor de │persoanelor/ │ │CNASR │ │
│circulaţie │citit şi destinate │grupurilor │ │ │ │
│internaţională în │persoanelor/ │vulnerabile; │ │ │ │
│localităţile în │grupurilor │- Activităţi │ │ │ │
│care se află │vulnerabile; │SPAS de │ │ │ │
│imigranţi; │ │informare │ │ │ │
│informare directă a│ │directă a │ │ │ │
│persoanelor din │ │persoanelor │ │ │ │
│grupurile │ │grupuri │ │ │ │
│vulnerabile expuse │ │vulnerabile │ │ │ │
│riscului de sărăcie│ │ │ │ │ │
│şi excluziune şi │ │ │ │ │ │
│menţinerea │ │ │ │ │ │
│legăturii prin │ │ │ │ │ │
│personalul SPAS, │ │ │ │ │ │
│pentru cei care de │ │ │ │ │ │
│regulă nu au acces │ │ │ │ │ │
│la internet. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.2.2. Realizarea│ │ │ │ │ │
│periodică de │ │ │ │ │ │
│acţiuni de │- Cel puţin două │ │ │ │ │
│sensibilizare a │campanii pe an de │ │ │ │ │
│comunităţii privind│informare la │ │ │ │ │
│nevoile şi │cetăţenilor în │ │ │ │ │
│riscurile sociale │fiecare judeţ, │ │ │ │ │
│de la nivelul │respective UAT din │ │ │ │ │
│judeţului; temele │judeţ. │ │ │ │ │
│pentru informarea │- Materialele │ │ │ │ │
│publicului sunt │informative sunt │ │ │ │ │
│stabilite pe baza │publicate pe │ │ │ │ │
│diagnozelor sociale│paginile de │- Numărul │ │ │ │
│realizate la │internet ale │judeţelor │ │ │ │
│nivelul UAT, a │primăriilor în │implicate în │ │ │ │
│programelor de │format uşor de │derularea │ │ │ │
│acţiune comunitară,│citit, precum şi în│campaniilor de│ │ │ │
│fiind obligatoriu │format video şi │informare a │ │UAT/ SPAS IP │ │
│de inclus │audio şi difuzate │cetăţenilor; │ │MMSS │ │
│următoarele teme: │prin mijloace │- Numărul │ │MFTEŞ │ │
│infracţionalitatea,│tradiţionale de │asistenţilor │ │CNASR │Potrivit │
│traficul de │informare şi pe │sociali │ │CNCD │prevederilor │
│persoane, violenţa │reţelele de │implicaţi în │ │MAI │BA Fonduri │
│domestică, │socializare sau │elaborarea │ │Instituţii cu │europene, în │
│părăsirea timpurie │paginile web de │temelor pentru│ │competenţe în │limita │
│a şcolii, un stil │interes pentru │campaniile de │ │domeniile de │sumelor │
│de viaţă sănătos, │publicul ţintă │informare; │ │referinţă, cum│alocate şi cu│
│consumul de alcool,│vizat; │- Numărul │ │ar │respectarea │
│consumul de │- La stabilirea şi │beneficiarilor│ │fiteleviziuni,│prevederilor │
│droguri, │elaborarea temelor │informaţi; │permanent│radiouri, │şi regulilor │
│incluziunea sociala│participă │- Numărul │ │reţele │de │
│a persoanelor cu │obligatoriu │acţiunilor │ │sociale, │eligibilitate│
│dizabilităţi, │asistenţi sociali │luate de │ │pagini de │stabilite la │
│combaterea │din fiecare UAT; │beneficiari ca│ │recrutare │nivelul │
│stereotipiilor │- Materialele vor │rezultat al │ │forţă de │fiecărui │
│legate de bolile │avea indicaţii │campaniei de │ │muncă, │program │
│psihice şi │clare şi invitaţii │informare; │ │matrimonial, │operaţional │
│promovarea │la acţiuni concrete│- Numărul │ │anunţuri │sau PNRR │
│sănătăţii mentale, │prin furnizarea de │victimelor │ │ONG │ │
│combaterea │informaţii legate │identificate │ │MEd şi │ │
│prejudecăţilor şi a│de raportare sau │datorită │ │ISMB/IŞJ │ │
│discriminării │accesare de │sesizărilor │ │ANR │ │
│conform abordării │servicii; │efectuate ca │ │ │ │
│Consiliului │- Materialele nu │urmare a │ │ │ │
│Naţional pentru │vor viza doar │campaniilor de│ │ │ │
│Combaterea │persoanele │informare. │ │ │ │
│Discriminării │vulnerabile care se│ │ │ │ │
│(CNCD), în special │regăsesc în risc de│ │ │ │ │
│ale celor │excluziune, ci şi │ │ │ │ │
│îndreptate │publicul larg care │ │ │ │ │
│împotriva │poate raporta │ │ │ │ │
│persoanelor de │situaţiile, precum │ │ │ │ │
│etnie romă sau │şi persoanele care │ │ │ │ │
│imigranţi în │beneficiază de pe │ │ │ │ │
│România; a │urma exploatării │ │ │ │ │
│bullyingului şi │persoanelor │ │ │ │ │
│violenţei în şcoli,│vulnerabile. │ │ │ │ │
│inclusiv cu │ │ │ │ │ │
│implicarea SPAS. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.2.3. Dezvoltarea parteneriatelor public-public şi │
│public-privat în combaterea sărăciei şi excluziunii sociale │
├───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┤
│1.2.3.1. încheierea│ │ │ │ │ │
│de contracte de │ │ │ │ │ │
│parteneriat între │ │ │ │ │ │
│judeţ şi UAT din │ │ │ │ │ │
│mediul rural sau │ │ │ │ │ │
│defavorizate, │ │ │ │ │ │
│precum şi între │ │ │ │ │ │
│autorităţile │ │ │ │ │ │
│administraţiei │ │ │ │ │Potrivit │
│publice locale şi │ │ │ │ │prevederilor │
│furnizori privaţi │ │- Numărul │ │ │BA Fonduri │
│de servicii pentru │ │judeţelor care│ │ │europene, în │
│cofinanţarea │ │încheie astfel│ │ │limita │
│serviciilor sociale│ │de contracte; │ │ │sumelor │
│din UAT-urile │- Contracte de │- Numărul │ │UAT │alocate şi cu│
│respective, pentru │parteneriat │serviciilor │ │MMSS │respectarea │
│implementarea de │încheiate în │sociale │anual; │MFTEŞ │prevederilor │
│programe de acţiune│fiecare judeţ în │finanţate în │permanent│IP │şi regulilor │
│comunitară/ │care sunt UAT │baza acestor │ │ANES │de │
│intercomunitară │defavorizate; │contrate şi │ │ANPIS │eligibilitate│
│pentru combaterea │ │numărul, │ │ │stabilite la │
│sărăciei şi │ │beneficiarilor│ │ │nivelul │
│excluziunii │ │de servicii │ │ │fiecărui │
│sociale, pentru │ │sociale; │ │ │program │
│formarea şi/sau │ │ │ │ │operaţional │
│asigurarea │ │ │ │ │sau PNRR │
│personalului, │ │ │ │ │ │
│pentru contractarea│ │ │ │ │ │
│unor servicii de │ │ │ │ │ │
│evaluare/recuperare│ │ │ │ │ │
│pentru persoanele │ │ │ │ │ │
│dependente de │ │ │ │ │ │
│consumul de alcool │ │ │ │ │ │
│etc.; │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │- Numărul │ │ │ │
│ │ │planurilor │ │ │Potrivit │
│1.2.3.2. Includerea│ │judeţene de │ │ │prevederilor │
│în planul judeţean │ │incluziune │ │ │BA Fonduri │
│de incluziune │ │socială care │ │ │europene, în │
│socială a unor │ │conţin măsuri │ │ │limita │
│măsuri pentru │ │de colaborare │ │ │sumelor │
│implementarea │ │între UAT în │ │UAT │alocate şi cu│
│colaborării între │ │vederea │ │MMSS │respectarea │
│UAT în vederea │- Număr măsuri │identificării │2027 │MFTEŞ │prevederilor │
│identificării │identificate; │barierelor în │ │IP │şi regulilor │
│barierelor în │ │combaterea │ │ANPIS │de │
│combaterea sărăciei│ │sărăciei şi │ │ │eligibilitate│
│şi excluziunii │ │excluziunii │ │ │stabilite la │
│sociale şi a │ │sociale şi a │ │ │nivelul │
│identificării de │ │identificării │ │ │fiecărui │
│soluţii pentru │ │de soluţii │ │ │program │
│eliminarea lor; │ │pentru │ │ │operaţional │
│ │ │eliminarea │ │ │sau PNRR │
│ │ │lor; │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.3.3. │ │ │ │ │Potrivit │
│Dezvoltarea unui │ │ │ │ │prevederilor │
│program naţional de│ │ │ │ │BA Fonduri │
│instruire a │ │ │ │ │europene, în │
│primarilor/ │ │ │ │ │limita │
│consilierilor │ │- Numărul │ │ │sumelor │
│locali privind │ │primarilor şi │ │UAT │alocate şi cu│
│dreptul la │- Program de │consilierilor │ │MMSS │respectarea │
│asistenţă socială, │instruire │locali │2027 │MFTEŞ │prevederilor │
│fenomenul sărăciei,│dezvoltat; │participanţi │ │IP │şi regulilor │
│drepturile omului, │ │şi la │ │ANPIS │de │
│rolul serviciilor │ │programul de │ │ │eligibilitate│
│publice în │ │instruire; │ │ │stabilite la │
│schimbarea │ │ │ │ │nivelul │
│mentalităţii şi în │ │ │ │ │fiecărui │
│prevenirea riscului│ │ │ │ │program │
│de discriminare şi │ │ │ │ │operaţional │
│excluziune; │ │ │ │ │sau PNRR │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │- Număr de UAT│ │ │ │
│ │ │care şi-au │ │ │ │
│ │ │elaborat şi │ │ │ │
│ │ │aprobat │ │ │ │
│ │- Procedură de │procedura de │ │ │ │
│ │atribuire │atribuire │ │ │Potrivit │
│ │aplicabilă în cazul│aplicabilă în │ │ │prevederilor │
│ │serviciilor │cazul │ │ │BA Fonduri │
│ │sociale, elaborată │serviciilor │ │ │europene, în │
│ │şi aprobată de UAT;│sociale, │ │ │limita │
│ │- Compartimentele │conform legii;│ │UAT │sumelor │
│1.2.3.4. Elaborarea│responsabile de │- Număr de UAT│ │MMSS │alocate şi cu│
│şi aplicarea │contractarea │care şi-au │ │MFTEŞ │respectarea │
│instrumentelor │serviciilor sociale│înfiinţat │ │IP │prevederilor │
│prevăzute de lege │înfiinţate, conform│compartimentul│2027 │ANPDPD │şi regulilor │
│pentru contractarea│Legii nr. 292/2011 │responsabil de│ │ANPDCA │de │
│serviciilor │cu modificările şi │contractarea │ │ANES │eligibilitate│
│sociale; │completările │serviciilor │ │ANPIS │stabilite la │
│ │ulterioare; │sociale; │ │ │nivelul │
│ │- Contracte de │- Creşterea │ │ │fiecărui │
│ │servicii sociale │numărului de │ │ │program │
│ │încheiate între UAT│contracte de │ │ │operaţional │
│ │şi furnizorii de │servicii │ │ │sau PNRR │
│ │servicii sociale; │sociale │ │ │ │
│ │ │încheiate │ │ │ │
│ │ │între UAT şi │ │ │ │
│ │ │furnizorii de │ │ │ │
│ │ │servicii │ │ │ │
│ │ │sociale; │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.2.4. Participarea socială şi economică a grupurilor │
│vulnerabile │
├───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │- Ponderea │ │ │ │
│1.2.4.1. │- UAT implementează│UAT-urilor │ │ │ │
│Implementarea unei │proceduri de │care au │ │UAT │ │
│proceduri de │consultare a │implementat │ │IP │ │
│consultare a │grupurilor │proceduri de │ │MMSS │ │
│grupurilor │vulnerabile în │consultare │ │ANPDPD │ │
│vulnerabile în │dezvoltarea unor │inclusivă, │permanent│ANPDCA │Nu este cazul│
│dezvoltarea unor │programe care îi │bazată pe │ │ANES │ │
│programe care îi │privesc; │dovezi, a │ │ANOFM │ │
│privesc, precum │- Ghiduri practice │grupurilor │ │ANPIS │ │
│modelul facilitării│de consultare │vulnerabile în│ │MC │ │
│comunitare; │incluzivă bazată pe│implementarea │ │MTS │ │
│ │dovezi; │programelor │ │ │ │
│ │ │sociale; │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│1.2.4.2. │ │ │ │ │prevederilor │
│Implementarea de │ │ │ │ │BA Fonduri │
│programe culturale,│ │ │ │ │europene, în │
│sportive, de │- UAT implementează│ │ │UAT │limita │
│promovare a │programe culturale,│- Numărul UAT │ │IP │sumelor │
│antreprenorialului │sportive, de │care │ │MMSS │alocate şi cu│
│şi economiei │promovare a │implementează │ │ANPDPD │respectarea │
│sociale dedicate │antreprenorialului │astfel de │permanent│ANPDCA │prevederilor │
│inclusiv grupurilor│şi economiei │programe; │ │ANES │şi regulilor │
│vulnerabile, precum│sociale dedicate │- Numărul │ │ANOFM │de │
│şi de programe de │inclusiv grupurilor│programelor pe│ │MTS │eligibilitate│
│orientare culturală│vulnerabile; │categorii; │ │MC │stabilite la │
│şi de învăţare a │ │ │ │ │nivelul │
│limbii române │ │ │ │ │fiecărui │
│pentru imigranţi; │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.4.3. │ │ │ │ │ │
│Implementarea de │ │ │ │ │ │
│activităţi la │ │ │ │ │ │
│nivelul UAT în │ │ │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │ │Potrivit │
│dezvoltării │ │ │ │ │prevederilor │
│personale şi │- UAT implementează│ │ │ │BA Fonduri │
│comunitare, │programe de │ │ │ │europene, în │
│petrecere a │dezvoltare │- Numărul UAT │ │ │limita │
│timpului liber, │personală şi │care │ │ │sumelor │
│informare, │comunitară prin │implementează │ │ │alocate şi cu│
│consiliere, │structurile cu │astfel de │ │UAT │respectarea │
│organizare │aceste atribuţii, │programe; │permanent│MMSS │prevederilor │
│activităţi de │conform legii, cum │- Număr │ │MFTEŞ │şi regulilor │
│voluntariat, │ar fi: servicii de │structuri │ │ME │de │
│organizarea de │asistenţă │înfiinţate şi │ │ │eligibilitate│
│reţele de sprijin │comunitară, centre │programe │ │ │stabilite la │
│reciproc pentru a │comunitare de │funcţionale; │ │ │nivelul │
│depăşi probleme de │învăţare permanentă│ │ │ │fiecărui │
│viaţă etc, prin │etc. │ │ │ │program │
│servicii de │ │ │ │ │operaţional │
│asistenţă │ │ │ │ │sau PNRR │
│comunitară, centre │ │ │ │ │ │
│comunitare de │ │ │ │ │ │
│învăţare permanentă│ │ │ │ │ │
│etc. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.2.5. Creşterea accesului persoanelor vulnerabile la │
│servicii de interes public general │
├───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│1.2.5.1. │ │ │ │ │prevederilor │
│Continuarea │ │ │ │ │BA Fonduri │
│îmbunătăţirii │ │ │ │ │europene, în │
│dotării serviciilor│- Protecţie │ │ │ │limita │
│de urgenţă │crescută a │ │ │ │sumelor │
│profesioniste │populaţiei şi │- Timpul mediu│ │ │alocate şi cu│
│pentru toate │diminuarea │de răspuns, │ │MAI │respectarea │
│categoriile de │efectelor asociate │mai mic în │permanent│MS │prevederilor │
│intervenţii în │situaţiilor de │anul 2027 │ │ADR │şi regulilor │
│situaţii de urgenţă│urgenţă şi │decât 12’06” │ │UAT │de │
│şi dezastre, │dezastrelor, │ │ │ │eligibilitate│
│inclusiv pentru │asigurate; │ │ │ │stabilite la │
│acordarea de prim │ │ │ │ │nivelul │
│ajutor calificat şi│ │ │ │ │fiecărui │
│asistenţă medicală │ │ │ │ │program │
│de urgenţă; │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.5.2. │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea, din │ │ │ │ │ │
│diverse surse de │ │ │ │ │ │
│finanţare, de │ │ │ │ │ │
│micro-reţele şi de │ │ │ │ │ │
│sisteme de generare│ │ │ │ │ │
│distribuită a │ │ │ │ │ │
│energiei electrice,│ │ │ │ │ │
│cu prioritate │ │ │ │ │ │
│pentru gospodăriile│ │ │ │ │ │
│fără acces la │ │ │ │ │ │
│energie electrică; │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ │ │ │ │ │
│1.2.5.3. Realizarea│ │ │ │ │ │
│de programe publice│ │ │ │ │ │
│de izolare termică │ │ │ │ │ │
│a imobilelor pentru│ │ │ │ │ │
│comunităţile │ │ │ │ │ │
│afectate de sărăcie│ │ │ │ │ │
│energetică, în │ │ │ │ │ │
│scopul reducerii │ │ │ │ │Potrivit │
│pierderilor de │ │ │ │ │prevederilor │
│energie şi al │ │- Indicatorul │ │ │BA Fonduri │
│scăderii │ │ponderii mari │ │ │europene, în │
│cheltuielilor cu │ │a costurilor │ │ │limita │
│încălzirea prin │ │cu energia │ │ │sumelor │
│subvenţionarea │- Grad redus de │(indicatorul │ │ │alocate şi cu│
│lucrărilor de │sărăcie energetică,│2M); │ │ │respectarea │
│consolidare şi │precum şi protecţie│- Indicatorul │ │ │prevederilor │
│creştere a │asigurată pentru │sărăciei │2027 │UAT │şi regulilor │
│eficienţei │consumatorul │energetice │ │ │de │
│energetice a │vulnerabil; │ascunse │ │ │eligibilitate│
│imobilelor │ │(indicatorul M│ │ │stabilite la │
│individuale │ │/2); │ │ │nivelul │
│aparţinând │ │Venitul │ │ │fiecărui │
│gospodăriilor cu │ │gospodăriei; │ │ │program │
│venituri reduse; │ │ │ │ │operaţional │
├───────────────────┤ │ │ │ │sau PNRR │
│1.2.5.4. Protecţia │ │ │ │ │ │
│consumatorului │ │ │ │ │ │
│vulnerabil prin │ │ │ │ │ │
│ajutoare lunare │ │ │ │ │ │
│pentru acoperirea │ │ │ │ │ │
│unei părţi din │ │ │ │ │ │
│cheltuielile │ │ │ │ │ │
│aferente încălzirii│ │ │ │ │ │
│locuinţei în │ │ │ │ │ │
│perioada sezonului │ │ │ │ │ │
│rece prin │ │ │ │ │ │
│colaborarea cu ANRE│ │ │ │ │ │
│şi furnizorii de │ │ │ │ │ │
│energie electrică │ │ │ │ │ │
│în vederea │ │ │ │ │ │
│identificării de │ │ │ │ │ │
│persoane aflate în │ │ │ │ │ │
│risc de sărăcie │ │ │ │ │ │
│energetică şi de │ │ │ │ │ │
│soluţii la această │ │ │ │ │ │
│problemă. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.5.5. Creşterea │ │ │ │ │ │
│accesului la │ │ │ │ │ │
│infrastructură şi │ │ │ │ │ │
│servicii de bază, │ │ │ │ │ │
│în special în │ │ │ │ │ │
│zonele rurale şi │ │ │ │ │ │
│urbane │ │ │ │ │ │
│marginalizate prin:│ │ │ │ │ │
│a) dezvoltarea de │- Acces îmbunătăţit│ │ │ │ │
│proiecte de │al populaţiei │- Ponderea │ │ │ │
│infrastructură care│rurale şi urbane │populaţiei │ │ │ │
│furnizează servicii│marginalizate la │rurale care │ │ │Potrivit │
│integrate de │apă curentă şi │beneficiază de│ │ │prevederilor │
│incluziune socială:│canalizare, drumuri│un acces │ │ │BA Fonduri │
│infrastructură │comunale, │îmbunătăţit la│ │ │europene, în │
│educaţională cum ar│infrastructură │servicii şi │ │ │limita │
│fi: grădiniţe, │educaţională, cum │infrastructură│ │ │sumelor │
│instituţii │ar fi grădiniţe, │graţie │ │MADR │alocate şi cu│
│educaţionale de │unităţi de │sprijinului │ │MDLPA │respectarea │
│nivel secundar şi │învăţământ │PNS; │2027 │MEd │prevederilor │
│şcoli profesionale │preuniversitar şi │- Ponderea │ │UAT │şi regulilor │
│şi infrastructură │şcoli profesionale │populaţiei din│ │ONG │de │
│socială cum ar fi │cu profil agricol),│comunităţile │ │ │eligibilitate│
│creşe şi after- │infrastructură │urbane │ │ │stabilite la │
│school, servicii │socială de tip │marginalizate │ │ │nivelul │
│persoane vârstnice,│creşe şi │care │ │ │fiecărui │
│copii, persoane cu │after-school, │beneficiază de│ │ │program │
│dizabilităţi, etc; │precum şi protecţia│un acces │ │ │operaţional │
│b) dezvoltarea de │patrimoniului │îmbunătăţit la│ │ │sau PNRR │
│proiecte ce asigură│cultural şi a │servicii şi │ │ │ │
│îmbunătăţirea │mediului. │infrastructură│ │ │ │
│accesului │ │ │ │ │ │
│populaţiei rurale │ │ │ │ │ │
│la apă curentă şi │ │ │ │ │ │
│canalizare, drumuri│ │ │ │ │ │
│comunale, precum şi│ │ │ │ │ │
│protecţia │ │ │ │ │ │
│patrimoniului │ │ │ │ │ │
│cultural şi a │ │ │ │ │ │
│mediului; │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │- Reducerea │ │ │ │ │
│ │riscului de │ │ │ │ │
│ │excluziune socială │ │ │ │ │
│ │prin asigurarea │ │ │ │ │
│1.2.5.6. Asigurarea│accesului la un set│- Ponderea │ │ │ │
│accesului la │minim de servicii │populaţiei cu │ │ │ │
│serviciul universal│de acces funcţional│acces la │ │ │ │
│din sfera │la internet în │serviciul │ │ │ │
│comunicaţiilor │bandă largă şi de │universal din │ │ │ │
│electronice, aşa │servicii de │sfera │ │MCID │Potrivit │
│cum este acesta │comunicaţii de │comunicaţiilor│permanent│ANCOM │prevederilor │
│reglementat prin │voce, inclusiv prin│electronice; │ │UAT │BA │
│legislaţia │opţiuni tarifare │- Numărul de │ │ONG │ │
│specifică │sau pachete │persoane care │ │ │ │
│domeniului │tarifare diferite │au beneficiat │ │ │ │
│comunicaţiilor │de cele practicate │de serviciul │ │ │ │
│electronice; │în condiţii │universal; │ │ │ │
│ │comerciale normale │ │ │ │ │
│ │pentru persoanele │ │ │ │ │
│ │cu venituri mici │ │ │ │ │
│ │sau cu nevoi │ │ │ │ │
│ │sociale speciale. │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │- Numărul │ │ │ │
│ │ │străinilor │ │ │ │
│ │ │care au │ │ │ │
│ │ │dobândit │ │ │ │
│ │ │protecţie │ │ │ │
│ │ │internaţională│ │ │ │
│ │ │care se │ │ │ │
│ │ │înscriu în │ │ │ │
│ │- Calitate │programe de │ │ │ │
│ │îmbunătăţită a │integrare; │ │ │ │
│ │programelor │- Numărul │ │ │ │
│ │naţionale de │străinilor │ │ │ │
│ │integrare a │care au │ │ │ │
│1.2.5.7. │străinilor care au │dobândit │ │ │ │
│Incluziunea socială│dobândit protecţie │protecţie │ │ │ │
│a străinilor cu │internaţională în │internaţională│ │ │ │
│şedere legal în │România; │care │ │ │ │
│România prin: │- Cadru │finalizează │ │ │ │
│a) participarea │instituţional │programe de │ │ │ │
│beneficiarilor unei│îmbunătăţit, │integrare; │ │ │ │
│forme de protecţie │proceduri, │- Numărul de │ │ │ │
│internaţională la │instrucţiuni şi │imigranţi │ │ │ │
│programele │resurse umane │integraţi pe │ │ │ │
│naţionale de │asigurate pentru │piaţa forţei │ │ │ │
│integrare; │respectarea │de muncă; │ │ │ │
│b) îmbunătăţirea │drepturilor şi │- Numărul de │ │ │ │
│situaţiei │intereselor │imigranţi │ │ │ │
│imigranţilor minori│migranţilor minori │adulţi care │ │ │ │
│neînsoţiţi; │neînsoţiţi; │participă la │ │ │ │
│c) accesul la │- Cadru de │cursurile de │ │ │ │
│educaţie pentru │reglementare │învăţarea │ │MAI │Potrivit │
│toate categoriile │îmbunătăţit pentru │limbii române;│permanent│MMSS │prevederilor │
│de imigranţi; │asigurarea │- Numărul de │ │MFTEŞ │BA │
│d) facilitarea │dreptului la muncă │imigranţi │ │ │ │
│accesului pe piaţa │şi educaţie pentru │minori care │ │ │ │
│muncii pentru toate│toate categoriile │participă la │ │ │ │
│categoriile de │de imigranţi. │cursurile de │ │ │ │
│imigranţi cu drept │- Transparenţa │învăţare a │ │ │ │
│de muncă; │crescută, cadru │limbii române;│ │ │ │
│e) protejarea │legal îmbunătăţit │- Numărul de │ │ │ │
│drepturilor │pentru │imigranţi │ │ │ │
│lucrătorilor din │monitorizarea │adulţi care se│ │ │ │
│ţări terţe aflaţi │permanentă a │înscriu în │ │ │ │
│în România; │drepturilor │sistemul │ │ │ │
│f) informarea │lucrătorilor din │educaţional; │ │ │ │
│comunităţilor cu │ţări terţe aflaţi │- Numărul de │ │ │ │
│privire la situaţia│legal în România. │imigranţi │ │ │ │
│şi drepturile │- Campanii de │minori care se│ │ │ │
│imigranţilor; │sensibilizare a │înscriu în │ │ │ │
│ │comunităţii, │sistemul │ │ │ │
│ │angajatorilor etc.,│educaţional; │ │ │ │
│ │privind nevoile şi │- Numărul de │ │ │ │
│ │riscurile sociale │imigranţi │ │ │ │
│ │ale imigranţilor; │minori │ │ │ │
│ │ │neînsoţiţi │ │ │ │
│ │ │asistaţi; │ │ │ │
│ │ │- Numărul de │ │ │ │
│ │ │lucrători din │ │ │ │
│ │ │ţări terţe │ │ │ │
│ │ │asistaţi; │ │ │ │
│ │ │- Numărul │ │ │ │
│ │ │campaniilor de│ │ │ │
│ │ │sensibilizare;│ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 1.2.6. Asigurarea continuităţii activităţii şi a măsurilor │
│de redresare şi rezilienţă în sistemul de servicii sociale în contextul │
│Covid-19 sau a altor situaţii speciale │
├───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬─────────────┤
│1.2.6.1. │ │ │ │ │ │
│Implementarea de │ │ │ │ │ │
│măsuri de │ │ │ │ │ │
│prevenire, │ │ │ │ │ │
│gestionare şi │ │ │ │ │ │
│rezilienţă în │ │ │ │ │ │
│situaţii de criză │ │ │ │ │ │
│sanitară şi a altor│ │ │ │ │ │
│situaţii special, │ │ │ │ │ │
│cu impact în rândul│ │ │ │ │ │
│beneficiarilor de │ │ │ │ │ │
│asistenţă socială │ │ │ │ │ │
│şi al personalului │ │ │ │ │ │
│din domeniul │ │ │ │ │ │
│asistenţei sociale,│ │ │ │ │ │
│prin: │ │ │ │ │ │
│a) Stabilirea │ │ │ │ │ │
│protocoalelor de │ │ │ │ │ │
│lucru şi de │ │ │ │ │ │
│instrucţiuni │ │ │ │ │ │
│adresate │- Instrucţiuni şi │ │ │ │ │
│profesioniştilor │revizuirea │ │ │ │ │
│din prima linie a │condiţiilor de │ │ │ │ │
│asistenţei sociale │autorizare sanitară│ │ │ │ │
│pentru │a funcţionării │ │ │ │ │
│contracararea │centrelor │ │ │ │ │
│riscurilor │rezidenţiale sau a │ │ │ │ │
│identificate, │celor în care │ │ │ │ │
│inclusiv program de│riscul │ │ │ │ │
│lucru, pauze si │epidemiologie în │ │ │ │ │
│ture, precum şi │situaţii │ │ │ │ │
│asigurarea │de criză sanitară │ │ │ │ │
│resurselor necesare│poate fi crescut; │ │ │ │ │
│îndeplinirii │- Asigurarea │ │ │ │ │
│acestor obligaţii │resurselor umane │ │ │ │ │
│prin angajări │necesare în │ │ │ │ │
│suplimentare, │asistenţă socială │- Număr de │ │ │ │
│cazare, masă, │şi a mecanismelor │specialişti │ │ │Potrivit │
│opţiuni îngrijire │de reţinere a │susţinuţi prin│ │ │prevederilor │
│copii, persoane │acestora în sistem;│măsuri de │ │ │BA Fonduri │
│dependente din │- Iniţiative de │sprijin │ │ │europene, în │
│familie; │decontare a unor │special; │ │MMSS │limita │
│b) Mecanism de │cheltuieli de │- Programe de │ │MFTEŞ │sumelor │
│sprijin pentru │personal, inclusiv │finanţare │ │MS │alocate şi cu│
│cheltuieli │acordarea de │derulate; │ │ANPDPD │respectarea │
│suplimentare cu │stimulente │- Gradul de │2022 │ANPDCA │prevederilor │
│personalul, atât │financiare, cazare,│funcţionare a │Permanent│MIPE │şi regulilor │
│personalul de │masa, transport │serviciilor │ │UAT │de │
│îngrijire, cât şi │pentru │social │ │SPAS │eligibilitate│
│personalul care │profesioniştii din │acreditate │ │ISU │stabilite la │
│asigură activităţi │prima linie şi │active pe │ │FSS │nivelul │
│curăţenie, inclusiv│personalul auxiliar│perioada │ │ │fiecărui │
│stimulente │pentru situaţii │situaţiei de │ │ │program │
│financiare; │special; │criză sanitară│ │ │operaţional │
│c) Asigurarea, cu │- Programe │/ speciale; │ │ │sau PNRR │
│prioritate, a │temporare de │ │ │ │ │
│capacităţii de │finanţare situaţii │ │ │ │ │
│testare, accesului │de criză şi │ │ │ │ │
│la vaccinare şi a │redresare dedicate │ │ │ │ │
│materialelor de │furnizorilor │ │ │ │ │
│protecţie pentru │publici şi privaţi │ │ │ │ │
│beneficiari şi │de servicii │ │ │ │ │
│angajaţi ai │sociale; │ │ │ │ │
│sistemului de │- Modele de │ │ │ │ │
│asistenţă socială, │intervenţie │ │ │ │ │
│a materialelor de │aprobate la nivel │ │ │ │ │
│dezinfecţie; │UAT situaţii de │ │ │ │ │
│d) Asigurarea │criză care │ │ │ │ │
│continuităţii │afectează │ │ │ │ │
│furnizării de │furnizarea │ │ │ │ │
│servicii sociale de│serviciilor │ │ │ │ │
│către furnizori │sociale; │ │ │ │ │
│publici şi privaţi │ │ │ │ │ │
│afectaţi de criza │ │ │ │ │ │
│sanitară/ situaţii │ │ │ │ │ │
│speciale prin │ │ │ │ │ │
│acordarea de │ │ │ │ │ │
│sprijin financiar │ │ │ │ │ │
│temporar; │ │ │ │ │ │
│e) Identificarea de│ │ │ │ │ │
│soluţii temporare │ │ │ │ │ │
│inovative de │ │ │ │ │ │
│protejare a │ │ │ │ │ │
│beneficiarilor din │ │ │ │ │ │
│serviciile │ │ │ │ │ │
│rezidenţiale, │ │ │ │ │ │
│precum şi a │ │ │ │ │ │
│beneficiarilor din │ │ │ │ │ │
│comunitate şi │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea de │ │ │ │ │ │
│modele de │ │ │ │ │ │
│intervenţie; │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.6.2. │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│capacităţii │ │ │ │ │ │
│serviciilor sociale│ │ │ │ │ │
│pentru gestionarea │ │ │ │ │ │
│şi rezilienţa în │ │ │ │ │ │
│cazuri de criză │ │ │ │ │ │
│sanitară/ situaţii │ │ │ │ │ │
│speciale │ │ │ │ │ │
│a) Adaptarea │ │ │ │ │ │
│legislaţiei şi │ │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │ │
│instrucţiunilor │ │ │ │ │ │
│privind acordarea │ │ │ │ │ │
│de servicii sociale│ │ │ │ │ │
│de la distanţă, │ │ │ │ │ │
│prin teleasistenţă │ │ │ │ │ │
│socială, telefonic,│- Conceptul de │ │ │ │ │
│online etc şi │teleasistenţă │ │ │ │ │
│servicii mobile │socială reglementat│ │ │ │ │
│pentru zone izolate│şi instrucţiuni │ │ │ │ │
│/rurale sau pentru │elaborate; │ │ │ │ │
│intervenţii │- Revizuirea │ │ │ │ │
│directe, precum şi │standardelor minime│ │ │ │ │
│reorganizarea │de calitate pentru │ │ │ │ │
│modului de │serviciile publice │ │ │ │ │
│furnizare a │- serviciile de │ │ │ │ │
│acestora; │asistenţă socială, │ │ │ │ │
│b) Întărirea │serviciile sociale;│ │ │ │ │
│capacităţii │- Revizuirea │ │ │ │ │
│profesioniştilor, │condiţiilor de │ │ │ │ │
│îngrijitorilor │autorizare sanitară│ │ │ │ │
│informali, │a funcţionării │ │ │ │ │
│beneficiarilor şi │centrelor │ │ │ │ │
│membrilor de │rezidenţiale sau a │ │ │ │ │
│familie pentru │celor în care │ │ │ │ │
│situaţii de criză, │riscul │ │ │ │ │
│prin dezvoltarea de│epidemiologie în │ │ │ │ │
│programe de │situaţii de criză │ │ │ │ │
│instruire pentru │sanitară poate fi │ │ │ │ │
│beneficiari │crescut; │ │ │ │ │
│programe dezvoltare│- Programe de │ │ │ │ │
│abilităţi digitale │formare şi de │ │ │ │ │
│pentru │cooperare │ │ │ │ │
│teleasistenţă │dezvoltate şi │ │ │ │ │
│socială; │implementate; │ │ │ │ │
│c) Dezvoltarea │cursuri de │ │ │ │ │
│serviciilor de │alfabetizare │ │ │ │ │
│teleasistenţă │digitală pentru │ │ │ │ │
│socială prin │beneficiari; │ │ │ │Potrivit │
│asigurarea │- Programe de │ │ │ │prevederilor │
│accesului la │digitalizare │ │ │ │BA Fonduri │
│internet, │servicii sociale │ │ │ │europene, în │
│echipamente şi │prin investiţii în │ │ │MMSS │limita │
│asistenţă, la │infrastructura de │ │ │MFTEŞ │sumelor │
│nivelul │telecomunicaţii/ │ │ │ANPDPD │alocate şi cu│
│furnizorilor şi al │digital în │ │ │ANPDCA │respectarea │
│beneficiarilor; │asigurarea │ │2027 │MIPE │prevederilor │
│d) Identificarea de│teleasistenţei │ │ │UAT │şi regulilor │
│soluţii inovative │sociale; │ │ │SPAS │de │
│şi investiţii în │- Servicii de │ │ │CNASR │eligibilitate│
│infrastructura │instruire pentru │ │ │ISU │stabilite la │
│serviciilor sociale│utilizarea │ │ │FSS │nivelul │
│rezidenţiale şi │internet, cursuri │ │ │ │fiecărui │
│non-rezidenţiale │şi formare Online, │ │ │ │program │
│pentru a permite │de utilizare a │ │ │ │operaţional │
│distanţarea fizică,│dispozitivelor │ │ │ │sau PNRR │
│precum şi adaptarea│smart, telefon, │ │ │ │ │
│serviciilor de │echipamente de │ │ │ │ │
│locuire inadecvate │telemedicină şi │ │ │ │ │
│pentru a răspunde │teleasistenţă │ │ │ │ │
│unor provocări │socială; │ │ │ │ │
│similare; │- Programe de │ │ │ │ │
│e) Atragerea │investiţii în │ │ │ │ │
│resurselor umane │adaptarea │ │ │ │ │
│afectate de criza │infrastructurii │ │ │ │ │
│sanitară în │serviciilor, în │ │ │ │ │
│domeniul │paralel cu │ │ │ │ │
│serviciilor │tranziţia către │ │ │ │ │
│sociale, în special│modele de asistenţă│ │ │ │ │
│către serviciile de│comunitară; │ │ │ │ │
│îngrijire de lungă │- Programe de │ │ │ │ │
│durată; │atragere şi │ │ │ │ │
│f) Consultarea │motivare a │ │ │ │ │
│furnizorilor şi │personalului │ │ │ │ │
│beneficiarilor în │specializat în │ │ │ │ │
│dezvoltarea │domeniul asistenţei│ │ │ │ │
│modelelor de │sociale; │ │ │ │ │
│intervenţie în │- Inventar resurse │ │ │ │ │
│situaţii de criză │UAT spaţii cazare/ │ │ │ │ │
│sanitară şi alte │furnizare servicii │ │ │ │ │
│situaţii speciale; │la nivek de │ │ │ │ │
│g) Identificarea şi│comunitate; │ │ │ │ │
│dotarea spaţiilor │- Program pilot de │ │ │ │ │
│de cazare şi │credite şi │ │ │ │ │
│furnizare de │stimulente │ │ │ │ │
│servicii temporare │financiare pentru │ │ │ │ │
│pentru situaţii de │studenţi; │ │ │ │ │
│urgenţă; │ │ │ │ │ │
│h) Dezvoltarea unor│ │ │ │ │ │
│programe pilot de │ │ │ │ │ │
│stimulare a │ │ │ │ │ │
│participării în │ │ │ │ │ │
│activităţi de │ │ │ │ │ │
│îngrijire şi │ │ │ │ │ │
│activităţi suport a│ │ │ │ │ │
│studenţilor de la │ │ │ │ │ │
│facultăţile de │ │ │ │ │ │
│asistenţă socială, │ │ │ │ │ │
│cum ar fi modelul │ │ │ │ │ │
│de bune practice - │ │ │ │ │ │
│studenţi de la │ │ │ │ │ │
│medicină recrutaţi │ │ │ │ │ │
│în criza sanitară │ │ │ │ │ │
│pe poziţii de │ │ │ │ │ │
│asistenţi medicali;│ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.2.6.3. Limitarea │ │ │ │ │ │
│efectelor crizei │ │ │ │ │ │
│sanitare asupra │ │ │ │ │ │
│adâncirii sărăciei │ │ │ │ │ │
│prin │ │ │ │ │ │
│a) Sprijin pe │ │ │ │ │ │
│perioada crizei în │ │ │ │ │ │
│asigurarea │ │ │ │ │ │
│produselor de │ │ │ │ │ │
│strictă necesitate,│ │ │ │ │ │
│cum ar fi: hrană, │ │ │ │ │ │
│igienico-sanitare, │ │ │ │ │ │
│materiale de │ │ │ │ │ │
│protecţie pentru │ │ │ │ │ │
│persoane │ │ │ │ │ │
│vulnerabile, aflate│ │ │ │ │ │
│în izolare sau în │ │ │ │ │ │
│imposibilitatea │ │ │ │ │ │
│procurării │- Program finanţat │ │ │ │ │
│acestora, precum │din fonduri │ │ │ │ │
│persoanele │europene, în limita│ │ │ │ │
│dependente şi │sumelor alocate şi │ │ │ │ │
│copiii din familii │cu respectarea │ │ │ │ │
│cu venituri reduse │prevederilor şi │ │ │ │ │
│inclusiv pe toată │regulilor de │ │ │ │ │
│perioada │eligibilitate │ │ │ │ │
│şcolarizării la │stabilite la │ │ │ │ │
│distanţă; sprijin │nivelul fiecărui │ │ │ │ │
│transport şi acces │program operaţional│ │ │ │ │
│la TIC; │sau PNRR, de │ │ │ │Potrivit │
│b) Dezvoltarea unor│asigurare produse │ │ │ │prevederilor │
│mecanisme locale de│alimentare şi de │ │ │ │BA Fonduri │
│sprijin comunitar │strictă necesitate │ │ │MMSS │europene, în │
│pentru furnizorii │implementat; │ │ │MFTEŞ │limita │
│privaţi, inclusiv │- Mecanism de │ │ │ANPDPD │sumelor │
│ONG-uri şi culte, │sprijin comunitar │ │ │ANPDCA │alocate şi cu│
│cât şi pentru │elaborat şi reţea/ │- Rata │ │ANES │respectarea │
│voluntari şi │bază de date ONG, │deprivării │2022 │MS │prevederilor │
│studenţi pentru │voluntari create la│materiale │Permanent│MIPE │şi regulilor │
│măsuri suport │nivel UAT; │severe; │ │UAT │de │
│grupuri vulnerabile│- SPAS contribuie │ │ │SPAS │eligibilitate│
│în situaţii de │la identificarea │ │ │ISU │stabilite la │
│criză; │grupurilor de │ │ │FSS │nivelul │
│c) Investiţii în │persoane │ │ │ │fiecărui │
│servicii de sprijin│vulnerabile, │ │ │ │program │
│în vederea │afectate de │ │ │ │operaţional │
│limitării efectelor│situaţia specială; │ │ │ │sau PNRR │
│izolării sociale │- Program de │ │ │ │ │
│asupra sănătăţii │sprijin şi │ │ │ │ │
│mintale persoanelor│metodologie │ │ │ │ │
│vulnerabile aflate │persoane izolate │ │ │ │ │
│la domiciliu, dar │social, victime ale│ │ │ │ │
│şi celor din │violenţei │ │ │ │ │
│serviciile │domestice, persoane│ │ │ │ │
│rezidenţiale, │cu adicţii, │ │ │ │ │
│precum şi ale │imigranţi │ │ │ │ │
│fenomenelor de │vulnerabili; │ │ │ │ │
│violenţă domestică,│ │ │ │ │ │
│adicţii; │ │ │ │ │ │
│d) Dezvoltarea unor│ │ │ │ │ │
│noi forme de suport│ │ │ │ │ │
│oferite şi │ │ │ │ │ │
│implicarea │ │ │ │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │ │
│comunitare │ │ │ │ │ │
│integrate prin │ │ │ │ │ │
│acordarea de │ │ │ │ │ │
│sprijin pentru │ │ │ │ │ │
│căutarea unui loc │ │ │ │ │ │
│de muncă, pachete │ │ │ │ │ │
│de urgenţă, │ │ │ │ │ │
│subvenţii de │ │ │ │ │ │
│auto-sprijin, │ │ │ │ │ │
│consiliere, punerea│ │ │ │ │ │
│în contact cu │ │ │ │ │ │
│autorităţile, etc; │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴─────────────┘
Obiectivul strategic nr. 2: INVESTIŢII SOCIALE PENTRU PROMOVAREA COEZIUNII Obiectiv specific 2.1. EDUCAŢIE ŞI FORMARE EFICIENTE, ECHITABILE ŞI INCLUZIVE
┌─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┐
│Activităţi / măsuri │Rezultatul │Indicatori de │Termen │A │Resurse │
│concrete │acţiunii │performanţă │ │ │financiare │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.1. Consolidarea sistemului naţional de burse, │
│extinderea măsurilor de ajutor social şi a altor mecanisme financiare │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │- Raport echitate│ │ │ │ │
│ │- calitate în │ │ │ │ │
│ │educaţie │ │ │ │ │
│ │echilibrat; │ │ │ │ │
│2.1.1.1. Extinderea şi │- Cadrul │ │ │ │ │
│creşterea cuantumului │legislativ │ │ │ │ │
│burselor sociale, de │actualizat, │ │ │ │ │
│studiu şi de merit/ │astfel încât să │ │ │ │ │
│performanţă, profesionale│permită │ │ │ │ │
│pentru elevii şi │implementarea │ │2027 │ │ │
│studenţii din România, │măsurilor; │ │ │ │ │
│precum şi pentru românii │- Strategie │ │ │ │ │
│de pretutindeni, inclusiv│guvernamentală │ │ │ │ │
│Republica Moldova; │privind │ │ │ │ │
│ │subvenţionarea │ │ │ │ │
│ │programului de │- Numărul │ │ │ │
│ │credite pentru │persoanelor care │ │ │ │
│ │studenţi │abandonează │ │ │ │
│ │adoptată; │timpuriu şcoala (% │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┤din populaţia cu ├─────────┤ │ │
│2.1.1.2. Creşterea │ │vârsta de 18-24 ani│ │ │ │
│numărului de locuri │ │care a terminat cel│ │ │ │
│bugetare, precum şi a │ │mult studii │ │ │ │
│numărului de locuri │ │secundare │ │ │ │
│bugetare oferite │- Număr locuri │inferioare şi care │ │ │ │
│studenţilor care provin │bugetare oferite │nu a fost implicată│ │ │ │
│din medii socio- │studenţilor care │în educaţie sau │2027 │ │ │
│economice dezavantajate, │provin din medii │formare oficială în│ │ │ │
│sprijinirea parcursului │socio-economice │ultimele 4 luni │ │ │ │
│educaţional al acestora │dezavantajate; │anterioare │ │ │Potrivit │
│şi introducerea de │ │realizării acestui │ │ │prevederilor │
│mecanisme de evaluare a │ │sondaj); - Numărul │ │ │BA Fonduri │
│impactului acestor locuri│ │studenţilor din │ │ │europene, în │
│bugetare; │ │medii │ │ │limita │
├─────────────────────────┼─────────────────┤socio-economice ├─────────┤MEd │sumelor │
│2.1.1.3. Continuarea şi │ │dezavantajate │ │ISJ/ │alocate şi cu│
│extinderea programelor de│ │înscrişi pe locuri │ │ISMB │respectarea │
│incluziune socială prin │ │bugetate în │ │MMSS │prevederilor │
│intervenţie directă │ │universităţi │ │MFTEŞ │şi regulilor │
│asupra cauzelor de natură│ │- Numărul │ │UAT │de │
│socio-economică şi │ │studenţilor din │ │ONG │eligibilitate│
│efectelor mediului de │ │grupuri │ │MADR │stabilite la │
│provenienţă asupra │ │subreprezentate, │ │ │nivelul │
│educaţiei: │ │cum ar fi studenţi │ │ │fiecărui │
│a) pentru învăţământul │ │maturi, din grupa │ │ │program │
│preuniversitar: Programul│ │de vârstă 25-29 │ │ │operaţional │
│Bani de Liceu; Euro 200; │ │ani, precum şi │ │ │sau PNRR │
│Programul de rechizite │ │etnici români cu │ │ │ │
│şcolare; Programul pentru│ │domiciliu în │ │ │ │
│şcoli al României în │ │străinătate sau │ │ │ │
│perioada 2017-2023; │ │alte grupuri │ │ │ │
│Programul - pilot de │- Număr programe │dezavantajate, care│ │ │ │
│acordare a unui suport │aprobate; │au beneficiat de │2027 │ │ │
│alimentar pentru │ │programelor de │ │ │ │
│preşcolarii şi elevii din│ │incluziune socială;│ │ │ │
│150 de unităţi de │ │ │ │ │ │
│învăţământ preuniversitar│ │ │ │ │ │
│de stat precum masa │ │ │ │ │ │
│caldă; Decontarea │ │ │ │ │ │
│navetei; │ │ │ │ │ │
│b) pentru învăţământul │ │ │ │ │ │
│universitar: Stimulente │ │ │ │ │ │
│pentru studenţii din │ │ │ │ │ │
│grupuri subreprezentate │ │ │ │ │ │
│precum studenţi maturi, │ │ │ │ │ │
│din grupa de vârstă 25-29│ │ │ │ │ │
│ani, precum şi etnici │ │ │ │ │ │
│români cu domiciliu în │ │ │ │ │ │
│străinătate sau alte │ │ │ │ │ │
│grupuri dezavantajate; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│2.1.1.4. Creşterea │ │ │ │ │ │
│cuantumului subvenţiilor │ │ │ │ │ │
│pentru masă pentru elevii│- Subvenţii │- Număr beneficiari│2027 │ │ │
│cu cerinţe educaţionale │crescute; │subvenţii; │ │ │ │
│speciale cuprinşi în │ │ │ │ │ │
│învăţământ; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.1.5. Actualizarea │ │- Rata de absolvire│ │ │ │
│subvenţiei acordată │ │a studiilor │ │ │ │
│pentru plata costurilor │ │secundare │ │ │ │
│cu cazarea/transportul şi│ │superioare │ │ │ │
│masa pentru persoanele │ │înţelegându-se │ │ │ │
│înscrise în învăţământul │ │procentul │ │ │ │
│profesional şi tehnic în │ │absolvenţilor din │ │ │ │
│campusuri şcolare/ şcoli │ │învăţământul │ │ │ │
│profesionale/unităţi de │- Creştere │profesional şi │2027 │ │ │
│învăţământ care │subvenţie; │tehnic-certificaţi,│ │ │ │
│şcolarizează elevi în │ │dintr-un anumit an,│ │ │ │
│sistem dual: tinerii din │ │din totalul │ │ │ │
│zonele rurale şi │ │populaţiei în │ │ │ │
│defavorizate, persoane de│ │vârstă teoretică de│ │ │ │
│etnie romă şi persoane cu│ │absolvire specifică│ │ │ │
│dizabilităţi sau │ │nivelului respectiv│ │ │ │
│aparţinând altor grupuri │ │de educaţie; │ │ │ │
│vulnerabile. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│2.1.1.6. Finanţarea │ │- Ponderea │ │ │ │
│complementară a │ │populaţiei cu │ │ │ │
│subvenţiilor pentru │- Buget alocat; │studii superioare │2027 │ │ │
│cazare şi masă pentru │ │în populaţia în │ │ │ │
│învăţământul terţiar; │ │vârstă de 25-34 de │ │ │ │
│ │ │ani; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│ │ │- Numărul de │ │ │ │
│ │ │cursanţi cuprinşi │ │ │ │
│ │ │anual în programul │ │ │ │
│ │ │A Doua Şansă pentru│ │ │ │
│ │ │învăţământul │ │ │ │
│2.1.1.7. Implementarea │ │primar; │ │ │ │
│unor mecanisme de │ │- Numărul de │ │ │ │
│încurajare a cursanţilor │- Mecanisme de │cursanţi cu vârsta │ │ │ │
│adulţi de a participa la │încurajare pentru│între 16 şi 24 ani │ │ │ │
│programele A Doua Şansă │participarea la │cuprinşi/an şcolar,│2027 │ │ │
│prin acordarea de │programele A doua│în programul A Doua│ │ │ │
│vouchere, servicii │Şansă; │Şansă pentru │ │ │ │
│îngrijire copii, orar │ │învăţământul │ │ │ │
│flexibil etc.; │ │secundar inferior; │ │ │ │
│ │ │- Număr beneficiari│ │ │ │
│ │ │ajutor social care │ │ │ │
│ │ │au optat pentru ADS│ │ │ │
│ │ │în locul muncii în │ │ │ │
│ │ │folosul │ │ │ │
│ │ │comunităţii; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│ │- Legea nr. 416/ │ │ │ │ │
│ │2001 privind │ │ │ │ │
│ │venitul Minim │ │ │ │ │
│ │Garantat, cu │ │ │ │ │
│ │modificările şi │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │
│ │ulterioare şi │ │ │ │ │
│ │Normele │ │ │ │ │
│ │Metodologice de │ │ │ │ │
│2.1.1.8. Reglementarea │aplicare a │ │ │ │ │
│opţiunii de a înlocui │prevederilor │ │ │ │ │
│munca în folosul │Legii nr. 416/ │- Numărul de │ │ │ │
│comunităţii la care sunt │2001 privind │persoane │ │ │ │
│obligaţi beneficiarii de │venitul minim │beneficiare de VMG │ │ │ │
│VMG, apţi de muncă, cu │garantat, │care au optat, │2027 │ │ │
│participarea la programe │aprobate prin │participat şi │ │ │ │
│de educaţie şi formare, │Hotărârea │finalizat programe │ │ │ │
│inclusiv prin programe │Guvernului nr. 50│de formare; │ │ │ │
│ADŞ şi finalizarea │/2011, cu │ │ │ │ │
│acestor programe; │modificările şi │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │
│ │ulterioare, │ │ │ │ │
│ │modificate │ │ │ │ │
│ │privind opţiunea │ │ │ │ │
│ │înlocuirii muncii│ │ │ │ │
│ │în folosul │ │ │ │ │
│ │comunităţii cu │ │ │ │ │
│ │participarea la │ │ │ │ │
│ │programe ADŞ; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│2.1.1.9. Continuarea, │ │ │ │ │ │
│extinderea şi creşterea │ │ │ │ │ │
│cuantumului stimulentelor│ │ │ │ │ │
│financiare sau materiale │- Stimulente │ │ │ │ │
│pentru educatori şi │financiare/ │- Număr stimulente │2027 │ │ │
│pentru plasarea de │materiale; │crescute; │ │ │ │
│educatori puericultori în│ │ │ │ │ │
│zonele rurale/ │ │ │ │ │ │
│defavorizate pentru buna │ │ │ │ │ │
│funcţionare a creşelor; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.2. Creşterea capacităţii comunităţii educaţionale de a │
│furniza servicii educaţionale adecvate la diversitatea nevoilor educaţionale │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│2.1.2.1. Extinderea │ │ │ │ │ │
│ofertei de formare │- Eficacitate şi │ │ │ │ │
│continuă/perfecţionare │adaptabilitate │ │ │ │ │
│gratuită şi obligatorie a│crescute ale │- Numărul de │ │ │ │
│cadrelor didactice în │actului │persoane formate în│ │ │ │
│domeniul tehnicilor şi a │educaţional în │cadrul programelor │ │ │ │
│noţiunilor necesare │raport cu │de formare │2027 │ │ │
│adaptării intervenţiilor │diversitatea │profesională │ │ │ │
│educaţionale, suportului │cerinţelor │continuă, în acest │ │ │ │
│emoţional, etc. la │educaţionale │domeniu; │ │ │ │
│nevoile elevului şi la │speciale; │ │ │ │ │
│contextul familial al │ │ │ │ │ │
│acestuia; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│ │ │- Numărul de │ │ │ │
│ │ │profesori formaţi │ │ │ │
│2.1.2.2. Promovarea şi │ │în domeniul │ │ │ │
│susţinerea programelor │ │sistemelor de │ │ │ │
│multidisciplinare de │- Programe de │avertizare │ │ │ │
│educaţie şi formare în │formare │timpurie, prevenţie│ │ │ │
│domeniul antisărăciei şi │furnizate; │şi intervenţie; │ │ │ │
│promovării incluziunii │- Personal │- Numărul de │2027 │ │ │
│sociale (cu accent pe │format; │persoane formate în│ │ │ │
│lupta împotriva foametei │- Cadre didactice│ceea ce priveşte │ │ │ │
│şi a sărăciei rurale) şi │formate; │oferirea de │ │ │ │
│bazate pe abordarea │ │informaţii, │ │ │ │
│integrată de gen; │ │orientare şi │ │ │ │
│ │ │consiliere în │ │ │ │
│ │ │carieră; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│ │-Programe de │ │ │ │ │
│ │formare a │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │
│ │implicat în IETC │ │ │ │ │
│2.1.2.3. Programe de │în domeniul │ │ │ │ │
│informare şi formare a │incluziunii şi al│ │ │ │ │
│personalului din sectorul│echităţii în │ │ │ │ │
│îngrijirii şi educaţiei │educaţie; │ │ │ │ │
│timpurii a copiilor │Acţiuni de │ │ │ │ │
│(IETC) şi a actorilor │conştientizare │ │ │ │ │
│educaţionali în domeniul │pentru prevenirea│Numărul de persoane│ │ │ │
│incluziunii şi echităţii │şi combaterea │din sectorul IETC │ │ │ │
│în educaţie, respectiv pe│abandonului │formate în domeniul│2027 │ │ │
│teme privind: lucrul cu │şcolar şi │incluziunii şi al │ │ │ │
│copii cu CES/ │părăsirea │echităţii în │ │ │Potrivit │
│dizabilităţi, tratare │timpurie a │educaţie; │ │ │prevederilor │
│diferenţiată, prevenire │şcolii, pentru: │ │ │ │BA Fonduri │
│şi combaterea segregării,│a) actori │ │ │ │europene, în │
│echitatea în educaţie, │educaţionali, │ │ │MEd │limita │
│drepturile copilului │inclusiv pentru │ │ │ISJ/ │sumelor │
│etc.; │publicul larg, │ │ │ISMB │alocate şi cu│
│ │privind │ │ │CCD │respectarea │
│ │necesitatea şi │ │ │MMSS │prevederilor │
│ │importanţa │ │ │MFTEŞ │şi regulilor │
│ │educaţiei, rolul │ │ │ANPDPD │de │
│ │acesteia în │ │ │ANPDCA │eligibilitate│
├─────────────────────────┤dezvoltarea ├───────────────────┼─────────┤UAT │stabilite la │
│ │personală şi │ │ │ONG │nivelul │
│ │profesională a │ │ │ │fiecărui │
│ │individului etc.,│ │ │ │program │
│ │precum şi privind│ │ │ │operaţional │
│2.1.2.4. Programe de │deschiderea │ │ │ │sau PNRR │
│formare pentru profesori │sistemului către │- Numărul de │ │ │ │
│şi părinţi în domeniul │grupurile │persoane din IETC │ │ │ │
│sistemelor de avertizare │vulnerabile, │informate privind │ │ │ │
│timpurie, prevenţie şi │extindere/ │prevenirea şi │2027 │ │ │
│intervenţie pentru │generalizare │combaterea │ │ │ │
│detectarea copiilor cu │intervenţii │abandonului şcolar │ │ │ │
│risc de repetenţie şi │complementare de │şi PTŞ; │ │ │ │
│abandon; │sprijin a │ │ │ │ │
│ │copiilor din │ │ │ │ │
│ │grupuri │ │ │ │ │
│ │vulnerabile; │ │ │ │ │
│ │b) personalul din│ │ │ │ │
│ │IETC; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│ │ │- Numărul de cadre │ │ │ │
│ │- Tehnici de │didactice, │ │ │ │
│ │predare-învăţare-│formatori, │ │ │ │
│2.1.2.5. Furnizarea de │evaluare │evaluatori externi │ │ │ │
│programe de formare │adaptate; │şi tutori de │ │ │ │
│continuă a cadrelor │- Programe de │practică formate în│ │ │ │
│didactice, formatorilor, │formare pentru │domeniul egalităţii│ │ │ │
│evaluatorilor externi şi │predarea limbii │şi nediscriminării;│ │ │ │
│tutorilor de practică, în│române ca limbă │- Numărul de cadre │2027 │ │ │
│domeniul egalităţii şi │străină; │didactice, │ │ │ │
│nediscriminării si pentru│- Programe de │formatori, │ │ │ │
│predarea limbii române ca│formare în │evaluatori externi │ │ │ │
│limbă străină; │domeniul │şi tutori de │ │ │ │
│ │egalităţii şi │practică formate │ │ │ │
│ │nediscriminării; │pentru predarea │ │ │ │
│ │ │limbii române ca │ │ │ │
│ │ │limbă străină; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│ │ │- Numărul de │ │ │ │
│2.1.2.6. Formarea │ │persoane formate în│ │ │ │
│personalului responsabil │- Număr personal │domeniul │ │ │ │
│cu recunoaşterea şi │format; │recunoaşterii şi │2027 │ │ │
│validarea învăţării │ │validării învăţării│ │ │ │
│non-formale şi informale;│ │non-formale şi │ │ │ │
│ │ │informale; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┤ │ │
│2.1.2.7. Formarea │- Număr cadre │- Numărul de │ │ │ │
│iniţială şi continuă a │didactice formate│persoane formate în│ │ │ │
│cadrelor didactice cu │cu privire la │domeniul egalităţii│2027 │ │ │
│privire la egalitate şi │egalitate şi │şi nediscriminării;│ │ │ │
│nediscriminare; │nediscriminare;; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.2.8. Adaptarea │ │ │ │ │ │
│tehnicilor de │ │ │ │ │ │
│predare-învăţare-evaluare│ │ │ │ │ │
│ale cadrelor didactice şi│ │ │ │ │ │
│personalului de suport, │ │ │ │ │ │
│la cerinţele educaţionale│- Tehnici │- Număr tehnici │2027 │ │ │
│speciale ale fiecărui │adaptate; │adaptate; │ │ │ │
│elev/copil/tânăr pentru │ │ │ │ │ │
│asigurarea educaţiei │ │ │ │ │ │
│copiilor cu cerinţe │ │ │ │ │ │
│educaţionale speciale şi/│ │ │ │ │ │
│sau dizabilităţi; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.2.9. Extinderea │ │ │ │ │ │
│învăţării reciproce şi a │ │ │ │ │ │
│schimburilor de bune │- Schimburi de │- Număr schimburi │2027 │ │ │
│practici inclusiv în │bune practici; │bune practici │ │ │ │
│cadrul programelor de │ │ │ │ │ │
│mobilitate europene; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.3. Stimularea participării la îngrijirea şi educaţia │
│timpurie a copiilor, îndeosebi a celor din grupuri defavorizate │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│2.1.3.1. Furnizarea de │- Programe de │ │ │ │ │
│programe de educaţie │educaţie │ │ │ │ │
│parentală, adresate cu │parentală │ │ │ │ │
│precădere părinţilor din │realizate; │ │ │ │ │
│zone defavorizate şi │Participare │ │ │ │ │
│furnizarea de stimulente │crescută a │ │ │ │ │
│financiare pentru a-i │copiilor la │ │ │ │ │
│sprijini să acceseze │învăţământul │ │ │ │ │
│serviciile de educaţie │antepreşcolar şi │ │ │ │ │
│timpurie din comunitate; │preşcolar; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┤ │ │ │ │
│2.1.3.2. Extinderea │ │ │ │ │ │
│Cadrului pentru IETC prin│ │ │ │ │ │
│înfiinţarea şi │- Calitate │ │ │ │ │
│organizarea de servicii │crescută a │ │ │ │ │
│complementare aferente │serviciilor de │ │ │ │ │
│plajei de vârstă 0-3 ani │educaţie timpurie│ │ │ │ │
│cum ar fi: centre de │a copiilor; │ │ │ │ │
│joaca, ludoteci, cluburi │ │ │ │ │ │
│de lectură pentru cei │ │ │ │ │ │
│mici etc.; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┤ │ │ │ │
│2.1.3.4. Construirea, │- Infrastructura │ │ │ │ │
│reabilitarea, │pentru │- Rata de │ │ │ │
│modernizarea şi echiparea│antepreşcolari şi│participare la │ │ │ │
│de creşe, grădiniţe; │preşcolari │educaţia │ │ │ │
│ │extinsă; │timpurie a copiilor│ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┤de la naştere la 6 │ │ │ │
│2.1.3.5. Creşterea │ │ani înţelegându-se │ │ │ │
│accesului pentru copiii │ │rata de participare│ │ │Potrivit │
│din grupuri vulnerabile │ │pentru copiii până │ │ │prevederilor │
│prin măsuri │ │în 3 ani şi rata de│ │ │BA Fonduri │
│instituţionale şi sociale│ │participare │ │ │europene, în │
│care să faciliteze │ │pentru copiii cu │ │ │limita │
│incluziunea în sistemul │ │vârste între 4 şi 6│ │Med │sumelor │
│de educaţie şi îngrijire │ │ani, Cod Eurostat: │ │MFTEŞ │alocate şi cu│
│prin: │ │tps00179; │ │MDLPA │respectarea │
│a) elaborarea unui set de│ │- Numărul de creşe/│2022-2027│UAT │prevederilor │
│standarde de program │ │grădiniţe │ │ISJ/ │şi regulilor │
│pentru un proces de │ │construite/ │ │ISMB │de │
│învăţare unitar atât în │- Set de │reabilitate/ │ │CJRAE/ │eligibilitate│
│urban, cât şi în rural; │standarde de │modernizate anual; │ │CMBRAE │stabilite la │
│b) îmbunătăţirea │program adoptat; │- Numărul de │ │ │nivelul │
│colaborării între │ │servicii │ │ │fiecărui │
│instituţiile de │ │complementare │ │ │program │
│învăţământ, familie şi │ │înfiinţate la nivel│ │ │operaţional │
│serviciile publice de │ │naţional în zonele │ │ │sau PNRR │
│asistenţă socială în │ │dezavantajate; │ │ │ │
│vederea sprijinii │ │- Numărul │ │ │ │
│participării la educaţie │ │beneficiarilor de │ │ │ │
│a copiilor din grupurile │ │sprijin material │ │ │ │
│vulnerabile şi a │ │suplimentar; │ │ │ │
│furnizării de servicii │ │ │ │ │ │
│integrate pentru grupuri │ │ │ │ │ │
│vulnerabile; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┤ │ │ │ │
│ │- Servicii │ │ │ │ │
│ │complementare, de│ │ │ │ │
│ │educaţie timpurie│ │ │ │ │
│ │incluzive şi de │ │ │ │ │
│ │calitate │ │ │ │ │
│2.1.3.6. Oferirea de │asigurate, │ │ │ │ │
│sprijin suplimentar │îndeosebi în │ │ │ │ │
│copiilor cu vârste de la │zonele │ │ │ │ │
│naştere la 6 ani care │dezavantajate; │ │ │ │ │
│aparţin grupurilor │- Programe de │ │ │ │ │
│vulnerabile: vouchere, │sprijin material │ │ │ │ │
│îmbrăcăminte, │pentru │ │ │ │ │
│încălţăminte, rechizite, │antepreşcolari/ │ │ │ │ │
│decontare cheltuieli de │preşcolari din │ │ │ │ │
│masă; │grupuri │ │ │ │ │
│ │vulnerabile prin │ │ │ │ │
│ │acordarea de │ │ │ │ │
│ │tichete, vouchere│ │ │ │ │
│ │creşă, grădiniţă,│ │ │ │ │
│ │rechizite etc. │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.4. Asigurarea unei abordări unitare a programelor │
│aferente învăţământului obligatoriu şi de calitate pentru evitarea insuccesului │
│şi abandonului şcolar │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│2.1.4.1. Creşterea │ │ │ │ │ │
│ponderii finanţării │ │ │ │ │ │
│învăţământului primar şi │ │ │ │ │ │
│gimnazial în totalul │ │ │ │ │ │
│finanţării educaţiei; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │
│2.1.4.2. Identificarea şi│ │ │ │ │ │
│sprijinirea elevilor │ │ │ │ │ │
│aflaţi în situaţie de │ │ │ │ │ │
│risc de abandon sau cu │ │ │ │ │ │
│rezultate şcolare slabe │ │ │ │ │ │
│prin: │ │ │ │ │ │
│a) prevenirea PTŞ prin │ │ │ │ │ │
│identificarea elevilor │ │- Rata brută de │ │ │ │
│predispuşi să abandoneze │ │participare în │ │ │ │
│şi consilierea acestora; │ │învăţământul primar│ │ │ │
│b) îmbunătăţirea │ │şi secundar │ │ │ │
│colaborării între şcoală │ │inferior (6-14 │ │ │ │
│şi familie cu scopul │ │ani); │ │ │ │
│prevenirii PTŞ; │ │- Rata netă de │ │ │ │
│c) Elaborarea de programe│ │participare în │ │ │ │
│de sprijin pentru elevi │ │învăţământul │ │ │ │
│care se află în risc de │- Acces şi │obligatoriu; │ │ │Potrivit │
│repetenţie; │participare la │- Procentul de │ │ │prevederilor.│
├─────────────────────────┤educaţie de │promovare a │ │ │BA/ Fonduri │
│2.1.4.3. Reducerea │calitate în │examenului de │ │ │europene, în │
│inegalităţilor în ceea ce│învăţământul │bacalaureat din │ │ │limita │
│priveşte rezultatele │obligatoriu, │totalul │ │Med │sumelor │
│şcolare, determinate de │precum şi │participanţilor la │ │MFTEŞ │alocate şi cu│
│provenienţa │competenţe │examen din anul │ │MDLPA │respectarea │
│socio-familială prin │aferente fiecărui│curent; │ │UAT │prevederilor │
│creşterea impactului │nivel de studiu │- Rata abandonului │2022-2027│ISJ/ │şi regulilor │
│şcolii asupra │din învăţământul │şcolar pe niveluri │ │ISMB │de │
│rezultatelor şcolare prin│obligatoriu │de educaţie; │ │CJRAE/C│eligibilitate│
│acordarea de sprijin │pentru toţi │- şi profiluri de │ │MBRAE │stabilite la │
│personalizat timpuriu │elevii, │formare pe forme de│ │ │nivelul │
│elevilor cu rezultate │îmbunătăţite, │învăţământ, clase; │ │ │fiecărui │
│şcolare slabe; │vizând în special│la nivel naţional, │ │ │program │
│îmbunătăţirea │grupurile │regional, judeţean,│ │ │operaţional │
│rezultatelor elevilor din│dezavantajate; │forme de │ │ │sau PNRR │
│şcolile din mediul rural;│ │proprietate, medii │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │de rezidenţă, sexe;│ │ │ │
│2.1.4.4. Revizuirea │ │- Alocările │ │ │ │
│curriculum-ului şcolar, │ │bugetare şi numărul│ │ │ │
│îndeosebi curriculumul │ │de obiective │ │ │ │
│predat, din perspectiva │ │finanţate în │ │ │ │
│asigurării şanselor egale│ │domeniul │ │ │ │
│în învăţare; │ │infrastructurii de │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │educaţie; │ │ │ │
│2.1.4.5. Dezvoltarea/ │ │ │ │ │ │
│extinderea şi creşterea │ │ │ │ │ │
│calităţii unor programe │ │ │ │ │ │
│de tip scoală după şcoală│ │ │ │ │ │
│la nivel naţional; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │
│2.1.4.6. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│serviciilor de │ │ │ │ │ │
│consiliere, suport şi │ │ │ │ │ │
│mediere din şcoli, a │ │ │ │ │ │
│serviciilor de orientare │ │ │ │ │ │
│şcolară şi profesională │ │ │ │ │ │
│pentru elevii aflaţi în │ │ │ │ │ │
│risc de abandon şcolar; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA/ Fonduri │
│ │ │ │ │ │europene, în │
│ │ │ │ │ │limita │
│2.1.4.7. Asigurare │ │ │ │ME │sumelor │
│accesului la cursuri │- Îmbunătăţirea │- Numărul UAT care │ │MDLPA │alocate şi cu│
│intensive de limba română│accesului │organizează cursuri│ │UAT │respectarea │
│pentru minori în │minorilor │de limba română │2027 │ISJ/ │prevederilor │
│localităţile în care, │imigranţi la │pentru minorii │ │ISMB │şi regulilor │
│conform datelor IGI, sunt│educaţia de masa;│imigranţi; │ │CJRAE │de │
│stabiliţi migranţi; │ │ │ │CMBRAE │eligibilitate│
│ │ │ │ │ │stabilite la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.5. Asigurarea unui mediu educaţional sigur, tolerant, │
│incluziv şi divers │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│2.1.5.1. îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│serviciilor educaţionale │ │ │ │ │ │
│de sprijin pentru elevii │- Finanţarea │ │ │ │ │
│cu CES şi/sau │adecvată a │ │ │ │ │
│dizabilităţi în contextul│şcolilor care │ │ │ │ │
│educaţiei incluzive prin:│deservesc zone │ │ │ │ │
│a) asigurarea finanţării │marginalizate │ │ │ │ │
│echitabile pe toate │socio-economic şi│ │ │ │Potrivit │
│regiunile geografice │/sau în care sunt│ │ │ │prevederilor │
│corespunzător nevoilor │integraţi elevi │ │ │Med │BA/ Fonduri │
│lor specifice; │cu CES şi/sau │- Număr unităţi de │ │MFTEŞ │europene, în │
│b) ajustarea mecanismului│dizabilităţi; │învăţământ cu o │ │IS │limita │
│de finanţare a şcolilor │- Normele │finanţare │ │CJRAE/ │sumelor │
│care deservesc zone │metodologice │echitabilă; │ │CMBRAE │alocate şi cu│
│urbane sau rurale │privind │- Ponderea copiilor│ │ANP │respectarea │
│marginalizate şi/sau în │determinarea │cu CES în │Permanent│ANPDPD │prevederilor │
│care sunt integraţi elevi│costului standard│învăţământul │Anual │ANPDCAM│şi regulilor │
│cu CES şi dizabilităţi, │pe elev/preşcolar│special; │2022 │PS │de │
│cu scopul implementării │îmbunătăţite, │- Ponderea copiilor│ │ANES │eligibilitate│
│de măsuri specifice │astfel încât să │cu CES şi/sau │ │UNCE │stabilite la │
│educaţiei incluzive; │aibă în vedere şi│dizabilităţi în │ │ARACIP │nivelul │
│c) dezvoltarea │costurile │învăţământul de │ │CNPEE │fiecărui │
│serviciilor educaţionale │determinate de │masă; │ │UAT │program │
│de sprijin şi de │şcolarizarea │ │ │ONG │operaţional │
│asistenţă psihopedagogică│elevilor cu nevoi│ │ │ │sau PNRR │
│şi/sau de alte tipuri de │educaţionale │ │ │ │ │
│servicii educaţionale, │speciale şi/sau │ │ │ │ │
│după caz, logopedie, │dizabilităţi în │ │ │ │ │
│kinetoterapie etc.; │învăţământul │ │ │ │ │
│d) dezvoltarea ofertei │special integrat;│ │ │ │ │
│educaţionale pentru │ │ │ │ │ │
│elevii CES şi /sau │ │ │ │ │ │
│dizabilităţi, │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │ │- Standardele de │ │ │ │
│ │- Unităţile de │autorizare de │ │ │ │
│ │învăţământ aplică│funcţionare │ │ │ │
│ │programele de │provizorie şi a │ │ │ │
│ │prevenire şi │standardelor de │ │ │ │
│ │combatere a │acreditare şi de │ │ │ │
│ │violenţei şi │evaluare externă │ │ │ │
│ │hărţuirii în │periodică în │ │ │ │
│ │instituţia de │învăţământul │ │ │ │
│ │învăţământ; │preuniversitar │ │ │Potrivit │
│ │- Aplicarea │cuprind prevederi │ │ │prevederilor │
│ │programele de │referitoare la │ │ │BA Fonduri │
│ │prevenire şi │aplicarea │ │ │europene, în │
│ │combatere a │programelor de │ │ │limita │
│ │situaţiilor de │prevenire a │ │Med │sumelor │
│ │bullying şi │situaţiilor de │ │MFTEŞ │alocate şi cu│
│2.1.5.2. Prevenirea şi │violenţă şcolară │bullying; │ │IS │respectarea │
│detectarea situaţiilor de│sunt reglementate│- Număr de │ │CJRAE/C│prevederilor │
│bullying şi violenţă │prin standardul │profesori, │2027 │MBRAE │şi regulilor │
│şcolară; │de asigurare a │consilieri şcolari │ │ARACIP │de │
│ │calităţii în │membri ai grupului │ │SPAS │eligibilitate│
│ │educaţie; │de acţiune │ │FSS │stabilite la │
│ │- Serviciile de │antibullying; │ │ │nivelul │
│ │asistenţă │- Număr │ │ │fiecărui │
│ │comunitară includ│solicitărilor │ │ │program │
│ │în acţiunile lor │adresate │ │ │operaţional │
│ │activităţi de │cabinetelor │ │ │sau PNRR │
│ │informare şi │psihopedagogice, │ │ │ │
│ │sensibilizare a │- Număr de acţiuni │ │ │ │
│ │comunităţii, │de informare şi │ │ │ │
│ │activităţi │sensibilizare a │ │ │ │
│ │extracurriculare │comunităţii pe │ │ │ │
│ │pentru dezvoltare│acest subiect │ │ │ │
│ │personală şi │realizate în │ │ │ │
│ │strategii de │parteneriat între │ │ │ │
│ │coping; │SPAS şi CJRAE/ │ │ │ │
│ │ │CMBRAE; │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.5.3. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│capacităţii de prevenire │ │ │ │ │ │
│a segregării şcolare │ │ │ │ │ │
│prin: │- Cuprinderea │ │ │ │ │
│a) implementarea │tuturor copiilor │ │ │ │ │
│Metodologiei de │cu dizabilităţi │ │ │ │ │
│monitorizare a segregării│şi sau cerinţe │ │ │ │ │
│şcolare aprobată prin │educaţionale │ │ │ │ │
│Ordinul nr. 5633/2019, în│speciale în │ │ │ │ │
│unităţile de învăţământ │învăţământul de │ │ │ │ │
│preuniversitar; │masă sau în │- Raport privind │ │MEd │ │
│b) reanalizarea arondării│învăţământul │monitorizarea │ │IS │ │
│străzilor la unităţile de│special; │segregării (Raport │ │CNDIE │Potrivit │
│învăţământ cu scopul │- Servicii de │final naţional │2027 │CCD │prevederilor │
│eliminării segregării; │sprijin │privind │ │ARACIP │BA │
│c) formarea personalului │educaţional │monitorizarea │ │SPAS │ │
│didactic şi didactic │diversificate şi │segregării şcolare;│ │FSS │ │
│auxiliar precum mediatori│de calitate; │ │ │ │ │
│şcolari, asistenţi │- Eliminarea │ │ │ │ │
│sociali, instructor de │segregării şi │ │ │ │ │
│educaţie extraşcolară, │discriminării pe │ │ │ │ │
│pedagog şcolar etc. pe │criterii etnice, │ │ │ │ │
│tematica educaţiei │socio-economice, │ │ │ │ │
│incluzive şi măsurilor │abilitate; │ │ │ │ │
│educaţionale necesare │ │ │ │ │ │
│realizării cu succes a │ │ │ │ │ │
│desegregării; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │- Conştientizare │ │ │ │ │
│2.1.5.4. Derularea de │în rândul │ │ │MEd │ │
│sesiuni de informare/teme│cadrelor │ │ │MFTEŞ │ │
│/cursuri de perfecţionare│didactice de │- Gradul de │ │IS │ │
│asupra problemelor legate│liceu, a elevilor│realizare a │ │CJRAE/ │Potrivit │
│de violenţa psihologică -│şi studenţilor cu│campaniilor de │2027 │CMBRAE │prevederilor │
│bullying, adresate │privire la │informare şi │ │CCD │BA │
│personalului didactic şi │violenţele │sensibilizare; │ │ARACIP │ │
│nedidactic, copiilor si │cauzate de │ │ │SPAS │ │
│părinţilor; │discriminare care│ │ │FSS │ │
│ │apar în şcoli; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │- Note, │ │ │ │ │
│ │precizări, │ │ │ │ │
│ │îndrumări │- Rapoarte ale │ │ │ │
│ │metodice, ghiduri│inspecţiilor │ │ │ │
│ │elaborate pentru │şcolare în care se │ │MEd │ │
│2.1.5.5. Includerea │sprijinirea │menţionează stadiul│ │IS │Potrivit │
│perspectivei de gen în │cadrelor │includerii │2027 │ARACIP │prevederilor │
│curriculumul predat; │didactice în │perspectivei de gen│ │SPAS │BA │
│ │includerea │în curriculumul │ │FSS │ │
│ │perspectivei de │predat. │ │ │ │
│ │gen în │ │ │ │ │
│ │curriculumul │ │ │ │ │
│ │predat; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.5.6. Organizarea unor│ │ │ │MEd │ │
│evenimente de informare, │- Evenimente de │- Numărul de │ │IS │ │
│educare şi conştientizare│informare, │evenimente │ │CJRAE/C│Potrivit │
│pentru combaterea │educare şi │organizate/ unitate│2027 │MBRAE │prevederilor │
│stereotipurilor de gen în│conştientizare │de timp; │ │ARACIP │BA │
│rândul tinerilor; │organizate; │ │ │SPAS │ │
│ │ │ │ │FSS │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.5.7. Asigurarea unui │ │ │ │ │ │
│consilier de consiliere │ │ │ │MEd │Potrivit │
│şi orientare în carieră │ │- Număr consilieri │2027 │ARACIP │prevederilor │
│la 500 de studenţi în │ │de orientare │ │SPAS │BA │
│universităţile publice │ │ │ │FSS │ │
│din România; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.5.8. Asigurarea de │ │ │ │ │ │
│cazare gratuită în │ │ │ │ │ │
│căminele studenţeşti şi │ │ │ │ │ │
│masă gratuită la │ │ │ │ │ │
│cantinele universitare │ │ │ │ │ │
│pentru studenţii │ │ │ │MEd │ │
│proveniţi din categorii │ │ │ │ARACIP │Potrivit │
│defavorizate. Modificarea│ │ │2027 │SPAS │prevederilor │
│condiţiilor de acordare a│ │ │ │FSS │BA │
│burselor pentru studenţii│ │ │ │ │ │
│proveniţi din mediul │ │ │ │ │ │
│rural, în sensul în care │ │ │ │ │ │
│acestea să reprezinte un │ │ │ │ │ │
│sprijin real pentru │ │ │ │ │ │
│potenţialii beneficiari; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.5.9. Acţiuni de │ │ │ │ │ │
│promovare de bune │ │ │ │ │ │
│practici referitoare la │ │ │ │ │ │
│operaţionalizarea │ │ │ │ │ │
│spaţiilor de desfăşurare │ │ │ │ │ │
│a procesului didactic şi │ │ │ │ │ │
│a campusurilor, astfel │ │ │ │ │ │
│încât să fie facilitat │ │ │ │ │ │
│accesul studenţilor cu │- Acţiuni de │Număr de acţiuni de│ │MEd │ │
│dizabilităţi; Adaptarea │promovare │promovare │ │ARACIP │Potrivit │
│materialelor de studiu la│desfăşurate │desfăşurate │2027 │SPAS │prevederilor │
│nevoile tinerilor cu │- Materiale de │Număr de materiale │ │FSS │BA │
│dizabilităţi precum şi la│studiu adaptate │de studiu adaptate │ │ │ │
│sprijinirea integrării în│ │ │ │ │ │
│mediul academic a │ │ │ │ │ │
│persoanelor cu │ │ │ │ │ │
│dizabilităţi în vederea │ │ │ │ │ │
│urmării unei cariere │ │ │ │ │ │
│didactice sau a unor │ │ │ │ │ │
│poziţii administrative │ │ │ │ │ │
│sau auxiliare; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │- Cuprinderea │ │ │ │ │
│ │tuturor copiilor │ │ │ │ │
│ │şi tinerilor │ │ │ │ │
│ │migranţi şi │ │ │ │ │
│ │beneficiari de │ │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │ │
│ │internaţională în│ │ │ │ │
│ │învăţământul de │ │ │ │ │
│ │masă; │ │ │ │ │
│ │- Creşterea │ │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │ │
│ │procesului │ │ │ │ │
│ │educaţional în │ │ │ │ │
│ │care sunt │ │ │ │ │
│2.1.5.10. Incluziunea │angrenaţi copii │ │ │ │ │
│copiilor şi tinerilor │şi tinerii │ │ │ │ │
│imigranţi şi beneficiari │migranţi şi │ │ │ │ │
│de protecţie │beneficiari de │ │ │ │ │
│internaţională în │protecţie │ │ │ │ │
│sistemul public │internaţională; │ │ │ │ │
│educaţional, pe principii│- Conştientizare │ │ │ │ │
│nediscriminatorii, prin: │în rândul │ │ │ │ │
│a) Dezvoltarea unor │cadrelor │ │ │ │ │
│servicii de sprijin │didactice, a │ │ │ │ │
│educaţional diversificate│elevilor şi │ │ │ │ │
│şi de calitate, inclusiv │studenţilor cu │- Numărul de copii │ │ │ │
│de tipul Şcoală după │privire la │şi tineri migranţi │ │ │ │
│şcoală, destinate │manifestările de │şi beneficiari de │ │ │ │
│copiilor şi tinerilor │violenţă, │protecţie │ │ │ │
│migranţi şi beneficiari │xenofobie şi │internaţională │ │MEd │ │
│de protecţie │discriminare pe │înscrişi în │ │IS │ │
│internaţională; │criterii de rasă,│învăţământul │ │ANPDPD │ │
│b) Formarea personalului │naţionalitate, │educaţional; │ │ANPDCA │Potrivit │
│didactic şi didactic │etnie, limbă, │- Numărul de │2027 │CJRAE/ │prevederilor │
│auxiliar precum mediatori│religie, │evenimente de │ │CMBRAE │BA │
│şcolari, asistenţi │convingeri care │informare, educare │ │CCD │ │
│sociali, instructor de │apar în şcoli; - │şi conştientizare │ │ARACIP │ │
│educaţie extraşcolară, │Colectarea de │organizate; - │ │SPAS │ │
│pedagog şcolar etc. pe │informaţii │Numărul campaniilor│ │ │ │
│tematica migraţiei, │relevante pentru │de informare │ │ │ │
│combaterea xenofobiei şi │politici menite │organizate; │ │ │ │
│a discriminării; │să faciliteze │ │ │ │ │
│c) Derularea de sesiuni │accesul şi │ │ │ │ │
│de informare/teme/cursuri│participarea la │ │ │ │ │
│de perfecţionare asupra │educaţie a │ │ │ │ │
│problemelor legate de │copiilor şi │ │ │ │ │
│migraţie, combaterea │tinerilor │ │ │ │ │
│xenofobiei şi a │migranţi şi │ │ │ │ │
│discriminării adresate │beneficiari de │ │ │ │ │
│personalului didactic şi │protecţie │ │ │ │ │
│nedidactic, copiilor şi │internaţională │ │ │ │ │
│părinţilor; │adaptarea SIIIR │ │ │ │ │
│ │pentru a putea fi│ │ │ │ │
│ │introduse date │ │ │ │ │
│ │complete despre │ │ │ │ │
│ │copiii şi tinerii│ │ │ │ │
│ │migranţi şi │ │ │ │ │
│ │beneficiari de │ │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │ │
│ │internaţională. │ │ │ │ │
│ │- Eliminarea │ │ │ │ │
│ │discriminării pe │ │ │ │ │
│ │criterii de rasă,│ │ │ │ │
│ │naţionalitate, │ │ │ │ │
│ │etnie, limbă, │ │ │ │ │
│ │religie, │ │ │ │ │
│ │convingeri; │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.6. Creşterea relevanţei ofertelor educaţionale şi de │
│formare pe piaţa muncii în contextul îmbunătăţirii participării la învăţare pe │
│tot parcursul vieţii (ÎPV) │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│2.1.6.1. Dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │
│extinderea mecanismelor │ │ │ │ │Potrivit │
│pentru participare la │ │ │permanent│ │prevederilor │
│învăţare pe tot parcursul│ │ │ │ │BA │
│vieţii; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.2. Creşterea │ │ │ │ │ │
│atractivităţii şi │ │ │ │ │ │
│relevanţei IPT prin: │ │ │ │ │ │
│a) dezvoltarea de │ │ │ │ │ │
│parteneriate între │ │ │ │ │Potrivit │
│şcolile profesionale şi │ │ │anual │ │prevederilor │
│mediul privat prin │ │ │ │ │BA │
│atragerea finanţării │ │ │ │ │ │
│private, organizarea de │ │ │ │ │ │
│stagii de practică, │ │ │ │ │ │
│angajarea la ieşirea din │ │ │ │ │ │
│sistem │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.3. Reducerea │ │ │ │ │ │
│diferenţelor de rezultate│ │ │ │ │ │
│între liceele tehnologice│ │ │ │ │ │
│şi cele teoretice prin: │ │ │ │ │ │
│a) creşterea │ │ │ │ │ │
│atractivităţii │ │ │ │ │ │
│învăţământului tehnologic│ │ │ │ │ │
│prin îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│relevanţei pentru piaţa │ │ │ │ │ │
│muncii şi a │ │ │ │ │Potrivit │
│infrastructurii şi │ │ │anual │ │prevederilor │
│resurselor educaţionale; │ │ │ │ │BA │
│b) atragerea de profesori│ │ │ │ │ │
│calificaţi în domeniul │ │ │ │ │ │
│învăţământului │ │ │ │ │ │
│profesional şi tehnic; │ │ │ │ │ │
│c) îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│rezultatelor la │ │ │ │ │ │
│bacalaureat pentru │ │ │ │ │ │
│absolvenţii de învăţământ│ │ │ │ │ │
│liceal tehnologic; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.4. Coordonarea │ │ │ │ │ │
│sistemelor de colectare a│- Participare la │ │ │ │ │
│datelor privind elevii şi│învăţare pe tot │ │ │ │ │
│studenţii prin │parcursul vieţii │ │ │ │ │
│dezvoltarea Registrului │în creştere; │ │ │ │ │
│Educaţional Integrat │- Parteneriate │ │ │ │Potrivit │
│(REI) prin conectarea │între şcolile │ │anual │ │prevederilor.│
│bazelor de date SIIIR, │profesionale şi │ │ │ │BA │
│RMU şi ANAF în vederea │mediul privat │- Rata de │ │ │ │
│monitorizării parcursului│dezvoltate prin │participare a │ │ │ │
│educaţional şi pe piaţa │atragerea │adulţilor cu vârsta│ │ │ │
│muncii a elevilor, │finanţării │între 25 si 64 de │ │ │ │
│studenţilor şi │private, │ani la IPV; │ │ │ │
│absolvenţilor; │organizarea de │- Număr de │ │ │ │
├─────────────────────────┤stagii de │parteneriate ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.5. Colectarea de │practică, │dezvoltate între │ │ │ │
│informaţii relevante │angajarea la │şcolile │ │ │ │
│pentru politici menite să│ieşirea din │profesionale şi │ │ │ │
│faciliteze accesul şi │sistem │mediul privat │ │ │ │
│participarea la educaţie │- Diferenţe de │dezvoltate prin │ │ │ │
│a grupurilor vulnerabile │rezultate reduse │atragerea │ │ │ │
│prin colectarea de date │între liceele │finanţării private,│ │ │ │
│suplimentare în SIIIR, │tehnologice şi │organizarea de │ │ │Potrivit │
│RMU etc. referitoare la │cele teoretice │stagii de practică,│permanent│ │prevederilor │
│caracteristicile sociale │- Capacitate │angajarea la │ │ │BA │
│şi economice ale elevilor│instituţională │ieşirea din sistem,│ │ │ │
│şi studenţilor cu scopul │crescută pentru │- Diferenţele de │ │ │ │
│informării politicilor │colectarea de │rezultate între │ │ │ │
│menite să îmbunătăţească │date statistice; │liceele tehnologice│ │MEd │ │
│accesul la diverse │- Campanii │şi cele teoretice, │ │ISMB/ │ │
│niveluri ale sistemului │mass-media cu │- Capacitatea │ │IŞJ │ │
│de învăţământ; │privire la │instituţională │ │UI │ │
├─────────────────────────┤educaţia │pentru colectarea ├─────────┤MMSS ├─────────────┤
│2.1.6.6. Campanii de │non-formală şi │de date statistice;│ │MFTEŞ │ │
│promovare şi │informală │- Număr de campanii│ │ANC │ │
│conştientizare cu privire│desfăşurate; │mass-media │ │CS │ │
│la beneficiile │- Persoane din │desfăşurate; │ │ANPIS │Potrivit │
│participării la formarea │grupuri │- Număr de persoane│2022 │CNDIPT │prevederilor │
│profesională iniţială şi │vulnerabile care │care din grupuri │ │ANPDPD │BA │
│continuă, dezvoltarea │îşi continuă │vulnerabile care │ │ANPDCA │ │
│carierei şi recunoaşterea│studiile │îşi continuă │ │UAT │ │
│şi echivalarea învăţării │universitare; │studiile │ │ONG │ │
│non-formale şi informale;│- Curriculum │universitare; │ │ │ │
├─────────────────────────┤aferent │- Curriculum ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.7. încurajarea şi │învăţământului │aferent │ │ │ │
│sprijinirea persoanelor │profesional şi │învăţământului │ │ │ │
│din grupuri vulnerabile │tehnic dezvoltat/│profesional şi │ │ │ │
│să participe şi să │revizuit; │tehnic; │ │ │ │
│continue studiile în │- Cadrul şi │- Cadrul şi │ │ │ │
│învăţământul universitar │condiţiile legale│condiţiile legale │ │ │ │
│prin: │pentru finanţarea│pentru finanţarea │ │ │ │
│a) oferirea de granturi │educaţiei şi │educaţiei şi │ │ │ │
│pentru educaţie │formării │formării │ │ │Potrivit │
│universitară pentru │profesionale şi a│profesionale şi a │permanent│ │prevederilor │
│persoane din grupuri │învăţării pe tot │învăţării pe tot │ │ │BA │
│dezavantajate │parcursul vieţii,│parcursul vieţii, │ │ │ │
│socio-economic; │inclusiv pentru │inclusiv pentru │ │ │ │
│b) realizarea de campanii│sistemul dual de │sistemul dual de │ │ │ │
│de informare în şcoli şi │formare adoptat; │formare; │ │ │ │
│licee din zone │- Metodologie ADŞ│Metodologia ADŞ; │ │ │ │
│dezavantajate cu scopul │modificată/ │- Planuri şi │ │ │ │
│promovării participării │completată pentru│programele şcolare;│ │ │ │
│la educaţie , inclusiv │flexibilizarea │- Număr de Centre │ │ │ │
│nivel universitar; │ofertei │comunitare de │ │ │ │
├─────────────────────────┤programelor ADŞ; │învăţare permanentă├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.8. Dezvoltarea/ │Planurile şi a │înfiinţate; │ │ │ │
│revizuirea curriculumului│programele │ │ │ │ │
│actual aferent educaţiei │şcolare │ │ │ │ │
│şi formării profesionale,│modificate; │ │ │ │ │
│din punct de vedere al │- Centre │ │ │ │Potrivit │
│relevanţei pe piaţa │comunitare de │ │2022 │ │prevederilor │
│muncii prin: │învăţare │ │ │ │BA │
│conectarea programelor şi│permanentă │ │ │ │ │
│curriculumului şcolilor │înfiinţate; │ │ │ │ │
│profesionale cu │ │ │ │ │ │
│sectoarele cheie din │ │ │ │ │ │
│fiecare regiune; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.9. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│instrumentelor de │ │ │ │ │ │
│informare şi îndrumare cu│ │ │ │ │ │
│privire la oportunităţile│ │ │ │ │Potrivit │
│şi rezultatele │ │ │2022 │ │prevederilor │
│educaţionale, pentru │ │ │ │ │BA │
│fundamentarea alegerii │ │ │ │ │ │
│parcursului educaţional │ │ │ │ │ │
│şi reducerea abandonului │ │ │ │ │ │
│şcolar; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.10. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│cadrului şi condiţiilor │ │ │ │ │ │
│legale pentru finanţarea │ │ │ │ │ │
│educaţiei şi formării │ │ │ │ │Potrivit │
│profesionale şi a │ │ │2022 │ │prevederilor.│
│învăţării pe tot │ │ │ │ │BA │
│parcursul vieţii, │ │ │ │ │ │
│inclusiv pentru sistemul │ │ │ │ │ │
│dual de formare; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┤ ├─────────────┤
│2.1.6.11. Revizuirea │ │ │ │ │ │
│metodologiilor, │ │ │ │ │ │
│planurilor şi a │ │ │ │ │ │
│programelor şcolare cu │ │ │ │ │ │
│scopul dezvoltării şi │ │ │ │ │ │
│extinderii programului „A│ │ │ │ │Potrivit │
│doua şansă” (ADŞ) pentru │ │ │2022 │ │prevederilor │
│facilitarea finalizării │ │ │ │ │BA │
│învăţământului │ │ │ │ │ │
│obligatoriu pentru │ │ │ │ │ │
│persoanele care au │ │ │ │ │ │
│părăsit timpuriu sistemul│ │ │ │ │ │
│de educaţie; │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┤ │ ├─────────┼───────┼─────────────┤
│2.1.6.12. Înfiinţarea de │ │ │ │ │Potrivit │
│Centre comunitare de │ │ │2022-2027│UAT │prevederilor │
│învăţare permanentă; │ │ │ │ │BA │
├─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Direcţia de acţiune 2.1.7. Dezvoltarea competenţelor digitale la toate │
│nivelurile de educaţie, în vederea reducerii decalajelor digitale şi a │
│creşterii incluziunii socioeconomice │
├─────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA Fonduri │
│ │ │ │ │ │europene, în │
│2.1.7.1. Creşterea │ │ │ │MCID │limita │
│nivelului de competenţe │ │Indicele economiei │ │MEd │sumelor │
│digitale şi folosirii │ │şi societăţii │ │MMSS │alocate şi cu│
│Internetului în rândul │- Decalaje │digitale (DESI); │ │MFTEŞ │respectarea │
│populaţiei în general şi │digitale reduse │Număr persoane │permanent│MDLPA │prevederilor │
│a categoriilor │în rândul │vârstnice care au │2024 │ADR │şi regulilor │
│defavorizate în special, │populaţiei; │dobândit competenţe│ │ISMB/ │de │
│precum şi în mediul │ │digitale; │ │IŞJ │eligibilitate│
│rural; │ │ │ │FFC │stabilite la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA Fonduri │
│ │ │ │ │ │europene, în │
│ │ │- Numărul de │ │MCID │limita │
│ │ │persoane, pe │ │MEd │sumelor │
│ │- Învăţământ la │categorii de │ │MMSS │alocate şi cu│
│2.1.7.2. Organizarea de │distanţă │vârstă, care au │ │MFTEŞ │respectarea │
│training-uri de formare │dezvoltat şi │participat la │anual │MDLPA │prevederilor │
│în vederea dezvoltării │educaţie pe toată│training-uri de │ │ADR │şi regulilor │
│competenţelor digitale; │durata vieţii │formare în vederea │ │ISMB/ │de │
│ │promovată; │dezvoltării │ │IŞJ │eligibilitate│
│ │ │competenţelor │ │FFC │stabilite la │
│ │ │digitale; │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
├─────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA Fonduri │
│ │ │ │ │ │europene, în │
│ │ │ │ │MCID │limita │
│ │ │ │ │MEd │sumelor │
│2.1.7.3. Furnizarea de │ │- Număr de │ │MMSS │alocate şi cu│
│materiale şi programe în │Materiale şi │utilizatori ai │ │MFTEŞ │respectarea │
│vederea facilitării │programe │materialelor şi │anual │MDLPA │prevederilor │
│adaptabilităţii │furnizate; │programelor │ │ADR │şi regulilor │
│formatorilor la nevoile │ │furnizate; │ │ISMB/ │de │
│fiecărei comunităţi; │ │ │ │IŞJ │eligibilitate│
│ │ │ │ │FFC │stabilite la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │sau PNRR │
└─────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┴───────┴─────────────┘
Obiectiv specific 2.2. OCUPARE DEPLINĂ, ECHITABILĂ ŞI INCLUZIVĂ ÎN CONTEXTUL PROMOVĂRII CREŞTERII ECONOMICE COMPETITIVE
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Direcţia de acţiune 2.2.1. Personalizarea programelor de formare şi a │
│serviciilor de sprijin pentru participarea pe piaţa muncii în funcţie de │
│caracteristicile grupurilor vulnerabile prin colaborarea între serviciile │
│publice de interes general, în principal SPAS, AJOFM, CJRAE/CMBRAE. │
├─────────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┤
│ │ │- Numărul │ │ │ │
│2.2.1.1. │ │persoanelor care │ │ │ │
│Implementarea de │ │au devenit active │ │ │ │
│către MMSS în │ │pe piaţa muncii │ │ │ │
│parteneriat cu MS şi │ │prin înregistrarea│ │ │ │
│ME a programelor │ │la AJOFM şi care │ │ │ │
│naţionale de sprijin │ │beneficiază de │ │ │ │
│a serviciilor de │ │măsuri de ocupare,│ │ │ │
│asistenţă comunitară │ │ANOFM/ AJOFM, │ │ │ │
│integrate pentru │ │persoane referite │ │ │ │
│combaterea sărăciei │ │de SPAS, şi/sau │ │ │ │
│şi incluziunii │ │prin serviciile de│ │ │ │
│sociale prin │ │asistenţă │ │ │ │
│parteneriatul la │ │comunitară, în │ │ │ │
│nivel local între │ │baza protocoalelor│ │ │ │
│SPAS, CJRAE/CMBRAE, │ │încheiate între │ │ │ │
│DSP, AJOFM; │ │SPAS şi AJOFM; │ │ │ │
│În categoria │ │- Numărul │ │ │ │
│beneficiarilor │ │tinerilor cu │ │ │ │
│serviciilor de │ │vârsta mai mică de│ │ │Potrivit │
│asistenţă comunitară │ │25 de ani care │ │ │prevederilor │
│pentru combaterea │ │ocupă un loc de │ │MMSS │BA Fonduri │
│sărăciei şi │ │muncă, participă │ │MFTEŞ │europene, în │
│excluziunii sociale │ │la un curs de │ │MEd │limita │
│intră şi următoarele │- Persoanele │formare │ │ANOFM/ │sumelor │
│categorii: persoanele│inactive apte de │profesională, │ │AJOFM │alocate şi cu│
│care deşi lucrează se│muncă beneficiază │încheie un │ │ANPIS/ │respectarea │
│află în risc de │de servicii │contract de │2027 │AJPIS │prevederilor │
│sărăcie şi persoanele│integrate pentru a│ucenicie la locul │ │ADR │şi regulilor │
│apte de muncă aflate │depăşi barierele │de muncă sau │ │MIPS │de │
│în risc de excluziune│în participarea pe│încheie un │ │ADR │eligibilitate│
│socială, persoane │piaţa muncii; │contract de │ │UAT │stabilite la │
│inactive, dar apte de│ │stagiu, după │ │SPAS │nivelul │
│muncă, şomerii de │ │înregistrarea la │ │DGASPC │fiecărui │
│lungă durată, tinerii│ │AJOFM, referit de │ │ │program │
│NEET, persoanele cu │ │SPAS; │ │ │operaţional │
│un nivel scăzut de │ │- Numărul │ │ │sau PNRR │
│şcolaritate şi │ │persoanelor, │ │ │ │
│calificare, adulţii │ │comunicate/ │ │ │ │
│peste 55 de ani, │ │referite de SPAS │ │ │ │
│femeile inactive │ │în baza │ │ │ │
│casnice din motive ce│ │protocoalelor de │ │ │ │
│ţin de │ │colaborare, │ │ │ │
│responsabilităţi │ │înregistrate în │ │ │ │
│familiale, persoane │ │căutarea unui loc │ │ │ │
│de etnie romă; │ │de muncă la AJOFM,│ │ │ │
│persoane cu │ │al celor care │ │ │ │
│dizabilităţi; │ │încheie contracte │ │ │ │
│persoane care │ │de ucenicie, care │ │ │ │
│locuiesc în rural sau│ │urmează programe │ │ │ │
│urban mic; emigranţi │ │de formare │ │ │ │
│temporari, imigranţi,│ │profesională │ │ │ │
│beneficiari de │ │organizate de │ │ │ │
│protecţie │ │ANOFM şi susţin │ │ │ │
│internaţională; │ │examene de │ │ │ │
│ │ │absolvire; │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Potrivit │
│ │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │ │ │BA Fonduri │
│ │ │ │ │ │europene, în │
│2.2.1.2. │ │ │ │ │limita │
│Personalizarea │- Infrastructura │- Numărul de │ │ │sumelor │
│programelor de │de servicii │servicii sociale │ │ANOFM │alocate şi cu│
│formare profesională │sociale dedicate │pentru tinerii cu │ │Furnizorii │respectarea │
│de bază cu finanţare │tinerilor cu risc │risc de │permanent │de formare │prevederilor │
│UE în corelare cu │de marginalizare │marginalizare │ │profesională│şi regulilor │
│cerinţele pieţei │socială la nivel │socială │ │MMSS MFTEŞ │de │
│muncii, pentru │local dezvoltată. │licenţiate; │ │ │eligibilitate│
│grupurile │ │ │ │ │stabilite la │
│vulnerabile; │ │ │ │ │nivelul │