────────── Aprobată prin HOTÄ‚RÂREA GUVERNULUI nr. 358 din 30 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 520 din 26 iunie 2019.────────── CUPRINS Listă de abrevieri INTRODUCERE CAPITOLUL I - ECOTURISMUL - FORMÄ‚ PRINCIPALÄ‚ DE MANIFESTARE A TURISMULUI DURABIL 1.1. Turismul durabil - definiÅ£ii ÅŸi concepÅ£ii 1.2. Ecoturismul - model de valorificare durabilă a resurselor turistice 1.2.1. Clarificări conceptuale cu privire la ecoturism 1.2.2. TendinÅ£e ale pieÅ£ei ecoturismului 1.2.3. Profilul ecoturistului CAPITOLUL II - EXPERIENÅ¢A INTERNAÅ¢IONALÄ‚ ÃŽN DOMENIUL ECOTURISMULUI 2.1. OrganizaÅ£ii internaÅ£ionale ce acÅ£ionează în sfera ecoturismului 2.2. AsociaÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii de ecoturism 2.3. Valorificarea resurselor ecoturistice la nivel mondial CAPITOLUL III - ECOTURISMUL ÃŽN ROMÂNIA - SITUAÅ¢IA ACTUALÄ‚ 3.1. Resurse ecoturistice în România 3.2. Infrastructura turistică ÅŸi tehnică 3.3. Programe ecoturistice 3.4. CirculaÅ£ia turistică 3.5. IniÅ£iative pentru dezvoltarea ecoturismului în România 3.5.1. IniÅ£iative la nivel naÅ£ional 3.5.2. Exemple de bune practici implementate la nivel local 3.6. Factori cu potenÅ£ial de implicare în dezvoltarea ecoturismului în România 3.7. Posibilităţi de finanÅ£are 3.8. Analiza SWOT CAPITOLUL IV - VIZIUNE ÅžI OBIECTIVE CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ‚ Listă de abrevieri AAANP - AsociaÅ£ia AdministraÅ£iilor de Arii Naturale Protejate AER - AsociaÅ£ia de Ecoturism din România AGMR - AsociaÅ£ia Ghizilor Montani din România ANANP - AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Arii Naturale Protejate ANAT - AsociaÅ£ia NaÅ£ională a AgenÅ£iilor de Turism din România ANT - Autoritatea NaÅ£ională pentru Turism ANTREC - AsociaÅ£ia NaÅ£ională de Turism Rural, Ecologic ÅŸi Cultural APL - AdministraÅ£ii Publice Locale ARR - AsociaÅ£ia Rangerilor din România EEN - European Ecotourism Network (ReÅ£eaua Europeană de Ecoturism) EETLS - Standardul European de Certificare în Ecoturism ESIF - Fondurile Europene Structurale ÅŸi de InvestiÅ£ii ETC - Comisia Europeană a Turismului FC - Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European pentru Agricultură ÅŸi Dezvoltare Rurală FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională FEPAM - Fondul European pentru Pescuit ÅŸi Afaceri Maritime FSE - Fondul Social European GAL - Grup de AcÅ£iune Locală GEF - Fondul Global de Mediu GSTC - Criteriile Globale de Turism Durabil/Consiliul Global de Turism Durabil HG - Hotărâre de Guvern IMM - ÃŽntreprinderi Mici ÅŸi Mijlocii INCDT - Institutul NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare în Turism MADR - Ministerul Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale MAP - Ministerul Apelor ÅŸi Pădurilor MCIN - Ministerul Culturii ÅŸi Identităţii NaÅ£ionale MEN - Ministerul EducaÅ£iei NaÅ£ionale MM - Ministerul Mediului MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, ComerÅ£ ÅŸi Antreprenoriat MMJS - Ministerul Muncii ÅŸi JustiÅ£iei Sociale MT - Ministerul Turismului OMT - OrganizaÅ£ia Mondială a Turismului ONG - OrganizaÅ£ie Neguvernamentală ONU - OrganizaÅ£ia NaÅ£iunilor Unite OUG - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PNDR - Programul NaÅ£ional de Dezvoltare Rurală POC - Programul OperaÅ£ional Competitivitate POCU - Programul OperaÅ£ional Capital Uman POR - Programul OperaÅ£ional Regional POS - Programul OperaÅ£ional Sectorial PUG - Plan Urbanistic General RNP - Regia NaÅ£ională a Pădurilor ROMSILVA SCI - Situri de Importanţă Comunitară SDL - Strategia de Dezvoltare Locală SPA - Arii de ProtecÅ£ie Specială Avifaunistică TIC - Tehnologia InformaÅ£iei ÅŸi ComunicaÅ£iilor TIES - Societatea InternaÅ£ională de Ecoturism UICN - Uniunea InternaÅ£ională pentru Conservarea Naturii UNDP - Programul NaÅ£iunilor Unite pentru Dezvoltare UNEP - Programul NaÅ£iunilor Unite pentru Mediu USAID - AgenÅ£ia Americană de Dezvoltare InternaÅ£ională WTTC - Consiliul Mondial pentru Turism ÅŸi Călătorii WWF - Fondul Mondial pentru Natură INTRODUCERE Cadrul general Aplicarea principiilor actuale de dezvoltare a turismului durabil în ariile naturale protejate ÅŸi în zonele adiacente acestora a condus la apariÅ£ia ecoturismului ca formă distinctă de turism, menită să respecte integritatea peisajelor naturale, a biodiversităţii ecologice, în concordanţă cu cerinÅ£ele anumitor segmente de turiÅŸti, care doresc să îşi petreacă vacanÅ£a în natură ÅŸi totodată să creeze posibilităţi de dezvoltare locală a comunităţilor. Cu cât aceste resurse sunt mai variate ÅŸi mai complexe, dar mai ales nealterate de activităţile antropice, cu atât interesul turistic pentru ele este mai mare, iar activităţile turistice pe care le generează sunt mai valoroase ÅŸi mai atractive, răspunzând multor motivaÅ£ii turistice. ÃŽn ciuda faptului că Å£ara noastră deÅ£ine un patrimoniu ecoturistic deosebit, cu potenÅ£ial mare de valorificare, ecoturismul este un segment confruntat cu numeroase probleme, cum ar fi: slaba cooperare la nivel local, promovarea modestă la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional, slaba dezvoltare a infrastructurii specifice ecoturismului, migraÅ£ia forÅ£ei de muncă, numărul redus al celor cu o bună pregătire în domeniu, un cadru legal ce nu răspunde suficient nevoilor din domeniul serviciilor locale etc. Strategia ÅŸi-a propus să prezinte stadiul actual de dezvoltare al acestei forme de turism la nivel naÅ£ional ÅŸi să vină cu un set de direcÅ£ii care să orienteze eforturile de valorificare prin ecoturism al unor zone în care natura ÅŸi cultura locală ocupă un loc central, în concordanţă cu cerinÅ£ele impuse de legislaÅ£ia naÅ£ională, precum ÅŸi de convenÅ£iile internaÅ£ionale la care România a aderat. Scopul strategiei este de a promova ecoturismul, ca formă principală de turism în cadrul acestor destinaÅ£ii ÅŸi creÅŸterea rolului pe care ecoturismul îl joacă în dezvoltarea economică a acestor areale ÅŸi în prosperitatea populaÅ£iei locale. Necesitatea elaborării strategiei de ecoturism Ariile naturale protejate deÅ£in atuuri importante pentru dezvoltarea activităţilor recreative, activităţi care pot aduce avantaje importante, atât celor care le administrează, cât ÅŸi comunităţilor locale. DeÅŸi este destul de greu de măsurat, iar de cele mai multe ori rezultatele sunt greu de observat pe termen scurt, turismul este unul dintre puÅ£inele sectoare economice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă a acestor zone. ContribuÅ£ia pe care această formă de turism o poate avea la nivelul comunităţilor locale este unanim acceptată la nivel mondial. Prin rezoluÅ£ia ONU din data de 21 decembrie 2012, "Promovarea ecoturismului pentru eradicarea sărăciei ÅŸi protecÅ£ia mediului", se solicită membrilor să adopte politici care să promoveze ecoturismul, subliniind "impactul pozitiv asupra generării de venituri, creării de locuri de muncă ÅŸi educaÅ£iei, ÅŸi, astfel, pentru lupta împotriva sărăciei". RezoluÅ£ia recunoaÅŸte în continuare că "ecoturismul creează oportunităţi semnificative pentru conservarea, protecÅ£ia ÅŸi utilizarea durabilă a biodiversităţii ÅŸi a ariilor naturale prin încurajarea deopotrivă a comunităţilor gazdă ÅŸi a turiÅŸtilor pentru conservarea ÅŸi respectarea patrimoniului natural ÅŸi cultural".*1) *1) UNEP, Green Economy and Trade. Trends, Challenges and Opportunities, 2013, pag. 275 (http://www.unep.org/greeneconomy/Portals/88/GETReport/pdf/FullReport.pdf) Dezvoltarea activităţilor ecoturistice în cadrul comunităţilor locale ÅŸi în cadrul ariilor naturale protejate implică o serie de beneficii socio-economice*2), respectiv: *2) G. Manea, Zone ÅŸi arii protejate ÅŸi valorificarea lor în turism, Universitatea BucureÅŸti, 2000 ● generează apariÅ£ia locurilor de muncă pe plan local (direct în sectorul turistic sau în sectoarele conexe). Prin creÅŸterea veniturilor ÅŸi a standardelor de viaţă pentru populaÅ£ia locală, generaÅ£iile tinere sunt încurajate să rămână în cadrul comunităţii; ● stimulează economia locală prin dezvoltarea infrastructurii ÅŸi a serviciilor turistice (servicii de cazare, alimentaÅ£ie, transport, facilităţi recreative, produse meÅŸteÅŸugăreÅŸti ÅŸi servicii de ghidaj, suveniruri); ● stimulează economia rurală prin crearea sau creÅŸterea cererii de produse agricole necesare asigurării serviciilor turistice; ● impulsionează dezvoltarea infrastructurii, fapt ce aduce beneficii în egală măsură ÅŸi populaÅ£iei locale; ● stimulează dezvoltarea regiunilor periferice prin inserÅ£ii de capital; ● stimulează îmbunătăţirea relaÅ£iilor interculturale dintr-o regiune. Adesea turiÅŸtii caută să cunoască tradiÅ£iile ÅŸi obiceiurile specifice unei regiuni etnografice, iar comunitatea gazdă este astfel stimulată să revigoreze tradiÅ£iile populare; ● în condiÅ£iile unei dezvoltări normale, turismul poate duce la autofinanÅ£area mecanismelor dezvoltării de care pot beneficia administratorii ariilor naturale protejate ca instrument pentru conservarea acestora; ● sprijină activităţile de conservare, prin convingerea guvernelor ÅŸi a publicului asupra importanÅ£ei arealelor naturale. ÃŽn cadrul proiectului PNUD-GEF "ÃŽmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din CarpaÅ£i" a fost calculat impactul potenÅ£ial pe care turismul îl poate avea pentru cinci parcuri analizate în cadrul proiectului pilot (Parcul NaÅ£ional Retezat, Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului, Parcul Natural Vânători NeamÅ£, Parcul Natural Apuseni ÅŸi Parcul Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului). Conform acestei analize, valoarea activităţilor turistice ÅŸi recreative este estimată la puÅ£in peste 109,5 milioane de euro la nivelul anului 2010. De asemenea, Å£inând cont de efectul multiplicator, se apreciază că turismul din cadrul ariilor naturale protejate pilot poate genera 365 de milioane de euro anual (sau 0,3% din PIB) ÅŸi poate crea în jur de 37.100 de locuri de muncă echivalente cu normă întreagă. ÃŽn plus, printr-o gestionare durabilă, cele cinci arii naturale protejate pilot au potenÅ£ialul de a genera peste 2,6 miliarde de euro în următorii 25 de ani.*3) *3) UNDP, RNP Romsilva, WWF, Evaluarea contribuÅ£iei ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică ÅŸi bunăstarea umană în România (http://undp.ro/libraries/projects/Evaluarea_contribuÅ£iei_ecosistemelor_din_ariile_protejate_ la_dezvoltarea_economica_si_bunăstarea_umana_in_România.pdf) Un alt argument în favoarea dezvoltării acestei forme de turism este oferit de statisticile realizate de AsociaÅ£ia de Ecoturism din România (AER). Conform acestor date, impactul economic produs de programele de ecoturism derulate de operatorii turistici membri AER în Å£ara noastră este în creÅŸtere evidentă de la aproximativ 1,6 milioane euro în 2008, la 3 milioane euro în 2014, la peste 5 milioane în 2017. Această creÅŸtere este generată de mărirea numărului de membri AER ce derulează programe de ecoturism, dar ÅŸi de creÅŸterea volumului de turiÅŸti pe programele ecoturistice. Dar ceea ce este remarcabil este faptul că impactul la nivel local este cu mult peste media turismului clasic. ÃŽn cazul membrilor AER, peste 50% din cheltuielile efectuate de turiÅŸti rămân în zona de desfăşurare a programului turistic, preponderent în zona rurală. Având în vedere faptul că datele de mai sus se referă la un număr redus de operatori economici, membri AER (22 tur-operatori ÅŸi 12 pensiuni turistice în 2017), destul de concentraÅ£i din punct de vedere teritorial, se poate deduce potenÅ£ialul imens pe care îl are România în dezvoltarea ecoturismului. DeÅŸi iniÅ£ial industria turistică a fost considerată ca o activitate cu impact mai redus asupra mediului, în realitate multe destinaÅ£ii turistice de prim rang au suferit numeroase degradări. DorinÅ£a unor câştiguri ridicate, supraexploatarea resurselor naturale ÅŸi culturale, creează riscul unei dezvoltări haotice în cadrul acestor areale sensibile, determinând numeroase probleme, cum ar fi: creÅŸterea densităţii clădirilor, solicitarea excesivă de către vizitatori a unor obiective turistice, zgomotul, poluarea atmosferică, suprasolicitarea reÅ£elelor de alimentare cu apă, canalizare, lipsa unor măsuri eficiente de protecÅ£ie etc., pericole care pot afecta valoarea turistică a arealului, restrângerea calitativă ÅŸi cantitativă a resurselor disponibile ÅŸi chiar dispariÅ£ia obiectivelor turistice. Acest lucru aduce prejudicii importante mediului ÅŸi determină pierderi destinaÅ£iei turistice ÅŸi a posibilităţilor viitoare de dezvoltare. ÃŽn contextul în care ecoturismul este o formă de turism de nişă, dar totuÅŸi deosebit de dinamică, Å£inând cont de reglementările privind protecÅ£ia mediului adoptate în Å£ara noastră, de beneficiile economice, sociale ÅŸi culturale pe care turismul le poate aduce comunităţilor locale, dar ÅŸi de efectele negative pe care o dezvoltare haotică, necontrolată a turismului le poate genera, s-a pus din ce în ce mai des problema realizării unei strategii de dezvoltare a ecoturismului, strategie ce ar trebui să fie în strânsă corelaÅ£ie cu strategia de dezvoltare a turismului la nivel naÅ£ional (Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaÅ£ional), cu strategiile de dezvoltare a turismului la nivel local ÅŸi cu Strategia NaÅ£ională pentru Dezvoltare Durabilă. Figura nr. 1. - Locul ÅŸi importanÅ£a strategiei de dezvoltare a ecoturismului (a se vedea imaginea asociată) Odată recunoscută importanÅ£a acestui sector pentru protejarea ÅŸi conservarea patrimoniului natural ÅŸi cultural, pentru dezvoltarea economică ÅŸi socială a comunităţilor locale din zonele rurale naturale ÅŸi pentru creÅŸterea experienÅ£ei turistice, ar trebui depuse toate eforturile pentru valorificarea eficientă a bogatului patrimoniu de care dispune Å£ara noastră. Acest lucru a fost conÅŸtientizat la nivel guvernamental ÅŸi încă din 2003 au început să se facă paÅŸi importanÅ£i în recunoaÅŸterea acestei forme de turism ÅŸi în realizarea unei strategii în acest domeniu: - în H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaÅ£iilor biosferei, parcurilor naÅ£ionale ÅŸi parcurilor naturale ÅŸi constituirea administraÅ£iilor acestora, se stabileÅŸte necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare a ecoturismului în ariile protejate, în conformitate cu principiile de conservare a biodiversităţii ÅŸi de utilizare durabilă a resurselor naturale; – în 2004 Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului a realizat ghidul "Strategia de ecoturism a României", un prim pas în vederea realizării unei viitoare strategii; – în 2005, la iniÅ£iativa Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului, un consultant OMT (Ghislain Dubois) a realizat un raport de asistenţă tehnică pentru elaborarea strategiei de ecoturism (Technical assistance for the elaboration of the ecotourism strategy of România); – în cadrul Strategiei de dezvoltare a turismului din România pentru perioada 2007-2013, realizată de Autoritatea NaÅ£ională pentru Turism în 2006, ecoturismului îi este rezervat un spaÅ£iu distinct, alături de alte forme de turism cum ar fi turismul montan, turismul balnear, turismul de litoral, turismul cultural, turismul de congrese ÅŸi evenimente, turismul rural ÅŸi turismul religios; – unul dintre obiectivele Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului NaÅ£ional 2007-2026 este sprijinirea dezvoltării ecoturismului din Delta Dunării, a parcurilor naÅ£ionale, a rezervaÅ£iilor ÅŸi a zonelor rurale. – în anul 2009 a fost realizată o primă "Strategie naÅ£ională de dezvoltare a ecoturismului în România. – în perioada 2010-2018, Autoritatea NaÅ£ională pentru Turism/Ministerul Turismului a realizat o serie de activităţi prevăzute în strategie, printre care: crearea Grupului interministerial de lucru pentru dezvoltarea ecoturismului în România (creat prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale ÅŸi Turismului nr. 56 din 14.01.2011), realizarea unor materiale promoÅ£ionale, realizarea setului de criterii ÅŸi a indicatorilor de evaluare pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice din România, organizarea unor seminarii în Å£ară pentru promovarea conceptelor de ecoturism ÅŸi destinaÅ£ie ecoturistică, crearea comisiei pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice din România, evaluarea ÅŸi desemnarea primelor destinaÅ£ii ecoturistice din România. Dezvoltarea strategiei ÃŽn primă fază, strategia de dezvoltare a ecoturismului a fost realizată într-o perioadă de 5 luni (iunie - noiembrie 2009) de către Institutul NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare în Turism în urma procesului de achiziÅ£ie publică iniÅ£iat de Ministerul Turismului. La lansarea acestui proiect a fost realizată o întâlnire la sediul Ministerului Turismului, în data de 16.07.2009, la care au participat reprezentanÅ£i ai Institutului NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare în Turism, ai Ministerului Turismului, precum ÅŸi personalităţi cu experienţă sau interesate de dezvoltarea acestui domeniu, în cadrul căreia s-au dezbătut principalele probleme ce ar trebui abordate în cadrul acestei lucrări. Realizarea acestei lucrări s-a axat pe o bogată documentaÅ£ie bibliografică, pe datele ÅŸi informaÅ£iile cele mai recente în domeniul ariilor protejate în România ÅŸi în lume, coroborate cu o serie de date concrete obÅ£inute din teren, din discuÅ£ii cu factorii direct implicaÅ£i. De asemenea, pe tot parcursul realizării acestei lucrări, colectivul de elaborare a beneficiat consultanÅ£a oferită de un comitet de lucru format din reprezentanÅ£i ai Ministerului Turismului, Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale, Academiei de Studii Economice (Catedra de Turism-Servicii), RNP ROMSILVA (Serviciul Arii Protejate), AsociaÅ£iei de Ecoturism din România (AER), AsociaÅ£iei NaÅ£ionale de Turism Rural, Ecologic ÅŸi Cultural (ANTREC), AsociaÅ£iei NaÅ£ionale a AgenÅ£iilor de Turism din România (ANAT), cu care s-au organizat întâlniri periodice. ÃŽn cadrul procesului de actualizare a strategiei, reprezentanÅ£ii INCDT au participat la mai multe întâlniri în care s-au discutat probleme cu care se confruntă acest domeniu, dar au fost organizate ÅŸi întâlniri ÅŸi s-a purtat corespondenţă cu factori interesaÅ£i. Structura strategiei O asemenea strategie are drept finalitate crearea unei corespondenÅ£e funcÅ£ionale între premisele reale ale turismului românesc în spaÅ£ii naturale deosebite, cerinÅ£ele de protecÅ£ie a mediului ÅŸi tendinÅ£ele actuale ale pieÅ£ei turistice ÅŸi ecoturistice internaÅ£ionale. ÃŽn vederea atingerii acestui deziderat ÅŸi orientarea lui către o direcÅ£ie durabilă, trebuie dezvoltate mecanisme de finanÅ£are ÅŸi programe de conservare a biodiversităţii, revizuirea instrumentelor legislative care au ca temă acest domeniu, conÅŸtientizarea în rândul factorilor implicaÅ£i, educarea la nivel local cu scopul orientării către principiile unei gândiri durabile, întărirea capacităţii instituÅ£ionale în vederea implementării legislaÅ£iei de mediu. Ecoturismul trebuie să promoveze principiile dezvoltării durabile, care să permită localnicilor ÅŸi furnizorilor de servicii de ecoturism să menÅ£ină standarde ridicate de viaţă. ÃŽn general, din structura unei strategii nu lipsesc aspecte majore, cum ar fi: analiza situaÅ£iei existente, formularea viziunii ÅŸi definirea obiectivelor ÅŸi priorităţilor de dezvoltare. Analiza situaÅ£iei existente stabileÅŸte pentru ecoturism relaÅ£ia cauză-efect ÅŸi are la bază identificarea problemelor majore cu care se confruntă această formă de turism. Se realizează prin strângerea de date de la stakeholderi, discuÅ£ii directe, rapoarte, statistici, studii existente. ÃŽn determinarea principalelor aspecte actuale ce definesc ecoturismul s-a considerat că aplicarea analizei SWOT pentru a integra toate planurile menÅ£ionate anterior este cea mai oportună. Viziunea reprezintă o formă împărtăşită a identităţii ÅŸi a valorilor comune, pe baza căreia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde aspecte spaÅ£iale ÅŸi ne-spaÅ£iale, calitative ÅŸi cantitative ale dezvoltării. Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie. Obiectivele reprezintă componenta operaÅ£ională a strategiei care se formulează, pornind de la viziune prin prisma rezultatelor analizei situaÅ£iei existente. Acestea reprezintă nivelurile de performanţă identificate ÅŸi care se doresc a fi realizate pe domenii precum: Cadrul instituÅ£ional ÅŸi asociativ, Infrastructură turistică ÅŸi amenajarea teritoriului, EducaÅ£ie ÅŸi conÅŸtientizare, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea afacerilor ÅŸi dezvoltare locală, Conservarea ÅŸi protejarea naturii, Marketing ÅŸi promovare. CAP. I ECOTURISMUL - FORMÄ‚ PRINCIPALÄ‚ DE MANIFESTARE A TURISMULUI DURABIL 1.1. Turismul durabil - definiÅ£ii ÅŸi concepÅ£ii Aplicarea teoriei dezvoltării durabile în turism este un demers mai recent care a fost unanim acceptat de mai toate organizaÅ£iile internaÅ£ionale ÅŸi naÅ£ionale. ÃŽncă din 1991 conceptul de turism durabil a fost definit de către Uniunea InternaÅ£ională pentru Conservarea Naturii, Fondul Mondial pentru Natură, FederaÅ£ia Europeană a Parcurilor NaÅ£ionale ÅŸi Naturale: "dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul ÅŸi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială ÅŸi economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale ÅŸi culturale ÅŸi pentru generaÅ£iile viitoare". Conform OMT, "dezvoltarea turismului durabil satisface necesităţile turiÅŸtilor prezenÅ£i ÅŸi ale regiunilor-gazdă, în acelaÅŸi timp cu protejarea ÅŸi creÅŸterea ÅŸanselor ÅŸi oportunităţilor pentru viitor. El este văzut ca o modalitate de management a tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale ÅŸi estetice să fie pe deplin satisfăcute, menÅ£inând integritatea culturală, dimensiunile ecologice esenÅ£iale, diversitatea biologică ÅŸi sistemul de viaţă." Conform aceleiaÅŸi organizaÅ£ii, noÅ£iunea de turism durabil are în vedere 3 aspecte importante: ● calitate - turismul durabil impune o experienţă valoroasă pentru vizitatori, îmbunătăţind în acelaÅŸi timp calitatea vieÅ£ii comunităţii gazdă, identitatea sa culturală, reducerea sărăciei, ÅŸi protejarea mediului; ● continuitate - turismul durabil asigură exploatarea optimă, continuitatea resurselor naturale pe care se bazează ÅŸi păstrarea culturii comunităţii gazdă, cu experienÅ£e satisfăcătoare pentru vizitatori; ● echilibru - turismul durabil asigură un echilibru între nevoile industriei turistice, ale partizanilor mediului ÅŸi comunităţii locale, cu beneficii economico-sociale, distribuite corect, tuturor actorilor implicaÅ£i. Turismul durabil acoperă toate formele ÅŸi activităţile din industria ospitalităţii, incluzând turismul convenÅ£ional de masă, turismul cultural, montan, de litoral, balnear, de afaceri, rural etc. Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate, iar legătura între turism ÅŸi mediu este mult mai puternică decât în cazul altor industrii. De multe ori turismul a creat efecte economice, sociale sau ecologice negative, iar contracararea acestora nu se poate realiza decât printr-un management profesional, care să atragă în procesul decizional toÅ£i factorii implicaÅ£i în dezvoltarea turismului. Colaborarea dintre autorităţi (care dispun de instrumente legislative, economice, sociale), agenÅ£i economici (care iniÅ£iază proiecte de amenajare ÅŸi servicii turistice), cei ce militează pentru protecÅ£ia mediului ÅŸi păstrarea moÅŸtenirii culturale, prestatori locali de servicii turistice, turoperatori ÅŸi agenÅ£ii de turism ÅŸi, nu în ultimul rând, turiÅŸti, ca beneficiari, este absolut necesară pentru dezvoltarea durabilă a turismului. 1.2. Ecoturismul - model de valorificare durabilă a resurselor turistice ÃŽn ultimul timp s-a manifestat tot mai pregnant tendinÅ£a dezvoltării industriei turismului, prin întoarcerea sa către natură ÅŸi valorile culturale autentice. Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasa formă de manifestare a turismului durabil. Această formă de turism are ca scop principal conservarea mediului ÅŸi pune accent pe educaÅ£ia turiÅŸtilor în ceea ce priveÅŸte protejarea ÅŸi conservarea mediului. 1.2.1. Clarificări conceptuale cu privire la ecoturism ÃŽn prezent nu există o definiÅ£ie unanim abordată, dar există definiÅ£ii agreate ÅŸi predominant acceptate, adoptate ÅŸi utilizate. Societatea InternaÅ£ională de Ecoturism (1990), cea mai prestigioasă organizaÅ£ie internaÅ£ională din domeniu, defineÅŸte ecoturismul ca: acea călătorie responsabilă spre o zonă naturală care contribuie atât la conservarea patrimoniului natural cât ÅŸi la bunăstarea populaÅ£iei locale. ÃŽn definiÅ£ia propusă de către IUCN, ecoturismul este văzut ca: o călătorie cu respect faţă de mediu ÅŸi vizitarea ariilor naturale "neatinse", cu scopul de a admira natura ÅŸi de a se simÅ£i bine. Prin intermediul ecoturismului se promovează conservarea naturii, un impact negativ redus produs de către vizitatori ÅŸi implicarea populaÅ£iei locale în scopuri socio-economice benefice. Conform OMT*4), ecoturismul poate fi definit ca: forma de turism care întruneÅŸte următoarele caracteristici: *4) UNEP, Green Economy and Trade. Trends, Challenges and Opportunities, 2013, pag 276 (http://www.unep.org/greeneconomy/Portals/88/GETReport/pdf/FullReport.pdf) ● principala motivaÅ£ie a turiÅŸtilor este observarea ÅŸi aprecierea naturii ÅŸi a culturii tradiÅ£ionale dominante în ariile naturale. ● include activităţi de educare ÅŸi interpretare. ● de regulă, dar nu exclusiv, se adresează unor grupuri mici organizate de tur operatorii locali sau de afaceri mici de profil din zonă. ● minimizează impactul negativ asupra mediului natural ÅŸi socio-cultural. ● sprijină protecÅ£ia ariilor naturale prin: - generarea de beneficii economice pentru comunităţile locale, organizaÅ£iile ÅŸi autorităţile care susÅ£in conservarea naturii; – crearea de locuri de muncă alternative ÅŸi oportunităţi de venituri pentru comunităţile locale; – creÅŸterea gradului de conÅŸtientizare cu privire la necesitatea conservării valorilor naturale ÅŸi culturale, atât în rândul localnicilor cât ÅŸi a turiÅŸtilor. După un proces de anvergură în care s-au implicat nume academice sonore la nivel internaÅ£ional (Hawkins, 1994; Carter & Lowman, 1994; Goodwin, 1996; Liddle, 1997; Dowling, 1997, 1998; Fennell, 1998, 1999; Wearing & Neil, 1999; Honey, 1999) precum ÅŸi OrganizaÅ£ia Mondială a Turismului (1999), ecoturismul a beneficiat de un mod de definire unanim acceptat (DeclaraÅ£ia de la Quebec, UNEP/OMT, 2002). ÃŽn concordanţă cu aceasta*5), ecoturismul este o formă de turism care respectă principiile turismului durabil referitoare la impactul economic, social ÅŸi de mediu, dar cuprinde ÅŸi o serie de principii specifice, care îl diferenÅ£iază: *5) http://www.gdrc.org/uem/eco-tour/quebec-declaration.pdf conexiuni destul de strânse între ecoturism ÅŸi turismul rural. ÃŽn ultimii ani la nivel european a început să se acorde o mai mare importanţă peisajelor naturale, ca suport pentru biodiversitate ÅŸi ecoturism. ● ecoturismul contribuie activ la conservarea patrimoniului natural ÅŸi cultural; ● ecoturismul include comunităţile locale în activităţile de planificare, dezvoltare ÅŸi operare ÅŸi contribuie la bunăstarea lor; ● ecoturismul implică interpretarea patrimoniului natural ÅŸi cultural al destinaÅ£iei pentru vizitatori; ● ecoturismul este destinat, în special, vizitatorilor individuali, dar ÅŸi grupurilor organizate de mici dimensiuni. Ecoturismul este privit din perspective diferite pe zone geografice. Astfel, dacă în America de Nord ecoturismul se dezvoltă în ariile naturale virgine, în care intervenÅ£ia omului este redusă la minim, în Europa, unde peisajul natural este în general legat de prezenÅ£a umană ÅŸi de comunitatea locală, există conexiuni destul de strânse între ecoturism ÅŸi turismul rural. ÃŽn ultimii ani la nivel european a început să se acorde o mai mare importanţă peisajelor naturale, ca suport pentru biodiversitate ÅŸi ecoturism. ÃŽn România, ecoturismul are o recunoaÅŸtere largă - la nivel guvernamental, în sectorul privat ÅŸi la nivelul publicului. Ecoturismul este recunoscut ca fiind specific zonelor rurale din cadrul comunităţilor care au o tradiÅ£ie în activităţile agricole, ÅŸi acoperă atât accesul la flora ÅŸi fauna din zonă, cât ÅŸi la obiceiurile sociale ÅŸi stilul de viaţă al oamenilor din zonele vizitate*6). *6) Master Planul pentru dezvoltarea turismului naÅ£ional 2007 - 2026, p. 314 O definiÅ£ie recunoscută la nivel naÅ£ional*7), adoptată după definiÅ£ia OMT, este: ecoturismul este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea ÅŸi conÅŸtientizarea valorii naturii ÅŸi a tradiÅ£iilor locale ÅŸi care trebuie să îndeplinească următoarele condiÅ£ii: *7) definiÅ£ia recunoscută de AsociaÅ£ia de Ecoturism din România ÅŸi adoptată în O.U.G. nr. 195/2005 privind protecÅ£ia mediului. a) să contribuie la conservarea ÅŸi protecÅ£ia naturii; b) să utilizeze resursele umane locale; c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conÅŸtientizarea turiÅŸtilor ÅŸi a comunităţilor locale; d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural ÅŸi socio-cultural. Valorificarea cadrului natural reprezintă una dintre cerinÅ£ele fundamentale ale ecoturismului. Acest enunÅ£ lasă de fapt o uşă larg deschisă unei game variate de activităţi, cu condiÅ£ia ca acestea să respecte condiÅ£iile enunÅ£ate mai sus. Din această perspectivă ecoturismul se interferează cu alte forme de călătorie bazate pe natură. Astfel, în cadrul activităţilor ecoturistice pot fi incluse: - tipuri de activităţi de aventură (de exemplu rafting, canoeing, turism ecvestru pe trasee prestabilite, schi de tură, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.); – excursii/drumeÅ£ii organizate cu ghid; – tururi pentru observarea naturii (floră, faună); – excursii de experimentare a activităţilor de conservare a naturii; – excursii în comunităţile locale (vizitarea de obiective culturale, vizitarea fermelor tradiÅ£ionale, vizionarea de manifestări cultural tradiÅ£ionale, consumul de produse alimentare tradiÅ£ionale, achiziÅ£ionarea de produse tradiÅ£ionale non alimentare etc.). Activităţile care, deÅŸi se desfăşoară în natură, au un impact negativ evident asupra mediului natural sau socio-cultural (de exemplu activităţile off-road) nu pot fi considerate activităţi ecoturistice. Următoarea figură prezintă locul ecoturismului în cadrul pieÅ£ei turismului, acesta apărând ca o subpiaţă a turismului în arii naturale, având în acelaÅŸi timp legături puternice cu turismul cultural ÅŸi rural. Figura nr. 2. - Ecoturismul ca segment de piaţă (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Megan Epler Wood, Ecotourism: Principles, Practices and Polices for Sustainability (2002); Eagles P., InternaÅ£ional Ecotourism Management (1997) Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului ÅŸi a principiilor sale are o dublă Å£intă: pe de o parte valorificarea integrată a resurselor naturale ÅŸi culturale de excepÅ£ie, cu îmbunătăţirea calităţii vieÅ£ii în comunităţile locale, iar pe de altă parte satisfacerea motivaÅ£iilor ÅŸi cerinÅ£elor turiÅŸtilor în concordanţă cu conservarea mediului pentru generaÅ£iile viitoare. Dezvoltarea ecoturismului vizează în principal patru planuri: ● economic, prin creÅŸterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai puÅ£in cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate; ● ecologic, prin asigurarea utilizării raÅ£ionale a tuturor resurselor, reducerea ÅŸi eliminarea deÅŸeurilor, reciclarea lor, asigurarea conservării ÅŸi protecÅ£iei mediului, scăderea procesului de sustragere a terenurilor agricole ÅŸi forestiere din circuitul agricol ÅŸi silvic; ● social, prin sporirea numărului de locuri de muncă, menÅ£inerea unor meserii tradiÅ£ionale, atragerea populaÅ£iei în practicarea diferitelor forme de turism; ● cultural, prin valorificarea elementelor de civilizaÅ£ie, artă ÅŸi cultură deosebite, care exprimă o anume identitate culturală ÅŸi dezvoltă spiritul de toleranţă. Prin ecoturism se poate asigura lărgirea spectrului de activităţi economice tradiÅ£ionale, fără a le marginaliza sau înlocui, pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor ÅŸi influenÅ£elor externe ÅŸi interne. Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului oferă oportunităţi specifice, populaÅ£ia locală ÅŸi industria turistică fiind nevoite să utilizeze resursele naturale într-o manieră durabilă ÅŸi să aprecieze obiectivele naturale ÅŸi culturale valoroase. Extrapolând, se poate afirma că ecoturismul presupune o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea zonelor ce dispun de resurse ÅŸi condiÅ£ii necesare valorificării acestuia, o alternativă sigură pentru integrarea peisajelor naturale ÅŸi a biodiversităţii ecologice în activitatea turistică. 1.2.2. TendinÅ£e ale pieÅ£ei ecoturismului Pe parcursul ultimelor ÅŸase decenii, turismul a cunoscut o expansiune continuă, cu ritmuri medii de creÅŸtere anuală cuprinse între 5 ÅŸi 10%, devenind un sector de importanţă majoră, furnizând oportunităţi economice ÅŸi de dezvoltare la nivel mondial. Potrivit OMT, sosirile turistice internaÅ£ionale la nivel global au crescut de la 25 de milioane în anul 1950, la 278 milioane în 1980, 527 milioane în 1995 ÅŸi ajungând în anul 2017 la un total de 1,323 miliarde persoane. De asemenea, încasările din turismul internaÅ£ional au crescut de la 2 miliarde USD în anul 1950, la 104 miliarde USD în 1980, 415 miliarde USD în 1995 ÅŸi ajungând la 1.340 miliarde USD în 2017.*8) *8) UNWTO Tourism Highlights, 2018 Edition Industria turistică a contribuit cu 8,3 trilioane USD sau cu 10,4% la crearea PIB-ului la nivel mondial în anul 2017. De asemenea, în ultimul an, în sectorul turistic au fost angajaÅ£i (direct sau indirect) aproximativ 313 milioane persoane, iar până în anul 2028 numărul acestora se preconizează să crească până la 414 milioane, iar contribuÅ£ia la economia globală să ajungă la 11,7% din PIB*9). *9) WTTC, Travel and Tourism Global Economic Impact and Issues, 2018 ÃŽn conformitate cu previziunile pe termen lung ale OMT (Tourism Towards 2030), numărul sosirilor internaÅ£ionale de turiÅŸti pe plan mondial este de aÅŸteptat să crească cu 3,3% pe an în perioada 2010-2030. Se preconizează că până în anul 2020 sosirile internaÅ£ionale de turiÅŸti vor ajunge la un total de 1,4 miliarde, iar până în anul 2030 la 1,8 miliarde persoane. Turismul nu reprezintă numai o creÅŸtere a numărului de turiÅŸti, el a arătat că se transformă într-o activitate diversă ÅŸi complexă. Cu toate că turismul de masă rămâne forma predominantă, alte activităţi turistice legate de cultură, mediu, educaÅ£ie, sănătate etc. au ieÅŸit la iveală. Acestea reflectă preferinÅ£ele pentru calitatea mediului ÅŸi o formă de recreere mult mai energică ÅŸi participativă. Schiul, drumeÅ£ia, ciclismul, canoeingul etc. au devenit activităţi tot mai solicitate, satisfăcând nevoia de a fi aproape de natură, făcând miÅŸcare, explorând ÅŸi învăţând. Ecoturismul, ca nişă de piaţă în turism, este considerat a fi una dintre cele mai rapide segmente de dezvoltare din industria turismului. Se estimează că interesul pentru ecoturism este în creÅŸtere de la 25% la 30% (Hassan, 2000; Jones, 2005; Pforr, 2001; Sharpley, 2006; Wood, 2002), iar acest lucru este posibil datorită preocupărilor continue de protejare a naturii, dar ÅŸi datorită creÅŸterii interesului turiÅŸtilor pentru experienÅ£e în natură. De asemenea, OMT estimează că ecoturismul, turismul în arii naturale, turismul cultural ÅŸi turismul de aventură vor avea creÅŸteri rapide în următoarele două decenii ÅŸi se apreciază că cheltuielile pentru produse ecoturistice vor creÅŸte în viitor cu cu ritmuri mai mari decât cele ale industriei turismului în ansamblul său.*10) Conform unor estimări ale Societăţii InternaÅ£ionale de Ecoturism (TIES), ecoturismul ar putea creÅŸte în următorii ÅŸase ani la circa 25% din piaÅ£a globală de călătorii, iar veniturile ar putea ajunge la 470 miliarde USD pe an.*11) *10) Tourism in the Green Economy: Background Report. (2012). UNWTO: Madrid, Spain and UNEP: Nairobi, Kenya. (http://www.unep.org/greeneconomy/Portals/88/documents/ger/ger_final_dec_2011/Tourism%20in%20the%20green_econom y%20unwto_unep.pdf) *11) Center for Responsible Travel CREST, The Case for Responsible Travel: Trends & Statistics 2015 Ecoturismul atrage acei turiÅŸti care doresc să interacÅ£ioneze cu mediul natural ÅŸi doresc lărgirea nivelului de cunoaÅŸtere, înÅ£elegere ÅŸi apreciere. Una din tendinÅ£ele care alimentează creÅŸterea acestei forme de turism este preferinÅ£a călătorilor de a alege vacanÅ£e cu tentă educativă, care să le îmbogăţească existenÅ£a (Mass, 1995). DorinÅ£a de a învăţa ÅŸi de a trăi experienÅ£a naturii este influenÅ£ată de cel puÅ£in trei factori majori: - schimbarea atitudinii faţă de mediu, care se bazează pe recunoaÅŸterea interdependenÅ£ei dintre specii ÅŸi ecosisteme; – dezvoltarea educaÅ£iei de mediu în clasele primare ÅŸi gimnaziale; – dezvoltarea mijloacelor mass-media pe teme de mediu. ÃŽn ultimii ani, având în vedere creÅŸterea gradului de conÅŸtientizare ÅŸi sensibilizare a populaÅ£iei asupra problemelor ecologice ÅŸi de protecÅ£ie a mediului, pasionaÅ£ii de călătorii au început să se îndrepte către noi destinaÅ£ii puÅ£in alterate de dezvoltarea economică, cum ar fi Costa Rica, Botswana, Peru, Belize, Insulele Galapagos etc. Una dintre cele mai importante tendinÅ£e care influenÅ£ează cererea pentru ecoturism, în special pentru activităţi soft (uÅŸoare), este fenomenul de îmbătrânire a populaÅ£iei în ţările dezvoltate, mai ales în acele ţări unde este centrată cererea pieÅ£ei ecoturistice internaÅ£ionale: America de Nord, Europa de Nord ÅŸi mai puÅ£in Japonia. La polul opus, piaÅ£a turismului de tineret (generaÅ£ia Millennials, cunoscuÅ£i ÅŸi sub numele de GeneraÅ£ia Y*12)) reprezintă, de asemenea, o sursă importantă pentru ecoturism, în special pentru activităţi outdoor, oferind un potenÅ£ial bun pentru dezvoltarea viitoare a acestei forme de turism. *12) formată din tinerii născuÅ£i între începutul anilor 80 ÅŸi începutul anilor 2000. Stilul său de viaţă ÅŸi obiceiurile de consum provoacă deja mari transformări în industria turismului. TendinÅ£a de depersonalizare a locului de muncă ÅŸi mediul de viaţă ultra-tehnologizat contribuie, de asemenea, la o creÅŸtere a cererii pentru vacanÅ£e ecoturistice. EvoluÅ£ia ascendentă a ecoturismului este influenÅ£ată ÅŸi de dorinÅ£a tot mai mare a societăţii urbane de a fi mai activă. ÃŽntr-un raport privind turismul de aventură, AsociaÅ£ia Industriei Călătoriilor din America (TIA) a constatat că aproximativ jumătate din populaÅ£ia Statelor Unite a participat în ultimii ani la diverse forme de "călătorie activă", incluse în sfera ecoturismului sau turismului de aventură. Această tendinţă este determinată de dorinÅ£a oamenilor de a-ÅŸi depăşi limitele, de a-ÅŸi menÅ£ine condiÅ£ia fizică, dar ÅŸi de nevoia de a petrece un timp de calitate cu prietenii sau în familie.*13) *13) http://juneau.org/tourism2/pdfs/tourismplan/working_paper_final.pdf, pag. 18 Toate aceste tendinÅ£e indică nu numai o creÅŸtere a cererii pentru ecoturism, dar ÅŸi o transformare a acestuia, dintr-o nişă de piaţă, într-un segment principal. Dacă iniÅ£ial ecoturismul se adresa turiÅŸtilor experimentaÅ£i, cu niveluri de venit ÅŸi educaÅ£ie ridicate, clientela sa se extinde acum, pentru a include o gamă largă de venituri, studii ÅŸi experienÅ£e de călătorie. O evoluÅ£ie pozitivă are ÅŸi turismul în ariile protejate, înregistrându-se o creÅŸtere a interesului faţă de acest gen de călătorie. Se apreciază că la nivel mondial ariile naturale protejate primesc un număr de 8 miliarde de vizitatori anual, dintre care 80% sunt înregistraÅ£i în ariile protejate din Europa ÅŸi America de Nord.*14) EvoluÅ£iile cantitative vor fi însoÅ£ite de o suită de mutaÅ£ii calitative, cele mai importante fiind enumerate în continuare*15): *14) Andrew Balmford et. al. (2015), Walk on the Wild Side: Estimating the Global Magnitude of Visits to Protected Areas, PLOS Biology. 13 (2) *15) Smaranda J.S. (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca ● creÅŸterea cererii pentru turismul în ariile naturale protejate, motivată în special de creÅŸterea rolului acestor areale în conservarea ecosistemelor naturale din majoritatea ţărilor lumii; ● diversificarea ofertei, prin faptul că în prezent ariile naturale protejate oferă numeroase oportunităţi pentru petrecerea vacanÅ£elor, răspunzând unor nevoi ale turiÅŸtilor din ce în ce mai variate; ● îmbunătăţirea serviciilor oferite în ariile naturale protejate a devenit un Å£el pe care mulÅ£i organizatori de turism din aceste areale doresc să-l atingă, datorită pretenÅ£iilor din ce în ce mai mari ale turiÅŸtilor sosiÅ£i aici; ● participarea activă se înscrie ca una dintre tendinÅ£ele semnificative ale turismului în ariile protejate, motivată de faptul că turiÅŸtii simt nevoia de a se implica activ în procesul de conservare, conÅŸtientizare, promovare a acestor areale; ● promovarea ecoturismului ca principală activitate turistică desfăşurată în ariile protejate - managerii acestora ÅŸi organizatorii de turism din întreaga lume văd în ecoturism principala activitate turistică care se desfăşoară, pe de o parte, cu un impact redus, aproape minim, asupra mediului, iar pe de altă parte prin rolul educativ al acestuia. ÃŽn anii care vor urma, calitatea mediului, lipsa poluării, curăţenia ÅŸi atitudinea populaÅ£iei locale vor fi mult mai importante pentru turiÅŸtii potenÅ£iali decât varietatea posibilităţilor pentru divertisment ÅŸi cumpărături. ÃŽn lume, acest stil inofensiv de a călători a început să aibă din ce în ce mai mulÅ£i adepÅ£i. Odată cu dezvoltarea acestei forme de turism s-au modificat destul de mult ÅŸi preferinÅ£ele turiÅŸtilor. ÃŽn ultimii ani, diferite studii de piaţă au arătat un interes susÅ£inut în rândul consumatorilor în ceea ce priveÅŸte produsele ÅŸi serviciile turistice care protejează mediul ÅŸi respectă cultura ÅŸi tradiÅ£iile locale*16): *16) Center for Responsible Travel CREST (2015), The Case for Responsible Travel: Trends & Statistics – aproximativ 43% dintre respondenÅ£ii unei cercetări realizate de Blue & Green Tomorrow au declarat că ar fi luat în considerare amprenta ecologică în timpul vacanÅ£ei lor în anul 2014; – 66% dintre consumatorii din întreaga lume au menÅ£ionat faptul că preferă produsele ÅŸi serviciile companiilor care au implementat programe de responsabilitate socială corporativă, 46% fiind dispuÅŸi să plătească în plus pentru ele (o cercetare Nielsen Wire, 2012); – unul din cinci consumatori (21%) au spus că sunt pregătiÅ£i să plătească mai mult pentru o vacanţă unei companii care are un istoric impresionant în ceea ce priveÅŸte activităţile referitoare la mediu ÅŸi responsabilitatea socială; acest procent a cunoscut o evoluÅ£ie ascendentă de la 14% în 2012 ÅŸi 17% în 2010 (cercetare realizată de ABTA - cea mai mare asociaÅ£ie a tur-operatorilor din Marea Britanie); – 24% dintre respondenÅ£ii unei cercetări, realizate de Travel Guard în 2013, au menÅ£ionat faptul că, în prezent, interesul pentru călătoriile "verzi" înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani; – aproape două treimi din turiÅŸtii americani care au făcut cel puÅ£in o călătorie în ultimul an iau în considerare mediul atunci când aleg hotelurile, serviciile de transport ÅŸi alimentaÅ£ie (un sondaj realizat de TripAdvisor.com în 2013); – consumatorii se aÅŸteaptă ca societăţile din turism să introducă produse durabile în oferta lor turistică. O majoritate de 70% cred că societăţile ar trebui să fie implicate mai mult în protejarea mediului natural, 75% dintre consumatorii doresc o vacanţă mai responsabilă ÅŸi 66% ar dori să se poată identifica o vacanţă "ecologică" cu uÅŸurinţă (raport din 2012, realizat de Travel Foundation and Forum for the Future); – un număr semnificativ de turiÅŸti internaÅ£ionali caută experienÅ£e bazate pe resurse naturale ÅŸi culturale, cum ar fi vizitarea unor situri istorice (40%), situri culturale (23%) ÅŸi parcuri naÅ£ionale (20%) (Strategia NaÅ£ională de Turism ÅŸi Călătorii, SUA, 2012). Această strategie a identificat tendinÅ£e similare în rândul cetăţenilor americani care călătoresc în străinătate: turismul bazat pe natură, cultură, patrimoniu ÅŸi cel de aventură în aer liber reprezintă un segment important al pieÅ£ei turismului extern; – 95% dintre oamenii de afaceri cred că industria hotelieră trebuie să întreprindă iniÅ£iative "verzi" ÅŸi că, începând din 2015, durabilitatea va deveni un aspect definitoriu pentru industria ospitalităţii (conform unui raport Deloitte din anul 2015); – 35% dintre adulÅ£i au declarat că ar dori să încerce o vacanţă care implică o componentă de voluntariat, iar 6% au declarat că au făcut deja acest lucru (conform unei cercetări realizate de Mintel în anul 2012); Pe de altă parte, sustenabilitatea a fost din ce în ce mai mult integrată în cadrul industriei turismului, observându-se un număr tot mai mare de operatori din acest domeniu care aderă la diverse sisteme voluntare de certificare ecologică. ÃŽn urma unor cercetări realizate în domeniul analizat, au fost identificate următoarele aspecte*17): *17) idem – 85% din hotelieri din SUA au menÅ£ionat faptul că au implementat practici "verzi" în cadrul unităţilor lor (potrivit unui studiu realizat de TripAdvisor în 2013). – majoritatea structurilor turistice (91%) sunt de acord că este foarte importantă funcÅ£ionarea lor într-un mod prietenos cu mediul, prin utilizarea unor tehnologii "curate". ÃŽn prezent, peste trei sferturi dintre acestea (77%) au întreprins acÅ£iuni pentru a reduce impactul negativ ÅŸi a optimiza impactul pozitiv al activităţii lor asupra mediului (potrivit unui sondaj TripAdvisor, 2012-2013). – 73% dintr-un eÅŸantion de 120 corporaÅ£ii multinaÅ£ionale din Europa ÅŸi SUA au identificat ca principală prioritate "integrarea durabilităţii în strategia lor corporativă" (sondaj realizat de Conference Board în anul 2013). Pe lângă preocupările legate de durabilitatea afacerilor individuale, în ultimii ani, o atenÅ£ie deosebită a fost acordată protejării ÅŸi îmbunătăţirii sustenabilităţii mediului în cadrul destinaÅ£iilor turistice. Progresiv, au fost dezvoltate diverse instrumente de măsurare ÅŸi criterii pentru certificarea destinaÅ£iilor "verzi", prin intermediul unor iniÅ£iative ale OMT, ale Uniunii Europeane, Ethical Traveler, EarthCheck, Green Globe sau Sustainable Travel InternaÅ£ional. ÃŽn noiembrie 2013, Consiliul Global de Turism Durabil (GSTC) a lansat Criteriile Globale pentru DestinaÅ£ii Turistice Durabile (GSTC-D), ceea ce reprezintă o înÅ£elegere comună a cerinÅ£elor minime pentru o destinaÅ£ie durabilă. 1.2.3. Profilul ecoturistului EcoturiÅŸtii acoperă un spectru larg de călători din ce în ce mai motivaÅ£i să experimenteze, fiind interesaÅ£i de mediul natural al locurilor pe care le vizitează, precum ÅŸi de procesul de învăţare despre comunităţile locale. AceÅŸtia sunt îndeosebi atraÅŸi de zonele rurale în care există un mixt de peisaje ÅŸi sate tradiÅ£ionale. Ei sunt într-o permanentă căutare de experienÅ£e diverse care nu pot fi asigurate prin intermediul vacanÅ£elor destinate turismului de masă. ÃŽn general, ecoturiÅŸtii doresc "vacanÅ£e cu conÅ£inut"*18), adică vacanÅ£e care să-i ajute ca, prin intermediul diverselor experienÅ£e trăite, să îşi descopere noi aptitudini ÅŸi talente, să trăiască noi emoÅ£ii. AceÅŸtia se aÅŸteaptă la experienÅ£e unice în destinaÅ£ia respectivă ÅŸi la acumularea de informaÅ£ii cu privire la specificitatea ei distinctă. Ei respectă factorii de mediu, preferă să viziteze medii naturale ÅŸi culturale intacte ÅŸi se aÅŸteaptă ca furnizorii de produse turistice să demonstreze faptul că respectă mediul local ÅŸi că funcÅ£ionează respectând principiile de mediu. *18) Vanhove N. (2011), The Economics of Tourism Destinations, Elsevier Insights, p.61 Pe baza unor investigaÅ£ii cu privire la comportamentul, preferinÅ£ele ÅŸi motivaÅ£iile acestora, a reieÅŸit că un ecoturist se caracterizează printr-un nivel ridicat de educaÅ£ie ÅŸi pregătire profesională, venituri peste medie ÅŸi sunt dispuÅŸi să cheltuiască mai mult într-o destinaÅ£ie pe durata unui sejur extins (Eagles & Cascagnette, 1995; Wight, 1996, 2001). Conform altor studii (Rawles & Parsons, 2004; Weaver & Lawton, 2002), persoanele care sunt implicate în activităţile ecoturistice se dovedesc a fi mai conÅŸtiente din punct de vedere ecologic ÅŸi mai active în comparaÅ£ie cu alÅ£i consumatori "normali". Majoritatea călătoresc singuri sau în grupuri mici ÅŸi preferă structurile de cazare de capacitate redusă. ÃŽn literatura de specialitate au fost emise diferite teorii cu privire la segmentarea pieÅ£ei turistice cu scopul de a identifica ecoturiÅŸtii ÅŸi de a-i împărÅ£i în subgrupe distincte. Astfel, Lindberg (1991) a împărÅ£it piaÅ£a ecoturistică în patru segmente, bazându-se pe comportamentul ÅŸi motivaÅ£iile acestora: a) ecoturiÅŸti "hardcore" - cercetători ÅŸtiinÅ£ifici sau persoane care călătoresc în scopuri educaÅ£ionale; b) ecoturiÅŸti "de masă" - persoane care vizitează destinaÅ£iile naturale faimoase; c) ecoturiÅŸti "ocazionali" - turiÅŸti care intră în contact cu natura în timpul unei vacanÅ£e, în mod întâmplător; d) ecoturiÅŸti "dedicaÅ£i" - persoane care călătoresc în zonele protejate pentru a înÅ£elege istoria naturală ÅŸi locală. Principală lor motivaÅ£ie este alegerea unei vacanÅ£e durabile, fiind interesaÅ£i de confort, dar pot accepta mici inconvenienÅ£e pentru a sprijini protejarea factorilor de mediu. Din punct de vedere comportamental, predomină modelul soft/hard (Blamey & Braithwaite, 1997; Diamantis, 1999; Palacio & McCool, 1997; Weaver & Lawton, 2002). AceÅŸti cercetători au identificat o tipologie ÅŸi au grupat ecoturiÅŸtii în 3 categorii: a) ecoturiÅŸti "hard": turiÅŸti cu atitudini puternice privind protecÅ£ia ÅŸi conservarea mediului ÅŸi care preferă să călătorească în grupuri mici. AceÅŸtia sunt interesaÅ£i în călătoriile lungi cu un număr redus de servicii oferite, sunt activi din punct de vedere fizic ÅŸi se bucură de activităţi provocatoare. ÃŽn general îşi organizează călătoria pe cont propriu pentru a simÅ£i că este o călătorie unică, o adevărată experienţă de viaţă. b) ecoturiÅŸti "soft": călători care preferă atât activităţile ecoturistice, cât ÅŸi vacanÅ£ele tradiÅ£ionale ÅŸi sunt motivaÅ£i de experienÅ£a ÅŸi calitatea pe care o destinaÅ£ie ecoturistică le-o poate oferi. Ei optează pentru turismul în grupuri organizate, doresc să aibă garantat un anumit grad de confort ÅŸi servicii de bună calitate ÅŸi nu sunt foarte activi fizic. Această categorie tinde să apeleze la o agenÅ£ie de turism care să le ofere experienÅ£e unice, complexe, în contextul protejării tradiÅ£iilor ÅŸi culturii comunităţii, ÅŸi al protecÅ£iei mediului. c) ecoturiÅŸti "structuraÅ£i": aceÅŸti călători sunt o combinaÅ£ie între cei "hard" - deoarece preferă să interacÅ£ioneze cu natura ÅŸi să practice activităţi fizice - ÅŸi cei "soft", având în vedere că sunt în căutarea unor excursii scurte ÅŸi cu scopuri multiple, în grupuri mai mari ÅŸi cu posibilităţi de cazare ÅŸi masă confortabile. Din punct de vedere demografic, ecoturiÅŸtii au fost grupaÅ£i astfel: a) ecoturiÅŸti tineri: cu vârsta cuprinsă între 18-44 ani, diferenÅ£iaÅ£i astfel: - tineri profesioniÅŸti care au venituri mari, dar doar o perioadă limitată de timp pentru a călători. Ei călătoresc, în general, în cuplu, cu toate că există, de asemenea, ÅŸi o piaţă pentru cei care călătoresc singuri ÅŸi sunt în căutarea unor experienÅ£e neobiÅŸnuite. Ei aleg experienÅ£a ÅŸi confortul unei vacanÅ£e ecoturistice de lux, sustenabilitatea nefiind motivaÅ£ia lor principală. – excursioniÅŸti (Backpackers) ÅŸi tineri care îşi iau un an pauză*19). AceÅŸtia călătoresc în jurul lumii, au un buget foarte mic, ÅŸi uneori apelează la couchsurfing (o modalitate de a călători ieftin prin care beneficiază de ospitalitatea unor persoane din toate colÅ£urile lumii care-ÅŸi deschid casele pentru călători sau excursioniÅŸti, având ca singure beneficii interacÅ£iunea socială ÅŸi câştigarea de noi prieteni). O astfel de vacanţă dă turiÅŸtilor posibilitatea să experimenteze modul de viaţă al localnicilor ÅŸi să încerce produsele tradiÅ£ionale. De asemenea, aceÅŸtia pot combina călătoriile lor cu munca de voluntariat la diverse proiecte de conservare. Majoritatea acestor tineri vor călători în respectiva regiune pentru perioade îndelungate de timp. *19) an de pauză luat de studenÅ£i, în perioada dintre liceu ÅŸi facultate sau în carieră b) familii cu copii mai mari de 8 ani, care sunt în căutarea unor experienÅ£e unde se pot relaxa ÅŸi bucura împreună cu copiii lor, fiind foarte interesaÅ£i de activităţile care îmbină distracÅ£ia ÅŸi aventura cu învăţarea. Pentru acest segment de ecoturiÅŸti, aspecte foarte importante sunt ÅŸi sănătatea ÅŸi siguranÅ£a pe care le oferă respectiva destinaÅ£ie. De exemplu, părinÅ£ii olandezi aleg să- ÅŸi petreacă cât mai mult timp împreună cu copiii lor în natură sau în diverse vacanÅ£e ecoturistice. c) călători "Empty-NeÅŸters" - aceÅŸtia sunt persoane cu vârste cuprinse între 45 ÅŸi 65 ani, care se bucură de o sănătate bună, dispun de timp pentru a călători, singuri, fără copii, ÅŸi adesea au un potenÅ£ial financiar ridicat. Ei sunt călători experimentaÅ£i ÅŸi au aÅŸteptări ridicate în ceea ce priveÅŸte raportul calitate/preÅ£ al serviciilor turistice, dar totuÅŸi, dacă este cazul, sunt dispuÅŸi să plătească mai mult pentru eco-experienÅ£e de înaltă calitate. CAP. II EXPERIENÅ¢A INTERNAÅ¢IONALÄ‚ ÃŽN DOMENIUL ECOTURISMULUI La nivel internaÅ£ional există anumite aspecte care reflectă faptul că ecoturismul constituie o formă de turism tot mai cerută de piaÅ£a de profil. Sectoarele publice ÅŸi private din industria turismului, din orice Å£ară de pe glob, încerca să diversifice activităţile de recreere ÅŸi odihnă activă prin valorificarea economică a biodiversităţii. 2.1. OrganizaÅ£ii internaÅ£ionale ce acÅ£ionează în sfera ecoturismului Pe măsură ce ecoturismul a devenit o formă de turism tot mai populară, s-a simÅ£it nevoia creării unor structuri noi care să acÅ£ioneze în acest domeniu. De asemenea, în cadrul unor organizaÅ£ii deja consacrate au început să se înregistreze preocupări distincte vizând ecoturismul. Prin urmare, există anumite organizaÅ£ii internaÅ£ionale care stabilesc principalele coordonate de utilizare a acestor resurse naturale de excepÅ£ie. Interesul organizaÅ£iilor implicate în domeniul ecoturismului se poate îndrepta în una sau mai multe din următoarele direcÅ£ii*20): *20) Nistoreanu P. & Colectiv, Ecoturism ÅŸi turism rural, Editura ASE, BucureÅŸti, 2003, p. 90-91 ● Cercetare ÅŸi consultanţă; ● Reglementare ÅŸi standardizare (definirea unor coduri de practici, acordarea de atestate, elaborarea de ghiduri); ● Dezvoltarea economică a domeniului prin atragerea de fonduri pentru comunităţile locale ÅŸi conservarea biodiversităţii; ● Educarea consumatorilor ÅŸi a prestatorilor; ● Formularea ÅŸi implementarea unor politici sectoriale; ● Dezvoltarea unor instrumente ÅŸi strategii de management ÅŸi marketing. Diversitatea organismelor internaÅ£ionale care au contribuÅ£ii în domeniul ecoturismului, aduce în discuÅ£ie problema grupării acestora în categorii relativ omogene în funcÅ£ie de: - conÅ£inutul activităţii: organisme generale (OrganizaÅ£ia NaÅ£iunilor Unite), organizaÅ£ii specializate în turism (OrganizaÅ£ia Mondială a Turismului, Consiliul Mondial pentru Turism ÅŸi Călătorii (WTTC), Comisia Europeană a Turismului (ETC) etc.), organizaÅ£ii specializate în ecoturism (de exemplu Societatea InternaÅ£ională de Ecoturism (TIES), Clubul InternaÅ£ional de Ecoturism (IEC), Centrul European pentru Turism Ecologic ÅŸi Agroturism (ECEAT) etc.) sau în protecÅ£ia naturii (de exemplu Uniunea InternaÅ£ională pentru Conservarea Naturii (IUCN), Fondul Mondial pentru Natură (WWF), AgenÅ£ia Europeană de Mediu (EEA), Institutul InternaÅ£ional pentru Mediu ÅŸi Dezvoltare (IIED) etc.) – din punctul de vedere al caracterului sau nivelului de reprezentare, pot fi: organisme guvernamentale (ex. AgenÅ£ia Americană de Dezvoltare InternaÅ£ională (USAID) sau neguvernamentale (Fondul Mondial pentru Natură (WWF)); – în funcÅ£ie de aria teritorială de activitate - organisme globale ÅŸi regionale; – în raport cu statutul acestora - organisme publice (AgenÅ£ia Europeană de Mediu (EEA), Banca Mondială) sau private (AsociaÅ£ia de Turism pentru Natură - TouringNature). ÃŽn anexa nr. 1. sunt redate câteva organizaÅ£ii reprezentative care au preocupări importante în industria turismului în general, ÅŸi în special în sfera ecoturismului. Toate aceste organizaÅ£ii reflectă în mod clar orientarea către dezvoltarea unui turism durabil ÅŸi acordarea unei atenÅ£ii deosebite pentru susÅ£inerea ecoturismului, iar unele organizaÅ£ii internaÅ£ionale ÅŸi-au extins activitatea ÅŸi în România. 2.2. AsociaÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii naÅ£ionale de ecoturism Valorificarea prin turism a acestor valori naturale se face prin intermediul unor asociaÅ£ii, federaÅ£ii sau cluburi cu reprezentativitate naÅ£ională. De cele mai multe ori acestea sunt veriga de legătură între micii operatori din turism ÅŸi instituÅ£iile existente pe plan regional, naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional, aplică sistemele naÅ£ionale sau internaÅ£ionale de standardizare ÅŸi certificare, fac recomandări privind formele de organizare ÅŸi pregătire profesională pentru desfăşurarea activităţilor de ecoturism. Un rol important al acestor forme asociative este acela de a facilita parteneriatul public-privat, de a sprijini populaÅ£ia locală în vederea reducerii gradului de sărăcie economică ÅŸi socială, de educare ecologică, de respectare a calităţii mediului. De asemenea, multe dintre aceste organizaÅ£ii sunt implicate în elaborarea strategiilor specifice, în acordarea de asistenţă de specialitate, în promovarea produselor ÅŸi a programelor turistice ale micilor întreprinzători axaÅ£i pe ecoturism, dat fiind faptul că aceÅŸtia nu deÅ£in resurse financiare suficiente pentru a realiza o proprie promovare la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional. Ecotourism Australia este un organism neguvernamental, înfiinÅ£at în 1991, ce are ca misiune promovarea ÅŸi dezvoltarea ecoturismului prin: elaborarea standardelor pentru practici durabile; creÅŸterea profesionalismului stakeholderilor din industria turismului; asistarea operatorilor ecoturistici în îmbunătăţirea calităţii interpretării particularităţilor patrimoniului natural ÅŸi cultural al comunităţilor locale; asigurarea viabilităţii financiare operatorilor care adoptă practici durabile; elaborarea de proiecte ÅŸi implementarea soluÅ£iilor privind conservarea naturii ÅŸi asigurarea de beneficii populaÅ£iei locale; promovarea principiilor ecoturismului în scopul conÅŸtientizării acestuia în sectorul turistic. ÃŽn scopul realizării obiectivelor menÅ£ionate, asociaÅ£ia a elaborat Programul de certificare EcoCertification*21), care oferă siguranÅ£a cu privire la calitatea unui produs/serviciu certificat, iar aceasta este dublată de un angajament la cele mai bune practici de sustenabilitate ecologică, de management al ariilor naturale precum ÅŸi de asigurarea unor experienÅ£e ecoturistice de calitate. Programul EcoCertification este exportat la nivel mondial sub denumirea de Standardul InternaÅ£ional de Ecoturism. Alte programe dezvoltate ÅŸi administrate de asociaÅ£ie sunt: EcoGuide Australia - asigură evaluarea abilităţilor, cunoÅŸtinÅ£elor, acÅ£iunilor precum ÅŸi îmbunătăţirea competenÅ£elor ghizilor din sectorul ecoturismului sau turismului în natură; Respecting Our Culture - ROC (transferat de la asociaÅ£ia Aboriginal Tourism Australia în anul 2008) - certifică faptul că experienÅ£ele turistice satisfac aÅŸteptările clienÅ£ilor într-un mod profesionist ÅŸi durabil, iar operatorii din turism funcÅ£ionează cu respectarea patrimoniului cultural indigen; Climate Action - instrument destinat tuturor categoriilor de operatori din industria turismului, iar produsele certificate implementează practici durabile legate de combaterea schimbărilor climatice. *21) Cunoscut iniÅ£ial ca Nature Ecotourism Accreditation Program - NEAP (trad. Programul de Acreditare în Natură ÅŸi Ecoturism) Societatea Suedeză de Ecoturism este o asociaÅ£ie constituită în 1996. Având un număr de peste 400 de membri, în majoritatea lor întreprinderi mici ÅŸi mijlocii, aceasta este una dintre cele mai mari asociaÅ£ii de ecoturism din lume. AsociaÅ£ia doreÅŸte să realizeze o legătură între turism ÅŸi conservarea naturii; să consolideze profilul Suediei ca destinaÅ£ie ecoturistică, ÅŸi în acelaÅŸi timp, să asigure implementarea unor bune practici ecologice ÅŸi sociale responsabile de către operatorii din turism ÅŸi de către turiÅŸti; ÅŸi de a da patrimoniului natural ÅŸi cultural din Suedia o valoare economică prin crearea de noi oportunităţi de muncă ÅŸi de turism de calitate. AsociaÅ£ia este promotorul procesului de certificare în ecoturism "Nature's Best", a brandului ecoturistic suedez ÅŸi oferă oportunităţi turiÅŸtilor de a rezerva ecotururi de calitate într-un mediu sigur. AsociaÅ£ia Franceză de Ecoturism este o asociaÅ£ie neguvernamentală dedicată promovării practicilor ecoturismului în FranÅ£a. Misiunea acesteia constă în acordarea de asistenţă operatorilor care se străduiesc să facă din ecoturism un instrument viabil de creÅŸtere economică durabilă, de conservare a patrimoniului natural ÅŸi socio-cultural al comunităţilor locale. AsociaÅ£ia are ca obiective: promovarea activităţilor ecoturistice la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional; încurajarea adoptării principiilor ecoturismului în cadrul industriei turistice; îmbunătăţirea poziÅ£iei ÅŸi viabilităţii financiare a operatorilor din turism care adoptă practicile durabile; elaborarea studiilor ÅŸi proiectelor de conservare a resurselor naturale ÅŸi culturale; reprezentarea operatorilor de ecoturism din întreaga lume ÅŸi comercializarea produselor ÅŸi serviciilor acestora. AsociaÅ£ia administrează site-ul web www.voyagespourlaplanete.com ÅŸi este singura organizaÅ£ie din FranÅ£a implicată în punerea în aplicare a Criteriilor Globale pentru Turismul Durabil. AsociaÅ£ia Ecoturismo Italia a fost înfiinÅ£ată ca rezultat al creÅŸterii interesului ÅŸi cunoÅŸtinÅ£elor în domeniul ecoturismului, facilitând dezvoltarea durabilă prin promovarea turismului durabil ÅŸi ecoturismului. Scopul acestei asociaÅ£ii este de a evidenÅ£ia ÅŸi îmbunătăţi beneficiile culturale, economice ÅŸi de mediu ale comunităţilor locale care practică ecoturismul. Printre obiectivele asociaÅ£iei se numără: asigurarea unui suport tehnico-operativ destinaÅ£iilor ecoturistice, întreprinderilor ÅŸi organizaÅ£iilor din turism, autorităţilor locale competente în implementarea principiilor ecoturismului; identificarea ÅŸi studierea impactului real al activităţilor ecoturistice asupra mediului economic ÅŸi socio-cultural al comunităţilor locale; realizarea unor proiecte pilot de cooperare naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională în domeniul ecoturismului, în special în adoptarea unui sistem de certificare în ecoturism; elaborarea de studii ÅŸi cercetări pentru fundamentarea unei strategii în ecoturism; organizarea de conferinÅ£e, seminarii, expoziÅ£ii, cursuri de formare profesională etc. AsociaÅ£ia de Ecoturism din Armenia - ARMECAS este o organizaÅ£ie neguvernamentală înfiinÅ£ată în anul 1997 pentru a revitaliza moÅŸtenirea naturală ÅŸi cultural-istorică a ţării ÅŸi pentru a contribui la bunăstarea comunităţilor locale prin promovarea ecoturismului. Ca obiective, asociaÅ£ia elaborează strategia de dezvoltare durabilă a ecoturismului; asigură accesul la informaÅ£ii centralizate ÅŸi oferă asistenţă tehnică stakeholderilor implicaÅ£i în ecoturism; încurajează comunităţile locale în practicarea activităţilor ecoturistice; coordonează efortul public în promovarea activităţilor de protecÅ£ie a mediului natural ÅŸi de conservare a monumentelor culturale ÅŸi istorice; iniÅ£iază campanii de conÅŸtientizare a beneficiilor obÅ£inute din practicarea ecoturismului; elaborează propuneri legislative cu privire la protecÅ£ia mediului ÅŸi dezvoltarea turismului durabil.*22) ÃŽn perioada 2013-2015, asociaÅ£ia a realizat, împreună cu parteneri din 6 ţări, sistemul de certificare a calităţii în agroturism CerTour, sistem elaborat în cadrul proiectului cu acelaÅŸi titlu. Scopul proiectului este promovarea agroturismului în ţările partenere (Grecia, Bulgaria, Armenia, Georgia, Republica Moldova ÅŸi Ucraina) ÅŸi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate prin aplicarea unui standard comun de calitate ÅŸi a unui proces de certificare.*23) *22) www.ecotourismarmenia.com *23) http://www.certour.eu/ Alături de aceste organizaÅ£ii, mai pot fi menÅ£ionate ÅŸi alte asociaÅ£ii care acÅ£ionează la nivel naÅ£ional, cum ar fi: Ecotourim Israel, AsociaÅ£ia de Agro ÅŸi Ecoturism din Belarus, AsociaÅ£ia de Turism Alternativ din Bulgaria, AsociaÅ£ia de Turism Rural ÅŸi Turism Ecologic din Bulgaria (BARET), Benin Ecotourism Concern, Societatea de Ecoturism din Sri Lanka, Societatea de Ecoturism din Pakistan, Cambodia Community-Based Ecotourism Network, Ecotourism Laos, Japan Ecolodge Association (ECOLA), Societatea de Ecoturism din Japonia (JES), AsociaÅ£ia de Ecoturism din Taiwan, Ecotourism NZ, AsociaÅ£ia de Ecoturism din Guatemala, AsociaÅ£ia de Ecoturism din Belize, Camera Nacional de Ecoturismo de Costa Rica - CANAECO, AsociaÅ£ia de Ecoturism ÅŸi Aventură din Argentina, EcoBrasil etc. Ecoturismul poate fi promovat ÅŸi de organizaÅ£ii cu acÅ£iune locală, precum: AsociaÅ£ia de Ecoturism Hawaii (deÅ£ine chiar un program de certificare în turism durabil a tur-operatorilor), Society for Ethical Ecotourism Southwest Florida, AsociaÅ£ia de Ecoturism La ruta de Somora (USA), Societatea de Ecoturism din Kamchatka (Rusia), AsociaÅ£ia de Ecoturism din Murghab (Tajikistan), AsociaÅ£ia Tilos Park (Grecia), Societatea de Ecoturism din Ontario (Canada), AsociaÅ£ia de Turism Regional Burgas, AsociaÅ£ia de Ecoturism Central Balkan-Kalofer (Bulgaria) etc. 2.3. Valorificarea resurselor ecoturistice la nivel mondial Odată cu eforturile depuse pentru protejarea ÅŸi conservarea naturii s-a pus ÅŸi problema dezvoltării durabile a acestor areale, fiind trasate strategii de dezvoltare, iar unul dintre domeniile principale de acÅ£iune îl constituie ecoturismul. La nivel mondial, primele demersuri oficiale privind organizarea ÅŸi reglementarea ariilor naturale protejate au aparÅ£inut Statelor Unite ale Americii. De altfel, SUA este considerat liderul mondial în privinÅ£a organizării sistemului de arii naturale protejate atât din punct de vedere al modului de conservare ÅŸi protecÅ£ie, cât ÅŸi din punct de vedere al valorificării turistice. Există o reÅ£ea de 60 parcuri naÅ£ionale, dintre care se remarcă Parcurile NaÅ£ionale - Yellowstone din MunÅ£ii StâncoÅŸi, declarat încă din anul 1872 ÅŸi Yosemite de pe valea omonimă, din California, declarat în anul 1880. Guvernul federal american nu a stabilit politici speciale pentru turismul durabil ÅŸi ecoturism dar a realizat un set de legi privind ariile protejate ÅŸi protecÅ£ia mediului. La propunerea congresmenilor se aprobă anual bugetul alocat pentru parcurile naÅ£ionale ÅŸi pentru celelalte arii protejate majore. Există un Serviciu al Parcurilor NaÅ£ionale (NaÅ£ional Park Service - NPS), fondat în 1916, care administrează un număr de 417 arii protejate, dintre care 60 parcuri naÅ£ionale.*24) *24) http://www.nps.gov/aboutus/news/upload/NPS-Overview-2015-update-7-13.pdf NPS a avut un buget de 3,2 miliarde USD în 2017 ÅŸi peste 20.000 de salariaÅ£i permanenÅ£i, temporari sau sezonieri. De asemenea, activitatea sa a fost sprijinită în ultimul an de 339.000 de voluntari, care au prestat circa 8 milioane ore de muncă. Remarcabil este faptul că cheltuielile vizitatorilor în comunităţile din jurul ariilor protejate se ridică la circa 35,8 miliarde USD, o sumă de 11 ori mai mare decât bugetul NPS, iar acest lucru contribuie la crearea a circa 306.000 de locuri de muncă în cadrul comunităţilor. Pentru susÅ£inerea activităţilor turistice au fost create centre de vizitare cu minime dotări pentru prezentarea specificului ÅŸi a obiectivelor floristice ÅŸi faunistice deosebite, vânzarea de pliante, hărÅ£i ÅŸi suveniruri, micro-unităţi de alimentaÅ£ie publică ÅŸi grupuri sanitare. NPS deÅ£ine 879 centre de vizitare ÅŸi puncte de contact cu vizitatorii. Acestea au fost vizitate de circa 330 de milioane de persoane în anul 2017. Mai mult de 500.000 de persoane au venit pentru evenimentele speciale ÅŸi pentru programele organizate de rangeri, iar mai mult de 660.000 de copii au participat la programele "Junior Ranger". NPS oferă sprijin comunităţilor interesate de dezvoltarea unor proiecte de conservare a naturii sau de dezvoltare a unor activităţi recreaÅ£ionale. Doar în ultimul an a oferit asistenţă pentru un număr de 350 de proiecte.*25) *25) http://www.nps.gov/orgs/rtca/index.htm Gestionarea resurselor se face prin intermediul centrelor de administraÅ£ie pentru parcuri ÅŸi pentru ariile protejate mari. ÃŽn zonele marginale, iar în unele cazuri chiar ÅŸi în zona de tampon a marilor parcuri naÅ£ionale ÅŸi naturale au fost create, în ultimele 5-6 decenii, numeroase condiÅ£ii de cazare turistică. Pe baza legislaÅ£iei naÅ£ionale ÅŸi a celei federale fiecare parc sau arie protejată importantă îşi stabileÅŸte strategia proprie de gestionare a resurselor ÅŸi de valorificare economică. Această strategie este de fapt un plan general de management ce diferă de la o arie protejată la alta, dar cuprinde unele puncte comune referitoare la: - evaluarea anuală a stării biodiversităţii ÅŸi redactarea unui raport final; – realizarea unui plan de afaceri axat pe activităţi de menÅ£inere ÅŸi diversificare a acÅ£iunilor turistice prin prisma sumelor alocate de guvern ÅŸi din sursele proprii; – acordarea unei foarte mari atenÅ£ii pentru educaÅ£ia pro-natura a vizitatorilor, pentru preîntâmpinarea unor dezastre naturale; – realizarea de prognoze privind posibilităţile de dezvoltarea a turismului, pentru a menÅ£ine fluxuri de turiÅŸti relativ constante ÅŸi evitarea conflictelor de interese economice cu comunităţile locale. Australia - datorită suprafeÅ£ei extinse ÅŸi a unor caracteristici naturale aparte, aici s-a creat de-a lungul timpului o puternică reÅ£ea de arii protejate. Pe teritoriul său există 516 parcuri naÅ£ionale, 145 de zone marine, 20 de arii protejate pentru populaÅ£iile indigene, 30 de situri naturale cu viaţă sălbatică ÅŸi peisaje naturale deosebite - cuprinzând peste 11,5% din teritoriul naÅ£ional. Primul parc desemnat pe teritoriul continentului australian (Royal NaÅ£ional Park) a fost fondat în anul 1879. Conform AsociaÅ£iei Ecotourism Australia, în această Å£ară se consideră că mediul natural reprezintă principala atracÅ£ie turistică pentru vizitatorii internaÅ£ionali. Iar interesul acestora pentru cultura populaÅ£iilor indigene oferă oportunităţi economice importante pentru aceste comunităţi. ÃŽn aceste condiÅ£ii, se consideră că protejarea mediului ÅŸi a resurselor culturale locale sunt esenÅ£iale pentru a susÅ£ine diversitatea ÅŸi calitatea experienÅ£ei turistice pe care vizitatorul străin o caută în această Å£ară. De aceea, încă din anul 1994 guvernul federal a realizat Strategia NaÅ£ională de Ecoturism a Australiei. Printre obiectivele urmărite în cadrul acestei prime strategii se numără*26): *26) Wood M. E. (2002), Ecotourism: Principles, Practices and Polices for Sustainability, UNDP, pag 46 1. Stimularea practicilor ecologice sustenabile; 2. Integrarea planificării regionale, inclusiv încurajarea participării locale în procesul de planificare ÅŸi de luare a deciziilor; 3. ÃŽmbunătăţirea capacităţii de management a ariilor naturale, inclusiv prin atragerea de fonduri din taxe de intrare ÅŸi din autorizaÅ£iile eliberate pentru operatori turistici; 4. ÃŽmbunătăţirea cooperării dintre operatorii ce practică activităţi ecoturistice ÅŸi organizaÅ£iile responsabile cu managementul resurselor naturale (ex. instruirea operatorilor din turism în legătură cu practicile ecologice durabile); 5. Oferirea de reglementări adecvate; 6. Determinarea nevoilor de infrastructură la nivelul ariilor naturale; 7. Monitorizarea impactului vizitatorilor; 8. Dezvoltarea bazei de date, cu informaÅ£ii despre atracÅ£iile culturale ÅŸi ecoturistice ÅŸi cu operatorii existenÅ£i care oferă servicii în aceste atracÅ£ii; 9. Realizarea de studii de marketing pentru diferite destinaÅ£ii; 10. Oferirea de produse ecoturistice (crearea de standarde ÅŸi acreditarea produselor ecoturistice); 11. Dezvoltarea oportunităţilor pentru dezvoltare personală (dezvoltarea abilităţilor localnicilor de a administra destinaÅ£ii, dezvoltarea abilităţilor populaÅ£iei indigene de a administra adecvat situri turistice); 12. CreÅŸterea oportunităţilor pentru dezvoltarea de afaceri în ecoturism. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar aÅŸa cum s-a afirmat mai sus, un rol deosebit în acest proces l-a avut AsociaÅ£ia Ecotourism Australia, asociaÅ£ie care a dezvoltat Programul de certificare EcoCertification ÅŸi care de asemenea gestionează sistemele de certificare EcoGuide Australia, Respecting Our Culture - ROC, Climate Action. Recent, asociaÅ£ia a trasat principalele direcÅ£ii strategice viitoare pentru dezvoltarea ecoturismului în această Å£ară. Acestea pot fi sintetizate astfel*27): *27) http://www.ecotourism.org.au/assets/Uploads/Policy-Paper-2014.pdf formate din operatori de turism, asociaÅ£iile din industrie pentru a oferi input în procesul de planificare al parcurilor. I. Protejarea parcurilor - CreÅŸterea fondurilor destinate managementul patrimoniului natural ÅŸi cultural; – Facilităţile comerciale ce se vor dezvolta în zona ariilor naturale protejate ar trebui să îndeplinească un set minim de criterii (trasate în "Ghidul de bune practici pentru eco-oportunităţi în arii naturale/protejate", dezvoltat de Forumul pentru Arii Protejate ÅŸi Turism - TAPAF (2012)). II. Implicarea operatorilor - Consultarea principalilor actori în luarea deciziilor importante; – Includerea turismului în procesul de planificare a parcurilor naÅ£ionale. Se recomandă ca administraÅ£iile parcurilor naÅ£ionale să creeze "grupuri de referinţă în domeniul turismului", III. InvestiÅ£ii în viitor - Oferirea de susÅ£inere pentru dezvoltarea de produse ecoturistice; – Dezvoltarea ÅŸi implementarea de planuri de dezvoltare a ecoturismului ÅŸi a turismului bazat pe natură, atât la nivel naÅ£ional, cât ÅŸi local. – Intensificarea cercetărilor din turism. Se recomandă ca Tourism Research Australia să realizeze anumite cercetări elocvente pentru turismul bazat pe natură. IV. Stimularea calităţii - Oferirea de tratament preferenÅ£ial operatorilor turistici care vor adera la programe voluntare de asigurare a calităţii (ex. Programul EcoCertification deÅ£inut de Ecotourism Australia). Costa Rica - este considerată drept una dintre ţările cu cea mai mare biodiversitate ÅŸi una dintre cele mai cunoscute destinaÅ£ii ecoturistice din lume. Acest lucru a fost posibil ÅŸi datorită unui sistem foarte bine organizat de arii naturale protejate. ÃŽncă din anul 1970, pentru a preveni distrugerea arealelor sălbatice, Å£ara ÅŸi-a stabilit propriul Sistem NaÅ£ional de Parcuri, iar în prezent deÅ£ine 25 de parcuri naÅ£ionale, 8 rezervaÅ£ii biologice, 32 de zone protejate, 11 rezervaÅ£ii forestiere, 58 de sanctuare sălbatice, 15 zone umede ÅŸi 12 areale încadrate la alte categorii*28). ÃŽn total, mai mult de 25% din suprafaÅ£a ţării se află sub diverse forme de protecÅ£ie. *28) https://www.govisitcostarica.com/travelInfo/nationalParks.asp Dispunând de un bogat potenÅ£ial ÅŸi pe fondul crizei economice din anii '80, atunci când a avut dificultăţi în a-ÅŸi valorifica resursele tradiÅ£ionale (cafeaua ÅŸi bananele), Costa Rica a fost unul din pionierii mondiali în dezvoltarea ecoturismului. La începutul anilor '90 a fost iniÅ£iat "Planul Strategic de Dezvoltare Turistică Durabilă 1993-1998", bazat pe voinÅ£a politică a guvernului de a utiliza turismul ca instrument de dezvoltare. Costa Rica a fost, de asemenea, un pionier în procesul de certificare în ecoturism. ÃŽncă din perioada 1996-1997 Institutul de Turism din Costa Rica*29) a adoptat propriul sistem de certificare - Certificare în Turism Sustenabil (CST). Acest sistem certifică organizaÅ£iile din sectorul turistic, având la bază cinci criterii: relaÅ£ia cu mediul; politica de economisire a apei, energiei ÅŸi de reducere a deÅŸeurilor; considerare pentru elementele endogene ÅŸi exogene în construirea unui produs turistic potrivit pentru nevoile ţării; participarea consumatorilor; interacÅ£iunea dintre organizaÅ£ie ÅŸi populaÅ£ia locală. *29) Instituto Costarricense de Turismo - agenÅ£ia guvernamentală responsabilă pentru promovarea turismului durabil în Costa Rica O altă iniÅ£iativă remarcabilă adoptată de această Å£ară o constituie crearea unui "Tribunal Verde" - Environmental Administrative Tribunal. Această instituÅ£ie a fost creată prin Legea Mediului din anul 1995 ÅŸi are competenÅ£a de a bloca proiectele care sunt suspectate a afecta mediul. ÃŽn acest sens, se fac vizite la faÅ£a locului pentru a determina natura daunelor aduse mediului, iar atunci când se constată că a avut loc o încălcare, se poate impune sancÅ£iuni pentru eliminarea sau atenuarea daunelor provocate. ÃŽn anii '90, Sistemul NaÅ£ional de Arii de Conservare din Costa Rica (Sistema Nacional de Areas de Conservacion-SINAC) a stabilit un program de concesiune pentru parcurile naÅ£ionale. FUNDECOR, un ONG de mediu, coordonează programul acordării de concesii ÅŸi oferă supravegherea ÅŸi controlul calităţii concesiunilor pentru parcurile din Aria de Conservare Cordiliera Vulcanică Centrală. Concesiunile pentru servicii, cum ar fi colectarea taxelor de intrare, servicii de ghidaj turistic, servicii de catering, comercializare de suveniruri, reprezintă un instrument real ÅŸi eficient prin care comunităţile din zonele tampon ale acestor parcuri pot participa ÅŸi beneficia ca urmare a protejării unei arii naturale. Concesionarii acordă un procent din profitul lor unui fond administrat de FUNDECOR, din care se asigură capital pentru anumite îmbunătăţiri aduse parcului, pentru formarea personalului, pentru achiziÅ£ionare de echipamente etc.*30) *30) Andrei Blumer, Liliya Terzieva, Carmen CaÅŸovschi, Ghid online de ecoturism (http://www.eco- românia.ro/library/upload/documents/2013-09-21-11-43-19-10c86.pdf) Toate aceste eforturi nu au rămas fără rezultat. Numărul turiÅŸtilor străini a crescut de la 329.000 în anul 1987, la 1,03 milioane în 1999 ÅŸi a atins un maxim de 2,34 milioane în anul 2012. ÃŽn ultimul an analizat încasările din turismul internaÅ£ional au însumat 2,4 miliarde USD.*31) Se apreciază că aproximativ 53% din încasările din turism pot fi atribuite ecoturismului ÅŸi activităţilor conexe.*32) *31) https://en.wikipedia.org/wiki/Ecotourism_in_Costa_Rica#cite_note-LN032013-8 *32) UNEP, Green Economy and Trade. Trends, Challenges and Opportunities, 2013, pag 276 (http://www.unep.org/greeneconomy/Portals/88/GETReport/pdf/FullReport.pdf) Conform unei cercetări asupra motivaÅ£iilor turiÅŸtilor, realizată în anul 1988, s-a constat că mai mult de 50% din turiÅŸti au vizitat cel puÅ£in o arie protejată în timpul sejurului în Costa Rica, iar 40% au afirmat că aria protejată a fost un motiv important sau chiar principalul motiv în alegerea ţării ca destinaÅ£ie de vacanţă.*33) *33) Gossling, Stefan (1999), Ecotourism: a means to safeguard biodiversity and ecosystem functions?, Ecological Economics 29, p. Botswana, o Å£ară cu circa 45% din suprafaţă ocupată de arii naturale protejate, a acordat o importanţă deosebită conservării ÅŸi valorificării resurselor naturale, a bogatei vieÅ£i sălbatice ÅŸi a patrimoniului cultural, guvernul fiind implicat activ în acest proces. Responsabitatea planificării, implementării ÅŸi coordonării iniÅ£iativelor legate de protecÅ£ia speciilor floristice ÅŸi faunistice ÅŸi a biodiversităţii au revenit Ministerului Mediului, VieÅ£ii Sălbatice ÅŸi Turismului, prin Departamentul de Viaţă Sălbatică ÅŸi Parcuri NaÅ£ionale. Politicile naÅ£ionale de conservare a naturii au fost formulate în anii '80 ÅŸi au avut la bază filosofia "volum mic - câştiguri mari". Această orientare strategică a fost setată din dorinÅ£a de a evita dezvoltarea turismului de masă ÅŸi de a se axa pe un produs exclusivist, de calitate. ÃŽn acelaÅŸi timp, această orientare a fost forÅ£ată ÅŸi de faptul că la momentul respectiv Å£ara nu avea resursele umane de a gestiona un număr mare ÅŸi în creÅŸtere rapidă de vizitatori ÅŸi, prin urmare, nu ar fi fost în măsură să îşi protejeze resursele naturale.*34) *34) http://www.botswana.co.za/Wildlife_Conservation-travel/botswana-naÅ£ional-parks.html Dezvoltarea turistică a ţării a fost ghidată de documentul Politica de turism a statului Botswana (1990) ÅŸi mai apoi prin Master Planul pentru Turism (2000), ambele documente făcând apel ca acest lucru să se realizeze în mod ecologic ÅŸi durabil din punct de vedere economic. Mai apoi, în anul 2002, a fost realizată Strategia NaÅ£ională de Ecoturism, care a avut la bază următoarele 5 principii*35): *35) http://www.botswanatourism.co.bw/eco-certification-system ● Minimizarea impactului negativ social, cultural ÅŸi de mediu; ● Maximizarea implicării comunităţilor gazdă ÅŸi distribuÅ£ia echitabilă a beneficiilor economice către acestea; ● Maximizarea veniturilor reinvestite în conservare; ● Educarea, atât a vizitatorilor, cât ÅŸi a localnicilor cu privire la importanÅ£a conservării resurselor naturale ÅŸi culturale; ● Oferirea unei experienÅ£e de calitate pentru turiÅŸti. Politicile guvernului sprijină ÅŸi încurajează implicarea comunităţii rurale în turism prin furnizarea de planuri de dezvoltare a afacerii, dezvoltarea infrastructurii ÅŸi asistenţă în dezvoltarea produsului. Sprijin financiar este oferit prin intermediul fondului de dezvoltare a turismului ÅŸi prin oferirea de credite preferenÅ£iale. Dezvoltarea durabilă este sprijinită ÅŸi prin identificarea ÅŸi facilitarea acordurilor de asociere în participaÅ£iune cu membrii din sectorul privat.*36) *36) https://www.ecotourismconference.org/news/2015/estc16-botswana ÃŽn anul 2009, având la bază strategia de ecoturism, OrganizaÅ£ia de Turism din Botswana a dezvoltat propriul sistem de certificare în ecoturism, în colaborare cu Universitatea din Botswana. Acest sistem a fost conceput pentru a încuraja ÅŸi sprijini un comportament de mediu, social ÅŸi cultural responsabil de către întreprinderile din turism ÅŸi pentru a garanta un produs prietenos cu mediul ÅŸi de calitate pentru consumatori. Sistemul cuprinde un set de peste 240 de standarde voluntare de calitate, ce Å£in de calitatea mediului, de protecÅ£ia resurselor culturale, dezvoltare comunitară, responsabilităţi socio- economice ÅŸi criterii fundamentale de ecoturism. Sistemul a fost conceput pe trei nivele. "Green", este cel mai permisiv nivel, oferind posibilitatea unui număr mai mare de companii să aplice pentru el. Acest nivel este urmărit de "Green+" ÅŸi "Eco". Ultimul, este cel mai înalt nivel de certificare, recunoscând îndeplinirea întregului spectru de standarde de ecoturism, de la implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea turismului, conservarea naturii ÅŸi interpretarea unor aspecte care Å£in de mediul natural. Austria se remarcă prin cele peste 1.546 de arii naturale protejate, dintre care se detaÅŸează 7 parcuri naÅ£ionale, 5 rezervaÅ£ii ale biosferei, 23 zone umede Ramsar etc., înglobând circa 28,4% din teritoriul său naÅ£ional. Comparativ cu ţările din America de Nord (S.U.A. ÅŸi Canada), sistemul de parcuri naÅ£ionale din Austria este relativ nou, Å£ara angajându-se abia în anii '80 în acest proces. Dacă primele parcuri nord- americane au fost realizate pentru a oferi populaÅ£iei noi posibilităţi de recreere în mijlocul naturii, crearea parcurilor din Europa Centrală (inclusiv cele din Austria) au fost adesea asociate cu anumite conflicte de interese. Acestea au luat naÅŸtere, fie pentru a limita turismul de masă generat de dezvoltarea domeniilor schiabile din Alpi, fie pentru a stopa anumite mega-proiecte hidrotehnice (ex. Parcul NaÅ£ional Donau-Auen).*37) *37) Stephan Obenaus, Ecotourism - Sustainable Tourism in NaÅ£ional Parks and Protected Areas. Banff NaÅ£ional Park in Canada and Nationalpark Gesause in Austria - a Comparison (Master Thesis), 2005 Cu toate acestea, chiar dacă parcurile austriece au luat naÅŸtere cu scopul de a conserva anumite resurse naturale, totuÅŸi turismul în aceste areale a devenit o forţă economică în creÅŸtere, dovedindu-se a fi cel mai important factor de generare de venituri la nivelul comunităţilor locale. ÃŽn aceste condiÅ£ii, un management turistic adecvat în interiorul parcului poate reprezenta un argument în favoarea faptului că turismul ÅŸi conservarea naturii pot reprezenta un model de cooperare de succes. Parcurile naÅ£ionale din Austria sunt administrate prin contracte între Guvernul Federal ÅŸi landurile federale, aceste două entităţi împărÅ£ind în mod egal responsabilitatea finanţării parcurilor. AdministraÅ£iile parcurilor au o foarte bună colaborare cu organizaÅ£iile locale ÅŸi regionale de turism ÅŸi cu operatorii turistici din zonă, oferta parcului fiind foarte bine integrată în oferta turistică a destinaÅ£iei. Centrele de vizitare ale parcurilor reprezintă importante instrumente prin care parcul comunică atât cu vizitatorii parcului, cât ÅŸi cu comunitatea locală, oferind publicului servicii educaÅ£ionale ÅŸi activităţi de protecÅ£ia mediului, informare ÅŸi de petrecere a timpului liber. Cu aproximativ 400.000 de vizitatori anual, acestea joacă un rol important în turismul din Austria. Un exemplu de cooperare de succes îl constituie cardul turistic Neusidler See card, instituit în zona Parcului NaÅ£ional Neusidler See - Seewinkel de organizaÅ£ia regională de marketing împreună cu 750 de structuri de cazare partenere existente în zonă. TuriÅŸtii cazaÅ£i în cadrul structurilor de cazare partenere primesc gratis acest card, iar acest instrument oferă gratuitate la un număr de 50 de obiective ÅŸi facilităţi ÅŸi programe turistice (muzee, expoziÅ£ii, excursii oferite de parc, tururi de oraÅŸ, transport public etc.). ÃŽn prezent, la nivelul întregii zone sunt emise anual circa 200.000 de carduri. ÃŽn întreaga zonă sunt înregistrate anual circa 1.500.000 înnoptări în structurile de cazare. Un astfel de card reprezintă: - un instrument prin care întregul sistem turistic din zonă cooperează. – un instrument de marketing - oferă posibilitatea de a promova produsul turistic ÅŸi în acelaÅŸi timp de a ÅŸti în termeni reali câţi turiÅŸti sunt în fiecare zi în regiune, pe fiecare localitate ÅŸi pe fiecare structură de cazare ÅŸi la ce tipuri de activităţi turistice apelează aceÅŸtia. Acest instrument poate fi folosit în luarea deciziilor viitoare de toÅ£i operatorii implicaÅ£i, inclusiv de către Parcul NaÅ£ional. – un instrument de prelungire a sejurului turistic. – un instrument de combatere a evaziunii fiscale. Una dintre principalele provocări ale parcului a constituit-o motivarea sectorului educaÅ£ional ÅŸi turistic pentru a promova programele sale. ÃŽn prezent operatorii turistici sunt interesaÅ£i să înveÅ£e mai multe despre parc, natura, biodiversitatea zonei pentru a oferi informaÅ£ii mai consistente turiÅŸtilor, ÅŸi, în acelaÅŸi timp, pentru a oferi servicii de calitate mai bună. De asemenea, parcul este folosit din ce în ce mai mult pentru promovarea afacerilor. NumeroÅŸi agenÅ£i economici locali - operatori turistici, producători de vinuri, restaurante, agenÅ£ii imobiliari etc. se folosesc de faptul că se află pe teritoriul parcului pentru a-ÅŸi promova afacerile. Bulgaria deÅ£ine un potenÅ£ial ecoturistic important: 3 parcuri naÅ£ionale, 11 parcuri naturale, 55 rezervaÅ£ii naturale ÅŸi alte 1.367 arii naturale protejate de diferite categorii, inclusiv situri Natura 2000. Circa 34,7% din suprafaÅ£a ţării este acoperită cu arii naturale protejate.*38) *38) https://www.protectedplanet.net/country/BG Prima strategie pentru dezvoltarea ecoturismului a fost demarată prin proiectul Conservarea Biodiversităţii ÅŸi CreÅŸterea Economică - BCEG Project (2000-2004), cu sprijin din partea USAID. Scopul principal era acela de a asigura dezvoltarea locală, prin mici firme private, prin participarea directă a populaÅ£iei locale, în conformitate cu protejarea mediului ÅŸi spaÅ£iilor protejate. Obiectivele Strategiei NaÅ£ionale de Ecoturism sunt grupate pe patru domenii majore: - conservarea biodiversităţii ÅŸi prezervarea patrimoniului cultural - prin elaborarea planurilor de management a ariilor protejate, a planurilor regionale pentru dezvoltarea durabilă a turismului ÅŸi a planurilor de prezervare a patrimoniului cultural, pentru a crea condiÅ£iile necesare dezvoltării ecoturismului; – dezvoltarea clusterelor sau reÅ£elelor de întreprinderi ecoturistice - prin îmbunătăţirea capacităţii antreprenoriale a întreprinderilor, instruirea comunităţilor locale cu privire la furnizarea serviciilor ecoturistice, extinderea accesului la mecanismele de finanÅ£are ÅŸi investiÅ£ii; – îmbunătăţirea cadrului legislativ ÅŸi organizatoric - prin încurajarea politicii de coordonare ÅŸi cooperare între instituÅ£iile guvernamentale pentru formularea ÅŸi implementarea strategiei de dezvoltare ecoturistică, examinarea ÅŸi revizuirea reglementărilor ÅŸi legislaÅ£iei naÅ£ionale pentru promovarea dezvoltării ecoturismului; – dezvoltarea regională ÅŸi locală - prin sprijinirea populaÅ£iei locale în procesul de planificare ÅŸi integrarea ecoturismului în planurile de dezvoltare regională. ÃŽn urma acestui proiect au rezultat 12 planuri regionale de acÅ£iune ecoturistică. Un rol deosebit în promovarea conceptului de ecoturism la nivel naÅ£ional a revenit AsociaÅ£iei de Turism Rural ÅŸi Turism Ecologic din Bulgaria (BARET) ÅŸi AsociaÅ£iei de Turism Alternativ din Bulgaria. *** Analiza experienÅ£ei internaÅ£ionale a avut drept scop să reliefeze câteva aspecte majore care definesc turismul durabil ÅŸi ecoturismul. Pentru a avea o percepÅ£ie asupra mecanismului de evoluÅ£ie a ecoturismului au fost selectate ţări dezvoltate, din afara Europei, cu experienţă îndelungată în gestionarea ecosistemelor naturale, ţări mai puÅ£in dezvoltate, dar care au văzut o oportunitate de dezvoltare economică în conservarea ÅŸi valorificarea durabilă a resurselor naturale prin turism, dar ÅŸi ţări europene, aflate în vecinătatea României sau de la care Å£ara noastră ar putea avea de învăţat în privinÅ£a dezvoltării acestei forme de turism. Aspectele au vizat cadrul instituÅ£ional, legislativ, structural ÅŸi organizatoric. Din experienÅ£a internaÅ£ională acumulată, rezultă că în statele cu o puternică reÅ£ea de arii protejate, politica elaborată la nivel guvernamental s-a orientat către anumite direcÅ£ii: * perfecÅ£ionarea sistemului de conservare a resurselor naturale din ariile naturale protejate ÅŸi a metodelor de activare comportamentală a populaÅ£iei locale; * creÅŸterea beneficiilor socio-economice ale comunităţilor locale din apropierea ariilor protejate, prin proiecte de păstrare a ocupaÅ£iilor vechi, tradiÅ£ionale, de realizare a proiectelor socio- economice noi, ÅŸi aplicarea unor mecanisme echitabile pentru distribuirea veniturilor din economia locală; * deschiderea ariilor naturale protejate pentru vizitatori; * în privinÅ£a strategiilor, acestea sunt formulate la nivelul la nivelul instituÅ£iilor guvernamentale centrale (Bulgaria, Botswana) sau sunt realizate planuri de dezvoltare economică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale (ex. SUA - state federale, Australia - state ÅŸi districte autonome). Ţările mai puÅ£in dezvoltate (ex. Costa Rica, Botswana), dar care au resurse naturale extrem de valoroase, au văzut în dezvoltarea durabilă a turismului una din puÅ£inele oportunităţi de dezvoltare economică a ţării ÅŸi au luat măsuri la nivel guvernamental în acest sens. ÃŽn ţările cu economie dezvoltată din Europa, accentul este pus pe procesul de conservare ÅŸi protecÅ£ie ÅŸi pe un control mai riguros asupra modului de exploatare a resurselor naturale aflate în habitate biologice deosebite. Un rol esenÅ£ial îl deÅ£in proiectele de educaÅ£ie ecologică pentru turiÅŸti ÅŸi pentru populaÅ£ia gazdă, dar ÅŸi cooperarea existentă între sectorul turistic ÅŸi ariile naturale protejate. ÃŽn ţările europene cu economie în tranziÅ£ie, procesul de valorificare turistică a patrimoniului natural se află într-un stadiu incipient. Astfel, după 1990 au fost regândite instituÅ£iile centrale ÅŸi locale, a fost schimbată legislaÅ£ia ÅŸi au fost evaluate ÅŸi nominalizate ariile protejate, peisajele naturale conform cerinÅ£elor europene. De asemenea, au intrat în acÅ£iune numeroase ONG-uri cu activitate ecologică, de ecoturism sau agroturism, care au facilitat crearea de parteneriate cu populaÅ£ia locală. Un alt proces identificat în majoritatea studiilor de caz analizate îl constituie realizarea unor sisteme proprii de standardizare a activităţilor ecoturistice, sisteme prevăzute în prealabil în cadrul strategiilor dezvoltate la nivel naÅ£ional. CAP. III ECOTURISMUL ÃŽN ROMÂNIA - SITUAÅ¢IA ACTUALÄ‚ 3.1. Resurse ecoturistice în România România are un capital natural deosebit de variat. Datorită condiÅ£iilor fizico-geografice, care includ munÅ£i, câmpii, reÅ£ele hidrografice majore, zone umede ÅŸi unul din cele mai frumoase sisteme de deltă (Delta Dunării), România este singura Å£ară de pe continent pe teritoriul căreia sunt prezente 5 din cele 9 regiuni biogeografice ale Uniunii Europene (continentală - 53% din suprafaÅ£a ţării, alpină - 23%, stepică - 17%, panonică - 6% ÅŸi pontică - 1%). Å¢ara noastră are o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât ÅŸi la nivel de specii. Ecosistemele naturale ÅŸi seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafaÅ£a ţării.*39) Au fost identificate ÅŸi caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coastă, 143 habitate specifice zonelor umede, 196 habitate specifice păşunilor ÅŸi fâneÅ£elor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice dunelor ÅŸi zonelor stâncoase ÅŸi 135 habitate specifice terenurilor agricole).*40) *39) FundaÅ£ia Centrul NaÅ£ional pentru Dezvoltare Durabilă, Natura 2000 în România, BucureÅŸti, 2012, pag 6 *40) Ministerul Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale, Programul NaÅ£ional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Versiunea aprobată 26.05.2015 Rezultatul general constă în diversitatea florei ÅŸi faunei. Datorită poziÅ£iei geografice a României, flora ÅŸi fauna prezintă influenÅ£e asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud ÅŸi componente continental-europene dinspre nord-vest. La nivel naÅ£ional au fost identificate 283 de specii de animale ÅŸi plante, de interes european, din care 57 de specii de mamifere, 16 specii de amfibieni, 19 specii de reptile, 60 de specii de peÅŸti, 69 de specii de nevertebrate ÅŸi 62 de specii de plante.*41) *41) Ministerul Mediului, AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru ProtecÅ£ia Mediului, Raport privind starea mediului în România în anul 2016, pag. 241 Se remarcă existenÅ£a unor importante populaÅ£ii de carnivore mari: lupi (2.500-4.600 exemplare), urÅŸi bruni (5.500-7.000 exemplare) ÅŸi râşi (1.200-2.200 exemplare)*42). Acestea reprezintă aproximativ jumătate din efectivele existente la nivel european (cu excepÅ£ia Rusiei), iar acest fapt reprezintă un simbol al vieÅ£ii sălbatice ÅŸi al habitatelor naturale din România.*43) *42) au fost consultate mai multe surse: http://românia.panda.org/, http://www.rosilva.ro/, http://www.hunterclub.ro/forums/content.php/117-Lupii-României-in-mijlocul-unui-conflict, http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/16103_6%20CONS.%20NAT,%20Biodiversitate,%20Biosecuritate.pdf Pe teritoriul ţării se află peste jumătate din suprafaÅ£a MunÅ£ilor CarpaÅ£i, una dintre cele mai importante ecoregiuni europene, precum ÅŸi Delta Dunării, cea mai importantă zonă umedă din Europa, adăpostind peste 3.000 de perechi de pelicani, reprezentând peste 80% din efectivul european. De asemenea, Å£ara noastră este una dintre puÅ£inele ţări europene ce încă deÅ£ine păduri virgine (circa 77% din totalul celor rămase în regiunea Carpatică).*44) *44) FundaÅ£ia Centrul NaÅ£ional pentru Dezvoltare Durabilă, Natura 2000 în România, BucureÅŸti, 2012, pag. 6 Alături de cadrul natural, spaÅ£iul românesc beneficiază ÅŸi de un potenÅ£ial etnografic ÅŸi folcloric de mare originalitate ÅŸi autenticitate. Această zestre spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalaÅ£ii ÅŸi tehnici populare, meÅŸteÅŸuguri tradiÅ£ionale, folclor ÅŸi obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc., la care se adaugă numeroase monumente istorice ÅŸi de artă, vestigii arheologice, muzee, amplifică ÅŸi completează fericit potenÅ£ialul ecoturistic al ţării. ÃŽn cadrul proiectului de cercetare "Crearea unei oferte agroturistice româneÅŸti competitive pe piaÅ£a internă ÅŸi internaÅ£ională prin dezvoltarea serviciilor turistice ÅŸi de agrement specifice condiÅ£iilor naturale ale spaÅ£iului rural (munte, deal, câmpie, litoral, deltă) ÅŸi zonelor etnografice", realizat de Institutul NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare în Turism în anul 2002, au fost identificate 20 de zone etnografice reprezentative pentru Å£ara noastră. Dintre acestea, unele zone etnografice, cum ar fi Å¢ara MoÅ£ilor, Å¢ara HaÅ£egului, MaramureÅŸ, Å¢inutul Năsăudului, Vâlcea, Vrancea, Tulcea, Gorj, Bran se suprapun sau se află în imediata apropiere a unor arii protejate importante, creând astfel premise pentru dezvoltarea unor destinaÅ£ii ecoturistice. Arii naturale protejate Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ÅŸi faunei sălbatice, aprobată cu modificări ÅŸi completări prin Legea nr. 49/2011, aria naturală protejată este definită ca "zona terestră ÅŸi/sau acvatică în care există specii de plante ÅŸi animale sălbatice, elemente ÅŸi formaÅ£iuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ÅŸtiinÅ£ifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecÅ£ie ÅŸi conservare, stabilit conform prevederilor legale". Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecÅ£ie ÅŸi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenÅ£iat de protecÅ£ie, conservare ÅŸi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate: a) de interes naÅ£ional: rezervaÅ£ii ÅŸtiinÅ£ifice (categoria Ia IUCN), parcuri naÅ£ionale (categoria II IUCN), monumente ale naturii (categoria III IUCN), rezervaÅ£ii naturale (categoria IV IUCN), parcuri naturale (categoria V IUCN); b) de interes internaÅ£ional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaÅ£ională, rezervaÅ£ii ale biosferei; c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecÅ£ie specială avifaunistică; d) de interes judeÅ£ean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ- teritoriale, după caz. ÃŽn România există 30 de arii naturale protejate majore de interes naÅ£ional, ÅŸi anume: RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării (576.421,1 ha), 13 parcuri naÅ£ionale (cu o suprafaţă totală de 317.419,2 ha) ÅŸi 16 parcuri naturale (cu o suprafaţă totală de 770.026,5 ha) (Figura nr. 3. ÅŸi Anexele nr. 3 ÅŸi 4). Figura nr. 3. (a se vedea imaginea asociată) La acestea se adaugă 916 de rezervaÅ£ii ÅŸtiinÅ£ifice, monumente ale naturii ÅŸi rezervaÅ£ii naturale. O mare parte a acestor arii naturale protejate sunt incluse în parcurile naÅ£ionale, parcurile naturale ÅŸi RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării. ÃŽn aceste condiÅ£ii, se estimează că ariile naturale protejate din România (cu excepÅ£ia siturilor Natura 2000) acoperă peste 7% din suprafaÅ£a terestră a ţării. O bună parte din teritoriul naÅ£ional este acoperită de reÅ£eaua comunitară de arii protejate Natura 2000, astfel: ● 171 situri SPA (Arii de ProtecÅ£ie Specială Avifaunistică), cu o suprafaţă totală de 3.875.297,6 ha., reprezentând aproximativ 16,26% din teritoriul României - instituite prin H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea ÅŸi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecÅ£ie specială avifaunistică ca parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000 în România ÅŸi prin H.G. nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată ÅŸi declararea ariilor de protecÅ£ie specială avifaunistică ca parte integrată a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000 în România. ● 435 situri SCI (Situri de Importanţă Comunitară), cu o suprafaţă totală de 4.650.970,0 ha., reprezentând aproximativ 19,51% din teritoriul României - instituite prin Ordinul ministrului mediului ÅŸi pădurilor nr. 2387 din 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului ÅŸi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000 în România ÅŸi prin Ordinul ministrului mediului, apelor ÅŸi pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată ÅŸi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrată a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000 în România. Cumulat, siturile incluse în ReÅ£eaua Europeană Natura 2000 acoperă aproximativ 23%*45) din teritoriul naÅ£ional (o parte din SCI-uri ÅŸi SPA-uri se suprapun). *45) Ministerul Mediului, AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru ProtecÅ£ia Mediului, Raport privind starea mediului în România în anul 2016, pag. 303 O importanţă mare o au ariile naturale protejate de interes internaÅ£ional. Astfel, ar trebui menÅ£ionate: ● cele trei RezervaÅ£ii ale Biosferei (Delta Dunării, Retezat ÅŸi Pietrosul Rodnei), ● singurul sit natural a patrimoniului natural universal existent în România (RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării), ● singurul geoparc din România inclus în ReÅ£eaua Europeană a Geoparcurilor ÅŸi în ReÅ£eaua Globală a Geoparcurilor UNESCO (Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului), ● un număr de 19 situri Ramsar - zone umede de importanţă internaÅ£ională. Valoarea resurselor turistice la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale aflate în interiorul sau în imediata apropiere a celor 30 de arii protejate majore poate fi redată pe baza datelor din documentaÅ£ia ce a stat la baza Legii nr. 190/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naÅ£ional SecÅ£iunea a VIII-a - zone cu resurse turistice*46). *46) INCDT, Planul de Amenajarea a Teritoriului NaÅ£ional - SecÅ£iunea VIII - Zone Turistice. Proiect de fundamentare - Analiza ÅŸi diagnoza potenÅ£ialului turistic la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, BucureÅŸti, 2007 Astfel, din cele 282 de localităţi situate pe teritoriul sau în apropierea ariilor protejate majore din România, se apreciază că 38 de localităţi au o valoare foarte mare a resurselor turistice, 150 de localităţi deÅ£in resurse turistice cu valoare mare, 89 de localităţi deÅ£in resurse turistice cu valoare medie ÅŸi doar 5 localităţi au o valoare scăzută a resurselor turistice (Figura nr. 4.). Figura nr. 4. (a se vedea imaginea asociată) Managementul ariilor naturale protejate Managementul unei arii naturale protejate este cu atât mai complex cu cât restricÅ£iile sunt mai reduse. Categoriile de management implică o gradare a intervenÅ£iei umane. Astfel, dacă pentru categoria I-a - rezervaÅ£ie naturală strictă, intervenÅ£ia umană este minimă, iar managementul poate să fie foarte simplu, implicând prevenirea oricărei activităţi dăunătoare, pentru celelalte categorii managementul este un proces complex, care implică mai mult de un singur scop ÅŸi o mare varietate de grupuri de interes (tabelul nr. 1.). Tabelul nr. 1. RelaÅ£ia dintre obiectivele de management ÅŸi categoriile protejate IUCN existente în România
┌──────────────────────┬───┬──┬───┬──┬─┐
│Obiectiv de management│I.a│II│III│IV│V│
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│Cercetare ÅŸtiinÅ£ifică │1 │2 │2 │2 │2│
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│ProtecÅ£ia sălbăticiei │2 │2 │3 │3 │-│
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│ProtecÅ£ia diversităţii│1 │1 │1 │1 │2│
│speciilor/genetice │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│MenÅ£inerea serviciilor│2 │1 │- │1 │2│
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│ProtecÅ£ia trăsăturilor│- │2 │1 │3 │1│
│naturale/culturale │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│Turism ÅŸi recreere │- │1 │1 │3 │1│
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│EducaÅ£ie │- │2 │2 │2 │2│
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│Utilizarea durabilă a │ │ │ │ │ │
│resurselor │- │3 │- │2 │2│
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───┼──┼───┼──┼─┤
│MenÅ£inerea │ │ │ │ │ │
│caracteristicilor │- │- │- │- │1│
│culturale tradiÅ£ionale│ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴───┴──┴───┴──┴─┘
Legenda: 1 - obiectiv primar 2 - obiectiv secundar 3 - obiectiv potenÅ£ial aplicabil – obiectiv neaplicabil Planul de management al unei arii protejate este documentul oficial de stabilire a obiectivelor acesteia ÅŸi a măsurilor de management care trebuie întreprinse pentru realizarea unei gestionări eficiente, responsabile a zonelor respective. Acesta sintetizează informaÅ£ia existentă la data întocmirii planului, stabileÅŸte domeniile majore ÅŸi obiectivele de management, precum ÅŸi un plan de acÅ£iune pe un anumit orizont de timp, de regulă 5 ani. Planul stă la baza activităţii ariei naturale protejate ÅŸi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor pe termen scurt ÅŸi mediu legate de aceasta pentru toÅ£i deÅ£inătorii/administratorii de terenuri ÅŸi pentru toÅ£i cei ce doresc să iniÅ£ieze ÅŸi să desfăşoare activităţi pe teritoriul său. Prin intermediul acestui document se realizează zonarea internă a ariei protejate (conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ÅŸi faunei sălbatice, aprobată cu modificări ÅŸi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare), prin definirea ÅŸi delimitarea, după caz a unor: - zone cu protecÅ£ie strictă - zonele din ariile naturale protejate, de mare importanţă ÅŸtiinÅ£ifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenÅ£ii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. Aici sunt interzise desfăşurarea oricăror activităţi umane. ExcepÅ£ii fac activităţile de cercetare, educaÅ£ie ÅŸi ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. – zone de protecÅ£ie integrală - cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate. ÃŽn aceste zone sunt permise activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcÅ£ii-investiÅ£ii; – zone-tampon (în parcurile naÅ£ionale sunt denumite zone de conservare durabilă, iar în parcurile naturale sunt denumite zone de management durabil) - fac trecerea între zonele cu protecÅ£ie integrală ÅŸi cele de dezvoltare durabilă. De asemenea, ÅŸi în aceste zone sunt permise activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcÅ£ii-investiÅ£ii; – zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane - sunt zonele în care se permit activităţi de investiÅ£ii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale ÅŸi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Principalele obiective de management ale planului sunt grupate pe următoarele teme: - Conservarea biodiversităţii; – Utilizarea terenului ÅŸi a resurselor naturale; – Conservarea ÅŸi promovarea moÅŸtenirii culturale; – Managementul turismului ÅŸi recreării; – EducaÅ£ie ÅŸi conÅŸtientizare; – Managementul parcului; – Alte activităţi specifice fiecărui parc. Prin Programul OperaÅ£ional Sectorial Mediu 2007-2013 un număr mare de arii naturale protejate au realizat planul de management. ÃŽn prezent, conform informaÅ£iilor existente pe site-ul web al Ministerului Mediului, sunt aprobate planurile de management pentru 7 parcuri naÅ£ionale ÅŸi 9 parcuri naturale ÅŸi pentru aproximativ jumătate din siturile Natura 2000*47). *47) http://www.mmediu.ro/articol/baza-de-date-privind-ariile-naturale-protejate-si-aprobarea-planurilor-de-management-ale-acestora/1664 (informaÅ£ii la nivelul lunii februarie 2017) Un alt instrument deosebit de util în managementul turistic al ariilor protejate îl constituie planul de management al vizitatorilor (numită ÅŸi strategia de vizitare). Acesta direcÅ£ionează tipul potrivit de vizitator către zona potrivită din parc sau vecinătatea acestuia, creând cele mai bune oportunităţi pentru îndeplinirea experienÅ£ei imaginată de vizitator, de a petrece timpul liber în natură, producând un impact negativ minim asupra naturii ÅŸi a comunităţilor locale ÅŸi creând cele mai bune ÅŸanse pentru dezvoltarea de afaceri locale ecologice din sfera turismului. Aceste strategii au fost realizate, în general, după o structură comună ce a vizat: - Zonarea internă ÅŸi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii (aÅŸa cum figurează în planul de management al parcului); – Analiza situaÅ£iei actuale ÅŸi viitoare a vizitatorilor (categorii de vizitatori ÅŸi turiÅŸti care vizitează zona, identificarea principalelor căi de acces către ÅŸi în interiorul parcului infrastructura turistică folosită, impactul produs la nivelul ariei protejate ÅŸi în vecinătatea acesteia, particularităţile ÅŸi descrierea fenomenului de vizitare, identificarea tendinÅ£elor diverselor segmente de vizitatori, analiza SWOT); – Stabilirea viziunii ÅŸi a obiectivelor strategiei de vizitare; – Teme ÅŸi activităţi (se au în vedere zonarea din punct de vedere al recreerii ÅŸi turismului, planul de informare ÅŸi interpretare, dezvoltarea infrastructurii de informare ÅŸi educare - centre de vizitare ÅŸi puncte de informare -, stabilirea unor măsuri pentru implementarea zonării turistice ÅŸi a planului de management al vizitatorilor, integrarea planului de management al vizitatorilor în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil în zona parcului); – Monitorizarea strategiei. Urmare a cerinÅ£elor impuse în cadrul Programului OperaÅ£ional Structural Mediu 2007-2013, numeroase parcuri au realizat un astfel de plan de management al vizitatorilor: Parcurile NaÅ£ionale Retezat, Piatra Craiului, Buila-VânturariÅ£a, MunÅ£ii Rodnei, Călimani, Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ, Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a, Cozia, Defileul Jiului, Domogled - Valea Cernei, MunÅ£ii Măcinului, PorÅ£ile de Fier, Semenic - Cheile CaraÅŸului, precum ÅŸi Parcurile Naturale Lunca MureÅŸului, Vânători NeamÅ£, Bucegi, GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina, MunÅ£ii MaramureÅŸului, Putna Vrancea, Balta Mică a Brăilei, Apuseni etc. 3.2. Infrastructura turistică ÅŸi tehnică Structurile de primire turistice cu funcÅ£iuni de cazare reprezintă componenta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale specifice, întrucât răspunde uneia dintre necesităţile fundamentale ale turistului, ÅŸi anume odihna, înnoptarea. Dimensiunile ÅŸi distribuÅ£ia spaÅ£ială a mijloacelor de cazare, determină caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului ÅŸi, implicit, amploarea fluxurilor turistice. ÃŽn decursul timpului au fost construite diverse tipuri de structuri de primire turistice cu funcÅ£iuni de cazare, atât în interiorul ariilor naturale protejate, dar ÅŸi la marginea sau în apropierea acestora. Numărul ÅŸi tipul de structuri de primire turistice cu funcÅ£iuni de cazare din aceste zone variază considerabil. O situaÅ£ie centralizată a numărului de structuri ÅŸi a numărului de locuri de cazare din interiorul ÅŸi din apropierea parcurilor este prezentată în Anexa nr. 4. Conform datelor din această anexă, există parcuri care nu dispun de un număr suficient de unităţi de cazare (de exemplu Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Natural GrădiÅŸtea Muncelului Cioclovina, Parcul Natural Comana), totuÅŸi în majoritatea cazurilor acest lucru este compensat de structurile de primire turistice cu funcÅ£iuni de cazare situate în localităţile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate (de exemplu Brăila pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Arad pentru Parcul Natural Lunca MureÅŸului, GalaÅ£i pentru Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, CălimăneÅŸti pentru Parcul NaÅ£ional Cozia etc.). ÃŽn cadrul acestei analize ar trebui luate în considerare ÅŸi unităţile certificate ecoturistic de către AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, majoritatea situate în interiorul sau în imediata apropiere a unor arii naturale protejate. ÃŽn prezent, sunt certificate un număr de 19 structuri de primire cu funcÅ£iuni de cazare, cu un număr de 406 locuri de cazare (Anexa nr. 5). Pentru parcurile situate în zona montană o importanţă aparte o au refugiile turistice ÅŸi locurile de campare amenajate, structuri deficitare în majoritatea acestor areale. Amenajarea de locuri de campare a devenit o prioritate în cadrul majorităţii parcurilor, deoarece această formă de cazare este adaptată unui număr destul de mare turiÅŸti români, iar lipsa unor astfel de spaÅ£ii organizate poate fi dăunătoare pentru mediul înconjurător. O altă formă de cazare de mare importanţă pentru zonele naturale, ce ar putea fi integrată în cadrul programelor ecoturistice o reprezintă cabanele de vânătoare*48) (137 la nivel naÅ£ional*49)). RNP a dezvoltat această reÅ£ea de cabane pentru susÅ£inerea turismului de vânătoare. Dintre acestea unele cabane au un nivel de confort ridicat, fiind utilizate pentru vizitele de protocol ÅŸi constituie un important potenÅ£ial pentru dezvoltarea ecoturismului. *48) OMT, Technical assistance for the elaboration of the ecotourism strategy of România (Final report), 2005 *49) http://www.rosilva.ro/articole/cabane p_1497.htm Infrastructura de vizitare ÅŸi informare are un rol important în promovarea obiectivelor de management ale ariei naturale protejate ÅŸi pentru conÅŸtientizarea de către publicul larg a măsurilor de conservare a speciilor/habitatelor naturale în contextul gestionării durabile a resurselor naturale. Un rol deosebit în cadrul infrastructurii de vizitare a parcurilor naÅ£ionale ÅŸi naturale îl au centrele de vizitare ÅŸi punctele de informare. ÃŽn general, o clădire care are rolul de centru de vizitare cuprinde spaÅ£ii expoziÅ£ionale, punct de informare turistică, sala de conferinÅ£e, birourile administraÅ£iei parcului ÅŸi spaÅ£ii de cazare. ÃŽn perioada 2007-2015, prin Programul OperaÅ£ional Mediu - Axa 4 "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecÅ£ia naturii", numeroase parcuri au construit sau au în curs de finalizare centre de vizitare sau puncte/centre de informare turistică. Conform datelor centralizate primite de la administraÅ£iile parcurilor (Anexa nr. 6), la nivelul anului 2018 ariile naturale protejate majore din România dispun de un număr de 29 de centre de vizitare ÅŸi 54 centre/puncte de informare, în creÅŸtere evidentă comparativ cu situaÅ£ia existentă în anul 2009 (14 centre de vizitare ÅŸi 31 centre/puncte de informare). Cu toate acestea, chiar dacă din punct de vedere cantitativ numărul acestora a crescut, în multe cazuri există probleme în exploatarea acestora, cauzate de lipsa de fonduri. ÃŽn privinÅ£a traseelor tematice/educative, dacă până în anul 2009, au fost realizate câteva astfel de trasee (18) prin intermediul unor proiecte Life Natura (Ceahlău, MunÅ£ii Rodnei, Balta Mică a Brăilei), GEF (Vânători NeamÅ£, MunÅ£ii Măcinului) sau proiecte finanÅ£ate prin FundaÅ£ia pentru Parteneriat (Buila VânturariÅ£a, Retezat), mai nou, beneficiind de fondurile POS Mediu, numărul acestora a crescut considerabil (75 trasee tematice/educative în cele 30 parcuri, la nivelul anului 2018). ÃŽn cadrul procesului de valorificare turistică a ariilor protejate un rol important îl joacă infrastructura specifică de acces (drumuri, poteci, trasee turistice amenajate). Accesul în interiorul parcului se poate realiza, în funcÅ£ie de configuraÅ£ia terenului cu variate mijloace, incluzând: mersul pe jos, vehicule private, bărci, vaporaÅŸe, biciclete, mijloace de transport pe cablu etc. După cum se poate observa din datele centralizate în Anexa nr. 7, în majoritatea parcurilor naÅ£ionale ÅŸi naturale din România au fost create reÅ£ele de trasee turistice, în mare parte omologate sau în curs de omologare. Astfel, în cele 30 arii naturale protejate majore există un număr de 350 de trasee turistice omologate, la care se adaugă 132 trasee neomologate. ÃŽn privinÅ£a stării acestora, un număr de 21 administraÅ£ii au declarat că traseele pe care le deÅ£in se află în stare bună sau foarte bună, existând doar cazuri izolate de deteriorări sau marcaje care necesită înlocuiri. Cele mai multe trasee sunt de drumeÅ£ie, dar au fost amenajate ÅŸi trasee cicloturistice sau trasee pe apă (în parcurile constituite în zone umede). ÃŽn majoritatea cazurilor, de administrarea traseelor turistice se ocupă Consiliile JudeÅ£ene, administraÅ£iile parcurilor sau serviciile publice de salvamont. ÃŽn anumite parcuri cu veche tradiÅ£ie în turism, s-au dezvoltat de-a lungul timpului ÅŸi diverse alte variante de acces în interiorul acestora, respectiv - mijloace de transport pe cablu (Parcul Natural Bucegi, Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei, Parcul Natural Apuseni), transport pe cale ferată îngustă (mocăniÅ£a de pe Valea Vaserului - Parcul Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului), transport cu bărci ÅŸi nave de diferite dimensiuni (RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării). ÃŽn cadrul ariilor naturale în care se doreÅŸte dezvoltarea ÅŸi promovarea unor activităţi precum observarea speciilor de animale s-a demarat construirea infrastructurii specifice (RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării, Parcul Natural Lunca MureÅŸului, Parcul Natural Vânători NeamÅ£, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Parcul NaÅ£ional Buila VânturariÅ£a, Parcul Natural VăcăreÅŸti etc.), dar totuÅŸi iniÅ£iativele în acest domeniu sunt încă în faza de pionierat. O evaluare cu privire la situaÅ£ia infrastructurii turistice din interiorul ÅŸi din vecinătatea ariilor protejate majore se poate face cu ajutorul documentaÅ£iei ce a stat la baza O.U.G. nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naÅ£ional SecÅ£iunea a VIII- a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări ÅŸi completări prin Legea nr. 190/2009, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. ÃŽn aceste condiÅ£ii, din cele 282 de localităţi aflate în interiorul sau în apropierea celor 30 de arii protejate mari, doar în 63 de localităţi nu sunt probleme legate de infrastructura turistică (Figura nr. 5.). Este vorba de localităţi situate în Delta Dunării ÅŸi în interiorul sau în apropierea unor parcuri uÅŸor accesibile, aflate pe traseul unor importante fluxuri turistice, cum ar fi: Parcul Natural Bucegi, Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului, Parcul Natural Apuseni, ÅŸi unde turismul este o activitate economică cu o veche tradiÅ£ie. De asemenea, într-o poziÅ£ie bună din acest punct de vedere este BucureÅŸtiul, pe teritoriul căruia se află Parcul Natural VăcăreÅŸti, dar încă acesta nu este perceput ca un obiectiv turistic de turiÅŸtii care vizitează oraÅŸul. ÃŽn alte cazuri, infrastructura turistică se concentrează în oraÅŸele ÅŸi staÅ£iunile importante existente în apropierea parcului, acestea constituind puncte de plecare pentru vizitarea acestuia (Brăila pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, GalaÅ£i pentru Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Arad pentru Parcul Natural Lunca MureÅŸului, Drobeta Turnu Severin pentru Parcul Natural PorÅ£ile de Fier ÅŸi pentru Geoparcul Platoul MehedinÅ£i, ReÅŸiÅ£a pentru Parcul NaÅ£ional Semenic - Cheile CaraÅŸului, PetroÅŸani pentru Parcul NaÅ£ional Defileul Jiului, CălimăneÅŸti-Căciulata pentru Parcul NaÅ£ional Cozia, Sângeorz Băi ÅŸi BorÅŸa pentru Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei etc.). Figura nr. 5. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 6. (a se vedea imaginea asociată) O altă componentă deosebit de importantă, care oferă indicii în legătură cu potenÅ£ialul de dezvoltare a turismului la nivelul localităţilor situate în interiorul ÅŸi în apropierea ariilor protejate majore, este infrastructura tehnică*50). Conform aceleiaÅŸi surse, din cele 282 de localităţi, doar 119 pot fi considerate fără probleme din punct de vedere al infrastructurii tehnice (Figura nr. 6.). *50) Conform definiÅ£iei din O.U.G. nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naÅ£ional SecÅ£iunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, prin Infrastructură tehnică se înÅ£elege infrastructura edilitară a localităţilor - ansamblul de construcÅ£ii, instalaÅ£ii tehnologice, echipamente funcÅ£ionale ÅŸi dotări specifice prin care sunt asigurate serviciile publice de gospodărie comunală. Principalele probleme în acest sens au fost identificate în cadrul unor localităţi izolate din RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării, Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural PorÅ£ile de Fier, Parcul NaÅ£ional Cheile Nerei-BeuÅŸniÅ£a, Geoparcul Platoul MehedinÅ£i, Parcul Natural Putna Vrancea, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul NaÅ£ional Domogled-Valea Cernei. 3.3. Programe ecoturistice ÃŽn România, programele de ecoturism au o istorie relativ recentă. Primele astfel de pachete turistice au fost create în jurul anului 2000, când au apărut o serie de iniÅ£iative în zona unor parcuri naÅ£ionale sau naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vânători NeamÅ£, Apuseni)*51). Remarcabil este proiectul Carnivore Mari din CarpaÅ£i, care a reuÅŸit să demareze programe de ecoturism axate pe atractivitatea populaÅ£iei de lupi, urÅŸi ÅŸi râşi din arealul de nord al Pietrei Craiului. Aceste programe ecoturistice cât ÅŸi dezvoltarea serviciilor ÅŸi infrastructurii aferente au reuÅŸit să crească în popularitate ÅŸi să fie recunoscute de către OMT ca fiind printre cele mai bune destinaÅ£ii de ecoturism din lume la nivelul anului 2002. *51) http://www.fpdl.ro/public/pdfs/ecoturism.pdf (Programul: Parteneriat pentru Dezvoltare Economică Locală, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a ecoturismului în zona localităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, CosteÅŸti, MăldăreÅŸti, Vaideeni, 2005) ÃŽn prezent, principalele zone din România în care se concentrează programele de ecoturism sunt: - RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării ÅŸi Dobrogea (observarea păsărilor, plimbări cu barca); – Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului ÅŸi împrejurimile acestuia (programe bazate în special pe observarea carnivorelor mari (lup, urs, râs), dar ÅŸi a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeÅ£ii montane etc.); – Parcul Natural MunÅ£ii Apuseni (speoturism, drumeÅ£ii tematice, programe culturale, schi de tură, turism ecvestru, cicloturism etc.); – alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc naÅ£ional sau natural: Parcul NaÅ£ional Retezat - Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului, Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului, Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei, Parcul NaÅ£ional Călimani, Parcul Natural Lunca MureÅŸului, Parcul Natural Vânători NeamÅ£, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeÅ£ie tematică, schi de tură, observarea florei ÅŸi faunei, programe culturale, expediÅ£ii cu canoe etc.; – Transilvania - zona Târnava Mare (descoperirea culturii săseÅŸti ÅŸi secuieÅŸti, călărie, drumeÅ£ii tematice etc.); – MaramureÅŸ (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea ocupaÅ£iilor ÅŸi a arhitecturii tradiÅ£ionale etc.); – Bucovina (programele de observare a naturii, drumeÅ£ii tematice combinate cu turismul cultural ÅŸi cu turismul monahal). Programele de ecoturism din România sunt oferite spre vânzare prin intermediul unor tur-operatori locali, care colaborează de regulă cu tur-operatori din străinătate. Se remarcă câţiva operatori promovaÅ£i de către AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, dintre care unii comercializează programe ecoturistice certificate: ● MY ROMÂNIA - oferă tururi culturale ÅŸi de drumeÅ£ie în Transilvania, MaramureÅŸ ÅŸi Bucovina; ● CARPATHIAN NATURE TOURS - oferă programe de observare de animale sălbatice; ● INTERPARES - oferă programe de drumeÅ£ie în FăgăraÅŸ ÅŸi Piatra Craiului; ● TIOC NATURE & STUDY TRAVEL - oferă programe de canoe în Delta Dunării; ● PHOTOTOUR - oferă ateliere de fotografie ÅŸi fototururi; ● NOROC ROMÂNIA - oferă programe de mountain-bike); ● WANDERLUST TOUR (oferă circuite culturale ÅŸi în natură în zona săsească); ● TYMES TOURS (oferă circuite culturale ÅŸi în natură în Banat, Transilvania ÅŸi Delta Dunării); ● OUTDOOR EXPERIENCE (oferă activităţi în aer liber bazate pe natură); ● ABSOLUTE CARPATHIAN (oferă tururi personalizate cu accent pe faună sălbatică, paragliding, căţărare ÅŸi alpinism); ● ACTIVE TRAVEL (oferă tururi personalizate pentru grupuri mici ÅŸi pachete de vacanţă de la turism general până la observaÅ£ii de wildlife în Transilvania); ● CARPAT BIKE (oferă programe de cicloturism ÅŸi mountain bike); ● APUSENI EXPERIENCE (oferă programe turistice standard ÅŸi personalizate incluzând drumeÅ£ie, speologie, cicloturism, fotografie ÅŸi observaÅ£ii de floră); ● DISCOVEROMANIA (oferă programe de descoperirea naturii ÅŸi a culturii tradiÅ£ionale); ● EXPLORE ROMÂNIA (oferă programe active ÅŸi circuite culturale în diferite părÅ£i ale ţării); ● DELTA TRAVEL (oferă programe de birdwatching în Delta Dunării).*52) *52) https://www.asociatiaaer.ro/membri-si-parteneri/ O serie de administraÅ£ii de parc depun eforturi serioase pentru realizarea ÅŸi comercializarea unor programe turistice bazate pe natură. ÃŽn acest sens, câteva exemple reprezentative sunt: > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Călimani a întocmit o serie de programe ecoturistice*53): *53) http://www.calimani.ro ● programe călare cu însoÅ£itor (de 1, 2, 3 zile): - "Călare prin munÅ£i spre 12 Apostoli" – "Călare spre Pietrele RoÅŸii" – "Călare pe creasta vulcanică din MunÅ£ii Călimani" ● excursii cu ghid însoÅ£itor; ● Junior Ranger (tabără ecologică adresată copiilor între 10-18 ani); ● Foto Safari. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cheile Bicazului-HăşmaÅŸ oferă o serie de programe ecoturistice, respectiv observarea caprelor negre, vizită la stână, tururi de drumeÅ£ie, tururi de escaladă, plimbări cu barca, ture de echitaÅ£ie în stil nomad (ture de o zi sau de mai multe zile), competiÅ£ii sportive de tip outdoor, cum ar fi: Off Road Triathlon Lacu RoÅŸu, Concursul de schi Retro din Lacu RoÅŸu, Carpathian Gladiator-Lacu RoÅŸu ÅŸi Tura de performanţă "Eross Zsolt"*54); *54) InformaÅ£ii oferite de AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ > AdministraÅ£ia Parcului Natural Comana oferă tururi ghidate pentru prezentarea parcului, plimbări cu barca în Delta Neajlovului, programe de birdwaching sau închirieri de biciclete. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cozia realizează câteva programe ecoturistice: excursii cu ghid de 1, 2 ÅŸi 3 zile, observaÅ£ii de faună pe trasee sau în puncte speciale de observare, programe de fotografiere a animalelor sălbatice ÅŸi a habitatelor acestora. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului propune o serie de excursii călare ÅŸi drumeÅ£ie cu ghid pe traseele marcate în cadrul parcului. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Domogled Valea Cernei, în parteneriat cu Hotelul Ferdinand din Băile Herculane, oferă excursii cu ghid pe 7 trasee turistice din parc, prin parcurgerea cărora se pot vizita cele mai importante obiective. > AdministraÅ£ia Parcului Natural Lunca MureÅŸului promovează o serie de 8 programe ecoturistice, cu durate de 1 sau 3 zile*55): *55) http://www.luncamuresului.ro/ – "Ecotur în Parcul Natural Lunca MureÅŸului ÅŸi RezervaÅ£ia Naturală Runcu GroÅŸi" – "Excursie în canoe ÅŸi retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca MureÅŸului" – "Admirarea peisajului de luncă ÅŸi a insulelor de pe MureÅŸ din canoe sau caiac" – "Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin" – "Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator" – "Admirarea pădurii de luncă ÅŸi vizitarea unor puncte arheologice ÅŸi/sau religioase cu bicicleta" – "Admirarea pădurii de luncă ÅŸi vizitarea unor puncte arheologice ÅŸi minunăţii ale naturii pe jos" – "Vizitarea zonei RezervaÅ£iei Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi" Programele includ plimbări cu bicicleta, cu canoe, urmărirea păsărilor ÅŸi mamiferelor din observatoare, vizitarea unor obiective culturale (puncte arheologice, mânăstiri), admirarea pădurii de luncă, vizitarea unui sălaÅŸ. Cazarea se face în cadrul centrului de vizitare Ceala. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Semenic - Cheile CaraÅŸului asigură ghid turistic pentru vizitarea traseului subteran al PeÅŸterii Comarnic, pentru parcurgerea celor 9 trasee turistice din cadrul parcului, pentru parcurgerea traseului ecoturistic Izvoarele Nerei ÅŸi pentru observaÅ£ii faunistice, floristice ÅŸi de geomorgologie. De asemenea, organizează contra-cost tabere. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Buila VânturariÅ£a este în curs de diversificare a ofertei de servicii ÅŸi programe turistice. Oferă ghid turistic specializat - informaÅ£ii despre parc, vizitarea obiectivelor turistice cultural-istorice din parc ÅŸi din preajma acestuia, cunoaÅŸterea tradiÅ£iilor ÅŸi obiceiurilor locale, observaÅ£ii ale florei ÅŸi faunei din parc, ture montane pe trasee dificile, ture de iarnă. Există un program turistic "PorÅ£ile Parcului NaÅ£ional Buila-VanturariÅ£a: natură ÅŸi spiritualitate", program promovat printr-o agenÅ£ie locală de turism (Eco Natur Travel), iar încă din 2007 este realizat un program educativ adresat elevilor: "Ranger Junior al Parcului NaÅ£ional Buila- VanturariÅ£a". > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Retezat, în parteneriat cu AsociaÅ£ia de Turism Retezat, oferă următoarele categorii de programe turistice: ture cu ghid pe traseele montane, ture pe traseele de bicicletă din interiorul/apropierea parcului, vizite la principalele atracÅ£ii din zonă. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Ceahlău organizează tururi (cu maxim 10 persoane) în rezervaÅ£iile ÅŸtiinÅ£ifice OcolaÅŸu Mare ÅŸi PoliÅ£ele cu Crini. ÃŽn cadrul acestor programe sunt oferite explicaÅ£ii privind patrimoniul natural ÅŸi cultural al parcului ÅŸi al zonei adiacente acestuia. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a a elaborat un program turistic de 7 zile intitulat "La pas prin Parcul NaÅ£ional Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a", dar nu este aplicabil din mai multe motive: lipsa unor ghizi turistici autorizaÅ£i în cadrul parcului, locuri de cazare puÅ£ine, starea precară a infrastructurii rutiere. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Defileul Jiului realizează anumite programe ce vizează: prezentarea Centrului de vizitare BumbeÅŸti Jiu, drumeÅ£ii pe cele două trasee tematice, vizitarea conacelor din Plaiul BumbeÅŸti, vizitarea Mănăstirii Lainici ÅŸi a schiturilor Locurele ÅŸi Pustnicul, realizarea unor trasee în Pasul Vâlcan. > AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei organizează o serie de programe ecoturistice, respectiv drumeÅ£ii de 1-3 zile, cu ghid, pe diferite trasee turistice din interiorul parcului, plimbări cu trăsura sau cu sania pe traseul Valea Vinului - Rodna, plimbări călare în localitatea Valea Vinului ÅŸi la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca. > AdministraÅ£ia Parcului Natural PorÅ£ile de Fier pune la dispoziÅ£ie servicii de ghid turistic pentru un număr de 10 trasee turistice. Se pot desfăşura diverse programe turistice, mai simple, de o zi pentru parcurgerea unui singur traseu, sau mai complexe, pe durata mai multor zile, pentru parcurgerea unui traseu mai lung sau a mai multor trasee. Pot fi organizate programe combinate auto ÅŸi naval sau auto ÅŸi drumeÅ£ie, trasee ce oferă ÅŸi posibilitatea vizitării unor obiective antropice din zonă (Complexul Hidroenergetic ÅŸi de NavigaÅ£ie "PorÅ£ile de Fier", Mănăstirea VodiÅ£a, Mănăstirea Sf. Ana, Catedrala romano-catolică din OrÅŸova, Muzeul parohial EÅŸelniÅ£a, Mănăstirea Mraconia etc.). De asemenea, pot fi parcurse traseele tematice educative: Balta Nera-Ostrov Moldova Nouă, Traseul morilor de apa Valea SicheviÅ£a*56). *56) http://www.pnportiledefier.ro/progr_turistice.html > AdministraÅ£ia Parcului Natural Vânători-NeamÅ£ oferă o serie de programe turistice concentrate pe obiectivele culturale ÅŸi naturale existente pe raza parcului: - "Bison safari" - observarea zimbrilor aflaÅ£i în libertate; – "DrumeÅ£ii culturale, trasee ecumenice"; – ObservaÅ£ii zimbri - observarea zimbrilor aflaÅ£i în semilibertate, în Å£arcul de aclimatizare din zona Centrului de Vizitare al Parcului Natural Vânători NeamÅ£. > AdministraÅ£ia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei oferă vizitatorilor parcului plimbări pe Dunăre cu ÅŸalupa administraÅ£iei parcului, plimbări cu barca pe lacurile ÅŸi iezerele din interiorul insulelor, plimbări cu atelaje hidro până la observatoarele amplasate în interiorul parcului. > AdministraÅ£ia Parcului Natural Bucegi oferă tururi ghidate de drumeÅ£ie pe traseele turistice din parc ÅŸi programe de observare de animale sălbatice, în colaborare cu gestionarii fondurilor cinegetice. > Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului oferă programe turistice în cadrul evenimentelor pe care le organizează (Săptămâna Europeană a Geoparcurilor, Zilele Geoparcului, Festivalul Dinozaurilor, Ziua Vulcanilor). De asemenea, în parteneriat cu AsociaÅ£ia Drag de HaÅ£eg, Geomedia ÅŸi Centrul de Resurse pentru AcÅ£iune Locală, oferă tururi ghidate pe traseele*57): *57) www.dragdehateg.org – Istorie ÅŸi legende (HaÅ£eg - PeÅŸteana - Sarmizegetusa - Ostrov - Râu de Mori - Suseni - ColÅ£); – Drumul Vulcanilor (HaÅ£eg - General Berthelot - DensuÅŸ - Åžtei- Răchitova); – Valea Dinozaurilor (HaÅ£eg - Sîntămăria Orlea - Sînpetru - SibiÅŸel - Ohaba SibiÅŸel); – Natură ÅŸi TradiÅ£ie (HaÅ£eg - Sîntămăria Orlea - SălaÅŸu de Sus - PeÅŸtera - MălăieÅŸti - NucÅŸoara). > Programe turistice disponibile pe teritoriul Parcului Natural Putna-Vrancea: - Wildlife Watching - ("O săptămână în Å¢ara Ursului"; "Un weekend împreună cu urÅŸii"; "Fluturi, păsări ÅŸi flori"); – Aventură - ("Tehnici de supravieÅ£uire în CarpaÅ£ii Sălbatici"); – Cultură - ("ViaÅ£a tradiÅ£ională din CarpaÅ£i: Păstoritul"). > AdministraÅ£ia RezervaÅ£iei Biosferei Delta Dunării nu organizează programe turistice, dar sunt numeroÅŸi operatori turistici care organizează tururi cu caracter ecoturistic în Delta Dunării. Un exemplu în acest sens îl constituie Centrul de Ecoturism Rowmania din CriÅŸan, care oferă vizitatorilor trasee de turism lent (de 1, 2, 3 sau 4 zile), cu ghidare ÅŸi interpretare. Pentru tururile pe canale, sunt folosite canotci-ambarcaÅ£iuni tradiÅ£ionale din lemn, confecÅ£ionate local. 3.4. CirculaÅ£ia turistică Ariile naturale protejate din România au reprezentat o motivaÅ£ie importantă de călătorie pentru numeroÅŸi turiÅŸti rezidenÅ£i ÅŸi străini, cu precădere din ţările central europene. ÃŽn prezent, deoarece nu există un sistem de taxare a turiÅŸtilor la intrarea în cadrul parcurilor (cu anumite excepÅ£ii), nu există o evidenţă a numărului de vizitatori, acesta putând fi doar estimat. Conform estimărilor făcute, aceste areale atrag în prezent aproape 3.000.000 de vizitatori (Anexa nr. 9). Dintre acestea se remarcă Parcul NaÅ£ional Cheile Bicazului HăşmaÅŸ ÅŸi Parcul Natural Apuseni (cu câte 500.000 vizitatori), Parcurile Naturale Bucegi (350.000) ÅŸi Vânători NeamÅ£ (300.000), Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului (175.000), Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului (128.000), Parcul Natural GrădiÅŸtea Muncelului Cioclovina ÅŸi Parcul NaÅ£ional Cozia (câte 100.000) ÅŸi RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării (86.585) etc. Conform acÅ£iunilor de monitorizare ÅŸi înregistrare a vizitatorilor realizate de ariile protejate majore din România, se constată următoarele: ● RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării Conform AdministraÅ£iei RezervaÅ£iei Biosferei Delta Dunării*58): *58) informaÅ£iilor primite de la AdministraÅ£ia RezervaÅ£iei Biosferei Delta Dunării (2018) – 48.372 vizitatori în primele 8 luni ale anului 2018, din care 77,9% au fost turiÅŸti români; – 86.585 vizitatori în anul 2017, cu 17,5% mai mulÅ£i decât în anul 2016; – un număr de 7.852 vizitatori, dintre care 6.264 români ÅŸi 1.588 străini au solicitat informaÅ£ii în centrele de informare ale ARBDD (în anul 2017). Conform Institutului NaÅ£ional de Statistică (pentru anul 2017)*59) *59) Date extrase de la Institutul NaÅ£ional de Statistică - baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro) – 100.423 de turiÅŸti cazaÅ£i la nivelul anului 2017 (inclusiv în municipiul Tulcea), dintre care 76% sunt turiÅŸti români; – durata medie a sejurului este de 2,1 zile. ● Parcul NaÅ£ional Retezat*60) *60) date oferite de AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Retezat (2015 ÅŸi 2018); USAID, AER, Green Cross România, Strategie pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului NaÅ£ional Retezat, 2009 – aproximativ 11.000 de vizitatori (2017); – aproximativ 20% din vizitatori sunt străini, marea majoritate provenind din Ungaria ÅŸi Republica Cehă; – 50% stau în medie 4 nopÅ£i în parc, iar 50% sunt vizitatori de o zi; – 3 din 4 vizitatori sunt tineri cu vârstele cuprinse între 18 ÅŸi 35 ani; – peste 50% dintre vizitatori nu folosesc nici una dintre facilităţile de cazare comerciale (folosesc propriile corturi), astfel impactul economic este în momentul de faţă extrem de mic; – cea mai des folosită intrare în parc a fost Cârnic - 70% dintre vizitatori; – vizitatorii vin în special pentru: drumeÅ£ii, natură, alpinism, picnic. ● Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei*61) *61) date oferite de AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei (2015 ÅŸi 2018); AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, Strategia de management a vizitatorilor în Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei, 2009 – 29.690 vizitatori (2017); – 80% din vizitatori pătrund pe teritoriul parcului prin partea nordică, iar o proporÅ£ie mult mai redusă (20%) prin partea de sud. Acest lucru este datorat existenÅ£ei unor căi de acces cu fluxuri mari de circulaÅ£ie rutieră, apropierii faţă de punctele de acces în parc ÅŸi existenÅ£ei unei staÅ£iuni turistice de interes local. – turiÅŸtii provin în principal din judeÅ£ele limitrofe: BistriÅ£a-Năsăud, MaramureÅŸ, Suceava, Cluj, precum ÅŸi municipiul BucureÅŸti ÅŸi alte judeÅ£e mai îndepărtate (IaÅŸi, BotoÅŸani, GalaÅ£i, NeamÅ£, ConstanÅ£a). – 60% au sosit pentru drumeÅ£ie (în special partea centrală a zonei parcului), 33% se află într-o vizită ocazională în zonă, iar 7% vin în vizită la rude ÅŸi includ în această excursie o drumeÅ£ie sau o ieÅŸire scurtă în parc (sau în zona învecinată); – frecvenÅ£a cea mai mare o au grupurile de 2-3 persoane, dar un procent semnificativ aparÅ£ine grupurilor formate din 4-5 persoane (în special pentru cei sosiÅ£i pentru drumeÅ£ii mai lungi ÅŸi picnic sau grătar de week-end). ● Parcul NaÅ£ional Călimani*62) *62) date oferite de AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Călimani; RNP Romsilva - AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Călimani RA, Planul de management revizuit al Parcului NaÅ£ional Călimani, pag. 81-82 – circa 13.500 vizitatori anual; – principalele categorii de vizitatori: turiÅŸti montani; cercetători, elevi, studenÅ£i în grupuri organizate; practicanÅ£i de turism ecvestru, grupuri organizate în scop turistic provenite din staÅ£iunea Vatra Dornei ÅŸi din circuitul cultural istoric al Bucovinei de Nord, practicanÅ£i de mountain-bike, localnici, culegători. – majoritatea turiÅŸtilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei - Gura Haitii - Călimani, ÅŸi pe drumul de pe Valea LomaÅŸului dinspre TopliÅ£a. – principalele obiective vizate sunt "12 Apostoli", "Lacul Iezer", creasta calderei vulcanice a MunÅ£ilor Călimani. ● Parcul NaÅ£ional Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a*63) *63) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a (2015 ÅŸi 2018) – numărul de vizitatori a crescut constant, de la aproximativ 8.000 de vizitatori/an în perioada 2011-2013, la aproximativ 25.000 de vizitatori în 2014 ÅŸi la circa 70.000 vizitatori în anul 2017. CreÅŸterea semnificativă din ultimii ani se datorează promovării Cascadei Bigăr, drept cea mai frumoasă cascadă din lume într-un clasament realizat de "The World Geography"; – 75% din vizitatori sunt români; 10% sunt turiÅŸti germani; 8% cehi; 5% sârbi; 2% alte naÅ£ionalităţi; – activităţi practicate: opriri de scurtă durată la cascada Bigăr, speoturism, rafting, ciclism, drumeÅ£ie, escaladă, vizite culturale de scurtă durată la mănăstirile Slatina Nera ÅŸi Calugăra, călătorii cu trenul până la Anina. ● Parcul NaÅ£ional Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ*64) *64) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ – există două categorii de vizitatori: vizitatori de tranzit, al căror număr se poate estima la aproximativ 475.000-500.000 vizitatori anual ÅŸi vizitatori care stau în zonă 1-3 zile, de regulă la sfârÅŸit de săptămână (circa 18.000 în anul 2017). ● Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului*65) *65) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Piatra Craiului (2015 ÅŸi 2018), RNP Romsilva - AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Piatra Craiului RA, Planul de management al Parcului NaÅ£ional Piatra Craiului, pag. 114-116 (http://www.pcrai.ro//files/Plan_site.pdf) – aproximativ 128.000 de vizitatori anual (2017); – circa 4-10% turiÅŸti străini (procentul a crescut în ultimii ani); – principalele motive ale călătoriei sunt legate de unicitatea reliefului ÅŸi naturii; – circa 48% sunt tineri cu vârstă cuprinsă între 18-29 ani, 45% au între 30-49 ani, 6% au sub 18 ani. – 25% din turiÅŸti stau o zi sau mai puÅ£in, 40% între două ÅŸi trei zile, 25% stau între patru zile ÅŸi o săptămâna ÅŸi numai 10% din turiÅŸti stau mai mult de o săptămână. – 64% din turiÅŸti folosesc camparea la cort, 20% folosesc pensiunile din comunităţile locale, iar restul de 27% înnoptează la cabanele montane ÅŸi refugiile alpine. DeÅŸi numărul pensiunilor din localităţile adiacente parcului a crescut la câteva sute, se apreciază că mai mult de 60% din clienÅ£ii acestora nu întreprind excursii în parc, mulÅ£umindu-se să se odihnească, să admire peisajele rurale ÅŸi montane ÅŸi să experimenteze gastronomia ÅŸi obiceiurile tradiÅ£ionale. – 65% din vizitatorii parcului menÅ£ionează zona de creastă ca fiind destinaÅ£ia principală a vizitei. ● Parcul NaÅ£ional Cozia*66) *66) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Cozia (2015 ÅŸi 2018) – 100.000 de vizitatori anual (2017); – o uÅŸoară creÅŸterea a numărului vizitatorilor în perioada 2009-2016, numărul acestora fiind de aproximativ 80-90.000; – structura vizitatorilor: 80% români ÅŸi 20% străini; – distribuÅ£ia pe puncte de intrare în parc ÅŸi trasee: 60% pe cele 3 trasee tematice amenajate ÅŸi 40% pe celelalte trasee turistice; – principalele motive ale vizitei sunt: excursii, vizitarea mănăstirilor, picnic, fotografiere, scurte plimbări; – o parte dintre vizitatorii care frecventează în general locurile mai accesibile de la intrările în parc sunt sosiÅ£i în zonă pentru tratament balnear în staÅ£iunea CălimăneÅŸti - Căciulata. ● Parcul NaÅ£ional Domogled - Valea Cernei*67) *67) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Domogled - Valea Cernei (2015 ÅŸi 2018) – aproximativ 15.000 de turiÅŸti (2017), însă numărul acestora poate fi mult mai mare; – majoritatea vin în parc pentru recreere (38%), drumeÅ£ie (24%) ÅŸi tratamente balneare la izvoarele termale (23%). Pe suprafaÅ£a parcului naÅ£ional, tratamentele balneare pot fi desfăşurate în zona 7 Izvoare, în bazine situate în aer liber. – 30% dintre turiÅŸtii intervievaÅ£i au ca obiectiv principal staÅ£iunea Băile Herculane dar, pe durata ÅŸederii lor în zonă parcurg ÅŸi câteva trasee turistice, iar 12% dintre cei intervievaÅ£i au spus că Parcul NaÅ£ional Domogled - Valea Cernei este singura lor destinaÅ£ie; – majoritatea vin din judeÅ£ele din zonă. ● Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului*68) *68) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului (2015 ÅŸi 2018); AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, Strategia de management a vizitatorilor în Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului, 2009 – aproximativ 14.000 vizitatori (2017); – majoritatea români din oraÅŸele din apropiere (GalaÅ£i, Brăila, Tulcea, ConstanÅ£a), dar ÅŸi din BucureÅŸti, IaÅŸi, BraÅŸov, TimiÅŸoara etc., dar ÅŸi din străinătate, din Germania, FranÅ£a, Austria, Olanda etc. – durata medie a sejurului este de o zi - impact economic minim asupra comunităţilor locale; – principalele grupe de vizitatori: localnici din localităţile din apropierea parcului (pentru picnic), bird-watcheri, drumeÅ£i în grupuri mici (2-10 persoane), utilizatori de ATV-uri, grupuri organizate de 20-40 persoane care solicită ghid din partea administraÅ£iei parcului, cicloturiÅŸti, căţărători, familii cu rulote ÅŸi autoturisme personale. ● Parcul NaÅ£ional Buila VânturariÅ£a*69) *69) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Buila VânturariÅ£a – 3.300 vizitatori în primele 8 luni din 2018; – în ultimii trei ani analizaÅ£i tendinÅ£a a fost una pozitivă: 1000 vizitatori în anul 2015, 2.284 vizitatori în 2016 ÅŸi 3.800 vizitatori în anul 2017. ● Parcul NaÅ£ional Defileul Jiului*70) *70) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Defileul Jiului (2018) – 103 turiÅŸti ÅŸi 834 vizitatori din cadrul ÅŸcolilor cu care parcul are încheiate protocoale (2017). ● Parcul NaÅ£ional Semenic - Cheile CaraÅŸului*71) *71) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Semenic - Cheile CaraÅŸului (2018) – 7.095 vizitatori în anul 2017. ● Parcul NaÅ£ional Ceahlău*72) *72) InformaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Ceahlău (2015 ÅŸi 2018) – 36.412 vizitatori în anul 2017, cu 2,7% mai puÅ£ini decât în anul 2016. Se estimează că numărul de intrări în parc este cu aproximativ 15% mai mare deoarece, conform Regulamentului parcului, persoanele care sunt în sejur mai multe zile în localităţile din jurul parcului achită taxa de vizitare o singură dată chiar dacă în intervalul de ÅŸedere ei intră în parc de mai multe ori. ÃŽn acelaÅŸi timp în cei 15% mai pot fi incluÅŸi ÅŸi cei care intră clandestin în parc ocolind porÅ£ile de intrare. – Majoritatea turiÅŸtilor străini provin din statele membre ale Uniunii Europene ÅŸi Republica Moldova. – afluxul cel mai mare de vizitatori a fost în lunile iunie-septembrie când s-au înregistrat 28.933 vizitatori (aproape 80% din totalul anual). – 24.777 vizitatori (68,0% din total) au intrat în parc pe la Durău; 8.042 vizitatori (22,1% din total) pe la Izvorul Muntelui ÅŸi 3.593 vizitatori (9,9%) pe la confluenÅ£a Bistrelor (comuna Bicazu Ardelean, sat Telec). – Pe teritoriul Parcului cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de drumeÅ£ii, ascensiuni montane, precum ÅŸi activităţi specifice de camping. ● Parcul Natural Bucegi*73) *73) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Bucegi (2015 ÅŸi 2018) – peste 350.000 de vizitatori în anul 2017; – cei mai mulÅ£i vizitatori vin în week-end-uri, în perioadele de sărbători ÅŸi vara în perioada de vacanÅ£e ÅŸi concedii. ● Parcul Natural PorÅ£ile de Fier*74) *74) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural PorÅ£ile de Fier (2015 ÅŸi 2018) – circa 65.530 vizitatori în 2017, majoritatea fiind monitorizaÅ£i la PeÅŸtera Veteranii (52.112). – în mare parte turiÅŸti români (95%); – interesul este din ce în ce mai mare pentru zonă, numărul de vizitatori a crescut constant în ultimii ani (16.000 persoane în 2011; 26.000 în 2012; 27.000 în 2013; 29.000 în 2014) – activităţile recreative principale: pescuitul, plimbările cu ambarcaÅ£iuni pe fluviul Dunărea, drumeÅ£ii pe diverse trasee amenajate sau nu; ● Parcul Natural Apuseni*75) *75) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Apuseni – aproximativ 500.000 vizitatori pe an; – dintre principalele motive ale vizitei se remarcă relieful spectaculos, traseele montane deosebite, frumuseÅ£ea peisajelor ÅŸi peÅŸterile; – majoritatea sunt de naÅ£ionalitate română, dar sunt ÅŸi un număr consistent de străini (maghiari, polonezi, slovaci, cehi, francezi etc.). ● Parcul Natural Balta Mică a Brăilei*76) *76) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (2018) – 1.200 vizitatori în anul 2017. ● Parcul Natural Vânători NeamÅ£*77) *77) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Vânători NeamÅ£; RNP-ROMSILVA AdministraÅ£ia Parcului Natural Vânători NeamÅ£ R.A., Plan de management - Parcul Natural Vânători NeamÅ£ – 300.000 de vizitatori (2017); – 90% turiÅŸti români (din Moldova - 42%, Muntenia - 36%, Ardeal - 22%) ÅŸi 10% turiÅŸti străini (Europa Centrală - 34%, Europa de Sud - 42%, Europa de Est ÅŸi spaÅ£iul ex-sovietic - 24%); – cele mai vizitate obiective turistice: mănăstirile, Cetatea NeamÅ£ului (aprox. 100.000 vizitatori/an), Casa memorială Ion Creangă (aprox. 70.000 vizitatori/an), Grădina zoologică DragoÅŸ Vodă ÅŸi Centrul de Vizitare al Parcului (aproximativ 60.000 vizitatori). ● Parcul Natural Putna Vrancea*78) *78) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Putna Vrancea (2018) – 21.887 de vizitatori în 2017 (7.234 vizitatori la rezervaÅ£ia naturală TiÅŸiÅ£a ÅŸi 14.653 vizitatori la rezervaÅ£ia naturală Cascada Putnei); – Numărul de vizitatori a crescut constant în ultimii ani: 9.973 vizitatori în 2014, 15.471 vizitatori în 2015, 20.297 vizitatori în 2016); – majoritatea fiind români, dar au început să viziteze zona ÅŸi turiÅŸti străini; – afluxul maxim de turiÅŸti se înregistrează vara ÅŸi cu ocazia sărbătorilor pascale. ● Parcul Natural Lunca MureÅŸului*79) *79) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Lunca MureÅŸului (2015) – circa 38.000 vizitatori/an (2014); – dintre aceÅŸtia, 2.895 persoane au solicitat servicii din partea AdministraÅ£iei Parcului Natural Lunca MureÅŸului (1.980 persoane au participat la programe de educaÅ£ie ecologică; 627 persoane au solicitat cazare; 241 persoane au închiriat canoe; 47 persoane au închiriat biciclete). ● Parcul Natural GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina*80) *80) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina – circa 100.000 vizitatori (2017), majoritatea venind pentru cetatea dacică Sarmisegetusa Regia, principalul obiectiv turistic pe teritoriul parcului. ● Parcul Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului*81) *81) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului (2015 ÅŸi 2018) – circa 46.000 de vizitatori (2017); – predomină turiÅŸtii români, urmaÅ£i de germani, maghiari, polonezi, cehi ÅŸi francezi; – principalul punct de acces este Valea Vaserului, iar principala atracÅ£ie este MocăniÅ£a. ● Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior*82) *82) informaÅ£ii primite de la AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului GalaÅ£i; http://www.luncaprutului.ro/activităţi-recreaÅ£ionale/ – din cauza faptului că parcul nu are încă o structură de administrare, nu se poate face o estimare a numărului de vizitatori; – principalele categorii: cei care doresc să viziteze zone naturale ÅŸi arii naturale protejate din Lunca Joasă a Prutului Inferior, turiÅŸti care preferă pescuitul sportiv, cei ce doresc să facă plimbări în week-end în natură ÅŸi cei care vor să dobândească noi cunoÅŸtinÅ£e despre floră ÅŸi faună. – circulaÅ£ia turistică în zonă se desfăşoară în special în sezonul de vară. ● Parcul Natural Defileul MureÅŸului Superior*83) *83) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Defileul MureÅŸului Superior – circa 2.500 de vizitatori (2014); ● Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului*84) *84) InformaÅ£ii primite de Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului – circa 170.000 de vizitatori (2014); – se remarcă următoarele categorii: turistul în tranzit care vizitează principalele obiective din zonă - ex: Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Biserica DensuÅŸ etc. (circa 120.000 persoane în 2014, tendinÅ£a este de creÅŸtere accelerată); turistul care înnoptează cel puÅ£in o dată pe teritoriul Geoparcului (circa 55.000 persoane în 2014); turistul care înnoptează în geoparc ÅŸi care vizitează cel puÅ£in unul dintre obiectivele specifice ale geoparcului - georute, puncte de vizitare ÅŸi interpretare (circa 30.000 persoane în 2014). ● Geoparcul Platoul MehedinÅ£i*85) *85) InformaÅ£ii primite de Geoparcul Platoul MehedinÅ£i (2018) – 5.850 vizitatori în anul 2017, din care 1.800 din judeÅ£ul MehedinÅ£i, 3.700 din alte judeÅ£e, 350 turiÅŸti străini, în special nemÅ£i. ● Parcul Natural Comana*86) *86) informaÅ£ii primite de la AdministraÅ£ia Parcului Natural Comana (2015 ÅŸi 2018) – aproximativ 40.000 vizitatori (2017), dintre care mai mult de 90% provin din BucureÅŸti; – principalul punct de acces îl reprezintă intersecÅ£ia DJ 411 - DJ 412A, unde se găseÅŸte pavilionul de informare al parcului. ● Parcul Natural VăcăreÅŸti*87) *87) http://parcnaturalvacaresti.ro/activităţi – circa 50 de grupuri de diferite vârste, aproximativ 1500 vizitatori au primit tururi ghidate din partea administraÅ£iei parcului în anul 2017. DeÅŸi numărul estimat de vizitatori în cadrul parcurilor naturale ÅŸi naÅ£ionale este destul de mare, totuÅŸi trebuie avut în vedere faptul că doar o mică parte din aceÅŸtia au ca motivaÅ£ie practicarea ecoturismului. Chiar dacă infrastructura de vizitare a fost uÅŸor îmbunătăţită în ultimii ani, prin proiectele derulate în perioada 2007-2013, iar numărul de programe ecoturistice s-a înmulÅ£it, cu toate acestea volumul turistic generat de acest segment este încă sub potenÅ£ialul enorm pe care îl are în România. Este important de subliniat că folosind un management ÅŸi infrastructura potrivită, majoritatea ariilor naturale protejate ar putea primi mai mulÅ£i vizitatori fără impact asupra mediului. Acest lucru ar permite să se genereze mai multe venituri din turism pentru comunităţile locale ÅŸi să crească gradul de acceptare al ariilor naturale protejate. AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, cea mai importantă asociaÅ£ie din domeniul ecoturismului, ai cărei membrii organizează programe cu specific în zone naturale ÅŸi în arii naturale protejate, apreciază că numărul de turiÅŸti atraÅŸi exclusiv de membrii săi (date centralizate de la un număr de 17 tur-operatori ÅŸi 5 pensiuni turistice) s-a ridicat la 34 068, generând un număr de 104 676 de înnoptări la nivelul anului 2017. Numărul de turiÅŸti cazaÅ£i în structurile de primire turistice cu funcÅ£iuni de cazare ale membrilor AER (date de la un număr de 5 pensiuni), în anul 2017, a fost de aproximativ 17.245, iar durata medie a sejurului a fost de 2,78 zile/turist. AceÅŸtia au venit pe cont propriu, având nevoie doar de servicii de cazare. Marea majoritate a turiÅŸtilor cazaÅ£i au provenit din România (85,90%), Germania (4,31%), SUA (1,51%), Marea Britanie (1,46%), FranÅ£a (1,09%) etc. Numărul de turiÅŸti care au participat la programele organizate oferite de membrii AER (date de la un număr de 17 turoperatori), în anul 2017, s-a ridicat la 16.823, iar durata medie a unui astfel de tur a fost 3,37 zile. Majoritatea turiÅŸtilor participanÅ£i la aceste programe au provenit din România (56,30%), Germania (7,21%), Marea Britanie (5,49%), ElveÅ£ia (3,79%), Belgia (3,54%), Bulgaria (3,16%) etc. 3.5. IniÅ£iative pentru dezvoltarea ecoturismului în România 3.5.1. IniÅ£iative la nivel naÅ£ional A. DestinaÅ£ii ecoturistice Pe baza Strategiei NaÅ£ionale de Dezvoltare a Ecoturismului în România (varianta 2009), Ministerul Turismului a adoptat conceptul de DestinaÅ£ie Ecoturistică. Conceptul a fost dezvoltat de autoritatea publică centrală cu atribuÅ£ii în domeniul turismului împreună cu instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii reprezentative la nivel naÅ£ional, în cadrul Grupului de lucru interministerial pentru dezvoltarea ecoturismului în România, în perioada 2011-2012. ÃŽn urma acestui proces a rezultat sistem de evaluare pentru destinaÅ£iile ecoturistice din România, sistem ce are la bază Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) ÅŸi Standardul European de Ecoturism (EETLS). La momentul respectiv (2012), România a fost prima Å£ară din Europa care a lansat un astfel de sistem de recunoaÅŸtere a destinaÅ£iilor ecoturistice. Criteriile ÅŸi indicatorii de evaluare pentru destinaÅ£iile ecoturistice se regăsesc în Anexele 12 ÅŸi 13. ÃŽn acest sens, au fost definite:
┌──────────────────────────────────────┐
│DestinaÅ£ia turistică este definită ca │
│arealul cu o varietate de produse │
│turistice având o imagine de marketing│
│unitară ÅŸi coerentă, ce dispune de o │
│reÅ£ea de servicii generale ÅŸi │
│specifice, care contribuie la │
│realizarea produselor turistice. │
│DestinaÅ£ia ecoturistică este │
│destinaÅ£ia turistică care întruneÅŸte, │
│în plus ÅŸi următoarele principii: │
│- proiectează o imagine de marketing │
│responsabil88; │
│88 Marketing responsabil este acea │
│formă de marketing care trebuie să │
│ducă la aÅŸteptări realiste din partea │
│vizitatorilor. Marketingul pentru │
│ecoturism oferă clienÅ£ilor informaÅ£ii │
│complete ÅŸi responsabile care conduc │
│la creÅŸterea respectului pentru mediul│
│natural ÅŸi cultural al zonelor │
│vizitate ÅŸi a gradului de satisfacÅ£ie.│
│- în destinaÅ£ie predomină afacerile cu│
│un management durabil; │
│- la nivelul destinaÅ£iei există o │
│susÅ£inere reală pentru comunităţile │
│locale; │
│- la nivelul destinaÅ£iei se face │
│conÅŸtientizarea ÅŸi informarea │
│turiÅŸtilor ÅŸi a localnicilor cu │
│privire la caracterul natural al │
│acesteia; │
│- la nivelul destinaÅ£iei se │
│implementează măsuri concrete de │
│conservare a naturii. │
└──────────────────────────────────────┘
Conform acestui sistem, pentru a obÅ£ine statutul de destinaÅ£ie ecoturistică, o anumită zonă geografică ar trebui să îndeplinească o serie de criterii, structurate pe 5 capitole, respectiv un set de precondiÅ£ii, un set de criterii prin care se demonstrează existenÅ£a unui management durabil la nivelul destinaÅ£iei, un set de criterii ce privesc maximizarea beneficiilor sociale ÅŸi economice pentru comunităţile locale ÅŸi minimizarea efectelor negative asupra dezvoltării destinaÅ£iei, un set de criterii ce au în vedere maximizarea beneficiilor pentru patrimoniului cultural ÅŸi minimizarea efectelor negative ÅŸi un set de criterii ce privesc maximizarea beneficiilor pentru mediu ÅŸi minimizarea efectelor negative. ÃŽn cursul anului 2014, Comisia pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice din România, formată din reprezentanÅ£i ai ANT, Ministerului Mediului, AsociaÅ£iei de Ecoturism din România, Institutului NaÅ£ional de Cercetare - Dezvoltare în Turism, a evaluat îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa nr. 11 ÅŸi a acordat statutul de destinaÅ£ie ecoturistică pe o perioadă de trei ani: ● zonei Mara - Cosău - Creasta CocoÅŸului, formată din patru Unităţi Administrativ - Teritoriale (UAT-uri), respectiv: BudeÅŸti, CălineÅŸti, DeseÅŸti, Ocna Åžugatag (judeÅ£ul MaramureÅŸ); menÅ£ionăm că în cursul anului 2017, membrii comisiei au analizat modul de îndeplinire al recomandărilor ÅŸi s-a prelungit acordarea statutului pe o perioadă de 18 luni, începând din data de 15.11.2017; ● zonei ZărneÅŸti-Piatra Craiului (UAT ZărneÅŸti, judeÅ£ul BraÅŸov); Primăria oraÅŸului ZărneÅŸti nu a depus în cursul anului 2017 documentaÅ£ia pentru reînnoirea acestui statut. ÃŽn cursul anului 2016 au obÅ£inut statutul de destinaÅ£ie ecoturistică (pe o perioadă de 3 ani) alte două zone: ● zona Retezat - Å¢ara HaÅ£egului, formată din UAT-urile: oraÅŸul HaÅ£eg, ToteÅŸti, Sarmizegetusa, DensuÅŸ, Răchitova, General Berthelot, Baru, Sântămărie-Orlea, la care s-a adăugat ÅŸi comuna SălaÅŸu de Sus; ● zona Å¢inutul Zimbrului-Parcul Natural Vânători-NeamÅ£, formată din următoarele UAT-uri: oraÅŸul Târgu-NeamÅ£ ÅŸi comunele: Agapia, BălţăteÅŸti, Crăcăoani, Vânători-NeamÅ£. ÃŽn perioada 2017 - 2018 au transmis documentaÅ£ii: ● RNP Romsilva AdministraÅ£ia Parcul NaÅ£ional Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a în vederea obÅ£inerii statutului de destinaÅ£ie ecoturistică pentru zona "Cheile Nerei"; ● Centrul de Ecologie Montană în vederea obÅ£inerii statutului de destinaÅ£ie ecoturistică pentru "Poarta CarpaÅ£ilor" (Fundata, Moieciu, Bran - Åžimon); ● OrganizaÅ£ia GeoEcologică Accent pentru desemnarea zonei "Băile TuÅŸnad ÅŸi împrejurimile" ca destinaÅ£ie ecoturistică; ● AsociaÅ£ia de Ecoturism "Å¢ara Dornelor" pentru desemnarea acestei zone ca destinaÅ£ie ecoturistică. Până în prezent, pentru zonele menÅ£ionate mai sus, a fost parcursă etapa de autoevaluare, urmând să se deruleze etapa de evaluare în teren. AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, în parteneriat cu autoritatea publică centrală cu atribuÅ£ii în domeniul turismului, a derulat proiectul "ReÅ£eaua naÅ£ională de destinaÅ£ii de ecoturism - instrument de dezvoltare durabilă", finanÅ£at prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul a oferit susÅ£inere tehnică pentru 10 micro-regiuni care doresc să se dezvolte în conformitate cu conceptul de destinaÅ£ie de ecoturism. Cele 10 zone care au intrat în acest proiect au fost: ● TuÅŸnad ÅŸi împrejurimile ● Mara - Cosău - Creasta CocoÅŸului ● Colinele Transilvaniei ● Å¢ara Dornelor ● Retezat - Å¢ara HaÅ£egului ● Pădurea Craiului ● Delta Dunării ● Å¢inutul Zimbrilor ● ZărneÅŸti - Piatra Craiului ● Mărginimea Sibiului. De remarcat este faptul că doar jumătate din aceste destinaÅ£ii au pe teritoriul lor o arie naturală protejată majoră (parc naÅ£ional/parc natural/rezervaÅ£ie a biosferei), restul fiind situate în jurul unor rezervaÅ£ii naturale sau a unor situri Natura 2000. Prin acest proiect s-a urmărit crearea unei unităţi de management la nivelul celor 10 destinaÅ£ii selectate pentru a stimula măsuri concrete de dezvoltare durabilă prin ecoturism. Proiectul a inclus activităţi tehnice (cursuri de pregătire, noÅ£iuni de administrare a unei destinaÅ£ii, schimburi de experienţă etc.), dar ÅŸi activităţi de promovare (platformă on-line, comunicate de presă, publicaÅ£ii, prezenţă la târguri de turism etc.). Totodată, în cazul celor care nu au parcurs paÅŸii pentru evaluarea ca destinaÅ£ie de ecoturism, aceste zone au fost îndrumate în acest proces. ÃŽn continuarea acestui efort a fost ÅŸi programul "Green Entrepreneurship 2.0 - Dezvoltarea DestinaÅ£iilor de Ecoturism din România", finanÅ£at de Romanian-American Foundation ÅŸi FundaÅ£ia pentru Parteneriat. Prin acest program, s-a sprijinit înfiinÅ£area unor unităţi de management al destinaÅ£iei (UMD) pentru 7 viitoare destinaÅ£ii ecoturistice. Aceste unităţi vor avea principalul rol de a coordona ÅŸi dezvolta zonele aferente din punct de vedere ecoturistic. B. Sistemul de certificare Eco-România Sistemul de Certificare în Ecoturism Eco-România, dezvoltat de AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, este rezultatul unui proces de 3 ani de elaborare ÅŸi consultare, fiind pe deplin funcÅ£ional începând din anul 2007. Sistemul a fost dezvoltat având la bază Programul de Acreditare în Natură ÅŸi Ecoturism (NEAP)*89), primul sistem de acreditare în ecoturism, promovat de AsociaÅ£ia de Ecoturism din Australia*90) ÅŸi cu Nature's Best al AsociaÅ£iei Suedeze de Ecoturism (primul sistem de acreditare în ecoturism din emisfera nordică). *89) începând cu anul 2003 programul este cunoscut cu numele de Eco-Certification *90) în anul 2002 asociaÅ£ia ÅŸi-a schimbat numele din Ecotourism Association of Australia în Ecotourism Australia. Sistemul de Certificare Eco-România se aplică pe două categorii diferite: programe de ecoturism oferite de tur-operatori sau ghizi (maxim 15 participanÅ£i) ÅŸi pensiuni mici în zone rurale ÅŸi naturale (maxim 25 de camere). ÃŽn prezent sunt certificate un număr de 19 pensiuni turistice ÅŸi 9 programe ecoturistice (tururi). 3.5.2. Exemple de bune practici implementate la nivel local A. EducaÅ£ie ÅŸi de conÅŸtientizare Una dintre condiÅ£iile pentru ca un produs turistic să fie considerat ecoturistic îl reprezintă caracterul educativ al acestuia ÅŸi contribuÅ£ia pe care o aduce la conÅŸtientizarea turiÅŸtilor ÅŸi a comunităţilor locale. De altfel, conÅŸtientizarea vizitatorilor ÅŸi localnicilor este ÅŸi unul din obiectivele stabilite prin planurile de management de ariile naturale protejate. Prin urmare, structurile de administrare ale acestora acÅ£ionează în consecinţă, dezvoltând, singure sau în parteneriat cu ÅŸcolile, inspectoratele ÅŸcolare, autorităţile publice locale sau cu anumite organizaÅ£ii neguvernamentale o serie de activităţi educative ÅŸi de conÅŸtientizare cu privire la valorile naturale ÅŸi culturale din zona pe care o reprezintă. Astfel, sunt realizate prezentări în ÅŸcoli ÅŸi în cadrul centrelor de vizitare, lecÅ£ii de educaÅ£ie ecologică în aer liber, sunt organizate tabere educative, sunt organizate acÅ£iuni de voluntariat pentru igienizarea anumitor zone, pentru marcarea unor trasee, organizarea unor concursuri pe teme de protecÅ£ia mediului, activităţi în cadrul săptămânii Åžcoala altfel, organizarea a diferite activităţi tematice cu ocazia unor evenimente speciale (Ziua Pădurii, Ziua Mediului, Ziua Parcului etc.). Mai jos sunt date câteva exemple de programe ÅŸi activităţi educaÅ£ionale implementate la nivelul unor parcuri naÅ£ionale/naturale din România: Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului a implementat în vara anului 2015 o serie de proiecte, precum: Livada Senzorială, Grădina Aromată a Timpului, Valea Dinozaurilor. Ele îmbină infrastructura de interpretare, voluntariatul ÅŸi educaÅ£ia. ÃŽn fiecare proiect se găsesc cele trei direcÅ£ii de interpretare strategice: Povestea Pământului - geodiversitate; Povestea VieÅ£ii - biodiversitate; Povestea Omului - cultura. De asemenea, în parteneriat cu AsociaÅ£ia Drag de HaÅ£eg, Geomedia ÅŸi Centrul de Resurse pentru AcÅ£iune Locală, oferă o serie de programe bazate pe educaÅ£ia non-formală*91): *91) http://dragdehateg.org/programe-educaÅ£ionale/ 1. Programe scurte a) Pe urmele dinozaurilor, program desfăşurat la Casa dinozaurilor Pitici din Sânpetru ÅŸi la siturile fosilifere de pe Valea SibiÅŸelului. Programul pune accent pe urmărirea dinozaurilor pitici din Å¢ara HaÅ£egului pornind de la modul în care se descoperă fosilele acestora până la cum se realizează reproducerile cu dinozauri. b) Vulcani ÅŸi marea dispărută, program desfăşurat la Casa Vulcanilor din DensuÅŸ. ParticipaÅ£ii vor descoperi două lumi dispărute - vulcanii ÅŸi Marea Thetys ÅŸi se vor transforma în geologi pentru câteva ore. c) Povestea pietrelor - o incursiune în istorie, prin care cei ce participă la program vor afla povestea pietrelor din zidul bisericii DensuÅŸ, de când acestea au luat naÅŸtere în trecutul geologic până când a ajuns parte a unei clădiri de patrimoniu. 2. Programe extinse a) Dinozauri, vulcani ÅŸi marea dispărută, desfăşurat la Casa dinozaurilor Pitici din Sânpetru, la siturile fosilifere de pe Valea SibiÅŸelului, Drumul Vulcanilor din DensuÅŸ. ÃŽn cadrul acestui program se face o incursiune în lumea dinozaurilor pitici ÅŸi sunt descoperite două lumi dispărute - vulcanii ÅŸi Marea Thetys. b) Drum prin vremi - prin acest program se face o călătorie în timp, din vremea dinozaurilor până în prezent. Se fac vizite la situri naturale ÅŸi culturale precum: mlaÅŸtina cu plante carnivore de la PeÅŸteana, Sarmizegetusa, cetatea ColÅ£, mânăstirea Prislop ÅŸi Muzeul Satului HaÅ£egan; lecÅ£ii în aer liber, activităţi practice. AdministraÅ£ia Parcului Natural Lunca MureÅŸului desfăşoară 7 tipuri de programe educaÅ£ionale: - Drumul unui râu – Producerea de cerneală – Reciclarea hârtiei – ConfecÅ£ionarea unei căsuÅ£e pentru păsări – Excursie educaÅ£ională pe un traseu tematic – Jocuri educaÅ£ionale ÅŸi distractive – Sunetele păsărilor Anual, circa 2.000 de copii participă la astfel de programe la Centrul de Vizitare al parcului. AdministraÅ£ia Parcului Natural Vânători NeamÅ£ organizează o serie de evenimente în scopul educării ÅŸi conÅŸtientizării comunităţilor locale ÅŸi a vizitatorilor cu privire la patrimoniul natural ÅŸi cultural al zonei ÅŸi importanÅ£a protejării acestuia. Dintre aceste programe se remarcă: - "Drumul unei păduri" - acÅ£iuni educative cu ocazia Lunii Pădurii (15 martie-15 aprilie); – "Ana are mere ... pentru zimbri!"; – "Noaptea de Bisonween" - sărbătoarea de Haloween adaptată specificului local; – Ziua Europeană a Parcurilor; – Ziua Mondială a Mediului; – Ziua Zimbrului. ÃŽn plus, administraÅ£ia parcului a editat un manual "Å¢inutul Zimbrului", predat în ÅŸcolile de pe raza ariei naturale protejate ca disciplină opÅ£ională, iar periodic organizează acÅ£iuni de ecologizare - igienizare a anumitor zone cu ajutorul voluntarilor. AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului colaborează cu Inspectoratul Åžcolar JudeÅ£ean Tulcea, ÅŸcolile din zonă, cercurile de biologie, ONG-uri ÅŸi universităţi, organizând activităţi tematice conform unui calendar ecologic. Astfel, luna martie este Luna Pădurilor, luna aprilie este Luna Păsărilor, luna mai este Luna Biodiversităţii, luna iunie este Luna Mediului, luna octombrie este Luna Animalelor, luna noiembrie este Luna Peisajului Hercinic, luna decembrie este Luna Voluntariatului. De asemenea, în fiecare an este organizat un concurs "TradiÅ£ii, oameni ÅŸi natură", organizat de ziua parcului, iar în lunile iunie-iulie sunt organizate tabere Junior Ranger. B. Interpretarea naturii După cum a fost menÅ£ionat ÅŸi în cadrul subcapitolului 3.2., majoritatea ariilor protejate majore au realizat în perioada 2007-2015 investiÅ£ii importante în infrastructura de vizitare. O parte a acestei infrastructuri (centre de vizitare, trasee educative ÅŸi tematice) joacă un rol deosebit în interpretarea patrimoniului natural ÅŸi cultural din aceste areale. Mai jos sunt date câteva exemple în acest sens: AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Ceahlău a realizat Centrul de Vizitare Izvorul Muntelui. Centrul poate fi un bun exemplu de interpretare a naturii, dispunând de un spaÅ£iu interior cu 3 săli tematice (sala centrală "Legendele stâncilor de pe Ceahlău", sala Flora ÅŸi Fauna, sala Habitate) ÅŸi o sală de proiecÅ£ii filme despre Parcul NaÅ£ional Ceahlău cu o variantă de prezentare în format 3D, dar ÅŸi de un spaÅ£iu exterior cu: potecă tactilă pentru presopunctura tălpilor cu textură formată din pietre de râu, muÅŸchi, conuri de molid ÅŸi alte materiale specifice zonei), amfiteatru din buÅŸteni, labirintul "Pânza paianjenului" amenajat între trunchiurile brazilor, potecă de orientare în jurul spaÅ£iului exterior. ÃŽn plus, în parc au fost amenajate două trasee educative: Durau-Cabana Fântânele-Cabana Dochia (7 km, 16 panouri informative) ÅŸi Izvorul Muntelui-Cabana Dochia-Jgheabul cu Hotar (8,5 km, 22 panouri informative). BroÅŸurile cu descrierea celor două trasee pot fi descărcate de pe pagina web a parcului (www.ceahlaupark.ro) sau pot fi obÅ£inute de la punctele de vizitare. De-a lungul celor două trasee educative sunt oferite informaÅ£ii despre pădure ÅŸi procesele naturale ale acesteia, despre diferite specii vegetale (brad, molid, jnepeniÅŸ, larice), despre râurile de munte, despre zona subalpină, despre calcarele din Ceahlău, despre gresiile ÅŸi conglomeratele existente în parc, despre diferite obiective naturale de pe cele două trasee (Stânca Dochiei, Panaghia, CuÅŸma DorobanÅ£ului, Cetăţuia ÅŸi Călugării). AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Defileul Jiului a amenajat Centrul de Vizitare al parcului în oraÅŸul BumbeÅŸti Jiu. Dintre facilităţile de care dispune parcul se remarcă: o sală de expoziÅ£ii în care există o machetă a parcului în format 3D, materiale informative, infotouch, dar sunt redate ÅŸi elemente ale arhitecturii tradiÅ£ionale locale (o prispă oltenească). Interpretarea realizată în cadrul centrului de vizitare poate fi completată prin intermediul traseul educativ aflat în apropiere (PoveÅŸtile pădurii). Cu o lungime de 5,8 km, traseul este special conceput pentru copii claselor 4-6. Principalele teme sunt: viaÅ£a animalelor în pădurea de fag, pajiÅŸtea ÅŸi locuitorii ei, viaÅ£a dintr-un pârâu de munte, formarea "lemnului mort" ÅŸi arborii cu forme ciudate, livada ÅŸi polenizarea pomilor, gospodăria tradiÅ£ională a localnicilor, formarea unui defileu. Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului a dezvoltat cu concept interpretativ unitar în care sunt îmbinate trei direcÅ£ii de interpretare strategice identificate la nivelul acestui areal: Povestea Pământului - geodiveristatea; Povestea VieÅ£ii - biodiversitatea ÅŸi Povestea Omului - cultura. ÃŽn acest sens au fost realizate 6 centre de vizitare (ExpoziÅ£ia Balauri, Dragoni, Dinozauri (oraÅŸul HaÅ£eg), Centrul pentru Åžtiinţă ÅŸi Artă (comuna General Berthelot); Casa Vulcanilor (comuna DensuÅŸ); Casa Dinozaurilor Pitici (sat Sânpetru, comuna Sântămăria Orlea), Casa TradiÅ£iilor (sat Sânpetru, comuna Sântămăria Orlea) ÅŸi Casa Miniaturilor (comuna ToteÅŸti)); 6 trasee tematice (Drumul Vulcanilor, Valea Dinozaurilor, Istorie ÅŸi Legende, Natură ÅŸi TradiÅ£ie, Tăul Fără Fund ÅŸi Cetatea Regală a HaÅ£egului), precum ÅŸi câteva evenimente anuale (Crosul Cetăţii Regale a HaÅ£egului - aprilie, Săptămâna Europeană a Geoparcurilor - mai, Ziua Geoparcului - iunie, Festivalul Dinozaurilor - iulie ÅŸi Ziua Vulcanilor - august). ÃŽn acest context au fost dezvoltate o serie de proiecte ce îmbină infrastructura de vizitare, voluntariatul ÅŸi educaÅ£ia (Livada Senzorială, Grădina Aromată a Timpului, Valea Dinozaurilor, Ambasadorii Geoparcului, EducaÅ£ie cu Andi Andezit, Banca de EcoinvestiÅ£ii în EducaÅ£ie etc.) ÅŸi au fost dezvoltate o serie de programe turistice ÅŸi programe educaÅ£ionale, oferite de partenerii locali (ex. Drag de HaÅ£eg, Geomedia, Centrul de Resurse pentru AcÅ£iune Locală, AsociaÅ£ia Femeilor din Sântămăria Orlea etc.). C. Păstrarea meÅŸteÅŸugurilor locale Pierderea tradiÅ£iilor ÅŸi în special a meseriilor tradiÅ£ionale este una din principalele probleme cu care se confruntă satul românesc. ÃŽn general, parcurile promovează meÅŸteÅŸugurile ÅŸi meÅŸteÅŸugarii locali în cadrul evenimentelor pe care le organizează, iar odată cu realizarea centrelor de vizitare, oferă posibilitatea meÅŸteÅŸugarilor din comunitatea locală să îşi expună produsele aici. Un exemplu în acest sens îl constituie Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători NeamÅ£, unde a fost creat ÅŸi un Centru comunitar pentru localnici, care organizează: întâlniri pentru învăţarea meÅŸteÅŸugurilor tradiÅ£ionale zonei, antrenarea populaÅ£iei din zonă în acÅ£iuni care vizează conservarea naturii, expoziÅ£ii permanente ÅŸi temporare. D. MenÅ£inerea arhitecturii locale Păstrarea arhitecturii tradiÅ£ionale în cadrul ariilor naturale protejate ÅŸi în imediata lor vecinătate reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea turistică durabilă a acestor areale, iar unele zone au făcut paÅŸi importanÅ£i în acest sens. Printre iniÅ£iativele ce merită a fi remarcate, ÅŸi care ar putea fi multiplicate se remarcă: ● Regulamentul cadru de urbanism pentru RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării, adoptat prin H.G. nr. 1516/2008 (https://www.oar-bucureÅŸti.ro/anunÅ£uri/2010/04/01/b/Regulament%20construire% 20Delta%20Dunării%20HG1516.pdf). Regulamentul stabileÅŸte regulile de ocupare a terenurilor, de amplasare a construcÅ£iilor ÅŸi amenajărilor aferente acestora, precum ÅŸi normele generale de arhitectură. Prevederile regulamentului sunt obligatorii în cazul elaborării sau reactualizării planurilor urbanistice generale ale localităţilor rurale din Delta Dunării, cu respectarea specificului local. ● AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Piatra Craiului a realizat un Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului NaÅ£ional Piatra Craiului (http://propark.ro/images/uploads/file/publicaÅ£ii/Ghid%20P%20Craiului-extras.pdf). Ghidul este un instrument util atât investitorilor ce doresc să construiască în această zonă, cât ÅŸi autorităţilor locale, trasând reguli pentru construcÅ£ii noi, reguli ÅŸi principii pentru renovarea/reabilitarea/restaurarea clădirilor, reguli ÅŸi principii pentru demolări, reguli ÅŸi principii pentru amenajări exterioare - curÅ£i, grădini, drumuri, alei, garduri, spaÅ£ii publice, parcări. Prevederile expuse în acest ghid pot fi preluate de regulamentele de urbanism pentru toate planurile din zonă. ● AsociaÅ£ia MiÅŸcarea pentru AcÅ£iune ÅŸi IniÅ£iativă Europeană a implementat proiectul Arhitectura tradiÅ£ională în Geoparcul Platoul MehedinÅ£i. Studiu de caz comunele Isverna, Balta ÅŸi Ponoarele, finanÅ£at de AdministraÅ£ia Fondului Cultural NaÅ£ional. Printre activităţile din cadrul proiectului s-a numărat ÅŸi realizarea unui ghid de recomandări destinat primăriilor ÅŸi consiliilor locale privind promovarea ÅŸi protejarea arhitecturii tradiÅ£ionale din Geoparcul Platoul MehedinÅ£i (http://www.arhitectura-gpmh.ro/Content/raport_site.pdf) ● Ordinul ArhitecÅ£ilor din România, Filiala Alba, în parteneriat cu Consiliul JudeÅ£ean Alba, a realizat un ghid de arhitectură locală, intitulat Casa tradiÅ£ională din Å¢ara MoÅ£ilor. EvoluÅ£ie, specific, funcÅ£ii contemporane, în cadrul proiectului ARHITECTURA LOCALÄ‚, CONÅžTIENTIZARE ÅžI VALORIZARE (http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2013/03/TaraMotilor.pdf) ● există cazuri în care, la realizarea/revizuirea PUG-urilor, autorităţile publice locale colaborează cu administraÅ£iile parcurilor, în vederea realizării unui set de măsuri minimale pentru menÅ£inerea arhitecturii locale. Un exemplu îl acest sens îl constituie colaborarea dintre Consiliul Local BumbeÅŸti Jiu ÅŸi AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional Defileul Jiului. E. ContribuÅ£ia turismului la conservarea naturii Un model de bună practică în privinÅ£a contribuÅ£iei turismului la conservarea naturii poate fi Fondul de conservare creat la nivelul destinaÅ£iei ecoturistice Mara - Cosău - Creasta CocoÅŸului. Fondul a fost creat de WWF în anul 2012, în cadrul unui proiect finanÅ£at de UNEP ÅŸi de Comisia Europeană ÅŸi este gestionat de Centrul de Ecologie ÅŸi Turism MaramureÅŸ - ONG local ce face parte din Parteneriatul Local. Prin acest fond sunt colectate donaÅ£ii fixe anuale de la operatori turistici din zonă (pensiuni turistice, tur- operatori locali ÅŸi tur-operatori care oferă pachete turistice în zonă), precum ÅŸi încasările ce rezultă din vânzarea hărÅ£ii-suvenir Drumul MoÅŸtenirii MaramureÅŸene, dar ÅŸi donaÅ£ii individuale de la turiÅŸtii care vor să aibă o contribuÅ£ie mai consistentă. Fondul acoperă nevoi ale ariilor protejate pentru care nu există resurse financiare, precum întreÅ£inerea sau marcarea traseelor turistice existente, crearea de noi trasee tematice în ariile naturale ÅŸi nevoi legate de dezvoltarea durabilă a zonei, precum îmbunătăţirea serviciilor ÅŸi a infrastructurii turistice locale, dezvoltarea capacităţii administraÅ£iei publice locale sau îmbunătăţirea politicilor locale de dezvoltare pentru integrarea principiilor de sustenabilitate.*92) *92) http://ecomaramures.com/fondul-de-conservare/ 3.6. Factori cu potenÅ£ial de implicare în dezvoltarea ecoturismului în România Există o multitudine de actori implicaÅ£i în dezvoltarea ecoturismului în România. Unii dintre aceÅŸtia joacă un rol mai important decât alÅ£ii, dar fiecare îşi aduce o contribuÅ£ie deosebită în dezvoltarea ecoturismului. Actorii esenÅ£iali pot fi clasificaÅ£i astfel: instituÅ£ii guvernamentale, administraÅ£ii publice locale, administraÅ£ii ale ariilor protejate, membri ai sectorului turistic privat, organizaÅ£ii neguvernamentale, comunităţi locale, finanÅ£atori, mediul universitar, turiÅŸti. A. Åžapte instituÅ£ii guvernamentale sunt esenÅ£iale pentru dezvoltarea ecoturismului: Ministerul Turismului, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor ÅŸi Pădurilor, Ministerul Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale ÅŸi AdministraÅ£iei Publice, Ministerul Culturii ÅŸi Identităţii NaÅ£ionale, Ministerul EducaÅ£iei NaÅ£ionale. Ministerul Turismului are printre atribuÅ£ii elaborarea strategiei naÅ£ionale de dezvoltare turistică, a strategiei de dezvoltare a produselor ÅŸi destinaÅ£iilor turistice, elaborarea de politici publice privind turismul, iniÅ£ierea, elaborarea ÅŸi promovarea de proiecte de acte normative în domeniul turismului. Autoritatea publică centrală pentru turism a iniÅ£iat procesul de elaborare a Strategiei NaÅ£ionale de Ecoturism ÅŸi a implementat o serie de activităţi ce au avut drept scop dezvoltarea ecoturismului, printre care: realizarea setului de criterii ÅŸi a indicatorilor de evaluare pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice din România, organizarea unor seminarii în Å£ară pentru promovarea conceptelor de ecoturism ÅŸi destinaÅ£ie ecoturistică, evaluarea ÅŸi desemnarea primelor destinaÅ£ii ecoturistice din România, participarea în cadrul unor proiecte ce vizează dezvoltarea destinaÅ£iilor ecoturistice din Å£ară (ex. Proiectul ReÅ£eaua naÅ£ională de destinaÅ£ii de ecoturism - instrument de dezvoltare durabilă, proiect implementat de AER, în parteneriat cu autoritatea publică centrală pentru turism, finanÅ£at prin granturile SEE 2009-2014). Ministerul Mediului (MM) elaborează politica în domeniul mediului, acÅ£ionează pentru a proteja mediul ÅŸi resursele naturale, pentru a garanta generaÅ£iei actuale ÅŸi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică ÅŸi progresul social. AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) este instituÅ£ie publică aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecÅ£ia mediului, înfiinÅ£ată prin Legea nr. 95/2016 privind înfiinÅ£area AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Arii Naturale Protejate ÅŸi pentru modificarea O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ÅŸi faunei sălbatice, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. Printre altele, ANANP propune spre elaborare strategii ÅŸi programe în domeniul ariilor naturale protejate; verifică ÅŸi avizează măsurile de conservare, planurile de management ÅŸi regulamentele ariilor naturale protejate; coordonează ÅŸi verifică implementarea de către structurile de administrare a planurilor de management ÅŸi activităţilor aferente ariilor naturale protejate; asigură suportul tehnic necesar pentru fundamentarea actelor normative, a strategiilor ÅŸi politicilor privind ariile naturale protejate, precum ÅŸi armonizarea cu acquis-ul comunitar, convenÅ£iile, acordurile ÅŸi tratatele la care România este parte. Ministerul Apelor ÅŸi Pădurilor (MAP) îşi desfăşoară activitatea în domeniile: planificare strategică, managementul fondului forestier ÅŸi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecÅ£ia, conservarea ÅŸi refacerea capitalului natural din domeniul apelor ÅŸi pădurilor. Ministerul Dezvoltării Regionale ÅŸi AdministraÅ£iei Publice (MDRAP) realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune ÅŸi dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnaÅ£ională ÅŸi interregională, disciplina în construcÅ£ii, amenajarea teritoriului, urbanism ÅŸi arhitectură, locuire, locuinÅ£e, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune ÅŸi dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcÅ£ii, administraÅ£ie publică centrală ÅŸi locală, descentralizare, reformă ÅŸi reorganizare administrativ- teritorială, fiscalitate ÅŸi finanÅ£e publice regionale ÅŸi locale, dialogul cu structurile asociative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale, dezvoltarea serviciilor publice comunitare, ajutor de stat acordat de autorităţile administraÅ£iei publice locale, parcuri industriale, gestiunea funcÅ£iei publice, programarea, coordonarea, monitorizarea ÅŸi controlul utilizării asistenÅ£ei financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate. Ministerul Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale (MADR) este responsabil cu elaborarea, reglementarea ÅŸi implementarea politicilor agricole comunitare ÅŸi naÅ£ionale ÅŸi cu dezvoltarea, pe baze moderne, a domeniilor sale de activitate. MADR, prin intermediul DirecÅ£iei Generale de Dezvoltare Rurală este Autoritate de Management pentru Programul NaÅ£ional de Dezvoltare Rurală, finanÅ£at prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Ministerul Culturii ÅŸi Identităţii NaÅ£ionale (MCIN) elaborează ÅŸi asigură aplicarea strategiei ÅŸi politicilor în domeniul culturii ÅŸi patrimoniului naÅ£ional. Din această perspectivă, printre obiectivele sale se numără: protejarea patrimoniului cultural naÅ£ional, material ÅŸi imaterial; promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural ÅŸi turistic internaÅ£ional; susÅ£inerea moÅŸtenirii ÅŸi diversităţii culturale; modernizarea infrastructurilor culturale. Ministerul EducaÅ£iei NaÅ£ionale (MEN) este responsabil cu elaborarea, coordonarea ÅŸi aplicarea politicii naÅ£ionale în domeniul educaÅ£iei. Conform "Codului educaÅ£iei", educaÅ£ia ÅŸi formarea profesională prin sistemul naÅ£ional de învăţământ urmăresc, printre altele, cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură ÅŸi mediul natural, social ÅŸi cultural. B. AdministraÅ£iile publice locale (Consiliile JudeÅ£ene ÅŸi Consiliile Locale) au atribuÅ£ii în inventarierea ÅŸi protejarea resurselor turistice, stimularea dezvoltării turismului la nivel local ÅŸi în promovarea produselor locale. C. AdministraÅ£iile ariilor protejate DeÅŸi cea mai mare parte a parcurilor naturale ÅŸi naÅ£ionale au fost create în mod oficial imediat după 1989, preocupări cu privire la administrarea efectivă a acestora sunt de dată mai recentă (în cea mai mare parte administraÅ£iile acestora au fost înfiinÅ£ate între anii 1999 ÅŸi 2004 ÅŸi respectiv 1993 pentru RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării). Ariile protejate majore din România sunt administrate după cum urmează: ● Regia NaÅ£ională a Pădurilor - Romsilva administrează 22 de parcuri, din care 12 parcuri naÅ£ionale ÅŸi 10 parcuri naturale; ● AdministraÅ£ia RezervaÅ£iei Biosferei Delta Dunării, instituÅ£ie publică aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor ÅŸi Pădurilor, administrează RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării; ● Parcul NaÅ£ional Ceahlău este administrat de Consiliul JudeÅ£ean NeamÅ£; ● Geoparcul Platoul MehedinÅ£i este administrat de Consiliul JudeÅ£ean MehedinÅ£i; ● Parcul Natural Defileul MureÅŸului Superior este administrat de S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A. ● Parcul Natural VăcăreÅŸti este administrat de AsociaÅ£ia Parcul Natural VăcăreÅŸti în parteneriat cu Primăria Municipiului BucureÅŸti. ● Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost administrat de A.J.P.S. GalaÅ£i în perioada martie 2010 - iulie 2013. Contractul de administrare a fost reziliat datorită nerespectării obligaÅ£iilor contractuale. ● Parcul Natural Cefa - a fost administrat în perioada 2011-2014 de Regia NaÅ£ională a Pădurilor - Romsilva. ÃŽn prezent nu are administraÅ£ie proprie. ● Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului. ÃŽn prezent, Universitatea BucureÅŸti, Facultatea de Geologie administrează doar Geoparcul UNESCO, parcul natural a rămas fără administraÅ£ie proprie. Conform Legii nr. 95/2016, cu modificările ulterioare, administrarea ariilor naturale protejate neatribuite va fi asigurată de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Arii Naturale Protejate până la constituirea instituÅ£iilor publice din subordine, ori atribuirea acestora prin contracte de administrare sau custodie. D. AsociaÅ£ii existente la nivelul sectorului Un rol deosebit în dezvoltarea acestui domeniu îl au următoarele asociaÅ£ii care acÅ£ionează la nivel de sector: AsociaÅ£ia de Ecoturism din România (AER) - reprezintă un parteneriat între turoperatori, organizaÅ£ii neguvernamentale de dezvoltare locală ÅŸi conservarea naturii sau asociaÅ£ii de turism, cu misiunea de a promova conceptul de ecoturism ÅŸi dezvoltarea ecoturismului. Printre activităţile desfăşurate de asociaÅ£ie se remarcă: realizarea unui sistem naÅ£ional de certificare în ecoturism "Eco-România"; realizarea a numeroase acÅ£iuni de marketing ÅŸi promovare; acÅ£iuni de conÅŸtientizare publică la nivel naÅ£ional; realizarea unor strategii de dezvoltare pentru o serie de zone/destinaÅ£ii; suport tehnic pentru dezvoltarea destinaÅ£iilor ecoturistice; realizarea unor cursuri de pregătire pentru persoanele implicate în administrarea ariilor protejate ÅŸi a unităţilor de management al destinaÅ£iilor ecoturistice etc. AsociaÅ£ia NaÅ£ională a AgenÅ£iilor de Turism din România (ANAT) este o organizaÅ£ie care are drept scop reprezentarea ÅŸi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, pe plan intern ÅŸi internaÅ£ional, garantarea exercitării profesiei în turism, sporirea contribuÅ£iei la ridicarea nivelului calitativ al activităţii turistice din România. ÃŽn prezent, asociaÅ£ia are aproape 500 de membri activi, o parte din aceÅŸtia oferind ÅŸi programe ecoturistice în Å£ară sau străinătate. AsociaÅ£ia NaÅ£ională de Turism Rural, Ecologic ÅŸi Cultural (ANTREC) este o organizaÅ£ie neguvernamentală, membră a FederaÅ£iei Europene de Turism Rural - EuroGites, constituită prin unirea liberă a persoanelor fizice ÅŸi juridice în scopul de a practica sau sprijini dezvoltarea organizată a turismului rural, ecologic ÅŸi cultural ÅŸi pentru îmbunătăţirea continuă a produsului turistic. ÃŽnfiinÅ£ată în 1994, a ajuns în prezent la un număr de 3500 de membri în 32 de judeÅ£e - proprietari de pensiuni turistice ÅŸi agroturistice, meÅŸteri populari, dar ÅŸi oameni obiÅŸnuiÅ£i, susÅ£inători ai turismului rural. ANTREC sprijină ÅŸi promovează iniÅ£iative legislative ce privesc stabilirea unor mecanisme economice pentru promovarea ÅŸi dezvoltarea turismului ecologic. AsociaÅ£ia Ghizilor Montani din România (AGMR) - asociaÅ£ie civilă profesională, cu rol în formarea ghizilor montani (drumeÅ£ie montană, alpinism, schi în afara pârtiilor). AsociaÅ£ia îşi propune să asigurare ÅŸi să menÅ£ină un standard profesional ridicat în domeniu, să apere drepturile membrilor săi, să contribuie la perfecÅ£ionarea legislaÅ£iei în domeniu, stabilirea ÅŸi îmbunătăţirea relaÅ£iilor cu organisme ÅŸi organizaÅ£ii din Å£ara ÅŸi străinătate. De asemenea, organizează ÅŸi participă la activităţi turistice, sportive, culturale ÅŸi de altă natură. AsociaÅ£ia Rangerilor din România (ARR) este o organizaÅ£ie neguvernamentală, înfiinÅ£ată în 1996, al cărei scop este conservarea ÅŸi utilizarea durabilă a capitalului natural al României, în cadrul reÅ£elei de arii protejate. AsociaÅ£ia îşi propune: atestarea ÅŸi oficializarea profesiei de ranger; conÅŸtientizarea ÅŸi educarea publicului pentru conservarea resurselor naturale; încurajarea ÅŸi susÅ£inerea schimburilor profesionale între rangeri; dezvoltarea resurselor umane calificate ÅŸi competente pentru managementul ariilor protejate; conÅŸtientizarea ÅŸi educarea publicului pentru conservarea resurselor naturale. AsociaÅ£ia AdministraÅ£iilor de Arii Naturale Protejate (AAANP) a fost înfiinÅ£ată în 2011 pentru a susÅ£ine interesele ÅŸi obiectivele comune ale administratorilor ariilor naturale protejate din România. AsociaÅ£ia luptă pentru conservarea naturii ÅŸi a biodiversităţii; pentru promovarea dezvoltării durabile ÅŸi asigurarea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate; sprijină membrii asociaÅ£i, în calitate de administratori de arii naturale protejate, în vederea derulării diferitelor programe sau activităţi; facilitarea accesului la informaÅ£ie a membrilor ÅŸi a persoanelor interesate cu privire la studii, cercetări, burse, locuri de muncă; precum ÅŸi realizarea de cursuri de formare profesională. F. Sectorul privat, reprezentat de structuri de primire turistică cu funcÅ£iuni de cazare, alimentaÅ£ie, agrement ÅŸi transport, dar ÅŸi de tur-operatorii de nişă, ce oferă programe turistice specifice. G. OrganizaÅ£iile neguvernamentale oferă un forum de discuÅ£ii în privinÅ£a ecoturismului, creează mijloacele de comunicare între cei implicaÅ£i în ecoturism. Aceste organizaÅ£ii pot fi puntea de legătură între ariile protejate ÅŸi comunităţile de lângă acestea. Se remarcă: - ONG-uri cu acÅ£iune locală - unele dintre ele implicate direct în dezvoltarea viitoarelor destinaÅ£ii ecoturistice, preluând rolul de unitate de management al destinaÅ£iei (AsociaÅ£ia Ivan Patzaichin Mila 23, AsociaÅ£ia Geoecologică Accent, AsociaÅ£ia de Turism Retezat - ATR, AsociaÅ£ia Ecoturism Å¢ara Dornelor, AsociaÅ£ia Mioritics, AsociaÅ£ia de EducaÅ£ie ÅŸi Cultură Outdoor -AECO, AsociaÅ£ia Ecologic, Centrul de Ecologie Montana - CEM, Centrul pentru Arii Protejate ÅŸi Dezvoltare Durabilă Bihor - CAPDD Bihor, AsociaÅ£ia Kogayon, AsociaÅ£ia Turistică Pro Gheorgheni, AsociaÅ£ia Grupul Ecologic de Colaborare Nera, AsociaÅ£ia pentru Dezvoltare Durabilă Focul Viu, FundaÅ£ia ADEPT, AsociaÅ£ia Depresiunea Horezu etc.). – ONG-uri cu acÅ£iune extinsă la nivel naÅ£ional (AsociaÅ£ia de Ecoturism din România, FundaÅ£ia pentru Parteneriat, AsociaÅ£ia Grupul Milvus, AsociaÅ£ia BATE ÅžAUA SÄ‚ PRICEAPÄ‚ IAPA, Clubul de Cicloturism Napoca, AsociaÅ£ia Ecologie-Sport-Turism etc.). H. Comunitatea locală joacă un rol deosebit în constituirea patrimoniului ÅŸi poate contribui la oferirea de servicii de calitate turiÅŸtilor. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor colaborarea dintre administraÅ£ia parcului ÅŸi comunitatea locală este destul de redusă, ecoturismul încă nu a devenit o activitate care să aducă contribuÅ£ii palpabile la dezvoltarea economiei locale. ÃŽn plus, comunităţile locale ce deÅ£in terenuri în interiorul ariilor protejate au, în general, o atitudine ostilă la adresa ariilor naturale protejate, încă percepându-le ca factori ce frânează dezvoltarea economică viitoare a localităţii. Acest lucru este cauzat de restricÅ£ionarea unor activităţi economice specifice acestor zone ÅŸi a lipsei stimulentelor compensatorii. I. FinanÅ£atorii InstituÅ£iile financiare deÅ£in un rol important în dezvoltarea ecoturismului. Acestea includ instituÅ£ii financiare, agenÅ£ii donatoare multilaterale (Banca Mondială etc.), fonduri de capital, ONG-uri, bănci private. Principalele posibilităţi de finanÅ£are sunt prezentate în cadrul capitolului 3.7. J. Sistemul de învăţământ ÅŸi cercetare Cadrele didactice de pe toate treptele de învăţământ ÅŸi cercetătorii joacă un rol important, legat de facilitarea învăţării în acest domeniu. ÃŽn colaborare cu ONG-urile, aceÅŸtia pot să realizeze sondaje, să ofere date despre preferinÅ£ele turiÅŸtilor, să strângă date despre floră ÅŸi faună, să realizeze documentare ÅŸi să disemineze rezultatele, să ofere materiale celor interesaÅ£i, să contribuie la educaÅ£ia ecologică etc. Câteva universităţi realizează programe de masterat specializate în acest sens (de exemplu Universitatea din BucureÅŸti, Universitatea BabeÅŸ Bolyai Gheorghieni, Universitatea CreÅŸtină Dimitrie Cantemir Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Universitatea Ecologică BucureÅŸti etc.), altele oferă în cadrul planurilor de învăţământ de licenţă discipline precum "Ecoturism ÅŸi turism rural" (Academia de Studii Economice, Facultatea de ComerÅ£), iar altele sunt implicate direct în administrarea unor arii naturale protejate (ex. Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii BucureÅŸti care administrează Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului). La nivel local, există numeroase exemple de programe/proiecte educaÅ£ionale, derulate de ÅŸcoli cu administratorii/custozii ariilor naturale protejate. De asemenea, unele parcuri au realizat ÅŸi manuale educative opÅ£ionale (de exemplu: manualul "Å¢inutul zimbrului" pentru Parcul Natural Vânători NeamÅ£ sau manualul ecologic referitor la Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului), folosite în ÅŸcolile din comunităţile locale. Dintre institutele de cercetare care au realizat/realizează proiecte în acest domeniu se remarcă: Institutul NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Institutul NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Institutul NaÅ£ional de Cercetare Dezvoltare pentru ProtecÅ£ia Mediului, Institutul de Cercetări ÅŸi Amenajări Silvice. H. TuriÅŸtii - sunt actorii principali ÅŸi cei mai activi participanÅ£i în domeniu. Ei oferă motivaÅ£ii pentru activităţile tuturor celorlalÅ£i actori implicaÅ£i. 3.7. Posibilităţi de finanÅ£are ÃŽn cadrul studiului "Evaluarea contribuÅ£iei ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică ÅŸi bunăstarea umană în România", realizat în cadrul proiectului PNUD-GEF intitulat "ÃŽmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din CarpaÅ£i", se apreciază că subfinanÅ£area este una din principalele probleme cu care se confruntă ariile naturale protejate din România. Spre exemplu, RNP Romsilva, structură ce administrează 22 de parcuri naÅ£ionale ÅŸi naturale, alocă din bugetul propriu circa 16 milioane lei anual, sumă folosită pentru activităţile curente ale parcurilor. Conform studiului PNUD-GEF, se consideră că resursele financiare reprezintă doar aproximativ 50% din nivelul de bază (salarii, utilităţi, combustibil ÅŸi echipamente de bază) ÅŸi 30% din nivelul optim de finanÅ£are (implementarea completă a tuturor planurilor de management a ariei naturale protejate).*93) *93) UNDP, RNP Romsilva, WWF, Evaluarea contribuÅ£iei ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică ÅŸi bunăstarea umană în România (http://undp.ro/libraries/projects/Evaluarea_contribuÅ£iei_ecosistemelor_din_ariile_protejate_ la_dezvoltarea_economica_si_bunăstarea_umana_in_România.pdf) Pentru a putea să îşi atingă obiectivele pentru care au fost înfiinÅ£ate, parcurile au accesat fonduri prin diverse programe de finanÅ£are. ÃŽn faza iniÅ£ială, unele arii protejate au beneficiat de sprijin prin intermediul unor proiecte internaÅ£ionale, a căror impact pare a fi fost deosebit de pozitiv (inclusiv asupra culturii manageriale)*94): *94) *** OMT (2005), Technical assistance for the elaboration of the ecotourism strategy of România (Final report) – Proiectul privind managementul biodiversităţii (GEF - Banca Mondială, implementat între 1999 ÅŸi 2004), implicând Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului, Parcul NaÅ£ional Retezat ÅŸi Parcul Natural Vânători-NeamÅ£, cu scopul dezvoltării planurilor de management în aceste arii protejate pilot. – Proiectul privind biodiversitatea în Delta Dunării sprijinit din 1993 pentru înfiinÅ£area echipei de administrare a RBDD ÅŸi care a condus la primul plan de management în 1996. – Proiectul Carnivore Mari din CarpaÅ£i, implementat între 1993 ÅŸi 2003 ÅŸi sprijinit de WWF, Wildlife InternaÅ£ional ÅŸi GTZ - s-a axat pe cercetarea, monitorizarea ÅŸi dezvoltarea produselor turistice bazate pe carnivorele mari din Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului. ÃŽncepând cu anul 2007 majoritatea parcurilor*95) au derulat proiecte prin Programul OperaÅ£ional Sectorial, Axa prioritară 4 - "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecÅ£ia naturii", dar au fost ÅŸi parcuri care au accesat fonduri prin alte programe de finanÅ£are, respectiv prin: programele de cooperare transfrontalieră (ex. Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural PorÅ£ile de Fier, RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării), prin Programul OperaÅ£ional pentru Pescuit (RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării), Programul de Cooperare TransnaÅ£ională Sud-Estul Europei (Parcul Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului, Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului, Parcul Natural PorÅ£ile de Fier, RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării), granturile SEE 2009 - 2014 (ex. Parcul NaÅ£ional Retezat) etc. *95) excepÅ£ie ar face ariile protejate ce au întâmpinat probleme în activitatea de administrare - Parcul Natural Lunca Prutului Inferior, Parcul Natural Cefa Dintre acestea, cel mai mare impact l-au avut proiectele finanÅ£ate prin POS Mediu. De exemplu, începând cu anul 1999 parcurile aflate în subordinea Romsilva au derulat proiecte în valoare totală de aproximativ 40 milioane euro, din care aproape 25 milioane euro au fost fonduri atrase prin POS Mediu.*96) *96) http://www.agerpres.ro/economie/2015/07/13/natura-si-biodiversitate-românia-si-ariile-sale-naturale-protejate-12-08-12 Acestea au constituit o sursă importantă de finanÅ£are pentru realizarea sau revizuirea planurilor de management, pentru realizarea unor investiÅ£ii în infrastructura de vizitare (marcaje, poteci tematice, platforme de observare, centre de vizitare ÅŸi puncte de informare etc.), pentru realizarea unor activităţi privind menÅ£inerea ÅŸi îmbunătăţirea stării de conservare, activităţile de consultare, conÅŸtientizare ÅŸi informare, activităţile de instruire. Dintre acestea se remarcă: A. Fonduri naÅ£ionale ▼ Politica de investiÅ£ii a Ministerului Turismului (MT) MT gestionează programe care vizează dezvoltarea infrastructurii turistice ÅŸi promovarea turistică a României. Acestea sunt: ● Programul multianual de marketing ÅŸi promovare turistică, care urmăreÅŸte: - promovarea celor mai importante destinaÅ£ii ÅŸi forme de turism din România pe piaÅ£a internă ÅŸi pe principalele pieÅ£e turistice din străinătate; – definirea ÅŸi promovarea brandului turistic naÅ£ional, în scopul creării unei imagini pozitive a României ca destinaÅ£ie turistică pe plan naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional. ● Programul multianual de dezvoltare a destinaÅ£iilor, formelor ÅŸi produselor turistice, care vizează, printre altele, realizarea următoarelor obiective: - dezvoltarea unor forme, produse ÅŸi destinaÅ£ii turistice importante din România; – participarea în cadrul unor proiecte comune iniÅ£iate pe plan intern ÅŸi internaÅ£ional în domeniul turismului. Programul pentru dezvoltarea investiÅ£iilor în turism a fost aprobat prin H.G. nr. 558/2017, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. ▼ Ministerul Mediului - prin AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu care funcÅ£ionează ca organ de specialitate al administraÅ£iei publice centrale, cu personalitate juridică, fiind principala instituÅ£ie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor ÅŸi programelor pentru protecÅ£ia mediului. Printre proiectele eligibile pentru finanÅ£are din aceste fonduri se numără ÅŸi proiecte privind conservarea biodiversităţii ÅŸi administrarea ariilor naturale protejate, educaÅ£ia ÅŸi conÅŸtientizarea publicului privind protecÅ£ia mediului, realizarea de piste pentru bicicliÅŸti. Beneficiari eligibili: operatori economici; ONG-uri; unităţi administrativ-teritoriale; unităţi ÅŸi instituÅ£ii de învăţământ; composesorate ÅŸi ocoale silvice; unităţi de cult; instituÅ£ii publice; asociaÅ£ii de dezvoltare intercomunitară; institute de cercetare-dezvoltare; asociaÅ£ii de proprietari; persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale ÅŸi întreprinderi familiale. ▼ Ministerul FinanÅ£elor Publice - Programul Ajutoare de Stat pentru FinanÅ£area Proiectelor pentru InvestiÅ£ii Obiectivul ajutorului de stat regional este de a sprijini dezvoltarea economică ÅŸi crearea de locuri de muncă în regiunile defavorizate. ÃŽn termeni generali, ajutorul de stat înseamnă orice ajutor (indiferent de forma sa) acordat unor anumite întreprinderi (actori care desfăşoară activităţi economice) de către autorităţile publice. Prin schema de ajutor de stat sunt sprijinite investiÅ£iile care promovează dezvoltarea regională prin creare de locuri de muncă (H.G. nr. 332 din 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiÅ£iilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările ÅŸi completările ulterioare) ÅŸi investiÅ£iile cu impact major în economie (H.G. nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiÅ£iilor cu impact major în economie). Beneficiari eligibili (pentru ambele scheme): întreprinderi nou-înfiinÅ£ate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri cât ÅŸi întreprinderi mari, cu personalitate juridică. ▼ Ministerul pentru Mediul de Afaceri, ComerÅ£ ÅŸi Antreprenoriat (MMACA) - Programul naÅ£ional multianual pentru susÅ£inerea meÅŸteÅŸugurilor ÅŸi artizanatului - finanÅ£area investiÅ£iilor prin schema de ajutor de minimis Programul urmăreÅŸte stimularea dezvoltării meÅŸteÅŸugurilor ÅŸi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meÅŸteÅŸugari ÅŸi artizani, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaÅ£iilor ori al altor organizaÅ£ii, în special în localităţile rurale, dar ÅŸi în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operaÅ£ii executate manual în practicarea lor ÅŸi relansarea serviciilor ÅŸi a produselor realizate de aceÅŸtia, în special a celor cu specific tradiÅ£ional, inclusiv obiecte de artă populară ÅŸi artizanat, promovarea acestor produse ÅŸi servicii pe pieÅ£ele naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale. Beneficiari eligibili: întreprinderi mici ÅŸi mijlocii definite conform prevederilor legii, respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, inclusiv societăţile cooperative meÅŸteÅŸugăreÅŸti mixte, persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, precum ÅŸi asociaÅ£iile profesionale sau fundaÅ£iile. B. Fondurile Europene Structurale ÅŸi de InvestiÅ£ii (ESIF) Uniunea Europeană acordă importanÅ£a cuvenită acestui domeniu, care contribuie substanÅ£ial la atingerea obiectivelor sale economice ÅŸi sociale. Astfel, turismul românesc beneficiază de fonduri nerambursabile importante, sub forma fondurilor structurale, existând numeroase posibilităţi de atragere a banilor europeni, fie sub forma investiÅ£iilor directe în infrastructura turistică, pentru creÅŸterea calităţii serviciilor turistice, pentru pregătirea ÅŸi perfecÅ£ionarea personalului din domeniu, fie pentru dezvoltarea serviciilor de agrement turistic, precum ÅŸi pentru valorificarea, protejarea ÅŸi conservarea patrimoniului natural. Programe OperaÅ£ional ▼ Programul OperaÅ£ional Regional - cofinanÅ£at din FEDR. v Axa prioritară 5: ÃŽmbunătăţirea mediului urban ÅŸi conservarea, protecÅ£ia ÅŸi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Prioritatea de investiÅ£ii 5.1.: Conservarea, protecÅ£ia, promovarea ÅŸi dezvoltarea patrimoniului natural ÅŸi cultural. Programul finanÅ£ează: restaurarea, consolidarea, protecÅ£ia ÅŸi conservarea monumentelor istorice; restaurarea, protecÅ£ia, conservarea ÅŸi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; restaurarea ÅŸi remodelarea plasticii faÅ£adelor; dotări interioare; dotări pentru expunerea ÅŸi protecÅ£ia patrimoniului cultural mobil ÅŸi imobil; activităţi de marketing ÅŸi promovare turistică a obiectivului restaurat, în cadrul proiectului. Beneficiari eligibili: autorităţi ale administraÅ£iei publice locale ÅŸi centrale, unităţi de cult, ONG-uri ÅŸi parteneriate între aceste entităţi. v Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Prioritatea de investiÅ£ii 7.1.: Sprijinirea unei creÅŸteri favorabile ocupării forÅ£ei de muncă, prin dezvoltarea potenÅ£ialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone precum ÅŸi sporirea accesibilităţii ÅŸi dezvoltarea resurselor naturale ÅŸi culturale specifice. Programul finanÅ£ează: dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear; crearea ÅŸi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente; amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum ÅŸi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică; dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracÅ£iilor turistice; activităţi de marketing ÅŸi promovare turistică ale obiectivului finanÅ£at. Beneficiari eligibili: autorităţi ale administraÅ£iei publice locale ÅŸi parteneriate între acestea. Teritoriile vizate sunt localităţile din mediul urban ÅŸi rural, inclusiv staÅ£iunile turistice. ▼ Programul OperaÅ£ional Infrastructură Mare (POIM) v Axa Prioritară 4 - ProtecÅ£ia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului ÅŸi decontaminare a siturilor poluate istoric. Prioritatea de investiÅ£ii 4.1 CreÅŸterea gradului de protecÅ£ie ÅŸi conservare a biodiversităţii ÅŸi refacerea ecosistemelor degradate Programul finanÅ£ează, printre altele: continuarea elaborării planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acÅ£iune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) ÅŸi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare; implementarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acÅ£iune pentru ariile naturale protejate ÅŸi pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin); măsuri pentru menÅ£inerea ÅŸi îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor ÅŸi habitatelor de importanţă comunitară; monitorizarea ÅŸi evaluarea stării de conservare a speciilor ÅŸi habitatelor de importanţă comunitară; acÅ£iuni de completare a nivelului de cunoaÅŸtere a biodiversităţii ÅŸi ecosistemelor (monitorizarea ÅŸi evaluarea speciilor ÅŸi habitatelor, cunoaÅŸterea factorilor de presiune exercitaÅ£i asupra biodiversităţii, inclus a speciilor invazive etc.) Beneficiari eligibili: MM, custozi/administratori ai ariilor naturale protejate, ANANP, ONG-uri, institute de cercetare, universităţi, autorităţi ale administraÅ£iei publice centrale/locale, alte structuri în coordonarea/subordonarea autorităţilor centrale/locale. ▼ Programul OperaÅ£ional pentru Pescuit ÅŸi Afaceri Maritime (POPAM) - cofinanÅ£at prin FEPAM. v Obiectivul tematic 3 - ÃŽmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici ÅŸi mijlocii, a sectorului agricol ÅŸi a sectorului de pescuit ÅŸi acvacultură POPAM sprijină diversificarea activităţii economice în sectorul de pescuit ÅŸi în zonele pescăreÅŸti, prin investiÅ£ii pentru diversificarea activităţilor de pescuit în ape interioare către alte activităţi în afara pescuitului (inclusiv turism). v Obiectivul tematic 6 - ProtecÅ£ia mediului ÅŸi promovarea utilizării eficiente a resurselor ÃŽn cadrul acestui obiectiv tematic, POPAM sprijină protecÅ£ia ÅŸi restaurarea biodiversităţii marine, reducerea impactului negativ al pescuitului asupra mediului marin. POPAM sprijină exploatarea sustenabilă a apelor marine ÅŸi a zonelor costiere, promovarea pescuitului sustenabil în apele interioare ÅŸi în fermele de acvacultură. ÃŽn privinÅ£a măsurilor pentru protejarea ÅŸi conservarea biodiversităţii în cursurile râurilor ÅŸi apelor marine, acÅ£iunile finanÅ£ate prin POPAM sunt complementare celor finanÅ£ate prin POIM. ▼ Programul OperaÅ£ional Competitivitate (POC) - cofinanÅ£at prin FEDR. v Axa Prioritară 2: Tehnologia InformaÅ£iei ÅŸi ComunicaÅ£iilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. Unul din obiectivele specifice acestei axe este consolidarea aplicaÅ£iilor TIC pentru guvernare electronică, e-learning, incluziune digitală ÅŸi cultură online. Prioritare vor fi mai ales acele intervenÅ£ii ce pot conduce la dezvoltarea afacerilor locale pe bază de produse/servicii culturale digitale. Beneficiari eligibili: întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici ÅŸi mijlocii) care îşi desfăşoară activitatea în România, în cadrul clusterelor centrate pe domeniul TIC sau consorÅ£ii (parteneriate) de întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în România, în cadrul clusterelor centrate pe domeniul TIC ▼ Programul OperaÅ£ional Capital Uman (POCU) stabileÅŸte priorităţile de investiÅ£ii, obiectivele specifice ÅŸi acÅ£iunile asumate de către România în domeniul resurselor umane. ÃŽn domeniul ecoturismului se vor putea implementa proiecte în cadrul: v Axei prioritare 3. Locuri de muncă pentru toÅ£i. Obiectivele tematice: 8. Promovarea unor locuri de muncă durabile ÅŸi de calitate ÅŸi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor ÅŸi 10. Efectuarea de investiÅ£ii în domeniul educaÅ£iei, al formării ÅŸi al formării profesionale în vederea dobândirii de competenÅ£e ÅŸi a învăţării pe tot parcursul vieÅ£ii" Beneficiari eligibili: furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare, evaluare, certificare, competente, sindicate, patronate, ONG-uri, organizaÅ£ii de tineret în parteneriat cu angajatori/Angajatori, MMFPSPV/SPO, persoane fizice care intenÅ£ionează să deschidă o afacere, IMM-uri nonagricole din urban, angajatori/sindicat/patronate care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele economice, etc v Axei prioritare 6. EducaÅ£ie ÅŸi competenÅ£e. Obiectivele tematice: 8. Promovarea sustenabilităţii ÅŸi calităţii locurilor de muncă ÅŸi sprijinirea mobilităţii forÅ£ei de muncă ÅŸi 10. InvestiÅ£ii în educaÅ£ie, formare ÅŸi formare profesională pentru competenÅ£e ÅŸi învăţare pe tot parcursul vieÅ£ii Beneficiari eligibili: furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare, evaluare, certificare, competente, sindicate, patronate, ONG-uri, organizaÅ£ii de tineret în parteneriat cu angajatori/Angajatori, MMJS/SPO, persoane fizice care intenÅ£ionează să deschidă o afacere, IMM-uri nonagricole din urban, angajatori/sindicat/patronate care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele economice, etc Programul NaÅ£ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 PNDR este programul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea economico - socială a spaÅ£iului rural din România, aprobat de Comisia Europeană. Programul este cofinanÅ£at din FEADR. v Măsura 6. Dezvoltarea fermelor ÅŸi a întreprinderilor. Prin sub-măsura 6.2 - "Sprijin pentru înfiinÅ£area de activităţi neagricole în zone rurale" ÅŸi sub-măsura 6.4 - "InvestiÅ£ii în crearea ÅŸi dezvoltarea de activităţi neagricole"sunt finanÅ£ate: activităţile de producÅ£ie, activităţile meÅŸteÅŸugăreÅŸti (activităţi de artizanat ÅŸi alte activităţi tradiÅ£ionale neagricole - olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc); activităţile turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement ÅŸi alimentaÅ£ie publică), serviciile (ex: medicale, sociale, informatice etc.). Beneficiari eligibili: - submăsura 6.2: Fermieri sau membrii unei gospodării agricole, care îşi diversifică activitatea prin înfiinÅ£area unei activităţi non-agricole în spaÅ£iul rural pentru prima dată, Micro- întreprinderi ÅŸi întreprinderi mici existente din spaÅ£iul rural, care îşi propun activităţi nonagricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, Micro-întreprinderi ÅŸi întreprinderi mici noi, înfiinÅ£ate în anul depunerii aplicaÅ£iei de finanÅ£are sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii acesteia (start-ups); – submăsura 6.4: micro-întreprinderi ÅŸi întreprinderi non-agricole mici existente ÅŸi nou înfiinÅ£ate din spaÅ£iul rural; fermieri sau membrii unor gospodării agricole care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi non-agricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi ÅŸi întreprinderi mici. v Măsura 7 - Servicii de bază ÅŸi reînnoirea satelor în zonele rurale - operaÅ£iunile vor fi desfăşurate în cadrul a două sub-măsuri: - Sub-măsura 7.2. Sprijin pentru investiÅ£ii în crearea, îmbunătăţirea ÅŸi extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiÅ£ii în domeniul energiei din surse regenerabile ÅŸi a sistemelor de economisire a energiei. Beneficiari eligibili: comunele ÅŸi asociaÅ£iile acestora conform legislaÅ£iei naÅ£ionale în vigoare; ONG- uri pentru investiÅ£ii în infrastructura educaÅ£ională (grădiniÅ£e) ÅŸi socială (creÅŸe ÅŸi infrastructură de tip after- school). – Sub-măsura 7.6. Sprijin pentru studii ÅŸi investiÅ£ii asociate cu întreÅ£inerea, refacerea ÅŸi modernizarea patrimoniului cultural ÅŸi natural al satelor al peisajelor rurale ÅŸi al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum ÅŸi acÅ£iuni de sensibilizare ecologică. Beneficiari eligibili: comunele definite conform legislaÅ£iei în vigoare; ONG-uri; unităţi de cult; persoane fizice autorizate/societăţi comerciale care deÅ£in în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B. v Măsura 9 - ÃŽnfiinÅ£area de grupuri ÅŸi organizaÅ£ii de producători în agricultură ÅŸi silvicultură - are ca scop asocierea producătorilor agricoli pentru a se adapta mai bine la cerinÅ£ele pieÅ£ei ÅŸi pentru a avea acces la tehnologii de producÅ£ie moderne ÅŸi unitare, corespunzătoare solicitărilor procesatorilor sau comerÅ£ului cu ridicata. Beneficiari eligibili: grupurile de producători din sectorul agricol (exceptând grupurile sprijinite prin sub-programul pomicol), care se încadrează în definiÅ£ia IMM-urilor ÅŸi care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. v Măsura 10 - Agromediu ÅŸi climă - are ca scop încurajarea fermierilor (utilizatorilor de terenuri agricole) să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menÅ£inerea valorii de mediu a zonelor rurale, menÅ£inerea unor habitate specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice prioritare, utilizarea durabilă a resurselor naturale ÅŸi păstrarea peisajelor tradiÅ£ionale. Beneficiari eligibili: fermierii (utilizatori ai terenurilor agricole). v Măsura 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice ÅŸi conservarea pădurilor are în vedere completarea măsurilor de conservare a biodiversităţii pe terenuri forestiere aplicate prin sistemul actual de gestionare a pădurilor, prin promovarea de angajamente voluntare care să contribuie la reducerea numărului de intervenÅ£ii silvotehnice ÅŸi la promovarea aplicării de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus) pe suprafeÅ£ele angajate. Beneficiari eligibili: proprietarii de terenuri din fondul forestier naÅ£ional (proprietate privată a persoanelor fizice ÅŸi juridice; proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale); asociaÅ£ii ale proprietarilor de terenuri prevăzuÅ£i anterior. v Măsura 19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC) reprezintă o modalitate ce permite partenerilor locali - Grupurilor de AcÅ£iune Locală (GAL) să elaboreze ÅŸi să implementeze Strategia de Dezvoltare Locală (SDL), în baza analizei nevoilor ÅŸi priorităţilor specifice teritoriului. Beneficiari eligibili: Grupurile de AcÅ£iune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020. Programe de Cooperare Teritorială ÃŽn perioada 2014-2020 România gestionează, prin Ministerul Dezvoltării Regionale ÅŸi AdministraÅ£iei Publice (MDRAP), în cadrul Obiectivului "Cooperare teritorială europeană" (Interreg) 12 programe de cooperare teritorială, care beneficiază de cofinanÅ£are europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) ÅŸi Instrumentul European de Vecinătate (ENI). Dintre acestea, o importanţă deosebită pentru ecoturism o au următoarele: v Programul INTERREG V-A România-Bulgaria; Axa Prioritară 2: O regiune verde; Obiectiv Tematic 6: Conservarea ÅŸi protecÅ£ia mediului ÅŸi promovarea utilizării eficiente a resurselor - Prioritatea de InvestiÅ£ii 6.c: Conservarea, protejarea, promovarea ÅŸi dezvoltarea patrimoniului natural ÅŸi cultural; – Prioritatea de investiÅ£ii 6.d: Protejarea ÅŸi refacerea biodiversităţii ÅŸi a solurilor, precum ÅŸi promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 ÅŸi infrastructuri ecologice. Parteneri eligibili: oraÅŸe, consilii locale, asociaÅ£ii ale autorităţilor publice locale, camere de comerÅ£, asociaÅ£ii pentru IMM-uri, instituÅ£ii educaÅ£ionale (ÅŸcoli, universităţi), ministere ÅŸi organisme/departamente regionale, instituÅ£ii de cercetare non-profit, ONG-uri care activează în domeniile finanÅ£ate de program. v Programul INTERREG V-A România-Ungaria; Axa Prioritară 1: Protejarea în comun ÅŸi utilizarea eficientă a valorilor comune ÅŸi resurselor (Cooperare în domeniul valorilor comune ÅŸi resurselor). Parteneri eligibili: Autorităţi/administraÅ£ii locale ÅŸi judeÅ£ene ÅŸi instituÅ£iile lor, ministere naÅ£ionale ÅŸi instituÅ£iile lor specializate, birouri regionale ale acestora, AdministraÅ£ii ale parcurilor naÅ£ionale/natural, InstituÅ£ii pentru protecÅ£ia mediului, InstituÅ£ii de învăţământ superior, OrganizaÅ£ii neguvernamentale, AsociaÅ£ii microregionale, organizaÅ£ii de management al Euroregiunilor, muzee, biblioteci, teatre, biserici, birouri ale patrimoniului cultural, camere de comerÅ£, Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT), OrganizaÅ£ii naÅ£ionale responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport v Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia; Axa Prioritară 4. Atractivitate pentru turismul durabil, prin Obiectivul 4.1 InvestiÅ£ii pentru creÅŸterea cererii de reÅ£ele de turism locale ÅŸi promovarea activităţilor turistice inovatoare ÅŸi Obiectivul 4.2 IniÅ£iative de consolidare a capacităţilor pentru îmbunătăţirea calităţii ÅŸi a inovaÅ£iei de servicii ÅŸi produse turistice. Parteneri eligibili: Autorităţi publice locale ÅŸi regionale (Consilii judeÅ£ene, consilii locale, municipii, etc), Autorităţi publice naÅ£ionale/regionale/de la nivelul provinciilor funcÅ£ionând în aria eligibilă; Alte instituÅ£ii publice guvernate de dreptul public (InstituÅ£ia Prefectului, instituÅ£ii de sănătate ÅŸi îngrijire, instituÅ£ii de educaÅ£ie); Birouri - filiale ale autorităţilor publice naÅ£ionale/regionale active în domeniul axei prioritare (înregistrate ÅŸi funcÅ£ionând în aria eligibilă); InstituÅ£ii non - profit ÅŸi ONG-uri; InstituÅ£ii religioase, legal constituite în acord cu legislaÅ£ia naÅ£ională în vigoare; camere de ComerÅ£; Muzee, instituÅ£ii culturale, sportive ÅŸi de turism; v Programul OperaÅ£ional Comun România - Ucraina; Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale ÅŸi protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 - Promovarea ÅŸi conservarea patrimoniului cultural ÅŸi istoric. Parteneri eligibili: Autorităţi locale ÅŸi regionale, ONG-uri, AsociaÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii reprezentative, camere de comerÅ£, Universităţi, institute de cercetare, organizaÅ£ii educaÅ£ionale/de instruire v Programul OperaÅ£ional Comun România - Republica Moldova; Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale ÅŸi protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 - Promovarea ÅŸi conservarea patrimoniului cultural ÅŸi istoric. Parteneri eligibili: Autorităţi locale ÅŸi regionale, ONG-uri, AsociaÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii reprezentative, Camere de comerÅ£, Universităţi, institute de cercetare, organizaÅ£ii educaÅ£ionale/de instruire v Programul TransnaÅ£ional Dunărea; Axa prioritară 2 - Responsabilitatea faţă de mediu ÅŸi cultură în Regiunea Dunării, Prioritatea de InvestiÅ£ii: Utilizarea sustenabilă a patrimoniului ÅŸi resurselor naturale ÅŸi culturale. Parteneri eligibili: autorităţi locale/regionale/naÅ£ionale; organisme de drept public; Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT); organizaÅ£ii internaÅ£ionale ÅŸi organisme private, inclusiv IMM-uri. v Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE; Axa prioritară 4 - Mediu ÅŸi utilizarea eficientă a resurselor, Prioritatea de InvestiÅ£ii: 6 (c) - Conservarea, protejarea, promovarea ÅŸi dezvoltarea patrimoniului natural ÅŸi cultural. Parteneri eligibili: Autorităţile publice (în special Autorităţile de Management), Organisme de drept public, Organisme private non-profit v Programul OperaÅ£ional Comun Bazinul Mării Negre; Obiectivul tematic 1: Promovarea afacerilor ÅŸi a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre, Prioritatea 1.1 Promovarea în comun a afacerilor ÅŸi antreprenoriatului în sectoarele turism ÅŸi cultură. Parteneri eligibili: autorităţi publice locale ÅŸi regionale, agenÅ£ii lege de dezvoltare, mediu ÅŸi turism, camere de comerÅ£, ONG-urilor, instituÅ£ii de învăţământ ÅŸi culturale. v Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria - Slovacia - România - Ucraina; - Prioritatea 1: Promovarea dezvoltării economice ÅŸi sociale. Măsura 1.1: Dezvoltarea armonizată a turismului ÅŸi Măsura 1.2: Crearea de condiÅ£ii mai bune pentru dezvoltarea IMM- urilor ÅŸi a afacerilor – Prioritatea 2: ÃŽmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. Măsura 2.1: ProtecÅ£ia mediului, managementul ÅŸi utilizarea durabilă a resurselor naturale. Parteneri eligibili: organizaÅ£ii locale, regionale ÅŸi naÅ£ionale care implementează politici în domeniile definite ca priorităţi de program; instituÅ£ii de utilitate publică precum asociaÅ£iile ÅŸi promotorii dezvoltării regionale, agenÅ£ii de dezvoltare ÅŸi inovare, instituÅ£ii de cercetare ÅŸi universităţi; asociaÅ£ii regionale ÅŸi locale ale întreprinderilor (camere de comerÅ£, sindicate), organizaÅ£ii profesionale; structuri regionale ÅŸi locale de guvernare ÅŸi organizaÅ£iile acestora constituite ca entităţi legale, consilii regionale. Alte Programe Europene ▼ LIFE - Programul pentru Mediu ÅŸi Climat Programul este divizat în două sub-programe: Mediu ÅŸi AcÅ£iune pentru Climat. Sub-programul Mediu este compus din trei domenii prioritare: - Mediu ÅŸi utilizarea raÅ£ională a resurselor - soluÅ£ii inovatoare pentru o mai bună implementare a politicilor din domeniul mediului; – Biodiversitate - practici mai bune pentru a stopa pierderea biodiversităţii ÅŸi pentru restabilirea serviciilor ecosistemice, acordând totodată un sprijin considerabil siturilor Natura 2000 (cel puÅ£in 50% din resursele financiare ale acestui sub-program vor fi alocate acestui aspect); – Guvernanţă ÅŸi informare în materie de mediu - campanii de sensibilizare, schimb de cunoÅŸtinÅ£e, difuzare de bune practici, o mai bună aplicare a legilor în vigoare. Sub-programul AcÅ£iune pentru climat este compus din trei domenii prioritare: - Atenuarea schimbărilor climatice - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; – Adaptarea la schimbările climatice; – Guvernanţă ÅŸi informare în materie de climat - ameliorarea sensibilizării, a comunicării, cooperării ÅŸi difuzării de măsuri de atenuare ÅŸi de adaptare la schimbările climatice. Beneficiari eligibili: organisme publice ÅŸi organizaÅ£ii comerciale private, organizaÅ£ii private fără scop comercial (inclusiv ONG-uri). ▼ ERASMUS + - sprijină investiÅ£iile în educaÅ£ie, formare ÅŸi tineret sub forma mobilităţii în scop educaÅ£ional, a parteneriatelor pentru inovare ÅŸi a sprijinului acordat politicilor. Obiectivele programului Erasmus+ în domeniul educaÅ£iei ÅŸi formării sunt următoarele: - îmbunătăţirea competenÅ£elor ÅŸi aptitudinilor esenÅ£iale pentru piaÅ£a muncii; – favorizarea îmbunătăţirilor calitative, excelenÅ£ei în inovare ÅŸi internaÅ£ionalizării la nivelul instituÅ£iilor de educaÅ£ie ÅŸi formare; – creÅŸterea gradului de conÅŸtientizare cu privire la spaÅ£iul european al învăţării pe tot parcursul vieÅ£ii ÅŸi modernizarea sistemelor de educaÅ£ie ÅŸi de formare. Beneficiari eligibili: Autorităţi publice, companii sau întreprinderi, instituÅ£ii publice/private, ONG- uri, ÅŸcoli ÅŸi instituÅ£ii ÅŸcolare, Universităţi ▼ COSME: Sprijin pentru o creÅŸtere competitivă ÅŸi durabila în sectorul turismului are ca scop consolidarea competitivităţii ÅŸi durabilităţii sectorului turismului european prin încurajarea extinderii sezonului turistic, diversificarea produsului turistic al UE ÅŸi prin sporirea accesibilităţii sale. ÃŽn cadrul acestui program, cererile de propuneri de proiecte sunt împărÅ£ite în trei teme: - Tema 1: CreÅŸterea fluxurilor turistice în extrasezon pentru grupurile Å£intă: seniori ÅŸi tineret; – Tema 2: Diversificarea ofertei turistice europene prin promovarea produselor turistice tematice transnaÅ£ionale; – Tema 3: Sporirea accesibilităţii turistice - îmbunătăţirea facilităţilor ÅŸi serviciilor pentru turiÅŸtii cu nevoi speciale de acces. Beneficiari eligibili: Entităţile publice ÅŸi private constituite legal în ţări ale UE sau participante la programul COSME ÅŸi care sunt active în domeniile turism, tineret, seniori, persoane cu dizabilităţi. C. Alte programe de finanÅ£are ▼ Programul de Cooperare ElveÅ£iano-Român*97), în eventualitatea continuării programului în actuala structură *97) deÅŸi se ÅŸtie că Programul de Cooperare ElveÅ£iano-Român va continua până în 2019, în prezent nu se cunoaÅŸte dacă se va menÅ£ine structura actuală a programului. ● Fondul Tematic pentru Participarea Societăţii Civile. Scopul este de a promova contribuÅ£ia organizaÅ£iilor societăţii civile ca actori importanÅ£i pentru dezvoltare ÅŸi participare. Sunt vizate două componente: SOCIAL ÅŸi MEDIU. - Parteneri români: organizaÅ£ii nonprofit ÅŸi neguvernamentale, universităţi, alte instituÅ£ii de educaÅ£ie sau institute de cercetare, cu profil nonprofit, autorităţi publice locale ÅŸi centrale, instituÅ£ii/agenÅ£ii publice, servicii guvernamentale deconcentrate de la nivel local, unităţi administrativ-teritoriale; – Parteneri elveÅ£ieni: organizaÅ£ii nonprofit ÅŸi neguvernamentale. ● Fondul Tematic pentru Parteneriate ÅŸi ExperÅ£i. Scopul este promovarea ÅŸi/sau consolidarea parteneriatele instituÅ£ionale dintre partenerii români ÅŸi elveÅ£ieni pentru: a contribui la soluÅ£ionarea provocărilor specifice dezvoltării; întărirea capacităţii ÅŸi structurilor partenerilor instituÅ£ionali români; a beneficia de valoarea adăugată elveÅ£iană; a contribui la întărirea parteneriatelor. - Parteneri români: organizaÅ£ii neguvernamentale ÅŸi nonprofit, înfiinÅ£ate legal ÅŸi cu sediul în România, organizate ÅŸi conduse conform legislaÅ£iei româneÅŸti în vigoare cu privire la organizaÅ£iile neguvernamentale; autorităţi române locale ÅŸi centrale, instituÅ£ii/agenÅ£ii publice, servicii guvernamentale deconcentrate la nivel local; entităţi teritoriale române; parteneri sociali români (sindicate ÅŸi patronate reprezentative, recunoscute la nivel naÅ£ional). – Parteneri elveÅ£ieni: organizaÅ£ii neguvernamentale ÅŸi nonprofit, înregistrate conform legislaÅ£iei în vigoare în această Å£ară; organizaÅ£ii publice/guvernamentale; entităţi teritoriale; parteneri sociali (sindicate ÅŸi patronate reprezentative, recunoscute la nivel naÅ£ional). ▼ Granturile SEE ÅŸi Granturile Norvegiene ● RO02 Servicii de biodiversitate ÅŸi ecosistem - schemă de granturi mici care să includă ÅŸi sprijinul pentru ONG-uri. Beneficiari eligibili: Autorităţi publice ÅŸi organizaÅ£ii neguvernamentale ● RO09 Fonduri pentru OrganizaÅ£iile Neguvernamentale - Societatea civilă - Sprijinirea dezvoltării societăţii civile ÅŸi consolidarea contribuÅ£iei la justiÅ£ia socială, democraÅ£ie ÅŸi dezvoltare durabilă. Prin componenta DEZVOLTARE DURABILÄ‚ se sprijină dezvoltarea durabilă ÅŸi îmbunătăţirea stării mediului în România, prin contribuÅ£ia ONG-urilor ÅŸi prin participare publică. Această Componentă sprijină proiecte care se încadrează în următoarele domenii principale de interes: schimbările climatice, protecÅ£ia biodiversităţii ÅŸi peisajului, ecoturism, activităţi de advocacy ÅŸi watchdog de mediu/conÅŸtientizare ecologică ÅŸi participare publică sporită în luarea deciziilor de mediu ÅŸi educaÅ£ie ecologică. - Parteneri români: organizaÅ£ii nonprofit ÅŸi neguvernamentale, universităţi, alte instituÅ£ii de educaÅ£ie sau institute de cercetare, cu profil nonprofit, autorităţi publice locale ÅŸi centrale, instituÅ£ii/agenÅ£ii publice, servicii guvernamentale deconcentrate de la nivel local, unităţi administrativ-teritoriale – Parteneri elveÅ£ieni: organizaÅ£ii nonprofit ÅŸi neguvernamentale ● RO12 Conservarea ÅŸi revitalizarea patrimoniului cultural ÅŸi natural - are în vedere restaurarea, renovarea ÅŸi protejarea patrimoniului cultural; dezvoltarea comunităţilor locale ÅŸi asigurarea unor mijloace de trai sustenabile din punct de vedere economic prin revitalizarea patrimoniului natural ÅŸi cultural). Beneficiari eligibili: instituÅ£ii publice: autorităţi publice, instituÅ£ii culturale ÅŸi arhivele statului; organizaÅ£ii neguvernamentale, inclusiv filiale ale asociaÅ£iilor ÅŸi fundaÅ£iilor internaÅ£ionale recunoscute în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare în România, active în domeniile vizate de program (e.g. patrimoniu cultural, minorităţi etnice); culte ÅŸi asociaÅ£ii religioase recunoscute potrivit legislaÅ£iei în vigoare în România; instituÅ£ii de învăţământ superior ÅŸi institute de cercetare; alte entităţi fără scop lucrativ, active în domeniile vizate de program e.g.patrimoniu cultural, minorităţi etnice) ● RO13 Promovarea diversităţii în cultură ÅŸi artă în cadrul patrimoniului cultural european - are ca obiectiv creÅŸterea dialogului cultural ÅŸi protejarea identităţii europene prin înÅ£elegerea diversităţii culturale. Beneficiari eligibili: Entităţi publice: Autorităţi locale, regionale ÅŸi naÅ£ionale; InstituÅ£ii culturale; InstituÅ£ii de învăţământ superior ÅŸi institute de cercetare; OrganizaÅ£ii neguvernamentale, inclusiv din domeniul culturii ÅŸi al promovării minorităţilor etnice; Persoane fizice (pentru proiectele mici): Creatori ÅŸi artiÅŸti; ExperÅ£i din domeniul culturii; StudenÅ£i. ● RO17 Inovare în industria verde - are ca obiectiv creÅŸterea competitivităţii întreprinderilor ecologice, inclusiv ecologizarea industriilor existente, inovarea în industria verde ÅŸi spiritul antreprenorial. Beneficiari eligibili: societăţi comerciale pentru Schema de proiecte individuale ÅŸi micro- întreprinderi, IMM-uri ÅŸi ONG-uri pentru Schema de granturi mici. ▼ Programul Green Entrepreneurship 2 - Dezvoltarea destinaÅ£iilor ecoturistice în România (program finanÅ£at de FundaÅ£ia Româno-Americană în parteneriat cu FundaÅ£ia pentru Parteneriat) - detalii despre acest program de finanÅ£are se regăsesc în subcapitolul 3.5. IniÅ£iative pentru dezvoltarea ecoturismului în România. ▼ Programul SpaÅ£ii verzi (iniÅ£iativă comună Moll România ÅŸi a FundaÅ£iei pentru Parteneriat). ÃŽn cadrul componentei ARII NATURALE PROTEJATE se urmăreÅŸte promovarea ÅŸi popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităţilor locale prin intermediul implicării ONG-urilor ÅŸi ÅŸcolilor, a comunităţilor locale precum ÅŸi a custozilor/administratorilor de arii protejate. Beneficiari eligibili: ONG-uri, în parteneriat cu ÅŸcoli, asociaÅ£ii de locatari/proprietari ÅŸi/sau instituÅ£ii publice din oraÅŸele/municipiile din România. 3.8. Analiza SWOT*1) *1) s-a făcut prioritizarea în funcÅ£ie de importanÅ£a relativă, de la 1 (importanţă scăzută) la 3 (importanţă ridicată).
┌──────────────────┬────────────────────┐
│> PUNCTE FORTE │> PUNCTE SLABE │
├──────────────────┴────────────────────┤
│RESURSE TURISTICE │
├────────────────┬─┬──────────────────┬─┤
│() diversitatea │ │ │ │
│resurselor │ │ │ │
│turistice │ │ │ │
│naturale de │ │() │ │
│excepÅ£ie - │ │supraexploatarea │ │
│România este │ │resurselor │ │
│singura Å£ară de │ │naturale, prin │ │
│pe continent pe │3│păşunat neadecvat │2│
│teritoriul │ │ÅŸi suprapăşunat, │ │
│căreia sunt │ │defrişări ilegale,│ │
│prezente 5 din │ │braconaj, turism │ │
│cele 9 regiuni │ │necontrolat etc.; │ │
│biogeografice │ │ │ │
│ale Uniunii │ │ │ │
│Europene; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() turismul │ │
│() habitatele │ │necontrolat │ │
│naturale din │ │conduce la │ │
│România nu sunt │ │creÅŸterea │ │
│afectate de │ │presiunii │ │
│activităţile │3│exercitate asupra │3│
│umane în acceaÅŸi│ │zonelor/ │ │
│măsură ca cele │ │obiectivelor │ │
│din celelalte │ │turistice. │ │
│state europene; │ │Principalele │ │
│ │ │probleme semnalate│ │
│ │ │sunt: │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │- încălcarea │ │
│ │ │regulilor de │ │
│() existenÅ£a │ │vizitare - │ │
│unor situri │3│circulaÅ£ia │2│
│fosilifere sau │ │turiÅŸtilor pe │ │
│geologice; │ │trasee nemarcate │ │
│ │ │ÅŸi în locuri │ │
│ │ │nepermise; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a a │ │ │ │
│30 arii naturale│ │ │ │
│protejate majore│ │ │ │
│(rezervaÅ£ii ale │ │ │ │
│biosferei, │ │- camparea ÅŸi │ │
│parcuri │3│amenajarea de │2│
│naÅ£ionale, │ │vetre de foc în │ │
│parcuri │ │locuri nepermise; │ │
│naturale), │ │ │ │
│însumând mai │ │ │ │
│mult de 7% din │ │ │ │
│suprafaÅ£a ţării;│ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() recunoaÅŸterea│ │- culegerea sau │ │
│internaÅ£ională │ │distrugerea │ │
│de care se │3│deliberată a unor │2│
│bucură anumite │ │specii din flora │ │
│arii protejate; │ │spontană; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a a │ │ │ │
│mai mult de 900 │ │ │ │
│de rezervaÅ£ii │ │ │ │
│ÅŸtiinÅ£ifice, │ │ │ │
│monumente ale │ │ │ │
│naturii ÅŸi │ │ │ │
│rezervaÅ£ii │ │ │ │
│naturale, 171 │ │- tăierea de │ │
│Situri de │2│material lemnos │1│
│ProtecÅ£ie │ │pentru foc; │ │
│Specială │ │ │ │
│Avifaunistică │ │ │ │
│(SPA) ÅŸi 435 │ │ │ │
│Situri de │ │ │ │
│Importanţă │ │ │ │
│Comunitară │ │ │ │
│(SCI); │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() RezervaÅ£ia │ │- abandonarea unor│ │
│Biosferei Delta │ │cantităţi mari de │ │
│Dunării - unul │ │deÅŸeuri în lungul │ │
│dintre cele mai │ │căilor de │ │
│vaste sisteme │3│comunicaÅ£ii, în │3│
│deltaice din │ │jurul obiectivelor│ │
│Europa, fără │ │de interes, precum│ │
│drumuri sau │ │ÅŸi pe malurile │ │
│baraje; │ │cursurilor de apă │ │
│ │ │ÅŸi lacurilor; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │- administrarea │ │
│() diversitatea │ │defectuoasă a │ │
│ÅŸi valoarea │ │facilităţilor │ │
│ridicată a │ │turistice │ │
│peisajelor │ │existente în │ │
│(păduri, chei, │3│interiorul ariilor│3│
│peÅŸteri, munÅ£i, │ │naturale │ │
│ape, zone rurale│ │protejate, │ │
│etc.); │ │generând cantităţi│ │
│ │ │impresionante de │ │
│ │ │deÅŸeuri; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() potenÅ£ial │ │ │ │
│speologic bogat │ │ │ │
│- peste 10.000 │ │ │ │
│de peÅŸteri │ │ │ │
│(locul 3 în │ │ │ │
│Europa), unele │ │ │ │
│cu valoare │ │- vandalizarea │ │
│ÅŸtiinÅ£ifică sau │ │panourilor │ │
│estetică │ │indicatoare sau │ │
│deosebită, având│ │informative, a │ │
│statut de │3│plăcilor ÅŸi │1│
│monumente ale │ │stâlpilor de pe │ │
│naturii sau │ │traseele │ │
│rezervaÅ£ii - │ │turistice; │ │
│GheÅ£arul │ │ │ │
│ScăriÅŸoara, │ │ │ │
│UrÅŸilor, │ │ │ │
│TopolniÅ£a, │ │ │ │
│Cetăţile │ │ │ │
│Ponorului, │ │ │ │
│Meziad etc.; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() MunÅ£ii │ │ │ │
│CarpaÅ£i - │ │ │ │
│acoperă │ │ │ │
│aproximativ o │ │ │ │
│treime din │ │ │ │
│teritoriul │ │- distrugerea │ │
│naÅ£ional, iar │ │elementelor │ │
│CarpaÅ£ii │ │geologice ÅŸi │2│
│româneÅŸti │ │geomorfologice; │ │
│reprezintă │ │ │ │
│aproximativ │ │ │ │
│jumătate din │ │ │ │
│lungimea totală │ │ │ │
│a lanÅ£ului │ │ │ │
│carpatic; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() cursul │ │ │ │
│inferior al │ │ │ │
│fluviului │ │- degradarea │ │
│Dunărea, pe o │ │obiectivelor │ │
│distanţă de │3│turistice │2│
│1.075 km (37,6% │ │(naturale sau │ │
│din lungimea │ │antropice) prin │ │
│totală), între │ │inscripÅ£ii; │ │
│BaziaÅŸ ÅŸi │ │ │ │
│Sulina; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() diversitatea │ │ │ │
│florei ÅŸi │ │ │ │
│faunei, din care│ │ │ │
│numeroase specii│ │ │ │
│unice sau cu cea│ │ │ │
│mai mare │ │ │ │
│densitate din │ │- deranjarea │ │
│Europa, în │3│speciilor │3│
│special │ │faunistice; │ │
│carnivore mari │ │ │ │
│(aproape │ │ │ │
│jumătate din │ │ │ │
│efectivele din │ │ │ │
│Europa, │ │ │ │
│exceptând │ │ │ │
│Rusia); │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() condiÅ£ii │ │ │ │
│naturale bune │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│activităţi de │ │ │ │
│turism în aer │ │ │ │
│liber - │ │- degradarea │ │
│drumeÅ£ie, │ │potecilor prin │ │
│sporturi │3│eroziune în zonele│2│
│nautice, │ │intens circulate. │ │
│observarea │ │ │ │
│faunei ÅŸi a │ │ │ │
│păsărilor, │ │ │ │
│turism ecvestru,│ │ │ │
│cicloturism, │ │ │ │
│alpinism etc. │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│unor zone rurale│ │() punerea în │ │
│(etnofolclorice │ │pericol a zonelor │ │
│tradiÅ£ionale), │3│naturale de │3│
│în care se poate│ │traficul ATV ÅŸi │ │
│experimenta │ │motociclete off- │ │
│stilul de viaţă │ │road; │ │
│local; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │() poluarea │ │
│unei economii │ │Dunării, Mării │ │
│rurale încă │ │Negre ÅŸi a │ │
│viabile ce │ │râurilor │ │
│menÅ£ine │2│interioare │2│
│produsele locale│ │datorită │ │
│tradiÅ£ionale pe │ │deversărilor │ │
│piaţă; │ │necontrolate, în │ │
│ │ │unele cazuri; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() diversitatea │ │ │ │
│obiectivelor de │ │ │ │
│patrimoniu - │ │() nerespectarea │ │
│mănăstiri, │ │regimului de │ │
│situri │ │protecÅ£ie, ca │ │
│arheologice, │ │urmare a lipsei │ │
│biserici │2│demarcării în │2│
│fortificate │ │teren a limitelor │ │
│etc., inclusiv 8│ │ÅŸi a zonelor │ │
│obiective/areale│ │tampon ale ariilor│ │
│care se află în │ │naturale │ │
│patrimoniul │ │protejate; │ │
│mondial al │ │ │ │
│UNESCO; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() tăierile masive│ │
│ │ │de arbori ÅŸi │ │
│ │ │depozitarea │ │
│ │ │necorespunzătoare │ │
│ │ │a rumeguÅŸului pe │2│
│ │ │marginea pâraielor│ │
│ │ │- ce duc la │ │
│ │ │degradarea │ │
│ │ │mediului în multe │ │
│() ospitalitatea│ │parcuri; │ │
│tradiÅ£ională a │3├──────────────────┼─┤
│românilor. │ │() riscul │ │
│ │ │urbanizării │ │
│ │ │populaÅ£iei rurale │ │
│ │ │cu implicaÅ£ii │ │
│ │ │directe în │2│
│ │ │pierderea │ │
│ │ │patrimoniului │ │
│ │ │cultural imaterial│ │
│ │ │/material │ │
│ │ │existent. │ │
├────────────────┴─┴──────────────────┴─┤
│INFRASTRUCTURÄ‚ TURISTICÄ‚ ÅžI TEHNICÄ‚, │
│AMENAJAREA TERITORIULUI │
├────────────────┬─┬──────────────────┬─┤
│ │ │() lipsa │ │
│() │ │infrastructurii │ │
│accesibilitate │ │generale în │ │
│relativ bună │ │majoritatea │ │
│spre │ │zonelor rurale │ │
│destinaÅ£iile │ │(reÅ£ele de │ │
│turistice (o │ │canalizare, staÅ£ii│ │
│reÅ£ea bună de │2│de epurare, sistem│3│
│aeroporturi, o │ │de colectare a │ │
│reÅ£ea feroviară │ │deÅŸeurilor, reÅ£ele│ │
│densă - a patra │ │de alimentare cu │ │
│ca mărime din │ │apă, reÅ£ele de │ │
│Europa, reÅ£ea de│ │termoficare) - cu │ │
│drumuri amplă); │ │efecte negative │ │
│ │ │asupra mediului; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() creÅŸterea │ │ │ │
│investiÅ£iilor │ │ │ │
│turistice │ │ │ │
│private în │ │ │ │
│mediul rural. ÃŽn│ │ │ │
│cazul anumitelor│ │ │ │
│parcuri │ │ │ │
│(RezervaÅ£ia │ │ │ │
│Biosferei Delta │ │ │ │
│Dunării, Parcul │ │ │ │
│Natural Apuseni,│ │() calitatea │ │
│Parcul Natural │ │inadecvată a │ │
│Bucegi, Parcul │ │infrastructurii │ │
│NaÅ£ional Piatra │2│rutiere ÅŸi │3│
│Craiului, Parcul│ │feroviare pentru │ │
│NaÅ£ional │ │accesul la │ │
│Domogled - Valea│ │destinaÅ£iile │ │
│Cernei) s-au │ │turistice; │ │
│construit în │ │ │ │
│interiorul sau │ │ │ │
│în vecinătatea │ │ │ │
│acestora o serie│ │ │ │
│de pensiuni │ │ │ │
│turistice sau │ │ │ │
│alte categorii │ │ │ │
│de structuri │ │ │ │
│turistice de │ │ │ │
│primire; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() accesul cu │ │
│ │ │mijloacele de │ │
│ │ │transport în │ │
│ │ │comun*1) spre │ │
│ │ │majoritatea │ │
│() existenÅ£a │ │ariilor protejate │ │
│unor structuri │ │majore este │ │
│de cazare care │ │limitat; lipsa │ │
│au implementat │2│informaÅ£iilor │2│
│un model de bune│ │despre transportul│3│
│practici în │ │public mai ales │ │
│ecoturism; │ │pentru traseele │ │
│ │ │feroviare, navale │ │
│ │ │ÅŸi rutiere │ │
│ │ │privatizate, atât │ │
│ │ │pentru turiÅŸtii │ │
│ │ │români cât ÅŸi │ │
│ │ │pentru străini; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() infrastructura │ │
│ │ │turistică ÅŸi de │ │
│ │ │vizitare │ │
│ │ │inadecvată în │ │
│ │ │unele arii │ │
│ │ │naturale protejate│ │
│() existenÅ£a │ │(centre de │ │
│unui număr mare │ │vizitare, centre │ │
│ÅŸi în stare bună│ │de informare, │ │
│de trasee │ │indicatoare │ │
│turistice │ │turistice, trasee │ │
│omologate sau în│2│ecoturistice │3│
│curs de │ │amenajate, puncte │ │
│omologare în │ │de observare a │ │
│majoritatea │ │animalelor, │ │
│parcurilor; │ │facilităţi de │ │
│ │ │campare, refugii, │ │
│ │ │trasee de │ │
│ │ │cicloturism, │ │
│ │ │trasee ecvestre, │ │
│ │ │facilităţi │ │
│ │ │rafting, canoe │ │
│ │ │etc.); │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() capacitatea de │ │
│ │ │cazare la nivelul │ │
│ │ │anumitor arii │ │
│ │ │protejate │ │
│() │ │(inclusiv zona │ │
│administraÅ£iile │ │limitrofă) este │ │
│parcurilor fac │ │redusă (de exemplu│ │
│eforturi │ │Parcul NaÅ£ional │ │
│importante │1│MunÅ£ii Măcinului, │3│
│pentru │ │Parcul Natural │ │
│realizarea │ │Cefa, Parcul │ │
│infrastructurii │ │NaÅ£ional Cheile │ │
│de vizitare; │ │Nerei BeuÅŸniÅ£a, │ │
│ │ │Parcul Natural │ │
│ │ │GrădiÅŸtea │ │
│ │ │Muncelului - │ │
│ │ │Cioclovina); │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() acces limitat │ │
│ │ │pentru persoanele │ │
│ │ │cu dizabilităţi la│ │
│ │ │numeroase puncte │2│
│ │ │de atracÅ£ie │ │
│ │ │turistică din │ │
│ │ │cadrul parcurilor;│ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() folosirea slabă│ │
│ │ │a surselor de │1│
│ │ │energie │ │
│ │ │alternativă; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() implicarea │ │
│ │ │redusă a │ │
│ │ │administraÅ£iilor │ │
│ │ │locale în │ │
│ │ │activităţi de │3│
│ │ │colectare a │ │
│ │ │deÅŸeurilor ÅŸi de │ │
│ │ │igienizare a │ │
│ │ │zonelor naturale; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() extinderea │ │
│ │ │intravilanului în │ │
│ │ │zonele din │ │
│ │ │imediata │ │
│ │ │vecinătate sau │ │
│ │ │chiar în │ │
│ │ │interiorul ariilor│ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate, Å£intind│ │
│() investiÅ£iile │ │spre dezvoltarea │ │
│ÅŸi costurile de │ │ÅŸi realizarea │ │
│intreÅ£inere │ │ulterioară a unor │3│
│relativ mici │ │construcÅ£ii sau │ │
│pentru │ │chiar staÅ£iuni │ │
│infrastructura │ │turistice (de │ │
│necesară │ │exemplu Parcul │ │
│realizării unei │ │Natural Bucegi, │ │
│destinaÅ£ii │ │Parcul Natural │ │
│ecoturistice în │2│Putna Vrancea, │ │
│comparaÅ£ie cu │ │Parcul NaÅ£ional │ │
│investiÅ£iile în │ │Cheile CaraÅŸului -│ │
│ale forme de │ │Semenic, Parcul │ │
│destinaÅ£ii │ │Natural Apuseni │ │
│turistice │ │etc.); │ │
│(staÅ£iuni de │ ├──────────────────┼─┤
│ski, staÅ£iuni │ │() slaba │ │
│balneo). │ │capacitate de a │ │
│ │ │implementa │ │
│ │ │politici de │ │
│ │ │dezvoltare la │ │
│ │ │nivelul │ │
│ │ │teritoriului pe │3│
│ │ │termen mediu ÅŸi │ │
│ │ │lung care să aducă│ │
│ │ │în prim plan │ │
│ │ │soluÅ£ii │ │
│ │ │competitive de │ │
│ │ │turism ÅŸi │ │
│ │ │ecoturism; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() asimilarea │ │
│ │ │eronată a │ │
│ │ │dezvoltării │ │
│ │ │turistice cu o │ │
│ │ │afacere imobiliară│3│
│ │ │ÅŸi perpetuarea │ │
│ │ │acestui concept în│ │
│ │ │politicile locale │ │
│ │ │de dezvoltare; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() nerespectarea │ │
│ │ │arhitecturii │ │
│ │ │tradiÅ£ionale în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │ │construcÅ£iilor noi│3│
│ │ │amplasate în │ │
│ │ │interiorul │ │
│ │ │parcurilor sau în │ │
│ │ │zona limitrofă │ │
│ │ │acestora. │ │
├────────────────┴─┴──────────────────┴─┤
│PROGRAME ECOTURISTICE │
├────────────────┬─┬──────────────────┬─┤
│ │ │() numărul redus │ │
│ │ │al parteneriatelor│ │
│ │ │între │ │
│ │ │administraÅ£iile │ │
│ │ │parcurilor, │ │
│() existenÅ£a │ │agenÅ£ii economici │ │
│unor programe │ │(structuri de │ │
│ecoturistice │3│cazare, │3│
│certificate. │ │alimentaÅ£ie ÅŸi │ │
│ │ │agenÅ£ii de turism)│ │
│ │ │ÅŸi comunităţile │ │
│ │ │locale cu scopul │ │
│ │ │creării de │ │
│ │ │programe │ │
│ │ │ecoturistice; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │() activităţile în│ │
│unor programe │ │aer liber │ │
│ecoturistice │ │(căţărare, schi │ │
│create de │ │fond, canoing, │ │
│administraÅ£iile │3│rafting, │3│
│ariilor │ │cicloturism etc.),│ │
│protejate ÅŸi/sau│ │sunt destul de │ │
│tur- operatorii │ │puÅ£in dezvoltate; │ │
│de nişă. │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() concentrarea │ │
│ │ │programelor │ │
│ │ │turistice pe un │2│
│ │ │număr limitat de │ │
│ │ │zone. │ │
├────────────────┴─┴──────────────────┴─┤
│POLITIC, ADMINISTRATIV, ECONOMIC ÅžI │
│LEGISLATIV │
├────────────────┬─┬──────────────────┬─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│cadrului │ │ │ │
│legislativ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│gestionarea │ │ │ │
│ariilor │ │() nu sunt încă │ │
│protejate ÅŸi │ │organizate în │ │
│pentru protecÅ£ia│ │toate ariile │ │
│mediului, │ │protejate │ │
│armonizat cu cel│ │administraÅ£iile │ │
│european. De │ │care să iniÅ£ieze │ │
│asemenea, a fost│ │un management │ │
│creat cadrul │3│eficient al │3│
│legislativ în │ │acestor areale │ │
│domeniul │ │(Parcul Natural │ │
│construcÅ£iilor, │ │Lunca Joasă a │ │
│silviculturii, │ │Prutului Inferior,│ │
│vânătorii ÅŸi │ │Parcul Natural │ │
│pescuitului, │ │Cefa, unele situri│ │
│protecÅ£iei │ │Natura 2000); │ │
│apelor, iar │ │ │ │
│legislaÅ£ia în │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │
│turismului este │ │ │ │
│în curs de │ │ │ │
│actualizare; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│Master Planului │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │
│Turismului │ │ │ │
│NaÅ£ional │ │ │ │
│2007-2026. Unul │ │() sistem de │ │
│dintre │ │atestare a │ │
│obiectivele │ │destinaÅ£iilor │ │
│acestuia este │2│ecoturistice nu │3│
│sprijinirea │ │este încă │ │
│dezvoltării │ │oficializat │ │
│ecoturismului │ │printr-un act │ │
│din Delta │ │legislativ; │ │
│Dunării, a │ │ │ │
│parcurilor │ │ │ │
│naÅ£ionale, a │ │ │ │
│rezervaÅ£iilor ÅŸi│ │ │ │
│a zonelor │ │ │ │
│rurale; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│unei asociaÅ£ii │ │ │ │
│naÅ£ionale │ │() în legislaÅ£ia │ │
│specializate în │ │româneacă nu sunt │ │
│acest domeniu, │ │definiÅ£i termeni │ │
│care luptă │ │precum destinaÅ£ie │ │
│pentru │ │turistică/ │ │
│promovarea │3│ecoturistică, │3│
│conceptului ÅŸi │ │unitate de │ │
│pentru │ │management a │ │
│dezvoltarea │ │destinaÅ£iei │ │
│ecoturismului │ │turistice │ │
│(AsociaÅ£ia de │ │ │ │
│Ecoturism din │ │ │ │
│România); │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│unor asociaÅ£ii │ │ │ │
│profesionale │ │ │ │
│constituite la │ │ │ │
│nivel naÅ£ional, │ │ │ │
│prin intermediul│ │ │ │
│cărora se │ │ │ │
│asigură │ │ │ │
│pregătirea, │ │ │ │
│calificarea ÅŸi │ │ │ │
│promovarea │ │() aproximativ │ │
│intereselor │ │jumătate de ariile│ │
│ghizilor │ │naturale protejate│ │
│montani, │3│din România au │3│
│rangerilor, │ │planurile de │ │
│proprietarilor │ │management │ │
│de pensiuni │ │aprobate; │ │
│(AsociaÅ£ia │ │ │ │
│Ghizilor Montani│ │ │ │
│din România, │ │ │ │
│AsociaÅ£ia │ │ │ │
│Rangerilor din │ │ │ │
│România, │ │ │ │
│AsociaÅ£ia │ │ │ │
│NaÅ£ională de │ │ │ │
│Turism Rural, │ │ │ │
│Ecologic ÅŸi │ │ │ │
│Cultural); │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │() fonduri │ │
│unei AsociaÅ£ii a│ │financiare │ │
│AdministraÅ£iilor│3│insuficiente la │3│
│de Arii Naturale│ │dispoziÅ£ia │ │
│Protejate; │ │administraÅ£iilor │ │
│ │ │parcurilor; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() dificultatea │ │
│() înfiinÅ£area │ │operatorilor │ │
│AgenÅ£iei │ │turistici de mici │ │
│NaÅ£ionale a │3│dimensiuni din │2│
│Ariilor Naturale│ │mediul rural de a │ │
│Protejate │ │obÅ£ine eticheta │ │
│ │ │ecologică │ │
│ │ │europeană; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │() lipsa │ │
│unor modele de │ │mecanismelor de │ │
│bune practici în│ │sprijin pentru │ │
│ecoturism │ │întreprinzătorii │ │
│(sistem de │3│care au │2│
│etichetare │ │implementat un │ │
│ecologică, │ │model de bune │ │
│sistem de │ │practici în │ │
│certificare în │ │ecoturism; │ │
│ecoturism); │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│planurilor de │ │() lipsa unui │ │
│management │ │sistem de │ │
│(chiar dacă doar│ │stimulare a │ │
│câteva sunt │ │rezidenÅ£ilor din │ │
│aprobate) ÅŸi a │ │cadrul parcurilor │ │
│planurilor de │3│sau din imediata │3│
│management al │ │vecinătate a │ │
│vizitatorilor │ │acestora de a │ │
│(strategii de │ │realiza activităţi│ │
│dezvoltare a │ │ÅŸi servicii │ │
│turismului) în │ │turistice; │ │
│majoritatea │ │ │ │
│parcurilor; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│unei Strategii │ │() lipsa unei │ │
│NaÅ£ionale pentru│ │politici coerente │ │
│Dezvoltare │3│pentru sprijinirea│3│
│Durabilă ÅŸi a │ │sectorului de │ │
│unei Strategii │ │afaceri mici din │ │
│NaÅ£ionale pentru│ │mediul rural; │ │
│Biodiversitate; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │() nesoluÅ£ionarea │ │
│unui sistem de │ │problemelor │ │
│certificare a │ │juridice privind │ │
│destinaÅ£iilor │3│proprietatea │2│
│ecoturistice din│ │asupra terenurilor│ │
│România. │ │ÅŸi a │ │
│ │ │proprietăţilor; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() scăderea │ │
│ │ │veniturilor │ │
│ │ │comunităţilor din │ │
│ │ │incinta parcurilor│ │
│ │ │sau din apropierea│2│
│ │ │acestora ca urmare│ │
│ │ │a restricÅ£ionării │ │
│ │ │unor activităţi │ │
│ │ │economice │ │
│ │ │specifice zonelor;│ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() │ │
│ │ │reprezentativitate│ │
│ │ │slabă a │ │
│ │ │ecoturismului în │3│
│ │ │strategiile de │ │
│ │ │dezvoltare │ │
│ │ │regională ÅŸi │ │
│ │ │locală │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() accesul dificil│ │
│ │ │la finanţări │ │
│ │ │rambursabile ÅŸi/ │ │
│ │ │sau nerambursabile│2│
│ │ │pentru iniÅ£ierea │ │
│ │ │activităţii │ │
│ │ │economice; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() tipul de │ │
│ │ │abordare a │ │
│ │ │controalelor din │ │
│ │ │partea │ │
│ │ │autorităţilor │ │
│ │ │statului (de │ │
│ │ │exemplu securitate│ │
│ │ │alimentară etc), │ │
│ │ │birocraÅ£ia ÅŸi │3│
│ │ │taxele pentru │ │
│ │ │eliberarea de │ │
│ │ │autorizaÅ£ii fac ca│ │
│ │ │o bună parte din │ │
│ │ │afacerile mici din│ │
│ │ │mediul rural să │ │
│ │ │dorească să │ │
│ │ │lucreze la negru; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() lipsa unor │ │
│ │ │politici de mediu │2│
│ │ │la nivelul │ │
│ │ │destinaÅ£iilor. │ │
├────────────────┴─┴──────────────────┴─┤
│EDUCAÅ¢IE, CONÅžTIENTIZARE, RESURSE UMANE│
├────────────────┬─┬──────────────────┬─┤
│ │ │() gradul de │ │
│ │ │conÅŸtientizare │ │
│ │ │scăzut a ceea ce │ │
│ │ │înseamnă │ │
│ │ │patrimoniu natural│3│
│ │ │naÅ£ional ÅŸi local │ │
│ │ │ÅŸi a importanÅ£ei │ │
│ │ │acestuia în │ │
│ │ │prezent dar, mai │ │
│ │ │ales, în viitor; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() nivelul de │ │
│ │ │pregătire destul │ │
│ │ │de redus al │ │
│ │ │ghizilor din │ │
│ │ │ecoturism/ │3│
│ │ │personalului de │ │
│ │ │specialitate care │ │
│ │ │administrează │ │
│ │ │structurile de │ │
│ │ │cazare; │ │
│() în │ ├──────────────────┼─┤
│majoritatea │ │() nu există un │ │
│ariilor │ │sistem de │ │
│protejate au │ │pregătire adecvat │3│
│început să se │ │pentru personalul │ │
│dezvolte │3│din cadrul ariilor│ │
│programe │ │protejate; │ │
│educaÅ£ionale, │ ├──────────────────┼─┤
│cele mai multe │ │() personalul din │ │
│vizează elevii │ │cadrul ariilor │2│
│din localităţile│ │protejate este │ │
│din zonă. │ │subdimensionat; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() lipsa │ │
│ │ │personalului │ │
│ │ │pregătit pentru │2│
│ │ │dezvoltarea de │ │
│ │ │destinaÅ£ii │ │
│ │ │ecoturistice; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() educaÅ£ia │ │
│ │ │insuficientă în │ │
│ │ │ÅŸcoli în domeniul │3│
│ │ │protecÅ£iei │ │
│ │ │mediului ÅŸi a │ │
│ │ │turismului; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() rata mare a │ │
│ │ │migrării din │ │
│ │ │mediul rural spre │2│
│ │ │mediul urban ÅŸi a │ │
│ │ │emigrării în │ │
│ │ │străinătate. │ │
├────────────────┴─┴──────────────────┴─┤
│MARKETING ÅžI PROMOVARE │
├────────────────┬─┬──────────────────┬─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│unor organizaÅ£ii│ │ │ │
│cu acÅ£iune │ │ │ │
│naÅ£ională sau │ │ │ │
│locală, care │ │() numărul destul │ │
│singure sau │ │de redus al │ │
│împreună cu │ │parteneriatelor │ │
│autorităţile │ │public - private │ │
│publice locale │ │de dezvoltare/ │ │
│sau │3│promovare a │3│
│administraÅ£iile │ │activităţilor │ │
│parcurilor │ │ecoturistice la │ │
│dezvoltă │ │nivel zonal, care │ │
│proiecte de │ │să genereze │ │
│promovare a │ │destinaÅ£ii │ │
│ecoturismului la│ │ecoturistice; │ │
│nivel local, │ │ │ │
│naÅ£ional sau │ │ │ │
│chiar │ │ │ │
│internaÅ£ional; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() marketingul │ │
│ │ │parcurilor │ │
│ │ │naÅ£ionale/naturale│ │
│ │ │este redus mai │ │
│ │ │ales la nivel │3│
│ │ │regional/local │ │
│ │ │ceea ce determină │ │
│ │ │o necunoaÅŸtere a │ │
│ │ │valorii acestora; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() numărul redus │ │
│ │ │al informaÅ£iilor │ │
│ │ │cu privire la │ │
│ │ │activităţile │ │
│ │ │turistice ce pot │2│
│() existenÅ£a │ │fi realizate în │ │
│unor areale unde│ │interiorul ÅŸi în │ │
│s-au închegat │ │apropierea ariilor│ │
│anumite │ │protejate; │ │
│parteneriate │ ├──────────────────┼─┤
│public-private, │ │() promovarea │ │
│ce pot sta la │3│deficitară a │ │
│baza viitoarelor│ │tradiÅ£iilor ÅŸi a │2│
│unităţi de │ │produselor │ │
│management al │ │tradiÅ£ionale; │ │
│viitoarelor │ ├──────────────────┼─┤
│destinaÅ£ii │ │() lipsa unei │ │
│ecoturistice │ │promovări unitare │ │
│ │ │ÅŸi a unor branduri│3│
│ │ │turistice la │ │
│ │ │nivelul │ │
│ │ │destinaÅ£iilor; │ │
│ │ ├──────────────────┼─┤
│ │ │() nu sunt │ │
│ │ │implementate │ │
│ │ │mecanisme │ │
│ │ │centralizate de │ │
│ │ │colectare ÅŸi │2│
│ │ │analiză a │ │
│ │ │satisfacÅ£iei │ │
│ │ │clienÅ£ilor la │ │
│ │ │nivel de │ │
│ │ │destinaÅ£ie. │ │
├────────────────┴─┼──────────────────┴─┤
│OPORTUNITÄ‚Å¢I │AMENINŢĂRI │
├────────────────┬─┼──────────────────┬─┤
│() suportul de │ │() imaginea │ │
│care se bucură │ │negativă sau/ÅŸi │ │
│ecoturismul la │ │lipsa de imagine │ │
│nivel │ │turistică a │ │
│internaÅ£ional, │ │României pe plan │ │
│odată cu │ │internaÅ£ional ar │ │
│desemnarea │ │putea influenÅ£a │ │
│anului 2002 ca │3│traficul de │2│
│"Anul │ │călători, dublată │ │
│InternaÅ£ional al│ │de lipsa de │ │
│Ecoturismului" │ │coerenţă în a │ │
│ÅŸi cu semnarea │ │transmite o │ │
│DeclaraÅ£iei de │ │imagine de │ │
│la Quebec; │ │destinaÅ£ie │ │
│ │ │turistică; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() concurenÅ£a │ │
│ │ │acerbă pe plan │ │
│ │ │internaÅ£ional - │ │
│() tendinÅ£a de │ │atât la nivelul │ │
│creÅŸtere la │ │ţărilor vest- │ │
│nivel │ │europene, cât ÅŸi │ │
│internaÅ£ional a │ │la nivelul ţărilor│ │
│numărului de │ │din regiune, ţări │ │
│turiÅŸti/ │3│în care a fost │3│
│vizitatori care │ │dezvoltat sistemul│ │
│au ca motivaÅ£ie │ │ariilor protejate │ │
│principală │ │ÅŸi au fost │ │
│ecoturismul; │ │dezvoltate │ │
│ │ │programe de │ │
│ │ │ecoturism în │ │
│ │ │cadrul acestor │ │
│ │ │areale; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() situaÅ£ia │ │
│ │ │economică │ │
│ │ │existentă la nivel│ │
│ │ │naÅ£ional ÅŸi │ │
│() existenÅ£a │ │internaÅ£ional, │ │
│interesului │ │determină o │ │
│guvernamental │ │concurenţă │ │
│pentru │2│puternică pentru │3│
│promovarea │ │atragerea surselor│ │
│acestei forme de│ │de finanÅ£are, │ │
│turism în │ │lucru ce face ca │ │
│România; │ │resursele pentru │ │
│ │ │realizarea │ │
│ │ │obiectivelor │ │
│ │ │ecoturistice să │ │
│ │ │fie limitate; │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│ │ │() ameninţări ce │ │
│ │ │decurg din │ │
│ │ │răspândirea │ │
│() aderarea la │ │necontrolată a │ │
│Uniunea │ │unor epidemii. ÃŽn │ │
│Europeană a │ │trecut virusul │ │
│contribuit la │3│gripei aviare a │2│
│recunoaÅŸterea │ │produs numeroase │ │
│internaÅ£ională a│ │pierderi la │ │
│ţării; │ │nivelul unei │ │
│ │ │destinaÅ£ii │ │
│ │ │ecoturistice │ │
│ │ │importante (Delta │ │
│ │ │Dunării); │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() în cadrul │ │ │ │
│procesului de │ │ │ │
│aderare ÅŸi post │ │() ameninţări │ │
│aderare la │ │naturale - │ │
│Uniunea │ │inundaÅ£ii, torenÅ£i│ │
│Europeană s-au │ │(ex. scăderea │ │
│făcut paÅŸi │3│numărului de │2│
│importanÅ£i în │ │vizitatori în │ │
│adaptarea │ │Parcul NaÅ£ional │ │
│politicii ÅŸi a │ │Buila VânturariÅ£a,│ │
│legislaÅ£iei │ │în anul 2014). │ │
│naÅ£ionale la cea│ │ │ │
│europeană; │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() s-au făcut │ │ │ │
│paÅŸi importanÅ£i │ │ │ │
│în privinÅ£a │ │ │ │
│uÅŸurinÅ£ei cu │ │ │ │
│care se poate │ │ │ │
│deschide o │ │ │ │
│afacere în │ │ │ │
│România. Conform│2│ │ │
│unui studiu │ │ │ │
│realizat de │ │ │ │
│Banca Mondială, │ │ │ │
│Å£ara noastră se │ │ │ │
│află pe locul 45│ │ │ │
│dintr-un total │ │ │ │
│de 190 ţări │ │ │ │
│analizate*1); │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│fondurile │ │ │ │
│europene (de │2│ │ │
│exemplu PNDR, │ │ │ │
│POIM, POR etc.);│ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() existenÅ£a │ │ │ │
│altor programe │ │ │ │
│de finanÅ£are │ │ │ │
│rambursabile sau│ │ │ │
│nerambursabile │2│ │ │
│în domeniul │ │ │ │
│conservării │ │ │ │
│mediului │ │ │ │
│înconjurător ÅŸi │ │ │ │
│a ecoturismului;│ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() România este │ │ │ │
│percepută la │ │ │ │
│nivel │ │ │ │
│internaÅ£ional ca│ │ │ │
│o Å£ară │ │ │ │
│neexploatată ÅŸi │ │ │ │
│necunoscută, │2│ │ │
│acest lucru ar │ │ │ │
│putea sta la │ │ │ │
│baza unor │ │ │ │
│campanii │ │ │ │
│promoÅ£ionale │ │ │ │
│viitoare. │ │ │ │
├────────────────┼─┼──────────────────┼─┤
│() potentialul │ │ │ │
│de marketing al │ │ │ │
│României ca │ │ │ │
│destinaÅ£ie │3│ │ │
│turistică prin │ │ │ │
│intermediul │ │ │ │
│ecoturismului. │ │ │ │
└────────────────┴─┴──────────────────┴─┘
*1) http://www.doingbusiness.org/en/rankings CAP. IV VIZIUNE ÅžI OBIECTIVE VIZIUNE: Afirmarea valorilor naturale ÅŸi culturale ale României, prin crearea ÅŸi promovarea unei reÅ£ele de destinaÅ£ii ecoturistice cu notorietate pe plan naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional, fapt ce va contribui la îmbunătăţirea vieÅ£ii comunităţilor locale ÅŸi la conservarea resurselor naturale ÅŸi culturale locale. OBIECTIVE: Obiectiv general: Crearea condiÅ£iilor de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor naturale protejate ÅŸi în zonele din vecinătatea acestora, prin dezvoltarea unei reÅ£ele de destinaÅ£ii ecoturistice recunoscute ÅŸi prin realizarea de produse ecoturistice competitive pe plan naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional. Obiective strategice Strategia naÅ£ională de dezvoltare a ecoturismului se structurează pe un set de domenii prioritare, la nivelul cărora s-au trasat obiectivele strategice. Domeniul A - CADRUL INSTITUÅ¢IONAL ÅžI ASOCIATIV 1. Crearea cadrului de cooperare inter-instituÅ£ională pentru creÅŸterea numărului de parteneriate în domeniul ecoturismului, la nivel local, regional ÅŸi naÅ£ional; 2. Crearea cadrului necesar pentru recunoaÅŸterea la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional a Criteriilor pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice din România; 3. ÃŽntărirea capacităţii administrative a instituÅ£iilor pentru implementarea politicilor ÅŸi programelor de dezvoltare a ecoturismului. ÃŽn cadrul acestui domeniu au fost identificate două orizonturi de timp pentru îndeplinirea acestor obiective strategice: ● pe termen scurt (sub un an de la aprobarea planului de acÅ£iuni) sunt avute în vedere reluarea activităţii Grupului Interministerial de dezvoltare a ecoturismului în România ÅŸi crearea Consiliului NaÅ£ional al Ecoturismului; recunoaÅŸterea la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional a criteriilor pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice*1); identificarea ÅŸi consilierea altor zone ce doresc să implementeze acest concept ÅŸi evaluarea acelor destinaÅ£ii ce au demarat deja acest proces; crearea de Unităţi de management al destinaÅ£iei (UMD) pentru destinaÅ£iile desemnate. *1) în cadrul procesului de elaborare a Strategiei NaÅ£ionale de Ecoturism (2009), una din principalele priorităţi identificate a fost ca în România să se dezvolte ÅŸi să fie recunoscute anumite DestinaÅ£ii Ecoturistice. ÃŽn perioada scursă de atunci au fost luate anumite măsuri pentru dezvoltarea sistemului de destinaÅ£ii ecoturistice în România. ÃŽn acest sens, au fost realizate criteriile pentru desemnarea destinaÅ£iilor ecoturistice ÅŸi au fost desemnate într-un program pilot primele două astfel de destinaÅ£ii: ZărneÅŸti-Piatra Craiului ÅŸi Mara-Cosău-Creasta CocoÅŸului. De asemenea, alte 8-10 destinaÅ£ii fac eforturi pentru îndeplinirea criteriilor ÅŸi pentru crearea unor unităţi de management al destinaÅ£iilor (UMD). ● pe termen mediu (1-3 ani de la aprobarea planului de acÅ£iuni) ÅŸi lung (peste trei ani de la aprobarea planului de acÅ£iuni) se are în vedere reevaluarea destinaÅ£iilor ecoturistice declarate, pentru a vedea măsura în care au fost respectate angajamentele asumate, crearea de UMD-uri pentru acele zone care încă nu au o astfel de structură, integrarea UMD-urilor în cadrul unei reÅ£ele, cu scopul unei mai bune reprezentări a intereselor acestora la nivel naÅ£ional, crearea unui pachet de măsuri de sprijinire a acestor structuri de management create la nivelul destinaÅ£iei, întărirea rolului pe care parcul/aria naturală protejată îl joacă la nivel local ÅŸi a rolului pe care ecoturismul îl joacă în politica naÅ£ională, regională ÅŸi locală de turism. ÃŽn plus, vor fi necesare crearea unor asociaÅ£ii ale micilor producători locali, cu scopul unei mai bune reprezentări a intereselor acestora. Domeniul B - INFRASTRUCTURÄ‚ TURISTICÄ‚ ÅžI AMENAJAREA TERITORIULUI 1. Crearea instrumentelor pentru dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice la nivelul destinaÅ£iilor care să permită lărgirea gamei de servicii oferite, fără un impact negativ asupra mediului. 2. Crearea instrumentelor pentru protejarea ÅŸi menÅ£inerea arhitecturii tradiÅ£ionale ÅŸi pentru limitarea procesului de urbanizare la nivelul destinaÅ£iilor ecoturistice/cu potenÅ£ial ecoturistic*1) *1) în cadrul acestui document, prin destinaÅ£ie cu potenÅ£ial ecoturistic se înÅ£elege o destinaÅ£ie turistică în care să existe o arie naturală protejată ÅŸi care are potenÅ£ial să intre în cadrul reÅ£elei de destinaÅ£ii ecoturistice Ariile naturale protejate capătă o valoare reală în turism numai dacă sunt organizate pentru vizitare, contribuind în acest fel la constituirea unei oferte ecoturistice competitive. S-a dovedit că o organizare deficitară a acestor zone sensibile sau lipsa acesteia le expune degradării, provocate de presiunea turistică (fluxuri continue ÅŸi supradimensionate de turiÅŸti, vânători de "amintiri" turistice etc.), aducându-se astfel prejudicii, uneori ireversibile, naturii. DeÅŸi lucrurile diferă destul de mult de la o destinaÅ£ie la alta, ÅŸi multe dintre acestea au realizat anumite investiÅ£ii în infrastructura de vizitare, totuÅŸi încă în multe cazuri există un nivel precar din punct de vedere al infrastructurii pentru ecoturism. Din discuÅ£iile avute cu factorii interesaÅ£i, s-a ajuns la concluzia că în aceste areale prioritate ar trebui să aibă dezvoltarea infrastructurii uÅŸoare de vizitare, respectiv: montarea de panouri informative ÅŸi de interpretare, indicatoare turistice, amenajarea unor trasee tematice, reamenajarea traseelor turistice, realizarea unor trasee ecvestre, cicloturistice sau pe apă, construirea unor observatoare pentru animale, a unor locuri de popas. Amenajările propuse se vor realiza în colaborare cu specialiÅŸti în domeniile arhitecturii, designului ÅŸi peisajului. De asemenea, acolo unde se impune, se urmăreÅŸte dezvoltarea unor centre de vizitare pentru ariile protejate majore, la nivelul celei mai frecventate porÅ£i de acces; a unui/a unor punct(e) de informare turistică ÅŸi amenajarea unor puncte de interes pentru turiÅŸti - amenajarea/punerea în valoare a unor obiective turistice, realizarea unor facilităţi de recreere ÅŸi/sau pentru practicarea unor sporturi specifice (la limita ariei naturale protejate sau în zona de dezvoltare durabilă a acesteia). Pentru ca noile construcÅ£ii ce vor fi realizate la nivelul destinaÅ£iilor să nu afecteze caracterul tradiÅ£ional al acestor areale, sunt necesare anumite măsuri pentru menÅ£inerea arhitecturii ÅŸi pentru limitarea procesului de urbanizare. Astfel: ● pe termen scurt (sub un an de la aprobarea planului de acÅ£iuni) se impune necesitatea găsirii unor soluÅ£ii practice pentru menÅ£inerea arhitecturii tradiÅ£ionale (ex. realizarea unor ghiduri de arhitectură ÅŸi design peisajer specifice destinaÅ£iilor, a unor ghiduri de bune practici), în colaborare cu structuri de specialitate precum Institutul NaÅ£ional al Patrimoniului sau Ordinul ArhitecÅ£ilor din România; ● pe termen mediu (1-3 ani de la aprobarea planului de acÅ£iuni) ÅŸi lung (peste trei ani de la aprobarea planului de acÅ£iuni) se impune realizarea unor regulamente locale de urbanism, prin care vor fi detaliate anumite reguli privind tipul de materiale, tehnici de construcÅ£ie ÅŸi aspectul general al clădirilor, dar ÅŸi revizuirea PUG-urilor pentru localităţi din cadrul destinaÅ£iilor de ecoturism. De asemenea, pentru aceste destinaÅ£ii respectarea prevederilor documentaÅ£iilor de amenajarea teritoriului ÅŸi urbanism ar trebui să constituie o prioritate, întrucât aceste documentaÅ£ii constituie instrumente esenÅ£iale pentru păstrarea caracterului tradiÅ£ional al acestor zone. ÃŽn plus, pentru protejarea ÅŸi valorificarea patrimoniului cultural existent la nivelul comunităţilor din cadrul destinaÅ£iilor, vor fi sprijinite iniÅ£iativele de dezvoltare de ecomuzee, muzee ÅŸi colecÅ£ii etnografice. Domeniul C - EDUCAÅ¢IE ÅžI CONÅžTIENTIZARE 1. CreÅŸterea nivelului de conÅŸtientizare, apreciere ÅŸi cunoaÅŸtere a valorilor naturale ÅŸi culturale, a principiilor de ecoturism în rândul comunităţilor locale ÅŸi a vizitatorilor pe de o parte, dar ÅŸi în rândul administraÅ£iilor publice centrale ÅŸi locale, ONG-urilor, instituÅ£iilor de învăţământ, altor instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii pe de altă parte, pentru a orienta comportamentul acestora spre responsabilitate, participare, implicare în activităţile specifice ecoturismului ConÅŸtientizarea publică ÅŸi educaÅ£ia sunt componente importante ale procesului de gestionare a ariilor naturale protejate ÅŸi a destinaÅ£iilor ecoturistice. EducaÅ£ia facilitează conÅŸtientizarea ideii că schimbările de comportament spre responsabilitate, participare, implicare în activităţi specifice ecoturismului sunt posibile ÅŸi că există ÅŸi alte modalităţi de organizare a activităţilor specifice din domeniu. AcÅ£iunile de educare ÅŸi conÅŸtientizare privind importanÅ£a conservării naturii, precum ÅŸi înÅ£elegerea ÅŸi respectarea principiilor de ecoturism, trebuie să înceapă de la comunităţile locale ÅŸi vizitatori, dar ele trebuie să continue în rândul administraÅ£iilor publice locale ÅŸi centrale sau în rândul agenÅ£ilor economici. Majoritatea ariilor naturale protejate au prevăzute în planurile lor de management acÅ£iuni de conÅŸtientizare, educare ÅŸi informare publică pentru înÅ£elegerea importanÅ£ei conservării naturii, iar acestea au fost luate în considerare în cadrul acestei strategii. Toate aceste acÅ£iuni vor trebui începute pe termen scurt ÅŸi continuate pe termen mediu ÅŸi lung. Domeniul D - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 1. ÃŽmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională, precum ÅŸi dezvoltarea organizaÅ£ională, profesională ÅŸi a carierei pentru personalul implicat în activităţile de ecoturism din cadrul ariilor naturale protejate ÅŸi a resurselor umane ce desfăşoară o activitate lucrativă de turism ÅŸi în special de ecoturism Resursele umane sunt esenÅ£iale pentru dezvoltarea turismului în general ÅŸi a ecoturismului în special. Mai mult decât atât, pentru a putea crea ÅŸi dezvolta destinaÅ£ii ecoturistice este necesară o resursă umană bine pregătită, instruită, sensibilizată la necesitatea susÅ£inerii ecoturismului, capabilă să facă faţă problemelor ce pot apare pe parcurs, să anticipeze direcÅ£iile de dezvoltare viitoare ÅŸi să minimizeze efectele negative induse de mediul economic, social ÅŸi politic. Dezvoltarea resurselor umane urmăreÅŸte îmbunătăţirea capacităţilor, abilităţilor, performanÅ£elor resurselor umane implicate direct sau indirect în activităţi de ecoturism prin învăţare ÅŸi dezvoltarea carierei. AcÅ£iunile dezvoltate pe acest palier urmăresc pregătirea personalului UMD-urilor, personalului ariilor naturale protejate, a structurilor de primire turistică (structuri de cazare, alimentaÅ£ie, agenÅ£ii de turism) ÅŸi a altor indivizi care desfăşoară o activitate lucrativă de ecoturism sau conexă acestuia pentru a-ÅŸi îmbunătăţi cunoÅŸtinÅ£ele, atitudinea, calitatea generală a muncii prestate. Domeniul E - DEZVOLTAREA AFACERILOR ÅžI DEZVOLTAREA LOCALÄ‚ 1. Dezvoltarea ofertei de produse ecoturistice realizată de comunităţile locale din cadrul destinaÅ£iilor ecoturistice/cu potenÅ£ial ecoturistic 2. ÃŽmbunătăţirea cadrului legal propice activităţilor din sfera ecoturismului pentru micii întreprinzători la nivel local Stimularea comunităţilor locale ÅŸi încurajarea acestora în direcÅ£ia dezvoltării unei oferte complete ÅŸi complexe de produse ecoturistice este una dintre principalele cerinÅ£e ale ecoturismului. Se are în vedere stimularea populaÅ£iei ÅŸi a micilor afaceri locale pentru dezvoltarea unor produse ecoturistice de calitate. ÃŽntre acestea, o maximă importanţă ar trebui acordată obiceiurilor tradiÅ£ionale ca formă de conservare ÅŸi perpetuare a culturii ÅŸi identităţii locale. ÃŽn plus, comunităţile locale ÅŸi micii întreprinzători privaÅ£i din cadrul acestora ar trebui stimulaÅ£i ÅŸi încurajaÅ£i să dezvolte servicii de agrement, cazare ÅŸi alimentaÅ£ie. Toate acestea vor contribui la crearea unor produse ecoturistice unice atât pe plan naÅ£ional cât ÅŸi internaÅ£ional. Revizuirea ÅŸi transparentizarea legislaÅ£iei pentru micii întreprinzători din mediu rural sunt priorităţi identificate pentru încurajarea intrării acestora în legalitate. Domeniul F - CONSERVAREA NATURII ÅžI PROTECÅ¢IA MEDIULUI 1. Participarea activă la conservarea ÅŸi gestionarea durabilă a biodiversităţii 2. Aplicarea acÅ£iunilor de protecÅ£ia mediului ÅŸi dezvoltare durabilă la nivelul destinaÅ£iilor ecoturistice sau cu potenÅ£ial ecoturistic 3. Identificarea unor instrumente pentru transportul turistic durabil în interiorul ÅŸi către destinaÅ£ie Ecoturismul este dependent în foarte mare măsură de calitatea mediului natural. Din această perspectivă, păstrarea nealterată a elementelor naturale este esenÅ£ială. Pentru realizarea acestui deziderat, pe termen scurt ÅŸi mediu este nevoie de constituirea unor mecanisme de finanÅ£are a administrării ariilor naturale protejate ÅŸi a destinaÅ£iilor de ecoturism ÅŸi totodată constituirea unor fonduri financiare suplimentare care să susÅ£ină activităţile de conservare, fonduri create prin participarea activă a turiÅŸtilor ÅŸi a agenÅ£ilor economici din cadrul destinaÅ£iilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor politici de mediu la nivelul destinaÅ£iilor care să încurajeze practicile verzi ÅŸi să realizeze un control mai strict asupra activităţilor existente în ariile naturale protejate ÅŸi în destinaÅ£iile ecoturistice. Totodată, realizarea unor regulamente cu privire la transportul turistic din cadrul destinaÅ£iilor, promovarea mijloacelor alternative de transport ÅŸi a transportului în comun*1), dar ÅŸi extinderea formelor de protecÅ£ie ÅŸi pază. *1) Transportul în comun reprezentând transport de persoane pe cale rutieră, feroviară sau navală pentru accesul la elemente de patrimoniu, obiective turistice, realizat cu mijloace de transport specifice fiecărui domeniu, altele decât cele personale. ÃŽn plus, implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor ÅŸi introducerea acesteia în planul de management al ariei naturale protejate, va conduce la o planificare mai eficientă a vizitării ÅŸi la protejarea naturii. Domeniul G - MARKETING ÅžI PROMOVARE 1. Intensificarea activităţii de cercetare de piaţă ÅŸi de monitorizare a fluxurilor turistice, în scopul fundamentării deciziilor viitoare de dezvoltare 2. ÃŽmbunătăţirea calităţii experienÅ£ei ecoturistice 3. Realizarea unor branduri locale pentru destinaÅ£iile ecoturistice, înglobate într-un brand ecoturistic naÅ£ional 4. Promovarea produsului ecoturistic la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional ÃŽn dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut în vedere faptul că, în general, potenÅ£ialii ecoturiÅŸti au un nivel ridicat de educaÅ£ie. Prin urmare ÅŸi aÅŸteptările acestora sunt mult mai ridicate, iar realizarea unui produs care să satisfacă aceste aÅŸteptări este esenÅ£ială. Pentru produsul ecoturistic se urmăreÅŸte realizarea unui marketing corect, care trebuie să ducă la aÅŸteptări realiste din partea vizitatorilor. Acest lucru presupune oferirea clienÅ£ilor de informaÅ£ii complete ÅŸi responsabile care conduc la creÅŸterea respectului pentru mediul natural ÅŸi cultural al zonelor vizitate ÅŸi a gradului de satisfacere a turiÅŸtilor. Printre priorităţile identificate se numără: - monitorizarea circulaÅ£iei turistice ÅŸi a gradului de satisfacÅ£ie al turiÅŸtilor la nivelul destinaÅ£iilor; – dezvoltarea unor activităţi de cercetare a pieÅ£ei naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale ÅŸi realizarea unei baze de date care să conÅ£ină toate rezultatele cercetărilor, la care să aibă acces toate organizaÅ£iile implicate în acest domeniu; – crearea unor oferte de produse/programe ecoturistice integrate, cu scopul îmbunătăţirii experienÅ£ei ecoturistice ÅŸi al unui consum mai lent al resurselor; – realizarea unor strategii de marketing, a unor branduri turistice ÅŸi realizarea unor campanii de promovare la nivelul fiecărei destinaÅ£ii; – realizarea unui brand ecoturistic naÅ£ional ÅŸi promovarea României ca destinaÅ£ie ecoturistică. Prin priorităţile identificate este trasată politica generală de dezvoltare la nivelul acestor areale, fără a genera automat un set de proiecte prin care obiective strategiei să fie atinse. Strategia va fi urmată de un document separat prin care vor fi detaliate acÅ£iunile avute în vedere pentru implementare. CONCLUZII Acest document strategic urmăreÅŸte în mare măsură să prezinte contextul naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional al fenomenului ecoturistic ÅŸi apoi prezintă viziunea ÅŸi obiectivele strategice de urmat în România pentru dezvoltare ecoturismului. Strategia va fi completată cu un document separat care va detalia planul de acÅ£iuni ce reies din direcÅ£iile strategice identificate. Documentul strategic tratează pe larg pe de o parte conceptul de ecoturism dar mai ales contextul internaÅ£ional ÅŸi naÅ£ional cu privire la iniÅ£iativele existente din sfera ecoturismului. A fost necesară o formă extinsă de prezentare pentru a explica acest fenomen complex de dezvoltare ecoturistică ÅŸi a avea o motivaÅ£ie temeinică pentru aplicarea ÅŸi dezvoltarea lui în România. ÃŽn concluzie, prin adoptarea viziunii ÅŸi a obiectivelor strategice de dezvoltare a ecoturismului în România se face un prim pas spre construcÅ£ia unei economii verzi în zona rurală acolo unde există ÅŸi arii naturale protejate, ce pot deveni un catalizator de dezvoltare locală. Astfel, ariile naturale protejate în particular ÅŸi conservarea naturii în general poate căpăta o valoare economică ÅŸi socială pe plan local ÅŸi naÅ£ional îmbunătăţind astfel ÅŸi gradul de înÅ£elegere ÅŸi acceptare al acestui domeniu special din sfera dezvoltării durabile. ÃŽn plus, dezvoltarea ecoturismului ar trebui gândită în corelaÅ£ie cu celelalte strategii de dezvoltare sectorială a turismului din România (ex. Master Planul pentru dezvoltarea turismului balnear), prin crearea unor oferte turistice comune. ExistenÅ£a unor destinaÅ£ii ÅŸi a unor produse ecoturistice în apropierea staÅ£iunilor turistice cu profil balnear, montan sau de litoral poate constitui un element de atractivitate, ecoturismul oferind turiÅŸtilor cazaÅ£i aici o alternativă de petrecere a timpului liber. Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din Strategia naÅ£ională de dezvoltare a ecoturismului în România - context, viziune ÅŸi obiective - 2019 - 2029. ANEXA 1 la Strategia naÅ£ională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune ÅŸi obiective - 2019 - 2029 OrganizaÅ£ii internaÅ£ionale ce acÅ£ionează în sfera ecoturismului ÅŸi protecÅ£iei mediului
┌────┬──────────────┬────────┬───────────────────┐
│Nr. │OrganizaÅ£ia │Anul │Structură ÅŸi │
│crt.│ │fondării│acÅ£iuni │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ÃŽn prezent, au │
│ │ │ │aderat la ONU 193 │
│ │ │ │state membre. │
│ │ │ │Printre │
│ │ │ │iniÅ£iativele ONU se│
│ │ │ │numără ÅŸi Carta │
│ │ │ │Mondială pentru │
│ │ │ │Natură (1982). ÃŽn │
│ │ │ │anul 2000, în │
│ │ │ │cadrul Summit-ul │
│ │OrganizaÅ£ia │ │Mileniului a │
│1. │NaÅ£iunilor │1945 │adoptat DeclaraÅ£ia │
│ │Unite (ONU) │ │Mileniului, │
│ │ │ │declaraÅ£ie semnată │
│ │ │ │de 191 de ţări, │
│ │ │ │printre care ÅŸi │
│ │ │ │România. Printre │
│ │ │ │cele 8 Obiective de│
│ │ │ │Dezvoltare ale │
│ │ │ │Mileniului (ODM) │
│ │ │ │face parte ÅŸi │
│ │ │ │"asigurarea │
│ │ │ │sustenabilităţii │
│ │ │ │mediului". │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │UNDP funcÅ£ionează │
│ │ │ │în 177 ţări, │
│ │ │ │lucrând cu │
│ │ │ │guvernele ÅŸi │
│ │ │ │comunităţile │
│ │ │ │locale, │
│ │ │ │sprijinindu-le pe │
│ │ │ │acestea în găsirea │
│ │ │ │de soluÅ£ii în │
│ │ │ │rezolvarea │
│ │ │ │provocărilor │
│ │ │ │existente la nivel │
│ │ │ │naÅ£ional ÅŸi global.│
│ │ │ │ÃŽn cadrul secÅ£iunii│
│ │ │ │energie ÅŸi mediu se│
│ │ │ │desfăşoară acÅ£iuni │
│ │ │ │ce pun problema │
│ │ │ │dezvoltării │
│ │ │ │durabile a │
│ │ │ │turismului, cu │
│ │ │ │deosebire în ariile│
│ │ │ │protejate. │
│ │ │ │Este prezent în │
│ │ │ │România încă din │
│ │ │ │1971, iar în │
│ │ │ │ultimii ani s-a │
│ │ │ │implicat în │
│ │ │ │proiecte precum: │
│ │ │ │"ÃŽntărirea │
│ │ │ │sistemului de arii │
│ │Programul │ │protejate din │
│ │NaÅ£iunilor │ │România prin │
│2. │Unite pentru │1965 │demonstrarea │
│ │Dezvoltare │ │eficienÅ£ei │
│ │(UNDP) │ │parteneriatelor │
│ │ │ │public-private la │
│ │ │ │nivelul Parcului │
│ │ │ │Natural MunÅ£ii │
│ │ │ │MaramureÅŸului", │
│ │ │ │"ÃŽntărirea │
│ │ │ │sistemului de arii │
│ │ │ │protejate din │
│ │ │ │România prin │
│ │ │ │demonstrarea celor │
│ │ │ │mai bune practici │
│ │ │ │de administrare a │
│ │ │ │ariilor protejate │
│ │ │ │mici în Parcul │
│ │ │ │NaÅ£ional MunÅ£ii │
│ │ │ │Măcinului", │
│ │ │ │"ÃŽmbunătăţirea │
│ │ │ │sustenabilităţii │
│ │ │ │financiare a │
│ │ │ │sistemului de arii │
│ │ │ │protejate din │
│ │ │ │CarpaÅ£i", │
│ │ │ │realizarea │
│ │ │ │Strategiei │
│ │ │ │NaÅ£ionale pentru │
│ │ │ │Biodiversitate ÅŸi a│
│ │ │ │Planului de │
│ │ │ │AcÅ£iune, revizuirea│
│ │ │ │Strategiei pentru │
│ │ │ │Dezvoltare │
│ │ │ │Durabilă. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │UNEP este │
│ │ │ │principalul │
│ │ │ │organism al ONU │
│ │ │ │creat în vederea │
│ │ │ │protecÅ£iei │
│ │ │ │mediului.De-a │
│ │ │ │lungul timpului a │
│ │ │ │participat la │
│ │ │ │elaborarea de │
│ │ │ │convenÅ£ii │
│ │ │ │internaÅ£ionale │
│ │ │ │privind mediul │
│ │ │ │înconjurător - │
│ │ │ │comerÅ£ul cu specii │
│ │ │ │sălbatice, stratul │
│ │ │ │de ozon, calitatea │
│ │ │ │biodiversităţii │
│ │ │ │naturale etc. ÅŸi │
│ │ │ │susÅ£in realizarea │
│ │ │ │de proiecte pilot │
│ │ │ │pe acest domeniu în│
│ │ │ │ţările membre ale │
│ │ │ │ONU. │
│ │ │ │Prin iniÅ£iativele │
│ │ │ │sale la Summitul │
│ │ │ │pentru Mediul de la│
│ │ │ │Nairobi, din 1992, │
│ │ │ │a pus bazele primei│
│ │ │ │ConvenÅ£ii a │
│ │ │ │Diversităţii │
│ │ │ │Biologice (CBD). De│
│ │Programul │ │la înfiinÅ£are ÅŸi │
│3. │NaÅ£iunilor │1972 │până în prezent │
│ │Unite pentru │ │derulează programe │
│ │Mediu (UNEP) │ │de cooperare cu │
│ │ │ │OMT. Astfel, au │
│ │ │ │fost publicate: │
│ │ │ │Codul de mediu ÅŸi │
│ │ │ │management pentru │
│ │ │ │turism (1995) ÅŸi │
│ │ │ │Etichetarea │
│ │ │ │ecologică în │
│ │ │ │industria turistică│
│ │ │ │(1998). De │
│ │ │ │asemenea, prin │
│ │ │ │sprijinul UNEP ÅŸi │
│ │ │ │OMT au luat naÅŸtere│
│ │ │ │iniÅ£iative precum: │
│ │ │ │IniÅ£iativa │
│ │ │ │Tur-Operatori │
│ │ │ │pentru Dezvoltarea │
│ │ │ │Durabilă în Turism │
│ │ │ │(TOI), cu rolul de │
│ │ │ │populariza │
│ │ │ │cerinÅ£ele de │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │durabilă a │
│ │ │ │turismului ÅŸi de a │
│ │ │ │oferi consultanţă │
│ │ │ │tuturor agenÅ£ilor │
│ │ │ │economici din │
│ │ │ │turism ÅŸi │
│ │ │ │Criteriile ÅŸi │
│ │ │ │Consiliul Global │
│ │ │ │pentru Turism │
│ │ │ │Durabil (GSTC). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │UNESCO are 195 de │
│ │ │ │state membre ÅŸi 9 │
│ │ │ │state asociate. │
│ │ │ │Programul UNESCO │
│ │ │ │"Omul ÅŸi Biosfera",│
│ │ │ │lansat în 1971, │
│ │ │ │este un program │
│ │ │ │ÅŸtiinÅ£ific │
│ │ │ │interguvernamental │
│ │ │ │a cărui scop este │
│ │Programul │ │acela de a stabili │
│ │NaÅ£iunilor │ │o bază ÅŸtiinÅ£ifică │
│ │Unite pentru │ │pentru │
│4. │EducaÅ£ie, │1945 │îmbunătăţirea │
│ │Åžtiinţă ÅŸi │ │relaÅ£iei între om │
│ │Cultură - │ │ÅŸi mediu. ÃŽn cadrul│
│ │UNESCO │ │acestui program │
│ │ │ │sunt desemnate, în │
│ │ │ │prezent, un număr │
│ │ │ │de 651 RezervaÅ£ii │
│ │ │ │ale Biosferei, │
│ │ │ │dintre care 3 din │
│ │ │ │România (RezevaÅ£ia │
│ │ │ │Biosferei Delta │
│ │ │ │Dunării, RezervaÅ£ia│
│ │ │ │Pietrosul Rodnei, │
│ │ │ │Parcul NaÅ£ional │
│ │ │ │Retezat). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Printre │
│ │ │ │iniÅ£iativele │
│ │ │ │Uniunii Europene se│
│ │ │ │enumeră: │
│ │ │ │înfiinÅ£area reÅ£elei│
│ │ │ │ecologice europene │
│ │ │ │Natura 2000 (anul │
│ │ │ │1992), cu scopul de│
│ │ │ │a conserva │
│ │ │ │ecosistemele unice │
│ │ │ │ale continentului. │
│ │ │ │Până în prezent, │
│ │ │ │sunt desemnate │
│ │ │ │peste 26.000 situri│
│ │ │ │Natura 2000, │
│ │ │ │acoperind mai bine │
│ │ │ │de 18% din │
│ │ │ │suprafaÅ£a terestră │
│ │ │ │a continentului. │
│ │ │ │Dezvoltarea │
│ │ │ │turismului în │
│ │ │ │aceste areale este │
│ │ │ │posibilă cu │
│ │ │ │respectarea unor │
│ │ │ │criterii de │
│ │ │ │dezvoltare │
│5. │Uniunea │ │durabilă. ÃŽn anul │
│ │Europeană │ │2004 a luat fiinţă │
│ │ │ │Grupul pentru un │
│ │ │ │Turism Durabil al │
│ │ │ │Uniunii Europene │
│ │ │ │(TSG). Grupul, │
│ │ │ │format din │
│ │ │ │reprezentanÅ£i de │
│ │ │ │arii naturale │
│ │ │ │protejate, │
│ │ │ │organizaÅ£ii │
│ │ │ │neguvernamentale, │
│ │ │ │reprezentanÅ£i ai │
│ │ │ │destinaÅ£iilor │
│ │ │ │turistice ÅŸi alÅ£i │
│ │ │ │factori interesaÅ£i │
│ │ │ │din industrie, a │
│ │ │ │fost înfiinÅ£at cu │
│ │ │ │scopul de a oferi │
│ │ │ │orientări ÅŸi │
│ │ │ │direcÅ£ii de │
│ │ │ │acÅ£iune. ÃŽn acest │
│ │ │ │sens, în anul 2007,│
│ │ │ │a lansat strategia │
│ │ │ │de turism durabil │
│ │ │ │"AcÅ£iuni pentru un │
│ │ │ │turism european mai│
│ │ │ │durabil". │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Sursă de finanÅ£are │
│ │ │ │ÅŸi suport tehnic │
│ │ │ │pentru multe │
│ │ │ │proiecte de │
│ │ │ │dezvoltare │
│ │ │ │economică din │
│ │ │ │ţările aflate în │
│ │ │ │curs de dezvoltare.│
│ │ │ │Proiectele vizează:│
│ │ │ │reducerea sărăciei,│
│ │ │ │realizarea de noi │
│ │Banca Mondială│ │sisteme de │
│6. │(World Bank) │1944 │finanÅ£are, │
│ │ │ │reducerea │
│ │ │ │schimbărilor │
│ │ │ │climatice, a │
│ │ │ │bolilor infecÅ£ioase│
│ │ │ │cu impact major, │
│ │ │ │îmbunătăţirea │
│ │ │ │educaÅ£iei, a │
│ │ │ │asistenÅ£ei │
│ │ │ │sanitare, reducerea│
│ │ │ │poluării ÅŸi │
│ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │biodiversităţii. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ÃŽn prezent, OMT are│
│ │ │ │156 state membre, 6│
│ │ │ │teritorii ÅŸi peste │
│ │ │ │400 de membri │
│ │ │ │afiliaÅ£i, │
│ │ │ │reprezentând │
│ │ │ │sectorul privat, │
│ │ │ │instituÅ£ii de │
│ │ │ │învăţământ, │
│ │ │ │asociaÅ£ii de turism│
│ │ │ │ÅŸi autorităţi │
│ │ │ │locale. A avut │
│ │ │ │numeroase │
│ │ │ │iniÅ£iative de a │
│ │ │ │organiza conferinÅ£e│
│ │ │ │ÅŸi adunări generale│
│ │ │ │pentru a jalona │
│ │ │ │coordonatele de │
│ │ │ │dezvoltare a │
│ │ │ │turismului la nivel│
│ │ │ │mondial ÅŸi în │
│ │ │ │ţările membre - │
│ │ │ │Carta Mondială a │
│ │ │ │Turismului ÅŸi Codul│
│ │ │ │Turistului (1985), │
│ │ │ │Codul Mondial de │
│ │ │ │Etică în Turism │
│ │ │ │(1999), CerinÅ£e ale│
│ │ │ │Dezvoltării │
│ │ │ │Durabile ÅŸi de │
│ │ │ │Reducere a Sărăciei│
│ │ │ │(2005), DeclaraÅ£ia │
│ │ │ │Finală privind │
│ │ │ │Ecoturismul (2002),│
│ │ │ │Standardele ÅŸi │
│ │ │ │Criteriile │
│ │ │ │Dezvoltării │
│ │ │ │Turismului Durabil │
│ │ │ │(2008) etc. │
│ │OrganizaÅ£ia │ │Realizarea a │
│7. │Mondială a │1957 │numeroase studii, │
│ │Turismului │ │cercetări în │
│ │(OMT) │ │domeniu: │
│ │ │ │"Dezvoltarea │
│ │ │ │durabilă a │
│ │ │ │turismului - ghid │
│ │ │ │pentru autorităţile│
│ │ │ │locale", "Turismul │
│ │ │ │durabil în zonele │
│ │ │ │protejate", │
│ │ │ │"PotenÅ£ialul │
│ │ │ │turistic ca bază │
│ │ │ │pentru strategia de│
│ │ │ │dezvoltare │
│ │ │ │durabilă", │
│ │ │ │"Dezvoltarea │
│ │ │ │ecoturismului prin │
│ │ │ │întreprinderile │
│ │ │ │mici ÅŸi mijlocii │
│ │ │ │din turism", │
│ │ │ │ghiduri de bune │
│ │ │ │practici pentru │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │durabilă a │
│ │ │ │destinaÅ£iilor │
│ │ │ │turistice, studii │
│ │ │ │de piaţă │
│ │ │ │referitoare la │
│ │ │ │ecoturism pentru │
│ │ │ │diferite ţări etc. │
│ │ │ │De asemenea, prin │
│ │ │ │sprijinul OMT ÅŸi │
│ │ │ │UNEP au luat │
│ │ │ │naÅŸtere iniÅ£iative │
│ │ │ │precum: IniÅ£iativa │
│ │ │ │Tur-Operatori │
│ │ │ │pentru Dezvoltarea │
│ │ │ │Durabilă în Turism │
│ │ │ │(TOI) ÅŸi Criteriile│
│ │ │ │ÅŸi Consiliul Global│
│ │ │ │pentru Turism │
│ │ │ │Durabil (GSTC). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │176 de membri, │
│ │ │ │reprezentaÅ£i ai │
│ │ │ │celor mai │
│ │ │ │importante companii│
│ │ │ │care activează în │
│ │ │ │domeniul │
│ │ │ │turismului. │
│ │ │ │Sprijină colectarea│
│ │ │ │de date statistice,│
│ │ │ │realizarea unor │
│ │ │ │studii de piaţă ÅŸi │
│ │ │ │prognoze, evaluări │
│ │ │ │ale industriei │
│ │ │ │turistice în │
│ │ │ │diferite ţări de pe│
│ │ │ │glob. ÃŽn ultimii │
│ │ │ │ani s-a preocupat │
│ │Consiliul │ │de susÅ£inerea │
│ │Mondial pentru│ │programului Green │
│8. │Turism ÅŸi │1990 │Globe 21, axat pe │
│ │Călătorii │ │dezvoltarea │
│ │(WTTC) │ │durabilă a │
│ │ │ │turismului ÅŸi de │
│ │ │ │publicarea unei │
│ │ │ │cercetări privind │
│ │ │ │noile niveluri │
│ │ │ │inovatoare în │
│ │ │ │turismul durabil. │
│ │ │ │WTTC acordă anual │
│ │ │ │premiile "Turism │
│ │ │ │pentru Viitor", cu │
│ │ │ │scopul de a îi │
│ │ │ │încuraja ÅŸi a îi │
│ │ │ │recunoaÅŸte pe │
│ │ │ │operatorii din │
│ │ │ │turism ce au │
│ │ │ │contribuÅ£ii │
│ │ │ │importante la │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │turismului durabil.│
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ÃŽn prezent are 33 │
│ │ │ │de membri printre │
│ │ │ │care ÅŸi România. │
│ │ │ │Are ca misiune │
│ │ │ │promovarea Europei │
│ │ │ │ca destinaÅ£ie │
│ │ │ │turistică. │
│ │ │ │Colaborează cu o │
│ │ │ │serie de agenÅ£ii │
│ │ │ │importante pentru a│
│ │ │ │promova turismul │
│ │ │ │durabil ÅŸi │
│ │ │ │ecoturismul: │
│ │ │ │ECOTRANS (o reÅ£ea │
│ │ │ │europeană formată │
│ │Comisia │ │din experÅ£i ÅŸi │
│ │Europeană a │ │organizaÅ£ii din │
│9. │Turismului │1948 │sectorul turistic, │
│ │(ETC) │ │de mediu ÅŸi │
│ │ │ │dezvoltare │
│ │ │ │regională care are │
│ │ │ │ca obiectiv │
│ │ │ │promovarea bunelor │
│ │ │ │practici în turism │
│ │ │ │durabil ÅŸi │
│ │ │ │ecoturism); EcoNETT│
│ │ │ │(site ce cuprinde │
│ │ │ │informaÅ£ii despre │
│ │ │ │iniÅ£iativele de │
│ │ │ │turism durabil ÅŸi │
│ │ │ │ecoturism europene,│
│ │ │ │asigurând legătura │
│ │ │ │ÅŸi cu alte resurse │
│ │ │ │importante din │
│ │ │ │domeniu). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Cuprinde peste 200 │
│ │ │ │de instituÅ£ii │
│ │ │ │guvernamentale, 900│
│ │ │ │non-guvernamentale.│
│ │ │ │ÃŽn plus, peste │
│ │ │ │11.000 de experÅ£i, │
│ │ │ │cercetători din │
│ │ │ │domeniu protejării │
│ │ │ │naturii din 160 de │
│ │ │ │ţări colaborează cu│
│ │ │ │IUCN, grupaÅ£i în 6 │
│ │ │ │comisii: Comisia │
│ │ │ │Mondială pentru │
│ │ │ │Arii Protejate │
│ │ │ │(WCPA) - axată pe │
│ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │strategiilor de │
│ │ │ │management ÅŸi de │
│ │ │ │investiÅ£ii în │
│ │ │ │conservarea, │
│ │ │ │ecologizarea, │
│ │ │ │valorificarea │
│ │ │ │ariilor protejate; │
│ │ │ │Comisia pentru │
│ │ │ │Managementul │
│ │ │ │Ecosistemelor (CEM)│
│ │ │ │- oferă asistenţă │
│ │Uniunea │ │de specialitate cu │
│ │InternaÅ£ională│ │privire la │
│10. │pentru │1948 │abordările │
│ │Conservarea │ │integrate cu │
│ │Naturii (IUCN)│ │privire la │
│ │ │ │managementul │
│ │ │ │ecosistemelor │
│ │ │ │naturale; Comisia │
│ │ │ │de Mediu, Economie,│
│ │ │ │Politici Sociale │
│ │ │ │(CEESP) - axată pe │
│ │ │ │realizarea unui │
│ │ │ │echilibru între │
│ │ │ │mediu ÅŸi │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │societăţii umane; │
│ │ │ │Comisia pentru │
│ │ │ │SupravieÅ£uirea │
│ │ │ │Speciilor (CSS); │
│ │ │ │Comisia pentru │
│ │ │ │EducaÅ£ie ÅŸi │
│ │ │ │Comunicare (CEC) ÅŸi│
│ │ │ │Comisia Mondială │
│ │ │ │pentru Legea │
│ │ │ │Mediului (WCEL). │
│ │ │ │IUCN deÅ£ine un rol │
│ │ │ │permanent de │
│ │ │ │leadership în │
│ │ │ │discuÅ£iile globale │
│ │ │ │ÅŸi naÅ£ionale legate│
│ │ │ │de specii ÅŸi │
│ │ │ │sistemele de arii │
│ │ │ │protejate. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Principalul │
│ │ │ │organism de │
│ │ │ │specialitate al │
│ │ │ │Uniunii Europene, │
│ │ │ │prin intermediul │
│ │ │ │căreia sunt │
│ │ │ │dezvoltate │
│ │ │ │politicile de │
│ │ │ │mediu. EEA sprijină│
│ │ │ │Comunitatea ÅŸi │
│ │ │ │statele membre în │
│ │ │ │vederea adoptării │
│ │ │ │unor decizii │
│ │AgenÅ£ia │ │informate în │
│11. │Europeană de │1993 │legătură cu │
│ │Mediu (EEA) │ │îmbunătăţirea │
│ │ │ │mediului, │
│ │ │ │integrarea │
│ │ │ │consideraÅ£iilor de │
│ │ │ │mediu în politicile│
│ │ │ │economice ÅŸi │
│ │ │ │orientarea spre │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │durabilă. EEA a │
│ │ │ │fost iniÅ£iatorul │
│ │ │ │realizării DestiNet│
│ │ │ │- un portal de │
│ │ │ │cunoÅŸtinÅ£e pentru │
│ │ │ │turismul durabil ÅŸi│
│ │ │ │turism responsabil.│
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │WWF are aproximativ│
│ │ │ │5 milioane de │
│ │ │ │susÅ£inători în │
│ │ │ │toată lumea ÅŸi o │
│ │ │ │reÅ£ea activă în │
│ │ │ │peste 100 de Å£ari. │
│ │ │ │Misiunea WWF la │
│ │ │ │nivel global este │
│ │ │ │aceea de a stopa │
│ │ │ │degradarea mediului│
│ │ │ │ÅŸi de a construi un│
│ │ │ │viitor în care │
│ │ │ │oamenii trăiesc în │
│ │ │ │armonie cu natura. │
│ │ │ │România este │
│ │ │ │inclusă în │
│ │ │ │proiectele sale │
│ │ │ │încă din din prima │
│ │ │ │jumătate a anilor │
│ │ │ │’90 prin │
│ │ │ │"Programului │
│ │ │ │Dunărea Verde", în │
│ │ │ │scopul protejării │
│ │ │ │Dunării ÅŸi a Deltei│
│ │ │ │Dunării. ÃŽn 1998 se│
│ │ │ │înfiinÅ£ează │
│ │ │ │Programul WWF │
│ │ │ │Dunăre-CarpaÅ£i, cu │
│ │ │ │rolul de a coordona│
│ │ │ │ÅŸi conduce │
│ │ │ │activităţile pentru│
│ │ │ │protecÅ£ia acestor │
│ │ │ │două eco-regiuni; │
│ │ │ │în 2000 lansează │
│ │ │ │IniÅ£iativa │
│ │ │ │Eco-regiunea │
│ │ │ │CarpaÅ£i, platformă │
│ │ │ │a ONG-urilor ÅŸi │
│ │ │ │institutelor │
│ │ │ │dedicate protejării│
│ │ │ │MunÅ£ilor CarpaÅ£i; │
│ │ │ │iar în 2003 a fost │
│ │ │ │semnată la Kiev │
│ │ │ │ConvenÅ£ia │
│ │ │ │Carpatică, │
│ │Fondul Mondial│ │convenÅ£ie ce intră │
│12. │pentru Natură │1961 │în vigoare în 2006.│
│ │(WWF) │ │Eforturile WWF │
│ │ │ │reunesc proiectele │
│ │ │ │de conservare cu │
│ │ │ │măsuri concrete, │
│ │ │ │implementate pe │
│ │ │ │teren, │
│ │ │ │parteneriatele │
│ │ │ │inovative, │
│ │ │ │activităţile de │
│ │ │ │lobby la nivel │
│ │ │ │înalt, colaborarea │
│ │ │ │cu sectorul de │
│ │ │ │afaceri ÅŸi │
│ │ │ │campaniile de │
│ │ │ │informare ÅŸi de │
│ │ │ │luare de poziÅ£ie. │
│ │ │ │Activitatea WWF se │
│ │ │ │concetrează pe zone│
│ │ │ │ÅŸi specii │
│ │ │ │considerate ca │
│ │ │ │fiind de o │
│ │ │ │importanţă critică │
│ │ │ │pentru conservarea │
│ │ │ │habitatelor, dar ÅŸi│
│ │ │ │pentru bunăstarea │
│ │ │ │oamenilor. La toate│
│ │ │ │acestea se adaugă │
│ │ │ │stimularea │
│ │ │ │tranziÅ£iei spre │
│ │ │ │economia verde ÅŸi │
│ │ │ │un program de │
│ │ │ │educaÅ£ie de mediu │
│ │ │ │adresat tinerilor. │
│ │ │ │ÃŽn ultimii ani, │
│ │ │ │printre alte │
│ │ │ │iniÅ£iative, WWF │
│ │ │ │este ÅŸi organizaÅ£ia│
│ │ │ │care a facilitat ÅŸi│
│ │ │ │susÅ£inut procesul │
│ │ │ │de creare a │
│ │ │ │destinaÅ£iei │
│ │ │ │ecoturistice │
│ │ │ │Mara-Cosău-Creasta │
│ │ │ │CocoÅŸului, una │
│ │ │ │dintre cele două │
│ │ │ │desemnate în │
│ │ │ │prezent în România.│
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Numără peste 750 │
│ │ │ │organizaÅ£ii membre │
│ │ │ │ÅŸi 12.000 de │
│ │ │ │experÅ£i din 135 │
│ │ │ │ţări de pe glob. │
│ │ │ │Este implicată în │
│ │ │ │stabilirea cadrului│
│ │ │ │conceptual din │
│ │ │ │domeniu, contribuie│
│ │ │ │la desfăşurarea │
│ │ │ │unor programe │
│ │ │ │educaÅ£ionale ÅŸi │
│ │ │ │training-uri, │
│ │ │ │elaborarea unor │
│ │ │ │coduri în domeniu, │
│ │ │ │crearea unei reÅ£ele│
│ │ │ │internaÅ£ionale │
│ │ │ │instituÅ£ionale ÅŸi │
│ │ │ │profesionale, │
│ │ │ │cercetarea ÅŸi │
│ │Societatea │ │dezvoltarea unor │
│13. │InternaÅ£ională│1990 │modele │
│ │de Ecoturism │ │economice.*1) │
│ │(TIES) │ │A iniÅ£iat o serie │
│ │ │ │de manifestări │
│ │ │ │internaÅ£ionale (ex.│
│ │ │ │Global Ecoturism │
│ │ │ │Conference, Oslo, │
│ │ │ │2007; Ecotourism │
│ │ │ │and Sustainable │
│ │ │ │Tourism Conference,│
│ │ │ │Vancouver, 2008). │
│ │ │ │Această organizaÅ£ie│
│ │ │ │are rolul de a │
│ │ │ │cuantifica │
│ │ │ │experienÅ£ele │
│ │ │ │internaÅ£ionale │
│ │ │ │acumulate în │
│ │ │ │domeniul │
│ │ │ │ecoturismului ÅŸi │
│ │ │ │turismului durabil │
│ │ │ │ÅŸi de a le face │
│ │ │ │cunoscute la nivel │
│ │ │ │global. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │GSTC reprezintă un │
│ │ │ │parteneriat la │
│ │ │ │nivel global, │
│ │ │ │format din agenÅ£ii │
│ │ │ │ale NaÅ£iunilor │
│ │ │ │Unite, companii de │
│ │ │ │turism, hoteluri, │
│ │ │ │turoperatori, │
│ │ │ │organizaÅ£ii │
│ │ │ │naÅ£ionale de │
│ │ │ │turism, ce serveÅŸte│
│ │ │ │ca organ │
│ │ │ │internaÅ£ional │
│ │ │ │pentru promovarea │
│ │ │ │ÅŸi creÅŸterea │
│ │ │ │cunoÅŸtinÅ£elor, │
│ │ │ │înÅ£elegerii ÅŸi │
│ │ │ │adoptării │
│ │ │ │practicilor de │
│ │ │ │turism durabil. │
│ │ │ │GSTC a creat ÅŸi │
│ │ │ │administrează un │
│ │ │ │sistem de Criterii │
│ │ │ │Globale de Turism │
│ │ │ │Durabil. Au fost │
│ │Consiliul │ │create două seturi │
│ │Global de │ │de criterii: pentru│
│14. │Turism Durabil│2010 │hoteluri ÅŸi │
│ │(GSTC) │ │turoperatori (2008)│
│ │ │ │ÅŸi pentru │
│ │ │ │destinaÅ£ii (2013). │
│ │ │ │Acestea reprezintă │
│ │ │ │principiile │
│ │ │ │directoare ÅŸi │
│ │ │ │cerinÅ£ele minime │
│ │ │ │spre care orice │
│ │ │ │destinaÅ£ie sau │
│ │ │ │afacere din turism │
│ │ │ │ar trebui să tindă │
│ │ │ │pentru a proteja ÅŸi│
│ │ │ │susÅ£ine mediul │
│ │ │ │natural ÅŸi cultural│
│ │ │ │ÅŸi pentru ca │
│ │ │ │turismul să │
│ │ │ │contribuie la │
│ │ │ │bunăstarea │
│ │ │ │comunităţilor │
│ │ │ │locale. ÃŽn anul │
│ │ │ │2014, GSTC ÅŸi-a │
│ │ │ │unit forÅ£ele cu │
│ │ │ │IniÅ£iativa │
│ │ │ │Tur-Operatori │
│ │ │ │pentru Dezvoltarea │
│ │ │ │Durabilă în Turism │
│ │ │ │(TOI). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ReÅ£eaua Europeană │
│ │ │ │de Ecoturism (EEN) │
│ │ │ │a fost crată prin │
│ │ │ │proiectul european │
│ │ │ │ECOLNET, care îşi │
│ │ │ │propune realizarea │
│ │ │ │unei comunităţi │
│ │ │ │virtuale de │
│ │ │ │interes, deschisă │
│ │ │ │spre noi membri. │
│ │ │ │EEN reuneÅŸte, în │
│ │ │ │principal pentru │
│ │ │ │schimb de bune │
│ │ │ │practici ÅŸi │
│ │ │ │cunoÅŸtinÅ£e, factori│
│ │ │ │interesaÅ£i din │
│ │ │ │domeniul turismului│
│ │ │ │în natură ÅŸi │
│ │ │ │ecoturismului. │
│ │ │ │EEN difuzează, │
│ │ │ │sprijină ÅŸi susÅ£ine│
│ │ │ │procesul de │
│ │ │ │învăţare ECOLNET ÅŸi│
│ │ │ │strategiile de │
│ │ │ │evaluare pentru │
│ │ │ │îmbunătăţirea │
│ │ │ │cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi │
│ │ │ │calităţii │
│ │ │ │serviciilor │
│ │ │ │ecoturistice │
│ │ │ │europene, printre │
│ │ │ │care programul de │
│ │ │ │învăţare online ÅŸi │
│ │ │ │sistemele de │
│ │ │ │evaluare pentru │
│ │ReÅ£eaua │ │agenÅ£ii, companii │
│15. │Europeană de │2011 │ÅŸi evaluatori care │
│ │Ecoturism │ │doresc să aplice │
│ │(EEN) │ │Standardul European│
│ │ │ │de Certificare în │
│ │ │ │Ecoturism (EETLS - │
│ │ │ │European Ecotourism│
│ │ │ │Labeling Standard).│
│ │ │ │Standardul EETLS, │
│ │ │ │elaborat iniÅ£ial în│
│ │ │ │cadrul proiectului │
│ │ │ │ECODESTINET, │
│ │ │ │finanÅ£at prin │
│ │ │ │programul Leonardo │
│ │ │ │da Vinci (2009) ÅŸi │
│ │ │ │revizuit prin │
│ │ │ │proiectul ECOLNET │
│ │ │ │(2011), reprezintă │
│ │ │ │un set de criterii │
│ │ │ │care să servească │
│ │ │ │drept "umbrelă" │
│ │ │ │pentru sistemele de│
│ │ │ │certificare din │
│ │ │ │sectorul de turism │
│ │ │ │durabil, cu scopul │
│ │ │ │de a extinde │
│ │ │ │aplicabilitatea lor│
│ │ │ │pe piaţă de │
│ │ │ │ecoturism. Astfel, │
│ │ │ │dacă GSTC cunt │
│ │ │ │concepute în │
│ │ │ │general pentru │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │durabilă a │
│ │ │ │turismului, EETLS │
│ │ │ │urmăreÅŸte, în │
│ │ │ │special, sectorul │
│ │ │ │de ecoturism pentru│
│ │ │ │Europa. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ECOTRANS este o │
│ │ │ │reÅ£ea europeană │
│ │ │ │formată din experÅ£i│
│ │ │ │ÅŸi organizaÅ£ii din │
│ │ │ │sectorul turistic, │
│ │ │ │de mediu ÅŸi │
│ │ │ │dezvoltare │
│ │ │ │regională care are │
│ │ │ │ca obiectiv │
│ │ │ │promovarea bunelor │
│ │ │ │practici în turism │
│ │ │ │durabil ÅŸi │
│ │ │ │ecoturism. ÃŽncă de │
│ │ │ │la început a lucrat│
│ │ │ │la dezvoltarea, │
│ │ │ │monitorizarea, │
│ │ │ │cercetarea, crearea│
│ │ │ │de reÅ£ele ÅŸi │
│ │ │ │diseminarea │
│ │ │ │iniÅ£iativelor │
│ │ │ │voluntare, a │
│ │ │ │instrumentelor ÅŸi │
│ │ │ │exemplelor de bune │
│ │ │ │practici. │
│ │ │ │Printre proiectele │
│ │ │ │recente pot fi │
│ │ │ │enumerate: │
│ │ │ │realizarea unei │
│ │ │ │evaluări globale a │
│ │ │ │iniÅ£iativelor │
│ │ │ │voluntare pentru │
│ │ │ │turism durabil; │
│ │ │ │realizarea unui │
│ │ │ │manual european │
│ │ │ │"InovaÅ£ie în Turism│
│16. │ECOTRANS │1993 │- Cum se poate crea│
│ │ │ │o zonă de învăţare │
│ │ │ │în turism"; │
│ │ │ │actualizarea │
│ │ │ │continuă a │
│ │ │ │aproximativ 100 de │
│ │ │ │programe globale de│
│ │ │ │certificare în │
│ │ │ │turism durabil; │
│ │ │ │prezentarea a mai │
│ │ │ │mult de 300 de │
│ │ │ │exemple de bune │
│ │ │ │practici în │
│ │ │ │industria │
│ │ │ │turismului; │
│ │ │ │dezvoltarea de │
│ │ │ │instrumente pentru │
│ │ │ │afaceri, operatori │
│ │ │ │ÅŸi destinaÅ£ii │
│ │ │ │turistice; │
│ │ │ │utilizarea ÅŸi │
│ │ │ │integrarea │
│ │ │ │Criteriilor Globale│
│ │ │ │de Turism Durabil │
│ │ │ │(GSTC) pentru │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │Standardului │
│ │ │ │European de │
│ │ │ │Certificare în │
│ │ │ │Ecoturism. │
│ │ │ │ECOTRANS, în │
│ │ │ │parteneriat cu │
│ │ │ │AgenÅ£ia Europeană │
│ │ │ │de Mediu (EEA), OMT│
│ │ │ │ÅŸi UNEP, │
│ │ │ │administrează │
│ │ │ │portalul DestiNet. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Acordă consultanţă,│
│ │ │ │transfer de │
│ │ │ │know-how, susÅ£inere│
│ │ │ │financiară în │
│ │ │ │ţările cu nivel │
│ │ │ │redus de │
│ │ │ │dezvoltare. Dintre │
│ │ │ │activităţile sale │
│ │ │ │se pot menÅ£iona: │
│ │ │ │proiect de │
│ │ │ │dezvoltare │
│ │ │ │sustenabilă a │
│ │ │ │turismului în │
│ │ │ │Namibia, proiect de│
│ │ │ │valorificare a │
│ │ │ │resurselor │
│ │ │ │turistice din │
│ │ │ │Panama, realizarea │
│ │ │ │strategiei de │
│ │ │ │ecoturism în │
│ │ │ │Bulgaria, │
│ │AgenÅ£ia │ │dezvoltarea │
│ │Americană de │ │ecoturismului în │
│17. │Dezvoltare │1961 │parcurile naÅ£ionale│
│ │InternaÅ£ională│ │din Tanzania, │
│ │(USAID) │ │strategia de │
│ │ │ │energie ÅŸi turism │
│ │ │ │durabil în │
│ │ │ │Republica │
│ │ │ │Dominicană etc. │
│ │ │ │ÃŽn România, USAID a│
│ │ │ │sprijinit proiectul│
│ │ │ │"Un parteneriat │
│ │ │ │pentru conservarea │
│ │ │ │naturii ÅŸi turism │
│ │ │ │în România" ( 2006-│
│ │ │ │2008), proiect │
│ │ │ │implementat de │
│ │ │ │AsociaÅ£ia de │
│ │ │ │Ecoturism din │
│ │ │ │România. Totodata a│
│ │ │ │sprijinit apariÅ£ia │
│ │ │ │ÅŸi activitatea din │
│ │ │ │primii ani a │
│ │ │ │AsociaÅ£iei │
│ │ │ │NaÅ£ionale de Turism│
│ │ │ │Rural, Ecologic ÅŸi │
│ │ │ │Cultural (ANTREC). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Printre │
│ │ │ │iniÅ£iativele sale │
│ │ │ │s-au numărat │
│ │ │ │ConvenÅ£ia privind │
│ │ │ │Conservarea VieÅ£ii │
│ │ │ │Sălbatice ÅŸi a │
│ │ │ │Habitatelor │
│ │ │ │Naturale din Europa│
│ │ │ │(Berna, 1979) sau │
│ │ │ │ConvenÅ£ia Europeană│
│ │ │ │a Peisajului │
│ │ │ │(FlorenÅ£a, 2000). │
│ │ │ │Acordă anual, în │
│ │ │ │urma unei atente │
│ │ │ │evaluări, Diploma │
│ │ │ │europeană pentru │
│ │ │ │ariile protejate. │
│ │ │ │Aceasta iniÅ£iativă │
│ │ │ │datează din 1965 ÅŸi│
│ │ │ │are în vedere │
│18. │Consiliul │1949 │recunoaÅŸterea │
│ │Europei │ │valorii │
│ │ │ │ÅŸtiinÅ£ifice, │
│ │ │ │culturale, estetice│
│ │ │ │existente în │
│ │ │ │spaÅ£iile naturale, │
│ │ │ │semi-naturale ÅŸi în│
│ │ │ │zonele cu peisaje │
│ │ │ │deosebite. Până în │
│ │ │ │prezent au fost │
│ │ │ │acordate diplome │
│ │ │ │pentru 74 arii │
│ │ │ │naturale protejate │
│ │ │ │din 28 de ţări │
│ │ │ │europene, din care │
│ │ │ │trei în România │
│ │ │ │(RezervaÅ£ia │
│ │ │ │Biosferei Delta │
│ │ │ │Dunării, Parcul │
│ │ │ │NaÅ£ional Piatra │
│ │ │ │Craiului ÅŸi Parcul │
│ │ │ │NaÅ£ional Retezat). │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Are 378 de membri │
│ │ │ │în 36 de ţări │
│ │ │ │europene, │
│ │ │ │reprezentând în │
│ │ │ │total câteva mii de│
│ │ │ │arii naturale │
│ │ │ │protejate. │
│ │ │ │FederaÅ£ia a fost │
│ │ │ │constituită cu │
│ │ │ │scopul de a │
│ │ │ │îmbunătăţi │
│ │ │ │managementul │
│ │ │ │ariilor naturale │
│ │ │ │protejate din │
│ │ │ │Europa, prin │
│ │ │ │cooperare │
│ │ │ │internaÅ£ională, │
│ │ │ │schimbul de idei ÅŸi│
│ │ │ │experienţă, precum │
│ │ │ │ÅŸi prin │
│ │ │ │influenÅ£area │
│ │ │ │politicilor │
│ │ │ │europene în │
│ │ │ │domeniu. │
│ │ │ │La conferinÅ£a de la│
│ │ │ │Hanovra din 2005 a │
│ │ │ │elaborat ÅŸi │
│ │ │ │redactat Carta │
│ │ │ │Europeană pentru │
│ │ │ │Turism Durabil, │
│ │ │ │precum ÅŸi Strategia│
│ │FederaÅ£ia │ │Parcurilor │
│ │Europeană a │ │Protejate pentru │
│ │Parcurilor │ │2006-2013. România │
│19. │NaÅ£ionale ÅŸi │1973 │face parte din │
│ │Naturale - │ │această structură │
│ │EUROPARC │ │europeană prin │
│ │ │ │RezervaÅ£ia │
│ │ │ │Biosferei Delta │
│ │ │ │Dunării, Parcul │
│ │ │ │NaÅ£ional Retezat, │
│ │ │ │Parcul Natural │
│ │ │ │Apuseni, │
│ │ │ │AdministraÅ£ia │
│ │ │ │Lacuri, Parcuri ÅŸi │
│ │ │ │Agrement BucureÅŸti,│
│ │ │ │AsociaÅ£ia Atitude, │
│ │ │ │FundaÅ£ia ProPark, │
│ │ │ │AsociaÅ£ia de │
│ │ │ │Ecoturism Valea │
│ │ │ │Vinului - │
│ │ │ │Radnaborberek. ÃŽn │
│ │ │ │prezent, împreună │
│ │ │ │cu FundaÅ£ia │
│ │ │ │ProPark, derulează │
│ │ │ │proiectele │
│ │ │ │"CreÅŸterea │
│ │ │ │oportunităţilor de │
│ │ │ │educaÅ£ie în │
│ │ │ │domeniul │
│ │ │ │dezvoltării │
│ │ │ │durabile pentru │
│ │ │ │managerii ariilor │
│ │ │ │protejate din │
│ │ │ │România (EdOppPa)" │
│ │ │ │ÅŸi "Manageri │
│ │ │ │eficienÅ£i pentru o │
│ │ │ │reÅ£ea Natura 2000 │
│ │ │ │eficientă". │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │EC3 Global este un │
│ │ │ │grup consultativ │
│ │ │ │internaÅ£ional în │
│ │ │ │managementul │
│ │ │ │turismului ÅŸi │
│ │ │ │mediului, care a │
│ │ │ │fost dezvoltat de │
│ │ │ │Centrul de │
│ │ │ │Cercetare │
│ │ │ │Cooperativă în │
│ │ │ │Turism Durabil │
│ │ │ │(STCRC), cel mai │
│20. │EC3 Global │ │mare centru de │
│ │ │ │cercetare existent │
│ │ │ │la nivel mondial, │
│ │ │ │specializat în │
│ │ │ │turism durabil. EC3│
│ │ │ │Global deÅ£ine ÅŸi │
│ │ │ │administrează │
│ │ │ │programul de │
│ │ │ │benchmarking ÅŸi │
│ │ │ │certificare │
│ │ │ │EarthCheck, care în│
│ │ │ │prezent operează în│
│ │ │ │mai mult de 70 de │
│ │ │ │ţări. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ECEAT este o reÅ£ea │
│ │ │ │europeană de vârf │
│ │ │ │în domeniul │
│ │ │ │turismului durabil │
│ │ │ │de scară mică, cu o│
│ │ │ │atenÅ£ie deosebită │
│ │ │ │pe zonele rurale ÅŸi│
│ │ │ │agricultura │
│ │ │ │ecologică. │
│ │ │ │DeÅ£ine un sistem │
│ │ │ │riguros de │
│ │ │ │certificare a │
│ │ │ │pensiunilor │
│ │ │ │agroturistice ÅŸi a │
│ │ │ │rutelor turistice │
│ │ │ │axate pe │
│ │ │ │valorificarea │
│ │ │ │peisajelor naturale│
│ │ │ │deosebite. La baza │
│ │ │ │acestui sistem stă │
│ │ │ │susÅ£inerea │
│ │ │ │valorificării │
│ │ │ │bunurilor │
│ │ │ │culturale, │
│ │Centrul │ │susÅ£inerea │
│ │European │ │acÅ£iunilor pentru │
│21. │pentru Turism │1994 │protecÅ£ia naturii, │
│ │Ecologic ÅŸi │ │reducerea poluării │
│ │Agroturism │ │ÅŸi a deÅŸeurilor, │
│ │(ECEAT) │ │aplicarea │
│ │ │ │agriculturii │
│ │ │ │organice, │
│ │ │ │susÅ£inerea unei │
│ │ │ │politici "verzi" de│
│ │ │ │conservare a │
│ │ │ │resurselor │
│ │ │ │naturale. ÃŽn │
│ │ │ │fiecare an editează│
│ │ │ │un ghid de vacanÅ£e │
│ │ │ │verzi ce include │
│ │ │ │pensiuni ÅŸi │
│ │ │ │gospodării │
│ │ │ │agro-turistice ÅŸi │
│ │ │ │ecologice membre. │
│ │ │ │ÃŽn anul 2012, │
│ │ │ │împreună cu │
│ │ │ │FederaÅ£ia EUROPARC │
│ │ │ │ÅŸi Lauku Ce]otajs │
│ │ │ │(AsociaÅ£ia de │
│ │ │ │Turism Rural din │
│ │ │ │Letonia), a editat │
│ │ │ │un ghid de turism │
│ │ │ │durabil în ariile │
│ │ │ │protejate. │
├────┼──────────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ReÅ£eaua Globală a │
│ │ │ │Geoparcurilor cu │
│ │ │ │120 de teritorii, │
│ │ │ │declarate situri │
│ │ │ │UNESCO, având o │
│ │ │ │reÅ£ea regională - │
│ │ReÅ£eaua │ │ReÅ£eaua Europeană a│
│22. │Globală a │2004 │Geoparcurilor. │
│ │Geoparcurilor │ │ReÅ£eaua Globală a │
│ │UNESCO │ │Geoaprcurilor │
│ │ │ │UNESCO aplica noul │
│ │ │ │Program UNESCO │
│ │ │ │GeoÅŸtiinÅ£e ÅŸi │
│ │ │ │Geoparcuri, adoptat│
│ │ │ │oficial în │
│ │ │ │noiembrie 2015. │
└────┴──────────────┴────────┴───────────────────┘
*1) Nistoreanu P. & Colectiv - Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2003, p. 97 ANEXA 2 la Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019 - 2029 Situaţia rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale şi naturale I. Rezervaţii ale biosferei
┌────┬───────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │Denumire │Suprafaţă │Localizare│
│crt.│ │(ha) │(judeÅ£) │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│ │RezervaÅ£ia │ │ │
│1. │biosferei │576.421.07│TL, CT │
│ │"Delta │ │ │
│ │Dunării"*1)│ │ │
└────┴───────────┴──────────┴──────────┘
*1) Rezervaţii ale biosferei sunt declarate şi anumite suprafeţe din Parcurile Naţionale Retezat şi Munţii Rodnei II. Parcuri naţionale (categ. II IUCN)
┌────┬───────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │Denumire │Suprafaţă │Localizare│
│crt.│ │(ha) │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│1. │Retezat │38.315,95 │HD, CS, GJ│
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│2. │MunÅ£ii │47.202,31 │BN, MM │
│ │Rodnei │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│ │Semenic - │ │ │
│3. │Cheile │36.100,29 │CS │
│ │CaraÅŸului │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│4. │Călimani │24.435,47 │BN, MS, │
│ │ │ │HR, SV │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│5. │Ceahlău │7.763,00 │NT │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│ │Cheile │ │ │
│6. │Bicazului -│6.912,82 │HR, NT │
│ │HăşmaÅŸ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│ │Cheile │ │ │
│7. │Nerei - │36.811,52 │CS │
│ │BeuÅŸniÅ£a │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│8. │Cozia │16.725,23 │VL │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│ │Domogled - │ │ │
│9. │Valea │61.661,28 │CS, MH, GJ│
│ │Cernei │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│10. │MunÅ£ii │11.247,02 │TL │
│ │Măcinului │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│11. │Piatra │14.789,21 │AG, BV │
│ │Craiului │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│12. │Buila - │4.478,70 │VL │
│ │VânturariÅ£a│ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│13. │Defileul │10.976,39 │GJ, HD │
│ │Jiului │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┤
│ │TOTAL │317.419,19│ │
└────┴───────────┴──────────┴──────────┘
III. Parcuri naturale (categ. V IUCN)
┌────┬─────────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │Denumire │Suprafaţă │Localizare│
│crt.│ │(ha) │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│1. │Balta Mică a │20.665,48 │BR │
│ │Brăilei │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │GrădiÅŸtea │ │ │
│2. │Muncelului - │38.106,85 │HD │
│ │Cioclovina │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│3. │PorÅ£ile de │128.101,71│CS, MH │
│ │Fier │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│4. │Apuseni │76.054,97 │AB, BH, CJ│
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│5. │Bucegi │32.519,70 │BV, DB, PH│
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│6. │Vânători - │30.705,62 │NT │
│ │NeamÅ£ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│7. │MunÅ£ii │133.450,43│MM │
│ │MaramureÅŸului│ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│8. │Putna - │38.060,18 │VN │
│ │Vrancea │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Lunca Joasă a│ │ │
│9. │Prutului │8.109,96 │GL │
│ │Inferior │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│10. │Comana │25.107,00 │GR │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Geoparcul │ │ │
│11. │Dinozaurilor │100.049,66│HD │
│ │Å¢ara │ │ │
│ │HaÅ£egului │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Geoparcul │ │ │
│12. │Platoul │106.376,34│MH │
│ │MehedinÅ£i │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│13. │Lunca │17.397,39 │AR, TM │
│ │MureÅŸului │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Defileul │ │ │
│14. │MureÅŸului │10.158,58 │MS │
│ │Superior │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│15. │Cefa │4.977,94 │BH │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│16. │VăcăreÅŸti │184,72 │B │
├────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │TOTAL │769.841,81│ │
└────┴─────────────┴──────────┴──────────┘
Sursa: Ministerul Mediului, AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru ProtecÅ£ia Mediului, Raport privind starea mediului în România în anul 2016 ANEXA 3 la Strategia naÅ£ională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune ÅŸi obiective - 2019 - 2029 Caracteristici definitorii ale principalelor arii protejate din România 1. RezervaÅ£ia Biosferei Delta Dunării - aria protejată cu cea mai mare suprafaţă din România; – deÅ£ine în momentul de faţă un triplu statut internaÅ£ional: RezervaÅ£ie a Biosferei, sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaÅ£ională) ÅŸi sit al Patrimoniului Mondial Natural ÅŸi Cultural; – cea mai bine conservată zonă umedă din Europa ÅŸi cel mai nou pământ la României; – flora, reprezentată de 2383 taxoni, din care peste 950 specii de plante superioare, cca. 1/3 din numărul total de specii cormofite cunoscute în flora României, cea mai întinsă zonă de stufăriÅŸuri compacte din lume, găzduind 30 tipuri de ecosisteme. – cca. 4.029 specii faunistice (3.477 specii nevertebrate ÅŸi 552 specii vertebrate). Au fost identificate un număr de 341 specii de păsări, reprezentând aproximativ 80% din avifauna României. Aici întâlnim cele mai mari populaÅ£ii europene de pelican comun ÅŸi pelican creÅ£, peste 60% din populaÅ£ia mondială de cormoran mic ÅŸi peste jumătate din populaÅ£ia mondială de gâscă cu gât roÅŸu. – mai multe tipuri de peisaje deltaice specifice zonei temperat-continentale: > peisajul deltei fluviatile compus din lacuri, ghioluri, canale, sahale însoÅ£ite de vegetaÅ£ie de salcie, plop, arin, stufăriÅŸ; > peisajul principalelor braÅ£e cu areale de uscat în alternanţă cu cele inundabile, cu meandre, zăvoaie, despletiri, mlaÅŸtini; > peisajul lacurilor, lagunelor care sunt mărginite de maluri joase sau faleze cu vegetaÅ£ie specifică (stufăriÅŸ, papură, rogoz); > peisajul deltei marine cu areale mai joase sau înalte, prin grinduri, care include păduri de silvostepă, zăvoaie de luncă, lacuri, canale secundare, ghioluri etc.; > peisajul antropic al satelor componente, caracterizat prin elemente specifice de arhitectură, ornamentare interioară, tehnică populară ÅŸi ocupaÅ£ii tradiÅ£ionale. – zone strict protejate: RoÅŸca - Buhaiova (9.625 ha.); Lacul Răducu (2.500 ha.); Pădurea Letea (2.825 ha.); Lacul Nebunu (115 ha.); Complexul Vătafu-LunguleÅ£ (1.625 ha.); Pădurea Caraorman (2.250 ha.); Sărăturile Murighiol (87 ha.); AriniÅŸul Erenciuc (50 ha.); Insula Popina (98 ha.); Sacalin-Zatoane (21.410 ha.); PeriteaÅŸca-Leahova (4.125 ha.); Capul DoloÅŸman (125 ha.); Grindul Lupilor (2.075 ha.); Istria - Sinoie (400 ha.); Grindul Chituc (2.300 ha.); Lacul Rotundu (228 ha.); Lacul Potcoava (625 ha.); Lacul Belciug (110 ha.); Insula Ceaplace (117 ha.); Insulele Prundu cu Păsări (187 ha.); – RezervaÅ£ia Biosferei "Delta Dunării" este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000 în România, atât ca sit de importanţă comunitară (ROSCI0065 Delta Dunării ÅŸi ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină) cât ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării ÅŸi Complexul Razim - Sinoie ÅŸi ROSPA0076 Marea Neagră). 2. Parcul NaÅ£ional Retezat - circuri ÅŸi văi glaciare de dimensiuni mari, flancate de versanÅ£i abrupÅ£i. – circa 100 lacuri alpine, din care 40 mari ÅŸi mijlocii, 18 mici ÅŸi circa 40 ochiuri de apă ce seacă uneori în verile secetoase. Se remarcă Lacul Bucura (cel mai mare lac glaciar, ca suprafaţă, din România), Lacul Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România), Lacul GaleÅŸu. – relief carstic în partea de sud-vest a masivului ÅŸi în zonele limitrofe; – aproape 2% din fondul floristic al parcului este reprezentat de endemisme. Dintre speciile rare, amintim: brădiÅŸor, garofiÅ£a pitică, sângele-voinicului, anghelina, bunghiÅŸorul. – 1.750 specii de nevertebrate, dintre care 35 sunt endemice, 150 specii de vertebrate. – o comunitate complexă de mamifere (55 de mamifere, reprezentând 23% din mamiferele terestre ale Europei), incluzând ierbivore mari, precum: capra neagră, cerbul carpatin, căprioara ÅŸi carnivore mari, precum: lupul, ursul, râsul, pisica sălbatică. Marmota a fost colonizată în masivul Retezat; – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£ia ÅŸtiinÅ£ifică Gemenele (1.930 ha), care reprezintă nucleul parcului naÅ£ional; rezervaÅ£iile naturale PeÅŸtera cu Corali (0,50 ha) ÅŸi PeÅŸtera Zeicului (1 ha). – Parcul NaÅ£ional Retezat este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0084 MunÅ£ii Retezat ÅŸi fiind inclus în situl de interes comunitar - ROSCI 0217 Retezat; – un areal de 20.000 de hectare din cadrul parcului este declarat RezervaÅ£ie a Biosferei. 3. Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei - forme de relief glaciar reprezentative - unele dintre cele mai interesante lacuri glaciare din MunÅ£ii CarpaÅ£i, relativ uÅŸor accesibile în cadrul unor excursii de o zi: Iezer, Lala Mare, Lala Mică; – forme de relief carstic reprezentative pentru România (peÅŸteri active ÅŸi fosile, izbucuri). Se remarcă peÅŸterile: Izvorul TăuÅŸoarelor, Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc. – eÅŸantioane reprezentative de specii endemice cu o atractivitate turistică deosebită; – păduri reprezentative pentru habitatele alpine din România, în special în zona înaltă a versantului sudic; – importante areale etnografice situate în zonele limitrofe (Å¢ara MaramureÅŸului la nord ÅŸi Å¢inutul Năsăudului la sud). – cuprinde următoarele arii naturale protejate: 4 rezervaÅ£ii ÅŸtiinÅ£ifice: Pietrosu Mare (3547,6 ha); Piatra Rea (291 ha); CorongiÅŸ (614,9 ha); Bila - Lala (1318,2 ha) ÅŸi 6 rezervaÅ£ii naturale: "PeÅŸtera ÅŸi Izbucul Izvorul Albastru al Izei" (100 ha); "PeÅŸtera Cobăşel" (1 ha); "Izvoarele Mihăiesei" (61 ha); Izvorul Bătrâna (0,5 ha); Valea Cormaia (50 ha); "Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (7,8 ha).*1) *1) RNP Romsilva - AdministraÅ£ia Parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei RA, Planul de management al parcului NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei, 2013, pag. 9 – Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Rodnei este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind inclus în situl de interes comunitar - ROSCI 0125 MunÅ£ii Rodnei ÅŸi în aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0085 MunÅ£ii Rodnei; – un areal de 3.000 de hectare din cadrul parcului este declarat RezervaÅ£ie a Biosferei. 4. Parcul NaÅ£ional Semenic - Cheile CaraÅŸului - prezenÅ£a singurei păduri de făgete cvasivirgine din Europa, cu o vârstă de circa 300 de ani ÅŸi o suprafaţă de circa 5.000 ha; – o mare varietate de formaÅ£iuni carstice - chei, peÅŸteri, doline (Cheile CaraÅŸului - printre cele mai lungi din lume, Cheile Buhuiului, peÅŸterile Comarnic, RacoviÅ£a, Å¢olosu etc.). – în imediata apropiere a parcului se găsesc o serie de lacuri artificiale de baraj (Trei Ape, Gozna, Secu), cu suprafeÅ£e ÅŸi adâncimi apreciabile ce completează în mod fericit peisajul general al parcului. – relieful antropic, generat prin exploatarea cărbunelui conÅ£inut de formaÅ£iunile carbonifere de la Secu, Doman ÅŸi Anina. – cel mai însemnat număr de specii faunistice cu areal restrâns din România: 29 specii endemice, 45 specii rare; – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Izvoarele CaraÅŸului (578 ha); Cheile CaraÅŸului (3.028,3 ha); Izvoarele Nerei (5.028 ha); Cheile GârliÅŸtei (517 ha); Buhui- MărghitaÅŸ (979 ha); Popovăţ (0,1 ha); Comarnic (0,1 ha); Buhui (0,1 ha); Răsuflătoarei (1,1 ha); Exploratorii 85 (15 ha); BârzăviÅ£a (3.405,9 ha). – Parcul NaÅ£ional Semenic - Cheile CaraÅŸului este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0226 Semenic - Cheile CaraÅŸului ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0086 MunÅ£ii Semenic - Cheile CaraÅŸului. 5. Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Călimani - cel mai bine conservat aparat vulcanic din CarpaÅ£ii româneÅŸti - se remarcă ca înălÅ£ime ÅŸi masivitate (2100 m. Vf. Pietrosul); – individualitate geologică bine conturată datorită prezenÅ£ei rocilor eruptive care creează aspecte peisagistice deosebite; – forme structurale spectaculoase (cueste, abrupturi), rezultate ale eroziunii diferenÅ£iale (ace, turnuri, colÅ£i - stâncile uriaÅŸe "Pietrele RoÅŸii" ÅŸi "12 Apostoli", stâncile din jurul vârfurilor Tihu ÅŸi Ciungetu) ÅŸi carstice (PeÅŸtera Luanei, PeÅŸtera de Ciocolată); – existenÅ£a unor întinse suprafeÅ£e de ecosisteme naturale - abundenÅ£a zâmbrului ÅŸi a jneapănului, prezenÅ£a cocoÅŸului de mesteacăn; – cuprinde următoarele arii naturale protejate: RezervaÅ£ia ÅŸtiinÅ£ifică de JnepeniÅŸ cu Pinus cembra (384,2 ha); RezervaÅ£ia Lacul Iezer din Călimani (322 ha); RezervaÅ£ia geologică 12 Apostoli (200 ha - complex de roci eruptive unice prin forma ÅŸi frumuseÅ£ea lor formate prin modelare eoliană, dezagregare fizică, eroziunea aglomeratelor). – Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Călimani este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind inclus în aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0133 MunÅ£ii Călimani ÅŸi parÅ£ial în situl de interes comunitar - ROSCI 0019 Călimani - Gurghiu. 6. Parcul NaÅ£ional Ceahlău - peisaj deosebit de pitoresc - prezenÅ£a unor vârfuri semeÅ£e ca OcolaÅŸu Mare - 1907m, Vf. Toaca, abrupturi (Piatra Lată, Căciula DorobanÅ£ului, Panaghia, Detunatele), poieni (La Arsuri, PoliÅ£a cu Crini, Fântânele, Văratecu, Maicile), niÅŸe, poliÅ£e, peÅŸteri, chei ÅŸi cascade (cascada Duruitoarea, cheile ÅŸi cascada Bistrei Mari, cheile ÅŸi cascadele Stănilelor), formaÅ£iuni stâncoase bizare (Gemenii, Broasca, UriaÅŸul, Doamna); – diversitate faunistică - peste 90 specii de păsări, numeroase mamifere - râs, lup, urs, jder de copac, capră neagră; – bogăţia floristică - peste 1100 specii, dintre care plante ocrotite (floarea de colÅ£, zada, genÅ£iana, sângele voinicului, papucul doamnei etc.) ÅŸi endemisme (odolean, vulturică etc.). – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£ia ÅŸtiinÅ£ifică "OcolaÅŸul Mare" (80 ha); rezervaÅ£ia naturală botanică "PoliÅ£a cu Crini" (370 ha) ÅŸi monumentele naturii "Cascada Duruitoarea" (1 ha) ÅŸi "Avenul Mare". Parcul NaÅ£ional Ceahlău este declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0024 Ceahlău ÅŸi face parte din aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0129 Masivul Ceahlău. 7. Parcul NaÅ£ional Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ - microforme de relief reprezentate prin turnuri, ace, lapiezuri, alveole, acumulări de grohotiÅŸ; – Cheile Bicazului - renumite datorită mărimii lor impresionante (8 km.); – Lacul RoÅŸu, format prin bararea naturală a apelor pârâului Bicaz; – specii de plante rare - cetina de negi, tămâiÅ£a, Ajuga pyramidalis etc. ÅŸi specii declarate monumente ale naturii - papucul doamnei, floarea de colÅ£, sângele voinicului, tisa etc. – fauna deosebit de bogată în specii rare ÅŸi periclitate, cât ÅŸi în alte specii caracteristice zonei montane (broasca cu burta galbenă, tritonul carpatic, tritonul cu creastă, salamandra, broasca roÅŸie de munte, ÅŸopârla de munte, vipera comună, cocoÅŸul de munte, acvila de munte, sau mamifere precum cerbul carpatin, capra neagră, ursul, râsul, lupul). – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Cheile Bicazului (11.600 ha), Cheile Åžugăului (90 ha), Avenul LicaÅŸ (5 ha), Cheile Bicazului ÅŸi Lacul RoÅŸu (2.128 ha), Masivul HăşmaÅŸul Mare - Piatra Singuratică ÅŸi HăşmaÅŸul Negru (800 ha). – Parcul NaÅ£ional Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0027 Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0018 Cheile Bicazului - HăşmaÅŸ. 8. Parcul NaÅ£ional Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a - relief calcaros - sectoare de chei (Cheile Nerei), grote, peÅŸteri, lacuri carstice (Lacul Dracului, Ochiul Beiului), izbucuri (Izbucul Bigăr ÅŸi Iordan), cascade (Cascada BeuÅŸniÅ£a); – zone deosebit de sălbatice, datorită accesului dificil; – sectoare de tunele ÅŸi poteci de acces săpate în stâncă de către om; – diversitatea faunistică ÅŸi floristică - numeroase specii balcanice, mediteraneene ÅŸi submediteraneene, dintre care unele rare (scorpionul, vipera cu corn, guÅŸterul, fâsa mare, lilieci etc. ÅŸi respectiv tisa, alunul turcesc, arborele mamut, ghimpele ÅŸi corniÅŸorul). – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Cheile Nerei-BeuÅŸniÅ£a (3.081,30 ha), Valea Ciclovei-Ilidia (1.865,30 ha), Cheile ÅžuÅŸarei (246 ha), Izvorul Bigăr (176,60 ha), Lisovacea (33 ha) ÅŸi Ducin (260,70 ha). – Parcul NaÅ£ional Cheile Nerei -BeuÅŸniÅ£a este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0031 Cheile Nerei-BeuÅŸniÅ£a ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0020 Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a. 9. Parcul NaÅ£ional Cozia - masivul Cozia se caracterizează prin individualitatea sa geomorfologică, printr-o distribuÅ£ie particulară a pădurilor, o bogăţie floristică remarcabilă, un ansamblu de ecosisteme puÅ£in sau deloc alterate de activitatea umană. – diferenÅ£e mari de nivel pe suprafeÅ£e relativ mici, abrupturi impunătoare ÅŸi relief ruiniform. – cursul meandrat al Oltului - un coridor important de migraÅ£ie a păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee. Aici cuibăresc 68 specii de păsări, mai importante fiind: alunarul, gaiÅ£a, ciuful de pădure, vânturelul roÅŸu, muscarul gulerat, cinteza. – specii faunistice mediteraneene: pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, vipera cu corn. Principalele specii de mamifere prezente în parc sunt: pisica sălbatică, jderul de copac, râsul, lupul, cerbul carpatin, căpriorul ÅŸi capra neagră, care a fost colonizată aici. – specii floristice rare, ocrotite de lege: floarea de colÅ£, iedera albă etc. – mânăstirile Turnu ÅŸi StăniÅŸoara; – pentru că această zonă a fost declarată rezervaÅ£ie naturală complexă încă din anul 1962, pe acest teritoriu nu au existat alte arii protejate mai mici. Aproximativ 5.000 de hectare constituie rezervaÅ£ie ÅŸtiinÅ£ifică. – Parcul NaÅ£ional Cozia este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0046 Cozia ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0025 Cozia - Buila - VânturariÅ£a.*1) *1) include atât Parcul NaÅ£ional Cozia, cât ÅŸi Parcul NaÅ£ional Buila - VânturariÅ£a 10. Parcul NaÅ£ional Domogled - Valea Cernei - condiÅ£iile climatice deosebite - pătrunderea maselor de aer mediteraneene; – relief carstic - peste 100 peÅŸteri, avene, chei impresionante, doline de mari dimensiuni, precum ÅŸi renumitele ciuceve ÅŸi geanÅ£uri care mărginesc cursul Cernei; – valea râului Cerna are o lungime de 80 km, este foarte îngustă, cu chei ÅŸi bazine, dificilă ca accesibilitate, păstrând încă locuri nemodificate de evoluÅ£ia umană, cu valoare peisagistică deosebită. – muntele Domogled este pe partea stângă a Văii Cerna ÅŸi se remarcă prin abrupturile stâncoase ÅŸi cheile prăpăstioase. – biodiversitatea floristică ÅŸi faunistică - elemente daco-balcanice, mediteraneene cu pronunÅ£at caracter termofil. – plantele superioare sunt prezente prin 1.051 specii, multe fiind rarităţi floristice. Se remarcă pinul negru de Banat, alunul turcesc, tisa, iedera albă, angelica, ghimpele. – un element faunistic reprezentativ în zonă este vipera cu corn. De asemenea, se pot întâlni scorpionul carpatic, ÅŸarpele lui Esculap, colonii mari de lilieci (în peÅŸteri) sau mamifere de dimensiuni mai mari, cum ar fi vulpea, jderul de copac, bursucul, pisica sălbatică, vidra, căpriorul, ursul ÅŸi râsul. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Domogled (2.382,8 ha), Valea Å¢esna (160 ha), Vârful lui Stan (120 ha), Coronini - Bedina (3.864,8 ha), Ciucevele Cernei (1.166 ha), Iauna - Craiova (1.545,1 ha), Piatra CloÅŸanilor (1.730 ha), Cheile Corcoaiei (34 ha), PeÅŸtera Martel (2 ha), Balareca (1.545,1 ha), PeÅŸtera lui Ion Bârzoni (0,1 ha), IardaÅŸiÅ£a (501,6 ha). – Parcul NaÅ£ional Domogled - Valea Cernei este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0069 Domogled - Valea Cernei ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0035 Domogled - Valea Cernei. 11. Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului - singura zonă din Europa în care sunt protejate ecosistemele caracteristice stepei pontic-balcanice, pădurilor submediteraneene ÅŸi balcanice, în cadrul unor munÅ£i hercinici, cei mai vechi din România ÅŸi unii dintre primii formaÅ£i pe continent. – o mare varietate peisagistică - relief de tip alpin, reprezentat prin creÅŸte stâncoase ascuÅ£ite, la o altitudine de 400 m. ÃŽn acest sens se individualizează Culmea Pricopanului; – numeroÅŸi martori de eroziune cu aspect ruiniform (Sfinxul Dobrogean). – existenÅ£a unor specii floristice la limita extremă a arealului lor mondial: Silene compacta se află aici la limita nordică, iar taxonul mediteraneano-pontic Potentilla bifurca este situat la limita vestică. De asemenea, aici se găsesc 67 specii de plante lemnoase ÅŸi 72 fitotaxoni ameninÅ£aÅ£i cu dispariÅ£ia ÅŸi singurul loc din lume unde se găseÅŸte ÅŸi este protejată asociaÅ£ia vegetală endemică Gymnospermio (altaicae) - Celtetum (glabratae). – existenÅ£a a numeroase specii faunistice rare, protejate pe plan naÅ£ional sau global - Å£estoasa de uscat, vipera cu corn, ÅŸopârla de stepă, ÅŸoimul dunărean, pietrarul negru etc. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile ÅŸtiinÅ£ifice Valea Fagilor (154,9 ha) ÅŸi Moroianu (293,7 ha). – Parcul NaÅ£ional MunÅ£ii Măcinului se suprapune sitului de interes comunitar - ROSCI 0123 MunÅ£ii Măcinului ÅŸi este parte din aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0073 Măcin - NiculiÅ£el. 12. Parcul NaÅ£ional Piatra Craiului - o unitate de relief aparte: creasta cu o lungime de 22 km, orientată NE-SV, este îngustă ÅŸi mărginită de pereÅ£i abrupÅ£i, chiar verticali, dând masivului aspectul unui zid compact; – un vast teritoriu carstic cu peÅŸteri, izbucuri, avene, chei, arcade ferestre ÅŸi pereÅ£i dintre care cele mai cunoscute sunt cheile ÅŸi peÅŸtera Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, Izvoarele din Plai etc. – numeroase specii floristice protejate, cu valoare deosebită, cum ar fi garofiÅ£a Pietrei Craiului - simbolul floristic al masivului, tisa, floarea de colÅ£, ghinÅ£ura galbenă, sângele-voinicului, bulbucii, iedera albă, tulichina etc. – parcul este renumit pentru exemplarele deosebite de carnivore mari (urs, lup ÅŸi râs), aici acestea având cel mai important habitat din România. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£ia ÅŸtiinÅ£ifică Peretele Vestic (665 ha) care conÅ£ine numeroase structuri geologice ÅŸi forme de relief care au valoare ÅŸtiinÅ£ifică deosebită (Padina ÃŽnchisă - Orga Mare, Turnurile Dianei, Degetul lui CălineÅ£, Å¢imbalul Mare, Căldarea Ocolită din Valea Åžpirla, Zăplazul, PeÅŸtera Stanciului, Marele GrohotiÅŸ), rezervaÅ£iile naturale Cheile DâmboviÅ£a - Dâmbovicioara - Brusturet, PeÅŸtera Uluce, PeÅŸtera Dâmbovicioara, Cheile ZărneÅŸtilor, Piatra Craiului. – Situl de interes comunitar - ROSCI 0194 Piatra Craiului, parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000 se suprapune parÅ£ial peste limitele Parcului NaÅ£ional Piatra Craiului. 13. Parcul NaÅ£ional Buila VânturariÅ£a - creasta calcaroasă cu o lungime de 14 km, forme exo ÅŸi endocarstice (Cheile BistriÅ£ei, Cheile CosteÅŸti, Cheile OlăneÅŸti, Cheile Cheii, PeÅŸtera Liliecilor, PeÅŸtera UrÅŸilor din Cheile BistriÅ£ei, peÅŸterile din Cheile Cheii etc.); – numeroase plante rare, atât specii de climă caldă, submediteraneană, cât ÅŸi specii relicte glaciare, endemisme. Dintre speciile protejate menÅ£ionăm floarea de colÅ£, crinul de munte, crinul de pădure, angelica, bulbucul de munte, garofiÅ£a, tisa, zada, jneapănul etc. – faună bogată, reprezentată de numeroase specii rare, multe protejate: carnivore mari (urs, lup, râs), alte carnivore (jder de pădure, jder de piatră, bursuc, pisică sălbatică), ierbivore (capra neagră, cerb, mistreÅ£), reptile (viperă, ÅŸarpe de alun, ÅŸopârla de stâncă), păsări (cocoÅŸ de munte, fluturaÅŸ de stâncă, corb, acvilă de munte), lilieci (10 specii); – obiectivele cultural-istorice de pe teritoriul parcului (Mânăstirile BistriÅ£a, Arnota ÅŸi schiturile 44 Izvoare, Patrunsa, Pahomie, PăpuÅŸa) ÅŸi din imediata vecinătate constituie un element suplimentar de atracÅ£ie. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: PeÅŸtera Liliecilor (1 ha), PeÅŸtera Munteanu - Murgoci (1 ha), PeÅŸtera Pagodelor (0,3 ha), PeÅŸtera Rac (0,2 ha), PeÅŸtera Valea BistriÅ£ei (0,25 ha), PeÅŸtera cu Lac (0,1 ha), PeÅŸtera cu Perle (0,5 ha), PeÅŸtera ArnăuÅ£ilor (0,4 ha), PeÅŸtera Clopot (0,1 ha), PeÅŸtera Caprelor (0,5 ha), Muntele Stogu (10 ha), Pădurea Valea Cheii (1,5 ha). – Parcul NaÅ£ional Buila - VânturariÅ£a este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0015 Buila - VânturariÅ£a ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0025 Cozia - Buila - VânturariÅ£a.*1) *1) include atât Parcul NaÅ£ional Buila - VânturariÅ£a, cât ÅŸi Parcul NaÅ£ional Cozia 14. Parcul NaÅ£ional Defileul Jiului - Defileul îngust al Jiului cu abrupturi, stânci, grote. Unii autori (Stoiculescu, 2004) consideră a fi "cele mai sălbatice chei transversale din Å£ara noastră", ÅŸi având una din cele mai impresionante trecători carpatine - Lainici. – păduri virgine dispărute în restul Europei, constituite din arborete pure ÅŸi în amestec de fag ÅŸi gorun, specii mediteraneene (carpen, frasin) ÅŸi specii dacice (Sesleria rigida, Euphorbia amygdaloides). – diversitatea speciilor faunistice: carnivore mari (urs carpatin, lup, râs), ierbivore (căprior, cerb carpatin, capra neagră), chiroptere (liliacul mare cu nas potcoavă, liliac cârn, liliacul cu aripi lungi, liliacul mic cu urechi de ÅŸoarece, liliacul mare cu bot ascuÅ£it), reptile (viperă, ÅŸarpele lui Esculap, ÅŸarpele de alun, ÅŸarpele de casă, ÅŸarpele de apă). – cuprinde următoarele arii naturale protejate: trei rezervaÅ£ii naturale, două constituite prin Legea nr. 5/2000 - Sfinxul Lainicilor (1 ha) ÅŸi Stâncile Rafailă (1 ha) ÅŸi una constituită la nivel judeÅ£ean prin Decizia nr. 82/1994 a preÅŸedintelui Consiliului JudeÅ£ean Gorj - Pădurea Chitu - Bratcu (1.319 ha). – Parcul NaÅ£ional Defileul Jiului este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar: ROSCI 0063 Defileul Jiului. 15. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei - recunoscută ca a doua Deltă a Dunării, prin peisajul de mare valoare turistică, cu numeroase bălÅ£i, lacuri, gârle, canale ÅŸi ostroave cu stuf ÅŸi păduri de luncă; – importanţă ornitologică deosebită - se situează pe cel mai important culoar de migraÅ£ie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraÅ£ie între locurile de cuibărit din nordul Europei ÅŸi refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un mare număr de păsări, dintre care 169 specii protejate pe plan internaÅ£ional, reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României. – vegetaÅ£ia forestieră este reprezentată de pădurile aluviale de arin negru ÅŸi frasin, păduri mixte riverane de stejar, velniÅŸ ÅŸi ulm, frasin sau frasin de câmp ÅŸi galerii mixte (Nerio tamaricetea ÅŸi Securinegion tinctoriae), galerii de salcie ÅŸi plop alb. – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar: ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei ÅŸi arie de protecÅ£ie avifaunistică ROSPA 0005 Balta Mică a Brăilei. – parcul este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaÅ£ională). 16. Parcul Natural GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina - cele 6 cetăţi fortificate din jurul capitalei politice, culturale ÅŸi religioase a Daciei, Sarmizegetusa Regia, acestea constituind unul din obiectivele principale ale conservării parcului. – diversitatea formelor de relief: glaciar ÅŸi periglaciar (circuri simple de dimensiuni reduse, grohotiÅŸuri, stâncării, terase de solifluxiune, niÅŸe nivale etc.), relief carstic (doline cu diametrul de 2-3 m până la 60 m, concentrate în aria Ponorici, peÅŸteri, avene, între care se remarcă cea de la Ponorici-Cioclovina ÅŸi Åžura Mare, Cheile Crivadiei, Cheile Jgheabului). – o însemnată valoare floristică - dintre speciile endemice se remarcă: crucea-voinicului, cimbriÅŸorul, brusturul negru etc. – numeroase specii faunistice, multe dintre ele protejate: mamifere (ursul, lupul, râsul pisica sălbatică, cerbul carpatin, hermelina, liliacul mare de amurg, liliacul mare cu potcoavă etc.), reptile (ÅŸopârla de câmp, guÅŸterul, năpârca, ÅŸarpele de casă, vipera cu corn ÅŸi vipera comună), păsări (uliul porumbar, acvila mică, ciocănitoarea pestriţă mare, mierla etc.). – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Complexul carstic Ponorici- Cioclovina (1,50 ha), PeÅŸtera Åžura Mare (5 ha), PeÅŸtera Tecuri (2 ha), Locul Fosilifer Ohaba Ponor (10 ha), Cheile Crivadiei (10 ha) ÅŸi Dealul ÅŸi PeÅŸtera Bolii (10 ha) ÅŸi un monument al naturii - PeÅŸtera din Valea Călianului. – Parcul Natural GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0087 GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0045 GrădiÅŸtea Muncelului - Cioclovina. 17. Parcul Natural PorÅ£ile de Fier - Defileul Dunării - unicat în întregul bazin al acestui fluviu, din punct de vedere: geologic, geomorfologic, floristic ÅŸi faunistic. – clima blândă, cu influenÅ£e mediteraneene, a permis formarea unor ecosisteme deosebite. – o alternanţă de bazinete depresionare (Moldova Veche, Liubcova, Ogradena, Dubova etc.) cu sectoare de îngustare (Pescari, Berzasca etc.). – 4 zone carstice cu variate forme exo- (doline, uvale, lapiezuri, trepte antitetice, chei) ÅŸi endocarstice (sorburi, avene, peÅŸteri): Pescari-Cărbunari, Cozla-Zvinecea Mare, SviniÅ£a, Cazane. – biodiversitate floristică impresionantă: peste 4.000 taxoni vegetali, dintre care 1.700 plante superioare, 549 specii de alge, 375 specii de licheni, 1.077 specii de ciuperci, 296 specii de briofite. – fauna caracteristică este central-europeană, în care se interpun elemente eurasiatice ÅŸi mediteraneene. Deosebit de importante sunt speciile mediteraneene: scorpionul carpatic, broasca de pământ verde, Å£estoasa de uscat, ÅŸopârliÅ£a de frunzar, ÅŸopârla de ziduri, guÅŸterul, vipera cu corn, lăstunul de stâncă, presura bărboasă, specii aflate la limita nordică a arealului lor de reproducere. – obiectivele cultural-istorice de pe teritoriul parcului ÅŸi din imediata vecinătate constituie un element suplimentar de atracÅ£ie. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Locul fosilifer SviniÅ£a (95,0 ha), Locul fosilifer Bahna (10,0 ha), FaÅ£a Virului (1 ha), Cracul Crucii ( 2 ha), Cracul Găioara (5 ha), Valea Mare (1.179 ha), Valea Oglanicului (150 ha), Cazanele Mari ÅŸi Cazanele Mici (215 ha), Dealul Vărănic (350 ha), Balta Nera - Dunăre (10 ha), BaziaÅŸ (170,9 ha), Râpa cu Lăstuni din Valea Divici (5 ha), PeÅŸtera cu Apă din Valea Polevii (3,2 ha), Gura Văii-Vârciorova (305 ha), Insula Călinovăţ (24 ha), Divici - Pojejena (498 ha), Ostrovul Moldova Veche (1.627 ha), Dealul Duhovna (50 ha). – Parcul Natural PorÅ£ile de Fier este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0260 PorÅ£ile de Fier ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică ROSPA 0080 MunÅ£ii Almăjului. – parcul este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaÅ£ională). 18. Parcul Natural Apuseni - valori peisagistice ÅŸi ecosistemice deosebite, dar ÅŸi un grad ridicat de antropizare, faţă de alte zone montane carpatice. – complexitatea ÅŸi diversitatea reliefului carstic: abrupturi stâncoase, văi adânci ÅŸi chei, creÅŸte sau "custuri", lapiezuri, cărora li se adaugă un mare număr de peÅŸteri, avene, doline, ponoare, depresiuni carstice, cursuri subterane de ape (Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesei, GheÅ£arul Focul Viu, Valea Galbenei, Izbucul Ponor, Platoul Carstic Lumea Pierdută, GheÅ£arul ScăriÅŸoara); – în unele peÅŸteri au fost găsite fosile ale unor animale care au trăit în perioada glaciară (ursul de peÅŸteră, hiena de peÅŸteră etc.), precum ÅŸi urme ale omului preistoric; – covorul vegetal este destul de mozaicat, fiind format în mare parte din păduri de fag ÅŸi molid, între care se interpun suprafeÅ£e întinse de fâneÅ£e ÅŸi păşuni; – cuprinde următoarele arii naturale protejate: 52 rezervaÅ£ii naturale ÅŸi monumente ale naturii: PeÅŸtera GheÅ£arul ScăriÅŸoara (1 ha); PeÅŸtera GheÅ£arul de la Vârtop (1 ha); Cheile GârdiÅŸoarei (15 ha); Cheile OrdâncuÅŸei (10 ha); Cheile Albacului (35 ha); PeÅŸtera Coiba Mică (1 ha); PeÅŸtera Coiba Mare (1 ha); PeÅŸtera VârtopaÅŸu (1 ha); PeÅŸtera Huda Orbului (1 ha); PeÅŸtera Hodobana (1 ha); Avenul cu două intrări (1 ha); Izbucul Tăuzului (1 ha); PeÅŸtera Hoanca Apei (1 ha); Avenul de la Tău (1 ha); PeÅŸtera Pojarul PoliÅ£ei (1 ha); Avenul din Åžesuri (1 ha); Izbucul PoliÅ£ei (0,2 ha); Izbucul CoteÅ£ul DobreÅŸtilor (0,2 ha); PeÅŸtera de sub Zgurăşti (1 ha); PeÅŸtera Poarta lui Ionele (0,1 ha); PeÅŸtera Dârninii (1 ha); Izbucul MătiÅŸeÅŸti (1 ha); Cheile MândruÅ£ului (3,5 ha); Pietrele Galbenei (6,30 ha); Piatra Bulzului (1,4 ha); GheÅ£arul Focul Viu (0,1 ha); Avenul BorÅ£igului (0,1 ha); FâneaÅ£a Izvoarelor CriÅŸului Pietros (1 ha); Cetăţile Ponorului (14,9 ha); Valea Galbenei (70,5 ha); Valea SighiÅŸtelului (412,6 ha); Pietrele Boghii (38,4 ha); Săritoarea Bohodeiului (32,9 ha); Cetatea Rădesei (20 ha); Poiana Florilor (1 ha); Platoul Carstic PadiÅŸ (39 ha); Depresiunea Bălăleasa; Groapa de la Barsa (30 ha); Vârful Biserica MoÅ£ului (3 ha); Platoul Carstic Lumea Pierdută (39 ha); PeÅŸtera Mare de pe Valea Firei (2 ha); PeÅŸtera din Piatra Ponorului (2 ha); PeÅŸtera Smeilor de la Onceasca (0,5 ha); Sistemul Carstic PeÅŸtera Cerbului - Avenul cu Vacă (45 ha); Complexul Carstic Valea Ponorului (168 ha); Avenul din Hoanca Urzicarului (1 ha); Groapa Ruginoasă - Valea Seacă (20,4 ha); PeÅŸtera UrÅŸilor - ChiÅŸcău (1 ha); PeÅŸtera lui Micula (0,1 ha); Piatra Grăitoare (5 ha); PeÅŸtera VârfuraÅŸu (1 ha). – Parcul Natural Apuseni este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0002 Apuseni ÅŸi fiind inclus în aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0081 MunÅ£ii Apuseni - Vlădeasa. 19. Parcul Natural Bucegi - masivul muntos în care se înregistrează cel mai mare aflux turistic din Å£ară; – formaÅ£iunile cu valoare turistică cea mai mare sunt: stâncile cu forme bizare: Sfinxul, Babele, Mecetul Turcesc; abrupturile - Caraiman, CoÅŸtila, Jepii Mici, ColÅ£ii Morarului; relieful glaciar de mare sălbăticie ÅŸi pitoresc - MălăieÅŸti, Valea Gaura - Å¢igăneÅŸti; formele carstice spectaculoase: Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei, PeÅŸtera IalomiÅ£ei, Valea Horoabei; cascadele - Urlătoarea, IalomiÅ£ei, ObârÅŸiei. – relieful divers, structura geologică ÅŸi altitudinea de peste 2.500 m au permis instalarea unei flore bogate ÅŸi variate, cuprinzând toate grupele mari de plante: 3.037 specii, dintre care 1183 plante superioare. Dintre speciile protejate întâlnim: tisa, zâmbrul, genÅ£iana, floarea de colÅ£; – se remarcă numărul mare de mamifere mari (urs, râs) ÅŸi capre negre. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Abruptul Prahovean (3.478 ha), Bucegi - Abruptul BucÅŸoiu, MălăeÅŸti, Gaura (1.634 ha), MunÅ£ii ColÅ£ii BarbeÅŸ (1.513 ha), Locul fosilifer de la Vama Strunga (10 ha). Monumente ale naturii - Avenul VânturiÅŸ, Cascada VânturiÅŸ, ColÅ£ii lui BarbeÅŸ, Claia Mare, PortiÅ£a Caraimanului, OgaÅŸul Spumos, Peretele Văii Albe, ColÅ£ii Morarului, Cerdacul din Valea Cerbului, Pietrele de la Omu, Avenul din BucÅŸoiu, Mecetul Turcesc, Hornurile MălăieÅŸtilor, Circul Glaciar Å¢igăneÅŸti, Arcada din Valea Gaura, Valea Å¢apului, Pasul Strunga, Punctul fosilifer de la Valea Gaura, Cascada Doamnei, Babele, Avenul din Piciorul Babele, Platoul cu ciuperci de gresie, Cheile Horoabei, Ponorul din Horoaba, Cheile UrÅŸilor, PeÅŸtera IalomiÅ£ei, Calcarele de la StrunguliÅ£a, Izbucul din Horoaba, Turnul Seciului, Izbucul Coteanu, Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei, Cheile Orzei, Platoul Carstic Lespezi, Cheile Brăteiului, ColÅ£ii Brăteiului, Cheile Răteiului, PeÅŸtera Rătei. – Parcul Natural Bucegi este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind inclus în situl de interes comunitar - ROSCI 0013 Bucegi. 20. Parcul Natural Vânători - NeamÅ£ - parcul constituie un adăpost pentru o serie de specii faunistice rare sau în extincÅ£ie în alte zone: ursul brun, lupul, râsul, vidra, zimbrul; – este singurul loc din Å£ară în care zimbrul se întâlneÅŸte în captivitate în cadrul Grădinii Zoologice din comuna Vânători (6 zimbri); în semilibertate, în cadrul Centrului de Management al Zimbrului, din cadrul AdministraÅ£iei Parcului Natural Vânători NeamÅ£ (21 zimbri) ÅŸi în libertate, în zona Chitele (5 zimbri)*1); *1) http://www.bisonbonasus.ro/program-de-reintroducere-in-libertate-a-zimbrului/ – diversitatea floristică ÅŸi faunistică, reprezintă un indicator al stării de adaptare al speciilor la ecosistemele locale. ÃŽn zonă s-au identificat un număr de 1047 de taxoni, ceea ce reprezintă 53% din flora judeÅ£ului NeamÅ£ ÅŸi aproximativ 25% din flora României. – obiectivele cultural-istorice din interiorul parcului ÅŸi din imediata vecinătate constituie un element suplimentar de atracÅ£ie (mănăstirile Agapia, Văratec, NeamÅ£, Secu, Sihla, Sihăstria, Cetatea NeamÅ£ului, Casele memoriale ale lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Veronica Micle, Muzeul Nicolae Popa, mormântul poetei Veronica Micle). – pe teritoriul parcului se află RezervaÅ£ia de Zimbri - NeamÅ£ (11.500 ha). – Parcul Natural Vânători NeamÅ£ este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0107 Vânători - NeamÅ£ ÅŸi incluzând situl de interes comunitar - ROSCI 0270 Vânători - NeamÅ£. 21. Parcul Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului - regiune unică prin comorile sale naturale ÅŸi culturale, bogată în tradiÅ£ii, înzestrată cu o floră ÅŸi faună sălbatică semnificativă, peisaje încântătoare; – relieful carstic - zone de endocarst (30 de peÅŸteri ÅŸi 9 avene, printre care: PeÅŸtera Vasile Bologa din Geamănu, PeÅŸtera Mare ÅŸi PeÅŸtera cu Monede din Piatra MoloÅŸnaia, PeÅŸtera din Piatra BăiÅ£ei, PeÅŸtera Pietriceaua etc.) ÅŸi exocarst (doline - Prislopul Laptelui, Podul Cearcănului ÅŸi izbucuri - Fântâna Stanchii) – defilee atractive: în roci metamorfice (Vaser), în gresii cretacice (ViÅŸeu) sau călcare (Å¢ibău ÅŸi Sâlhoi). – numeroase specii floristice ÅŸi faunistice rare ÅŸi protejate. Dintre plantele ocrotite de lege se evidenÅ£iază angelica, papucul doamnei, ghinÅ£ura galbenă, floarea de colÅ£, iar dintre mamifere se remarcă cele trecute pe Lista roÅŸie a Europei: ursul, lupul, râsul, nurca. – numeroase obiectivele turistice antropice: mânăstirile din lemn din Moisei, Petrova, ViÅŸeu de Sus, muzeul etnografic ViÅŸeu de Sus, mocăniÅ£a de pe Valea Vaserului. – peisaj rural specific cu arhitectură tradiÅ£ională locală. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Vârful Farcău - Lacul Vinderel - Vf. Mihăilecu (100 ha), Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu (100 ha), Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii (800 ha), Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele (5 ha). – Parcul Natural MunÅ£ii MaramureÅŸului include în limitele sale situl de interes comunitar - ROSCI 0131 MunÅ£ii MaramureÅŸului ÅŸi în aria de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0124 MunÅ£ii MaramureÅŸului. 22. Parcul Natural Putna - Vrancea - defileul râului Putna, lung de 7 km, secÅ£ionat într-un masiv format din gresii, unde a generat multe rupturi de pantă, între care se remarcă Cascada Putnei. – prezenÅ£a unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, ideale pentru carnivorele mari (lup, râs, urs - al doilea areal din Å£ară ca densitate); – un alt element faunistic important este capra neagră, un exemplu reuÅŸit de reintroducere. Aceasta se estimează că a ajuns în arealul Tisaru, Coza, Porcu la peste 250 exemplare. – arealul LepÅŸa - GreÅŸu - Tulnici este unul în care tradiÅ£iile meÅŸteÅŸugăreÅŸti ÅŸi obiceiurile locale au fost foarte bine conservate. – în perimetrul Parcului Natural Putna - Vrancea se află 6 arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Muntele Goru, Pădurea LepÅŸa Zboina, Valea TiÅŸiÅ£ei, Cascada Putnei, Strâmtura - Coza ÅŸi Groapa cu Pini. – Parcul Natural Putna - Vrancea este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar - ROSCI 0208 Putna - Vrancea ÅŸi arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0088 Putna - Vrancea. 23. Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - înglobează trei componente de continuitate: Zona Prut - cursul inferior al Prutului, zonă cu o mulÅ£ime de lacuri, bălÅ£i, păduri, eleÅŸtee, mlaÅŸtini; Zona Dunărea - confluenÅ£a Prutului cu Dunărea ÅŸi zona BrateÅŸ (Lacul BrateÅŸ, în apropiere de GalaÅ£i). – ÅŸase tipuri de habitate regăsite în anexele Directivei Habitate (Păduri aluviale cu Alnus glutinosa ÅŸi Fraxinus excelsior, PajiÅŸti stepice subpanonice, MlaÅŸtini de coastă baltice, Râuri cu maluri mâloase cu vegetaÅ£ie de Chenopodion rubri ÅŸi Bidention, Galerii cu Salix alba ÅŸi Populus alba, Lacuri naturale eutrofice cu vegetaÅ£ie de tip Hydrocharition); – aproximativ 230 de specii de păsări, din care 74 sunt prevăzute în Directiva Păsări, iar alte 60 specii sunt listate în ConvenÅ£ia de la Berna; 35 de specii ÅŸi subspecii de peÅŸti din 6 familii. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Lunca Joasă a Prutului (81 ha), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul VlăşcuÅ£a (41,8 ha) ÅŸi Ostrovul Prut (62 ha). – Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, o mare parte din suprafaÅ£a sa suprapunându-se peste situl de interes comunitar: ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului. De asemenea, pe suprafaÅ£a parcului figurează trei arii de protecÅ£ie avifaunistică, respectiv ROSPA 0070 Lunca Prutului - VlădeÅŸti - FrumuÅŸiÅ£a, ROSPA 0121 Lacul BrateÅŸ ÅŸi ROSPA 0130 MaÅ£a - Cârja - Rădeanu. 24. Parcul Natural Comana - numeroase ecosisteme naturale (păduri ÅŸi pajiÅŸti) cu mare diversitate, tipice pentru zona de câmpie sudică, cu puternice caractere specifice, uneori chiar de unicate, alternate cu terenuri umede, agricole, aÅŸezări rurale, în care se desfăşoară activităţi tradiÅ£ionale; – numeroase exemplare de arbori ocrotiÅ£i, precum exemplare de păr sălbatic cu dimensiuni ÅŸi vârste deosebit de mari, alături de specii de stejar, frasin, ulm, arin; – numeroase specii de mamifere, rar întâlnite în ultimele decenii în zona de câmpie: vidra, popândăul, bursucul - specii ocrotite pe plan european, vulpea, câinele enot, iar dintre mamiferele mari - căpriorul, mistreÅ£ul, cerbul carpatin. De curând a fost introdus ÅŸi cerbul lopătar. – peste 150 de specii de păsări, dintre care multe sunt rezidente sau cuibăresc, iar altele sunt în pasaj sau iernează, venind din ţările nordice. Dintre speciile protejate se pot enumera: acvila Å£ipătoare mică, ÅŸoimul călător, pelicanul, barza albă, califarul roÅŸu etc. – obiective turistice antropice: Mânăstirea Comana. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Oloaga Grădinari (249,4 ha), Padina Tătarului (231.4,4 ha), Balta Comana (1206,4 ha); – Parcul Natural Comana este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar: ROSCI 0043 Comana ÅŸi arie de protecÅ£ie avifaunistică ROSPA 0022 Comana. – parcul este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaÅ£ională). 25. Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului - Geoparcul Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului este parc natural, dar ÅŸi Geoparc InternaÅ£ional UNESCO, membru în ReÅ£eaua Globală a Geoparcurilor. – Geoparcul propune o călătorie în timp, în istoria de 4,5 miliarde de ani a Pământului, oferind vizitatorului posibilitatea de a cunoaÅŸte natura din trecut ÅŸi pe cea din prezent, precum ÅŸi de a pătrunde în comunităţile locale. – Valorile naturale cuprind situri geologice ÅŸi paleontlogice (fauna cretacică a insulei HaÅ£eg, vulcani preistorici, urme de gheÅ£ari, urmele unui ocean preistoric, bulgări de granit etc.) precum ÅŸi natura din prezent (o comunitate complexă de mamifere, de la ierbivore mari (cerb, căprior), carnivore mari (urs brun, lup, râs), până la mamifere mici (mai ales rozătoare ÅŸi carnivore mici), păsări, 145 specii de fluturi de zi, reprezentând peste 75% din speciile de fluturi de zi semnalate în România.) – Pe teritoriul Geoparcului se află numeroase obiectivele cultural-istorice, de importanţă naÅ£ională: bisericile DensuÅŸ ÅŸi Sântămăria Orlea, cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cetatea ColÅ£ etc. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru (5 ha), MlaÅŸtina de la PeÅŸteana (2 ha), Vârful Poienii (0,8 ha), Pădurea SlivuÅ£ (40 ha), Paleofauna reptiliană Å¢uÅŸtea (0,5 ha), FâneÅ£ele cu narcise de la NucÅŸoara (20 ha), FâneÅ£ele de la Pui (5 ha), Calcarele de la FaÅ£a Fetii (3 ha). – ParÅ£ial, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Å¢ara HaÅ£egului sunt incluse două situri de importanţă comunitară: ROSCI 0236 Strei - HaÅ£eg ÅŸi ROSCI 0292 Coridorul Rusca Montană - Å¢arcu - Retezat. 26. Geoparcul Platoul MehedinÅ£i - bogăţia, varietatea ÅŸi amploarea fenomenelor carstice: lapiezuri, doline, uvalii, polii (Zătonul), abrupturi calcaroase, chei (TopolniÅ£ei, CoÅŸuÅŸtei, Răieni, Motru Mare, Motru Sec, Bulba etc), poduri naturale (Ponoarele), văi seci, sorburi, izbucuri (Isverna), peÅŸteri (CloÅŸani, Cioaca cu Brebenei, Lazuri, Bulba, Ponoarele, Isverna, Balta, TopolniÅ£a, Femeilor, Epuran etc.); – nenumărate elemente floristice (mojdrean, alun turcesc, liliac, arÅ£ar de banat etc) ÅŸi faunistice (vipera cu corn, scorpionul, broasca Å£estoasă etc.) de natură mediteraneană; – obiective turistice antropice: Schitul TopolniÅ£a, ruinele Mânăstirii CoÅŸuÅŸtea. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale PeÅŸtera lui Epuran (1 ha), Izvorul ÅŸi stâncăriile de la Câmana (25 ha), Valea Oglănicului (150 ha), Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), TufăriÅŸurile mediteraneene de la Isverna (10 ha), Pădurea Drăghiceanu (60 ha), Dealul Vărănic (350 ha), Complexul carstic de la Ponoarele (100 ha), PereÅ£ii calcaroÅŸi de la Izvoarele CoÅŸuÅŸtei (60 ha), Cheile CoÅŸuÅŸtei (50 ha), Cornetul Babelor ÅŸi Cerboanelor (40 ha), Cornetul Piatra ÃŽncălecată (12 ha), Cheile TopolniÅ£ei ÅŸi PeÅŸtera TopolniÅ£ei (60 ha), Cornetul BălÅ£ii (30 ha), Cornetul Văii ÅŸi Valea Mănăstirii (40 ha), TufiÅŸurile mediteraneene Cornetul ObârÅŸia-CloÅŸani (60 ha), PeÅŸtera Izverna (2 ha). – ÃŽn interiorul parcului a fost declarat situl de interes comunitar - ROSCI 0198 Platoul MehedinÅ£i, parte a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000. 27. Parcul Natural Lunca MureÅŸului - peisajul specific de lunca, având ca element principal Râul MureÅŸ, cu cele 40 de insule din interiorul parcului, plaje de nisip ÅŸi tunelurile formate de sălciile care se apleacă asupra apei; – asociaÅ£ii forestiere cvasi-naturale, reprezentative pentru regiune (salcie ÅŸi plop alb, frasin ÅŸi stejar), printre cele câteva exemple de habitate de acest tip încă prezente în Europa. – peste 1000 de specii de plante, dintre acestea, plante rare, protejate precum: Trapa natans, Salvinia natans, Lindernia procumbens, False pimpernale. – o populaÅ£ie bogată de peÅŸti (45 specii), o foarte diversă populaÅ£ie de păsări (196 specii, din care mai mult de jumătate sunt migratoare ÅŸi vizitatori sezonieri), 29 specii de mamifere, dintre care cel puÅ£in două specii de lilieci, 6 specii de reptile, 8 specii de amfibieni ÅŸi numeroase specii de nevertebrate. Multe specii pe cale de dispariÅ£ie, vulnerabile sau ameninÅ£ate: vidra, jderul de pădure, liliacul de seară, raÅ£a roÅŸie, cormoranul mic. – Obiective turistice antropice: mânăstirile Bezdin, HodoÅŸ-Bodrog, situl arheologic Ziridava. – cuprinde rezervaÅ£iile naturale Pădurea Cenad (310,0 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha), Insula IgriÅŸ (7 ha) ÅŸi Prundu Mare (717,9 ha), ultima de interes judeÅ£ean. – Parcul Natural Lunca MureÅŸului este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat sit de interes comunitar: ROSCI 0108 Lunca MureÅŸului Inferior ÅŸi arie de protecÅ£ie avifaunistică ROSPA 0069 Lunca MureÅŸului Inferior. – parcul este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaÅ£ională). 28. Parcul Natural Defileul MureÅŸului Superior - Defileul MureÅŸului, cea lungă străpungere prin lanÅ£ vulcanic din Å£ară, cu sectoare foarte înguste, cu versanÅ£i abrupÅ£i ÅŸi înalÅ£i, cu numeroase conuri de dejecÅ£ie alcătuite din bolovăniÅŸ vulcanic, cu deschideri largi, în zonele Borzia, RăstoliÅ£a, Lunca Bradului, Stânceni. – peÅŸterile de mulaj, prezente în defileul TopliÅ£a-Deda, pe versantul drept al văii MureÅŸului; peÅŸteri de alterare, acestea apar atât pe versantul stâng, cât ÅŸi pe cel drept al văii. Se consideră că în defileu, ÅŸi pe văile aferente sunt peste 100 de cavităţi, dar nu toate ajung la 5 m lungime, lungimea minimă a unei peÅŸteri.*1) *1) http://www.osrgh.ro/parc-natural-descriere-generale.php?lang=ro – pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag ÅŸi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă ÅŸi puÅ£in deranjată. – populaÅ£ii semnificative de păsări (95 specii), reprezentative pentru acest tip de habitat. 9 specii ameninÅ£ate la nivelul european: cocoÅŸ de munte, ieruncă, ciuvică, huhurez mare, minuniţă, ciocănitoarea neagră, ciocănitoare de munte, muscar gulerat, muscar mic. – cuprinde următoarele arii naturale protejate: rezervaÅ£iile naturale Defileul Deda - TopliÅ£a (6.000 ha) ÅŸi Defileul MureÅŸului (7.733 ha). – Parcul Natural Defileul MureÅŸului Superior este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind declarat arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0030 Defileul MureÅŸului Superior ÅŸi este inclus parÅ£ial în situl de interes comunitar - ROSCI 0019 Călimani - Gurghiu. 29. Parcul Natural Cefa - parc supranumit ÅŸi "Delta dintre CriÅŸuri" sau "Delta Bihorului" - a fost declarat parc natural datorită patrimoniului natural deosebit de bogat, comparabil cu cel din Delta Dunării. – cinci tipuri de habitate naturale: Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan ÅŸi alpin, Lacuri distrofice ÅŸi iazuri, PajiÅŸti de altitudine joasă, PajiÅŸti ÅŸi mlaÅŸtini sărăturate panonice ÅŸi ponto-sarmatice, Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; – valoare ornitologică deosebită - asigură condiÅ£ii de pasaj, de hrană ÅŸi de cuibrit pentru un foarte mare număr de păsări protejate pe plan european ÅŸi mondial. – ExistenÅ£a unor specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European nr. 92/43/CE din 21 mai 1992, printre care două mamifere: vidra de râu ÅŸi liliacul de iaz; broasca Å£estoasă de baltă (o reptilă din specia Emys orbicularis); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roÅŸie, tritonul cu creastă, tritonul cu creastă danubian; trei specii de peÅŸti: zvârlugă, Å£ipar ÅŸi boarÅ£a; precum ÅŸi o libelulă din specia Coenagrion ornatum. – pe teritoriul parcului se află o rezervaÅ£ie naturală - Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani (3 ha). Aceasta este o rezervaÅ£ie ornitologică în care se află o colonie mixtă, formată din peste 600 de cuiburi de: stârci cenuÅŸii, stârci de noapte, berze, raÅ£e, gâşte sălbatice, cormorani etc. – Parcul Natural Cefa este parte integrantă a reÅ£elei ecologice europene Natura 2000, fiind inclus în arie de protecÅ£ie specială avifaunistică - ROSPA 0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani ÅŸi suprapunându-se parÅ£ial peste situl de interes comunitar - ROSCI 0025 Cefa. 30. Parcul Natural VăcăreÅŸti - primul parc natural urban din România, situat în apropiere de centrul capitalei, ÅŸi cel mai mare spaÅ£iu verde compact din BucureÅŸti, acoperind o suprafaţă de 183 ha. – ecosistem acvatic cu mlaÅŸtini, ochiuri de apă, stufăriÅŸ, crânguri de sălcii, cuiburi din plopi, perdelele de trestie ÅŸi stuf ce mărginesc lacul; – habitatul păsărilor de baltă care au ajuns să cuibărească ÅŸi să se înmulÅ£ească aici, dar ÅŸi al multor specii de reptile, insecte, amfibieni ÅŸi chiar mamifere. ANEXA 4 la Strategia naÅ£ională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune ÅŸi obiective - 2019 - 2029 Structuri de primire turistică cu funcÅ£iuni de cazare clasificate în cadrul ÅŸi în apropierea ariilor naturale protejate majore
┌────────────────────┬─────────┬───────┐
│ │Număr │Număr │
│ │structuri│locuri │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│RezervaÅ£ie a │ │ │
│Biosferei │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Delta Dunării │449 │9.701 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Parcuri naÅ£ionale │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Retezat │63 │1.371 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│MunÅ£ii Rodnei │90 │2.170 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Semenic - Cheile │66 │1.560 │
│CaraÅŸului │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Călimani │208 │4.514 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ceahlău │106 │2.582 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Cheile Bicazului - │58 │1.727 │
│HăşmaÅŸ │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Cheile Nerei - │24 │431 │
│BeuÅŸniÅ£a │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Cozia │78 │5.052 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Domogled - Valea │102 │5.237 │
│Cernei │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│MunÅ£ii Măcinului │5 │73 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Piatra Craiului │452 │9.574 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Buila - VânturariÅ£a │86 │3.312 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Defileul Jiului │43 │1.232 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Parcuri naturale │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Balta Mică a Brăilei│38 │2.113 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GrădiÅŸtea Muncelului│21 │653 │
│- Cioclovina │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│PorÅ£ile de Fier │112 │2.717 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Apuseni │202 │3.633 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Bucegi │1162 │27.464 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Vânători NeamÅ£ │64 │1.634 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│MunÅ£ii MaramureÅŸului│93 │1.664 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Putna - Vrancea │40 │723 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Lunca Joasă a │45 │2.085 │
│Prutului Inferior │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Comana │14 │193 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Geoparcul │ │ │
│Dinozaurilor Å¢ara │95 │1.772 │
│HaÅ£egului │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Geoparcul Platoul │41 │1.750 │
│MehedinÅ£i │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Lunca MureÅŸului │109 │3.710 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Defileul MureÅŸului │7 │204 │
│Superior │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Cefa │6 │112 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│VăcăreÅŸti │451 │28.420 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘
Sursa: baza de date cu structuri de cazare clasificate a Ministerului Turismului (http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/) ANEXA 5 la Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019 - 2029 Structuri turistice certificate ecoturistic de către Asociaţia de Ecoturism din România
┌────┬───────────┬──────────────┬──────┐
│Nr. │Denumire │Amplasament │Număr │
│crt.│pensiune │ │locuri│
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. │ │
│ │ │Hunedoara, │ │
│ │ │comuna SălaÅŸu │ │
│1. │Codrin │de Sus, sat │23 │
│ │ │NucÅŸoara, │ │
│ │ │Geoparcul │ │
│ │ │Dinozaurilor │ │
│ │ │Å¢ara HaÅ£egului│ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. BraÅŸov, │ │
│ │ │com. Fundata, │ │
│ │ │în imediata │ │
│2. │Åžleaul │apropiere a │16 │
│ │Mândrului │Parcului │ │
│ │ │NaÅ£ional │ │
│ │ │Piatra │ │
│ │ │Craiului │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. BraÅŸov, │ │
│ │ │comuna │ │
│ │ │Moieciu, sat │ │
│3 │Hermani │Măgura, Parcul│10 │
│ │ │NaÅ£ional │ │
│ │ │Piatra │ │
│ │ │Craiului │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │CincÅŸor. │Jud. BraÅŸov, │ │
│4 │Case de │com. Voila, │18 │
│ │OaspeÅ£i │sat CincÅŸor │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. BraÅŸov, │ │
│5 │Viscri 125 │com. BuneÅŸti, │16 │
│ │ │sat Viscri │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │CopÅŸa Mare │Jud. Sibiu, │ │
│6 │Guesthouses│com. Biertan, │8 │
│ │ │sat CopÅŸa Mare│ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │Biohaus │Jud. Sibiu, │ │
│7 │Cioran │com. RoÅŸia, │11 │
│ │ │sat Nucet │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │Hilde’s │Jud. Suceava, │ │
│8 │Residence │oraÅŸ Gura │24 │
│ │ │Humorului │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. Suceava, │ │
│9 │La Roată │oraÅŸ Gura │24 │
│ │ │Humorului │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. │ │
│ │Village │MaramureÅŸ, │ │
│10 │Hotel │comuna Ocna │15 │
│ │ │Åžugatag, sat │ │
│ │ │Breb │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. │ │
│11 │Lucia │MaramureÅŸ, │9 │
│ │ │comuna Ocna │ │
│ │ │Åžugatag │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. │ │
│ │La Pintea │MaramureÅŸ, │ │
│12 │Haiducul │comuna │12 │
│ │ │DeseÅŸti, sat │ │
│ │ │Mara │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │jud. │ │
│ │ │MaramureÅŸ, │ │
│13 │Babou │comuna Ocna │4 │
│ │ │Åžugatag, sat │ │
│ │ │Breb │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. Tulcea, │ │
│ │ │comuna │ │
│ │Casa dintre│Murighiol, sat│ │
│14 │Sălcii │Uzlina, │18 │
│ │ │RezervaÅ£ia │ │
│ │ │Biosferei │ │
│ │ │Delta Dunării │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. Tulcea, │ │
│ │Doi │comuna CriÅŸan,│ │
│15 │Căpitani │RezervaÅ£ia │40 │
│ │ │Biosferei │ │
│ │ │Delta Dunării │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │ │Jud. Tulcea, │ │
│ │ │comuna Chilia │ │
│16 │Limanu │Veche, │20 │
│ │Resort │RezervaÅ£ia │ │
│ │ │Biosferei │ │
│ │ │Delta Dunării │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │Hotel │Jud. Harghita,│ │
│17 │Fortuna │oraÅŸ Băile │26 │
│ │ │TuÅŸnad │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │Dorel │Jud. Bihor, │ │
│18 │Codoban │comuna RoÅŸia, │12 │
│ │ │sat Lazuri │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │Pensiunea │ │ │
│19 │ÅŸi │Jud. Bihor, │100 │
│ │Campingul │comuna Remetea│ │
│ │Turul │ │ │
├────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│ │TOTAL │ │406 │
└────┴───────────┴──────────────┴──────┘
Sursa: lista structurilor a fost furnizată de Asociaţia de Ecoturism din România ANEXA 6 la Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019 - 2029 Centre de vizitare şi punctele de informare din cadrul ariilor naturale protejate majore
┌─────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Centre de │Puncte/ │
│Categoria │vizitare │centre de │
│ │ │informare │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│RezervaÅ£ie a │1 │6 │
│biosferei │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │6 │
│ │ │(Tulcea, │
│ │ │CriÅŸan, │
│ │ │Murighiol, │
│Delta Dunării│1 │Sf. │
│ │(Sulina) │Gheorghe, │
│ │ │Gura │
│ │ │PortiÅ£ei, │
│ │ │Chilia │
│ │ │Veche) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Parcuri │9 │19 │
│NaÅ£ionale │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2 │2 │
│Retezat │(NucÅŸoara, │(Brădăţel, │
│ │Ostrovel) │Buta) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │2 │
│ │ │(sediul │
│MunÅ£ii Rodnei│0 │APNMR Rodna │
│ │ │ÅŸi punct de │
│ │ │lucru APNMR │
│ │ │BorÅŸa) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Semenic - │ │ │
│Cheile │0 │0 │
│CaraÅŸului │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1 │2 │
│Călimani │(Åžaru │(Poiana │
│ │Dornei) │Stampei, │
│ │ │Panaci) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │3 │
│ │ │(Durău, │
│ │1 │Izvorul │
│Ceahlău │(Izvorul │Muntelui, │
│ │Muntelui) │Telec │
│ │ │-Bicazul │
│ │ │Ardelean) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │2 │
│ │ │(Lacu RoÅŸu, │
│Cheile │ │Cabana │
│Bicazului - │0 │Piatra │
│HăşmaÅŸ │ │Singuratică │
│ │ │- MunÅ£ii │
│ │ │HăşmaÅŸ) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │3 │
│ │ │(Sasca │
│ │ │Montană, │
│Cheile Nerei │0 │Sopotu Nou, │
│- BeuÅŸniÅ£a │ │Răcăşdia) - │
│ │ │nu sunt │
│ │ │deÅ£inute de │
│ │ │Parc. │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1 │1 │
│Cozia │(Brezoi) │(Valea │
│ │ │LotriÅŸorul) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Domogled - │1 │ │
│Valea Cernei │(Băile │0 │
│ │Herculane) │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│MunÅ£ii │1 │1 │
│Măcinului │(Greci) │(Cetăţuia - │
│ │ │LuncaviÅ£a) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Piatra │1 │1 │
│Craiului │(ZărneÅŸti) │(Curmătura) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │2 │
│Buila - │0 │(Râmnicu │
│VânturariÅ£a │ │Vâlcea, │
│ │ │Horezu)*1) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Defileul │1 │ │
│Jiului │(BumbeÅŸti │0 │
│ │Jiu) │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Parcuri │19 │29 │
│naturale │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1 │ │
│ │(Esplanada │ │
│Balta Mica a │Dunării - │ │
│Brăilei │Brăila, │0 │
│ │centru de │ │
│ │vizitare │ │
│ │plutitor) │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │1 │
│GrădiÅŸtea │ │(CosteÅŸti, │
│Muncelului - │0 │aparÅ£ine UAT│
│Cioclovina │ │- Orăştioara│
│ │ │de Sus) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │6 │
│ │ │(OrÅŸova, │
│ │ │Golful │
│ │ │Mraconia - │
│ │ │amplasat pe │
│PorÅ£ile de │1 │ponton │
│Fier │(OrÅŸova) │plutitor, │
│ │ │Coronini, │
│ │ │MăceÅŸti - │
│ │ │Moldova │
│ │ │Nouă, │
│ │ │BaziaÅŸ, │
│ │ │Dubova) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │7 │
│ │ │(Gârda de │
│ │4 │Sus, │
│ │(Doda Pilii,│ScăriÅŸoara, │
│Apuseni │PadiÅŸ, Gârda│BeliÅŸ, │
│ │de Sus, │GheÅ£ari, │
│ │Åžudrigu) │Nucet, │
│ │ │Platoul │
│ │ │Călineasa, │
│ │ │Sohodol) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │3 │
│Bucegi │1 │(Moroeni, │
│ │(BuÅŸteni) │PeÅŸtera, │
│ │ │Sinaia) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Vânători │1 │ │
│NeamÅ£ │(Vânători │0 │
│ │NeamÅ£) │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1 │1 │
│MunÅ£ii │(ViÅŸeu de │(Paltin - │
│MaramureÅŸului│Sus) │Crasna │
│ │ │ViÅŸeului) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │2 │
│ │ │(la intrare │
│Putna - │ │în │
│Vrancea │0 │rezervaÅ£iile│
│ │ │Cascada │
│ │ │Putnei ÅŸi │
│ │ │TiÅŸiÅ£a) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Lunca Joasa a│ │ │
│Prutului │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │
│Inferior │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Comana │1 │0 │
│ │(Comana) │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │6 │ │
│ │(ExpoziÅ£ia │ │
│ │Balauri, │ │
│ │Dragoni, │ │
│ │Dinozauri │ │
│ │(oraÅŸul │ │
│ │HaÅ£eg), │ │
│ │Centrul │ │
│ │pentru │ │
│ │Åžtiinţă ÅŸi │ │
│ │Artă (comuna│ │
│ │General │ │
│ │Berthelot); │5 │
│ │Casa │(puncte de │
│ │Vulcanilor │informare │
│Geoparcul │(comuna │ale UAT - │
│Dinozaurilor │DensuÅŸ); │HaÅ£eg, │
│Å¢ara │Casa │SălaÅŸu de │
│HaÅ£egului │Dinozaurilor│Sus, DensuÅŸ,│
│ │Pitici (sat │Baru, Râu de│
│ │Sânpetru, │Mori) │
│ │comuna │ │
│ │Sântămăria │ │
│ │Orlea), Casa│ │
│ │TradiÅ£iilor │ │
│ │(sat │ │
│ │Sânpetru, │ │
│ │comuna │ │
│ │Sântămăria │ │
│ │Orlea) ÅŸi │ │
│ │Casa │ │
│ │Miniaturilor│ │
│ │(comuna │ │
│ │ToteÅŸti)) │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Geoparcul │1 │2 │
│Platoul │(CireÅŸu) │(CireÅŸu, │
│MehedinÅ£i │ │Isverna) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Lunca │1 │2 │
│MureÅŸului │(Pădurea │(Pecica, │
│ │Ceala) │Cenad) │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Defileul │ │ │
│MureÅŸului │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │
│Superior │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Cefa │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│VăcăreÅŸti │1 │0 │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│Total │29 │54 │
└─────────────┴────────────┴────────────┘
*1) Administraţia Parcului Naţional Buila Vânturariţa colaborează cu centrele de informare din Râmnicu Vâlcea şi Horezu, care oferă pliante şi informaţii despre parc Sursa: informaţii primite de la administraţiile ariilor protejate ANEXA 7 la Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019 - 2029 Trasee turistice în cadrul ariilor naturale protejate majore din România
┌─────────────┬─────────┬───────────┬────────┬─────────┐
│ │ │Trasee │ │Trasee │
│ │Trasee │neomologate│Trasee │parcurse │
│ │omologate│/urmează a │tematice│doar cu │
│ │ │fi │ │ghid │
│ │ │omologate │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│RezervaÅ£ie a │24 │- │4 │2 │
│Biosferei │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │24 │ │4 │2 │
│ │(9 │ │(1 pe │- Pădurea│
│Delta Dunării│terestre │- │apă ÅŸi 3│Letea │
│ │ÅŸi 15 pe │ │pe │- Pădurea│
│ │apă) │ │uscat) │Caraorman│
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Parcuri │207 │56 │44 │3 │
│NaÅ£ionale │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Retezat │27 │- │5 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│MunÅ£ii Rodnei│19 │- │6 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Semenic - │ │ │ │ │
│Cheile │- │9 │- │1 │
│CaraÅŸului │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Călimani │44 │- │2 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Ceahlău │7 │- │4 │2 │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Cheile │ │ │ │ │
│Bicazului - │18 │- │3 │- │
│HăşmaÅŸ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Cheile Nerei │9 │- │6 │- │
│- BeuÅŸniÅ£a │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Cozia │- │14 │3 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Domogled - │20 │15 │1 │- │
│Valea Cernei │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│MunÅ£ii │- │15 │4 │- │
│Măcinului │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Piatra │42 │- │4 │- │
│Craiului │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Buila - │19 │- │3 │- │
│VânturariÅ£a │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Defileul │2 │3 │3 │- │
│Jiului │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Parcuri │119 │76 │27 │19 │
│naturale │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │15 │ │ │
│Balta Mică a │- │(8 │- │15 │
│Brăilei │ │terestre, 7│ │ │
│ │ │pe apă) │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│GrădiÅŸtea │ │ │ │ │
│Muncelului - │6 │- │2 │- │
│Cioclovina │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│PorÅ£ile de │15 │1 │- │- │
│Fier │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Apuseni │33 │18 │2 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Bucegi │52 │- │7 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Vânători │- │12 │2 │1 │
│NeamÅ£ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│MunÅ£ii │3 │8 │4 │- │
│MaramureÅŸului│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Putna - │- │9 │1 │3 │
│Vrancea │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Lunca Joasă a│ │ │ │ │
│Prutului │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │
│Inferior │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Comana │- │10 │- │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Geoparcul │ │ │ │ │
│Dinozaurilor │n.ÅŸ. │n.ÅŸ │6 │n.ÅŸ. │
│Å¢ara │ │ │ │ │
│HaÅ£egului │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Geoparcul │ │ │ │ │
│Platoul │10 │- │- │- │
│MehedinÅ£i │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Lunca │- │3 │2 │- │
│MureÅŸului │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Defileul │ │ │ │ │
│MureÅŸului │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │
│Superior │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Cefa │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │n.ÅŸ. │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│VăcăreÅŸti │- │- │1 │- │
├─────────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│TOTAL │350 │132 │75 │24 │
└─────────────┴─────────┴───────────┴────────┴─────────┘
Sursa: date primite de la administraţiile parcurilor ANEXA 8 la Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective- 2019 - 2029 Număr ghizi turistici/rangeri în ariile naturale protejate majore din România
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Ghizi turistici/rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│RezervaÅ£ie a │ │
│Biosferei │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Delta Dunării│27 ghizi turistici*112) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Parcuri │ │
│NaÅ£ionale │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Retezat │10 rangeri, din care 9 │
│ │sunt ÅŸi ghizi turistici │
├─────────────┼────────────────────────┤
│MunÅ£ii Rodnei│11 rangeri, din care 3 │
│ │sunt ghizi turistici │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Semenic - │8 rangeri, 2 ghizi │
│Cheile │turistici │
│CaraÅŸului │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Călimani │2 ghizi turistici, 9 │
│ │rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ceahlău │8 rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cheile │ │
│Bicazului - │7 rangeri │
│HăşmaÅŸ │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cheile Nerei │8 rangeri │
│- BeuÅŸniÅ£a │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cozia │2 ghizi turistici, 7 │
│ │rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Domogled - │10 rangeri │
│Valea Cernei │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│MunÅ£ii │2 ghizi turistici, 10 │
│Măcinului │rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Piatra │7 rangeri, numeroÅŸi │
│Craiului │ghizi vin cu turiÅŸti în │
│ │PNPC │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Buila - │4 rangeri, din care unul│
│VânturariÅ£a │este ghid local │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Defileul │1 ghid turistic, 5 │
│Jiului │rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Parcuri │ │
│naturale │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Balta Mică a │6 rangeri │
│Brăilei │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│GrădiÅŸtea │8 rangeri, 2 ghizi │
│Muncelului - │turistici │
│Cioclovina │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│PorÅ£ile de │14 rangeri, 2 ghizi │
│Fier │turistici │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │13 rangeri, 1 ghid │
│ │turistic Colaborare cu 4│
│Apuseni │entităţi care │
│ │desfăşoarăactivităţi de │
│ │ghidaj pe teritoriul │
│ │parcului │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Bucegi │10 rangeri, 1 ghid │
│ │turistic │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Vânători │10 rangeri, 2 ghizi │
│NeamÅ£ │turistici │
├─────────────┼────────────────────────┤
│MunÅ£ii │10 ghizi turistici, 7 │
│MaramureÅŸului│rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Putna - │6 rangeri, 3 ghizi │
│Vrancea │turistici │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Lunca Joasă a│ │
│Prutului │n.ÅŸ. │
│Inferior │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Comana │5 rangeri │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Geoparcul │ │
│Dinozaurilor │n.ÅŸ. │
│Å¢ara │ │
│HaÅ£egului │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Geoparcul │ │
│Platoul │10 rangeri │
│MehedinÅ£i │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Lunca │6 rangeri │
│MureÅŸului │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Defileul │ │
│MureÅŸului │n.ÅŸ. │
│Superior │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cefa │n.ÅŸ. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│VăcăreÅŸti │n.ÅŸ. │
└─────────────┴────────────────────────┘
*112) numărul celor care au participat în perioada 23 februarie-1 martie 2015 la un program de instruire organizat de ARBDD. Sursă: informaţii primite de la administraţiile parcurilor ANEXA 9 la Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune şi obiective - 2019 - 2029 Estimarea numărului de vizitatori din cadrul ariilor naturale protejate majore
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Estimarea │
│Categoria │numărului de │
│ │vizitatori │
├───────────────────────┼──────────────┤
│RezervaÅ£ie a biosferei │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Delta Dunării │86.585 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Parcuri naÅ£ionale │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Retezat │11.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│MunÅ£ii Rodnei │29.690 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Semenic - Cheile │7.095 │
│CaraÅŸului │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Călimani │13.500 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ceahlău │36.412 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cheile Bicazului - │500.000 │
│HăşmaÅŸ │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cheile Nerei - BeuÅŸniÅ£a│70.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cozia │100.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Domogled - Valea Cernei│15.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│MunÅ£ii Măcinului │14.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Piatra Craiului │128.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Buila - VânturariÅ£a │3.800 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Defileul Jiului │1.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Numărul total │ │
│vizitatori în parcurile│929.497 │
│naÅ£ionale │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Parcuri naturale │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Balta Mica a Brăilei │1.200 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│GrădiÅŸtea Muncelului - │100.000 │
│Cioclovina │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│PorÅ£ile de Fier │65.530 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Apuseni │500.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Bucegi │350.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Vânători NeamÅ£ │300.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│MunÅ£ii MaramureÅŸului │46.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Putna - Vrancea │21.887 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Lunca Joasa a Prutului │n.ÅŸ. │
│Inferior │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Comana │40.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Geoparcul Dinozaurilor │175.000 │
│Å¢ara HaÅ£egului │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Geoparcul Platoul │5.850 │
│MehedinÅ£i │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Lunca MureÅŸului │38.000 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Defileul MureÅŸului │2.500 │
│Superior │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cefa │n.ÅŸ. │
├───────────────────────┼──────────────┤
│VăcăreÅŸti │1.500 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Numărul total │ │
│vizitatori în parcurile│1.647.467 │
│naturale │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Total vizitatori în │ │
│ariile protejate majore│2.663.549 │
│din RomÃ
