────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.341 din 29 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2024.────────── CUPRINS I. Introducere II. Viziune III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente IV. Analiza contextului şi definirea problemelor 1. Context European 2. Context naţional V. Obiectivul general al strategiei VI. Obiective specifice si direcţii de acţiune VII. Procedurile de monitorizare si evaluare VIII. Instituţii responsabile IX. Surse de finanţare X. Planul de acţiuni XI. Anexă LISTA DE ACRONIME SI ABREVIERI
┌───────┬──────────────────────────────┐
│AJPIS │Agenţie Judeţeană pentru Plăţi│
│ │şi Inspecţie Socială │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANC │Autoritatea Naţională pentru │
│ │Calificări │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANPIS │Agenţia Naţională pentru Plăţi│
│ │şi Inspecţie Socială │
├───────┼──────────────────────────────┤
│AMIGO │Ancheta Forţei de Muncă în │
│ │Gospodării │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANOFM │Agenţia Naţională pentru │
│ │Ocuparea Forţei de Muncă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│AJOFM │Agenţie Judeţeană pentru │
│ │Ocuparea Forţei de Muncă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANFP │Agenţia Naţională a │
│ │Funcţionarilor Publici │
├───────┼──────────────────────────────┤
│BAS │Bugetul Asigurărilor de Şomaj │
├───────┼──────────────────────────────┤
│BIM │Biroul Internaţional al Muncii│
├───────┼──────────────────────────────┤
│CAEN │Clasificarea Activităţilor din│
│ │Economia Naţională │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CAJ / │Comisia de autorizare │
│CAMB │judeţeană/a municipiului │
│ │Bucureşti │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CNITTD │Centrul Naţional de Învăţământ│
│ │Tehnologic şi Tehnologic Dual │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CRFPA │Centre Regionale de Formare │
│ │Profesională a Adulţilor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CNC │Cadrul Naţional al │
│ │Calificărilor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│COM │Comisia Europeană │
├───────┼──────────────────────────────┤
│COR │Clasificarea Ocupaţiilor din │
│ │România │
├───────┼──────────────────────────────┤
│EFP │Educaţia şi Formarea │
│ │Profesională │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FPA │Formarea Profesională a │
│ │Adulţilor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Institutul Naţional de │
│INCSMPS│Cercetare Ştiinţifică în │
│ │domeniul Muncii şi Protecţiei │
│ │Sociale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│INS │Institutul Naţional de │
│ │Statistică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MADR │Ministerul Agriculturii şi │
│ │Dezvoltării Rurale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ME │Ministerul Educaţiei │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MMSS │Ministerul Muncii şi │
│ │Solidarităţii Sociale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MIPE │Ministerul Investiţiilor şi │
│ │Proiectelor Europene │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OCDE │Organizaţia pentru Cooperare │
│ │şi Dezvoltare Economică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OIM │Organizaţia Internaţională a │
│ │Muncii │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ONU │Organizaţia Naţiunilor Unite │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PIB │Produsul Intern Brut │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PS │Parteneri sociali │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SO │Standard ocupaţional │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SNFA │Strategia Naţională pentru │
│ │Formarea Adulţilor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Strategia Naţională pentru │
│SNOFM │Ocuparea Forţei de Muncă │
│ │20212027 │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SPO │Serviciul Public de Ocupare │
├───────┼──────────────────────────────┤
│TIC │Tehnologia informaţiei şi a │
│ │comunicaţiilor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
└───────┴──────────────────────────────┘
I. Introducere Formarea profesională a adulţilor reprezintă o prioritate la nivel european iar politicile în acest domeniu se bazează îndeosebi pe primul principiu enunţat în Pilonul European al drepturilor sociale: "Orice persoană are dreptul la educaţie, formare profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii, incluzivă şi de înaltă calitate, pentru a dobândi şi menţine competenţe care îi permit să participe pe deplin în societate şi să gestioneze cu succes tranziţiile pe piaţa muncii". Traversăm o perioadă a tranziţiilor, iar dubla tranziţie verde şi digitală impune schimbări în dezvoltarea de competenţe cu scopul valorificării întregului lor potenţial. Pieţele muncii se schimbă din cauza îmbătrânirii populaţiei, a proceselor de digitalizare şi automatizare tot mai rapide, a dinamicilor lanţurilor de aprovizionare, dar şi a libertăţii de mişcare a forţei de muncă. Aceste schimbări afectează inegal diferitele sectoare de activitate atât la nivel naţional cât şi regional. În timp ce unele regiuni ale statelor membre se confruntă cu declinuri şi transformări economice semnificative, altele sunt caracterizate de inovare şi creştere economică. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a transformat piaţa muncii, a accentuat importanţa deţinerii de competenţe digitale şi a sporit decalajul digital, a făcut şi mai necesară actualizarea competenţelor forţei de muncă şi a demonstrat că sistemele de educaţie şi formare trebuie să fie suficient de flexibile astfel încât la apariţia oricărei perturbări procesele de învăţare să nu se oprească. Persistă inegalităţile în privinţa participării la învăţare a adulţilor, iar pandemia a crescut incongruenţa în ceea ce priveşte accesul egal al tuturor, inclusiv al grupurilor vulnerabile la formare. Politicile economice şi sociale sunt din ce în ce mai expuse riscului dacă sistemul de formare profesională nu pregăteşte în mod constant adulţii şi în special pe aceia care sunt cei mai expuşi turbulenţelor de pe piaţa muncii. Recunoaşterea tot mai mare a importanţei abilităţilor şi competenţelor declanşează, de asemenea, o schimbare către o abordare bazată pe rezultatele procesului educaţional în procesul de învăţării pe parcursul întregii vieţi. Învăţarea pe tot parcursul vieţii joacă un rol decisiv în modelarea viitorului pentru toate persoanele, poate oferi tuturor adulţilor cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi valorile necesare pentru adaptarea la evoluţiile rapide ale ştiinţei şi tehnicii, la redimensionarea nevoilor umane în funcţie de caracterul limitat al resurselor de materii prime şi de energie, la intensificarea dialogului social pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili şi implicaţi, care îşi pot influenţa mediul social, economic şi natural pentru a construi un viitor incluziv şi durabil pentru toţi. Conform datelor furnizate de Eurostat cu privire la rata de participare a adulţilor la activităţile de învăţare, în anul 2019, doar 1,3% dintre adulţii din România cu vârste cuprinse între 25-64 ani, au avut o experienţă recentă, în ultimele 4 săptămâni de învăţare, reprezentând cel mai scăzut nivel din UE, şi semnificativ sub media de 10,8% a UE - Comisia Europeană, 2020. În 2020, România a continuat să aibă cea mai scăzută participare a adulţilor la activităţile de învăţare faţă de celelalte state membre şi să se situeze cu mult sub media UE de 9,1%. În 2021, procentul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare a înregistrat un salt faţă de anii anteriori de 4,9%, dar a rămas la în continuare cu mult sub media europeană care este de 10,8%. Şi în anul 2022, rata populaţiei adulte, din aceeaşi categorie de vârstă, care a avut o experienţă recentă de învăţare s-a îmbunătăţit cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul precedent când s-a înregistrat 5,4% dar cu un decalaj semnificativ de 6,5 puncte procentuale în comparaţie cu media UE de 11,9%. Grafic nr. 1 Sursa: Eurostat Nivelul scăzut de participare la învăţare în rândul adulţilor a condus la deficite persistente de competenţe, ceea ce împiedică creşterea economică şi îngreunează adaptarea României la o piaţă a muncii aflată în schimbare rapidă în era digitală. În plus, numărul mic de locuri de muncă care necesită un nivel scăzut de competenţe disponibile în ţară reprezintă un motiv de îngrijorare pentru perspectivele de carieră ale celor care se află deja pe piaţa muncii, sau care doresc să intre pe această piaţă, subliniind şi mai mult nevoia de perfecţionare a populaţiei active. Lipsa resurselor financiare, precum şi nivelul scăzut de informaţii cu privire la programele existente de învăţare pe tot parcursul vieţii şi la oportunităţile de piaţă au fost identificate ca fiind cauze ale gradului scăzut de utilizare a învăţării în rândul adulţilor.*1) Declinul participării la învăţare în 2019 şi 2020 a afectat în egală măsură bărbaţii şi femeile, în vreme ce creşterea privind participarea din anii 2021 şi 2022 se datorează în procent mai mare bărbaţilor, 5,2% şi 5,6% faţă de 4,7% şi 5,2%. România se află, de asemenea, aproape de coada clasamentului UE în ceea ce priveşte proporţia persoanelor cu competenţe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază, 31% în 2019, comparativ cu media UE de 56%, conform datelor disponibile. În acest context provocator în care se depun eforturi pentru redresare economică, trebuie acordată o importanţă crescută competenţelor transversale, interpersonale şi interculturale, competenţelor pentru viaţă, nu doar competenţelor profesionale. Competenţele cheie sunt esenţiale şi garantează o mai mare flexibilitate în adaptarea la piaţa muncii în continuă schimbare şi totodată cresc capacitatea adulţilor de a se adapta rapid la schimbări ale cererii în materie de competenţe pe tot parcursul vieţii. Necorelarea între cererea şi oferta de competenţe şi deficitul de competenţe reprezintă încă probleme importante pentru piaţa muncii. Trebuie îmbunătăţit sistemul de anticipare a nevoilor în materie de competenţe şi este necesar să se culeagă date, informaţii şi previziuni actualizate privind nevoile şi cererea de competenţe de pe piaţa muncii, inclusiv la nivel local. Atractivitatea învăţării pe tot parcursul vieţii rămâne redusă şi se constată şi o cultură redusă a învăţării permanente. De aceea există o nevoie crescută de a spori atractivitatea învăţării pentru adulţi şi de a face vizibile posibilităţile de învăţare pe care le au adulţii şi beneficiile învăţării. Facilitarea recunoaşterii, validării şi portabilităţii rezultatelor în domeniul învăţării non formale şi informale capătă o importanţă din ce în ce mai mare, mulţi adulţi dobândind competenţe şi experienţe valoroase în afara sistemului de educaţie formală sau de formare. O cooperare strânsă şi schimbul de bune practici între toţi actorii relevanţi implicaţi în dezvoltarea competenţelor, în special partenerii sociali şi toate nivelurile de guvernare, sunt esenţiale pentru a garanta că orice persoană poate dobândi competenţele cerute pe piaţa muncii şi în societate, în general. Programele de formare profesională a adulţilor trebuie să fie orientate spre viitor, accesibile, centrate pe nevoile persoanei, permiţând parcursuri individuale flexibile, oferindu-le persoanelor competenţele necesare pentru a prospera pe piaţa muncii şi în societate. Aceasta implică şi dezvoltarea serviciilor de management al carierei şi de orientare pe tot parcursul vieţii. Este nevoie ca în continuare să se faciliteze accesul adulţilor fără educaţie/calificare sau cu nivel scăzut de competenţe, implementând în continuare iniţiativa Upskilling Pathways, care este o Recomandare a Consiliului Uniunii Europene, adoptată la finalul anului 2016, cu privire la parcursurile de actualizare a competenţelor pentru noi oportunităţi pentru adulţi. Însă, un cadru strategic privind învăţarea adulţilor nu trebuie să se limiteze doar în oferirea de oportunităţi pentru cei cu calificări reduse. Sfera de adresabilitate trebuie să fie lărgită şi către adulţii care doresc sau sunt puşi în situaţia de a-şi schimba locul de muncă unde fie este nevoie de alte competenţe şi abilităţi fie necesită specializări specifice. Modificările structurale din economia unei ţări, survenite din cauze diverse şi la care Europa, dar nu doar Europa, le-a traversat şi încă le traversează, cum ar fi: crize politice, crize pe pieţele bancare şi financiare, crize sanitare, conflicte armate sau economice, reforme, adoptarea de noi tehnologii, au un efect direct asupra pieţei muncii. În consecinţă, decidenţii de politici, mediul academic, asociaţiile patronale şi sindicale, societatea civilă, în fapt, întreaga societate trebuie să îşi îndrepte atenţia pe înzestrarea forţei de muncă disponibilă dar şi potenţială cu capacităţi adecvate realităţilor din piaţa muncii. Învăţarea adulţilor îmbunătăţeşte perspectivele de angajare, sprijină nu doar dezvoltarea profesională dar şi personală şi contribuie la îmbunătăţirea coeziunii sociale şi promovării cetăţeniei active. De asemenea, sporeşte competitivitatea întreprinderilor şi a economiilor. Recuperarea după pandemia de COVID-19 şi tranziţiile digitale şi ecologice au accelerat schimbările în modul în care trăim, învăţăm şi lucrăm. Oamenii trebuie să îşi actualizeze cunoştinţele, abilităţile şi competenţele pentru a umple golul dintre educaţia şi formarea lor şi cerinţele unei pieţe a muncii în schimbare rapidă. Oferirea de programe de ucenicie cât mai multor adulţi poate juca un rol important în satisfacerea nevoii angajatorilor de personal calificat şi totodată a nevoii adulţilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă de a ocupa un loc de muncă şi de a dobândi o calificare la locul de muncă. Creşterea nivelului competenţelor profesioniştilor din domeniul formării profesionale a adulţilor şi oferirea de oportunităţi de dezvoltare permanentă reprezintă priorităţi în cadrul acestei strategii pentru a fi finanţate. Asigurarea calităţii programelor de formare pentru adulţi rămâne un aspect important care impune ca strategiile în materie de informare, orientare şi motivare, precum şi cele de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie de calitate, incluzive, flexibile şi accesibile tuturor. Sectorul formării profesionale a adulţilor este o responsabilitate împărţită între mai multe părţi interesate. Principalele atribuţii ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul formării profesionale a adulţilor se întrepătrund cu anumite activităţi ale Ministerului Educaţiei, de aceea este necesar ca acţiunile în domeniu să fie coordonate şi coerente, cu participarea extinsă a tuturor actorilor - parteneri sociali, angajatori, mediul de afaceri, furnizori de formare, alte instituţii interesate, societatea civilă. Strategia naţională pentru formarea adulţilor 2023 - 2027 propune alinierea acţiunilor şi măsurilor de politici privind piaţa muncii, educaţia, formarea, cercetarea, dezvoltarea într-un mod coerent şi convergent, pentru a oferi tuturor adulţilor acces la consiliere, calificare specializare/perfecţionare a competenţelor necesare pentru tranziţiile actuale şi răspuns la provocările actuale, într-o manieră echitabilă şi incluzivă, astfel încât nimeni să nu fie exclus. Acţiunile propuse prin strategie sunt în acord cu Rezoluţia Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării în perspectiva realizării şi dezvoltării în continuare a spaţiului european al educaţiei 2021-2030, Agenda europeană pentru învăţarea adulţilor şi respectiv Agenda socială reînnoită, precum şi cu acţiunile propuse prin Pilonul European al drepturilor sociale şi prin recomandările consiliului privind educaţia şi formarea profesională, competenţele cheie, iniţiativa Upskilling Pathways, validarea competenţelor. Perioada de implementare a Strategiei este în perioada 2024-2027, astfel încât să se poată corela măsurile cuprinse în aceasta cu celelalte măsuri cuprinse în Programul Educaţie şi Ocupare 20212027 precum şi cu alte finanţări din fonduri europene nerambursabile care vor fi accesate în perioada de programare 2021-2027. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în calitatea sa de Coordonator Naţional pentru Implementarea Agendei Europene pentru Învăţarea Adulţilor, şi-a propus să intensifice şi să îmbunătăţească guvernarea şi coordonarea politicilor privind domeniul învăţării adulţilor. Pentru aceasta este nevoie să coordoneze şi să asigure complementaritatea măsurilor implementate de actori relevanţi şi să implice un număr cât mai mare de entităţi cu responsabilităţi în domeniu. Astfel, instituţiile şi organizaţiile care vor fi implicate în implementarea SNFA sunt următoarele: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei, Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Calificări, comitetele sectoriale, partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, furnizori de formare profesională autorizaţi, centre de evaluare a competenţelor autorizate. Ca mod de lucru, pentru implementarea măsurilor şi acţiunilor cuprinse în Strategie, MMSS îşi propune să coordoneze activităţile prin intermediul Grupului Naţional de Coordonare privind învăţarea în rândul adulţilor, constituit prin ordin de ministru, la nivelul MMSS. Un rol important în elaborarea strategiei, a revenit Grupului Naţional de Coordonare înfiinţat şi coordonat de MMSS în 2020, ca forum de dialog al tuturor părţilor interesate din domeniul formarii profesionale a adulţilor. Obiectivul grupului naţional a fost acela de a analiza în mod comprehensiv şi sintetic politicile, activităţile, măsurile, iniţiativele în domeniul formării adulţilor, pentru a le integra într- un mod coerent, luând în considerare şi strategiile naţionale de educaţie în vigoare. În planul de acţiuni al Strategiei se regăsesc instituţiile/organizaţiile responsabile şi termenele de realizare. În domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, în sfera de competenţe a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale se regăsesc atribuţii ce vizează, în principal: elaborarea împreună cu Ministerul Educaţiei a politicilor şi a strategiilor naţionale privind formarea profesională a adulţilor, reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă, monitorizarea, evaluarea, autorizarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ. II. Viziune Strategia naţională pentru formarea adulţilor 2023-2027 urmăreşte să creeze, până la orizontul anului 2027, un cadru instituţional pentru accesul tuturor adulţilor la programe de formare prin care să dobândească competenţe cheie, profesionale şi de viaţă şi să le utilizeze pentru a-şi atinge aspiraţiile de dezvoltare personală şi profesională printr-un sistem echitabil de învăţare pe tot parcursul vieţii. Procesul de formare al adulţilor va genera un salt calitativ şi cantitativ al forţei de muncă în contextul schimbărilor substanţiale din noua lume a muncii, caracterizate de digitalizare, decarbonizare şi implementarea de noi tehnologii. III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente Programul de Guvernare 2021-2024 Coaliţia pentru rezilienţă, dezvoltare si prosperitate ţinteşte spre construcţia unei societăţi coezive, care să beneficieze de îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi sănătate, de reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, dintre mediul urban şi rural, care să conducă la promovarea unei societăţi deschise, în care cetăţenii se pot simţi apreciaţi şi sprijiniţi. Prin Programul de Guvernare 2021-2024 au fost stabilite obiective şi direcţii de acţiune de introducere a digitalizării în toate domeniile de activitate şi la toate palierele de interacţiune cu cetăţeanul, inclusiv formarea personalului propriu care va utiliza aceste noi instrumente digitale. La nivel programatic, se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, guvernanţa corporativă, atingerea ţintelor europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor şi creşterea siguranţei în domeniu. Priorităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru perioada imediat următoare, din perspectiva ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă, stabilite prin Programul de Guvernare 2021-2024 vizează eficientizarea politicii de ocupare şi de stimulare a muncii, punând accent pe măsurile active care să sprijine formarea continuă, măsuri adaptate actualelor nevoi emergente, având în vedere importanţa investiţiei în creşterea competenţelor angajaţilor. Astfel, principalele măsuri propuse sunt următoarele: - Facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene/ naţionale pentru pregătirea angajaţilor astfel încât să crească eficienţa programelor de formare; – Îmbunătăţirea conţinutului programelor de formare pentru ca cererea de locuri de muncă să se intersecteze cu oferta angajatorilor, inclusiv pentru categoriile de persoane care şi-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei, prin prioritizarea dobândirii de cunoştinţe în folosirea tehnologiei IT; – Extinderea programului "A doua şansă" pentru persoane care trăiesc în comunităţi marginalizate, care nu au un loc de muncă şi care trăiesc doar din ajutorul social, accesul persoanelor vulnerabile la educaţie şi la obţinerea unei calificări, crescând astfel posibilitatea de integrare pe piaţa muncii; – În zonele cu o pondere semnificativă a unei minorităţi naţionale se vor organiza cursurile de calificare şi recalificare pentru persoanele aparţinând acestor minorităţi şi în limba lor maternă, facilitând în acest fel însuşirea mai uşoară de competenţe specifice necesare pentru integrarea pe piaţa muncii; Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, cu modificările şi completările uşterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 985/21 noiembrie 2018. Obiectivul 4 - Educaţie de calitate are în vedere garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi. Printre ţintele stabilite în Agenda 2030, pentru acest obiectiv, pentru domeniul formării pe tot parcursul vieţii, menţionăm: ● Extinderea generalizată a facilităţilor pentru formarea şi perfecţionarea continuă pe tot parcursul vieţii, sporirea considerabilă a participării la sistemele formale şi nonformale de cunoaştere în vederea apropierii României de media performanţelor din statele membre ale UE; ● Extinderea reţelei de centre comunitare de învăţare permanentă de către autorităţile locale; continuarea cointeresării companiilor în sprijinirea înrolării angajaţilor în asemenea programe; ● Creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi care deţin competenţe relevante, inclusiv competenţe profesionale, care să faciliteze angajarea, crearea de locuri de muncă decente şi antreprenoriatul; ● Creşterea nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor. Obiectivul 8 - Muncă decentă şi creştere economică urmăreşte creşterea economică durabilă şi promovează munca şi un trai decent pentru toţi, indiferent de gen, locaţie geografică şi descendenţă. Printre ţintele stabilite în Agenda 2030, pentru acest obiectiv, pentru domeniul formării pe tot parcursul vieţii, menţionăm: ● Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susţin activităţile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul prin start-up, creativitatea şi inovaţia, şi care încurajează formalizarea şi creşterea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare; ● Atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivităţii prin diversificare, modernizarea tehnologică şi inovaţie, inclusiv prin accent pe sectoarele cu valoare adăugată sporită şi utilizarea intensivă a forţei de muncă; ● Iniţierea unor programe de formare profesională de bază cu finanţare UE în corelare cu cerinţele pieţei muncii, cu accent pe segmentele tinere sau social vulnerabile ale populaţiei. Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - SNOFM 2021-2027 Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2021-2027 pentru implementarea Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027; În SNOFM 2021-2027, pentru domeniul formării profesionale a fost stabilit un obiectiv specific - Consolidarea sistemului de formare profesională a adulţilor pentru o mai bună conectare la cerinţele pieţei muncii, iar direcţiile de acţiune vizează: 1. Promovarea formării profesionale pentru redresare economică. Măsuri: - includerea creditelor transferabile în sistemul de formare profesională a adulţilor; – reglementarea şi dezvoltarea sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor; – elaborarea şi actualizarea standardelor ocupaţionale în concordanţă cu noile schimbări tehnologice şi cu agenda digitală. 2. Sprijinirea participării adulţilor la educaţie şi formare profesională de calitate, favorabilă incluziunii, atractivă, mai flexibilă şi adecvată erei digitale şi tranziţiei ecologice. Măsuri: - constituirea unui fond de formare profesională - conturi de învăţare individuală; – dezvoltarea unor instrumente sectoriale de recunoaştere a competenţelor angajaţilor şi a unor instrumente inovative de evaluare a competenţelor dobândite în sistem nonformal şi informal; – organizarea de programe de formare profesională pentru angajaţi în vederea dezvoltării şi diversificării competenţelor, în contextul schimbărilor tehnologice şi digitale de pe piaţa muncii; 3. Implicarea entităţilor relevante pentru a oferi adulţilor oportunităţi de formare de calitate şi pentru deblocarea investiţiilor publice şi private care să stimuleze realizarea unui echilibru dintre cererea şi oferta de competenţe. Măsuri: - semnarea unui Pact naţional pentru competenţe, precum şi a unor Pacte regionale/sectoriale pentru competenţe; – elaborarea de studii periodice privind nevoia de formare pentru regiunile care se confruntă cu deficit de forţă de muncă calificată. 4. Stimularea dobândirii de noi competenţe în vederea ocupării unui loc de muncă şi gestionarea cu succes a tranziţiilor profesionale. Măsuri: - organizarea de programe de recalificare şi perfecţionare proactive pentru valorificarea beneficiilor tranziţiei ecologice; – implementarea programelor de actualizare a competenţelor pentru adulţii cu nivel scăzut de educaţie şi calificare, inclusiv a programelor de ucenicie; – sprijinirea formării continue a angajaţilor în acord cu nevoile identificate la nivelul angajatorilor, inclusiv prin programe de formare internaţionale. Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025 Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025 şi Planul de acţiuni au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 594/2018 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru locuri de muncă verzi 2018-2025 şi a Planului de acţiuni. Strategia realizează o corelare a intervenţiilor cu potenţial generator de locuri de muncă verzi cuprinse în documente strategice naţionale ce vizează protecţia mediului şi implementarea unui sistem economic bazat pe dezvoltarea durabilă cu măsuri noi de natură a asigura dezvoltarea "competenţelor verzi" şi o mai bună anticipare a nevoilor în materie de "competenţe verzi", care să permită autorităţilor şi părţilor interesate relevante să se adapteze tranziţiei la "economia verde". Obiectivul Specific 2 al strategiei - Dezvoltarea competenţelor forţei de muncă în vederea asigurării unei ocupări de calitate în sectoarele competitive, generatoare de locuri de muncă verzi Măsurile care vizează domeniul formării profesionale continue sunt următoarele: - cuprinde 11 direcţii de acţiune şi 22 măsuri cuantificabile în indicatori de rezultat realizaţi de instituţii responsabile cu implementarea SNLMV 2018-2025 prevăzute în Planul de acţiuni aferent. ● Direcţia de acţiuni nr.1 Formarea şi dezvoltarea competenţelor verzi - Măsura nr. 1 Realizarea unei analize privind cererea şi oferta de competenţe verzi – Măsura nr. 2 Atragerea /încurajarea revenirii din străinătate a cetăţenilor români prin recunoaşterea calificărilor dobândite în alte state – Măsura nr. 3 Adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor pentru tranziţia la ''economia verde", gestionarea tranziţiei la noile modele organizaţionale şi adaptarea la noile tehnologii – Măsură nr. 4 Valorificarea/formarea competenţelor antreprenoriale ● Direcţia de acţiuni nr.5 Încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier - Măsura nr.1 Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe prin programe de formare profesională de scurtă durată (ex: iniţiere, perfecţionare), cu perioade diferenţiate de pregătire, în funcţie de nivelul de pregătire al beneficiarilor finali, precum şi de tematica programului de formare profesională – Măsura nr.2 Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare prin sesiuni practice privind metode noi de protecţie a culturilor sau tehnici specifice de producţie, respectiv prin activităţi de difuzare a informaţiilor cu privire la agricultură, protecţia mediului şi identificarea unor soluţii tehnologice şi practici agricole adecvate ● Direcţia de acţiuni nr.6 Promovarea îmbunătăţirii competenţelor în ceea ce priveşte eficienţa energetică în clădiri şi în sistemele majore de infrastructură urbană ● Direcţia de acţiuni nr.7 Dezvoltarea competenţelor privind gestionarea deşeurilor ● Direcţia de acţiuni nr.10 Creşterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii Programul Educaţie şi Ocupare - PEO 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în data de 9 decembrie 2022 şi prevede o valoare de finanţare de aproximativ 3,4 miliarde euro. Prin PEO 2021-2027 sunt prevăzute următoarele programe: - programe de dobândire a competenţelor digitale, structurate pe niveluri, respectiv iniţiere, intermediar, avansat, precedate de o evaluare a nivelului de competenţe digitale în acord cu Cadrul European pentru Competenţele Digitale, – programe personalizate de dobândire a competenţelor de limba română, matematică, competenţe IT de bază, calificare de nivel 1 sau/şi 2 pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare, angajaţi sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, – programe de actualizare a competenţelor specifice ale angajaţilor ca urmare a evoluţiilor tehnologice rapide şi a apariţiei de noi competenţe, digitalizare, schimbări în practicile/metodele de lucru, – programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor profesionale şi transversale ce permit progresul în carieră al angajaţilor defavorizaţi, care nu pot ţine pasul din diferite motive sau ale căror competenţe nu se mai cer şi angajaţii sunt supuşi riscului disponibilizării: angajaţi parttime, angajaţi supuşi riscului sărăciei în muncă, angajaţi care şi-au reluat activitatea după o perioadă de inactivitate. Aceste programe sunt însoţite de dezvoltarea de instrumente digitale care să sprijine evaluarea competenţelor şi certificarea lor. Planul Naţional de Implementare pentru educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă (PNI - VET) defineşte măsurile naţionale pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel european, prin Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educaţia şi formarea profesională EFP pentru competitivitate durabilă, echitate socială şi rezilienţă - Recomandarea VET. Obiectivul general al PNI-VET este îmbunătăţirea relevanţei, accesibilităţii, flexibilităţii, atractivităţii şi calităţii programelor de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă care să susţină coeziunea economică şi socială, să sprijine competitivitatea, creşterea şi dezvoltarea inteligentă, incluzivă şi durabilă şi să faciliteze dezvoltarea profesională şi personală a indivizilor. Atingerea acestui obiectiv general este susţinută prin abordarea sinergică şi corelată a cinci categorii de măsuri generale: Îmbunătăţirea corelării ofertei de formare profesională iniţială şi continuă cu nevoile pieţei muncii; Asigurarea flexibilităţii şi a oportunităţilor de evoluţie prin educaţie şi formare profesională; Creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi tehnic; Creşterea participării şi facilitarea accesului la formarea profesională iniţială şi continuă; Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale iniţiale şi continue, atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor. La nivel naţional, Planul Naţional de Implementare pentru educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă - PNI-VET este un document de referinţă, integrator, care va asigura corelarea dintre obiectivele politicilor UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale prevăzute în Declaraţia de la Osnabrⁿck şi în Recomandarea VET şi obiectivele politicilor naţionale prevăzute în proiectul de ţară România Educată şi în Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, susţinute de Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României - PNRR şi, complementar, de Programul Educaţie şi Ocupare - PEO. Implementarea măsurilor prevăzute în cadrul PNI-VET se va realiza în perioada 2021-2027. Cadrul legislativ Legislaţia în vigoare care reglementează formarea profesională a adulţilor/salariaţilor este compusă în principal din: - Ordonanţa Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi actele normative subsecvente; – Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărâre Guvernului nr. 855/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr.772/2022 de aprobare a Metodologiei de acordare a creditelor transferabile pentru formarea profesională continuă a adulţilor, precum şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. – Până în data de 3 septembrie 2023 a fost în vigoare Legea educaţiei naţinale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare iar după această dată au intrat în vigoare Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 cu modificările şi completările ulterioare şi Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare legi ce se vor aplica etapizat, până în anul 2027, conform Calendarului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi Legii învăţământului superior nr. 199/2023, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 6072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior. Legislaţia privind formarea profesională a adulţilor este fragmentată la nivel naţional, pe domenii şi subdomenii de activitate, întrucât mai multe ministere au atribuţii de formare sau sunt autorităţi de reglementare pe un domeniu specific de activitate, de exemplu Ministerul Educaţie în ceea ce priveşte formarea continuă a cadrelor didactice, Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte formarea continuă a personalului medical, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în ceea ce priveşte formarea continuă a funcţionarilor publici. Formarea continuă a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională este reglementată, după caz, prin legi speciale, ordine şi instrucţiuni proprii emise de către conducătorii acestora. În temeiul art. 337 şi art. 340^1 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, valabile până la 3 septembrie 2023, precum şi art. 186 alin. (2) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, după 3 septembrie 2023, MMSS coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulţilor, gestionează registrele naţionale ale furnizorilor de formare profesională a adulţilor, reglementează sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor. Astfel, MMSS coordonează cele 42 comisii de autorizare judeţene, care nu au personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea la sediile agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti. Legislaţia privind formarea profesională a salariaţilor Începând cu 2003, în materie de formare profesională a salariaţilor se aplică Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Codul muncii se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective. Formarea profesională a salariaţilor vizează, în principal: adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă; obţinerea unei calificări profesionale; actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază, reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice. Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează: cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi; cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi. Dispoziţiile Codului muncii se întregesc cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare precum şi ale Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formare profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde următoarele aspecte: - drepturile adulţilor în materie de formare profesională; obiectivele formarii profesionale a adulţilor; principiile pentru asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor; - organizarea formării profesionale a adulţilor: atribuţiile instituţiilor implicate în FPA; dispoziţii privind conţinutul programelor de FPA; – autorizarea furnizorilor de formare profesională care pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaştere naţională: aspecte organizatorice privind coordonarea activităţii de autorizare a furnizorilor; componenţa şi atribuţiile comisiilor de autorizare; criteriile de evaluare şi condiţiile de eligibilitate ale furnizorilor de formare; obligaţiile furnizorilor de formare în calitate de prestatori de servicii de formare profesională; – evaluarea şi certificarea formării profesionale a adulţilor: componenţa comisiei de examinare; tipurile de certificate cu recunoaştere naţională care se pot elibera; modalitatea de aprobare a metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor; – evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale (se realizează în centre de evaluare a competenţelor profesionale autorizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări; procedura de autorizare şi monitorizare a centrelor precum şi procedura de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale şi modul de aprobare al acesteia; – finanţarea formării profesionale a adulţilor: sursele de finanţare; scutirile de TVA pentru furnizorii autorizaţi; instituţiile care au obligaţia de a asigura finanţarea formării profesionale a salariaţilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; sancţiunile aplicabile în domeniul FPA. Conform OG nr. 129/2000, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă a adulţilor organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ. Formarea profesională a adulţilor se poate realiza, după caz, de persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau privat, stabilite în România, în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele aparţinând Spaţiului Economic European, indiferent de forma juridică de organizare a acestora. Acest sistem furnizează pieţei muncii servicii de formare profesională ca urmare a cererii pe termen scurt identificate la angajatori şi facilitează adaptarea la nevoile pieţei muncii. Formarea profesională a adulţilor vizează calificarea/recalificarea, specializarea/perfecţionarea, dobândirea de competenţe cheie/transversale pentru ocuparea unui loc de muncă, evoluţia în carieră, actualizarea competenţelor ca urmare a modificărilor de tehnologii sau modificărilor din economie, dobândirea de noi competenţe. Legislaţia privind formarea profesională online Luând în considerare schimbările intervenite în economie cauzate de pandemia de coronavirus SARS-CoV-2 s-a impus luarea unor măsuri care să permită dezvoltarea competenţelor şi abilitaţilor profesionale în concordanţă cu noile cerinţe ale pieţei muncii, prin reglementarea derulării formării profesionale şi în sistem on-line. Astfel, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2020 pentru implementarea unor măsuri de simplificare administrativă în domeniul protecţiei sociale, precum şi pentru acordarea unor drepturi şi beneficii de asistenţă socială în domeniile de activitate în care se menţin restricţii,aprobată prin Legea nr. 229/2022 furnizorii de formare profesională se pot autoriza pentru programe de formare derulate în sistem on-line, iar furnizorii de formare profesională deja autorizaţi pot derula programe de formare în sistem on-line, în condiţiile prevăzute de Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr.1149/2020 privind stabilirea domeniilor de activitate şi a procedurii pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională să desfăşoare programe de formare profesională a adulţilor în sistem on-line, cu modificările şi completările ulterioare care a fost publicat în Monitorul Oficial nr.669 din 28 iulie 2020. Legislaţia privind ucenicia la locul de muncă Organizarea, desfăşurarea şi controlul activităţii de ucenicie la locul de muncă sunt reglementate prin lege specială, respectiv Legea nr.279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit Legii nr. 279/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie, care este un contract individual de muncă de tip particular, încheiat pe durată determinată, în temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional şi să muncească pentru şi sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obligă să îi asigure plata salariului şi toate condiţiile necesare formării profesionale. Formarea profesională a ucenicului se realizează de un furnizor de formare profesională autorizat. Timpul necesar pregătirii teoretice a ucenicului este inclus în programul normal de muncă. Durata contractului de ucenicie se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul, fără a putea fi mai mică de: a) 6 luni pentru calificări de nivel 1; b) 12 luni pentru calificări de nivel 2; c) 24 de luni pentru calificări de nivel 3; d) 36 de luni pentru calificări de nivel 4. Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, în condiţiile prezentei legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în limita fondurilor alocate cu această destinaţie. Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti înfiinţează şi actualizează Registrul angajatorilor de ucenici, care se publică pe pagina de internet a agenţiei precum şi a MMSS. Metodologia de acordare a creditelor transferabile În vederea facilitării învăţării pe tot parcursul vieţii şi a recunoaşterii competenţelor şi calificărilor în procesul de formare profesională a adulţilor s-a considerat necesar să se stabilească un sistem de credite transferabile utilizat în formarea profesională a adulţilor. Astfel, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale au elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Metodologiei de acordare a creditelor transferabile pentru formarea profesională a adulţilor care s-a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 772/2022 din 8 iunie 2022. Volumul de muncă alocat pentru un credit în formarea profesională a adulţilor este de 30 de ore, împărţite în 15 ore didactice şi 15 ore de studiu individual. Numărul de credite transferabile corespunzător fiecărui nivel de calificare s-a stabilit astfel: pentru nivelul 1 se acordă 12 credite; pentru nivelul 2 se acordă 24 de credite; pentru nivelul 3 se acordă 48 de credite; pentru nivelul 4 se acordă 72 de credite; pentru nivelul 5 se acordă 96 de credite. IV. Analiza contextului şi definirea problemelor 1. Context European Învăţarea pe tot parcursul vieţii a devenit o prioritate în politicile educaţionale europene datorită importanţei şi impactului pe care îl are implementarea acestui concept asupra dezvoltării economice, a societăţii şi a fiecărui individ. Modelul european de învăţare pe tot parcursul vieţii este un proces continuu de oportunităţi flexibile de învăţare, care corelează educaţia şi competenţele dobândite în instituţiile formale cu dezvoltarea competenţelor în contexte non-formale şi informale, în special la locul de muncă. Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul din Ucraina, schimbările climatice au un efect puternic asupra populaţiei, a economiilor, a ocupării forţei de muncă, asupra societăţilor noastre, în general. Sistemele de educaţie şi formare profesională (EFP) trebuie să devină reziliente pentru a face faţă atât crizelor, cât şi unor provocări precum schimbările demografice, noile tehnologii, dubla tranziţie, economia verde şi digitalizarea, cererea crescândă pentru competenţe ştiinţifice, tehnologice, inginereşti şi matematice şi nevoia tot mai accentuată de perfecţionare şi recalificare pe tot parcursul vieţii profesionale a unei persoane. Astfel, conştientizând faptul că schimbările actuale generează importante provocări în ceea ce priveşte învăţământul, formarea, competenţele, învăţarea pe tot parcursul vieţii, provocări pentru viaţa profesională de mâine, de faptul că ritmul în care au loc digitalizarea şi schimbările economice necesită sisteme de învăţământ moderne, adulţii de toate vârstele vor trebui să îşi adapteze competenţele la evoluţiile tehnologice şi să le actualizeze încontinuu pentru a le putea face faţă. Aceasta este realitatea pentru care firmele, şcolile, furnizorii de formare şi universităţile din Europa trebuie să îi pregătească pe europeni, iar sistemul de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie modernizat. Conform primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, semnat de către Consiliul UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană, în cadrul Summit-ului social pentru creştere şi locuri de muncă echitabile de la Goteborg, la 17 noiembrie 2017, orice persoană are dreptul la educaţie, formare şi învăţare incluzive, pe tot parcursul vieţii şi de înaltă calitate, pentru a dobândi şi a menţine competenţe care să îi permită să participe deplin în societate şi să gestioneze cu succes tranziţiile pe piaţa muncii. Punerea în aplicare efectivă a acestui principiu depinde în mare măsură de hotărârea şi de acţiunea statelor membre. Adoptarea Agendei strategice pentru UE (2019-2024) vizează continuarea eforturilor de a crea o piaţă a muncii cât mai echitabilă pentru a asigura condiţii de muncă şi de viaţă mai bune şi se axează pe patru priorităţi principale: ● protejarea cetăţenilor şi a libertăţilor; ● dezvoltarea unei baze economice solide şi pline de vitalitate; ● construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei; ● promovarea intereselor şi valorilor europene pe scena mondială. Pornind de la Agenda strategică, Comisia Europeană şi-a stabilit 6 priorităţi politice: 1. Un pact ecologic european 2. O Europă potrivită pentru era digitală 3. O economie care funcţionează pentru oameni 4. O Europă mai puternică în lume 5. Promovarea modului nostru de viaţă european 6. Un nou impuls pentru democraţia europeană Noua Agendă europeană pentru competenţe îşi propune ca până în 2025 să dezvolte competenţele persoanelor şi întreprinderilor prin: - consolidarea competitivităţii durabile, astfel cum se prevede în Pactul verde european; – asigurarea echităţii sociale, punerea în practică a primului principiu al pilonului european al drepturilor sociale: accesul la educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toată lumea, peste tot în UE; – consolidarea rezilienţei pentru a reacţiona la crize, pe baza lecţiilor învăţate în timpul pandemiei de COVID-19. Agenda invită la acţiuni colective, mobilizând întreprinderile, partenerii sociali şi părţile interesate pentru a se angaja să colaboreze, în special în cadrul ecosistemelor industriale ale UE, defineşte o strategie clară pentru a se asigura că dobândirea de competenţe facilitează obţinerea de locuri de muncă, ajută oamenii să îşi dezvolte competenţele pe tot parcursul vieţii, într-un mediu în care învăţarea pe tot parcursul vieţii reprezintă un proces continuu de oportunităţi flexibile de învăţare, corelând învăţarea şi competenţele dobândite în instituţiile formale cu dezvoltarea competenţelor în contexte non-formale şi informale, în special la locul de muncă. Acesta reflectă un concept de învăţare neîntreruptă, oricând şi oriunde. Agenda pentru competenţe în Europa stabileşte obiective ambiţioase în materie de perfecţionare şi recalificare, care să fie atinse până în 2025, constând în douăsprezece acţiuni: 1. Pactul pentru competenţe 2. Consolidarea informaţiilor privind competenţele 3. Sprijinul din partea UE pentru acţiuni naţionale strategice de perfecţionare 4. Educaţie şi formare profesională adaptată exigenţelor viitorului (EFP); Adoptarea unei noi abordări pentru ca educaţia şi formarea profesională să devină mai modernă, mai atractivă pentru toţi cursanţii, mai flexibilă şi mai adecvată erei digitale şi tranziţiei verzi. 5. Implementarea iniţiativei privind universităţile europene şi perfecţionarea oamenilor de ştiinţă 6. Competenţe care să sprijine dubla tranziţie verde şi digitală 7. Creşterea numărului de absolvenţi din domeniile STIM, promovarea competenţelor antreprenoriale şi transversale 8. Abilităţi de viaţă 9. Iniţiativa privind conturile personale de învăţare pe tot parcursul vieţi 10. O abordare europeană pentru micro-certificate 11. Noua platformă Europass (www.europa.eu/europass) 12. Îmbunătăţirea cadrului care să faciliteze deblocarea investiţiilor Întreaga preocupare privind asigurarea unei forţe de muncă calificate pentru o piaţă a muncii cât mai competitivă a condus la adoptarea Recomandării Consiliului din 24 Noiembrie 2020 privind educaţia şi formarea profesională pentru competitivitate durabilă, echitate socială şi rezilienţă - 2020/C 417/01. Recomandarea urmăreşte îndeplinirea obiectivului de a dezvolta un spaţiu european al învăţării, în care educaţia şi formarea incluzivă şi de înaltă calitate să nu fie împiedicată de frontiere şi care să vizeze înlăturarea obstacolelor din calea recunoaşterii calificărilor, precum şi a perioadelor de învăţare petrecute în străinătate, şi să acţioneze în direcţia unei validări transfrontaliere fără probleme a rezultatelor activităţilor de formare şi de învăţare pe tot parcursul vieţii. Pentru a contribui la redresarea economică post-COVID, la dezvoltarea spaţiului european al educaţiei şi formării prin sisteme de educaţie şi formare inovatoare şi orientate spre viitor, sprijinirea tranziţiei digitale şi a tranziţiei verzi, îmbunătăţirea angajabilităţii şi a competitivităţii, în cadrul unui efort comun al instituţiilor UE, al autorităţilor naţionale, regionale şi locale, al partenerilor sociali, al societăţii civile către Europa socială, puternică, echitabilă, incluzivă şi plină de oportunităţi în secolul XXI, la 16 şi 17 septembrie 2020 s-a desfăşurat reuniunea de la Osnabrⁿck iar ulterior, la 30 noiembrie 2020, a fost adoptată Declaraţia de la Osnabrⁿck. Declaraţia a fost elaborată pe principiile fundamentale referitoare la: ● consideraţia cuvenită dialogului social, ● nevoia unui puternic parteneriat cu o largă varietate a părţilor interesate - parteneri sociali, întreprinderi, organizaţii patronale, camere, asociaţii sectoriale, furnizorii de EFP, reprezentanţi ai cursanţilor, administraţiei publice naţionale, regionale şi locale, servicii de ocupare a forţei de muncă şi organizaţii din sfera economiei sociale. Potrivit declaraţiei, la nivelul UE se acordă sprijin pentru: ● Elaborarea unui inventar de strategii şi acţiuni relevante pentru perfecţionare şi recalificare (în contextul tranziţiei verzi şi digitale); ● Continuarea perfecţionării anticipării competenţelor; ● Lansarea şi sprijinirea Pactului pentru competenţe; ● Explorarea unor stimulente financiare şi nefinanciare pentru EFP iniţială şi continuă; ● Perfecţionarea statisticilor europene; ● Facilitarea mobilităţii pentru învăţare şi muncă în Europa. Urmare acestora, la nivel naţional, trebuie întreprinse o serie de acţiuni: ● Elaborarea de strategii naţionale privind competenţele pentru o învăţare de calitate pe tot parcursul vieţii; ● Elaborarea unor măsuri de informare specifice privind beneficiile EFP; ● Colaborarea cu părţile interesate relevante pentru dezvoltarea unor soluţii digitale de învăţare; ● Sprijinirea conectării platformelor sau a bazelor de date naţionale privind EFP la Europass. Rezoluţia Consiliului privind un nou plan european pentru învăţarea în rândul adulţilor 2021-2030, respectiv 2021/C 504/02, se bazează pe faptul că este esenţial să abordăm în mod pozitiv viitorul, pornind de la nevoile în materie de învăţare în rândul adulţilor şi asigurându-ne că există oportunităţi de învăţare formală, non-formală şi informală capabile să ofere toate cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele necesare pentru a crea o Europă incluzivă, durabilă, echitabilă din punct de vedere social şi mai rezilientă. Pe măsură ce trebuie să facem faţă unor tranziţii tot mai complexe şi mai frecvente, în special tranziţia digitală şi cea verde, şi să abordăm provocările actuale şi viitoare, cum ar fi schimbările climatice, demografia, tehnologia, sănătatea, învăţarea în rândul adulţilor, ca o componentă importantă a învăţării pe tot parcursul vieţii, poate ajuta economiile şi societăţile să devină mai puternice şi mai reziliente. Este la fel de important să le asigurăm oamenilor condiţiile necesare pentru a acţiona ca agenţi ai schimbării, prin alegerile pe care le fac. Prin noua agendă europeană pentru învăţarea adulţilor este subliniată necesitatea creşterii semnificative a participării adulţilor la învăţarea formală, non-formală şi informală, conturând şi o nouă viziune asupra modului în care învăţarea adulţilor ar trebui să se dezvolte în Europa până în anul 2030. NEAAL 2030 stabileşte cinci domenii prioritare, care asigură continuitatea activităţii şi dezvoltarea învăţării în rândul adulţilor. Domeniul prioritar 1 - Guvernanţă - are în vedere: Cooperarea şi parteneriatul dintre părţile interesate la nivel naţional, regional şi local ar trebui să răspundă nevoilor cursanţilor adulţi şi angajatorilor, inclusiv, dacă este posibil şi în funcţie de circumstanţele naţionale, finanţarea eficace şi eficientă a iniţiativelor de învăţare în rândul adulţilor. Domeniul prioritar 2 - Furnizarea de oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii şi utilizarea lor accentuează câteva direcţii principale: sensibilizarea adulţilor cu privire la importanţa învăţării ca demers întreprins pe tot parcursul vieţii; personalizarea demersului formativ prin sisteme eficace de orientare pe tot parcursul vieţii, precum şi prin sisteme integrate de validare a învăţării obţinute anterior; previzionare a competenţelor cu scopul de a sprijini orientarea pe tot parcursul vieţii şi planificarea învăţării în rândul adulţilor; stimulente financiare, măsuri compensatorii în vederea creşterii angajamentului angajatorului faţă de învăţarea în rândul adulţilor; alocarea şi utilizarea eficientă a fondurilor de finanţare; monitorizarea cheltuielilor. Domeniul prioritar 3 - Accesibilitate şi flexibilitate subliniază faptul că învăţarea în rândul adulţilor ar trebui să fie caracterizată prin flexibilitate în ceea ce priveşte timpul, locul, resursele, formele de organizare şi punere în aplicare şi printr-o varietate de abordări şi măsuri pentru a spori participarea, incluziunea şi motivaţia de a învăţa. Domeniul prioritar 4 - Calitate, echitate, incluziune şi reuşită în învăţarea în rândul adulţilor pune accent pe: profesionalizarea şi consolidarea capacităţilor profesorilor şi formatorilor pentru adulţi; mobilitatea cursanţilor adulţi cât şi a profesorilor, a formatorilor pentru adulţi şi a altor părţi interesate; promovarea egalităţii de gen şi a solidarităţii între diferite grupe de vârstă şi între culturi şi persoane din toate mediile; asigurarea calităţii furnizorilor de educaţie şi formare pentru adulţi şi a partenerilor acestora. Domeniul prioritar 5 - Tranziţia verde şi tranziţia digitală se centrează pe: asigurarea permeabilităţii şi flexibilităţii între diferitele forme şi niveluri de învăţare în rândul adulţilor; dezvoltarea competenţelor verzi şi digitale necesare. Ţintele stabilite la nivel UE privind participarea adulţilor la activităţi de învăţare sunt următoarele: ● cel puţin 47 % dintre adulţii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani ar trebui să fi participat la activităţi de învăţare în ultimele 12 luni, până în 2025. ● cel puţin 60 % dintre adulţii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani ar trebui să fi participat la activităţi de învăţare în ultimele 12 luni, până în 2030. La nivelul UE au fost stabiliţi şi o serie de indicatori care monitorizează evoluţia participării adulţilor la activităţi de învăţare, astfel: a) Participarea adulţilor slab calificaţi la activităţi de învăţare; b) Adulţi şomeri cu o experienţă de învăţare recentă; c) Adulţi care au cel puţin competenţe digitale de bază. România a stabilit pentru 2030 obiectivul ca 17,4 % dintre adulţi să fi fost implicaţi în activităţi de învăţare în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o rată de trei ori mai mare decât în 2016. La nivelul UE, prin Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competenţelor anul 2023 a fost declarat drept Anul European al Competenţelor. Prin Anul European al Competenţelor 2023, Comisia Europeană în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă, camerele de comerţ şi industrie, furnizorii de educaţie şi formare, lucrătorii şi întreprinderile, îşi propune să dea un nou impuls învăţării pe tot parcursul vieţii, pornind de la obiectivele principale ambiţioase ale UE stabilite în Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, şi anume ca cel puţin 60 % dintre adulţi să participe la formare în fiecare an astfel încât să se atingă o rată de ocupare a forţei de muncă de cel puţin 78 %, până în 2030. Activităţile Anului European al Competenţelor, care se vor desfăşura în perioada 9 mai 2023 - 8 mai 2024, urmăresc punerea competenţelor în centrul atenţiei, ajutând oamenii să obţină competenţele potrivite pentru locuri de muncă de calitate, dar şi companiile, în special întreprinderile mici şi mijlocii, să abordeze deficitul de competenţe în UE. Obiectivul general al Anului european al competenţelor 2023 este de a promova, în continuare, o mentalitate favorabilă recalificării şi perfecţionării, asigurând faptul că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziţie - verde şi digitală şi, în special, abordând deficitul de forţă de muncă, pentru o forţă de muncă mai bine calificată în UE. Anul European al Competenţelor urmăreşte 4 obiective specifice: (1) promovarea investiţiilor sporite, mai eficiente şi incluzive la toate nivelurile, printre altele de către angajatorii publici şi privaţi, în special de către IMM-uri, în toate formele de recalificare şi perfecţionare, educaţie şi formare pentru a valorifica întregul potenţial al forţei de muncă actuale şi viitoare; în Uniune, inclusiv pentru a sprijini oamenii în gestionarea tranziţiilor de la locul de muncă la locul de muncă, îmbătrânirea activă şi pentru a beneficia de noile oportunităţi aduse de tranziţia economică în curs; (2) consolidarea relevanţei competenţelor şi a furnizării de competenţe prin cooperarea strânsă şi promovarea cooperării între partenerii sociali intersectoriali şi sectoriali, serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă, întreprinderile, entităţile societăţii civile, furnizorii de servicii sociale non-profit şi educaţia şi formarea furnizorilor şi prin dezvoltarea de abordări în comun cu toate ramurile guvernelor la nivel comunitar, naţional, regional şi local şi prin facilitarea recunoaşterii competenţelor şi calificărilor; (3) corelarea aspiraţiilor, nevoilor şi setului de competenţe ale oamenilor, inclusiv competenţele dobândite în timpul mobilităţii, cu nevoile şi oportunităţile de pe piaţa muncii, în special cu cele oferite de tranziţiile verzi şi digitale, de noi sectoare emergente şi de sectoarele de bază care au nevoie de redresare după COVID -19 pandemie, asigurând că se acordă o atenţie specială integrării mai multor persoane pe piaţa muncii, în special femei şi tineri, în special cei care nu au un loc de muncă, educaţie sau formare - NEET, persoane cu calificare scăzută, lucrători în vârstă, persoane cu dizabilităţi, persoane din medii defavorizate şi diverse, persoane care trăiesc în zone îndepărtate şi în regiunile ultraperiferice, precum şi persoane strămutate din Ucraina; (4) atragerea de persoane din ţări terţe cu competenţele necesare în statele membre, prin promovarea oportunităţilor de învăţare, inclusiv, acolo unde este necesar, educaţia şi formarea lingvistică, dezvoltarea competenţelor şi mobilitatea şi prin facilitarea recunoaşterii calificărilor. Aceste obiective vor fi atinse prin susţinerea inovării şi a competitivităţii, prin prezentarea oportunităţilor şi activităţilor de dezvoltare a competenţelor în întreaga Europă, prin promovarea recunoaşterii mai uşoare a calificărilor peste graniţe, prin reunirea organizaţiilor şi a oamenilor pentru a-şi împărtăşi experienţele şi perspectivele la nivelul fiecărui stat membru. Anul European al Competenţelor va da un nou impuls învăţării pe tot parcursul vieţii, permiţându-le cetăţenilor şi întreprinderilor să contribuie la tranziţia verde şi la cea digitală, sprijinind inovarea şi competitivitatea. Anul European al Competenţelor va oferi un nou impuls pentru atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030, care stabilesc ca cel puţin 60 % din adulţi să urmeze cursuri de formare în fiecare an şi cel puţin 78 % să aibă un loc de muncă. Iniţiativa va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală 2030, conform cărora cel puţin 80 % din adulţi ar trebui să aibă competenţe digitale de bază şi 20 milioane să lucreze ca specialişti TIC angajaţi în UE. În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din UE afirmă că întâmpină dificultăţi în a găsi lucrători cu competenţele necesare, în timp ce doar 37 % din adulţi urmează cursuri de formare în mod regulat. Indicele economiei şi societăţii digitale arată că 4 din 10 adulţi şi una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competenţe digitale de bază. Femeile sunt subreprezentate în profesiile şi studiile din domeniul tehnologiei, doar 1 din 5 specialişti TIC şi 1 din 3 absolvenţi de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică - STIM fiind femei. Pentru România, rolul coordonatorului naţional care trebuie să asigure coordonarea activităţilor relevante la nivel naţional şi regional pe parcursul Anului european al competenţelor, este preluat de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Pentru implementarea măsurilor de promovare a beneficiilor formării profesionale, a dezvoltării competenţelor şi a oportunităţilor de învăţare disponibile, MMSS, în calitate de Coordonator naţional al Agendei Europene pentru Învăţarea Adulţilor are în vedere organizarea de evenimente şi campanii de sensibilizare - campanii media, spoturi, materiale de promovare şi informare. 2. Context naţional România, la fel ca alte state din UE, se confruntă cu o serie de provocări pe piaţa muncii determinate în principal de scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei, migraţia forţei de muncă, sporul natural negativ. În plus, crizele suprapuse din domeniul sanitar, energetic, geopolitic au generat tensiuni suplimentare care necesită acţiuni şi măsuri adecvate de contracarare. În acest context, formarea adulţilor este un instrument crucial de a aborda aceste turbulenţe dar şi de a promova incluziunea şi coeziunea socială. Între 2000 şi 2017, populaţia României a scăzut de la 22,8 milioane la 19,1 milioane, conform datelor preliminare ale Recensământului populaţiei - ediţia 2021 şi se preconizează că aceasta va continua să scadă. Declinul demografic ridică probleme economice şi sociale deosebite exercitând presiuni nu doar asupra pieţei forţei de muncă ci şi asupra sistemului de educaţie, de formare profesională, deoarece se reflectă în creşterea ponderii persoanelor în vârstă. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, iar în noile condiţii de pe piaţa muncii caracterizate de digitalizare şi automatizare precum şi de orientare către economia verde, lucrătorii mai în vârstă, pentru a rămâne ocupaţi, vor fi sub presiunea de a-şi îmbunătăţi competenţele în aceste domenii impunându-se recalificarea şi/sau perfecţionarea ca răspuns la nevoile în schimbare rapidă şi la lacunele şi neconcordanţele dintre cerere şi ofertă. Astfel, politicile publice trebuie să ţină cont de aceste realităţi şi să asigure tranziţia către noi forme de muncă pentru a se asigura că formarea adulţilor corespunde cerinţelor pieţei forţei de muncă şi oferă abilităţile generice necesare pentru a participa pe deplin la societate şi pentru a dobândi noi abilităţi pentru a-şi dezvolta o carieră. Populaţia activă din punct de vedere economic include persoanele ocupate pe piaţa muncii şi şomerii. Populaţia activă a României este de 8,18 milioane de persoane dintre acestea 7,68 milioane de persoane fiind ocupate, iar alte 496.000 de persoane sunt şomeri majoritatea bărbaţi, în conformitate cu datele recensământului publicate în anul 2022 de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia activă a României a scăzut cu 1,1 milioane de persoane faţă de recensământul anterior, realizat în anul 2011. Datele arată, de asemenea, o tendinţă îngrijorătoare: scăderea populaţiei României se produce în zona persoanelor active, în timp ce populaţia inactivă rămâne constantă. Diminuarea populaţiei active este o consecinţă directă a tendinţei de scădere a populaţiei la nivel naţional, dar şi a modificărilor structurii pe vârste a acesteia. Ponderi majoritare în totalul populaţiei active le deţineau persoanele cu nivel mediu de instruire 63,9%, cele de sex masculin - 58,5% şi cele cu domiciliul în mediul urban - 57,8%. Dintre persoanele active, 98,9% erau în vârstă de muncă - 15-64 ani. În anul 2021, populaţia inactivă a fost de 10.860,5 mii persoane, reprezentând 56,9% din populaţia totală, din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi, iar elevii şi studenţii aproape o treime. Datele recensământului arată, de asemenea, că doar 7,6 milioane de români au o ocupaţie în 2022, în timp ce 11,3 milioane de persoane sunt fie inactive, fie şomeri. În funcţie de nivelul de instruire, rata de activitate a persoanelor cu nivel superior de educaţie, universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare este aproape de nivelul maxim, respectiv de 90,3%. Persoanele cu nivel mediu de educaţie (postliceal de specialitate, liceal, inclusiv treapta I şi profesional, complementar sau de ucenici) erau active pe piaţa muncii în proporţie de 67,8%. Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani - 6355,8 mii persoane, 227,5 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională,în scădere cu 24,0 mii faţă de anul precedent. Forţa de muncă potenţială adiţională include un segment de populaţie inactivă din punct de vedere economic şi se constituie din suma a două categorii de persoane - persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul. Tabel nr. 1
┌──────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Populaţie │Populaţie │
│ │inactive care│inactive care│
│Forţa de │caută un loc │nu caută un │
│muncă │de muncă, dar│loc de muncă,│
│potenţială│sunt │dar sunt │
│adiţională│disponibile │disponibile │
│ │să înceapă │să înceapă │
│ │lucrul (pers)│lucrul (pers)│
│ │(mii) │(mii) │
├──────────┼─────────────┼─────────────┤
│227,5 │215,2 │12,3 │
└──────────┴─────────────┴─────────────┘
Sursa: INS Pe sexe, rata de ocupare a bărbaţilor cu studii superioare o depăşea cu 3,8 puncte procentuale pe cea a femeilor cu acelaşi nivel de educaţie, iar pe studii liceale, s-au înregistrat +4,1 puncte procentuale în favoarea persoanelor din mediul urban, faţă de mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, 15-64 ani a fost în 2021 de 61,9%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior, respectiv 80,1%, nivelul de educaţie reducându-se direct proporţional cu cel al gradului de ocupare. Astfel, erau ocupate 54,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 20,9% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie*2). Deşi rata de ocupare a forţei de muncă a crescut în ultimii ani, 67,1 % în 2021, faţă de 60,3 % în 2016, aceasta este în continuare sub media UE de 73,1 %. Ratele de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor şi al persoanelor în vârstă, al romilor, al femeilor şi al persoanelor cu un nivel scăzut de calificare rămân cu mult sub mediile UE, în timp ce decalajul cauzat de dizabilităţi în ocuparea forţei de muncă a crescut la 30,4 puncte procentuale. În anul 2021 dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-64 ani cu nivel scăzut de educaţie, doar 34,7% erau ocupate. Rata şomajului a scăzut, dar, este în continuare peste nivelurile din perioada anterioară crizei. România a înregistrat rezultate bune pe piaţa muncii. Rata şomajului a fost în anul 2021 de 5,6 %, ceea ce a reprezentat o reducere de 0,5 puncte procentuale faţă de nivelul din anul 2020, iar în anul 2022 s-a menţinut la acelaşi nivel, respectiv 5,6% - conform INS - AMIGO. În 2021, tinerii, 15-24 ani, deţineau o pondere semnificativă în totalul şomerilor, 459,2 mii persoane, respectiv 24,8%, iar în anul 2022 ponderea tinerilor din totalul şomerilor, 464,4 mii persoane a fost de 25,5% - conform datelor INS - AMIGO. Fenomenul migraţiei, constituie cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. În 2018, românii reprezentau cel mai mare grup de cetăţeni ai UE în vârstă de muncă, 20-64 de ani, care locuiau în alt stat membru - 2 524 000 de persoane. În prezent, între 3 şi 5 milioane de români trăiesc şi lucrează în străinătate. România se situează între primele 20 de ţări de pe glob în clasamentul ţărilor cu cea mai mare emigraţie. Cu peste 4 milioane de români locuind în afara ţării, România ocupă locul 17 între ţările de origine ale migraţiei la nivel mondial, conform Raportului privind Migraţia Globală 2022, elaborat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie - OIM. Criza sanitară a afectat în mod inevitabil şi piaţa muncii inclusiv pe segmentul formării profesionale a adulţilor. În anul 2020, pe fondul restricţiilor impuse de pandemia Covid 19, rata de participare la formare a scăzut, iar în anul 2021 a revenit la nivelul anului 2019. Prin urmare, chiar în condiţiile schimbării de metodologie din anul 2021 privind elaborarea cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării, AMIGO, singura sursă care furnizează date statistice anuale în domeniul participării adulţilor la învăţare*3), se poate identifica o tendinţă de scădere a participării la învăţare urmată de o revenire, fenomen manifestat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a accentuat importanţa deţinerii de competenţe digitale şi a subliniat inegalităţile care caracterizează participarea la învăţare a adulţilor astfel că este nevoie de sporire a accesului tuturor inclusiv al grupurilor vulnerabile la formare. Rata şomajului pe medii de rezidenţă, calculată conform metodologiei BIM, pentru grupa de vârstă 20-64 ani, arată faptul că cele mai afectate persoane de criza COVID au fost cele din mediul rural unde dinamica din 2020 nu s-a îmbunătăţit în anul următor, conform graficului de mai jos. Acest lucru arată faptul că politicile trebuie să fie formulate atât din perspectiva decalajelor urban/rural cât şi atragerii pe piaţa muncii a persoanelor inactive. Grafic nr. 2 Sursa INS Piaţa muncii din România a devenit tot mai tensionată în ultimii ani, deficite crescânde de forţă muncă fiind resimţite în multe sectoare importante ale economiei. Unele dezechilibre ale pieţei muncii au fost semnalate cu mult timp în urmă, dar extinderea şi persistenţa lor tinde să se dovedească sistemică, dacă se au în vedere semnalele de alarmă trase de mediul academic şi instituţiile financiare internaţionale, precum şi îngrijorările exprimate de către mediul de afaceri, sindicatele şi autorităţi. Deficitul cantitativ de forţă de muncă este generat de factori care ţin de: ● declinul populaţiei în vârstă de muncă (spor natural în scădere şi emigrare), ● scăderi ale ratei de activitate (inactivitatea grupurilor marginale, pensionarea timpurie şi perimarea competenţelor lucrătorilor în vârstă, alte grupuri cu risc de inactivitate), ● creşteri ale cererii agregate a forţei de muncă (majorarea cererii de bunuri şi servicii, creşterea cererii pe seama îmbătrânirii populaţiei, modificarea gusturilor şi preferinţelor), ● discrepanţele regionale. În ceea ce priveşte deficitul calitativ de forţă de muncă, între factorii decisivi generatori figurează deficitul de calificări, pe fondul schimbărilor tehnologice, al schimbărilor la nivel sectorial şi profesional, al rigidităţii recrutării, al creşterii cererii de înlocuire şi al opţiunilor educaţionale "greşite" ale tinerilor, discrepanţa între preferinţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi condiţiile locurilor de muncă oferite, din perspectiva condiţiilor de muncă, a statutului social al locului de muncă, precum şi deficitul informaţional*4). Automatizarea şi noile tehnologii au început să schimbe caracteristicile cererii de competenţe şi au dus la schimbări în procesele de producţie, astfel: (i) cererea de competenţe cognitive şi socio- comportamentale non-rutinice are o tendinţă de creştere atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente; (ii) cererea de competenţe de rutină specifice unui loc de muncă este în scădere; (iii) beneficiile pentru combinaţii de diferite tipuri de competenţe sunt de asemenea în creştere. Aceste schimbări se manifestă nu doar la noile locuri de muncă, ci şi prin schimbarea profilului de competenţe al locurilor de muncă existente - World Bank 2019. Aceste noi tehnologii implică şi actualizarea competenţelor profesionale ale adulţilor, astfel încât să se adapteze la toate aceste schimbări şi noi cerinţe ale locurilor de muncă. Digitalizarea obligă adulţii să dobândească competenţe digitale pe diferite niveluri, pornind de la cel de bază şi terminând cu nivelul avansat al securităţii cibernetice, inteligenţă artificială. România se află aproape pe ultimul loc în clasamentul UE în ceea ce priveşte proporţia persoanelor cu competenţe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază, 31% în 2019, comparativ cu media UE de 56%. Nivelul de calificare obţinut de fiecare adult are un impact major asupra oportunităţilor de reuşită în viaţă: obţinerea unui loc de muncă de calitate; creşterea speranţei de viaţă. Adulţii cu un nivel de educaţie superior tind să continue să înveţe şi au acces la mai multe oportunităţi de a continua să înveţe decât cei cu niveluri mai scăzute de educaţie. Participarea la procesul de învăţare în rândul adulţilor este foarte scăzută, în special în rândul persoanelor slab calificate. Neconcordanţele în ceea ce priveşte cererea şi oferta de competenţe sunt exacerbate de furnizarea limitată de formare profesională continuă (FPC)5. Multe întreprinderi din România nu oferă FPC, aceasta fiind modalitatea tradiţională prin care angajatorii ar trebui să răspundă când se confruntă cu astfel de situaţii. Schemele de ucenicie bine concepute aduc beneficii atât angajatorilor, cât şi ucenicilor şi consolidează legătura dintre sectorul ocupaţional şi cel al educaţiei şi formării. La programele de formare profesională prin ucenicie sunt admise numai persoanele apte de muncă care au beneficiat de informare şi consiliere privind cariera în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. Accesul la oferte de ucenicii este transparent deoarece angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie au obligaţia să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în a căror rază îşi au sediul, respectiv domiciliul, locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie. Formarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie, se organizează la iniţiativa angajatorilor, de către furnizori de formare profesională autorizaţi în condiţiile legislaţiei privind formarea profesională a adulţilor. Calificările dobândite prin ucenicii sunt incluse în cadrele de calificări recunoscute la nivel naţional, având ca punct de referinţă Cadrul european al calificărilor. Finanţarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă se poate realiza din: resurse proprii ale angajatorilor; sponsorizări ale persoanelor fizice şi/sau juridice; fonduri europene structurale şi de investiţii şi fonduri publice naţionale aprobate în bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care nu reuşesc să găsească persoane calificate şi doresc să angajeze persoane necalificate şi să le califice la locul de muncă, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul forţei de muncă, aprobată prin Legea nr. 89/2021 a fost modificată Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, crescând suma ce se acordă angajatorilor, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, ajungând la 2.250 lei/lună pentru fiecare ucenic. Această modificare, aşa cum se reflectă în graficul nr. 3, a stimulat organizarea uceniciilor la locul de muncă dar pandemia a încetinit trendul crescător al uceniciilor. Graficul nr. 3 Sursa: ANOFM "Planul naţional de formare profesională" Deşi legea uceniciei la locul de muncă a fost modificată şi simplificată, pentru a facilita accesarea programelor de ucenicie, introducându-se şi programe de ucenicie de 6 luni pentru calificări de nivel 1 CNC, aceste programe nu prezintă interes pentru angajatorii care totuşi reclamă lipsa forţei de muncă calificată. În acest context, este nevoie ca mediul antreprenorial să conştientizeze faptul că, formarea profesională este o cheltuială minimă în raport cu beneficiile obţinute şi trebuie privită ca o investiţie care dă roade pe termen mediu şi lung şi contribuie la sporirea nivelului de productivitate şi competitivitate în plan intern şi internaţional. În anul 2020, peste 80% din întreprinderi nu au oferit angajaţilor formare profesională continuă. Cele mai invocate motive pentru neacordarea de către angajatori a vreunei forme de pregătire profesionale au fost "nivelul actual de calificări, aptitudini şi competenţe al angajaţilor corespunde nevoilor întreprinderii", 84,7% din întreprinderile care nu au oferit FPC, respectiv că "s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi competenţe necesare locului de muncă", 76,9% din întreprinderile care nu au oferit FPC. Rata globală de participare a salariaţilor la cursurile FPC a fost 17,4% în anul 2020, în scădere cu 3,9 puncte procentuale faţă de anul 2015, cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2010, fiind la acelaşi nivel cu cea din anul 2005. Rata globală de participare a femeilor la cursurile FPC a fost uşor mai ridicată comparativ cu cea a bărbaţilor, 18,6% pentru femei, faţă de 16,5% pentru bărbaţi. Schimbările tehnologice apărute în toate sectoarele de activitate şi digitalizarea au produs modificări majore în ocupaţiile practicate şi au dus la apariţia de noi competenţe. Prin urmare, angajatorii pun din ce în ce mai mult accent pe competenţele transversale, interpersonale şi interculturale sau soft, precum şi pe competenţele de viaţă ale angajaţilor/potenţialilor angajaţi. Astfel, aceştia solicită competenţe specifice fiecărei ocupaţii dar şi competenţe transversale, cum ar fi capacitatea de a lucra în echipă, gândirea creativă şi capacitatea de a soluţiona probleme precum şi competenţe civice. O altă provocare cu care se confruntă sistemul de formare profesională a adulţilor este legată de implementarea dublei tranziţii, verde şi digitală, care impune schimbări în dezvoltarea de competenţe cu scopul valorificării întregului lor potenţial. România trebuie să consolideze competenţele digitale ale populaţiei şi ale forţei sale de muncă, reducând în acelaşi timp decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurale. Calificările ar trebui să conţină competenţe pentru protecţia mediului, indiferent de sectorul de activitate. Acest aspect presupune ca după introducerea de competenţe de mediu la fiecare calificare, toţi angajaţii să fie instruiţi în acest sens iar formarea specialiştilor în domeniul managementului mediului este o prioritate. Având în vedere reacţiile fireşti de reticenţă faţă de tranziţia digitală - frica de a-şi pierde locul de muncă este nevoie de acţiuni de: - Sprijinire a dezvoltării învăţării digitale, mixtă, hibridă, prin dezvoltarea profesională a educatorilor şi formatorilor pentru adulţi, precum şi prin sprijin pentru utilizarea instrumentelor digitale; – Sprijinire a activităţilor desfăşurate în scopul sensibilizării angajaţilor faţă de mediu; – Integrarea dezvoltării durabile în învăţarea în rândul adulţilor, inclusiv prin schimbarea atitudinilor faţă de mediu, dezvoltarea unor mentalităţi adecvate, sensibilizare şi luarea în calcul a anumitor paşi în vederea elaborării unor oportunităţi de formare; – Dezvoltare a competenţelor verzi şi digitale necesare: competenţe sporite în domeniul mass-mediei digitale şi sensibilizarea faţă de mediu, în rândul tuturor generaţiilor pentru a lucra şi a trăi proactiv într-un mediu digital. De asemenea, se impune crearea de condiţii optime pentru inovare, creştere şi noi locuri de muncă digitale, asigurându-se aptitudinile, cunoştinţele şi competenţele necesare printr-un proces de învăţare continuă şi eficientă. Drept urmare, sunt necesare investiţii în dezvoltarea de competenţe, pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă a lucrătorilor, participarea deplină a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii şi adaptarea la schimbările tehnologice din economie. Modificările structurale din economie vor aduce cu sine noi cerinţe din partea mediului antreprenorial, în ceea ce privesc ocupaţiile şi calificările şi de aceea este necesar ca actualele standarde ocupaţionale să fie revizuite pentru a răspunde cerinţelor actuale şi viitoare, impuse de adoptarea de noi tehnologii. Astfel, se va spori gradul de atractivitate a formării profesionale în rândul persoanelor active şi inactive, îmbunătăţindu-se astfel rata de ocupare. Îmbunătăţirea calităţii şi a relevanţei pe piaţa muncii a EFP rămâne o provocare care trebuie abordată. În 2020, a fost lansat un nou proiect finanţat din FSE - ReCONECT, menit să coreleze mai bine cererea şi oferta de competenţe de pe piaţa muncii, implementat în parteneriat de ANOFM, MMSS, ME, INCSMPS, CNITTD , UEFISCEDI şi care îşi propune să realizeze: - 1 mecanism integrat de monitorizare a inserţiei absolvenţilor programelor de educaţie şi formare profesională; – 1 mecanism interconectat de anticipare a nevoii de calificări şi competente pe piaţa muncii; – 1 mecanism interconectat de evaluare şi monitorizare a politicilor publice privind măsurile active şi formarea profesională; – 1 aplicaţie funcţională pentru sincronizarea, interconectarea, testarea, actualizarea si monitorizarea mecanismelor dezvoltate. În România, conform datelor administrative colectate de MMSS sunt înregistraţi în jur de 4.000 furnizori de formare profesională autorizaţi activi, cu autorizaţii valabile, iar la programele de formare organizate de aceştia în anul 2021 au obţinut certificate cu recunoaştere naţională 261.737 absolvenţi, mai puţini ca în anii anteriori, având în vedere restricţiile impuse de situaţia pandemică. În anul 2019 s-a înregistrat de exemplu un număr de 321.601 absolvenţi la programele de formare a adulţilor organizate de furnizorii autorizaţi, care au obţinut certificate cu recunoaştere naţională. MMSS a organizat în ultimii ani mai multe întâlniri şi consultări cu angajatori, furnizori de formare profesională, parteneri sociali, agenţii de ocupare teritoriale, ONG-uri, care au evidenţiat o serie de probleme şi arii de intervenţie în domeniul competenţelor- prezentate în tabelele nr. 2 şi 3 care, sintetic, exprimă faptul că trebuie să se echilibreze oferta de formare cu cererea pieţei muncii şi că este nevoie de promovare a unei noi culturi a învăţării, menită a evidenţia relevanţa competenţelor de bază pentru toţi şi a acumulării continue de cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi relevante, la toate nivelurile, în contexte de învăţare formală, nonformală şi informală, pe tot parcursul vieţii. Tabel nr. 2
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │• Trebuie îmbunătăţit │
│ │sistemul de anticipare a │
│ │nevoilor în materie de │
│ │competenţe şi privind │
│ │cererea de competenţe de │
│ │pe piaţa muncii; │
│ │• Creşterea nivelului │
│ │competenţelor │
│ │profesioniştilor din │
│ │domeniul │
│ │formării profesionale a │
│ │adulţilor şi oferirea de │
│ │oportunităţi de dezvoltare│
│ │permanentă; │
│ │• Este de importanţă din │
│ │ce în ce mai mare │
│ │recunoaşterea │
│ │competenţelor │
│ │şi a învăţării anterioare;│
│ │• Concentrarea strict pe │
│ │competenţe care să │
│ │contribuie la inserţia │
│ │profesională; │
│ │• Dezvoltarea │
│ │competenţelor transversale│
│ │ale personalului propriu, │
│ │inclusiv competenţe │
│ │digitale; │
│ │• Asigurarea unui nivel │
│ │minim de competenţe de │
│ │bază, inclusiv competenţe │
│ │numerice, de alfabetizare │
│Arii de │şi digitale, pentru a avea│
│intervenţie│acces la locuri de muncă │
│ │disponibile; │
│ │• Modularizarea │
│ │standardelor ocupaţionale │
│ │pentru a permite │
│ │flexibilitate în │
│ │proiectarea unui program │
│ │de curs; │
│ │• Asigurarea competenţelor│
│ │adecvate la absolvirea │
│ │învăţământului, pentru a │
│ │răspunde nevoilor de pe │
│ │piaţa muncii; │
│ │• Asigurarea unei │
│ │combinaţii adecvate de │
│ │medii de învăţare │
│ │deschise, digitale şi │
│ │participative; │
│ │• Asigurarea unui │
│ │echilibru între │
│ │competenţele profesionale │
│ │şi tehnice şi cele cheie; │
│ │• Asigurarea formării unor│
│ │competenţe ţintite pentru │
│ │anumite categorii │
│ │profesionale - │
│ │antreprenoriale la │
│ │artiştii care uneori sunt │
│ │obligaţi din diverse │
│ │motive să părăsească │
│ │cariera artistică, │
│ │competenţe necesare │
│ │exercitării unei funcţii │
│ │publice. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │• Necorelarea între │
│ │cererea şi oferta de │
│ │competenţe şi deficitul de│
│ │competenţe reprezintă încă│
│ │probleme importante pentru│
│ │piaţa muncii; │
│ │• Dificultatea de a │
│Probleme │anticipa şi de a determina│
│ │nevoile în materie de │
│ │competenţe; │
│ │• Promovarea insuficientă │
│ │a informaţiilor cu privire│
│ │la competenţe, │
│ │documentarea şi alegerea │
│ │unei cariere în cunoştinţă│
│ │de cauză. │
└───────────┴──────────────────────────┘
Tabel nr. 3
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │[v] Trebuie acordată o │
│ │importanţă crescută │
│ │competenţelor │
│ │transversale, │
│ │interpersonale şi │
│ │interculturale, │
│ │competenţelor pentru │
│ │viaţă, nu doar │
│ │competenţelor │
│ │profesionale; │
│ │[v] Sporirea │
│ │atractivităţii pentru │
│ │învăţarea adulţilor prin │
│ │creşterea vizibilităţii │
│ │privind oportunităţile de │
│ │învăţarea precum şi │
│ │creşterea nivelului de │
│ │conştientizare a │
│ │beneficiilor învăţării; │
│ │[v] Este de importanţă din│
│ │ce în ce mai mare │
│ │recunoaşterea │
│ │competenţelor şi a │
│ │învăţării anterioare; │
│ │[v] Este nevoie de │
│ │parcursuri individuale │
│ │flexibile şi dezvoltarea │
│ │serviciilor de management │
│ │al carierei şi de │
│ │orientare pe tot parcursul│
│ │vieţii; │
│ │[v] Este nevoie de │
│ │dezvoltarea serviciilor de│
│ │management al carierei şi │
│ │de orientare pe tot │
│ │parcursul vieţii; │
│ │[v] Se impune facilitarea │
│ │accesului la formare al │
│Arii de │adulţilor fără educaţie/ │
│intervenţie│calificare sau cu nivel │
│ │scăzut de competenţe; │
│ │[v] Creşterea numărului de│
│ │programe de ucenicie │
│ │pentru adulţi; │
│ │[v] Creşterea nivelului │
│ │competenţelor │
│ │profesioniştilor din │
│ │domeniul formării │
│ │profesionale a adulţilor │
│ │şi oferirea de │
│ │oportunităţi de dezvoltare│
│ │permanentă; │
│ │[v] Asigurarea calităţii │
│ │programelor de formare │
│ │pentru adulţi; │
│ │[v] Este necesar ca │
│ │acţiunile în domeniu să │
│ │fie coordonate şi │
│ │coerente, cu participarea │
│ │extinsă a tuturor │
│ │actorilor - parteneri │
│ │sociali, angajatori, │
│ │mediul de afaceri, │
│ │furnizori de formare, alte│
│ │instituţii interesate, │
│ │societatea civilă; │
│ │[v] Dezvoltarea │
│ │competenţelor digitale ale│
│ │angajaţilor administraţiei│
│ │publice şi asigurarea │
│ │resursei umane necesare │
│ │procesului de transformare│
│ │digitală; │
│ │[v] Asigurarea │
│ │facilităţilor pentru │
│ │evaluarea competenţelor │
│ │digitale ale tuturor │
│ │tinerilor NEETs care se │
│ │înregistrează la AJOFM. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │[v] Persistă inegalităţile│
│ │în privinţa participării │
│ │la învăţare a adulţilor, │
│ │iar pandemia a crescut │
│ │inegalitatea în ceea ce │
│ │priveşte accesul egal al │
│ │tuturor, inclusiv al │
│ │grupurilor vulnerabile la │
│ │formare; │
│ │[v] Se constată şi o │
│ │cultură redusă privind │
│ │formarea pe tot parcursul │
│ │vieţii; se referă la o │
│ │cultură redusă în ceea ce │
│ │priveşte beneficiile │
│ │formării pe tot parcursul │
│ │vieţii; │
│ │[v] România trebuie să │
│ │consolideze competenţele │
│Probleme │digitale ale populaţiei şi│
│ │ale forţei sale de muncă, │
│ │reducând în acelaşi timp │
│ │decalajul digital dintre │
│ │zonele urbane şi cele │
│ │rurale; │
│ │[v] Se impune promovarea │
│ │unei noi culturi a │
│ │învăţării, menită a │
│ │evidenţia relevanţa │
│ │competenţelor de bază │
│ │pentru toţi şi a │
│ │acumulării continue de │
│ │cunoştinţe, aptitudini şi │
│ │abilităţi relevante, la │
│ │toate nivelurile, în │
│ │contexte de învăţare │
│ │formală, nonformală şi │
│ │informală, pe tot │
│ │parcursul vieţii. │
└───────────┴──────────────────────────┘
V. Obiectivul general al strategiei Creşterea ratei de participare a adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii astfel încât până la sfârşitul anului 2027 aceasta să ajungă la 12%, faţă de 5,9% cât este în prezent, prin intensificarea şi îmbunătăţirea furnizării de oportunităţi de învăţare formală, nonformală şi informală. Prin această strategie, România îşi stabileşte cadrul naţional pentru susţinerea noului plan european pentru învăţarea în rândul adulţilor 2021-2030 adoptat de Consiliul Uniunii Europene pentru a continua, completa şi consolida activităţile în domeniul învăţării în rândul adulţilor ca parte a celor patru obiective strategice identificate de Consiliu în Cadrul strategic pentru educaţie şi formare profesională 2020 - ET2020. Îndeplinirea obiectivului general se va realiza prin direcţii de acţiune şi măsuri incluse în obiectivele specifice ale strategiei, care urmăresc întărirea cooperării instituţionale între actorii interesaţi, optimizarea tuturor ofertelor de învăţare, promovarea unei noi culturi a învăţării, menită a evidenţia relevanţa competenţelor de bază pentru toţi şi a acumulării continue de cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi relevante, la toate nivelurile, respectând standardele de calitate cerute de piaţa muncii precum şi dezvoltarea de noi competenţe în conformitate cu dinamica economiei. Totodată, se va consolida ţesutul social din perspectiva incluziunii şi coeziunii iar la nivel individual va spori încrederea în sine, adulţii vor putea lua decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la oportunităţile lor de formare, vor beneficia de sprijin eficient în învăţarea pe tot parcursul vieţii. VI. Obiective specifice si direcţii de acţiune Obiectivele specifice 1. Intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor pentru susţinerea şi dezvoltarea cadrului strategic de formare profesională a adulţilor. 2. Îmbunătăţirea ofertelor personalizate şi specifice de învăţare. 3. Facilitarea accesului adulţilor la dobândirea de competenţe pe tot parcursul vieţii, prin crearea unei culturi a învăţării. 4. Asigurarea calităţii în sistemul de formare profesională a adulţilor şi promovarea incluziunii şi echităţii sociale în învăţarea pe tot parcursul vieţii. 5. Dezvoltarea competenţelor verzi şi digitale ale adulţilor. Obiectivul specific 1: Intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor pentru susţinerea şi dezvoltarea cadrului strategic de formare profesională a adulţilor. Acest obiectiv vizează domeniul prioritar stabilit la nivel european Guvernanţa. Parteneriatele privind formarea profesională a adulţilor, formate din partenerii sociali, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, serviciile sociale, societatea civilă, autorităţile regionale şi locale, furnizorii de educaţie şi formare, întreprinderi, reprezintă o necesitate şi sunt strâns legate de responsabilitatea comună a tuturor părţilor implicate. Responsabilităţile acestora vizează următoarele aspecte: analizarea nevoilor în materie de formare profesională; dezvoltare de oportunităţi de învăţare pentru adulţi; optimizarea cooperării şi implicării tuturor părţilor interesate în formarea adulţilor; actualizarea sistematică a informaţiilor ce trebuie puse la dispoziţia furnizorilor de formare şi a agenţilor economici în materie de formare profesională a unor orientări şi a unei consilieri suficiente. Cooperarea şi schimbul de informaţii în timp util sunt de maximă importanţă pentru promovarea schimbului de bune practici şi de abordări inovatoare cu privire la modalităţile de realizare a unei formări mai echitabile şi mai favorabile incluziunii, care să promoveze succesul. Direcţii de acţiune ale Obiectivului specific 1: Direcţia de acţiune 1.1. Actualizarea/îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional privind intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor în formarea adulţilor Parteneriatele durabile pentru guvernanţa formării profesionale sunt esenţiale pentru implementarea politicilor in formarea profesională a adulţilor. Structurile instituţionale cu atribuţii în domeniul formării profesionale a adulţilor trebuie să colaboreze cu partenerii sociali, cu furnizorii de educaţie şi de formare, cu întreprinderile şi cu alte părţi interesate, pentru a aborda deficienţele structurale ale sistemului de formare profesională a adulţilor. De asemenea, oferta de formare profesională trebuie adaptată şi/sau extinsă în mod semnificativ pentru a răspunde nevoilor angajatorilor şi adulţilor. In acest context se impune implicarea activă a partenerilor sociali, a tuturor părţilor interesate, relevante, inclusiv furnizorii de educaţie şi formare profesională, întreprinderile de toate dimensiunile, serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă, formatorii din cadrul sistemului de formare a adulţilor, organismele intermediare precum camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile profesionale şi sectoriale. Pentru crearea unui parteneriat funcţional se va acţiona pentru actualizarea/îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional la nivel naţional şi sectorial privind formarea profesională a salariaţilor precum şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Măsuri/acţiuni 1.1.1. - Dezvoltarea unui set de reglementări, la nivel de legislaţie secundară, privind planificarea şi implementarea măsurilor de formare profesională care se acordă salariaţilor de către angajatori. 1.1.2. - Îmbunătăţirea cadrului normativ privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii comitetelor sectoriale. 1.1.3. - Asigurarea cadrului legal pentru dezvoltarea de structuri parteneriale/de cooperare în domeniul formării competenţelor la nivel sectorial. 1.1.4. - Colectarea periodică de informaţii de la toate instituţiile cu atribuţii de formare. Direcţia de acţiune 1.2 Dezvoltarea capacităţii instituţiilor şi furnizorilor de formare de a furniza oportunităţi de învăţare Capacitatea instituţiilor şi furnizorilor de formare trebuie dezvoltată inclusiv prin instituirea de parteneriate la nivel local/regional/naţional în cadrul cărora se va consolida cooperarea cu organizaţii internaţionale precum OCDE. Măsuri/ acţiuni 1.2.1. - Instituirea de parteneriate, interministeriale şi intersectoriale, privind abordarea nevoilor şi a priorităţilor comune în domeniul formării profesionale a salariaţilor din IMM-uri. 1.2.2. - Dezvoltarea capacităţii administrative a Comisiilor judeţene pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională/secretariatelor tehnice prin extinderea şi îmbunătăţirea sistemului informatic şi a infrastructurii. Direcţia de acţiune 1.3 - Cooperarea crescută a actorilor implicaţi în procesul de formare profesională a adulţilor Cooperarea şi parteneriatul dintre părţile interesate la nivel naţional, regional şi local ar trebui să răspundă nevoilor cursanţilor adulţi şi angajatorilor, inclusiv, dacă este posibil şi în funcţie de circumstanţele naţionale, finanţarea eficace şi eficientă a iniţiativelor de învăţare în rândul adulţilor. În momentul de faţă nu se poate vorbi de un real progres în ceea ce priveşte percepţia angajatorilor şi a organizaţiilor sindicale asupra importanţei şi impactului pozitiv al formării profesionale pentru creşterea calitativă şi cantitativă a ocupării. Angajatorii sunt reticenţi la organizarea programelor de formare finalizate cu certificate de calificare cu recunoaştere naţională deoarece forţa de muncă care beneficiază de formare profesională este predispusă la schimbarea angajatorului care a plătit formarea profesională. Se impune consolidarea legăturii eficace între ministerele relevante, precum şi cu părţile interesate cum ar fi partenerii sociali, întreprinderile, organizaţiile neguvernamentale şi organizaţiile societăţii civile, în vederea îmbunătăţirii coerenţei dintre politicile referitoare la învăţarea în rândul adulţilor. În vederea consolidării condiţiilor generale pentru cooperare cu privire la nevoile în materie de învăţare în rândul adulţilor trebuie făcute eforturi pentru elaborarea unei abordări cuprinzătoare a învăţării în rândul adulţilor, care să includă toate tipurile, formele şi nivelurile de educaţie şi formare a adulţilor şi alte forme relevante de oportunităţi de învăţare şi să clarifice rolurile tuturor sectoarelor implicate. Aceasta ar trebui să asigure o supraveghere transsectorială, precum şi parteneriate interministeriale şi intersectoriale care să ducă la coerenţa politicilor. Măsuri/Acţiuni 1.3.1. - Elaborarea de noi protocoale de colaborare/actualizarea protocoalelor de colaborare implementate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - pe aspectele ce vizează formarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi includerea în programe de "A doua şansă". 1.3.2. - Dezvoltarea de structuri parteneriale/de cooperare în domeniul formării competenţelor la nivel sectorial. Obiectiv specific 2 - Îmbunătăţirea ofertelor personalizate şi specifice de învăţare Acest obiectiv vizează domeniul prioritar stabilit la nivel european Furnizarea de oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii si utilizarea lor. Având în vedere provocările menţionate, precum şi proporţia încă mare de adulţi din Europa care au un nivel scăzut de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe de bază, învăţarea în rândul adulţilor poate ajuta economiile şi societăţile să devină mai puternice şi mai reziliente. În Europa, un număr tot mai mare de persoane trebuie să îşi actualizeze şi îmbunătăţească cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele pentru a acoperi decalajul dintre educaţia şi formarea lor formală şi nevoile unei societăţi şi ale unei pieţe a forţei de muncă aflate în schimbare rapidă. Pentru a-şi dezvolta cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele personale, sociale, culturale şi profesionale, persoanele au nevoie de acces la un proces de predare şi învăţare de calitate, furnizat în moduri şi contexte diferite. S-a solicitat ca sistemele de educaţie şi formare să devină mai flexibile şi să găsească soluţii pentru a oferi o învăţare mai axată pe cursant, mai accesibilă şi mai favorabilă incluziunii pentru o gamă mai largă de profiluri. Pe lângă competenţe tehnice, piaţa muncii are nevoie din ce în ce mai mult de competenţe transversale, cum ar fi cooperarea, gândirea critică şi soluţionarea creativă a problemelor, iar validarea acestora şi recunoaşterea lor prin utilizarea micro certificărilor poate facilita mobilitatea adulţilor şi continuarea învăţării. Este extrem de important să se promoveze o mai bună conştientizare în rândul populaţiei cu privire la importanţa şi beneficiile participării la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Învăţarea în rândul adulţilor ar trebui să devină mai personalizată şi să fie sprijinită prin sisteme eficace de orientare pe tot parcursul vieţii, precum şi prin sisteme integrate de validare a competenţelor şi rezultatelor învăţării dobândite anterior. Stimularea angajatorilor să îşi asume un rol mai activ în sprijinirea formării de competenţe a angajaţilor este de asemenea importantă. Utilizarea de multiple surse de finanţare fragmentează furnizarea de competenţe, învăţarea în rândul adulţilor ar trebui să se bazeze mai degrabă pe o finanţare continuă şi regulată. Alocarea şi utilizarea eficientă a fondurilor sunt esenţiale şi trebuie adaptate la nevoile individuale de învăţare. Monitorizarea cheltuielilor joacă un rol important în acest sens. Politicile din domeniul formării adulţilor trebuie să sprijine accesul tuturor adulţilor, într-un mod inclusiv şi facil, la formarea de competenţe, să crească motivaţia persoanelor de a participa la activităţi de învăţare, să îmbunătăţească şi să extindă oferta de formare continuă, prin rute şi tipuri diverse de formare. Direcţiile de acţiune cuprinse sub acest obiectiv vizează toate aceste aspecte. Direcţii de acţiune pentru Obiectivul specific 2: Direcţia de acţiune 2.1. Extinderea tipurilor de rute de formare - parcursuri flexibile de învăţare Sistemele de educaţie şi formare trebuie să ţină cont de diversele nevoi, abilităţi şi capacităţi individuale ale tuturor cursanţilor. Extinderea oportunităţilor de învăţare pentru a răspunde nevoilor cursanţilor netradiţionali şi cererii de noi competenţe pe piaţa muncii, pentru a face experienţa de învăţare mai flexibilă şi mai modulară decât este în prezent, pentru a sprijini accesul la învăţare poate fi sprijinită de introducerea unor instrumente inovatoare de tipul microcertificărilor. Microcertificările permit dobândirea în mod specific şi flexibil a cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor şi dau persoanelor posibilitatea să îşi acopere lacunele în materie de competenţe şi să dobândească noi competenţe necesare adaptării la un mediu aflat în schimbare rapidă, fără a înlocui însă calificările tradiţionale. Aceste unităţi mai mici pot ajuta cursanţii să îşi dezvolte sau să îşi actualizeze aptitudinile şi competenţele culturale, profesionale şi transversale în diferite etape ale vieţii lor. Pentru a facilita parcursuri flexibile de învăţare şi a susţine lucrătorii atât la locul de muncă, cât şi în cursul tranziţiilor profesionale, microcertificările pot sprijini, de asemenea, dezvoltarea profesională şi mobilitatea lucrătorilor. Ele pot să faciliteze continuarea învăţării, deoarece pot fi cumulate pentru a obţine un certificat mai cuprinzător, permiţând persoanelor să acumuleze rezultate educaţionale în timp şi de la mai multe instituţii şi sectoare, chiar şi transfrontalier, precum şi prin intermediul unor programe de învăţare online. Prin Hotărârea de Guvern nr. 772/2022 a fost introdus sistemul de credite transferabile în formarea adulţilor. Este nevoie ca programele de formare să fie autorizate şi furnizate utilizând creditele transferabile. Pentru aceasta au fost prevăzute mai multe acţiuni care vizează armonizarea legislaţiei existente cu aceste noi prevederi, precum şi introducerea efectivă a creditelor transferabile în programele de formare profesională autorizate, inclusiv modularizarea programelor de formare şi alocarea de credite pentru fiecare modul. Totodată, pentru a facilita tranziţii juste către economia verde şi digitală în sectorul agricultură, ministerul de linie şi-a propus instruirea fermierilor în vederea dobândirii de cunoştinţe care să permită un acces mai bun la rezultatele cercetării, inovării şi digitalizării, la cele mai bune practici agricole, la rezultate pe care fermierii vor fi încurajaţi să le utilizeze în agricultură în zonele rurale. Sprijinul acordat în cadrul Intervenţiei DR 37 va răspunde nevoilor de cunoaştere şi informare ale fermierilor, ajutându-i să ia decizii în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte managementul fermelor, a gospodăriilor şi comunităţilor acestora, în cadrul programelor de transfer şi schimb de cunoştinţe vor fi abordate tematici referitoare la: ● angajamente de mediu şi climă, inclusiv eco-scheme; ● eficienţa utilizării resurselor (biodiversitate, sol, apă, aer); ● dezvoltarea durabilă; ● digitalizare; ● inovare; ● bunăstarea animalelor; ● surse de energie regenerabile; ● creşterea eficienţei şi competitivităţii în agricultură. Acestea vor contribui la îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor propuse prin Green Deal. Măsuri/Acţiuni 2.1.1. Reglementarea unor parcursuri de învăţare flexibile prin conceperea şi utilizarea de micro- certificări. 2.1.2. Dezvoltarea/Implementarea de programe de micro-certificări tip specializare, standardizate, finalizate cu micro-certificări. 2.1.3. Intervenţia DR 37 Transfer de cunoştinţe - instruirea fermierilor în vederea dobândirii de cunoştinţe care să permită un acces mai bun la rezultatele cercetării, inovării şi digitalizării, la cele mai bune practici agricole, la rezultate pe care fermierii vor fi încurajaţi să le utilizeze în agricultură şi în zonele rurale. Direcţia de acţiune 2.2. Pilotarea introducerii conturilor individuale de învăţare Printre barierele în participarea la formare şi dezvoltarea de competenţe se numără lipsa de timp pentru participarea la formare, costul formării, neînţelegerea necesităţii şi importanţei formării de competenţe pe tot parcursul vieţii, dar şi lipsa de informaţii privind oportunităţile disponibile. Pentru a se asigura accesul adulţilor la formare sunt necesare mecanisme de finanţare care să asigure o partajare adecvată a costurilor între autorităţile publice, angajatori, adulţi, partenerii sociali, furnizorii de servicii de formare profesională. Conturile individuale de învăţare pot face ca învăţarea pe tot parcursul vieţii să devină realitate şi pot constitui un stimulent direct de motivare a adulţilor. Acestea oferă atât finanţare, cât şi portabilitatea drepturilor de formare de la un loc de muncă la altul, sau de la un loc de muncă la şomaj şi apoi la un alt loc de muncă, iar combinarea acestora cu servicii de orientare şi consiliere profesională şi cu transparenţa oportunităţilor de formare poate contribui la creşterea participării la formare a tuturor adulţilor. Contul individual de învăţare permite persoanelor să acumuleze şi să îşi păstreze drepturile în timp, în vederea utilizării acestora, astfel încât să beneficieze de orice oportunităţi eligibile de formare, orientare sau validare pe care le consideră cele mai utile şi ori de câte ori doresc, în conformitate cu normele naţionale. Contul conferă proprietatea deplină asupra drepturilor, indiferent de sursa de finanţare. MMSS îşi propune astfel pilotarea unei astfel de scheme în sectorul construcţii, împreună cu partenerii sociali, printr-un proiect strategic finanţat din FSE. Tot printr-un proiect strategic cu finanţare europeană MMSS îşi propune implementarea unui registru naţional, online, al oportunităţilor de formare prin extinderea registrului naţional al furnizorilor de formare profesională autorizaţi/neautorizaţi/transfrontalieri cu ofertele acestora. Aceste acţiuni vor fi susţinute şi de organizarea unei campanii naţionale de informare a angajatorilor, furnizorilor de formare şi publicului larg cu privire la conturile individuale de învăţare, utilizarea lor, drepturile şi obligaţiile utilizatorilor. Măsuri/Acţiuni 2.2.1. Proiect pilot privind funcţionarea conturilor personale de învăţare şi cadrul de susţinere a acestora. 2.2.2. Campanii de informare şi sensibilizare, adaptate nevoilor potenţialilor beneficiari ai sistemului de conturi personale de învăţare. 2.2.3. Implementarea unui registru naţional, online, al oportunităţilor de formare. Direcţia de acţiune 2.3. Intensificarea şi extinderea serviciilor de management al carierei Un studiu recent arată că majoritatea statelor europene au înglobat consilierea şi orientarea profesională în legislaţia privind ocuparea sau educaţia, adulţii având dreptul la astfel de servicii. În România furnizarea serviciilor de management al carierei este fragmentată şi nu acoperă nevoile tuturor adulţilor în vârstă de muncă. În plus şi finanţarea acestor servicii este o problemă, alături de profesionalizarea specialiştilor şi actualizarea instrumentelor de consiliere profesională. Astfel, MMSS şi-a propus ca printr-un proiect strategic amplu, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, singurele instituţii care furnizează servicii de consiliere profesională elevilor şi respectiv şomerilor, să extindă sistemul de consiliere profesională către toţi adulţii prin dezvoltarea unei reţele naţionale de centre/puncte de furnizare a serviciilor de management al carierei pentru adulţi şi finanţarea serviciilor acestora. Totodată, se va elabora un studiu care să analizeze situaţia actuală a sistemului naţional de consiliere profesională cu cele două rute - educaţie şi ocupare şi identificarea nevoilor acestuia. O altă acţiune vizează profesionalizarea specialiştilor prin creşterea nivelului de competenţe, actualizarea competenţelor profesionale, digitale, transversale, precum şi dezvoltarea de noi instrumente/metode/practici inovatoare şi actualizarea celor existente astfel încât să răspundă transformărilor prin care trec sistemele de educaţie şi formare profesională şi pieţele muncii europeană şi naţională. Pentru a facilita accesul adulţilor la informaţii privind oportunităţile disponibile la nivel naţional de consiliere şi orientare în carieră, în cadrul unui proiect cu finanţare Erasmus+ se va constitui o reţea a furnizorilor de astfel de servicii şi se va întocmi o listă/un registru cu toate ofertele de servicii de informare şi consiliere profesională, care să fie accesibilă tuturor adulţilor. Măsuri/Acţiuni 2.3.1. Creşterea capacităţii ANOFM de a se adapta nevoilor pieţei muncii prin formarea personalului propriu. 2.3.2. Facilitarea accesului adulţilor la informaţii privind oportunităţile de consiliere şi orientare în carieră, inclusiv informaţii privind legăturile cu ocupaţiile si calificările practicate şi nevoile de competenţe estimate pe domenii /sectoare de activitate. 2.3.3. Elaborare studiu naţional privind situaţia sistemelor de management al carierei şi identificarea nevoilor actuale 2.3.4. Dezvoltarea, testarea, adaptarea şi punerea în aplicare a unor instrumente /metode/practici inovatoare legate de orientare şi consiliere profesională. 2.3.5. Dezvoltarea unei reţele naţionale de centre/puncte de furnizare a serviciilor de management al carierei pentru adulţi şi finanţarea serviciilor acestora. Direcţia de acţiune 2.4. Acordarea de stimulente angajatorilor care organizează formare pentru proprii angajaţi În tot acest context al schimbărilor masive înregistrate în economie, schimbările structurale înregistrate, dubla tranziţie, schimbarea ocupaţiilor şi a calificărilor, retehnologizări, digitalizare este important să se instaureze o cultură a învăţării în toate locurile de muncă, iar angajatorii să se implice în formarea propriilor angajaţi. Învăţarea în rândul adulţilor poate contribui la productivitate, competitivitate, incluziune socială, egalitate de gen, creativitate, inovare şi antreprenoriat. Aceasta este un factor important pentru stimularea angajatorilor să îşi asume un rol mai activ în sprijinirea perfecţionării şi a recalificării, precum şi în îmbunătăţirea în mod continuu a competenţelor angajaţilor lor. Prin urmare, este important să se planifice şi organizeze la locul de muncă oportunităţi de învăţare, care să fie promovate şi sprijinite de toate părţile interesate. Stimularea angajatorilor să îşi asume un rol mai activ în sprijinirea formării de competenţe a angajaţilor este o măsură importantă. Indiferent dacă sunt stimulente financiare, fiscale sau măsuri compensatorii la nivelul angajatorului, acordarea acestora ar trebui să aibă ca rezultat un angajament sporit al angajatorului faţă de formarea continuă de competenţe a adulţilor, în special angajaţii proprii. Astfel, MMSS are în vedere elaborarea împreună cu partenerii sociali a unei scheme de acordare a unor stimulente angajatorilor care organizează formare pentru proprii angajaţi. Măsuri/Acţiuni 2.4.1. Elaborare schemă privind acordarea de stimulente angajatorilor care organizează formare pentru proprii angajaţi Obiectiv specific 3 - Facilitarea accesului adulţilor la dobândirea de competenţe pe tot parcursul vieţii, prin crearea unei culturi a învăţării. Acest obiectiv vizează domeniul prioritar stabilit la nivel european Accesibilitate şi flexibilitate În Rezoluţia Consiliului privind un nou plan european pentru învăţarea în rândul adulţilor 2021 - 2030 - 2021/C 504/02, se menţionează că o nouă cultură a învăţării ar trebui să pună accentul pe relevanţa competenţelor de bază pentru toţi şi a acumulării continue de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe relevante, la toate nivelurile, în contexte de învăţare formală, non-formală şi informală, pe tot parcursul vieţii. Este esenţial să abordăm în mod pozitiv viitorul, pornind de la nevoile în materie de învăţare în rândul adulţilor şi asigurându-ne că există oportunităţi de învăţare formală, non-formală şi informală capabile să ofere toate cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele necesare pentru a crea o Europă incluzivă, durabilă, echitabilă din punct de vedere social şi mai rezilientă. Pe măsură ce trebuie să facem faţă unor tranziţii tot mai complexe şi mai frecvente (în special tranziţia digitală şi cea verde) şi să abordăm provocările actuale şi viitoare, cum ar fi schimbările climatice, demografia, tehnologia, sănătatea, învăţarea în rândul adulţilor, ca o componentă importantă a învăţării pe tot parcursul vieţii, poate ajuta economiile şi societăţile să devină mai puternice şi mai reziliente. Este la fel de important să le asigurăm oamenilor condiţiile necesare pentru a acţiona ca agenţi ai schimbării prin alegerile pe care le fac. Persoanele puternic orientate spre învăţare pe tot parcursul vieţii sunt mai bine pregătite pentru a se adapta la circumstanţe noi şi pentru a dobândi competenţele de care au nevoie ca să ocupe un loc de muncă, precum şi ca să participe pe deplin la viaţa socială şi pentru dezvoltarea personală. Învăţarea în rândul adulţilor are capacitatea de a îmbunătăţi oportunităţile de viaţă şi de muncă pentru adulţi, indiferent de situaţia lor sociodemografică şi personală. Responsabilitatea individuală pentru evoluţia carierei ar trebui să fie considerată parte a orientării şi a sprijinului profesional pe tot parcursul vieţii. În plus, învăţarea în rândul adulţilor poate contribui la cetăţenia activă şi la învăţarea comunitară. De asemenea, sprijină dezvoltarea şi împlinirea personală, socială şi profesională, sănătatea şi bunăstarea, în conformitate cu nevoile, talentele şi aspiraţiile actuale şi viitoare ale individului. Învăţarea în rândul adulţilor joacă un rol esenţial în găsirea unui răspuns la provocările şi oportunităţile actuale şi viitoare în viaţă şi la locul de muncă, conducând la crearea unor comunităţi durabile. Este extrem de important să se promoveze o mai mare sensibilizare în rândul angajatorilor cu privire la faptul că învăţarea în rândul adulţilor contribuie la calitatea proceselor de lucru şi a rezultatelor, precum şi la profunzimea implicării lucrătorilor în activitatea lor. Învăţarea în rândul adulţilor poate contribui la productivitate, competitivitate, incluziune socială, egalitate de gen, creativitate, inovare şi antreprenoriat. Aceasta este un factor important pentru stimularea angajatorilor să îşi asume un rol mai activ în sprijinirea perfecţionării şi a recalificării, precum şi în îmbunătăţirea în mod continuu a capacităţii de inserţie profesională şi a tranziţiilor pe piaţa muncii ale angajaţilor lor. Prin urmare este important să se instaureze o cultură a învăţării în toate locurile de muncă, să se planifice şi să se organizeze la locul de muncă oportunităţi de învăţare, care să fie promovate şi sprijinite de toate părţile interesate. O abordare educaţională şi de învăţare care încurajează adulţii să îşi exprime afinităţile, dorinţele şi nevoile este favorabilă incluziunii şi îi motivează pe adulţi să se educe şi să îşi îmbunătăţească competenţele, oferind, în acelaşi timp, oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională, învăţare în comunitate, învăţare intergeneraţională şi alte aspecte sociale. Învăţarea în rândul adulţilor trebuie să fie flexibilă din punctul de vedere al timpului, locului, resurselor, formelor de organizare şi al punerii în aplicare şi trebuie să includă o varietate de abordări şi măsuri pentru a spori participarea, incluziunea şi motivaţia de a învăţa. Ea ar trebui să permită înscrierea nu numai în educaţie şi formare formale la diferite niveluri, ci şi în alte programe - inclusiv la nivel nonformal - care vizează recalificarea şi perfecţionarea, dispunând totodată de o paradigmă mai largă a învăţării. Pentru ca învăţarea să aibă loc printre responsabilităţile familiale, de viaţă şi profesionale ale adulţilor, flexibilitatea este factorul esenţial care permite creşterea numărului cursanţilor adulţi şi menţinerea lor în procesul de învăţare şi ar trebui, de asemenea, să faciliteze dobândirea şi consolidarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor, contribuind astfel la asigurarea unor societăţi mai favorabile incluziunii şi la garantarea egalităţii de şanse în funcţie de circumstanţele specifice şi de contextul socioeconomic, acordându-se o atenţie deosebită grupurilor vulnerabile. Învăţarea în rândul adulţilor ar trebui să fie interconectată cu toate tipurile şi nivelurile de educaţie şi formare, inclusiv cu învăţământul superior, prin parcursuri flexibile formale, nonformale şi informale, trebuie să meargă dincolo de dezvoltarea de competenţe profesionale, este important să se promoveze o mai bună conştientizare în rândul populaţiei cu privire la importanţa şi beneficiile participării la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Învăţarea în rândul adulţilor necesită astfel, o abordare holistică, inclusiv colaborare intersectorială şi pluripartită, precum şi o coordonare eficace la nivel naţional, regional şi local, respectând diferitele modele de învăţare în rândul adulţilor din Uniunea Europeană şi respectând pe deplin competenţele specifice ale diferitelor niveluri de politici. Direcţii de acţiune pentru Obiectivul specific 3: Direcţia de acţiune 3.1. Dezvoltarea unei culturi a învăţării şi conştientizarea adulţilor privind beneficiile formării pe tot parcursul vieţii O cultură eficace a învăţării pe tot parcursul vieţii este esenţială pentru a garanta că fiecare persoană deţine cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele de care are nevoie pentru a-şi găsi împlinirea în societate, pe piaţa muncii şi în viaţa personală. Pentru a ţine pasul cu noile sisteme tehnologice care se dezvoltă într-un ritm accelerat şi produc schimbări majore în piaţa muncii prin transformarea considerabilă a job-urilor din întreaga lume, formarea profesională continuă va deveni indispensabilă, nevoia de angajaţi bine pregătiţi fiind din ce în ce mai mare. Învăţarea pe tot parcursul vieţii asigură actualizarea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi a deprinderilor specifice necesare sporind în acest fel şansele de a avansa mai repede la locul de muncă sau, uneori, de îndreptare către oportunităţi profesionale mult mai avantajoase, conducând, în final, la creşterea satisfacţiei şi a împlinirii personale. Perfecţionarea şi recalificarea nu reprezintă doar o responsabilitate individuală, ci şi una socială, deoarece nivelul scăzut de competenţe de bază şi participarea redusă a adulţilor la activităţile de formare reduc oportunităţile de muncă pe piaţa muncii, generând inegalităţi sociale şi economice şi contribuind la niveluri ridicate de sărăcie. Perfecţionarea continuă şi recalificarea sunt esenţiale pentru ca lucrătorii să răspundă nevoilor locului lor de muncă actual sau să treacă la noi locuri de muncă şi la sectoare în expansiune, cum ar fi sectorul verde şi cel digital, în special în contextul îmbătrânirii demografice. Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii reprezintă unul dintre obiectivele principale ale formării adulţilor, prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Programele de formare furnizate în contextul învăţării în rândul adulţilor trebuie să valorifice cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele deţinute, experienţa, preferinţele şi particularităţile cursanţilor individuali, în funcţie de nevoile acestora, de eventualele rezultate ale autoevaluării, acordând o atenţie deosebită grupurilor vulnerabile. Pentru a răspunde nevoilor de învăţare pe tot parcursul vieţii identificate la nivelul comunităţilor este necesară implicarea/ cointeresarea întreprinzătorilor/companiilor în acordarea de sprijin pentru înscrierea angajaţilor în programe de formare profesională, dar şi de încurajare a parteneriatelor publice-private între furnizorii de formare şi instituţii/ aşezăminte culturale. Învăţarea în rândul adulţilor trebuie să ofere programe pentru toate persoanele adulte, printr-o mai bună anticipare a schimbării şi a cerinţelor de noi competenţe bazate pe nevoile pieţei muncii, precum şi prin facilitarea tranziţiilor profesionale şi promovarea mobilităţii profesionale. Măsuri/Acţiuni 3.1.1. Derularea de campanii de promovare a beneficiilor învăţării pe tot parcursul vieţii. 3.1.2. Organizarea periodică de evenimente de tip seminarii/conferinţe - pentru schimb de experienţă şi exemple de bune practici cu privire la cererea şi oferta de formare pentru adulţi, la nivel naţional, regional, judeţean, european. Direcţia de acţiune 3.2. Modularizarea programelor de formare Pentru a-şi dezvolta cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele personale, sociale, culturale şi profesionale, persoanele au nevoie de acces la un proces de predare şi învăţare de calitate, furnizat în moduri şi contexte diferite. Lucrătorii se confruntă cu schimbări fără precedent în ceea ce priveşte modul de organizare a muncii, iar profilurile sarcinilor şi cerinţele în materie de competenţe se schimbă în mod fundamental ca urmare a tranziţiei digitale şi a celei verzi. Într-o economie aflată în schimbare rapidă, actualizarea în timp util a competenţelor cerute pe piaţa muncii poate determina, în mare măsură, competitivitate şi creştere a capacităţii de stimulare a inovării, factori de atracţie pentru noi investiţii care, la rândul lor, pot determina crearea de noi locuri de muncă de calitate, creştere economică şi coeziune socială. Pentru aceasta, sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină mai flexibile şi să găsească soluţii pentru a oferi o învăţare axată pe cursant, mai accesibilă şi mai favorabilă incluziunii pentru o gamă mai largă de profiluri. Programele modularizate permit adulţilor să urmeze fiecare modul într-o anumită perioadă de timp, precum şi mobilitatea de la o calificare la alta. În acord cu prevederile art. 44 alin. (2) din - Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul programelor de formare profesională structurate pe module, la terminarea fiecărui modul, după susţinerea testului de evaluare, se eliberează certificat de absolvire cu menţionarea competenţelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile. Măsuri/Acţiuni 3.2.1. Modularizarea calificărilor de nivel 2-4 obţinute în sistemul de formare profesională a adulţilor. 3.2.2. Modularizarea programelor pentru persoanele care au absolvit studii universitare, organizate de furnizorii autorizaţi de formare profesională a adulţilor care se regăsesc în Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 1151/4115/2018 privind Lista specializărilor şi a perfecţionărilor pentru care furnizorii de formare profesională a adulţilor au dreptul să organizeze programe de formare profesională finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaştere naţională pentru absolvenţii de studii universitare, cu modificările şi completările ulterioare. Direcţia de acţiune 3.3. Operaţionalizarea creditelor transferabile Utilizarea creditelor transferabile permite mobilitatea participanţilor la cursuri de pregătire profesională prin asigurarea unui sistem unitar de recunoaştere a rezultatelor învăţării şi a calificărilor. Creditele transferabile se adresează sistemelor de calificări, sistemelor de educaţie şi formare profesională, furnizorilor de programe de pregătire profesională iniţială şi continuă şi angajatorilor, din perspectiva facilitării învăţării pe tot parcursul vieţii. Utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională vine în sprijinul formării profesionale de-a lungul întregii vieţi şi a recunoaşterii calificărilor. În vederea facilitării învăţării pe tot parcursul vieţii şi a recunoaşterii competenţelor şi calificărilor în procesul de formare profesională a adulţilor a fost aprobată Metodologia de acordare a creditelor transferabile pentru formarea profesională a adulţilor, prin Hotărârea Guvernului nr. 772/2022, cu modificările şi completările ulterioare, prin care a fost stabilit un sistem de credite transferabile care se utilizează atât în procesul de formare profesională a adulţilor, cât şi în procesul de evaluare şi certificare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale. Măsuri/Acţiuni 3.3.1. Elaborarea Metodologiei privind eliberarea atestatelor prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 772/2022 - aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale. 3.3.2. Organizarea de instruiri privind utilizarea creditelor transferabile. Direcţia de acţiune 3.4. Extinderea serviciilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior prin introducerea de noi instrumente de evaluare Obiectivul general al noului plan european pentru învăţarea în rândul adulţilor 2021-2030 - NEAAL 2030 urmăreşte intensificarea şi îmbunătăţirea furnizării de oportunităţi de învăţare nu numai formală, dar şi nonformală şi informală pentru toţi, a promovării şi a utilizării lor, oferind oportunităţi noi şi inovatoare de perfecţionare şi recalificare. Dezvoltarea şi testarea de instrumente inovative de evaluare a competenţelor dobândite în context nonformal şi informal permit facilitarea mobilităţii în ocupare sau formare profesională, inclusiv prin realizarea şi testarea de instrumente digitale, la nivel sectorial. Măsuri/Acţiuni 3.4.1. Actualizarea instrumentelor digitale de evaluare a competenţelor dobândite în context nonformal şi/sau informal. 3.4.2. Actualizarea platformei digitale de evaluare a competenţelor dobândite în context nonformal şi/sau informal. Direcţia de acţiuni 3.5. Acordarea de stimulente persoanelor pentru a participa la formare Deşi Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare prevede pentru salariaţi dreptul de a solicita concediu pentru formare profesională, cu sau fără plată, este nevoie şi de alte măsuri care să sprijine formarea profesională a salariaţilor. Investiţia în formarea profesională de tip formal, nonformal şi informal, în învăţarea pe tot parcursul vieţii asigură atât formarea dar şi tranziţii echitabile ale forţei de muncă, precum şi promovarea educaţiei şi formării în timpul programului de lucru. Instituirea unor măsuri de sprijin financiar dar şi de altă natură, precum şi a unor acţiuni concrete de sprijinire a cursanţilor prin stimulente financiare, cum ar fi împrumuturile, granturile şi facilităţile fiscale pot fi avute în vedere pentru sprijinirea promovării învăţării pe tot parcursul vieţii. Măsuri/Acţiuni 3.5.1. Elaborare act normativ privind acordarea de stimulente adulţilor pentru a participa la formare. Obiectiv specific 4 - Asigurarea calităţii în sistemul de formare profesională a adulţilor şi promovarea incluziunii şi echităţii sociale în învăţarea pe tot parcursul vieţii. Prin sistemul de asigurare a calităţii se urmăreşte îmbunătăţirea serviciilor de formare profesională oferite de furnizorii autorizaţi, îmbunătăţirea şi diversificarea metodelor de predare şi învăţare la toate nivelurile, precum şi ale programelor de dezvoltare profesională. Acest obiectiv vizează domeniul prioritar stabilit la nivel european, Calitate, echitate, incluziune şi reuşită în învăţarea în rândul adulţilor. Pentru a realiza acest obiectiv se vor adopta ca elemente strategice privind îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite atât cursanţilor cât şi formatorilor, instructorilor, evaluatorilor şi specialiştilor, cu respectarea cerinţelor legale şi de reglementare specifice domeniului. În acest sens, în ultimii ani, s-au produs modificări majore în legislaţia privind formarea profesională a adulţilor, în special pentru a facilita accesul persoanelor slab calificate la formare profesională prin programe de calificare respectiv programe de dezvoltare a competenţelor cheie, competenţe de bază, prin includerea în Planul Naţional de Formare Profesională al ANOFM programelor pentru competenţe cheie, care se adresează în special persoanelor cu nivel scăzut de educaţie şi formare profesională sau fără calificare, dar şi persoanelor calificate care doresc dobândirea de competenţe noi, sau actualizarea celor existente pentru a putea ţine pasul cu noile metode şi tehnici de predare şi evaluare în mediul virtual. În prezent, accesul la piaţa muncii este limitat pentru anumite grupuri, spre exemplu, persoane care au lucrat în gospodăria agricolă proprie, pentru a produce bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului, sunt persoane slab calificate şi este necesar să fie cuprinse în programe de formare profesională în vederea integrării pe piaţa muncii. Direcţii de acţiuni pentru Obiectivul specific 4 Direcţia de acţiune 4.1: Profesionalizarea formatorilor, instructorilor, evaluatorilor, specialiştilor Schimbările tehnologice actuale au dus la adaptarea competenţelor profesionale ale adulţilor la noile cerinţe de competenţe. Astfel, toţi formatorii, instructorii, evaluatorii, specialiştii trebuie să parcurgă programe de formare pentru a învăţa să proiecteze cursurile în sistemul cerut de platforma de e-learning, pentru utilizarea eficientă a platformelor de videoconferinţă, pentru utilizarea instrumentelor digitale şi adaptarea la noile cerinţe a materialelor folosite în predare, noi tehnici de formare specifice programelor de învăţare la locul de muncă, care să ţină pasul cu noile tehnologii. Măsuri/Acţiuni: 4.1.1. Dezvoltarea de micro-certificări pentru profesionalizarea formatorilor, instructorilor, evaluatorilor, specialiştilor în vederea dezvoltării unei abordări de formare bazate pe învăţarea mixtă - furnizată prin intermediul unei combinaţii adecvate de medii de învăţare deschise, digitale şi participative. 4.1.2. Formarea profesională a formatorilor, instructorilor, evaluatorilor, specialiştilor cu accent pe: ● dezvoltarea competenţelor tehnice şi digitale; ● cunoaşterea şi utilizarea de metode inovatoare de formare specifice adulţilor; ● predarea şi evaluarea în mediul virtual; ● metode de lucru cu instrumente de învăţare digitală, în medii diverse, folosind cele mai avansate metode în domeniul pedagogiei, andragogiei; ● tehnici de formare specifice programelor de învăţare la locul de muncă Direcţia de acţiune 4.2.: Extinderea mobilităţii externe a cursanţilor şi formatorilor folosind programul ERASMUS+ Erasmus+ este programul UE în domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului pentru perioada 2021-2027. Obiectivul general al acestui program este de a sprijini, prin învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea educaţională, personală şi profesională a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei, formării, tineretului şi sportului, atât în Europa, cât şi în afara ei, contribuind astfel la o creştere economică durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziunea socială, la stimularea inovării şi la consolidarea identităţii europene. Este necesar ca cetăţenii europeni să fie mai bine înzestraţi cu atitudine, cunoştinţe şi competenţe necesare într-o societate care se schimbă într-un ritm dinamic şi care este tot mai mobilă, mai multiculturală şi mai digitală. Pentru extinderea mobilităţii externe a cursanţilor şi formatorilor se organizează programe de formare pentru adulţi atât în limba naţională, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională. Măsuri/Acţiuni: 4.2.1. Promovarea şi sprijinirea mobilităţii transnaţionale Erasmus+ pentru adulţii înscrişi la programe de ucenicie sau formare profesională precum şi pentru formatori. Direcţia de acţiune 4.3: Includerea de stimulente pentru eliminarea barierelor în participarea la formare pentru cei vulnerabili Pentru competitivitate durabilă, echitate socială şi rezilienţă se impune consolidarea formării profesionale şi învăţării pe tot parcursul vieţii şi acest obiectiv se poate realiza prin includerea tuturor persoanelor în procesul de educaţie şi formare profesională, inclusiv a grupurilor vulnerabile şi defavorizate sau cu mai puţine oportunităţi. Aceasta înseamnă că trebuie să se asigure accesibilitatea la scară largă şi să fie eliminate toate barierele în calea participării la educaţie şi formare, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, persoane afectate de boli profesionale, pentru adulţii cu nivel scăzut de calificare, pentru minorităţile etnice, pentru persoanele din zone rurale sau îndepărtate, precum şi pentru persoanele care provin din familii de migranţi. În vederea atragerii/facilitării accesului persoanelor vulnerabile în procesul de educaţie şi formare profesională se impune introducerea/cuprinderea în acte normative a unor sume nerambursabile, destinate persoanelor care au potenţial redus de autoîntreţinere pentru achiziţionarea de îmbrăcăminte/încălţăminte în vederea participării la programe de formare, servicii de consiliere în carieră, de evaluare de competenţe, fără a se simţi condiţionaţi de ţinuta vestimentară decentă. În categoria persoanelor vulnerabile pot fi incluse: persoane fără loc de muncă, fără educaţie sau cu nivel scăzut de educaţie, persoane peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, persoane aflate în risc de sărăcie, care trăiesc din venitul minim garantat, persoane fără adăpost, persoane cu dizabilităţi, migranţi, persoane din mediul rural. Măsuri/Acţiuni: 4.3.1. Implementarea programului "Pachet de bază pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare" prin: servicii de orientare în carieră, consiliere profesională, evaluare a competenţelor deţinute precum şi programe personalizate de dobândire a competenţelor de limba română, matematică, competenţe IT de bază, calificare de nivel 1 sau/şi 2 şi certificare. Direcţia de acţiune 4.4: Dezvoltarea sistemelor de asigurare a calităţii la furnizorii de formare şi instituţiile cu atribuţii în formarea adulţilor Asigurarea calităţii este un proces care se aplică la toate nivelurile în sistemele de învăţământ şi de formare profesională a adulţilor şi implică toate părţile interesate în procesul de formare. La nivel european au fost introduse o serie de iniţiative menite să încurajeze mobilitatea muncii, să ajute ţările în promovarea şi monitorizarea îmbunătăţirilor aduse sistemelor de educaţie şi formare profesională a adulţilor. Dezvoltarea sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor, atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor se poate realiza prin: dezvoltarea şi implementarea sistemelor interne de asigurare a calităţii de către furnizorii de formare profesională a adulţilor autorizaţi; dezvoltarea sau îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare şi raportare a datelor privind formarea profesională a adulţilor; formarea specialiştilor pentru asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor; îmbunătăţirea programelor de formare şi a instrumentelor de evaluare, dezvoltarea de noi instrumente de evaluare. Pentru furnizarea de programe de formare de calitate se impune formarea continuă a formatorilor, specialiştilor, instructorilor, dar şi dobândirea/perfecţionarea de tehnici de formare pentru coordonatorii de ucenici. Instituţiile cu atribuţii în domeniul asigurării calităţii în sistemul de formarea profesională a adulţilor sunt: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale care asigură cadrul de reglementare privind asigurarea calităţii, Autoritatea Naţională pentru Calificări care elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al calificărilor, comitetele sectoriale care realizează analize ocupaţionale şi studii cu privire la cererea de forţă de muncă pe sectoarele de activitate reprezentate, participă la dezvoltarea şi actualizarea calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte şi identifică necesităţile privind formarea profesională la nivel sectorial. Măsuri/Acţiuni: 4.4.1. Dezvoltarea şi implementarea sistemelor interne de asigurare a calităţii de către furnizorii de formare profesională a adulţilor autorizaţi. 4.4.2. Dezvoltarea/îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare şi raportare a datelor privind formarea profesională a adulţilor. 4.4.3. Implementarea sistemului de asigurare a calităţii la nivel de sistem, instruirea de specialişti şi dezvoltarea platformei digitale. 4.4.4. Dezvoltarea standardelor de calificare, pentru calificările înscrise în Registrul Naţional al Calificărilor, în vederea asigurării calităţii în sistemul de formare profesională. Obiectiv specific 5 Dezvoltarea competenţelor verzi şi digitale ale adulţilor. Acest obiectiv vizează domeniul prioritar stabilit la nivel european Tranziţia verde şi tranziţia digitală. Impactul pandemiei asupra pieţei muncii a evidenţiat în mod deosebit importanţa competenţelor digitale pentru toate domeniile de activitate, pentru potenţialii beneficiari de formare care au calitatea de salariat/persoană care desfăşoară activităţi de liberă iniţiativă/persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, pentru specialiştii cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale - profesori, mentori, formatori, specialişti în domeniul resurselor umane, orientării şi consilierii profesionale. Asigurarea de competenţe digitale va necesita: extinderea şi modernizarea fondului de competenţe digitale din societate, îmbunătăţirea accesului la infrastructura digitală şi la conectivitate, dezvoltarea de soluţii, platforme şi resurse digitale, măsuri pentru sprijinirea adaptării sociale la progresul tehnologic dinamic. În educaţia şi formarea profesională pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea educaţiei şi formării profesionale la învăţarea online şi la distanţă şi a condus la dezvoltarea de noi metode de evaluare şi certificare la învăţarea online. Pandemia de COVID-19 va continua să aibă un impact serios asupra îmbunătăţirii/creşterii capacităţii tinerilor şi adulţilor de a accesa programe de învăţare pe tot parcursul vieţii deoarece unii lucrători se află într-o situaţie vulnerabilă din cauza necesităţii de a-şi îmbunătăţi competenţele digitale prin introducerea muncii la distanţă şi a învăţării online. Domeniile de activitate şi procedura pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională pentru a desfăşura programe de formare profesională a adulţilor în sistem on-line au fost aprobate prin Ordinul nr. 1149/2020, cu modificările şi completările ulterioare. Direcţii de acţiune pentru Obiectivul specific 5: Direcţia de acţiune 5.1. Includerea competenţelor verzi şi digitale în toate programele de formare/standardele ocupaţionale În urma cu mai bine de un deceniu deja se manifesta tendinţa către un nou val în evoluţia tehnologică a producţiei, aşa numita revoluţie 4.0, care impulsiona tot mai multe companii să răspundă noilor standarde stabilite de o piaţă aflată într-o continuă schimbare, prin transformarea unităţilor de producţie în "fabrici inteligente". În producţie, transformarea digitală se referă la procesul de integrare a sistemelor şi tehnologiilor digitale în procesele existente, pentru a conduce la îmbunătăţirea performanţei, a eficienţei şi a calităţii. Iniţiativa de afaceri poate ajuta la reducerea costurilor, la creşterea vizibilităţii datelor şi la îmbunătăţirea fiabilităţii proceselor şi a echipamentelor. Deşi transformarea digitală se impune şi tehnologia devine din ce în ce mai mult parte a vieţii de zi cu zi, multe persoane nu dispun încă de competenţele digitale necesare societăţii şi economiei de astăzi. În perioada pandemiei au fost afectate deopotrivă companiile cât şi lucrătorii din întreaga lume, prin măsurile referitoare la distanţare socială. Anumite domenii au fost în situaţia de a-şi restrânge activitatea, altele chiar să închidă temporar activitatea (drept urmare oamenii şi-au pierdut locurile de muncă), iar în alte situaţii, soluţia a fost mutarea activităţii în alte spaţii decât cele tradiţional consacrate locului de muncă. Pentru desfăşurarea muncii la distanţă, oamenii au apelat la ajutorul telefonului, tabletelor, calculatoarelor, internetului, platformelor digitale. O conexiune bună la internet, competenţele digitale au devenit nevoi vitale pe tot globul. Prin urmare, pandemia a scos la iveală provocări, dar şi oportunităţi: lipsurile existente cu privire la infrastructura de internet de mare viteză, lipsa calificărilor digitale, a competenţelor pe care populaţia ar fi trebui să le deţină; a determinat boom-ul privind furnizarea şi utilizarea de instrumente, platforme, produse şi servicii digitale. Efectele pandemiei au devenit acum aproape permanente, prin urmare se analizează şi se urmăreşte înţelegerea mai cuprinzătoare a rolurilor, a importanţei acestor abilităţi, pentru a face faţă la această nouă realitate. Viitorul digital post-pandemic este cu accent pe abilităţile soft şi îmbunătăţirea ofertei de competenţe digitale. Un imperativ politic pentru viitorul digital devine învăţarea şi dobândirea de competenţe în "noua normalitate". În cadrul unei economii emergente, cum ar fi: economie circulară, economie socială, economie verde, digitalizare, automatizare, conectivitate, dezvoltare durabilă şi economiei globale din domeniile IA/automatizare, comerţ exterior competenţele verzi şi digitale reprezintă un element esenţial. Dificultăţile întâmpinate de companii sunt legate de capacitatea personalului de a utiliza, de capacitatea de a îmbunătăţi competenţele verzi şi digitale. Toate aceste aspecte impun adaptarea forţei de muncă, respectiv stabilirea obiectivelor coerente de formare, asigurarea competenţelor verzi şi digitale. Prin urmare pentru: ● un răspuns coerent la provocările enunţate, ● pentru atingerea obiectivelor formării profesionale şi ocupării, ● pentru reducerea decalajelor României faţă de alte state membre, România este în situaţia de a extinde în continuare dezvoltarea competenţelor verzi şi digitale. Strategia are în vedere utilizarea potenţialului formării profesionale prin actualizarea programelor de formare care să se bazeze pe standardele ocupaţionale, care includ competenţe verzi şi digitale în toate programele de formare/standardele ocupaţionale. Măsuri/Acţiuni 5.1.1. Dezvoltarea/Actualizarea standardelor ocupaţionale prin includerea competenţelor verzi şi digitale în toate programele de pregătire. 5.1.2. Adaptarea instrumentului SELFIE la formarea adulţilor SELFIE - AUTO-REFLEXIE asupra învăţării eficiente prin încurajarea utilizării tehnologiilor educaţionale inovatoare. Direcţia de acţiune 5.2. Extinderea furnizării formării pentru dobândirea de competenţe digitale şi verzi La nivelul Uniunii Europene există intenţia de reducere a decalajul digital faţă de Statele Unite. Mai mult de jumătate dintre firmele europene au investit în digitalizare în timpul pandemiei de COVID-19 şi ajung rapid din urmă colegii lor din SUA în implementarea tehnologiilor digitale avansate. În ciuda progreselor, Europa nu este bine poziţionată în inovarea digitală şi riscă să dezvolte dependenţe în mai multe tehnologii critice. De asemenea, stabileşte obiective ambiţioase pentru a sprijini statele membre în transformarea lor digitală. Scopul este de a se asigura ca 80 % dintre adulţi să deţină competenţe digitale de bază. Aceste obiective se reflectă în decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital. Obiectivele UE privind progresul digital se concretizează în documente europene, ca de exemplu: - Declaraţia Osnabruck prin prisma căreia educaţia şi formarea profesională trebuie să devină factori de stimulare a redresării şi a tranziţiilor juste către economiile verzi şi digitale adoptată la 30 nov 2020; – Anul European al Competenţelor, început la data de 9 mai 2023, prin care CE urmăreşte a se da un nou impuls învăţării pe tot parcursul vieţii, permiţându-le cetăţenilor şi întreprinderilor să contribuie la tranziţia verde şi la cea digitală, sprijinind inovarea şi competitivitatea; – Plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027 adoptat de Comisia Europeană la data de 30 septembrie 2020, stabileşte două domenii prioritare: (1) promovarea dezvoltării unui ecosistem de educaţie digitală de înaltă performanţă şi (2) îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor digitale pentru transformarea digitală. În ultimul raport DESI 2022, România se situează pe locul 27 din cele 27 de SM, cu un punctaj de 30,6 faţă de 52,3 UE; – Planul de redresare şi rezilienţă al României are ca obiectiv de a aborda majoritatea deficienţelor din domeniul digital ale ţării, contribuind cu 5,97 miliarde EUR (şi anume 20,5 % din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Cea mai importantă contribuţie este în cadrul componentei 7 - Transformarea digitală, deşi toate componentele includ unele măsuri legate de domeniul digital. În pandemie, digitalizarea, concret, a ajutat firmele europene să se adapteze într-o perioadă de şocuri economice repetate şi să fie mai productive. Gestionarea cu succes a tranziţiei digitale şi profitarea de beneficiile pe termen lung ale acesteia vizează schimbarea societăţii. Impactul digitalizării pe piaţa muncii se referă la creşterea productivităţii, noi oportunităţi pentru persoanele inactive, noi oportunităţi de afaceri, accesul micilor producători la pieţe mari. În timp ce pentru angajaţi vizează mai ales, schimbarea locului de muncă, care necesită recalificarea noilor muncitorii. În acest moment digitalizarea afectează toate aspectele vieţii, astfel că pentru un răspuns bun se impune deţinerea competenţelor. De asemenea, schimbările de mediu, reprezintă unul dintre factorii cheie cu influenţă asupra cererii de muncă şi a ofertei de competenţe în toate sectoarele în ultimii ani. Ca răspuns la criza climatică mai accentuată de la o zi la alta, a apărut un val de tehnologii ecologice, expertiză şi surse de energie, care are ca rezultat apariţia unei economii verzi, valorificarea invenţiei umane pentru a aborda probleme existenţiale şi creării de locuri de muncă de mâine, care poate produce o prosperitate incluzivă alături de sustenabilitatea mediului de care avem nevoie urgentă. Prin urmare, formarea profesională şi învăţarea la locul de muncă trebuie să ofere competenţe pentru astăzi şi pentru viitor, să doteze tinerii şi adulţii cu abilităţile, cunoştinţele şi competenţele necesare unor ocupaţii, sau, în general, pentru piaţa muncii. În ultimii ani, oferta de programe a devenit mai diversă, determinată de importanţa învăţării pe tot parcursul vieţii şi de nevoile unei pieţe a muncii în schimbare, în special ale tranziţiile ecologice şi digitale. În cele din urmă, eforturile de formare vor avea succes doar dacă sunt atent concepute şi adaptate nevoilor societăţii. Formarea profesională a adulţilor, pentru a răspunde cerinţelor pieţei, dinamicii acesteia trebuie să se adapteze în continuare elementelor de influenţă: ● contextul Industriei 4.0 care necesită realizarea de investiţii privind retehnologizarea şi provoacă dezvoltarea formării profesionale a adulţilor, investiţii pentru asigurarea competenţelor verzi şi digitale ● pandemia, care a forţat dramatic schimbările, infrastructura, competenţele şi a afectat milioane de oameni, viaţa acestora, job-ul, competenţele, milioane de companii, economii din lumea întreagă Pe lângă efectele negative s-a înregistrat şi oportunitatea de învăţa/lucra de acasă, dar care a evidenţiat nivelul scăzut de competenţe de bază. Conform datelor Eurostat s-a constat că nici un stat membru nu atinge obiectivul UE, ca cel puţin 80% dintre persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani să deţină competenţe digitale de bază. Pentru un răspuns pozitiv formarea profesională trebuie să asigure competenţe digitale, de baza, avansate, să reducă decalajul faţă de alte SM. În consecinţă dobândirea de competenţe digitale reprezintă o prioritate a formării profesionale ● aplicarea politicilor europene privind deţinerea de competenţe verzi şi digitale se impune ca prioritate şi conduce la regândirea formării profesionale Anterior pandemiei, obiectivele UE privind progresul digital până în 2030, vizau transformarea digitală- una dintre priorităţile din agenda Comisiei Europene, care îşi propune ca până în 2030 să transforme UE într-un actor important pe scena ocupată deja de SUA şi China. Diferit faţă de alte abordări, UE vine de data aceasta cu un plan de dezvoltare digitală - Deceniul Digital, la nivel european care să aducă beneficii socioeconomice la nivel intern, printr-un cadru strategic cu valenţe geopolitice, socioeconomice, dar şi cetăţeneşti. Prin Agenda 2030, ca membru al Uniunii Europene România contribuie la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) nu numai din perspectivă naţională, dar şi din perspectivă internaţională prin sprijinul pe care îl acordă altor ţări, prin intermediul asistenţei oficiale pentru dezvoltare ● încurajarea dezvoltării durabile, socială şi de mediu pentru a crea infrastructură, pe baza investiţiilor publice şi private ● încurajarea economiilor să devină mai durabile şi cu emisii scăzute de carbon, activele naturale să ofere resursele şi serviciile de mediu pentru bunăstarea noastră continuă, în sectoare care vizează: energia regenerabilă, clădiri verzi, transport curat, managementul apei, managementul deşeurilor şi gestionarea terenurilor ● cerinţele foarte diferite ale cetăţenilor/beneficiarilor privite din perspectiva nivelurilor, competenţelor, în funcţie de sex, vârstă, locaţie, venit, experienţa anterioară a participanţilor la programe. În contextul tranziţiei verzi şi digitale, în contextul tranziţiei juste spre un viitor sustenabil în care apar profesii noi, se modifică profilurile locurilor de muncă şi ale calificărilor, strategia urmăreşte să adopte o abordare sistemică care are în vedere adaptarea la schimbarea tehnologică pe tot parcursul vieţii profesionale, în sensul furnizării formării profesionale, de programe de care este nevoie pe piaţa muncii, de asigurarea de competenţele verzi şi digitale. Alegerea celor mai bune locuri de muncă astăzi aparţine persoanelor care pot include calificări competenţe digitale şi verzi şi care pot să adauge în CV-ul lor astfel de competenţe. Decalajul privind competenţele verzi şi digitale este considerat un obstacol în calea unei economii, au devenit importante, iar lacunele existente pot afecta redresarea. Din această perspectivă se poate afirma că pentru investitorii inteligenţi, lipsa competenţelor poate deveni o oportunitate, însă pentru rezolvare, problema cere termen lung. În contextul în care România, la fel ca restul ţărilor, trebuie să răspundă provocărilor pieţei muncii, provocărilor ecologice pentru un răspuns coerent este necesar a se elabora politici privind formarea profesională a adulţilor care au în vedere necesitatea eliminării decalajelor digitale, Industrializarea 4.0, principii ale dezvoltării durabile, creşterea ecologică, crearea de locuri de muncă, asigurarea pieţei muncii cu persoane care deţin competenţele verzi şi digitale necesare angajatorilor. Politicile privind competenţele digitale şi verzi trebuie să fie proiectate şi dezvoltate pe baze solide, abordate metodologic, aplicate sistematic. Crucial pentru elaborarea strategiei prezente-având în vedere potenţialul de adaptare al formării profesionale- a fost importantă implicarea părţilor interesate relevante care fac parte din ecosistemul formării profesionale, în etapele de evaluare ale nevoilor, a lacunelor locale, precum şi în formularea ulterioară a măsurilor. Direcţia de acţiune propusă are rolul de a susţine intensificarea participării adulţilor la formare, dobândirea de competenţe digitale şi verzi, dezvoltarea profesională continuă în domeniul protecţiei mediului, furnizarea de programe de formare pentru aprofundarea/ îmbunătăţirea competenţele digitale şi nu în ultimul rând organizarea la locul de muncă de programe de formare pentru toţi salariaţii pentru dobândirea de competenţe verzi, competenţele verzi tehnice şi non- tehnice. Măsuri/acţiuni 5.2.1. Dezvoltarea profesională continuă în domeniul protecţiei mediului. 5.2.2. Furnizarea de programe de formare pentru aprofundarea/îmbunătăţirea competenţele digitale. 5.2.3. Organizarea la locul de muncă de programe de formare pentru toţi salariaţii pentru dobândirea de competenţe verzi - competenţele verzi tehnice şi non-tehnice. VII. Procedurile de monitorizare şi evaluare Pentru realizarea celor cinci obiective specifice şi a direcţiilor de acţiune, Strategia propune un plan cadru multi-anual, cu măsuri necesare care vor fi implementate în perioada 2024-2027. În vederea eficientizării implementării, măsurile planificate vor fi operaţionalizate prin planuri anuale de acţiuni, cu luarea în considerare a noilor provocări cu care se confruntă forţa de muncă, precum şi a contextului strategic naţional şi european, respectiv prin preluarea acţiunilor restante. Planurile anuale de acţiuni vor fi elaborate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza contribuţiilor instituţiilor/entităţilor implicate şi vor fi aprobate prin ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale. În cadrul planurilor anuale de acţiuni se vor stabili şi valori pentru indicatorii aferenţi măsurilor asumate prin Strategie. Având în vedere că procesul de monitorizare şi evaluare a Strategiei se va concentra pe analiza implementării acestor planuri anuale de acţiuni, pentru asigurarea unui cadru instituţional adecvat, va fi înfiinţat prin Decizia prim-ministrului , în condiţiile - Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, un Comitet Interinstituţional de Monitorizare şi Evaluare". Comitetul va avea în componenţă reprezentanţi ai ministerelor de resort şi ai instituţiilor din subordinea acestora, precum şi reprezentanţi ai altor entităţi cu atribuţii în implementarea strategiei, inclusiv parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional, după cum urmează: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Educaţiei, Autoritatea Naţională pentru Calificări, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Institutul Naţional de Administraţie, Asociaţia Naţională a Comitetelor Sectoriale din România, parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional. Comitetul va fi coordonat de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin Secretarul de Stat cu atribuţii în domeniul politicilor de formare profesională a adulţilor, iar secretariatul acestuia va fi asigurat de direcţia de specialitate. Printre atribuţiile Comitetului se vor număra: - participarea activă la monitorizarea şi evaluarea modului de implementare a planurilor anuale de acţiuni; – asigurarea comunicării interministeriale, precum şi armonizarea punctelor de vedere, în implementarea Strategiei; – aprobarea Raportului anual de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei; – formularea de recomandări şi propuneri de măsuri, în vederea asigurării coerenţei şi eficientizării procesului de implementare a planurilor anuale de acţiuni. Rezultatele proceselor de monitorizare şi evaluare se vor reflecta în cadrul Raportului anual de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei, elaborat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale unde vor fi evidenţiate gradul de îndeplinire a măsurilor prevăzute precum şi sincope sau obstacole întâmpinate pe parcursul implementării strategiei astfel încât acţiunile planificate să se desfăşoare în mod eficient inclusiv prin modificarea unor aspecte ce ţin de adecvarea acestora la contextul temporal. VIII. Instituţii responsabile Instituţiile şi organizaţiile implicate în implementarea SNFA sunt următoarele: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Calificări, comitetele sectoriale, partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, furnizori de formare profesională autorizaţi, centre de evaluare a competenţelor autorizate. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în calitatea sa de Coordonator Naţional pentru implementarea Agendei Europene pentru Învăţarea Adulţilor, şi-a propus să intensifice şi să îmbunătăţească guvernarea şi coordonarea politicilor privind domeniul învăţării adulţilor. Pentru aceasta este nevoie să coordoneze şi să asigure complementaritatea măsurilor implementate de actori relevanţi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, potrivit art. 186 alin.(2) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023: elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, a politicilor şi a strategiilor naţionale privind formarea profesională a adulţilor; reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ, coordonarea şi controlul autorizării furnizorilor de formare profesională a adulţilor, alţii decât instituţiile de învăţământ superior; gestionarea registrelor naţionale ale furnizorilor de formare profesională a adulţilor; asigurarea reglementării sistemului de asigurare a calităţii pentru alţi furnizori de programe de formare profesională a adulţilor decât instituţiile de învăţământ superior. Ministerul Educaţiei, conform art. 186 alin.(1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023 are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii: elaborarea strategiilor şi a politicilor naţionale în domeniul educaţiei şi al formării profesionale; elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii; monitorizarea, evaluarea şi verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii, pe domeniul de competenţă; stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării, pe domeniul de competenţă; Potrivit art. 115 alin. (2) litera n) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, Ministerul Educaţiei coordonează, monitorizează şi controlează formarea iniţială şi pe parcursul carierei didactice a personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, în concordanţă cu politicile publice de la nivel naţional. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are rol în elaborarea şi implementarea strategiilor naţionale sectoriale în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: cercetare ştiinţifică de specialitate, conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi animale Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului elaborează politici publice privind domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului de afaceri, comerţului, antreprenoriatului şi investiţiilor străine, în domeniul turismului, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene asigură coerenţa cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale, fiind structura responsabilă pentru coordonarea procesului de programare a politicii de coeziune post 2020. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) implementează şi finanţează, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, măsurile active pentru stimularea ocupării forţei de muncă. Potrivit art. 11 alin.(3) din OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, ANOFM îndeplineşte următoarele atribuţii în domeniul formării forţei de muncă: coordonează la nivel naţional activitatea de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pune în aplicare politicile şi strategiile privind calificarea şi recalificarea acestora. Autoritatea Naţională pentru Calificări elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor şi propune Ministerului Educaţiei elemente de politici şi strategii naţionale, acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale are un aport important în fundamentarea politicilor în domenii precum: piaţa muncii, educaţia continuă, managementul resurselor umane, politici sociale şi fenomene sociale. IX. Surse de finanţare Sursele de finanţare ale Strategiei naţionale pentru formarea adulţilor 2023 -2027 sunt asigurate din fondurile europene nerambursabile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 respectiv fonduri alocate prin Programul "Educaţie şi Ocupare" pentru sprijin din partea Fondului social european Plus în cadrul obiectivului "Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică" din România, în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programului, fonduri alocate prin Planul strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) în perioada 2024-2027, precum şi cele alocate prin Erasmus+ care este programul UE în domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului pentru perioada 2021-2027. X. Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru formarea adulţilor în perioada 2024 - 2027 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie". ANEXA 1 la Strategie Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru formarea adulţilor în perioada 2024 - 2027 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie Obiectiv specific 1: Intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor pentru susţinerea şi dezvoltarea cadrului strategic de formare profesională a adulţilor Direcţia de acţiune 1.1: Actualizarea/îmbunătătirea cadrului legislativ şi institutional privind intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor în formarea adulţilor
┌─────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┐
│ │Instituţii / │Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/Ţinte │finanţare│
│ │responsabile │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┤
│Măsura 1.1.1 │ │ │Act normativ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │pentru │ │ │
│unui set de │ │ │elaborarea şi│ │ │
│reglementări,│ │ │implementarea│ │ │
│la nivel de │ │ │planului │ │ │
│legislaţie │ │ │anual de │ │ │
│secundară, │MMSS │ │formare │ │ │
│privind │Organizaţiile │ │profesională,│ │ │
│planificarea │patronale / │ │realizat de │Proiect de│Nu este │
│şi │sindicale │2024-2027 │angajator │ordin │cazul │
│implementarea│reprezentative│ │conform art. │ │ │
│măsurilor de │la nivel │ │195 din Legea│ │ │
│formare │naţional │ │nr. 53/2003- │ │ │
│profesională │ │ │Codul muncii,│ │ │
│care se │ │ │cu │ │ │
│acordă │ │ │modificările │ │ │
│salariaţilor │ │ │şi │ │ │
│de către │ │ │completările │ │ │
│angajatori │ │ │ulterioare │ │ │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┤
│Măsura 1.1.2 │ME │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea│ANC │ │- Act │ │ │
│cadrului │MMSS │ │normativ │ │ │
│normativ │Comitetele │ │privind │ │ │
│privind │sectoriale │ │organizarea, │Proiect de│ │
│înfiinţarea, │Organizaţiile │2024-2027 │funcţionarea │act │Nu este │
│organizarea, │patronale / │ │şi finanţarea│normativ │cazul │
│funcţionarea │sindicale │ │activităţii │ │ │
│şi finanţarea│reprezentative│ │comitetelor │ │ │
│activităţii │la nivel │ │sectoriale │ │ │
│comitetelor │naţional │ │ │ │ │
│sectoriale │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┤
│Măsura 1.1.3 │ │ │ │ │ │
│Asigurarea │ │ │ │ │ │
│cadrului │MMSS │ │ │ │ │
│legal pentru │Organizaţiile │ │Act normativ │ │ │
│dezvoltarea │patronale / │ │privind │ │ │
│de structuri │sindicale │ │cooperarea │Proiect de│Nu este │
│parteneriale/│reprezentative│2024-2027 │sectorială în│Hotărâre │cazul │
│de cooperare │la nivel │ │domeniul │de Guvern │ │
│în domeniul │naţional │ │competenţelor│ │ │
│formării │Organizaţii de│ │ │ │ │
│competenţelor│cercetare │ │ │ │ │
│la nivel │ │ │ │ │ │
│sectorial │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │Acorduri │ │ │
│Măsura 1.1.4 │ │ │încheiate cu │ │ │
│Colectarea │ │ │autorităţile │Situaţie │ │
│periodică de │MMSS │ │de │statistică│ │
│informaţii de│Autorităţi de │2024-2027 │reglementare │periodică │Nu este │
│la toate │reglementare │ │Date │privind │cazul │
│instituţiile │ │ │colectate de │formarea │ │
│cu atribuţii │ │ │la fiecare │continuă │ │
│de formare │ │ │autoritate, │ │ │
│ │ │ │periodic │ │ │
└─────────────┴──────────────┴────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┘
Direcţia de acţiune 1.2: Dezvoltarea capacităţii instituţiilor şi furnizorilor de formare de a furniza oportunităţi de învăţare
┌──────────────────┬──────────────────┬────────────┬─────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │Instituţii / │Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/Ţinte │finanţare │
│ │responsabile │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │Ministerul │ │ │ │ │
│ │Economiei │ │Acorduri │ │ │
│Măsura 1.2.1 │Antreprenoriatului│ │parteneriale │ │ │
│Instituirea de │şi Turismului │ │elaborate şi │ │ │
│parteneriate │ME- │ │aprobate – │ │ │
│(interministeriale│ANC │ │privind │ │ │
│şi │MMSS │ │abordarea │ │Fonduri │
│intersectoriale) │Comitetul │ │nevoilor şi a│ │europene │
│privind abordarea │consultativ pentru│2024 -2027 │priorităţilor│Nr. │nerambur │
│nevoilor şi a │dezvoltarea IMM │ │comune în │acorduri │sabile │
│priorităţilor │-lor │ │domeniul │ │2021-2027 │
│comune în domeniul│Comitete │ │formării │ │ │
│formării │sectoriale │ │profesionale │ │ │
│profesionale a │Organizaţiile │ │a │ │ │
│salariaţilor din │patronale/ │ │salariaţilor │ │ │
│IMM-uri │sindicale │ │din IMM-uri │ │ │
│ │reprezentative la │ │ │ │ │
│ │nivel naţional │ │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 1.2.2 │ │ │Înzestrarea │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │CAJ/STJ cu │ │ │
│capacităţii │ │ │echipamente /│ │ │
│administrative a │ │ │dotări │ │ │
│Comisiilor │ │ │necesare │capacitate│ │
│judeţene pentru │ │ │pentru │crescută a│ │
│autorizarea │ │ │desfăşurarea │CAJ de │Fonduri │
│furnizorilor de │MMSS │ │activităţii │furnizare │europene │
│formare │CAJ │2024-2027 │Dezvoltarea │a unor │nerambursabile│
│profesională / │ │ │platformei de│servicii │2021-2027 │
│secretariatelor │ │ │autorizare │de │ │
│tehnice prin │ │ │fpa.ro │calitate │ │
│extinderea şi │ │ │Personal │ │ │
│îmbunătăţirea │ │ │propriu │ │ │
│sistemului │ │ │format/ │ │ │
│informatic şi a │ │ │instruit │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │
└──────────────────┴──────────────────┴────────────┴─────────────┴──────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 1.3: Cooperarea crescută a actorilor implicaţi în procesul de formare profesională a adulţilor
┌─────────────┬───────────────┬────────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
│ │Instituţii / │Perioada de │Rezultate │Indicatori/│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Ţinte │finanţare│
│ │responsabile │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Măsura 1.3.1 │ │ │ │ │ │
│Elaborarea de│ │ │ │ │ │
│noi │ │ │ │ │ │
│protocoale de│ │ │ │ │ │
│colaborare/ │ │ │ │ │ │
│actualizarea │ │ │ │ │ │
│protocoalelor│ │ │ │ │ │
│de colaborare│ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │
│de Agenţia │ │ │Protocoale │ │ │
│Naţională │ │ │de │ │ │
│Pentru │ANOFM │ │colaborare │ │ │
│Ocuparea │Administraţia │ │actualizate;│Nr │Nu este │
│Forţei de │Naţională a │2024-2027 │Noi │protocoale │cazul │
│Muncă - pe │Penitenciarelor│ │protocoale │ │ │
│aspectele ce │ │ │de │ │ │
│vizează │ │ │colaborare │ │ │
│formarea │ │ │elaborate │ │ │
│profesională │ │ │ │ │ │
│a persoanelor│ │ │ │ │ │
│aflate în │ │ │ │ │ │
│căutarea unui│ │ │ │ │ │
│loc de muncă │ │ │ │ │ │
│şi includerea│ │ │ │ │ │
│în programe │ │ │ │ │ │
│de A doua │ │ │ │ │ │
│şansă │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Organizaţiile │ │ │ │ │
│Măsura 1.3.2 │patronale/ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │sindicale │ │Capacitate │Nr de │ │
│de structuri │reprezentative │ │crescută a │structuri │ │
│parteneriale/│la nivel │ │actorilor de│partenerial│ │
│de cooperare │naţional │2024-2027 │a furniza │e/de │Nu este │
│în domeniul │Furnizori de │ │competenţele│cooperare │cazul │
│formării │educaţie şi │ │necesare la │Dezvoltate │ │
│competenţelor│formare │ │nivel │/înfiinţate│ │
│la nivel │profesională │ │sectorial │ │ │
│sectorial │Organizaţii de │ │ │ │ │
│ │cercetare │ │ │ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴─────────┘
Obiectiv specific 2 Îmbunătăţirea ofertelor personalizate şi specifice de învăţare Direcţia de acţiune 2.1: Extinderea tipurilor de rute de formare (parcursuri flexibile de învăţare)
┌──────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────┬─────────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Indicatori/ Ţinte│finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├──────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.1.1 │ │ │Elaborare act │ │ │
│Reglementarea unor│ME │ │normativ privind │ │Fonduri │
│parcursuri de │ANC │ │utilizarea şi │Nr. │europene │
│învăţare flexibile│MMSS │2024-2027 │înregistrarea │micro-certificări│nerambursabile│
│prin conceperea şi│Comitete │ │micro- │înregistrate │2021-2027 │
│utilizarea de │sectoriale │ │certificărilor. │ │ │
│micro-certificări.│ │ │ │ │ │
├──────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.1.2 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea/ │ │ │ │ │ │
│Implementarea de │ │ │Implementarea de │ │ │
│programe de │ANC │ │micro-certificări│ │Fonduri │
│micro-certificări │Comitete │2024-2027 │în programele │Nr. programe │europene │
│tip specializare, │sectoriale │ │autorizate │ │nerambursabile│
│standardizate, │ │ │Metodologii de │ │2021-2027 │
│finalizate cu │ │ │lucru aprobate │ │ │
│micro- │ │ │ │ │ │
│certificări. │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.1.3. │ │ │ │ │ │
│Intervenţia DR 37 │ │ │ │ │ │
│Transfer de │ │ │ │ │ │
│cunoştinţe - │ │ │ │ │ │
│instruirea │ │ │ │ │ │
│fermierilor în │ │ │ │ │ │
│vederea dobândirii│ │ │ │ │ │
│de cunoştinţe care│ │ │ │ │ │
│să permită un │ │ │ │ │ │
│acces mai bun la │MADR, │ │Organizarea de │Nr. fermieri │Planul │
│rezultatele │DGDR- AM │2023-2027 │cursuri de │participanţi la │strategic PAC │
│cercetării, │PNDR │ │formare │cursuri │2023-2027 │
│inovării si │ │ │profesională │ │ │
│digitalizării, la │ │ │ │ │ │
│cele mai bune │ │ │ │ │ │
│practici agricole,│ │ │ │ │ │
│la rezultate pe │ │ │ │ │ │
│care fermierii vor│ │ │ │ │ │
│fi încurajaţi să │ │ │ │ │ │
│le utilizeze în │ │ │ │ │ │
│agricultură în │ │ │ │ │ │
│zonele rurale. │ │ │ │ │ │
└──────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────┴─────────────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 2.2: Pilotarea introducerii conturilor individuale de învăţare
┌───────────────┬───────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii / │Perioada de │Rezultate │Indicatori/ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Ţinte │finanţare │
│ │responsabile │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.2.1 │ │ │ │ │ │
│Proiect pilot │ │ │Implementarea │ │ │
│privind │MMSS │ │conturilor │ │ │
│funcţionarea │Casa socială a │ │individuale la │Schemă │Fonduri │
│conturilor │constructorilor│2023-2027 │nivelul │naţională │europene │
│personale de │Comitetul │ │sectorului │elaborată │nerambursabile│
│învăţare şi │sectorial │ │construcţii │ │2021-2027 │
│cadrul de │construcţii │ │Studiu evaluare │ │ │
│susţinere a │ │ │instrument │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.2.2 │ │ │ │ │ │
│Campanii de │ │ │Organizarea de │ │ │
│informare şi │ │ │întâlniri │ │ │
│sensibilizare, │ │ │regionale/ │ │ │
│adaptate │MMSS │ │judeţene/pentru │ │Fonduri │
│nevoilor │Partenerii din │2025-2027 │diseminarea │Nr campanii │europene │
│potenţialilor │proiectul pilot│ │beneficiilor │ │nerambursabile│
│beneficiari ai │ │ │utilizării │ │2021-2027 │
│sistemului de │ │ │conturilor │ │ │
│conturi │ │ │personale de │ │ │
│personale de │ │ │învăţare │ │ │
│învăţare. │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Completarea │ │ │
│ │ │ │registrului │ │ │
│Măsura 2.2.3. │ │ │naţional al │ │ │
│Implementarea │ │ │furnizorilor de │ │ │
│unui registru │ │ │formare │Registrul │Fonduri │
│naţional, │MMSS │2024-2027 │autorizaţi/ │oportunităţilor│europene │
│Online, al │ │ │neautorizaţi// │de formare │nerambursabile│
│oportunităţilor│ │ │transfrontalieri│pentru adulţi │2021-2027 │
│de formare. │ │ │cu Registrul │ │ │
│ │ │ │naţional al │ │ │
│ │ │ │oportunităţilor │ │ │
│ │ │ │de formare │ │ │
└───────────────┴───────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 2.3 Intensificarea şi extinderea serviciilor de management al carierei
┌──────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori/ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.3.1 │ │ │Dezvoltarea │ │ │
│Creşterea │ │ │competentelor │ │ │
│capacităţii │ │ │personalului │ │ │
│ANOFM de a se │ │ │propriu pentru│ │Fonduri │
│adapta │ANOFM │2024-2027 │oferirea unor │Nr persoane │europene │
│nevoilor │ │ │servicii │participante │nerambursabile│
│pieţei muncii │ │ │personalizate │ │2021-2027 │
│prin formarea │ │ │nevoilor │ │ │
│personalului │ │ │clienţilor SPO│ │ │
│propriu │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.3.2 │ │ │ │ │ │
│Facilitarea │ │ │ │ │ │
│accesului │ │ │ │ │ │
│adulţilor la │ │ │ │ │ │
│informaţii │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │
│oportunităţile│ │ │ │ │ │
│de consiliere │ │ │ │ │ │
│şi orientare │ │ │ │ │ │
│în carieră, │ │ │REGISTRUL │ │Fonduri │
│inclusiv │MMSS/CAJ │ │oportunităţile│ │europene │
│informaţii │ANOFM │2024-2027 │de formare │Nr. accesări │nerambursabile│
│privind │ANC │ │pentru progres│ │2021-2027 │
│legăturile cu │ │ │în carieră │ │ │
│ocupaţiile si │ │ │ │ │ │
│calificările │ │ │ │ │ │
│practicate şi │ │ │ │ │ │
│nevoile de │ │ │ │ │ │
│competenţe │ │ │ │ │ │
│estimate pe │ │ │ │ │ │
│domenii / │ │ │ │ │ │
│sectoare de │ │ │ │ │ │
│activitate. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.3.3 │ │ │ │ │ │
│Elaborare │ │ │Studiu │ │ │
│studiu │ │ │naţional │Identificarea│ │
│naţional │ │ │privind │nevoilor │ │
│privind │MMSS ANOFM │ │situaţia │actuale │Fonduri │
│situaţia │1NCSMPS │2024-2027 │sistemelor de │privind │europene │
│sistemelor de │ME-ANC │ │management al │sistemele de │nerambursabile│
│management al │ │ │carierei şi │consiliere a │2021-2027 │
│carierei şi │ │ │identificarea │carierei/ │ │
│identificarea │ │ │nevoilor │Recomandări │ │
│nevoilor │ │ │actuale │ │ │
│actuale │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.3.4 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea, │ │ │ │ │ │
│testarea, │ │ │ │ │ │
│adaptarea şi │ │ │Instrumente/ │ │ │
│punerea în │ │ │meto de/ │ │ │
│aplicare a │ │ │practici │ │Fonduri │
│unor │MMSS ME │ │inovatoare │Nr. persoane │europene │
│instrumente/ │ANOFM ANC │2024-2027 │legate de │consiliate │nerambursabile│
│metode/ │ │ │orientare şi │ │2021-2027 │
│practici │ │ │consiliere │ │ │
│inovatoare │ │ │profesională │ │ │
│legate de │ │ │ │ │ │
│orientare şi │ │ │ │ │ │
│consiliere │ │ │ │ │ │
│profesională │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 2.3.5 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│unei reţele │ │ │ │ │ │
│naţionale de │ANOFM │ │Înscrierea în │ │ │
│centre/puncte │Furnizori de│ │registru a │ │Fonduri │
│de furnizare a│servicii de │ │tuturor │Nr. persoane │europene │
│serviciilor de│ICC, Centre │2024-2027 │centrelor/ │consiliate │nerambursabile│
│management al │comunitare │ │punctelor de │ │2021-2027 │
│carierei │de învăţare │ │furnizare │ │ │
│pentru adulţi │permanentă │ │dezvoltate │ │ │
│şi finanţarea │ │ │ │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 2.4: Acordarea de stimulente angajatorilor care organizează formare pentru proprii angajaţi
┌─────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/ Ţinte │finanţare│
│ │responsabile│ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┤
│Măsura 2.4.1 │ │ │ │ │ │
│Elaborare │ │ │ │ │ │
│schemă │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │schemă │ │ │
│acordarea de │ │ │elaborată │ │ │
│stimulente │ │ │pentru │Proiect de│Nu este │
│angajatorilor│MMSS │2024-2026 │acordarea de │act │cazul │
│care │ │ │stimulente │normativ │ │
│organizează │ │ │angajatorilor│ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│proprii │ │ │ │ │ │
│angajaţi │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┘
Obiectiv specific 3 Facilitarea accesului adulţilor la dobândirea de competenţe pe tot parcursul vieţii, prin crearea unei culturi a învăţării Direcţia de acţiune 3.1: Dezvoltarea unei culturi a învăţării şi conştientizarea adulţilor privind beneficiile formării pe tot parcursul vieţii
┌────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/ Ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 3.1.1│ │ │Creşterea │ │ │
│Derularea de│ │ │gradului de │ │ │
│campanii de │ │ │conşţientizare│ │ │
│promovare a │ │ │a adulţilor │ │Fonduri │
│beneficiilor│MMSS ME │2024-2027 │privind │Nr. │europene │
│învăţării pe│ANOFM │ │învăţarea │campanii │nerambursabile│
│tot │ │ │Campanii │ │2021-2027 │
│parcursul │ │ │derulate, │ │ │
│vieţii │ │ │inclusiv │ │ │
│ │ │ │caravane │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 3.1.2│ │ │ │ │ │
│Organizarea │ │ │ │ │ │
│periodică de│ │ │ │ │ │
│evenimente │ │ │ │ │ │
│de tip │ │ │ │ │ │
│seminarii/ │ │ │ │ │ │
│conferinţe -│ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│schimb de │ │ │- Evenimente │ │ │
│experienţă │ │ │organizate; │ │ │
│şi exemple │ │ │- Propuneri de│ │Fonduri │
│de bune │MMSS ME │2023-2027 │îmbunătăţire a│Nr. │europene │
│practici cu │ANOFM │ │ofertei de │evenimente│nerambursabile│
│privire la │ │ │formare pentru│ │2021-2027 │
│cererea şi │ │ │adulţi │ │ │
│oferta de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│adulţi, la │ │ │ │ │ │
│nivel │ │ │ │ │ │
│naţional, │ │ │ │ │ │
│regional, │ │ │ │ │ │
│judeţean, │ │ │ │ │ │
│european │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴──────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 3.2: Modularizarea programelor de formare
┌────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori/ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│Măsură: 3.2.1 │ │ │ │ │ │
│Modularizarea │ │ │ │ │ │
│calificărilor de│ME -ANC, │ │Modularizarea│ │Fonduri │
│nivel 2-4 │MMSS │ │programelor │Număr │europene │
│obţinute în │Comitete │2023-2027 │de calificare│programe │nerambursabile│
│sistemul de │sectoriale │ │de nivelurile│modularizate│2021-2027 │
│formare │ │ │2-4 │ │ │
│profesională a │ │ │ │ │ │
│adulţilor │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│Măsura: 3.2.2 │ │ │ │ │ │
│Modularizarea │ │ │ │ │ │
│programelor │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│persoanele care │ │ │ │ │ │
│au absolvit │ │ │ │ │ │
│studii │ │ │ │ │ │
│universitare, │ │ │ │ │ │
│organizate de │ │ │ │ │ │
│furnizorii │ │ │ │ │ │
│autorizaţi de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│profesională a │ │ │ │ │ │
│adulţilor care │ │ │ │ │ │
│se regăsesc în │ │ │ │ │ │
│Ordinul │ │ │ │ │ │
│ministrului │ │ │ │ │ │
│muncii şi │ │ │ │ │ │
│justiţiei │ │ │ │ │ │
│sociale şi al │ │ │ │ │ │
│ministrului │ │ │Modularizarea│ │ │
│educaţiei │Comitete │ │programelor │Număr │Fonduri │
│naţionale nr. │sectoriale │2024-2027 │de │programe │europene │
│1151/4115/2018 │MMSS │ │specializare/│modularizate│nerambursabile│
│privind Lista │ME -ANC │ │perfecţionare│ │2021-2027 │
│specializărilor │ │ │ │ │ │
│şi a │ │ │ │ │ │
│perfecţionărilor│ │ │ │ │ │
│pentru care │ │ │ │ │ │
│furnizorii de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│profesională a │ │ │ │ │ │
│adulţilor au │ │ │ │ │ │
│dreptul să │ │ │ │ │ │
│organizeze │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│profesională │ │ │ │ │ │
│finalizate cu │ │ │ │ │ │
│certificate de │ │ │ │ │ │
│absolvire cu │ │ │ │ │ │
│recunoaştere │ │ │ │ │ │
│naţională pentru│ │ │ │ │ │
│absolvenţii de │ │ │ │ │ │
│studii │ │ │ │ │ │
│universitare. │ │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 3.3: Operaţionalizarea creditelor transferabile
┌─────────────┬────────────┬────────────┬───────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori/ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 3.3.1.│ │ │ │ │ │
│Elaborarea │ │ │ │ │ │
│Metodologiei │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │
│eliberarea │ │ │ │ │ │
│atestatelor │ │ │ │ │ │
│prevăzute la │ │ │ │Act normativ │ │
│art. 6 alin. │ │ │ │aprobat de │ │
│(3) şi (4) │ │ │ │ministrului │ │
│din HG nr. │ │ │Metodologie│educaţiei şi │ │
│772/2022 - │ME-ANC MMSS │2023-2024 │elaborată │al │Nu este cazul │
│aprobată prin│ │ │ │ministrului │ │
│ordin comun │ │ │ │muncii şi │ │
│al │ │ │ │solidarităţii│ │
│ministrului │ │ │ │sociale │ │
│educaţiei şi │ │ │ │ │ │
│al │ │ │ │ │ │
│ministrului │ │ │ │ │ │
│muncii şi │ │ │ │ │ │
│solidarităţii│ │ │ │ │ │
│sociale │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│Măsura 3.3.2 │ │ │Personal │ │ │
│Organizarea │ │ │propriu/ │ │Fonduri │
│de instruiri │ │ │membri CAJ,│Nr. instruiri│europene │
│privind │MMSS ANC │2023-2024 │furnizori │organizate │nerambursabile│
│utilizarea │ │ │autorizaţi │ │2021-2027 │
│creditelor │ │ │instruiţi │ │ │
│transferabile│ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 3.4: Extinderea serviciilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior prin introducerea de noi instrumente de evaluare
┌──────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori/ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │Ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Măsura 3.4.1 │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │
│instrumentelor│ │ │Introducerea│ │ │
│digitale de │ │ │de noi │Actualizarea │Fonduri │
│evaluare a │MMSS ANC │2023-2027 │chestionare/│instrumentelor│europene │
│competenţelor │ │ │noi │digitale │nerambursabile│
│dobândite în │ │ │competenţe │ │2021-2027 │
│context │ │ │ │ │ │
│nonformal şi/ │ │ │ │ │ │
│sau informai. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Măsura 3.4.2. │ │ │ │Nr. de │ │
│Actualizarea │ │ │ │calificări de │ │
│platformei │ │ │ │nivel 1-3 CNC,│ │
│digitale de │ │ │ │pentru care │Fonduri │
│evaluare a │ │ │Actualizarea│sunt │europene │
│competenţelor │ANC │2023-2027 │platformei │dezvoltate │nerambursabile│
│dobândite în │ │ │digitale │instrumente de│2021-2027 │
│context │ │ │ │evaluare, │ │
│nonformal şi │ │ │ │teorica şi │ │
│informai. │ │ │ │practica, nou │ │
│ │ │ │ │dezvoltate │ │
└──────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 3.5: Acordarea de stimulente persoanelor adulte pentru a participa la formare
┌──────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬──────────┬─────────┐
│ │Instituţii / │Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/ Ţinte │finanţare│
│ │responsabile │ │ │ │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│Măsura │ │ │ │ │ │
│3.5.1 │ │ │ │ │ │
│Elaborare │ │ │Act │ │ │
│act │MMSS │ │normativ │ │ │
│normativ │Organizaţiile │ │pentru │ │ │
│privind │patronale / │ │acordarea │Proiect de│Nu este │
│acordarea │sindicale │2024-2026 │de │act │cazul │
│de │reprezentative│ │stimulente │normativ │ │
│stimulente│la nivel │ │persoanelor│ │ │
│adulţilor │naţional │ │adulte │ │ │
│pentru a │ │ │ │ │ │
│participa │ │ │ │ │ │
│la formare│ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴──────────┴─────────┘
Obiectiv specific 4 Asigurarea calităţii în sistemul de formare profesională a adulţilor şi promovarea incluziunii şi echităţii sociale în învăţarea pe tot parcursul vieţii Direcţia de acţiune 4.1: Profesionalizarea formatorilor, instructorilor, evaluatorilor, specialiştilor
┌─────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori/│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤
│Măsură 4.1.1 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │
│micro-certificări│ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│profesionalizarea│ │ │ │ │ │
│formatorilor, │ │ │ │ │ │
│instructorilor, │ │ │Metodologie de │ │ │
│evaluatorilor, │ │ │acordare a Micro-│ │ │
│specialiştilor în│ │ │certificări │ │ │
│vederea │ │ │pentru │ │Fonduri │
│dezvoltării unei │MMSS │2024-2027 │profesionalizarea│Nr. micro- │europene │
│abordări de │ME-ANC │ │formatorilor, │certificări│nerambursabile│
│formare bazate pe│ │ │instructorilor, │ │2021-2027 │
│învăţarea mixtă -│ │ │evaluatorilor, │ │ │
│furnizată prin │ │ │specialiştilor │ │ │
│intermediul unei │ │ │ │ │ │
│combinaţii │ │ │ │ │ │
│adecvate de medii│ │ │ │ │ │
│de învăţare │ │ │ │ │ │
│deschise, │ │ │ │ │ │
│digitale şi │ │ │ │ │ │
│participative. │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┤
│Măsura 4.1.2 │ │ │ │ │ │
│Formarea │ │ │ │ │ │
│profesională a │ │ │ │ │ │
│formatorilor, │ │ │ │ │ │
│instructorilor, │ │ │ │ │ │
│evaluatorilor, │ │ │ │ │ │
│specialiştilor cu│ │ │ │ │ │
│accent pe: │ │ │ │ │ │
│- dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│competenţelor │ │ │ │ │ │
│tehnice şi │ │ │ │ │ │
│digitale; │ │ │ │ │ │
│- cunoaşterea si │ │ │ │ │ │
│utilizarea de │ │ │Programe de │ │ │
│metode inovatoare│Furnizori de│ │actualizare/ │ │ │
│de formare │formare │ │dezvoltare a │ │ │
│specifice │autorizaţi │ │competenţelor │Nr. │Fonduri │
│adulţilor; │Comisii de │2024-2027 │profesionale ale │persoane │europene │
│- predarea şi │autorizare │ │formatorilor, │instruite/ │nerambursabile│
│evaluarea în │ANC │ │instructorilor, │formate │2021-2027 │
│mediul virtual; │MMSS │ │evaluatorilor, │ │ │
│- metode de lucru│ │ │specialiştilor │ │ │
│cu instrumente de│ │ │ │ │ │
│învăţare │ │ │ │ │ │
│digitală, în │ │ │ │ │ │
│medii diverse, │ │ │ │ │ │
│folosind cele mai│ │ │ │ │ │
│avansate metode │ │ │ │ │ │
│în domeniul │ │ │ │ │ │
│pedagogiei, │ │ │ │ │ │
│andragogiei; │ │ │ │ │ │
│- tehnici de │ │ │ │ │ │
│formare specifice│ │ │ │ │ │
│programelor de │ │ │ │ │ │
│învăţare la locul│ │ │ │ │ │
│de muncă │ │ │ │ │ │
└─────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 4.2.: Extinderea mobilităţii externe a cursanţilor şi formatorilor folosind programul ERASMUS+
┌──────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/ ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 4.2.1 │ │ │ │ │ │
│Promovarea şi │ │ │ │ │ │
│sprijinirea │ │ │ │ │ │
│mobilităţii │ │ │ │ │ │
│transnaţionale│ │ │Acţiuni de │ │ │
│Erasmus+ │MMSS │ │promovare şi│Nr de │ERASM US+ │
│pentru adulţii│Furnizori de│ │sprijinire a│furnizori │Fonduri │
│înscrişi la │formare │2024-2027 │mobilităţii │autorizaţi│europene │
│programe de │profesională│ │în rândul │sprijiniţi│nerambursabile│
│ucenicie sau │autorizaţi │ │furnizorilor│ │2021-2027 │
│formare │ │ │autorizaţi │ │ │
│profesională │ │ │ │ │ │
│precum şi │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│formatori. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 4.3: Includerea de stimulente pentru eliminarea barierelor în participarea la formare pentru cei vulnerabili
┌─────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │/ ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 4.3.1 │ │ │ │ │ │
│Implementarea│ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │
│„Pachet de │ │ │ │ │ │
│bază pentru │ │ │ │ │ │
│persoanele │ │ │ │ │ │
│fără/cu nivel│ │ │ │ │ │
│scăzut de │ │ │ │ │ │
│formare” │ │ │ │ │ │
│prin: │ │ │ │ │ │
│servicii de │ │ │ │ │ │
│orientare în │ │ │ │ │ │
│carieră, │ │ │Implementarea│ │ │
│consiliere │ │ │programului │ │ │
│profesională,│ │ │„Pachet de │ │Fonduri │
│evaluare a │ │ │bază pentru │Nr. │europene │
│competenţelor│ANOFM │2024-2027 │persoanele │persoane │nerambursabile│
│deţinute │ │ │fără/cu nivel│sprijinite│2021-2027 │
│precum şi │ │ │scăzut de │ │ │
│programe │ │ │formare” │ │ │
│personalizate│ │ │ │ │ │
│de dobândire │ │ │ │ │ │
│a │ │ │ │ │ │
│competenţelor│ │ │ │ │ │
│de limba │ │ │ │ │ │
│română, │ │ │ │ │ │
│matematică, │ │ │ │ │ │
│competenţe IT│ │ │ │ │ │
│de bază, │ │ │ │ │ │
│calificare de│ │ │ │ │ │
│nivel 1 sau/ │ │ │ │ │ │
│şi 2 şi │ │ │ │ │ │
│certificare │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴──────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 4.4: Dezvoltarea sistemelor de asigurare a calităţii la furnizorii de formare şi instituţiile cu atribuţii în formarea adulţilor
┌──────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Instituţii / │Perioada de │Rezultate │Indicatori/ │Sursa de │
│Măsuri │entităţi │implementare│aşteptate │ţinte │finanţare │
│ │responsabile │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│Măsura 4.4.1 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea şi│ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │
│sistemelor │ │ │ │ │ │
│interne de │Furnizori de │ │Operaţionalizarea│ │Fonduri │
│asigurare a │formare │ │sistemelor │Nr. │europene │
│calităţii de │profesională │2024-2027 │interne de │beneficiari │nerambursabile│
│către │autorizaţi │ │asigurare a │ │2021-2027 │
│furnizorii de │ │ │calităţii │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│profesională a│ │ │ │ │ │
│adulţilor │ │ │ │ │ │
│autorizaţi. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│Măsura 4.4.2 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea/ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea │ │ │Furnizare date cu│ │ │
│capacităţii de│ │ │privire la │ │Fonduri │
│monitorizare │ │ │structura │Rapoarte de │europene │
│şi raportare a│MMSS CAJ │2024-2027 │persoanelor │monitorizare│nerambursabile│
│datelor │ │ │beneficiare de │ │2021-2027 │
│privind │ │ │formarea │ │ │
│formarea │ │ │ │ │ │
│profesională a│ │ │ │ │ │
│adulţilor │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│Măsura 4.4.3 │ │ │ │ │ │
│Implementarea │ │ │ │ │ │
│sistemului de │MMSS CAJ │ │ │ │ │
│asigurare a │Organizaţiile │ │ │ │ │
│calităţii la │patronale / │ │Operaţionalizarea│ │Fonduri │
│nivel de │sindicale │2024-2027 │sistemului de │Nr │europene │
│sistem, │reprezentative│ │asigurare a │beneficiari │nerambursabile│
│instruirea de │la nivel │ │calităţii │ │2021-2027 │
│specialişti şi│naţional │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│platformei │ │ │ │ │ │
│digitale. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│Măsura 4.4.4. │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│standardelor │ │ │ │ │ │
│de calificare,│ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │
│calificările │ │ │ │ │ │
│înscrise în │ME ANC │ │Dezvoltarea │Nr. │Fonduri │
│Registrul │Comitete │2024-2027 │standardelor de │standarde de│europene │
│National al │sectoriale │ │calificare │calificare │nerambursabile│
│Calificărilor,│MMSS │ │ │aprobate │2021-2027 │
│în vederea │ │ │ │ │ │
│asigurării │ │ │ │ │ │
│calităţii în │ │ │ │ │ │
│sistemul de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│profesională. │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴────────────┴─────────────────┴────────────┴──────────────┘
Obiectiv specific 5 Dezvoltarea competenţelor verzi şi digitale ale adulţilor Direcţia 5.1: Includerea competenţelor verzi şi digitale în toate programele de formare/standardele ocupaţionale
┌──────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬───────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori/│Sursa de │
│Măsuri │entităti │implementare│aşteptate │ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│Măsura 5.1.1 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea/ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │
│standardelor │ │ │ │ │ │
│ocupaţionale │ │ │Dezvoltarea/ │Nr │Fonduri │
│prin │ANC │ │Actualizarea │standarde │europene │
│includerea │Comitete │2024-2027 │standardelor │actualizate│nerambursabile│
│competenţelor │sectoriale │ │ocupaţionale │/dezvoltate│2021-2027 │
│verzi şi │ │ │ │ │ │
│digitale în │ │ │ │ │ │
│toate │ │ │ │ │ │
│programele de │ │ │ │ │ │
│pregătire │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│Măsura 5.1.2 │ │ │ │ │ │
│Adaptarea │ │ │ │ │ │
│instrumentului│ │ │ │ │ │
│SELFIE la │ │ │ │ │ │
│formarea │ │ │ │ │ │
│adulţilor │ │ │Adaptarea │ │ │
│SELFIE - AUTO-│ │ │instrumentului│ │ │
│REFLEXIE │MMSS │2024-2027 │SELFIE la │Instrument │ERASMUS+ │
│asupra │ │ │formarea │elaborat │ │
│învăţării │ │ │adulţilor │ │ │
│eficiente prin│ │ │ │ │ │
│încurajarea │ │ │ │ │ │
│utilizării │ │ │ │ │ │
│tehnologiilor │ │ │ │ │ │
│educaţionale │ │ │ │ │ │
│inovatoare. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴───────────┴──────────────┘
Direcţia de acţiune 5.2: Extinderea furnizării formării pentru dobândirea de competenţe digitale şi verzi
┌─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │Instituţii /│Perioada de │Rezultate │Indicatori│Sursa de │
│Măsuri │entităti │implementare│aşteptate │/ţinte │finanţare │
│ │responsabile│ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 5.2.1 │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │Acumulare │ │Fonduri │
│profesională │MMSS │ │competenţe │Nr sesiuni│europene │
│continuă în │Furnizori de│2024-2027 │în domeniul │de │nerambursabile│
│domeniul │formare │ │protecţiei │instruire │2021-2027 │
│protecţiei │ │ │mediului │ │ │
│mediului. │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 5.2.2.│ │ │ │ │ │
│Furnizarea de│ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │Acumulare/ │ │Fonduri │
│formare │MMSS │ │îmbunătăţire│Nr sesiuni│europene │
│pentru │Furnizori de│2024-2027 │competenţe │de │nerambursabile│
│aprofundarea/│formare │ │în domeniul │instruire │2021-2027 │
│îmbunătăţirea│ │ │digitale │ │ │
│competenţele │ │ │ │ │ │
│digitale. │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Măsura 5.2.3.│ │ │ │ │ │
│Organizarea │ │ │ │ │ │
│la locul de │ │ │ │ │ │
│muncă de │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │Acumulare │ │ │
│pentru toţi │ │ │competenţe │Nr sesiuni│Fonduri │
│salariaţii │Patronate/ │2024-2027 │verzi │de │europene │
│pentru │sindicate │ │tehnice şi │instruire │nerambursabile│
│dobândirea de│ │ │non-tehnice │ │2021-2027 │
│competenţe │ │ │ │ │ │
│verzi - │ │ │ │ │ │
│competenţele │ │ │ │ │ │
│verzi tehnice│ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │
│non-tehnice. │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┘
------ 
