────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.039 din 27 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1117 din 4 decembrie 2025.────────── CUPRINS Capitolul I Introducere Capitolul II Viziunea Capitolul III Priorităţile, politicile şi cadrul legal existent Secţiunea 1: Cadrul legislativ specific Capitolul IV Analiza contextului şi definirea problemei Secţiunea 1: Repere statistice privind contextul actual al industriei alimentare la nivel european şi naţional Capitolul V Obiectivele generale şi specifice Secţiunea 1: Obiectiv general: Îmbunătăţirea valorificării potenţialului agroalimentar al României Secţiunea a 2-a: Obiective specifice Capitolul VI Programe Capitolul VII Rezultate aşteptate Secţiunea 1: Alinierea cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă Capitolul VIII Indicatorii Capitolul IX Procedurile de monitorizare şi evaluare Capitolul X Instituţii responsabile, implicaţii bugetare şi sursele de finanţare Capitolul XI Implicaţiile asupra cadrului juridic BIBLIOGRAFIE ACRONIME CAP. I Introducere Conform datelor EUROSTAT, în anul 2021, agricultura României era pe locul 7 în Uniunea Europeană, cu o producţie de peste 21 de miliarde de euro. Valoarea producţiei agricole în Uniunea Europeană a crescut cu 8 % în anul 2021. În aceeaşi perioadă, România a avut o creştere de 25 % faţă de anul 2020. Industria agroalimentară românească este un pilon esenţial al economiei naţionale, reprezentând nu doar o sursă importantă de venituri şi locuri de muncă, ci şi un factor crucial în asigurarea securităţii alimentare a populaţiei şi în promovarea resurselor agricole deosebit de bogate ale ţării noastre. Cu o istorie bogată şi tradiţii culinare autentice, România are un potenţial însemnat de a produce alimente de înaltă calitate, care să satisfacă nevoile, atât ale populaţiei locale, cât şi ale pieţei internaţionale. Produsele agricole şi alimentare sunt un vector important al economiilor naţionale şi, implicit, al economiei mondiale, prin aportul lor indispensabil la turism şi servicii, contribuind într-o proporţie foarte mare la crearea locurilor de muncă şi a unităţilor de producţie, generând prosperitate şi creşterea venitului naţional. De aici şi preocuparea instituţiilor economice, politice, culturale, naţionale şi internaţionale pentru analizarea, protejarea şi promovarea produselor alimentare tradiţionale, finalizate cu elaborarea cadrului legal necesar. În ultimele decenii, industria agroalimentară românească a evoluat considerabil, adoptând tehnologii moderne, standarde de calitate înalte şi practici sustenabile pentru a susţine creşterea producţiei agricole şi dezvoltarea de produse alimentare competitive la nivel european şi internaţional. Astfel, promovarea produselor agroalimentare româneşti nu este doar o oportunitate de afaceri, ci şi o responsabilitate pentru conservarea şi valorificarea patrimoniului nostru alimentar şi a diversităţii agricole a ţării. Diversitatea culturală a ţărilor este reflectată şi în diversitatea gastronomică, într-o lume în care societatea contemporană este multietnică, multireligioasă şi multiculturală. Produsele agroalimentare şi băuturile, precum vinul, băuturile spirtoase, modul acestora de producere atestă amprenta naţională a fiecărei ţări, componenta etnică, tradiţiile, condiţiile pedoclimatice specifice. Patrimoniul gastronomic al României este divers, strâns împletit cu istoria ţării şi cu poziţia sa geografică, la intersecţia drumurilor între Apus şi Răsărit, fiind rezultatul formării, în timp, a gusturilor şi obiceiurilor culinare specifice poporului român. Prezenta Strategie îşi propune să evidenţieze importanţa acestui sector şi caracteristicile unice ale produselor româneşti, precum calitatea, autenticitatea şi gustul inconfundabil. În acelaşi timp, Strategia are în vedere şi aspectele privitoare la sustenabilitate, siguranţa alimentară şi nutriţie, pentru a demonstra că produsele agroalimentare româneşti reprezintă alegerea inteligentă pentru consumatorii din Europa şi din întreaga lume. În acest context, MADR a elaborat prezenta strategie de promovare, care va fi implementată în perioada 2025 - 2029, contribuind astfel la consolidarea reputaţiei României ca un furnizor de încredere şi inovator pe piaţa agroalimentară globală. Procesul de elaborare a Strategiei s-a desfăşurat în perioada 2019 - 2024, incluzând perioada de implementare a proiectului "Consolidarea capacităţii MADR de a elabora politici şi reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic naţional pentru trasabilitatea şi integritatea produselor agroalimentare", Cod SIPOCA/SMIS2014+: 589/126983, proiect cofinanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020. Elaborarea Strategiei a pornit de la o analiză detaliată a studiilor şi a răspunsurilor primite la chestionare aplicate părţilor interesate, acţiune realizată de experţi ai Băncii Mondiale în colaborare cu MADR. Aceste documente au oferit o bază solidă de date şi informaţii privind starea actuală a sectorului agroalimentar din România, incluzând identificarea punctelor slabe şi a vulnerabilităţilor, precum şi a punctelor forte şi oportunităţilor. Pentru elaborarea prezentei Strategii, a fost constituit un grup de lucru dedicat, format din experţi în diferite domenii relevante, inclusiv agricultură, economie, precum şi reprezentanţi ai MADR, alături de experţi ai Băncii Mondiale. Pe baza datelor obţinute din studii şi consultări, grupul de lucru a analizat şi modelele de bune practici adoptate în Polonia şi Irlanda pentru promovarea produselor agroalimentare locale. Instituţii şi autorităţi publice implicate: a) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; b) Ministerul Economiei, Digitalizării şi Antreprenoriatului şi Turismului; c) Ministerul Educaţiei şi Cercetării; d) Ministerul Sănătăţii; e) Ministerul Afacerilor Externe; f) Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; g) Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior. h) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; i) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor; j) Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului. k) Institute de cercetare de profil, reprezentanţi ai mediului academic, printre care menţionăm: Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Siseşti, Academia Română, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi; l) Institutul Naţional de Statistică; m) Entităţi reprezentative ale sectorului agroalimentar, respectiv: organizaţii, asociaţii, clustere, printre care menţionăm: Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc, Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu. CAP. II Viziunea Prezenta Strategie are ca viziune obţinerea de către România de beneficii maxime de pe urma producţiilor sale agricole, a calităţii produselor agroalimentare şi a tradiţiilor sale culinare şi, prin promovarea acestora, să asigure mai multă prosperitate şi rezultate economice pozitive în folosul populaţiei. Până în anul 2030, România aspiră să fie lider regional în producţia şi exportul de produse agroalimentare cu valoare adăugată. Inspirată din succesul produselor tradiţionale româneşti pe pieţele externe şi capitalizând proiectele majore în curs de desfăşurare, Strategia urmăreşte să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon robust al economiei naţionale. Angajamentele actuale, combinate cu lecţiile învăţate din modelele altor ţări, vor contribui la diminuarea exporturilor de materii prime şi reducerea importurilor de produse agroalimentare prelucrate. MADR, autoritate publică centrală cu prerogative legale în asigurarea securităţii alimentare naţionale, reprezintă generator de sprijin, instituţie care crează şi difuzează fluxuri de informare şi cunoaştere pentru dezvoltarea şi fructificarea potenţialului agroalimentar al României. Scopul Strategiei este de a întreprinde măsuri necesare pentru a răspunde cerinţelor pieţelor moderne şi de a valorifica la maximum potenţialul agroalimentar românesc. Acţiunile şi colaborările strategice, adaptarea la noile oportunităţi, sporirea vizibilităţii produselor agroalimentare româneşti şi asigurarea competitivităţii acestora pe piaţa internă şi pe pieţe terţe vor determina creşterea consumului intern de produse româneşti, redefinind astfel standardul de excelenţă în sectorul agroalimentar. CAP. III Priorităţile, politicile şi cadrul legal existent Strategia este structurată în acord cu priorităţile guvernamentale şi europene, acestea vizând siguranţa şi securitatea alimentară, comerţul cu produse agroalimentare şi competitivitatea sectorului agroalimentar, astfel: a) Securitatea şi siguranţa alimentară: Scop: asigurarea accesului constant la alimente suficiente, sigure şi nutritive pentru toţi cetăţenii. Iniţiative principale: investiţii în tehnologie şi inovaţie, formare profesională pentru angajaţii din sector şi promovarea practicilor agricole şi industriale moderne, implementarea de standarde de calitate, monitorizarea lanţului de aprovizionare şi promovarea practicilor agricole şi industriale sustenabile. Colaborări: cooperare cu agenţiile naţionale şi internaţionale din domeniul sănătăţii şi alimentaţiei pentru a stabili protocoale de lucru şi a răspunde la eventualele crize alimentare. b) Comerţ: Scop: extinderea prezenţei produselor agroalimentare româneşti pe pieţele interne şi externe. Iniţiative principale: stabilirea de parteneriate comerciale, participarea la târguri internaţionale şi promovarea produselor româneşti pe pieţele ţintă. Dezvoltarea turismului gastronomic reprezintă un pilon esenţial în construirea identităţii turistice a României, prin exploatarea sinergică a potenţialului local şi al gastronomiei specifice fiecărei regiuni. Colaborări cu Camerele de comerţ, cu MEDAT, ARICE, cu misiunile diplomatice, ambasade, consulate şi cu reprezentanţele comerciale pentru a identifica şi exploata oportunităţile de piaţă. c) Competitivitatea sectorului agroalimentar: Scop: creşterea eficienţei şi productivităţii în sectorul agroalimentar, determinând ca România să fie o ţară cu un grad ridicat de competitivitate pe piaţa globală. Iniţiative principale: investiţii în tehnologie şi inovaţie, formare profesională pentru lucrătorii din sector şi promovarea practicilor agricole moderne. Colaborări: parteneriate cu institute de cercetare, universităţi şi organizaţii internaţionale pentru a beneficia de cele mai bune practici şi tehnologii disponibile. Politicile publice şi proiectele întreprinse în domeniul promovării produselor agroalimentare româneşti:
┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Instituţie │Politică publică│
│crt.│iniţiatoare │propusă │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Modificarea │
│ │ │legislaţiei │
│ │ │aferente │
│ │ │achiziţiilor │
│ │ │publice în │
│ │ │vederea │
│ │ │creşterii │
│ │ │consumului de │
│1. │AgroTransilvania│produse │
│ │Cluster (ATC) │agroalimentare │
│ │ │certificate ca │
│ │ │şi premisă a │
│ │ │protejării │
│ │ │sănătăţii │
│ │ │populaţiei │
│ │ │printr-un regim │
│ │ │alimentar │
│ │ │echilibrat. │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Politică publică│
│ │ │pentru │
│2. │ARICE │promovarea │
│ │ │produselor la │
│ │ │export. │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Programul de │
│ │ │promovare │
│ │ │”Enjoy, It’s │
│ │ │From Europe”, │
│ │ │program │
│ │ │desfăşurat în │
│ │ │cadrul Politicii│
│ │ │UE de promovare │
│ │ │a produselor │
│ │ │agricole, scopul│
│ │ │acestui program │
│ │ │fiind de a │
│ │ │sprijini │
│ │ │producătorii din│
│ │ │sectorul │
│ │ │agroalimentar, │
│ │ │atât pentru a │
│ │ │pătrunde pe │
│ │ │pieţele │
│ │ │internaţionale, │
│ │ │de a-şi │
│ │ │consolida │
│ │ │poziţia pe │
│ │ │aceste pieţe, │
│ │ │cât şi de a │
│ │ │creşte │
│ │ │competitivitatea│
│ │ │sectorului │
│ │ │agricol din UE; │
│ │ │PS PAC 2023-2027│
│ │ │- politica de │
│ │ │promovare vinuri│
│ │Uniunea │pusă în aplicare│
│3. │Europeană │prin: │
│ │ │Acţiuni de │
│ │ │informare │
│ │ │referitoare la │
│ │ │vinurile │
│ │ │româneşti, │
│ │ │desfăşurate în │
│ │ │statele membre, │
│ │ │pentru │
│ │ │încurajarea │
│ │ │consumului │
│ │ │responsabil de │
│ │ │vin sau │
│ │ │promovarea │
│ │ │sistemelor de │
│ │ │calitate al UE │
│ │ │care vizează │
│ │ │denumiri de │
│ │ │origine şi │
│ │ │indicaţii │
│ │ │geografice; │
│ │ │Promovarea │
│ │ │vinurilor - care│
│ │ │să conducă la │
│ │ │îmbunătăţirea │
│ │ │competitivităţii│
│ │ │produselor │
│ │ │vitivinicole din│
│ │ │UE în ţările │
│ │ │terţe, inclusiv │
│ │ │deschiderea şi │
│ │ │diversificarea │
│ │ │pieţelor │
│ │ │vinurilor. │
└────┴────────────────┴────────────────┘
Uniunea Europeană a dezvoltat sisteme de certificare a calităţii produselor alimentare, care oferă garanţii consumatorilor, protejează specialităţi culinare regionale şi susţin utilizarea tehnicilor tradiţionale de preparare. La nivel european, există sisteme de recunoaştere/certificare a calităţii: a) Denumire de Origine Protejată (DOP). Aceste produse sunt indivizibil legate de o zonă geografică specifică. Bunurile de consum sunt produse, procesate/preparate într-o anumită regiune geografică, folosind ingrediente şi expertiză locală. b) Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Aceste produse sunt identificate ca provenind dintr-o anumită regiune în care sunt produse, procesate/preparate. Ingredientele pot proveni şi din alte zone. c) Specialitate Tradiţională Garantată (STG). Aceste produse sunt fabricate prin tehnici sau ingrediente tradiţionale, fără legătură cu o anumită zonă geografică. d) Produsele ecologice. În cazul produselor prelucrate, cel puţin 95 % dintre ingredientele agricole sunt ecologice; legislaţia europeană privind această menţiune de calitate facultativă acoperă trei domenii principale: producţia şi etichetarea, controalele şi schimburile comerciale. Sistemele europene de recunoaştere a calităţii nu se referă doar la produse alimentare, ci şi la vinuri, băuturi spirtoase sau băuturi aromatizate. Alături de sisteme de recunoaştere/certificare a calităţii produselor alimentare europene, la nivel naţional, au fost reglementate următoarele scheme de calitate: a) produs tradiţional; b) produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate; c) menţiune de calitate facultativă - produs montan; SECŢIUNEA 1 Cadrul legislativ specific În privinţa cadrului legislativ specific domeniului, precizăm: 1.1. La nivel naţional: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional, aprobată prin Legea nr. 110/2012, cu modificările ulterioare; b) Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 147/2022 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, cu modificările ulterioare; c) Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti; d) Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, cu modificările şi completările ulterioare; e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 963/2025 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1.143 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicaţiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase şi produse agricole, precum şi privind specialităţile tradiţionale garantate şi menţiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.308/2013, (UE) 2019/787 şi (UE) 2019/1.753 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012; g) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiţionale, cu modificările şi completările ulterioare; h) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 151/1.460/213/2021 privind înregistrarea reţetelor consacrate, precum şi atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate, cu modificările şi completările ulterioare; i) Ordinul nr. 1762/2015 privind aprobarea Procedurii de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol şi/sau alimentar, a Procedurii de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi a Procedurii de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole şi/sau alimentare, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logoului naţional; j) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1412/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recunoaşterea organismelor de inspecţie şi certificare a produselor agricole sau alimentare şi de supraveghere a activităţii organismelor de inspecţie şi certificare a produselor agricole sau alimentare care vor dobândi protecţia indicaţiilor geografice protejate (I.G.P.), a denumirilor de origine protejate (D.O.P.) şi a specialităţilor tradiţionale garantate (S.T.G.); k) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 390/2019 privind aprobarea Procedurii preliminare de înregistrare şi protecţie la nivel naţional a cererilor de protecţie a unei indicaţii geografice şi de transmitere către Comisia Europeană a declaraţiei privind cererile de protecţie a indicaţiilor geografice pentru produsele vitivinicole aromatizate; l) Hotărârea Guvernului nr. 537/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi a măsurilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea altor produse alimentare, protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic şi a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008, cu modificările şi completările ulterioare; m) Ordinul nr. 132/2022 privind aprobarea Procedurii de verificare a documentaţiei pentru înregistrarea unei indicaţii geografice şi dobândirea protecţiei băuturilor spirtoase, a Procedurii de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi a Procedurii de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a indicaţiei geografice a băuturilor spirtoase, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logoului naţional al băuturilor spirtoase care au dobândit protecţie naţională a indicaţiilor geografice; n) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 213/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind recunoaşterea organismelor de certificare a băuturilor spirtoase şi supravegherea activităţii acestor organisme; o) Hotărârea Guvernului nr. 506/2016 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan", cu modificările ulterioare; p) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 174/2021 privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan" şi de realizare a controlului în vederea verificării respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni, cu modificările ulterioare; q) Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare; r) Planul strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea UE finanţat de Fondul european de garantare agricolă şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare; s) Ordinul preşedintelui Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior nr. 127/2024 privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din Programul de promovare a exportului, finanţat de la bugetul de stat; t) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 225/2024 pentru aprobarea regulilor privind utilizarea siglei "ae" specifice produselor ecologice controlate; u) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2024 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 312/2021 privind organizarea sistemului de control şi certificare, de aprobare a organismelor de control şi de supraveghere a activităţii acestora în agricultura ecologică; v) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 34/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind acordarea de derogări unităţilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiţionale de la cerinţele menţionate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, precum şi de stabilire a procedurii de acordare a derogărilor şi de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor în care se realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiţionale, cu modificările ulterioare; w) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. La nivel european: a) Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicaţiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase şi produse agricole, precum şi privind specialităţile tradiţionale garantate şi menţiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 şi (UE) 2019/1753 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012; b) Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea simbolurilor UE pentru denumirile de origine protejate, indicaţiile geografice protejate şi specialităţile tradiţionale garantate şi cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale şi anumite norme tranzitorii suplimentare, cu modificările şi completările ulterioare; c) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, cu modificările şi completările ulterioare; d) Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare; e) Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii; f) Regulamentul delegat (UE) 2022/891 al Comisiei din 1 aprilie 2022 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea simbolurilor UE pentru denumirile de origine protejate, indicaţiile geografice protejate şi specialităţile tradiţionale garantate şi cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale şi anumite norme tranzitorii suplimentare; g) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/892 al Comisiei din 1 aprilie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare; h) Regulamentul (UE) nr. 251/2014 din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; i) Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea altor produse alimentare, protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic şi a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008, cu modificările şi completările ulterioare; j) Regulamentul delegat (UE) 2021/1235 al Comisiei din 12 mai 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului cu norme privind cererile de înregistrare a indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, modificarea caietelor de sarcini ale produselor, anularea înregistrării şi registrul; k) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1236 al Comisiei din 12 mai 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererile de înregistrare a indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, procedura de opoziţie, modificarea caietelor de sarcini ale produselor, anularea înregistrării, utilizarea simbolului şi controlul; l) Regulamentul delegat (UE) 2021/723 al Comisiei din 26 februarie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte instituirea unui registru public în care sunt enumerate organismele desemnate de fiecare stat membru să supravegheze procesele de învechire a băuturilor spirtoase; m) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/724 al Comisiei din 3 martie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte comunicările pe care trebuie să le efectueze statele membre către Comisie cu privire la organismele desemnate să supravegheze procesele de învechire a băuturilor spirtoase şi la autorităţile competente responsabile cu asigurarea respectării regulamentului respectiv; n) Regulamentul delegat (UE) 2021/1335 al Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea băuturilor spirtoase rezultate din combinarea unei băuturi spirtoase cu un produs alimentar sau cu mai multe astfel de produse; o) Regulamentul delegat (UE) 2021/1334 al Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aluziile la denumirile legale ale băuturilor spirtoase sau la indicaţiile geografice ale băuturilor spirtoase în descrierea, prezentarea şi etichetarea altor băuturi spirtoase; p) Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii de calitate facultative "produs montan", cu modificările şi completările ulterioare; q) Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului; r) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1831 al Comisiei din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe; s) Regulamentul delegat (UE) 2015/1829 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe; t) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare; u) Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare; v) Regulamentul delegat (UE) 2022/126 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului cu cerinţe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenţii specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum şi cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiţii agricole şi de mediu), cu modificările şi completările ulterioare; w) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2307 al Comisiei din 21 octombrie 2021 de stabilire a normelor privind documentele şi notificările necesare pentru produsele ecologice şi produsele în conversie destinate importului în Uniune, cu modificările şi completările ulterioare; x) Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; CAP. IV Analiza contextului şi definirea problemei Conform Indicelui Global de Securitate Alimentară - Raport 2022 (Global Food Security Index - GFSI), România ocupă poziţia generală 45 în topul mondial al securităţii alimentare din 113 ţări analizate, astfel încât au fost luate în considerare diverse criterii pentru calcularea Indicelui Global al Securităţii Alimentare - GFSI printre care disponibilitatea hranei, accesibilitatea acesteia, calitatea şi siguranţa alimentelor, cu un scor de 68,8 puncte. Pentru a vedea situaţia în care se află România conform acestui indice, este bine de urmărit locul pe care se află pe parcursul anilor. În Raportul din anul 2021 GFSI, România ocupă poziţia 29 în topul mondial al securităţii alimentare din cele 113 ţări analizate, cu un scor de 72,4 puncte. Relevant este faptul că ediţia din anul 2021 a Raportului GFSI încorporează categoria "Resurse naturale şi rezistenţă" în indexul principal. Această categorie evaluează expunerea unei ţări la impactul schimbărilor climatice; susceptibilitatea acesteia la riscurile legate de resursele naturale şi modul în care o ţară se adaptează la aceste riscuri, au un impact asupra incidenţei insecurităţii alimentare într-o ţară. Volatilitatea mai mare a preţurilor alimentelor, începând din anul 2020, a arătat în rapoartele GFSI, cât de accesibile sunt alimentele în toate cele 113 state, inclusiv în România. România se afla pe locul 22 din 113, poziţie generală în clasament. De menţionat este faptul că dintre cei patru piloni care alcătuiesc GFSI: accesibilitatea la hrană, disponibilitatea hranei, indicii globali de mediu şi calitatea alimentelor, în România, accesibilitatea la alimente a scăzut constant de-a lungul întregului deceniu în care a fost realizată analiza, situându-ne în anul 2022 pe locul 50, între cele 113 state, cu scorul de 60,6 puncte. În schimb, pilonul cu cel mai mare punctaj în analiza GFSI este pentru Calitatea şi Siguranţa alimentelor, iar acest indicator este relevant şi în Strategia naţională de promovare a produselor agroalimentare 2025 - 2029. Scorul mediu pentru toate naţiunile este de 68 de puncte, determinat de adoptarea pe scară largă a planurilor sau strategiilor nutriţionale. Acest lucru este esenţial, deoarece afecţiunile legate de dietă sunt cauza principală a decesului prematur la nivel global. Cel mai bun scor al României în anul 2022 este pentru indicatorul Calitate şi Siguranţa, cu un punctaj de 77,9, România ocupând pentru acest indicator locul 27 între cele 113 ţări şi locul 17 între ţările din Uniunea Europeană. Rapoartele FAO şi OMS pe primele şase luni ale anului 2022 pun în evidenţă acţiunile guvernelor ţărilor din întreaga lume, prin măsuri de stimulare a producţiei de hrană la nivel local, facilitarea reţelelor şi parteneriatelor locale şi regionale şi întărirea lanţurilor scurte de aprovizionare pe canale locale de distribuţie şi producerea de hrană cât mai ieftină. În lipsa promovării unor politici coerente de calitate şi siguranţă pentru produsele agroalimentare, unele măsuri susţinute au produs alte crize care afectează populaţia pe termen lung, legate de boli cronice, precum obezitatea, diabetul, afecţiuni cardiovasculare şi numeroase forme de cancer, populaţia cu risc major fiind copiii. Raportul OMS privind progresele înregistrate în statele membre din Regiunea Europeană, în ceea ce priveşte implementarea Planului de acţiune pentru alimentaţie şi nutriţie europeană în perioada 2015-2020, prezintă date privind starea nutriţională a populaţiilor din întreaga regiune, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicilor recomandate la nivel regional şi global pentru promovarea alimentaţiei sănătoase şi prevenirea obezităţii. Datele conţinute în raport sunt bazate pe răspunsurile statelor membre la chestionarul OMS de revizuire a politicii globale de nutriţie. În unele regiuni din Europa, aplicarea politicilor cheie din domeniul nutriţiei s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, iar programele de educaţie nutriţională a copiilor a înregistrat progrese substanţiale, precum alimentaţia şcolară, reformularea produselor alimentare destinate copiilor mici şi şcolarilor, abordările fiscale şi supravegherea obezităţii din copilărie având deja succes. Raportul identifică, însă, unele diferenţe între ţări în ceea ce priveşte amploarea şi profunzimea politicilor legate de promovarea alimentaţiei şi nutriţiei sănătoase. Reformularea cadrului legislativ, în ceea ce priveşte implementarea unor politici de calitate şi armonizarea regională este în atenţia mai multor state europene, unele ţări adoptând o abordare minimă, iar altele una mai ambiţioasă. România, în politicile publice, include promovarea schemelor şi sistemelor de calitate pentru produse agroalimentare la nivel naţional şi european şi o mai mare atenţie în ceea ce priveşte responsabilitatea socială pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, precum şi pentru mediu. Din acest motiv, sunt necesare abordări noi în politica de promovare naţională alimentară şi nutriţională în anii următori, pentru a atinge, atât Obiectivele de Dezvoltare Durabilă şi ţintele conexe, convenite de guvernele din întreaga UE, cât şi pentru asigurarea securităţii alimentare. SECŢIUNEA 1 Repere statistice privind contextul actual al industriei alimentare la nivel european şi naţional Efectuarea unei analize cantitative a datelor statistice înregistrate la nivel european şi naţional, în scopul radiografierii situaţiei industriei alimentare la nivel european şi naţional a avut ca obiectiv definirea provocărilor din domeniu şi identificarea soluţiilor optime privind abordarea strategică aplicabilă la nivelul industriei agroalimentare din România. Au fost identificaţi indicatori statistici relevanţi pentru stabilirea eficienţei, competitivităţii industriei alimentare din România, prin comparaţie cu celelalte state membre europene, din perspectiva tranziţiei către un sistem agroalimentar durabil, sustenabil, care să asigure bunăstarea producătorilor autohtoni, a membrilor comunităţii, pe de-o parte, dar şi conservarea resurselor mediului înconjurător, pe de altă parte. Indicatorii statistici de referinţă pentru estimarea nivelului şi tipologiei ofertei de produse agroalimentare, la nivel european şi la nivel naţional, dar şi unii dintre factorii determinanţi ai acestei oferte vor fi prezentaţi în cele ce urmează. Numărul operatorilor industriali pe piaţa agroalimentară europeană reprezintă o coordonată importantă a ofertei de produse agroalimentare. La nivelul UE, conform datelor prezentate în figura 1 şi figura 2: a) în anul 2020, figurau 260.000 întreprinderi active în industria agroalimentară; b) pe parcursul perioadei 2012 - 2020, numărul operatorilor economici din sectorul de referinţă a crescut la finele intervalului, înregistrând o valoare cu 1% mai mare faţă de anul 2012. Figura 1. Numărul ofertanţilor din industria agroalimentară la nivelul statelor membre europene, 2020 (mii întreprinderi,%) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: prelucrare date Eurostat: bază de date Eurostat, Annual detailed enterprise statistics for industry (NACE Rev. 2, B-E) (2005-2020) - Manufacture of foodproducts - Enterprises - number - cod serie sbs_na_ind_r2 În ceea ce priveşte situaţia la nivelul statelor membre a indicatorului analizat, reiese faptul că Franţa ocupă primul loc, cu o pondere de peste 19,35% în totalul european al operatorilor economici de profil, urmată imediat fiind de Italia (19,30%). Pe locurile 3 şi 4 se situează ţări ca Germania (10,28%) şi Spania (9,48%). La nivel naţional, în anul 2020, figurau 10.222 întreprinderi de profil, reprezentând o pondere de peste 3,95% în total valoric european de referinţă, valoare care situează România pe locul 7 în clasamentul prezentat. Subliniem faptul că Grecia era poziţionată în faţa României. Figura 2. Dinamica numărului ofertanţilor din industria agroalimentară la nivelul UE şi la nivel naţional, 2012-2020 (mii întreprinderi) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: prelucrare date Eurostat: Bază de date Eurostat, Annual detailed enterprise statistics for industry (NACE Rev. 2, B-E) (2005-2020) - Manufacture of foodproducts - Enterprises - number - cod serie sbs_na_ind_r2 Producţia industrială agroalimentară realizată la nivelul operatorilor industriali pe piaţa europeană La fel de importantă precum primul indicator statistic descriptiv pentru oferta europeană de produse agroalimentare este valoarea producţiei realizată la nivelul pieţelor de referinţă. Figura 3 relevă, pentru anul 2020, la nivelul statelor membre europene, trendul crescător al valorii producţiei agroalimentare în intervalul 2012-2020, de la valoarea înregistrată în anul 2012, de 753 miliarde de euro, la pragul din 2020, de 881 miliarde de euro. Acest lucru se poate justifica prin fluctuaţiile survenite la nivelul euro, dar şi al ratei inflaţiei. Figura 3. Nivelul valoric al producţiei industriale agroalimentare 2020 (mii euro,%) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: prelucrare date Eurostat: Bază de date Eurostat, Annual detailed enterprise statistics for industry (NACE Rev. 2, B-E) (2005-2020) - Manufacture of foodproducts Production value - million euro cod serie sbs_na_ind_r2 Analizând ierarhia ţărilor europene din punct de vedere al valorii producţiei agroalimentare industriale, se observă prezenţa aceloraşi state membre în topul clasamentului, cu mici diferenţe din punct de vedere al locurilor ocupate. Astfel, în anul 2020, Germania înregistrează cea mai mare valoare a indicatorului analizat, cu o valoarea a producţiei de 173 miliarde euro (19,62% din totalul european), urmată de Franţa (17,33%), Italia (13,32%) şi Spania (11,8%). România se situează pe locul 18, cu o valoare a producţiei de 9000 milioane de euro, contribuind astfel cu doar 1,04% în realizarea valorii înregistrate la nivel european. În urma celor prezentate anterior, se identifică la nivelul României, o poziţie sub media europeană, în ceea ce priveşte valoarea producţiei realizate la nivelul ramurilor industriei agroalimentare, cu atât mai mult cu cât România deţine resursele naturale din punct de vedere climatic şi pedologic favorabile în vederea obţinerii de randamente superioare la hectar în etapa de producţie agricolă, dar şi tradiţie în ceea ce priveşte sectorul agricol. Nivelul investiţiilor, un factor determinant al nivelului ofertei de produse agroalimentare Logistica existentă influenţează rezultatele obţinute la nivelul pieţelor de referinţă, utilizarea unor tehnologii de producţie şi echipamente performante poate genera avantaje concurenţiale, datorită diminuării costurilor de producţie, creşterii nivelului de eficienţă şi eficacitate economică, diminuării cheltuielilor de personal, protejarea mediului înconjurător şi altele. În figura 4, se identifică nivelul investiţiilor la nivelul ţărilor membre europene în industria agroalimentară, în ceea ce priveşte utilajele şi echipamentele utilizate. Figura 4. Nivelul investiţiilor brute pentru utilaje şi echipamente, la nivelul industriei agroalimentare, în S.M. europene, în 2020 (miliarde euro,%) (a se vedea imaginea asociată) Sursă: prelucrare date Eurostat: Bază de date Eurostat, Annual detailed enterprise statistics for industry (NACE Rev. 2, B-E) (2005-2020) - Manufacture of food products Gross investment in machinery and equipment - million euro cod serie sbs_na_ind_r2 Din figura 4, reiese faptul că, în anul 2020, conform ultimei actualizări statistice efectuate, Germania este ţara cu cea mai mare valoare a investiţiilor în utilaje şi echipamente la nivelul industriei agroalimentare, peste 5400 milioane euro, aducând o contribuţie de 31,57% în formarea totalului european. La jumătatea pragului valoric menţionat, se situează Italia, cu o pondere de 15,75% în totalul european şi o valoare a investiţiilor de 26971 milioane euro în echipamente şi utilaje industriale. Nu în cele din urmă, la nivelul Poloniei investiţiile de profil au ajuns la pragul de 12674 milioane euro, cu o contribuţie în totalul european de 7,40%. România se situează pe locul 12 în clasament, cu o valoare a investiţiilor de 4137,3 milioane euro, valoare superioară celor înregistrate în anii precedenţi, cu 23% mai mare faţă de valoarea înregistrată în anul 2012, dar încă sub media europeană din anul 2020, respectiv 6849 milioane euro. Guvernul României este preocupat permanent de identificarea şi implementarea de politici specifice care să susţină dezvoltarea sectorului industriei alimentare, menţionând în acest sens Programul naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023 - 2026. Evoluţia deficitului comercial pentru produsele agroalimentare Cu excepţia cerealelor, în ultimii 10 ani, experţi din cadrul Academiei de Studii Economice au analizat balanţa comercială din România pentru perioada 2013-2022, conform studiului de specialitate efectuat pe baza datelor statistice furnizate de INS, relevă un deficit important al balanţei comerciale pentru produsele agroalimentare, excluzând exportul de cereale. Atât valoarea exporturilor, cât şi a importurilor de produse agroalimentare a avut o creştere constantă în ultimii 10 ani, cu o valoare a importurilor de produse agroalimentare permanent superioară exporturilor (Figura 5). S-a eliminat din analiză comerţul internaţional cu cereale atât pentru a evita denaturarea rezultatelor ca urmare a situaţiei conjuncturale din ultimii ani care a condus la creşterea exporturilor de cereale, cât şi pentru că valoarea adăugată a acestora în economie este redusă, capacităţile de transformare a cerealelor în bunuri cu valoare adăugată mai ridicată fiind insuficiente. Figura 5. Evoluţia exporturilor, importurilor şi a balanţei comerciale pentru produsele agroalimentare (a se vedea imaginea asociată) Sursa datelor INS: https://www.applied-research.ase.ro/wp-content/uploads/2023/07/Studiu-Strategii-pentru-echilibrarea-balanţei-comerciale-a-României-prin-stimularea-si-susţinerea-producţiei-naţionale-July-2023.pdf Ritmul de creştere al importurilor a fost mai accelerat decât al exporturilor. Astfel, rata medie anuală de creştere a importurilor în perioada analizată a fost de 11,7%, comparativ cu o rată medie de creştere a exporturilor de 10,2%. Repercusiunile pot fi observate în deteriorarea semnificativă a balanţei comerciale în ultimii 10 ani, care a atins 4,6 miliarde euro în anul 2022. Valoarea exporturilor de produse agroalimentare, cu excepţia cerealelor a reprezentat 8,3% din totalul exporturilor în România, cea a importurilor 9,75% din total, în timp ce deficitul comercial al produselor agroalimentare, cu excepţia cerealelor, a reprezentat 13,5% din totalul deficitului comercial al României în anul 2022 (Tabelul 1). Tabelul 1. Comerţul internaţional cu produse agroalimentare ca procent din total exporturi/importuri/deficit comercial al României
┌─┬──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │ │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │
├─┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Exporturi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│%│agroalimentare│6,67 │6,83 │7,17 │7,10 │7,07 │6,39 │6,67 │7,76 │7,99 │8,34 │
│ │din total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │exporturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Importuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│%│agroalimentare│8,36 │8,24 │8,76 │9,20 │9,20 │8,82 │9,31 │10,21│9,66 │9,75 │
│ │din total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │importuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Deficit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comercial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│%│produse │22,96│20,45│19,13│21,31│19,52│19,74│19,85│18,51│14,94│13,54│
│ │agroalimentare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deficit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Sursa datelor: INS Tabelul 2. Evoluţia balanţei comerciale pe principalele grupe de produse agroalimentare, milioane euro
┌────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Grupe de │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │2022 │
│produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│I. Animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vii şi │-368,6│-483,1│-472,4│-626,8│-742,4│-878,6│-1051,6│-1150,5│-1220,2│-1736,4│
│produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Animale vii │150,8 │126,3 │159,3 │208,1 │245,3 │195,8 │252,4 │221,7 │303,9 │289,3 │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Carne şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măruntaie │-261,2│-339,5│-324,2│-407,2│-479,1│-557,0│-702,7 │-715,3 │-737,8 │-982,4 │
│comestibile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Peşte şi │-100,5│-118,3│-133,6│-155,3│-176,6│-186,2│-187,1 │-175,8 │-221,8 │-273,4 │
│crustacee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Lapte şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lactate; │-148,3│-135,2│-155,5│-245,9│-308,2│-302,7│-377,0 │-441,8 │-527,6 │-719,2 │
│oua; miere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Alte produse│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de origine │-9,5 │-16,5 │-18,4 │-26,4 │-23,7 │-28,5 │-37,2 │-39,3 │-36,9 │-50,8 │
│animală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│II. Produse │1529,4│1558,0│1037,3│1108,1│1106,6│1274,3│1360,0 │429,4 │2253,1 │2370,8 │
│vegetale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Legume, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plante, │-106,2│-139,2│-184,4│-278,6│-270,6│-327,0│-421,5 │-391,1 │-423,3 │-474,6 │
│rădăcini şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tuberculi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Fructe │-214,8│-246,7│-395,2│-509,7│-573,4│-573,0│-592,1 │-625,5 │-667,0 │-730,3 │
│comestibile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Cereale │1653,8│1694,7│1462,2│1505,1│1512,9│1851,1│2187,8 │1466,3 │2948,1 │3333,8 │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Produse ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│industriei │-94,3 │-86,4 │-81,6 │-78,4 │-84,8 │-88,3 │-96,7 │-93,8 │-105,6 │-98,7 │
│morăritului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Preparate pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│baza de │-165,9│-170,1│-210,6│-250,2│-280,4│-302,4│-328,9 │-345,1 │-393,4 │-474,3 │
│cereale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Seminţe şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fructe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oleaginoase;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plante │547,0 │603,7 │546,4 │826,0 │899,1 │781,0 │685,8 │494,6 │996,6 │942,0 │
│industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medicinale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Preparate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din carne şi│5,6 │-4,1 │-16,3 │-12,5 │-43,6 │-42,5 │-66,8 │-76,8 │-112,8 │-135,7 │
│peste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Zahăr şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produse │-210,1│-139,8│-195,6│-217,4│-231,2│-217,4│-262,2 │-227,9 │-298,9 │-400,9 │
│zaharoase │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Preparate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din legume, │-130,0│-157,5│-186,1│-224,8│-230,7│-265,6│-306,7 │-311,9 │-334,0 │-399,1 │
│fructe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Bauturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alcoolice şi│-124,3│-120,1│-149,4│-204,8│-226,1│-244,8│-329,8 │-341,4 │-477,5 │-585,5 │
│nealcoolice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Reziduuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ale │-200,1│-193,2│-196,3│-213,2│-283,3│-285,7│-296,0 │-342,0 │-398,3 │-397,5 │
│industriei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alimentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Sursa datelor: INS Datele prezentate în Tabelele 1 şi 2 relevă faptul că există decalaje semnificative în ceea ce priveşte valoarea adăugată a produselor alimentare în raport cu capacitatea de producţie a produselor agricole autohtone - se observă deficitul în balanţa comercială generat de exportul de materie primă, precum cerealele şi importul produselor alimentare procesate ca: produsele din sectorul panificaţie, patiserie şi cofetărie. În acest context, în sectorul agroalimentar este necesară concentrarea sprijinului pe acele produse agroalimentare pentru care există producţie de materii prime şi pentru care există cerere pe piaţă, alături de creşterea capacităţilor de procesare şi depozitare, fiind necesare de asemenea şi măsuri care să sprijine creşterea potenţialului de valorificare la preţuri competitive. Pentru creşterea vizibilităţii şi promovarea produselor agroalimentare autohtone pe piaţa românească şi internaţională, până la această dată, MADR a întreprins acţiuni, astfel: a) organizarea de întâlniri între comercianţi şi fermieri/producători/procesatori/asociaţii de profil, în vederea asigurării desfacerii produselor agroalimentare în marile lanţuri de magazine şi pentru a identifica toate elementele privind cererea şi oferta pentru această categorie de produse; b) susţinerea şi promovarea de iniţiative/proiecte derulate de către marile reţele comerciale destinate stimulării desfacerii produselor româneşti, precum: proiectul Cooperativa Agricolă "Ţara mea", destinat susţinerii micilor producători, filiera calităţii pentru carnea de mânzat, proiect care constă în dezvoltarea de parteneriate durabile cu micii producători locali, promovarea produselor româneşti şi a producătorilor locali - carnea se comercializează atât în hipermarketuri, cât şi mediul virtual şi campania "Alege Oaia!" care s-a bucurat de un real succes, marile lanţuri de magazine venind în întâmpinarea crescătorilor autohtoni de ovine şi a consumatorilor la nivel naţional, prin amenajarea de spaţii de prezentare şi desfacere distincte cât şi prin acţiuni proprii, specifice de promovare, prin acordarea de oferte promoţionale pe perioade îndelungate. Lanţurile de magazine şi- au afirmat disponibilitatea încheierii de colaborări pe termen lung având ca obiect comercializarea produselor de la specia ovine; c) susţinerea de campanii media pentru promovarea produselor româneşti, precum: "Trăieşte natural, mănâncă tradiţional" "Vrem să ştii", asigurând participarea la emisiuni de profil- "Viaţa la ţară", "Fermier în România", şi altele asemenea; d) dezvoltarea în colaborare cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR aplicaţia Catalogul Produselor Alimentare Certificate - CPAC; e) organizarea de campanii de promovare la nivel naţional şi internaţional pentru a creşte vizibilitatea şi notorietatea produselor agroalimentare româneşti (prin organizarea şi participarea la târguri de profil la nivel naţional şi internaţional), prin organizarea de evenimente gastronomice, pentru a atrage atenţia asupra calităţii şi diversităţii produselor autohtone. f) încheierea de protocoale de colaborare cu supermarket -uri, începând cu anul 2023, în scopul creării cadrului instituţional pentru cooperarea, acordarea suportului tehnic necesar organizării participanţilor din sectorul agroalimentar, precum şi schimbul reciproc de informaţii, în vederea realizării de acţiuni/evenimente destinate promovării produselor agroalimentare româneşti, cât şi pentru conştientizarea consumatorului în ceea ce priveşte consumul de astfel de produse; g) iniţierea şi organizarea unor evenimente prilejuite de "Ziua Naţională a produselor agroalimentare româneşti", sărbătorită la data de 10 octombrie, începând cu anul 2017, fiind instituită prin Legea nr. 168/2017. Prin declararea acestei zile, se doreşte încurajarea consumului de produse alimentare româneşti de către populaţia României, producătorii urmând să prezinte, cu prilejul acestei zile, produse autohtone de calitate. De asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale. h) derularea de acţiuni de identificare şi promovare a produselor agroalimentare cu potenţial de înregistrare pe scheme de calitate naţionale şi sisteme de calitate europene, alături de producători, asociaţii, grupuri de producători, operatori economici, autorităţi publice locale, reprezentanţi ai grupurilor de acţiune locală, autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniu, respectiv: APIA AFIR, ANSVSA, ANPC, AZM, reprezentanţi DG AGRI. În acest context, la nivel naţional, în luna noiembrie 2024 erau înregistrate în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale 788 de produse, 73 de produse atestate conform unor reţete consacrate în Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate şi 4305 de produse atestate cu menţiunea de calitate facultativă "produs montan". Pe sisteme de calitate europene, tot până la această dată, sunt înregistrate/recunoscute 14 produse româneşti, dintre care: 1 produs ca Denumire de Origine Protejată; 2 produse ca Specialitate Tradiţională Garantată şi 11 produse ca Indicaţie Geografică Protejată. Pentru băuturi spirtoase sunt înregistrate 9 produse cu Indicaţie Geografică, pentru vinuri sunt înregistrate 40 de Denumiri de Origine Protejată (DOP) şi 13 cu Indicaţie Geografică. Totodată, sunt în curs de evaluare/verificare, la Comisia Europeană, în vederea recunoaşterii ca Indicaţie Geografică Protejată un număr de 6 produse. MADR asigură asistenţă tehnică producătorilor sau procesatorilor la elaborarea documentaţiei aferente proiectelor pentru promovarea produselor româneşti. În acest context, se evidenţiază faptul că au fost întreprinse o serie de acţiuni relevante pentru promovarea produselor agroalimentare autohtone dar, la acest moment, o cauză principală pentru lipsa valorificării în integralitate a potenţialului agroalimentar românesc, rămâne slaba asociere între producători. România are un potenţial agroalimentar considerabil, dar insuficient utilizat, cu un nivel de valorificare scăzut faţă de media statelor membre ale UE. Competitivitatea sectorului agroalimentar este reflectată şi de persistenţa deficitului comercial agroalimentar, mai accentuat în anul 2022, de 1.284,4 milioane euro, reprezentând 3,8% din deficitul total pe economie, dar şi de structura schimburilor comerciale: exporturile sunt dominate de materii prime precum grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui, excedentare la nivelul României, iar peste jumătate din importurile României sunt produse finite cu valoare adăugată mare. Totodată, experţii Băncii Mondiale au consemnat: a) mărcile de produs, colective, de export au fost insuficient dezvoltate şi ponderea firmelor care deţin mărci proprii înregistrate pe pieţele externe a fost redusă; mărcile comerciale româneşti, mărcile de produs, sectoriale şi mărcile de produs naţionale nu au fost suficient promovate şi nu au avut notorietatea necesară pentru a susţine creşterea exporturilor; b) mărcile de produs ambasador ale României au fost puţin cunoscute peste graniţă, cu excepţia ţărilor unde au fost prezente comunităţi semnificative de români; c) prezenţa pe platformele digitale a firmelor româneşti nu a generat suficientă expunere internaţională; există o nevoie de îmbunătăţire a instrumentelor de promovare pe platformele digitale ale procesatorilor; d) majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii au cunoştinţe limitate referitoare la promovare, informare, identificare de oportunităţi şi interacţiuni pe platformele digitale; e) nu au fost prospectate suficient de mult noi pieţe externe în afara UE; f) produsele româneşti destinate exporturilor pe pieţele externe ţintă au o competitivitate limitată/insuficientă; g) consumatorii interni nu sunt informaţi suficient asupra calităţii produselor româneşti şi preferă să achiziţioneze produse importate; h) obţinerea certificărilor în domeniul calităţii este scăzută, ceea ce determină ca acreditarea la export sau găsirea de parteneri externi să fie dificilă. Sintetizând contextul prezentat, identificăm provocări precum: a) Concurenţa internaţională - produsele agroalimentare româneşti concurează cu produse similare din alte ţări pe pieţele internaţionale, ceea ce necesită eforturi suplimentare pentru a câştiga în faţa produselor similare. b) Dependenţa de importuri - România are o dependenţă semnificativă de produsele agroalimentare importate, ceea ce poate afecta balanţa comercială. c) Calitatea şi siguranţa alimentelor - există preocupări cu privire la calitatea şi siguranţa produselor agroalimentare, care pot afecta încrederea consumatorilor şi accesul pe pieţele internaţionale. Problemele legate de calitate sau siguranţa produselor pot afecta imaginea acestor produse şi pot încetini dezvoltarea comerţului intern şi internaţional. d) Investiţii insuficiente - investiţiile limitate în modernizarea infrastructurii şi a tehnologiilor agroalimentare poate limita creşterea valorii adăugate a produselor agroalimentare româneşti. e) Reglementare şi legislaţie - cadrul normativ pare să nu fie întotdeauna favorabil dezvoltării sectorului agroalimentar, dat fiind volumul legislativ foarte mare care trebuie aplicat pentru fiecare verigă a lanţului agroalimentar. f) Promovare şi conştientizare - este nevoie de eforturi semnificative pentru a promova produsele agroalimentare româneşti şi pentru a creşte conştientizarea consumatorilor cu privire la calitatea acestora, în detrimentul celor importate. g) Gestionarea crizelor - odată cu creşterea riscurilor climatice şi a altor ameninţări la nivel global, trebuie să existe un plan de contingenţă bine pus la punct, pentru a face faţă acestor situaţii. Se impun o pregătire şi un plan de gestionare a situaţiilor de criză care pot afecta industria agroalimentară. h) Cooperare şi coordonare - necesitatea coordonării şi colaborării între diferitele părţi interesate poate reprezenta o provocare. În acest context, sectorul industriei alimentare româneşti trebuie să îşi consolideze performanţele şi să devină competitiv pe termen lung. Modernizarea acestuia, prin sprijinirea investiţiilor în vederea retehnologizării, este o necesitate stringentă care trebuie să fie susţinută, atât din fonduri europene, cât şi prin alocări de la bugetul de stat, astfel încât potenţialul agricol naţional să fie valorificat integral şi eficient. Deopotrivă cu creşterea investiţiilor în unităţi de procesare, este esenţială elaborarea şi implementarea unor politici coerente şi de promovare care să contribuie la consolidarea orientării către piaţă şi la creşterea competitivităţii produselor alimentare româneşti, prin încurajarea/stimularea consumatorilor în ceea ce priveşte consumul de produse autohtone şi la diminuarea exportului de materii prime şi a importului de produse cu valoare adăugată, în vederea reducerii deficitului balanţei comerciale agroalimentare naţionale. CAP. V Obiectivele generale şi specifice SECŢIUNEA 1 Obiectiv general: îmbunătăţirea valorificării potenţialului agroalimentar al României Fructificarea potenţialului agricol al României, creşterea valorii adăugate şi a valorii de piaţă a produselor agroalimentare, conştientizarea consumatorului referitoare la calitatea produselor autohtone care fac parte din cultura poporului român sunt elemente definitorii pentru elaborarea unor strategii şi a programelor naţionale, prin care să se asigure implementarea politicilor de încurajare a obţinerii şi promovării produselor agroalimentare româneşti. Obiectivul stabilit urmăreşte sprijinirea producătorilor şi procesatorilor din sectorul agroalimentar pentru a valorifica potenţialul agricol al României, a dezvolta comunităţile rurale şi a consolida poziţia produselor româneşti pe pieţele interne şi internaţionale. Atingerea obiectivului presupune întreprinderea măsurilor necesare pentru a răspunde cerinţelor pieţelor moderne şi de a valorifica la maximum potenţialul terenurilor agricole româneşti. Abordarea strategică vizează o promovare dual-complementară, utilizând metode clasice împletite cu noi tehnici digitale pentru promovarea produselor alimentare româneşti. SECŢIUNEA a 2-a Obiective specifice 2.1. Obiectiv specific 1 (OS 1): Stimularea consumului de produse agroalimentare româneşti 2.2. Obiectiv specific 2 (OS 2): Facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe pieţe externe 2.3. Obiectiv specific 3 (OS 3): îmbunătăţirea inter-relaţionării între autorităţi - producători/ procesatori - consumatori În vederea asigurării unei funcţionalităţi integrate şi pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor, aşa cum au fost acestea precizate mai sus, acţiunile strategice vor integra următoarele componente: a) Conştientizarea consumatorilor cu privire la calitatea produselor autohtone şi a patrimoniului cultural gastronomic românesc; b) Crearea unei imagini/percepţii pozitive asupra alimentelor româneşti şi a recunoaşterii calităţii şi particularităţilor naţionale, atât pentru consumatorii români, cât şi pentru pieţele statelor membre UE şi pieţele ţărilor terţe; c) Identificarea şi consolidarea instrumentelor de sprijin în vederea promovării produselor alimentare autohtone, inclusiv a fondurilor provenind din bugetul naţional, fonduri UE; d) Consultarea/dialogul şi antrenarea actorilor care activează în sectorul agroalimentar, respectiv producători, procesatori, comercianţi, exportatori, organizaţii/entităţi comerciale în misiuni economice comerciale şi evenimente de profil la nivel naţional, european şi internaţional; e) Identificarea de noi pieţe de desfacere şi extinderea categoriilor de produse româneşti pentru export; f) Susţinerea producătorilor locali în adoptarea practicilor durabile de producţie şi în îmbunătăţirea calităţii şi diversităţii produselor lor. CAP. VI Programe Programele incluse în prezenta Strategie urmează direcţiile de acţiune şi măsurile prezentate în figura şi tabelul următor, au rolul de a sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea Strategiei, acestea fiind configurate în acţiuni concrete, prezentate în anexa nr. 2. La stabilirea direcţiilor de acţiune, se au în vedere recomandările primite din partea experţilor Băncii Mondiale, referitoare la necesitatea ca MADR să fie considerat o sursă de încredere, fiind necesară elaborarea unei strategii de comunicare cu cetăţenii/consumatorii, incluzând o colaborare mai activă cu ceilalţi actori implicaţi în buna funcţionare a lanţului alimentar: producători/procesatori/ distribuitori/comercianţi, instituţii cu atribuţii specifice domeniului, mediul academic, societatea civilă, prin prisma unui parteneriat de comunicare pentru promovarea produselor româneşti. Se au în vedere următoarele aspecte: a) înţelegerea consumatorului: colectarea de date şi informaţii cu privire la factorii care influenţează alegerea consumatorilor, arhitectura alegerii, inter-relaţionarea preţ-calitate-provenienţă, motivaţiile şi barierele în calea schimbării, înţelegerea de către consumatori a subiectelor emergente precum: integritatea produselor alimentare, alimente funcţionale şi inovative, dar şi amprenta de carbon şi durabilitatea; b) segmentarea consumatorilor şi canalele de comunicare: implică cartografierea canalelor de comunicare disponibile şi determinarea capacităţii şi audienţei specifice; propunem o abordare dual- complementară: componenta de promovare tradiţională/clasică coroborată cu o promovare inovativă pentru consumatorul conectat digital, încercările de a ajunge la un public tânăr, devenind mai eficiente prin intermediul reţelelor sociale, decât prin canalele media tradiţionale; c) monitorizarea comunicării: publicul trebuie să fie informat cu privire la activităţile autorităţii de reglementare în acest domeniu, care vor consolida încrederea în sistemul de control şi încrederea consumatorilor în calitatea şi autenticitatea produselor. OS 1. Stimularea consumului de produse agroalimentare româneşti DIRECŢII DE ACŢIUNE ● Diversificarea şi consolidarea metodelor de promovare a produselor agroalimentare româneşti ● Sporirea gradului de conştientizare a valorii produselor agroalimentare certificate conform sistemelor de calitate ale UE precum şi a schemelor de calitate româneşti ● Multiplicarea iniţiativelor de informare şi educare a consumatorilor ● Sprijinirea identificării produselor agroalimentare cu potenţial de înregistrare pe scheme de calitate naţionale şi sisteme de calitate europene ● Creşterea competitivităţii operatorilor economici - identificarea potenţialelor surse pentru creşterea gradului de transformare a producţiei agricole interne în produse agroalimentare cu valoare adăugată ridicată OS 2. Facilitarea pomovării produselor agroalimentare autohtone pe pieţe externe DIRECŢII DE ACŢIUNE ● Prospectarea, identificarea tendinţelor pieţelor externe în vederea valorificării produselor agroalimentare ● Facilitarea promovării profesioniste a produselor agroalimentare autohtone ● Mediatizarea iniţiativelor de promovare a produselor agroalimentare sustenabile în UE şi în ţările terţe OS 3 Îmbunătăţirea inter-relaţionării între autorităţi - producători/procesatori - consumatori DIRECŢII DE ACŢIUNE ● Redefinirea circumstanţelor de colaborare şi guvernanţă interinstituţională ● Producători/proces atori agili, oneşti, ingenioşi, competitivi ● Consumatori informaţi, responsabili, activi şi implicaţi
┌──────────────────────────┬───────────┐
│ │Impact │
│MODALITĂTI DE REALIZARE A │asupra │
│OBIECTIVELOR ├───┬───┬───┤
│ │OS1│OS2│OS3│
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Efectuarea de analize de │ │ │ │
│specialitate în vederea │ │ │ │
│identificării │ │ │ │
│preferinţelor/cererii │x │x │x │
│consumatorilor privind │ │ │ │
│produsele agroalimentare │ │ │ │
│româneşti; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Oferirea de informaţii │ │ │ │
│producătorilor români în │ │ │ │
│ceea ce priveşte │ │ │ │
│identificarea şi │x │ │x │
│promovarea de produse care│ │ │ │
│au caracteristici │ │ │ │
│calitative specifice; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Derularea de acţiuni de │ │ │ │
│identificare şi promovare │ │ │ │
│a produselor │ │ │ │
│agroalimentare cu │ │ │ │
│potenţial de înregistrare/│ │ │ │
│recunoaştere/certificare │ │ │ │
│pe scheme de calitate │ │ │ │
│naţionale şi sisteme de │ │ │ │
│calitate europene: │ │ │ │
│a) colectarea de │ │ │ │
│informaţii referitoare la │ │ │ │
│potenţialele produse │ │ │ │
│agricole şi alimentare │ │ │ │
│care pot dobândi protecţia│ │ │ │
│pe DOP, IGP, STG şi │ │ │ │
│înregistrarea pe scheme de│ │ │ │
│calitate naţionale; │ │ │ │
│b) promovarea avantajelor │ │ │ │
│dobândirii recunoaşterii/ │ │ │ │
│certificării/înregistrării│ │ │ │
│produselor agroalimentare │ │ │ │
│pe sisteme de calitate │x │ │x │
│europene şi scheme de │ │ │ │
│calitate naţionale; │ │ │ │
│c) identificarea │ │ │ │
│grupurilor de producători/│ │ │ │
│procesatori în vederea │ │ │ │
│acordării de suport tehnic│ │ │ │
│în ceea ce priveşte │ │ │ │
│întocmirea │ │ │ │
│documentaţiilor; │ │ │ │
│d) identificarea │ │ │ │
│specificaţiilor tehnice │ │ │ │
│ale produselor │ │ │ │
│agroalimentare, în funcţie│ │ │ │
│de zona geografică în care│ │ │ │
│se obţin, specificitatea │ │ │ │
│procesului de producţie, │ │ │ │
│notorietatea produsului în│ │ │ │
│zona respectivă, în │ │ │ │
│vederea îmbunătăţirii │ │ │ │
│cadrului legislativ │ │ │ │
│specific; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Participarea/organizarea │ │ │ │
│de întâlniri de lucru cu │ │ │ │
│actorii implicaţi în │ │ │ │
│demersurile legale pentru │ │ │ │
│dobândirea recunoaşterii/ │ │ │ │
│certificării la nivel UE, │ │ │ │
│pentru acordarea de suport│ │ │ │
│tehnic - analizarea şi │x │x │x │
│finalizarea documentaţiei │ │ │ │
│pentru dobândirea │ │ │ │
│protecţiei denumirii │ │ │ │
│produselor agroalimentare │ │ │ │
│pe sisteme de calitate │ │ │ │
│europene DOP, IGP, STG şi │ │ │ │
│scheme de calitate │ │ │ │
│naţionale; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Organizarea de ateliere/ │ │ │ │
│dezbateri, cu scopul de a │ │ │ │
│fi asigurată o abordare │ │ │ │
│unitară privind cadrul │ │ │ │
│legislativ specific prin │x │x │x │
│care se implementează │ │ │ │
│sistemele de calitate │ │ │ │
│europene şi schemele de │ │ │ │
│calitate naţionale; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Furnizarea de informaţii │ │ │ │
│şi asistenţă │ │ │ │
│producătorilor pentru a │ │ │ │
│accesa finanţări şi │ │ │ │
│resurse disponibile pentru│ │ │ │
│procesul de înregistrare/ │x │x │x │
│certificare pe sisteme de │ │ │ │
│calitate europene şi │ │ │ │
│atestare produse │ │ │ │
│alimentare pe scheme de │ │ │ │
│calitate naţionale; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Dezvoltarea unei promovări│ │ │ │
│puternice şi a unei │ │ │ │
│imagini de marcă pentru │ │ │ │
│produsele recunoscute/ │x │x │x │
│certificate pe sistemele │ │ │ │
│de calitate europene şi │ │ │ │
│înregistrate pe schemele │ │ │ │
│de calitate naţionale; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Organizarea şi/sau │ │ │ │
│participarea la campanii │ │ │ │
│diferenţiate/specifice de │ │ │ │
│conştientizare şi educare │x │x │x │
│- materiale destinate, │ │ │ │
│atât consumatorilor, cât │ │ │ │
│şi profesioniştilor din │ │ │ │
│industria alimentară; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Încheierea de protocoale │ │ │ │
│cu autorităţi responsabile│ │ │ │
│în scopul educării/ │ │ │ │
│conştientizării │ │ │ │
│consumatorilor cu privire │ │ │ │
│la importanţa şi │ │ │ │
│beneficiile consumului de │ │ │ │
│produse agroalimentare │x │ │x │
│româneşti înregistrate pe │ │ │ │
│scheme de calitate │ │ │ │
│naţionale şi recunoscute/ │ │ │ │
│certificate pe sisteme de │ │ │ │
│calitate europene precum │ │ │ │
│şi de produse autohtone, │ │ │ │
│în general; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Organizarea şi/sau │ │ │ │
│participarea la │ │ │ │
│conferinţe, târguri, │ │ │ │
│expoziţii, seminare, mese │ │ │ │
│rotunde (la nivel │x │x │x │
│naţional, european, │ │ │ │
│internaţional), în scopul │ │ │ │
│diseminării şi promovării │ │ │ │
│politicilor aplicate în │ │ │ │
│domeniul agroalimentar; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Propunerea/încheierea, cu │ │ │ │
│instituţiile omoloage din │ │ │ │
│statele membre UE, precum │ │ │ │
│şi din ţări terţe, de │ │ │ │
│memorandumuri, │ │ │ │
│parteneriate/acorduri/ │x │x │x │
│protocoale, având ca scop │ │ │ │
│promovarea schimburilor │ │ │ │
│comerciale cu produse │ │ │ │
│agroalimentare, în vederea│ │ │ │
│promovării produselor │ │ │ │
│agroalimentare româneşti; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Evenimente specifice de │ │ │ │
│promovare a produse │ │ │ │
│agroalimentare româneşti -│ │ │ │
│participarea şi/sau │ │ │ │
│diseminarea de informaţii │ │ │ │
│specifice: │ │ │ │
│a) la evenimente/ │ │ │ │
│manifestări culturale, │ │ │ │
│turistice, cu specific │ │ │ │
│gastronomic tradiţional; │ │ │ │
│b) la evenimentele │ │ │ │
│destinate degustării şi │ │ │ │
│prezentării de produse │ │ │ │
│agroalimentare; │ │ │ │
│c) cu ocazia acţiunilor cu│ │ │ │
│caracter solemn şi festiv,│ │ │ │
│precum: 1 decembrie, 9 mai│ │ │ │
│- Ziua Europei, 16 │x │x │x │
│octombrie - Ziua │ │ │ │
│internaţională a │ │ │ │
│alimentaţiei, 23 │ │ │ │
│septembrie - Ziua │ │ │ │
│europeană a produselor │ │ │ │
│ecologice, 10 octombrie - │ │ │ │
│Ziua naţională a │ │ │ │
│produselor agroalimentare │ │ │ │
│româneşti şi prima │ │ │ │
│duminică a lunii octombrie│ │ │ │
│- Ziua naţională a │ │ │ │
│gastronomiei şi a vinului │ │ │ │
│românesc; │ │ │ │
│d) la activităţile │ │ │ │
│organizate de ambasadele │ │ │ │
│României, în ţări membre │ │ │ │
│ale Uniunii Europene sau │ │ │ │
│terţe. │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Identificarea pieţelor de │ │ │ │
│export potenţiale: │ │ │ │
│realizarea de analize/ │ │ │ │
│studii de piaţă pentru │ │x │x │
│identificarea pieţelor de │ │ │ │
│export pentru produsele │ │ │ │
│agroalimentare româneşti; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Informarea consumatorilor │ │ │ │
│cu privire la organizarea │ │ │ │
│de: │ │ │ │
│a) festivaluri ale │ │ │ │
│recoltelor, seri de │ │ │ │
│degustare a produselor │ │ │ │
│înregistrate pe scheme de │ │ │ │
│calitate naţionale şi │ │ │ │
│recunoscute/certificate pe│ │ │ │
│sisteme de calitate │ │ │ │
│europene, concursuri şi │ │ │ │
│alte activităţi culturale │ │ │ │
│şi gastronomice; │ │ │ │
│b) tururi gastronomice şi │ │ │ │
│de degustări care oferă │ │ │ │
│consumatorilor │ │ │ │
│oportunitatea de a │ │ │ │
│descoperi şi de a degusta │ │ │ │
│produsele într-un mediu │ │ │ │
│autentic; │ │ │ │
│c) cursuri de iniţiere în │ │ │ │
│degustarea produselor │ │ │ │
│înregistrate pe scheme de │ │ │ │
│calitate naţionale şi │x │ │x │
│recunoscute/certificate pe│ │ │ │
│sisteme de calitate │ │ │ │
│europene, precum şi │ │ │ │
│degustări ale acestora; │ │ │ │
│d) circuite turistice │ │ │ │
│specializate, excursii │ │ │ │
│recreative în mijlocul │ │ │ │
│fabricilor/unităţilor de │ │ │ │
│producţie, tururi ghidate │ │ │ │
│prin acestea şi │ │ │ │
│participarea la degustări │ │ │ │
│de produse, prezentarea │ │ │ │
│fabricii/unităţii de │ │ │ │
│producţie, instalaţiilor, │ │ │ │
│echipamentelor, a modului │ │ │ │
│de producţie care să ofere│ │ │ │
│vizitatorilor experienţe │ │ │ │
│complete legate de │ │ │ │
│producţia de produse │ │ │ │
│înregistrate pe scheme de │ │ │ │
│calitate naţionale şi │ │ │ │
│recunoscute/certificate pe│ │ │ │
│sisteme de calitate │ │ │ │
│europene. │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Activităţi de consultanţă │ │ │ │
│şi asistenţă: instituţiile│ │ │ │
│abilitate asigură │ │ │ │
│consultanţă şi asistenţă │ │ │ │
│pentru producători/ │ │ │ │
│procesatori în ceea ce │ │ │ │
│priveşte procesul de │ │x │x │
│export, precum: sesiuni de│ │ │ │
│formare şi instruire │ │ │ │
│despre procedurile de │ │ │ │
│export, cerinţele de │ │ │ │
│conformitate, modele de │ │ │ │
│bune practici, şi alte │ │ │ │
│asemenea; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Încurajarea asocierii │ │ │ │
│micilor producători/ │ │ │ │
│procesatori - prezentarea │ │ │x │
│avantajelor, promovarea │ │ │ │
│exemplelor de bune │ │ │ │
│practici; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Acţiuni de comunicare/ │ │ │ │
│colaborare între │ │ │ │
│organizaţiile profesionale│ │ │ │
│şi autorităţi - întâlniri │ │ │ │
│şi consultări pentru │ │ │ │
│elaborarea unor proceduri │ │ │ │
│de lucru simplificate, │ │ │ │
│eficiente şi prietenoase │ │ │x │
│cu mediul de afaceri şi │ │ │ │
│consumatorii, astfel încât│ │ │ │
│răspunsul la nevoile │ │ │ │
│consumatorilor şi la │ │ │ │
│solicitările mediului de │ │ │ │
│afaceri să fie prompte, │ │ │ │
│pertinente, clare, │ │ │ │
│transparente; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Monitorizarea evoluţiei │ │ │ │
│importurilor de produse │ │ │ │
│agroalimentare şi │ │ │ │
│evaluarea impactului │ │x │x │
│acestora asupra │ │ │ │
│producătorilor/ │ │ │ │
│procesatorilor naţionali; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Analiza politicilor │ │ │ │
│publice adoptate de alte │ │ │ │
│state pentru susţinerea │ │x │x │
│producerii şi/sau │ │ │ │
│promovării produselor │ │ │ │
│naţionale; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Măsuri şi colaborări │ │ │ │
│interinstituţionale, în │ │ │ │
│vederea unei trasabilităţi│x │ │x │
│adecvate a produselor │ │ │ │
│agroalimentare importate; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Colectarea de date │ │ │ │
│statistice relevante │ │ │ │
│specifice sectorului, pe │ │ │x │
│categorii şi tipuri de │ │ │ │
│produse; │ │ │ │
├──────────────────────────┼───┼───┼───┤
│Realizarea unui Registru │ │ │ │
│de piaţă, în care vor fi │ │ │ │
│introduse informaţii │ │ │ │
│despre operatorii │ │ │ │
│economici din domeniul │ │ │ │
│agroalimentar şi despre │ │ │ │
│produsele pe care aceştia │ │ │ │
│le produc/procesează - │ │ │ │
│acest instrument vine în │ │ │ │
│întâmpinarea │ │ │ │
│consumatorului, în │X │ │X │
│alegerea de produse │ │ │ │
│alimentare româneşti, │ │ │ │
│permiţându-le să găsească,│ │ │ │
│în timp real, produse │ │ │ │
│alimentare atestate pe │ │ │ │
│scheme de calitate │ │ │ │
│naţionale şi recunoscute/ │ │ │ │
│certificate/ pe sisteme de│ │ │ │
│calitate europene, precum │ │ │ │
│şi datele de identificare │ │ │ │
│ale producătorilor; │ │ │ │
└──────────────────────────┴───┴───┴───┘
CAP. VII Rezultate aşteptate Obiectivul general al Strategiei este acela de a valorifica potenţialul agricol al României, vizând consolidarea poziţiei produselor româneşti pe pieţele interne şi internaţionale. În mod implicit, este sprijinită şi dezvoltarea comunităţilor rurale. Beneficiarii Strategiei sunt producătorii/procesatorii de produse agroalimentare româneşti, dar şi consumatorii. Totodată, MADR va fi generator de sprijin, instituţie care creează şi difuzează fluxuri de informare şi cunoaştere pentru dezvoltarea şi fructificarea potenţialului agroalimentar. Implementarea Strategiei va avea drept răspuns: a) Creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar: produsele agroalimentare româneşti cu protecţia DOP, IGP şi STG, produsele înregistrate pe scheme de calitate naţionale sau produsele care au adoptat sisteme internaţionale de certificare voluntară care vor deveni mai competitive pe piaţa internă şi internaţională, datorită recunoaşterii şi valorificării caracteristicilor lor distinctive şi autentice. b) Oportunităţi economice sporite pentru producătorii/procesatorii români, dezvoltarea pieţelor: promovarea şi recunoaşterea produselor de calitate vor spori exporturile, contribuind astfel la echilibrarea balanţei comerciale. c) Protejarea tradiţiilor şi identităţii locale: produsele cu protecţia DOP, IGP şi STG vor contribui la protejarea şi conservarea tradiţiilor, culturii şi identităţii locale, precum şi a metodelor tradiţionale de producţie. d) Stimularea investiţiilor: obţinerea protecţiei şi înregistrarea pe scheme de calitate naţionale vor stimula investiţiile în infrastructura de producţie şi procesare, ducând la îmbunătăţirea calităţii şi standardelor de producţie. e) Crearea de locuri de muncă: dezvoltarea sectorului agroalimentar va genera noi locuri de muncă în zonele rurale şi va contribui la reducerea migraţiei populaţiei către oraşe. f) Creşterea valorii adăugate: produsele cu protecţia DOP, IGP şi STG, produsele atestate pe schemele de calitate naţionale adaugă o valoare mai mare materiilor prime, crescând astfel veniturile producătorilor şi procesatorilor din industria agroalimentară. g) Promovarea durabilităţii: protejarea şi promovarea produselor tradiţionale pot stimula practicile agricole şi de producţie durabile, contribuind la conservarea resurselor naturale şi a biodiversităţii. h) Dezvoltarea turismului: produsele de calitate/tradiţionale pot atrage turişti şi vizitatori, sprijinind astfel industria turismului. i) Colaborare eficientă între autorităţi - producători/procesatori - consumatori: autorităţile vor contribui la diminuarea poverii administrative, comunicarea va fi îmbunătăţită, consumatorii vor fi mai instruiţi, responsabili, activi şi implicaţi în timp ce operatorii economici vor fi deveni mai competitivi. Prin intermediul reuniunilor la nivel de structuri intra-instituţionale şi inter-instituţionale, se va realiza o listă de produse agroalimentare româneşti cu potenţial pentru obţinerea recunoaşterii/certificării ca DOP, IGP, STG şi înregistrarea pe scheme de calitate naţionale. Aceasta va oferi o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară a acestor produse, respectiv dezvoltarea din punct de vedere economic a unităţilor din sectorul industrie alimentară. Organizaţiile profesionale şi grupurile de producători/procesatori vor beneficia de informaţii şi sprijin în ceea ce priveşte procesul de recunoaştere/certificare şi înregistrare, inclusiv avantajele dobândirii protecţiei europene şi naţionale. Acest lucru va stimula interesul producătorilor şi îi va ajuta să înainteze în proces. Prin identificarea specificaţiilor tehnice ale produselor agroalimentare în funcţie de zona geografică, procesul de producţie şi notorietatea locală, se va crea un cadru mai detaliat pentru definirea şi recunoaşterea acestor produse. Aceasta va spori precizia şi autenticitatea produselor protejate. Participarea organizaţiilor profesionale şi a producătorilor la reuniuni şi instruiri va duce la o mai mare conştientizare cu privire la beneficiile protecţiei DOP, IGP, STG şi înregistrarea pe schemele de calitate naţionale. Acest lucru va încuraja mai mulţi producători să se implice în proces. Identificarea şi promovarea produselor cu potenţial de protecţie şi înregistrare vor încuraja producţia de produse agroalimentare de înaltă calitate, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra sectorului agroalimentar românesc în ansamblu. Participarea la târguri, expoziţii şi evenimente internaţionale va contribui la creşterea expunerii produselor agroalimentare româneşti pe pieţele externe, atrăgând astfel atenţia unor noi parteneri comerciali şi a consumatorilor din alte ţări. Evenimentele culturale şi turistice vor oferi o platformă pentru promovarea produselor agroalimentare într-un context cultural şi tradiţional, contribuind la consolidarea imaginii acestora şi la asocierea lor cu patrimoniul cultural românesc. Prezenţa la evenimente cu specific tradiţional şi degustarea produselor vor stimula dezvoltarea turismului agroalimentar, atrăgând turişti şi vizitatori interesaţi de experienţe culinare autentice. Încheierea de memorandumuri, parteneriate şi acorduri cu instituţii şi organizaţii din alte state membre UE sau din ţări terţe va contribui la dezvoltarea relaţiilor comerciale internaţionale şi la promovarea exporturilor de produse agroalimentare româneşti. Participarea la evenimente diplomatice organizate de misiunile diplomatice, ambasade, consulate, ataşaţi economici/agricoli, ale României va oferi o oportunitate de promovare a produselor agroalimentare în faţa unui public internaţional şi a oficialităţilor străine. Produsele recunoscute/certificate/atestate vor deveni mai competitive pe piaţă, atât pe plan intern, cât şi internaţional, contribuind la creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar românesc. Aceste rezultate aşteptate sunt menite să contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, prin promovarea unui sector agroalimentar inteligent din punct de vedere climatic şi sustenabil din punct de vedere al mediului, asigurarea alimentelor sigure şi hrănitoare, precum şi susţinerea unui sector agroalimentar inovator şi competitiv. La nivel naţional, implementarea Strategiei contribuie şi la atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030. SECŢIUNEA 1 Alinierea cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiectivele de │Contribuţiile │
│Dezvoltare │Strategiei │
│Durabilă (ODD) │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │a) eficientizarea │
│ │valorificării │
│ │producţiei agricole│
│ │locale; │
│ │b) susţinerea │
│ │consumului de │
│ │produse │
│ │agroalimentare │
│ODD2: Eliminarea │româneşti │
│foametei, │calitative, │
│asigurarea │nutritive; │
│securităţii │c) creşterea │
│alimentare şi a │numărului de │
│unei nutriţii │produse cu valoare │
│îmbunătăţite şi │adăugată mare; │
│promovarea │d) creşterea │
│agriculturii │ponderii │
│durabile │agriculturii │
│ │ecologice în │
│ │totalul producţiei │
│ │agricole; │
│ │e) promovarea │
│ │ocupaţiilor şi a │
│ │metodelor │
│ │tradiţionale de │
│ │valorificare ale │
│ │materiilor prime. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │a) promovarea │
│ │produselor locale │
│ │şi tradiţionale va │
│ │stimula agricultura│
│ │locală şi va │
│ │susţine economiile │
│ │rurale; │
│ │b) dezvoltarea │
│ODD 8: Promovarea │agroturismului, a │
│unei creşteri │ecoturismului, a │
│economice │turismului rural şi│
│susţinute, │cultural │
│favorabile │îmbunătăţirea │
│incluziunii şi │imaginii României │
│durabile, a │ca destinaţie │
│ocupării depline │turistică; │
│şi productive a │c) promovarea unor │
│forţei de muncă şi│politici publice │
│a muncii decente │orientate spre │
│pentru toţi. │dezvoltare care să │
│ │sprijine │
│ │activităţile │
│ │productive, crearea│
│ │de locuri de muncă,│
│ │dezvoltarea │
│ │spiritului │
│ │antreprenorial şi a│
│ │întreprinderilor │
│ │mici şi mijlocii. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │a) îmbunătăţirea │
│ │educaţiei, a │
│ │sensibilizării şi a│
│ │capacităţii umane │
│ │şi instituţionale, │
│ │în ceea ce priveşte│
│ODD13: Luarea de │atenuarea │
│măsuri urgente │schimbărilor │
│pentru combaterea │climatice şi │
│schimbărilor │adaptarea la │
│climatice şi a │acestea; │
│efectelor │b) promovarea │
│acestora. │consumului de │
│ │produse alimentare │
│ │provenite din │
│ │lanţul scurt, │
│ │precum şi a │
│ │măsurilor de │
│ │diminuare a risipei│
│ │de alimente. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ODD15: Protejarea,│ │
│refacerea şi │ │
│promovarea │a) susţinerea │
│utilizării │tranziţiei către o │
│durabile a │economie circulară,│
│ecosistemelor │utilizând abordări │
│terestre, │complementare care │
│gestionarea │implică metode │
│durabilă a │tradiţionale şi │
│pădurilor, │tehnologii de │
│combaterea │ultimă generaţie │
│deşertificării, │pentru reducerea │
│oprirea şi │dependenţei de │
│repararea │îngrăşăminte şi │
│degradării │pesticide de │
│terenurilor şi │sinteză; │
│stoparea pierderii│ │
│biodiversităţii. │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │a) extinderea │
│ │serviciilor │
│ODD16: Promovarea │on-line, │
│unor societăţi │digitalizate, ale │
│paşnice şi │instituţiilor │
│favorabile │administraţiei │
│incluziunii pentru│publice centrale şi│
│dezvoltarea │locale în relaţie, │
│durabilă şi │atât cu operatorii │
│instituţii │economici din │
│responsabile şi │sectorul │
│favorabile │agroalimentar, cât │
│incluziunii la │şi în ceea ce │
│toate nivelurile. │priveşte relaţia │
│ │instituţii - │
│ │consumatorii. │
└──────────────────┴───────────────────┘
CAP. VIII Indicatorii Indicatorii prin intermediul cărora vor fi monitorizate şi evaluate acţiunile prevăzute în prezenta Strategie se regăsesc în Planul de acţiuni, prevăzut în anexa, împreună cu ţintele, perioadele de implementare şi instituţiile responsabile. Valorile indicatorilor oferă informaţii despre progresul realizat în atingerea obiectivelor specificate şi despre impactul intervenţiilor asupra grupurilor ţintă sau asupra problemelor abordate. Pentru a măsura progresul şi succesul implementării Strategiei, vor fi utilizate următoarele categorii de indicatori: a) acţiuni de identificare produse agroalimentare cu potenţial de înregistrare/ recunoaştere/ certificare pe scheme de calitate naţionale şi sisteme de calitate europene; b) produse agroalimentare identificate ca având potenţial de înregistrare/recunoaştere/certificare pe scheme de calitate naţionale şi pe sisteme de calitate europene; c) acţiuni de intervievare/chestionare consumatori; d) întâlniri/instruiri cu producători/operatori români, în ceea ce priveşte cadrul legislativ specific; e) acţiuni/campanii de conştientizare/informare/educare consumatori; f) evenimente specifice de promovare produse agroalimentare româneşti; g) parteneriate între autorităţi responsabile-asociaţii/federaţii/operatori economici; h) parteneriate/memorandumuri/acorduri/protocoale între autorităţile omoloage din statele membre UE şi ţări terţe; i) întâlniri/instruiri cu producători/operatori români; j) întâlniri între instituţii/autorităţi; k) mijloace/instrumente de comunicare utilizate; l) rapoarte de analiză/de monitorizare/evaluare. CAP. IX Procedurile de monitorizare şi evaluare Pentru a asigura succesul Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029, este necesară stabilirea unui sistem de monitorizare şi evaluare, care să permită urmărirea progresului şi să poată fi măsurat impactul acţiunilor întreprinse. Acest sistem va trebui să fie robust şi să includă mai multe etape, de la colectarea şi analiza datelor, până la comunicarea rezultatelor. Pe baza datelor colectate, evaluarea Strategiei va fi realizată în două etape: o primă etapă intermediară (la mijlocul perioadei de implementare) şi una la finalizarea perioadei de implementare a Strategiei. Evaluarea va viza gradul de atingere a indicatorilor Strategiei, numărul, valoarea şi rezultatele acţiunilor/măsurilor, precum şi gradul de corelare între ţintele diferitelor strategii. Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare şi evaluare vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029 şi va fi dezvoltat prin decizii specifice şi adoptarea ulterioară de instrumente de lucru. Priorităţile de monitorizare şi evaluare vizează: a) atingerea indicatorilor stabiliţi prin prezenta Strategie; b) încadrarea în termenele asumate de prezenta Strategie; c) raportarea periodică, analiza şi dezbaterea rezultatelor raportărilor, astfel încât instituţiile responsabile să primească răspuns rapid şi coerent referitor la bunele practici pe care le implementează, la barierele pe care trebuie să le depăşească şi la oportunităţile pe care trebuie să le valorifice; d) asigurarea transparenţei implementării faţă de toate părţile interesate; e) identificarea precoce a riscurilor ce pot periclita buna implementare a prezentei Strategii şi adoptarea unor abordări pentru gestionarea optimă a acestora; f) identificarea soluţiilor şi instrumentelor de lucru pentru rezolvarea problemelor apărute pe parcursul implementării; g) identificarea precoce a necesităţilor de schimbare şi adoptarea proceselor de management al schimbării, inclusiv, prin revizuirea Strategiei. Urmărind priorităţile de mai sus, Comitetul interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029 va organiza activitatea de raportare a rezultatelor. Colectarea şi analiza datelor va fi realizată prin metode diverse, incluzând sondaje de opinie, studii de piaţă şi analiza datelor de vânzări şi export. Aceste date vor fi colectate de MADR şi instituţii, precum INS şi ARICE, iar frecvenţa colectării va varia în funcţie de tipul datelor, sondajele ar putea fi efectuate trimestrial, în timp ce rapoartele de export ar putea fi analizate semestrial şi anual. Planificarea resurselor: Strategia va fi implementată în corelare cu planificarea şi execuţia bugetară anuală, luând în considerare cadrul multianual de planificare bugetară şi strategică, care acoperă cinci ani. Strategia va servi ca bază pentru fundamentarea bugetului pentru anul următor şi, la rândul său, va fi actualizat pe baza performanţei din ultimul an în ceea ce priveşte cheltuirea resurselor alocate. Evaluarea progresului şi impactului - evaluarea va implica compararea datelor colectate cu indicatorii de performanţă stabiliţi iniţial. Acest proces va fi coordonat de Comitetul interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029. Aceasta va permite identificarea rapidă a oricăror probleme şi ajustarea strategiei, dacă este necesar. Raportare şi revizuire: Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate semestrial şi anual, (după caz), pentru a documenta progresul şi impactul Strategiei. Acestea vor fi realizate de către Comitetul interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029. Comunicarea rezultatelor : este esenţială comunicarea rezultatelor monitorizării şi evaluării într-un mod transparent şi accesibil. Acest lucru va fi realizat prin publicarea rapoartelor pentru a analiza progresul şi impactul Strategiei. Comunicarea eficientă asigură faptul că toate părţile interesate sunt informate şi pot contribui la procesul de îmbunătăţire continuă. Raportare şi îmbunătăţire continuă: un aspect cheie al procesului de monitorizare şi evaluare este colectarea şi utilizarea răspunsului pentru îmbunătăţirea continuă. Acest lucru va implica sondaje de la părţile interesate şi parteneri, precum şi implementarea acţiunilor corective bazate pe aceste răspunsuri. Prin monitorizarea planului de acţiuni, se urmăreşte ca Strategia naţională de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029 să răspunde scopului pentru care a fost elaborată şi sunt îndeplinite obiectivele într-un mod eficient şi responsabil. CAP. X Instituţii responsabile, implicaţii bugetare şi sursele de finanţare Pentru a asigura implementarea cu succes a prezentei Strategii şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor acesteia, MADR va avea următoarele responsabilităţi instituţionale: 1. coordonarea implementării Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029; a) asigurarea coerenţei în elaborarea şi implementarea politicilor publice specifice domeniului agroalimentar; b) dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte specifice - implicarea adecvată în derulare de acţiuni comune; c) elaborarea/participarea la întocmirea de analize de specialitate în vederea identificării preferinţelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare româneşti; d) organizarea şi/sau participarea la acţiuni de promovare, mediatizare, naţionale sau internaţionale; 2. dezvoltarea intervenţiilor destinate să faciliteze interacţiunea eficientă şi transparentă între autorităţi şi: a) operatori economici din domeniul agroalimentar (producători/procesatori/ depozitari/comercianţi) - consumatori, pentru a identifica şi dezvolta soluţii inovatoare şi eficiente, oferindu-le acestora oportunităţi reale de implicare în procesele decizionale; b) coordonarea monitorizării şi evaluării progresului în atingerea obiectivelor stabilite şi adaptarea politicilor şi măsurilor în funcţie de răspunsurile şi rezultatele obţinute. Implementarea cu succes a Strategiei depinde de implicarea partenerilor, astfel:
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Partener │Rol - modalitate │
│ │de implicare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │a) asigurarea │
│ │coerenţei în │
│ │elaborarea şi │
│ │implementarea │
│ │politicilor │
│Autorităţile │publice specifice│
│publice: │domeniului │
│Secretariatul │agroalimentar; │
│General al │b) dezvoltarea de│
│Guvernului - Agenţia│parteneriate │
│Română pentru │pentru proiecte │
│Investiţii şi Comerţ│specifice - │
│Exterior, Ministerul│implicarea │
│Sănătăţii, │adecvată în │
│Autoritatea │derulare de │
│Naţională Sanitară │acţiuni comune; │
│Veterinară şi pentru│c) elaborarea/ │
│Siguranţa │participarea la │
│Alimentelor, │întocmirea de │
│Autoritatea │analize de │
│Naţională pentru │specialitate în │
│Protecţia │vederea │
│Consumatorilor, │identificării │
│Ministerul │preferinţelor/ │
│Economiei, │cererii │
│Digitalizării, │consumatorilor │
│Antreprenoriatului │privind produsele│
│şi Turismului, │agroalimentare │
│Ministerul Educaţiei│româneşti; │
│şi Cercetării, │d) organizarea şi│
│Ministerul │/sau participarea│
│Investiţiilor şi │la acţiuni de │
│Proiectelor │promovare, │
│Europene, Ministerul│mediatizare, │
│Afacerilor Externe, │naţionale sau │
│autorităţi publice │internaţionale; │
│locale │e) participarea │
│ │la monitorizarea,│
│ │evaluarea şi │
│ │raportarea │
│ │progresului │
│ │Strategiei. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │a) participarea │
│ │la acţiunile de │
│ │promovare, │
│ │mediatizare │
│ │organizate de │
│ │autorităţile │
│ │publice centrale │
│ │sau locale; │
│ │b) implicarea în │
│ │cadrul │
│ │consultărilor, │
│ │dezbaterilor │
│ │publice şi a │
│ │altor forme de │
│ │implicare în │
│ │procesele │
│Entităţi │decizionale │
│reprezentative ale │privind produsele│
│sectorului │agroalimentare, │
│agroalimentar │în mod special │
│(organizaţii, │privind │
│asociaţii, clustere)│promovarea │
│şi operatori │acestora; │
│economici din │c) colaborarea cu│
│domeniul │autorităţile │
│agroalimentar │publice şi │
│ │societatea civilă│
│ │în cadrul │
│ │parteneriatelor/ │
│ │acordurilor de │
│ │colaborare pentru│
│ │implementarea de │
│ │proiecte │
│ │specifice - │
│ │implicarea │
│ │adecvată în │
│ │derulare de │
│ │acţiuni comune; │
│ │d) participare la│
│ │monitorizarea şi │
│ │evaluarea │
│ │progresului │
│ │Strategiei; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Atitudine │
│ │proactivă prin: │
│ │a) participarea │
│ │la acţiunile de │
│ │informare, │
│ │promovare, │
│ │educare cu │
│ │privire la │
│ │importanţa şi │
│ │beneficiile │
│ │consumului de │
│ │produse │
│ │agroalimentare │
│ │româneşti │
│ │înregistrate/ │
│ │recunoscute/ │
│ │certificate pe │
│ │scheme de │
│ │calitate │
│ │naţionale/sisteme│
│ │de calitate │
│ │europene, precum │
│ │şi de produse │
│ │autohtone, în │
│ │general; │
│ │b) implicarea în │
│ │activităţile │
│ │(sondaje de │
│ │opinie) necesare │
│ │elaborării de │
│Consumatori şi │analize de │
│organizaţii ale │specialitate, în │
│consumatorilor │vederea │
│ │identificării │
│ │preferinţelor/ │
│ │cererii │
│ │consumatorilor │
│ │privind produsele│
│ │agroalimentare │
│ │româneşti; │
│ │c) semnalarea │
│ │deficienţelor/ │
│ │aspectelor │
│ │negative │
│ │referitoare la │
│ │calitatea, │
│ │siguranţa, │
│ │autenticitatea │
│ │produselor │
│ │alimentare; │
│ │d) participarea │
│ │la acţiunile de │
│ │informare şi │
│ │educare derulate │
│ │de autorităţi │
│ │publice/mediul │
│ │academic/ │
│ │societatea │
│ │civilă; │
│ │e) participare la│
│ │monitorizarea şi │
│ │evaluarea │
│ │progresului │
│ │Strategiei. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │a) elaborarea/ │
│ │participarea la │
│ │întocmirea de │
│ │analize de │
│ │specialitate în │
│ │vederea │
│ │identificării │
│ │preferinţelor/ │
│ │cererii │
│ │consumatorilor │
│ │privind produsele│
│ │agroalimentare │
│ │româneşti; │
│ │b) dezvoltarea de│
│ │parteneriate │
│ │pentru proiecte │
│Mediul academic - │specifice - │
│universităţi, │implicarea │
│institute de │adecvată în │
│cercetare de profil │derulare de │
│ │acţiuni comune; │
│ │c) organizarea şi│
│ │/sau participarea│
│ │la acţiunile de │
│ │promovare, │
│ │mediatizare, │
│ │educare │
│ │organizate de │
│ │autorităţile │
│ │publice centrale │
│ │sau locale; │
│ │d) participarea │
│ │la monitorizarea │
│ │şi evaluarea │
│ │progresului │
│ │Strategiei; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │a) elaborarea/ │
│ │participarea la │
│ │întocmirea de │
│ │analize de │
│ │specialitate în │
│ │vederea │
│ │identificării │
│ │preferinţelor/ │
│ │cererii │
│ │consumatorilor │
│ │privind produsele│
│ │agroalimentare │
│ │româneşti; │
│ │b) dezvoltarea de│
│ │parteneriate │
│ │pentru proiecte │
│ │specifice - │
│ │implicarea │
│ │adecvată în │
│ │derulare de │
│ │acţiuni comune de│
│Societatea civilă │promovare; │
│ │c) organizarea şi│
│ │/sau participarea│
│ │la acţiuni de │
│ │informare şi │
│ │educare a │
│ │consumatorilor; │
│ │d) reprezentarea │
│ │intereselor │
│ │consumatorilor în│
│ │procesul de │
│ │elaborare a │
│ │politicilor │
│ │publice/actelor │
│ │normative │
│ │specifice │
│ │sectorului │
│ │agroalimentar │
│ │e) participare la│
│ │monitorizarea şi │
│ │evaluarea │
│ │progresului │
│ │Strategiei; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │a) informarea şi │
│ │educarea │
│ │consumatorilor; │
│ │b) mediatizarea │
│ │proiectelor/ │
│ │acţiunilor/ │
│ │evenimentelor │
│ │iniţiate de │
│ │autorităţile │
│Mass-media │publice/ │
│ │operatorii │
│ │economici/mediul │
│ │academic/ │
│ │societatea civilă│
│ │privind │
│ │promovarea │
│ │produselor │
│ │agroalimentare │
│ │româneşti. │
└────────────────────┴─────────────────┘
O implicare adecvată a tuturor părţilor interesate necesită elaborarea unui plan cuprinzător, o bună şi constantă comunicare şi colaborare. Sursele de finanţare trebuie să fie diversificate şi sustenabile, implementarea Strategiei fiind finanţată prin diferite instrumente financiare naţionale şi europene, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. În spectrul instrumentelor financiare naţionale sunt: 1. Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior - instituţie care elaborează şi îndeplineşte politica naţională şi strategiile în domeniul promovării relaţiilor comercial economice internaţionale ale României cu ţările partenere prin derularea următoarelor activităţi: a) reprezentarea şi promovarea intereselor de politică agricolă şi comercială cu produse agroalimentare ale României la nivel european şi internaţional; b) organizarea/participarea, cu stand sub pavilion naţional, la târguri şi expoziţii de profil, organizate în statele membre ale UE şi în ţările terţe; c) organizarea de evenimente de promovare a produselor agroalimentare româneşti în ţările de interes pentru România; constituirea portofoliului de referinţă, după o analiză de specialitate a balanţei comerciale; d) identificarea oportunităţilor privind oferta la export a României, precum şi diversificarea schimburilor cu produse agroalimentare; e) realizarea schimbului de informaţii în ceea ce priveşte potenţialul la export în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. 2. Schema de ajutor de stat IMM PLUS reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, cu modificările ulterioare, care include şi componenta INNOVATION PLUS, prin care sunt finanţate cheltuielile ocazionate de participarea la târguri internaţionale de profil, în vederea promovării produselor companiilor româneşti pe pieţele internaţionale, constând în activităţi care să conducă la stimularea exporturilor româneşti în străinătate, stimularea comerţului on-line şi a digitalizării, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare aferente produselor, strategiilor, mediului, digitalizării şi care activează în industria exportatoare nepoluantă. 3. Resursele alocate conform prevederilor actelor normative în vigoare: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011, cu modificările ulterioare; b) Legea nr. 168/2017; c) Legea nr. 79/2019, cu modificările şi completările ulterioare; În spectrul instrumentelor financiare europene, se regăsesc: 1. Planul Naţional Strategic 2023 - 2027 - intervenţia IS-A-02 - Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole. 2. Programul de promovare "Enjoy, It's From Europe", program desfăşurat în cadrul Politicii UE de promovare a produselor agricole, scopul acestui program fiind de a sprijini producătorii din sectorul agroalimentar, atât în ceea ce priveşte pătrunderea pe pieţele internaţionale, consolidarea poziţiei pe aceste pieţe, cât şi de a creşte competitivitatea sectorului agricol din UE. În ceea ce priveşte acest program, MADR va realiza anual sesiuni de informare asupra: sumelor disponibile pentru campaniile selectate în cadrul programului de promovare; co-finanţării pentru proiectele selectate depuse de operatori privaţi; apelurilor de propuneri pentru viitoarele campanii de promovare; eligibilităţii operatorilor economici pentru "programele simple" şi "multi-stat". 3. Colaborarea permanentă cu misiunile diplomatice ale României, inclusiv cu ataşaţi economici/agricoli, în ceea ce priveşte organizarea de misiuni economice comerciale (târguri/expoziţii de profil) în statele în care produsele agroalimentare româneşti au potenţial la export, în scopul facilitării exporturilor şi generării de noi oportunităţi de colaborare. 4. Misiuni economice comerciale la nivel înalt, dedicate promovării produselor agroalimentare europene, conduse de comisarul pentru agricultură din cadrul Comisiei Europene, în cadrul cărora producătorii selectaţi pentru a face parte din delegaţiile oficiale participă la activităţi business-to- business şi efectuează vizite la operatorii economici locali, misiuni din cadrul cărora fac parte reprezentanţii sectorului agroalimentar, cât şi reprezentanţi ai MADR. CAP. XI Implicaţiile asupra cadrului juridic Adoptarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029 contribuie la realizarea unor Obiective asumate prin Programul de Guvernare 2025 - 2030. Înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029. Reglementarea unui program de promovare în concordanţă cu obiectivele Strategiei. Obiectivul general al prezentei Strategii este în conformitate cu strategiile existente la nivel european şi are ca scop obţinerea de către România de beneficii maxime de pe urma producţiilor sale agricole, a calităţii produselor agroalimentare şi a tradiţiilor sale culinare şi, prin promovarea acestora, contribuind, astfel, la asigurarea unei mai bune prosperităţi şi la obţinerea unor rezultate economice pozitive în folosul securităţii alimentare şi a sănătăţii populaţiei. Având în vedere noile tendinţe şi schimbări ale cadrului legislativ, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, sunt necesare analiza actelor normative în vigoare care reglementează sectorul agroalimentar şi identificarea zonelor care necesită modificări sau completări. Adaptarea legislaţiei la cerinţele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1831 al Comisiei din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe: deşi regulamentul european stabileşte că promovarea nu trebuie să se axeze pe originea specifică a produselor, există un spaţiu pentru a menţiona originea într-un mod care să completeze mesajul principal al UE. Legislaţia naţională ar putea fi adaptată pentru a încuraja şi a facilita utilizarea acestui spaţiu în cadrul campaniilor de promovare, respectând condiţiile impuse de regulament. Revizuirea şi actualizarea legislaţiei în conformitate cu obiectivele Strategiei: legislaţia existentă ar trebui revizuită şi actualizată, pentru a asigura că toate actele normative relevante sunt în concordanţă cu obiectivele Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare româneşti 2025 - 2029. Acest lucru ar putea include modificări ale legislaţiei primare şi secundare, pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea măsurilor de promovare. Evaluarea şi alinierea cu legislaţia europeană: este esenţial să se asigure că toate modificările legislative propuse sunt în deplină conformitate cu legislaţia europeană şi cu principiile pieţei unice, inclusiv libera circulaţie a produselor agricole şi alimentare. Analiza cadrului juridic naţional pentru comerţul electronic: este necesară analiza cadrului legislativ aplicabil comerţului electronic cu produse agricole şi alimentare şi efectuarea de evaluări, inclusiv de impact, cu privire la comerţul electronic. În funcţie de aceste acţiuni, vor fi realizate modificări şi completări la nivel legislativ şi/sau procedural la nivelul instituţiilor implicate. BIBLIOGRAFIE 1. Banca Mondială şi MADR, Studiu privind livrarea de servicii publice pentru trasabilitatea în sectorul agroalimentar, 2023; 2. European Food and Nutrition Action Plan 2015-2020 - WORLD HEALTH ORGANIZATION - Regional Office website (http://www.euro.who.int/pubrequest), accesat 01.11.2023; 3. OMS, Better food and nutrition in Europe: a progress report monitoring policy implementation in the WHO European Region, 2018; 4. Raport GFSI 2021, https://nonews.co/wp-content/uploads/2022/03/GFSI2021.pdf, accesat 01.11.2023; 5. Raport GFSI 2022, https://impact.economist.com/sustainability/project/food-security- index/explore-countries/românia, accesat 01.11.2023; 6. Raportul privind planului strategic PAC 2021, https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/01/Plan-Naţional-Strategic-PAC-2023-2027_v1.2.pdf, accesat pe data de 22.10.2023; 7. Strategii pentru echilibrarea balanţei comerciale a României prin stimularea şi susţinerea producţiei naţionale. Studiu de caz: PENNY (REWE); Studiu privind balanţa comercială cu produse agroalimentare a României în perioada 2015 - 2020, https://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic view/236626, Bucureşti, 25.05.2023 8. https://www.madr.ro/docs/poca/2024/Studiul-I-analiza-diagnostic-sector-agroalimentar-RO.pdf 9. British Retail Consortium Global Food Safety; Safe Quality Food ; Foundation Food Safety System Certification 22000; Internaţional Featured Standards Product Fraud (GFSI 2021). ACRONIME
┌───────┬──────────────────────────────┐
│Acronim│Denumire │
├───────┼──────────────────────────────┤
│AFIR │Agenţia pentru Finanţarea │
│ │Investiţiilor Rurale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│AM PNDR│Autoritate de Management │
│ │Programul de Dezvoltare Rurală│
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANPC │Autoritatea Naţională pentru │
│ │Protecţia Consumatorilor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională Sanitară│
│ANSVSA │Veterinară şi pentru Siguranţa│
│ │Alimentelor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANZM │Agenţia Naţională a Zonei │
│ │Montane │
├───────┼──────────────────────────────┤
│APIA │Agenţia de Plăţi şi │
│ │Intervenţie pentru Agricultură│
├───────┼──────────────────────────────┤
│ARICE │Agenţia Română pentru │
│ │Investiţii şi Comerţ Exterior │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CE │Comisia Europeană │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DAJ │Direcţia pentru Agricultură │
│ │Judeţeană │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Direcţia Generală Afaceri │
│DG AERI│Europene şi Relaţii │
│ │Internaţionale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DG BFFE│Direcţia Generală Buget │
│ │Finanţe şi Fonduri Europene │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DOP │Denumirii de origine protejată│
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Departamentul pentru │
│DDD/SGG│Dezvoltare Durabilă din cadrul│
│ │Secretariatului General al │
│ │Guvernului │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Organizaţia pentru Alimentaţie│
│FAO │şi Agricultură (Food and │
│ │Agriculture Organization) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FGLP │Federaţia Grupurilor Locale │
│ │pentru Pescuit │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FLAG │Grup de Acţiune Locală pentru │
│ │Pescuit │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FNGAL │Federaţia Naţională a │
│ │Grupurilor de Acţiune Locală │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FZP │Federaţia Zonelor Pescăreşti │
├───────┼──────────────────────────────┤
│GAL │Grup de Acţiune Locală │
├───────┼──────────────────────────────┤
│IGP │Indicaţie geografică protejată│
├───────┼──────────────────────────────┤
│INS │Institutul Naţional de │
│ │Statistică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│INDAGRA│Eveniment/târg agricol din │
│ │România │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Iniţiativă a Uniunii Europene │
│ │de sprijinire a proiectelor de│
│LEADER │dezvoltare rurală iniţiate la │
│ │nivel local, în vederea │
│ │revitalizării zonelor rurale │
│ │şi creării de locuri de muncă │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MADR │Ministerul Agriculturii şi │
│ │Dezvoltării Rurale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MAE │Ministerul Afacerilor Externe │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MEC │Ministerul Educaţiei şi │
│ │Cercetării │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Ministerul Economiei, │
│MEDAT │Digitalizării, │
│ │Antreprenoriatului şi │
│ │Turismului │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MIPE │Ministerul Investiţiilor şi │
│ │Proiectelor Europene │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MS │Ministerul Sănătăţii │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OIC │Organism de inspecţie şi │
│ │certificare │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OMS │Organizaţia Mondială a │
│ │Sănătăţii │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PNS │Planul Naţional Strategic │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PPE │Programul de Promovare a │
│ │Exportului │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SPRP │Serviciul de Presă şi Relaţii │
│ │Publice │
├───────┼──────────────────────────────┤
│STG │Specialitate tradiţională │
│ │garantată │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
└───────┴──────────────────────────────┘
------ 
