Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE NAŢIONALĂ din 19 ianuarie 2022  pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE NAŢIONALĂ din 19 ianuarie 2022 pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 89 bis din 28 ianuarie 2022
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 102 din 19 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89 din 28 ianuarie 2022.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    Cuprins
    DEFINIŢII

    Capitolul I
    1.1. Preambul
    1.2. Obiectivele Strategiei
    1.3. Domeniu de aplicare
    1.4. Corelarea cu alte strategii naţionale

    Capitolul II
    POLITICA NAŢIONALĂ
    2.1. Introducere
    2.2. Principii generale
    2.3. Politici publice în domeniul gestionării în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive
    2.4. Cadrul legal şi de reglementare
    2.5. Alocarea responsabilităţilor
    2.6. Transparenţa şi implicarea părţilor interesate
    2.7. Acorduri şi tratate internaţionale în domeniul gestionării deşeurilor radioactive

    Capitolul III
    Secţiunea 1 - PROGRAMUL NAŢIONAL
    3.1. Prezentare generală
    3.2. Scenariul de referinţă privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi deşeurilor radioactive
    3.2.1. Scenariul alternativ 1: Întârzierea punerii în funcţiune a depozitului geologic de adâncime
    3.2.2. Scenariul alternativ 2: Extinderea DNDR IFIN-HH

    3.3. Sistemul de clasificare al deşeurilor radioactive
    3.4. Concepte, planuri şi soluţii tehnice pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, de la generare până la depozitarea definitivă
    3.5. Gestionarea deşeurilor radioactive LILW-SL de la CNE Cernavodă
    3.5.1. Practicile curente de gestionare a deşeurilor radioactive LILW-SL
    3.5.2. Măsuri planificate pentru îmbunătăţirea activităţilor de predepozitare
    3.5.3. Soluţia tehnică pentru depozitarea definitivă
    3.5.4. Scurt istoric privind selectarea amplasamentului Saligny pentru construcţia noului depozit DFDSMA şi o descriere sumară a instalaţiei de depozitare definitivă

    3.6. Gestionarea deşeurilor radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă
    3.6.1. Practicile curente de gestionare a deşeurilor radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă
    3.6.2. Măsuri planificate pentru gestionarea deşeurilor radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă

    3.7. Gestionarea combustibilului nuclear uzat de la CNE Cernavodă
    3.7.1. Practici curente de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat
    3.7.2. Măsuri planificate pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat
    3.7.3. Depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat

    3.8. Gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-SL şi LILW-LL
    3.8.1. Practicile curente şi planificate de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-SL şi LILW-LL
    3.8.2. Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-SL

    3.9. Gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat din reactoarele de cercetare
    3.10. Gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive generate în urma procesului de dezafectare
    3.11. Gestionarea şi depozitarea deşeurilor radioactive VLLW
    3.12. Măsuri de formare şi educare. Activităţi de cercetare, dezvoltare şi demonstrare necesare punerii în aplicare a soluţiilor de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive
    3.12.1. CD&D pentru a sprijini tratarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive
    3.12.2. CD&D pentru a sprijini depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive LILW-SL
    3.12.3. CD&D pentru a sprijini depozitarea geologică
    3.12.4. Planificarea activităţilor de cercetare la nivel naţional

    3.13. Evaluarea costurilor necesare punerii în aplicare a Programului naţional
    3.13.1. Aranjamente financiare Schemele de finanţare în vigoare

    3.14. Indicatori de performanţă

    Secţiunea 2 - Inventarul pentru Scenariul de referinţă
        CANTITĂŢI EXISTENTE
        CANTITĂŢI VIITOARE - CANTITĂŢI ESTIMATE


    ACRONIME ŞI PRESCURTĂRI
        AIEA - Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (Internaţional Atomic Energy Agency)
        ANDR - Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive
        ANDRA - Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive din Franţa - Agence Naţionale pour la Gestion des Dechets Radioactifs
        CD&D - Cercetare, dezvoltare şi demonstrare
        CE - Comisia Europeană
        CNCAN - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
        CNE - Centrală nuclearoelectrică
        DGR - Depozitul Geologic Adâncime - Deep Geological Repository
        DICA - Depozitul Intermediar de Combustibil Uzat - CANDU
        DIDR - Depozit Intermediar de Deşeuri Solide Radioactive IFIN-HH
        DIDSR - Depozitul Intermediar de Deşeuri Solide Radioactive
        DFDSMA - Depozitul Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active
        DNDR - Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive de la Băiţa Bihor
        EFPH - Efective full power hours - numărul total de ore de funcţionare
        HEU - Combustibil cu uraniu puternic îmbogăţit - Highly Enriched Uranium
        HLW - Deşeuri înalt active- High Level Waste
        IFIN-HH - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei
        IGD-TP - Platforma Tehnologica pentru Implementarea Depozitării Geologice - combustibil nuclear uzat şi deşeuri radioactive LILW-LL
        ILW - Deşeuri Radioactive de Activitate Medie - Intermediate Level Waste
        KPI - Indicator cheie de performanţă - Key Performance Indicator
        LEPI - Laboratorul de Examinări Post-Iradiere din cadrul RATEN ICN.
        LEU - Combustibil cu Uraniu slab îmbogăţit - Lightly Enriched Uranium
        LILW-LL - Deşeuri de activitate joasă şi medie de viaţă lungă - Low and Intermediate Level Radioactive Waste, Long Lived
        LILW-SL - Deşeuri de activitate joasă şi medie de viaţă scurtă - Low and Intermediate Level Radioactive Waste, Short Lived
        LLW - Deşeuri Radioactive de Activitate Scăzută - Low Level Waste
        ME - Ministerul Energiei
        RATEN ICN - Institutul de Cercetări Nucleare din Piteşti, sucursală a Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN
        RIM - Raport privind Impactul asupra Mediului
        RM - Raport de Mediu
        SNN - Societatea Naţională Nuclearelectrica SA
        STDR - Staţie de tratare şi condiţionare deşeuri
        Strategia naţională - Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive
        TRIGA - Reactor de cercetare - Training, Research, Isotopes, General Atomics
        UE - Uniunea Europeană
        VLLW - Deşeuri de activitate foarte joasă - Very Low Level Waste
        VVR-S - Reactor de cercetare răcit şi moderat cu apă

    FIGURI ŞI TABELE
        Figura 1 - Diagrama managementului deşeurilor radioactive de activitate joasă şi medie, de viaţă scurtă
        Figura 2 - Diagrama managementului combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive de activitate joasă şi medie, de viaţă lungă LILW-LL
        Figura 3 - Diagrama implementării programului de depozitare geologică
        Figura 4 - Depozitele finale existente şi propuse a fi realizate în scopul depozitării finale a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat din România
        Tabelul 1 - Principalele activităţi în dezvoltarea Programului de CD&D
        Tabelul 2 - Cuantumul resurselor financiare acumulate la fondul de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive din contribuţiile CNE Cernavodă
        Tabelul 3 - Centralizarea costurilor aferente activităţilor Programului naţional
        Tabelul 4 - Indicatori de performanta
        Tabelul 5 - Inventarul de combustibil nuclear uzat depozitat intermediar la sfârşitul anului 2019
        Tabelul 6 - Inventarul de deşeuri radioactive depozitate intermediar la sfârşitul anului 2019
        Tabelul 7 - Inventarul total de combustibil nuclear uzat la sfârşitul duratei planificate de operare a reactoarelor
        Tabelul 8 - Inventarul total de deşeuri radioactive la sfârşitul duratei planificate de operare
        Tabelul 9 - Total inventar de deşeuri radioactive generate prin dezafectarea amplasamentelor/ instalaţiilor
        Tabelul 10 - Inventarul total de deşeuri radioactive depozitate în depozitul final DNDR

    DEFINIŢII
        Activitate nucleară - orice practică umană care introduce surse sau căi de expunere suplimentare, extinde expunerea la un număr mai mare de persoane sau modifică reţeaua de căi de expunere, plecând de la sursele existente, mărind astfel expunerea ori probabilitatea expunerii persoanelor sau numărul de persoane expuse;
        Autorizaţie - documentul emis de CNCAN prin care se acordă permisiunea de a desfăşura o activitate nucleară potrivit dispoziţiilor prezentei legi, cu reglementările în vigoare şi cu condiţiile specifice prevăzute în acel document;
        Ciclu de combustibil nuclear - ansamblul de operaţiuni care cuprinde extracţia şi prelucrarea minereurilor şi îmbogăţirea uraniului şi toriului, fabricarea combustibilului nuclear, exploatarea reactorilor nucleari, retratarea combustibilului nuclear, dezafectarea, orice activitate de gestionare a deşeurilor radioactive sau orice activitate de cercetare-dezvoltare asociată uneia dintre operaţiunile sus-menţionate;
        Combustibil nuclear uzat - combustibil nuclear îndepărtat definitiv din reactor după iradiere; combustibilul nuclear uzat poate fi considerat o resursă utilizabilă care poate fi reprocesată sau poate fi depozitat definitiv ca deşeu radioactiv.
        Depozitare definitivă - amplasarea şi păstrarea deşeurilor radioactive într-un depozit amenajat sau o anumită locaţie fără intenţia de a fi recuperate;
        Depozitare intermediară - păstrarea materialelor radioactive, inclusiv a combustibilului uzat, a surselor radioactive sau a deşeurilor radioactive, într-o instalaţie cu intenţia recuperării;
        Deşeuri radioactive - materiale radioactive în stare gazoasă, lichidă sau solidă, pentru care deţinătorul acestora nu poate demonstra CNCAN că se prevede sau se consideră o altă utilizare şi care conţin radionuclizi în concentraţii sau cu contaminări de suprafaţă superioare unor valori stabilite de CNCAN;
        Gestionarea deşeurilor radioactive - totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale care sunt implicate în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive;
        Gestionarea combustibilului nuclear uzat - totalitatea activităţilor care au legătură cu manipularea, transportul, depozitarea intermediară sau depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat
        Instalaţie de gestionare a deşeurilor radioactive - orice instalaţie a cărei principală destinaţie este gestionarea deşeurilor radioactive;
        Instalaţie radiologică - generator de radiaţie ionizantă, instalaţia, aparatul ori dispozitivul care extrage, produce, prelucrează sau conţine materiale radioactive, altele decât cele definite mai jos;
        Instalaţie nucleară:
    a) orice reactor nuclear, cu excepţia aceluia cu care este echipat un mijloc de transport maritim ori aerian spre a fi folosit ca o sursă de putere, dacă este pentru propulsie sau în orice alt scop;
    b) orice uzină care foloseşte combustibil nuclear pentru producerea de materiale nucleare, inclusiv orice uzină de retratare a combustibilului nuclear iradiat;
    c) orice instalaţie în care sunt stocate materiale nucleare, cu excepţia depozitărilor în vederea transportului de materiale nucleare. Instalaţiile nucleare aparţinând unui singur operator, care se află pe acelaşi amplasament, vor fi considerate o singură instalaţie nucleară;

        Institut tehnic-suport - unitate cu atribuţii de expertiză, studii privind amplasamentele instalaţiilor nucleare, fizica reactorilor, examinări nedistructive, analize şi evaluări de securitate nucleară, dezafectarea instalaţiilor nucleare, implementarea şi evaluarea sistemelor de management în domeniul nuclear, evaluări ale instalaţiilor de deşeuri radioactive, precum şi studii de cercetare- dezvoltare în domeniul securităţii nucleare, protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, managementului deşeurilor radioactive, radioactivităţii naturale şi induse a mediului, radioecologiei şi radiobiologiei, urgenţelor radiologice în caz de accident nuclear, potrivit cerinţelor naţionale şi internaţionale;
        Închidere - finalizarea tuturor operaţiunilor la un anumit timp după amplasarea deşeurilor radioactive într-o instalaţie de depozitare definitivă, inclusiv a amenajărilor tehnice finale sau alte lucrări necesare pentru a aduce instalaţia într-o stare care va fi sigură pe termen lung;
        Material radioactiv - orice material care conţine substanţe radioactive;
        Material nuclear - orice materie primă nucleară şi orice material fisionabil special;
        Postînchidere - faza de după închiderea unei instalaţii de depozitare definitiva a deşeurilor radioactive;
        Predepozitarea deşeurilor radioactive - oricare dintre activităţile efectuate înainte de depozitarea definitivă, precum sortarea, caracterizarea, colectarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară, inclusiv prepararea coletelor de depozitare definitivă;
        Protecţie împotriva radiaţiilor ionizante - protecţia populaţiei, lucrătorilor şi lucrătorilor în situaţii de urgenţă împotriva efectelor negative ale expunerii la radiaţii ionizante, inclusiv măsurile pentru asigurarea unei astfel de protecţii, măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi de diminuare a consecinţelor acestora în cazul în care se produc;
        Reglementări - documente care conţin cerinţe obligatorii în domeniul nuclear, emise de CNCAN;
        Securitate nucleară - ansamblul de măsuri tehnice şi organizatorice destinate să asigure funcţionarea instalaţiilor nucleare în bune condiţii, să prevină şi să limiteze deteriorarea acestora şi să asigure protecţia personalului expus profesional, a populaţiei, mediului şi bunurilor materiale împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive peste limitele permise de legislaţia în vigoare;
        Securitate radiologică - ansamblul de măsuri tehnice şi organizatorice destinate să asigure protecţia fizică a surselor de radiaţii şi a instalaţiilor radiologice, prevenirea şi limitarea deteriorării acestora, protecţia personalului expus profesional, a populaţiei, mediului împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive peste limitele prevăzute de legislaţia în vigoare;
        Titular de autorizaţie - persoana juridică autorizată pentru a desfăşura activităţi nucleare în baza Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care produce şi/sau deţine deşeuri radioactive;
    CAP. I

    1.1. Preambul
        Energia nucleară, sursă de energie cu emisii reduse de carbon, reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor de mediu şi securitate energetică, siguranţă în aprovizionarea şi diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat care să asigure un preţ al energiei suportabil pentru consumatori, Guvernul României sprijină dezvoltarea domeniului nuclear. Astfel pe lângă operarea unităţilor U1 şi 2 de la CNE Cernavodă, există perspective pentru continuarea proiectului Unităţilor 3 şi 4. Studiile şi experienţa europeană demonstrează că una din preocupările majore ale populaţiei o reprezintă generarea şi gestionarea responsabilă în condiţii de siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive.
        În acest context, Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, denumită în continuare Strategia naţională, reprezintă documentul programatic pe baza căruia se desfăşoară activităţile de gestionare a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea lor definitivă şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice.
        Mai mult, potrivit dispoziţiilor Directivei 2011/70/EURATOM a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, Statele Membre ale Uniunii Europene au obligaţia să definească politici şi programe naţionale pentru gestionarea responsabilă şi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. Această directivă a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 378/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, precum şi a Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, precum şi prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicat. Aceste acte normative stabilesc cadrul naţional pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. Astfel, potrivit prevederilor legale menţionate, Strategia naţională trebuie să fie actualizată periodic, în consultare cu titularii de autorizaţii şi avizată de CNCAN şi de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, după parcurgerea prealabilă a procedurii legale de Evaluare Strategică de Mediu - SEA şi aprobată prin hotărâre a Guvernului. Potrivit prevederilor Directivei 2011/70/EURAT0M, Programul naţional şi aplicarea lui sunt evaluate în mod regulat, cel puţin o dată la zece ani, în scopul atingerii unor standarde ridicate de siguranţă în ceea ce priveşte gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. Rezultatele evaluărilor experţilor sunt comunicate Comisiei Europene şi celorlalte State Membre ale UE, iar acestea sunt puse la dispoziţia publicului, cu respectarea principiilor fundamentale legale cu privire la accesul la informaţii de interes public.
        Prin prezentul document, se revizuieşte şi se actualizează Strategia naţională, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Nucleare nr. 844/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice, luând în considerare evoluţia din ultimii ani a domeniului nuclear naţional şi ţinând cont de progresele tehnice şi ştiinţifice înregistrate la nivel mondial.
        Potrivit dispoziţiilor din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia naţională conţine Politica naţională privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, denumită în continuare Politica naţională şi Programul naţional privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, denumit în continuare Program naţional. În consecinţă prezenta Strategie naţională conţine printre altele:
        > Politica naţională, în care sunt enunţate principiile fundamentale, cadrul naţional legal şi de reglementare aplicabil, precum şi responsabilităţile organizaţiilor naţionale implicate în activităţile de gestionare responsabilă şi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive şi,
        > Programul naţional, în care se prezintă modul în care România pune în aplicare Politica naţională, în scopul îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale şi detaliază următoarele elemente:
    a) inventarul privind sursele, cantităţile şi amplasamentele combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, precum şi estimări privind cantităţile viitoare, inclusiv cele rezultate în urma activităţilor de dezafectare, conform clasificării deşeurilor radioactive;
    b) conceptele, planurile şi soluţiile tehnice pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv pentru perioada ulterioară încheierii ciclului de viaţă a unei instalaţii de depozitare definitivă;
    c) evaluarea costurilor Programului naţional şi schema de finanţare în vigoare;
    d) activităţile de cercetare, dezvoltare şi demonstrare care sunt necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de gestionare a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    e) responsabilităţile pentru punerea în aplicare a Programului naţional şi indicatorii-cheie de performanţă, utilizaţi pentru monitorizarea progreselor în punerea în aplicare;
    f) procesul de asigurare a transparenţei prin asigurarea de informaţii publice efective şi prin implicarea tuturor părţilor interesate.

        Prezenta Strategie naţională se bazează pe un Scenariu de Referinţă, în care sunt luate în considerare toate activităţile din domeniul nuclear asumate prin documente programatice aprobate, plecând de la ipoteze realiste asupra modului în care inventarul poate fi gestionat. De asemenea, în procesul de elaborare a Strategiei naţionale au fost analizate şi o serie de scenarii alternative pentru a evalua modul în care Strategia naţională poate fi adaptată, în scopul răspunderii faţă de diferite decizii, planuri şi ipoteze.

    1.2. Obiectivele Strategiei
        Obiectivul fundamental al Strategiei naţionale îl reprezintă îmbunătăţirea continuă a procesului de gestionare responsabilă şi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, fără transferarea nejustificată a răspunderii către generaţiile viitoare.
        Obiectivele specifice ale Strategiei naţionale sunt:
    a) Instituirea măsurilor naţionale adecvate pentru gestionarea responsabilă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, cu respectarea cerinţelor de Securitate nucleară şi radiologică stabilite prin cadrul legislativ şi de reglementare a domeniului nuclear;
    b) Îmbunătăţirea procesului de informare şi asigurare a participării publice necesare cu privire la gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare privind informaţiile clasificate şi principiul confidenţialităţii.

        Obiectivele Strategiei naţionale vor fi urmărite de către toţi titularii de autorizaţie care generează sau deţin deşeuri radioactive, în toate etapele procesului de gestionare în siguranţă a acestora, inclusiv pe durata dezafectării instalaţiilor nucleare şi radiologice.

    1.3. Domeniu de aplicare
        Strategia naţională se aplică:
        ● activităţilor de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat provenit din operarea instalaţiilor nucleare de producere a energiei electrice şi a reactorilor de cercetare;
        ● activităţilor de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive provenite din operarea, retehnologizarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare de producere a energiei electrice, reactoarelor de cercetare şi din activităţile industriale, medicale şi de cercetare ce utilizează surse radioactive.

        Prezenta Strategie naţională nu se aplică gestionării deşeurilor generate din industria extractivă şi a amplasamentelor contaminate cu asemenea deşeuri. Gestionarea aceste tipuri de deşeuri intră sub incidenţa Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE - Declaraţia Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei şi a reglementărilor naţionale aplicabile. O Strategie naţională şi un Plan naţional de acţiuni au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 683/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului naţional pentru gestionarea siturilor contaminate din România.
        Prezenta Strategie naţională nu se aplică eliberărilor controlate de efluenţi radioactivi în mediul înconjurător, deoarece, în România, deversările autorizate provenite de la titularii de autorizaţie intră sub incidenţa reglementărilor şi controlului CNCAN.

    1.4. Corelarea cu alte strategii naţionale
        La dezvoltarea şi implementarea Strategiei naţionale se urmăreşte corelarea cu alte strategii naţionale relevante, printre care menţionăm Strategia Energetică a României, Strategia Naţională de Dezvoltare a Domeniului Nuclear, Strategia Naţională pentru Securitate şi Siguranţă Nucleară.

    CAP. II
    POLITICA NAŢIONALĂ
    2.1. Introducere
        Politica privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive este stabilită de Guvern şi implementată de organizaţiile naţionale responsabile implicate. Aceasta include:
    a) un set de principii generale privind aspectele etice, de securitate şi de mediu;
    b) cadrul legal care defineşte măsurile de reglementare, autorizare şi de control referitoare la gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    c) definirea responsabilităţilor organizaţiilor implicate în activităţile de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive.

        Politica este aliniată principiilor generale privind gestionarea în siguranţă şi responsabilă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, aşa cum sunt definite de instituţiile internaţionale CE şi AIEA. Principiile şi obligaţiile prevăzute în Directiva 2011/70/EURATOM şi Convenţia comună asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, sunt transpuse şi respectiv ratificate în legislaţia specifică naţională.

    2.2. Principii generale
        Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, la baza gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, inclusiv a depozitării definitive a acestora, stau următoarele principii generale:
    a) principiul "generatorul de deşeuri radioactive plăteşte";
    b) principiul responsabilităţii generatorului de deşeuri radioactive;
    c) principiul utilizării celor mai bune tehnici şi tehnologii existente, fără antrenarea unor costuri nejustificate pentru generaţiile viitoare şi luându-se în considerare posibilele efecte transfrontaliere;
    d) principiul menţinerii generării deşeurilor radioactive la nivelul minim rezonabil din punct de vedere practic, potrivit dispoziţiilor normelor naţionale şi internaţionale aplicabile, atât în ceea ce priveşte activitatea, cât şi volumul, prin intermediul unor măsuri de proiectare şi practici de exploatare şi dezafectare adecvate, inclusiv reciclarea şi reutilizarea materialelor;
    e) principiul luării în considerare, în mod adecvat, a interdependenţelor dintre toate etapele generării şi gestionării în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    f) principiul abordării graduale a punerii în aplicare a unor măsuri, adică documentarea procesului decizional trebuie să fie proporţională cu nivelurile de risc asociate gospodăririi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    g) principiul aplicării unui proces decizional bazat pe probe şi documentat cu privire la toate etapele gospodării în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    h) principiul gospodăririi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive în condiţii de siguranţă, inclusiv pe termen lung, cu caracteristici de siguranţă pasivă, respectiv componente de siguranţă care nu necesită surse externe de acţiune mecanică, umană sau de energie electrică.


    2.3. Politici publice în domeniul gestionării în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive
        Legislaţia specifică din domeniul gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat stabileşte modul în care acestea sunt gestionate, astfel:
    a) În prezent România a decis să utilizeze combustibilul nuclear în ciclu deschis, considerând combustibilul nuclear uzat drept deşeu de activitate înaltă, care urmează a fi depozitat definitiv într-un depozit geologic de adâncime. În cazul în care politicile viitoare vor lua în considerare alte opţiuni privind gestionarea combustibilului nuclear uzat , de exemplu reprocesare, Strategia naţională se va actualiza în consecinţă.
    b) Dezafectarea instalaţiilor nucleare ar trebui să fie pusă în aplicare cât mai curând posibil după oprirea definitivă, luând în considerare factorii economici şi sociali, astfel încât să nu fie impuse obligaţii excesive asupra generaţiilor viitoare;
    c) Etapa finală în procesul de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive este depozitarea definitivă, în depozite specifice pentru fiecare categorie;
    d) Cerinţele de depozitare definitivă pentru fiecare categorie de deşeuri radioactive sunt stabilite potrivit dispoziţiilor art.6, alin.(3) din Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 156/2005 pentru aprobarea Normelor privind clasificarea deşeurilor radioactive - NDR-03
    e) Deşeurile radioactive instituţionale de activitate joasă şi medie, care întrunesc criteriile de acceptare sunt depozitate definitiv în DNDR IFIN-HH Băiţa-Bihor, care va funcţiona până când capacitatea de depozitare a acestuia va fi epuizată.
    f) Amplasamentele pentru depozitele noi trebuie selectate conform cerinţelor cuprinse în reglementările naţionale şi luând în considerare cele mai bune practici internaţionale.
    g) Importul, exportul şi transferul intra-comunitar de deşeuri radioactive este interzis, cu excepţiile prevăzute în legislaţia naţională*1):
        *1) Art. 7 din Legea nr. 111 din 1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare



    2.4. Cadrul legal şi de reglementare
        Politica naţională este implementată prin intermediul unui cadru legal şi de reglementare, aliniate atât principiilor generale de gestionare responsabilă şi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, cât şi celor internaţionale:
    a) Principiile şi obligaţiile ce decurg din prevederile Directivei 2011/70/EURATOM, transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 378/2013 şi Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 56/2004;
    b) Principiile şi obligaţiile din Convenţia Comună asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 378/2013.

        Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, stabileşte cadrul legal naţional pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, pentru a evita impunerea de sarcini inutile generaţiilor viitoare. În mod specific, prin Ordonanţa Guvernului referită mai sus, se reglementează că:
    a) Impune dezvoltarea şi actualizarea periodică a Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    b) Stabileşte responsabilităţile organizaţiilor implicate în toate etapele de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive rezultate din funcţionarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice, în condiţii care să asigure securitatea nucleară şi protecţia împotriva radiaţiilor ionizante a personalului expus profesional, a populaţiei, a mediului şi a proprietăţii, fără a compromite nevoile şi aspiraţiile generaţiilor viitoare;
    c) Stabileşte responsabilităţile şi aranjamentele privind asigurarea resurselor financiare destinate desfăşurării activităţilor de pre-depozitare şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive, respectiv activităţilor de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice;
    d) Asigură informarea şi participarea publică necesară, în condiţiile legii, cu privire la gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive.

        Legea nr. 111/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul legislativ primar care guvernează securitatea instalaţiilor nucleare, inclusiv a celor destinate gospodăririi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. În mod specific, această lege prevede:
    a) Stabileşte autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear;
    b) Un sistem de autorizare a activităţilor de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    c) Un sistem care interzice funcţionarea instalaţiilor fără autorizaţie sau fără respectarea limitelor şi condiţiilor din autorizaţie, în asemenea situaţii se aplică sancţiuni;
    d) Un sistem de cerinţe şi reglementări privind securitatea radiologică;
    e) Un sistem corespunzător de impunere a controlului, a inspecţiilor organismului de reglementare, a documentării şi a raportării;
    f) Responsabilităţile şi obligaţiile titularilor de autorizaţie care generează combustibil nuclear uzat şi deşeuri radioactive;
    g) stabileşte organele de control al activităţilor nucleare;
    h) Responsabilităţile şi obligaţiile titularilor de autorizaţie pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare sau radiologice proprii.

        Potrivit dispoziţiilor Ordinului preşedintelui CNCAN nr. 113/2018 privind aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului nuclear sau radiologic, stabileşte cerinţele privind asigurarea managementului următoarelor tipuri de risc: accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice şi risc radiologic.
        Prezentul regulament se aplică pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la eveniment, pentru investigarea/evaluarea post-eveniment precum şi pentru refacerea/reabilitarea zonelor afectate în următoarele cazuri:
    a) orice situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică, survenită pe teritoriul României, cauzată de activităţi autorizate ce utilizează surse de radiaţii;
    b) orice situaţie de urgenţă nucleară radiologică, survenită pe teritoriul României, cauzată de utilizarea neautorizată a unei surse de radiaţii sau de un act rău intenţionat cu implicarea surselor de radiaţii;

        Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul normativ ce reglementează regimul de autorizare necesar asigurării protecţiei mediului, inclusiv pentru activităţile nucleare şi pentru gestionarea şi depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. În mod specific, potrivit dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului referită mai sus, se reglementează că:
    a) toate activităţile nucleare trebuie realizate conform prevederilor acestei ordonanţe şi a celorlalte reglementări specifice naţionale şi internaţionale;
    b) pentru instalaţiile cu risc nuclear semnificativ, precum centrale nuclearoelectrice, reactoare de cercetare, fabrici de combustibil nuclear şi depozite definitive de combustibil nuclear uzat, acordul de mediu se emite prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;
    c) Strategia naţională revizuită face obiectul unei proceduri de Evaluare Strategică de Mediu, care se va finaliza prin emiterea unui aviz de mediu.

        Potrivit dispoziţiilor din hotărârea Guvernului nr. 1080/2007 privind modul de constituire şi gestionare a resurselor financiare necesare gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive şi dezafectării instalaţiilor nucleare şi radiologice, ANDR gestionează resursele financiare destinate dezafectării şi depozitării definitive a deşeurilor radioactive rezultate din operarea şi dezafectarea fiecărei unităţi nuclearoelectrice.

    2.5. Alocarea responsabilităţilor
        Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte responsabilităţile organizaţiilor implicate în gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive şi implementarea Programului naţional.
        Potrivit dispoziţiilor art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.11/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Statul Român răspunde şi garantează gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive astfel:
    a) Statul garantează desfăşurarea în siguranţă a activităţilor de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice şi a activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat rezultate din activităţile de operare şi dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice;
    b) Statului îi revine răspunderea finală pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice şi pentru gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat generate pe teritoriul României;
    c) Statul român, prin Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, denumită în continuare ANDR, are toate drepturile şi obligaţiile care îi revin conform legislaţiei naţionale aplicabile, precum şi în conformitate cu prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte, asupra deşeurilor radioactive aflate în depozite definitive şi asupra combustibilului nuclear uzat aflat în depozite intermediare şi definitive, cu respectarea obligaţiilor titularilor de autorizaţie, conform prevederilor legale.

        De asemenea, Statul:
    a) Are toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din legislaţia naţională aplicabilă, în acord cu convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte, privind combustibilul nuclear uzat şi deşeurile radioactive depozitate intermediar sau definitiv;
    b) Aprobă prin hotărâre a Guvernului, Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    c) Asigură condiţiile necesare pentru realizarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare necesare Programului naţional şi pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului, în scopul obţinerii, păstrării şi dezvoltării competenţelor şi expertizei necesare.

        Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, este autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi are responsabilităţile specifice pentru autorizarea şi controlul de mediu la instalaţiile nucleare şi radiologice, inclusiv instalaţiile pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive.
        Ministerul Energiei:
        ● aprobă Planul Anual de Acţiuni al ANDR pentru implementarea Strategiei naţionale;
        ● monitorizează implementarea acţiunilor din Strategia naţională ce revin SNN şi RATEN ICN;
        ● asigură fondurile necesare gestionării în siguranţă şi a depozitării combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive generate de RATEN ICN;
        ● asigură finanţarea Programului anual de cercetare dezvoltare al RATEN privind dezvoltarea suportului tehnic naţional şi cooperare internaţională pentru energetica nucleară, care include un program de cercetare dezvoltare, Programul nr. 5, dedicat gospodăririi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, în condiţii de securitate nucleară, conform Ordonanţei Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta- Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN.

        Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării monitorizează implementarea acţiunilor ce revin IFIN- HH prin Strategia naţională şi răspunde de asigurarea fondurilor destinate gospodăririi în siguranţă şi depozitării definitive a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive generate de IFIN-HH.
        Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare este autoritatea independentă în domeniul securităţii şi siguranţei nucleare, responsabilă pentru reglementarea, autorizarea şi controlul tuturor activităţilor nucleare şi este împuternicită să:
    a) emită reglementări, general obligatorii şi ghiduri, pentru detalierea cerinţelor generale de securitate nucleară, de securitate radiologică de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, de control al neproliferării armelor nucleare, de protecţie fizică, de transport al materialelor radioactive, de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, de planificare, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, de realizare a produselor şi serviciilor destinate instalaţiilor nucleare şi radiologice, precum şi orice alte reglementări necesare activităţii de autorizare şi control în domeniul nuclear;
    b) elaboreze strategia şi politica de reglementare, autorizare şi control în domeniul securităţii nucleare, al securităţii radiologice, al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, al controlului neproliferării armelor nucleare, al protecţiei fizice a materialelor şi instalaţiilor nucleare, al transportului materialelor radioactive şi al securităţii nucleare a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, al planificării, pregătirii şi răspunsului în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, ca parte a Strategiei naţionale de dezvoltare a domeniului nuclear, şi care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
    c) elibereze autorizaţii pentru toate activităţile şi instalaţiile nucleare şi radiologice, şi toate etapele de funcţionare a unei instalaţii;
    d) efectueze evaluări şi analize de reglementare;
    e) controleze aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale şi a reglementărilor naţionale în vigoare privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive.
    f) dispună măsuri pentru impunerea implementării rezultatelor controalelor efectuate;
    g) avizeze Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    h) solicite demonstrarea existenţei resurselor financiare pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice, conform Planurilor de dezafectare;
    i) asigure informarea publicului şi să organizeze dezbateri publice pe temele din domeniul său de competenţă;
    j) iniţieze proiecte de acte normative şi să emită reglementări în sectorul nuclear, cu consultarea celorlalte organizaţii implicate.

        Agenţia Nucleară pentru Deşeuri Radioactive, potrivit dispoziţiilor art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca obiect de activitate depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi coordonarea implementării, la nivel naţional, a activităţilor de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice şi de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat. Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, principalele atribuţii sunt:
    a) Elaborează şi revizuieşte periodic, ţinând cont de progresele tehnice şi ştiinţifice, precum şi de recomandările şi bunele practici desprinse din analizele inter pares, Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    b) Ia toate măsurile adecvate, în condiţiile legii, în vederea implementării de către titularii de autorizaţie a activităţilor de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat;
    c) Răspunde direct de înfiinţarea depozitelor definitive pentru depozitarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive; depozitele definitive sunt în patrimoniul şi în administrarea ANDR;
    d) Gestionează direct sau prin terţi activitatea de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive rezultate din funcţionarea instalaţiilor nucleare şi radiologice, pe toată durata de exploatare utilă, precum şi din dezafectarea acestora;
    e) Informează şi pregăteşte publicul din zona învecinată depozitelor definitive, în vederea acceptării amplasării acestora;
    f) Asigură constituirea şi actualizarea anuală a unei baze naţionale de date privind cantităţile şi tipurile de deşeuri radioactive generate, inclusiv cele rezultate din dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice;
    g) Întocmeşte anual inventarul la nivel naţional privind cantităţile şi tipurile de deşeuri radioactive generate;
    h) Elaborează criteriile de acceptare pentru depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi le supune aprobării CNCAN;
    i) Elaborează procedurile necesare depozitării definitive a deşeurilor radioactive;
    î) Coordonează activitatea de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice şi avizează documentaţia aferentă procesului de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice, întocmită de titularii de autorizaţie;
    j) Solicită titularilor de autorizaţie rapoarte, date şi orice documentaţii necesare în vederea coordonării la nivel naţional a activităţilor de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive, cu respectarea prevederilor legale;
    k) Asigură elaborarea studiilor de amplasare şi caracterizare pentru depozitele definitive de deşeuri radioactive;
    l) Asigură, direct sau prin terţi, proiectarea, construcţia, punerea în funcţiune, exploatarea, închiderea şi monitorizarea post-închidere a depozitelor definitive pentru combustibil nuclear uzat şi deşeuri radioactive;
    m) Asigură, direct sau prin terţi, în vederea depozitării definitive, execuţia de servicii de gestionare în siguranţă a: surselor orfane de radiaţii nucleare; deşeurilor radioactive istorice rezultate din practici trecute; deşeurilor radioactive rezultate din incidente şi accidente nucleare; combustibilului nuclear uzat şi deşeurilor radioactive de la operatorii economici aflaţi în faliment sau lichidare judiciară;
    n) Propune cuprinderea în cadrul planurilor sectoriale şi, respectiv, în Planul naţional de cercetare-dezvoltare de obiective specifice domeniului nuclear privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive şi depozitarea lor definitivă;
    o) Propune, avizează şi recepţionează temele şi lucrările din cadrul programelor de cercetare-dezvoltare din domeniul nuclear, finanţate de la bugetul de stat, care privesc gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive şi depozitarea definitivă a acestora;

        Titularii de autorizaţie au următoarele responsabilităţi şi obligaţii conform legislaţiei naţionale:
    a) răspund de dezafectarea instalaţiilor nucleare şi/sau radiologice proprii şi de gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive rezultate din funcţionarea instalaţiilor nucleare şi radiologice proprii şi cele rezultate din dezafectarea acestora, până la depozitarea definitivă a lor;
    b) raportează la ANDR, anual sau ori de câte ori este necesar, cantităţile, tipurile şi caracteristicile deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat generate în anul precedent şi cele estimate a fi generate în viitor;
    c) întocmesc Strategiile proprii de gestionare în siguranţă pe termen mediu şi lung a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    d) întocmesc şi actualizează periodic planul de dezafectare pentru instalaţiile nucleare şi radiologice proprii;
    e) finanţează: activităţile de colectare, sortare, tratare, condiţionare, depozitare intermediară şi transport, în vederea depozitării definitive a deşeurilor radioactive generate din activităţile de operare, întreţinere, retehnologizare şi dezafectare a instalaţiilor nucleare şi/sau radiologice proprii;
    f) finanţează activităţile proprii de cercetare-dezvoltare privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive.

        Titularii de autorizaţie care deţin unităţi nuclearoelectrice au obligaţia de a plăti contribuţiile financiare destinate constituirii resurselor financiare necesare:
    a) amplasării, proiectării, construirii, punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii, modernizării, închiderii şi monitorizării post-închidere a depozitelor definitive pentru deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat pentru depozitele definitive, înfiinţate după anul 2018;
    b) desfăşurării activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, în vederea susţinerii activităţilor de depozitare definitivă pentru deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat pentru depozitele definitive, înfiinţate după anul 2018;
    c) pentru cheltuieli curente şi de capital ale ANDR, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli anual aprobat conform legii;
    d) dezafectării fiecărei unităţi nuclearoelectrice.


    2.6. Transparenţa şi implicarea părţilor interesate
        Transparenţa este un principiu al Politicii naţionale care trebuie aplicat în toate etapele gospodăririi în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, prin informarea efectivă a publicului şi asigurarea oportunităţilor, pentru toate părţile interesate, inclusiv autorităţile locale, de a participa la procesele de luare a deciziilor, conform obligaţiilor naţionale şi internaţionale.
        Legislaţia în domeniu prevede că autorităţile implicate în gestionarea deşeurilor radioactive trebuie să asigure din oficiu, sau la cerere, următoarele categorii de informaţii:
    a) Rapoartele anuale ale CNCAN şi ANDR;
    b) Raportul anual al ANDR privind administrarea fondurilor financiare pentru dezafectare şi gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    c) Raportul ANDR privind inventarul naţional de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat;
    d) Rapoartele naţionale la Convenţia Comună asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive;
    e) Raportul naţional privind implementarea Directivei 2011/70/EURATOM;
    f) Strategia naţională privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
    g) Rapoartele anuale ale principalilor generatori de combustibil nuclear uzat şi/sau deşeuri radioactive - SNN - CNE Cernavodă, SNN - FCN, IFIN-HH şi RATEN ICN.

        Oportunităţile pentru participarea efectivă a publicului la procesele de luare a deciziilor privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive sunt asigurate prin:
    a) informarea şi asigurarea participării publicului necesară, în condiţiile legii, cu privire la gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, ţinând seama în mod corespunzător de prevederile legale privind informaţiile clasificate;
    b) informarea şi pregătirea publicului din zona învecinată amplasamentelor luate în considerare pentru depozitele definitive, în vederea acceptării amplasării acestora;
    c) propunerea unor programe sociale pentru comunităţile locale care găzduiesc depozitele definitive de deşeuri radioactive şi/ sau combustibil nuclear uzat.

        La definitivarea prezentei secţiuni, pe lângă cadrul legislativ şi de reglementare specific, au fost avute în vedere următoarele:
        > Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
        > Lege nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 70 din 03 februarie 2003;
        > HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 760 din 22 august 2005;
        Programul naţional privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, denumit în continuare programul naţional, include o politică sau un proces de asigurare a transparenţei prin asigurarea de informaţii publice efective şi prin implicarea tuturor părţilor interesate în procesele decizionale, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu obligaţiile internaţionale.

    2.7. Acorduri şi tratate internaţionale în domeniul gestionării deşeurilor radioactive
        ● Convenţia privind securitatea nucleară, adoptată la Viena la 17 iunie 1994, ratificată prin Legea nr. 43/1995;
        ● Convenţia comună asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, adoptată la Viena la 5 septembrie 1997, ratificată prin Legea nr. 105/1999;
        ● Acordul dintre Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, cu privire la aplicarea art. III alin. (1) şi alin. (4) din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare - 78/164/EURATOM, adoptat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, intrat în vigoare la 21 februarie 1977, cu amendamentele ulterioare, la care România a aderat prin Legea nr. 185/2007;
        ● Protocolul adiţional la Acordul dintre Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, cu privire la aplicarea art. III alin. (1) şi alin. (4) din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998, intrat în vigoare la 30 aprilie 2004, la care România a aderat prin Legea nr 185/2007;
        ● Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (EUROATOM), versiunea consolidată, publicată în Jurnalul Oficial C 203, 7.6.2016, pag. 1-112;
        ● Acordul de colaborare în domeniul gestionării deşeurilor radioactive dintre ANDR şi ANDRA. Documentul a fost semnat în 11 iulie 2013, la Palatul Victoria, în prezenţa premierilor Franţei şi României, domnii Jean-Marc Ayrault şi Victor Ponta, semnat;
        ● Memorandum de înţelegere între ANDR şi Compania AREVA din Franţa, în domeniul managementului deşeurilor radioactive - Paris august 2013;
        ● Acordul de cooperare între ANDR şi Compania AREVA din Franţa, suplimentar la Memorandumul de înţelegere dintre ANDR şi Compania AREVA în domeniul managementul deşeurilor radioactive, acord semnat la Paris 2016;
        ● Memorandumul de Înţelegere dintre Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive - ANDR şi Autoritatea de Depozitare a Deşeurilor Radioactive din Republica Cehă - SURAO pentru cooperarea în domeniul cercetării ştiinţifice privind managementul deşeurilor radioactive, semnat în 2019.

    CAP. III

    SECŢIUNEA 1
    PROGRAMUL NAŢIONAL
    3.1. Prezentare generală
        Conţinutul Programului naţional este stabilit în conformitate cu prevederile din Directiva 2011/70/EURATOM, precum şi cu cele din legislaţia naţională aplicabilă.
        Programul naţional ia în considerare evoluţii tehnice, sociale şi politice, relevante pe plan naţional şi internaţional, urmărindu-se definirea tuturor etapelor necesare atingerii obiectivelor stabilite.

    3.2. Scenariul de referinţă privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi deşeurilor radioactive
        Scenariul de referinţă privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive se bazează pe faptul că în România acestea sunt generate, de următoarele activităţi:
    a) Operarea, retehnologizarea şi dezafectarea Unităţilor U1 şi U2 de la CNE Cernavodă. Se estimează că durata minimă de implementare a proiectelor de retehnologizare este de doi ani per unitate şi că în urma retehnologizării, fiecare unitate va funcţiona în condiţii de siguranţă, conform parametrilor de proiect, pentru încă un ciclu de viaţă, respectiv 25 de ani. Fiecare unitate de la CNE Cernavodă îşi va încheia perioada de operare comercială după 52 de ani de la punerea în funcţiune respectiv 50 de ani de operare, plus 2 ani pentru retehnologizare. Unitatea 1 va fi oprită definitiv în vederea dezafectării în 2049, Unitatea 2 în 2059;
    b) Unităţile U3 şi U4, aflate în conservare la CNE Cernavodă, vor deveni operaţionale conform Strategiei Energetice a României. Aceste unităţi vor fi, de asemenea, retehnologizate în viitor, pentru a prelungi durata lor de operare pentru încă un ciclu de viaţă, respectiv 25 de ani. În perioada 2017-2021, Ia CNE Cernavodă se desfăşoară prima fază de definire a Proiectului de Retehnologizare a Unităţii I, CNE Cernavodă. Aprobarea studiului de fezabilitate pentru Proiectul de Retehnologizare va permite extinderea duratei de viaţă totala a unităţii la 60 de ani. Aceeaşi dezvoltare este prevăzută şi în cazul U2, U3 şi U4.;
    c) Operarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice deţinute de RATEN;
    d) Operarea şi dezafectarea instalaţiilor radiologice deţinute de IFIN-HH;
    e) Operarea şi/sau dezafectarea instalaţiilor radiologice deţinute de micii titulari de autorizaţie din domeniu:
        ● Unităţi din industrie care utilizează echipamente cu surse de radiaţii sau generatoare de radiaţii ionizante;
        ● Unităţi din cercetare/învăţământ care utilizează echipamente şi instalaţii cu surse radioactive sau generatoare de radiaţii ionizante sau instalaţii nucleare de ex. Universitatea din Bucureşti-Facultatea de Fizică care deţine Ansamblul subcritic HELEN;
        ● Unităţi care desfăşoară activităţi de utilizare, producere, import/export a surselor mici de radiaţii sau generatori de radiaţii ionizante;


        Obiectivele propuse prin Strategia naţională sunt:
        ● Implementarea proiectului DFDSMA;
        ● Implementarea proiectului DGR.

    3.2.1. Scenariul alternativ 1: Întârzierea punerii în funcţiune a depozitului geologic de adâncime
        Acest scenariu derivă din Scenariul de referinţă, dar presupune că depozitul geologic de adâncime este întârziat în mod semnificativ pentru un motiv oarecare. Acest Scenariu alternativ se bazează pe următoarele ipoteze:
    a) Unităţile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă sunt retehnologizate pentru a se prelungi durata de operare;
    b) Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă sunt puse în funcţiune, şi vor fi, de asemenea, retehnologizate în viitor, pentru a prelungi durata de operare;
    c) Toate unităţile CNE Cernavodă sunt dezafectate conform Planurilor de Dezafectare aprobate de CNCAN;
    d) Prima fază, respectiv primele 8 celule a DFDSMA este pusă în funcţiune în 2028, iar instalaţia este extinsă etapizat pentru a asigura o capacitate suficientă pentru depozitarea finală a deşeurilor radioactive LILW-SL;
    e) Depozitul geologic pentru deşeurile radioactive ILW-LL şi combustibil nuclear uzat este semnificativ întârziat cu cel puţin 50 de ani, de exemplu, nu devine disponibil înainte de 2105, cel mai devreme. Până ce depozitul este operaţional, deşeurile ILW-LL şi combustibilul uzat rămân stocate pe amplasamentul CNE Cernavodă.

        Cele mai importante consecinţe pentru Strategia naţională, în comparaţie cu scenariul de referinţă sunt:
    a) Cantitatea totală de deşeuri radioactive LILW-SL care urmează să fie depozitată definitiv va fi aproximativ aceeaşi;
    b) Costurile totale şi programul pentru DFDSMA vor fi aproximativ la fel;
    c) Realizarea depozitului geologic de adâncime poate fi simplificată, deoarece va exista o mai mare experienţă internaţională din care se poate învăţa, de exemplu depozitele din Finlanda şi Suedia vor fi funcţionat timp de mai multe decenii;
    d) Depozitele intermediare pentru combustibilul nuclear uzat şi pentru deşeurile radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă vor trebui să fie exploatate pentru mai mult timp, şi ar putea avea nevoie de întreţinere periodică, proces prin care vor creşte costurile generale de depozitare intermediară.

        Deşeurile radioactive LILW-LL şi deşeurile radioactive considerate problematice, generate în urma operării şi dezafectării reactoarelor de cercetare, precum şi sursele uzate închise, care conţin radionuclizi de viaţă lungă provenite din activităţi din afara ciclului combustibil, vor fi depozitate definitiv în depozitul geologic de adâncime; până când acesta va fi operaţional, ele vor fi depozitate intermediar pe amplasamentele IFIN-HH şi RATEN ICN.
        Combustibilul nuclear uzat generat de reactorul TRIGA va fi returnat în ţara de origine, sau va fi depozitat definitiv în depozitul geologic de mare adâncime; până când acesta va fi operaţional, combustibilul mai sus menţionat va fi depozitat intermediar pe amplasamentul RATEN ICN.

    3.2.2. Scenariul alternativ 2: Extinderea DNDR IFIN-HH
        Acest Scenariu alternativ se bazează pe următoarele ipoteze:
    a) Unităţile 1 şi 2 CNE Cernavodă sunt retehnologizate pentru a prelungi durata de operare;
    b) Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă sunt puse în funcţiune, şi vor fi, de asemenea, retehnologizate în viitor, pentru a prelungi durata de operare;
    c) O extindere a depozitului DNDR IFIN-HH , ar putea fi decisă pe viitor pentru a asigura o capacitate suficientă pentru depozitarea deşeurilor instituţionale şi a deşeurilor radioactive LILW-SL din ciclul combustibil nuclear cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare;
    d) Prima fază a DFDSMA este pusă în funcţiune atunci când este necesar, iar instalaţia este extinsă pentru a asigura o capacitate suficientă pentru depozitarea finală a deşeurilor radioactive LILW-SL;
    e) Un depozit geologic pentru depozitarea deşeurilor radioactive ILW-LL şi a combustibilului nuclear uzat este amplasat şi intră în funcţiune cât mai curând posibil, în mod realist, estimat a fi în jurul anului 2055. Până când depozitul este operaţional, deşeurile radioactive ILW-LL şi combustibilul nuclear uzat rămân stocate pe amplasamentul CNE Cernavodă.

        Cele mai importante consecinţe asupra Strategiei naţionale, în comparaţie cu Scenariul de referinţă, sunt:
    a) Cantitatea totală de deşeuri radioactive, care urmează să fie depozitate definitiv la DFDSMA va fi redusă ceea ce va avea drept consecinţă reducerea dimensiunii DFDSMA pentru ca deşeurile radioactive vor fi depozitate şi în DNDR IFIN-HH;
    b) Costurile totale şi ale programului pentru DFDSMA vor fi mai mici;
    c) Costurile totale şi ale programului pentru depozitul geologic vor fi aproximativ aceleaşi.



    3.3. Sistemul de clasificare al deşeurilor radioactive
        Sistemul de clasificare a deşeurilor radioactive este definit de CNCAN în reglementarea NDR-03, Normă privind clasificarea deşeurilor radioactive, aprobată prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 156/2005.
        Potrivit dispoziţiilor art. 6 din Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 156/2005, clasificarea generală a deşeurilor radioactive se referă strict la cerinţele privind modul de asigurare a izolării de biosferă la depozitare definitivă a deşeurilor radioactive.
        Conform clasificării generale, deşeurile radioactive se împart în:
    a) deşeuri exceptate;
    b) deşeuri de tranziţie;
    c) deşeuri de activitate foarte joasă;
    d) deşeuri de activitate joasă şi medie de viaţă scurtă - LILW-SL;
    e) deşeuri de activitate joasă şi medie de viaţă lungă - LILW-LL;
    f) deşeuri de activitate înaltă - HLW.

        Întrucât nu contribuie la volumele de deşeuri radioactive care trebuie depozitate definitiv, deşeurile radioactive exceptate şi de tranziţie nu fac obiectul acestei Strategii naţionale. Procedurile de excludere şi exceptare sunt stabilite prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 62/2004 privind aprobarea Normelor privind eliberarea de sub regimul de autorizare a materialelor rezultate din practici autorizate.

    3.4. Concepte, planuri şi soluţii tehnice pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, de la generare până la depozitarea definitivă
    a) Deşeurile radioactive de activitate joasă şi medie de viaţă scurtă - LILW-SL, generate din operarea, retehnologizarea şi dezafectarea Unităţilor nucleare de la CNE Cernavodă vor fi depozitate definitiv în DFDSMA. Activităţile vizând amplasarea şi construcţia acestui depozit vor fi planificate astfel încât instalaţia să devină operaţională în anul 2028. Până la punerea în funcţiune a DFDSMA, deşeurile radioactive LILW-SL vor fi depozitate intermediar în instalaţii dedicate, pe amplasamentul CNE Cernavodă;
    b) În prezent combustibilul nuclear uzat este considerat deşeu şi va fi depozitat definitiv într- un depozit geologic de adâncime, împreună cu deşeurile radioactive de activitate joasă şi medie de viaţă lungă - LILW-LL. Activităţile vizând amplasarea şi construcţia acestui depozit vor fi planificate astfel încât instalaţia să devină operaţională în anul 2055. Până la punerea în funcţiune a depozitului geologic de adâncime, atât combustibilul nuclear uzat cât şi deşeurile radioactive LILW-LL vor fi depozitate intermediar în instalaţii dedicate.
    c) Deşeurile radioactive LILW-SL generate din operarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice din afara ciclului combustibilului nuclear cercetare, medicină, industrie, agricultură şi alte domenii de interes socio-economic, vor fi depozitate definitiv în DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor, până la închiderea acestuia. După închiderea DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor deşeurile radioactive LILW-SL instituţionale care respectă cerinţele de depozitare la suprafaţă, vor fi depozitate la DFDSMA;
    d) Deşeurile radioactive LILW-LL şi deşeurile radioactive considerate problematice, generate în urma operării şi dezafectării reactoarelor de cercetare, precum şi sursele uzate închise, care conţin radionuclizi de viaţă lungă provenite din activităţi din afara ciclului combustibil, vor fi depozitate definitiv în depozitul geologic de adâncime; până când acesta va fi operaţional, ele vor fi depozitate intermediar pe amplasamentele IFIN-HH şi RATEN ICN;
    e) Combustibilul nuclear uzat generat de reactorul TRIGA va fi returnat în ţara de origine, sau va fi depozitat definitiv în depozitul geologic de mare adâncime; până când acesta va fi operaţional, combustibilul mai sus menţionat va fi depozitat intermediar pe amplasamentul RATEN ICN.
        Diagrama managementului deşeurilor radioactive şi rutele de depozitare prevăzute pentru combustibilul nuclear uzat şi deşeurile radioactive din Scenariul de referinţă sunt prezentate pe scurt în diagrama de mai jos. Casetele albastre reprezintă rutele şi instalaţiile existente, iar cele de culoare roşie reprezintă rutele planificate. IFIN-HH şi RATEN-ICN se ocupă/ răspunde de managementul deşeurilor instituţionale preluate în baza contractelor comerciale de la generatorii de deşeuri radioactive/ titularii de autorizaţie din afara ciclului combustibilului nuclear.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1 - Diagrama managementului deşeurilor radioactive de activitate joasă şi medie, de viaţă scurtă
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2 - Diagrama managementului combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive de activitate joasă şi medie, de viaţă lungă LILW-LL

    3.5. Gestionarea deşeurilor radioactive LILW-SL de la CNE Cernavodă
        Din operarea şi întreţinerea Unităţilor 1 şi 2, aflate în operare comercială la CNE Cernavodă, se generează aproximativ 100 mc/an - volum necondiţionat de deşeuri radioactive LILW-SL, fiind de aşteptat ca această cantitate să se dubleze atunci când toate cele patru reactoare vor fi în operare.
        Cantităţi mai mari de deşeuri radioactive LILW-SL vor fi generate în viitor, atunci când Unităţile 1 şi 2 vor fi retehnologizate în vederea prelungirii duratei de operare. În urma procesului de retehnologizare a unei unităţii CANDU va rezulta un volum de aproximativ 1.200 mc de deşeuri radioactive LILW-SL.
    3.5.1. Practicile curente de gestionare a deşeurilor radioactive LILW-SL
        Activităţile implicând deşeurile radioactive LILW-SL desfăşurate la CNE Cernavodă se înscriu în etapa de predepozitare, ca etapă premergătoare depozitării definitive; predepozitarea include procesarea şi depozitarea intermediară, inclusiv activităţile de transfer efectuate în vederea depozitării intermediare.
        Procesarea deşeurilor radioactive include orice activitate care conduce la schimbarea caracteristicilor deşeurilor, inclusiv pretratare, tratare etc. Procesarea ţine cont de caracteristicile fiecărui tip deşeu radioactiv, precum şi de cerinţele impuse de fiecare etapă din gestionarea deşeurilor radioactive.
        Pentru deşeurile solide radioactive din categoria LILW-SL, pretratarea include următoarele activităţi: colectare, sortare, neutralizare şi decontaminare şi poate include şi o perioadă de depozitare intermediară.
        Tratarea deşeurilor solide radioactive din categoria LILW-SL include reducerea volumului prin compactare sau mărunţire, separarea celor incinerabile de cele neincinerabile, după o perioadă de depozitare intermediară şi este realizată de către operatori autorizaţi. Deşeurile radioactive care prezintă sau sunt suspecte a fi contaminate cu C-14 nu sunt compactate şi sunt ambalate separat.
        Deşeurile solide radioactive LILW-SL sunt ambalate în butoaie din oţel inoxidabil de 220 litri şi transportate pentru depozitare intermediară în Depozitul Intermediar pentru Deşeuri Solide Radioactive, DIDSR, care se află în perimetrul de securitate fizică de pe amplasamentul CNE Cernavodă. Această instalaţie este proiectată pentru depozitarea intermediară atât a deşeurilor radioactive LILW-SL cât şi a LILW-LL, cu excepţia răşinilor schimbătoare de ioni uzate şi a mecanismelor de control reactivitate. DIDSR este format din trei structuri din beton supraterane: o hală de depozitare, celule cilindrice şi cuburi de beton.
    a) Hala de depozitare a DIDSR este utilizată pentru depozitarea intermediară a butoaielor de 220 litri conţinând deşeuri solide LILW-SL compactabile şi necompactabile. Această clădire are o capacitate netă de depozitare intermediară de 1,408 mc din care este utilizată 735 mc. La rata actuală a generării de deşeuri radioactive pentru cele 2 unităţi aflate în exploatare, capacitatea maximă de depozitare intermediară a DIDSR va fi atinsă aproximativ 2026. Termenul de atingere a capacităţii maxime de depozitare intermediară poate fi decalat prin utilizarea unor tehnologii adecvate de tratare şi condiţionare care să vizeze minimizarea volumului de deşeuri radioactive.
    b) Celulele cilindrice au o capacitate de depozitare intermediară de 57,77 mc şi sunt proiectate pentru depozitarea intermediară a cartuşelor filtrante uzate rezultate din operare.
    c) Cuburile de beton au o capacitate de depozitare intermediară de 41 mc şi sunt proiectate pentru depozitarea intermediară a componentelor LILW-LL contaminate; în prezent nu conţin deşeuri radioactive.

        Gestionarea răşinilor schimbătoare de ioni uzate se realizează prin intermediul sistemului de manipulare răşini uzate radioactive al CNE Cernavodă. Răşinile în contact cu combustibilul nuclear şi cele care nu intră în contact cu combustibilul nuclear sunt separate şi depozitate intermediar în 3 rezervoare din beton - 200 mc fiecare, situate în subsolul Clădirii Serviciilor.
        Pentru deşeurile lichide organice şi amestecuri solide-lichide organice radioactive din categoria LILW- SL, pretratarea include următoarele activităţi: colectarea, manipularea, segregarea, neutralizarea şi depozitarea în subsolul Clădirii Serviciilor.
        Tratarea deşeurilor radioactive lichide organice şi a amestecurilor solide-lichide organice radioactive din categoria LILW-SL include schimbarea compoziţiei, solidificare prin absorbţie în structura polimetrică, reducerea volumului deşeurilor radioactive solidificate prin incinerare, metodă aplicată după o perioadă de depozitare intermediară şi realizată la operatori autorizaţi, îndepărtarea radioactivităţii prin metode de decontaminare, de exemplu în cazul uleiurilor.
        Deşeurile lichide organice şi amestecurile solide-lichide organice radioactive din categoria LILW-SL, solidificate, sunt caracterizate şi depozitate intermediar în cadrul DIDSR.

    3.5.2. Măsuri planificate pentru îmbunătăţirea activităţilor de predepozitare
        Una dintre măsurile ce vor permite îmbunătăţirea activităţilor de predepozitare constă în caracterizarea deşeurilor radioactive generate, în vederea reducerii incertitudinilor privind estimările inventarului de deşeuri radioactive.
        De asemenea, având în vedere că în prezent, pe amplasamentul CNE Cernavodă, nu există o instalaţie dedicată pentru tratarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive, se va avea în vedere elaborarea unor studii tehnico-economice pentru identificarea soluţiilor tehnice optime care să asigure îndeplinirea criteriilor finale de acceptare pentru depozitarea definitivă a coletelor cu deşeuri radioactive în DFDSMA. De asemenea, se are în vedere extinderea capacităţii de depozitare intermediară pentru depozitarea deşeurilor radioactive rezultate în urma activităţilor de retehnologizare.

    3.5.3. Soluţia tehnică pentru depozitarea definitivă
        În conformitate cu Scenariul de referinţă, deşeurile radioactive LILW-SL rezultate din operarea şi retehnologizarea unităţilor nucleare de la CNE Cernavodă urmează să fie depozitate definitiv la DFDSMA, depozit ce se intenţionează a fi construit în zona de excludere a CNE Cernavodă, sub rezerva aprobării de către autorităţile competente.
        Prima etapă a DFDSMA este programată a fi finalizată în anul 2028, în aceasta primă etapă urmând să fie construite 8 celule. Deşeurile radioactive LILW-SL vor fi depozitate definitiv în DFDSMA, după tratarea şi condiţionarea acestora de către titularul de autorizaţie.

    3.5.4. Scurt istoric privind selectarea amplasamentului Saligny pentru construcţia noului depozit DFDSMA şi o descriere sumară a instalaţiei de depozitare definitivă
        Procesul de amplasare a unui depozit definitiv pentru deşeuri radioactive slab şi mediu active destinat deşeurilor generate de CNE Cernavodă, DFDSMA a început în anul 1992. Studiile şi investigaţiile au fost realizate în cadrul programului de cercetare-dezvoltare al RENEL-Grupul de Energetică Nucleară, în perioada 1992-1998 şi ulterior, în cadrul programului de cercetare-dezvoltare susţinut de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în perioada 1999-2006.
        La realizarea studiilor şi investigaţiilor au contribuit în principal SITON Bucureşti, ICN Piteşti şi GEOTEC Bucureşti, având colaboratori precum: Institutul Geologic Român, Universitatea Bucureşti- Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Institutul Naţional de Pedologie, Institutul Naţional de Fizica Pământului, Stevenson&Associates, Universitatea Karlsruhe - Facultatea de Geologie Aplicată, Institutul de Tehnologie şi Inginerie a Mediului din Cluj - Napoca ş.a.
        În procesul de selectare şi investigare a unui amplasament pentru DFDSMA s-a ţinut cont de recomandările standardelor AIEA din perioada de debut a programului de investigare, completate ulterior de prevederile Safety Guide No.111-G-3.1 şi de recomandările misiunilor de experţi ai AIEA realizate în cadrul programelor AIEA de cooperare tehnică pentru România.
        Procesul sistematic de selectare şi investigare a unui amplasament pentru DFDSMA s-a desfăşurat în patru etape:
        Etapa 1 - conceptuală şi de planificare;
        Etapa 2 - de analiză regională, care cuprinde două faze distincte:
    a) Cartarea regională pentru identificarea de regiuni cu amplasamente potenţiale;
    b) Identificarea amplasamentelor potenţiale în vederea evaluării ulterioare.

        Etapa 3 de caracterizare a amplasamentelor;
        Etapa 4 de confirmare a amplasamentului, având ca scop efectuarea de investigaţii de detaliu pe amplasamentul preferat, în vederea:
    a) susţinerii şi confirmării selecţiei amplasamentului;
    b) furnizării de date suplimentare necesare elaborării documentaţiilor tehnice solicitate de CNCAN în vederea autorizării amplasamentului.


        În etapa conceptuală şi de planificare s-a luat în considerare amplasarea unui depozit de suprafaţă în regiunea Dobrogea. Considerentele care au condus la selectarea acestei regiuni au fost următoarele:
    a) prezenţa în zonă a CNE Cernavodă;
    b) distanţa redusă de transport a deşeurilor radioactive de la CNE Cernavodă (principalul generator de deşeuri radioactive) până la depozitul definitiv;
    c) caracterul semiarid al climei, cu o rată de infiltraţie minimă din precipitaţiile căzute cu o medie anuală de cca. 440 mm, practic cea mai scăzută din România;
    d) stabilitatea structurală, tipică unităţilor de platformă;
    e) stratigrafia regiunii, aceasta incluzând strate cu capacitate de retenţie recunoscută a radionuclizilor specifici prezenţi în deşeurile radioactive - argila roşie.

        În etapa de analiză regională s-au executat o hartă geologică şi o hartă seismo - tectonică nouă, pentru întreaga regiune a Dobrogei, actualizată cu elementele deţinute de Institutul Geologic Român. Au fost luate în considerate 37 de amplasamente potenţiale pentru un depozit definitiv de suprafaţă, pe baza următoarelor criterii:
    a) distanţa mai mare până la nivelul hidrostatic, presupunând un timp mai mare de transport al radionuclizilor, permiţând dezintegrarea acestora până la pătrunderea în acvifer;
    b) zone colinare cu altitudini de peste 30 de metri faţă de văile adiacente, ceea ce rezidă într- o grosime mai mare a zonei nesaturate.

        În continuare, pe baza unor criterii specifice, s-a ajuns la selectarea a 3 amplasamente candidat, din cele 37 amplasamente potenţiale cartate geologic. În acest sens, la analiza amplasamentelor potenţiale pentru DFDSMA s-au avut în vedere următoarele criterii:
    a) Criterii de rangul 1, implică excluderea amplasamentului care se referă la aspecte tectonice, geologice, hidrogeologice, hidrologice, climatologice, seismologice, de securitate nucleară şi alte restricţii.
    b) Criterii de rangul 2, criterii de performanţă care iau în considerare topografia, geologia, aspectele geotehnice, şi alte aspecte.
    c) Criterii de rangul 3, criterii economice: costul terenului, distanţa de transport a deşeurilor radioactive, forţa de muncă.

        În urma aplicării acestor criterii de selecţie şi ierarhizare au fost alese trei amplasamente candidat: Saligny, Cernavodă şi Mireasa.
        În cadrul etapei de caracterizare, după etapa iniţială de investigare, amplasamentul Mireasa nu a mai fost luat în considerare pentru investigaţii suplimentare din cauza circulaţiei impredictibile a apei prin mediul fracturat, apropierii de falia Ovidiu - Capidava şi a distanţei mai mari de transport a deşeurilor radioactive, transport pe drumuri publice.
        În continuare, în etapa de caracterizare au fost investigate cele două amplasamente selectate, respectiv Saligny şi Cernavodă. Programul de investigare a constat în:
    a) caracterizarea hidrogeologică prin teste efectuate în foraje;
    b) determinarea caracteristicilor geotehnice, statice şi dinamice ale straturile geologice prezente prin investigaţii de teren şi laborator;
    c) îmbunătăţirea caracteristicilor terenului de fundare în loess prin construcţia unei piste experimentale de loess compactat şi tratat;
    d) teste de migrare a radionuclizilor în straturile geologice, pe probe recoltate de pe amplasament.

        În urma interpretării rezultatelor programului de investigare, amplasamentul Saligny a fost stabilit ca preferat pe baza următoarelor considerente:
    a) bariera naturală este similară celei din amplasamentul Cernavodă, oferind rezerve suficiente de securitate;
    b) stabilitatea amplasamentului din punct de vedere hidrogeologic;
    c) situarea amplasamentului peste cota maximă de inundaţie;
    d) situarea în interiorul razei de excludere a CNE Cernavodă;
    e) distanţa de transport este minimă , există posibilitatea transportului în afara drumurilor publice;
    f) costuri scăzute în privinţa transportului deşeurilor radioactive către DFDSMA.

        Până în prezent, s-au efectuat investigaţii detaliate care au condus la o mai bună înţelegere a performanţelor amplasamentului Saligny. De asemenea, au fost elaborate şi actualizate, pe baza recomandărilor misiunilor independente ale experţilor AIEA, documentaţiile tehnice de securitate radiologică. Rezultatele preliminare ale documentaţiile tehnice de securitate radiologică au demonstrat, prin marje de securitate semnificative, faptul că amplasamentul Saligny posedă caracteristici care corespund cerinţelor de securitate radiologică impuse de către organismul de reglementare.
        În prezent ANDR desfăşoară activităţile necesare obţinerii autorizaţiei de amplasare a DFDSMA în comuna Saligny, judeţul Constanţa, conform reglementărilor CNCAN cuprinse în "NORME privind cerinţele de securitate radiologică la depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive" aprobate în anul 2019.
        De asemenea, după finalizarea etapei de amplasare a DFDSMA, ANDR va iniţia un program de monitorizare pre-operaţională, aprobat de către CNCAN. Obiectivul general al monitorizării pre- operaţionale este să asigure linia de bază, necesară pentru determinarea oricăror creşteri măsurabile ale contaminanţilor, atât radionuclizi, cât şi substanţe chimice toxice şi a radiaţiei în mediu, care ar putea fi atribuite instalaţiei de depozitare.
        Obiectivele principale ale programului de monitorizare pre-operaţională sunt:
    a) Să asigure datele necesare pentru îmbunătăţirea evaluării de securitate;
    b) Să caracterizeze fondul de radioactivitate pentru compararea cu rezultatele de monitorizare ce vor fi obţinute ulterior etapa operaţională şi post-închidere;
    c) Să caracterizeze căile de-a lungul cărora ar putea migra potenţialii contaminanţi proveniţi de la instalaţia radiologică;
    d) Să completeze baza de data, referitoare la condiţiile geotehnice şi seismice ale amplasamentului;
    e) Să proiecteze programul de monitorizare operaţional, inclusiv închiderea;
    f) Să colecteze probe din mediul înconjurător în scopul înregistrării şi arhivării datelor.

        DFDSMA va fi un depozit de tip multi-barieră, de suprafaţă, cu celule de depozitare. Conceptul de depozitare se bazează pe experienţa internaţională în acest domeniu şi a bunelor practici existente şi demonstrate în timpul proiectării, construirii şi operării unor astfel de depozite în ţări dezvoltate, cum ar fi Centre de l'Aube din Franţa, El Cabril din Spania, Dukovany din Cehia, Mochovce din Slovacia şi altele.
        Acest concept utilizează un sistem multi-barieră pentru a izola radioactivitatea de public şi de mediu. Sistemul multi-barieră constă din:
    a) Prima barieră: forma fizică a deşeurilor radioactive, care trebuie să fie solide şi încapsulate sau imobilizate într-un colet de deşeuri radioactive;
    b) A doua barieră: structurile inginereşti module de depozitare, celule de depozitare, sistemul de colectare ape potenţial radioactive, acoperişul final artificial, care trebuie să prevină ca apa infiltrată să solubilizeze şi transporte radionuclizii din coletele cu deşeuri radioactive în mediu;
    c) A treia barieră: geologia amplasamentului de depozitare, care în caz de deteriorare a primelor două bariere, trebuie să limiteze la un nivel acceptabil impactul eliberării de radioactivitate în mediu.

        După umplerea celulelor cu deşeuri radioactive, acestea se vor etanşa şi se vor acoperi cu un acoperiş final construit din materiale naturale, nisip, pietriş, pământ, iarbă şi artificiale, care vor reda aspectul natural al zonei.
        Depozitul va fi construit în etape, în fiecare etapă se vor construi câte 8 celule de depozitare. În prima etapă se vor construi primele 8 celule de depozitare, clădirea administrativă, clădirea de întreţinere şi servicii, zona de parcare, gardul de împrejmuire, drumurile de acces la depozit ce reprezintă investiţia iniţială.
        Proiectul depozitului ce urmează a fi autorizat, va asigura securitatea personalului expus profesional, a populaţiei şi a mediului cu o marjă suficient de mare pentru a acoperi eventualele incertitudini ale datelor de intrare şi ale medelarilor.
        Din studiile realizate pentru implementarea şi construirea DFDSMA de fezabilitate a implementării şi construirii proiectului DFDSMA propune efectuarea monitorizării radiologice în toate cele trei faze ale etapei post-închidere:
    a) Control instituţional - 100 de ani;
    b) Control post-instituţional - 200 de ani;
    c) Eliberarea de sub control instituţional

        Planul preliminar de închidere a DFDSMA ia în calcul o perioadă de aproximativ 100 de ani, în care accesul pe amplasament al persoanelor neautorizate va fi strict interzis, iar supravegherea şi monitorizarea va avea la bază resursa umană specializată. Perioada de control instituţional pasiv, 200 ani marchează etapa de supraveghere post-închidere, marcată de costuri neglijabile, ce includ: costurile aferente personalului însărcinat cu întreţinerea şi supravegherea amplasamentului şi analizele regulate ale probelor organice sau a probelor de sol/apa/vegetaţie.
        Pentru evaluarea costurilor aferente operării şi întreţinerii DFDSMA, s-au luat în considerare 2 faze: faza operaţională şi faza de supraveghere activă, care începe din momentul în care celulele de depozitare sunt închise final. Având cea mai mare pondere în totalul costurilor de operare şi întreţinere, întreţinerea a fost evaluată anual la 10 % din valoarea echipamentelor.
        Pe toată durata de proiectare, dezvoltare, implementare, construcţie şi montaj, operare , închidere şi post închiriere a instalaţiilor de depozitare definitivă se are în vedere gestionarea responsabilă a tuturor datelor şi informaţiilor aferente acestora, inclusiv constituirea unui sistem digitalizat astfel încât a se asigura stocarea cunoştinţelor pe termen lung.


    3.6. Gestionarea deşeurilor radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă
        În procesul de operare şi întreţinere a celor două unităţi existente la CNE Cernavodă, se generează deşeuri radioactive LILW-LL. Aceste deşeuri radioactive includ răşini schimbătoare de ioni uzate care provin din sisteme care nu sunt în contact cu combustibilul nuclear, plus unele răşini în contact cu combustibilul nuclear, în funcţie de durata de operare şi istoria de iradiere, filtre, bare de control reactivate şi alte componente.
        Cantităţi suplimentare de deşeuri radioactive LILW-LL urmează a fi generate în viitor, când unităţile nucleare vor fi retehnologizate pentru a se prelungi durata de operare. Aceste deşeuri radioactive vor fi în mare parte formate din componente metalice ale reactoarelor, inclusiv tuburi de presiune, tuburi Calandria etc..
    3.6.1. Practicile curente de gestionare a deşeurilor radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă
        Deşeurile radioactive LILW-LL rezultate în urma operării şi retehnologizării unităţilor de la CNE Cernavodă trebuie să fie separate şi depozitate intermediar pe amplasament, înainte de depozitarea definitivă într-un depozit geologic de adâncime, atunci când acesta va deveni disponibil.
        Cantitatea totală anticipată de deşeuri radioactive LILW-LL generate în timpul operării şi retehnologizării tuturor celor 4 unităţi nucleare va fi 852 mc, volum deşeuri radioactive necondiţionate. Instalaţiile de depozitare intermediară a deşeurilor radioactive LILW-LL în DIDSR trebuie să fie extinse pentru a permite depozitarea intermediară a acestor cantităţi, până ce depozitul geologic de adâncime va deveni operaţional.
        Cea mai bună practică internaţională este tratarea şi procesarea deşeurilor radioactive LILW-LL pentru a obţine o forma solidă sigură, cât mai rezonabil posibil.
        Deşeurile radioactive LILW-LL generate la CNE Cernavodă sunt depozitate intermediar pe amplasament, şi urmează a fi tratate, condiţionate şi ambalate, înainte de depozitarea definitivă în depozitului geologic. Depozitarea definitiva a acestora se va realiza în concordanţă cu criteriile de acceptare aferente instalaţiei de depozitare geologică.
        Deşeurile radioactive LILW-LL provenite din retehnologizarea unităţilor nucleare de la CNE Cernavodă vor fi ambalate şi depozitate intermediar în containere ecranate pe amplasamentul CNE Cernavodă. Prin urmare, o capacitate suplimentară de depozitare intermediară este necesară pe amplasamentul CNE Cernavodă pentru a depozita intermediar deşeurile radioactive LILW-LL rezultate în urma procesului de retehnologizare. Noua instalaţie de depozitare intermediară trebuie să fie disponibilă atunci când se va începe retehnologizarea Unităţii 1.
        Toate deşeurile radioactive rezultate din operarea unităţilor de la CNE Cernavodă sunt gospodărite în Clădirea Serviciilor, unde acestea sunt inspectate şi monitorizate, iar deşeurile radioactive LILW- LL sunt separate de deşeurile radioactive LILW-SL.

    3.6.2. Măsuri planificate pentru gestionarea deşeurilor radioactive LILW-LL de la CNE Cernavodă
        Deşeurile radioactive LILW-LL vor fi depozitate definitiv într-un depozit geologic de adâncime, împreună cu combustibilul nuclear uzat. Politica Guvernului este ca depozitarea geologică să fie realizată în mod rezonabil cât mai curând posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali, astfel încât să nu impună sarcini nedorite asupra generaţiilor viitoare.
        Planurile de realizare a depozitului geologic de adâncime pentru depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive LILW-LL şi combustibilului uzat sunt discutate mai jos la sub-capitolul 3.7.3.


    3.7. Gestionarea combustibilului nuclear uzat de la CNE Cernavodă
        Funcţionarea Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă generează cea mai mare parte a combustibilului nuclear uzat din România, la o rată medie de aproximativ 180 tone U pe an. Conform Strategiei Energetice, se preconizează că alte 2 unităţi CANDU vor fi construite la CNE Cernavodă în perioada următoare. În acest caz rata totală de generare a combustibilului nuclear uzat va ajunge la aproximativ 360 tone U pe an, la momentul în care cele două unităţi vor deveni operaţionale.
    3.7.1. Practici curente de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat
        Politica CNE Cernavodă de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat CANDU rezultat din operarea Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă este următoarea:
    a) depozitarea intermediară umedă în bazinul de combustibil uzat al fiecărui reactor, pentru o perioadă de minim 6 ani;
    b) depozitarea intermediară uscată în depozitul intermediar uscat pentru combustibil uzat, pentru o perioada de 50 ani.

        Cantităţile mici de combustibil nuclear uzat care au fost transportate de la CNE Cernavodă la RATEN ICN pentru examinare post-iradiere sunt depozitate intermediar în puţurile de depozitare localizate în celulele fierbinţi din cadrul Laboratorului de Examinare Post Iradiere.
        Soluţia de depozitare intermediară a combustibilului nuclear uzat, aleasă în anul 2000 şi implementată la CNE Cernavodă începând cu anul 2003, când a fost pus în funcţiune primul modul DICA, se bazează pe sistemul de depozitare uscată de tip MACSTOR-Modular Air-Cooled STORage-dezvoltat de către AECL, utilizând modulul MACSTOR 200, cu o capacitate de depozitare de 12.000 de fascicule de combustibil nuclear uzat/modul. Proiectul DICA, aşa cum este aprobat, se bazează pe construirea etapizată a modulelor tip MACSTOR 200. La data elaborării prezentei Strategii naţionale, pe amplasamentul DICA sunt construite şi operate 10 module de depozitare de tip MACSTOR 200, modulul 11 fiind pus în funcţiune în anul 2020.

    3.7.2. Măsuri planificate pentru gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat
        CNE Cernavodă a efectuat studiile necesare trecerii la modulul de tip MACSTOR 400 care, în comparaţie cu modulul MACSTOR 200, are capacitate de stocare dublă, 24.000 fascicule combustibile. Proiectul MACSTOR 400 se va executa etapizat, după obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare. Implementarea modulului tip MACSTOR 400 este necesară deoarece asigură soluţiile depozitării intermediare a combustibilului nuclear uzat atât pentru Unitatea 1 şi Unitatea 2, pentru două cicluri de viaţă, cât şi pentru varianta cu 4 unităţi în exploatare, fiecare pentru două cicluri de viaţă, până când Depozitului Geologic de Adâncime va fi operaţional.

    3.7.3. Depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat
        Depozitarea intermediară a combustibilului nuclear uzat, inclusiv pe termen lung, reprezintă o soluţie temporară, dar nu este o alternativă a depozitării definitive. În prezent, la nivel mondial este general acceptat că, din punct de vedere tehnic, depozitarea geologică la adâncime reprezintă cea mai sigură şi durabilă opţiune la sfârşitul procesului de gestionare a combustibilului nuclear uzat. La nivel mondial s-au înregistrat progrese substanţiale în dezvoltarea de soluţii pentru depozitarea geologică. POSIVA, organizaţia finlandeză de gestionare a deşeurilor radioactive, a obţinut în anul 2015 autorizaţia pentru construirea unei instalaţii de depozitare geologică a combustibilului nuclear uzat. SKB, organizaţia suedeză de gestionare a deşeurilor radioactive, a obţinut aprobarea de la autoritatea de reglementare şi a răspuns la întrebările adresate de autoritatea de mediu pentru autorizaţia de construcţie a unei instalaţii de depozitare geologică a combustibilului nuclear uzat. ANDRA, agenţia naţională franceză de gestionare a deşeurilor radioactive, ar trebui să depună în 2020 documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire a unei instalaţii de depozitare geologică pentru deşeuri înalt active.
        Aceste progrese au avut loc după multe decenii de cercetare şi dezvoltare. Ultimele decenii au arătat, de asemenea, o creştere constantă a atenţiei acordate implicării continue a publicului.
        În România, soluţia tehnică adoptată pentru depozitarea combustibilul nuclear uzat într-o instalaţie fără intenţia recuperării acestuia, este amplasarea combustibilului nuclear uzat într-un depozit naţional geologic de adâncime, construit în roci sedimentare sau cristaline. Roca gazdă şi sistemul de bariere inginereşti ale unui depozit geologic de adâncime au rolul să maximizeze izolarea pe termen lung şi în condiţii de siguranţă şi securitate nucleară a deşeurilor radioactive de viaţă lungă, precum şi a combustibilului nuclear uzat. Selectarea amplasamentului, proiectarea, construirea, punerea în funcţiune, exploatarea şi închiderea depozitului se vor realiza astfel încât să asigure, cu un nivel ridicat de încredere, reţinerea, şi izolarea radioactivităţii pe o perioadă de timp corespunzătoare riscului asociat acesteia. Securitatea radiologică a depozitului geologic de adâncime va fi asigurată prin utilizarea barierelor inginereşti şi naturale multiple. Performanţa în ansamblu a depozitului nu va depinde exclusiv de o singură funcţie de securitate, conform principiului de protecţie în adâncime. Pentru a confirma adecvarea condiţiilor subterane, pe amplasamentul selectat se anticipează construirea unui laborator subteran de cercetare. Securitatea radiologică a instalaţiei de depozitare după închidere va fi asigurată de elemente pasive de securitate.
        În toate etapele de implementare a programului de depozitare geologică este prevăzută implicarea comunităţilor şi a altor părţi interesate.
        Începând cu anul 1994, în cadrul programelor de cercetare-dezvoltare ale RATEN, în domeniul depozitării geologice, au fost efectuate studii privind:
    a) selectarea zonelor şi amplasamentelor potenţiale pentru Depozitul Geologic de Adâncime, efectuate în colaborare cu GEOTEC Bucureşti şi Institutul de Geologie şi Facultatea de Geologie - Bucureşti;
    b) tipurile şi cantităţile de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat ce trebuie depozitate geologic;
    c) elaborarea conceptului de depozitare geologică de adâncime, bazat pe proiectul canadian de depozitare a combustibilului CANDU uzat;
    d) evaluări generice de securitate pentru amplasarea combustibilului CANDU uzat în roci cristaline şi masive de sare;
    e) evaluarea inventarului radionuclizilor de viaţă lungă, relevanţi pentru securitatea radiologică post-închidere, în deşeurile LILW-LL şi în combustibilul CANDU uzat;
    f) comportarea radionuclizilor în barierele inginereşti ale sistemului de depozitare, bentonită, materiale pe bază de ciment.

        În plus, ANDR a coordonat un program de evaluare a potenţialului de amplasare a depozitului geologic în anhidridele situate în Platforma Europeană Estică.
        În figura 3 sunt prezentate etapele viitoare privind continuarea programului de depozitare geologică în România, care să asigure punerea în funcţiune a instalaţiei de depozitare în jurul anului 2055.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3 - Diagrama implementării programului de depozitare geologică


    3.8. Gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-SL şi LILW-LL
        Există două institute de cercetare nucleară care generează deşeuri radioactive instituţionale LILW-SL şi cantităţi mai mici de deşeuri radioactive instituţionale LILW-LL. Aceste institute de cercetare sunt:
    a) Institutul de cercetare IFIN-HH de la Măgurele - deţine un reactor de cercetare de tip VVR- S - dezafectat şi eliberat de sub controlul reglementat CNCAN cu certificatul nr. IFIN-HH/R-06/2020 din 23 iulie 2020. Combustibilul nuclear uzat, atât cel de tip HEU cât şi LEU, a fost repatriat în ţara de origine, Federaţia Rusă. Deşeurile radioactive instituţionale LILW sunt generate prin dezafectarea reactorului VVR-S, a altor instalaţii de cercetare care operează pe amplasament precum şi de la micii generatori de deşeuri radioactive din teritoriu. Pentru depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-LL şi a altor deşeuri radioactive problematice generate în urma dezafectării reactorului, există instalaţii de depozitare intermediară pe amplasament.
    b) Institutul de cercetare RATEN ICN Piteşti - operează reactorul de cercetare TRIGA, care în urma procesului de reconversie, utilizează combustibil LEU. Deşeurile radioactive LILW- SL generate de RATEN ICN provin din operarea reactorului TRIGA, a laboratorului de examinare post-iradiere LEPI, precum şi a altor instalaţii radiologice de pe amplasament. RATEN ICN intenţionează să efectueze studiile necesare pentru gestionarea pe termen lung a deşeurilor radioactive LILW-LL şi a altor deşeuri radioactive problematice ce vor fi generate în urma dezafectării reactorului TRIGA şi a instalaţiilor radiologice de pe platforma RATEN ICN, luând în considerare construirea unei instalaţii de depozitare intermediară pe amplasament.

        Ambele institute de cercetare furnizează servicii pentru gestionarea deşeurilor radioactive şi a surselor uzate produse de alte instituţii de cercetare, industriale şi medicale din întreaga ţară.
    3.8.1. Practicile curente şi planificate de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-SL şi LILW-LL
        În calitate de operator al Depozitului Naţional de la Băiţa Bihor, IFIN-HH este principala instituţie care gospodăreşte în siguranţă deşeurile radioactive instituţionale LILW-SL. Instalaţiile de tratare a deşeurilor radioactive de la IFIN-HH sunt utilizate pentru gestionarea deşeurilor radioactive lichide şi solide rezultate în urma dezafectării reactorului de cercetare VVR-S, a celor rezultate în urma exploatării şi dezafectării altor instalaţii de cercetare de pe amplasament şi reprezintă suportul tehnic şi logistic pentru alţi generatori de deşeuri radioactive, din afara ciclului combustibilului nuclear.
        Procesele şi activităţile din cadrul IFIN-HH sunt următoarele:
    a) Colectarea, preluarea şi transportul deşeurilor radioactive instituţionale;
    b) Depozitarea intermediară, gestiunea, evidenţa şi raportarea materialelor radioactive;
    c) Tratarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive solide de joasă şi medie activitate;
    d) Decontaminarea echipamentelor şi suprafeţelor;
    e) Depozitarea intermediară pe termen lung, în condiţii de securitate radiologica ale surselor uzate de viaţă lungă care nu îndeplinesc WAC (criterii de acceptare a deşeurilor redioactive la depozitarea finală) pentru depozitarea la DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor;
    f) Depozitarea/depozitarea intermediară a materialelor radiologice supuse regimului de garanţii nucleare;
    g) Caracterizări radiologice, fizico-chimice, mecanice şi structurale;
    h) Cercetare-dezvoltare în domeniul managementului deşeurilor radioactive;
    i) Suport tehnic privind activitatea de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi radiologice. Staţia de tratare a deşeurilor radioactive de la IFIN-HH a trecut printr-un amplu program de modernizare în perioada 2010-2015, în cadrul căruia au fost implementate tehnologii noi de gestionare a deşeurilor radioactive, iar fluxurile tehnologice au fost modernizate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.

        RATEN ICN gestionează deşeurile radioactive proprii, generate din operarea reactorul TRIGA, a laboratorului de examinare post iradiere LEPI şi a altor instalaţii radiologice de pe platforma RATEN ICN. RATEN ICN este autorizat să gestioneze şi alte deşeuri radioactive instituţionale şi surse radioactive închise transferate de la diferite organizaţii, medicale, academice, industriale din ţară, precum şi deşeuri radioactive lichide şi solide generate din procesul de fabricare a combustibilului CANDU la FCN Piteşti, în vederea recuperării şi returnării la FCN Piteşti a uraniului natural conţinut în aceste deşeuri. De asemenea, RATEN ICN are autorizaţia pentru transferul unor volume mici de deşeuri lichide apoase de la CNE Cernavodă, deşeuri care sunt decontaminate prin schimb ionic.
        Staţia de tratare a deşeurilor radioactive de la RATEN ICN este utilizată pentru caracterizarea, tratarea - incinerare, evaporare, schimb ionic, precipitare chimică şi compactare, condiţionarea - cimentare, bituminizare, decontaminarea şi depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive de viaţă scurtă, generate din operarea instalaţiilor proprii sau preluate de la alţi generatori din România. STDR a trecut printr-un program de modernizare în perioada 2010-2012.
        RATEN ICN Piteşti derulează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul managementului deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea deşeurilor radioactive de viaţă scurtă, dar şi a celor de viaţă lungă şi a combustibilului CANDU uzat.
        Deşeurile radioactive instituţionale LILW-SL generate de către IFIN-HH şi RATEN ICN care îndeplinesc criteriile de acceptare pentru depozitare definitivă la DNDR IFIN -HH Băiţa Bihor sunt condiţionate şi ambalate pentru a fi depozitate definitiv. Sunt incluse atât deşeurile radioactive generate de institutele cercetare, precum şi unele deşeuri radioactive şi surse închise uzate colectate de la generatorii de deşeuri radioactive, din afara ciclului combustibilului nuclear. Deşeurile radioactive care nu îndeplinesc criteriile de acceptare pentru DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor cum ar fi deşeurile radioactive LILW -LL, surse de Ra-226 şi sursele de Am-241 din detectorii de fum, sursele de neutroni, etc., sunt depozitate intermediar pe amplasamentele celor doua institute de cercetare, până când depozitul geologic de adâncime va fi operaţional.

    3.8.2. Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive instituţionale LILW-SL
        Deşeurile radioactive instituţionale LILW-SL tratate şi condiţionate în instalaţiile de la IFIN-HH şi RATEN ICN sunt depozitate definitiv la DNDR IFIN-HH Băiţa-Bihor, care este deţinut şi operat de către IFIN-HH. Acest depozit este situat în galeriile unei mine de uraniu dezafectată din Munţii Apuseni. Depozitul DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor a fost pus în funcţiune în anul 1985. Depozitarea are loc în galerii de exploatare din interiorul minei, la o altitudine de 840 m. Depozitul a fost modernizat în mod semnificativ în perioada 2010-2011.
        Deşeurile radioactive LILW-SL depozitate la DNDR-IFIN-HH includ deşeuri radioactive solide compactabile şi necompactabile cum ar fi materiale feroase, plastice tocate şi componente mici, materiale activate, răşini schimbătoare de ioni, surse închise uzate şi componente inclusiv deşeuri radioactive rezultate din dezafectarea reactorului VVR-S condiţionate în matrice de ciment şi ambalate în butoaie de oţel inox de 220/420 litri. DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor este proiectat pentru a depozita definitiv un volum de deşeuri radioactive condiţionate de aproximativ 5.000 mc. La nivelul anului 2019, volumul total de deşeuri radioactive depozitate definitiv este de aproximativ 2.286 mc. Depozitul se va închide atunci când capacitatea de depozitare definitivă disponibilă va fi epuizată. Este de aşteptat ca acest lucru să se întâmple în jurul anului 2040, pe baza ratei de generare a deşeurilor radioactive LILW-SL de către IFIN-HH şi RATEN ICN.
        Planul preliminar de închidere conţine cerinţele privind monitorizarea radiologică în timpul fazei de închidere şi pentru perioada post-închidere, precum şi controalele instituţionale post-închidere. Planul preliminar de închidere propune o perioadă de control instituţional activ de 100 de ani, în cursul căreia va fi restricţionat accesul pe amplasament şi va exista supraveghere şi monitorizare, urmate de o perioadă de control instituţional pasiv de încă 200 de ani, când perimetrul amplasamentului va fi îngrădit şi marcat. Mai jos sunt prezentate depozitele finale existente şi propuse a fi realizate în scopul depozitării finale a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat din România.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 4 - Depozitele finale existente şi propuse a fi realizate în scopul depozitării finale a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat din România


    3.9. Gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat din reactoarele de cercetare
        Combustibilul nuclear uzat de tip HEU şi LEU din reactorul de cercetare de tip VVR-S de la IFIN-HH a fost returnat în Federaţia Rusă. HEU a fost returnat în anul 2009 în cadrul programului de returnare a combustibilului nuclear uzat din reactoarele de cercetare ruseşti RRRFR, iar LEU a fost returnat în anul 2012, în conformitate cu un acord cu Guvernul Federaţiei Ruse şi cu finanţare de la bugetul de stat.
        În 2006, în cadrul programului de cooperare tehnică al AIEA şi cu sprijinul Departamentului de Energie al SUA, reactorul de cercetare TRIGA de la RATEN ICN a fost convertit pentru a folosi combustibil de tip LEU în loc de HEU. Tot combustibilul HEU din reactorul de cercetare TRIGA a fost returnat în SUA, în conformitate cu un acord cu Guvernul SUA. Primul transport a fost efectuat în anul 1999, iar al doilea şi ultimul transport, în anul 2008. Dacă nu va fi returnat în ţara care a furnizat combustibilul cu uraniu uşor îmbogăţit, combustibilul nuclear uzat LEU ce va rezulta din operarea reactorului TRIGA vor fi depozitate intermediar pe amplasamentul RATEN ICN, până când depozitul geologic de adâncime va fi disponibil.

    3.10. Gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive generate în urma procesului de dezafectare
        Dezafectarea reactoarelor CANDU de la CNE Cernavodă se va face în conformitate cu Planurile de dezafectare aprobate de CNCAN şi avizate de ANDR. Din procesul de dezafectare vor fi generate deşeuri radioactive, majoritatea vor fi deşeuri radioactive solide LILW-SL, formate din beton, oţel, sol etc. Vor fi generate, de asemenea, deşeuri radioactive LILW-LL, dintre care majoritatea vor fi deşeuri radioactive metalice, cum ar fi componentele interne activate ale reactorului şi conductele contaminate.
        Strategia de gestionare a deşeurilor radioactive rezultate în urma dezafectării unităţilor de la CNE Cernavodă este prezentată în cadrul planurilor preliminare de dezafectare. Deşeurile radioactive LILW-SL rezultate în urma dezafectării sunt planificate să fie depozitate definitiv la DFDSMA, după tratarea şi condiţionarea corespunzătoare a acestora de către titularul de autorizaţie. Deşeurile LILW- LL vor fi depozitate intermediar pe amplasamentul CNE Cernavodă, până ce depozitul geologic de adâncime va deveni operaţional.
        În urma procesului de dezafectare a instalaţiilor radiologice instituţionale vor fi generate volume de deşeuri radioactive LILW-SL şi LILW-LL.
        Deşeurile radioactive instituţionale LILW-SL provenite din dezafectarea instalaţiilor radiologice se depozitează definitiv la DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor, iar deşeurile instituţionale LILW-LL vor fi depozitate intermediar pe amplasamentele celor două institute de cercetare, până ce depozitul geologic de adâncime va fi operaţional. RATEN ICN ia în considerare iniţierea unor studii privind construirea pe amplasament a unui depozit intermediar pentru deşeurile LILW-LL.

    3.11. Gestionarea şi depozitarea deşeurilor radioactive VLLW
        Sistemul de clasificare a deşeurilor radioactive permite ca deşeurile VLLW să fie depozitate definitiv în depozite de suprafaţă cu amenajări mai puţin complexe decât cele pentru deşeurile radioactive LILW-SL.
        Pe viitor se are în vedere efectuarea unor studii tehnico-economice având ca obiectiv stabilirea oportunităţii depozitării deşeurilor VLLW în aranjamente mai puţin complexe, pe acelaşi amplasament cu deşeurile LILW-SL.

    3.12. Măsuri de formare şi educare. Activităţi de cercetare, dezvoltare şi demonstrare necesare punerii în aplicare a soluţiilor de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive
        Potrivit dispoziţiilor Directivei 2011/70/EURATOM "Statele Membre se asigură că respectivul cadru naţional impune adoptarea unor măsuri de educaţie şi formare de către toate părţile pentru personalul propriu, precum şi activităţi de cercetare şi dezvoltare pentru a răspunde nevoilor programului naţional în materie de gestionare a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, pentru a menţine şi pentru a dezvolta în continuare expertiza şi aptitudinile necesare."
        Cercetarea, dezvoltarea şi demonstrarea CD&D joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei naţionale. Prin producerea de noi cunoştinţe şi stabilirea unei baze ştiinţifice şi tehnice solide, cercetarea-dezvoltarea este esenţială pentru:
    a) Promovarea dezvoltării unei viziuni europene comune cu privire la principalele aspecte legate de gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă;
    b) Dezvoltarea de tehnologii pentru gestionarea combustibilului nuclear uzat şi deşeurilor radioactive, inclusiv a celor rezultate din dezafectarea instalaţiilor nucleare;
    c) Optimizarea şi susţinerea implementării activităţilor de gestionare a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă;
    d) Demonstrarea siguranţei şi securităţii nucleare / radiologice a instalaţiilor de depozitare definitivă

        În conformitate cu legislaţia naţională, ANDR poate propune, în cadrul planurilor sectoriale şi, respectiv, în Planul naţional de cercetare-dezvoltare, obiective specifice domeniului nuclear privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi depozitarea lor definitivă. De asemenea, ANDR propune, avizează şi recepţionează temele şi lucrările din cadrul programelor de cercetare- dezvoltare din domeniul nuclear, finanţate de la bugetul de stat, care privesc gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat, inclusiv depozitarea definitivă a acestora.
        Planul de CD&D care detaliază activităţile de cercetare, dezvoltare şi demonstrare, necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de gestionare a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive este elaborat conform ghidului realizat de Platforma Tehnologică IGD-TP, luând în considerare elementele esenţiale de planificare în domeniul cercetării şi dezvoltării, precum şi necesarul de instruire al personalului. Forţa de muncă specializată şi experimentată, formarea competenţelor şi structurilor de management specifice se vor asigura prin intermediul planurilor de formare profesională, ce susţin implementarea Strategiei naţionale. Fiecare parte cu responsabilităţi în implementarea Strategiei naţionale va face demersurile necesare pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului propriu.
        Planurile de CD&D şi de formare profesională vor aborda cel puţin cele patru mari teme:
    a) Tratarea, condiţionarea şi depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive;
    b) Depozitarea la suprafaţă;
    c) Depozitarea geologică;
    d) Dezafectarea.

        În plus, planurile de formare profesională vor aborda şi următoarele aspecte:
    a) Asistenţă tehnică sub formă de consultanţă şi audit (control independent şi consiliere cu privire la activităţile de CD&D prioritizate din perspectiva ANDR);
    b) Cooperarea cu organizaţiile internaţionale şi ţările cu programe naţionale avansate de depozitare definitivă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive încheierea de memorandumuri de înţelegere, implicarea în proiecte CE sau de colaborare internaţională, asocieri bilaterale / multilaterale cu ţări care au condiţii la limită similare, în ceea ce priveşte programele de depozitare definitivă

    3.12.1. CD&D pentru a sprijini tratarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive
    a) Metode de minimizare a volumului de deşeuri radioactive;
    b) Studii privind opţiunile de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive rezultate în urma retehnologizării reactoarelor nucleare;
    c) Metode de gestionare a deşeurilor radioactive considerate problematice exemplu: grafit, Al activat, răşini uzate, deşeuri cu Cd-Pb;
    d) Metode de gestionare până la depozitare definitivă a deşeurilor LILW-LL;
    e) Alte teme de cercetare, în conformitate cu necesităţile titularilor de autorizaţie.

    3.12.2. CD&D pentru a sprijini depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive LILW-SL
        Activităţile de CD&D inclusiv finanţarea ce trebuie să susţină în continuare operarea şi închiderea DNDR IFIN-HH Băiţa-Bihor sunt responsabilitatea IFIN-HH. Temele de cercetare reprezintă suportul ştiinţific pentru:
    a) Dezvoltarea analizelor de securitate pentru operare şi post-închidere;
    b) Validarea tehnologiilor şi procedurilor de închidere;
    c) Elaborarea programelor referitoare la controlul instituţional şi monitorizarea post-închidere.

        Activităţile de CD&D pentru a susţine proiectul DFDSMA sunt în responsabilitatea ANDR. Planul de CD&D va cuprinde cel puţin:
    a) Studiul comportării în timp a barierelor inginereşti;
    b) Validarea tehnologiilor şi procedurilor de închidere;

        Elaborarea programului de control instituţional şi monitorizare post-închidere. Până în prezent, ANDR nu are un program propriu de cercetare-dezvoltare în domeniul depozitării deşeurilor radioactive LILW- SL, însă la nivel naţional, cadrul desfăşurării activităţii de cercetare dezvoltare şi inginerie tehnologică este asigurat de Programul Anual de Cercetare RATEN, intitulat "Dezvoltarea suportului tehnic naţional şi cooperarea internaţională pentru energetica nucleară", elaborat potrivit dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuării şi finanţării activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, precum şi pentru aprobarea finanţării activităţilor specifice cooperării internaţionale în domeniul de energetică nucleară, cu modificările şi completările ulterioare.
        Activitatea de cercetare-dezvoltare se desfăşoară în cele două sucursale RATEN, ICN Piteşti şi CITON Bucureşti, conform obiectivelor strategice din Strategia de dezvoltare RATEN pentru perioada 20152025, unul dintre aceste obiective fiind dedicat managementului deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars în condiţii de securitate nucleară. În cadrul acestui obiectiv strategic, se realizează lucrări de cercetare-dezvoltare privind:
    a) Caracterizarea deşeurilor radioactive generate din operarea, retehnologizarea şi dezafectarea CNE Cernavodă;
    b) Tehnologii de pretratare/tratare deşeuri radioactive generate din operarea, retehnologizarea şi dezafectarea CNE Cernavodă;
    c) Tehnologii de condiţionare deşeuri radioactive generate din operarea, retehnologizarea şi dezafectarea CNE Cernavodă;
    d) Studii suport pentru depozitarea combustibilului nuclear ars şi a deşeurilor radioactive generate din operarea, retehnologizarea şi dezafectarea CNE Cernavodă şi a altor instalaţii nucleare şi radiologice din România;
    e) Managementul deşeurilor radioactive rezultate din operarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice deţinute de RATEN ICN şi a celor preluate de la alte unităţi radiologice din România.

        Principalele rezultate ale cercetării RATEN pe tematici după cum urmează:
        ● Tratarea condiţionarea şi depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive:
    a) Instalaţi mobila de dimensiuni reduse pentru decontaminare deşeuri lichide apoase şi prin schimb ionic;
    b) Metode de mineralizare în câmp de microunde a diferitelor matrici de deşeu radioactiv, în vederea determinării conţinutului de radioizotopi;
    c) Metoda şi instalaţie experimentală pentru determinarea C-14 organic şi anorganic din soluţii apoase, răşini ionice uzate, grafit iradiat şi Zy-4 iradiat;
    d) Metoda de separare şi purificarea a emiţătorilor alfa din deşeuri lichide, pentru măsurarea lor prin spectrometrie alfa;
    e) Metode de separare şi purificare a izotopilor considerat dificil de determinat (din deşeuri radioactive în vederea determinării activităţii radioizotopilor prin spectrometrie cu scintilatori lichizi LSC;
    f) Metode de determinare a H-3 şi C-14 din diferite deşeuri radioactive prin combustia în atmosfera de oxigen şi determinarea activităţii radioizotopilor prin spectrometrie cu scintilatori lichizi;
    g) Soluţii tehnice pentru optimizarea instalaţiei de decontaminare deşeuri lichide apoase radioactive de la CNE Cernavodă;
    h) Metoda şi flux tehnologic de tratare/condiţionare site moleculare;
    i) Metoda şi flux tehnologic de tratare în câmp de microunde a slamului radioactiv;
    j) Instalaţie pilot de procesare prin osmoza inversa a deşeurilor radioactive lichide;
    k) Caracterizarea radiologică a grafitului iradiat din coloana termică a reactorului TRIGA;
    l) Instalaţie experimentală pentru studiul migrării gazelor prin compacte de bentonita;

        ● Depozitarea la suprafaţă
    a) Baza de date cu caracteristicile amplasamentului Saligny selectat pentru amplasarea depozitului final de deşeuri slab şi mediu active - DFDSMA şi cu parametrii de transport pentru principalii radionuclizi din deşeurile slab şi mediu active prin barierele inginereşti - ciment şi naturale - loess, argile, călcare -) ale sistemului de depozitare de suprafaţă, date ce au fost incluse în raportul preliminar de securitate a DFDSMA Saligny;
    b) Evaluări de performanţă şi securitate pentru DFDSMA Saligny;
    c) Alternative constructive şi de amplasare a deşeurilor în DFDSMA care să nu afecteze eliberarea radionuclizilor din depozit, dar care permit optimizarea costurilor şi reducerea presiunii exercitate de depozit asupra terenului de fundare;
    d) Metode şi instalaţie experimentală pentru determinarea permeabilităţii materialelor pe bază de ciment ce pot fi utilizate într-un program mai amplu de evaluare prin teste experimentale şi modelare a comportării în timp a barierelor inginereşti pe baza de ciment din DFDSMA
    e) Program de monitorizare pre-operaţională a amplasamentului DFDSMA;


        Sumarul rezultatelor lucrărilor de cercetare-dezvoltare realizate prin instrumentele menţionate va fi publicat anual, pentru informarea părţilor interesate, în rapoartele entităţilor implicate, inclusiv în raportul anual al autorităţii naţionale în domeniu, ANDR.
        Rezultatele cercetărilor din programele de cercetare dezvoltare ajunse la stadiu de maturitate tehnologică sau stadiu comercial se valorifică de către titularii de autorizaţie nucleară şi autoritatea naţională în domeniu, ANDR, în cadrul dezvoltării, implementării şi operării proiectelor de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive aflate în responsabilitatea acestora, în condiţiile legii.

    3.12.3. CD&D pentru a sprijini depozitarea geologică
        Pornind de la conceptele internaţionale privind realizarea depozitelor de adâncime, conceptul românesc propus urmează a fi realizat în concordanţă cu cele mai bune practici în domeniu şi cu analiza, dezvoltarea şi evaluarea rezultatelor din programele de cercetare dezvoltare naţionale.
        Asigurarea activităţilor de CD&D pentru susţinerea construirii, operării şi închiderii depozitului geologic de adâncime este în responsabilitatea ANDR, direct sau prin terţi. În elaborarea Programului de CD&D se va ţine cont de dispoziţiile articolului 12 din Directiva 2011/70/EURATOM, care recomandă activităţile de CD&D necesare pentru punerea în aplicare a politicilor naţionale. Conţinutul programului de CD&D va include priorităţile, nevoile şi cerinţele organismului de reglementare şi ale ANDR.
        În tabelul de mai jos se corelează activităţile programului de depozitare geologică cu priorităţile de CD&D:
        Tabelul 1 - Principalele activităţi în dezvoltarea Programului de CD&D

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Principalele │Priorităţile de CD│
│activităţi ale │&D │
│programului │ │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Etapa 0: Organizarea │
├───────────────────┬──────────────────┤
│ │• Analiza privind │
│• Dezvoltarea │capacităţile │
│structurii │naţionale, │
│organizatorice şi │consolidarea şi │
│competenţei ANDR; │formarea │
│ │profesională; │
├───────────────────┼──────────────────┤
│• Stabilirea │• Dezvoltarea şi │
│rolurilor şi │menţinerea unei │
│responsabilităţilor│baze de competenţe│
│altor organizaţii │şi de calificări. │
│naţionale. │ │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Etapa 1: Stabilirea conceptului si a │
│programului │
├───────────────────┬──────────────────┤
│ │• Analiză a │
│• Stabilirea │necesarului în CD&│
│cerinţelor de CD&D │D luând în │
│asociate; │considerare │
│• Stabilirea │resursele │
│programului general│naţionale şi │
│de │internaţionale; │
│implementare; │• Estimarea unui │
│• Agrearea │calendar realist │
│abordării generale │de implementare şi│
│pentru selectarea │a profilurilor de │
│amplasamentului; │cost; │
│• Determinarea │• Evaluarea │
│cerinţelor pentru │necesităţii │
│depozitare │implementării │
│intermediară; │capacităţilor de │
│• Estimări de nivel│stocare │
│general ale │intermediară │
│costurilor şi │• Scenarii privind│
│calendarului. │inventarul şi │
│ │dezvoltarea bazei │
│ │de date. │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Etapa 2: Studii generice si stabilirea│
│rocii gazdă │
├───────────────────┬──────────────────┤
│ │• Dezvoltarea │
│• Stabilirea │bazei de date de │
│inventarului şi │inventar şi a │
│caracteristicilor │instrumentelor de │
│combustibilului │evaluare; │
│uzat şi LILW-LL ├──────────────────┤
│pentru │• Evaluarea │
│scenarii de │tehnologiilor de │
│referinţă şi │tratare, ambalare │
│alternative; │şi depozitare │
│ │intermediară; │
├───────────────────┼──────────────────┤
│• Stabilirea │• Analize generale│
│cerinţelor tehnice │de securitate │
│şi de program │pentru evaluarea │
│pentru tratarea şi │fezabilităţii │
│depozitarea │alternativelor de │
│intermediară a │concept depozitare│
│deşeurilor │geologică; │
│radioactive; │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│• Agrearea │ │
│criteriilor de │• Verificarea │
│selecţie specifice │mediilor geologice│
│mediului geologic │naţionale. │
│şi a altor cerinţe │ │
│pentru amplasament;│ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│• Evaluarea │ │
│conceptelor │ │
│alternative de │ │
│depozitare │ │
│definitivă - pentru│ │
│scenariile de │ │
│inventar; │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│• Agrearea │ │
│strategiei de │ │
│implicare a │ │
│părţilor interesate│ │
│şi a publicului. │ │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Etapa 3: Caracterizarea │
│amplasamentului si evaluări de │
│securitate │
├───────────────────┬──────────────────┤
│• Dezvoltarea │• Modele specifice│
│metodelor şi │amplasamentului │
│instrumentelor de │2D, 3D, 4D; │
│caracterizare a │• Analize de │
│amplasamentului de │securitate │
│suprafaţă; │specifice │
│• Dezvoltarea │amplasamentului │
│modelării geologice│pentru a compara │
│a amplasamentului │diverse │
│şi evaluarea │amplasamente; │
│metodelor şi │• Înţelegerea │
│instrumentelor; │performanţelor │
│• Dezvoltarea │sistemului │
│metodelor şi │barierelor │
│instrumentelor de │geologice │
│evaluare a │specifice │
│securităţii │amplasamentului; │
│post-închidere; │• Dezvoltarea │
│• Dezvoltarea │metodelor de │
│metodelor şi │comunicare cu │
│instrumentelor de │publicul local şi │
│evaluare a │regional şi cu │
│impactului de mediu│părţile │
│şi social; │interesate; │
│• Dezvoltarea │• Implementarea │
│metodelor şi │sarcinilor │
│instrumentelor de │specifice cerute │
│securitate la │de comunităţile │
│construcţie şi │gazdă. │
│operare. ├──────────────────┤
│ │ │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Etapa 4: Dezvoltarea, demonstrarea şi │
│construcţia instalaţiilor subterane │
├───────────────────┬──────────────────┤
│• Dezvoltarea de │• Analize de │
│metode şi │securitate │
│instrumente de │post-închidere │
│caracterizare a │revizuite, │
│amplasamentului │specifice │
│subteran; │amplasamentului; │
│• Elaborarea │• Dezvoltarea │
│planului de │modelelor de │
│construcţie şi │amplasament │
│operare pentru │cuplate: termice, │
│laboratorul de │chimice, │
│cercetare │hidrogeologice şi │
│subteran pentru │mecanice; │
│demonstraţii la │• Probleme de │
│scară mare; │securitate şi de │
│• Dezvoltarea în │performanţă │
│continuare a │specifice │
│metodelor şi │amplasamentului şi│
│instrumentelor de │proiectului; │
│evaluare a │• Optimizarea │
│securităţii │proiectului şi │
│post-închidere │demonstrarea │
│pentru a susţine │inginerească la │
│autorizarea; │scara mare a │
│• Dezvoltarea │proiectului; │
│metodelor de │• Gestionarea │
│implicare continuă │datelor şi │
│a comunităţii │păstrarea │
│locale. │înregistrărilor. │
└───────────────────┴──────────────────┘


    3.12.4. Planificarea activităţilor de cercetare la nivel naţional
        Activităţile şi lucrările de cercetare-dezvoltare identificate mai sus la 3.12.1 şi 3.12.2 vor fi planificate a se realiza, conform practicilor existente în prezent, eşalonat, anual, utilizând următoarele instrumente:
    a) Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, derulat sub patronajul Ministerului Educaţiei Cercetării, Inovării şi Digitalizării din România, finanţat din fonduri publice de la bugetul statului. Potrivit dispoziţiilor art. 4, alin. (2), lit. b) din Anexa 1 a hotărârii Guvernului nr. 1437/2009, cu modificările şi completările ulterioare, ANDR propune direcţiile prioritare şi obiective pentru Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare;
    b) Planul sectorial de cercetare-dezvoltare, derulat în cadrul entităţilor de cercetare din domeniu, respectiv RATEN, prin sucursalele ICN Piteşti şi CITON Bucureşti, şi IFIN-HH, finanţat parţial din fonduri publice de la bugetul statului şi din fondurile entităţilor în cadrul programului naţional de energetică naţională. În cadrul Programelor anuale de cercetare-dezvoltarea ale RATEN este inclus Programul 5 "Gestionare deşeuri radioactive şi combustibil ars în condiţii de securitate nucleară", în cadrul căruia se dezvoltă eşalonat, conform necesităţilor ANDR, lucrările de cercetare-dezvoltare indicate în subcapitolele de mai sus;
    c) Programe de cercetare-dezvoltare ale titularilor de autorizaţie nucleară din România, planificate şi derulate anual, conform necesităţilor acestora în domeniul gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive, utilizând bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în domeniu, rezultatele acestor programe de cercetare-dezvoltare sunt transmise autorităţii naţionale în domeniu, ANDR, pentru diseminare părţilor interesate;
    d) Activităţi de CD&D asociate cu programele proiectului DFDSMA, respectiv cu programul de construire, operare şi închidere a depozitului geologic de adâncime - aşa cum au fost menţionate mai sus, vor fi coordonate de către ANDR".

        Pentru perioada 2020-2025 în cadrul IFIN-HH au fost propuse următoarele direcţii prioritare:
    a) Studii privind comportamentul, migraţia, sorbia, specializarea radionuclizilor în sau prin barierele naturale sau inginereşti, precum şi transferul acestor radionuclizi prin straturile naturale - 5 ani;
    b) Dezvoltarea de tehnici inovative de măsurare a radioactivităţii de nivel scăzut pentru eliberarea de materiale/amplasamente de sub regimul de autorizare - 3 ani;
    c) Cercetări privind gestionarea deşeurilor radioactive orfane, istorice, problematice - 5 ani;
    d) Îmbunătăţirea şi optimizarea mecanismelor de gestionare deja existente, într-un mod continuu şi sistematic".

        Strategia RATEN https://www.raten.ro/documente/Strategia RATEN 2015-2025.pdf include un obiectiv strategic dedicat Managementul deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars în condiţii de securitate nucleară ale cărui direcţii strategice de acţiune vizează:
    a) Implementarea Strategiei pe termen mediu şi lung de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat rezultate din funcţionarea instalaţiilor nucleare şi radiologice deţinute de RATEN;
    b) Dezvoltarea tehnologiilor de tratare - condiţionare a deşeurilor radioactive de la CNE Cernavodă şi a metodelor de caracterizare;
    c) Intensificarea participării RATEN la implementarea proiectului vizând construcţia unui depozit definitiv pentru depozitarea deşeurilor slab şi mediu active, DFDSMA;
    d) Contribuţii la elaborarea conceptului pentru un depozit final de combustibil ars, DFCA;
    e) Activităţi suport pentru dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul deşeurilor radioactive în cazul unui accident sever la CNE Cernavodă;
    f) Dezvoltarea tehnologiilor de tratare şi condiţionare a deşeurilor radioactive generate de demonstratorul ALFRED;
    g) Managementul uraniului sărăcit;
    h) Dezvoltarea unor proiecte de promovare a conceptelor de depozitare a deşeurilor radioactive în vederea îmbunătăţirii acceptanţei publice şi a mobilizării stakeholder-ilor.

        Pentru atingerea Obiectivului Strategic 5, anual se elaborează lucrări CDIT în cadrul Programului 5, program suport al Programului Anual de Cercetare RATEN https://www.raten.ro/7page id=2244, program intitulat "Gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars în condiţii de securitate nucleară", Programul 5, are următoarele direcţii de cercetare:
    a) Caracterizarea deşeurilor radioactive: dezvoltarea metodelor pentru caracterizarea deşeurilor radioactive generate din operarea, întreţinerea şi dezafectarea CNE Cernavodă, a celor generate din operarea instalaţiilor nucleare din ICN sau din alte aplicaţii ale tehnicilor nucleare;
    b) Dezvoltare de tehnologii noi pentru tratarea/condiţionarea diferitelor tipuri de deşeuri radioactive - deşeuri lichide apoase, şlam, magnetită, grafit iradiat provenite din operarea, întreţinerea şi dezafectarea CNE Cernavodă, a instalaţiilor nucleare şi radiologice din RATEN ICN sau din alte aplicaţii ale tehnicilor nucleare;
    c) Dezvoltarea metodologiilor experimentale şi de modelare necesare susţinerii programului de stocare şi depozitare în siguranţă a deşeurilor radioactive de slabă şi medie activitate;
    d) Dezvoltarea metodologiilor experimentale şi de modelare necesare susţinerii programului de depozitare intermediară şi depozitare definitivă în siguranţă a deşeurilor radioactive de viaţă lungă şi a combustibilului CANDU uzat.



    3.13. Evaluarea costurilor necesare punerii în aplicare a Programului naţional
    3.13.1. Aranjamente financiare
        Schemele de finanţare în vigoare
        Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că titularul de autorizaţie trebuie să aibă aranjamente materiale şi financiare corespunzătoare şi suficiente pentru colectarea, transportul, prelucrarea, şi depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive generate în timpul operării şi să plătească contribuţia la fondurile financiare constituite în vederea dezafectării instalaţiilor nucleare şi depozitarii definitive a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. Finanţarea activităţilor de gestionare în siguranţă şi depozitare definitivă este asigurată de către generatorii de deşeuri radioactive, astfel respectându-se dispoziţiile art. 4, lit. e) din Directiva 2011/70/EURATOM, cu privire la principiul "poluatorul plăteşte".

        Schemele de finanţare în vigoare aplicabile unităţilor nuclearoelectrice
        Guvernul României a adoptat în anul 2007 hotărâre a Guvernului nr. 1080, al cărei obiect constă în stabilirea cuantumului contribuţiilor datorate de titularii de autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear, care deţin unităţi nuclearoelectrice, pentru constituirea resurselor financiare necesare acoperirii costurilor dezafectării şi gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive produse prin operarea şi dezafectarea acestor instalaţii, precum şi a modului de administrare şi gestionare a acumulărilor financiare realizate pe această cale. Astfel, potrivit dispoziţiilor din hotărârea Guvernului nr. 1080/2007, operatorii de unităţi nuclearo-electrice au obligaţia de a plăti două tipuri de contribuţii:
    a) Contribuţii anuale având ca destinaţie constituirea resurselor financiare necesare dezafectării fiecărei unităţi nuclearoelectrice;
    b) Contribuţii anuale directe având ca destinaţie constituirea resurselor financiare necesare depozitării definitive a deşeurilor radioactive generate în urma operării şi dezafectării fiecărei unităţi nuclearoelectrice.

        Baza de calcul a cuantumului contribuţiilor enumerate mai sus este reprezentată de cantitatea netă de energie electrică estimată a fi produsă în anul următor de fiecare unitate nuclearoelectrică.
        Cuantumul contribuţiilor datorate de CNE Cernavodă se determină după cum urmează:
    a) Prin creşterea cantităţii de energie electrică estimată a fi produsă în anul următor de fiecare unitate nuclearoelectrică cu un tarif de 0,60 euro/MWh, pentru constituirea resurselor financiare necesare dezafectării fiecărei unităţi nuclearoelectrice;
    b) Prin creşterea cantităţii de energie electrică estimată a fi produsă în anul următor de fiecare unitate nuclearoelectrică cu un tarif de 1,40 euro/MWh, pentru constituirea resurselor financiare necesare amplasării, proiectării, construirii, punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii, modernizării, închiderii şi monitorizării post-închidere a depozitelor definitive pentru deşeuri radioactive generate în urma operării instalaţiilor nuclearoelectrice, pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare în vederea susţinerii activităţilor de depozitare definitivă şi pentru cheltuieli curente şi de capital ale ANDR, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli anual aprobat conform legii.

        În funcţie de cantitatea de energie electrică produsă anual de fiecare unitate nuclearoelectrică, se fac regularizările până la sfârşitul lunii ianuarie a anului următor.
        Contribuţiile anuale directe pentru depozitarea definitivă se achită pe durata de exploatare a unităţilor nuclearoelectrice. Cuantumurile aplicabile producţiei nete de energie electrică sunt actualizate periodic, la propunerea Ministerului Energiei, prin hotărâre de Guvern.
        În concret, finanţarea costurilor legate de activităţile de pre-depozitare a deşeurilor radioactive, precum şi de gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat depozitare intermediară uscată, încapsulare şi transport pentru Unităţile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă, sunt suportate din bugetul de operare al CNE Cernavodă. Pentru Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă costurile legate de activităţile de pre-depozitare a deşeurilor radioactive, precum şi de gestionare în siguranţă a combustibilului nuclear uzat vor fi suportate de către viitorul titular de autorizaţie.
        Costurile asociate depozitării definitive în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive generate de CNE Cernavodă sunt acoperite din fondul de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive, iar cele asociate dezafectării unităţilor nuclearo-electrice sunt acoperite din fondul de dezafectare. Ambele fonduri sunt administrate de către ANDR şi sunt investite în mod conservativ în instrumente cu risc scăzut, conturi la Trezoreria de Stat.
        Resursele financiare acumulate la fondul de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive din contribuţiile operatorului CNE Cernavodă, Unităţile 1 şi 2 în perioada 2007-2020, inclusiv dobânda asociată, sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 2 - Cuantumul resurselor financiare acumulate la fondul de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive din contribuţiile CNE Cernavodă:

┌────┬───────────────────┬─────────────┐
│Nr. │Denumire Depozite │Valoare │
│Crt.│ │(lei) │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │Gospodărirea în │ │
│ │siguranţă a │ │
│ │deşeurilor │ │
│ │radioactive produse│ │
│ │prin operarea şi │ │
│ │dezafectarea │ │
│1. │fiecărei unităţi │825.000.000 │
│ │nuclearoelectrice │ │
│ │în speţă │ │
│ │depozitarea │ │
│ │definitivă a │ │
│ │deşeurilor │ │
│ │radioactive │ │
│ │generate, din care:│ │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│1.1.│Unitatea 1 de la │412.000.000 │
│ │CNE Cernavodă │ │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│1.2.│Unitatea 2 de la │413.000.000 │
│ │CNE Cernavodă │ │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │Dezafectarea │ │
│2. │fiecărei unităţi │384.000.000 │
│ │nuclearoelectrice, │ │
│ │din care: │ │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│2.1 │Unitatea 1 de la │190.000.000 │
│ │CNE Cernavodă │ │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│2.2 │Unitatea 2 de la │194.000.000 │
│ │CNE Cernavodă │ │
├────┼───────────────────┼─────────────┤
│ │TOTAL Depozite │1.209.000.000│
│ │constituite │ │
├────┼───────────────────┴─────────────┤
│ │La 31.12.2020 - 1 Euro = 4,8694 │
└────┴─────────────────────────────────┘

        Resursele financiare acumulate:
    a) sunt gestionate în mod transparent;
    b) trebuie să fie disponibile şi suficiente pentru a acoperi atunci când este necesar, costurile aferente punerii în aplicare a activităţilor proprii ale ANDR, cuprinse în Strategia naţională;
    c) nu pot fi utilizate pentru plasamente sau operaţiuni financiare speculative.


        Având în vedere aceste principii, respectate integral de autoritatea competentă în domeniu, ANDR, şi situaţia reală a estimărilor de costuri la data elaborării acestei revizii a Strategiei naţionale, se menţionează următoarele:
    a) Activităţile de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se vor desfăşura în continuare potrivit dispoziţiilor art. 8, alin. (4) lit. k) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Autoritatea naţională competentă în domeniu, ANDR, elaborează şi prezintă rapoarte către organismele naţionale şi internaţionale privind domeniul său de activitate, potrivit dispoziţiilor art. 14, lit. z) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Gestionarea resurselor financiare destinate gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive se realizează de către autoritatea naţională competentă, ANDR, în mod transparent, potrivit dispoziţiilor art. 11 şi art. 12 din Anexa 1 a hotărârii Guvernului României nr. 1437/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
    d) La data elaborării acestei revizii a Strategiei naţionale acoperirea costurilor necesare Programului naţional au fost realizate parţial, acestea necesită o abordare mai detaliată privind resursele financiare, ca acestea să fie adecvate şi disponibile, atunci când sunt necesare. În perioada 2022-2023 după finalizarea unor studii suplimentare de evaluare a costurilor necesare, autoritatea competentă în domeniu, ANDR va contracta un studiu de reevaluare a ratei contribuţiei financiare stabilite prin hotărâre a Guvernului nr. 1080/2007 şi va elabora un proiect de hotărâre a Guvernului pentru actualizarea acesteia. Periodic, conform prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003,republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după elaborarea unor studii noi de evaluare a costurilor necesare programului, aceasta rată de contribuţie financiară va fi reactualizată prin grija autorităţii naţionale în domeniu, ANDR.


        Schemele de finanţare în vigoare aplicabile titularilor de autorizaţie care nu deţin unităţi nuclearoelectrice
        Finanţarea activităţilor de gestionare în siguranţă şi de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive instituţionale, generate din afara ciclului combustibilului nuclear, sunt suportate parţial de către generatorii de deşeuri radioactive, parţial de la bugetul de stat.
        Resursele financiare necesare gestionării deşeurilor radioactive deţinute de IFIN-HH, precum şi cheltuielile aferente întreţinerii, exploatării, funcţionării, modernizării, închiderii şi monitorizării post-închidere a DNDR IFIN-HH Băiţa Bihor, precum şi a STDR, se asigură:
    a) De la bugetul de stat, conform hotărârii Guvernului nr. 786/2014 privind aprobarea Listei instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, finanţate din fondurile Ministerului Educaţiei Naţionale, cu completările şi modificările ulterioare. Fondurile se bugetează anual şi se aprobă de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pe baza documentelor justificative. Bugetarea se face atât în baza experienţei anilor anteriori, cât şi prin estimarea costurilor activităţilor ce urmează a fi derulate. Decontarea se realizează lunar pe baza devizului de cheltuieli post-calcul, aferent lunii încheiate. Categoriile de cheltuieli eligibile sunt stabilite în Anexa 2 din hotărârea Guvernului nr. 786/2014, cu completările şi modificările ulterioare, iar decontarea se face în baza copiilor facturilor, taxelor, contractelor cu terţi etc. şi a notelor justificative pentru toate categoriile de cheltuieli;
    b) Din veniturile realizate din contracte comerciale cu terţi, conform legislaţiei în vigoare pentru gestionarea şi depozitarea altor deşeuri instituţionale din România.

        Costurile aferente gestionării deşeurilor radioactive la RATEN ICN sunt acoperite parţial de la bugetul de stat, în baza legislaţiei specifice şi parţial din contractele economice aferente preluării, tratării/condiţionării şi depozitării definitive a deşeurilor radioactive colectate de la diferite instituţii din România.

        Evaluarea costurilor, bazele şi ipotezele acestei evaluări
        Pentru Scenariul de referinţă au fost estimate o serie de costuri, care acoperă toate etapele gestionării în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv costurile aferente depozitării definitive. Costurile au fost estimate având la bază o serie de studii şi informaţii privind costuri din experienţa proprie de operare, precum şi date din literatura de specialitate.
        Costurile au fost evaluate în baza următoarelor informaţii:
    a) Bugetele anuale şi raportarea execuţiei acestora de către titularii de autorizaţie nucleară, inclusiv CNE Cernavodă, RATEN-ICN Piteşti şi IFIN -HH;
    b) Studii elaborate în vederea realizării proiectului DFDSMA, realizate de consultanţii în beneficiul ANDR;
    c) Bugetele anuale şi execuţia acestora de către IFIN HH pentru operarea DNDR IFIN-HH Băiţa-Bihor;
    d) Studii şi lucrări de cercetare realizate de RATEN ICN Piteşti pentru depozitarea geologică de adâncime;
    e) Studii realizate de ANDR privind depozitarea definitivă pentru deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat;
    f) Candesco, SNN Cernavodă NPP Units 1&2 Preliminary Decommissioning Plan, 2014;
    g) Cernavodă 3 and 4 Owner's Engineer Services, Cernavodă NPP Units 3 and 4 Preliminary Decommissioning Plan, 2010;
    h) CITON, Studiu de fezabilitate pentru extinderea DICA, DI-08230-SF01 Rev. 1, 2015;
    i) SNN CNE Cernavodă, Strategia pe termen lung de dezvoltare a depozitului intermediar de combustibil ars în stare uscată şi autorizare în perspectiva extinderii duratei de viaţă a Unităţilor 1 şi 2 armonizat cu observaţiile CNCAN şi MM, IR-35370 Rev. 6, 2019;
    j) Planuri de acţiune, contracte comerciale etc., ale titularilor de autorizaţii în acord cu strategiile de gestionare a deşeurilor radioactive generate din activităţile proprii;
    k) Informaţii rezultate din programele de asistenţă tehnică şi cooperare cu AIEA Viena, inclusiv misiuni de experţi în România;
    l) Participarea reprezentanţilor autorităţilor naţionale competente, ANDR, la activităţi specifice ale OECD-NEA;
    m) Vizite ale specialiştilor români la instalaţii de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive din alte ţări dezvoltate;
    n) Literatura de specialitate în domeniul gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive. Valoarea estimată a costurilor aferente activităţilor de pre-depozitare a deşeurilor radioactive la CNE Cernavodă este dedusă pe baza costurilor asociate activităţilor curente la CNE Cernavodă pentru caracterizarea şi procesarea deşeurilor radioactive include tratarea prin incinerare şi topire la operatori externi. Costurile de pre-depozitare a deşeurilor radioactive rezultate din operare sunt acoperite din bugetul de operare al CNE Cernavodă.

        Costurile estimate în cazul gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive instituţionale sunt elaborate anual şi variază în funcţie de volumul de deşeuri radioactive generat, regimul de autorizare şi de lucrările necesare şi obligatorii a fi efectuate conform reglementărilor în vigoare.
        Tabelul 3 - Centralizarea costurilor aferente activităţilor Programului naţional

┌───────────────┬─────────┬─────────────────┐
│Principalele │ │ │
│activităţi din │Costuri │Sursa de │
│Programul │estimate │finanţare │
│naţional │ │ │
├───────────────┴─────────┴─────────────────┤
│Activităţi pre-depozitare combustibil │
│nuclear uzat şi deşeuri radioactive │
├───────────────┬─────────┬─────────────────┤
│Asigurarea │ │Costurile de │
│capacităţii de │ │gestionare │
│depozitare │ │combustibil │
│intermediară a │ │nuclear uzat până│
│combustibilului│123,7mil.│la oprirea │
│nuclear uzat pe│euro*) │definitivă a │
│amplasamentul │ │unităţilor sunt │
│CNE Cernavodă │ │acoperite din │
│prin extinderea│ │bugetul de │
│capacităţii de │ │operare al CNE │
│depozitare DICA│ │Cernavodă. │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│Activităţi de │ │ │
│pre-depozitare │ │ │
│în siguranţă a │4,5 mil. │Bugetul de │
│deşeurilor │euro/ │operare al CNE │
│radioactive de │an**) │Cernavodă │
│la CNE │ │ │
│Cernavodă │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│Activităţi de │ │ │
│gestionare în │ │Buget de stat şi │
│siguranţă a │450 mii │contracte │
│deşeurilor │euro/an │economice │
│radioactive de │ │ │
│la RATEN ICN. │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Buget de stat, │
│Activităţi de │ │conform HG nr. │
│gestionare în │ │786/2014 cu │
│siguranţă a │570 mii │completările şi │
│deşeurilor │euro/an │modificările │
│radioactive de │ │ulterioare şi │
│la IFIN-HH │ │contracte │
│ │ │economice │
├───────────────┴─────────┴─────────────────┤
│Depozitarea definitivă a deşeurilor │
│radioactive şi a combustibilului nuclear │
│uzat │
├───────────────┬─────────┬─────────────────┤
│ │ │Fondul de │
│ │ │gestionare în │
│ │ │siguranţă a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │radioactive │
│Amplasare, │ │produse prin │
│proiectare, │ │operarea şi │
│construire, │ │dezafectarea │
│punere în │75 mil. │fiecărei unităţi │
│operare, │Euro │nuclearoelectrice│
│închidere a 8 │ │în speţă │
│celule │ │depozitarea │
│DFDSMA***) │ │definitivă a │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │radioactive │
│ │ │generate, conform│
│ │ │HG nr. 1080 / │
│ │ │2007 │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Fondul de │
│ │ │gestionare în │
│ │ │siguranţă a │
│ │ │deşeurilor │
│Amplasare, │ │radioactive │
│proiectare, │ │produse prin │
│construire, │ │operarea şi │
│punere în │ │dezafectarea │
│operare, │2,8 mld. │fiecărei unităţi │
│operare, │Euro │nuclearoelectrice│
│închidere │ │în speţă │
│depozit │ │depozitarea │
│geologic de │ │definitivă a │
│adâncime ****) │ │deşeurilor │
│ │ │radioactive │
│ │ │generate, conform│
│ │ │HG nr. 1080/ │
│ │ │2007. │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Bugetul de stat, │
│Funcţionare │165.000 │conform HG nr. │
│DNDR IFIN-HH │euro/an │786/2014 si din │
│Băiţa Bihor │ │contracte │
│ │ │economice │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Bugetul de stat, │
│Post-închidere │4 mil. │pe baza studiilor│
│şi închidere │Euro │de fezabilitate, │
│DNDR IFIN-HH │estimativ│conform │
│Băiţa Bihor │ │legislaţiei în │
│ │ │vigoare │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Fondul de │
│Post-închidere │1 mil │gestionare a │
│şi închidere │Euro │resursei │
│DFDSMA │ │financiare pentru│
│ │ │depozitare │
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│Costuri │ │Fondul de │
│dezafectare │962,5 mil│gestionare a │
│Unităţile 1 si │Euro │resursei │
│2 CNE Cernavodă│ │financiare pentru│
│ │ │dezafectare - SNN│
├───────────────┼─────────┼─────────────────┤
│Costuri │ │Fondul de │
│dezafectare │895 mil │gestionare a │
│Unităţile 3 si │Euro │resursei │
│4 CNE Cernavodă│ │financiare pentru│
│ │ │dezafectare - SNN│
└───────────────┴─────────┴─────────────────┘

        *) Costurile estimate asigură extinderea capacităţii de depozitare intermediară a combustibilului nuclear uzat, până la momentul punerii în funcţiune a DGR, în acord cu strategia pe termen lung de dezvoltare a DICA în perspectiva extinderii duratei de viaţă a unităţilor aflate în operare la CNE Cernavodă. Costurile pentru cele 11 module DICA existente pe amplasamentul CNE Cernavodă, până la momentul elaborării acestei Strategii naţionale, au fost de 39,8 milioane de euro.
        **) Valoarea estimată este dedusă pe baza costurilor asociate activităţilor curente la CNE Cernavodă pentru caracterizarea şi procesarea deşeurilor radioactive include şi tratarea prin incinerare şi topire la operatori externi. Valoarea curentă nu include costurile asociate cu:
    a) activităţile viitoare de caracterizare şi procesare în vederea depozitării definitive a deşeurilor radioactive la DFDSMA. O evaluare a acestor costuri viitoare va fi disponibilă după aprobarea criteriilor de acceptare pentru depozitare finală şi stabilirea soluţiilor tehnologice de tratare-condiţionare în vederea transferării deşeurilor la DFDSMA;
    b) asigurarea capacităţii de depozitare intermediară a deşeurilor radioactive rezultate în urma activităţilor de retehnologizare. O evaluare a acestor costuri, incluzând costurile de caracterizare şi procesare a deşeurilor se va realiza în cadrul proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 CNE Cernavodă.

        ***) Costul estimat la nivelul anului 2014 pentru construirea a maxim 64 de celule aferente DFDSMA este de aproximativ 277 milioane euro, fără TVA, din care costul pentru punerea în funcţiune a primelor 8 celule, reprezentând investiţia iniţială este de aproximativ 75 milioane euro, fără TVA. În viitor se are în vedere optimizarea costurilor de depozitare definitivă, inclusiv prin realizarea studiilor privind depozitarea în siguranţă a deşeurilor radioactive de activitate foarte joasă într-o instalaţie de depozitare definitivă dedicată.
        ****) Costul estimativ pentru amplasarea, proiectarea, construirea, punerea în operare, operarea, închiderea depozitului geologic de adâncime este de aproximativ 2,8 mld. Euro estimat pe baza studiilor realizate de ANDR în cadrul Programului de depozitare geologică.
        Estimarea costurilor ulterioare închiderii DFDSMA aproximativ 1 mil. euro în baza studiilor existente în ANDR sunt Cheltuieli aferente Fazei de supraveghere activă, precum şi Cheltuieli cu utilităţile în faza de supraveghere activă.
        Estimarea costurilor pentru închidere şi ulterioare închiderii DNDR IFIN-HH Băiţa-Bihor se va face într-un Studiu de Fezabilitate care se va realiza de către IFINN-HH până la finele anului 2023.
        Costurile legate de dezafectarea Unităţilor 1 şi 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost estimate iniţial în cadrul Planului preliminar de dezafectare pentru CNE Cernavodă Unităţile 1 şi 2, în 2014.
        Costurile legate de dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost estimate în cadrul Planului preliminar de dezafectare pentru CNE Cernavodă Unităţile 3 şi 4, în 2010.
        Totodată profilul de cost pentru întreaga perioadă va actualizat şi fi prezentat de autoritatea competentă în domeniu, ANDR, la următoarea revizie a strategiei, realizată după finalizarea studiilor menţionate, dar nu mai târziu de 2025.



    3.14. Indicatori de performanţă
        Dezvoltarea şi implementarea cu succes a Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive este determinată de capacitatea de a defini clar scopul şi obiectivele finale care să ajute la stabilirea cu exactitate a progresului intermediar înregistrat şi să ajute la elaborarea unor previziuni fiabile pentru îndeplinirea sarcinilor rămase.
        Indicatorii de performanţă reprezintă o anumită valoare sau o caracteristică folosită pentru a stabili progresul înregistrat spre atingerea acestor obiective, într-un mod care este semnificativ pentru fiecare din părţile implicate, pentru a examina aspectele esenţiale şi pentru a măsura rezultatul implementării Strategiei naţionale.
        Tabelul 4 - Indicatori de performanţă

┌───────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Obiective │ │ │Perioada │Indicatori de│
│Domeniu │propuse │Activităţi │Responsabilităţi│de │performanţă │
│ │ │ │ │implementare │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Numărul de │
│ │ │ │ │ │acte │
│ │ │ │ │ │normative │
│ │ │ │ │ │hotărâri ale │
│ │ │Actualizare / │ │ │Guvernului, │
│ │Actualizare/ │corelare OG 11/│ │ │Legi aprobate│
│A: Legislaţie │corelare │2003, │ANDR │2021-2025 │anual, în │
│ │legislaţie ANDR│OG 7/2003, │ │ │perioada │
│ │ │HG 1080/2007, │ │ │20212025. │
│ │ │HG 1437/2009 │ │ │Minimum 1 act│
│ │ │ │ │ │normativ │
│ │ │ │ │ │existent │
│ │ │ │ │ │revizuit │
│ │ │ │ │ │anual. │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Capacităţi noi │ │ │ │
│ │ │de depozitare │ │ │Capacitate de│
│ │ │intermediară a │ │ │depozitare │
│ │Asigurarea │deşeurilor │ │ │intermediară │
│ │capacităţii de │radioactive │SNN- CNE │2027 │disponibilă, │
│ │depozitare │rezultate în │Cernavodă │ │în mc, la │
│ │intermediară │urma │ │ │finalul │
│ │ │activităţilor │ │ │fiecărui an │
│ │ │de │ │ │ │
│ │ │retehnologizare│ │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Volumul de │
│ │ │ │ │ │deşeuri │
│ │ │ │ │ │radioactive │
│ │ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │ │caracterizare│
│ │ │ │ │ │finalizată │
│ │ │ │ │ │până la │
│ │ │ │ │ │sfârşitului │
│ │ │ │ │Periodic sau │anului de │
│ │ │ │ │anual în │desfăşurare a│
│ │ │ │ │funcţie de │campaniei - │
│ │ │ │ │modul de │exprimat în │
│B: │Caracterizarea │Campanii de │CNE │planificare │mc, raportat │
│Pre-depozitare │deşeurilor │caracterizare a│Cernavodă │şi │la volumul │
│deşeuri │radioactive │deşeurilor │IFIN-HH │desfăşurare │total de │
│radioactive │ │radioactive │RATEN-ICN │a │deşeuri care │
│ │ │ │ │campaniilor/ │necesită │
│ │ │ │ │activităţilor│caracterizare│
│ │ │ │ │de │sau volumul │
│ │ │ │ │caracterizare│total de │
│ │ │ │ │ │deşeuri │
│ │ │ │ │ │generate până│
│ │ │ │ │ │la sfârşitul │
│ │ │ │ │ │anului de │
│ │ │ │ │ │desfăşurare a│
│ │ │ │ │ │campaniei │
│ │ │ │ │ │exprimat în │
│ │ │ │ │ │mc │
│ ├───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Capacităţi │
│ │ │ │ │ │noi de │
│ │Asigurarea │Depozitarea │ │ │depozitare │
│ │capacităţii de │intermediară a │ │ │intermediară │
│ │depozitare │deşeurilor │IFIN-HH │Permanent │faţă de │
│ │intermediară a │radioactive │RATEN-ICN │ │capacitatea │
│ │deşeurilor │LILW-LL │ │ │existentă în │
│ │radioactive │ │ │ │31 dec. 2020,│
│ │ │ │ │ │disponibile │
│ │ │ │ │ │la termen │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Extindere │ │Conform │Finalizarea │
│ │ │capacitate de │ │Strategie │implementării│
│ │Asigurarea │depozitate │ │CNE │soluţiei de │
│C: Depozitarea │capacităţii de │intermediară │ │Cernavodă │depozitare │
│intermediară a │depozitare │Implementare │CNE │de │intermediară │
│combustibilului│intermediară a │sistem de │Cernavodă │gestionare │a │
│nuclear uzat │combustibilului│depozitare │ │combustibil │modulului tip│
│ │nuclear uzat │intermediară în│ │nuclear │MACSTOR 400 │
│ │ │module de tip │ │uzat │până în 31 │
│ │ │MACSTOR400 │ │ │dec. 2026 │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Obţinere PUZ │
│ │ │ │ │ │Acord de │
│ │ │ │ │ │Mediu si │
│ │ │Autorizare │ │ │Autorizaţie │
│ │ │amplasament │ │2024 │de │
│ │ │ │ │ │amplasament │
│ │ │ │ │ │DFDSMA până │
│ │ │ │ │ │la 31 dec. │
│ │ │ │ │ │2024 │
│ │Depozitare ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │definitivă - │Autorizaţie │ANDR │ │Obţinere │
│ │DFDSMA │construire │ │ │autorizaţie │
│ │ │primele 8 │ │2025 │construcţie │
│ │ │celule │ │ │până la 31 │
│ │ │ │ │ │dec. 2025 │
│ │ ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Obţinere │
│ │ │Autorizaţie de │ │ │autorizaţie │
│ │ │operare primele│ │2028 │de operare │
│ │ │8 celule │ │ │DFDSMA la 31 │
│ │ │ │ │ │iun. 2028 │
│ ├───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Stabilire │
│ │ │Stabilire │ │ │concept până │
│ │ │strategiei de │ │ │în 30 │
│ │ │selectare a │ │ │decembrie │
│ │ │amplasamentului│ │2024 │2022 si │
│ │ │si a │ │ │aprobarea │
│ │ │conceptului │ │ │strategiei │
│ │ │ │ │ │până la 31 │
│ │ │ │ │ │dec. 2024 │
│ │ ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Elaborarea a │
│ │ │ │ │ │minimum 4 │
│ │ │Plan de C&D │ │ │lucrări C&D │
│ │ │suport pentru │ │ │ref. la │
│ │ │implementarea │ │2025 │amplasament │
│ │ │depozitului │ │ │si metode de │
│ │ │geologic │ │ │caracterizare│
│ │ │ │ │ │până în 31 │
│ │ │ │ │ │dec. 2024 │
│ │ ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Realizare │
│ │ │ │ │ │studiu │
│ │ │ │ │ │privind │
│ │ │ │ │ │selectarea │
│ │ │ │ │ │rocii gazdă │
│ │ │ │ │ │pentru │
│D: Depozitare │ │ │ │ │potenţialele │
│definitivă │ │ │ │ │amplasamente │
│ │ │ │ │ │Depozitului │
│ │ │Selectarea │ │ │Geologic de │
│ │ │rocii gazdă │ │2028 │Adâncime în │
│ │ │ │ │ │baza │
│ │ │ │ │ │criteriilor │
│ │ │ │ │ │de selecţie │
│ │ │ │ │ │stabilite de │
│ │Depozitare │ │ │ │CNCAN, în │
│ │definitivă - │ │ │ │concordanţă │
│ │Depozitul │ │ANDR │ │cu │
│ │Geologic de │ │ │ │recomandările│
│ │Adâncime │ │ │ │AIEA, până la│
│ │ │ │ │ │31 dec. 2028 │
│ │ ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Realizare │
│ │ │ │ │ │studii în │
│ │ │ │ │ │vederea │
│ │ │ │ │ │stabilirii │
│ │ │Cercetare/ │ │ │potenţialelor│
│ │ │caracterizare │ │2030 │amplasamente │
│ │ │amplasament │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │Depozitului │
│ │ │ │ │ │Geologic de │
│ │ │ │ │ │Adâncime până│
│ │ │ │ │ │la 31 dec. │
│ │ │ │ │ │2030 │
│ │ ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Obţinere │
│ │ │ │ │ │Acord de │
│ │ │ │ │ │Mediu, alte │
│ │ │ │ │ │avize si │
│ │ │ │ │ │acorduri până│
│ │ │ │ │ │în 2043. │
│ │ │Autorizare │ │ │Obţinere │
│ │ │depozit │ │2045 │Autorizaţie │
│ │ │ │ │ │de amplasare │
│ │ │ │ │ │până în 2044 │
│ │ │ │ │ │si │
│ │ │ │ │ │autorizaţia │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │construcţie │
│ │ │ │ │ │până în 2045 │
│ │ ├───────────────┤ ├─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Obţinere │
│ │ │Depozit │ │ │autorizaţie │
│ │ │operaţional │ │2055 │de operare │
│ │ │ │ │ │până în 31 │
│ │ │ │ │ │dec. 2055 │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Realizarea │
│ │ │ │ │ │primei │
│ │ │ │ │ │autoevaluări │
│ │ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │implementării│
│ │ │ │ │ │Strategiei │
│ │ │ │ │ │naţionale │
│ │ │ │ │ │până în 31 │
│ │Autoevaluări şi│ │ │ │dec. 2022. │
│E: Monitorizare│analize │ │ │Periodic la ├─────────────┤
│şi Evaluare │internaţionale │ │ANDR │10 ani │Prezentarea │
│ │inter pares │ │ │ │de Rapoarte │
│ │ │ │ │ │anuale de │
│ │ │ │ │ │informare a │
│ │ │ │ │ │părţilor │
│ │ │ │ │ │interesate si│
│ │ │ │ │ │publicului, │
│ │ │ │ │ │publicate │
│ │ │ │ │ │până la 31 │
│ │ │ │ │ │mar. a anului│
│ │ │ │ │ │următor. │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┴─────────────┴─────────────┘

        Monitorizarea indicatorilor de performanţă, precum şi modul de implementare a acţiunilor aferent prezentului Program naţional, va fi prezentată într-un raport anual de monitorizare. Acest raport se va publica pe pagina web www.andr.ro.

    SECŢIUNEA 2
    Inventarul pentru Scenariul de referinţă
    CANTITĂŢI EXISTENTE
        Tabelul 5 - Inventarul de combustibil nuclear uzat depozitat intermediar la sfârşitul anului 2019

┌────────────┬──────────┬────────────────────────────────┐
│ │ │Combustibil nuclear uzat │
│ │Capacitate├───────────┬───────────┬────────┤
│Titular de │[Număr │ │ │Conţinut│
│autorizaţie │fascicule]│Tip │Cantitate │de │
│ │ │combustibil│ │uraniu │
│ │ │ │ │[tone] │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│SNN/CNE - │324.000 │CANDU-6 │120.000 │2.280,00│
│Cernavodă │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│DICA │ │ │nr. │ │
│ │ │ │fascicule │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│SNN/CNE - │ │ │ │ │
│Cernavodă │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┤ ├────────┤
│Depozitare │ │ │30.000 │ │
│intermediară│43.272 │CANDU-6 │nr. │570,00 │
│umedă │ │ │fascicule │ │
├────────────┼──────────┼───────────┤ ├────────┤
│Piscina │ │ │ │ │
│Unităţii 1 │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│SNN/CNE - │ │ │30.000 │ │
│Cernavodă │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│Depozitare │ │ │nr. │ │
│intermediară│42.060 │CANDU-6 │fascicule │570.00 │
│umedă │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│Piscina │ │ │ │ │
│Unităţii 2 │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│ │ │ │3 │ │
│ │1.355 │TRIGA │nr. bare │0.0008 │
│ │ │ │combustibil│ │
│ ├──────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│RATEN/ICN - │ │ │38 │ │
│Piteşti │ │CANDU │nr. bare │0,0108 │
│ │ │ │combustibil│ │
│ │25 ├───────────┼───────────┼────────┤
│ │ │ │3 │ │
│ │ │CANDU │nr. │0,0556 │
│ │ │ │fascicule │ │
└────────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────┘

        Tabelul 6 - Inventarul de deşeuri radioactive depozitate intermediar la sfârşitul anului 2019

┌───────────┬──────────┬─────────────────────┐
│ │ │Inventar deşeuri │
│ │ │radioactive │
├───────────┼──────────┼───────────┬─────────┤
│Titular de │Capacitate│ │Volum │
│autorizaţie│[mc] │Clasificare│depozitat│
│ │ │ │[mc] │
├───────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ │1506,77 │LILW-SL │810,30 │
│ ├──────────┼───────────┼─────────┤
│ │800 │ │ │
│ │4x200 mc │LILW-SL │101,765 │
│ │TKs │ │ │
│ ├──────────┴───────────┼─────────┤
│ │Total LILW-SL │912,125 │
│SNN/CNE - ├──────────┬───────────┼─────────┤
│Cernavodă │400 │ │ │
│ │2x200 mc │LILW-LL │70 │
│ │TKs │ │ │
│ ├──────────┴───────────┼─────────┤
│ │Total LILW-LL │70 │
│ ├──────────────────────┼─────────┤
│ │HLW │0 │
│ ├──────────────────────┼─────────┤
│ │VLLW │0 │
├───────────┼────────────┬─────────┼─────────┤
│SNN/FCN - │260 │LILW-LL │25 │
│Piteşti │ │ │ │
├───────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │453 │LILW-SL │265 │
│RATEN/ICN- ├────────────┼─────────┼─────────┤
│Piteşti │4 │LILW-LL │0,5 │
│ ├────────────┼─────────┼─────────┤
│ │0.5 │HLW │0,12 │
├───────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │VLLW │437 │
│IFIN-HH - │ ├─────────┼─────────┤
│Măgurele │2.160 │LILW-SL │10 │
│ │ ├─────────┼─────────┤
│ │ │LILW-LL │5 │
└───────────┴────────────┴─────────┴─────────┘


    CANTITĂŢI VIITOARE - CANTITĂŢI ESTIMATE
        Tabelul 7 - Inventarul total de combustibil nuclear uzat la sfârşitul duratei planificate de operare a reactoarelor

┌───────────┬───────────────┬────────────────────────────┐
│ │Perioada │Inventar combustibil nuclear│
│Titular de │generării │uzat │
│autorizaţie│combustibilului├───────────┬─────────┬──────┤
│ │nuclear uzat │Tip │Fascicule│Masa │
│ │ │combustibil│ │[t U] │
├───────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼──────┤
│SNN/CNE │1997-2049 U1 │Fascicule │ │ │
│Cernavodă │2007-2059 U2 │CANDU │525.000 │9.975 │
│U1-U2 │ │ │ │ │
├───────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼──────┤
│SNN/CNE │ │Fascicule │ │ │
│Cernavodă │2024-2076 │CANDU │530.000 │10.230│
│U3-U4 │ │ │ │ │
├───────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼──────┤
│RATEN/ICN │2035 │Bare TRIGA │1.524 │0,411 │
│Piteşti ├───────────────┼───────────┼─────────┼──────┤
│ │2035 │Bare CANDU │169 │0,0725│
└───────────┴───────────────┴───────────┴─────────┴──────┘

        Tabelul 8 - Inventarul total de deşeuri radioactive la sfârşitul duratei planificate de operare

┌───────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ │Inventar deşeuri radioactive │
│ │ ├──────────────┬────────────────┬───────────┤
│ │Perioada │ │Volum estimat a │Volum │
│Titular de │estimată în│ │fi generat în │estimat a │
│autorizaţie│care vor fi│Clasificare │urma operării şi│fi generat │
│ │generate │ │retehnologizării│înainte de │
│ │ │ │[mc] │dezafectare│
│ │ │ │ │[mc] │
├───────────┼───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │1997-2049 │ │ │ │
│ │U1 │ │6521 │ │
│ ├───────────┤LILW-SL │4105+2416 │1696 │
│ │2007-2059 │ │ │ │
│ │U2 │ │ │ │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │înainte de │ │ │ │
│ │dezafectare│ │ │ │
│ ├───────────┤ │ │ │
│ │2049-2056 │LILW-LL │414 │51 │
│ │U1 │ │226+188 │ │
│ ├───────────┤ │ │ │
│ │2059-2066 │ │ │ │
│ │U2 │ │ │ │
│SNN/CNE CNE├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│Cernavodă │2024-2075 │LILW-SL │ │ │
│ │U3 │ │ │ │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │2025-2076 │ │ │ │
│ │U4 │ │ │ │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │ │ │6804 │ │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │înainte de │ │ │1696 │
│ │dezafectare│ │ │ │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │2075-2082 │LILW-LL │4388+2416 │ │
│ │U3 │ │ │ │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │2076-2083 │ │ │ │
│ │U4 │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────────┼────────────────┴───────────┤
│ │2035 │LILW-SL │1696 │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │2080*) │LILW-SL │462 │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │2080*) │LILW-LL │0,05 │
│RATEN/ICN ├───────────┼──────────────┼────────────────────────────┤
│Piteşti │ │ │0,12 │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │2080*) │HLW │86 elemente CANDU secţionate│
│ ├───────────┼──────────────┤cu │
│ │ │ │conţinut de U=0,02108 t │
│ ├───────────┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │2080*) │Instituţionale│77 │
├───────────┴───────────┴──────────────┴────────────────────────────┤
│*) După scoaterea ultimei încurcături de combustibil nuclear uzat │
│de la unităţile CNE Cernavodă │
├───────────┬───────────┬──────────────┬────────────────────────────┤
│ │ │VLLW │~150 │
│ │ ├──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │LILW-SL │~800 │
│IFIN-HH │2016-2040 ├──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │LILW-LL │~100.000 buc. surse │
│ │ │ │predominant Am-241 │
│ │ ├──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │Instituţionale│~500 *) │
└───────────┴───────────┴──────────────┴────────────────────────────┘

        *) Perioada estimată pentru generarea deşeurilor radioactive de la U3 şi U4 vor fi decalate având în vedere faptul că scenariul optim ales în proiectul de "Strategie Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050", aflat în procedura de evaluare strategică de mediu, prevede "finalizarea şi punerea în funcţiune a unităţilor nucleare de tip CANDU 6 fiecare cu o putere instalată de 720 MW, o unitate urmând a fi pusă în funcţiune până în anul 2030"
        Estimările sunt realizate pe baza a aproximativ 40 de ani de experienţă în colectarea deşeurilor radioactive instituţionale din România. Cantităţile sunt legate de deşeurile radioactive netratate, cantitatea finală fiind influenţată de tehnologiile de tratare şi condiţionare.
        Tabelul 9 - Total inventar de deşeuri radioactive generate prin dezafectarea amplasamentelor/instalaţiilor

┌───────────┬──────────┬───────────────────┐
│ │ │Inventar deşeuri │
│ │ │radioactive │
│Titular de │Perioada ├───────────┬───────┤
│autorizaţie│generării │ │Total │
│ │deşeurilor│Clasificare│volum │
│ │ │ │estimat│
│ │ │ │[mc] │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────┤
│ │2073-2096 │LILW-SL │10.620 │
│SNN/CNE- │U1 │ │ │
│Cernavodă │2076-2096 ├───────────┼───────┤
│U1-U2 │U2 │LILW-LL │347 │
│ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────┤
│ │2082-2094 │LILW-SL │10.620 │
│SNN/CNE- │U3 │ │ │
│Cernavodă │2083-2095 ├───────────┼───────┤
│U3-U4 │U4 │LILW-LL │347 │
│ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────┤
│ │2055 │ │100 │
│ ├──────────┤VLLW ├───────┤
│ │După 2080 │ │135 │
│ ├──────────┼───────────┼───────┤
│ │2055 │ │50 │
│ ├──────────┤LILW-SL ├───────┤
│RATEN/ICN │După 2080 │ │100 │
│Piteşti ├──────────┼───────────┼───────┤
│ │2055 │ │10 │
│ ├──────────┤LILW-LL ├───────┤
│ │După 2080 │ │20 │
│ ├──────────┼───────────┼───────┤
│ │2055 │ │0,5 │
│ ├──────────┤HLW ├───────┤
│ │După 2080 │ │20 │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │~40 │
│ │ │VLLW │deşeu │
│ │ │ │lichid │
│ │ │ │*) │
│ ├──────────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │-176,82│
│IFIN-HH │2016-2020 │LILW-SL │deşeu │
│Măgurele │ │ │solid │
│ │ │ │*) │
│ ├──────────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │-58,13 │
│ │ │LILW-LL │deşeu │
│ │ │ │solid │
│ │ │ │*) │
└───────────┴──────────┴───────────┴───────┘

        (*) Inventarul se referă numai la programul de dezafectare a reactorului nuclear VVR-S al IFIN- HH şi reprezintă cantităţi de deşeuri radioactive netratate care urmează să fie generate în etapa a 3-a de dezafectare
        Tabel 10 - Inventarul total de deşeuri radioactive depozitate în depozitul final DNDR

┌───────────┬────────┬────────────────────────────────┐
│ │ │Inventarul deşeurilor │
│ │Perioada│radioactive │
│Titular de │estimată├───────────┬──────────┬─────────┤
│autorizaţie│de │ │Capacitate│Volum │
│ │operare │Clasificare│depozitare│depozitat│
│ │ │ │definitivă│[mc] │
│ │ │ │[mc] │ │
├───────────┼────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│IFIN-HH, │ │ │ │ │
│DNDR IFIN- │1985- │LILW- │5000 │2.286 │
│HH Băiţa │2040 │SL │ │ │
│Bihor │ │ │ │ │
└───────────┴────────┴───────────┴──────────┴─────────┘


                                      -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016