────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.547 din 22 decembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1239 din 22 decembrie 2022.────────── Introducere 1. Definiţii şi termeni utilizaţi în cadrul Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2. Metodologie 3. Principii generale Viziunea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 Pilonul I - Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Priorităţi, politici şi cadrul legal existent 1. Priorităţi strategice la nivel naţional în domenii relevante pentru egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 2. Politici publice 3. Cadrul juridic intern în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Analiza contextului şi definirea problemelor 1. Context internaţional 2. Context în Uniunea Europeană 3. Context naţional - situaţia generală în România 4. Date şi aspecte relevante pentru domeniile incluse în Strategie 4.1. Persistenţa stereotipurilor şi segregarea pe domenii educaţionale (Arie de intervenţie: Educaţie) 4.2. Rata crescută în rândul femeilor a mortalităţii evitabile prin asistenţă medicală (Arie de intervenţie: Sănătate) 4.3. Disparităţi salariale şi rata scăzută a ocupării pe piaţa muncii în rândul femeilor -Arie de intervenţie: Piaţa muncii 4.4. Persistenţa rolurilor tradiţionale în familii/cupluri şi absenţa mecanismelor instituţionale de reconciliere între muncă şi viaţă privată - Aria de intervenţie: Echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată 4.5. Ponderea scăzută a femeilor în poziţii de conducere - Aria de intervenţie: Participarea la decizie Obiective generale şi specifice Programe şi direcţii de acţiune Rezultate aşteptate Indicatori Proceduri de monitorizare şi evaluare Instituţii responsabile Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Implicaţii asupra cadrului juridic Pilonul II - Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor Priorităţi, politici şi cadrul legal existent 1. Priorităţi strategice în domenii relevante pentru violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor 2. Politici publice 3. Cadrul legal existent în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi al violenţei bazate pe criteriul de sex. 3.1. Principalele progrese şi modificări legislative recente 3.2. Dispoziţii penale relevante Analiza contextului şi definirea problemelor 1. Context general 2. Date relevante pentru domeniul violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor Obiective generale şi specifice Programe şi direcţii de acţiune Rezultate aşteptate Indicatori Proceduri de monitorizare şi evaluare Instituţii responsabile Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Implicaţii asupra cadrului juridic Anexa - Plan de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 Introducere Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027, denumită în continuare Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului "INCLUZIUNE ŞI EGALITATE DE ŞANSE POST-2020 - Cadru strategic naţional de politică pentru incluziunea socială şi egalitatea de şanse post 2020", Cod SIPOCA 653. În acest context, este notabil faptul că pentru prima dată, de la începutul elaborării strategiilor naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (2006), specialiştii au avut oportunitatea de a fundamenta noul cadru strategic pe baza unei analize diagnostic privind situaţia femeilor şi bărbaţilor din România. În acest sens, menţionăm că acest document a fost realizat în mod specific în vederea fundamentării pe date şi statistici aduse la zi obiectivelor sale precum şi măsurilor prevăzute în planul operaţional. Astfel, Strategia este elaborată pe structura celor doi piloni ai Strategiei naţionale pentru perioada 2018 - 2021*1), în vederea asigurării continuităţii de conţinut şi pentru a garanta coerenţa mecanismelor instituţionale de implementare şi monitorizare a măsurilor prevăzute în Strategie. Cei doi piloni sunt definiţi după cum urmează: Pilonul I: Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi Pilonul II: Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor. *1) Document disponibil: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/06/Strategia-Nationala-ES-si-VD.pdf În România, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este reglementată prin Legea nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Tot la nivel legislativ, violenţa domestică este reglementată prin Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La nivel guvernamental, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, denumită în continuare ANES reprezintă instituţia guvernamentală care asigură promovarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice*2). *2) Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, Raport de activitate ANES 2018, http://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2017/09/Raport-activitate-ANES-anul-2018-PDF.pdf Strategia pentru Egalitate de Gen pentru perioada 2020-2025, elaborată de Comisia Europeană precizează faptul că existenţa unui cadru strategic naţional privind egalitatea de şanse şi tratament reprezintă o condiţie favorizantă în vederea accesării fondurilor europene în următorul exerciţiu financiar comunitar. În prezenta Strategie, completată de Planurile operaţionale, sunt integrate ca obiective şi măsuri, principalele priorităţi identificate de către CE în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi: piaţa muncii, echilibrul muncă- viaţă privată şi îngrijirea copiilor*3). *3) A Union of Equality: Gender Equality Strategy 2020-2025, disponibilă la: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/gender-equality-strategy-2020-2025_en.pdf?fbclid=IwAR3jchHXWduniPLKMwj0g5ldjBoeM6nDidc8TfV4Ma7Kk7ovYQVJY-9ZDRk Din perspectiva Convenţiei ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor - CEDAW, România şi-a asumat de aproape 40 de ani angajamentul şi determinarea privind eliminarea discriminării faţă de femei şi adoptarea măsurilor legislative şi a altor măsuri necesare pentru eliminarea acestei discriminări sub toate formele şi manifestările ei. În anul 2017, la momentul prezentării Rapoartelor periodice combinate nr. 7 şi 8 privind România - CEDAW/C/ROU/7-8, Comitetul CEDAW a salutat în mod desosebit reînfiinţarea ANES şi demersurile de la aceea dată privind elaborarea în premieră, într-o viziune integrată, a unei noi Strategii naţionale privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi violenţa domestică, în colaborare cu societatea civilă formulând recomandări care au fost deja transpuse, inclusiv, în măsuri şi acţiuni care au fost integrate în planul operaţional de acţiuni pentru implementarea prezentei strategii. Un alt domeniu prioritar de activitate al ANES este reprezentat de coordonarea procesului de implementare a Convenţiei de la Istanbul şi raportarea stadiului implementării acesteia. Activitatea ANES este completată de către alte organisme în domeniul egalităţii de şanse şi tratament, precum Comisia Naţională în domeniul Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi - CONES şi Comisiile Judeţene în domeniul Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi - COJES, însă activitatea acestora a fost limitată în ultima perioadă. Nivelul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România a înregistrat în ultimii 5 ani o evoluţie oscilantă, înregistrând unele tendinţe pozitive, în domeniul educaţiei sau în ceea ce priveşte veniturile femeilor care au dus la reducerea unor disparităţi, însă mai rămân domenii semnificative în care nivelul inegalităţii dintre femei şi bărbaţi şi situaţiile vulnerabile cu care se confruntă femeile din România rămân ridicate. Mai mult, aşa cum evidenţiază şi Analiza diagnostic în domeniul egalităţii de gen în România în perioada 2014-2019, intersecţia mai multor vulnerabilităţi, cum ar fi mediul de provenienţă şi/sau rezidenţă, etnia sau vârsta, reclamă intervenţii de politici publice multi-sectoriale. Prezenta Strategie propune obiective şi măsuri care să conducă la creşterea nivelului general al egalităţii de şanse şi de tratament al femeilor şi bărbaţilor din România, fiind însă redactată ţinând cont de faptul că anumite grupuri din România se confruntă cu probleme specifice care necesită o intervenţie ţintită. În plus, Strategia propusă pentru perioada 2022-2027 abordează noi domenii sau măsuri de intervenţie concretă pentru reducerea disparităţilor, aducând inovaţii în ceea ce priveşte modul în care principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este transpus în politici publice. Această abordare este în concordanţă cu obiectivele Agendei asumate la nivelul Comisiei Europene - CE prin Strategia Egalităţii de Gen 2020-2025*4), care accentuează necesitatea implementării de măsuri concrete, transpuse în indicatori clar stabiliţi, care să ţină cont de caracterul complex al discriminării de gen*5). *4) A Union of Equality: Gender Equality Strategy 2020-2025, disponibilă la: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/gender-equality-strategy-2020-2025_en.pdf?fbclid=IwAR3jchHXWduniPLKMwj0g5ldjBoeM6nDidc8TfV4Ma7Kk7ovYQVJY-9ZDRk *5) Vezi secţiunea Metodologie pentru detalii privind modul în care abordarea care pune accent pe multiplele vulnerabilităţi a fost inclusă în redactarea Strategiei privind egalitatea de gen 2022-2027. Detalii suplimentare privind Strategia Egalităţii de Gen a CE se regăsesc în cadrul secţiunii Priorităţi, politici şi cadru juridic existente. 1. Definiţii şi termeni utilizaţi în cadrul Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice Pe parcursul Strategiei, termenii specifici*6) generali utilizaţi sunt în concordanţă cu Legea nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi cu documentele strategice şi de politici publice adoptate la nivel naţional, a se vedea H.G. nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările ulterioare. Astfel, conform Legii nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare următorii termeni sunt definiţi astfel: *6) Termenii definiţi în cadrul Strategiei care vizează cadrul general al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi vor fi utilizaţi şi pe parcursul conţinutului ambilor piloni. a) prin discriminare indirectă se înţelege situaţia în care o dispoziţie, un criteriu sau o practică, aparent neutră, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex, cu excepţia cazului în care această dispoziţie, acest criteriu sau această practică este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare şi necesare; b) prin hărţuire se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; c) prin hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; prin hărţuire psihologică se înţelege orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate şi care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane; d) prin sex desemnăm ansamblul trăsăturilor biologice şi fiziologice prin care se definesc femeile şi bărbaţii; e) prin gen desemnăm ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile şi activităţile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei şi, respectiv, pentru bărbaţi; f) prin acţiuni pozitive se înţelege acele acţiuni speciale care sunt întreprinse temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi care nu sunt considerate acţiuni de discriminare; g) prin muncă de valoare egală se înţelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza aceloraşi indicatori şi a aceloraşi unităţi de măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unei cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic; h) prin discriminare bazată pe criteriul de sex se înţelege discriminarea directă şi discriminarea indirectă, hărţuirea şi hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, precum şi orice tratament mai puţin favorabil cauzat de respingerea unor astfel de comportamente de către persoana respectivă ori de supunerea sa la acestea; i) prin discriminare multiplă se înţelege orice faptă de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare; j) prin statut familial se înţelege acel statut prin care o persoană se află în relaţii de rudenie, căsătorie sau adopţie cu altă persoană; k) prin stereotipuri de gen se înţelege sistemele organizate de credinţe şi opinii consensuale, percepţii şi prejudecăţi în legătură cu atribuţiile şi caracteristicile, precum şi rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile şi bărbaţii; l) prin statut marital se înţelege acel statut prin care o persoană este necăsătorit/ă, căsătorit/ă, divorţat/ă, văduv/ă; m) prin bugetare din perspectiva de gen se înţelege analiza bugetului public în vederea identificării impactului pe care îl are asupra vieţii femeilor şi bărbaţilor şi alocarea resurselor financiare în vederea respectării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; n) prin violenţă de gen se înţelege fapta de violenţă direcţionată împotriva unei femei sau, după caz, a unui bărbat, motivată de apartenenţa de sex. Violenţa de gen împotriva femeilor este violenţa care afectează femeile în mod disproporţionat. Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată. Alţi termeni specifici domeniului egalitate de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi sunt utilizaţi în conformitate cu definiţiile Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, denumit în continuare EIGE*7), iar acolo unde a fost necesar, unii termeni sunt definiţi pe baza altor resurse bibliografice. Abordarea terminologică stabileşte drept categorie generală egalitatea de gen, iar egalitatea de şanse şi de tratament reprezintă o componentă a acesteia. *7) Institutul European pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, https://eige.europa.eu/thesaurus/overview. Din punct de vedere al prevederilor al Legii nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma egalitate de şanse şi de tratament vizează totalitatea legilor, politicilor şi strategiilor cu efect în România şi va fi utilizat ca atare. Termenul egalitate de gen este utilizat în prezenta strategie acolo unde se are în vedere "indicatorii relevanţi şi principalele coordonate ale domeniilor/sferelor în care sunt înregistrate disparităţi femei/bărbaţi". EIGE defineşte egalitatea de gen ca drepturi, responsabilităţi şi oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi, fete şi băieţi. În accepţiunea aceasta: "Egalitatea de gen nu înseamnă că femeile şi bărbaţii vor deveni la fel, ci că drepturile şi responsabilităţile şi posibilităţile lor nu vor depinde de naşterea ca femeie sau ca bărbat. Egalitatea de gen presupune să fie luate în considerare atât interesele, nevoile şi priorităţile femeilor, cât şi ale bărbaţilor, recunoscând în acest fel diversitatea diferitelor grupuri de femei şi de bărbaţi. Egalitatea de gen nu este o problemă a femeilor, ci ar trebui să privească şi să angajeze pe deplin atât bărbaţii cât şi femeile. Egalitatea dintre femei şi bărbaţi este considerată o problemă de drepturi ale omului şi o condiţie, un indicator al dezvoltării şi al democraţiei axate pe om." Egalitatea de şanse se referă la lipsa de bariere, explicite sau implicite, în calea participării economice, politice şi sociale pe criterii de sex. În accepţiunea aceasta: "Asemenea bariere sunt de multe ori indirecte, dificil de distins, cauzate şi menţinute de fenomene structurale şi reprezentări sociale care s-au dovedit deosebit de rezistente la schimbare. Şansele egale ca parte a setului de obiective de egalitate de gen se bazează pe raţionamentul că sunt necesare o serie întreagă de strategii, acţiuni şi măsuri pentru a redresa inegalităţi adânc înrădăcinate şi persistente." - EIGE Egalitatea de tratament se referă la contextul în care nu există discriminare directă sau indirectă pe criterii de sex sau un tratament mai puţin favorabil al femeilor pe motive precum sarcina şi maternitatea (EIGE). În accepţiunea aceasta: "Dispoziţii mai favorabile pentru protecţia femeilor în ceea ce priveşte sarcina şi maternitatea şi măsuri pozitive cu scopul de a atinge egalitatea de gen substanţială nu sunt contrare principiului tratamentului egal." Disparitatea salarială de gen/diferenţa de remunerare desemnează diferenţa dintre câştigurile salariale orare brute medii dintre angajaţii femei şi bărbaţi. Conform definiţiei EIGE, indicele disparităţii salariale de gen se referă la diferenţa exprimată procentual dintre venitul mediu brut pe oră obţinut de femei şi de bărbaţi. Când indicele are valoare pozitivă, acest lucru indică faptul că venitul mediu brut pe oră al bărbaţilor este mai mare. Dacă valoarea indicelui este negativă, înseamnă că venitul este mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi. În Uniunea Europeană, documentele oficiale operează cu indicele neajustat al disparităţii de venit între femei şi bărbaţi, întrucât calculul acestuia nu ia în considerare toţi factorii care au impact asupra clivajului*8). *8) Eurostat, Gender pay gap statistics. Statistcs explained, februarie 2020. Abordarea integratoare de gen: "abordarea integratoare a egalităţii de gen nu presupune numai a face eforturi pentru promovarea egalităţii şi a merge până la a pune în aplicare măsuri specifice pentru ajutarea femeilor, ci presupune şi mobilizarea tuturor politicilor şi măsurilor generale în mod specific, în scopul realizării egalităţii, luând în considerare în mod activ şi deschis, în stadiul de proiect, posibilele efecte asupra respectivei situaţii a femeilor şi a bărbaţilor (perspectiva de gen). Aceasta presupune examinarea sistematică a măsurilor şi a politicilor şi luarea în considerare a unor astfel de efecte posibile în definirea şi în punerea lor în aplicare"*9). *9) Communication of the European Commission: Incorporating equal opportunities for women and men into all Community policies and activities, COM (1996) 67 final Rate de participare: pe parcursul analizei diagnostic, au fost utilizate ratele de participare ale unor grupuri specifice: femei, bărbaţi, părinţi singuri - ca procent din rata de participare totală, conform CE, 1998*10). *10) Conform glosarului de termeni furnizaţi de ANES, realizat în cadrul proiectului EU -TWINNING PROJECT: "SUPPORT TO THE IMPLEMENTATION OF GENDER EQUALITY". Statistici segregate pe sex: colectarea şi raportarea datelor statistice ţinând cont de variabila sex pentru a facilita analiza comparativă a situaţiei bărbaţilor şi a femeilor din diferite domenii, conform CE, 1998*11). *11) Idem. Stereotipuri de gen: Conform Lexiconului Feminist*12) stereotipurile de gen reprezintă "sisteme organizate de credinţe şi opinii consensuale în legătură cu caracteristicile femeilor şi bărbaţilor, precum şi despre calităţile presupuse ale masculinităţii şi feminităţii. Trăsăturile pe care oamenii le asociază bărbaţilor şi femeilor au un caracter nu numai descriptiv, ci şi prescriptiv. Credinţele-stereotipuri ne spun nu numai cum sunt femeile şi bărbaţii, dar şi cum ar trebui ei să fie. Stereotipurile de gen fac parte dintr-un sistem mai larg de credinţe despre gen care influenţează percepţiile despre cele două sexe. Acest sistem de credinţe se transmite mai ales prin aşteptările societale, el incluzând totodată şi atitudinile faţă de rolurile adecvate fiecărui sex, percepţiile cu privire la cei care violează aceste norme, precum şi percepţia de sine ca persoană de un anumit gen". Stereotipurile transmit viziuni negative asupra membrilor unui grup specific, viziuni bazate pe prejudecăţi, conform CE, 1998*13). *12) Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu, Lexicon feminist, Iaşi, Polirom, 2001, p. 341. *13) Conform glosarului de termeni furnizaţi de ANES, realizat în cadrul proiectului EU -TWINNING PROJECT: "SUPPORT TO THE IMPLEMENTATION OF GENDER EQUALITY". Segregarea ocupaţională, verticală şi orizontală, reprezintă comasarea femeilor sau a bărbaţilor într-un anumit sector al pieţei muncii; segregarea ocupaţională orizontală reprezintă tendinţa de a angaja bărbaţii şi femeile în ocupaţii diferite din care rezultă tendinţa spre crearea domeniilor feminizate şi masculinizate; segregarea ocupaţională verticală reprezintă tendinţa de a angaja bărbaţii şi femeile pentru poziţii diferite în cadrul aceleiaşi profesii sau aceluiaşi domeniu profesional. În ceea ce priveşte tipologia specifică a hărţuirii sexuale, conform definiţiei formulate de EIGE*14), aceasta desemnează o formă specifică de violenţă pe criterii de gen care cuprinde acte de conduită nedorită de natură fizică, verbală sau non-verbală de natură sexuală cu scopul sau efectul de a viola demnitatea victimei şi de a crea un mediu ostil, degradant, umilitor sau jignitor. *14) Link: https://eige.europa.eu/thesaurus/terms/1376 Cu privire la sintagma "grupuri vulnerabile" utilizată în cuprinsul strategiei, menţionăm că acesta se raportează la definiţia care este reglementată de prevederile art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare ulterioare, desemnând persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială. 2. Metodologie Adoptarea de către instituţiile publice din România a principiului politicilor bazate pe dovezi şi includerea acestuia în procesul de elaborare al Strategiilor, are ca scop fundamentarea acestora pe date statistice care să indice cât mai aproape de realitate problemele care trebuie abordate şi soluţionate prin măsurile propuse. Ca şi abordare metodologică şi practică, politicile bazate pe dovezi reprezintă o metodă adecvată în special domeniilor sănătate, educaţie, servicii sociale şi de protecţie a grupurilor vulnerabile, conform Head 2010. În domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, elaborarea de politici bazate pe dovezi reprezintă o prioritate a Strategiei Egalităţii de Gen 2020-2025, document în care Comisia Europeană propune evaluarea anuală a politicilor care să ţină cont de actualizarea datelor statistice. Pentru prima dată, Strategia a fost realizată pe baza unei analize diagnostic extensivă, realizată în perioada iunie-septembrie 2019*15). Analiza a avut ca obiectiv identificarea stării de fapt în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în România, în perioada 2014-2019, în vederea fundamentării pe date, statistici şi cercetări a Strategiei Naţionale şi a Planului operaţional privind egalitatea şanse de şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2022-2027. Specific, Analiza a permis identificarea stării de fapt în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în România, prin intermediul datelor statistice relevante pentru identificarea disparităţilor dintre femei şi bărbaţi. Analiza a inclus date statistice obţinute şi/sau prelucrate din principalele surse la nivel naţional de către Institutul Naţional de Statistică - INS şi la nivel european de către EUROSTAT, completate de alte date, studii şi cercetări în funcţie de domeniul abordat şi disponibilitatea informaţiilor care au fost incluse în prezenta Strategie. Din necesitatea de a surprinde o imagine cât mai detaliată a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în România, datele statistice au fost completate de date provenite din cercetări de tip academic sau ale unor organizaţii naţionale şi internaţionale recunoscute în domeniu. Rezultatele acestei analize au permis identificarea unor domenii prioritare de acţiune, a unor obiective specifice dar şi a liniilor de acţiune specifice. *15) Disponibilă: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Rapoarte_si_studii_MMPS/2019_- _Analiza_diagnostic_egalitatea_gen_2014-2019.pdf. La elaborarea Strategiei, utilizarea metodei politicilor bazate pe dovezi a fost completată de două instrumente specifice politicilor publice care urmăresc integrarea dimensiunii de gen: evaluarea impactului de gen (gender impact assessment), respectiv abordarea care pune accent pe multiplele vulnerabilităţi pe care le pot acumula femeile şi bărbaţii*16). *16) Sau abordarea intersecţională, aşa cum mai este numită în literatura de specialitate. Evaluarea impactului de gen*17) reprezintă una dintre metodele prin care instituţiile guvernamentale pot redacta, implementa şi monitoriza politicile publice, strategiile şi planurile de acţiune care vizează abordarea integratoare de gen - AIG în continuare, EIGE, 2016. Specific, EIG reprezintă metoda care permite ca principiul egalităţii de gen să fie integrat încă din momentul definirii şi elaborării politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune de către statele membre în vederea îndeplinirii prin intermediul AIG al indicatorilor propuşi privind egalitatea de gen. EIG permite evaluarea ex-ante a modului în care politicile publice, strategiile şi planurile de acţiune respectă şi integrează principiile egalităţii de gen în două domenii fundamentale pentru AIG: *17) Link: https://eige.europa.eu/thesaurus/terms/1180 1. Mecanisme instituţionale: existenţa şi funcţionarea mecanismelor instituţionale care vizează, transversal sau specific, egalitatea de gen, precum activitatea ANES, departamentele/experţii din cadrul ministerelor cu rol în AIG; 2. Politici specifice sectoriale: politici sectoriale, respectiv măsuri care vizează creşterea nivelului de ocupare al femeilor pe piaţa muncii şi atingerea unui indicator specific al egalităţii între femei şi bărbaţi. Cu toate că cele mai mari beneficii ale EIG rezultă din aplicarea sa în strategii-cadru şi politici publice generale, în cazul Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027, utilizarea EIG a facilitat identificarea unor domenii, în special domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei, pentru care introducerea de măsuri pentru reducerea discrepanţelor şi decalajelor dintre femei şi bărbaţi pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale a egalităţii de şanse şi de tratament în România. După cum a fost evidenţiat în Analiza diagnostic ce stă la baza Strategiei naţionale şi a Planului operaţional privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2022-2027, imaginea statistică sau macro a disparităţilor dintre femei şi bărbaţi din România pe care o permite analiza datelor statistice poate rata probleme cu care se confruntă grupuri specifice de femei şi bărbaţi, în special acele grupuri vulnerabile sau care se află în comunităţi marginalizate. În acest sens, atât metoda politicilor bazate pe dovezi cât şi EIG au fost completate în realizarea Strategiei şi a Planului operaţional de acţiuni de abordarea multiplelor dezavantaje pe care le pot acumula femeile şi bărbaţii*18), care permite identificarea, în special urmărirea evoluţiilor şi a tendinţelor principalilor indicatori privind diferitele categorii ale populaţiei feminine şi masculine. *18) Comisia Europeană recomandă explicit statelor membre să includă această abordare în elaborarea cadrelor naţionale strategice în domeniul egalităţii de gen (A Union of Equality: Gender Equality Strategy 2020-2025 - https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/gender-equality-strategy-2020- 2025_en.pdf?fbclid=IwAR3jchHXWduniPLKMwj0g5ldjBoeM6nDidc8TfV4Ma7Kk7ovYQVJY-9ZDRk). În etapele de elaborare a strategiilor-cadru şi politicilor publice, această abordare este utilă în vederea integrării modului în care diversitatea bărbaţilor şi femeilor poate influenţa şansele indivizilor în societate şi, în unele cazuri, poate determina vulnerabilităţi şi chiar poate conduce la discriminări multiple. În acest sens, unele măsuri propuse în Planul operaţional de acţiuni vizează în mod explicit intervenţii care urmăresc să sporească nivelul de accesare a unor servicii necesare pentru reducerea nivelului de marginalizare a unor grupuri specifice, cum ar fi femeile rome, femeile din mediul rural, femeile cu dizabilităţi. Alături de procesul de consultare a actorilor instituţionali din domeniul public, în procesul de elaborare al Strategiei au fost consultate şi organizaţiile non-guvernamentale din domeniu. În acest sens, a fost elaborat şi distribuit un chestionar care a vizat consultarea organizaţiilor non- guvernamentale în privinţa a două aspecte importante pentru intervalul 2022-2027: 1. identificarea priorităţilor în ceea ce priveşte intervenţiile necesare pentru egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; 2. domeniile în care aceste organizaţii intenţionează să desfăşoare proiecte/activităţi. În ceea ce priveşte priorităţile de acţiune, organizaţiile care au răspuns chestionarului au identificat următoarele linii: corelarea cu strategia UE şi realizarea politicilor în domeniu; educaţia pentru egalitatea de de şanse; educaţie în şcoli; susţinerea sectorului guvernamental care se ocupă de egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; promovarea drepturilor femeilor, leadership-ul ca exemplu în reprezentarea egală a femeilor în poziţii de luare a deciziilor şi integrarea unei perspectivei sensibile la inegalităţile dintre femei şi bărbaţi în toate politicile majore şi fluxurile de finanţare ale României, bugetarea echitabilă de gen, participarea paritară în viaţă politică, problematica sărăciei, femeilor rome, femeilor din mediul rural, femeilor cu dizabilităţi şi participarea tinerelor la deciziile ce le privesc; problema îngrijirii recunoscând contribuţia subestimată şi de obicei neplătită a femeilor în societate. Măsurile specifice a căror implementare este prioritară, menţionate de organizaţiile non-guvernamentale, în ceea ce priveşte violenţa domestică şi de gen sunt: finanţarea adecvată a serviciilor de violenţă domestică, accesul la servicii specifice şi crearea unor centre pentru victimele violenţei domestice. Principalele domenii în care organizaţiile non-guvernamentale consultate urmăresc să desfăşoare activităţi sunt: educaţia, participarea la decizie şi combaterea violenţei domestice şi de gen. La nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite - ONU, primul document internaţional care include în mod expres tema violenţei de gen este Convenţia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor CEDAW. Pe baza acestui tratat, au fost adoptate ulterior următoarele recomandări generale: Recomandarea nr. 12/1992 privind violenţa împotriva femeilor; Recomandarea nr. 19/1992 privind violenţa împotriva femeilor; Recomandarea nr. 35/ 2017 privind violenţa de gen împotriva femeilor, care completează Recomandarea generală nr. 19. Aceasta din urmă extindea cadrul de protecţie împotriva violenţei de gen şi reitera obligaţia statelor de a acţiona în mod diligent pentru eliminarea acestui fenomen. De asemenea, este relevantă pentru sfera violenţei de gen: Recomandarea generală nr. 33/2015 privind accesul femeilor la justiţie. În 2017, Comitetul CEDAW a examinat al 7-lea şi al 8-lea raport periodic al României, formulând recomandări specifice pentru statul român, care vor fi menţionate în secţiunile următoare. Declaraţia şi Programul de Acţiune Viena, adoptate în 1993, sunt primele instrumente internaţionale care abordează în mod exclusiv tema violenţei împotriva femeilor, definind-o drept fenomen universal şi cu caracter structural. În plus, acestea atrag atenţia în mod oficial asupra relaţiei dintre multiplele inegalităţi şi violenţa de gen. Declaraţia şi Platforma de acţiune Beijing includ obligaţia de a combate violenţa împotriva femeilor în cele 12 domenii cheie ale egalităţii de gen. În mod similar, acestea subliniază barierele suplimentare cu care se confruntă femeile în obţinerea unei egalităţi de şanse şi de tratament efective: rasa, vârsta, limba, etnia, cultura, religia, dizabilitatea. Alte documente relevante adoptate în cadrul ONU sunt: Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului - CRC; Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 2030; Convenţia privind violenţa şi hărţuirea adoptată în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii - OIM (2019)*19). *19) A se vedea site-ul Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) Consiliul Europei a adus o contribuţie substanţială în dezvoltarea politicilor şi legislaţiei având ca obiect violenţa de gen. Cele mai importante documente cu caracter juridic obligatoriu, adoptate în cadrul acestei organizaţii internaţionale, sunt: Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice - Convenţia de la Istanbul, Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale- Convenţia de la Lanzarote şi Convenţia Consiliului Europei privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane. Împreună, cele trei documente internaţionale asigură un cadru extins şi amplu pentru prevenirea violenţei, protejarea victimelor şi pedepsirea agresorilor. Dintre acestea, Convenţia de la Istanbul este un instrument juridic cu caracter obligatoriu care fixează standarde ferme pentru statele semnatare în vederea prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor. România a ratificat Convenţia de la Istanbul, prin Legea nr. 30/2016, publicată în Monitorul Oficial din 25 martie 2016 şi, la momentul ratificării, au fost formulate o serie de rezerve cu referire la prevederile art. 30 alin. (2), art. 35, art. 44 alin. (1) lit. e), alin. (3) şi alin. (4), art. 55 alin. (1) şi art. 59 din Convenţie, precum şi la art. 33*20) şi art. 34*21). Principalul argument în favoarea formulării rezervelor a fost fundamentat pe nevoia de timp pentru a identifica soluţiile legale adecvate şi implicit pentru a asigura resursele financiare şi umane, inerent necesare pentru a pune în aplicare măsuri eficiente şi adecvate care să răspundă efectiv exigenţelor legate de implementarea prevederilor Convenţiei. Pentru celelalte prevederi ale Convenţiei, ratificarea ei generează obligaţia adaptării cadrului juridic, fapt ce a devenit o prioritate în plan legislativ, ducând la progrese importante. *20) Art. 33 priveşte violenţa psihologică şi dispune că: "Părţile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a asigura faptul că este incriminat comportamentul intenţionat de prejudiciere a integrităţii psihologice a unei persoane prin coerciţie sau ameninţări." *21) Art. 34 priveşte urmărirea şi dispune că: "Părţile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a asigura faptul că este incriminat comportamentul intenţionat de angajare repetată într-un comportament ameninţător direcţionat către o altă persoană, determinând-o pe aceasta să se teamă pentru siguranţa sa." 3. Principii generale Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii: a) principiul legalităţii în desfăşurarea activităţilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice; b) principiul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; c) principiul nediscriminării şi egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; d) principiul finanţării adecvate şi utilizării responsabile a resurselor financiare alocate pentru implementarea măsurilor identificate pentru atingerea obiectivelor; e) principiul descentralizării în dezvoltarea acţiunilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi în implementarea măsurilor de prevenirea şi combaterea violenţei domestice; f) principiul abordării integrate; g) principiul parteneriatului public-privat. Viziunea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 Viziunea pentru o Românie modernă şi democratică, în care egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi să reprezinte fundamentul progresului în toate domeniile de activitate şi în toate sferele vieţii publice, şi în care fenomenul violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor să fie din ce în ce mai puţin tolerat la nivelul opiniei publice, se construieşte în jurul unor idei-forţă, cu aplicabilitate continuă, pentru a căror materializare sunt necesare demersuri consistente şi constante din partea tuturor factorilor responsabili. Astfel, este necesar un efort colectiv şi intens pentru transpunerea acestor idei în realitate, pentru reafirmarea continuă a drepturilor femeilor ca parte a drepturilor fundamentale ale omului şi pentru fundamentarea premisei privind existenţa unei societăţi democratice cu instituţii publice eficiente, care să garanteze pentru generaţiile viitoare posibilităţi de dezvoltare liberă, lipsită de orice tip de discriminare pe criteriul de sex şi o viaţă în condiţii de deplină siguranţă, lipsită de violenţă domestică şi violenţă împotriva femeilor. PILONUL I - EGALITATEA DE ŞANSE ŞI TRATAMENT ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI Priorităţi, politici şi cadrul legal existent 1. Priorităţi strategice la nivel naţional în domenii relevante pentru egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Aşa cum s-a menţionat anterior, statul român, prin autorităţile competente, elaborează şi implementează politici şi programe în vederea realizării şi garantării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminării tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex. Astfel, până în prezent, în exercitarea funcţiei sale de strategie, ANES a asigurat fundamentarea, elaborarea şi aplicarea a strategiilor naţionale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, strategii menţionate anterior, în sub-capitolul "Cadrul juridic intern în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi". Aceste strategii se află în concordanţă cu politicile guvernamentale, precum şi cu politicile, priorităţile şi direcţiile de acţiune de la nivel european şi internaţional, în vederea respectării obligaţiilor asumate de statul român în acest domeniu. Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 a continuat politicile de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate domeniile vieţii sociale ale strategiilor anterioare, dar, pentru prima dată, aceasta a inclus doi piloni distincţi, structură menţinută şi în strategia actuală: - Pilonul Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi – Pilonul Prevenirea şi combaterea violenţei domestice În elaborarea acestor strategii, au fost avute în vedere, pentru a articula direcţiile de acţiune, politicile şi priorităţile existente la nivel naţional, european şi internaţional în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În plan intern, trebuie menţionat Programul de Guvernare 2018-2020 - Capitolul Respect şi demnitate pentru femei. În plan extern, o selecţie a celor mai importante documente care articulează viziunea de implementare efectivă a acestui principiu, cuprinde: - Strategia Uniunii Europene privind egalitatea de gen 2020-2025; – Angajamentul Strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019; – Strategia Consiliului Europei privind Egalitatea de Gen 2018-2023 – Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor -Convenţia de la Istanbul; – Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor; – Agenda ONU pentru dezvoltare durabilă 2030, care prevede la Obiectivul nr 5: Obţinerea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi abilitarea/împuternicirea tuturor femeilor şi fetelor; Declaraţia şi Platforma de Acţiune de la Beijing (1995). Alte documente internaţionale care reglementează domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, repere importante pentru activitatea specifică, transpuse sau în curs de transpunere în legislaţia naţională: ● Planul multianual de acţiuni privind promovarea egalităţii de gen din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa - Dimensiunea Umană. ● Recomandarea Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind egalitatea de gen în viaţa publică - nr. C(2015)164; România se află în plin proces de aderare la acest instrument juridic internaţional. Având în vedere faptul că România, ca stat membru UE, trebuie să adere la priorităţile strategice, normele şi politicile europene, inclusiv în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, este important de prezentat, şi priorităţile principale asumate la nivelul UE prin Strategia Egalităţii de Gen 2020- 2025*22). Un prim aspect relevant de menţionat este faptul că UE "îşi asumă o abordare duală" prin stabilirea de obiective clare pentru obţinerea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, întărite de o abordare integratoare de gen - Comisia UE propunându-şi ca abordarea integratoare de gen să fie inclusă în toate etapele de construcţie ale politicilor de la nivelul UE. Totodată, Comisia va avea în vedere ca Strategia să fie implementată luând în considerare faptul că există dimensiuni multiple ale discriminării generate de apartenenţe la grupuri diferite. Plecând de la aceste aspecte metodologice, printre priorităţile principale menţionate în cadrul strategiei se numără: eliminarea violenţei de gen, inclusiv sprijinirea şi protejarea victimelor acestui fenomen, combaterea hărţuirii la locul de muncă, a violenţei în mediul online, lupta împotriva traficului de persoane; combaterea şi eliminarea stereotipurilor de gen, sursa primară pentru inegalităţile pe criteriul de sex; încurajarea participării active a femeilor pe piaţa muncii şi asigurarea participării egale în diferite sectoare economice; eliminarea diferenţelor de remunerare şi de pensii între femei şi bărbaţi; asigurarea împărţirii echitabile a responsabilităţilor familiale; participarea echilibrată în poziţii de conducere şi de luare a deciziilor, inclusiv la nivel politic. *22) A Union of Equality: Gender Equality Strategy 2020-2025, disponibilă la: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/gender-equality-strategy-2020-2025_en.pdf?fbclid=IwAR3jchHXWduniPLKMwj0g5ldjBoeM6nDidc8TfV4Ma7Kk7ovYQVJY-9ZDRk La nivel naţional, o serie de strategii-cadru asumate sunt relevante pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, fie prin faptul că adresează direct componenta egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi fie prin implicaţiile pe care implementarea acestora le pot avea asupra reducerii decalajelor care afectează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Prezentăm succint în această secţiune principalele priorităţi strategice asumate la nivel naţional în domenii fundamentale pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi, priorităţi identificate în urma analizei strategiilor din aceste domenii, prezentată mai detaliat în cadrul analizei de diagnostic în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 a fost bazată pe principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, prin care se înţelege că se asigură participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, a tinerilor, precum şi egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, apartenenţă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităţi*23). *23) Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020, pg. 18. Unul din obiectivele Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 a fost legat de îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, două dintre direcţiile de acţiune fiind centrate pe creşterea participării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie, respectiv pe creşterea participării persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost enumerate acţiunile propuse de strategie şi orientate către sprijinirea femeilor pentru revenirea pe piaţa muncii şi reintegrarea profesională, inclusiv prin promovarea antreprenoriatului şi a programelor de tip "a doua şansă" pentru dobândirea de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii, dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura facilităţi de îngrijire a copiilor şi a serviciilor suport pentru îngrijirea membrilor de familie dependenţi, activităţile de conştientizare cu privire la flexibilizarea timpului de lucru şi diferenţa salarială între femei şi bărbaţi, precum şi cele legate de combaterea stereotipurilor de gen*24). *24) Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020, pg. 51 Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 cuprinde un capitol aparte pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, provocările în acest domeniu fiind legate de preconcepţiile populaţiei în privinţa rolului femeii în societate şi familie, participarea femeilor la luarea deciziilor, diferenţa de remunerare şi violenţa împotriva femeilor, obiectivele fiind formulate în jurul următoarelor aspecte: prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi fetelor, în sfera publică şi cea privată, asigurarea participării echilibrate şi efective a femeilor şi a egalităţii de şanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viaţa politică, economică şi publică*25). Relevant este şi capitolul privind Reducerea inegalităţilor, care subliniază necesitatea abordării care să ţină seama de discriminările multiple, dat fiind că unele grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile cu dizabilităţi sau cele de etnie romă, se confruntă cu dezavantaje suprapuse, prin care mai multe caracteristici ale grupului sunt supuse fenomenelor discriminatorii, acesta devenind astfel în mod particular dezavantajat*26). *25) Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, pg. 43. *26) Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, pg. 66 Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români aparţinând Minorităţii Rome pentru Perioada 2014-2020 a propus ca obiectiv în domeniul sănătăţii creşterea prevalenţei utilizării planificării familiale, în special în rândul tinerelor rome şi implementarea de intervenţii adresate sănătăţii femeii şi copilului, prin informarea şi consilierea femeilor şi fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei şi copilului, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane, extinderea gradului de acoperire teritorială cu măsuri de contracepţie gratuite şi creşterea capacităţii personalului din reţeaua comunitară în domeniul sănătăţii reproducerii şi sănătăţii mamei şi copilului*27). În ceea ce priveşte domeniul ocupării, strategia a impus creşterea numărului femeilor rome, active pe piaţa munci*28). *27) Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români aparţinând Minorităţii Rome pentru Perioada 2014-2020, pg. 22. *28) Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români aparţinând Minorităţii Rome pentru Perioada 2014-2020, pg. 24. În Strategia Naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2015-2020 prioritatea pentru Obiectivul-cheie 2, Promovarea participării femeilor cu dizabilităţi în scopul creşterii calităţii vieţii lor, a fost promovarea unor măsuri de prevenire şi combatere a discriminării femeilor cu dizabilităţi în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, acestea fiind transpuse în direcţii de acţiune precum: a) sprijinirea femeilor cu dizabilităţi de a trăi o viaţă independentă sau b) asigurarea accesului femeilor cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate, la informaţii şi tratamente privind educaţia sexuală şi planificare familială*29). *29) Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2015-2020, pg.8 2. Politici publice Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte organele de specialitate şi instituţiile publice cu competenţe în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în România. ANES este garantul respectării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi al asigurării elaborării şi implementării cadrului juridic necesar. Rolul ANES este acela de a facilita implementarea şi monitorizarea aplicării prevederilor Legii nr. 202/2002*30). ANES este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse*31). Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale ANES au fost reglementate prin H.G. nr. 177/2006 privind funcţiile organizarea şi funcţionarea ANES*32). Astfel, ANES îndeplineşte următoarele funcţii: *30) Raportul de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi pentru anul 2018, pag. 3 *31) Conform art. 23 din Legea nr. 202/2002, coroborat cu art. 4 alin. (7) din O.U.G. nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative *32) Întreaga activitate a ANES este guvernată de: (1) Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi (2) Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată. Principalele acte normative care reglementează activitatea ANES sunt următoarele: H.G. nr. 177/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 42/2021 privind organizarea şi funcţionarea MFTES. Pentru mai multe informaţii, a se vedea site-ul oficial ANES – de strategie - asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor guvernamentale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; – de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate; – de reprezentare - asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate; – de autoritate de stat - asigură integrarea activă şi vizibilă a perspectivei de gen în toate politicile şi programele naţionale, controlul aplicării şi respectării reglementărilor din domeniul său de activitate şi funcţionarea organismelor din subordinea şi coordonarea sa*33). *33) Conform art. 23 din Legea nr. 202/2002 Conform art. 1 alin (1^1) din Legea nr. 202/2002, statul român, prin autorităţile competente, elaborează şi implementează politici şi programe în vederea realizării şi garantării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminării tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex. Până în prezent, în exercitarea funcţiei sale de strategie, ANES a asigurat fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiilor naţionale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În acest sens, menţionăm: - Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014- 2017, aprobată prin H.G. nr. 1050 din 18 noiembrie 2014, împreună cu Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017; – Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017, aprobată prin H.G. nr. 1156 din 27 noiembrie 2012, împreună cu Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017; – Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, aprobată prin H.G. nr. 365/24.05.2018, împreună cu Planul operaţional pentru perioada 2018-2021 pentru implementarea Strategiei. Aceste strategii se află în concordanţă cu politicile guvernamentale, precum şi cu politicile, priorităţile şi direcţiile de acţiune de la nivel european şi internaţional, în vederea respectării obligaţiilor asumate de statul român în acest domeniu. Conform Legii nr. 202/2002, începând din anul 2005, în toate unităţile administrativ teritoriale ale României - 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, funcţionează, sub coordonarea metodologică a ANES, Comisii judeţene în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, denumite în continuare COJES. COJES sunt structuri cu caracter informativ şi consultativ, având ca principală responsabilitate promovarea şi implementarea la nivel local a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi*34). Organizarea COJES a fost reglementată prin H.G. nr. 1054/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În 2017, prin H.G. nr. 774/2017, au fost amendate prevederile H.G. nr. 1054/2005 în vederea eficientizării activităţii COJES. *34) Acestea sunt alcătuite din reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei publice locale, din reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, de la nivel local. Totodată, Legea nr. 202/2002, Capitolul V^1 privind Abordarea integrată de gen în politicile naţionale a dispus înfiinţarea Comisiei Naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, denumită în continuare CONES. CONES este un mecanism de colaborare în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, la nivel naţional şi îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea ANES. Rolul său este acela de a de a sprijini activităţile desfăşurate de ANES, având ca misiune introducerea perspectivei egalităţii de şanse şi de tratament în politicile şi în programele derulate la nivelul fiecărui domeniu de activitate. Alcătuirea şi atribuţiile CONES sunt reglementate de H.G. nr. 933/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Alte autorităţi publice cu atribuţii şi responsabilităţi în integrarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul propriu de activitate sunt următoarele*35): *35) A se vedea art. 26-30 din Legea nr. 202/2002 – Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - asigură respectarea şi exercită controlul asupra aplicării prevederilor normelor Legii nr. 202/2002 în domeniul specific de activitate, prin instituţiile aflate în structura, subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea sa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea stimulării ocupării forţei de muncă, precum şi în domeniul protecţiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă; Casa Naţională de Pensii Publice, în domeniul administrării şi gestionării sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; Inspecţia Muncii, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, care pune la dispoziţie datele şi informaţiile pe care le deţine, necesare elaborării strategiilor şi politicilor în domeniu; Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială în vederea elaborării şi aplicarea politicilor şi strategiilor din domeniul asistenţei sociale. – Institutul Naţional de Statistică - sprijină activitatea şi colaborează cu ANES pentru dezvoltarea statisticii dezagregate pe criteriul de sex şi pentru implementarea în România a acestor indicatori promovaţi de Comisia Europeană; – Consiliul Economic şi Social, prin comisia de specialitate, sprijină, în conformitate cu atribuţiile sale, integrarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în actele normative cu implicaţii asupra vieţii economice şi sociale; – Confederaţiile sindicale desemnează, în cadrul organizaţiilor sindicale din unităţi, reprezentanţi cu atribuţii pentru asigurarea respectării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la locul de muncă. Aceştia primesc, de la persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex, sesizări şi reclamaţii, aplică procedurile de soluţionare a acestora şi solicită angajatorului rezolvarea cererilor angajaţilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2002. Stadiul implementării "Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021" - Pilonul I ANES are atribuţii directe în implementarea, monitorizarea şi evaluarea "Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021". În cadrul acestei secţiuni sunt prezentate sintetic principalele activităţi şi rezultate ale implementării Strategiei, evidenţiate în rapoartele de monitorizare disponibile pe site-ul ANES pentru anii 2018 şi 2019 - "RAPORT DE MONITORIZARE STRATEGIE - Egalitate de şanse între femei şi bărbaţi"*36). *36) Disponibile pe site-ul ANES: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-monitorizare.pdf (2019) şi https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2019/11/Raport-monitorizare-Startegie-ES-2018.pdf (2018) În rapoartele de monitorizare sunt prezentate cele mai importante măsuri legislative adoptate în anii 2018 şi 2019 în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, printre acestea se numără modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 prin introducerea definiţiei violenţei de gen; interzicerea oricărui comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, atât în public, cât şi în privat sau introducerea posibilităţii pentru instituţiile şi autorităţile publice centrale şi local, civile şi militare, precum şi companiile private de a angaja sau de a identifica în structura organizatorică un expert în egalitatea de şanse, sau un tehnician în egalitatea de şanse, pentru anul 2018, respectiv H.G. privind aprobarea normelor metodologie de aplicare a prevederii Legii nr. 202/2002, în anul 2019. Raportat la indicatorii stabiliţi prin Planul operaţional pentru Strategie, Pilonul egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în anul 2018, în aria de acţiune Educaţie, ANES, împreună cu instituţii care au atribuţii în domeniul educaţiei şi organizaţii non-guvernamentale axate pe problematica egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi au elaborat o serie de măsuri*37) care să vizeze atât introducerea noţiunilor privind violenţa şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în programa şcoală, cât şi integrarea perspectivei egalităţii de şanse şi de tratament în manualele şcolare, în mod transversal la nivelul tuturor materiilor predate, indiferent de nivelul de studiu. În anul 2019, a fost introdus în grila de evaluare a manualelor şcolare un criteriu privind promovarea nondiscriminării. Până la acest moment, nu a fost adoptat ordinul ministrului educaţiei şi cercetării pentru includerea în curricula şcolară a unor noţiuni privind violenţa de gen şi egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, deşi este consemnat ca indicator al îndeplinirii obiectivelor Strategiei în acest domeniu. *37) În cadrul grupurilor de lucru organizate de către ANES Totodată, în anii 2018 şi 2019, ANES a organizat campanii de informare, conştientizare şi sensibilizare în rândul elevilor, elevelor, studenţilor şi studentelor cu privire la importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse, dar şi privind încurajarea elevelor în alegerea unei cariere în domeniile STEM. În domeniul sănătăţii, în anii 2018 şi 2019, au fost derulate de către Ministerul Sănătăţii, campanii de informare privind importanţa educaţiei sexuale pentru sănătatea reproducerii din perspectiva prevenirii şi combaterii abuzurilor sexuale, a screening-ului prenatal, a cancerului de col uterin şi a cancerului la sân. Important de menţionat este faptul că se află în implementare Programul Naţional de Screening pentru depistarea activă precoce a cancerului de col uterin, care vizează aprox. 6 milioane de femei din România. Prima rundă de screening a PN, pentru cancerul de uterin, s-a desfăşurat în perioada 2012-2017 şi a testat 765.1 de femei din grupa de vârstă 24-65 ani. A doua rundă de screening a debutat în anul 2018 şi presupune o perioadă de desfăşurare de 5 ani până în anul 2023. Pentru această perioada s-a prevăzut pilotarea strategiei de testare primara HPV cu triaj citologic, în conformitate cu ghidurile europene de asigurare a calităţii în programele de screening pentru cancerul de col uterin. Astfel, în cele 4 regiuni pilot în care se implementează noua strategie de testare, au fost testate în perioada 2018-2021 45.000 de femei, iar în alte 4 regiuni numărul de femei testate cu citologie convenţională Babes Papanicolaou a fost de 32.600. Rata de acoperire cu teste de screening pentru perioada 2012-2017 este de 12,5%, iar pentru perioada 2018-2021 este de 15,6%. Totodată, începând cu anul 2018 în România se implementează un program privind depistarea cancerului la sân prin dezvoltarea metodologiilor de testare, instruirea personalului, dezvoltarea de registre de screening. Screeningul pentru cancerul de sân se desfăşoară în regim pilot din anul 2019 şi a testat 25.000 de femei dintr-un total de 60.000 cât reprezintă populaţia ţintă a proiectelor pilot ale căror rezultate vor fundamenta extinderea regională şi naţională a programului naţional de screening pentru cancerul de sân. În ceea ce priveşte activităţile derulate în domeniul pieţei muncii, în anii 2018 şi 2019 au fost organizate campanii de sensibilizare în rândul femeilor privind dezvoltarea propriilor afaceri, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Totodată, au fost organizate campanii de informare privind efectele negative ale segregării pe piaţa muncii, a hărţuirii sexuale şi a discriminării, cât şi combaterea situaţiilor de vulnerabilitate a femeilor pe piaţa muncii. Un alt set de acţiuni realizate în această perioadă au fost consolidarea şi îmbunătăţirea actului legislativ în vederea asigurării unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională prin două proiecte de acte normative adoptate privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, în anul 2018. Totodată, au fost întreprinse demersuri în procesul de transpunere a Directivei Parlamentului European şi Consiliului privind echilibrul între viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor, directivă axată pe punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi la locul de muncă. Pentru îndeplinirea obiectivelor din aria de intervenţie participarea echilibrată la decizie, ANES a elaborat în anii 2018 şi 2019 analize privind: a) situaţia la nivel naţional a femeilor şi bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală şi b) o comparaţie a situaţiei României cu statele membre UE privind echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică centrală. Totodată, în anul 2019, ANES a organizat sesiuni de informare/formare pentru creşterea participării femeilor în procesul de decizie politică, public şi privat. În ceea ce priveşte abordarea integratoare de gen, în anul 2018, ANES a propus modificarea cadrului legislativ astfel încât în componenţa COJES să fie incluse instituţii relevante pe plan local. Totodată, ANES împreună cu ONG-uri axate pe problematica egalităţii de şanse, implementează un proiect care îşi propune să dezvolte capacitatea ONG-urilor de a promova iniţiative cu privire la bugetarea pe criterii echitabile, inclusiv care să ţină seama de inegalităţile între femei şi bărbaţi. În anul 2019, au continuat activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect fiind elaborată o propunere de politică publică naţională care să introducă gradual bugetarea echitabilă la nivelul instituţiilor publice şi organizaţiilor cu peste 50 de angajaţi. 3. Cadrul juridic intern în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi În România, legea cadru în materia egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Aceasta reglementează măsurile pentru promovarea şi implementarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, precum şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe sex, în toate sferele vieţii sociale, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Mai exact, Legea nr. 202/2002 cuprinde prevederi referitoare la asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi: în domeniul muncii*38), în ceea ce priveşte accesul la educaţie, la sănătate, la cultură şi la informare*39), în sfera participării la luarea deciziei*40) şi în vederea abordării integratoare de gen în politicile naţionale*41). Totodată, legea cadru dispune de mecanisme de sancţionare a încălcării prevederilor acesteia, fapt ce atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate*42). *38) A se vedea Capitolul II din Legea nr. 202/2002 *39) A se vedea Capitolul III din Legea nr. 202/2002 *40) A se vedea Capitolul IV din Legea nr. 202/2002 *41) A se vedea Capitolul V^1 din Legea nr. 202/2002 *42) Conform art. 36, Capitolul VII din Legea nr. 202/2002 Legea nr. 202/2002 are rolul armonizării juridice în raport cu reglementările internaţionale şi europene obligatorii în materie*43). Legea cadru transpune: *43) Conform art. 40, Capitolul VII din Legea nr. 202/2002 a) Directiva Consiliului nr. 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale; b) Directiva nr. 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează; c) Directiva nr. 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii; d) Directiva nr. 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă; e) Directiva nr. 2010/41/UE A Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei nr. 86/613/CEE a Consiliului. Trebuie precizat că legislaţia internă transpune şi Directiva nr. 2010/18/UE de punere în aplicare a Acordului- cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP şi CES şi de abrogare a Directivei nr. 96/34/CE. Însă această directivă a fost abrogată prin intrarea în vigoare Directivei nr. 2019/1158/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor. Normele actuale din legislaţia naţională în materie corespund Directivei anterioare. Statul român are obligaţia de a transpune în dreptul intern dispoziţiile noii directive până la data de 2 august 2022. De altfel, tema echilibrului între viaţa profesională şi cea privată constituie o prioritate juridică şi politică, atât la nivel european, cât şi în România. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi a fost amendată în 2012, 2015 şi 2018, prin următoarele acte modificatoare: a) Legea nr. 178/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; b) Legea nr. 232/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; c) Legea nr. 229/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; d) Legea nr. 115/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 83/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; e) O.U.G. nr. 83/2012 pentru modificarea şi femei şi bărbaţi. Având în vedere modificările şi completările recente, menţionăm principalele progrese în plan legislativ, în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în România: - Legea nr. 178/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 627 din data de 19 iulie 2018: () a introdus definiţia violenţei de gen, în conformitate cu art. 3 lit. d) din Convenţia de la Istanbul; () a reglementat regimul general al ocupaţiilor de expert în egalitate de şanse şi de tehnician în egalitate de şanse, precum şi atribuţiile aferente acestor ocupaţii, introducând posibilitatea pentru persoanele juridice din sectorul public şi din cel privat, care au peste 50 de salariaţi, să angajeze sau să identifice un angajat căruia să-i repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; () sub aspect instituţional, noile norme au inclus în componenţa COJES, reprezentanţi ai DGASPC şi ai Consiliului judeţean, respectiv ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti. – Legea nr. 232/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 679 din data de 6 august 2018, a interzis expres orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, manifestate atât în public, cât şi în privat şi a impus sancţionarea acestor comportamente prin aplicarea de amenzi contravenţionale în cuantum de la 3.000 până la 10.000 de lei, de către Poliţia sau Jandarmeria Română. Trebuie subliniat că, dacă astfel de acte de hărţuire îndeplinesc şi condiţiile legale pentru atragerea răspunderii penale a făptuitorului, întrunind elementele constitutive ale unor infracţiuni, atunci devin aplicabile dispoziţiile legii penale*44). *44) A se vedea: art. 223 C.pen. privind Hărţuirea sexuală (reglementată în cadrul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale) şi art. 299 C.pen. privind Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual (reglementată în cadrul infracţiunilor de serviciu). În acest parcurs legislativ se impun a fi făcute câteva scurte comentarii cu privire la reglementarea ocupaţiilor de expert şi tehnician în egalitate de şanse, observaţii care anticipează şi vor contribui în cadrul prezentei Strategii şi la definirea problemei, în special pentru abordarea integratoare de gen - obiectiv specific al Strategiei. Astfel, potenţialul de dezvoltare al celor două ocupaţii este important, mai ales în contextul în care egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi constituie o prioritate politică actuală la nivel internaţional şi european, atât în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă - ODD cuprinse în Agenda ONU 2030, cât şi ca temă transversală cuprinsă în Strategia Europa 2020. Considerăm că obţinerea unor rezultate pozitive este problematică din cauza caracterului esenţialmente opţional pe care îl are actualmente, conform legii, introducerea acestor două ocupaţii în structura de personal a instituţiilor, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. Totodată, este necesar ca experţii şi tehnicienii în domeniul egalităţii de şanse să beneficieze de o formare interdisciplinară bazată pe o viziune cuprinzătoare asupra problematicii egalităţii între femei şi bărbaţi în complexitatea sa, pentru ca aceştia să poată aplica ulterior, în activitatea desfăşurată în sectorul propriu de activitate, principiul egalităţii de şanse şi de tratament - în spiritul, nu doar în litera legii. Prin urmare, este necesară asigurarea unui cadru adecvat de formare care să implice experţii în domeniu. Pe lângă Legea nr. 202/2002, cadrul legislativ naţional în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi cuprinde şi următoarele acte normative relevante: a) Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată; b) Legea nr. 62/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii; c) Legea nr. 23/2015 pentru declararea zilei de 8 mai Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; d) Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie - Ziua femeii şi 19 noiembrie - Ziua bărbatului; e) Legea nr. 210/1999 cu privire la concediul paternal; f) O.U.G. nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială; g) O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare; h) O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; i) H.G. nr. 933/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES); j) H.G. nr. 1054/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Lista nu este exhaustivă, întrucât există reglementări cu impact asupra egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi în acte normative care nu au un obiect de reglementare direct asociat. Acest lucru este explicat prin faptul că principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi are caracter esenţialmente transversal, intersectând inevitabil toate domeniile şi sferele vieţii sociale. De asemenea, în prezentarea cadrului juridic aplicabil, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că este posibil ca, pentru anumite aspecte ale problematicii, nu există încă reglementări. O parte dintre obiectivele şi măsurile propuse în prezenta Strategie urmăresc să contribuie şi la acoperirea acestor limite. Analiza contextului şi definirea problemelor 1. Context internaţional Tendinţele înregistrate la nivel global privind evoluţia egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în perioada de referinţă 2014-2019, indică atât variaţii pozitive ale unor indicatori axaţi pe măsurarea acestui fenomen, precum îmbunătăţirea măsurilor privind combaterea violenţei domestice şi creşterea participării fetelor şi femeilor în sistemul educaţional formal sau la serviciile de sănătate, dar şi stagnări sau chiar scăderi în domenii importante cu impact puternic asupra problematicii, cum ar fi diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi. Astfel, printre principalele probleme*45) care contribuie puternic la menţinerea vulnerabilităţilor economice, politice şi sociale ale femeilor se numără diferenţa de remunerare la nivel global între femei şi bărbaţi*46), indicator care a rămas constant în defavoarea femeilor în ultimii zece ani în jurul valorii de 20%. Totodată, un alt obstacol în echilibrarea inegalităţilor este participarea scăzută pe piaţa muncii a femeilor cu copii, precum şi venituri mai scăzute ale persoanelor care fac parte din această categorie. Denumit în cadrul literaturii de specialitate "pedepsirea maternităţii" - maternity penalty*47), acest indicator al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi măsoară diferenţa de remunerare şi de ocupare între femeile cu copii şi restul populaţiei ocupate. Indicatorul arată că după apariţia copiilor, femeile tind să câştige, în medie, mai puţin, raportat la veniturile bărbaţilor, precum şi să opteze pentru locuri de muncă cu normă redusă - ILO, 2019. *45) Identificate în cele mai recente studii Care îşi asumă o reprezentativitate mai largă, ţinând cont de faptul că analiza este axată pe un număr important de state: Raportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind egalitatea de gen pe piaţa muncii (Internaţional Labour Office. A Quantum Leap for Gender Equality. For a Better Future of Work for All, Geneva: ILO, 2019) *46) Cu toate că acest indicator este extrem de util în procesul de evaluare a nivelului egalităţii de şanse şi de tratament, metoda de calcul utilizată la nivel global prin medie aritmetică, maschează de fapt discrepanţe semnificative între state sau chiar regiuni regiuni: în Coreea de Sud femeile câştiga cu 34,5 mai puţin decât bărbaţii (date OECD); conform unui alt studiu ILO, femeile din India câştiga cu 34% mai puţin decât bărbaţii; în Brazilia, procentul este de 23%; SUA, 20% (date pentru 2017 - Biroul Statistic SUA), iar dintre statele europene, Estonia raportează (date Eurostat) cea mai mare diferenţă de remunerare - 25,6%. Internaţional Labour Office. A Quantum Leap for Gender Equality. For a Better Future of Work for All, Geneva: ILO, 2019 *47) Grimshaw, Damian; Rubery, Jill. 2015. The motherhood pay gap: A review of the issues, theory and internaţional evidence. ILO: Working Paper No. 1 / 2015, Disponibil: https://eige.europa.eu/resources/wcms_371804.pdf. Fenomenul violenţei contribuie puternic la menţinerea inegalităţilor între femei şi bărbaţi, cu toate că s-au realizat demersuri notabile în îmbunătăţirea măsurilor pentru combaterea violenţei domestice. Acest fenomen continuă să facă victime într-un ritm alarmant: 1 din 5 femei au raportat că a fost victima violenţei domestice sau sexuale*48). În acest sens, se impun măsuri care să conducă la diminuarea acestui fenomen, printre care, un rol important îl are aplicarea prevederilor convenţiilor internaţionale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi combaterii violenţei domestice. În plus, persistenţa rolurilor tradiţionale în interiorul familiei şi efectul negativ pe care dubla zi de muncă, munca domestică neplătită - cumulată cu cea salariată şi realizată preponderent de către femei - la nivel global, 75% din munca domestică şi de îngrijire este realizată de către femei - îl are asupra îmbunătăţirii echilibrului între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte participarea politică, piaţa muncii, independenţa economică la nivel global*49). Astfel, devine elementară conştientizarea faptului că familiile sunt un mediu care poate determina în mod direct capacitarea/împuternicirea fetelor şi a femeilor, însă doar dacă în aceste medii este încurajată şi susţinută egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi*50). Însă, persistenţa relaţiilor şi rolurilor tradiţionale, precum şi absenţa unor politici publice care să gestioneze în mod direct contracararea efectelor culturii patriarhale, întârzie sau chiar împiedică modernizarea familiilor prin modificarea rolurilor atribuite femeilor şi bărbaţilor*51). *48) Date furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, disponibile: https://www.un.org/sustainabledevelopment/gender-equality/. *49) Conform OECD. Social Institutions and Gender Index 2019 Global Report. Transforming Challenges into Opportunities *50) Organizaţia Naţiunilor Unite, UN Women: Progress of the World's Women 2019-2020 *51) Idem. Consiliul Europei evidenţiază în cadrul Strategiei privind Egalitatea de Gen 2018-2023*52) importanţa introducerii abordării integratoare de gen în toate etapele de elaborare a politicilor publice, precum şi importanţa proceselor de monitorizare a implementării măsurilor care vizează reducerea disparităţilor dintre femei şi bărbaţi. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa - OSCE subliniază rolul crucial pe care îl are egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în domeniul păcii şi dezvoltării şi încurajează statele membre să promoveze egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În acest sens, o contribuţie importantă a OSCE o reprezintă elaborarea unui Ghid privind integrarea dimensiunii de gen în Operaţiunile de menţinere a păcii coordonate de această organizaţie*53). *52) Disponibilă: https://rm.coe.int/prems-093618-gbr-gender-equality-strategy-2023-web-a5/16808b47e1 *53) Disponibil: https://www.osce.org/secretariat/401705. În domeniul apărării şi securităţii globale şi regionale, două documente sunt relevante pentru măsurile propuse în Planul operaţional care însoţeşte Pilonul I al prezentei Strategii. Astfel, Agenda Femeile, Pacea şi Securitatea - WPS a Uniunii Europene constituie un instrument esenţial pentru gestionarea aspectelor legate atât de egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cât şi de conflict, violenţă şi securitate. Perspectiva generală a Agendei WPS vizează atingerea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, păcii şi securităţii. În acest sens, în decembrie 2018, Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a adoptat Concluziile privind WPS şi Abordarea Strategică a UE în domeniul WPS, care urmăreşte să reafirme implementarea acesteia de o manieră holistică. Această viziune strategică a UE cu privire la domeniul Femeile, pacea şi securitatea - WPS constituie o bază semnificativă pentru realizarea egalităţii de şanse şi de tratament dintre femei şi bărbaţi prin angajarea, responsabilizarea, protecţia şi sprijinul femeilor şi fetelor pentru realizarea păcii şi securităţii. Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite 1325 "Femeile, Pacea şi Securitatea" -UNSCR Women, Peace and Security 1325/WPS, vizează impactul războiului asupra femeilor şi contribuţia feminină la rezolvarea conflictelor şi realizarea unei păci durabile. Documentul a fost adoptat de Consiliul de Securitate - CS al Organizaţiei Naţiunilor Unite - ONU la 31 octombrie 2000 şi are la bază principiile şi scopurile Cartei ONU. În vederea atingerii obiectivelor propuse, UNSCR 1325 se raportează la patru piloni: Participarea: presupune asigurarea creşterii participării femeilor în procesul decizional atât pe plan naţional şi regional, cât şi în cadrul instituţiilor internaţionale şi al mecanismelor pentru prevenirea, desfăşurarea şi rezolvarea conflictelor, în operaţiunile de menţinere a păcii. Protecţia: presupune ca părţile aflate într-un conflict armat să ia măsuri speciale pentru protejarea femeilor şi fetelor de violenţa bazată pe criteriul de sex şi respectarea caracterului civil şi umanitar al aşezărilor şi taberelor de refugiaţi. Prevenţia: presupune luarea de măsuri speciale pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor prin urmărirea în justiţie a celor care încalcă legile internaţionale precum şi sprijinirea iniţiativelor lansate/desfăşurate de femei în cadrul proceselor de pace şi rezolvare a conflictelor. Reabilitarea: presupune ca toate părţile dintr-un conflict armat să respecte caracterul civil şi umanitar al aşezărilor şi taberelor de refugiaţi şi să ia în considerare nevoile particulare ale femeilor şi fetelor. 2. Context în Uniunea Europeană Egalitatea de gen reprezintă una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene - UE, fapt consfinţit prin art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană - TUE, care stipulează că egalitatea de gen reprezintă un principiu constitutiv al UE. Acest principiu este integrat în tratatele constitutive ale CEE/UE încă de la momentul înfiinţării prin Tratatul de la Roma din 1957, prin introducerea, la acel moment, a art. 153 - actualmente 157, care viza plata egală pentru muncă de valoare egală. Raportat la perioada de referinţă 2014-2019, la nivelul UE, se observă faptul că se atribuie o importanţă ridicată beneficiilor economice rezultate din realizarea egalităţii de gen, prin stabilirea de ţinte cu precădere în domeniul pieţei muncii, 75% rată de ocupare pentru femei şi bărbaţi până în 2020*54). Egalitatea de gen a fost abordată în special în cadrul Strategiei prin Iniţiativa emblematică "O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă", unde, alături de nivelul de ocupare, se menţionează că statele membre trebuie "să promoveze noi forme de reconciliere a vieţii profesionale cu cea privată şi politici de îmbătrânire activă şi să sporească egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Totodată, se remarcă faptul că abordările recente ale egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în cadrul UE propun o viziune mai comprehensivă, axată pe dimensiunile multiple ale fenomenului discriminării de gen, cu scopul de a include aspectele economice alături de cele sociale. Un exemplu în acest sens îl constituie includerea directivelor privind echilibrul dintre muncă şi viaţă privată în cadrul eforturilor de conturare a unui nou rol mai pregnant al UE în domeniul social, prin intermediul Pilonului european al drepturilor sociale, fapt care conduce către o reevaluare a conceptelor de excluziune şi vulnerabilitate socială a femeilor. *54) EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final, https://www. mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf Chiar dacă egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi la nivelul UE a cunoscut o evoluţie pozitivă, aceasta este apreciată în cel mai recent raport al Comisiei Europene*55) drept mult prea lentă, iar disparităţile dintre bărbaţi şi femei rămân pronunţate, atât în domenii cheie, cât şi între statele membre UE. Datele statistice prezentate în raportul Comisiei arătau că, la nivelul UE, în 2017, rata participării femeilor pe piaţa muncii, chiar dacă înregistrează cel mai înalt nivel istoric, este, în continuare, semnificativ mai redusă decât cea a bărbaţilor cu 11,5%; femeile câştiga în continuare mai puţin cu 16% şi sunt aproape absente din cele mai înalte poziţii de conducere a companiilor private doar 6,3% dintre companiile private listate public aveau o femeie în poziţia de CEO. *55) Report on equality between women and men in the EU 2019, disponibil: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/annual_report_ge_2019_en.pdf Principiul remuneraţiei egale pentru muncă egală şi muncă de valoare egală a fost introdus în legislaţia europeană în urmă cu mai bine de 60 de ani. Cu toate acestea, statisticile actuale arată că, la nivelul Uniunii Europene, femeile sunt plătite, în medie, cu 16% pe oră mai puţin decât bărbaţii. Clivajul se menţine şi la pensie unde, în medie, femeile primesc cu 30% mai puţin decât bărbaţii. Se adaugă faptul că 75% din munca domestică şi neplătită este realizată de către femei. Disparităţile de venit cunosc variaţii substanţiale în diverse state membre ale Uniunii Europene de la 3% până la 22%*56). *56) Sursa: Eurostat [sd_05_20] Recomandarea Comisiei 2014/124/UE privind consolidarea principiului egalităţii de remunerare între bărbaţi şi femei prin transparenţă a invitat statele membre să instituie măsuri care să abordeze cauzele profunde ale diferenţelor de remunerare dintre femei şi bărbaţi. Recomandarea încuraja statele membre să adopte cel puţin una dintre cele patru instrumente sugerate: (1) garantarea dreptului angajaţilor de a solicita informaţii cu privire la nivelul salariilor; (2) obligarea companiilor cu mai mult de 50 de angajaţi să trimită rapoarte în mod regulat privind salariile, datele fiind dezagregate în funcţie de criteriul de sex; (3) obligaţia unui audit care să integreze componenta de gen pentru companiile cu peste 250 de angajaţi; (4) asigurarea că tema remuneraţii egale pentru muncă egală şi de valoare egală este inclusă în negocierile colective*57). Recomandarea a avut un impact limitat în statele membre. O analiză legislativă comprehensivă realizată în 2017 la nivelul UE, a arătat că 9 doar state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Norvegia şi Suedia, implementează cel puţin una dintre cele patru măsuri fundamentale în materie de transparenţă salarială. 19 state membre nu au adoptat nicio măsură de transparenţă recunoscută ca recomandată şi fundamentală pentru garantarea acestui principiu*58). Până în prezent, România nu adoptat măsuri vizate de Recomandarea Comisiei. *57) Departamentul pentru politici economice, ştiinţifice şi calitatea vieţii - Directoratul general pentru Politici Interne din cadrul Parlamentului European, Equal Pay for Equal Work. Binding Pay Transparency Measures (studiu solicitat de comitetul EMPL), februarie 2020. *58) Veldman, A. "Pay Transparency in the EU. A legal analysis of the situation in the EU Member States, Iceland, Liechtenstein and Norway," Brussels: European Commission, 2017. Noua Strategie pentru Egalitate de gen a Uniunii Europene 2020-2025 acordă prioritate problematicii remuneraţiei egale pentru muncă egală şi muncă de valoare egală, subliniind de această dată, necesitatea adoptării unor măsuri obligatorii care să garanteze transparenţa. Comisia Europeană a anunţat că planifică să adopte măsuri obligatorii pentru statele membre, privind transparenţa salarială, pregătind o propunere legislativă în acest sens. Comisia UE mai menţionează că este foarte important ca această propunere să aibă şi obiectivul de a respecta echilibrul între promovarea principiului remuneraţii egale şi introducerea unor cerinţe administrative suplimentare pentru angajatori. Totodată, aceste măsuri sunt însoţite de instrumente care să susţină implementarea lor efectivă, la care se adaugă necesitatea monitorizării, în vederea consolidării mecanismelor pentru a facilita conformarea la noile norme. 3. Context naţional - situaţia generală în România La nivel naţional, indicatorii care măsoară egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi arată mai degrabă o evoluţie lentă în raport cu alte state membre UE. Spre exemplu, Indexul Egalităţii de Gen - Gender Equality Index din 2019 plasează România pe locul 25 din 28 la nivelul Uniunii Europene, cu un scor de 54.5 din 100 cu 12,9 puncte în minus faţă de media UE. Indexul îşi propune să măsoare "progresul egalităţii de gen în statele membre UE", prin agregarea scorurilor calculate privind inegalităţile între femei şi bărbaţi în şase domenii considerate fundamentale: muncă, bani, cercetare, timp, funcţii de conducere şi sănătate. În această secţiune, sunt prezentate principalele rezultate obţinute de România la indexul egalităţii de gen pe domeniile menţionate*59). *59) https://eige.europa.eu/publications/gender-equality-index-2019-românia Astfel, România continuă să înregistreze rezultate scăzute în domeniul muncii, respectiv 67.7 puncte în 2019, cu o uşoară creştere de 0.6 puncte faţă de rezultatele anterioare din 2017, însă obţine valori mai mici faţă de 2005 când avea 68.6. Aceste rezultate se pot explica prin faptul că rata de ocupare din România este dezechilibrată puternic în defavoarea femeilor, respectiv 61% femei, faţă de 79% bărbaţi, dar şi prin faptul că pe piaţa muncii din România sunt domenii preponderent feminizate sau masculinizate, cum ar fi: educaţia, sănătatea şi domeniul social, în care lucrează cu precădere femei sau domeniile STEM - ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică - în care se regăseşte un număr mare de bărbaţi. Acest lucru poate fi explicat şi prin faptul că această formă de segregare se manifestă încă din sistemul educaţional. Astfel, la nivel universitar, domenii de studiu precum educaţia, sănătatea sau ştiinţele umaniste constituie opţiunea unui număr mai mare de femei. Totodată, dezechilibrul pe piaţa muncii poate fi susţinut şi de faptul că femeile din România tind să dedice o parte importantă din timpul liber activităţilor de îngrijire a familiei, într-o pondere mult mai mare decât bărbaţii, acest lucru fiind mai accentuat în cazul familiilor cu copii. În plus, în cazul României, continuă să persiste diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, fiind mai accentuată în rândul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie, cu toate că la acest indicator s-a înregistrat o uşoară creştere în 2019 faţă de 2017, 59,4 în 2017, 62 în 2019. Cu toate că România se remarcă printr-o diferenţă de remunerare scăzută, printre cele mai scăzute valori de la nivelul UE-28 (4%), disparitatea de pensii între femei şi bărbaţi se menţine la un scor ridicat de 28%. În privinţa accesului la funcţii de conducere, datele indică o evoluţie pozitivă pentru România, în special în sfera publică, la nivel de parlament sau de ministere, unde sunt angajate mai multe femei, comparativ cu anul 2005. Cu toate acestea, rezultatele obţinute pentru acest indicator plasează România sub media UE. Totodată, se înregistrează o scădere a ponderii femeilor aflate în funcţii de conducere în cadrul firmelor, de la 25.8 în 2005, la 21.4 în 2017, respectiv 20.5 în 2019. În domeniul sănătăţii, România înregistrează printre cele mai scăzute scoruri, respectiv 70.4 în 2017 şi 71.1 în 2019, fapt care o situează pe ultimele locuri la nivelul UE. Însă accesul la servicii medicale s-a îmbunătăţit faţă de raportul anterior. Speranţa de viaţă a crescut atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, de asemenea, numărul de ani sănătoşi a crescut, la populaţia masculină de la 57,2 ani în anul 2010 la 59,9 ani în anul 2019 - ultimul an pentru care este publicat indicatorul pe site-ul Eurostat şi de la 57,5 ani în anul 2010 la 60,6 ani, în anul 2019, la populaţia feminină*60). Grupurile cele mai vulnerabile sunt, şi în acest caz, persoanele cu un nivel scăzut de educaţie, dar şi persoanele în vârstă. *60) Sursa: Eurostat Din informaţiile şi datele statistice prezentate în această secţiune, rezultă că dezechilibrele între femei şi bărbaţi prezintă particularităţi specifice la nivel naţional sau regional. O concluzie care se desprinde din studiile menţionate anterior, susţinută şi de alte cercetări globale*61) sau regionale*62), este că realizarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi presupune intervenţii guvernamentale concentrate. Aceste intervenţii trebuie să ţină cont de cauzalitatea multiplă dată de diferenţele de statut economic, social şi politic între femei şi bărbaţi, deoarece inegalităţile au cauze structurale *61) The Global Gender Gap Report 2018, World Economic Forum; Harnessing the Power of Data for Gender Equality, 2019, Equal Measures 2030; Key Global and Regional Commitments to Gender Equality, Annexes to the UNDP Gender Equality Strategy 2014-2017: The Future We Want: Rights and Empowerment). *62) Gender Equality and the Sustainable Development Goals in Asia and the Pacific: Baseline and Pathways for Transformative Change by 2030, 2018, ADB and UN Women; Africa Gender Equality Index 2015, African Development Bank 4. Date şi aspecte relevante pentru domeniile incluse în Strategie 4.1. Persistenţa stereotipurilor şi segregarea pe domenii educaţionale (Arie de intervenţie: Educaţie) Sistemul educaţional ar trebui să reprezinte unul din promotorii asigurării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi prin mecanisme instituţionale care să vizeze atât programa şcolară sau activităţile extra curriculare axate pe această problematică sau prin personal didactic instruit în abordarea unei perspective care să integreze egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Astfel, stereotipurile şi prejudecăţile privind rolurile sociale ale femeilor şi bărbaţilor trebuie contestate şi deconstruite şi prin intermediul unor politici adecvate în domeniul educaţiei, începând cu învăţământul primar, până la formarea continuă. Măsurile în acest domeniu sunt fundamentale întrucât efectele stereotipurilor şi a prejudecăţilor se răsfrâng în toate sferele vieţii sociale, având impact pe termen lung. În privinţa sistemului educaţional românesc, studiile şi datele statistice menţionate în cadrul analizei diagnostic*63) indică o situaţie problematică. Spre exemplu, deşi se observă o pondere mai mare a femeilor participante în procesul educaţional la nivel universitar*64), aspect care poate fi corelat cu un nivel socio-economic ridicat, se remarcă dezechilibre în ceea ce priveşte domeniile de studiu în care se specializează femeile şi bărbaţii, fenomen care implicit se transpune şi pe piaţa muncii: femeile aflându-se în poziţii mai puţin favorabile pe piaţa muncii. Domeniile STEM sunt cele în care se reflectă cel mai pregnant acest dezechilibru. Spre exemplu, în cazul domeniului Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor - TIC sau Inginerie, prelucrare şi construcţii, în 2017 ponderea femeilor înscrise nivel de licenţă era de aproximativ 30%. Domeniile puternic feminizate, în care sunt înscrise peste 70% femei, în 2017 sunt Ştiinţele educaţiei, Ştiinţe sociale, jurnalism şi informaţii, Sănătate şi asistenţă socială*65). Totodată, datele statistice prezentate în diagnoză indică faptul că ponderea femeilor care continuă studiile la nivelul doctoratului scade, dacă comparăm cu raportul înregistrat la nivel de masterat, respectiv 62% masterat, 54% doctorat în anul 2017*66). Astfel, se poate observa faptul că femeile tind mai degrabă să nu continue studiile la nivel de doctorat, inclusiv în cadrul domeniilor de studiu feminizate. *63) Analiză diagnostic în domeniul egalităţii de gen în România în perioada 2014-2019 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Rapoarte_si_studii_MMPS/2019_- _Analiza_diagnostic_egalitatea_gen_2014-2019.pdf *64) Sursa: Eurostat [edat_lfse_03] *65) Sursa: Eurostat [educ_uoe_enra03] *66) Sursa: INS [SCL103A] Un factor explicativ pentru aceste situaţii poate fi considerat şi lipsa unei culturi instituţionale în care să fie încurajate respectarea principiilor egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Conform unui studiu recent*67) stereotipurile de gen sunt prezente în atitudinea cadrelor didactice la clasă, prin remarcile şi limbajul utilizat, precum şi în modul în care acestea oferă indicaţii în procesul de găsire a vocaţiei elevilor şi elevelor. Astfel, clivajul ratei de ocupare pe piaţa muncii între femei şi bărbaţi poate fi considerat şi o consecinţă a opţiunilor educaţionale şi profesionale derivate din stereotipuri de gen larg răspândite la nivelul şcolilor şi universităţilor. *67) Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen - A.L.E.G. GenderEd: "Combaterea stereotipurilor de gen în educaţie şi în orientare profesională" Analiză privind stereotipurile de gen în educaţie şi orientare profesională în România. 2018. Disponibil: http://aleg-românia.eu/wp-content/uploads/2018/09/Analiza-privind-stereotipurile-de-gen-in-România.pdf. Un mecanism important în sfera educaţiei, care ar trebui să fie o prioritate pentru sistemul educaţional românesc, îl reprezintă finalizarea revizuirii manualelor şcolare pentru aplicarea efectivă a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în acest domeniu, precum şi pentru respectarea recomandărilor CEDAW şi alinierea la actualele Strategii în domeniu ale Uniunii Europene şi Consiliului Europei*68). Normele interne privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul educaţiei sunt concentrate în art. 14 şi 15 din Legea nr. 202/2002*69). Caracterul minimal actual al reglementărilor şi politicilor interne privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în sfera educaţiei contrastează cu declaraţia din Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 ce prevedea caracterul prioritar al integrării dimensiunii ce ţine de egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în educaţie. *68) Dimensiunea de gen a fost inclusă în Cadrul Strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale (ET 2020), precum şi în programe europene de finanţare în domeniu (Erasmus+). În raportul comun al Comisiei Europene şi al Consiliului din 2015 privind progresul implementării Cadrului strategic ET 2020 statele membre şi Comisia au convenit un set de priorităţi politice pentru etapa următoare, care includ problema clivajului de gen în educaţie şi promovarea unor opţiuni mai echilibrate în rândul fetelor şi băieţilor în privinţa specializărilor. *69) Aceasta reglementează, în principal, interzicerea oricărei discriminări pe criteriul de sex în educaţie şi rolul ministerului de resort în promovarea, implementarea şi monitorizarea principiului egalităţii de gen în acest domeniu. 4.2. Rata crescută în rândul femeilor a mortalităţii evitabile prin asistenţă medicală (Arie de intervenţie: Sănătate) Indicatorii statistici axaţi pe măsurarea problemelor din domeniul sănătăţii conturează o imagine extrem de îngrijorătoare la nivel naţional. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere a femeilor din România de 60,6 ani în anul 2019 este mult mai mică decât media UE-27, respectiv 65,1 ani în anul 2019*70). Totodată, în România rata mortalităţii din cauze care pot fi prevenite cât şi din cauze tratabile înregistrează un nivel ridicat de 3.1% faţă de media UE de 1.61%, ocupând poziţia 4 în clasamentul UE, evidenţiind necesitatea unei sănătăţii publice eficiente şi intervenţii de prevenire*71). Principalele cauze ale mortalităţii evitabile în România sunt: bolile cardiace cronice, bolile asociate pulmonare, afecţiuni oncologice, incidente asociate cu consumul de alcool. În acest context, fiind vorba de afecţiuni considerate atât tratabile cât şi prevenite, este evidenţiat faptul că sistemul de sănătate românesc reflectă provocări considerabile şi necesită reglementări privind furnizarea adecvată a serviciilor medicale. *70) Sursa: Eurostat [hlth_hlye] *71) https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/f345b1db en.pdf?expires=1663231106&id=id&accname=guest&checksum=990D0948A7A2932A0475E3CF1350FD11 Indicatorii statistici analizaţi în diagnoză, indică faptul că femeile din România apelează mai des la servicii medicale, comparativ cu bărbaţii, însă ponderea persoanelor, în vârstă de 15 ani şi peste, care au declarat, în anul 2019, că nu au mers la doctor în ultimele 12 luni, a fost de 55,6% pentru persoanele de sex masculin, faţă de 60% în anul 2014 şi de 43,4% pentru cele de sex feminin, faţă de 48,1% în anul 2014*72). Acest fenomen devine extrem de îngrijorător dacă ţinem cont de faptul că principala cauză a deceselor la femeile cu vârsta între 15 şi 44 de ani la nivel naţional este cancerul de col uterin, datele statistice indică faptul că doar 30% din femei s-au testat cel puţin odată pentru cancerul de col uterin sau cervical - testul Papanicolau*73). *72) INS, Ancheta de sănătate *73) Institutul Naţional de Sănătate Publică, http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/05/Analiza-de-situaţie- Cancer-col-uterin-2018.pdf. O altă problemă importantă care diferenţiază România faţă de celelalte state membre UE este ponderea mare a naşterilor de către mame minore, 4,2% din totalul naşterilor din anul 2019*74), procent ce ne plasează pe locul doi în lista statelor membre UE, fiind depăşită numai de Bulgaria care înregistra 4,7% în anul 2019. Acest fenomen se suprapune peste o altă problemă a femeilor din România şi anume accesul scăzut la servicii medicale dedicate sănătăţii reproductive, cât şi gradul de utilizare a acestora, îngrijirea medicală pre şi post natală: 76,3% dintre femeile însărcinate au beneficiat de îngrijire medicală pre-natală, procent care ne plasează sub media statelor cel mai puţin dezvoltate, conform clasificării ONU şi semnificativ sub media globală, care se situează la 80,3%, respectiv 86,2%*75). *74) Sursa: Eurostat [demo_faeduc] *75) Sursa: UNICEF, State of the World's Children, Childinfo, and Demographic and Health Surveys, 2015. 4.3. Disparităţi salariale şi rata scăzută a ocupării pe piaţa muncii în rândul femeilor -Arie de intervenţie: Piaţa muncii Cu toate că România a înregistrat o creştere a ratei de activitate în rândul persoanelor cu vârste între 15 şi 64 de ani în perioada 2014-2018, acest indicator plasează România sub media UE-28*76). Totodată, ponderea femeilor ocupate care fac parte din această categorie de vârstă este semnificativ mai mică comparativ cu cea a bărbaţilor la nivel naţional sau a femeilor de la nivel UE-28. În acelaşi timp, observăm diferenţe importante între femei şi bărbaţi şi în ceea ce priveşte rata de ocupare: ponderea femeilor din România se situează sub cea a bărbaţilor, fiind semnificativ mai mică comparativ cu cea înregistrată la nivel UE, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi*77). Mai mult, indiferent de dimensiunea de analiză a indicatorului care măsoară rata de ocupare pe categorii de vârstă*78), mediul de rezidenţă*79) sau nivel educaţional*80), ponderea femeilor ocupate este mai mică decât cea a bărbaţilor. Acest aspect poate fi un factor explicativ pentru faptul că femeile comparativ cu bărbaţii se găsesc mai degrabă în risc de sărăcie şi excluziune socială, iar înaintarea în vârstă nu face altceva decât să crească şi implicit să accentueze disparităţile între femei şi bărbaţi, în defavoarea femeilor atât în ceea ce priveşte rata ocupării, cât şi în cea privind riscul de sărăcie sau excluziune socială. Totodată, un grup vulnerabil care se confruntă cu puternice probleme structurale legate de fenomenul rasismului şi al excluziunii sociale, inclusiv în domeniul ocupării, este cel minoritar rom: rata ocupării a fost estimată în anul 2011 la nivelul de 36,3%, şomajul estimat în rândul persoanelor aparţinând minorităţii rome a fost de 48,6%. În acest context, este important de subliniat situaţia în care se regăsesc femeile rome care înregistrează o participare scăzută pe piaţa muncii: doar 27% din femeile rome sunt angajate şi 36% declară că sunt în căutarea unui loc de muncă. Conform raportului Sărăcia şi ocuparea forţei de muncă: situaţia romilor în 11 state membre ale UE, 35% dintre femeile rome declară că sunt casnice, dar este neclar dacă această încadrare reflectă o opţiune şi doar 17% declarau că au un loc de muncă*81). *76) Sursa: Eurostat [lfsa_argan] *77) Sursa: INS [AMG156F] *78) Sursa: INS [AMG156F] *79) Sursa: Eurostat [lfst_r_ergau] *80) Sursa: Eurostat [lfsq_ergaed] *81) Sursa: Fundamental Rights Agency (Violence against women: an EU-wide survey, 2012) Sărăcia şi ocuparea forţei de muncă: situaţia romilor în 11 state membre ale UE, 2016 La nivel UE, rata femeilor care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial este mai ridicată decât cea a bărbaţilor, acest aspect fiind valabil şi în cazul României*82). Un aspect important care trebuie menţionat în acest context este faptul că în cazul persoanelor din România angajate cu normă parţială, principalul motiv pentru care au acest tip de contract este faptul că nu au găsit un loc de muncă cu normă întreagă. Observăm însă diferenţa în privinţa motivului privind responsabilităţile familiale/de îngrijire care îi determină să opteze pentru un loc de muncă cu normă parţială, ponderea femeilor fiind semnificativ mai ridicată decât cea a bărbaţilor: 3,9% bărbaţi, respectiv 14,9% femei - în 2018*83). *82) Sursa: Eurostat [lfsi_pt_a] *83) Sursa: Eurostat [lfsa_epgar] În materie de salarizare se observă faptul că există o disparitate între salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor*84), însă diferenţa majoră există între domenii de activitate în special între cele care pot fi catalogate drept feminizate sau masculinizate*85). Dezagregate în funcţie de ramura de activitate, datele statistice furnizate de Eurostat arată că, în România, cea mai mare disparitate se înregistrează în sectorul financiar şi al asigurărilor, aceasta fiind de 30% şi încadrându-se în tendinţa generală la nivel european, disparităţile fiind reduse în domeniul imobiliar, respectiv 1.8*86). Însă, trebuie observat că acestea sunt domenii cu precădere masculinizate, procentul de femei angajate fiind mic. Diferenţe semnificative sunt înregistrate în industria prelucrătoare şi în domeniul informaţiei şi comunicării, unde veniturile bărbaţilor sunt, în medie, mai mari decât cele ale femeilor cu 20% -19.5, respectiv 17.4*87). O altă diferenţă salarială există între domeniul public şi cel privat, femeile care activează în mediul privat tind la câştiguri salariale mai mici, pe de o parte în raport cu bărbaţii angajaţi în privat, dar şi cu femeile care lucrează în sistemul public. Important de menţionat este faptul că în mediul public, aceste diferenţe au înregistrat o scădere în special între 2015 - 12,2 şi 2017 - 5,4, pe când în mediul privat, diferenţele salariale au crescut uşor, respectiv de la 4,6 în anul 2014, la 7 în anul 2017*88). Totodată, disparitatea generală de venit între femei şi bărbaţi tinde să crească o dată cu vârsta*89): de la -1.1% pentru vârste mai mici de 25 de ani la 17.5% pentru cei cu vârste de peste 65 de ani.*90) *84) Clivajul este de 3%, fiind cel mai mic înregistrat în UE. Sursa: Eurostat [teqges01] *85) Sursa: Eurostat [earn_gr_gpgr2] *86) Sursa: Eurostat [earn_gr_gpr2] *87) idem *88) Sursa: Eurostat [earn_gr_gpgr2ct] *89) idem *90) Sursa: Eurostat [earn_gr_gpr2ag] Observăm aşadar că, deşi România a înregistrat în 2019, conform Gender Equality Index, cel mai mic indice din Europa în ce priveşte disparităţile salariale dintre femei şi bărbaţi, datele dezagregare accesibile indică persistenţa transversală a acestui clivaj şi o vulnerabilitate mai mare a femeilor sub acest aspect în anumite domenii de activitate, în funcţie de vârstă, precum şi în sectorul privat. Trebuie precizat că principiul remunerării egale între femei şi bărbaţi, prevăzut de art. 157 TFUE şi de Directiva nr. 2006/54/CE*91) este reglementat de art. 41 din Constituţia României. Totodată, Codul muncii transpune integral principiul la art. 6 alin. (3), stabilind că "pentru muncă egală sau de valoare egală, este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare. Cu toate acestea, legislaţia naţională nu stabileşte explicit criterii pentru a distinge ce constituie munca de valoare egală, care sunt criteriile prin care o muncă este evaluată sau cum se poate stabili o ierarhie între diferite categorii de muncă excepţie făcând schemele salariale pentru funcţionarii publici. Cu toate acestea, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat în repetate rânduri că statele membre ar trebui să clarifice conceptul de "muncă de aceeaşi valoare" în legislaţia internă şi că valoarea muncii ar trebui evaluată şi comparată pe baza unor criterii obiective precum: cerinţele educaţionale, profesionale şi în materie de formare; competenţele, efortul şi responsabilitatea; munca prestată efectiv şi natura sarcinilor în cauză. *91) Directiva nr. 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformă) O legislaţie care să asigure transparenţa în domeniul salarizării facilitează aplicarea efectivă a principiului remuneraţiei egale pentru muncă egală şi de valoare egală, arătând potenţialele discriminări care apar pe acest palier şi contribuind la atragerea atenţiei şi la o mai bună înţelegere a cauzelor care fac posibil acest tip de clivaj. Având în vedere deopotrivă datele statistice privind România pentru disparităţile de venit între femei şi bărbaţi, precum şi contextul strategic şi juridic la nivel european, se impune ca şi România să abordeze această problematică, în mod adecvat şi să se asigure că principiul este respectat în practică. 4.4. Persistenţa rolurilor tradiţionale în familii/cupluri şi absenţa mecanismelor instituţionale de reconciliere între muncă şi viaţă privată - Aria de intervenţie: Echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată Cu toate că la nivelul UE-28 s-a înregistrat un progres în adoptarea unei culturi parteneriale, acest lucru ia valori inegale la nivelul statelor membre, România plasându-se pe ultimele locuri în ceea ce priveşte echilibrul muncă-viaţă privată*92). Persistenţa rolurilor tradiţionale în familii/cupluri şi absenţa mecanismelor instituţionale de reconciliere între muncă-viaţă privată determină, în continuare, o distribuţie inegală a muncii domestice şi de îngrijire, având implicit un efect negativ asupra asigurării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Femeile rămân responsabile în continuare de mare parte din aceste activităţi specifice vieţii de familie şi în gospodărie. *92) Sursa: Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi. Gender Equality Index 2017 - Measuring gender equality in the European Union 2005-2015. În România, unul dintre factorii direct responsabil de acest dezechilibru îl reprezintă numărul inadecvat de creşe şi grădiniţe raportat la numărul de copii antepreşcolari şi preşcolari, în special numărul mic de creşe raportat la nevoile populaţiei. La nivelul anului şcolar 2016-2017, conform INS, în învăţământul antepreşcolar au funcţionat 363 creşe: unităţi independente şi secţii din cadrul altor unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ - grupuri şcolare. În anul 2018, un număr de aproximativ 20 de mii de copii cu vârsta de 1 şi 2 ani erau înscrişi în grădiniţe, număr extrem de mic raportat la totalul copiilor din această categorie de vârstă*93). Menţionăm faptul că procentul copiilor înscrişi la grădiniţă scade semnificativ în cazul copiilor romi, doar 38% în anul 2015*94). Absenţa echilibrului are un impact negativ mai pronunţat asupra categoriilor deja vulnerabile ale populaţiei şi, în special, asupra femeilor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială. Motivele financiare reprezintă cel mai invocat argument pentru neaccesarea serviciilor formale de îngrijire a copiilor, mai ales de către familiile/cuplurile din mediul rural*95). *93) Institutul Naţional de Statistică, Sistemul educaţional din România. Date sintetice 2016-2017, 2018, disponibil: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicaţii/sistemul_educaţional_in_românia_2016_2017.pdf *94) Fundamental Rights Agency (Violence against women: an EU-wide survey, 2012), Sărăcia şi ocuparea forţei de muncă: situaţia romilor în 11 state membre ale UE, 2016 *95) Sursa: EUROSTAT [ilc_ats04] Rata scăzută a îngrijirii formale a copiilor, în special a celor antepreşcolari, reprezintă o cauză directă a decalajelor dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte ocuparea, veniturile femeilor şi perspectivele de evoluţie profesională. Vârsta copiilor şi nivelul de educaţie a părinţilor au un impact important asupra ratei de ocupare în rândul femeilor. În raport cu aceşti indicatori, cea mai scăzută rată de ocupare o au femeile care au absolvit cel mult şcoala gimnazială şi au un copil cu vârsta până în şase ani - doar 34,4% dintre acestea sunt ocupate pe piaţa muncii*96). Cu toate că ponderea bărbaţilor ocupaţi pe piaţa muncii rămâne stabilă pentru aceia care trăiesc în gospodării cu doi sau trei copii, în procent de 87,2%, respectiv 80,3%, rata de ocupare a femeilor descreşte dramatic, doar 49,5% dintre femeile cu trei copii fiind ocupate pe piaţa muncii. Disparităţile nivelului de ocupare între femei şi bărbaţi, în defavoarea femeilor, rămân semnificative pentru toate nivelurile de educaţie, număr de copii şi vârsta acestora, dar sunt comparativ mai scăzute pentru absolvenţii de educaţie terţiară. *96) Sursa: EUROSTAT [lfst_hheredch] 4.5. Ponderea scăzută a femeilor în poziţii de conducere - Aria de intervenţie: Participarea la decizie Participarea la decizie reprezintă unul dintre sectoarele în care România înregistrează scoruri foarte scăzute, dacă este analizat din perspectiva egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Indiferent dacă ne referim la mediul public sau privat, ponderea femeilor în poziţii care favorizează participarea la decizii este relativ mică şi situează România mult sub media UE-28. Spre exemplu, reprezentarea politică la nivel naţional rămâne scăzută în comparaţie cu media europeană, cu toate că putem vorbi în acest caz de o evoluţie ascendentă semnificativă de la 11,9% femei în Parlamentul naţional în anul 2014 la aproape 20% în anul 2019*97). La nivel local, proporţia femeilor primar era în anul 2019 de 4,5%, considerabil mai scăzută faţă de media europeană de 15,4%*98), iar proporţia femeilor membre în consiliile locale fiind în anul 2019 de 12,4%, însă departe de media europeană de 32,6%*99). Acest aspect poate fi explicat şi prin faptul că femeile înregistrează o rată scăzută de participare politică, cu alte cuvinte avem un procent mic de femei care candidează şi sunt alese la nivel naţional, regional sau local. Însă, în administraţia publică centrală regăsim o situaţie mai echilibrată, proporţia femeilor angajate la acest nivel este superioară mediei europene, respectiv 49,6% RO, faţă de media UE de 41,7% în 2018*100). *97) Sursa: EIGE [pdt_wmid_natparl] *98) Sursa: EIGE [pdt_wmid_locpol] *99) Sursa: EIGE [pdt_wmid_locpol] *100) Sursa: EIGE [pdt_wmid_natadmin] În mediul privat, ponderea femeilor în rândul administratorilor ne-executivi ai marilor companii cotate la bursă era în anul 2019 de 14,4%, procent care reprezintă mai puţin de jumătate din media europeană, indicator care înregistrează totuşi o tendinţă ascendentă în perioada 2014-2019*101). Tendinţă ascendentă este identificată şi în rândul ponderii femeilor directorilor executiv - CEO, însă raportul acestora continuă să fie extrem de scăzut: 6,9% în anul 2019*102). *101) Sursa: EIGE [pdt_wmid_comp] *102) Sursa: EIGE [pdt_wmid_comp] Obiective generale şi specifice Arie de intervenţie: Educaţie Obiectiv general: Prevenirea şi combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor de gen din sistemul de învăţământ. Obiective specifice: 1.1. Eliminarea stereotipurilor şi prejudecăţilor privind rolurile şi responsabilităţile femeilor şi bărbaţilor în familie şi în societate, prin măsuri adecvate în domeniul educaţiei 1.1.a) Includerea unor noţiuni legate de stereotipuri, prejudecăţi, drepturi egale, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, discriminare, discriminare multiplă, în cadrul programelor şcolare, conform calendarului dezvoltărilor curriculare pentru ciclul liceal şi gimnazial. 1.1.b) Includerea în programul naţional "Şcoala altfel" din unităţile de învăţământ preuniversitar a unor activităţi care să promoveze egalitatea de şanse şi de tratament. 1.1.c) Angajarea/desemnarea unui expert în egalitate de şanse la nivelul inspectoratelor şcolare şi/sau a unităţilor şcolare, care în îndeplinirea atribuţiilor sale, să organizeze periodic sesiuni de informare şi exerciţii interactive cu elevii, părinţii şi cadrele didactice, cu scopul de a promova egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 1.1.d) Formarea iniţială şi continuă a experţilor în egalitate de şanse din Inspectoratele Şcolare şi unităţile şcolare, precum şi a personalului didactic (inclusiv directorii şi consilierii şcolari) din învăţământul pre- universitar pentru a avea o abordare pedagogică care să favorizeze egalitatea şi pluralismul. 1.1.e) Campanie la nivel naţional privind stereotipurile şi prejudecăţile despre femei şi bărbaţi, adresată publicului general, în special părinţilor, reprezentanţilor legali şi îngrijitorilor (). 1.1.f) Campanie la nivel naţional privind respectarea dreptului la tratament egal pentru persoane supuse discriminărilor multiple pe bază de dizabilitate, etnie, status socioeconomic, migraţie, religie, adresată elevilor şi studenţilor. 1.2. Eliminarea factorilor care conduc la dezechilibre între femei şi bărbaţi în anumite domenii de studiu, inclusiv în cele STEM 1.2.a) Dezvoltarea la nivel naţional a unui program de orientare şi consiliere prin care să se încurajeze participarea echilibrată a fetelor/femeilor şi băieţilor/bărbaţilor în domeniile STEM 1.2.b) Identificarea cauzelor care duc la diminuarea ponderii femeilor care continuă studiile masterale şi doctorale Arie de intervenţie: Sănătate Obiectiv general: Creşterea gradului de accesare a serviciilor de sănătate pentru femei şi bărbaţi Obiective specifice (măsuri/ rezultatele acţiunilor): 2.1. Creşterea nivelului de îngrijire de calitate pre şi post natală, inclusiv pentru grupuri vulnerabile 2.1.a) Susţinerea de cursuri de formare continuă pentru medicii de familie, asistenţii medicali comunitari, moaşe şi mediatori sanitari în scopul dezvoltării abilităţilor de a lucra cu femeile aparţinând grupurilor vulnerabile, inclusiv derularea de caravane medico- sociale pentru informare şi furnizarea de servicii medico-sociale integrat. 2.1.b) Dezvoltarea unui program la nivel naţional în vederea acordării unui ajutor material destinat femeilor din grupurile vulnerabile pentru perioada pre-natală şi perioada post-natală (produse şi servicii destinate mamei şi copilului în primul an după naştere). 2.2. Facilitarea utilizării serviciilor medicale privind sănătatea sexuală şi reproductivă, precum şi de planificare familială, în mod gratuit, universal şi adecvat 2.2.a) Campanii de informare privind sănătatea reproducerii în grupurile dezavantajate, abordarea problemelor de confidenţialitate în comunităţile rurale mici, sprijinirea alegerii în cunoştinţă de cauză a încetării sarcinii, monitorizarea comportamentelor şi formarea profesioniştilor în planificarea familială. 2.2.b) Campanii de informare privind importanţa educaţiei pentru sănătatea reproducerii în grupurile dezavantajate, abordarea problemelor de confidenţialitate în comunităţile rurale mici, sprijinirea alegerii în cunoştinţă de cauză a încetării sarcinii, monitorizarea comportamentelor şi formarea profesioniştilor în planificarea familială, din perspectiva prevenirii şi combaterii abuzurilor sexuale şi respectarea drepturilor la nediscriminare, inclusiv pentru fetele şi femeile cu dizabilităţi. 2.2.c) Lansarea unor dezbateri şi iniţiative cu actorii competenţi, referitor la pilotarea în mediul urban şi în mediul rural, inclusiv în comunităţi rurale marginalizate a unui proiect privind amplasarea în locuri publice de automate cu absorbante sanitare, care să asigure accesul constat şi la un preţ simbolic. 2.2.d) Lansarea unor dezbateri şi iniţiative cu actorii competenţi, referitor la pilotarea în mediul urban şi în mediul rural, inclusiv în comunităţi rurale marginalizate a unui proiect privind amplasarea în locuri publice de automate cu prezervative, care să asigure accesul constat şi la un preţ simbolic. 2.3. Creşterea utilizării serviciilor de prevenţie şi screening, inclusiv pentru grupurile vulnerabile 2.3.a) Campanii de informare şi conştientizare privind importanţa screening-ului pentru cancerul de col uterin, cancerul la sân, cancerul colorectal, precum şi a screening-ului prenatal, organizate inclusiv la nivel local, sub coordonarea specialiştilor în sănătate publică. 2.3.b) Dezvoltarea unui program "Caravana medicală", la nivel naţional, destinat persoanelor din comunităţi marginalizate, în vederea creşterii informării şi utilizării serviciilor de prevenţie şi screening, în conformitate cu normele metodologice avizate de Ministerul Sănătăţii şi în coordonarea specialiştilor de sănătate publică. Arie de intervenţie: Piaţa muncii Obiectiv general: Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, în special în ceea ce priveşte rata de ocupare, veniturile şi domeniile de ocupare Obiective specifice (măsuri/rezultatele acţiunilor): 3.1. Promovarea perspectivei de şanse şi de tratament în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă 3.1.a) Monitorizarea integrării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în politicile care vizează ocuparea, mobilitatea şi migraţia forţei de muncă 3.1.b) Ateliere de formare/ informare a autorităţilor publice de la nivel local, judeţean şi naţional în domeniul politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţia forţei de muncă în ceea ce priveşte integrarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în aceste domenii 3.1.c) Monitorizarea sistematică a decalajelor dintre femei şi bărbaţi înregistrate în România în domeniul ocupării active a femeilor 3.2. Consolidarea principiului egalităţii de remunerare între femei şi bărbaţi prin transparentizare, atât în domeniul public, cât şi în domeniul privat 3.2.a) Adaptarea legislaţiei în vederea aplicării efective a principiului remunerării egale pentru muncă egală şi muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi prin implementarea Recomandării Comisiei nr. 2014/124/UE privind consolidarea principiului egalităţii de remunerare între bărbaţi şi femei 3.2.b) Formarea inspectorilor de muncă pentru a putea identifica inegalităţi de remunerare între femei şi bărbaţi 3.2.c) Derularea unei campanii de sensibilizare în rândul angajaţilor şi angajatorilor privind fenomenul discriminării la locul de muncă, în ceea ce priveşte diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi 3.2.d) Colectarea şi publicarea periodică şi riguroasă a datelor statistice dezagregate regional şi în funcţie de sex şi domeniu de activitate, care să permită analiza şi combaterea diferenţei de remunerare 3.3. Reducerea riscului de sărăcie şi excluziune a femeilor, prin o mai bună ocupare pe piaţa forţei de muncă şi reducerea fenomenului discriminării 3.3.a) Participarea femeilor în programe de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru dezvoltarea de competenţe şi calificări care să ducă la creşterea gradului de ocupare şi a mobilităţii pe piaţa muncii. 3.4. Promovarea unui mediu non-discriminatoriu şi incluziv la locul de muncă 3.4.a) Formarea personalului din Inspecţia Muncii pentru a identifica şi interveni în cazuri de discriminare la locul de muncă: hărţuire, discriminare la angajare şi promovare. 3.4.b) Derularea unei campanii de sensibilizare în rândul angajaţilor şi angajatorilor privind dimensiunile multiple ale discriminării la locul de muncă, inclusiv în procesul de angajare 3.4.c) Elaborarea unui ghid de bune practici folosite la nivel european şi internaţional pentru gestionarea cazurilor de discriminare la locul de muncă de către autorităţile responsabile, cum ar fi Inspecţia Muncii 3.4.d) Modificarea şi completarea cadrului legislativ în vederea asigurării vizibilităţii angajatorilor şi angajaţilor sancţionaţi pentru hărţuire la locul de muncă şi discriminare la locul de muncă, pe criteriile de sex Arie de intervenţie: Echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată*103). *103) Până de curând, domeniul purta numele generic reconcilierea dintre viaţa profesională şi cea private, abordarea recentă a UE preferă sintagma echilibru: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1311&langId=ro. Vezi şi Directiva privind echilibrul muncă-viaţă personală: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/PE-20-2019-INIT/en/pdf. Termenul a fost preluat şi utilizat şi de către Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene: https://www.românia2019.eu/2019/06/13/un- echilibru-mai-bun-intre-viata-profesionala-si-cea-privata-a-părinţilor-si-îngrijitorilor-in-ue-consiliul-adopta-noi-norme/. Obiectiv general: Creşterea gradului de acordare a serviciilor destinate tuturor persoanelor active pe piaţa muncii pentru echilibrarea muncii şi a vieţii private. Obiective specifice (măsuri/rezultatele acţiunilor): 4.1. Creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată, în rândul persoanelor active pe piaţa muncii 4.1.a) Campanii de informare privind condiţiile şi beneficiile accesării concediului paternal 4.1.b) Organizarea de campanii de conştientizare a folosirii instrumentelor de lucru alternative, respectiv muncă cu timp flexibil şi a telemuncii pentru părinţi (munca la distanţă) 4.1.c) Realizarea unei cercetări privind percepţia publică privind necesitatea asigurării echilibrului între viaţa profesională şi de familie, pentru a identifica posibile impedimente ale implementării eficiente a noilor reglementări 4.1.d) Identificarea bunelor practici pentru realizarea echilibrului între viaţa profesională şi cea de familie şi redactarea unui ghid de bune practici în scopul distribuirii acestuia în instituţiile publice şi în companiile private 4.1.e) Organizarea unor sesiuni de informare cu angajaţi ai instituţiilor administraţiei publice şi mediul privat, cu privire la noile reglementări în domeniul echilibrului dintre viaţa profesională şi viaţa privată 4.2. Prevenirea factorilor ce determină fenomene precum uzura şi extenuarea la locul de muncă (burnout) 4.2.a) Organizarea de ateliere de formare a personalului din domeniul resurselor umane privind prevenirea factorilor care determină uzura şi extenuarea la locul de muncă, inclusiv prin promovarea mecanismelor de echilibrare a vieţii profesionale cu cea de familie 4.2.b) Sesiuni de informare în rândul angajaţilor cu privire la drepturile şi responsabilităţile salariaţilor cu privire la condiţiile de muncă şi programul de lucru în vederea echilibrării muncii şi vieţii private 4.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la nevoia de servicii de educaţie de tip formal alternativ şi/sau complementar în cadrul creşelor 4.3.a) Dezvoltarea de complexe sociale de servicii, în parteneriat cu DGASPC, în vederea asigurării serviciilor de tip creşă şi/sau centru de zi, în funcţie de nevoile identificate la nivel de comunitate Arie de intervenţie: Participarea la decizie Obiectiv general: Participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie în viaţa publică şi politică. Obiective specifice (măsuri/ rezultatele acţiunilor): 5.1. Identificarea şi implementarea măsurilor şi bunelor practici care promovează egalitatea de şanse şi de tratament în ceea ce priveşte participarea la decizie în mediul public şi mediul privat 5.1.a) Realizarea de analize privind participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la nivelul administraţiei publice centrale 5.1.b) Realizarea de analize privind participarea femeilor şi bărbaţilor în procesele electorale 5.1.c) Realizarea de analize privind participarea femeilor şi bărbaţilor în cadrul partidelor politice, la nivelul tuturor structurilor 5.1.d) Identificarea bunelor practici care pot îmbunătăţi echilibrul între femei şi bărbaţi privind participarea la decizie în mediul public şi mediul privat 5.1.e) Organizarea de sesiuni de formare în leadership pentru femeile din partidele politice 5.1.f) Susţinerea iniţiativelor de adoptare a măsurilor afirmative, în special cote de tip "fermoar" privind creşterea numărului de femei în procesul de decizie politic sau economic 5.2. Combaterea factorilor formali şi informali care previn accesul echitabil al femeilor şi al bărbaţilor la funcţii de conducere, în domeniul public şi privat 5.2.a) Studiu cu privire la înţelegerea fenomenului "plafonul de sticlă" şi luarea unor măsuri care să ducă la eliminarea sa, cu accent pe domeniile şi sectoarele identificate în analiza diagnostic 5.2.b) Crearea de reţele de sprijin care să contribuie la creşterea accesului femeilor în funcţii de conducere în domeniul public şi privat 5.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la concilierea vieţii profesionale cu viaţa privată în partidele politice 5.3.a) Realizarea de sesiuni de informare pentru persoanele implicate în funcţii de conducere în partidele politice privind bunele practici de conciliere a vieţii profesionale cu cea familială 5.4. Integrarea perspectivei egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în politicile de securitate şi apărare 5.4.a) Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor în negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii 5.5. Integrarea perspectivei egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în mass-media 5.5.a) Crearea de reţele de sprijin care să contribuie la creşterea accesului femeilor în funcţii de conducere în mass-media - 1 bază de date cu numărul de reţele de sprijin şi al femeilor în funcţii de decizie din mass-media. 5.5.b) Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor în mass-media 5.5.c) Realizarea de sesiuni de informare pentru persoanele implicate în funcţii de conducere în mass- media Arie de intervenţie: Abordarea integratoare de gen Obiectiv general: Îmbunătăţirea procesului de elaborare şi implementare a politicilor publice folosind abordarea integratoare de gen. Obiective specifice (măsuri/ rezultatele acţiunilor): 6.1. Respectarea principiilor bugetării echitabile de gen, la toate nivelurile administraţiei publice 6.1.a) Realizarea unui audit al bugetării de gen pentru principalele politici publice implementate în perioada 2022-2027 6.1.b) Elaborarea, în parteneriat cu societatea civilă şi mediul academic, al unui curs în cadrul căruia să se predea principiile bugetării de gen - studii economice 6.1.c) Realizarea unui studiu de impact de gen al alocărilor bugetare în domenii selectate, cum este sănătatea, piaţa muncii 6.2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la nevoia includerii unui expert în egalitate de şanse şi tehnician în egalitate de şanse atât în mediul public cât şi în mediul privat 6.2.a) Modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 având ca obiect caracterul obligatoriu al angajării/desemnării expertului în egalitatea de şanse şi tehnicianului în egalitatea de şanse în mediul public şi cel privat 6.2.b) Dezvoltarea unui program de schimb de bune practici între experţii/ tehnicienii în egalitatea de şanse şi organizarea unei sesiuni de informare anuale 6.3. Includerea principiilor abordării sensibile la vulnerabilităţile şi discriminările multiple în formularea şi implementarea politicilor publice 6.3.a) Realizarea unui studiu prin care să fie identificate modalităţi de includere a acestei abordări în cadrul politicilor publice 6.3.b) Realizarea unui compendiu ce descrie în mod unitar procedurile de intervenţie şi metodologiile în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor, din perspectiva utilizării abordării multiplelor vulnerabilităţi şi discriminări în activitatea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor, poliţiştilor, asistenţilor sociali, cadrelor didactice şi profesioniştilor în domeniul sănătăţii şi protecţiei copiilor. 6.4. Întărirea capacităţii instituţionale de a implementa politici care să susţină egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la nivelul administraţiei publice centrale şi locale 6.4.a) Formarea preşedinţilor COJES cu privire la aplicarea principiilor egalităţii de şanse şi de tratament la nivel local şi judeţean, inclusiv în ceea ce priveşte bugetarea echitabilă 6.4.b) Introducerea obligativităţii consultării expertului egalitate de şanse în activitatea comisiei paritare, conform art. 13 din Hotărârea nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective de muncă 6.4.c) Completarea legii nr. 202/2002 în vederea creşterii capacităţii ANES de monitorizare a implementării Strategiei şi a cadrului normativ privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniile cheie ale vieţii sociale prin alocarea unui buget consolidat 6.4.d) Creşterea numărului de personal angajat permanent în cadru ANES, pe baza unei evaluării a nevoilor care decurg din implementarea şi monitorizarea Strategiei 2022-2027 6.4.e) Realizarea unei analize a legislaţiei naţionale din perspectiva principiului egalităţii şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Rezultate: Arie de intervenţie: Monitorizare Obiectiv general: Raportarea gradului de implementare a activităţilor asumate în cadrul Pilonului Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Obiective specifice (măsuri/rezultatele acţiunilor): 7.1. Raportarea gradului de implementare a activităţilor asumate în cadrul Pilonului Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 7.1.a) Monitorizarea măsurilor cuprinse în Planul de acţiuni - Pilonul Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 7.2. Evaluarea finală a Pilonului Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 7.2.a) Realizarea unei analize privind îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2022-2027 - Pilonul Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Programe şi direcţii de acţiune Programele şi direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor şapte arii de intervenţie ale domeniului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Se va urmări asigurarea concordanţei măsurilor adoptate în Strategie cu programele incluse în planurile strategice instituţionale ale instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii. Rezultate aşteptate Rezultatele aşteptate care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor şapte arii de intervenţie ale domeniului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Indicatori Indicatorii pe baza cărora se va măsura evoluţia implementării strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor şapte arii de intervenţie ale domeniului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Proceduri de monitorizare şi evaluare În conformitate cu prevederile Legii nr 202/2002 privind egalitatea şi de tratament de şanse între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violentei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a H.G. nr. 177/2016, monitorizarea, evaluarea şi raportarea prezentei strategii şi a Planului de acţiuni aferent, se va realiza în coordonarea ANES. Aceste activităţi se vor desfăşura pe toată perioada de implementare şi vor include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, progresele înregistrate, cât şi implementarea strategiei, identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor din domeniile specific de intervenţie, precum şi creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor privind asigurarea respectării şi realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi violenţei violenţei împotriva femeilor. Stadiul implementării Strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare elaborate anual de către ANES, în urma raportărilor efectuate de către toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu care se regăsesc în Planul de acţiuni. Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 vor elabora şi vor transmite un raport anual cu privire la stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le revin potrivit domeniilor specifice de competenţă. De asemenea, evaluarea impactului Strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii stabiliţi în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027. În vederea realizării măsurilor prevăzute în prezenta Strategie, fiecare instituţie cu atribuţii în domeniu, are obligaţia de a desemna un reprezentant, care va facilita şi asigura monitorizarea implementării strategiei la nivel intern şi va asigura colaborarea cu ANES şi cu celelalte instituţii responsabile în ceea ce priveşte implementarea/monitorizarea/evaluarea/raportarea strategiei. ANES în parteneriat cu instituţiile cu atribuţii în domeniu şi organizaţiile neguvernamentale, va asigura mediatizarea Strategiei, precum şi diseminarea informaţiilor relevante şi bunele practici identificate în domeniu. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei este prezentat în anexa la prezenta. Instituţii responsabile Instituţiile responsabile în implementării strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor şapte arii de intervenţie ale domeniului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Finanţarea măsurilor prevăzute în Strategie se va asigura cu încadrarea în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru anul 2022 şi anii următori. Totodată, strategia trasează o serie de obligaţii pentru autorităţile/instituţiile responsabile care, după aprobarea strategiei vor analiza în detaliu implicaţiile financiare şi vor aloca sumele aferente realizării diferitelor acţiuni, cu încadrare în limitele bugetelor aprobate anual. Sursele de finanţare sunt prevăzute în cuprinsul planului de acţiune corespunzător celor şapte arii de intervenţie ale domeniului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Implicaţii asupra cadrului juridic Măsurile prevăzute în cuprinsul Strategiei naţionale privind egalitatea şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2022-2027 constituie repere importante de ghidare şi orientare pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbat, prin elaborarea de metodologii, ghiduri, cercetări, analize. PILONUL II: PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI DOMESTICE ŞI A VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR Priorităţi, politici şi cadrul legal existent 1. Priorităţi strategice în domenii relevante pentru violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor Eliminarea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor este o temă prioritară pe agenda europeană, fiind una dintre priorităţile asumate la nivelul UE prin intermediul Strategiei privind Egalitatea de Gen pentru perioada 2020-2025*104). Comisia subliniază rolul crucial al unei prevenţii eficace, bazate pe dezvoltarea unor relaţii nonviolente şi pe o educaţie timpurie a fetelor şi a băieţilor în materia egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Prevenirea necesită, de asemenea, o abordare pluridisciplinară, în special în cadrul sistemului de justiţie penală, în serviciile de sprijinire a victimelor, în programele destinate autorilor infracţiunilor, precum şi în serviciile sociale şi de sănătate. Strategia UE subliniază importanţa vulnerabilităţilor multiple, argumentând că probabilitatea de a se confrunta cu diferite forme de violenţă este mai mare în cazul femeilor care au probleme de sănătate sau dizabilităţi, precum şi în cazul femeilor din grupuri vulnerabile. Comisia urmăreşte să implementeze măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a formelor specifice de violenţă bazată pe criteriul de sex. Una dintre propuneri constă în prezentarea unei iniţiative în vederea extinderii domeniilor criminalităţii în care este posibilă armonizarea, pentru a include forme specifice de violenţă pe criteriul de sex, în conformitate cu art. 83 alin. (1) din TFUE - aşa-numitele "euroinfracţiuni". Totodată, Comisia îşi îndreaptă atenţia spre serviciile digitale, urmând să propună un act normativ pentru a clarifica responsabilităţile platformelor online în ceea ce priveşte conţinutul diseminat de utilizatori. Fenomenul traficului de persoane constituie în continuare o temă actuală, atât în interiorul, cât şi în afara UE, unde în special femei şi fete sunt traficate în scopul exploatării sexuale. În acest context, în anul 2020, Comisia a adoptat o strategie a UE privind drepturile victimelor şi în anul 2021 o altă strategie privind eradicarea traficului de persoane. În România, există o strategie distinctă care abordează traficul de persoane. *104) A Union of Equality: Gender Equality Strategy 2020-2025, disponibilă la: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/gender-equality-strategy-2020-2025_en.pdf?fbclid=IwAR3jchHXWduniPLKMwj0g5ldjBoeM6nDidc8TfV4Ma7Kk7ovYQVJY-9ZDRk Totodată, România trebuie avute permanent în vedere o serie de probleme specifice, iar acestea au fost sintetizate de către Comitetul CEDAW, care a formulat următoarele recomandări: a) îmbunătăţirea colectării sistematice a datelor dezagregate cu privire la cazurile de violenţă pe criterii de sex şi discriminare împotriva femeilor, precum şi numărul de ordine de protecţie, şi includerea acestor date în următorul raport periodic; b) adoptarea pachetului legislativ care să abordeze toate formele de violenţă bazată pe criterii de sex, inclusiv violenţa între persoanele căsătorite şi cele aflate în uniuni consensuale, în viaţa publică şi privată, precum şi violul marital, şi armonizarea legislaţiei naţionale privind violenţa împotriva femeilor cu Convenţia de la Istanbul, şi abordarea în mod specific a violenţei împotriva femeilor rome; c) introducerea ordinelor de protecţie eliberate de poliţie, în plus faţă de ordinele de protecţie existente în instanţă şi elaborarea rapidă a reglementărilor necesare pentru emiterea ordinelor de protecţie de urţă şi să le aplice atât persoanelor căsătorite, cât şi celor aflate în uniuni consensuale; d) accelerarea punerii în aplicare a iniţiativelor poliţiei pentru a preveni retragerea plângerii de către victimă, introducerea urmăririi penale ex-officio pentru infracţiunile de violenţă pe criterii de sex împotriva femeilor şi să se asigure că respectivele cazuri, inclusiv de violenţă domestică, nu sunt supuse în niciun caz procedurilor de mediere; e) facilitarea sarcinii aducerii de probe victimelor care solicită ordine de protecţie, să garanteze punerea lor în aplicare de către poliţie şi instanţe, să garanteze accesul la asistenţă juridică gratuită în procedurile legate de ordinele de protecţie, să consolideze colaborarea dintre poliţie şi asistenţii sociali în investigarea cazurilor de violenţă pe criterii de sex împotriva femeilor şi fetelor şi să ia măsuri pentru a preveni în mod eficient încălcarea proprietăţii şi urmărirea victimei de către agresor; f) instituirea obligativităţii consolidării capacităţii pentru judecători, procurori, avocaţi, ofiţeri de poliţie, asistenţi sociali şi profesionişti în domeniul sănătăţii, cu privire la aplicarea strictă a legislaţiei care incriminează violenţa împotriva femeilor şi la protocoalele referitoare la tratarea victimelor într-o manieră sensibilă cu privire la dimensiunea de sex, precum şi să facă publice procedurile standard referitoare la violenţa bazată pe criterii de sex împotriva femeilor; g) să se asigure că femeile şi fetele victime ale violenţei bazate pe criterii de sex beneficiază de acces liber şi fără obstacole la asistenţă medicală şi psihologică, la adăposturi sigure aflate la distanţe rezonabile, precum şi la servicii de consiliere şi reabilitare în toate regiunile din Statul parte."*105) *105) Comitetul pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeii, Observaţii finale privind rapoartele periodice combinate 7 şi 8 ale României, p.6 Pornind de la aceste recomandări, potrivit aspectelor menţionate, în secţiunile anterioare se poate observa, fără echivoc, faptul că România a cunoscut o evoluţie vizibilă la punctele b)*106), c)*107), d), e), f)*108) şi g). Celelalte recomandări continuă să fie în atenţia autorităţilor şi, de aceea implicit au fost elemente luate în considerare pentru actuala strategie. *106) Conform datelor furnizare de ANES, CEDAW a considerat acest obiectiv îndeplinit, pe baza raportului intermediar din anul 2019. *107) Putem vorbi despre o uşurare a sarcinii probei rezultată din transformarea automată a OPP în OP, precum şi ca o consecinţă a metodologiei privind emiterea OPP, care stipulează colaborarea între poliţie şi asistenţii sociali. *108) Deşi în ultima perioadă au fost demarcate diverse programme specific de formare, aceasta rămâne o obligaţie continuă ce incumbă statului român şi instituţiilor implicate. 2. Politici publice Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 a definit, pentru prima dată, într-o abordare ambivalentă a domeniilor specifice aflate în competenţa ANES, un pilon distinct de obiective şi măsuri menite să abordeze o parte fundamentală a fenomenului violenţei domestice. Obiectivele generale conturate de strategia menţionată, au fost următoarele: - consolidarea cadrului legislativ din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice; – dezvoltarea unor măsuri adecvate de sprijin şi protecţie pentru victime; – prevenirea violenţei domestice şi a recidivei acesteia precum şi a violenţei sexuale; – monitorizarea şi evaluarea activităţilor întreprinse în vederea prevenirii şi combaterii violenţei domestice. ANES are atribuţii directe în implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021. În secţiunea precedentă au fost prezentate progresele de natură legislativă realizate în vederea transpunerii standardelor prevăzute de Convenţia de la Istanbul, dar şi limitele acestor progrese. Un demers important în vederea asigurării aplicării adecvate a cadrului juridic existent, menţionat în Raportul României la GREVIO, a fost reprezentat de includerea în programele de formare iniţială ale Institutului Naţional al Magistraturii, a unor seminare dedicate violenţei domestice, în cadrul disciplinei Drept penal. În ceea ce priveşte măsurile de sprijinire a victimelor, conform celor două rapoarte de monitorizare, disponibile pe site-ul ANES, pentru 2018 şi 2019 - "RAPORT DE MONITORIZARE STRATEGIE - Violenţă domestică*109)" se remarcă următoarele activităţi care au contribuit la îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul strategiei pentru acest pilon: funcţionarea liniei naţionale telefonice gratuite cu program permanent, cu nr. unic 0800500333, destinate sprijinirii victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul desex şi traficului de persoane, creată în anul 2015, în acord cu prevederile art. 24 din Convenţia de la Istanbul. În perioada 2018-2022 a fost înregistrate un număr de 12651 apeluri, astfel: în anul 2018 au fost înregistrate 1571 de apeluri, în anul 2019 - 1773 de apeluri, în anul 2020 - 3760 de apeluri şi în anul 2021 - 5547 de apeluri. Totodată, în legătură cu implementarea Strategiei trebuie amintită activitatea desfăşurată de "Centrul de găzduire în regim de urgenţă destinat victimelor violenţei în familie - Casa INVICTA", la nivelul municipiului Bucureşti, deschis 24h din 24h, care în anii 2018-2019 a oferit adăpost, consiliere şi asistenţă medicală pentru victime ale violenţei domestice. Trebuie menţionat că acest centru nu mai funcţionează din iunie 2019, activitatea fiind sistată după aproximativ 2 ani de funcţionare, din lipsă de fonduri*110). *109) Disponibile la: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/Document.pdf (2018) şi https://anes.gov.ro/wp- content/uploads/2019/04/raport-monitorizare-strategie.pdf (2019) *110) https://românia.europalibera.org/a/video-1-mai-usa-inchisa-victimele-violentei-in-familie-casa-invicta-se-va- închide/29908738.html De asemenea, în anul 2018, ANES a elaborat Programul naţional de protecţie a victimelor violenţei domestice, care conţine o metodologie de organizare şi funcţionare a unei reţele naţionale inovative de servicii integrate pentru victimele violenţei domestice, în toate judeţele, inclusiv în municipiul, care a fost transpus în H.G. nr. 559/2021 privind aprobarea Programului naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi a metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice. Hotărârea asigură cadrul instituţional şi procedural de coordonare, necesar pentru realizarea măsurilor integrate de protecţie şi de sprijin în vederea integrării/reintegrării socio-profesionale pentru victimele violenţei domestice prin intermediul reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice, fiind deosebit de importantă prin caracterul inovator al măsurilor propuse la nivel naţional. ANES a depus eforturi şi în vederea includerii problematicii egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi violenţei domestice în curriculumul şcolar, cu scopul realizării unei prevenţii timpurii a fenomenelor de discriminare şi violenţă domestică. În pofida acestor diligenţe, până în prezent nu a fost adoptat actul normativ care să reglementeze aceste măsuri. În 2018 şi 2019, prin proiectele cu finanţare europeană realizate de către ANES, respectiv proiectul "Venus - Împreună pentru o viaţă în siguranţă!" şi proiectul "Sprijin pentru implementarea Convenţiei de la Istanbul în România" au fost dezvoltate de măsuri centrate pe abordarea integrată şi unitară a serviciilor sociale, socio-profesionale şi de formare profesională pentru victimele violenţei domestice, prin crearea unei reţele de locuinţe protejate destinate victimelor acestui fenomen, de grupuri de sprijin şi de cabinete de consiliere vocaţională, precum şi facilitarea schimbului de bune practici cu instituţii norvegiene care au expertiză în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice. O altă activitate importantă în acest context, derulată în anul 2021 de către ANES, a fost faptul că a lansat, în cadrul proiectul "Sprijin pentru implementarea Convenţiei de la Istanbul în România", primul Centrul de intervenţie pentru victimele violenţei sexuale în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Anterior, în anul 2016, la solicitarea ANES, Colegiul Superior din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici a aprobat un kit standard pentru prelevarea mostrelor biologice în cazuri de viol/agresiuni sexuale. 3. Cadrul legal existent în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi al violenţei bazate pe criteriul de sex. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare reprezintă principalul reper normativ din legislaţia internă în sfera violenţei domestice. Această lege specială defineşte violenţa domestică şi toate formele sale, stabilind totodată drepturile victimelor violenţei domestice, serviciile sociale la care acestea au acces şi măsurile de protecţie specifice, precum şi instituţiile cu competenţe în prevenirea şi combaterea fenomenului. De asemenea, legea specială prevede sancţiunile aplicabile în cazul contravenţiilor rezultate din nerespectarea ei, atunci când nu constituie infracţiuni potrivit legii penale*111). *111) Conform art. 57 din Legea nr. 217/2003 Actul de bază al Legii nr. 217/2003, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014, a fost amendat printr-o serie de acte modificatoare, cel mai importantă fiind Legea nr. 174/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prin care au fost transpuse prevederile Convenţiei de la Istanbul. În prezent, legea a fost republicată - Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 15 octombrie 2020 Alte acte normative în vigoare, care reglementează aspecte conexe violenţei domestice sunt următoarele*112): *112) A se vedea site-ul ANES a) Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice; b) Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal al României, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare*113); *113) În scopul asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţă juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni, cu modificările şi completările ulterioare. e) Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;*114) *114) Prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi control pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Prevederile prezentei legi se aplică tuturor serviciilor sociale, precum şi furnizorilor de servicii sociale, publici şi privaţi, care funcţionează pe teritoriul României. f) Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare; g) O.U.G. nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, precum şi a altor acte normative; h) O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare*115); *115) Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonanţe, reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii. i) H.G. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei - cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migraţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state; j) H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal; k) H.G. nr. 118/2014 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012, cu modificările şi completările ulterioare; l) H.G. nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale; m) H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare; n) H.G. nr. 476/2019 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin H.G. nr. 118/2014, şi a H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale; o) H.G. nr. 365/2018 privind aprobarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi a Planului operaţional privind implementarea strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterii violenţei domestice 2018-2021; p) H.G. nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030; q) Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 28/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestice; r) Ordinul nr. 2524/2018 privind aprobarea Metodologiei privind modalitatea de participare la programele speciale de consiliere psihologică, organizate de către serviciile de specialitate publice sau private; s) Ordinul comun MAI/MMJS nr.146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare de către poliţişti a cazurilor de violenţă domestică; t) Ordinul nr. 2525/2018 privind aprobarea Procedurii pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică. 3.1. Principalele progrese şi modificări legislative recente După ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice, armonizarea legislaţiei interne cu prevederile acestei convenţii a constituit o prioritate sub aspect legislativ. În consecinţă, legea specială a fost amendată prin Legea nr. 174/2018. Amendamentele aduse prin acest act normativ urmăresc o abordare centrată asupra victimelor violenţei domestice, precum şi intervenţia coerentă, efectivă şi imediată a tuturor actorilor responsabili. După intrarea în vigoare a Legii nr. 174/2018, a fost adoptat un pachet de legislaţie secundară şi terţiară pentru implementarea efectivă a noilor reglementări. Aceeaşi abordare centrată pe victimă este reflectată de Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, precum şi a altor acte. Totodată, această ordonanţă a asigurat transpunerea Directivei nr. 2012/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii şi de înlocuire a Deciziei-cadru nr. 2001/220/JAI a Consiliului. În plus, s-a realizat în premieră o abordare integrată şi corelată a celor două domenii de competenţă ale ANES, prin intermediul Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi Planului operaţional privind implementarea strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterii violenţei domestice 2018-2021, aprobate şi adoptate prin H.G. nr. 365/2018. Modificările şi completările legislative enumerate mai sus, constituie paşi importanţi în procesul de consolidare a legislaţiei interne în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice. a) Principalele progrese rezultate ca urmare a adoptării Legii nr. 174/2008 sunt: - extinderea sferei de aplicare a Legii nr. 217/2003; – interzicerea expresă a argumentelor de natură cultural-religioasă pentru justificarea oricărei forme de violenţă domestică; – introducerea ordinului de protecţie provizoriu a victimelor violenţei domestice şi a măsurilor de protecţie ce se pot dispune prin intermediul acestui ordin. Sfera de aplicare a Legii nr. 217/2003 a fost extinsă explicit la actele de violenţă, conform art. 3 coroborat cu art. 5 lit. c) care definesc noţiunea de "membru de familie". Totodată, sfera de protecţie este extinsă la alte forme de violenţă, în sfera domestică/privată: violenţa psihologică, fizică, socială şi spirituală, cibernetică, prin completarea art. 4 alin. (1) cu forme care nu erau reglementate anterior. Aceste amendamente rezolvă problema semnalată anterior de Comitetul CEDAW, în Observaţiile finale privind rapoartele periodice combinate 7 şi 8 ale României din 2017, care subliniau că, la momentul respectiv, strategia şi legislaţia naţionale abordau doar fenomenul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, nu şi fenomenul extins al violenţei de gen. Totuşi, trebuie subliniat că violenţa domestică este doar o formă şi nu echivalentul violenţei de gen,*116) aşa cum este definită aceasta prin Legea nr. 202/2002 şi în Convenţia de la Istanbul. *116) Legea nr. 178/2018 pentru completarea Legii nr. 202/2002 defineşte la punctul 2 al art. 4 lit. l): "violenţa de gen" ca fiind: fapta de violenţă direcţionată împotriva unei femei sau, după caz, a unui bărbat, motivată de apartenenţa de sex. Conform legii, violenţa de gen împotriva femeilor este violenţa care afectează femeile în mod disproporţionat. Totodată, violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată. Al doilea progres obţinut prin amendamentele aduse de Legea nr. 174/2018 este interzicerea expresă a utilizării argumentelor de natură culturală sau religioasă pentru justificarea unor practici vătămătoare care echivalează cu acte de violenţă domestică. Interdicţia se aplică pentru toate formele de violenţă împotriva femeilor. Prevederile art. 4 alin. (2)*117) din forma actualizată a Legii nr. 217/2003 contribuie consistent la armonizarea cadrului juridic intern cu art. 12 din Convenţia de la Istanbul, dar şi la alinierea cu obiectivele strategice din Declaraţia şi Platforma de acţiune Beijing, precum şi cu Recomandarea generală nr. 35 din 2017 privind violenţa împotriva femeilor, care completează Recomandarea generală nr. 19. Concret, introducerea acestei prevederi constituie o interdicţie expresă şi neechivocă a excepţiilor culturale sau religioase cu caracter abuziv în cazurile unde este prezentă violenţa domestică. *117) Art. 4 alin. (2) din stipulează că: "În nicio formă şi în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiţia şi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violenţă definite în prezenta lege Reglementarea, în materie administrativ- jurisdicţională a unei forme specifice de protecţie a victimelor violenţei domestice aflate în situaţii de pericol iminent - ordinul de protecţie provizoriu - OPP*118) reprezintă un element-cheie introdus de Legea nr. 174/2018. Acest instrument este distinct de ordinul de protecţie - OP*119) reglementat în anul 2002 şi are caracter complementar faţă de acesta. Potrivit noilor reglementări interne, OPP este emis de către poliţist, de îndată, şi devine executoriu, fără termen şi fără somaţie, având o valabilitate de 5 zile, care poate fi prelungită până la emiterea OP. De asemenea, poliţistul are dreptul şi obligaţia să se deplaseze la domiciliul victimei, să intre în domiciliu chiar şi cu forţa, fără consimţământul proprietarului imobilului, şi să emită OPP prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar şi în cazurile în care acesta este proprietarul imobilului. Pentru a asigura implementarea efectivă a normelor privind OPP, a fost adoptat un pachet de legislaţie secundară şi terţiară*120): *118) A se vedea art. 28 din Legea nr. 217/2003, republicată *119) A se vedea art. 38 din Legea nr. 217/2003, republicată. *120) A se vedea pe larg: Raportul de monitorizare din 2016 a stadiului implementării Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017. a) Ordinul comun MMJS/MAI nr. 146/2578 din data de 18 decembrie 2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică de către poliţişti, publicat în Monitorul Oficial nr. 1110 din 28.12.2018. Actul normativ stabileşte procedura de intervenţie a poliţiştilor, de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului şi procedura de emitere a ordinului de protecţie provizoriu, precum şi cea de punere în executare a acestuia; b) Ordinul nr. 2524/2018 al Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale privind Metodologia de participare la programele de consiliere psihologică, publicat în Monitorul Oficial nr. 74/30.01.2019. Obiectul de reglementare al ordinului vizează Metodologia privind modalitatea de participare la programele speciale de consiliere psihologică, organizate de către serviciile de specialitate publice sau private. Actul normativ are ca element central atât nevoile victimei, cât şi ale agresorului, din perspectiva dezvoltării unor măsuri concrete de prevenire a faptelor de violenţă domestică. În acest context, în cadrul măsurilor care au ca scop rezolvarea problemei violenţei domestice, consilierea psihologică a agresorului reprezintă o necesitate pentru reducerea comportamentului violent al acestuia şi sporeşte eficienţa intervenţiei, precum şi şansele refacerii echilibrului familial; c) Ordinul nr. 2525/2018 al Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale privind aprobarea Procedurii pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, publicat în Monitorul Oficial nr. 95/06.02.2019. Prin acest ordin a fost aprobată procedura pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, precum şi instrumentul specific de evaluare a gradului de risc realizată de către personalul din cadrul SPAS/DGASPC, respectiv fişa de evaluare a gradului de risc, din perspectiva acordării serviciilor sociale. 3.2. Dispoziţii penale relevante Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal conţine o serie de prevederi sub a căror incidenţă se pot încadra diferite situaţii de violenţă domestică şi de violenţă împotriva femeilor. Cele mai relevante dispoziţii penale sunt: art. 189 lit. g) - stabileşte drept circumstanţă agravantă în cazul omorului calificat, situaţia în care fapta a avut ca victimă o femeie gravidă; art. 193 privind lovirea şi alte violenţe; art. 194 privind vătămarea corporală; art. 199 privind violenţa în familie drept circumstanţă agravantă în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 188 omorul, art. 189 omorul calificat, art. 193 lovirea şi alte violenţe, art. 194 vătămarea corporală, art. 195 lovirile şi vătămările cauzatoare de moarte; art. 201 întreruperea cursului sarcinii; art. 208 hărţuirea; art. 210 traficul de persoane; art. 211 traficul de minori; art. 213 proxenetismul; art. 218 violul; art. 219 agresiunea sexuală; art. 220 actul sexual cu un minor; art. 221 coruperea sexuală a minorilor - care răspunde obligaţiilor derivate din art. 39 din Convenţia de la Istanbul; art. 222 racolarea minorilor în scopuri sexuale; art. 223 hărţuirea sexuală; art. 224 violarea de domiciliu; art. 226 violarea vieţii private; art. 374 pornografia infantila; art. 376 bigamia; art. 379 nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului; art. 380 împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu; art. 439 infracţiuni contra umanităţii - lit. c) privind sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii, şi lit. f) privind violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii. Trebuie exprimate câteva comentarii şi clarificări referitoare la art. 199 C. pen., la infracţiunile contra integrităţii şi libertăţii sexuale prevăzute la Capitolul VII, precum şi la anumite forme ale violenţei împotriva femeilor, a căror încadrare juridică este în continuare dificil de realizat, în ciuda progreselor legislative. Normele penale interne fac referire explicită doar la violenţa în familie, nu la violenţa domestică, aşa cum este reglementată prin Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, art. 199 din Codul Penal este aplicabil doar unui număr restrâns de infracţiuni, mai precis celor prevăzute de art. 188 - omorul, art. 189 - omorul calificat, art. 193 - lovirea sau alte violenţe, art. 194 - vătămarea corporală, art. 195 - lovirile sau alte vătămări cauzatoare de moarte. Se impune să observăm că dimensiunea care ţine seama de inegalităţile dintre femei şi bărbaţi nu este vizibilă explicit, ci cel mult implicit, în aceste reglementări. În lista faptelor prevăzute la art. 199 nu se regăsesc, de exemplu, infracţiuni contra integrităţii şi libertăţii sexuale grave, precum violul. În ce priveşte infracţiunile contra integrităţii şi libertăţii sexuale, Codul penal incriminează violul, iar dispoziţiile art. 218 se aplică inclusiv violului marital sau violului comis între parteneri ori foşti parteneri.. Conform Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pedeapsa este mai severă doar atunci când victima se află în îngrijirea infractorului, sub diferite forme ori dacă este rudă în linie directă, frate sau soră. În acest context, trebuie menţionată adoptarea H.G. nr. 592/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale "SINERGIE" 2020-2030, aceasta fiind o premieră pentru ţara noastră, care reprezintă un pas foarte important pentru viitor, dar şi o dovadă a faptului că toate instituţiile cu atribuţii în domeniu trebuie şi pot să coopereze pentru a determina schimbări majore în ceea priveşte percepţia factorilor de decizie, a autorităţilor, profesioniştilor şi opiniei publice faţă de violenţa sexuală, care nu trebuie să fie tolerată sub nicio formă. Documentul de politică publică este complementar prezentei strategii şi cuprinde măsuri menite să diminueze evoluţia negativă/creşterea cazurilor de violenţă sexuală şi să prevină recidiva, în general prin acţiuni de consiliere a copiilor, fetelor/femeilor, dar şi prin alte măsuri de sprijin şi de îmbunătăţire a intervenţiei profesioniştilor. Analiza contextului şi definirea problemelor 1. Context general Violenţa domestică constituie o încălcare a drepturilor omului şi un fenomen prezent la toate nivelurile vieţii sociale, atât în sfera privată, cât şi în spaţiul public, cu consecinţe grave şi pe termen lung asupra victimelor*121). Femeile şi bărbaţii deopotrivă sunt victime ale violenţei bazate pe criteriul de sex, dar procentul femeilor şi al fetelor aflate în această situaţie este mult mai mare decât cel al bărbaţilor şi al băieţilor. Putem spune, prin urmare, că violenţa împotriva femeilor este atât o cauză, cât şi o consecinţă a inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi, persistente şi structurale. Conform Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, violenţa împotriva femeilor este violenţa care afectează femeile în mod disproporţionat şi cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată. *121) Strategia Consiliului Europei privind Egalitatea de Gen 2018-2023, Obiectivul strategic nr. 2 - Prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice. Violenţa împotriva femeilor, sub toate formele ei, încalcă sau restrânge exerciţiul plenar al celorlalte drepturi. În Recomandarea generală nr. 35 din 26 iulie 2017 privind violenţa de gen împotriva femeilor, care completează Recomandarea generală nr. 19, Comitetul CEDAW sublinia că dreptul la o viaţă lipsită de violenţă este o componentă indivizibilă a celorlalte drepturi fundamentale: "dreptul la viaţă, liberate şi siguranţă, viaţă privată şi de familie - incluzând protecţia egală în cadrul familiei, dreptul de a nu fi supus(ă) torturii, tratamentelor inumane şi degradante, libertatea de exprimare, de asociere sau de circulaţie*122)". Convenţia de la Istanbul, document juridic internaţional care constituie un reper fundamental în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor, defineşte violenţa de gen drept o încălcare gravă a drepturilor omului şi o formă de discriminare împotriva femeilor, stimulând statele semnatare la toleranţă zero faţă de acest fenomen. *122) Recomandarea generală nr. 35 din 26 iulie 2017 privind violenţa de gen împotriva femeilor. În prezent, România a depus la secretarul general al Consiliului Europei, la data de 6 februarie 2020, primul raport de ţară privind implementarea Convenţiei de la Istanbul, care este analizat de către Grupul de Experţi privind Acţiunea împotriva Violenţei împotriva Femeilor şi Violenţei Domestice - GREVIO, care monitorizează implementarea acestui tratat. Raportul vizează măsurile legislative şi alte măsuri care implementează dispoziţiile Convenţiei. Pe baza analizei efectuate de către GREVIO a conţinutului acestui raport, şi după efectuarea vizitei pe teren, în ţara noastră care a avut loc în perioada 5-9 iulie 2021, a fost realizat şi transmis autorităţilor române proiectul de Raport privind măsurile legislative şi de altă natură care pun în aplicare prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind acţiunea împotriva violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice în România, denumită pe scurt Convenţia de la Istanbul, care cuprinde o serie de concluzii şi recomandări privind măsurile luate de către statul român. Prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice constituie al doilea obiectiv stabilit de Strategia pentru egalitate de gen a Consiliului Europei pentru perioada 2018-2023. Această Strategie evidenţiază cu claritate relaţia de tip cauză-efect dintre stereotipurile de gen şi violenţa de gen, subliniind totodată rolul crucial al educaţiei în eradicarea amândurora. O serie dintre măsurile cu caracter prioritar identificate de actuala Strategie a UE se axează pe: abordarea violenţei sexuale şi a hărţuirii femeilor în spaţiul public, susţinerea statelor membre de a lua măsuri adresate tuturor formelor violenţei împotriva femeilor, susţinerea dezvoltării colectării de date privind violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică, abordarea rolului bărbaţilor în prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor. La nivelul Uniunii Europene, atât instituţiile europene, cât şi statele membre şi-au asumat în mod public obiectivul eliminării violenţei împotriva femeilor. Deşi principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este prezent chiar în tratatele fondatoare, includerea violenţei împotriva femeilor pe agenda politică a Uniunii Europene este un fenomen relativ recent, comparativ cu alte organizaţii internaţionale. Acest lucru este datorat faptului că nu exista o bază juridică obiectivă care să ofere instituţiilor Uniunii Europene competenţe în materia violenţei împotriva femeilor. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, competenţele Uniunii Europene au fost extinse în direcţia armonizării legislative în materie penală, generând astfel oportunitatea de a dezvolta instrumente juridice care să combată violenţa bazată pe criteriul de sex. În consecinţă, Uniunea Europeană a adoptat anumite directive care obligă statele membre să întreprindă anumite acţiuni, ca răspuns la violenţa împotriva femeilor. Directiva nr. 2012/29/UE impune standarde minime în ce priveşte drepturile şi protecţia victimelor infracţiunilor. Directiva nr. 2011/36/UE reglementează ordinul european de protecţie.*123) *123) A se vedea site-ul Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) Totodată, documentele strategice formulate de Comisia Europeană în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi au inclus, de fiecare dată, violenţa bazată pe criteriul de sex între temele cu caracter prioritar şi în raport cu care sunt necesare acţiuni-cheie. Viziunea a evoluat de-a lungul timpului, de la Angajamentul Strategic al Uniunii Europene 2010-2015, care aducea în atenţie tema demnităţii umane, a integrităţii şi încetării violenţei de gen, la Angajamentul Strategic al Uniunii Europene 2016-2020 care acorda prioritate combaterii violenţei bazate pe criteriul de sex, precum şi protecţiei victimelor, şi până la actuala Strategie a Uniunii Europene privind Egalitatea de Gen 2020-2025 care vizează combaterea violenţei bazate pe criteriul de sex şi a stereotipurilor. Strategia Uniunii Europene privind Egalitatea de Gen stabileşte obiectivele de natură politică şi acţiunile- cheie pentru perioada 2020-2025. Scopul general al acestei strategii este ca Europa să devină un spaţiu al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, fără violenţă sau discriminare bazate pe sex şi fără inegalităţi structurale între femei şi bărbaţi. Câteva dintre măsurile cu caracter prioritar identificate de actuala Strategie a UE pe palierul prevenirii şi combaterii violenţei de gen sunt următoarele: abordarea violenţei sexuale şi a hărţuirii femeilor în spaţiul public, susţinerea statelor membre de a lua măsuri adresate tuturor formelor violenţei împotriva femeilor, susţinerea dezvoltării colectării de date privind violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică, abordarea rolului bărbaţilor în prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor. În 2020, Comisia a adoptat, în premieră, şi o strategie privind drepturile victimelor, care abordează nevoile specifice ale victimelor violenţei bazate pe criteriul de sex, inclusiv ale violenţei domestice, pe baza Directivei privind drepturile victimelor infracţiunilor. Suplimentar, Comisia a prezentat o strategie a UE privind eradicarea traficului de persoane şi o altă strategie distinctă privind combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor. Totodată, Comisia va propune un act normativ având ca obiect serviciile digitale, cu scopul de a clarifica responsabilităţile platformelor online în ceea ce priveşte conţinutul diseminat de utilizatori, în vederea eradicării violenţei bazate pe criteriul, de sex în mediul online. În acelaşi sens, din cuprinsul documentului COM(2020) 152 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Uniune a egalităţii: Strategia privind egalitatea de gen 2020 - 2025, a rezultat necesitatea unei atenţii sporite în ceea ce priveşte eliminarea violenţei bazate pe criteriul de sex şi a stereotipurilor, prezente încă în mod pregnant la nivelul UE, şi care reprezintă unele dintre cele mai mari provocări ale societăţilor contemporane, având la bază, în mod istoric, inegalităţile dintre femei şi bărbaţi. Astfel, datele statistice prezentate în acest document, relevante la nivelul UE, evidenţiază următoarele aspecte: 33% dintre femei au trecut prin situaţii de violenţă fizică sau violenţă sexuală, 22% dintre femei au suferit violenţă din partea unui partener, 55% dintre femei au trecut prin situaţii de hărţuire sexuală. În acest sens, Comisia şi-a reafirmat în anul 2021 intenţia de a elabora o iniţiativă în vederea extinderii incriminării unor fapte prin armonizarea unor forme specifice de violenţă bazată pe criteriul de sex în conformitate cu art. 83 alin. (1) TFUE, aşa-numitele Euroinfracţiuni, sau după caz, va propune măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea unor forme specifice de violenţă bazată pe pe criteriul de sex, inclusiv, pentru hărţuire sexuală, abuz împotriva femeii şi mutilarea genitală a femeilor. Alte propuneri şi recomandări importante se referă la: - orientarea către prevenirea eficientă a violenţei domestice, ca element cheie, prin: educarea băieţilor şi fetelor de la o vârstă mică despre problematica egalităţii şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi susţinerea relaţiilor non-violente, abordarea multidisciplinară în rândul profesioniştilor şi serviciilor, inclusiv în sistemul de justiţie penală, în cadrul serviciilor de sprijinire a victimelor, programele de probaţiune şi în serviciile sociale şi de sănătate. – combaterea violenţei împotriva femeilor şi a ideologiilor care subminează drepturile femeilor, prin acţiuni menite să contribuie la prevenirea radicalizării care generează extremism şi terorism violent. – lansarea unei reţele, la nivelul UE, de prevenire a violenţei bazate pe criteriul de sex şi a violenţei domestice, reunind statele membre şi părţile interesate pentru schimbul de bune practici şi pentru oferirea finanţării pentru formare, consolidarea capacităţii şi servicii de sprijin. Totodată, trebuie să amintim faptul că, în primul semestru al anului 2019, atenţia statului român a fost îndreptată către acţiuni specifice, realizate în marja exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, denumită în continuare, PRES RO 2019. În acest sens, principalele priorităţi ale mandatului naţional au fost: prevenirea şi combaterea violenţei domestice prin măsuri de protecţie de urgenţă pentru protejarea şi sprijinirea victimelor, precum şi direcţionarea interesului statelor membre pentru aplicarea, la nivelul UE, a măsurilor de protecţie de urgenţă impuse de dispoziţiile Convenţiei de la Istanbul, prin împuternicirea tuturor factorilor de decizie. Astfel, în contextul PRES RO 2019, ANES a organizat Conferinţa Internaţională la Nivel Înalt "Perspective ale Convenţiei de la Istanbul: Un nou orizont - Schimbarea paradigmei pentru toţi factorii de decizie", în perioada 4 - 6 iunie 2019, la Bucureşti. Evenimentul a reunit parlamentari şi factori de decizie, experţi în domeniu şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor de profil din Franţa, Bulgaria, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Republica Cehă, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania şi Finlanda, dar şi din diverse alte instituţii europene şi internaţionale, cu scopul clar de a determina o schimbare reală în ceea ce priveşte fenomenul violenţei domestice, la diferite niveluri de intervenţie. Conferinţa a reprezentat o platformă de dialog pentru facilitarea, în special în cadrul workshop- urilor, a schimbului de experienţă, bunelor practici, transferului de know-how şi networking-ului între participanţi, oferind acestora, pe lângă o perspectivă reală asupra politicilor integrate, modelelor şi abordărilor eficiente, şi posibilitatea dezvoltării competenţelor şi capacităţii specialiştilor în domeniul violenţei domestice. În ceea priveşte cadrul instituţional, Conform H.G. nr. 177/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, misiunea ANES este: (1) de a promova principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex şi (2) de a preveni şi combate violenţa domestică prin implementarea unor măsuri, politici şi programe adaptate nevoilor victimelor. În exercitarea funcţiei sale de autoritate de stat în aceste două domenii de competenţă, ANES asigură coordonarea implementării celor două documente programatice de bază: Convenţia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul), precum şi a normelor europene. Acest fapt este reflectat şi de Strategia naţională anterioară privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, iar aceasta a deschis calea unei o abordări integrate prin cuprinderea a doi piloni specifici de competenţă, din care, un pilon distinct orientat pe obiective şi măsuri menite să prevină şi să combată fenomenul violenţei domestice şi violenţei bazate pe criteriul de sex. 2. Date relevante pentru domeniul violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor Violenţa domestică este un fenomen persistent, a cărui eradicare constituie o prioritate fundamentală, nu doar la nivel internaţional şi european, ci şi în România. În acelaşi timp, este un fenomen transversal, care se manifestă în toate sferele vieţii sociale şi în toate domeniile de activitate. Gravitatea acestui fenomen este reflectată, cu anumite limite, de datele existente. În acest sens, au fost analizate: primul raport al României la GREVIO; datele statistice centralizate de Indicele Egalităţii de Gen din 2019 şi din 2017 ale EIGE; raportul efectuat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, în 2014 - Violenţa împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE - Rezultate pe scurt; rapoartele anuale de monitorizare a stadiului implementării strategiilor naţionale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, disponibile pe site-ul oficial al ANES. Conform datelor furnizate de EIGE, la nivelul Uniunii Europene, per ansamblu, "1 din 3 femei a fost victimă a violenţei fizice şi/sau sexuale, 1 din 2 femei s-a confruntat cu hărţuirea sexuală, 1 din 20 de femei a fost victimă a infracţiunii de viol, 1 din 5 femei a fost urmărită abuziv şi 95% din victimele traficului de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale în UE sunt femei sau fete."*124) În cazul violenţei împotriva minorilor - fete şi băieţi - riscurile şi vulnerabilitatea sunt mult mai accentuate. Totodată, violenţa împotriva femeilor şi hărţuirea continuă la niveluri alarmante. Mişcarea #MeToo a evidenţiat amploarea sexismului şi a abuzurilor cu care femeile şi fetele continuă să se confrunte.*125) Conform datelor centralizate de Indicele egalităţii de gen din 2017 al IEGE, scorul obţinut de România este mai mic decât media Uniunii Europene, însă a fost remarcat faptul că s-a înregistrat un progres lent. Mai precis, în România, prevalenţa*126), amploarea*127) şi transparenţa*128) acestui fenomen, prezintă următoarea configuraţie: 30% dintre femei au fost victime ale violenţei fizice şi/sau sexuale după vârsta de 15 ani, iar 59% dintre respondentele care au confirmat, s-au confruntat cu consecinţe directe ale stării de sănătate. Totodată, 13% dintre respondentele care au fost victime ale violenţei fizice sau sexuale în ultimele 12 luni anterioare studiului, nu au comunicat acest lucru nimănui, situaţie identică cu media UE. În plus, din punct de vedere social, violenţa împotriva femeilor "costă" România aproximativ 9 milioane euro pe an, din cauza consecinţelor economice, costurilor de personal şi utilizării serviciilor sociale şi de sănătate, asigurărilor de sănătate.*129) *124) Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Violenţa împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE - Rezultate pe scurt, 2014 *125) Comunicare a Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. O Uniune a egalităţii: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, p. 2 *126) Prevalenţa se raportează la frecvenţa violenţei domestice. *127) Amploarea se raportează la consecinţele şi impactul violenţei domestice asupra stării de sănătate a victimelor. *128) Transparenţa se raportează la numărul de sesizări ale autorităţilor competente. *129) A se vedea: https://eige.europa.eu/publications/estimating-costs-gender-based-violence-european-union-report Studiul naţional privind prevalenţa diferitelor forme de violenţă împotriva femeilor, realizat de către ANES, în anul 2021, a relevat faptul că violenţa domestică înseamnă pentru cei mai mulţi dintre respondenţi violenţă fizică (98%), iar într-o proporţie uşor mai scăzută, sunt asociate şi violenţa psihologică (95%), sexuală (94%) şi verbală (93%). Violenţa socială (73%) şi cea financiară (67%) sunt percepute ca fiind forme de violenţă domestică într-un procent mai scăzut decât celelalte tipuri de abuzuri. Modelul predominant de violenţă în familie cunoscut de către respondenţi, în ultimul an, are ca principală victimă, soţia sau partenera (84%), şi, ca principal agresor, soţul sau partenerul (80%). Sunt menţionate într-o pondere mai ridicată, pe lângă soţie sau parteneră, copiii minori, 26% fiii şi 22% fiicele şi femeile în vârstă din familie (17%). Soţul sau partenerul este menţionat ca victimă doar de 9% dintre respondenţi. Dintre categoriile cele mai predispuse a fi ţinta violenţei domestice, femeile sunt indicate de 79% dintre respondenţi. Conform raportului realizat de către România şi transmis Consiliul Europei în anul 2020 - GREVIO*130), problema violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor continuă să fie extrem de răspândită la nivel naţional. În acest raport, sunt centralizate principalele seturi de date care ajută la conturarea problematicii violenţei domestice, date colectate în urma unor studii cantitative, reprezentative la nivel naţional. Un astfel de studiu este cel realizat de către ANES în 2017, care arată faptul că 9 din 10 respondenţi consideră că violenţa domestică este o problemă socială a României. Mai mult, 4 din 10 persoane cunosc cel puţin o victimă a violenţei domestice, în 79% din cazuri persoana fiind de sex feminin. În plus, majoritatea respondenţilor (86%) consideră că aceste acte de violenţă domestică ar trebui să fie mai aspru pedepsite. Însă, potrivit rezultatelor celei mai recente cercetări statistice selective privind siguranţa publică, realizate de Institutul Naţional de Statistică împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei Române: Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, în anul 2017, o pondere importantă de populaţie rezidentă de 18 ani şi peste (43,0%) considerau conflictele violente între soţi ca reprezentând mai degrabă probleme de familie care ar trebui rezolvate în cadrul familiei. *130) Report submitted by România pursuant to Article 68, paragraph 1 on preventing and combating violence against women and domestic violence (Baseline Report) - 2020 Datele furnizate de către ANES în perioada 2018-2020, ilustrează numărul de victime ale violenţei domestice care au beneficiat de servicii sociale la nivel naţional: în 2020 - 11607 victime, în 2019 - 14.074 de cazuri de victime ale violenţei domestice, din care 2.743 de femei, 169 bărbaţi şi 11.162 copii; în 2018 - 10.861 de copii, 2.149 de femei şi 172 de bărbaţi au apelat la astfel de servicii. Însă, numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru fapte de violenţă domestică, în aceeaşi perioadă de referinţă la nivel naţional, a cunoscut o fluctuaţie semnificativă, de la maximul de 2.455 de persoane trimise în judecată în 2015 la minimul atins în 2018 de 1.843 de persoane. Însă trebuie să se ţină cont de amploarea fenomenului şi de faptul că o pondere importantă din rândul victimelor nu raportează deloc actele de violenţă către autorităţile competente, iar datele prezentate mai sus sunt informaţiile oficiale, colectate în situaţia în care victimele sesizează autorităţile şi solicită furnizarea de servicii sociale. Comparativ, în anul 2018 au fost înregistrate 13.182 de cazuri de violenţă domestică din care 2.149 de victime adulte de sex feminin şi 172 de sex masculin, precum şi 10.861 de victime copii cu vârste cuprinse între < 1 şi 17 ani. Raportul evidenţiază că, în ceea ce priveşte evoluţia fenomenului violenţei domestice din anul 2018, faţă de anul 2017, numărul cazurilor a crescut cu 0,6%. De asemenea, Raportul subliniază că "datele pe care le conţine nu reprezintă dimensiunea reală a fenomenului, ci doar numărul victimelor violenţei domestice beneficiare de servicii sociale, înregistrate şi centralizate la nivel naţional de către ANES, extrase de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), instituţii aflate în subordinea consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti. [...] Astfel, cazurile de violenţă domestică înregistrate şi centralizate la nivel naţional de către ANES reprezintă, în fapt, numărul de cazuri care au fost raportate şi înregistrate la nivelul autorităţilor locale". Creşterea numărului de cazuri înregistrate începând cu anul 2012 nu a însemnat în mod obligatoriu o creştere a fenomenului violenţei domestice, ci reflectă o îmbunătăţire sau o vizibilitate mai mare a mecanismelor legale şi instituţionale de protecţie împotriva violenţei domestice, anul 2012 fiind masacrat de reglementarea ordinului de protecţie. Cu toate acestea, trebuie subliniată necesitatea colectării unor date complete care: ● să includă toate tipurile de violenţă violenţă împotriva femeilor, deopotrivă cele incriminate penal, cât şi cele sancţionate pe ternul răspunderii delictuale, atât din sfera privată, cât şi din spaţiul public; ● să centralizeze în mod distinct situaţia diferitelor grupuri vulnerabile pentru fiecare dintre aceste forme de violenţă; ● să reflecte diferenţe specifice la nivel local, pentru fiecare judeţ în parte, precum şi la nivel central; ● să nu se limiteze la sfera serviciilor sociale, ci să detalieze şi evoluţia cazurilor la nivel judiciar, acolo unde acest lucru este posibil. Doar îmbunătăţirea mecanismelor de colectare a datelor şi colectarea lor cât mai completă şi efectivă, care să reducă omisiunile şi să ofere atât o perspectivă de ansamblu, cât şi una de detaliu, pot oferi o imagine reală. Este esenţial ca în perioada următoare să fie desfăşurate studii suplimentare şi cuprinzătoare privind fenomenul violenţei domestice, mai ales din cauză că, în ciuda evoluţiei legislaţiei şi a creşterii numărului de cazuri beneficiare de asistenţă socială, acest număr rămâne redus comparativ cu amploarea reală a fenomenului, exclude forme specifice de violenţă, vizibilitatea legislaţiei şi a noilor mecanisme de protecţie este în continuare redusă, iar cazurile de violenţă domestică sunt în continuare subreprezentate în instanţe. Conform EIGE, România îndeplineşte angajamentele asumate în urma ratificării Convenţiei de la Istanbul. Astfel, în România există o linie naţională de asistenţă telefonică dedicată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane, gratuită şi care funcţionează cu program 24 de ore/24 din 7 zile/7. Totodată, ca parte a procesului de reformă structurală, au fost înfiinţate servicii sociale destinate victimelor violenţei domestice, în număr considerabil, însă creşterea numărului acestora şi diversificarea serviciilor oferite trebuie să rămână o prioritate. Aceste menţiuni, precum şi Raportul transmis de statul român către GREVIO indică faptul că România a făcut paşi importanţi în direcţia asigurării unei protecţii sporite a victimelor violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor. Cu toate acestea, protecţia efectivă depinde în primul rând de nivelul de informare şi de dorinţa victimelor de a accesa serviciile sociale. Este absolut esenţial ca diferite aspectele formale să nu constituie un impediment al accesului în centre. De asemenea, este importantă asigurarea calităţii, în contextul unor servicii integrate, cu personal bine pregătit, inclusiv în ce priveşte domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, nu doar domeniul propriu de activitate. Comitetul CEDAW, în Observaţiile Finale pentru Rapoartele al 7-lea şi al 8-lea ale României din 2017, sublinia că accesul victimelor provenind din grupuri marginalizate este şi mai restrâns ca urmare a unor vulnerabilităţi intersectate. Prin urmare, este necesar ca accesul la servicii sociale al femeilor care provin din aceste grupuri să fie nu doar neîngrădit, ci şi facilitat, prin intermediul unor politici publice adresate în mod specific acestei probleme. În plus, este important ca aceste servicii integrate să fie asigurate la nivel naţional, într-un număr cât mai mare de oraşe, nu doar în capitală şi la un nivel de calitate egal. Un alt aspect delicat priveşte accesului la asistenţă juridică pentru victime, ca parte a sprijinului acordat acestora. Nu este suficientă gratuitatea asistenţei juridice. Problema este delicată întrucât fenomenul stigmatizării victimelor le împiedică pe acestea să sesizeze autorităţile competente sau să apeleze la servicii sociale. De aceea sunt necesare campanii ample care să contribuie la eradicarea acestui stigmat, precum şi la conştientizarea gravităţii fenomenului. Trebuie precizat că un efect secundar pozitiv al accesului efectiv poate determina o mai bună acurateţe a datelor statistice. Ca urmare directă a semnării, şi respectiv, ratificării Convenţiei de la Istanbul, în perioada 2014-2021 au fost dezvoltate strategii specifice pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice şi în acelaşi timp s-a armonizat legislaţia naţională pe acest domeniu cu prevederile Convenţiei. Sunt importante şi trebuie subliniate progresele înregistrate de statul român în plan legislativ, care au permis alinierea normelor juridice din România la standardele şi reperele stabilite de Convenţia de la Istanbul şi de ultimele directive europene în materia protecţiei victimelor. Cu toate acestea, este necesară reluarea anumitor dezbateri juridice având ca temă eventualele inconsistenţe şi vulnerabilităţi ale legislaţiei, discutate în secţiunea privind la cadrul juridic. În plus, având în vedere priorităţile politice şi legislative ale Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei, se analizează în prezent, rezervele formulate de statul român la Convenţia de la Istanbul, în vederea identificării unor soluţii legislative care să contribuie la transpunerea efectivă a principiilor acestei convenţii, inclusiv reglementarea anumitor forme specifice de violenţă de violenţă împotriva femeii. În acelaşi timp, este necesară implementarea de măsuri complementare care să contribuie la îmbunătăţirea sistemului şi a capacităţii de intervenţie şi de sprijin a victimelor violenţei domestice, axate pe cele două componente de bază: prevenire şi combatere. Protecţia victimelor a constituit o prioritate în Angajamentul strategic pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi 2016-2019, fapt reflectat şi de directivele europene adoptate în această perioadă. Deşi aceasta rămâne în continuare o prioritate, Strategia Uniunii Europene privind egalitatea de gen 2020-2025 deplasează accentul către stereotipuri ca formă de violenţă împotriva femeilor şi cauză primordială a altor forme de violenţă. În acest mod, prevenirea dobândeşte la rândul său prioritate, iar pentru o prevenire efectivă sunt esenţiale măsuri la nivel de formare şi de educaţie. Eradicarea stereotipurilor se poate realiza în timp, cu ajutorul unor campanii ample, având ca destinatare inclusiv persoanele din grupurile vulnerabile, expuse la violenţă domestică. Un obiectiv suplimentar al acestor campanii este şi creşterea vizibilităţii problematicii de egalităţii şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, a formelor mai puţin evidente de violenţă, cum ar fi violenţa psihologică, economică, socială a legislaţiei în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, precum şi a legislaţiei din sfera violenţei domestice şi sexuale. Violenţa împotriva femeilor poate fi abordată ca problemă de sănătate publică şi de interes general. Campaniile referitoare la violenţa împotriva femeilor şi reacţiile la acest fenomen trebuie orientate atât către bărbaţi, cât şi către femei. Bărbaţii trebuie implicaţi în mod pozitiv în iniţiative care evidenţiază în mod critic felul în care unii dintre ei fac uz de violenţă împotriva femeilor*131). *131) Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Violenţa împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE - Rezultate pe scurt, 2014, p. 9 Esenţială pentru o prevenire efectivă este şi formarea adecvată a specialiştilor care intervin în sprijinul victimelor, la diferite niveluri şi prin diverse activităţi. Cu cât aceştia sunt mai bine pregătiţi, nu doar în domeniul propriu de activitate, ci şi în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, prevenţia va fi mai eficientă. O soluţie în acest sens este organizarea unor ateliere de formare interdisciplinară pentru poliţişti. Trebuie subliniat faptul că formarea juriştilor trebuie să includă nu doar judecătorii, procurorii şi executorii judecătoreşti, ci şi avocaţii sau studenţii de la Facultăţile de Drept, care să se familiarizeze, încă de la început cu implicaţiile juridice ale fenomenului grav al violenţei împotriva femeilor. În ce priveşte combaterea şi consolidarea capacităţii de intervenţie a poliţiştilor prin soluţii tehnice moderne considerăm că, au fost realizaţi paşi foarte importanţi prin instituirea unui sistem naţional electronic de monitorizare a agresorilor prin utilizarea unor dispozitive electronice de localizare, care vor fi operaţionale începând cu anul 2022, crearea unui sistem informatic naţional integrat de înregistrare şi raportare a cazurilor de violenţă domestică şi violenţă împotriva femeilor precum şi facilitarea accesului agresorilor la consiliere psihologică constituie demersuri importante care pot avea un triplu efect pozitiv, aşa cum arată bunele practici identificate la nivelul UE de către EIGE. Ele au potenţialul de a descuraja fenomenul violenţei împotriva femeilor, de a preveni recidiva şi de a conduce la o aplicare mai eficientă a normelor juridice. În acelaşi timp, complementar acţiunilor de prevenire care vizează destigmatizarea victimelor şi facilitarea accesului la servicii sociale şi la justiţie, sunt necesare campanii care să vizeze informarea femeilor şi fetelor cu privire la dreptul lor de a se adresa instanţelor civile şi penale. Obiective generale şi specifice Eradicarea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor constituie un imperativ legal, moral şi economic, asumat prin garanţii normative exprese la nivel internaţional şi de către statul român. Pentru îndeplinirea angajamentelor în acest domeniu, sunt necesare reglementări adecvate, bazate pe o abordare integrată, centrată pe victimă, precum şi implementarea efectivă a acestor norme. Acest lucru presupune adoptarea unor măsuri legislative, a unor programe de politici publice care să asigure: prevenirea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, protecţia imediată şi efectivă victimelor, precum şi sancţionarea/condamnarea agresorilor, cu remedii echitabile pentru victime şi, complementar, cu măsuri specifice destinate acestora*132). *132) Conform Convenţiei pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW), o recomandare cu caracter legislative şi general este ca Statele semnatare să adopte: (1) măsuri legislative generale; (2) măsuri legislative privind prevenţia; (3) măsuri legislative privind protecţia victimelor; (4) măsuri legislative privind condamnarea şi pedeapsa infractorilor; (5) măsuri legislative privind reparaţiile echitabile şi daunele. Urmărind instrumentele juridice şi priorităţile politice actuale în plan internaţional şi european ce servesc drept repere în domeniul combaterii violenţei domestice, precum şi bunele practici identificate de EIGE, recomandările specifice pentru statul român ale comitetului CEDAW, dar mai ales analiza comprehensivă a situaţiei actuale din România - pe baza datelor statistice furnizate de Indicele egalităţii de gen şi de primul raport al României la GREVIO privind stadiul implementării Convenţiei de la Istanbul, au fost identificate următoarele priorităţi fundamentale generale pentru Pilonul prevenirea şi combaterea violenţei domestice: protecţia efectivă a victimelor; asigurarea prevenirii violenţei împotriva femeilor, ţinând cont de nevoile specifice din cadrul grupurilor vulnerabile; combaterea violenţei împotriva femeilor în sfera publică şi în cea privată; formarea specifică a tuturor categoriilor de profesionişti cu atribuţii în domeniul violenţei domestice, în vederea prevenirii şi combaterii efective a fenomenului; cunoaşterea şi cuantificarea reală a amplitudinii fenomenului; consolidarea legislaţiei şi aplicării ei efectivă. Aceste priorităţi se traduc în următoarele obiective generale şi specifice. Obiectiv general: Eliminarea tuturor formelor de violenţă domestică şi de violenţă împotriva femeilor în sfera publică şi privată Obiective specifice: V.1. Dezvoltarea unui sistem unitar de servicii destinate protecţiei efective a victimelor violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor, precum şi a drepturilor acestora V1.a) Partajarea informaţiilor existente la nivelul instituţiilor care deţin date cu privire la problematica violenţei domestice, într-un sistem informatic naţional de înregistrare şi raportare a cazurilor de violenţă domestică şi de gen, creat şi implementat- achiziţie/operaţionalizare/interconectare- de către ANES. V1.b) Sprijinirea şi facilitarea accesului victimelor violenţei domestice şi copiilor minori ai acestora la servicii integrate de asistenţă medicală, asistenţă psihologică, consiliere şi reabilitare, la nivelul tuturor judeţelor V1.c) Sprijinirea dezvoltării unei reţele naţionale de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice, aflate la distanţe rezonabile de domiciliu, la nivelul tuturor judeţelor V1.d) Facilitarea accesului la asistenţă juridică gratuită pentru victimele violenţei domestice, în special în procedurile legate de ordinele de protecţie, inclusiv pentru femeile vulnerabile V2. Întărirea capacităţii de intervenţie a poliţiştilor în domeniul violenţei domestice, în sensul asigurării unor soluţii tehnice moderne pentru probarea eficientă a faptelor de violenţă domestică V2.a) Dotarea cu arme şi/sau dispozitive din categoria celor neletale, a poliţiştilor din structurile de ordine publică, ce asigură serviciul specializat în cadrul solicitărilor de intervenţie în cazurile de violenţă domestică V2.b) Dotarea cu camere video portabile a poliţiştilor din structurile de ordine publică, care intervin în cazuri de violenţă domestică*133) *133) Aceste dotări vor fi folosite în vederea probării faptelor constatate şi administrării corecte şi complete a probelor pentru fundamentarea corectă a deciziilor administrative, precum şi în cadrul procesului penal, în faţa organelor de anchetă sau de judecată, cu scopul stabilirii exacte a împrejurărilor în care au fost comise faptele sesizate. V2.c) Formarea poliţiştilor din structurile de ordine publică, cu privire la: proceduri de intervenţie şi de lucru prietenoase cu victimele violenţei domestice şi copiii acestora; emiterea şi aplicarea ordinelor de protecţie provizorii V3. Asigurarea prevenirii violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor, ţinând cont de nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile, printr-o abordare sensibilă la diferenţele culturale şi de vârstă V3.a) Ateliere de informare/formare interdisciplinară a specialiştilor implicaţi în prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor, respectiv: poliţişti, asistenţi sociali, psihologi, profesori, judecători, realizate atât la nivel naţional cât şi judeţean V3.b) Organizarea de sesiuni de informare, la nivel local, în special în comunităţile pentru grupurile vulnerabile, în care se vor aborda teme legate de cu scopul de a realiza prevenirea primară cu privire la violenţa domestică şi de gen violenţa împotriva femeilor drepturile victimelor, instituţii responsabile în domeniu şi recomandări preventive. V3.c) Campanii de informare la nivel naţional cu privire la violenţa domestică şi violenţei împotriva femeilor, în vederea realizării prevenirii primare V3.d) Realizarea unor campanii de informare specifice care să vizeze formele mai puţin vizibile de violenţă domestică şi violenţă împotriva femeilor, precum violenţa psihologică, socială, economică, spirituală.134 V4. Combaterea violenţei domestice în toate domeniile vieţii sociale V4.a) Derularea unor campanii ample, destinate deopotrivă victimelor şi publicului larg, inclusiv prin utilizarea de mijloace inovative şi cu sprijinul mass-media, în vederea destigmatizării victimelor şi încurajării acestora să sesizeze autorităţile competente V4.b) Elaborarea unui ghid de recomandări cu privire la includerea problematicii violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor în strategiile şi programele de dezvoltare judeţeană şi locală V4.c) Extinderea parteneriatelor în vederea asigurării accesului la consiliere psihologică pentru agresorii în cazuri de violenţă domestică şi violenţă împotriva femeilor V4.d) Susţinerea implementării sistemului naţional de monitorizare a agresorilor pentru care s-au emis OP şi OPP, prin utilizarea unor dispozitive electronice de supraveghere V5. Formarea/ instruirea specifică şi adecvată a tuturor categoriilor de profesionişti cu competenţe specifice în domeniul violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor în vederea prevenirii şi combaterii eficiente a acestui fenomen V5.a) Realizarea prevenirii primare a violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor prin pregătirea şi instruirea reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv din perspectiva corelării cu legislaţia privind victimele infracţiunilor V5.b) Ateliere de informare/formare a specialiştilor în drept, respectiv avocaţi, procurori, judecători, studenţi la Facultăţile de Drept, privind legislaţia specifică şi jurisprudenţa în materia violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor V5.c) Elaborarea unui ghid de recomandări cu privire la introducerea noţiunilor de violenţă domestică şi violenţă împotriva femeilor în curricula universităţilor ce pregătesc profesionişti în domeniu V6. Cunoaşterea şi cuantificarea reală a fenomenului violenţei domestice V6.a) Elaborarea unui studiu cu privire la violenţa domestică, privind identificarea dimensiunii reale a fenomenului şi a cauzelor care descurajează sesizarea autorităţilor şi depunerea plângerilor de către victime, în special în rândul grupurilor vulnerabile V6.b) Elaborarea unui ghid de bune practici în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice din alte state V6.c) Elaborarea unui studiu privind fenomenul "mariajelor timpurii", ca formă specifică de violenţă împotriva fetelor, precum şi elaborarea de propuneri pentru conştientizarea şi prevenirea fenomenului V7. Continuarea procesului de consolidare a legislaţiei naţionale în domeniul violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor: V7. Elaborarea unui ghid de aplicare a legislaţiei în domeniul violenţei domestice destinat profesioniştilor cu atribuţii în acest domeniu, inclusiv din perspectiva corelării cu legislaţia privind victimele infracţiunilor V8. Monitorizare 8.1. Raportarea gradului de implementare a activităţilor asumate în cadrul Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor 8.1.a) Monitorizarea măsurilor cuprinse în Planul de acţiuni - Pilonul Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor 8.2. Evaluarea finală a Pilonului Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor 8.2.a) Realizarea unei analize privind îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2022- 2027 - Pilonul Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor Programe şi direcţii de acţiune Programele şi direcţiile de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor opt arii de intervenţie ale domeniului prevenirii şi combaterii violenţei domestice, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Se va urmări asigurarea concordanţei măsurilor lege adoptate în Strategie cu programele incluse în planurile strategice instituţionale ale instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii. Rezultate aşteptate Rezultatele aşteptate care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor opt arii de intervenţie ale domeniului prevenirii şi combaterii violenţei domestice, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Indicatori Indicatorii pe baza cărora se va măsura evoluţia implementării strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor opt arii de intervenţie ale domeniului prevenirii şi combaterii violenţei domestice, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Proceduri de monitorizare şi evaluare În conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea şi de tratament de şanse între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a H.G. nr. 177/2016, monitorizarea, evaluarea şi raportarea prezentei strategii şi a Planului de acţiuni aferent, se va realiza în coordonarea ANES. Aceste activităţi se vor desfăşura pe toată perioada de implementare şi vor include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, progresele înregistrate, cât şi implementarea strategiei, identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor din domeniile specific de intervenţie, precum şi creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor privind asigurarea respectării şi realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi violenţei violenţei împotriva femeilor. Stadiul implementării Strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare elaborate anual de către ANES, în urma raportărilor efectuate de către toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu care se regăsesc în Planul de acţiuni. Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 vor elabora şi vor transmite un raport anual cu privire la stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le revin potrivit domeniilor specifice de competenţă. De asemenea, evaluarea impactului Strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii stabiliţi în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027. În vederea realizării măsurilor prevăzute în prezenta Strategie, fiecare instituţie cu atribuţii în domeniu, are obligaţia de a desemna un reprezentant, care va facilita şi asigura monitorizarea implementării strategiei la nivel intern şi va asigura colaborarea cu ANES şi cu celelalte instituţii responsabile în ceea ce priveşte implementarea/monitorizarea/evaluarea/raportarea strategiei. ANES în parteneriat cu instituţiile cu atribuţii în domeniu şi organizaţiile neguvernamentale, va asigura mediatizarea Strategiei, precum şi diseminarea informaţiilor relevante şi bunele practici identificate în domeniu. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 este prezentat în anexa la prezenta Strategie. Instituţii responsabile Instituţiile responsabile în implementării strategiei se regăsesc în planul de acţiune corespunzător celor opt arii de intervenţie ale domeniului prevenirii şi combaterii violenţei domestice, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Finanţarea măsurilor prevăzute în Strategie se va asigura cu încadrarea în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru anul 2022 şi anii următori. Totodată, strategia trasează o serie de obligaţii pentru autorităţile/instituţiile responsabile care, după aprobarea strategiei vor analiza în detaliu implicaţiile financiare şi vor aloca sumele aferente realizării diferitelor acţiuni, cu încadrare în limitele bugetelor aprobate anual. Sursele de finanţare sunt prevăzute în cuprinsul planului de acţiune corespunzător celor şapte arii de intervenţie ale domeniului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectiv în anexa la prezenta Strategie. Implicaţii asupra cadrului juridic Măsurile prevăzute în cuprinsul Strategiei naţionale privind egalitatea şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice 2022-2027 constituie repere importante de ghidare şi orientare pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, prin elaborarea de metodologii, ghiduri, cercetări, analize. ANEXA 1 la Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 PLAN DE ACŢIUNE pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027 PILONUL I: EGALITATE DE ŞANSE ŞI DE TRATAMENT ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│I. EDUCAŢIE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv General: Prevenirea şi combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor de │
│gen din sistemul de învăţământ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 1.1 Eliminarea stereotipurilor şi prejudecăţilor privind │
│rolurile şi responsabilităţile femeilor şi bărbaţilor în familie şi în │
│societate, prin măsuri adecvate în domeniul educaţiei │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Măsuri/ │ │Procedura de │Termen │Instituţii │ │ │
│Rezultatele │Indicatori │Monitorizare şi │realizare │responsabile │Resurse │Riscuri │
│acţiunilor │ │Evaluare │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Grup de Lucru │ │ │ │ │ │
│ │Interministerial │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │(GLI) privind │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │integrarea │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │noţiunilor de │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │egalitatea şanse şi│ │ │ │responsabile; │ │
│ │de tratament între │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │femei şi bărbaţi în│ │ │ │fonduri externe │ │
│ │programele şcolare │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │Ordin al │ │ │ │în limita │Interes scăzut │
│ │ministrului │ │ │ │sumelor alocate │din partea │
│ │educaţiei privind │Liste de │ │ │şi cu │decidenţilor │
│ │includerea unor │prezenţe/ agenda│ │ │respectarea │privind │
│ │noţiuni legate de │discuţiilor │ │ │prevederilor şi │necesitatea │
│ │stereotipuri, │Publicarea │ │ANES │regulilor de │includerii în │
│ │prejudecăţi, │ordinului de │2022 │ME │eligibilitate │curriculum a │
│ │drepturi egale, │ministru în │ │CNPEE │stabilite la │noţiunilor │
│ │egalitatea de şanse│Monitorul │ │ │nivelul fiecărui│legate de │
│ │şi de tratament │Oficial │ │ │program │egalitatea de │
│ │între femei şi │ │ │ │operaţional; │şanse şi de │
│ │bărbaţi, │ │ │ │Personal din │tratament între │
│1.1 a) Includerea │discriminare, │ │ │ │instituţiile │femei şi bărbaţi│
│unor noţiuni │discriminare │ │ │ │responsabile, cu│ │
│legate de │multiplă, în cadrul│ │ │ │expertiză în │ │
│stereotipuri, │programelor │ │ │ │domeniul │ │
│prejudecăţi, │şcolare, conform │ │ │ │egalităţii de │ │
│drepturi egale, │calendarului │ │ │ │şanse şi de │ │
│egalitatea de │dezvoltărilor │ │ │ │tratament între │ │
│şanse şi de │curriculare pentru │ │ │ │femei şi │ │
│tratament între │ciclul liceal şi │ │ │ │bărbaţi; │ │
│femei şi bărbaţi, │gimnazial. │ │ │ │ │ │
│discriminare, ├───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│discriminare │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│multiplă, în │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│cadrul programelor│ │ │ │ │prin bugetele │ │
│şcolare, conform │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│calendarului │ │ │ │ │responsabile; │ │
│dezvoltărilor │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│curriculare pentru│ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ciclul liceal şi │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│gimnazial. │ │ │ │ │în limita │ │
│ │ │Analiză │ │ │sumelor alocate │ │
│ │Număr*135) programe│curriculară │ │ │şi cu │Interes scăzut │
│ │modificate (pentru │dintr-o │ │ │respectarea │din partea │
│ │fiecare disciplină │perspectivă │ │ │prevederilor şi │experţilor │
│ │din ariile │sensibilă la │ │ANES │regulilor de │educaţionali │
│ │curriculare │diversele tipuri│Anual │ME │eligibilitate │pentru a lucra │
│ │"Consiliere şi │de inegalităţi │ │CNPEE │stabilite la │la introducerea │
│ │orientare" şi "Om │ce pot apărea │ │ │nivelul fiecărui│modificărilor în│
│ │şi societate", la │între bărbaţi şi│ │ │program │programele │
│ │nivel gimnazial şi │femei,, pentru │ │ │operaţional; │şcolare │
│ │liceal) │disciplinele │ │ │Personal cu │ │
│ │ │vizate │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament; │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │elaborarea │ │
│ │ │ │ │ │programei │ │
│ │ │ │ │ │şcolare │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │Număr programe care│ │ │ │în limita │ │
│ │să promoveze │ │ │ │sumelor alocate │ │
│1.1 b) Includerea │egalitatea de şanse│ │ │ │şi cu │Interes scăzut │
│în programul │şi de tratament │ │ │ │respectarea │din partea │
│naţional "Şcoala │între femei şi │ │ │ │prevederilor şi │ISJ-urilor │
│altfel" din │bărbaţi. Număr │Bază de date │ │ │regulilor de │pentru programe │
│unităţile de │acorduri de │privind │ │ANES │eligibilitate │care să │
│învăţământ │parteneriat │programele │Anual │ME │stabilite la │promoveze │
│preuniversitar a │încheiate la │implementate │ │ISJ │nivelul fiecărui│egalitatea de │
│unor activităţi │nivelul ISJ-urilor │(dezagregare la │ │ │program │şanse şi de │
│care să promoveze │pentru programe │nivel judeţean) │ │ │operaţional. │tratament între │
│egalitatea de │care să promoveze │ │ │ │Personal cu │femei şi │
│şanse şi de │egalitatea de şanse│ │ │ │expertiză în │bărbaţi. │
│tratament. │şi de tratament │ │ │ │domeniul │ │
│ │între femei şi │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │bărbaţi. │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi; │ │
│ │ │ │ │ │Personal │ │
│ │ │ │ │ │administrativ/ │ │
│ │ │ │ │ │de suport la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ISJ-urilor │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │ │ │ │ │în limita │ │
│ │ │ │ │ │sumelor alocate │Lipsa resurselor│
│ │ │ │ │ │şi cu │financiare │
│ │ │ │ │ │respectarea │pentru angajarea│
│ │ │ │ │ │prevederilor şi │de personal nou │
│ │ │Lista experţilor│ │ │regulilor de │Suprasolicitarea│
│ │număr experţi │angajaţi/ │ │ANES │eligibilitate │personalului din│
│ │angajaţi/ desemnaţi│desemnaţi │2023 │ME │stabilite la │ISJ-uri şi │
│ │la nivel naţional │(inclusiv adrese│ │ISJ │nivelul fiecărui│unităţile │
│ │ │de contact) │ │ │program │şcolare, │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │desemnat în │
│ │ │ │ │ │Personal cu │calitate de │
│1.1 c) Angajarea/ │ │ │ │ │expertiză în │expert de │
│desemnarea unui │ │ │ │ │domeniul │egalitate de │
│expert egalitate │ │ │ │ │egalităţii de │şanse. │
│de şanse la │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│nivelul │ │ │ │ │tratament între │ │
│inspectoratelor │ │ │ │ │femei şi │ │
│şcolare şi/sau a │ │ │ │ │bărbaţi; │ │
│unităţilor │ │ │ │ │Personal │ │
│şcolare, care în │ │ │ │ │administrativ/ │ │
│îndeplinirea │ │ │ │ │de suport la │ │
│atribuţiilor sale,│ │ │ │ │nivelul │ │
│să organizeze │ │ │ │ │ISJ-urilor │ │
│periodic sesiuni ├───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│de informare şi │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│exerciţii │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│interactive cu │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│elevii, părinţii │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│şi cadrele │ │ │ │ │responsabile; │ │
│didactice, cu │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│scopul de a │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│promova egalitatea│ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│de şanse şi de │ │ │ │ │în limita │ │
│tratament între │ │ │ │ │sumelor alocate │ │
│femei şi bărbaţi │ │ │ │ │şi cu │ │
│ │ │Bază de date │ │ │respectarea │ │
│ │ │privind │ │ │prevederilor şi │ │
│ │ │sesiunile de │ │ │regulilor de │ │
│ │număr sesiuni de │informare │Anual, │ANES │eligibilitate │ │
│ │informare │organizate anual│începând │ME │stabilite la │ │
│ │organizate │(dezagregare la │cu 2024 │ISJ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │nivel judeţean, │ │ │program │ │
│ │ │pe tip de │ │ │operaţional. │ │
│ │ │participant şi │ │ │Personal cu │ │
│ │ │sex) │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi; │ │
│ │ │ │ │ │Personal │ │
│ │ │ │ │ │administrativ/ │ │
│ │ │ │ │ │de suport la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │ISJ-urilor │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│1.1 d) Formarea │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│iniţială şi │ │Document │ │ │nerambursabile, │ │
│continuă a │ │publicat pe │ │ │în limita │ │
│experţilor în │ │site-ul ANES, │ │ │sumelor alocate │ │
│egalitate de şanse│1 modul de formare │validat de MEC │ │ │şi cu │ │
│din Inspectoratele│elaborat număr │Bază de date │ │ │respectarea │ │
│Şcolare şi │sesiuni de formare │privind │ │ │prevederilor şi │ │
│unităţile şcolare,│organizate număr │sesiunile de │ │ │regulilor de │ │
│precum şi a │persoane formate % │formare │ │ANES │eligibilitate │Suprasolicitarea│
│personalului │respondenţi dintre │organizate şi │ │ME │stabilite la │personalului din│
│didactic, inclusiv│participanţii la │numărul de │ │ISJ Mediul │nivelul fiecărui│ISJ-uri şi │
│directorii şi │sesiunile de │persoane formate│ │Academic │program │unităţile │
│consilierii │formare care aplică│(dezagregare la │Anual │(inclusiv │operaţional; │şcolare, │
│şcolari, din │în activitatea │nivel de judeţ, │ │Facultăţile │Personal cu │desemnat în │
│învăţământul │profesională │pe tip de │ │de Ştiinţe │expertiză în │calitate de │
│pre-universitar │noţiunile învăţate │participant şi │ │ale │domeniul │expert egalitate│
│pentru a avea o │privind egalitatea │sex) Chestionar │ │Educaţiei) │egalităţii de │de şanse. │
│abordare │de şanse şi de │de evaluare a │ │ │şanse şi de │ │
│pedagogică care să│tratament între │sesiunilor, │ │ │tratament între │ │
│favorizeze │femei şi bărbaţi │completat la │ │ │femei şi │ │
│egalitatea de │ │aprox. 3 luni │ │ │bărbaţi; │ │
│şanse şi de │ │după sesiunile │ │ │Coordonare cu │ │
│tratament între │ │de formare │ │ │ONG-uri/ Mediul │ │
│femei şi bărbaţi │ │ │ │ │academic care │ │
│ │ │ │ │ │pot oferi │ │
│ │ │ │ │ │formare în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │Raport de │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │audienţă pentru │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │spoturile TV şi │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │social-media │ │ │responsabile; │ │
│ │ │Bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│1.1 e) Campanie la│ │privind │ │ │fonduri externe │ │
│nivel naţional │număr spoturi TV/ │acordurile de │ │ │nerambursabile │Interes scăzut │
│privind │on- line create │parteneriat │ │ │în limita │de participare │
│stereotipurile, │număr acorduri de │încheiate │ │ │sumelor alocate │la nivelul │
│adresată │parteneriat │(dezagregare la │ │ANES │şi cu │instituţiilor de│
│publicului │încheiate cu şcoli │nivel judeţean) │ │TVR │respectarea │învăţământ din │
│general, în │număr evenimente de│Bază de date │Anual │ME │prevederilor şi │anumite judeţe │
│special │promovare │privind │ │ISJ │regulilor de │Lipsa resurselor│
│părinţilor, │organizate în şcoli│evenimentele de │ │ │eligibilitate │financiare │
│reprezentanţilor │număr de persoane │promovare │ │ │stabilite la │pentru │
│legali şi │informate prin │organizate şi │ │ │nivelul fiecărui│elaborarea de │
│îngrijitorilor │campanie │numărul de │ │ │program │spoturi TV │
│ │ │persoane │ │ │operaţional; │ │
│ │ │informate │ │ │Personal cu │ │
│ │ │(dezagregare la │ │ │expertiză în │ │
│ │ │nivel de judeţ │ │ │domeniul │ │
│ │ │şi în funcţie de│ │ │egalităţii de │ │
│ │ │sex) │ │ │şanse între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │Bază de date │ │ │instituţiilor │ │
│1.1 f) Campanie la│ │privind │ │ │responsabile; │ │
│nivel naţional │ │acordurile de │ │ │Finanţare din │ │
│privind │ │parteneriat │ │ │fonduri externe │ │
│respectarea │număr de şcoli şi │încheiate │ │ │nerambursabile, │ │
│dreptului la │universităţi │(dezagregare la │ │ │în limita │ │
│tratament egal │partenere în │nivel judeţean) │ │ │sumelor alocate │Interes scăzut │
│pentru persoane │campanie │Bază de date │ │ │şi cu │de participare │
│supuse │număr de evenimente│privind │ │ANES ME ISJ │respectarea │la nivelul │
│discriminărilor │de informare │sesiunile de │Anual │Mediul │prevederilor şi │instituţiilor de│
│multiple (gen, │organizate │informare │ │Academic │regulilor de │învăţământ din │
│dizabilitate, │număr de elevi şi │organizate şi │ │ │eligibilitate │anumite judeţe │
│etnie, status │studenţi informaţi │numărul de elevi│ │ │stabilite la │ │
│socioeconomic, │prin campanie │şi studenţi │ │ │nivelul fiecărui│ │
│migraţie, religie │ │informaţi │ │ │program │ │
│etc), adresată │ │(dezagregare la │ │ │operaţional; │ │
│elevilor şi │ │nivel de judeţ │ │ │Personal cu │ │
│studenţilor │ │şi în funcţie de│ │ │expertiză în │ │
│ │ │sex) │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 1.2 Eliminarea factorilor care conduc la dezechilibre între │
│femei şi bărbaţi în anumite domenii de studiu, inclusiv în cele STEM │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │ │ │ │ │în limita │ │
│ │1 metodologie a │ │ │ │sumelor alocate │ │
│ │programului de │ │ │ │şi cu │ │
│ │orientare şi │ │ │ │respectarea │Suprasolicitarea│
│ │consiliere privind │Metodologia │ │ANES │prevederilor şi │personalului │
│ │încurajarea │publicată pe │2022 │ME Mediul │regulilor de │ANES/ MEC │
│ │participării │site-ul ANES, │ │academic │eligibilitate │desemnat pentru │
│ │echilibrate femei/ │validată de MEC │ │ │stabilite la │elaborarea │
│ │bărbaţi în │ │ │ │nivelul fiecărui│metodologiei │
│ │domeniile STEM │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional; │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│1.2 a) Dezvoltarea│ │ │ │ │egalităţii de │ │
│la nivel naţional │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│a unui program de │ │ │ │ │tratament între │ │
│orientare şi │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│consiliere prin │ │ │ │ │şi elaborării de│ │
│care să se │ │ │ │ │metodologii │ │
│încurajeze ├───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│participarea │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│echilibrată a │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│fetelor/femeilor │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│şi băieţilor/ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│bărbaţilor în │ │ │ │ │responsabile; │ │
│domeniile STEM │ │Bază de date cu │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │mentorii │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │(dezagregare la │ │ │nerambursabile, │Distribuţie │
│ │număr de mentori │nivel judeţean, │ │ │în limita │inegală în plan │
│ │formaţi şi │în funcţie de │ │ │sumelor alocate │teritorial a │
│ │implicaţi în │sex şi domeniu │ │ │şi cu │mentorilor │
│ │program │profesional) │ │ │respectarea │(concentrarea │
│ │număr de elevi şi │Centralizarea │Anual, │ANES │prevederilor şi │acestora în │
│ │studenţi care au │beneficiarilor │începând │ME │regulilor de │anumite judeţe, │
│ │beneficiat de │programului de │cu 2023 │ISJ Mediul │eligibilitate │ex: Bucureşti, │
│ │programul de │orientare şi │ │academic │stabilite la │Cluj, Timiş, │
│ │orientare şi │consiliere │ │ │nivelul fiecărui│Iaşi etc.) Rate │
│ │consiliere pentru │pentru carieră │ │ │program │scăzute de │
│ │carieră │(dezagregare la │ │ │operaţional; │retenţie în │
│ │ │nivel judeţean, │ │ │Personal cu │program pentru │
│ │ │pe elevi/ │ │ │expertiză în │mentori │
│ │ │studenţi şi în │ │ │domeniul │ │
│ │ │funcţie de sex) │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi elaborării de│ │
│ │ │ │ │ │metodologii │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │ │ │ │ │în limita │ │
│1.2 b) │ │ │ │ │sumelor alocate │ │
│Identificarea │ │Raport de │ │ │şi cu │Acces dificil la│
│cauzelor care duc │ │cercetare (în │ │ │respectarea │nivelul anumitor│
│la diminuarea │1 cercetare │limbile RO şi │ │ANES │prevederilor şi │instituţii din │
│ponderii femeilor │calitativă şi │EN), la │2022 │ME Mediul │regulilor de │mediul academic │
│care continuă │cantitativă │standardele unei│ │academic │eligibilitate │şi pentru │
│studiile masterale│ │publicaţii │ │ │stabilite la │anumite domenii │
│şi doctorale │ │academice │ │ │nivelul fiecărui│de studiu │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi cercetării │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│II. SĂNĂTATE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv General: Creşterea gradului de accesare a serviciilor de sănătate │
│pentru femei şi bărbaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 2.1 Creşterea nivelului de îngrijire de calitate pre şi post │
│natală, inclusiv pentru grupuri vulnerabile │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│2.1 a) Susţinerea │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│de cursuri de │ │ │ │ │responsabile; │ │
│formare continuă │- număr de │Bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│pentru medicii de │beneficiari din │privind │ │ │bugetele locale;│ │
│familie, │grupurile │sesiunile de │ │ │Finanţare din │ │
│asistenţii │vulnerabile care au│formare │ │ │fonduri externe │ │
│medicali │beneficiat de │organizate şi │ │ │nerambursabile, │ │
│comunitari, moaşe │informare şi │numărul de │ │ │în limita │ │
│şi mediatori │servicii medicale │persoane formate│ │ │sumelor alocate │ │
│sanitari în scopul│urmare a │(dezagregare la │ │MS/Unitatea │şi cu │Slaba acoperire │
│dezvoltării │instruirilor │nivel de judeţ, │ │de incluziune│respectarea │în plan │
│abilităţilor de a │furnizate. - │mediu de │Anual, │social din │prevederilor şi │teritorial a │
│lucra cu femeile │respondenţi dintre │rezidenţă, tip │începând │cadrul │regulilor de │sesiunilor de │
│aparţinând │participanţii la │de participant │cu 2022 │D.G.S.P.P.S │eligibilitate │formare │
│grupurilor │sesiunile de │şi sex) │ │SPAS SNMF │stabilite la │organizate │
│vulnerabile, │formare care aplică│Chestionar de │ │ANES │nivelul fiecărui│ │
│inclusiv derularea│în activitatea │evaluare a │ │ │program │ │
│de caravane │profesională │sesiunilor, │ │ │operaţional;. │ │
│medico- sociale │noţiunile învăţate.│completat la 3 │ │ │Personal cu │ │
│pentru informare │-număr de caravane │luni după │ │ │expertiză în │ │
│şi furnizarea de │medicale │sesiunile de │ │ │domeniul │ │
│servicii │organizate. │formare │ │ │egalităţii de │ │
│medico-sociale │ │ │ │ │şanse între │ │
│integrat. │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi; │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul medical│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│2.1 b) Dezvoltarea│ │ │ │ │Finanţare din │ │
│unui program la │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│nivel naţional în │ │ │ │ │Finanţare din │Interes scăzut │
│vederea acordării │ │ │ │ │fonduri externe │din partea │
│unui ajutor │ │ │ │ │nerambursabile, │decidenţilor │
│material destinat │ │Centralizare a │ │MFTES MS/ │în limita │privind │
│femeilor din │ │numărului de │ │Unitatea de │sumelor alocate │necesitatea │
│grupurile │- număr beneficiari│beneficiari, │ │incluziune │şi cu │acordării unui │
│vulnerabile pentru│(mame şi copii) ai │dezagregat pe: │2024 │social din │respectarea │sprijin material│
│perioada │programului │tip beneficiar │ │cadrul │prevederilor şi │femeilor din │
│pre-natală şi │ │(mame/ copii), │ │D.G.S.P.P.S │regulilor de │grupurile │
│perioada │ │judeţe, mediu de│ │ANES APL │eligibilitate │vulnerabile │
│post-natală │ │rezidenţă │ │ │stabilite la │pentru perioada │
│(produse şi │ │ │ │ │nivelul fiecărui│pre-natală şi │
│servicii destinate│ │ │ │ │program │post-natală │
│mamei şi copilului│ │ │ │ │operaţional;. │ │
│în primul an după │ │ │ │ │Specialişti în │ │
│naştere) │ │ │ │ │domeniu; │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │elaborarea de │ │
│ │ │ │ │ │programe la │ │
│ │ │ │ │ │nivel naţional │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 2.2 Facilitarea utilizării serviciilor medicale privind │
│sănătatea sexuală şi reproductivă, precum şi de planificare familială, în mod │
│gratuit, universal şi adecvat │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│2.2 a) Campanii de│ │Raport de │ │ │ │ │
│informare privind │ │monitorizare cu │ │ │Finanţare de la │ │
│sănătatea │ │situaţia │ │ │bugetul de stat,│Slaba acoperire │
│reproducerii în │ │serviciilor │ │ │prin bugetele │a Campaniei de │
│grupurile │ │medicale privind│ │ │instituţiilor │informare în │
│dezavantajate, │ │sănătatea │ │ │responsabile; │plan teritorial,│
│abordarea │- numărul de │sexuală şi │ │ │Finanţare din │în special în │
│problemelor de │beneficiari │reproductivă la │ │ │fonduri externe │comunităţile │
│confidenţialitate │informaţi privind │nivelul fiecărui│ │ │nerambursabile, │rurale │
│în comunităţile │sănătatea sexuală │judeţ │Anual, │ANES │în limita │marginalizate. │
│rurale mici, │şi reproductivă │Raport │începând │MS Mediul │sumelor alocate │Lipsa resurselor│
│sprijinirea │înregistrat anual │monitorizare a │2023 │academic │şi cu │financiare │
│alegerii în │de fiecare │comportamentelor│ │OMS România │respectarea │pentru derularea│
│cunoştinţă de │instituţie şi │femeilor din │ │ │prevederilor şi │campaniilor de │
│cauză a încetării │judeţ; │grupurile │ │ │regulilor de │informare │
│sarcinii, │ │dezavantajate │ │ │eligibilitate │privind │
│monitorizarea │ │Formarea/ │ │ │stabilite la │sănătatea │
│comportamentelor │ │informarea │ │ │nivelul fiecărui│reproducerii în │
│şi formarea │ │profesioniştilor│ │ │program │grupurile │
│profesioniştilor │ │în planificarea │ │ │operaţional. │dezavantajate. │
│în planificarea │ │familială │ │ │ │ │
│familială. │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│2.2 b) Campanii de│ │ │ │ │ │ │
│informare privind │ │ │ │ │ │ │
│importanţa │ │ │ │ │ │ │
│educaţiei pentru │ │Bază de date │ │ │Finanţare de la │ │
│sănătatea │ │privind │ │ │bugetul de stat,│ │
│reproducerii în │ │sesiunile de │ │ │prin bugetele │ │
│grupurile │ │informare │ │ │instituţiilor │ │
│dezavantajate, │ │organizate şi │ │ │responsabile; │ │
│abordarea │ │numărul de │ │ │Finanţare din │ │
│problemelor de │ │persoane │ │ │bugetele locale;│ │
│confidenţialitate │- numărul femeilor │informate │ │ │Finanţare din │ │
│în comunităţile │supuse abuzurilor │(dezagregare la │ │ │fonduri externe │ │
│rurale mici, │sexuale şi │nivel de judeţ, │ │ │nerambursabile, │ │
│sprijinirea │reproductive de │pe tip de │ │ │în limita │ │
│alegerii în │orice fel │discriminare şi │ │ │sumelor alocate │Interesul scăzut│
│cunoştinţă de │înregistrat anual │sex, grupă de │ │ANES │şi cu │al cetăţenilor │
│cauză a încetării │de fiecare │vârstă) Bază de │Anual │MS │respectarea │de a participa │
│sarcinii, │instituţie │date privind │ │ME │prevederilor şi │la astfel de │
│monitorizarea │responsabilă │numărul femeilor│ │ISJ DGASPC │regulilor de │sesiuni de │
│comportamentelor │dezagregat pe tip │supuse │ │ │eligibilitate │informare │
│şi formarea │de discriminare sau│abuzurilor │ │ │stabilite la │ │
│profesioniştilor │abuz, grupă de │sexuale şi │ │ │nivelul fiecărui│ │
│în planificarea │vârstă şi judeţ │reproductive de │ │ │program │ │
│familială, din │ │orice fel │ │ │operaţional;. │ │
│perspectiva │ │(dezagregare la │ │ │Specialişti în │ │
│prevenirii şi │ │nivel de judeţ, │ │ │domeniul │ │
│combaterii │ │pe tip de │ │ │egalităţii de │ │
│abuzurilor sexuale│ │discriminare sau│ │ │şanse şi de │ │
│şi respectarea │ │abuz, grupă de │ │ │tratament între │ │
│drepturilor la │ │vârstă) │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│nediscriminare, │ │ │ │ │şi sănătăţii │ │
│inclusiv pentru │ │ │ │ │ │ │
│fetele şi femeile │ │ │ │ │ │ │
│cu dizabilităţi. │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│2.2 c) Lansarea │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│unor dezbateri şi │ │ │ │ │responsabile; │ │
│iniţiative cu │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│actorii │- număr de │ │ │ │bugetele locale;│ │
│competenţi, │participanţi la │ │ │ │Finanţare din │ │
│referitor la │dezbateri din │Liste de │ │ │fonduri externe │ │
│pilotarea în │partea │prezenţă │ │ │nerambursabile, │ │
│mediul urban şi în│instituţiilor │Documente de │ │ │în limita │Interes scăzut │
│mediul rural │publice centrale; -│recomandări │ │ │sumelor alocate │din partea │
│(inclusiv în │număr de │rezultate în │ │ │şi cu │actorilor │
│comunităţi rurale │participanţi la │urma │2027 │ANES │respectarea │competenţi │
│marginalizate) a │dezbateri din │dezbaterilor │ │MS APL/ SPAS │prevederilor şi │privind │
│unui proiect │partea │Analiza │ │ │regulilor de │dezbaterea │
│privind amplasarea│instituţiilor │diagnostic │ │ │eligibilitate │propusă │
│în locuri publice │publice locale; - │elaborată. │ │ │stabilite la │ │
│de automate cu │număr de │Proiect de act │ │ │nivelul fiecărui│ │
│absorbante │participanţi la │normativ │ │ │program │ │
│sanitare, care să │dezbateri din │ │ │ │operaţional;. │ │
│asigure accesul │partea ONG-urilor. │ │ │ │Specialişti în │ │
│constat şi la un │ │ │ │ │domeniul │ │
│preţ simbolic. │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi sănătăţii │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│2.2 d) Lansarea │ │ │ │ │responsabile; │ │
│unor dezbateri şi │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│iniţiative cu │- număr de │ │ │ │bugetele locale;│ │
│actorii │participanţi la │ │ │ │Finanţare din │ │
│competenţi, │dezbateri din │Liste de │ │ │fonduri externe │ │
│referitor la │partea │prezenţă │ │ │nerambursabile, │ │
│pilotarea în │instituţiilor │Documente de │ │ │în limita │Interes scăzut │
│mediul urban şi în│publice centrale; -│recomandări │ │ │sumelor alocate │din partea │
│mediul rural │număr de │rezultate în │ │ │şi cu │actorilor │
│(inclusiv în │participanţi la │urma │2027 │ANES │respectarea │competenţi │
│comunităţi rurale │dezbateri din │dezbaterilor │ │MS APL/ SPAS │prevederilor şi │privind │
│marginalizate) a │partea │Analiza │ │ │regulilor de │dezbaterea │
│unui proiect │instituţiilor │diagnostic │ │ │eligibilitate │propusă │
│privind amplasarea│publice locale; - │elaborată │ │ │stabilite la │ │
│în locuri publice │număr de │Proiect de act │ │ │nivelul fiecărui│ │
│de automate cu │participanţi la │normativ │ │ │program │ │
│prezervative, care│dezbateri din │ │ │ │operaţional;. │ │
│să asigure accesul│partea ONG-urilor. │ │ │ │Specialişti în │ │
│constat şi la un │ │ │ │ │domeniul │ │
│preţ simbolic. │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi sănătăţii │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 2.3 Creşterea utilizării serviciilor de prevenţie şi │
│screening, inclusiv pentru grupurile vulnerabile │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │- numărul │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor care au│ │ │ │ │ │
│ │beneficiat anual de│ │ │ │ │ │
│ │screening pentru │ │ │ │ │ │
│ │cancerul colorectal│ │ │ │ │ │
│ │în sectorul public │ │ │ │ │ │
│ │şi privat pe sexe, │ │ │ │ │ │
│ │grupe de vârstă, │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │judeţe şi │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │localităţi de │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │domiciliu a │ │ │ │instituţiilor │ │
│2.3 a) Campanii de│beneficiarilor - │ │ │ │responsabile; │ │
│informare şi │numărul femeilor │ │ │ │Finanţare din │ │
│conştientizare │care au beneficiat │ │ │ │bugetele locale;│ │
│privind importanţa│anual de screening │ │ │ │Finanţare din │ │
│screening-ului │pentru cancerul de │Bază de date │ │ │fonduri externe │ │
│pentru cancerul de│col uterin, │privind │ │ │nerambursabile, │ │
│col uterin, │cancerul de sân în │sesiunile de │ │ │în limita │ │
│cancerul la sân, │sectorul public şi │informare │ │ │sumelor alocate │Lipsa resurselor│
│cancerul │privat după tipul │organizate şi │ │ANES │şi cu │financiare │
│colorectal*136), │screeningului şi pe│numărul de │Anual │MS/ INSP TVR │respectarea │pentru │
│precum şi a │grupe de vârstă, │persoane │ │ME/ ISJ │prevederilor şi │elaborarea de │
│screening-ului │judeţe şi │informate │ │ │regulilor de │spoturi TV/ │
│prenatal, │localităţi de │(dezagregare la │ │ │eligibilitate │on-line │
│organizate │domiciliu ale │nivel de judeţ │ │ │stabilite la │ │
│inclusiv la nivel │beneficiarelor - │şi în funcţie de│ │ │nivelul fiecărui│ │
│local, sub │numărul femeilor │gen) │ │ │program │ │
│coordonarea │care au beneficiat │ │ │ │operaţional;. │ │
│specialiştilor în │anual e screening │ │ │ │Specialişti în │ │
│sănătate publică. │prenatal în │ │ │ │domeniul │ │
│ │sectorul public şi │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │privat pe grupe de │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │vârstă, judeţe şi │ │ │ │tratament între │ │
│ │localităţi de │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │domiciliu ale │ │ │ │şi sănătăţii │ │
│ │beneficiarelor - │ │ │ │ │ │
│ │număr sesiuni de │ │ │ │ │ │
│ │informare │ │ │ │ │ │
│ │organizate - număr │ │ │ │ │ │
│ │de persoane │ │ │ │ │ │
│ │informate prin │ │ │ │ │ │
│ │campanie │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│2.3 b) Dezvoltarea│ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│unui program │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│"Caravana │ │ │ │ │instituţiilor │Interes scăzut │
│medicală", la │ │ │ │ │responsabile; │din partea │
│nivel naţional, │ │ │ │ │Finanţare din │decidenţilor │
│desinat │ │ │ │ │bugetele locale;│privind │
│persoanelor din │ │Bază de date │ │ │Finanţare din │necesitatea │
│comunităţi │ │privind │ │ │fonduri externe │sprijinirii │
│marginalizate, în │ │caravanele │ │ANES │nerambursabile, │Slaba acoperire │
│vederea creşterii │ │medicale │ │MS │în limita │a programului în│
│informării şi │- număr de caravane│organizate şi │ │CONES │sumelor alocate │plan teritorial,│
│utilizării │medicale organizate│numărul de │2023 │COJES │şi cu │în special în │
│serviciilor de │- număr de │beneficiari │ │MFTES APL/ │respectarea │comunităţile │
│prevenţie şi │beneficiari │(dezagregare la │ │SPAS SNMF │prevederilor şi │rurale │
│screening, în │ │nivel de judeţ, │ │ONG │regulilor de │marginalizate │
│conformitate cu │ │mediu de │ │ │eligibilitate │Lipsa resurselor│
│normele │ │rezidenţă şi │ │ │stabilite la │financiare │
│metodologice │ │sex) │ │ │nivelul fiecărui│pentru derularea│
│avizate de │ │ │ │ │program │anuală a │
│Ministerul │ │ │ │ │operaţional;. │programului de │
│Sănătăţii şi în │ │ │ │ │Personal cu │caravane │
│coordonarea │ │ │ │ │expertiză în │medicale │
│specialiştilor de │ │ │ │ │elaborarea de │ │
│sănătate publică. │ │ │ │ │programe la │ │
│ │ │ │ │ │nivel naţional │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│III. PIAŢA MUNCII │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OBIECTIV GENERAL: Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pe │
│piaţa muncii, în special în ceea ce priveşte rata de ocupare, veniturile şi │
│domeniile de ocupare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 3.1 Promovarea perspectivei privind egalitatea de şanse │
│între femei şi bărbaţi în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a │
│forţei de muncă │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │Document de │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │analiză a │ │ │fonduri externe │ │
│3.1. a) │ │politicilor │ │ │nerambursabile, │ │
│Monitorizarea │ │(perspectivă │ │ │în limita │ │
│integrării │ │legislativă/ │ │ │sumelor alocate │ │
│perspectivei │ │analiza │ │ │şi cu │Lipsa de │
│egalităţii de │ │politicilor │ │ │respectarea │implicare a │
│şanse şi de │Un raport anual de │publice/ │ │ │prevederilor şi │instituţiilor │
│tratament între │monitorizare a │propunere de │Anual │ANES │regulilor de │responsabile şi │
│femei şi bărbaţi │politicilor vizate │măsuri/ soluţii │ │ │eligibilitate │netransmiterea │
│în politicile care│ │pentru │ │ │stabilite la │datelor │
│vizează ocuparea, │ │integrarea │ │ │nivelul fiecărui│solicitate în │
│mobilitatea şi │ │perspectivei │ │ │program │timp util │
│migraţia forţei de│ │egalităţii de │ │ │operaţional;. │ │
│muncă │ │şanse şi de │ │ │Personal cu │ │
│ │ │tratament între │ │ │expertiză în │ │
│ │ │femei şi │ │ │domeniul │ │
│ │ │bărbaţi) │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi în domeniul │ │
│ │ │ │ │ │juridic │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│3.1. b) Ateliere │ │Document │ │ │instituţiilor │ │
│de formare/ │ │publicat pe │ │ │responsabile; │ │
│informare a │ │site-ul ANES │ │ │Finanţare din │ │
│autorităţilor │ │Bază de date │ │ │fonduri externe │ │
│publice de la │Un modul de formare│privind │ │ │nerambursabile, │ │
│nivel local, │/ informare │atelierele de │ │ │în limita │ │
│judeţean şi │elaborat număr de │formare/ │ │ │sumelor alocate │ │
│naţional în │sesiuni de formare/│informare │ │ │şi cu │Slaba acoperire │
│domeniul │informare │organizate şi │ │ │respectarea │în plan │
│politicilor de │organizate număr de│numărul de │ │ANES │prevederilor şi │teritorial a │
│ocupare, │persoane formate/ │participanţi │Din 2 în 2│MMSS ANOFM/ │regulilor de │sesiunilor de │
│mobilitate şi │informate % │(dezagregare la │ani, │AJOFM │eligibilitate │formare/ │
│migraţia forţei de│respondenţi dintre │nivel de judeţ, │începând │Inspecţia │stabilite la │informare │
│muncă în ceea ce │participanţii la │mediu de │cu 2022 │Muncii Mediul│nivelul fiecărui│organizate, în │
│priveşte │sesiunile de │rezidenţă, tip │ │Academic │program │special la nivel│
│integrarea │formare care │de participant │ │ │operaţional;. │local │
│dimensiunii care │declară că aplică │şi sex) │ │ │Personal cu │ │
│ţine seama de │în activitatea │Chestionar de │ │ │expertiză în │ │
│inegalităţile │profesională │evaluare, │ │ │domeniul │ │
│dintre femei şi │noţiunile învăţate │completat la 3 │ │ │egalităţii de │ │
│bărbaţi şi a │ │luni după │ │ │şanse şi de │ │
│dreptului la │ │organizarea │ │ │tratament între │ │
│tratament egal în │ │atelierelor │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│aceste domenii │ │ │ │ │şi politicilor │ │
│ │ │ │ │ │de ocupare, │ │
│ │ │ │ │ │mobilitate şi │ │
│ │ │ │ │ │migraţie │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │ │ │ │ │în limita │ │
│3.1 c) │ │ │ │ │sumelor alocate │ │
│Monitorizarea │ │ │ │ │şi cu │Lipsa de │
│sistematică a │analize periodice a│ │ │ │respectarea │implicare a │
│decalajelor dintre│echilibrului dintre│Documente │Din 2 în 2│ANES │prevederilor şi │instituţiilor │
│femei şi bărbaţi │femei şi bărbaţi pe│publicate pe │ani, │MMSS ANOFM/ │regulilor de │responsabile şi │
│înregistrate în │piaţa forţei de │site-ul ANES │începând │AJOFM │eligibilitate │netransmiterea │
│România în │muncă │ │cu 2022 │ │stabilite la │datelor │
│domeniul ocupării │ │ │ │ │nivelul fiecărui│solicitate în │
│active a femeilor │ │ │ │ │program │timp util │
│ │ │ │ │ │operaţional. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi politicilor │ │
│ │ │ │ │ │de ocupare │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 3.2 Consolidarea principiului egalităţii de remunerare între │
│femei şi bărbaţi prin transparentizare, atât în domeniul public, cât şi în │
│domeniul privat │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │Grup de lucru │ │ │ │ │ │
│ │privind gradul │ │ │ │ │ │
│ │actual al │ │ │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │ │
│ │Recomandării │ │ │ │ │ │
│ │Comisiei 2014/124/ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │UE şi măsurile │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │legislative │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │necesare │ │ │ │instituţiilor │ │
│3.2.a) Adaptarea │implementării, din │ │ │ │responsabile; │ │
│legislaţiei în │care vor face parte│ │ │ │Finanţare din │ │
│vederea aplicării │reprezentanţi ai │ │ │ │fonduri externe │ │
│efective a │instituţiilor │ │ │ │nerambursabile, │ │
│principiului │responsabile, │ │ │ │în limita │ │
│remunerării egale │respectiv ANES, │ │ │ │sumelor alocate │ │
│pentru muncă egală│MMSS, Inspecţia │ │ │ANES MMSS │şi cu │ │
│şi muncă de │Muncii, Sindicate, │ │ │Inspecţia │respectarea │Schimbare de │
│valoare egală │Patronate, Mediul │Tabel de │ │Muncii │prevederilor şi │viziune la nivel│
│între femei şi │Academic, desemnaţi│corespondenţă │2023 │Sindicate │regulilor de │guvernamental │
│bărbaţi prin │prin acte │(analiză │ │Patronate │eligibilitate │privind │
│implementarea │administrative ale │legislativă) │ │Mediul │stabilite la │priorităţile │
│Recomandării │conducătorilor │ │ │Academic │nivelul fiecărui│legislative │
│Comisiei nr. 2014/│ministerelor/ │ │ │ │program │ │
│124/UE privind │instituţiilor │ │ │ │operaţional. │ │
│consolidarea │responsabile │ │ │ │Personal cu │ │
│principiului │Modificarea şi │ │ │ │expertiză în │ │
│egalităţii de │completarea │ │ │ │domeniul │ │
│remunerare între │legislaţiei în │ │ │ │egalităţii de │ │
│bărbaţi şi femei │vederea includerii │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │unor norme clare │ │ │ │tratament între │ │
│ │privind munca de │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │valoare egală şi │ │ │ │şi în domeniul │ │
│ │transparenţa │ │ │ │legislativ │ │
│ │salarială, conform │ │ │ │ │ │
│ │cu Titlul II din │ │ │ │ │ │
│ │Recomandarea │ │ │ │ │ │
│ │Comisiei nr. 2014/ │ │ │ │ │ │
│ │124/UE │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │Document │ │ │responsabile; │ │
│ │ │publicat pe │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │site-ul ANES │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │Bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│ │1 modul de formare │privind │ │ │fonduri externe │ │
│ │elaborat număr │sesiunile de │ │ │nerambursabile, │ │
│3.2 b) Formarea │sesiuni de formare │formare │ │ │în limita │Lipsa │
│inspectorilor de │organizate număr │organizate şi │ │ │sumelor alocate │formatorilor │
│muncă pentru a │persoane formate % │numărul de │Din 2 în 2│ANES │şi cu │specializaţi în │
│putea identifica │respondenţi dintre │persoane formate│ani, │Inspecţia │respectarea │domeniu, la │
│inegalităţi de │participanţii la │(dezagregare la │începând │Muncii Mediul│prevederilor şi │nivel teritorial│
│remunerare între │sesiunile de │nivel de judeţ │cu 2022 │academic │regulilor de │(în anumite │
│femei şi bărbaţi │formare care aplică│şi sex) │ │ │eligibilitate │regiuni şi │
│ │în activitatea │Chestionar de │ │ │stabilite la │anumite judeţe) │
│ │profesională │evaluare a │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │noţiunile învăţate │sesiunilor, │ │ │program │ │
│ │ │completat la 3 │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │luni după │ │ │Personal cu │ │
│ │ │sesiunile de │ │ │expertiză în │ │
│ │ │formare │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │acorduri de │Bază de date cu │ │ │Finanţare din │ │
│ │parteneriat │parteneriatele │ │ │bugetele locale;│ │
│ │încheiate; număr de│încheiate │ │ │Finanţare din │ │
│3.2 c) Derularea │cazuri privind │(dezagregare la │ │ │fonduri externe │ │
│unei Campanii de │inegalităţile e │nivel judeţean │ │ │nerambursabile, │ │
│sensibilizare în │remunerare sesizate│şi în funcţie de│ │ │în limita │Lipsa cooperării│
│rândul angajaţilor│de Inspectoratele │dimensiunea │ │ANES │sumelor alocate │din partea │
│şi angajatorilor │Teritoriale de │firmei) Bază de │ │Asociaţii │şi cu │anumitor │
│privind fenomenul │Muncă pe judeţe şi │date privind │Anual │Patronale │respectarea │angajatori Slaba│
│discriminării la │cauza/tipul │sesiunile │ │Sindicate │prevederilor şi │acoperire a │
│locul de muncă, în│discriminării, după│organizate şi │ │Inspecţia │regulilor de │campaniei în │
│ceea ce priveşte │sexul persoanelor │numărul de │ │Muncii │eligibilitate │plan teritorial │
│diferenţele de │discriminate; număr│beneficiari │ │ │stabilite la │ │
│remunerare între │sesiuni de │(dezagregare la │ │ │nivelul fiecărui│ │
│femei şi bărbaţi │informare │nivel de judeţ, │ │ │program │ │
│ │organizate număr │angajatori/ │ │ │operaţional;. │ │
│ │persoane informate │angajaţi şi sex)│ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │Un protocol de │ │ │ │responsabile; │ │
│ │colaborare │ │ │ │Finanţare din │ │
│3.2 d) Colectarea │inter-instituţional│ │ │ │bugetele locale;│ │
│şi publicarea │privind raportarea │ │ │ │Finanţare din │ │
│periodică şi │datelor statistice │ │ │ │fonduri externe │ │
│riguroasă a │în domeniul │Protocolul │ │ANES │nerambursabile, │Lipsa de │
│datelor statistice│remunerării; O bază│semnat de toate │ │INS MMSS/ │în limita │implicare a │
│dezagregate │de date │instituţiile │ │Inspecţia │sumelor alocate │instituţiilor │
│regional şi în │standardizată (cu │implicate Raport│Anual, │Muncii │şi cu │responsabile şi │
│funcţie de sex şi │datele furnizate de│de analiză a │începând │Asociaţii │respectarea │netransmiterea │
│domeniu de │INS şi alte │disparităţilor │cu 2022 │Patronale │prevederilor şi │datelor │
│activitate, care │instituţii) care să│de remunerare, │ │Sindicate │regulilor de │solicitate în │
│să permită analiza│permită analiza │folosind datele │ │ANAF Mediul │eligibilitate │timp util │
│şi combaterea │disparităţilor de │obţinute │ │Academic │stabilite la │ │
│disparităţilor de │remunerare (în │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│remunerare │funcţie de sex, │ │ │ │program │ │
│ │domeniu de │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │activitate, │ │ │ │Personal cu │ │
│ │regiune) │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │colectării şi │ │
│ │ │ │ │ │procesării │ │
│ │ │ │ │ │datelor │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 3.3 Reducerea riscului de sărăcie şi excluziune a femeilor, │
│printr-o mai bună ocupare pe piaţa forţei de muncă şi reducerea fenomenului │
│discriminării │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │Acord de │ │ │ │ │ │
│ │parteneriat │ │ │ │ │ │
│ │încheiat între │ │ │ │ │ │
│ │ANOFM şi ANES │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │privind furnizarea │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │de date, │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │coordonarea şi │Bază de date │ │ │instituţiilor │ │
│ │monitorizarea │privind numărul │ │ │responsabile; │ │
│ │programelor de │de programe de │ │ │Finanţare din │ │
│ │formare │învăţare │ │ │bugetele locale;│ │
│3.3. a) │profesională │organizate şi │ │ │Finanţare din │ │
│Participarea │adresate femeilor │numărul de femei│ │ │fonduri externe │ │
│femeilor în │în căutarea unui │beneficiare │ │ │nerambursabile, │ │
│programe de │loc de muncă │(dezagregare la │ │ │în limita │Slaba acoperire │
│învăţare pe tot │număr de programe │nivel de judeţ, │ │ │sumelor alocate │în plan │
│parcursul vieţii │organizate │mediu de │ │ANES │şi cu │teritorial a │
│pentru dezvoltarea│număr femei │rezidenţă şi │Anual │MMSS ANOFM/ │respectarea │programelor de │
│de competenţe şi │beneficiare a │vârstă) │ │AJOFM │prevederilor şi │învăţare │
│calificări care să│programelor de │Chestionar de │ │ │regulilor de │organizate, în │
│ducă la creşterea │formare │evaluare a │ │ │eligibilitate │special la nivel│
│gradului de │profesională │programelor de │ │ │stabilite la │local │
│ocupare şi a │adresate femeilor │formare, │ │ │nivelul fiecărui│ │
│mobilităţii pe │în căutarea unui │completat la │ │ │program │ │
│piaţa muncii │loc de muncă % │aproximativ 3 │ │ │operaţional;. │ │
│ │respondente dintre │luni după │ │ │Personal cu │ │
│ │participantele la │finalizarea │ │ │expertiză în │ │
│ │sesiunile de │acestora │ │ │domeniul │ │
│ │formare, care │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │declară că aplică │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │în activitatea │ │ │ │tratament între │ │
│ │curentă, │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │competenţele/ │ │ │ │ │ │
│ │calificările │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltate │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 3.4 Promovarea unui mediu non-discriminatoriu şi incluziv la │
│locul de muncă │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │Document │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │publicat pe │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │site-ul ANES │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │Bază de date │ │ │nerambursabile, │ │
│3.4 a) Formarea │1 modul de formare │privind │ │ │în limita │ │
│personalului din │elaborat │sesiunile de │ │ │sumelor alocate │ │
│Inspecţia Muncii │număr sesiuni de │formare │ │ │şi cu │Lipsa │
│pentru a │formare organizate │organizate şi │ │ANES │respectarea │formatorilor │
│identifica şi │număr persoane │numărul de │ │MMSS │prevederilor şi │specializaţi în │
│interveni în │formate % │persoane formate│Anual, │Inspecţia │regulilor de │domeniu în plan │
│cazuri de │respondenţi dintre │(dezagregare la │începând │Muncii │eligibilitate │teritorial (din │
│discriminare la │participanţii la │nivel de judeţ │cu 2022 │Mediul │stabilite la │anumite regiuni │
│locul de muncă │sesiunile de │şi sex) │ │academic │nivelul fiecărui│şi anumite │
│(hărţuire, │formare care aplică│Chestionar de │ │ │program │judeţe) │
│discriminare la │în activitatea │evaluare a │ │ │operaţional;. │ │
│angajare şi │profesională │sesiunilor, │ │ │Personal cu │ │
│promovare) │noţiunile învăţate │completat la 3 │ │ │expertiză în │ │
│ │ │luni după │ │ │domeniul │ │
│ │ │sesiunile de │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │formare │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │în colaborare cu│ │
│ │ │ │ │ │mediul academic │ │
│ │ │ │ │ │şi specialiştii │ │
│ │ │ │ │ │organizaţiilor │ │
│ │ │ │ │ │neguvernamentale│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │număr de cazuri de │Bază de date cu │ │ │fonduri externe │ │
│ │discriminare la │parteneriatele │ │ │nerambursabile, │ │
│3.4 b) Derularea │locul de muncă │încheiate │ │ │în limita │ │
│unei Campanii de │sesizate de │(dezagregare la │ │ │sumelor alocate │ │
│sensibilizare în │Inspectoratele │nivel judeţean │ │ │şi cu │ │
│rândul angajaţilor│Teritoriale de │şi în funcţie de│ │ANES │respectarea │Lipsa cooperării│
│şi angajatorilor │Muncă pe judeţe şi │dimensiunea │ │Asociaţii │prevederilor şi │din partea │
│privind │cauza/tipul │firmei) Bază de │ │Patronale │regulilor de │anumitor │
│dimensiunile │discriminării, după│date privind │Anual │Sindicate │eligibilitate │angajatori Slaba│
│multiple ale │sexul persoanelor │sesiunile │ │Inspecţia │stabilite la │acoperire a │
│discriminării la │discriminate; │organizate şi │ │Muncii │nivelul fiecărui│campaniei în │
│locul de muncă, │număr de sesiuni de│numărul de │ │ │program │plan teritorial │
│inclusiv în │informare │beneficiari │ │ │operaţional;. │ │
│procesul de │organizate │(dezagregare la │ │ │Personal cu │ │
│angajare │număr de persoane │nivel de judeţ, │ │ │expertiză în │ │
│ │informate │angajatori/ │ │ │domeniul │ │
│ │ │angajaţi şi sex)│ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │în colaborare cu│ │
│ │ │ │ │ │mediul academic │ │
│ │ │ │ │ │şi specialiştii │ │
│ │ │ │ │ │organizaţiilor │ │
│ │ │ │ │ │neguvernamentale│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│3.4 c) Elaborarea │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│unui ghid de bune │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│practici folosite │Ghid de bune │ │ │ANES │în limita │ │
│la nivel european │practici pentru │ │ │MFTES MMSS │sumelor alocate │Lipsa de │
│şi internaţional │gestionarea │Ghidul publicat │ │Inspecţia │şi cu │implicare a │
│pentru gestionarea│cazurilor de │pe site-ul ANES │2022 │Muncii │respectarea │instituţiilor │
│cazurilor de │discriminare la │ │ │Sindicate │prevederilor şi │responsabile │
│discriminare la │locul de muncă │ │ │Mediul │regulilor de │ │
│locul de muncă de │ │ │ │academic │eligibilitate │ │
│către autorităţile│ │ │ │ │stabilite la │ │
│responsabile │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │discriminarea la│ │
│ │ │ │ │ │locul de muncă │ │
│ │ │ │ │ │şi elaborarea de│ │
│ │ │ │ │ │ghiduri │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Grup de lucru │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │privind │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │identificarea │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │normelor pentru │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │includerea │ │ │ │responsabile; │ │
│3.4 d) Modificarea│explicită în │ │ │ │Finanţare din │ │
│şi completarea │legislaţie a │ │ │ │bugetele locale;│ │
│cadrului │măsurilor necesare │ │ │ │Finanţare din │ │
│legislativ în │vizibilităţii, din │Liste de │ │ │fonduri externe │ │
│vederea asigurării│care vor face parte│prezenţe/ agenda│ │ │nerambursabile, │Interes scăzut │
│vizibilităţii │reprezentanţi ai │discuţiilor │ │ │în limita │din partea │
│angajatorilor şi │instituţiilor │Publicarea │ │ANES │sumelor alocate │decidenţilor │
│angajaţilor │responsabile, │actului normativ│2024 │MFTES MMSS │şi cu │privind │
│sancţionaţi pentru│respectiv ANES, │modificat în │ │ │respectarea │adoptarea │
│hărţuire la locul │MMSS, MFTES, │Monitorul │ │ │prevederilor şi │actului │
│de muncă şi │desemnaţi prin acte│Oficial │ │ │regulilor de │legislativ │
│discriminare la │administrative ale │ │ │ │eligibilitate │ │
│locul de muncă, pe│conducătorilor │ │ │ │stabilite la │ │
│criteriile de sex │ministerelor/ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │instituţiilor │ │ │ │program │ │
│ │responsabile │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │Adoptarea │ │ │ │Personal cu │ │
│ │modificărilor │ │ │ │expertiză în │ │
│ │legislative │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │legislativ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│IV. ECHILIBRUL DINTRE VIAŢA PROFESIONALĂ ŞI VIAŢA PRIVATĂ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OBIECTIV GENERAL: Creşterea gradului de acordare a serviciilor destinate │
│tuturor persoanelor active pe piaţa muncii pentru echilibrarea muncii şi a │
│vieţii private │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 4.1 Creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte │
│echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată, în rândul persoanelor │
│active pe piaţa muncii │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │Bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│ │număr parteneri │privind │ │ │bugetele locale;│ │
│ │cooptaţi în │acordurile de │ │ │Finanţare din │ │
│ │desfăşurarea │parteneriat │ │ │fonduri externe │ │
│ │campaniilor de │încheiate │ │ │nerambursabile, │ │
│4.1. a) Campanii │informare │(dezagregare la │ │ │în limita │ │
│de informare │număr participanţi │nivel judeţean) │ │ │sumelor alocate │Număr restrâns │
│privind condiţiile│la campaniile de │Bază de date │ │ANES │şi cu │de participanţi;│
│şi beneficiile │informare │privind │Anual │Asociaţii │respectarea │Slaba acoperire │
│accesării │număr materiale │activităţile de │ │Patronale │prevederilor şi │a campaniei în │
│concediului │informative │informare │ │Sindicate │regulilor de │plan teritorial.│
│paternal │elaborate şi │organizate anual│ │ │eligibilitate │ │
│ │distribuite în │(număr materiale│ │ │stabilite la │ │
│ │cadrul campaniilor │distribuite, │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │numărul bărbaţilor │număr de │ │ │program │ │
│ │care au solicitat │participanţi, în│ │ │operaţional;. │ │
│ │concediu parental │funcţie de sex) │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │Bază de date │ │ │bugetele locale;│ │
│ │număr parteneri │privind │ │ │Finanţare din │ │
│4.1. b) │cooptaţi în │acordurile de │ │ │fonduri externe │ │
│Organizarea de │desfăşurarea │parteneriat │ │ │nerambursabile, │ │
│campanii de │campaniilor de │încheiate │ │ │în limita │ │
│conştientizare a │informare număr │(dezagregare la │ │ANES │sumelor alocate │Număr restrâns │
│folosirii │participanţi la │nivel judeţean) │ │Asociaţii │şi cu │de participanţi;│
│instrumentelor de │campaniile de │Bază de date │Anual │Patronale │respectarea │Slaba acoperire │
│lucru alternative,│informare; număr │privind │ │Sindicate │prevederilor şi │a campaniei în │
│respectiv muncă cu│materiale │campaniile │ │MMSS │regulilor de │plan teritorial.│
│timp flexibil şi a│informative │organizate anual│ │ │eligibilitate │ │
│telemuncii pentru │elaborate şi │(număr materiale│ │ │stabilite la │ │
│părinţi (munca la │distribuite în │distribuite, │ │ │nivelul fiecărui│ │
│distanţă) │cadrul campaniilor │număr de │ │ │program │ │
│ │de informare │participanţi, în│ │ │operaţional;. │ │
│ │ │funcţie de sex) │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│4.1 c) Realizarea │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│unei cercetări │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│privind percepţia │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│publică privind │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│necesitatea │ │ │ │ │în limita │ │
│asigurării │ │ │ │ │sumelor alocate │ │
│echilibrului între│O cercetare │ │ │ANES │şi cu │Slaba acoperire │
│viaţa profesională│calitativă şi │Raport de │2022 │MFTES Mediul │respectarea │a campaniei în │
│şi de familie, │cantitativă │cercetare │ │academic │prevederilor şi │plan teritorial.│
│pentru a │ │ │ │ │regulilor de │ │
│identifica │ │ │ │ │eligibilitate │ │
│posibile │ │ │ │ │stabilite la │ │
│impedimente ale │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│implementării │ │ │ │ │program │ │
│eficiente a noilor│ │ │ │ │operaţional;. │ │
│reglementări │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│4.1 d) │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│Identificarea │Un Ghid de bune │ │ │ │Finanţare din │ │
│bunelor practici │practici privind │ │ │ │fonduri externe │ │
│pentru realizarea │realizarea │Ghidul │ │ │nerambursabile, │ │
│echilibrului între│echilibrului între │disponibil pe │ │ │în limita │ │
│viaţa profesională│viaţa profesională │site-ul ANES │ │ │sumelor alocate │ │
│şi cea de familie │şi cea de familie │Bază de date cu │ │ANES │şi cu │Slaba acoperire │
│şi redactarea unui│elaborat. │instituţiile │2023 │MFTES Mediul │respectarea │a campaniei în │
│ghid de bune │număr instituţii │publice şi │ │academic │prevederilor şi │plan public şi │
│practici în scopul│publice şi companii│private către │ │ │regulilor de │privat. │
│distribuirii │private către care │care a fost │ │ │eligibilitate │ │
│acestuia în │a fost distribuit │distribuit │ │ │stabilite la │ │
│instituţiile │(format print/ │ghidul │ │ │nivelul fiecărui│ │
│publice şi în │on-line) ghidul de │ │ │ │program │ │
│companiile private│bune practici │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │Bază de date cu │ │ │responsabile; │ │
│ │ │parteneriatele │ │ │Finanţare din │ │
│4.1 e) Organizarea│ │încheiate │ │ │bugetele locale;│ │
│unor sesiuni de │ │(dezagregare la │ │ │Finanţare din │ │
│informare cu │număr parteneriate │nivel judeţean │ │ │fonduri externe │ │
│angajaţi ai │cu instituţiile │şi tip de │ │ │nerambursabile, │ │
│instituţiilor │administraţiei │organizaţie) │ │ANES MFTES │în limita │Slaba acoperire │
│administraţiei │publice şi companii│Bază de date │ │MMSS │sumelor alocate │a în plan │
│publice şi mediul │private │privind │ │Asociaţii │şi cu │teritorial │
│privat, cu privire│număr sesiuni de │sesiunile de │Anual │Patronale │respectarea │pentru anumite │
│la noile │informare număr │informare │ │Sindicate ONG│prevederilor şi │judeţe Număr │
│reglementări în │participanţi la │organizate şi │ │Mediul │regulilor de │restrâns de │
│domeniul │sesiunile de │numărul de │ │academic │eligibilitate │participanţi. │
│echilibrului │informare │participanţi │ │ │stabilite la │ │
│dintre viaţa │ │(dezagregare la │ │ │nivelul fiecărui│ │
│profesională şi │ │nivel judeţean, │ │ │program │ │
│cea privată │ │tip de │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │organizaţie şi │ │ │Personal │ │
│ │ │sex) │ │ │administrativ/ │ │
│ │ │ │ │ │de suport de la │ │
│ │ │ │ │ │nivel public │ │
│ │ │ │ │ │local şi din │ │
│ │ │ │ │ │companii private│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 4.2 Prevenirea factorilor ce determină fenomene precum uzura │
│şi extenuarea la locul de muncă (Sindromul burnout) │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │Document │ │ │ │ │
│4.2 a) Organizarea│ │publicat pe │ │ │ │ │
│de ateliere de │ │site-ul ANES │ │ │Finanţare de la │ │
│formare a │modul de formare │Bază de date cu │ │ │bugetul de stat,│ │
│personalului din │elaborat număr │parteneriatele │ │ │prin bugetele │ │
│domeniul │parteneriate │încheiate │ │ │instituţiilor │Lipsa │
│resurselor umane │încheiate cu │(dezagregare la │ │ │responsabile; │formatorilor │
│privind prevenirea│instituţii ale │nivel judeţean │ │ANES │Finanţare din │specializaţi în │
│factorilor care │administraţiei │şi tip de │ │MFTES │bugetele locale;│domeniu, la │
│determină uzura şi│publice şi companii│organizaţie) │ │Asociaţii │Finanţare din │nivel teritorial│
│extenuarea la │private număr │Bază de date │Anual │Patronale │fonduri externe │Lipsa cooperării│
│locul de muncă, │ateliere de formare│privind │ │Sindicate ONG│nerambursabile. │din partea │
│inclusiv prin │a personalului din │atelierele de │ │Mediul │Personal cu │anumitor │
│promovarea │domeniul resurselor│formare şi │ │academic │expertiză în │angajatori Număr│
│mecanismelor de │umane număr │participanţii la│ │ │domeniul │restrâns de │
│echilibrare a │participanţi la │ateliere │ │ │egalităţii de │participanţi │
│vieţii │sesiunile de │(dezagregare la │ │ │şanse şi de │ │
│profesionale cu │formare │nivel judeţean, │ │ │tratament între │ │
│cea de familie │ │tip de │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │organizaţie şi │ │ │ │ │
│ │ │sex) │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │Bază de date cu │ │ │Finanţare din │ │
│4.2 b) Sesiuni de │ │parteneriatele │ │ │bugetele locale;│ │
│informare în │ │încheiate │ │ │Finanţare din │ │
│rândul angajaţilor│număr parteneriate │(dezagregare la │ │ │fonduri externe │Lipsa │
│cu privire la │încheiate cu │nivel judeţean │ │ │nerambursabile, │formatorilor │
│drepturile şi │instituţii ale │şi tip de │ │ANES │în limita │specializaţi în │
│responsabilităţile│administraţiei │organizaţie) │ │MFTES MMSS │sumelor alocate │domeniu, la │
│salariaţilor cu │publice şi companii│Bază de date │ │Asociaţii │şi cu │nivel teritorial│
│privire la │private │privind │Anual │Patronale │respectarea │Lipsa cooperării│
│condiţiile de │număr sesiuni de │sesiunile de │ │Sindicate ONG│prevederilor şi │din partea │
│muncă şi programul│informare în rândul│informare şi │ │Mediul │regulilor de │anumitor │
│de lucru în │angajaţilor │participanţii la│ │academic │eligibilitate │angajatori Număr│
│vederea │număr participanţi │sesiuni │ │ │stabilite la │restrâns de │
│echilibrării │la sesiunile de │(dezagregare la │ │ │nivelul fiecărui│participanţi. │
│muncii şi vieţii │informare │nivel judeţean, │ │ │program │ │
│private │ │tip de │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │organizaţie şi │ │ │Personal cu │ │
│ │ │sex) │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 4.3 Creşterea gradului de conştientizare cu privire la │
│nevoia de servicii de educaţie de tip formal alternativ şi/sau complementar în │
│cadrul creşelor │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │Raport de │ │ │responsabile; │ │
│4.3 a) Dezvoltarea│ │identificare a │ │ │Finanţare din │ │
│de complexe │ │nevoilor privind│ │ │bugetele locale;│ │
│sociale de │număr parteneriate │serviciile de │ │ │Finanţare din │ │
│servicii (în │încheiate cu DGASPC│tip creşă │ │ │fonduri externe │ │
│parteneriat cu │număr de judeţe în │(DGASPC) │ │ │nerambursabile, │Resurse │
│DGASPC), în │care au fost │Bază de date cu │ │ │în limita │financiare şi │
│vederea asigurării│înfiinţate servicii│numărul de │ │ANES │sumelor alocate │logistice │
│serviciilor de tip│de tip creşă şi/sau│beneficiari ai │2023-2026 │MFTES DGASPC │şi cu │insuficiente. │
│creşă şi/sau │centru de zi │serviciilor nou │ │ │respectarea │Număr restrâns │
│centru de zi (în │număr de │înfiinţate │ │ │prevederilor şi │de beneficiari. │
│funcţie de nevoile│beneficiari ai │(dezagregare la │ │ │regulilor de │ │
│identificate la │serviciilor nou │nivel de judeţ, │ │ │eligibilitate │ │
│nivel de │înfiinţate │tip de serviciu,│ │ │stabilite la │ │
│comunitate) │ │frecvenţa │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │accesării │ │ │program │ │
│ │ │serviciilor) │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul DGASPC- │ │
│ │ │ │ │ │urilor şi ONG- │ │
│ │ │ │ │ │urilor │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│V. PARTICIPAREA LA DECIZIE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OBIECTIV GENERAL: Participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la procesul │
│de decizie în viaţa publică şi politică │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 5.1 Identificarea şi implementarea măsurilor şi bunelor │
│practici care promovează egalitatea de şanse şi de tratament în ceea ce │
│priveşte participarea la decizie în mediul public şi mediul privat │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │O analiză privind │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │participarea │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │echilibrată a │ │ │ │nerambursabile, │ │
│5.1 a) Realizarea │femeilor şi │ │ │ │în limita │ │
│de analize privind│bărbaţilor în │ │ │ │sumelor alocate │ │
│participarea │poziţii de decizie │ │ │ │şi cu │ │
│echilibrată a │la nivelul │Analize │ │ │respectarea │Acurateţea │
│femeilor şi │administraţiei │publicate pe │Anual │ANES │prevederilor şi │datelor │
│bărbaţilor în │publice centrale │site-ul ANES │ │ │regulilor de │colectate │
│poziţii de decizie│Bază de date │ │ │ │eligibilitate │ │
│la nivelul │privind femeile şi │ │ │ │stabilite la │ │
│administraţiei │bărbaţii aflaţi în │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│publice centrale │poziţii de decizie │ │ │ │program │ │
│ │la nivelul │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │administraţiei │ │ │ │Personal cu │ │
│ │publice centrale │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │O analiză privind │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │participarea │ │ │ │în limita │ │
│5.1 b) Realizarea │femeilor şi │ │ │ │sumelor alocate │ │
│de analize privind│bărbaţilor în │ │ │ │şi cu │ │
│participarea │procesele │Analize │Anual, │ │respectarea │Acurateţea │
│femeilor şi │electorale Bază de │publicată pe │pentru │ANES │prevederilor şi │datelor │
│bărbaţilor în │date privind │site-ul ANES │anii │AEP │regulilor de │colectate │
│procesele │participarea │ │electorali│ │eligibilitate │ │
│electorale │femeilor şi │ │ │ │stabilite la │ │
│ │bărbaţilor în │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │procesele │ │ │ │program │ │
│ │electorale │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │O analiză privind │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │participarea │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │femeilor şi │ │ │ │Finanţare din │ │
│5.1 c) Realizarea │bărbaţilor în │ │ │ │fonduri externe │ │
│de analize privind│poziţii de decizie │ │ │ │nerambursabile, │ │
│participarea │în cadrul │ │ │ │în limita │ │
│femeilor şi │partidelor │ │ │ │sumelor alocate │ │
│bărbaţilor în │politice, la toate │Analize │ │ANES │şi cu │Acurateţea │
│poziţii de decizie│nivelul tuturor │publicate pe │Anual │AEP Mediul │respectarea │datelor │
│în cadrul │structurilor O bază│site-ul ANES │ │Academic │prevederilor şi │colectate │
│partidelor │de date privind │ │ │ │regulilor de │ │
│politice, la │participarea │ │ │ │eligibilitate │ │
│nivelul tuturor │femeilor şi │ │ │ │stabilite la │ │
│structurilor │bărbaţilor în │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │poziţii de decizie │ │ │ │program │ │
│ │în cadrul │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │partidelor politice│ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│5.1 d) │ │Publicarea │ │ │fonduri externe │ │
│Identificarea │ │ghidului de bune│ │ │nerambursabile, │ │
│bunelor practici │ │practici pe │ │ │în limita │Diseminare │
│care pot │Ghid de bune │site-ul ANES │ │ │sumelor alocate │limitată a │
│îmbunătăţi │practici │Bază de date cu │ │ │şi cu │exemplelor de │
│echilibrul privind│număr ghiduri de │instituţiile │2023 │ANES │respectarea │bună practică. │
│participarea │bune practici │publice şi │ │ │prevederilor şi │Resurse │
│femeilor la │distribuite │private către │ │ │regulilor de │financiare │
│decizie în mediul │ │care a fost │ │ │eligibilitate │limitate. │
│public şi mediul │ │distribuit │ │ │stabilite la │ │
│privat │ │ghidul │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │număr sesiuni de │Bază de date │ │ │în limita │ │
│5.1 e) Organizarea│formare în │privind │ │ │sumelor alocate │ │
│de sesiuni de │leadership pentru │sesiunile de │ │ │şi cu │Număr restrâns │
│formare în │femeile din │formare şi │Anual │ANES │respectarea │de participante,│
│leadership pentru │partidele politice │participantele │ │ │prevederilor şi │în anumite │
│femeile din │număr participante │la sesiuni │ │ │regulilor de │judeţe │
│partidele politice│la cursurile de │(dezagregare la │ │ │eligibilitate │ │
│ │leadership │nivel judeţean) │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│5.1 f) Susţinerea │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│iniţiativelor de │număr măsuri │ │ │ │nerambursabile, │ │
│adoptare a │afirmative adoptate│ │ │ │în limita │ │
│măsurilor │(în special cote de│Publicarea │ │ │sumelor alocate │ │
│afirmative (în │tip "fermoar") │modificărilor │ │ │şi cu │Interes scăzut │
│special cote de │privind creşterea │legislative în │2026 │ANES │respectarea │din partea │
│tip "fermoar") │numărului de femei │Monitorul │ │ │prevederilor şi │decidenţilor │
│privind creşterea │în procesul de │Oficial │ │ │regulilor de │ │
│numărului de femei│decizie politic sau│ │ │ │eligibilitate │ │
│în procesul de │economic │ │ │ │stabilite la │ │
│decizie politic │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│sau economic │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 5.2 Combaterea factorilor formali şi informali care previn │
│accesul echitabil al femeilor şi al bărbaţilor la funcţii de conducere, în │
│domeniul public şi privat │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │ │Raport de │ │ │în limita │ │
│ │1 Studiu cu privire│cercetare (în │ │ │sumelor alocate │ │
│ │la înţelegerea │limbile RO şi │ │ │şi cu │Lipsa de interes│
│ │fenomenului │EN), la │2024 │ANES Mediul │respectarea │de la nivelul │
│ │"plafonul de │standardele unei│ │academic │prevederilor şi │decidenţilor │
│ │sticlă" │publicaţii │ │ │regulilor de │ │
│ │ │academice │ │ │eligibilitate │ │
│ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│5.2 a) Studiu cu │ │ │ │ │Personal cu │ │
│privire la │ │ │ │ │expertiză în │ │
│înţelegerea │ │ │ │ │domeniul │ │
│fenomenului │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│"plafonul de │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│sticlă" şi luarea │ │ │ │ │tratament între │ │
│unor măsuri care │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│să ducă la ├───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│eliminarea sa, cu │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│accent pe │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│domeniile şi │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│sectoarele │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│identificate în │ │ │ │ │responsabile; │ │
│analiza diagnostic│ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │număr măsuri │ │ │ │în limita │ │
│ │implementate care │Raport de │ │ANES Mediul │sumelor alocate │Lipsa de interes│
│ │contribuie la │monitorizare a │ │academic │şi cu │de la nivelul │
│ │eliminarea │implementării │2027 │Sindicate │respectarea │decidenţilor │
│ │fenomenului │măsurilor │ │Asociaţii │prevederilor şi │Lipsa cooperării│
│ │"plafonul de │propuse │ │Patronale │regulilor de │din partea │
│ │sticlă" │ │ │ │eligibilitate │mediului privat │
│ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │O bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │naţională │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │privind reţele │ │ │Finanţare din │ │
│5.2 b) Crearea de │ │de sprijin │ │ │fonduri externe │ │
│reţele de sprijin │Reţele de sprijin │înfiinţate şi │ │ │nerambursabile, │ │
│care să │număr femei membre │număr de femei │ │ │în limita │ │
│contribuire la │în reţele de │membre │ │ANES │sumelor alocate │Număr restrâns │
│creşterea │sprijin privind │(dezagregat pe │2026 │Sindicate │şi cu │de parteneri în │
│accesului femeilor│creşterea accesului│judeţ şi │ │Asociaţii │respectarea │reţea. │
│în funcţii de │femeilor în funcţii│domeniu: public/│ │Patronale │prevederilor şi │ │
│conducere în │de conducere │privat) │ │ │regulilor de │ │
│domeniul public şi│ │Rapoarte de │ │ │eligibilitate │ │
│privat │ │activitate ale │ │ │stabilite la │ │
│ │ │reţelelor │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │înfiinţate. │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal │ │
│ │ │ │ │ │administrativ/ │ │
│ │ │ │ │ │suport din │ │
│ │ │ │ │ │domeniul public │ │
│ │ │ │ │ │şi privat │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 5.3 Creşterea gradului de conştientizare cu privire la │
│concilierea vieţii profesionale cu viaţa privată în partidele politice │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│5.3 a) Realizarea │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│de sesiuni de │ │Bază de date │ │ │fonduri externe │ │
│informare pentru │număr sesiuni de │privind │ │ │nerambursabile, │ │
│persoanele │informare pentru │sesiunile de │ │ │în limita │ │
│implicate în │persoanele din │informare │ │ │sumelor alocate │ │
│funcţii de │funcţii de │organizate şi │ │ │şi cu │ │
│conducere în │conducere în │numărul de │Anual │ANES │respectarea │Număr restrâns │
│partidele politice│partidele politice │participanţi │ │ │prevederilor şi │de participanţi.│
│privind bunele │număr participanţi │(dezagregare la │ │ │regulilor de │ │
│practici de │la sesiunile de │nivel de judeţ, │ │ │eligibilitate │ │
│conciliere a │informare │partid politic │ │ │stabilite la │ │
│vieţii │ │şi sex) │ │ │nivelul fiecărui│ │
│profesionale cu │ │ │ │ │program │ │
│cea familială │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 5.4 Integrarea perspectivei de gen în politicile de │
│securitate şi apărare │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│5.4 a) Creşterea │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│reprezentării şi │ │Raport privind │ │ │în limita │ │
│participarea │număr femei în │participarea │ │ │sumelor alocate │ │
│semnificativă a │negocierile de │femeilor în │ │ │şi cu │ │
│femeilor în │pace, procesele de │negocierile de │ │ │respectarea │Lipsa de interes│
│negocierile de │mediere şi în │pace, procesele │Anual │ANES │prevederilor şi │de la nivelul │
│pace, procesele de│cadrul misiunilor │de mediere şi în│ │MApN │regulilor de │decidenţilor │
│mediere şi în │de menţinere a │cadrul │ │ │eligibilitate │ │
│cadrul misiunilor │păcii │misiunilor de │ │ │stabilite la │ │
│de menţinere a │ │menţinere a │ │ │nivelul fiecărui│ │
│păcii │ │păcii │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv specific: 5.5 Integrarea perspectivei sensibile la inegalităţile │
│dintre femei şi bărbaţi în mass-media │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│5.5 a) Crearea de │ │Bază de date cu │ │ │fonduri externe │ │
│reţele de sprijin │ │numărul de │ │ │nerambursabile, │ │
│care să │ │reţele de │ │ │în limita │ │
│contribuire la │număr de reţele de │sprijin şi al │ │ANES │sumelor alocate │Lipsa de interes│
│creşterea │sprijin │femeilor în │2025 │Mass-media │şi cu │de la nivelul │
│accesului femeilor│ │funcţii de │ │ │respectarea │decidenţilor │
│în funcţii de │ │decizie din │ │ │prevederilor şi │ │
│conducere în mass │ │mass-media │ │ │regulilor de │ │
│-media │ │ │ │ │eligibilitate │ │
│ │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┤şanse şi de ├────────────────┤
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│Lipsa de interes│
│ │ │ │ │ │Finanţare din │de la nivelul │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │decidenţilor cu │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │privire la │
│5.5 b) Creşterea │ │ │ │ │în limita │reprezentarea şi│
│reprezentării şi │ │Bază de date cu │ │ │sumelor alocate │participarea │
│participarea │Număr femei │numărul de │ │ANES │şi cu │femeilor în │
│semnificativă a │promovate/angajate │femei-bărbaţi în│2025 │Mass-media │respectarea │mass- media │
│femeilor în │- în mass-media │mass-media │ │ │prevederilor şi │Interesul scăzut│
│mass-media │ │ │ │ │regulilor de │din partea │
│ │ │ │ │ │eligibilitate │entităţilor │
│ │ │ │ │ │stabilite la │publice sau │
│ │ │ │ │ │nivelul fiecărui│private de a │
│ │ │ │ │ │program │promova/angaja │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │femei │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│5.5 c) Realizarea │ │ │ │ │în limita │ │
│de sesiuni de │ │Bază de date cu │ │ │sumelor alocate │ │
│informare pentru │ │numărul │ │ │şi cu │Lipsa de interes│
│persoanele │Număr sesiuni de │sesiunilor │2024 │ANES │respectarea │de la nivelul │
│implicate în │informare │segregate pe │ │Mass-media │prevederilor şi │decidenţilor │
│funcţii de │ │criteriul de sex│ │ │regulilor de │ │
│conducere în │ │ │ │ │eligibilitate │ │
│mass-media │ │ │ │ │stabilite la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│VI. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv General: Îmbunătăţirea procesului de elaborare şi implementare a │
│politicilor publice folosind abordarea integratoare de gen │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 6.1 Respectarea principiilor bugetării echitabile (de gen), │
│la toate nivelurile administraţiei publice │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │ │ │ │ │în limita │ │
│6.1 a) Realizarea │Grup de lucru │ │ │ │sumelor alocate │ │
│unui audit al │pentru planificarea│Liste de │ │ │şi cu │ │
│bugetării de gen │auditului bugetării│prezenţe/ agenda│ │ANES │respectarea │ │
│pentru │de gen │discuţiilor │ │MFTES │prevederilor şi │ │
│principalele │1 audit al │Document sumativ│2027 │MIPE Mediul │regulilor de │Interesul scăzut│
│politici publice │bugetării de gen │publicat pe │ │Academic │eligibilitate │ │
│implementate în │pentru perioada │site-ul ANES │ │ │stabilite la │ │
│perioada │2021-2027 realizat │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│2021-2027. │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal din │ │
│ │ │ │ │ │instituţiile │ │
│ │ │ │ │ │responsabile, cu│ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │bugetare şi │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │număr de │ │ │ │nerambursabile, │ │
│6.1 b) Elaborarea │parteneriate │ │ │ │în limita │ │
│în parteneriat cu │încheiate cu │ │ │ │sumelor alocate │ │
│societatea civilă │ONG-uri şi │ │ │ │şi cu │ │
│şi mediul │universităţi │Documente │ │ANES Mediul │respectarea │Interesul scăzut│
│academic, al unui │Un curs dezvoltat │justificative │ │Academic │prevederilor şi │al │
│curs în cadrul │pe tematica │(ex: suport de │2027 │(studii │regulilor de │universităţilor │
│căruia să se │principiilor │curs, liste de │ │economice) │eligibilitate │de profil │
│predea principiile│bugetării de gen │prezenţă ) │ │ │stabilite la │ │
│bugetării de gen │număr persoane care│ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│(studii economice)│au participat la │ │ │ │program │ │
│ │curs │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal din │ │
│ │ │ │ │ │instituţiile │ │
│ │ │ │ │ │responsabile, cu│ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │bugetare şi │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │1 studiu de impact │ │ │ │nerambursabile, │ │
│ │de gen al │ │ │ │în limita │ │
│6.1 c) Realizarea │alocărilor bugetare│ │ │ │sumelor alocate │Anumite date │
│unui studiu de │în domenii │ │ │ │şi cu │publice │
│impact de gen al │selectate │Raport de │ │ │respectarea │raportate nu │
│alocărilor │(sănătate, piaţa │cercetare │ │ANES │prevederilor şi │permit │
│bugetare în │muncii etc.), │publicat pe │2027 │MFTES Mediul │regulilor de │realizarea unui │
│domenii selectate │realizat număr │site-ul ANES │ │Academic │eligibilitate │studiu de impact│
│(sănătate, piaţa │domenii incluse în │ │ │ │stabilite la │al bugetării de │
│muncii etc.) │studiul privind │ │ │ │nivelul fiecărui│gen │
│ │impactul de gen al │ │ │ │program │ │
│ │alocării bugetare │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal din │ │
│ │ │ │ │ │instituţiile │ │
│ │ │ │ │ │responsabile, cu│ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │bugetare şi │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 6.2 Creşterea gradului de conştientizare cu privire la │
│nevoia includerii unui expert în egalitate de şanse şi tehnician în egalitate │
│de şanse atât în mediul public cât şi în mediul privat │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │Grup de lucru │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │interministerial │ │ │ │responsabile; │ │
│ │pentru discutarea │ │ │ │Finanţare din │ │
│6.2 a) Modificarea│modificării │ │ │ │fonduri externe │ │
│şi completarea │legislative, din │ │ │ │nerambursabile, │ │
│Legii 202/2002 │care vor face parte│ │ │ │în limita │ │
│având ca obiect │reprezentanţi ai │Liste de │ │ │sumelor alocate │ │
│caracterul │instituţiilor │prezenţe/ agenda│ │ │şi cu │Interes scăzut │
│obligatoriu al │responsabile, │discuţiilor │ │ │respectarea │din partea │
│angajării/ │respectiv ANES, │Publicarea în │ │ │prevederilor şi │decidenţilor │
│desemnării │MMSS, MFTES, │Monitorul │2023 │ANES │regulilor de │privind │
│expertului în │desemnaţi prin acte│Oficial a │ │MFTES MMSS │eligibilitate │modificarea │
│egalitatea de │administrative ale │actelor │ │ │stabilite la │legislativă │
│şanse şi │conducătorilor │normative │ │ │nivelul fiecărui│propusă │
│tehnicianului în │ministerelor/ │adoptate │ │ │program │ │
│egalitatea de │instituţiilor │ │ │ │operaţional;. │ │
│şanse în mediul │responsabile. │ │ │ │Personal din │ │
│public şi cel │Iniţiativa ANES de │ │ │ │instituţiile │ │
│privat │modificare a │ │ │ │responsabile, cu│ │
│ │prevederilor │ │ │ │expertiză în │ │
│ │legislative este │ │ │ │domeniul │ │
│ │adoptată │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │Document sumativ│ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │publicat pe │ │ │Finanţare din │ │
│6.2 b) Dezvoltarea│1 cadru metodologic│site-ul ANES │ │ │fonduri externe │ │
│unui program de │pentru desfăşurarea│Bază de date │ │ │nerambursabile, │ │
│schimb de bune │schimbului de bune │privind │ │ │în limita │Slaba │
│practici între │practici │sesiunile │ │ │sumelor alocate │reprezentare │
│experţii/ │număr sesiuni de │organizate şi │ │ │şi cu │teritorială a │
│tehnicienii în │informare │numărul de │2022-2027 │ANES CONES │respectarea │experţilor/ │
│egalitatea de │organizate │participanţi │ │COJES │prevederilor şi │tehnicienilor în│
│şanse şi │număr experţi şi │(dezagregare pe │ │ │regulilor de │egalitate de │
│organizarea unei │tehnicieni în │sex, judeţe, │ │ │eligibilitate │şanse pentru │
│sesiuni de │egalitatea de şanse│mediul public/ │ │ │stabilite la │anumite judeţe │
│informare anuale │informaţi │privat, tip de │ │ │nivelul fiecărui│ │
│ │ │participant: │ │ │program │ │
│ │ │expert/ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │tehnician) │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 6.3 Includerea principiilor abordării sensibile la │
│vulnerabilităţile şi discriminările multiple în formularea şi implementarea │
│politicilor publice │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│6.3 a) Realizarea │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│unui studiu prin │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│care să fie │1 studiu privind │ │ │ │în limita │ │
│identificate │includerea │ │ │ │sumelor alocate │ │
│modalităţi de │abordării sensibile│Raport de │ │ │şi cu │ │
│includere a │la │cercetare │ │ANES Mediul │respectarea │Acurateţea │
│abordării │vulnerabilităţile │publicat pe │2027 │Academic │prevederilor şi │datelor │
│sensibile la │şi discriminările │site-ul ANES │ │ │regulilor de │ │
│vulnerabilităţile │multiple în │ │ │ │eligibilitate │ │
│şi discriminările │politicile publice │ │ │ │stabilite la │ │
│multiple în cadrul│ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│politicilor │ │ │ │ │program │ │
│publice │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi. │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│6.3 b) Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│unui compendiu ce │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│descrie în mod │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│unitar procedurile│ │ │ │ │prin bugetele │ │
│de intervenţie şi │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│metodologiile în │ │ │ │ │responsabile; │ │
│domeniul │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│prevenirii şi │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│combaterii │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│violenţei │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│domestice, din │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│perspectiva │ │ │ │ │în limita │ │
│utilizării │ │ │ │ANES Mediul │sumelor alocate │ │
│abordării │ │ │ │Academic │şi cu │ │
│sensibile la │1 ghid unitar │Document │ │ANPDCA INM │respectarea │ │
│vulnerabilităţile │elaborat │publicat pe │2023 │MAI │prevederilor şi │Interesul scăzut│
│şi discriminările │ │site-ul ANES │ │CNASR │regulilor de │ │
│multiple în │ │ │ │MS │eligibilitate │ │
│activitatea │ │ │ │ │stabilite la │ │
│judecătorilor, │ │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│procurorilor, │ │ │ │ │program │ │
│avocaţilor, │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│poliţiştilor, │ │ │ │ │Personal cu │ │
│asistenţilor │ │ │ │ │expertiză în │ │
│sociali, cadrelor │ │ │ │ │domeniul │ │
│didactice şi │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│profesioniştilor │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│în domeniul │ │ │ │ │tratament între │ │
│sănătăţii şi │ │ │ │ │femei şi │ │
│protecţiei │ │ │ │ │bărbaţi. │ │
│copiilor. │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv Specific: 6.4 Întărirea capacităţii instituţionale de a implementa │
│politici care să susţină egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi │
│bărbaţi la nivelul administraţiei publice centrale şi locale │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│6.4 a) Formarea │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│preşedinţilor │ │Document sumativ│ │ │fonduri externe │ │
│COJES cu privire │1 cadru metodologic│publicat pe │ │ │nerambursabile, │ │
│la aplicarea │pentru desfăşurarea│site-ul ANES │ │ │în limita │ │
│principiilor │sesiunilor de │Bază de date │ │ │sumelor alocate │ │
│egalităţii de │formare │privind │Din doi în│ │şi cu │Interes scăzut │
│şanse şi de │număr sesiuni de │sesiunile │doi ani, │ANES CONES │respectarea │din partea │
│tratament între │formare organizate │organizate şi │începând │COJES │prevederilor şi │preşedinţilor │
│femei şi bărbaţi. │număr persoane din │numărul de │cu 2022 │ │regulilor de │COJES │
│la nivel local şi │COJES care au │participanţi │ │ │eligibilitate │ │
│judeţean, inclusiv│participat la │(dezagregare pe │ │ │stabilite la │ │
│în ceea ce │sesiuni │sex, judeţe, tip│ │ │nivelul fiecărui│ │
│priveşte bugetarea│ │de instituţie) │ │ │program │ │
│echitabilă │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi. │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│6.4 b) │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│Introducerea │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│obligativităţii │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│consultării │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│expertului │ │ │ │ │în limita │ │
│egalitate de şanse│Grup de lucru │Liste de │ │ │sumelor alocate │ │
│în activitatea │interministerial │prezenţe/ agenda│ │ │şi cu │Interes scăzut │
│comisiei paritare,│pentru discutarea │discuţiilor │ │ANES │respectarea │din partea │
│conform art. 13 │modificării │Publicarea în │ │MFTES │prevederilor şi │decidenţilor │
│din Hotărârea nr. │legislative │Monitorul │2023 │Sindicate │regulilor de │privind │
│833/2007 privind │Elaborarea unui │Oficial a │ │Asociaţii │eligibilitate │modificarea │
│normele de │proiect de act │actelor │ │Patronale │stabilite la │legislativă │
│organizare şi │normativ │normative │ │ │nivelul fiecărui│propusă │
│funcţionare a │ │adoptate │ │ │program │ │
│comisiilor │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│paritare şi │ │ │ │ │Personal din │ │
│încheierea │ │ │ │ │instituţiile │ │
│acordurilor │ │ │ │ │responsabile, cu│ │
│colective de muncă│ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi. │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│6.4 c) Completarea│ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│Legii nr. 202/2002│ │ │ │ │în limita │ │
│în vederea │ │ │ │ │sumelor alocate │ │
│creşterii │ │ │ │ │şi cu │ │
│capacităţii ANES │ │ │ │ │respectarea │ │
│de monitorizare a │Elaborarea unui │Publicarea în │ │ │prevederilor şi │Interes scăzut │
│implementării │proiect de act │Monitorul │ │ │regulilor de │din partea │
│strategiei şi a │normativ privind │Oficial a │ │ANES │eligibilitate │decidenţilor │
│cadrului normativ │modificarea │actelor │2023 │MFTES │stabilite la │privind │
│privind egalitatea│prevederilor │normative │ │ │nivelul fiecărui│modificarea │
│de şanse şi de │legislative │adoptate │ │ │program │legislativă │
│tratament între │ │ │ │ │operaţional;. │propusă │
│femei şi bărbaţi. │ │ │ │ │Personal din │ │
│în domeniile cheie│ │ │ │ │instituţiile │ │
│ale vieţii sociale│ │ │ │ │responsabile, cu│ │
│prin alocarea unui│ │ │ │ │expertiză în │ │
│buget consolidat │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │legislativ şi │ │
│ │ │ │ │ │domeniu │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi │ │
│ │ │ │ │ │bărbaţi.; │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│6.4 d) Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│numărului de │ │ │ │ │ │ │
│personal angajat │ │ │ │ │ │ │
│permanent în cadru│1 analiză a │Document intern │ │ │ │ │
│ANES, pe baza unei│nevoilor de │privind nevoia │ │ │ │ │
│evaluării a │personal pentru │de personal şi │ │ │Finanţare de la │ │
│nevoilor care │implementarea şi │structura noii │ │ │bugetul de stat,│Resurse │
│decurg din │monitorizarea │organigrame │2023-2027 │ANES │prin bugetele │financiare şi │
│implementarea şi │Strategiei │Dezagregare pe │ │MFTES │instituţiilor │logistice │
│monitorizarea │2021-2027 număr │tip de │ │ │responsabile │insuficiente │
│Strategiei privind│persoane nou │activitate: │ │ │ │ │
│egalitatea de │angajate │implementare sau│ │ │ │ │
│şanse şi de │ │monitorizare │ │ │ │ │
│tratament între │ │ │ │ │ │ │
│femei şi bărbaţi │ │ │ │ │ │ │
│2021-2027. │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼────────────────┼──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la │ │
│ │ │ │ │ │bugetul de stat,│ │
│ │ │ │ │ │prin bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele locale;│ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe │ │
│ │ │ │ │ │nerambursabile, │ │
│6.5 e) Realizarea │1 raport de analiză│ │ │ │în limita │ │
│unei analize a │a legislaţiei │ │ │ │sumelor alocate │ │
│legislaţiei │naţionale din │ │ │ │şi cu │ │
│naţionale din │perspectiva │Document │ │ │respectarea │Resurse │
│perspectiva │principiului │publicat pe │2027 │ANES Mediul │prevederilor şi │financiare şi │
│principiului │egalităţii de şanse│site-ul ANES │ │Academic │regulilor de │logistice │
│egalităţii de │şi de tratament │ │ │ │eligibilitate │insuficiente │
│şanse şi de │între femei şi │ │ │ │stabilite la │ │
│tratament între │bărbaţi. │ │ │ │nivelul fiecărui│ │
│femei şi bărbaţi. │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal ANES cu│ │
│ │ │ │ │ │expertiză în │ │
│ │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │egalităţii de │ │
│ │ │ │ │ │şanse şi de │ │
│ │ │ │ │ │tratament între │ │
│ │ │ │ │ │femei şi bărbaţi│ │
│ │ │ │ │ │şi în domeniul │ │
│ │ │ │ │ │juridic │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│VII. MONITORIZARE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv General: Raportarea gradului de implementare a activităţilor asumate │
│în cadrul Pilonului Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: 7.1 Raportarea gradului de implementare a activităţilor │
│asumate în cadrul Pilonului Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi │
│bărbaţi │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │1 procedură de │ │ │ │ │ │
│ │raportare şi │Raport anual │ │ │ │ │
│7.1 a) │monitorizare a │privind gradul │ │ │ │Acurateţea │
│Monitorizarea │datelor elaborată; │de implementare │ │ │ │datelor │
│măsurilor cuprinse│1 raport anual │a activităţilor │ │ │ │colectate. Lipsa│
│în Planul de │privind gradul de │asumate în │ │ │ │de implicare a │
│acţiuni - │implementare a │cadrul Pilonului│Anual │ANES │Bugetul ANES │instituţiilor │
│Egalitate de şanse│activităţilor │Egalitate de │ │ │ │responsabile. │
│şi de tratament │asumate în cadrul │şanse şi de │ │ │ │Netransmiterea │
│între femei şi │Pilonului Egalitate│tratament între │ │ │ │datelor. │
│bărbaţi │de şanse şi de │femei şi bărbaţi│ │ │ │ │
│ │tratament între │ │ │ │ │ │
│ │femei şi bărbaţi │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Obiectiv specific: 7.2 Evaluarea finală a Pilonului Egalitate de şanse şi de │
│tratament între femei şi bărbaţi │
├──────────────────┬───────────────────┬────────────────┬──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │1 analiză │ │ │ │ │
│7.2 a) Realizarea │ │privind │ │ │ │ │
│unei analize │1 analiză privind │îndeplinirea │ │ │ │ │
│privind │îndeplinirea │obiectivelor │ │ │ │ │
│îndeplinirea │obiectivelor │asumate în │ │ │ │ │
│obiectivelor │asumate în cadrul │cadrul │ │ │ │ │
│asumate în cadrul │Strategiei │Strategiei │ │ │ │ │
│Strategiei │naţionale privind │naţionale │ │ │ │Acurateţea │
│naţionale privind │promovarea │privind │ │Toate │ │datelor │
│promovarea │egalităţii de şanse│promovarea │ │instituţiile │ │colectate. Lipsa│
│egalităţii de │între femei şi │egalităţii de │ │implicate în │În limita │de implicare a │
│şanse între femei │bărbaţi şi │şanse între │2027 │implementarea│bugetului │instituţiilor │
│şi bărbaţi şi │prevenirea şi │femei şi bărbaţi│ │obiectivelor │aprobat │responsabile. │
│prevenirea şi │combaterea │şi prevenirea şi│ │specifice │ │Netransmiterea │
│combaterea │violenţei domestice│combaterea │ │ │ │datelor. │
│violenţei │2021-2027 - Pilonul│violenţei │ │ │ │ │
│domestice 2021- │Egalitate de şanse │domestice │ │ │ │ │
│2027 - Pilonul │şi de tratament │2021-2027 - │ │ │ │ │
│Egalitate de şanse│între femei şi │Pilonul │ │ │ │ │
│şi de tratament │bărbaţi │Egalitate de │ │ │ │ │
│între femei şi │ │şanse şi de │ │ │ │ │
│bărbaţi │ │tratament între │ │ │ │ │
│ │ │femei şi bărbaţi│ │ │ │ │
└──────────────────┴───────────────────┴────────────────┴──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┘
*135) tot parcursul planului de acţiune, indicatorii care se referă la numere vor fi abreviaţi prin semnul #, în timp ce indicatorii care se referă la procente, prin semnul %. *136) Spre deosebire de propunerea venită în cadrul GLI din data de 4 martie, privind promovarea screening-ului pentru cele mai frecvente 5 tipuri de cancer pentru bărbaţi, respectiv femei, dovezile medicale sugerează că doar pentru aceste tipuri de cancer procedura de screening este general recomandată. PILONUL II: Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectiv General: Eliminarea tuturor formelor de violenţă domestică şi de │
│violenţă împotriva femeilor în sfera publică şi privată │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv Specific: V1 Dezvoltarea unui sistem unitar de servicii destinate │
│protecţiei efective a victimelor violenţei domestice şi violenţei împotriva │
│femeilor, precum şi a drepturilor acestora │
├─────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┬────────────┬───────────────┬───────────────┤
│Măsuri/ │ │Procedura de │Termen │Instituţii │ │ │
│Rezultatele │Indicatori │Monitorizare │realizare│responsabile│Resurse │Riscuri │
│acţiunilor │ │şi Evaluare │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare │ │
│ │ │ │ │ │bugetul prin de│ │
│ │ │ │ │ │la de stat, │ │
│V1.a) Partajarea │ │ │ │ │bugetele │ │
│informaţiilor │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│existente la │ │ │ │ │responsabile; │ │
│nivelul │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│instituţiilor │ │ │ │ │bugetele │ │
│care deţin date │ │ │ │ │locale; │ │
│cu privire la │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│problematica │ │Rapoarte │ │ │fonduri externe│ │
│violenţei │ │privind │ │ │nerambursabile,│Interes scăzut │
│domestice, │ │utilizarea │ │ │în limita │din partea │
│într-un sistem │ │sistemului │ │ANES │sumelor alocate│decidenţilor │
│informatic │Sistem │informatic │ │MAI │şi cu │Lipsa de │
│naţional de │funcţional │(număr de │2023-2027│STS DGASPC │respectarea │acurateţe a │
│înregistrare şi │informatic │înregistrări │ │INML MS/ │prevederilor şi│datelor │
│raportare a │ │şi raportări,│ │Spitale │regulilor de │colectate │
│cazurilor de │ │număr de │ │ │eligibilitate │Slaba acoperire│
│violenţă │ │utilizatori) │ │ │stabilite la │teritorială │
│domestică şi de │ │ │ │ │nivelul │ │
│gen, creat şi │ │ │ │ │fiecărui │ │
│implementat │ │ │ │ │program │ │
│(achiziţie/ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│operaţionalizare/│ │ │ │ │Personal de │ │
│interconectare) │ │ │ │ │specialitate │ │
│de către ANES. │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │MAI,STS, │ │
│ │ │ │ │ │DGASPC, INML, │ │
│ │ │ │ │ │MS/Spitale. │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│V1.b) Sprijinirea│ │ │ │ │Finanţare din │ │
│şi facilitarea │ │ │ │ │bugetele │ │
│accesului │ │ │ │ │locale; │ │
│victimelor │ │Bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│violenţei │număr de │cu privire la│ │ │fonduri externe│ │
│domestice şi │victime ale │numărul de │ │ │nerambursabile,│ │
│copiilor minori │violenţei │victime │ │ │în limita │Slaba acoperire│
│ai acestora la │domestice şi │sprijinite │ │ANES DGASPC │sumelor alocate│teritorială │
│servicii │violenţei │(dezagregare │anual │APL/SPAS CPR│şi cu │Resurse │
│integrate de │împotriva │în funcţie de│ │ONG │respectarea │financiare │
│asistenţă │femeilor care│judeţ, sex, │ │ │prevederilor şi│insuficiente │
│medicală, │beneficiază │tip de │ │ │regulilor de │ │
│asistenţă │de servicii │serviciu │ │ │eligibilitate │ │
│psihologică, │ │primit) │ │ │stabilite la │ │
│consiliere şi │ │ │ │ │nivelul │ │
│reabilitare, la │ │ │ │ │fiecărui │ │
│nivelul tuturor │ │ │ │ │program │ │
│judeţelor │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │DGASPC, APL/ │ │
│ │ │ │ │ │SPAS, CPR, ONG.│ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │număr de │ │ │ │bugetele │ │
│V1.c) Sprijinirea│locuinţe │ │ │ │locale; │ │
│dezvoltării unei │protejate │ │ │ │Finanţare din │ │
│reţele naţionale │pentru │Bază de date │ │ │fonduri externe│ │
│de locuinţe │victimele │cu privire la│ │ │nerambursabile,│ │
│protejate pentru │violenţei │numărul de │ │ │în limita │Reticenţa │
│victimele │domestice │victime │ │ │sumelor alocate│victimelor cu │
│violenţei │număr de │beneficiare │Anual │ANES DGASPC │şi cu │privire la │
│domestice, aflate│victime ale │(dezagregare │ │APL/SPAS ONG│respectarea │accesarea │
│la distanţe │violenţei │în funcţie de│ │ │prevederilor şi│serviciilor │
│rezonabile de │domestice şi │judeţ, sex, │ │ │regulilor de │sociale │
│domiciliu, la │beneficiare │minori │ │ │eligibilitate │ │
│nivelul tuturor │ale │dependenţi) │ │ │stabilite la │ │
│judeţelor │locuinţelor │ │ │ │nivelul │ │
│ │protejate │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │DGASPC, APL/ │ │
│ │ │ │ │ │SPAS şi ONG. │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│V1.d) Facilitarea│ │ │ │ │locale; │ │
│accesului la │număr de │Bază de date │ │ │Finanţare din │ │
│asistenţă │acorduri de │cu privire la│ │ │fonduri externe│ │
│juridică gratuită│parteneriat │numărul de │ │ │nerambursabile,│ │
│pentru victimele │încheiate │victime │ │ │în limita │ │
│violenţei │număr de │beneficiare │ │ANES DGASPC │sumelor alocate│ │
│domestice, în │victime ale │ale │ │APL/SPAS │şi cu │Lipsa de │
│special în │violenţei │asistenţei │Anual │UNBR │respectarea │interes a │
│procedurile │domestice │juridice │ │ONG │prevederilor şi│avocaţilor │
│legate de │care │gratuite │ │ │regulilor de │ │
│ordinele de │beneficiază │(dezagregare │ │ │eligibilitate │ │
│protecţie, │de asistenţă │în funcţie de│ │ │stabilite la │ │
│inclusiv pentru │juridică │judeţ, sex) │ │ │nivelul │ │
│femeile │gratuită │ │ │ │fiecărui │ │
│vulnerabile │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │DGASPC, APL/ │ │
│ │ │ │ │ │SPAS, UNBR şi │ │
│ │ │ │ │ │ONG. │ │
├─────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────┴────────────┴───────────────┴───────────────┤
│Obiectiv Specific: V2 Întărirea capacităţii de intervenţie a poliţiştilor în │
│domeniul violenţei domestice şi violenţei împotriva femeilor, în sensul │
│asigurării unor soluţii tehnice moderne pentru probarea eficientă a faptelor de │
│violenţă domestică şi de violenţă împotriva femeilor │
├─────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┬────────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│V2.a) Dotarea cu │ │ │ │ │responsabile; │ │
│arme sau │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│dispozitive din │ │ │ │ │fonduri externe│ │
│categoria celor │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│neletale, a │ │ │ │ │în limita │ │
│poliţiştilor din │număr de arme│ │ │ │sumelor alocate│ │
│structurile de │/dispozitive │Raport │ │ │şi cu │ │
│ordine publică, │specifice │privind │2025 2027│ANES │respectarea │Slaba acoperire│
│ce asigură │achiziţionate│dispozitivele│- │IGPR │prevederilor şi│teritorială │
│serviciul │şi date în │achiziţionate│ │ │regulilor de │ │
│specializat în │folosinţă │ │ │ │eligibilitate │ │
│cadrul │ │ │ │ │stabilite la │ │
│solicitărilor de │ │ │ │ │nivelul │ │
│intervenţie în │ │ │ │ │fiecărui │ │
│cazurile de │ │ │ │ │program │ │
│violenţă │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│domestică │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │MAI şi IGPR/ │ │
│ │ │ │ │ │IPJ. │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │fonduri externe│ │
│V2.b) Dotarea cu │ │ │ │ │nerambursabile,│ │
│camere video │ │ │ │ │în limita │ │
│portabile a │număr de │ │ │ │sumelor alocate│ │
│poliţiştilor din │camere video │Raport │ │ │şi cu │ │
│structurile de │portabile │privind │2025 2027│ANES │respectarea │Slaba acoperire│
│ordine publică, │achiziţionate│dispozitivele│- │IGPR │prevederilor şi│teritorială │
│ce intervin în │şi puse în │achiziţionate│ │ │regulilor de │ │
│cazuri de │funcţiune │ │ │ │eligibilitate │ │
│violenţă │ │ │ │ │stabilite la │ │
│domestică*137). │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │MAI şi IGPR/ │ │
│ │ │ │ │ │IPJ. │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│V2.c) Formarea │ │ │ │ │responsabile; │ │
│poliţiştilor din │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│structurile de │ │Bază de date │ │ │fonduri externe│ │
│ordine publică, │ │cu privire la│ │ │nerambursabile,│ │
│cu privire la: │ │numărul de │ │ │în limita │ │
│proceduri de │număr de │sesiuni │ │ │sumelor alocate│Slaba acoperire│
│intervenţie şi de│sesiuni de │organizate şi│ │ │şi cu │teritorială │
│lucru prietenoase│formare │poliţişti │ │ANES │respectarea │Număr restrâns │
│cu victimele │organizate │formaţi │Anual │IGPR │prevederilor şi│de participanţi│
│violenţei │număr de │(dezagregare │ │ONG │regulilor de │în anumite │
│domestice şi │poliţişti │în funcţie de│ │ │eligibilitate │judeţe │
│copiii; emiterea │formaţi │judeţ, mediu │ │ │stabilite la │ │
│şi aplicarea │ │de rezidenţă,│ │ │nivelul │ │
│ordinelor de │ │sex) │ │ │fiecărui │ │
│protecţie │ │ │ │ │program │ │
│provizorie. │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │MAI, IPJ şi │ │
│ │ │ │ │ │ONG. │ │
├─────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────┴────────────┴───────────────┴───────────────┤
│Obiectiv Specific: V3 Asigurarea prevenirii violenţei domestice ţinând cont de │
│nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile, printr-o abordare sensibilă la │
│diferenţele culturale şi de vârstă │
├─────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┬────────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│V3.a) Ateliere de│ │ │ │ │Finanţare din │ │
│informare/ │ │ │ │ │bugetele │ │
│formare │ │ │ │ │locale; │ │
│interdisciplinară│ │ │ │ │Finanţare din │ │
│a specialiştilor │ │ │ │ │fonduri externe│ │
│implicaţi în │Cadru │ │ │ │nerambursabile,│Interes scăzut │
│prevenirea şi │metodologic │ │ │ │în limita │din partea │
│combaterea │pentru │Raport anual │ │ANES │sumelor alocate│decidenţilor │
│violenţei │organizarea │privind │ │MAI DGASPC │şi cu │pentru │
│domestice şi │atelierelor │implementarea│ │APL/SPAS ME/│respectarea │finanţarea şi │
│violenţei │de formare/ │strategiei cu│2023 - │ISJ UNBR │prevederilor şi│implementarea │
│împotriva │informare │centralizarea│2027 │INM Mediul │regulilor de │atelierelor │
│femeilor │număr de │informaţiilor│ │Academic │eligibilitate │Slaba acoperire│
│(poliţişti, │ateliere │primite de la│ │(facultăţi │stabilite la │teritorială │
│asistenţi │organizate │toate părţile│ │de drept) │nivelul │Număr restrâns │
│sociali, │număr de │responsabile │ │ONG │fiecărui │de participanţi│
│psihologi, │specialişti │ │ │ │program │în anumite │
│profesori, │formaţi │ │ │ │operaţional;. │judeţe │
│judecători etc.),│ │ │ │ │Personal de │ │
│realizate atât la│ │ │ │ │specialitate │ │
│nivel naţional │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│cât şi judeţean. │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │MAI, DGASPC, │ │
│ │ │ │ │ │APL/SPAS, ME/ │ │
│ │ │ │ │ │ISJ, MJ, UNBR, │ │
│ │ │ │ │ │INM şi Mediul │ │
│ │ │ │ │ │Academic │ │
│ │ │ │ │ │(facultăţi de │ │
│ │ │ │ │ │drept). │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│V3.b) Organizarea│ │ │ │ │bugetele │ │
│de sesiuni de │ │ │ │ │locale; │ │
│informare, la │număr │ │ │ │Finanţare din │ │
│nivel local, în │acorduri de │ │ │ │fonduri externe│ │
│special pentru │parteneriat │Raport anual │ │ │nerambursabile,│ │
│grupurile │încheiate │privind │ │ │în limita │ │
│vulnerabile, în │număr de │implementarea│ │ANES ME/ISJ │sumelor alocate│ │
│care se vor │sesiuni de │strategiei cu│ │APL/SPAS │şi cu │Slaba acoperire│
│aborda teme │informare │centralizarea│Anual │DGASPC IGPR │respectarea │teritorială │
│legate de │organizate la│informaţiilor│ │ONG │prevederilor şi│ │
│drepturile │nivel local │primite de la│ │ │regulilor de │ │
│victimelor, │număr de │toate părţile│ │ │eligibilitate │ │
│instituţii │persoane │responsabile │ │ │stabilite la │ │
│responsabile în │informate │ │ │ │nivelul │ │
│domeniu şi │ │ │ │ │fiecărui │ │
│recomandări │ │ │ │ │program │ │
│preventive. │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul ME│ │
│ │ │ │ │ │/ISJ, APL/SPAS,│ │
│ │ │ │ │ │DGASPC, MAI şi │ │
│ │ │ │ │ │ONG. │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│ │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│V3.c) Campanii de│ │ │ │ │locale; │Lipsa │
│informare la │ │ │ │ │Finanţare din │resurselor │
│nivel naţional cu│număr ştiri/ │Raport anual │ │ │fonduri externe│financiare │
│privire la │comunicate de│privind │ │ │nerambursabile,│pentru │
│violenţa │presă │implementarea│ │ │în limita │elaborarea de │
│domestică şi │publicate/ │strategiei cu│ │ANES │sumelor alocate│număr ştiri/ │
│violenţa │număr postări│centralizarea│Anual │TVR │şi cu │comunicate de │
│împotriva │social media/│informaţiilor│ │IGPR │respectarea │presă publicate│
│femeilor, în │interviu/ │primite de la│ │ONG │prevederilor şi│/număr postări │
│vederea │sincron TV/ │toate părţile│ │ │regulilor de │social media/ │
│realizării │radio │responsabile │ │ │eligibilitate │interviu/ │
│prevenirii │ │ │ │ │stabilite la │sincron TV/ │
│primare │ │ │ │ │nivelul │radio │
│ │ │ │ │ │fiecărui │ │
│ │ │ │ │ │program │ │
│ │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │TVR, MAI şi │ │
│ │ │ │ │ │ONG. │ │
├─────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Finanţare de la│ │
│ │ │ │ │ │bugetul de │ │
│ │ │ │ │ │stat, prin │ │
│ │ │ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │ │ │instituţiilor │ │
│ │ │ │ │ │responsabile; │ │
│V3.d) Realizarea │ │ │ │ │Finanţare din │ │
│unor campanii de │ │ │ │ │bugetele │ │
│informare │ │ │ │ │locale; │ │
│specifice care să│ │ │ │ │Finanţare din │Lipsa │
│vizeze formele │număr ştiri/ │Raport anual │ │ │fonduri externe│resurselor │
│mai puţin │comunicate de│privind │ │ │nerambursabile,│financiare │
│vizibile de │presă │implementarea│ │ │în limita │pentru │
│violenţă │publicate/ │strategiei cu│ │ANES │sumelor alocate│elaborarea de │
│domestică şi │postări │centralizarea│Anual │TVR │şi cu │număr ştiri/ │
│violenţei │social media/│informaţiilor│ │IGPR │respectarea │comunicate de │
│împotriva │interviu/ │primite de la│ │ONG │prevederilor şi│presă publicate│
│femeilor, precum │sincron TV/ │toate părţile│ │ │regulilor de │/postări social│
│violenţa │radio │responsabile │ │ │eligibilitate │media/interviu/│
│psihologică, │ │ │ │ │stabilite la │sincron TV/ │
│socială, │ │ │ │ │nivelul │radio │
│economică, │ │ │ │ │fiecărui │ │
│spirituală etc. │ │ │ │ │program │ │
│*138) │ │ │ │ │operaţional;. │ │
│ │ │ │ │ │Personal de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate │ │
│ │ │ │ │ │din cadrul ANES│ │
│ │ │ │ │ │cu sprijinul │ │
│ │ │ │ │ │TVR, MAI şi │ │
│ │ │ │ │ &
