Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.259 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2023.────────── a) INTRODUCERE b) VIZIUNE c) PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL EXISTENTE d) ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR e) OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE f) PROGRAME g) REZULTATE AŞTEPTATE h) INDICATORI i) PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE j) INSTITUŢII RESPONSABILE k) IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE l) IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC a) INTRODUCERE Fiind conştientă de amploarea fenomenului fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, precum şi pentru fondurile externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, Comisia Europeană pune accent pe prevenirea fraudei, în vederea asigurării unei absorbţii ridicate şi sănătoase, iar statele membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte, în consecinţă, măsuri antifraudă proporţionale şi eficace. Necesitatea elaborării Strategiei Naţionale pentru lupta antifraudă rezultă din obligaţia primară a României de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene în România, conform art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, iar importanţa unei politici publice antifraudă la nivel naţional a fost subliniată permanent de instituţiile Uniunii Europene, atât prin poziţiile exprimate la întâlnirile de lucru cât şi prin documentele publice emise de către acestea. În temeiul principiului cooperării loiale, statuat de art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană: Guvernul României adoptă şi implementează măsuri generale sau speciale pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii Europene. Guvernul României acordă sprijinul politic deplin pentru elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă, destinată asigurării protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, pentru perioada 2023-2027 (denumită, în continuare, SNLAF), legitimând şi sprijinind, astfel, acţiunile instituţiilor naţionale orientate către o absorbţie corectă şi extinsă a fondurilor europene şi către o contribuţie conformă la bugetul Uniunii Europene. În perioada premergătoare elaborării SNLAF, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF a desfăşurat mai multe activităţi de coordonare şi schimb de informaţii pentru pregătirea, elaborarea şi adoptarea SNLAF şi a Planului de acţiune: - Începând cu luna aprilie 2022, DLAF a coordonat şi a constituit o reţea interinstituţională din reprezentanţi ai instituţiilor naţionale cu rol în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, pentru facilitarea şi eficientizarea comunicărilor privind contribuţiile acestora la conturarea SNLAF. Reţeaua interinstituţională SNLAF reuneşte Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Culturii, Ministerul Energiei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare şi Plată, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secretariatul General al Guvernului şi Departamentul pentru lupta antifraudă. – În vederea elaborării SNLAF, începând cu luna iunie 2022, DLAF a coordonat şi a centralizat contribuţiile instituţiilor menţionate, care au reliefat elemente ale luptei antifraudă specifice fiecărei instituţii : 1) o descriere a contextului legislativ şi instituţional - principalele acte normative aplicabile şi rolul instituţiei în gestionarea/controlul fondurilor europene, prevenirea/detectarea/investigarea sau urmărirea penală a neregulilor/infracţiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România, respectiv, recuperarea creanţelor bugetare aferente, după caz; 2) o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, and Threats) care să reflecte poziţia antifraudă actuală a instituţiei (punctele forte, aspectele de îmbunătăţit, oportunităţile şi riscurile/vulnerabilităţile); 3) rezultate ale analizei de risc al fraudei cu fonduri europene, dacă această analiză a existat la nivelul instituţiei; 4) principale probleme identificate şi posibile soluţii pentru remedierea acestora, care ar putea fi incluse printre obiectivele SNLAF. b) VIZIUNE În linie cu aceste măsuri europene, la nivel naţional, SNLAF, document multidisciplinar şi pluriinstituţional, are drept scop întărirea protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, prin măsuri efective şi eficiente, desfăşurate în mod coordonat, transparent şi în linie cu orientările europene. Scopul SNLAF este corelat cu elementul-cheie al agendei politice a Uniunii Europene, respectiv consolidarea şi creşterea încrederii cetăţenilor în formarea şi executarea bugetului Uniunii Europene. PRINCIPII ŞI VALORI Principiile şi valorile avute în vedere la elaborarea SNLAF sunt: ● Protejarea efectivă şi coerentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România În implementarea SNLAF şi în aplicarea art. 325 TFUE, toţi actorii instituţionali implicaţi acţionează proactiv şi coordonat; acţiunea lor se bazează pe cooperarea loială şi respectarea competenţelor specifice fiecărei autorităţi. ● Responsabilitatea instituţională şi managerială Întreg personalul implicat în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, inclusiv managementul de top trebuie să manifeste responsabilitate în implementarea măsurilor asumate prin SNLAF. ● Transparenţa măsurilor antifraudă Transparenţa în ceea ce priveşte acţiunile antifraudă întreprinse de fiecare instituţie reprezintă un instrument eficient de prevenire şi detectare a fraudelor cu fonduri europene. Informaţiile relevante trebuie să fie publice, vizibile, într-o formă organizată, integrată şi structurată. ● Predictibilitatea şi prevenirea Toţi actorii implicaţi în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România trebuie să fie conştienţi de responsabilităţile ce le revin, să le aplice în mod strategic şi coerent în activitatea curentă şi să le disemineze publicului larg. Rolul principal în cadrul măsurilor şi obiectivelor asumate îl are prevenirea fraudei. ● Proporţionalitatea Orice măsură adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, prin prisma eforturilor angajate şi a rezultatelor obţinute. ● Eficacitatea în combaterea fraudelor cu fonduri europene Instituţiile române au responsabilitatea identificării şi utilizării mijloacelor şi instrumentelor adecvate pentru prevenirea, detectarea şi investigarea fraudelor. Se impune elaborarea şi implementarea de proceduri pentru cooperarea interinstituţională în vederea identificării şi raportării la timp a fraudelor, dar şi pentru combaterea acestora. ● Etica şi competenţa profesională Domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene este un domeniu specific, cu responsabilităţi ridicate pentru personalul instituţiilor române cu astfel de atribuţii. Este absolut necesară instruirea continuă a acestuia, la cel mai înalt nivel de pregătire profesională pentru a face faţă provocărilor de orice natură şi, totodată, respectarea celor mai înalte standarde de comportament etic şi integritate. c) PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL EXISTENTE 1. Legislaţie europeană Baza legală pentru combaterea fraudei la nivel european este reprezentată de art. 83 alin. (2), art. 86, art. 310 alin. (6), art. 317 şi art. 325 din TFUE: "Articolul 325 TFUE (1) Uniunea şi statele membre combat frauda şi orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri luate în conformitate cu prezentul articol, măsuri care descurajează fraudele şi oferă o protecţie efectivă în statele membre, precum şi în instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii. (2) Pentru a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, statele membre adoptă aceleaşi măsuri pe care le adoptă pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare. (3) Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale tratatelor, statele membre îşi coordonează acţiunea urmărind să apere interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei. În acest scop, statele membre organizează, împreună cu Comisia, o cooperare strânsă şi constantă între autorităţile competente. (4) Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă, după consultarea Curţii de Conturi, măsurile necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii şi al combaterii acestei fraude, pentru a oferi o protecţie efectivă şi echivalentă în statele membre, precum şi în instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii. (5) Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă anual Parlamentului European şi Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol." Cadrul legal european este completat de: - Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, – Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, – Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor abateri, – Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, – Regulamentul (UE, EURATOM) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, – Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal - Directiva PIF, – Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), – acte normative sectoriale care conţin prevederi privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. 2. Legislaţie naţională În domeniul administrativ, cadrul legal pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România este constituit dintr-o serie de norme orizontale sau sectoriale, de sine stătătoare sau parte a unui act normativ, reprezentat, în principal, de: - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012; – Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările ulterioare. – Ordonanţa de urgenţă nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2023. În domeniul penal, cadrul legal antifraudă este reprezentat de totalitatea normelor care transpun Directiva PIF, respectiv, în principal, de: - Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, – Codul penal şi alte legi speciale. Din punct de vedere instituţional, specificul sistemului naţional este dat de existenţa unui serviciu de coordonare antifraudă - AFCOS, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, care are dublă bază legală, europeană (art. 12a din REGULAMENTUL (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului) şi naţională (Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF, cu modificările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF). DLAF este instituţia de contact pentru OLAF în România şi asigură, sprijină şi coordonează, după caz, îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În calitatea sa de coordonator antifraudă la nivelul statului membru, DLAF coordonează sau cooperează, după caz, cu autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, (inclusiv cele alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă), precum şi cu ministerele coordonatoare ale acestora şi ceilalţi parteneri naţionali menţionaţi în reţeaua interinstituţională SNLAF. d) ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR Conform prevederilor Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013, DLAF îndeplineşte rolul de Serviciu de Coordonare Antifraudă - AFCOS România, este instituţia de contact cu OLAF şi coordonează, la nivel naţional, lupta antifraudă, pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României prin art. 325 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. Potrivit prevederilor art. 7 lit. a) şi c) din Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF, cu modificările ulterioare şi ale art. 10 lit. d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2011, DLAF are obligaţia de a elabora, coordona şi implementa SNLAF. La 10 iulie 2020, Parlamentul European a adoptat rezoluţia referitoare la protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene - combaterea fraudei - raport anual 2018 (2019/2128(INI)); un număr de 3 paragrafe ale rezoluţiei menţionează necesitatea adoptării de către statele membre ale Uniunii Europene de strategii naţionale antifraudă: "Parlamentul European: 27. subliniază că este important să se acorde prioritate elaborării unor strategii naţionale de luptă antifraudă de către toate statele membre; 56. deplânge faptul că numai unsprezece state membre au adoptat o strategie naţională de combatere a fraudei; invită toate celelalte state membre să facă demersuri pentru a adopta astfel de strategie; invită Comisia să impulsioneze restul statelor membre să facă demersuri pentru a adopta astfel de strategii; invită Comisia să ia în considerare adoptarea unor strategii naţionale de combatere a fraudei, ca o condiţie pentru accesul la fondurile europene; 59. reaminteşte necesitatea de a include în strategiile naţionale de combatere a fraudei metode proactive care să asigure nu numai detectarea fraudelor, ci şi prevenirea eficientă a acestora;" Mai mult, la 19 ianuarie 2023, Parlamentul European, prin rezoluţia adoptată referitoare la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - combaterea fraudei - raport anual 2021 (2022/2152(INI)), a reiterat cerinţa privind adoptarea de strategii naţionale antifraudă. Astfel, Parlamentul European: "100. ...susţine că o coordonare eficace la nivel naţional şi la nivelul UE poate fi realizată prin adoptarea unei strategii naţionale antifraudă (NAFS) care să atribuie sarcini şi să definească în mod clar procesele şi responsabilităţile;101. ... ia act de faptul că, până la sfârşitul anului 2021, 17 state membre adoptaseră sau actualizaseră o strategie naţională antifraudă; observă că, dintre cele 10 state membre care nu au adoptat încă o strategie naţională antifraudă, patru au raportat că sunt în curs de elaborare a unei astfel de strategii sau pe punctul de a adopta o astfel de strategie; regretă că, în pofida îmbunătăţirilor faţă de 2020, şase state membre sunt încă departe de a adopta o strategie naţională antifraudă;103. ... remarcă faptul că, în Raportul PIF 2021, Comisia a recomandat statelor membre să adopte sau să revizuiască o strategie naţională antifraudă pentru a ţine seama de riscurile legate de MRR." Raportul PIF al Comisiei Europene - al 33-lea Raport anual privind Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei 2021, menţionează că până la sfârşitul anului 2021*1), 17 state membre*2) ale Uniunii Europene adoptaseră sau actualizaseră Strategia naţională de luptă antifraudă, iar dintre cele 11 SM*3) care nu au adoptat încă o strategie, 4 SM*4) au raportat că sunt în curs de elaborare sau sunt aproape de adoptarea unei SNLAF, printre care şi România. *1) Al 33-lea Raport anual privind Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei 2021 (Raportul PIF), COM (2022) 482 final, pag. 18 *2) Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, Slovacia, Suedia. Dintre acestea, Germania şi Portugalia nu au transmis încă documentele necesare către OLAF. Austria a raportat în 2020 că are o strategie în vigoare până la sfârşitul anului, dar nu a transmis alte actualizări pentru 2021 *3) Belgia, Irlanda, Spania, Cipru, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Finlanda *4) Belgium, Spain, Luxembourg, România. Potrivit Comunicării Comisiei Europene (COM(2023) 464 final) referitoare la Al 34- lea raport anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei - 2022, la pct. 3.1. se prevede că: "...în 2022, doar trei state membre au indicat că nu au nicio strategie pentru protejarea intereselor financiare ale UE. Abordările adoptate de celelalte 24 de state membre au variat foarte mult". Totodată, România atrage fondurile europene alocate pentru perioada de programare 2021-2027, precum şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Conform Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025, Guvernul României şi-a asumat elaborarea SNLAF până la finalul anului 2022. SNLAF respectă recomandările oferite de OLAF statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul grupului de lucru COCOLAF "Prevenirea fraudei", materializate în ghidurile: Orientări destinate elaborării strategiilor naţionale de luptă antifraudă în domeniul fondurilor structurale şi de investiţii europene fondurile ESI) din 2014, Paşii de urmat pentru elaborarea strategiei naţionale antifraudă - Proiect pilot pentru fondurile structurale şi de investiţii din 2015 şi Ghidul privind strategiile naţionale antifraudă din 2016. Obiectivele şi măsurile cuprinse în planul de acţiune au fost stabilite pentru a aborda aspectele identificate în cadrul analizelor prealabile, efectuate de către DLAF, astfel: - existenţa unui cadru legal interpretabil, care să răspundă nevoilor celor implicaţi în gestionarea optimă şi eficientă a fondurilor europene - măsuri din cadrul Obiectivului specific nr. 1.1; – necesitatea unei formări profesionale continue în domeniul antifraudă, precum şi necesitatea optimizării comunicărilor interinstituţionale - Obiectivul specific nr. 1.2, Obiectivul specific nr. 1.3, Obiectivul specific nr. 1.4, Obiectivul general nr. 3, măsuri din cadrul Obiectivul specific nr. 5.1 şi Obiectivul general nr. 6; – cunoaşterea insuficientă a eforturilor antifraudă întreprinse de autorităţile/instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniu, de către publicul larg şi de către toţi partenerii antifraudă - Obiectivul specific nr. 1.3; – necesitatea îmbunătăţirii gradului de recuperare a debitelor - Obiectivul general nr. 4; – riscul de fraudă nu poate fi ignorat şi trebuie să fie văzut ca un set de riscuri noi alături de alte riscuri de management existente pentru a fi gestionat corespunzător - Obiectivul general nr. 2. e) OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE Obiectivele generale ale SNLAF urmăresc ciclul antifraudă, care, conform viziunii europene, cuprinde: ● PREVENIREA FRAUDEI - este o prioritate a strategiei, pentru a atenua riscurile de fraudă, şi pentru o cooperare mai strânsă între toate părţile interesate şi o coordonare consolidată a acţiunilor, ● DETECTAREA FRAUDEI - este o etapă esenţială căreia ar trebui să i se acorde atenţia cuvenită în mod proactiv de către toate părţile interesate, ● INVESTIGAREA ADMINISTRATIVĂ ŞI URMĂRIREA PENALĂ sunt strâns legate între ele. Pentru ca acestea să se desfăşoare în mod eficient este nevoie de personal calificat corespunzător, de cooperarea deplină a autorităţilor de gestiune şi control şi de o colaborare adecvată între autorităţi. Cooperarea cu alţi actori relevanţi de la nivel naţional şi de la nivelul Uniunii Europene este, de asemenea, extrem de importantă, ● RECUPERAREA FONDURILOR ŞI IMPUNEREA DE SANCŢIUNI trebuie să fie eficace şi monitorizate riguros de către autorităţile relevante administrative. (a se vedea imaginea asociată) Obiectivele generale expuse mai sus sunt completate de alte două obiective generale, respectiv, unul care vizează veniturile la bugetul Uniunii Europene şi altul care se referă la cooperarea europeană. Ultimul obiectiv general este consacrat evaluării SNLAF. Prevenirea este esenţială pentru lupta antifraudă. Este mai uşor şi mai eficient din punct de vedere al costurilor să se prevină fraudele decât să se înlăture efectele săvârşirii acestora. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se angajeze pe deplin în elaborarea şi punerea în aplicare de mecanisme de prevenire a fraudei. Un sistem solid şi eficient de gestionare şi control este esenţial, deoarece poate reduce semnificativ riscul de fraudă, chiar dacă nu poate elimina în totalitate această practică. Măsurile de prevenire se bazează pe capacităţi administrative puternice, cum ar fi: - legislaţie care să asigure protecţia necesară împotriva fraudei (în special eliminarea lacunelor legislative); – politică de transparenţă susţinută de o politică extinsă de comunicare - sensibilizarea publicului; – un sistem solid de control intern; – integritate organizaţională şi cultură etică în rândul angajaţilor care lucrează în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene; – politică puternică în materie de resurse umane; – gestionarea riscurilor de fraudă în mod structurat, practic şi orientat; – o cooperare strânsă între organismele de la nivel naţional şi Uniunea Europeană. Este esenţial ca autorităţile române să utilizeze pe deplin toate mijloacele şi resursele aflate la dispoziţia lor pentru a detecta neregulile. Examinarea măsurilor şi tehnicilor de depistare utilizate va permite: - verificarea faptului că informaţiile sunt transmise prin canalele corecte şi în mod eficace, în urma detectării unor cazuri de suspiciune de fraudă; – clarificarea sistemului de raportare a neregulilor şi a fraudei la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene şi verificarea nivelului de informare a personalului în legătură cu aceste proceduri. Măsurile de detectare se bazează pe existenţa unor capacităţi administrative puternice, cum ar fi: - proceduri clare şi solide pentru tratarea cazurilor de suspiciune de fraudă şi pentru asigurarea unui flux rapid şi adecvat de informaţii către autorităţile competente; – o politică clară privind semnalarea neregulilor, care să asigure protecţia celor care o folosesc. Investigarea administrativă şi urmărirea penală se concentrează pe: - evaluarea normelor juridice, organizaţionale şi procedurale cu privire la anchetele administrative şi/sau penale şi/sau urmărirea penală; – evaluarea fluidităţii şi a calităţii fluxului/schimbului de informaţii între autorităţile relevante în cauză. Măsurile referitoare la cercetarea şi urmărirea penală au în vedere: - norme clare şi eficace privind fluxul/schimbul de informaţii între autorităţile administrative şi judiciare relevante; – o cooperare solidă între autorităţile administrative şi judiciare relevante; – specializarea organelor de control administrativ, a organelor de cercetare penală şi a procurorilor în domeniul cheltuielilor şi veniturilor la bugetul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte recuperarea fondurilor şi impunerea de sancţiuni, un element- cheie de descurajare a potenţialilor autori ai fraudelor este punerea în aplicare a unor sancţiuni şi vizibilitatea acestora. Examinarea măsurilor şi tehnicilor reparatorii va permite: - evaluarea normelor juridice, organizaţionale şi procedurale cu privire la sancţiunile administrative şi penale; – evaluarea caracterului disuasiv al sancţiunilor. Măsurile reparatorii trebuie să se bazeze pe capacităţi administrative solide, precum: - un sistem de sancţiuni administrative şi/sau judiciare eficace, disuasive şi proporţionale, care să fie mai aspre decât corecţiile financiare aplicabile în cazul unor simple nereguli; – o desemnare clară a autorităţilor însărcinate cu urmărirea aplicării sancţiunilor şi a îndeplinirii obligaţiilor stabilite, pentru a se asigura aplicarea lor eficientă; – servicii de recuperare eficiente şi efective; – monitorizare statistică; – cursuri de formare profesională, seminare, instrumente practice şi manuale. A. CHELTUIELI DIN BUGETUL UNIUNII EUROPENE 1. OBIECTIV GENERAL NR. 1 - CONSOLIDAREA SISTEMULUI NAŢIONAL ANTIFRAUDA PRIN MASURI DE PREVENIRE corespunde primului şi celui mai important ciclu antifraudă şi urmăreşte existenţa unui cadru legal, stabil, previzibil şi adaptat realităţilor instituţionale şi nevoilor de reacţie la fraudă. Atingerea obiectivului general nr. 1 se realizează şi prin obiective specifice formării profesionale, cooperării instituţionale şi comunicării transparente a demersurilor antifraudă naţionale. Obiectiv specific nr. 1.1. - Analiza şi consolidarea, după caz, a cadrului normativ antifraudă şi a bunelor practici antifraudă Un cadru normativ antifraudă solid şi predictibil este premisa obligatorie a unei implementări corecte a normelor privind obţinerea, gestionarea şi utilizarea fondurilor europene; eventualele reglementări neclare vor fi evidenţiate şi analizate în grupuri de lucru specifice. Considerând că bunele practici pot sta la baza unui sistem antifraudă solid şi unitar, schimbul interinstituţional va fi materializat prin publicarea unei ample colecţii de speţe, cu aportul tuturor partenerilor implicaţi. Obiectiv specific nr. 1.2. - Creşterea nivelului pregătirii profesionale şi a stabilităţii personalului din domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România Formarea profesională adecvată a personalului cu atribuţii în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum şi diminuarea fluctuaţiei acestuia sunt elemente de bază pentru o abordare eficientă şi coerentă a combaterii fraudei. Obiectiv specific nr. 1.3. - Creşterea gradului de transparenţă şi comunicare în lupta antifraudă În aplicarea obiectivelor specifice ale Strategiei, parte a atribuţiilor care revin DLAF în procesul de comunicare, înfiinţarea şi funcţionarea reţelei de comunicare antifraudă are ca fundament nu doar HG nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF, ci şi angajamentele asumate de DLAF la nivelul comunicării publice. Reţeaua comunicatorilor antifraudă, ce va fi coordonată de DLAF, la nivel naţional, are un rol important în coordonarea activităţii de comunicare publică. Reţeaua va fi alcătuită din specialişti în comunicare şi relaţii publice din instituţiile partenere cu atribuţii PIF din România. Comunicarea orientată către publicul naţional se va putea axa pe creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra domeniului PIF. Elaborarea unui planul anual coordonat de comunicare va pune bazele unor piloni de comunicare asumaţi în comun de către instituţiile partenere DLAF: strategie, ţinte, mesaje comune în domeniul PIF. Este important ca obiectivele şi mesajele principale ale comunicării să fie integrate într-un concept unitar. De asemenea, Reţeaua reprezintă un mecanism de avertizare timpurie în cazul declanşării unei investigaţii media privind anumite cazuri de posibile fraude cu fonduri comunitare, membrii acesteia având un rol important în formularea unui punct de vedere unitar al instituţiilor implicate. Obiectivul specific nr. 1.4. Eficientizarea raportării neregulilor Obiectivul vizează standardizarea şi uniformizarea procesului de raportare şi asigurarea calităţii şi comparabilităţii datelor furnizate de autorităţile române având în vedere necesitatea instituirii de către Comisia Europeană a unui sistem digital şi interoperabil uniform de colectare de date comparabile privind neregulile şi cazurile de fraudă din statele membre ale Uniunii Europene. Prin acest obiectiv se urmăreşte cooperarea mai strânsă a autorităţilor române în ceea ce priveşte schimbul de informaţii, îmbunătăţirea colectării datelor şi sporirea eficacităţii controalelor. 2. OBIECTIV GENERAL NR. 2 - EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE DETECTARE A FRAUDELOR/NEREGULILOR Prin acest obiectiv general, se urmăreşte maximizarea utilizării mijloacelor şi surselor interne sau externe, în vederea eficientizării detectării fraudelor/neregulilor şi a raportării acestora la Comisia Europeană. Obiectiv specific nr. 2.1. Îmbunătăţirea activităţilor de analiză a riscurilor Obiectivul urmăreşte gestionarea şi analiza riscurilor prin adoptarea unor metode adecvate de abordare şi asigurarea unei cooperări şi coordonări eficace între autorităţile române; în acest sens va fi creată o reţea de riscuri de fraudă care reuneşte experţi din domeniul gestiunii partajate a fondurilor europene sau din gestionarea fondurilor alocate prin PNRR. În cadrul reţelei se urmăreşte organizarea unor sesiuni de schimb de experienţă şi bune practici. Consolidarea analizelor riscurilor presupune evaluarea periodică a riscurilor de fraudă în vederea identificării unor noi tipuri de riscuri de fraudă pe parcursul implementării programelor, implementarea şi urmărirea măsurilor eficiente şi proporţionale de combatere a fraudelor rezultate în urma evaluării riscurilor şi utilizarea de instrumente/ sisteme informatice privind identificarea beneficiarilor şi a proiectelor de risc cu fraudă. Membrii reţelei de riscuri antifraudă vor face schimb de bune practici şi vor propune soluţii pentru eficientizarea activităţii de evaluare a riscurilor de fraudă. Totodată, se urmăreşte familiarizarea utilizatorilor cu instrumentele informatice dezvoltate cu privire la managementul şi controlul fondurilor alocate prin PNRR. 3. OBIECTIV GENERAL NR. 3 - EFICIENTIZAREA INVESTIGAŢIILOR / CONTROALELOR ADMINISTRATIVE Obiectivul urmăreşte organizarea de întâlniri/ schimb de bune practici între actorii implicaţi, pentru identificarea şi remedierea deficienţelor întâmpinate în procesul de sesizare a fraudelor către organele penale. Obiectiv specific nr. 3.1. Optimizarea activităţii privind sesizarea fraudelor către organele penale 4. OBIECTIV GENERAL NR. 4 - CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERINSTITUŢIONALE ÎN DOMENIUL RECUPERĂRII CREANŢELOR BUGETARE Obiectivul vizează cea de-a patra etapă a ciclului antifraudă care vine să complinească eforturile instituţionale derulate în cadrul etapelor anterioare, în care evidenţierea corectă şi completă a sumelor recuperate/de recuperat este o condiţie premisă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Obiectiv specific nr. 4.1. - Creşterea gradului de recuperare a debitelor B. VENITURILE LA BUGETUL UNIUNII EUROPENE 5. OBIECTIV GENERAL NR. 5 - OPTIMIZAREA COOPERĂRII INTERINSTITUŢIONALE Prin intermediul acestui obiectiv se urmăreşte reluarea primelor două etape ale ciclului antifraudă şi în ceea ce priveşte veniturile la bugetul Uniunii Europene. Având în vedere faptul că sub aspectul cooperării instituţionale în domeniul combaterii fraudei, latura de venituri la bugetul Uniunii Europene este mai puţin dezvoltată decât cea privind latura de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene, obiectivul vizează armonizarea acţiunilor actorilor antifraudă implicaţi . Obiectiv specific nr. 5.1. - Consolidarea cooperării interinstituţionale în activităţile de prevenire şi de detectare a fraudei Obiectivul specific urmăreşte transparentizarea activităţilor desfăşurate, prin schimb de bune practici între structurile responsabile, precum şi specializarea personalului în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene. C. COOPERARE EUROPEANĂ 6. OBIECTIV GENERAL NR. 6. - OPTIMIZAREA FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI ANTIFRAUDĂ Sistemul românesc antifraudă nu este de sine stătător, ci este interconectat cu sistemele europene antifraudă. Schimbul de bune practici şi sesiunile de instruire furnizate de instituţiile europene sunt elemente esenţiale pentru specializarea personalului antifraudă, pentru adaptarea la noile tipologii de fraudare, dar mai ales în scopul prevenirii fraudei. Obiectiv specific nr. 6.1. - Consolidarea cooperării cu instituţiile europene D. IMPLEMENTAREA SNLAF 7. OBIECTIV GENERAL NR. 7 - EVALUAREA SNLAF Obiectiv specific nr. 7.1. - Evaluarea şi actualizarea SNLAF Scopul monitorizării şi al evaluării SNLAF este de a determina dacă aceasta este stabilită astfel încât să garanteze îndeplinirea obiectivelor de eficacitate şi eficienţă a luptei împotriva fraudei şi de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene. În consecinţă, strategia ar trebui să fie un document evolutiv, adaptat şi actualizat în permanenţă pentru a se lua în considerare schimbările structurale şi/sau organizaţionale principale, evoluţia tipurilor de fraudă care se pot produce de-a lungul timpului. Un alt rol al monitorizării este de a facilita colectarea datelor cu privire la îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor asumate. Realizarea evaluării nu este un scop în sine. Aceasta urmăreşte: - să examineze dacă măsurile şi activităţile stabilite sunt suficient de relevante, eficiente şi eficace în ceea ce priveşte obiectivele specificate; – să stabilească în ce măsură activităţile şi termenele stabilite în planul de acţiune au fost respectate; – să identifice rezultatele pozitive înregistrate, precum şi care sunt tendinţele şi implicaţiile pentru următoarea perioadă; – să contribuie la formarea unei imagini clare a progreselor realizate în lupta împotriva fraudei; – să contribuie la adaptarea mecanismelor şi instrumentelor antifraudă funcţionale, să efectueze corecturi şi să modifice/actualizeze SNLAF şi planul său de acţiune în consecinţă. Acestea ar trebui să ţină seama atât de principalele modificări structurale şi/sau organizaţionale care s-ar fi putut produce, cât şi de tendinţele observate în modelele de fraudă; – să includă propuneri de modificări/amendamente ale SNLAF şi componentelor acesteia, pentru a spori eficacitatea şi eficienţa în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene; – să formuleze concluzii care să contribuie la elaborarea de recomandări pentru actualizarea şi adaptarea documentului în scopul obţinerii unor progrese demonstrabile şi a unor efecte şi rezultate concrete în combaterea fraudei şi protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene; – să propună soluţii la probleme şi metode de a elimina obstacolele în calea punerii adecvate în aplicare a SNLAF. f) PROGRAME OBIECTIV GENERAL NR. 1 - Consolidarea sistemului naţional antifraudă prin măsuri de PREVENIRE Obiectiv specific nr. 1.1. - Analiza şi consolidarea, după caz, a cadrului normativ antifraudă şi a bunelor practici antifraudă măsuri: 1.1.1. Înfiinţarea şi funcţionarea reţelei organizate în baza art. 325 din TFUE 1.1.2. Elaborarea contribuţiei României la Raportul Comisiei Europene privind protecţia intereselor financiare şi la raportul privind implementarea măsurilor 1.1.3. Schimb periodic de bune practici în cadrul reţelei organizate în baza art. 325 din TFUE 1.1.4. Analiza integrată a oportunităţii modificării/ completării OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare 1.1.5. Analiza integrată a oportunităţii modificării/ completării OUG nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate 1.1.6. Elaborarea şi diseminarea unor colecţii de speţe relevante (nereguli/fraude) ale structurilor naţionale implicate în combaterea fraudei Obiectiv specific nr. 1.2. - Creşterea nivelului pregătirii profesionale şi a stabilităţii personalului din domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România măsuri: 1.2.1. Înfiinţarea şi funcţionarea reţelei formare profesională antifraudă 1.2.2. Elaborarea planului anual coordonat de formare profesională Obiectiv specific nr. 1.3. - Creşterea gradului de transparenţă şi comunicare în lupta antifraudă măsuri: 1.3.1. Înfiinţarea şi funcţionarea reţelei comunicare antifraudă 1.3.2. Elaborarea planului anual coordonat de comunicare Obiectivul specific nr. 1.4. Eficientizarea raportării neregulilor măsuri: 1.4.1. Înfiinţarea şi funcţionarea reţelei raportare nereguli pentru fondurile europene alocate României raportat la Cadrul Financiar Multianual 1.4.2. Înfiinţarea şi funcţionarea reţelei raportare nereguli pentru fondurile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă 1.4.3. Schimb de bune practici între membrii reţelei prevăzute la 1.4.1 1.4.4. Schimb de bune practici între membrii reţelei prevăzute la 1.4.2 1.4.5. Consolidarea colaborării cu organele de urmărire penală prin reuniuni interinstituţionale şi schimb de bune practici în vederea raportării fraudelor OBIECTIV GENERAL NR. 2 - eficientizarea sistemelor de detectare a fraudelor/neregulilor Obiectiv specific nr. 2.1. Îmbunătăţirea activităţilor de analiză a riscurilor măsuri: 2.1.1. Înfiinţarea şi funcţionarea reţelei riscuri fraudă 2.1.2. Schimb de bune practici între membrii reţelei riscuri fraudă OBIECTIV GENERAL NR. 3 - eficientizarea investigaţiilor/controalelor administrative Obiectiv specific nr. 3.1. Optimizarea activităţii privind sesizarea fraudelor către organele penale măsură: 3.1.1. Schimb de bune practici OBIECTIV GENERAL NR. 4 - consolidarea cooperării interinstituţionale în domeniul recuperării creanţelor bugetare Obiectiv specific nr. 4.1. - Creşterea gradului de recuperare a debitelor măsură: 4.1.1. Reuniuni şi schimb interinstituţional de opinii între actorii implicaţi OBIECTIV GENERAL NR. 5 - optimizarea cooperării interinstituţionale Obiectiv specific nr. 5.1. - Consolidarea cooperării interinstituţionale în activităţile de prevenire şi de detectare a fraudei măsuri: 5.1.1. Îmbunătăţirea cooperării instituţionale prin reuniuni şi schimb de bune practici în vederea elaborării contribuţiei României la Raportul Comisiei Europene privind protecţia intereselor financiare şi la raportul privind implementarea măsurilor 5.1.2. Sesiuni de formare profesională /Schimb de bune practici interinstituţionale 5.1.3. Schimb de date şi informaţii referitoare la fraudele şi neregulile care afectează veniturile la bugetul Uniunii Europene OBIECTIV GENERAL NR. 6. - optimizarea funcţionării sistemului antifraudă Obiectiv specific nr. 6.1. - Consolidarea cooperării cu instituţiile europene măsură: 6.1.1. Activităţi de instruire/ schimb de bune practici furnizate de instituţiile europene OBIECTIV GENERAL NR. 7 - evaluarea SNLAF Obiectiv specific nr. 7.1. - Evaluarea şi actualizarea SNLAF măsuri: 7.1.1. Evaluarea anuală a stadiului implementării SNLAF 7.1.2. Evaluarea intermediară a implementării SNLAF 7.1.3. Actualizarea SNLAF 7.1.4. Evaluarea finală SNLAF g) REZULTATE AŞTEPTATE Prin SNLAF se urmăreşte coordonarea eforturilor de prevenire a fraudei, întreprinse de toţi partenerii naţionali, pentru o absorbţie ridicată şi sănătoasă a fondurilor europene, inclusiv a celor alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru o contribuţie bugetară completă a României la bugetul Uniunii Europene. Pe de altă parte, SNLAF va duce la o îmbunătăţire a percepţiei instituţiilor şi cetăţenilor europeni asupra capacităţii României de a întreprinde acţiuni coordonate şi de a fi un partener de încredere. De aceea, SNLAF vizează consolidarea cadrului legal, prin actualizarea actelor normative incidente sau adoptarea de noi acte, întărirea capacităţii instituţionale prin pregătirea profesională a personalului, prin comunicare interinstituţională şi schimb constant de informaţii. Totodată, SNLAF oferă cadrul necesar pregătirii instituţiilor faţă de schimbările legislative ce vor fi adoptate de legiuitorul european şi intervenite pe parcursul implementării acesteia. SNLAF va crea şi operaţionaliza reţele profesionale care vor asigura infrastructura necesară implementării acesteia şi îmbunătăţirea cooperării instituţionale; valoarea adăugată a SNLAF constă şi în faptul că aceste reţele şi rezultatul activităţii lor vor ultraactiva strategia. Reţelele vor fi constituite din reprezentanţi ai ministerelor/autorităţilor cu competenţe în gestionarea şi controlul fondurilor europene; în funcţie de subiectele dezbătute, la reuniunile reţelelor profesionale pot fi invitaţi reprezentanţi ai altor structuri din reţeaua interinstituţională SNLAF. Scopul acestor reţele este de a eficientiza comunicarea şi schimbul de bune practici pentru personalul instituţiilor respective în cadrul exercitării atribuţiilor curente şi preexistente; astfel, pentru constituirea şi funcţionarea acestor reţele nu există pericolul suprapunerii de competenţe sau al necesităţii suplimentării resurselor umane ori a reglementării de noi atribuţii. h) INDICATORI În monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei şi a atingerii rezultatelor aşteptate la nivel naţional, precum şi a măsurării impactului Strategiei - efecte derivate din acţiunile şi măsurile planificate, au fost stabiliţi indicatori cantitativi şi calitativi, prevăzuţi pentru fiecare măsură din Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2023 - 2027. Planul de Acţiune este anexat la prezenta Strategie. i) PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE DLAF este organismul responsabil de coordonarea implementării Strategiei cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Instrumentul prin care se asigură implementarea Strategiei este Planul de acţiune, care conţine obiective, măsuri, termene limită de îndeplinire a măsurii şi instituţii responsabile pentru implementarea măsurilor. Fiecare instituţie responsabilă cu implementarea măsurilor incluse în Planul de acţiune va raporta la DLAF, în cadrul Reţelei art. 325 TFUE, stadiul îndeplinirii fiecărei măsuri care intră în sarcina sa. Reţeaua art. 325 TFUE este instituită în cadrul obiectivului specific 1.1. şi reuneşte reprezentanţi ai tuturor instituţiilor române cu atribuţii în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, cu responsabilităţi în elaborarea contribuţiei naţionale la raportul prevăzut de art. 325 alin. (5) TFUE, precum şi în implementarea SNLAF. Pe baza raportărilor periodice ale instituţiilor implicate, DLAF va realiza anual evaluarea stadiului de implementare a SNLAF. La mijlocul perioadei de implementare, în semestrul al II-lea 2025, DLAF va realiza raportul de evaluare intermediară; ca urmare a acestui raport, în funcţie de gradul de îndeplinire a obiectivelor şi de conjunctura legislativă internă şi europeană, strategia şi planul de acţiune pot fi actualizate pentru a fi adaptate noilor premise. În anul 2027, DLAF va prezenta raportul de evaluare finală care va cuprinde concluziile exerciţiului de implementare şi direcţiile de acţiune pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. j) INSTITUŢII RESPONSABILE Instituţiile implicate în elaborarea şi implementarea Strategiei sunt cele menţionate în capitolul introductiv, la reţeaua interinstituţională SNLAF, şi au responsabilităţile menţionate în Planul de Acţiune. k) IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSELE DE FINANŢARE Pentru implementarea acţiunilor, resursele financiare vor fi asigurate din bugetul propriu aprobat al fiecărei instituţii. Pentru măsurile care revin în sarcina instituţiilor naţionale partenere implicate în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, este important ca fiecare dintre acestea să îşi revizuiască priorităţile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugete a resurselor financiare necesare. Implementarea măsurilor SNLAF se va realiza cu încadrare în bugetele anuale aprobate sau în proiecţiile bugetare pentru anii următori, după caz. l) IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC Ca urmare a implementării Planului de Acţiune SNLAF, vor fi revizuite, după caz, următoarele acte normative: Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate. Planul de acţiune pentru implementarea SNLAF este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie. ANEXA 1 LA STRATEGIE Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2023 - 2027
┌───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Indicatori │ │ │ │ │
│Obiectiv specific │Măsuri │de evaluare │Structuri │Riscuri │Sursa de │Termen de │
│ │ │a realizării│responsabile│ │finanţare│realizare │
│ │ │măsurii │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│A. CHELTUIELI DIN BUGETUL UNIUNII EUROPENE │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. OBIECTIV GENERAL Consolidarea sistemului naţional antifraudă prin măsuri de │
│PREVENIRE │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│ │ │ │ │ │Bugetul │ │
│ │1.1.1. Înfiinţarea │Reţea │ │Personal │de stat │Semestrul │
│ │şi funcţionarea │constituită │DLAF │insuficient │(în │II 2023 │
│ │reţelei art. 325 │Număr │ │Resurse │limita │Anual │
│ │TFUE │comunicări │ │insuficiente │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.1.2. Elaborarea │Contribuţie │ │ │ │ │
│ │contribuţiei │la raport │ │ │ │ │
│ │României la │comunicată │ │ │Bugetul │ │
│ │Raportul Comisiei │OLAF │ │Personal │de stat │ │
│ │privind protecţia │Contribuţie │DLAF │insuficient │(în │Anual │
│ │intereselor │implementare│ │Comunicare │limita │ │
│ │financiare si la │măsuri │ │deficitară │bugetului│ │
│ │raportul privind │comunicată │ │ │aprobat) │ │
│ │implementarea │OLAF │ │ │ │ │
│ │măsurilor │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │DLAF, MIPE, │ │ │ │
│ │ │ │MDLPA, MADR,│ │ │ │
│ │ │ │MF, MAI, │ │Bugetul │ │
│ │1.1.3. Schimb │Număr │autorităţi │Personal │de stat │ │
│ │periodic de bune │reuniuni │cu │insuficient │(în │Semestrial│
│ │practici în cadrul │organizate │competenţe │Resurse │limita │ │
│ │reţelei art. 325 │ │în │insuficiente │bugetului│ │
│ │ │ │gestionarea │ │aprobat) │ │
│ │ │ │fondurilor │ │ │ │
│ │ │ │europene. │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.1.4. Analiza │ │ │ │ │ │
│ │integrată a │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţii │ │ │ │ │ │
│ │modificării/ │ │ │ │ │ │
│ │completării │ │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei de │ │ │ │ │ │
│ │urgenţă a │ │DLAF, MIPE, │ │ │ │
│ │Guvernului nr. 66/ │ │MDLPA, MADR,│ │ │ │
│ │2011 privind │ │MF, MAI, │Contribuţii │Bugetul │ │
│ │prevenirea, │Raport de │autorităţi │deficitare │de stat │ │
│ │constatarea şi │analiză │cu │ale │(în │Anual │
│ │sancţionarea │adoptat │competenţe │instituţiilor│limita │ │
│ │neregulilor apărute│ │în │responsabile │bugetului│ │
│ │în obţinerea şi │ │gestionarea │ │aprobat) │ │
│1.1. Analiza şi │utilizarea │ │fondurilor │ │ │ │
│consolidarea, după │fondurilor europene│ │europene. │ │ │ │
│caz, a cadrului │şi/sau a fondurilor│ │ │ │ │ │
│normativ antifraudă│publice naţionale │ │ │ │ │ │
│şi a bunelor │aferente acestora, │ │ │ │ │ │
│practici antifraudă│cu modificările şi │ │ │ │ │ │
│ │completările │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.1.5. Analiza │ │ │ │ │ │
│ │integrată a │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţii │ │ │ │ │ │
│ │modificării/ │ │ │ │ │ │
│ │completării OUG nr.│ │ │ │ │ │
│ │70/2022 privind │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea, │ │ │ │ │ │
│ │verificarea şi │ │ │ │ │ │
│ │constatarea │ │ │ │ │ │
│ │neregulilor/dublei │ │ │ │ │ │
│ │finanţări, a │ │ │ │ │ │
│ │neregulilor grave │ │ │Contribuţii │Bugetul │ │
│ │apărute în │Raport de │ │deficitare │de stat │ │
│ │obţinerea şi │analiză │DLAF, MIPE, │ale │(în │Anual │
│ │utilizarea │adoptat │MF │instituţiilor│limita │ │
│ │fondurilor externe │ │ │responsabile │bugetului│ │
│ │nerambursabile/ │ │ │ │aprobat) │ │
│ │rambursabile │ │ │ │ │ │
│ │alocate României │ │ │ │ │ │
│ │prin Mecanismul de │ │ │ │ │ │
│ │redresare şi │ │ │ │ │ │
│ │rezilienţă şi/sau a│ │ │ │ │ │
│ │fondurilor publice │ │ │ │ │ │
│ │naţionale aferente │ │ │ │ │ │
│ │acestora şi │ │ │ │ │ │
│ │recuperarea │ │ │ │ │ │
│ │creanţelor │ │ │ │ │ │
│ │rezultate │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │Nr. de │DLAF, MIPE, │Personal │ │ │
│ │1.1.6. Elaborarea │colecţii de │MDLPA, MADR,│insuficient │ │ │
│ │şi diseminarea unor│speţe ro/en │MF, MAI, │Lipsă resurse│Bugetul │Semestrul │
│ │colecţii de speţe │tipărite/ │autorităţi │financiare │de stat │II 2023; │
│ │relevante (nereguli│publicate pe│cu │pentru │(în │anual, │
│ │/fraude) ale │site-ul │competenţe │tipărire │limita │începând │
│ │structurilor │instituţiei │în │Cooperare │bugetului│cu anul │
│ │naţionale implicate│Nr. de │gestionarea │insuficientă │aprobat) │2024 │
│ │în combaterea │exemplare │fondurilor │între │ │ │
│ │fraudei │distribuite │europene. │structurile │ │ │
│ │ │ │ │naţionale │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.2.1 Înfiinţarea │Reţea │ │ │Bugetul │ │
│1.2. Creşterea │şi funcţionarea │constituită │ │Personal │de stat │Semestrul │
│nivelului │reţelei de formare │Număr de │DLAF │insuficient │(în │al II lea │
│pregătirii │profesională │sesiuni de │ │Resurse │limita │2023 │
│profesionale şi a │antifraudă │formare │ │insuficiente │bugetului│Anual │
│stabilităţii │ │formatori │ │ │aprobat) │ │
│personalului din ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│domeniul protecţiei│1.2.2. Elaborarea │ │ │ │Bugetul │ │
│intereselor │planului anual │ │ │Personal │de stat │Anual, │
│financiare ale │coordonat de │Plan │DLAF │insuficient │(în │Semestrul │
│Uniunii Europene în│formare │elaborat │ │Resurse │limita │al II-lea │
│România │profesională │ │ │insuficiente │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
├───────────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Bugetul │ │
│ │1.3.1. Înfiinţarea │Reţea │ │Personal │de stat │Semestrul │
│ │şi funcţionarea │constituită │DLAF │insuficient │(în │al II lea │
│ │reţelei comunicare │Număr │ │Resurse │limita │2023 │
│1.3. Creşterea │antifraudă │reuniuni │ │insuficiente │bugetului│Anual │
│gradului de │ │ │ │ │aprobat) │ │
│transparenţă şi ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│comunicare în lupta│ │ │ │ │Bugetul │ │
│antifraudă │1.3.2. Elaborarea │ │ │Personal │de stat │Anual, │
│ │planului anual │Plan │DLAF │insuficient │(în │Semestrul │
│ │coordonat de │elaborat │ │Resurse │limita │al II - │
│ │comunicare │ │ │insuficiente │bugetului│lea │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
├───────────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.4.1. Înfiinţarea │ │ │ │ │ │
│ │şi funcţionarea │ │ │ │Bugetul │ │
│ │reţelei de │Reţea │ │Personal │de stat │Semestrul │
│ │raportare nereguli │constituită │ │insuficient │(în │al II lea │
│ │pentru fondurile │Procedura │DLAF │Resurse │limita │2023 │
│ │europene alocate │lucru │ │insuficiente │bugetului│Anual │
│ │României raportat │elaborata │ │ │aprobat) │ │
│ │la Cadrul Financiar│ │ │ │ │ │
│ │Multianual │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.4.2. Înfiinţarea │ │ │ │ │ │
│ │şi funcţionarea │ │ │ │Bugetul │ │
│ │reţelei raportare │Reţea │ │Personal │de stat │ │
│ │nereguli pentru │constituită │ │insuficient │(în │Semestrul │
│ │fondurile alocate │Procedura │DLAF │Resurse │limita │al II lea │
│ │României prin │lucru │ │insuficiente │bugetului│2023 Anual│
│ │Mecanismul de │elaborata │ │ │aprobat) │ │
│ │redresare şi │ │ │ │ │ │
│ │rezilienţă │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │DLAF, MIPE, │ │ │ │
│ │ │ │MDLPA, MADR,│ │ │ │
│1.4. Eficientizarea│ │ │MAI, │ │Bugetul │ │
│raportării │1.4.3. Schimb de │Număr │autorităţi │Personal │de stat │ │
│neregulilor │bune practici între│reuniuni │cu │insuficient │(în │Anual │
│ │membrii reţelei │organizate │competenţe │Resurse │limita │ │
│ │prevăzute la 1.4.1 │ │în │insuficiente │bugetului│ │
│ │ │ │gestionarea │ │aprobat) │ │
│ │ │ │fondurilor │ │ │ │
│ │ │ │europene. │ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Bugetul │ │
│ │1.4.4. Schimb de │Număr │ │Personal │de stat │ │
│ │bune practici între│reuniuni │DLAF, MIPE │insuficient │(în │Anual │
│ │membrii reţelei │organizate │ │Resurse │limita │ │
│ │prevăzute la 1.4.2 │ │ │insuficiente │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │1.4.5. Consolidarea│ │ │ │ │ │
│ │colaborării cu │ │ │Personal │ │ │
│ │organele de │ │ │insuficient │Bugetul │ │
│ │urmărire penală │Număr │ │Cooperare │de stat │ │
│ │prin reuniuni │reuniuni │DLAF │insuficientă │(în │Anual │
│ │interinstituţionale│organizate │ │între │limita │ │
│ │şi schimb de bune │ │ │structurile │bugetului│ │
│ │practici în vederea│ │ │naţionale │aprobat) │ │
│ │raportării │ │ │ │ │ │
│ │fraudelor │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│2. OBIECTIV GENERAL: EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE DETECTARE A FRAUDELOR/ │
│NEREGULILOR │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│ │ │ │ │Cooperare │Bugetul │ │
│ │2.1.1. Înfiinţarea │Reţea │ │deficitară │de stat │Semestrul │
│ │şi funcţionarea │constituită │ │Personal │(în │al II lea │
│ │reţelei de riscuri │Procedura │DLAF │insuficient │limita │2023 │
│ │de fraudă │lucru │ │Resurse │bugetului│Anual │
│ │ │elaborată │ │bugetare │aprobat) │ │
│2.1. Îmbunătăţire │ │ │ │insuficiente │ │ │
│activităţilor de ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│analiza riscurilor │ │Nr de │ │ │Bugetul │ │
│ │2.1.2. Schimb de │formulare de│ │ │de stat │ │
│ │bune practici între│sesizare │ │ │(în │ │
│ │membrii reţelei │create │DLAF │ │limita │Anual │
│ │riscuri fraudă │Nr de │ │ │bugetului│ │
│ │ │sesizări │ │ │aprobat) │ │
│ │ │primite │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│3. OBIECTIV GENERAL: EFICIENTIZAREA INVESTIGAŢIILOR/CONTROALELOR ADMINISTRATIVE │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│3.1. Optimizarea │ │ │ │ │Bugetul │ │
│activităţii privind│ │Număr │ │Cooperare │de stat │ │
│sesizarea fraudelor│3.1.1. Schimb de │reuniuni │DLAF │deficitară │(în │Anual │
│către organele │bune practici │organizate │ │Personal │limita │ │
│penale │ │ │ │insuficient │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│4. OBIECTIV GENERAL: CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERINSTITUŢIONALE ÎN DOMENIUL │
│RECUPERĂRII CREANŢELOR BUGETARE │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│ │4.1.1. Reuniuni şi │ │ │ │Bugetul │ │
│4.1. Creşterea │schimb │Număr │ │Cooperare │de stat │ │
│gradului de │interinstituţional │reuniuni │DLAF │deficitară │(în │Anual │
│recuperare a │de opinii între │organizate │ │Personal │limita │ │
│debitelor │actorii implicaţi │ │ │insuficient │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│B. VENITURI LA BUGETUL UNIUNII EUROPENE │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. OBIECTIV GENERAL: OPTIMIZAREA COOPERĂRII INTERINSTITUŢIONALE │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│ │5.1.1 Îmbunătăţirea│ │ │ │ │ │
│ │cooperării │ │ │ │ │ │
│ │instituţionale prin│ │ │ │ │ │
│ │reuniuni şi schimb │ │ │ │ │ │
│ │de bune practici în│ │ │ │Bugetul │ │
│ │vederea elaborării │Număr de │ │Cooperare │de stat │ │
│ │contribuţiei │întâlniri │DLAF, MF, │deficitară │(în │ │
│ │României la │Contribuţie │MADR │Personal │limita │Anual │
│ │Raportul Comisiei │elaborată │ │insuficient │bugetului│ │
│ │privind protecţia │ │ │ │aprobat) │ │
│ │intereselor │ │ │ │ │ │
│ │financiare si la │ │ │ │ │ │
│ │raportul privind │ │ │ │ │ │
│5.1. Consolidarea │implementarea │ │ │ │ │ │
│cooperării │măsurilor │ │ │ │ │ │
│interinstituţionale├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│în activităţile de │5.1.2. Sesiuni de │ │ │Personal │Bugetul │ │
│prevenire şi de │formare │ │ │insuficient │de stat │ │
│detectare a fraudei│profesională/Schimb│Nr sesiuni │DLAF │Resurse │(în │Anual │
│ │de bune practici │organizate │ │bugetare │limita │ │
│ │interinstituţionale│ │ │insuficiente │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │5.1.3. Schimb de │ │ │ │ │ │
│ │date şi informaţii │ │ │ │Bugetul │ │
│ │referitoare la │ │ │Personal │de stat │ │
│ │fraudele si │Număr │ │insuficient │(în │ │
│ │neregulile care │comunicări │DLAF │Cooperare │limita │Anual │
│ │afectează │ │ │deficitară │bugetului│ │
│ │veniturile la │ │ │ │aprobat) │ │
│ │bugetul Uniunii │ │ │ │ │ │
│ │Europene │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│C. COOPERARE EUROPEANĂ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. OBIECTIV GENERAL: OPTIMIZAREA FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI ANTIFRAUDĂ │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│ │6.1.1. Activităţi │ │ │Personal │Bugetul │ │
│6.1. Consolidarea │de instruire/schimb│Număr │ │insuficient │de stat │ │
│cooperării cu │de bune practici │activităţi │DLAF, OLAF, │Resurse │(în │Anual │
│instituţiile │furnizate de │desfăşurate │EPPO │bugetare │limita │ │
│europene │instituţiile │ │ │insuficiente │bugetului│ │
│ │europene │ │ │ │aprobat) │ │
├───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┤
│D. IMPLEMENTAREA SNLAF │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. OBIECTIV GENERAL: EVALUAREA SNLAF │
├───────────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────┤
│ │ │ │ │ │Bugetul │ │
│ │7.1.1. Evaluarea │ │ │ │de stat │Anual, │
│ │anuală a stadiului │Raport anual│DLAF │Cooperare │(în │Semestrul │
│ │implementării SNLAF│de evaluare │ │deficitară │limita │al II - │
│ │ │ │ │ │bugetului│lea │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Bugetul │ │
│ │7.1.2. Evaluarea │Raport │ │ │de stat │ │
│ │intermediară a │evaluare │DLAF │Cooperare │(în │Semestrul │
│ │implementării SNLAF│intermediară│ │deficitară │limita │II 2025 │
│ │ │ │ │ │bugetului│ │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
│7.1. Evaluarea şi ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│actualizarea SNLAF │ │ │ │Personal │Bugetul │ │
│ │ │ │ │insuficient │de stat │ │
│ │7.1.3. Actualizarea│ │ │Neînsuşirea │(în │Semestrul │
│ │SNLAF │HG adoptată │DLAF, SGG │de către │limita │I 2026 │
│ │ │ │ │legiuitor a │bugetului│ │
│ │ │ │ │actului │aprobat) │ │
│ │ │ │ │normativ │ │ │
│ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Bugetul │ │
│ │ │Raport │ │Personal │de stat │Semestrul │
│ │7.1.4. Evaluarea │evaluare │DLAF │insuficient │(în │al II - │
│ │finală a SNLAF │finală │ │Cooperare │limita │lea │
│ │ │ │ │deficitară │bugetului│2027 │
│ │ │ │ │ │aprobat) │ │
└───────────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────┘
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
