Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.491 din 14 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 23 decembrie 2022.────────── Listă abrevieri
┌───────┬──────────────────────────────┐
│Acronim│Descriere │
├───────┼──────────────────────────────┤
│AAPL │Autorităţi ale administraţiei │
│ │publice locale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Agenţia Naţională pentru │
│ANES │Egalitatea de Şanse între │
│ │Femei şi Bărbaţi │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANL │Agenţia Naţională pentru │
│ │Locuinţe │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională pentru │
│ANPDCA │Protecţia Drepturilor │
│ │Copilului şi Adopţie │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Autoritatea Naţională pentru │
│ANPDPD │Protecţia Drepturilor │
│ │Persoanelor cu Dizabilităţi │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANL │Agenţia Naţională pentru │
│ │Locuinţe │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ANPIS │Agenţia Naţională pentru Plăţi│
│ │şi Inspecţie Socială │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CdS │Caiet de sarcini │
├───────┼──────────────────────────────┤
│CNAS │Casa Naţională de Asigurări de│
│ │Sănătate │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DAS │Direcţia de Asistenţă Socială │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DGASPC │Direcţia Generală de Asistenţă│
│ │Socială şi Protecţia Copilului│
├───────┼──────────────────────────────┤
│DSP │Direcţia de Sănătate Publică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│DPSS │Direcţia Politici Servicii │
│ │Sociale (din cadrul MMSS) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │European Typology of │
│ETHOS │Homelessness and Housing │
│ │Exclusion │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ETHOS │European Typology of │
│LIGHT │Homelessness and Housing │
│ │Exclusion LIGHT │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FSS │Furnizori servicii sociale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FEDR │Fondul European pentru │
│ │Dezvoltare Regională │
├───────┼──────────────────────────────┤
│FSE │Fondul Social European │
├───────┼──────────────────────────────┤
│INS │Institutul Naţional de │
│ │Statistică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ÎL │Întâlnire de lucru │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MEC │Ministerul Educaţiei Naţionale│
├───────┼──────────────────────────────┤
│MS │Ministerul Sănătăţii │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MMSS │Ministerul Muncii şi │
│ │Solidarităţii Sociale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MMPS │Ministerul Muncii şi │
│ │Protecţiei Sociale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│MMJS │Ministerul Muncii şi Justiţiei│
│ │Sociale │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Ministerul Dezvoltării │
│MDLPA │Lucrărilor Publice şi │
│ │Administraţiei │
├───────┼──────────────────────────────┤
│OT │Ofertă tehnică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ONG │Organizaţie neguvernamentală │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PHG │Proiect hotărâre de guvern │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │ │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PIN │Program de interes naţional │
├───────┼──────────────────────────────┤
│PPP │Propunere de Politică Publică │
├───────┼──────────────────────────────┤
│RPL │Recensământul Populaţiei şi │
│ │Locuinţelor │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SM │Stat membru │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SPAS │Serviciu Public de Asistenţă │
│ │Socială │
├───────┼──────────────────────────────┤
│SRSS │Structural Reform Support │
│ │Service (European Comission) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│TSI │Technical Support Instrument │
│ │(TSI) Programme │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UAT │Unitate Administrativ │
│ │Teritorială │
├───────┼──────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
└───────┴──────────────────────────────┘
1. Introducere Obiectivul politicilor elaborate de Guvernului României este ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale de a participa în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Strategia privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost 2022-2027, denumită în continuare Strategia, şi Planul de acţiune pentru perioada 2022-2027, Anexă la Strategie, denumit în continuare Plan de acţiune, vor permite României să înregistreze progrese în combaterea fenomenului de excluziune socială care afectează grupul vulnerabil persoane fără adăpost în acord cu cele asumate din perspectiva obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, respectiv, ale Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 şi, implicit, cu principiile Pilonului Social European. Aprobarea cadrului strategic naţional de politică pentru incluziune socială şi reducerea sărăciei, este o condiţie favorizantă pentru implementarea fondurilor europene aferente cadrului financiar multianual 2021-2027. Prin Legea nr. 292/2011 - Legea asistenţei sociale (art. 6, lit. cc), cu modificările şi completările ulterioare, republicată, procesul de incluziune socială a fost definit ca "ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii". Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale. Armonizarea politicilor destinate cunoaşterii, prevenirii şi combaterii situaţiilor care determină sărăcia şi riscul de excluziune socială se realizează în cadrul Mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - MMSS având sarcina de a analiza anual, la nivel naţional, datele privind sărăcia şi excluziunea socială, identificând factorii care contribuie la incluziunea socială a grupurilor vulnerabile. În 2018, Comisia Europeană a lansat pachetul legislativ pentru implementarea fondurilor europene aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, care prevede o serie de condiţii favorizante, implementarea cadrului strategic naţional de politică pentru incluziunea socială şi reducerea sărăciei aflat în responsabilitatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale- MMSS reprezentând o astfel de condiţie favorizantă. Această condiţie favorizantă prealabilă vizează atât investiţiile din FSE, cât şi FEDR care contribuie la incluziunea socială a persoanelor, grupurilor şi comunităţilor vulnerabile. Strategia şi Planul de acţiune au fost elaborate în cadrul proiectului "FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora" SIPOCA 575, în perioada 2019-2021 pe baza unor studii de fundamantare desfăşurate în cadrul proiectului menţionat. La baza studiilor de fundamentare stau cercetări de tip calitativ şi cantitativ care au avut în vedere identificarea problemelor şi nevoilor persoanelor fără adăpost, evaluarea impactului serviciilor sociale asupra persoanelor fără adăpost şi identificarea şi localizarea persoanelor fără adăpost. Documentul de fundamentare este reprezentat de "Raport de analiză calitativă şi cantitativă a datelor colectate cu instrumentele dezvoltate, precum şi a problemelor cu care se confruntă acest grup vulnerabil al persoanelor fără adăpost", realizat tot în cadrul proiectului menţionat şi publicat pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale - MMSS. Fenomenul persoanelor fără adăpost şi riscul de excludere de la locuinţă sunt abordate în primul rând de Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 şi Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 440/2022. Această strategie se concentrează pe locuinţele sociale şi pe îmbunătăţirea accesibilităţii şi a calităţii fondului existent de locuinţe - ca soluţie principală atât la riscurile lipsei de adăpost, cât şi la excluderea de la locuinţă. Datele culese prin cercetările de tip calitativ şi cantitativ din cadrul proiectului "FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora" SIPOCA 575 au demonstrat însă necesitatea dezvoltării unei strategii naţionale destinate grupului ţintă persoane fără adăpost, persoane fără adăpost definite în baza taxonomiei ETHOS LIGHT drept persoane care locuiesc în condiţii mizere, persoane aflate în adăposturi de urgenţă, persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, persoane aflate în diferite instituţii, persoane care trăiesc în locuinţe non-convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni (din cauza lipsei unei locuinţe proprii). 2. Viziunea Excluziunea socială a persoanelor fără adăpost reprezintă o problemă care necesită o abordare multisectorială din punct de vedere al politicilor publice cu rol în soluţionarea acesteia. Datele culese prin interviurile semi-structurate cu furnizori de servicii sociale în cadrul activităţii A 2.3, Proiect Sipoca 575 - FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora indică faptul că incidenţa fenomenului persoanelor fără adăpost în România comparativ cu alte state europene este apreciată ca fiind destul de crescută, însă lipsa unei campanii de identificare şi monitorizare constantă a persoanelor fără adăpost face dificil de comparat fenomenul persoanelor fără adăpost din România cu celelalte state europene. Reprezentanţii furnizorilor publici de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost tind să considere că incidenţa fenomenului persoanelor fără adăpost este relativ mai scăzută comparativ cu alte state europene, spre deosebire de reprezentanţii furnizorilor de servicii sociale din mediul privat care apreciază că fenomenul este mai crescut în România. Majoritatea participanţilor la interviurile semistructurate le lipseşte însă o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen, motiv pentru care aceştia se raportează mai degrabă la experienţa lor imediată dobândită în lucrul cu persoanele fără adăpost atunci când sunt rugaţi să estimeze incidenţa fenomenului persoanelor fără adăpost în România comparativ cu alte state europene. Percepţia respondenţilor este, de asemenea, influenţată şi de gradul de vizibilitate socială a persoanelor fără adăpost. În lipsa unor acţiuni ferme de identificare şi monitorizare a acestora este dificilă estimarea numărului de persoane fără adăpost din localităţile în care activează furnizorii de servicii sociale participanţi la interviurile semistructurate. Respondenţii care estimează un număr global de persoane fără adăpost se raportează în general la dimensiunea grupului de beneficiari ai serviciului pe care îl reprezintă şi mai puţin la populaţia totală de persoane fără adăpost de la nivelul localităţii. De remarcat, însă, este faptul că furnizorii de servicii sociale din localităţile mai mici estimează un număr mai mic de persoane fără adăpost la nivelul localităţilor lor, numărul estimat de participanţi la interviurile semistructurate crescând în cazul localităţilor mai mari/localităţilor reşedinţă de judeţ. Din analiza răspunsurilor rezultă că şi fenomenul migraţiei influenţează de persoane fără adăpost de la nivelul localităţilor, persoanele fără adăpost având tendinţa de a migra din localităţile mici/rurale, către localităţi mai mari atunci când nu găsesc sprijin în localitatea de domiciliu. Pe lângă necesitatea unor măsuri de identificare şi monitorizare a persoanelor fără adăpost, aspecte precum măsuri de prevenire sau de depistare timpurie a situaţiei de vulnerabilitate sunt menţionate în cadrul interviurilor ca măsuri cu potenţial de diminuare a numărului acestora. Datele culese prin interviurile semistructurate cu furnizori de servicii sociale nu indică existenţa unor iniţiative de recenzare/de identificare a numărului de persoane fără adăpost. Analiza răspunsurilor furnizorilor de servicii sociale nu evidenţiază faptul că ar fi existat astfel de iniţiative nici la nivel de localităţi, nici la nivel judeţean, ci mai degrabă au existat campanii de identificare a persoanelor aflate pe străzi şi în adăposturi improvizate în perioadele reci ale anului, în vederea acordării unor servicii de prim ajutor (cazare şi masă). Situaţia celor care locuiesc pe stradă sau în adăposturi improvizate este mai bine cunoscută la nivelul localităţilor mai mici, unde furnizorii de servicii sociale apreciază că nici nu se impun recensăminte/acţiuni de identificare numerică a acestora. În cazul localităţilor mari, respondenţii conştientizează necesitatea recenzării, însă apreciază că este nevoie de o mobilizare mai amplă de resurse umane şi totodată de colaborări interinstituţionale. 2.1. Cauzele şi efectele problemei Cercetările calitative (de tip interviuri semi-structurate) dezvoltate în cadrul proiectului - Activitate A 3.2, Proiect Sipoca 575 - FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora cu rol particular în fundamentarea etapei de definire a problemei, a beneficiarilor şi a obiectivelor politicii publice au identificat o serie de cauze principale care determină apariţia riscului de a deveni persoană fără adăpost în România la nivelul anului 2020: a) Cauze exogene: aspecte care au în vedere situaţia economică precară şi contextul pandemic actual care conduc la pierderea locurilor de muncă, accentuarea sărăciei/dificultăţi materiale, situaţia imobiliară locală care generează dificultăţi de acoperire a costurilor cu închirierea unei locuinţe, lipsa unui stoc de locuinţe sociale la dispoziţia autorităţilor publice locale, migraţia rural - urban; b) Cauze determinate de contextul familial: tipul şi intensitatea relaţiilor cu familia care depind de statutul familial - persoana este singură sau nu - de existenţa unui comportament violent în familie, de antecedentele infracţionale ale unuia dintre membrii familiei - în situaţia în care acestea au condus la privarea de libertate pe termen mediu şi lung, înşelăciunea înfăptuită în cadrul unor contracte - de exemplu contracte de vânzare - cumpărare a locuinţei persoanei adulte către rude, desfacerea căsătoriei, abandonarea copiilor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate, istoricul familial - persoana provine din familii dezorganizate, cu conflicte; c) Cauze personale specifice, respectiv existenţa unei dizabilităţi/a unei boli cronice/a unei boli psihice, nivelul educaţional redus, lipsa unei calificări profesionale, existenţa unei adicţii/depresii, existenţa unui comportament violent, lipsa motivaţiei. Problemele cu care se confruntă persoanele fără adăpost şi amploarea acestora depind în mare măsură de durata statutului de persoană fără adăpost, pe de o parte, dar şi de vârsta la care intervine această situaţie de vulnerabilitate. Tinerii sunt consideraţi ca având mai puţine probleme de reintegrare, în vreme ce persoanele trecute de vârsta de 50 de ani se confruntă cu probleme multiple, având şanse mai reduse de reintegrare socio-profesională. Lipsa veniturilor, a igienei personale, a unei alimentaţii corespunzătoare sunt probleme cu care se confruntă orice persoană care nu are o locuinţă stabilă. Cu cât lipsa unui adăpost este de mai lungă durată, cresc şansele apariţiei altor probleme precum pierderea actelor de identitate, pierderea calităţii de asigurat medical, dobândirea sau accentuarea unor adicţii - alcool, ţigări, droguri, jocuri de noroc, dobândirea sau accentuarea unor boli fizice şi/sau psihice, pierderea deprinderilor unei vieţi independente şi resemnarea, pierderea stimei de sine pe fondul lipsei suportului social. Lipsa educaţiei pe fondul părăsirii timpurii a şcolii şi lipsa unei pregătiri profesionale sunt, de asemenea, alte dificultăţi cu care se confruntă persoanele fără adăpost şi care fac dificil procesul de reintegrare socio-profesională a acestora. Există multiple piedici în reintegrarea socio-profesională a acestora în opinia participanţilor la interviurile semistructurate. Pe de o parte, aceste piedici sunt generate de caracteristicile populaţiei persoanelor fără adăpost: nivelul scăzut de educaţie sau lipsa unei calificări profesionale, lipsa experienţei în muncă, vârsta persoanelor fără adăpost (multe persoane cu vârsta de peste 50 de ani), antecedente penale, adicţii, interes redus pentru muncă, probleme grave de sănătate. Pe de altă parte stigma socială are un impact puternic asupra şanselor de încadrare în muncă a persoanelor fără adăpost, angajatorii fiind reticenţi atunci când sunt puşi în situaţia de a angaja persoane cu vulnerabilităţi multiple. Nu în ultimul rând, insuficienta colaborare interinstituţională este percepută ca fiind o piedică în procesul de reintegrare socio-profesională a acestora. Informaţiile colectate prin interviurile semi-structurate cu furnizori de servicii sociale - cercetare calitativă pe bază de interviuri semi-structurate cu furnizori de servicii sociale în cadrul activităţii A 2.3, Proiect Sipoca 575 - FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora, indică faptul că adresarea persoanelor fără adăpost se diferenţiază în funcţie de tipul furnizorului public sau privat de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost. Astfel, furnizorii publici de servicii sociale îşi concentrează atenţia în general asupra persoanelor care locuiesc efectiv pe stradă, în vreme ce furnizorii privaţi de servicii sociale au o viziune mai largă asupra acestei categorii de persoane, referindu-se şi la persoanele care locuiesc temporar în adăposturi/centre specializate, la prieteni/rude, sau care locuiesc în condiţii improprii, în adăposturi improvizate. O posibilă explicaţie a acestei diferenţieri între cele două tipuri de furnizori de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost ar putea fi regăsită tocmai în oferta de servicii sociale dezvoltate de fiecare dintre aceştia, serviciile sociale furnizate de sistemul public fiind mai bine ţintite asupra persoanelor fără adăpost care trăiesc pe stradă. Există sub-categorii de persoane fără adăpost cu un grad ridicat de vulnerabilitate, printre acestea aflându-se: a) tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului; b) persoanele care rămân fără loc de muncă; c) persoanele vârstnice care nu au stagiu complet de cotizare; d) persoanele cu boli psihice/diferite adicţii. În acest context sunt necesare măsuri de prevenire a apariţiei cauzelor care determină manifestarea riscului de a deveni persoană fără adăpost, nu doar de tratare a cauzelor, acest lucru fiind admis de majoritatea reprezentanţilor furnizorilor de servicii sociale cu care au fost derulate interviuri semi-structurate. Rezultatele calitative din interviurile semi-structurate indică faptul că persoanele fără adăpost au nevoie de sprijin afectiv constant, fie din partea familiei, fie din partea unui psiholog. Principalele modalităţi de prevenire a apariţiei acestor cauze pot fi: a) Măsuri de consiliere şi educaţie de bază economico-fiscală şi juridică; b) Campanii de informare cu privire la efectele abandonului şcolar; c) Campanii de prevenire a diferitelor tipuri de adicţii; d) Servicii de consiliere psihologică şi/sau socială în cazul adicţiilor de lungă durată, dar şi în alte cazuri prin crearea unor grupuri de sprijin la nivel de comunitate locală; e) Existenţa cel puţin a unui centru destinat persoanelor fără adăpost la nivelul fiecărui oraş/comună care are persoane fără adăpost; f) Programe destinate reintegrării sociale a acestor categorii de persoane - educaţie privind domenii diverse ale vieţii, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, a unei locuinţe, prevenirea evacuărilor forţate. Cu privire la impactul serviciilor sociale, majoritatea furnizorilor de servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost au specificat faptul că singurele servicii sociale acceptate de persoanele fără adăpost sunt serviciile care le acoperă nevoile de bază: a) serviciile de găzduire; b) serviciile de oferire a unei mese; c) serviciile de consiliere socială şi psihologică. Pentru unele tipuri de servicii sociale care sunt disponibile şi care le pot fi oferite, unii dintre participanţii la interviuri au vorbit despre o rezistenţă ridicată din partea persoanelor fără adăpost de a beneficia de astfel de servicii, acest aspect necesitând un interes pentru dezvoltarea de măsuri/programe care să sporească încrederea persoanelor fără adăpost în sistemul de servicii sociale de la nivel local, facilitând astfel reintegrarea lor socială şi ocupaţională în comunităţile din care fac parte sau în alte comunităţi. Numărul de servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost nu este unul foarte mare în cazul României, comparativ cu serviciile sociale acordate altor grupuri vulnerabile. Lipsa/insuficienţa finanţării, întreruperea şi reluarea finanţării, acestor servicii afectează predictibilitatea eficienţei intervenţiei acestora. Serviciile sociale destinate persoanelor fără adăpost sunt concentrate majoritar în oraşele reşedinţă de judeţ. Micile comunităţi nu au putere nici financiară şi nici administrativă să susţină şi să ofere un cadru de dezvoltare a serviciilor sociale destinate acestui grup vulnerabil. Impactul serviciilor sociale ar trebui privit şi din perspectivă instituţională, cauzele care fac ca acestea să nu fie furnizate acolo unde este nevoie, suficient de mult timp cât să aibă impact asupra comunităţii locale, nu sunt oferite în comunităţile mici în care problema lipsei de locuinţe este diferită de cea din oraşele mari. Pentru că vorbim de instituţii/organizaţii bugetate insuficient, cu personal insuficient, lipsa serviciului social specific, "echipe mobile" oferit în stradă de personal de specialitate - foarte puţin personal ajunge în stradă pentru a promova acolo serviciile. Datele culese prin interviurile semi-structurate cu furnizori de servicii sociale în cadrul activităţii A 2.3, Proiect Sipoca 575 - FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora evidenţiază o serie de vulnerabilităţi ale politicilor/măsurilor/programelor adresate persoanelor fără adăpost. Una dintre vulnerabilităţile evidenţiate se referă la alocarea fondurilor, participanţii la interviurile semistructurate apreciind că sunt alocate resurse financiare insuficiente sectorului asistenţei sociale, indiferent că este vorba despre finanţarea unor măsuri/programe naţionale sau de programe/proiecte locale. Şi în ceea ce priveşte accesarea fondurilor au fost evidenţiate vulnerabilităţi, în special din partea reprezentanţilor furnizorilor privaţi de servicii sociale care consideră că sectorul ONG are acces redus/restricţionat la fondurile publice destinate dezvoltării de servicii sociale comparativ cu furnizorii publici de servicii sociale. Lipsa unei metodologii unitare de lucru este văzută de asemenea ca o vulnerabilitate, câtă vreme există practici divergente şi înţelegeri diferite asupra condiţiilor de exercitare a responsabilităţilor şi întinderii răspunderii diferiţilor actori implicaţi în problematica persoanelor fără adăpost. Au fost punctate şi o serie de vulnerabiltăţi din sfera procedurală, cum ar fi accesul limitat al unor categorii de persoane fără adăpost în centrele de cazare sau lipsa standardelor de cost pentru centrele de cazare. Studiile de specialitate dezvoltate de-a lungul timpului care au analizat cauzele şi efectele problemelor cu care se confruntă persoanele fără adăpost (Baptista şi Marlier, 2019; Kelly, 1985; Institute of Medicine - US,1988 - identifică două mecanisme diferite de generare a fenomenului persoanelor fără adăpost. Primul mecanism subliniază lipsa de adăpost ca rezultat al eşecurilor sistemelor de asistenţă socială şi a celui de ocupare a forţei de muncă. Persoanele fără adăpost, din acest punct de vedere, sunt persoane cu probleme pe care aceste sisteme ar trebui să le ajute. Creşterea numărului persoanelor fără adăpost poate fi văzută ca dovadă că aceste sisteme sunt ineficiente din diverse motive - poate din cauza finanţării inadecvate, a cererii excesive sau a dificultăţilor intrinseci de a răspunde anumitor grupuri cu nevoi speciale. Cel de-al doilea mecanism vizează factori economici. Pe măsură ce oferta de locuinţe accesibile scade, tot mai mulţi oameni riscă să rămână fără adăpost. Fiecare dintre aceste explicaţii este însă doar parţial exactă. Persoanele fără adăpost sunt un fenomen complicat, în care caracteristicile sistemelor de servicii şi politicile publice joacă un rol important. Factorii demografici şi factorii personali sunt de asemenea importanţi. Odată ce o persoană rămâne temporar fără adăpost, reintegrarea în comunitate este dificilă şi poate deveni agravată de factori secundari ca de exemplu, dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, destrămarea familiei, depresie reactivă sau diverse adicţii. 2.2. Grup ţintă afectat de politica publică: operaţionalizare concept persoană fără adăpost Persoanele fără adăpost au fost recunoscute drept grup ţintă cu probleme sociale majore destul de recent, la începutul anilor '80 - Jencks, 1994. Fenomenul a fost perceput anterior ca unul marginal, în timp ce vina pentru viaţa pe stradă a fost pusă pe umerii persoanelor fără adăpost, despre care se credea că suferă de deficienţe personale care le împiedică calea normală de integrare socială - Steiner, 1923; Cook, 1975. Conceptul de persoană fără adăpost şi-a lărgit treptat semnificaţia în ultimele decenii, de la semnificaţia sa iniţială de lipsă a acoperişului la un concept mai cuprinzător, incluzând dimensiunile locuinţelor nesigure şi necorespunzătoare. În prezent, tipologia europeană pentru lipsa unui adăpost şi excluderea de la locuinţă ETHOS - European Typology of Homelessness and housing exclusion, dezvoltată în cadrul cercetărilor empirice de către Observatorul european pentru persoanele fără adăpost şi adoptată de Federaţia Europeană a Organizaţiilor Naţionale care lucrează cu persoanele fără adăpost - FEANTSA - este menţionată în majoritatea ţărilor europene şi nu numai, ca principalul instrument conceptual în definirea persoanelor fără adăpost, deşi variaţii există. Iniţial, echipa de cercetare a analizat lipsa de adăpost în cadrul a trei domenii majore - Edgar, Doherty & Meert, 2004: fizic, care se referă la tipul real de locuinţă/loc de locuit, juridic şi în cele din urmă social, integrând în aceste domenii şapte categorii de persoane fără adăpost caracterizate prin: lipsă de acoperiş, lipsă de locuinţă, locuinţe nesigure şi inadecvate, locuinţe inadecvate şi izolare socială într-o locuinţă ocupată legal. Tipologia ETHOS a fost dezvoltată ulterior din acest model în scopuri operaţionale, în timp ce o versiune şi mai redusă şi simplificată, numită ETHOS LIGHT, a rafinat în continuare modelul conceptual pentru a răspunde preocupărilor de măsurare la nivelul ţărilor Uniunii Europene. Tipologia ETHOS face referire la următoarele categorii conceptuale: lipsa unui acoperiş, lipsa unei locuinţe, locuinţă instabilă şi locuinţă inadecvată. În interiorul acestor categorii conceptuale sunt identificate 13 categorii operaţionale: a) persoane care locuiesc în condiţii mizere, b) persoane aflate în adăposturi de urgenţă, c) persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, d) persoane aflate în adăposturi pentru femei, e) persoane aflate în adăposturi pentru imigranţi, f) persoane eliberate din diferite instituţii, g) persoane care primesc sprijin pe termen lung (din cauza fenomenului lipsei un adăpost), h) persoane care locuiesc în centre nesigure, i) persoane care locuiesc sub ameninţarea evacuării, j) persoane care trăiesc sub ameninţarea cu violenţă, k) persoane care trăiesc în structuri temporare/non-convenţionale, l) persoane care locuiesc în adăposturi inadecvate, m) persoane care locuiesc în adăposturi aglomerate. Categoriile conceptuale utilizate în ETHOS LIGHT sunt: a) persoane care locuiesc în condiţii mizere, b) persoane aflate în adăposturi de urgenţă, c) persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, d) persoane aflate în diferite instituţii, e) persoane care trăiesc în locuinţe non-convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, f) persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni din cauza lipsei unei locuinţe proprii. În România, definiţia persoanelor fără adăpost, prevăzută în Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, acoperă toate categoriile ETHOS Light, cu excepţia persoanelor care locuiesc în locuinţe neconvenţionale din cauza lipsei de locuinţe, care nu sunt definite în mod explicit ca persoane fără adăpost, deşi ar putea fi acoperite de categoria largă a celor incapabili să plătească chirie - Pop, 2019. Serviciile sociale care se adresează persoanelor fără adăpost şi excluderea de la locuinţă sunt definite în Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi precum şi în actele normative care reglementează locuinţele publice şi anume Legea locuinţei nr. 114/1996, cu modificările şi completările ulterioare, republicată şi Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. Conform Legii nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, persoanele fără adăpost sunt definite drept "o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă." Definiţia utilizată în legislaţia românească include în mod explicit: persoane care trăiesc în condiţii mizere - categoria operaţională 1 ETHOS Light, persoane aflate în adăposturi de urgenţă şi persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost - categoriile 2 şi 3 ETHOS Light, persoane din instituţii/închisori - categoria 4 ETHOS Light, persoane care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale cu familia sau prietenii - categoria 6 ETHOS Light. Persoanele din locuinţele neconvenţionale - categoria 5 ETHOS Light, nu sunt acoperite de definiţia existentă în legislaţia românească, dar persoanele care nu pot suporta costurile chiriei sau care sunt expuse riscului de evacuare sunt definite prin lege ca persoane fără adăpost - Pop, 2019. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările ulterioare, defineşte persoana fără reşedinţă drept "o persoană care nu poate oferi dovada rezidenţei legale, nu are unde să locuiască definitiv sau locuieşte temporar cu cineva". Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru 2015-2020, se referă în mod specific la persoanele fără adăpost drept grup vulnerabil şi identifică intervenţiile care sunt considerate prioritare în ceea ce le priveşte. Deşi există în legislaţia naţională o definiţie a persoanei fără adăpost, Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, aceasta nu este în totalitate o definiţie operaţională - aplicată în colectarea de date statistice care să permită colectarea de date pe categorii a persoanelor fără adăpost sau ale celor cu risc de excludere, statistici oficiale cu privire la aceste persoane fiind greu de identificat. Potrivit raportului ESPN de ţară al României privind Strategii naţionale de combatere a lipsei adăpostului şi a excluderii de la locuinţă - 2019, din punct de vedere metodologic evaluarea incapacităţii de a plăti chirie sau a riscului de evacuare poate fi o provocare, la fel ca şi evaluarea dimensiunii populaţiei fără adăpost care trăieşte în toată ţara - Pop, 2019. Deşi definiţia derivată din tipologia ETHOS constituie perspectiva academică principală de abordare a persoanelor fără adăpost, bucurându-se de un consens larg şi în rândul factorilor de decizie politică, limitele metodologice ale instrumentelor de măsurare duc la limitarea cercetării la populaţii mult mai înguste - mai puţine categorii - decât ar necesita definiţia ETHOS. Fenomenul persoanelor fără adăpost şi riscul de excludere de la locuinţă sunt abordate în primul rând de Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, şi de Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027. Această strategie se concentrează pe locuinţele sociale şi pe îmbunătăţirea accesibilităţii şi a calităţii fondului existent de locuinţe - ca soluţie principală atât la riscurile lipsei de adăpost, cât şi la excluderea de la locuinţă. Alte mecanisme de intervenţie menţionate în Strategie, se referă la: a) îmbunătăţirea răspunsurilor de urgenţă - prin creşterea numărului de adăposturi de noapte/adăposturi temporare/adăposturi pentru victimele violenţei domestice, şi dezvoltarea numărului de servicii de sănătate şi alimentaţie furnizate direct pe stradă); b) consolidarea serviciilor generale de prevenire şi sprijin pentru diferite categorii vulnerabile, precum victimele violenţei domestice, dependenţii de droguri, foşti infractori şi tinerii care părăsesc instituţiile publice de îngrijire a copiilor la vârsta de 18 ani; c) adoptarea programelor de regenerare urbană pentru a rezolva problema clădirilor cu grad scăzut de siguranţă; şi d) oprirea evacuărilor. Obiectivele formulate în strategiile naţionale în vigoare sau aflate în stadiu de proiect se concentrează fie pe asigurarea unei locuinţe adecvate - dezvoltarea de locuinţe publice, modernizarea comunităţilor marginalizate şi prioritizarea accesului la programele de reabilitare şi alocare a locuinţelor sociale, fie pe creşterea intervenţiilor de urgenţă pe stradă care vizează persoanele fără adăpost. Este recunoscută necesitatea dezvoltării unor servicii sociale mai bine focusate atât pentru prevenirea lipsei unui adăpost, cât şi pentru reintegrarea socială a persoanelor fără adăpost - Pop, 2019. Puţine măsuri se bazează pe beneficii de asistenţă socială pentru creşterea accesibilităţii locuinţelor, deoarece acestea sunt de aşteptat să facă parte din venitul minim de inserţie, care a fost aprobat în 2016 şi punerea sa în aplicare a fost amânată de mai multe ori. Majoritatea programelor care au vizat persoanele fără adăpost - de la evaluări ale nevoilor, la servicii de asistenţă socială preventivă sau de urgenţă, au fost finanţate din fonduri europene. Unele studii sistematice importante au fost efectuate folosind aceste fonduri: diagnoza situaţiei locuinţelor din România - Banca Mondială, 2015; Raport privind aşezările informale (MDLPA 2022); fundamentarea metodologică şi analizele comunităţilor urbane şi rurale marginalizate - Banca Mondială, 2014 şi 2016. Fondurile UE au făcut posibilă înfiinţarea unui program de interes naţional privind încetarea excluderii sociale a persoanelor fără adăpost în perioada 2007-2013, care a permis deschiderea şi finanţarea a 50 de centre de urgenţă în toate oraşele importante din România - beneficiind în jur de 10.000 de persoane - Pop, 2019. În această perioadă au fost dezvoltate centre de reintegrare socială, oferind o gamă largă de servicii, de la art terapie, la servicii de angajare, cursuri de formare şi educaţie pentru sănătate. Sectorul privat a beneficiat şi de finanţarea UE, iar multe ONG-uri au furnizat o serie de servicii diversificate între 2007 şi 2012, dintre care unele s-au oprit imediat ce s-a încheiat finanţarea - Paraschiv, 2015. Lipsa unei strategii de finanţare adecvate, durabile şi previzibile pentru orice intervenţie politică care vizează persoanele fără adăpost - de la investiţii în locuinţe sociale la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială în vederea facilitării accesului la o locuinţă, a forţat actorii instituţionali şi furnizorii de servicii sociale să se bazeze, aproape în totalitate, pe finanţare externă, în principal surse de finanţare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană - Pop, 2019. În acest context elaborarea unei politici publice naţionale având drept grup ţintă persoanele fără adăpost reprezintă o necesitate pentru România. Cercetările calitative, de tip focus grup, interviuri semi-structurate, dezvoltate în cadrului proiectului - activitatea A 2.3, Proiect Sipoca 575 - FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora, cu rol particular în fundamentarea etapei de definire a problemei, a beneficiarilor şi a obiectivelor politicii publice au arătat că interesul acordat definirii persoanelor fără adăpost este unul foarte crescut în rândul specialiştilor în servicii sociale pentru această categorie de persoane din România, dar şi în rândul experţilor în problematica persoanelor fără adăpost, acest lucru fiind confirmat şi în cadrul focus grupului organizat în data de 9.12.2020 în cadrul proiectului la care au participat 10 specialişti în servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost şi doi cercetători sociologi cu specializări în dezvoltarea de metodologii de evaluare/măsurare pe problematica grupurilor vulnerabile. Scopul focus grupului organizat a fost de a valida conceptele/dimensiunile şi indicatorii utilizaţi în cadrul instrumentelor de cercetare dezvoltate în vederea evaluării impactului serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost în România, dar şi cu privire la identificarea conexiunilor interinstituţionale şi a modului în care acestea se realizează între instituţiile cu responsabilităţi în problematica persoanelor fără adăpost, precum şi cu privire la vulnerabilităţile politicilor/măsurilor/programelor aplicate până în prezent pentru acest grup ţintă. Definiţia ETHOS a persoanelor fără adăpost a fost de altfel una împărtăşită de toţi participanţii la focus grup. Grupul vulnerabil persoanele fără adăpost trebuie să includă, dincolo de persoanele care locuiesc permanent pe stradă şi care sunt sau nu beneficiare de servicii sociale şi persoanele care locuiesc temporar chiar în locuinţe proprii, dar sunt în permanenţă în riscul de a fi evacuate şi care nu au nicio stabilitate din punct de vedere locativ, pentru că ele pot să ajungă foarte uşor în situaţia de a locui efectiv pe stradă, fie şi pentru o perioadă limitată de timp. De asemenea persoanele care locuiesc în adăposturi improvizate, într-o formă de locuinţă informală, în locuinţe neconvenţionale este necesar să fie luate în considerare în cadrul unei politici naţionale în domeniul locuirii. Astfel, grupul ţintă vizat în cadrul Strategiei naţionale de incluziune socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 cuprinde, în acord cu taxonomia ETHOS LIGHT: persoane care locuiesc în condiţii mizere, persoane aflate în adăposturi de urgenţă, persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, persoane aflate în diferite instituţii, persoane care trăiesc în locuinţe non-convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni, din cauza lipsei unei locuinţe proprii. 3. Priorităţi, politici şi cadru juridic existente Pentru identificarea problemei documentului de politică publică elaborat s-a pornit în primă fază de la analiza strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor sociale identificate la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ, precum şi la nivelul celor 6 sectoare ale municipiului Bucureşti. Obiectivul principal al acestui tip de analiză a fost acela de a identifica interesul autorităţilor administraţiei publice locale cu responsabilităţi în domeniu faţă de grupul vulnerabil persoane fără adăpost aşa cum este definit acesta în Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare*1), republicată, şi măsura în care acest grup vulnerabil a fost vizat de strategii. Analiza a fost extinsă ulterior şi la nivelul strategiilor judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale cu trimitere la grupul ţintă persoane fără adăpost. *1) Art. 6, lit. z). persoanele fără adăpost reprezintă o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar, economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă. În conformitate cu Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, şi Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, fiecare unitate administrativ teritorială are obligaţia de a elabora strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale. În scopul identificării interesului autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu faţă de problematica grupului vulnerabil persoane fără adăpost, în cadrul acestei etape a fost utilizată metoda analizei de conţinut a documentelor publice disponibile on-line, de tip strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale şi strategii judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale cu trimitere la grupul ţintă persoane fără adăpost, fiind realizată o analiză cantitativă privind existenţa referinţelor la grupul ţintă persoane fără adăpost în cadrul acestor strategii. Pentru realizarea analizei cantitative au fost avute în vedere următoarele dimensiuni de conţinut: a) Referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost - secţiunea privind contextul din Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale identificate la nivel de oraş reşedinţă de judeţ/sectoare ale municipiului Bucureşti; b) Referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost - secţiune privind grupul ţintă din Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale identificate la nivel de oraş reşedinţă de judeţ/sectoare ale municipiului Bucureşti; c) Referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost - secţiune privind Planul de măsuri, anexă la Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale identificate la nivel de oraş reşedinţă de judeţ/sectoare ale municipiului Bucureşti, cu identificarea instituţiilor responsabile; d) Referinţe la termene, indicatori, responsabili, surse de finanţare, mecanisme de monitorizare şi evaluare. Perioada de analiză: septembrie 2020 - octombrie 2020 Limite metodologice: a) Neuniformitatea pattern-ului de postare a acestor strategii pe site-urile publice ale instituţiilor cu responsabilitate în dezvoltarea/implementarea lor; b) Vizibilitate redusă a acestor strategii pe site-urile publice ale instituţiilor cu responsabilitate în dezvoltarea/implementarea lor. Strategia şi Planul de acţiune a fost completat de o analiză de bune practici internaţionale privind grupul ţintă persoane fără adăpost axată pe: a) identificarea de obiective operaţionalizate în strategii naţionale dedicate persoanelor fără adăpost din ţări europene; b) identificarea de măsuri implementate prin strategii naţionale dedicate persoanelor fără adăpost în ţări europene; c) operaţionalizarea conceptului persoană fără adăpost în strategiile identificate. În acest sens a fost propusă o structură de analiză a strategiilor naţionale identificate în ţări membre care să acopere cele 3 obiective. Scopul sistematizării informaţiilor pe structura propusă a fost acela de a permite definirea obiectivelor şi beneficiarilor politicii publice pe baza cercetării de birou. Au fost analizate, de asemenea Programul de Guvernare existent în perioada de elaborare a documentului de politică publică, strategiile sectoriale şi generale ale autorităţilor publice centrale iniţiatoare de proiecte de acte normative, precum şi problemele care apar pe parcursul guvernării şi care au un impact economic, social şi ecologic semnificativ asupra politicii publice definite. 3.1. Analiza strategiilor de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor municipiului Bucureşti În urma cercetării de birou realizate la nivelul celor 41 de oraşe reşedinţă de judeţ şi a celor 6 sectoare ale municipiului Bucureşti a fost identificat un număr total de 22*2) strategii de dezvoltare a serviciilor sociale. *2) Oraşele reşedinţa de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti la nivelul cărora au fost identificate strategii sunt: Alba Iulia, Bacău, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Craiova, Târgu Jiu, Piatra Neamţ, Ploieşti, Zalău, Sibiu, Alexandria, Timişoara, Focşani şi sectoarele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 ale municipiului Bucureşti. Analiza de conţinut a documentelor care fac referire la strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor municipiului Bucureşti a reliefat următoare: a) Persoanele fără adăpost nu sunt menţionate clar ca grup ţintă distinct în secţiunea de Context a strategiilor, decât în 8 din cele 22 de strategii identificate. În rest, ele sunt mai degrabă asimilate altor categorii de grupuri vulnerabile. Referinţele la persoanele fără adăpost ca parte a grupului ţintă identificat la nivelul strategiilor se regăsesc în 20 dintre cazuri; b) În cazul a 21 de strategii din numărul total de 22 de strategii identificate există şi un set de măsuri care răspunde nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă acest grup vulnerabil. Printre acestea se numără dezvoltarea şi finanţarea serviciilor sociale personalizate, asigurarea cazării persoanelor fără adăpost, dezvoltarea/extinderea de adăposturi de noapte şi a centrelor de sprijin, strategii de reintegrare pe piaţa muncii, reducerea numărului de persoane fără adăpost; c) Alte măsuri specifice incluse în strategii vizează: servicii de consiliere şi informare, intervenţii specializate şi servicii integrate la nivel comunitar, înfiinţarea şi actualizarea continuă a unei baze de date care să cuprindă date privind beneficiarii, ajutoare financiare şi medicale, asistenţă medicală, psihologică şi profesională; d) Din cele 21 de strategii locale care includ referinţe la persoane fără adăpost în secţiunea Plan de măsuri, 19 au desemnate instituţii responsabile cu punerea în practică a măsurilor şi termene definite pentru implementarea măsurilor specificate; e) 7 din cele 21 strategii locale care includ referinţe la persoanele fără adăpost în secţiunea Plan de măsuri conţin şi indicatori asociaţi implementării măsurilor; f) 19 din cele 21 de strategii locale care includ referinţe la persoanele fără adăpost în secţiunea Plan de măsuri includ surse de finanţare necesare sprijinirii măsurilor cuprinse în plan; g) Mecanisme de monitorizare şi evaluare au fost definite în rândul a 20 din cele 21 strategii locale care includ referinţe la persoanele fără adăpost în secţiunea Plan de măsuri. Dintre oraşele reşedinţă de judeţ a căror perioadă de implementare a strategiei se finalizează în anul 2020, a fost identificat un singur proiect de hotărâre, la nivelul oraşului Zalău, pentru perioada 2021-2026. Din rândul strategiilor de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor municipiului Bucureşti se evidenţiază ca exemplu de bune practici strategia elaborată la nivelul oraşului reşedinţă de judeţ Timişoara. Această strategie poate fi considerată un exemplu de bune practici întrucât conţine aproape toate elementele unei strategii riguros elaborate*3). Elementele incluse în structura strategiei alături de interesul faţă de grupul ţintă persoane fără adăpost, manifestat prin definirea de măsuri specifice adresate acestui grup, indică existenţa unei baze adecvate implementării eficiente care să conducă la obţinerea rezultatelor aşteptate. *3) Cu excepţia bugetului alocat pentru măsurile definite în strategie. Aplicarea metodei analiza de conţinut în cazul documentelor care fac referire la strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul oraşelor reşedinţă de judeţ/sectoare ale municipiului Bucureşti indică următoarele: a) Există un interes crescut de includere a categoriei vulnerabile persoană fără adăpost în Strategiile de servicii sociale identificate: 91% referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost în secţiunea grup ţintă a strategiilor identificate, 95% referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost în planul de măsuri al strategiilor identificate şi 36% referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost în secţiunea context a strategiilor identificate. Acest lucru semnifică o recunoaştere a dimensionării crescute a acestui grup vulnerabil, o metodologie de identificare unitară la nivel naţional a acestor persoane fiind oportună; b) Marea majoritate a strategiilor locale care includ măsuri definite pentru categoria vulnerabilă persoană fără adăpost - 21 strategii locale, cuprind de asemenea şi elemente care contribuie la fezabilitatea acestor măsuri precum: instituţii desemnate responsabile cu implementarea măsurilor, 90%, termene definite pentru materializarea măsurilor - 90%, indicatori asociaţi implementării măsurilor- 33%, surse de finanţare identificate care să sprijine punerea în practică a măsurilor - 90%, dar şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a progresului în realizarea măsurilor - 95%; c) Se identifică necesitatea tipologizării categoriei grup vulnerabil persoane fără adăpost în sub-categorii în acord cu prevederile legislaţiei naţionale şi tipologiile internaţionale - ETHOS, în vederea includerii unor sub-categorii distincte de persoane fără adăpost în Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale locale, în funcţie de necesităţile existente la nivel local; d) Măsurile identificate în strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale care au fost consultate indică necesitatea dezvoltării şi finanţării unor servicii sociale personalizate pentru persoanele fără adăpost, cu accent pe abordarea integrată a problemelor cu care această categorie de grup vulnerabil se confruntă. De asemenea, ca măsură pe termen mediu şi lung, se impune monitorizarea persoanelor fără adăpost a căror reinserţie în societate a reuşit, cu scopul de a preveni recăderea în situaţia de vulnerabilitate specifică acestui grup cu acordul persoanei în cauză. 3.2. Analiza strategiilor judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale cu trimitere la grupul ţintă persoane fără adăpost În cadrul cercetării de birou realizată la nivelul celor 41 de judeţe a fost identificat un număr de 37 de strategii de dezvoltare a serviciilor sociale la nivel judeţean disponibile în mod public. La nivelul celorlalte 4 judeţe, respectiv Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Vâlcea, domeniul serviciilor sociale este adresat în subsidiar, în cadrul planurilor/strategiilor de dezvoltare economică/durabilă a judeţului. Analiza de conţinut în cazul documentelor care fac referire la strategiile judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale identificate în luna octombrie 2020 şi disponibile on-line, a reliefat următoarele: a) În rândul celor 37 de strategii judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale, referinţa la persoanele fără adăpost se regăseşte în secţiunea Context în cazul a 19 strategii. În schimb, referinţele la persoanele fără adăpost ca parte a grupului ţintă identificat la nivelul strategiilor judeţene, se regăsesc în cazul a doar 15 dintre cele 37 de strategii judeţene identificate. În ceea ce priveşte Planul de măsuri, referinţele la grupul ţintă au fost identificate în cadrul a 17 strategii, şi neidentificate în cazul a 18 strategii. Pentru 2 strategii, nu a fost identificată în mod public secţiunea/Planul de măsuri; b) În rândul a 17 strategii judeţene sunt incluse măsuri care vizează persoanele fără adăpost, care cuprind: instituţii cu responsabilităţi în aplicarea acestor măsuri, termene definite pentru implementarea măsurilor prevăzute, indicatori asociaţi implementării măsurilor, surse de finanţare menite să sprijine punerea în practică a măsurilor dar şi definirea unor mecanisme de monitorizare şi evaluare menite să urmărească gradul de îndeplinire a acestor măsuri prevăzute. 13 din aceste 17 strategii judeţene au desemnate şi instituţii responsabile cu implementarea acestor măsuri, iar 12 includ şi termene definite pentru punerea în practică a respectivelor măsuri stabilite. Când vine vorba despre indicatorii asociaţi implementării măsurilor, 13 din aceste strategii includ referinţe la acest subiect; c) Referitor la sursele de finanţare identificate în vederea susţinerii implementării măsurilor, analiza concluzionează că în cuprinsul a 16 strategii din cele 17 strategii care includ referinţe la persoanele fără adăpost în secţiunea Plan de măsuri, au fost precizate astfel de surse; d) Mecanisme de monitorizare şi evaluare au fost definite în rândul a 11 strategii din cele 17 strategii judeţene care includ referinţe la persoanele fără adăpost în secţiunea Plan de măsuri. În ceea ce priveşte cele 4 strategii/planuri de dezvoltare economică/durabilă care tratează în mod secundar domeniul dezvoltării serviciilor sociale se observă următoarele: o singură strategie/plan include referiri la persoanele fără adăpost în secţiunea Context, niciuna nu include referinţe la persoanele fără adăpost în secţiunea Grup ţintă şi că 3 din cele 4 strategii - Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman, includ o serie de măsuri/acţiuni/obiective care vizează dezvoltarea serviciilor sociale generale, şi nu neapărat cele destinate în mod particular persoanelor fără adăpost. Din analiza strategiilor judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale rezultă următoarele concluzii: a) Există un interes crescut de includere a categoriei vulnerabile persoană fără adăpost în Strategiile de servicii sociale judeţe identificate: 51% referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost în secţiunea context a strategiilor judeţene, 41% referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost în secţiunea grup ţintă a strategiilor judeţene şi 46% referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost în planul de măsuri al strategiilor judeţene. Acest lucru indică o recunoaştere la nivel judeţean a dimensionării crescute a acestui grup vulnerabil; b) Marea majoritate a strategiilor judeţene care includ măsuri definite pentru categoria vulnerabilă persoană fără adăpost - 17 strategii judeţene, cuprind de asemenea şi elemente care contribuie la fezabilitatea acestor măsuri precum: instituţii desemnate responsabile cu implementarea măsurilor - 76%, termene definite pentru materializarea măsurilor - 71%, indicatori asociaţi implementării măsurilor - 76%, surse de finanţare identificate care să sprijine punerea în practică a măsurilor - 94%, dar şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a progresului în realizarea măsurilor - 65%. 3.3. Analiza Programului de Guvernare din perspectiva problematicii incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost În vederea definirii politicii publice privind persoanele fără adăpost din România a fost efectuată o analiză a programelor de guvernare active în anul 2020 - Programul de Guvernare prezentat în februarie 2020 şi Programul de Guvernare pentru perioada 2020-2024. Analiza realizată a evidenţiat următoarele rezultate: a) Grupul ţintă al persoanelor fără adăpost nu se regăseşte nominalizat distinct în programele de guvernare. Mai mult, el nu se regăseşte nici într-un grup ţintă mai larg, programele de guvernare făcând referire doar la grupuri vulnerabile sau defavorizate, fără a le nominaliza în mod specific. În Programul de Guvernare din februarie 2020, măsurile pentru categoriile vulnerabile precum şi persoanele dezavantajate vizează asigurarea unor condiţii de trai decente pentru familiile în dificultate şi reducerea riscului ca tinerii să devină victime. O măsură specifică prevede un apel de proiecte pentru a oferi mese calde persoanelor dezavantajate, cu un buget alocat de 28,7 mil euro. Această măsură este ţintită şi către persoanele fără adăpost. În Programul de Guvernare 2020-2024, măsurile dedicate categoriilor vulnerabile variază, vizând: combaterea sărăciei prin creşterea accesului la serviciile sociale, de sănătate şi de educaţie, cât accesul la piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic. În ceea ce priveşte ameliorarea calităţii serviciilor medicale pentru persoanele defavorizate sunt prevăzute măsuri care vizează generalizarea şi facilitarea accesului la servicii de telemedicină, dar şi asigurarea accesului la medicina primară şi de urgenţă în zonele greu accesibile şi izolate şi asigurarea infrastructurii şi a unui număr acoperitor de cadre medicale pentru comunităţile defavorizate din România. Programul guvernamental prevede, de asemenea, reformarea sistemului de asistenţă socială, astfel încât acesta să asigure servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate şi ale categoriilor sociale vulnerabile. În Programul de Guvernare 2020-2024 se face referire specifică către femeile fără adăpost şi victime ale violenţei domestice. b) Problematica locuirii şi a incluziunii sociale a persoanelor în risc de pierdere a locuinţei este tratată în mod particular în Programul de Guvernare 2020-2024, dar fără a face o referire specifică la persoanele fără adăpost. Este prevăzut, în special, Programul de construcţii de locuinţe sociale derulat în baza prevederilor Legii nr. 114/1996, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, care preconizează realizarea a 3.000 unităţi locative la nivel naţional. Categoria persoanelor vulnerabile care este în mod special vizată de politica locuinţelor sociale este reprezentată de tinerii cu posibilităţi reduse. Pentru aceştia, Programul include dezvoltarea programelor de integrare socială a tinerilor prin măsuri de asigurare a unei locuinţe pe termen lung şi asigurarea unui spaţiu de locuit decent. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri precum finanţarea investiţiilor pentru centre de zi pentru copii, pentru persoane cu dizabilităţi şi adulte şi centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice. Atât Programul de Guvernare 2020-2024 în vigoare la data elaborării documentului de politică publică, cât şi cel din februarie 2020, prevăd construirea de locuinţe pentru tineri, specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socio-profesionale, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe - ANL. 3.4. Analiza Strategiilor sectoriale şi generale ale autorităţilor adminstraţiei publice centrale iniţiatoare de proiecte de acte normative din perspectiva problematicii incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost În vederea definirii politicii publice privind persoanele fără adăpost au fost analizate strategii sectoriale care vizează incluziunea socială a grupurilor ţintă vulnerabile. S-a pornit de la analiza Strategiilor privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, respectiv 2022-2027 şi Planurile de acţiune aferente. Ambele Strategii şi Planuri de acţiune aferente conţin referinţe directe către persoanele fără adăpost ca grup ţintă şi tratează problematica locuirii şi a incluziunii sociale a persoanelor în risc de pierdere a locuinţei, cât şi a persoanelor fără adăpost. În Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, grupul ţintă al persoanelor fără adăpost este menţionat la categoria altor grupuri vulnerabile. Strategia prevede implementarea proiectelor în domeniul serviciilor sociale care vizează susţinerea sistemului de servicii sociale şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost şi a altor grupuri vulnerabile. Persoanele fără adăpost sunt definite în Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, care stabileşte măsuri concrete pentru aceştia. Deşi în cele două strategii analizate persoanele fără adăpost sunt nominalizate în mod direct în toate măsurile ce îi prevăd drept grup ţintă, ele sunt adesea nominalizate ca făcând parte din categoria amplă a populaţiei sărace şi vulnerabile, împreună cu alte categorii vulnerabile, precum persoane dependente de droguri, copiii străzii, persoane care au executat pedepse privative de libertate, romii şi alte grupuri. Copiii străzii reprezintă de asemenea un grup ţintă specific de persoane fără adăpost în cadrul strategiilor, cărora le sunt adresate măsuri de intervenţie specifice. În Strategia privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 nu a putut fi identificată nici o evaluare riguroasă a numărului şi situaţiei persoanelor fără adăpost în România. Având în vedere faptul că nesoluţionarea problemelor persoanelor fără adăpost poate genera costuri pentru întreaga societate, Strategia privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 prevedea măsuri specifice în acest sens: a) eradicarea fenomenului copiilor străzii; b) evaluarea dimensiunii populaţiei fără adăpost din toate marile oraşe; c) creşterea numărului şi capacităţii adăposturilor; d) îmbunătăţirea capacităţii intervenţiilor de urgenţă pe stradă; e) prevenirea şi stoparea evacuărilor; f) adoptarea politicilor de prevenire pentru persoanele cu risc de a rămâne fără adăpost. Parte din aceste măsuri sunt reluate şi în Strategia privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 care include implementarea unui proiect specific care vizează elaborarea de instrumente şi proceduri care vor fi folosite în identificarea persoanelor fără adăpost şi realizarea unei cercetări calitative şi cantitative din care să rezulte problemele cu care se confruntă persoanele fără adăpost, soluţii şi recomandări - Proiect Sipoca 575 - FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora, proiect în cadrul căruia se realizează prezenta strategie. În Strategia privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 sunt recunoscute trei categorii principale de servicii sociale ce pot fi furnizate în special persoanelor fără adăpost de către furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale: 1) echipe mobile de intervenţie în stradă sau servicii de tip ambulanţă socială; 2) adăposturi de noapte; 3) centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată. În Planul de acţiune este prevăzută de asemenea creşterea fondului imobiliar public destinat grupurilor vulnerabile, cu particularizare pe persoanele fără adăpost. Strategiile naţionale pentru incluziune socială şi reducerea sărăciei au Planuri de acţiuni care au fost analizate din perspectiva măsurilor dedicate persoanelor fără adăpost. În Planul de acţiune al Strategiei privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 nu sunt identificaţi indicatori de monitorizare a programelor dedicate persoanelor vulnerabile sau fără adăpost, astfel de indicatori fiind dezvoltaţi ulterior de MMSS şi Banca Mondială în cadrul Proiectului "Creşterea eficienţei intervenţiilor atât la nivelul MMJS, cât şi a structurilor aflate în coordonarea MMPS", SIPOCA 390, implementat de MMPS în parteneriat cu ANPIS, finalizat în septembrie 2020 cu următoarele rezultate: a) Un sistem operaţional de monitorizare şi evaluare a aplicării măsurilor prevăzute în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 elaborat, validat şi aprobat*4) - în special cele vizând capitolul 2-Prestaţii sociale şi capitolul 3-Servicii sociale; *4) Disponibilitate on-line: https://servicii-sociale.gov.ro/source/Studii%20si%20rapoarte/P166070_ME%20RAS_Output%20Nr.%201_Raport%20Principal_sent_RO_Metodologia%20de%20ME%20a%20SNISRS.pdf, iar Raportul sintetic privind monitorizarea SNISRS 2015-2020 poate fi accesat la https://servicii-sociale.gov.ro/source/Studii%20si%20rapoarte/P166070_Qutput%204_RO_Revised.pdf b) Un sistem de indicatori de incluziune socială elaborat şi validat*5); *5) Disponibilitate on-line: https://servicii-sociale.gov.ro/source/Studii%20si%20rapoarte/P166070_Qutput%20Nr.%202_Raport_RO_Sistemul%20de%20indicatori%20de%20incluziune%20sociala.pdf c) O analiză a legislaţiei care reglementează sistemul indicatorilor de incluziune socială, precum şi mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale*6); *6) Disponibilitate on-line https://servicii-sociale.gov.ro/source/Studii%20si%20rapoarte/P166070 Output%2QNr.3_Analiza%20legislativa RO.pdf d) Propuneri legislative pentru reglementarea sistemului de indicatori de incluziune socială elaborate - 3 proiecte de acte normative: PHG pentru aprobarea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială - care actualizează şi revizuieşte setul naţional de indicatori aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2005*7), PHG pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România*8), proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, republicată (în avizare internă MMSS); *7) Disponibilitate on-line: http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6107-proiect-de-hotarare-pentru-aprobarea-indicatorilor-de-incluziune-sociala *8) Disponibilitate on-line: http://mmuncii.ro/i33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6106-proiect-de-hotarare-pentru-modificarea-si-completarea-hotărârii-guvernului-nr-1217-2006 e) Personalul MMSS şi al structurilor subordonate, 50 persoane, instruit privind managementul analizei datelor (culegere date, prelucrare date, interpretare date şi previziuni). Astfel, sistemul de indicatori de incluziune a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2021 pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială. În schimb, MMSS, ANPDCA, ANPDPD şi MS, MDLPA sunt toate instituţii care figurează ca responsabile pentru aplicarea programelor sau măsurilor. Măsurile dedicate persoanelor fără adăpost sau grupurilor vulnerabile nu au buget alocat, dar este specificat faptul că sursele de finanţare a proiectelor provin din bugetul de stat şi cel european, în special Fondul Social European - FSE. În ceea ce priveşte Planul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, acesta conţine indicatori specifici asociaţi implementării măsurilor. Aceştia sunt: decalajul dintre speranţa de viaţă şi speranţa de viaţă sănătoasă la femei şi la bărbaţi, numărul de locuinţe publice şi administraţii publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin; numărul de administraţii publice care au reglementat aşezări informale din totalul administraţiilor publice sprijinite; numărul de persoane fără adăpost şi scăderea lui; creşterea incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost. Instituţiile cu responsabilităţi în implementarea măsurilor dedicate persoanelor fără adăpost sunt: MS, CNAS, DSP, MMSS, ANES, MEC, UAT, ONG, FS, MDLPA, ANPIS, DGASPC, SPAS, ANPDCA. Cât despre bugetul alocat pentru finanţarea programelor, acesta provine de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională - FEDR şi FSE. Similar Planului de acţiuni al Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, nici Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 nu alocă un buget estimativ pentru fiecare măsură prevăzută în plan, deoarece măsurile sunt foarte diverse - de la modificări legislative, până la intervenţie socială, multidisciplinare şi implică mai multe niveluri ale administraţiei şi mai mulţi stakeholderi, motiv pentru care este dificil de estimat un buget pe fiecare măsură şi o sursă bugetară precisă. Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei 2015-2020 include referiri directe la problematica persoanelor fără adăpost în rândul persoanelor care suferă de TBC. Persoanele fără adăpost nu fac însă parte dintr-un grup ţintă mai larg. Programul estimează că prevalenţa TBC în rândul persoanelor fără adăpost, în special din Bucureşti, este de 50 de ori mai mare decât prevalenţa în populaţia generală, de aceea au fost finanţate proiecte în vederea identificării TBC în grupurile la risc, ca de exemplu adulţi fără adăpost. De asemenea, a fost derulat un proiect pentru localizarea TBC în rândul persoanelor fără adăpost şi pentru însoţirea şi susţinerea pacienţilor în accesarea şi primirea de servicii. Printre măsurile care se prevăd a fi implementate pentru depistarea activă a cazurilor în rândul persoanelor fără adăpost se numără: identificarea organizaţiilor comunitare/ONG-urilor care lucrează cu persoane fără adăpost şi cartografierea zonelor geografice de intervenţie, furnizarea de sesiuni de formare pentru organizaţiile comunitare/ONG-urile care lucrează cu persoane fără adăpost, contractarea organizaţiilor comunitare/ONG-urilor, identificarea şi asigurarea de fonduri necesare pentru furnizarea de servicii în vederea prevenirii şi tratării TBC în rândul persoanelor fără adăpost, precum şi furnizarea de servicii pentru prevenirea şi tratarea TBC de către organizaţii comunitare/ONG-uri printr-un mix de intervenţii. Programul include indicatori legaţi de numărul de sesiuni de formare pentru ONG- uri/organizaţii comunitare, precum şi numărul de cazuri TBC notificate în rândul persoanelor fără adăpost. De asemenea, sunt estimate cifrele exacte a beneficiarilor programelor implementate. Problematica locuirii şi a incluziunii sociale nu este tratată în mod direct, ea este mai degrabă considerată o cauză a prevalenţei TBC în rândul persoanelor fără adăpost. Atât Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020, cât şi Planul de acţiune al acestei strategii omit problematica vârstnicilor fără adăpost şi nu îi nominalizează nici drept grup ţintă, nici ca făcând parte dintr-o categorie mai amplă de persoane vulnerabile. Singura referire la această tematică se identifică prin trimitere la Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi care prevede că accesul în căminele pentru persoane vârstnice se realizează pentru persoana care [....] nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii. Nu sunt însă prevăzute măsuri sau obiective strategice pentru îmbunătăţirea condiţiilor vârstnicilor fără locuinţă. Similar Strategiei, Planul de acţiuni al acesteia nu include referiri directe la persoanele fără adăpost, nici la problematica locuirii acestora. Se face însă referire la promovarea participării şi a incluziunii sociale pentru persoanele vârstnice. Pentru obiectivul specific al promovării participării şi incluziunii sociale sunt prevăzute în Plan direcţii de acţiune şi măsuri, termene, indicatori de rezultate, surse de finanţare şi instituţii responsabile pentru implementarea măsurilor. În Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018- 2021 se regăseşte nominalizat grupul ţintă femei fără adăpost într-un grup ţintă mai larg, cel al persoanelor vulnerabile. Strategia ia în considerare problema locuirii, mai exact adăposturile. Problematica locuirii şi a adăposturilor, nu este, însă, prevăzută ca măsură pentru a ajuta femeile fără adăpost, ci mai degrabă ca măsură pentru a veni în ajutor femeilor care sunt victime ale violenţei de gen. În Planul de implementare a Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 nu există nici o referire explicită la femeile/persoanele fără adăpost. De asemenea, problematica locuirii şi a adăposturilor pentru femeile vulnerabile nu este tratată. Planul conţine, însă, sume şi resurse alocate, precum şi indicatori de monitorizare şi instituţii responsabile pentru implementarea măsurilor. Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rrome pentru perioada 2022-2027 dedică o atenţie deosebită problemei locuirii romilor. Problematica locuirii nu este tratată, însă, ca măsură de sprijin pentru persoanele fără adăpost. Ea face mai degrabă referire la condiţii de locuit decentă şi la accesul la infrastructură. În Strategie se face de asemenea şi o referire la problemele legate de evacuarea din locuinţele sociale, demolări ale caselor construite pe teren public sau privat şi lipsa locuinţelor pentru tineri, acestea fiind considerate ca o manifestare a excluziunii sociale a populaţiei vulnerabile de etnie romă. Nu se regăseşte însă, în Strategie, nicio referire la persoanele fără adăpost, ci doar la categorii vulnerabile, acestea incluzând femei, copiii şi tinerii din familii dezavantajate social. În Strategia de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020-2024 lipsa de adăpost a deţinuţilor este una din problemele menţionate în perioada postliberare. De asemenea, locuinţa şi adăpostul sunt identificate ca arii de servicii deficitare care necesită măsuri comune de intervenţie. Deţinuţii fără adăpost sunt consideraţi a fi puţini, însă aceştia reprezintă o categorie foarte vulnerabilă, în special când vine vorba despre apariţia recidivei. Prin urmare, Strategia adresează problema deţinuţilor fără adăpost, dar îi acordă o importanţă marginală. Strategia naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014 - 2020 nu nominalizează persoanele fără adăpost drept grup ţintă distinct şi nici nu le include într-o categorie mai amplă. Strategia face referire doar la grupurile vulnerabile ce includ tineri, şomeri de lungă durată, persoane şomere în vârstă, persoane inactive care doresc să intre pe piaţa muncii. Problematica persoanelor fără adăpost nu este, aşadar, tratată distinct în Strategie. Situaţia nu se schimbă nici în ceea ce priveşte Planul aferent Strategiei: acesta prevede ca măsuri îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, precum şi creşterea participării persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii. Nu este însă specificat cine face parte din categoria grupurilor vulnerabile. Planul conţine, însă, surse de finanţare, precum şi indicatori de monitorizare şi instituţii responsabile pentru implementarea măsurilor. În Hotărârea Guvernului nr. 558/2021 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027, grupul ţintă persoane fără adăpost nu se regăseşte nominalizat distinct, nefiind însă nici identificabil într-un grup ţintă mai larg. Strategia face referire la grupul persoanelor vulnerabile ca fiind persoanele cu dizabilităţi provenite din sistemul de asistenţă socială, cele condamnate sau aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune şi cele care execută sau au executat în parte sau în întregime o pedeapsă privativă de libertate. În plus, tinerii, femeile şi lucrătorii în vârstă între 55 - 65 ani, sunt consideraţi ca făcând parte din grupul persoanelor vulnerabile. În ceea ce priveşte Planul de acţiuni aferent Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021 -2027, acesta face referire la subvenţionarea procesului de integrare socio-profesională a lucrătorilor defavorizaţi, fără a specifica însă care sunt aceştia şi enumeră pentru măsurile aferente implementării instituţiile responsabile pentru implementarea măsurilor, stabilind şi indicatori de monitorizare. În plus, sunt explicitate sursele de finanţare a programelor, deşi nu sunt trasate sume exacte aferente măsurilor. Nici în Planul de acţiune aferent Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 grupul ţintă persoanelor fără adăpost nu se regăseşte nominalizat distinct. Strategia Naţională a Locuirii pentru perioada 2022-2050 nominalizează grupul ţintă al persoanelor fără adăpost în mod distinct şi tratează problematica locuirii pentru această categorie vulnerabilă ca fiind prioritară. Guvernul îşi propune să elaboreze programe de dezvoltare de locuinţe sociale, concentrându-se asupra persoanelor fără adăpost din dorinţa de a reduce numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, precum persoanele fără adăpost. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru această categorie de persoane vulnerabile, constituie de asemenea, o prioritate. Strategia defineşte persoanele fără adăpost ca fiind o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic sau din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în penitenciare de unde urmează să fie eliberate şi nu au domiciliu sau reşedinţă. Strategia menţionează ca obiectiv creşterea fondului de locuinţe publice, ce va fi realizat prin analiza şi evaluarea nevoilor grupurilor vulnerabile precum persoanele fără adăpost, în vederea stabilirii necesarului de locuinţe pentru acestea şi a bugetului aferent. Strategia Naţională a Locuirii pentru perioada 2022-2050, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 842/2022 stabileşte ca ţintă construirea până în 2027 a 8000 de unităţi locative prin Programul de construcţii de locuinţe sociale conform Legii nr. 114/1996, cu modificările şi completările ulterioare, republicată. De asemenea, Strategia vizează îmbunătăţirea, facilitatea şi simplificarea accesului persoanelor care vin din comunităţi marginalizate şi grupuri vulnerabile la locuinţe. Strategia Naţională a Locuirii pentru perioada 2022-2050 urmăreşte măsuri adresate persoanelor fără adăpost, ca de exemplu construirea de locuinţe sociale pentru persoanele ce provin din grupuri vulnerabile, categorii expuse riscului de excluziune socială şi marginalizare, asigurarea accesului la servicii de locuinţă pentru persoanele fără adăpost, prin intervenţii de tip locuinţă înainte de toate - housing first, creşterea ofertei de locuinţe sociale pentru persoanele fără adăpost în corelare cu planurile privind incluziunea socială. Nici Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 nu nominalizează persoanele fără adăpost în mod distinct şi nici nu le include într-un grup ţintă mai larg. Strategia face referire la persoanele din grupuri vulnerabile, în aceste categorii fiind identificate familii sărace sau cele de etnie romă sau femeile cu dizabilităţi. În plus, Strategia face referire la categoriile de persoane defavorizate, fără însă a le specifica. În ceea ce priveşte problematica locuirii, Strategia citează problema locuinţelor inadecvate pentru grupurile sărace şi vulnerabile, cu o atenţie specială pentru tineri. Nu există însă nici o referire la persoanele fără adăpost sau la persoanele în risc de pierdere a locuinţei. Prezentăm în cele ce urmează o analiză de tip SWOT a cadrului de politici care abordează fenomenul persoanelor fără adăpost în România, vezi Tabel 1. Tabel 1. Analiză SWOT a cadrului de politici/măsuri de la nivel central şi local care abordează fenomenul persoanelor fără adăpost în România
┌────────────────┬─────────────────────┐
│PUNCTE TARI │PUNCTE SLABE │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Interes crescut │ │
│la nivel local │Inexistenţa/ │
│de includere a │ne-utilizarea unei │
│categoriei │definiţii │
│vulnerabile │operaţionale pentru │
│persoană fără │cuantificarea │
│adăpost în │efectivă a │
│strategiile de │fenomenului │
│dezvoltare a │persoanelor fără │
│serviciilor │adăpost, bazată pe │
│sociale de la │sub-categorii în │
│nivel local şi │acord cu prevederile │
│judeţean care │legislaţiei naţionale│
│porneşte de la │şi tipologiile │
│recunoaşterea │internaţionale, │
│dimensiunii în │ETHOS; │
│creştere a │Deficienţe de │
│acestui fenomen;│cooperare │
│Număr mare de │inter-instituţională │
│strategii │care pornesc de la │
│dezvoltate de │definirea deficitară │
│instituţii ale │a responsabilităţilor│
│administraţiei │autorităţilor publice│
│centrale care │implicate; │
│includ categoria│Pondere redusă a │
│persoane fără │serviciilor sociale │
│adăpost în │cu abordare integrată│
│categoria mai │a problemelor cu care│
│largă grupuri │această categorie de │
│vulnerabile sau │grup vulnerabil se │
│abordează │confruntă; │
│distinct │Inexistenţa/lipsa │
│categoria │bugetării │
│persoană fără │corespunzătoare a │
│adăpost - MMSS, │măsurilor destinate │
│ANDPDCA, ANES; │persoanelor fără │
│Programul de │adăpost; │
│Guvernare │Lipsa datelor │
│2020-2024 face o│necesare │
│referire │dimensionării │
│specifică către │fenomenului │
│femeile fără │persoanelor fără │
│adăpost şi │adăpost; │
│victime ale │Lipsa unei proceduri │
│violenţei │de identificare şi │
│domestice; │localizare a │
│Problematica │persoanelor fără │
│locuirii şi a │adăpost. Obiectivul │
│incluziunii │axat pe determinarea │
│sociale a │numărului de persoane│
│persoanelor în │fără adăpost rezultă │
│risc de pierdere│în mare parte din │
│a locuinţei este│interesul crescut │
│tratată în mod │pentru proiecţia │
│particular în │nevoilor de servicii │
│Programul de │şi distribuirea │
│Guvernare │resurselor pentru │
│2020-2024; │persoanele fără │
│Sistem de │adăpost. │
│servicii sociale│Cuantificarea │
│pentru │persoanelor fără │
│acoperirea │adăpost este extrem │
│nevoilor primare│de dificilă din cauza│
│ale persoanelor │lipsei unei definiţii│
│fără adăpost │clare a acestora, a │
│articulat, dar │mobilităţii │
│insufiecient │populaţiei şi a │
│dezvoltat; │naturii ciclice a │
│Implementarea │fenomenului │
│inclusiv a unui │persoanelor fără │
│program de │adăpost. În plus, │
│interes naţional│persoanele fără │
│Combaterea │adăpost sunt deseori │
│excluziunii │reticente în a fi │
│sociale a │intervievate, iar │
│persoanelor fără│multe dintre ele │
│adăpost prin │rămân invizibile │
│crearea de │chiar şi pentru cei │
│centre sociale │mai sârguincioşi │
│de urgenţă - │cercetători. │
│Anexa nr. 7 la │Lipsa unei strategii │
│Hotărârea │naţionale/program │
│Guvernului nr. │naţional destinate/ │
│197/2006 privind│destinat persoanelor │
│aprobarea │fără adăpost în │
│programelor de │România; Numeroase │
│interes naţional│ţări europene au │
│în domeniul │dezvoltate strategii/│
│protecţiei │programe naţionale/ │
│drepturilor │planuri de acţiune │
│persoanelor cu │special ţintite pe │
│handicap, precum│categoria persoanelor│
│şi în domeniul │fără adăpost. │
│asistenţei │Lipsa unor programe │
│sociale a │de beneficii de │
│persoanelor │asistenţă socială │
│vârstnice, │care să permită │
│persoanelor fără│integrat asigurarea │
│adăpost şi │susţinerii unei │
│persoanelor │locuinţe şi sprijin │
│victime ale │pentru găsirea unui │
│violenţei în │loc de muncă; │
│familie şi a │Deficienţe în │
│finanţării │implementarea │
│acestor │managementului de caz│
│programe. │integrat pentru │
│Actualul demers │persoana fără │
│de elaborare a │adăpost; │
│unei politici │Resurse financiare │
│publice │reduse - deficit la │
│naţionale │bugetul de stat şi │
│destinate │bugetele locale; │
│persoanelor fără│Pandemia COVID-19 │
│adăpost şi │care a grevat aceste │
│persoanelor │bugete şi a afectat │
│aflate în risc │mai mult persoanele │
│de excludere de │deja vulnerabile. │
│la locuinţă; │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│OPORTUNITĂŢI │AMENINŢĂRI │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Programul de │ │
│guvernare care │ │
│are în vedere şi│ │
│această │ │
│categorie │ │
│vulnerabilă, │ │
│ceea ce │ │
│dovedeşte │ │
│angajamentul │ │
│Guvernului în │ │
│acest sens; │ │
│Interes faţă de │ │
│problematica │ │
│persoanelor fără│ │
│adăpost la │ │
│nivelul │ │
│instituţiilor │ │
│europene; │ │
│Fundamentarea │ │
│politicilor │Blocaje în │
│publice şi a │colaborarea │
│strategiilor │inter-instituţională;│
│locale/judeţene │Blocaje în │
│pe dovezi │implementarea │
│empirice; │monitorizării │
│Exploatarea │strategiilor de │
│modelor de bune │dezvoltare a │
│practici în │serviciilor sociale; │
│materie de │Potenţial scăzut de │
│combatere a │implementare a │
│fenomenului │programului Locuinţă │
│lipsei unei │înainte de toate, │
│locuinţe; │en.Housing First, în │
│Creşterea │România; │
│gradului de │Blocaje în │
│conştientizare │implementarea │
│prin intermediul│protocoalelor de │
│actorilor │colaborare │
│implicaţi în │interinstituţională. │
│gestionarea │ │
│fenomenului │ │
│persoanelor fără│ │
│adăpost; │ │
│Potenţial │ │
│ridicat de │ │
│utilizare a │ │
│fondurilor │ │
│europene pentru │ │
│dezvoltarea │ │
│serviciilor │ │
│sociale şi │ │
│socio-medicale │ │
│care vizează │ │
│persoanele fără │ │
│adăpost şi │ │
│persoanele │ │
│aflate în risc │ │
│de excludere de │ │
│la locuire. │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
3.5. Analiza bunelor practici internaţionale privind grupul ţintă persoane fără adăpost În vederea definirii obiectivelor şi beneficiarilor politicii publice privind persoanele fără adăpost din România a fost efectuată o analiză a bunelor practici internaţionale privind grupul ţintă persoane fără adăpost care a avut drept obiective: O1. Identificarea de obiective operaţionalizate în strategii naţionale dedicate persoanelor fără adăpost din ţări europene; O2. Identificarea de măsuri implementate prin strategii naţionale dedicate persoanelor fără adăpost în ţări europene; O3. Operaţionalizarea conceptului persoană fără adăpost în strategiile identificate. Analiza bunelor practici internaţionale a pornit de la concluziile Raportului elaborat de expertul politici publice desemnat la nivelul MMSS vizând strategiile, politicile şi măsurile implementate de statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte persoanele fără adăpost. În mod specific, prezenta analiză a bunelor practici s-a axat pe examinarea în detaliu a strategiilor şi planurilor de acţiune dedicate persoanelor fără adăpost elaborate sau aflate în curs de elaborare în următoarele state membre: Franţa, Finlanda, Danemarca, Spania, Cehia, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Portugalia. Criteriul de selecţie a ţărilor din care au fost selectate modele de bună practică l-a constituit tratarea separată a problematicii persoanelor fără adăpost în cadrul unor strategii sau planuri naţionale dedicate, comparativ cu alte state membre care abordează în subsidiar fenomenul persoanelor fără adăpost, în strategii sau planuri adresate incluziunii sociale, reducerii sărăciei sau doar în legislaţia naţională referitoare la domeniul social sau în cadrul unor declaraţii de intenţie sau protocoale. Pentru a îndeplini obiectivele analizei bunelor practici internaţionale au fost investigate următoarele surse de date: a) rapoartele ESPN (2019)*9) Naţional strategies to fight homelessness and housing exclusion referitoare la statele membre în analiză; *9) (https://ec.europa.eu/social/main.jsp?pager.offset=25&advSearchKey=ESPN_hhe2019&mode=advancedSubmit&catId=22&doc_submit=&policyArea=0&policyAreaSub=0&country=0&year=0) b) raportul expertului politici publice desemnat la nivelul MMSS în cadrul proiectului; c) sursă informaţională disponibilă on-line cu referire la strategii/planuri, altele decât cele nominalizate la primele două puncte. Rezultatele analizei realizate indică următoarele aspecte principale: La nivelul statelor membre analizate, au fost identificate un număr de 12 strategii/planuri de acţiune care adresează în mod direct problematica grupului persoanelor fără adăpost, după cum urmează: a) Franţa: Planul pe 5 ani vizând implementarea "housing first" şi combaterea situaţiei persoanelor fără adăpost 2018-2022. Acest stat membru nu are dezvoltată o strategie specifică pentru grupul vulnerabil vizând persoanele fără adăpost; b) Finlanda: Planul de acţiune pentru prevenirea fenomenului persoanelor fără adăpost în Finlanda 2016-2019 - AUNE. Acest stat membru nu are dezvoltată o strategie specifică pentru grupul vulnerabil vizând persoanele fără adăpost; c) Danemarca: Plan de acţiune pentru reducerea numărului persoanelor fără adăpost în perioada 2019-2021. Acest stat membru nu are dezvoltată o strategie specifică pentru grupul vulnerabil vizând persoanele fără adăpost; d) Spania: Strategia Naţională Integrală pentru Persoanele fără Adăpost 2015-2020; e) Cehia: Conceptul de prevenire şi combatere a problemelor legate de adăpost în Republica Cehă până în 2020 - 2014-2020; f) Grecia: Strategia naţională pentru persoanele fără adăpost, în curs de elaborare şi Plan de acţiune pe termen scurt pentru perioada 2019-2021; g) Irlanda: Strategia 2020 vizând locuinţele sociale - Sprijin, Construcţii şi Reformă -2015-2020- şi Reconstruirea Irlandei: Plan de Acţiune pentru locuinţe şi persoane fără adăpost - 2016-2021; h) Luxemburg: Strategia naţională de combatere a fenomenului persoanelor fără adăpost pentru 2013-2020; i) Portugalia: Strategia pentru integrarea persoanelor fără adăpost 2017- 2023 (ENIPSSA) şi Strategia "Noua generaţie a politicilor de locuire" 2018-2020. Din cele 9 state membre sus menţionate, 3 au dezvoltate planuri de acţiune care tratează în mod direct persoanele fără adăpost (Franţa, Finlanda, Danemarca), 3 au dezvoltate strategii (Spania, Cehia, Luxemburg), 2 au elaborate atât strategii cât şi planuri de acţiune (Grecia şi Irlanda), în timp ce 1 stat membru (Portugalia*10)) are definite două strategii care vizează grupul persoanelor fără adăpost; *10) Implementarea uneia dintre cele două strategii definite în Portugalia, respectiv Strategia pentru integrarea persoanelor fără adăpost 2017-2023 (ENIPSSA), se realizează prin intermediul unor planuri de acţiune bienale, care includ acţiuni, activităţi, obiective, indicatori, buget alocat, calendarizare şi instituţii responsabile, definite pentru fiecare dintre obiectivele strategice aferente celor 3 axe ale strategiei. Anexa 5 a prezentului raport include o serie de detalieri cuprinse în Planul de acţiune pentru perioada 2019-2020 elaborat pentru ENIPSSA. În ceea ce priveşte, obiectivele operaţionalizate în cadrul acestor strategii naţionale/planuri de acţiune dedicate persoanelor fără adăpost a fost observat că în general, în cadrul strategiilor/planurilor de acţiune sunt definite în medie un număr de 4 - 5 obiective generale în 9 din cele 12 strategii/planuri de acţiune; Referitor la măsurile incluse în strategiile/planurile de acţiune identificate, analiza acestora concluzionează că în medie în vederea materializării obiectivelor generale trasate, strategiile/planurile de acţiune stabilesc un număr de măsuri care variază între 9 şi 34; În legătură cu operaţionalizarea conceptului persoană fără adăpost în strategiile/planurile identificate, analiza reliefează că în 3 cazuri, definiţiile utilizate se bazează pe categoriile ETHOS Light, în 5 cazuri nu sunt incluse definiţii ale persoanei fără adăpost în cadrul documentelor, în 3 cazuri datele şi documentele disponibile public nu au furnizat informaţii vizând definiţiile utilizate, în timp ce într- un singur caz, s-a utilizat o definiţie particularizată la nivel naţional a conceptului, respectiv în cazul Portugaliei. Menţionăm că în situaţiile în care operaţionalizarea conceptului persoană fără adăpost nu a fost posibilă pe baza informaţiilor incluse în strategiile/planurile de acţiune consultate, analiza a fost completată cu informaţii din alte surse naţionale care fac referire la acest aspect la nivelul fiecărui stat membru analizat. 3.6. Analiza problemelor care apar pe parcursul guvernării şi care au un impact economic, social şi ecologic semnificativ Cercetările în domeniu, Perri et al., 2020, Leung et al, 2008, indică faptul că epidemiile şi pandemiile generate de bolile infecţioase au un impact crescut asupra persoanelor care se confruntă cu risc de sărăcie, marginalizare, stigmatizare şi discriminare. Pe fondul actualei pandemii de SARS-CoV-2 aceste riscuri de adâncesc, persoanele fără adăpost fiind afectate majoritar, ele prezentând un risc crescut de infecţie cu SARS-CoV-2 din cauza lipsei unei locuinţe sigure şi a condiţiilor din diverse facilităţi de cazare, spaţii de locuit comune aglomerate, dificultăţi de păstrare a distanţării fizice, fluctuaţie mare de persoane. În cazul persoanelor fără adăpost aceleaşi studii, Perri et al., 2020, Leung et al, 2008, indică faptul că răspândirea SARS-CoV-2 poate fi rapidă, iar detectarea bolii întârziată din cauza accesului limitat la asistenţa medicală şi la servicii sociale. Riscul infectării cu SARS-CoV-2 este crescut pentru persoanele care se confruntă cu lipsa unui adăpost din cauza prevalenţei ridicate a comorbidităţilor medicale, boli de inimă, afecţiuni respiratorii, boli hepatice în rândul acestor persoane. Programele şi politicile de abordare a infectării cu SARS-CoV-2 în rândul persoanelor fără adăpost ar trebui dezvoltate pentru a se asigura că marginalizarea şi stigmatizarea acestor persoane nu sunt agravate de politicile de sănătate publică adoptate în timpul pandemiei şi că nevoile specifice ale acestor persoane sunt abordate integrat. Actorii instituţionali implicaţi în gestionarea problematicii acestei categorii de persoane trebuie să colaboreze într-o abordare coordonată atunci când dezvoltă şi implementează servicii pentru aceste persoane. Finanţarea este necesară pentru a asigura aprovizionarea adecvată cu resurse, cum ar fi echipamentele individuale de protecţie, pentru a spori spaţiile de cazare şi pentru persoanele care se confruntă cu lipsa unui adăpost. Există o serie de provocări generate de pandemia SARS-CoV-2 care pornesc de la dificultăţi de localizare a persoanelor fără adăpost care au fost expuse la infecţii şi care necesită izolare sau carantină, dar care s-au întors în adăposturi sau în stradă şi ajung până la îngrijorări legate de faptul că planificarea/gestionarea epidemiei nu reuşeşte să abordeze problemele de bază ale lipsei de adăpost şi ale marginalizării acestor persoane, Perri et al., 2020. Pe măsură ce pandemia scade în intensitate fiind controlată în cele din urmă, guvernul şi furnizorii de servicii ar trebui să revizuiască modul în care problemele persoanelor fără adăpost sunt gestionate, trecând la abordări care să se concentreaze pe reintegrarea socio-profesională pe termen lung a acestor persoane prin rezolvarea problemei locuirii şi a accesului la servicii publice care să faciliteze această reintegrare. 3.7. Priorităţi în adresarea fenomenului persoanelor fără adăpost În 21 Iunie 2021 instituţiile europene, guvernele statelor membre ale Uniunii Europene şi societatea civilă s-au angajat pentru prima dată să lucreze împreună pentru combaterea lipsei de adăpost în Uniunea Europeană. Fenomenul lipsei de adăpost afectează toate statele membre şi a crescut substanţial în ultimul deceniu. Cauzele complexe ale lipsei de adăpost, care includ creşterea costului locuinţelor, oferta insuficientă de fonduri de locuinţe sociale sau asistenţă pentru locuire, venituri scăzute şi locuri de muncă precare, pierderea locului de muncă, destrămarea familiilor, îmbătrânirea, discriminarea, problemele de sănătate pe termen lung sunt insuficient abordate la nivel de politici publice implementate. Pandemia de SARS-COV 2 a sporit urgenţa unei acţiuni eficiente pentru a rezolva lipsa de adăpost care afectează categorii numeroase de persoane. Comisia Europeană s-a angajat să sprijine monitorizarea fenomenului persoanelor fără adăpost, prin procesul Semestrul European şi prin Comitetul de Protecţie Socială în vederea asigurării evaluării cantitative şi calitative a progreselor realizate. Va promova, de asemenea, utilizarea finanţării UE pentru a sprijini măsurile de politică incluzive care conduc la combaterea lipsei de adăpost. De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să sprijine consolidarea activităţii analitice şi a colectării de date în vederea promovării de politici şi iniţiative bazate pe dovezi care se adresează persoanelor fără adăpost în conformitate cu Regulamentul 019/1700 din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statistici europene referitoare la persoane şi gospodării, pe baza datelor colectate la nivel individual din eşantioane. Prezenta strategie răspunde astfel solicitărilor adresate statelor membre de a proiecta şi implementa măsuri recunoscând problemele persoanelor fără adăpost şi abordând aceste probleme prin facilitatea procesului de incluziune socială pentru acest grup vulnerabil şi promovarea accesului la locuire. Analizele realizate indică faptul că, excluziunea socială a persoanelor fără adăpost reprezintă o problemă care necesită o abordare multisectorială din punct de vedere al politicilor publice cu rol în soluţionarea acesteia care să fie însă realizată printr-un document de politică publică destinat persoanelor fără adăpost. Numărul de servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost nu este unul foarte mare în cazul României, comparativ cu serviciile sociale acordate altor grupuri vulnerabile. Lipsa/insuficienţa finanţării, întreruperea şi reluarea finanţării, acestor servicii afectează predictibilitatea eficienţei intervenţiei acestora. Serviciile sociale destinate persoanelor fără adăpost sunt concentrate majoritar în oraşele reşedinţe de judeţ. Micile comunităţi nu au putere nici financiară şi nici administrativă să susţină şi să ofere un cadru de dezvoltare a serviciilor sociale destinate acestui grup vulnerabil. Impactul serviciilor sociale ar trebui privit şi din perspectivă instituţională, cauzele care fac ca acestea să nu fie furnizate acolo unde este nevoie, suficient de mult timp cât să aibă impact asupra comunităţii locale, nu sunt oferite în comunităţile mici în care problema lipsei de locuire este diferită faţă de cea din oraşele mari. Datele culese prin cercetările de tip calitativ şi cantitativ din cadrul proiectului "FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora" SIPOCA 575, au demonstrat necesitatea dezvoltării unei strategii naţionale destinate grupului ţintă persoane fără adăpost. Prin prezenta Strategie grupul ţintă persoane fără adăpost este definit în baza taxonomiei ETHOS LIGHT a persoanelor fără adăpost după cum urmează: persoane care locuiesc în condiţii mizere, persoane aflate în adăposturi de urgenţă, persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, persoane aflate în diferite instituţii, persoane care trăiesc în locuinţe non-convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni, din cauza lipsei unei locuinţe proprii. Scopul final al Strategiei privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 şi a Planului de acţiune este de a reduce numărul persoanelor fără adăpost până în anul 2027 şi de a asigura incluziunea socială a acestora. 4. Analiza contextului şi definirea problemelor Fenomenul persoanelor fără adăpost şi al deprivării severe de locuire există în toate ţările europene. Lipsa datelor fiabile cu privire la cuantificarea fenomenului persoanelor fără adăpost ridică probleme serioase în înţelegerea naturii, cauzelor şi acţiunilor eficiente necesare pentru a aborda acest grup cu o vulnerabilitate crescută la fenomenul de excluziune socială. În literatura de specialitate, Briciu, C., 2014; European Comission, 2007, pot fi identificate 3 categorii de surse de date principale pentru colectarea informaţiilor referitoare la persoanele fără adăpost: a) Anchetele în rândul furnizorilor de servicii sociale, care permit cuantificarea persoanelor fără adăpost care locuiesc în stradă, adăposturi de noapte sau accesează alte tipuri de servicii sociale dezvoltate pentru acest grup ţintă sau anchete ale autorităţilor publice locale pentru a estima numărul persoanelor fără adăpost care accesează servicii sociale; b) Înregistrări administrative utilizate de mai multe ţări pentru a culege statistici referitoare la numărul şi profilul persoanelor fără adăpost. Acestea includ registre naţionale oficiale şi registre oficiale ale furnizorilor de servicii sociale; c) Date generale despre populaţie sau recensăminte, utilizate pentru a colecta informaţii despre anumite categorii de persoane fără adăpost. Literatura de specialitate dezvoltată cu privire la fenomenul persoanelor fără adăpost din România, Salvaţi copiii, 2009, 2014; Teşliuc et al, 2015, Lancione, 2019, indică o slabă documentare prin informaţii empirice a acestui fenomen. Puţinele cercetări întreprinse s-au desfăşurat într-un număr redus de localităţi, cu frecvenţă redusă şi de obicei au vizat doar o parte din populaţia aflată în stradă, copiii şi tinerii, cel mai adesea. Unele studii mai vechi sunt bazate pe estimări ale autorităţilor locale, fără posibilitatea verificării de către cercetători a validităţii datelor. Prin urmare, se poate spune că nu există nici o estimare adecvată asupra dimensiunilor fenomenului la nivel naţional şi nici asupra cauzelor şi profilului problemei sociale, Briciu, 2014. Recensământul din 2011, şi-a propus, printre altele, estimarea numărului de persoane fără adăpost, dar rezultatul a indicat un număr de 1524 de persoane fără adăpost*11), valoare cu mult diminuată*12) faţă de estimările autorităţilor publice locale şi organizaţiilor non-guvernamentale, Briciu, 2014. Acest lucru a fost determinat şi de metodologia de cuantificare a acestor persoane utilizată în cadrul recensământului, fiind luate în calcul, categoriile de persoane fără acoperiş şi parte din cele fără locuinţă din tipologia ETHOS, ignorând toate celelalte categorii. *11) Eurostat, România, date de recensământ, 2011 (People in households (Detailed household status) (HC48) by hst, geo - Primary homeless persons. *12) Separat au fost cuantificate în cadrul RPL 2011 persoanele care locuiau în locuinţe neconvenţionale numărul acestora fiind de 165.000. Din analiza datelor de recensământ reiese faptul că persoanele fără adăpost trăiesc majoritar în mediul urban, o treime din populaţia declarată persoană fără adăpost fiind localizată în capitală. Aceleaşi date de recensământ indică faptul că această categorie vulnerabilă se concentrează majoritar în oraşe reşedinţă de judeţ, peste 85%, fenomenul fiind mai pregnant în rândul persoanelor de sex masculin şi afectând în special adulţii de vârstă activă, între 25 şi 64 de ani. Aceleaşi date din recensământul din 2011, indicau faptul că 1 din 10 persoane erau copii. Procesul cuantificării prin recensământul naţional al persoanelor fără adăpost va continua şi în viitorul Recensămînt al populaţiei şi locuinţelor programat a fi implementat prin structurile sale teritoriale şi de către INS în 2022*13). *13) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, completată prin Legea nr. 178/2020. Fenomenul persoanelor fără adăpost şi riscurile de excludere de la locuinţă au crescut şi s-au diversificat într-un ritm mult mai rapid decât răspunsurile sistemelor publice la această realitate socială. Persoanele care locuiesc în condiţii mizere au fost estimate în 2009 la aproximativ 15.000 la nivel naţional, cu o concentraţie ridicată, 88%, în marile oraşe şi municipii, în special în Bucureşti cu aproximativ 5.000 de persoane, dintre care cel puţin un sfert erau tineri cu vârsta sub 35 de ani, Pop, 2019. Analiza din raportul, ESPN 2019, de ţară al României privind Strategii naţionale de combatere a lipsei unui adăpost şi a excluderii de la locuire (Naţional strategies to fight homelessness and housing exclusion) indică faptul că datele disponibile nu permit o evaluare exactă a dinamicii fenomenului, furnizorii de servicii sociale fiind de acord că profilul persoanelor fără adăpost de pe stradă s-a schimbat în ultimele decenii. Ponderea adulţilor tineri care locuiesc pe stradă a crescut şi au apărut două noi categorii de persoane fără adăpost: persoanele în vârstă, din cauza escrocheriilor imobiliare şi familiile întregi din cauza evacuărilor. Mulţi dintre aceştia sunt etnici romi. Noua dinamică înregistrată indică o schimbare a cauzelor lipsei unui adăpost de la motive individuale, de exemplu, dependenţa de droguri, violenţa şi dezintegrarea familiei, divorţul şi/sau decesul unui membru al familiei, la motive structurale, evacuări în masă datorate recuperării proprietăţilor, lipsa politicilor de sprijin pentru locuinţe şi fond insuficient de locuinţe sociale. A apărut o nouă formă de excludere de la locuire, transformând persoanele fără adăpost într-o realitate colectivă şi segregată - comunităţi marginalizate şi habitate informale, înrădăcinate în realităţile economice post-comuniste, dar care se consolidează şi se dezvoltă din cauza lipsei unei strategii de locuinţă, Banca Mondială, 2014. Numărul de oameni care trăiesc în aceste comunităţi depăşeşte cu mult numărul de oameni de pe stradă - aproximativ 165.000 de persoane locuiau în locuinţe neconvenţionale conform recensământului din 2011. Parlamentul European a solicitat în mai multe rânduri Comisiei Europene să abordeze nivelul în creştere al excluziunii locative, conform Principiului 19 al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că trebuie asigurat accesul la locuinţe sociale sau la o asistenţă pentru locuinţe de bună calitate pentru persoanele aflate într-o situaţie dificilă. Literatura de specialitate, Briciu, 2014; Paraschiv, 2015, indică necesitatea evaluării lipsei de adăpost la nivel naţional şi în special în marile oraşe, pentru a începe elaborarea unor politici adecvate. Deşi lipsa de adăpost este evazivă pentru măsurare, sistemele de informaţii complete pot fi construite pe mai multe seturi de date, extrase din registre şi sondaje. Crearea unui sistem de înregistrare şi monitorizare a persoanelor fără adăpost necesită colaborarea între instituţiile publice şi ONG-uri. În România, pentru moment, lipsesc surse solide de date pentru toate aceste domenii. Anchetele tematice ar trebui să furnizeze estimări ale numărului de persoane fără adăpost şi ale tipurilor de persoane fără adăpost, cauzele şi efectele fenomenului, precum şi nevoile şi oportunităţile de reintegrare socială. Cercetările trebuie să ofere, de asemenea, un răspuns mai riguros cu privire la cauzele lipsei de adăpost din România, pentru a înţelege ce grupuri sociale sunt expuse riscului. Estimarea dimensiunii fenomenului persoanelor fără adăpost prin ancheta desfăşurată în cadrul proiectului "FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora" SIPOCA 575, SMIS 126131 a indicat în principal un proces deficitar de cuantificare a fenomenului la nivelul factorilor implicaţi în gestionarea problematicii persoanelor fără adăpost. Mai puţin de jumătate dintre reprezentanţii instituţiilor participante la ancheta de teren, 43,9%, afirmă că au cunoştinţă de existenţa unor iniţiative/campanii de identificare a numărului de persoane fără adăpost la nivelul localităţilor lor. Estimarea numărului de persoane fără adăpost în plan local este percepută de instituţiile respondente ca fiind mai degrabă o acţiune dificilă, dar necesară, numărul de persoane fără adăpost fiind în creştere pe fondul crizei generate de pandemia de SARS-COV 2. Dificultatea estimării este cauzată de lipsa unor acţiuni ferme de identificare şi monitorizare a persoanelor fără adăpost, aşa cum rezultă şi din analiza interviurilor semistructurate cu furnizorii de servicii sociale. Dezvoltarea unei strategii specifice persoanelor fără adăpost constituie astfel un pas important în abordarea integrată a fenomenului persoanelor fără adăpost în România cu scopul reducerii numărului acestora. 5. Obiective Generale şi Specifice Literatura de specialitate, Briciu, 2014, Pop, 2019, identifică două perspective principale cu privire la modelele de intervenţie cele mai potrivite pentru persoanele fără adăpost: a) perspectiva privind asistenţa treptată pentru integrare, începând cu asistenţă medicală de urgenţă şi adăpost, continuând cu cazare tranzitorie şi diverse servicii şi culminând cu furnizarea de locuinţe şi piaţa muncii/integrarea socială şi b) perspectiva care promovează modelul schimbării bruşte şi accesul imediat al persoanelor fără adăpost la o soluţie rezidenţială permanentă. Prima perspectivă reprezintă o paradigmă de gândire tradiţională sau model liniar de intervenţie şi a fost criticată ca fiind prea prescriptivă în ceea ce priveşte impunerea unui model de integrare socială. A doua perspectivă a beneficiat de experienţa unor proiecte şi programe pilot, printre care cel mai cunoscut este programul "Locuinţe înainte de toate, Housing First", programul din SUA care oferă locuinţe permanente, accesibile cât mai repede pentru indivizi şi familii. Un defect teoretic al tuturor modelelor de intervenţie este acela că acestea se ocupă insuficient de persoanele fără adăpost invizibile/ascunse, Briciu, 2014. În acest moment, la nivelul Comisiei Europene există un interes crescut în asigurarea accesului la programul "Locuinţe înainte de toate, Housing First", program dorit a fi integrat în strategiile regionale, naţionale şi locale ale statelor membre UE. Din analiza strategiilor/planurilor de acţiune/programelor dezvoltate de ţări europene cu tradiţie, Franţa, Finlanda, Danemarca, Spania, Cehia, Grecia, Irlanda, Luxembrug, Portugalia, în tratarea prin politici publice a persoanelor fără adăpost s-a desprins concluzia eficienţei utilizării la nivel de politică publică a: a) unor instrumente dezvoltate în cadrul unei strategii destinate în mod specific aspectelor locuirii care să includă referinţe la grupul ţintă persoane fără adăpost sau cu risc de rămânere fără locuinţă, b) (2) a unor strategii/programe/măsuri pentru reducerea numărului persoanelor fără adăpost şi prevenirea situaţiilor care generează pierderea locuinţei şi dobândirea statutului de persoană fără adăpost în accepţiunea tipologiei ETHOS şi/sau ETHOS LIGHT. Toate analizele realizate indică stabilirea următorului obiectiv general al Strategiei naţionale pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027: Obiectiv General - creşterea gradului de incluziune socială a persoanelor fără adăpost prin asigurarea unei protecţii sociale adecvate nevoilor acestor persoane. Pe baza analizelor efectuate au fost definite patru obiective specifice ale Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027, fiecare dintre acestea cu direcţii de acţiune pentru care au fost dezvoltate măsuri/acţiuni. Obiectivul general şi obiectivele specifice acoperă 3 paliere de soluţionare a problemei, prevenţie, intervenţie şi post-intervenţie, fiind completate de un obiectiv transversal care vizează îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost pe toate cele 3 paliere de intervenţie. Aceste obiective specifice sunt: Obiectiv specific 1: Prevenirea accentuării fenomenului persoanelor fără adăpost la nivel naţional în temeiul principiului "Nimeni nu este lăsat în urmă"; Obiectiv specific 2: Asigurarea intervenţiei adecvate, multidisciplinare şi integrate în vederea incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost; Obiectiv specific 3: Prevenirea recăderilor post-intervenţie; Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost. Acţiunile/măsurile specifice pentru fiecare direcţie de acţiune sunt dezvoltate pentru toate cele şase categorii de persoane fără adăpost (conform taxonomiei ETHOS LIGHT), cu accent pe sub-grupuri vulnerabile specifice acolo unde este cazul. Figura 1. Corelare necesităţi identificate/obiective specifice (a se vedea imaginea asociată) 6. Direcţii de acţiune În definirea obiectivelor, direcţiilor de acţiune şi măsurilor Strategiei privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost au fost utilizate rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul proiectului SIPOCA 575 şi ale dezbaterilor din 8 ateliere regionale la care au participat factori implicaţi în gestionarea problematicii persoanelor fără adăpost. Obiectiv specific 1: Prevenirea accentuării fenomenului persoanelor fără adăpost la nivel naţional în temeiul principiului "Nimeni nu este lăsat în urmă" În definirea măsurilor de prevenţie s-a utilizat un model social-ecologic pe trei nivele care sugerează faptul că lipsa de adăpost şi toate consecinţele pe care aceasta le generează este rezultatul unei interacţiuni complexe între factori structurali, eşecuri ale sistemelor de asistenţă socială şi circumstanţe individuale, Gaetz & Dej, 2017; Gaetz & Scot, 2013. Aceşti factori au fost luaţi în calcul în identificarea direcţiilor de acţiune. Principalele cauze care determină o persoană să devină persoană fără adăpost, identificate prin cercetările efectuate, sunt: Cauze structurale/sistemice: slaba monitorizare a fenomenului persoanelor fără adăpost, disfuncţionalităţi în eficienţa sistemelor de asistenţă socială; Cauze individuale: lipsa veniturilor care să permită accesul la o locuinţă, pierderea locuinţei ca urmare a divorţului/separării, părăsirea centrului de plasament la împlinirea vârstei de 18 ani, decesul părinţilor, evacuarea din casă de către proprietarii care au revendicat locuinţa, violenţa în familie, înşelăciunea/frauda imobiliară. Instituţii implicate în realizarea obiectivului: MMSS, SPAS, furnizori de servicii sociale (alţii decât SPAS), AJPIS-uri/APISMB, AJOFM-uri/AMOFM, penitenciare, spitale (prin UPU, dar nu numai), Comisa de incluziune socială organizată la nivelul Instituţiei Prefectului. Categorii de persoane fără adăpost asupra cărora îndeplinirea obiectivului ar avea impact, conform taxonomiei ETHOS LIGHT: persoane aflate în diverse instituţii, persoane care trăiesc în locuinţe non-convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni, din cauza lipsei unei locuinţe proprii. Direcţii de acţiune: (a se vedea imaginea asociată) Direcţie de acţiune 1: Eficientizarea sistemului de asistenţă socială destinat persoanelor fără adăpost Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vizează corelarea componentelor sistemului de asistenţă socială, beneficii de asistenţă socială, servicii sociale, în vederea eficientizării alocării resurselor necesare adresării problemelor persoanelor fără adăpost. Sunt vizate persoanele aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Crearea unor programe pilot pentru persoanele aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost care să cuprindă servicii de asistenţă financiară/juridică/psihologică la preţ redus sau gratuit; b) Eficientizarea cheltuielilor cu acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi asigurarea unui fond de investiţii sociale pentru asigurarea funcţionalităţii serviciilor sociale destinate persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost; c) Măsuri de identificare a persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost prin implicarea asociaţiilor de proprietari în identificarea acestora în colaborare cu administraţiile publice locale, poliţia comunitară şi persoanele aflate în această situaţie în baza unor protocoale de colaborare. Direcţie de acţiune 2: Identificarea şi monitorizarea fenomenului persoanelor fără adăpost în scopul prevenirii accentuării fenomenului Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune au în vederea prevenirea extinderii fenomenului persoanelor fără adăpost prin identificarea şi monitorizarea acestuia. Măsurile vizează personalul SPAS, AJPIS/APISMB, FSS (alţii decât SPAS). Măsuri din Planul de acţiune: a) Identificarea/localizarea persoanelor fără adăpost pe baza metodologiei/procedurii de identificare şi localizare a persoanelor fără adăpost, instrument cu aplicabilitate naţională ce va fi aprobat prin ordin de ministru MMSS şi prin utilizarea modulului informatic de colectare a datelor privind persoanele fără adăpost care sprijină realizarea diagnozei sociale la nivelul UAT- ului în vederea elaborării strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale; b) Măsuri de formare profesională a personalului SPAS în vederea implementării atribuţiilor care le revin în baza metodologiei/procedurii de identificare şi localizare a persoanelor fără adăpost; c) Introducerea cu caracter de obligativitate supusă sancţiunilor legale a activităţilor de diagnoză*14) a fenomenului persoanelor fără adăpost în cadrul strategiilor judeţene/locale de dezvoltare a serviciilor sociale şi monitorizarea implementării planurilor de acţiune aferente. *14) În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, evaluarea iniţială şi planul de intervenţie sunt realizate de asistentul social sau, în lipsa acestuia, de personalul cu competenţe în domeniul asistenţei sociale din cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Evaluarea iniţială are drept scop identificarea nevoilor individuale şi familiale, în baza cărora este elaborat planul de intervenţie. În cadrul procesului de evaluare iniţială, persoana primeşte gratuit informaţiile referitoare la riscurile sociale şi drepturile de protecţie socială de care poate beneficia, precum şi, după caz, consilierea necesară în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate. Evaluarea iniţială poate avea în vedere inclusiv realizarea diagnozei sociale la nivelul grupului şi comunităţii şi elaborarea planului de servicii comunitare. Direcţie de acţiune 3: Stabilirea unor mecanisme pentru gestionarea pe termen lung a problemelor persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vor viza mecanisme de tip investiţie socială pe termen lung care ţintesc în principal persoanele aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Înfiinţarea unui fond de investiţii sociale de tip sprijin pentru persoanele aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost, gestionat la nivel naţional şi accesat de UAT pentru persoanele aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost în momentul în care nu există surse de finanţare la nivel local; b) Asigurarea de consiliere financiară şi juridică de bază pentru prevenirea pierderii locuinţei realizată la nivelul SPAS-urilor de către personal specializat. Direcţie de acţiune 4: Abordarea integrată a circumstanţelor individuale în asigurarea prevenirii accentuării fenomenului persoanelor fără adăpost Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune au în vedere abordarea integrată a circumstanţelor individuale, prin efectuarea unei evaluări socio-economice, pentru prevenirea accentuării acestui fenomen. Măsurile din cadrul acestei direcţii vizează în principal furnizorii de servicii sociale. Măsuri din Planul de acţiune: a) Implementarea managementului de caz pentru persoane fără adăpost prin asigurarea resurselor umane specializate la nivel de furnizori de servicii sociale; b) Dezvoltarea unor instrumente de formare pentru personalul implicat în problematica persoanelor fără adăpost în vederea implementării managementului de caz ca bază a intervenţiilor care vizează integrarea socio- profesională a persoanelor aflate în risc de a deveni persoană fără adăpost; c) Efectuarea unei evaluări socio-economice riguroase pentru identificarea nevoilor imediate ale persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost şi identificarea de soluţii pentru soluţionarea acestora acestora. Obiectiv specific 2: Asigurarea intervenţiei adecvate, multidisciplinare şi integrate în vederea incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost Principalele cauze care determină o persoană să ajungă în situaţia de persoană fără adăpost identificate prin cercetările efectuate în cadrul proiectului Sipoca 575, dar şi în cadrul atelierelor regionale, sunt: Cauze structurale/sistemice: dezvoltarea insuficientă a sistemului de servicii sociale, deficitul de resurse umane din sistemul de servicii sociale, dezvoltarea insuficientă a fondului de locuinţe sociale, slaba dezvoltare a măsurilor de stimulare a angajării acestora, capacitate scăzută de rezilienţă a sistemului de servicii sociale; Cauze individuale: lipsa veniturilor care să permită accesul la o locuinţă, accesare deficitară a serviciilor de consiliere socio-profesională, stimă de sine scăzută ce acţionează ca un factor de frânare în reintegrarea socio-profesională a persoanelor fără adăpost, stare de sănătate precară, diverse adicţii. Instituţii implicate în realizarea obiectivului: MMSS, SPAS, furnizori de servicii sociale, alţii decât SPAS, AJPIS-uri/APISMB, AJOFM-uri/AMOFM, penitenciare, spitale, prin UPU, dar nu numai, Comisa de incluziune socială organizată la nivelul Instituţiei Prefectului. Categorii de persoane fără adăpost asupra cărora îndeplinirea obiectivului ar avea impact conform taxonomiei ETHOS LIGHT: persoane care locuiesc în condiţii mizere, persoane aflate în adăposturi de urgenţă, persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, persoane aflate în diferite instituţii, persoane care trăiesc în locuinţe non- convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni, din cauza lipsei unei locuinţe proprii. Direcţii de acţiune: (a se vedea imaginea asociată) Direcţie de acţiune 1: Creşterea accesului la servicii sociale pentru a răspunde nevoilor persoanelor fără adăpost prin dezvoltarea serviciilor sociale destinate acestui grup ţintă Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vor viza creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru persoane fără adăpost la nivel naţional, cu accent pe zonele unde nevoia este cea mai mare şi serviciile sociale sunt cel mai slab reprezentate, dar şi creşterea calităţii acestor servicii în funcţie de nevoile identificate ale beneficiarilor. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii de acţiune vizează atât persoanele fără adăpost, cât şi personalul din servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Implementarea de programe de finanţare/co-finanţare în vederea înfiinţării şi/sau extinderii capacităţii serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost cu scopul creşterii accesului la servicii sociale a acestora, inclusiv prin încurajarea parteneriatelor/schimburilor de experienţă public/privat; b) Dezvoltarea unor soluţii/iniţiative pentru combaterea discriminării, marginalizării, stigmei sociale, stereotipurilor privind persoanele fără adăpost şi îmbunătăţirea imaginii/percepţiei publice a acestora la nivel de comunitate prin considerarea persoanelor fără adăpost ca persoane aflate temporar într-o situaţie de vulnerabilitate pentru care necesită sprijin integrat la nivel comunitar; c) Programe de tip mentorat pentru persoanele fără adăpost care au accesat sistemul de servicii sociale în scopul valorificării şi promovării exemplelor de succes de reintegrare socio-profesională a acestora; d) Îmbunătăţirea accesului persoanelor fără adăpost prin înfiinţarea de adăposturi/centre zonale/judeţene destinate persoanelor fără adăpost aflate în coordonarea DGASPC-urilor în parteneriat cu AAPL-uri; e) Incluziunea socială a imigranţilor şi refugiaţilor cu risc de a deveni persoane fără adăpost prin accesarea programelor naţionale de integrare. Direcţie de acţiune 2: Dezvoltarea de instrumente financiare şi linii directoare tehnice pentru sprijinirea intervenţiei integrate Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vor viza sprijinirea intervenţiei integrate în cazul persoanelor fără adăpost. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează în principal persoanele fără adăpost, dar şi instituţiile cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Creşterea la nivelul unităţilor administrativ teritoriale a ofertei de locuinţe sociale pentru persoanele fără adăpost sau pentru cele aflate în risc de pierdere a locuinţei, în corelare cu planurile locale privind incluziunea socială şi cu măsurile de dezvoltare a capacităţii de viaţă independentă a acestor persoane şi alocarea de locuinţe sociale pentru un procent de minim 10% dintre persoanele fără adăpost, anual; b) Dezvoltarea şi implementarea de către AAPL-uri sau ONG-uri a unor programe pilot de tip "locuinţă înainte de toate"; c) Înfiinţarea reţelei practicienilor în domeniul serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost şi a instrumentelor necesare operaţionalizării acestei reţele; d) Acordarea asistenţei materiale de bază pentru persoanele fără adăpost prin intermediul unor programe specifice de finanţare a nevoilor grupurilor vulnerabile, - alimente, produse de igienă, obiecte de puericultură, pachet sprijin şcolar, masa caldă, materiale sanitare, medicamente; e) Organizarea de campanii de informare cu privire la accesul de servicii sociale, servicii educaţionale, servicii de ocupare pentru persoane fără adăpost; f) Modificări legislative în vederea scutirii de la plată pentru obţinerea cărţilor de identitate provizorie pentru persoanele fără adăpost; g) Testarea posibilităţii introducerii serviciilor medico-sociale pentru persoanele fără adăpost. Direcţie de acţiune 3: Introducerea unor programe specializate pentru stimularea integrării în muncă a persoanelor fără adăpost Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vor viza dezvoltarea de programe specifice pentru persoanele fără adăpost care să contribuie la integrarea/reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor fără adăpost. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează instituţiile cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost/angajatorii. Măsuri din Planul de acţiune: a) Finanţarea unor programe pilot integrate de tip locuinţă - acompaniament de integrare pe piaţa muncii pentru persoanele fără adăpost; b) Dezvoltarea şi sprijinirea întreprinderilor de economie socială şi întreprinderilor sociale de inserţie care să faciliteze integrarea pe piaţa muncii a persoanelor fără adăpost; c) Iniţierea unor protocoale MMSS - ME - ANOFM - FSS pentru identificarea nevoilor de pregătire profesională necesare persoanelor fără adăpost în vederea integrării/reintegrării pe piaţa muncii (care să faciliteze implementarea programelor de formare/calificare/recalificare profesională/ucenicie, consilierea persoanelor fără adăpost apte de muncă în vederea informării şi identificării barierelor personale în accesarea veniturilor din muncă, sprijinirea persoanelor fără adăpost în elaborarea unui CV, pregătirea pentru un interviu de angajare, identificarea unor exemple de succes de persoane care s-au integrat social şi pe piaţa muncii şi popularizarea acestora atât în rândul persoanelor fără adăpost, cât şi în rândul angajatorilor şi opiniei publice în general pentru diminuarea stigmei, marginalizării, discriminării şi prejudecăţilor privind persoanele fără adăpost, promovarea activităţilor de mentorat, identificarea unor mecanisme de colaborare prin care furnizori de diverse servicii, coafor, frizerie, bărbierit, să ofere astfel de servicii ocazional cu titlu gratuit; d) Programe de sprijin pentru angajatori în vederea stimulării integrării în muncă a persoanelor fără adăpost. Direcţie de acţiune 4: Creşterea capacităţii de rezilienţă în sistemul de servicii sociale destinat persoanelor fără adăpost în contextul manifestării unor fenomene exogene care generează situaţii speciale de gestionare Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vor viza dezvoltarea unor mecanisme flexibile la nivelul furnizorilor de servicii sociale în contextul manifestării unor fenomene exogene care generează situaţii speciale de gestionare. Măsuri din Planul de acţiune: a) Stabilirea protocoalelor de lucru între principalii actori instituţionali implicaţi, Instituţia Prefectului, DAS, ISU, FSS şi a unor seturi de instrucţiuni/proceduri adresate profesioniştilor din prima linie a asistenţei sociale pentru contracararea riscurilor identificate şi asigurarea resurselor necesare contracarării riscurilor angajării suplimentare, program de lucru, cazare, masă, opţiuni îngrijire copii/persoane dependente din familie, asigurarea continuităţii furnizării de servicii sociale de către furnizori publici şi privaţi afectaţi de intervenţia unor fenomene exogene/situaţii speciale prin acordarea de sprijin financiar temporar, identificarea de soluţii temporare inovative de protejare a persoanelor fără adăpost din serviciile rezidenţiale, precum şi a celor din comunitate şi dezvoltarea de modele de intervenţie, consultarea furnizorilor şi beneficiarilor de servicii sociale în dezvoltarea modelelor de intervenţie în situaţii de criză sanitară şi alte situaţii speciale; b) Mecanism de sprijin financiar pentru cheltuieli de gestionare a riscurilor în situaţii de urgenţă, asigurarea continuităţii prestării serviciilor sociale, cheltuieli suplimentare cu personalul; c) Identificarea şi dotarea spaţiilor de cazare şi furnizarea de servicii temporare pentru situaţii de urgenţă. Obiectiv specific 3: Prevenirea recăderilor post-intervenţie Principalele cauze care determină o persoană să recadă în situaţia de persoană fără adăpost, identificate prin cercetările efectuate în cadrul proiectului Sipoca 575, dar şi în cadrul atelierelor regionale, sunt: Cauze structurale/sistemice: implementarea deficitară a managementului de caz în perioada post-intervenţie, deficitul de resurse umane din sistemul de sericii sociale destinate persoanelor fără adăpost, slaba dezvoltare a programelor de stimulare a angajării pe termen mediu şi lung a fostelor persoane fără adăpost care au ieşit din situaţia de vulnerabilitate; Cauze individuale: insuficienţa veniturilor care să permită accesul la o locuinţă, accesare deficitară a serviciilor de consiliere socio-profesională/motivaţională, stimă de sine scăzută ce acţionează ca un factor de frânare în reintegrarea socio-profesională a persoanelor fără adăpost, menţinerea locului de muncă şi a relaţiilor sociale, dificultăţi de adaptare la locul de muncă, insuficienta dezvoltare a managementului de caz post- intervenţie. Instituţii implicate în realizarea obiectivului: MMSS, SPAS, furnizori de servicii sociale, alţii decât SPAS, AJPIS-uri/APISMB, AJOFM-uri/AMOFM, penitenciare, spitale, prin UPU, dar nu numai, Comisa de incluziune socială organizată la nivelul Instituţiei Prefectului. Categorii de persoane fără adăpost asupra cărora îndeplinirea obiectivului ar avea impact, conform taxonomiei ETHOS LIGHT: foste persoane care au locuit în condiţii mizere, persoane care au fost în adăposturi de urgenţă, persoane care au fost în centre pentru persoane fără adăpost, persoane care au fost în diferite instituţii, persoane care au trăit în locuinţe non-convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care au locuit temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni, din cauza lipsei unei locuinţe proprii. Aceste persoane au fost beneficiare de măsuri/intervenţii pentru a depăşi situaţia de vulnerabilitate, au dobândit o locuinţă sau un loc de muncă. Direcţii de acţiune: (a se vedea imaginea asociată) Direcţie de acţiune 1: Monitorizarea, cu scopul prevenirii redobândirii situaţiei de vulnerabilitate, a persoanelor care au beneficiat de măsuri de sprijin în vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vizează monitorizarea în vederea asigurării intervenţiei care să contracareze recăderile post-intervenţie persoanelor care au beneficiat de măsuri în vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează direct persoanele fără adăpost prin implicarea instituţiilor cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Implementarea unui sistem de monitorizare a persoanelor care au beneficiat de măsuri în vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate, foste persoane fără adăpost; b) Acces la programe de psihoterapie efectuată în perioada de monitorizare post- intervenţie oferite de către psihologul SPAS; c) Suport multidisciplinar la locul de rezidenţă al persoanei oferit prin servicii sociale pe o perioadă de minim 1 an de la depăşirea situaţiei de vulnerabilitate, de către asistentul social/peroane cu atribuţii de asistenţă socială de la nivelul SPAS. Direcţie de acţiune 2: Creşterea gradului de angajare pe termen mediu şi lung a fostelor persoane fără adăpost care au iesit din situaţia de vulnerabilitate Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune au în vederea menţinerea pe piaţa muncii a fostelor persoane fără adăpost pe termen mediu şi lung. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează direct persoanele fără adăpost prin implicarea instituţiilor cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Acompaniament post angajare oferit unei persoane fără adăpost care a ieşit din situaţia de vulnerabilitate, servicii de consiliere psihologică, servicii de consiliere juridică; b) Programe de sprijin pentru angajatori în vederea menţinerii în ocupare pe termen mediu şi lung, 3-5 ani, a fostelor persoane fără adăpost care au depăşit situaţia de vulnerabilitate condiţionate de măsuri de consiliere din partea angajatorului privind motivarea pentru păstrarea locului de muncă; c) Stimularea dezvoltării structurilor de economie socială care angajează şi menţin în ocupare pe termen mediu şi lung foste persoane fără adăpost. Direcţie de acţiune 3: Promovarea dreptului persoanelor fără adăpost la o imagine autentică şi respectuoasă Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vizează promovarea dreptului persoanelor fără adăpost la o imagine autentică şi respectuoasă. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează direct persoanele fără adăpost prin implicarea instituţiilor cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Campanii de informare/promovare adresate persoanelor fără adăpost prin care să fie diseminate în rândul acestora beneficiile aduse de solicitarea şi utilizarea serviciilor de asistenţă socială, inclusiv prin valorificarea exemplelor de succes ale persoanelor fără adăpost care s-au integrat social şi pe piaţa muncii şi popularizarea acestora atât în rândul persoanelor fără adăpost, cât şi în rândul angajatorilor şi opiniei publice în general pentru înlăturarea stigmei, marginalizării, discriminării şi prejudecăţilor privind această categorie de persoane; b) Întărirea rolului instituţiilor cu atribuţii de asistenţă socială de la nivel local şi central pentru identificarea şi corectarea barierelor care împiedică accesul în general la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială pentru fostele persoane fără adăpost. Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost Instituţii implicate în realizarea obiectivului: MMSS, SPAS, furnizori de servicii sociale, alţii decât SPAS, AJPIS-uri/APISMB, AJOFM-uri/AMOFM, penitenciare, spitale prin UPU, dar nu numai, Comisa de incluziune socială organizată la nivelul Instituţiei Prefectului. Categorii de persoane fără adăpost asupra cărora îndeplinirea obiectivului ar avea impact, conform taxonomiei ETHOS LIGHT: persoane care locuiesc în condiţii mizere, persoane aflate în adăposturi de urgenţă, persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, persoane aflate în diferite instituţii, persoane care trăiesc în locuinţe non- convenţionale din cauza lipsei unei locuinţe, persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuinţe convenţionale care aparţin unor membri ai familiei sau unor prieteni din cauza lipsei unei locuinţe proprii. Direcţii de acţiune: (a se vedea imaginea asociată) Direcţie de acţiune 1: Măsuri legislative/de reglementare pentru întărirea rolurilor şi a sistemului de coordonare/cooperare Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune au în vedere întărirea capacităţii de reglementare a rolurilor instituţionale şi de colaborare între entităţile cu rol în gestionarea problematicii persoanelor fără adăpost. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează în instituţiile cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Consolidarea rolului de coordonare şi planificare al AAPL-urilor cu competenţe extinse în relaţia cu persoanele fără adăpost, conform definiţiei ETHOS, prin dezvoltarea de instrumente specifice de coordonare şi planificare, grupuri de lucru interinstituţionale, implementarea/monitorizarea protocoalelor de colaborare; b) Includerea în planul judeţean de incluziune socială a unor măsuri pentru implementarea colaborării între UAT-uri în vederea facilitării incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost; c) Întărirea rolului Comisiilor Judeţene de Incluziune Socială; d) Completarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale destinate persoanelor fără adăpost pentru a facilita monitorizarea post intervenţie a persoanelor fără adăpost cel puţin pe termen scurt, 1 an; e) Ajustarea standardelor de calitate aferente serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost în baza evidenţelor generate în cadrul unor exerciţii pilot de evaluare a impactului serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost; f) Elaborarea standardelor de cost pentru serviciile sociale dedicate persoanelor fără adăpost şi actualizarea lor periodică; g) Implementarea legislaţiei privind Auditul social în domeniul serviciilor sociale; h) Dezvoltarea de clase de calitate aferente serviciilor sociale în baza procesului de auditare a serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost. Direcţie de acţiune 2: Aplicarea politicii bazate pe dovezi şi cooperarea dintre ministere/departamente/diferite niveluri ale administraţiei publice în crearea de politici favorabile prevenirii şi combaterii fenomenului excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost Acţiunile/măsurile din cadrul acestei direcţii de acţiune vizează utilizarea instrumentelor de finanţare specifice pentru fundamentarea politicilor în domeniu în vederea creării de politici favorabile prevenirii şi combaterii fenomenului excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost. Măsurile dezvoltate în cadrul acestei direcţii vizează în instituţiile cu rol în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Măsuri din Planul de acţiune: a) Utilizarea surselor de finanţare destinate politicii bazate pe dovezi, Planul Sectorial de Cercetare Dezvoltare al MMSS, instrumente oferite prin Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale - DG REFORM: TSI, SRSS, pentru fundamentarea politicilor favorabile prevenirii şi combaterii fenomenului excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost; b) Auditarea serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost prin Auditul social; c) Implementarea unor exerciţii pilot de evaluare a impactului serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost. 7. Rezultate aşteptate şi indicatori Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea Strategiei privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 vizează 3 componente de intervenţie: prevenţia, asigurarea intervenţiei, prevenirea recăderilor post-intervenţie. Se adaugă rezultate ce ţin de îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost. Rezultate specifice componentei de prevenţie: a) Eficientizarea sistemului de asistenţă socială destinat persoanelor fără adăpost; b) Mecanisme îmbunătăţite/implementate pentru gestionarea pe termen lung a problemelor persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost; c) Sistem de elaborare a politicilor publice în domeniul incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost îmbunătăţit prin implementarea unui mecanism de colectare sistematică a informaţiilor cu privire la aceste persoane pe baza procedurii/metodologiei de identificare şi localizare a persoanelor fără adăpost; Rezultate specifice componente de intervenţie: a) Acces la servicii sociale crescut pentru a răspunde nevoilor persoanelor fără adăpost prin dezvoltarea serviciilor sociale destinate acestui grup ţintă; b) Instrumente financiare şi linii directoare tehnice dezvoltate pentru sprijinirea intervenţiei integrate în cazul persoanelor fără adăpost; c) Programe specifice pentru integrarea/reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor fără adăpost implementate; d) Capacitate de rezilienţă crescută în sistemul de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială; Rezultate specifice componentei prevenirii recăderilor post-intervenţie: a) Activităţi de monitorizare implementate cu scopul prevenirii recăderii în cazul persoanelor care au beneficiat de măsuri de sprijin în vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate; b) Gradul de angajare pe termen mediu şi lung a fostelor persoane fără adăpost care au ieşit din situaţia de vulnerabilitate crescut; c) Număr crescut de campanii de informare/promovare adresate persoanelor fără adăpost prin care să fie diseminate în rândul acestora, beneficiile aduse de solicitarea şi utilizarea serviciilor de asistenţă socială, inclusiv prin valorificarea exemplelor de succes de persoane fără adăpost care s-au integrat social şi pe piaţa muncii şi popularizarea acestora atât în rândul persoanelor fără adăpost, cât şi în rândul angajatorilor şi opiniei publice în general pentru înlăturarea stigmei, marginalizării, discriminării şi prejudecăţilor privind această categorie de persoane; Rezultate care ţin de îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost: a) Măsuri legislative/de reglementare pentru întărirea rolurilor şi a sistemului de coordonare/cooperare, elaborate şi implementate; b) Politici favorabile prevenirii şi combaterii fenomenului excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost bazate pe dovezi, elaborate şi implementate. În monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost în perioada 2022-2027 cu scopul atingerii rezultatelor aşteptate la nivel naţional, precum şi în vederea măsurării impactului Strategiei, efecte derivate direct din acţiunile şi măsurile planificate, vor fi utilizaţi indicatorii de performanţă aferenţi măsurilor asumate pentru atingerea obiectivelor Strategiei elaboraţi pe baza datelor statistice existente şi a datelor din surse administrative de la nivelul instituţiilor publice responsabile/implicate în implementarea măsurilor din Planul de acţiune. În monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 şi a atingerii rezultatelor aşteptate la nivel naţional, vor fi avuţi în vedere ca indicatori cantitativi de referinţă, în principal, indicatorii naţionali de incluziune socială aprobaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2021 pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială, precum şi indicatorii de performanţă aferenţi măsurilor asumate pentru atingerea obiectivelor Strategiei, elaboraţi pe baza datelor statistice existente şi a datelor din surse administrative de la nivelul instituţiilor publice responsabile/implicate în implementarea măsurilor din Planul de acţiune. Indicatorii de performanţă sunt nominalizaţi pentru fiecare măsură în Planul de acţiune şi acoperă: componenta de prevenţie, componenta de intervenţie, componenta prevenirii căderilor post-intervenţie şi componenta îmbunătăţirii coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost. 8. Implicaţii bugetare şi sursele de finanţare Din punct de vedere al implicaţiilor bugetare, Strategia, cuprinde: a) Măsuri care nu presupun finanţări suplimentare: reglementarea unor acte normative, elaborarea unor metodologii şi instrumentele de lucru pentru asigurarea coordonării metodologice a serviciilor publice de asistenţă socială, implementarea legislaţiei existente; b) Măsuri care presupun alocarea de resurse financiare din diverse surse. ● Cu privire la finanţarea măsurilor din cea de a doua categorie, în acord cu prevederile legale în vigoare referitoare la finanţarea activităţilor în domeniul combaterii sărăciei şi promovării incluziunii sociale, sursele de finanţare avute în vedere sunt: bugetul de stat; fonduri externe rambursabile, contractate în condiţiile legislaţiei în vigoare privind datoria publică; bugetele fondurilor externe nerambursabile; bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale municipiilor, oraşelor şi comunelor; donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. Proiecţiile bugetare de susţinere a măsurilor prevăzute în Planul de acţiune sunt elaborate în fiecare an pentru anul următor, având la bază regula 1+3 ani şi reprezintă o condiţionalitate a implementării strategiei. Finanţarea măsurilor prevăzute în Strategie n, precum şi ale celor din Planul de acţiune se realizează în limita bugetelor anuale aprobate. Totodată, poate fi luată în considerare oportunitatea finanţării investiţiilor sociale prin Programul InvestEU în perioada 2022-2027. Acest program are o componentă dedicată stimulării acestor investiţii, prin parteneri de implementare ai Comisiei Europene cum sunt Banca Europeană de Investiţii sau Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, direct sau prin intermediari financiari pentru proiecte cu valori mici, constituind finanţare externă rambursabilă. Condiţionalităţi financiare în implementare: a. alocarea echilibrată a surselor bugetare, prin legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la nivelul tuturor instituţiilor/autorităţilor publice naţionale şi locale implicate; b. atragerea şi valorificarea optimă a fondurilor externe nerambursabile/rambursabile de la nivelul Uniunii Europene şi a altor organisme internaţionale. Implicaţii juridice: Pentru îndeplinirea obiectivelor enunţate în Strategie şi în Planul este necesară elaborarea de noi reglementări în domeniu, precum şi modificarea celor existente, prin raportare la necesitatea şi oportunitatea de adaptare şi modernizare a cadrului legal incident şi în conformitate cu programele legislative anuale. Strategia este parte din Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România constituit în baza Hotărârii de Guvern nr. 1217/2006 9. Mecanismul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare Încă de la începutul anului 2020, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin proiectul "FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost şi a impactului serviciilor sociale existente asupra calităţii vieţii acestora" SIPOCA 575, SMIS 126131, a asigurat participarea tuturor instituţiilor/entităţilor care deţin competenţe în procesul de fundamentare şi elaborare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost 2022-2027. Pentru fundamentarea Strategiei au fost utilizate rezultatele următoarelor studii dezvoltate de Ernst&Young România, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - INCSMPS şi CURS S.A., respectiv: a) Raport de evaluare a impactului serviciilor sociale asupra calităţii vieţii persoanelor fără adăpost, b) Raport de analiză a localizării în stradă a persoanelor fără adăpost la nivel naţional, c) Raport privind problemele cu care se confruntă grupul vulnerabil al persoanelor fără adăpost, d) Raport de analiză calitativă şi cantitativă. De asemenea, organizarea în cadrul proiectului menţionat a 8 ateliere de lucru regionale cu reprezentaţi ai instituţiilor cu rol în implementarea Strategiei a permis consultarea părţilor interesate în elaborarea Strategiei privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei. Mecanismul de implementare a celor patru obiective specifice şi a direcţiilor de acţiune aferente, incluse în Strategie presupune un plan cadru multi-anual cu măsuri necesar a fi implementate în perioada 2022-2027. În vederea eficientizării implementării, măsurile planificate vor fi operaţionalizate prin planuri anuale de acţiuni. Aceste planuri de acţiuni vor fi elaborate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza contribuţiilor instituţiilor/entităţilor implicate şi vor fi aprobate prin ordin al Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Monitorizarea implementării Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 vor fi coordonate la nivelul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale prin următoarele mecanisme: a) Mecanismul de evaluare anuală a implementării Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027, a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei, 7 rapoarte de monitorizare anuală fiind generate şi disponibile public ca urmare a evaluărilor realizate pe baza Planurilor de acţiune anuală. b) Evaluarea şi actualizarea strategiei se realizează potrivit art. 13 din Metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 şi în conformitate cu prevederile art. 17- 23 din Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2005; c) Mecanismul de evaluare ex-post a implementării Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei, cu două perioade de implementare: la jumătatea perioadei de implementare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022- 2027, cu formularea de recomandări pentru perioada următoare de implementare, precum şi la finalul perioadei de implementare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 cu formularea de recomandări necesare următorului exerciţiu strategic. În ceea ce priveşte instituţiile responsabile pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022 - 2027, acestea sunt reprezentate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Serviciile publice de asistenţă socială locale; Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; furnizorii privaţi de servicii sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei; autorităţile administraţiei publice locale; Ministerul Investiţiilor şi Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea acţiunilor/măsurilor stabilite vor raporta progresele înregistrate în implementarea acţiunilor şi atingerea rezultatelor, prin raportarea la evoluţia indicatorilor de performanţă definiţi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027. Un rol important în acest proces îl va avea Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România. ANEXA 1 la Strategie Planul de acţiune pentru perioada 2022-2027 Listă abrevieri
┌──────┬───────────────────────────────┐
│ │Descriere │
├──────┼───────────────────────────────┤
│AAP │Autorităţi ale administraţiei │
│ │publice locale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ANOFM │Agenţia Naţională pentru │
│ │Ocuparea Forţei de Muncă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ANPIS │Agenţia Naţională pentru Plăţi │
│ │şi Inspecţie Socială │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DGASPC│Direcţia Generală de Asistenţă │
│ │Socială şi Protecţia Copilului │
├──────┼───────────────────────────────┤
│FSS │Furnizori de servicii sociale │
│ │(alţii decât SPAS) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IGSU │Inspectoratul General pentru │
│ │Situaţii de Urgenţă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IP │Instituţia Prefectului │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MAI │Ministerul Afacerilor Interne │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MIPE │Ministerul Investiţiilor şi │
│ │Proiectelor Europene │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MMSS │Ministerul Muncii şi │
│ │Solidarităţii Sociale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MS │Ministerul Sănătăţii │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SPAS │Serviciul Public de Asistenţă │
│ │Socială │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SRSS │Structural Reform Support │
│ │Service (European Comission) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TSI │Technical Support Instrument │
│ │(TSI) Programme │
└──────┴───────────────────────────────┘
Introducere Planul de acţiune acoperă perioada de implementare a strategiei, respectiv 2022- 2027, rolul lui fiind acela de a aloca rezultate, indicatori de performanţă, responsabilităţi, perioade de implementare şi surse de finanţare măsurilor identificate pentru direcţiile de acţiune alocate obiectivelor specifice identificate în etapele precedente. Excluziunea socială a persoanelor fără adăpost reprezintă o problemă care necesită o abordare multisectorială din punct de vedere al politicilor publice cu rol în soluţionarea acesteia. Toate analizele realizate indică stabilirea următorului obiectiv general al Strategiei naţionale pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost: creşterea gradului de incluziune socială a persoanelor fără adăpost prin asigurarea unei protecţii sociale adecvate acestor persoane. Pe baza analizelor efectuate au fost definite patru obiective specifice ale Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022- 2027, fiecare dintre acestea cu direcţii de acţiune pentru care au fost/vor fi dezvoltate măsuri/acţiuni. Obiectivul general şi obiectivele specifice acoperă 3 paliere de soluţionare a problemei, prevenţie, intervenţie şi post-intervenţie, fiind completate de un obiectiv transversal care vizează îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost pe toate cele 3 paliere de intervenţie. Obiectiv specific 1: Prevenirea accentuării fenomenului persoane fără adăpost la nivel naţional în temeiul principiului "Nimeni nu este lăsat în urmă" Direcţii de acţiune: Direcţie de acţiune 1: Eficientizarea sistemului de asistenţă socială destinat persoanelor fără adăpost; Direcţia de acţiune 2: Identificarea şi monitorizarea fenomenului persoanelor fără adăpost în scopul prevenirii accentuării fenomenului; Direcţia de acţiune 3: Stabilirea unor mecanisme pentru gestionarea pe termen lung a problemelor persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost; Direcţie de acţiune 4: Abordarea integrată a circumstanţelor individuale în asigurarea prevenirii accentuării fenomenului persoanelor fără adăpost. Obiectiv specific 2: Asigurarea intervenţiei adecvate, multidisciplinare şi integrate în vederea incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost Direcţie de acţiune 1: Creşterea accesului la servicii sociale pentru a răspunde nevoilor persoanelor fără adăpost prin dezvoltarea serviciilor sociale destinate acestui grup ţintă; Direcţie de acţiune 2: Dezvoltarea de instrumente financiare şi linii directoare tehnice pentru sprijinirea intervenţiei integrate; Direcţie de acţiune 3: Introducerea unor programe specializate pentru stimularea integrării în muncă a persoanelor fără adăpost; Direcţie de acţiune 4: Creşterea capacităţii de rezilienţă în sistemul de servicii sociale destinat persoanelor fără adăpost în contextul manifestării unor fenomene exogene care generează situaţii speciale de gestionare. Obiectiv specific 3: Prevenirea recăderilor post-intervenţie Direcţie de acţiune 1: Monitorizarea, cu scopul prevenirii redobândirii situaţiei de vulnerabilitate, a persoanelor care au beneficiat de măsuri de sprijin în vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate; Direcţie de acţiune 2: Creşterea gradului de angajare pe termen mediu şi lung a fostelor persoane fără adăpost care au ieşit din situaţia de vulnerabilitate; Direcţie de acţiune 3: Promovarea dreptului persoanelor fără adăpost la o imagine autentică şi respectuoasă. Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost Direcţie de acţiune 1: Măsuri legislative/de reglementare pentru întărirea rolurilor şi a sistemului de coordonare/cooperare; Direcţie de acţiune 2: Aplicarea politicii bazate pe dovezi şi cooperarea dintre ministere/departamente/diferite niveluri ale administraţiei publice în crearea de politici favorabile prevenirii şi combaterii fenomenului excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost. Măsurile specifice fiecărei direcţii sunt corelate cu rezultate, indicatori de performanţă, instituţii responsabile, perioadă de implementare şi surse de finanţare în Tabel 1. Tabel 1. Plan de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost 2022-2027
┌──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┐
│Nr. │Direcţie de acţiune/│Rezultate │Indicatori de │Termene│Autorităţi │Resurse │
│crt. │măsuri │ │performanţă │ │responsabile│financiare │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific 1: Prevenirea accentuării fenomenului persoane fără adăpost │
│la nivel naţional în temeiul principiului „Nimeni nu este lăsat în urmă” │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 1: Eficientizarea sistemului de asistenţă socială destinat │
│persoanelor fără adăpost │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Programe programe│ │ │ │Fonduri │
│ │ │pilot pentru │ │ │ │europene în │
│ │Crearea unor │persoanele aflate│ │ │ │limita sumelor│
│ │programe pilot │în risc de a │ │ │ │alocate şi cu │
│ │pentru persoanele │deveni persoană │ │ │ │respectarea │
│ │aflate în risc de a │fără adăpost care│ │ │ │prevederilor │
│ │deveni persoană fără│să cuprindă │Nr. de programe │ │ │şi regulilor │
│1.1.1 │adăpost care să │servicii de │pilot create │2025 │SPAS, FSS │de │
│ │cuprindă servicii de│asistenţă │Nr. de beneficiari │ │ │eligibilitate │
│ │asistenţă financiară│financiară/ │ │ │ │stabilite la │
│ │/juridică/ │juridică/ │ │ │ │nivelul │
│ │psihologică la preţ │psihologică la │ │ │ │fiecărui │
│ │redus sau gratuit; │preţ redus sau │ │ │ │program │
│ │ │gratuit │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │ │(2022-2027) │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Măsuri de │ │ │ │ │ │
│ │identificare a │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor aflate │ │ │ │ │ │
│ │în risc de a deveni │ │ │ │ │ │
│ │persoane fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost prin │ │ │ │ │ │
│ │implicarea │Dezvoltarea de │Nr. de protocoale │ │ │ │
│ │asociaţiilor de │protocoale de │încheiate │ │ │ │
│ │proprietari în │colaborare la │Nr. de persoane │Anual │ │ │
│1.1.2 │identificarea │nivel local │aflate în risc de a│(2022- │AAPL │Nu este cazul │
│ │acestora în │pentru │deveni persoane │2027) │ │ │
│ │colaborare cu │implementarea │fără adăpost │ │ │ │
│ │administraţiile │acestor măsuri │identificate │ │ │ │
│ │publice locale, │ │ │ │ │ │
│ │poliţia comunitară │ │ │ │ │ │
│ │şi persoanele aflate│ │ │ │ │ │
│ │în această situaţie │ │ │ │ │ │
│ │în baza unor │ │ │ │ │ │
│ │protocoale de │ │ │ │ │ │
│ │colaborare. │ │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 2: Identificarea şi monitorizarea fenomenului persoanelor │
│fără adăpost în scopul prevenirii accentuării fenomenului │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Identificarea/ │ │ │ │ │ │
│ │localizarea │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost pe baza │ │ │ │ │ │
│ │metodologiei/ │ │ │ │ │ │
│ │procedurii de │ │ │ │ │ │
│ │identificare şi │ │ │ │ │ │
│ │localizare a │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost (instrument │ │ │ │ │ │
│ │cu aplicabilitate │Metodologie de │Număr persoane fără│ │ │ │
│ │naţională ce va fi │identificare şi │adăpost │ │ │ │
│ │aprobat prin ordin │localizare a │identificate şi │Anual │ │ │
│1.2.1 │de ministru MMSS) şi│persoanelor fără │introduse în │(2022- │MMSS/SPAS │Nu e cazul │
│ │prin utilizarea │adăpost aprobată │modulul IT privind │2027) │ │ │
│ │modulului informatic│prin Ordin de │persoanele fără │ │ │ │
│ │de colectare a │ministru │adăpost în România │ │ │ │
│ │datelor privind │ │ │ │ │ │
│ │persoanele fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost care │ │ │ │ │ │
│ │sprijină realizarea │ │ │ │ │ │
│ │diagnozei sociale la│ │ │ │ │ │
│ │nivelul UAT-ului în │ │ │ │ │ │
│ │vederea elaborării │ │ │ │ │ │
│ │strategiei de │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare a │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale;│ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │Măsuri de formare │Programe de │ │ │ │europene în │
│ │profesională a │formare │ │ │ │limita sumelor│
│ │personalului SPAS în│profesională a │ │ │ │alocate şi cu │
│ │vederea │personalului SPAS│ │ │ │respectarea │
│ │implementării │în vederea │ │ │ │prevederilor │
│ │atribuţiilor care le│implementării │ │ │ │şi regulilor │
│1.2.2 │revin în baza │atribuţiilor care│Număr personal SPAS│2023 │AAPL/SPAS │de │
│ │metodologiei/ │le revin în baza │format │ │ │eligibilitate │
│ │procedurii de │metodologiei/ │ │ │ │stabilite la │
│ │identificare şi │procedurii de │ │ │ │nivelul │
│ │localizare a │identificare şi │ │ │ │fiecărui │
│ │persoanelor fără │localizare a │ │ │ │program │
│ │adăpost; │persoanelor fără │ │ │ │operaţional / │
│ │ │adăpost │ │ │ │Buget de stat │
│ │ │ │ │ │ │(2022-2027) │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Introducerea cu │ │ │ │ │ │
│ │caracter de │ │ │ │ │ │
│ │obligativitate │ │ │ │ │ │
│ │supusă sancţiunilor │ │Număr strategii de │ │ │ │
│ │legale a │ │dezvoltare a │ │ │ │
│ │activităţilor de │ │serviciilor sociale│ │ │ │
│ │diagnoză a │ │la nivel local/ │ │ │ │
│ │fenomenului │ │judeţean care au │ │ │ │
│1.2.3 │persoanelor fără │Modificare Legea │referire directă la│2027 │AAPL │Nu e cazul │
│ │adăpost în cadrul │nr. 292/2011 │persoanele fără │ │ │ │
│ │strategiilor locale/│ │adăpost (acţiuni şi│ │ │ │
│ │judeţene de │ │bugete alocate │ │ │ │
│ │dezvoltare a │ │pentru aceste │ │ │ │
│ │serviciilor sociale │ │categorii de │ │ │ │
│ │şi monitorizarea │ │persoane) │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │ │
│ │acţiune aferente. │ │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţia de acţiune 3: Stabilirea unor mecanisme pentru gestionarea pe termen │
│lung a problemelor persoanelor aflate în risc de a deveni persoane fără adăpost │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Programe de │ │ │ │ │
│ │Asigurarea de │consiliere │ │ │ │ │
│ │consiliere │financiară şi │Număr persoane │ │ │ │
│ │financiară şi │juridică de bază │consiliate din │ │ │ │
│ │juridică de bază │pentru prevenirea│punct de vedere │Anual │ │ │
│1.3.1.│pentru prevenirea │pierderii │financiar şi │(2022- │AAPL/SPAS │Nu este cazul │
│ │pierderii locuinţei │locuinţei │juridic în vederea │2027) │ │ │
│ │realizată la nivelul│realizată la │prevenirii │ │ │ │
│ │SPAS-urilor de către│nivelul SPAS- │pierderii locuinţei│ │ │ │
│ │personal │urilor de către │ │ │ │ │
│ │specializat. │personal │ │ │ │ │
│ │ │specializat │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 4: Abordarea integrată a circumstanţelor individuale în │
│asigurarea prevenirii accentuării fenomenului persoanelor fără adăpost │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Implementarea │ │ │ │ │ │
│ │managementului de │ │Număr manageri de │ │ │ │
│ │caz pentru persoane │Management de caz│caz pentru persoane│ │ │ │
│ │fără adăpost prin │implementat │fără adăpost │Anual │ │ │
│1.4.1 │asigurarea │pentru persoane │Număr persoane care│(2022- │AAPL/SPAS │Nu este cazul │
│ │resurselor umane │fără adăpost │au beneficiat de │2027) │ │ │
│ │specializate la │ │management de caz │ │ │ │
│ │nivel de furnizori │ │ │ │ │ │
│ │de servicii sociale;│ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Dezvoltarea unor │ │ │ │ │Fonduri │
│ │instrumente de │ │ │ │ │europene în │
│ │formare pentru │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │personalul implicat │ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │în problematica │Instrumente de │ │ │ │respectarea │
│ │persoanelor fără │formare │Număr personal │ │ │prevederilor │
│ │adăpost în vederea │dezvoltate pentru│specializat în │ │ │şi regulilor │
│ │implementării │personalul │implementarea │ │MMSS/AAPL/ │de │
│1.4.2 │managementului de │implicat în │managementului de │2027 │SPAS │eligibilitate │
│ │caz ca bază a │problematica │caz pentru persoane│ │ │stabilite la │
│ │intervenţiilor care │persoanelor fără │fără adăpost │ │ │nivelul │
│ │vizează integrarea │adăpost │ │ │ │fiecărui │
│ │socio-profesională a│ │ │ │ │program │
│ │persoanelor aflate │ │ │ │ │operaţional / │
│ │în risc de a deveni │ │ │ │ │Buget de stat │
│ │persoane fără │ │ │ │ │(2022-2027) │
│ │adăpost; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Efectuarea unei │Evaluări │ │ │ │ │
│ │evaluări │socio-economice │Număr persoane │ │ │ │
│ │socio-economice │pentru │aflate în risc de a│ │ │ │
│ │riguroase pentru │identificarea │deveni persoane │ │ │ │
│ │identificarea │nevoilor imediate│fără adăpost pentru│Anual │ │ │
│1.4.3 │nevoilor imediate │ale persoanelor │care au fost │(2022- │AAPL/SPAS │Nu este cazul │
│ │ale persoanelor │aflate în risc de│realizate evaluări │2027) │ │ │
│ │aflate în risc de a │a deveni persoană│socio- economice │ │ │ │
│ │deveni persoană fără│fără adăpost şi │ale situaţiei în │ │ │ │
│ │adăpost şi │identificarea de │care se află │ │ │ │
│ │identificarea de │soluţii. │ │ │ │ │
│ │soluţii. │ │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific 2: Asigurarea intervenţiei adecvate, multidisciplinare şi │
│integrate în vederea incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 1: Creşterea accesului la servicii sociale pentru a │
│răspunde nevoilor persoanelor fără adăpost prin dezvoltarea serviciilor sociale │
│destinate acestui grup ţintă │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │Programe de │ │ │ │ │
│ │Implementarea de │finanţare/co- │ │ │ │ │
│ │programe de │finanţare în │ │ │ │ │
│ │finanţare/ │vederea │ │ │ │ │
│ │co-finanţare în │înfiinţării şi/ │ │ │ │ │
│ │vederea înfiinţării │sau extinderii │ │ │ │ │
│ │şi/sau extinderii │capacităţii │ │ │ │ │
│ │capacităţii │serviciilor │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale │sociale destinate│ │ │ │Buget de stat │
│ │destinate │persoanelor fără │Număr de servicii │Anual │ │(PIN-uri)/ │
│2.1.1.│persoanelor fără │adăpost cu scopul│finanţate │(2022- │MMSS │Fonduri │
│ │adăpost cu scopul │creşterii │Număr de │2027) │ │nerambursabile│
│ │creşterii accesului │accesului la │beneficiari │ │ │(2022-2027) │
│ │la servicii sociale │servicii sociale │ │ │ │ │
│ │a acestora, inclusiv│a persoanelor │ │ │ │ │
│ │prin încurajarea │fără adăpost, │ │ │ │ │
│ │parteneriatelor/ │inclusiv prin │ │ │ │ │
│ │schimburilor de │încurajarea │ │ │ │ │
│ │experienţă public/ │parteneriatelor/ │ │ │ │ │
│ │privat; │schimburilor de │ │ │ │ │
│ │ │experienţă public│ │ │ │ │
│ │ │/privat │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Dezvoltarea unor │ │ │ │ │ │
│ │soluţii/iniţiative │ │ │ │ │ │
│ │pentru combaterea │ │ │ │ │ │
│ │discriminării, │ │ │ │ │ │
│ │marginalizării, │ │ │ │ │Fonduri │
│ │stigmei sociale, │ │ │ │ │europene în │
│ │stereotipurilor în │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │ceea ce priveşte │ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │persoana fără │ │ │ │ │respectarea │
│ │adăpost şi │ │ │ │ │prevederilor │
│ │îmbunătăţirea │ │Număr campanii de │Anual │ │şi regulilor │
│2.1.2 │imaginii/ percepţiei│Campanii de │informare │(2022- │SPAS/AAPL │de │
│ │publice a acestora │informare │dezvoltate │2027) │ │eligibilitate │
│ │la nivel de │ │ │ │ │stabilite la │
│ │comunitate prin │ │ │ │ │nivelul │
│ │considerarea │ │ │ │ │fiecărui │
│ │persoanelor fără │ │ │ │ │program │
│ │adăpost ca persoane │ │ │ │ │operaţional │
│ │aflate temporar │ │ │ │ │(2022- 2027)/ │
│ │într-o situaţie de │ │ │ │ │Bugete locale │
│ │vulnerabilitate │ │ │ │ │ │
│ │pentru care necesită│ │ │ │ │ │
│ │sprijin integrat la │ │ │ │ │ │
│ │nivel comunitar; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Programe de tip │ │ │ │ │ │
│ │mentorat pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoanele fără │Programe de tip │Număr programe de │ │ │ │
│ │adăpost care au │mentorat pentru │tip mentorat │ │ │ │
│ │accesat sistemul de │persoanele fără │dezvoltate │Anual │ │ │
│2.1.3 │servicii sociale în │adăpost care au │Nr. persoane │(2022- │APL/SPAS │DG REFORM: TSI│
│ │scopul valorificării│accesat sistemul │implicate în │2027) │ │Bugete locale │
│ │şi promovării │de servicii │programe de tip │ │ │ │
│ │exemplelor de succes│sociale │mentorat │ │ │ │
│ │de reintegrare │ │ │ │ │ │
│ │socio-profesională a│ │ │ │ │ │
│ │acestora; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Înfiinţarea de │Adăposturi/centre│Număr adăposturi/ │ │ │ │
│ │adăposturi/centre │zonale/judeţene │centre zonale/ │ │ │ │
│ │zonale/judeţene │destinate │judeţene destinate │ │ │ │
│ │destinate │persoanelor fără │persoanelor fără │ │ │ │
│2.1.4 │persoanelor fără │adăpost aflate în│adăpost aflate în │2027 │SPAS │Buget de stat │
│ │adăpost aflate în │coordonarea │coordonarea │ │ │ │
│ │coordonarea │DGASPC-urilor în │DGASPC-urilor în │ │ │ │
│ │DGASPC-urilor în │parteneriat cu │parteneriat cu │ │ │ │
│ │parteneriat cu │AAPL-uri │AAPL-uri │ │ │ │
│ │AAPL-uri. │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Incluziunea socială │ │ │ │ │ │
│ │a imigranţilor şi │ │Număr imigranţi şi │ │ │ │
│ │refugiaţilor cu risc│Programe │refugiaţi cu risc │ │ │ │
│ │de deveni persoane │naţionale de │de deveni persoane │Anual │ │ │
│2.1.5 │fără adăpost prin │integrare pentru │fără adăpost care │(2022- │MAI/MMSS │Buget de stat │
│ │accesarea │imigranţi şi │au accesat programe│2027) │ │ │
│ │programelor │refugiaţi │naţionale de │ │ │ │
│ │naţionale de │ │integrare │ │ │ │
│ │integrare. │ │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 2: Dezvoltarea de instrumente financiare şi linii │
│directoare tehnice pentru sprijinirea intervenţiei integrate │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │► Creşterea la │ │ │ │ │ │
│ │nivelul unităţilor │ │ │ │ │ │
│ │administrativ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriale a │ │ │ │ │ │
│ │ofertei de locuinţe │Fond de locuinţe │ │ │ │ │
│ │sociale pentru │dezvoltat la │ │ │ │ │
│ │persoanele fără │nivel de AAPL uri│ │ │ │ │
│ │adăpost sau pentru │pentru persoanele│ │ │ │ │
│ │cele aflate în risc │care sunt fără │ │ │ │ │
│ │de pierdere a │adăpost sau │ │ │ │ │
│ │locuinţei, în │pentru cele │ │ │ │ │
│ │corelare cu │aflate în risc de│Număr persoane │ │ │ │
│2.2.1 │planurile locale │pierdere a │beneficiare │2027 │AAPL/SPAS │Bugete locale │
│ │privind incluziunea │locuinţei prin │ │ │ │ │
│ │socială şi cu │instituirea unui │ │ │ │ │
│ │măsurile de │procent de minim │ │ │ │ │
│ │dezvoltare a │10% din fondul de│ │ │ │ │
│ │capacităţii de viaţă│locuinţe sociale │ │ │ │ │
│ │independentă a │pentru aceste │ │ │ │ │
│ │acestor persoane şi │persoane │ │ │ │ │
│ │alocarea de locuinţe│ │ │ │ │ │
│ │sociale pentru un │ │ │ │ │ │
│ │procent de minim 10%│ │ │ │ │ │
│ │dintre persoanele │ │ │ │ │ │
│ │fără adăpost, anual;│ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │europene în │
│ │ │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │Dezvoltarea şi │ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │implementarea de │ │ │ │ │respectarea │
│ │către AAPL-uri sau │ │ │ │ │prevederilor │
│ │ONG-uri a unor │Programe pilot de│ │ │ │şi regulilor │
│2.2.2 │programe pilot de │tip "locuinţă │Număr programe │2027 │AAPL/SPAS │de │
│ │tip "locuinţă │înainte de toate"│dezvoltate │ │ │eligibilitate │
│ │înainte de toate │ │ │ │ │stabilite la │
│ │(En. Housing First) │ │ │ │ │nivelul │
│ │"; │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │ │operaţional / │
│ │ │ │ │ │ │Bugete locale │
│ │ │ │ │ │ │(2022-2027) │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Înfiinţarea reţelei │Reţeaua │ │ │ │ │
│ │practicienilor în │practicienilor în│ │ │ │ │
│ │domeniul serviciilor│domeniul │ │ │ │Fonduri │
│ │sociale destinate │serviciilor │ │ │ │oferite prin │
│ │persoanelor fără │sociale destinate│Număr practicieni │ │ │Sprijin pentru│
│2.2.3 │adăpost şi a │persoanelor fără │afiliaţi reţelei │2027 │MMSS │Reforme │
│ │instrumentelor │adăpost şi a │ │ │ │Structurale - │
│ │necesare │instrumentelor │ │ │ │DG REFORM: │
│ │operaţionalizării │necesare │ │ │ │TSI, SRSS) │
│ │acestei reţele; │operaţionalizării│ │ │ │ │
│ │ │acestei reţele │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Acordarea asistenţei│ │ │ │ │Fonduri │
│ │materiale de bază │ │ │ │ │europene în │
│ │pentru persoanele │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │fără adăpost prin │ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │intermediul unor │ │ │ │ │respectarea │
│ │programe specifice │Programe de │ │ │ │prevederilor │
│ │de finanţare a │acordare a │ │Anual │ │şi regulilor │
│2.2.4 │nevoilor grupurilor │asistenţei │Număr persoane │(2022- │MIPE │de │
│ │vulnerabile - │materiale de bază│beneficiare │2027) │ │eligibilitate │
│ │alimente, produse de│pentru persoanele│ │ │ │stabilite la │
│ │igienă, obiecte de │fără adăpost │ │ │ │nivelul │
│ │puericultură, pachet│ │ │ │ │fiecărui │
│ │sprijin şcolar, masa│ │ │ │ │program │
│ │caldă materiale │ │ │ │ │operaţional / │
│ │sanitare, │ │ │ │ │Bugete locale │
│ │medicamente; │ │ │ │ │(2022-2027) │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │europene în │
│ │ │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │Organizarea de │Campanii de │ │ │ │alocate şi cu │
│ │campanii de │informare cu │ │ │ │respectarea │
│ │informare privind │privire accesul │ │ │ │prevederilor │
│ │accesul la servicii │la servicii │Număr campanii de │ │ │şi regulilor │
│2.2.5 │sociale, servicii │sociale, servicii│informare │2027 │SPAS/ANOFM │de │
│ │educaţionale, │educaţionale, │dezvoltate │ │ │eligibilitate │
│ │servicii de ocupare │servicii de │ │ │ │stabilite la │
│ │pentru persoanele │ocupare pentru │ │ │ │nivelul │
│ │fără adăpost; │persoanele fără │ │ │ │fiecărui │
│ │ │adăpost │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │ │operaţional / │
│ │ │ │ │ │ │Bugete locale │
│ │ │ │ │ │ │(2022-2027) │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Modificări │ │ │ │ │ │
│ │legislative in │Modificare art. │ │ │ │ │
│ │vederea scutirii de │41 alin. (2) din │ │ │ │ │
│ │la plată pentru │Ordonanţa de │Număr persoane │ │ │ │
│2.2.6 │obţinerea cărţilor │urgenţă a │beneficiare │2024 │MAI/SPAS │Buget de stat │
│ │de identitate │Guvernului nr. 97│ │ │ │ │
│ │provizorie pentru │/2005 │ │ │ │ │
│ │persoanele fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Testarea │Programe pilot de│ │ │ │Fonduri │
│ │posibilităţii │testare a │ │ │ │oferite prin │
│ │introducerii │posibilităţii │Număr programe │ │ │Sprijin pentru│
│2.2.7 │serviciilor │introducerii │pilot dezvoltate │2024 │MMSS/MS │Reforme │
│ │medico-sociale │serviciilor │Număr persoane │ │ │Structurale - │
│ │pentru persoanele │medico-sociale │beneficiare │ │ │DG REFORM: │
│ │fără adăpost. │pentru persoanele│ │ │ │TSI, SRSS) │
│ │ │fără adăpost │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 3: Introducerea unor programe specializate pentru │
│stimularea integrării în muncă a persoanelor fără adăpost │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │europene în │
│ │ │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │Finanţarea unor │ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │programe pilot │Programe pilot │ │ │ │respectarea │
│ │integrate de tip │integrate de tip │ │ │ │prevederilor │
│ │locuinţă - │locuinţă - │Număr programe │ │ │şi regulilor │
│2.3.1 │acompaniament de │acompaniament de │pilot dezvoltate │2027 │SPAS/ANOFM/ │de │
│ │integrare pe piaţa │integrare pe │Număr beneficiari │ │AAP L │eligibilitate │
│ │muncii pentru │piaţa muncii │ │ │ │stabilite la │
│ │persoanele fără │pentru persoanele│ │ │ │nivelul │
│ │adăpost; │fără adăpost │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │ │(2022- 2027)/ │
│ │ │ │ │ │ │Bugete locale │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │europene în │
│ │ │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │Dezvoltarea şi │ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │sprijinirea │Structuri de │ │ │ │respectarea │
│ │întreprinderilor de │economie socială │ │ │ │prevederilor │
│ │economie socială şi │care să │Număr structuri de │ │ │şi regulilor │
│2.3.2 │întreprinderilor │faciliteze │economie socială │2027 │AAPL/SPAS/ │de │
│ │sociale de inserţie │integrarea pe │dezvoltate │ │ANOF M/MIPE │eligibilitate │
│ │care să faciliteze │piaţa muncii a │Număr beneficiari │ │ │stabilite la │
│ │integrarea pe piaţa │persoanelor fără │ │ │ │nivelul │
│ │muncii a persoanelor│adăpost │ │ │ │fiecărui │
│ │fără adăpost; │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │ │(2022- 2027)/ │
│ │ │ │ │ │ │Bugete locale │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Iniţierea unor │ │ │ │ │ │
│ │protocoale MMSS-ME- │ │ │ │ │ │
│ │ANOFM-FSS pentru │ │ │ │ │ │
│ │identificarea │ │ │ │ │ │
│ │nevoilor de │ │ │ │ │ │
│ │pregătire │ │ │ │ │ │
│ │profesională │ │ │ │ │ │
│ │necesare persoanelor│ │ │ │ │ │
│ │fără adăpost în │ │ │ │ │ │
│ │vederea integrării/ │ │ │ │ │ │
│ │reintegrării pe │ │ │ │ │ │
│ │piaţa muncii (care │ │ │ │ │ │
│ │să faciliteze │ │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │ │
│ │programelor de │ │ │ │ │ │
│ │formare/calificare/ │ │ │ │ │ │
│ │recalificare │ │ │ │ │ │
│ │profesională/ │ │ │ │ │ │
│ │ucenicie, │ │ │ │ │ │
│ │consilierea │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost apte de │ │ │ │ │ │
│ │muncă în vederea │ │ │ │ │ │
│ │informării şi │ │ │ │ │ │
│ │identificării │ │ │ │ │ │
│ │barierelor personale│ │ │ │ │ │
│ │în accesarea │ │ │ │ │ │
│ │veniturilor din │ │ │ │ │ │
│ │muncă, sprijinirea │Protocoale │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │MMSS-ME- │ │ │ │ │
│ │adăpost în │ANOFM-FSS pentru │ │ │ │ │
│ │elaborarea unui CV, │identificarea │ │ │ │ │
│ │pregătirea pentru un│nevoilor de │ │ │ │ │
│ │interviu de │pregătire │ │Anual │ │ │
│2.3.3 │angajare, │profesională │Număr protocoale │(2022- │AAPL/SPAS/ │Nu este cazul │
│ │identificarea unor │necesare │dezvoltate │2027) │ANOFM │ │
│ │exemple de succes de│persoanelor fără │ │ │ │ │
│ │persoane fără │adăpost în │ │ │ │ │
│ │adăpost care s-au │vederea │ │ │ │ │
│ │integrat social şi │integrării/ │ │ │ │ │
│ │pe piaţa muncii şi │reintegrării pe │ │ │ │ │
│ │popularizarea │piaţa muncii │ │ │ │ │
│ │acestora atât în │ │ │ │ │ │
│ │rândul acestora, cât│ │ │ │ │ │
│ │şi în rândul │ │ │ │ │ │
│ │angajatorilor şi │ │ │ │ │ │
│ │opiniei publice în │ │ │ │ │ │
│ │general pentru │ │ │ │ │ │
│ │diminuarea stigmei, │ │ │ │ │ │
│ │marginalizării, │ │ │ │ │ │
│ │discriminării şi │ │ │ │ │ │
│ │prejudecaţilor │ │ │ │ │ │
│ │privind persoanelor │ │ │ │ │ │
│ │fără adăpost, │ │ │ │ │ │
│ │înfiinţarea unei │ │ │ │ │ │
│ │burse a locurilor de│ │ │ │ │ │
│ │muncă pentru │ │ │ │ │ │
│ │persoanele fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost, promovarea │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor de │ │ │ │ │ │
│ │mentorat, │ │ │ │ │ │
│ │identificarea unor │ │ │ │ │ │
│ │mecanisme de │ │ │ │ │ │
│ │colaborare prin care│ │ │ │ │ │
│ │furnizori de diverse│ │ │ │ │ │
│ │servicii (coafor, │ │ │ │ │ │
│ │frizerie, bărbierit,│ │ │ │ │ │
│ │să ofere astfel de │ │ │ │ │ │
│ │servicii ocazional, │ │ │ │ │ │
│ │cu titlu gratuit. │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 4: Creşterea capacităţii de rezilienţă în sistemul de │
│servicii sociale destinat persoanelor fără adăpost în contextul manifestării │
│unor fenomene exogene care generează situaţii speciale de gestionare │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Stabilirea │ │ │ │ │ │
│ │protocoalelor de │ │ │ │ │ │
│ │lucru între │ │ │ │ │ │
│ │principalii actori │ │ │ │ │ │
│ │instituţionali │ │ │ │ │ │
│ │implicaţi Instituţia│ │ │ │ │ │
│ │Prefectului, SPAS, │ │ │ │ │ │
│ │IGSU, FSS şi a unor │ │ │ │ │ │
│ │seturi de │ │ │ │ │ │
│ │instrucţiuni/ │ │ │ │ │ │
│ │proceduri adresate │ │ │ │ │ │
│ │profesioniştilor din│ │ │ │ │ │
│ │prima linie a │ │ │ │ │ │
│ │asistenţei sociale │ │ │ │ │ │
│ │pentru contracararea│ │ │ │ │ │
│ │riscurilor │ │ │ │ │ │
│ │identificate şi │ │ │ │ │ │
│ │asigurarea │ │ │ │ │ │
│ │resurselor necesare │ │ │ │ │ │
│ │contracarării │ │ │ │ │ │
│ │riscurilor, angajări│ │ │ │ │ │
│ │suplimentare, │ │ │ │ │ │
│ │program de lucru, │ │ │ │ │ │
│ │cazare, masă, │Protocoale de │ │ │ │ │
│ │opţiuni îngrijire │lucru între │ │ │ │ │
│ │copii/ persoane │principalii │ │ │ │ │
│ │dependente din │actori │ │ │ │ │
│ │familie, asigurarea │instituţionali │ │ │ │ │
│ │continuităţii │implicaţi │ │ │ │ │
│ │furnizării de │(Instituţia │ │ │ │ │
│ │servicii sociale de │Prefectului, │Număr protocoale │Anual │ │ │
│2.4.1 │către furnizori │SPAS, IGSU, FSS) │stabilite │(2022- │IP/SPAS/ │Nu este cazul │
│ │publici şi privaţi │Set de │ │2027) │ │ │
│ │afectaţi de │instrucţiuni │ │ │ │ │
│ │intervenţia unor │proceduri │ │ │ │ │
│ │fenomene exogene/ │adresate │ │ │ │ │
│ │situaţii speciale │profesioniştilor │ │ │ │ │
│ │prin acordarea de │din prima linie a│ │ │ │ │
│ │sprijin financiar │asistenţei │ │ │ │ │
│ │temporar, │sociale │ │ │ │ │
│ │identificarea de │ │ │ │ │ │
│ │soluţii temporare │ │ │ │ │ │
│ │inovative de │ │ │ │ │ │
│ │protejare a │ │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost din │ │ │ │ │ │
│ │serviciile │ │ │ │ │ │
│ │rezidenţiale, precum│ │ │ │ │ │
│ │şi a celor din │ │ │ │ │ │
│ │comunitate şi │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea de │ │ │ │ │ │
│ │modele de │ │ │ │ │ │
│ │intervenţie, │ │ │ │ │ │
│ │consultarea │ │ │ │ │ │
│ │furnizorilor şi │ │ │ │ │ │
│ │beneficiarilor de │ │ │ │ │ │
│ │servicii sociale în │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │modelelor de │ │ │ │ │ │
│ │intervenţie în │ │ │ │ │ │
│ │situaţii de criză │ │ │ │ │ │
│ │sanitară şi alte │ │ │ │ │ │
│ │situaţii speciale; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Mecanism de sprijin │ │ │ │ │ │
│ │financiar pentru │ │ │ │ │ │
│ │cheltuieli de │ │ │ │ │ │
│ │gestionare a │Mecanism de │ │ │ │ │
│ │riscurilor în │sprijin financiar│ │ │ │ │
│ │situaţii de urgenţă,│pentru cheltuieli│Sume alocate mii │Anual │ │ │
│2.4.2 │asigurarea │de gestionare a │lei │(2022- │MMSS │Buget de stat │
│ │continuităţii │riscurilor în │ │2027) │ │ │
│ │prestării │situaţii de │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale,│urgenţă │ │ │ │ │
│ │cheltuieli │ │ │ │ │ │
│ │suplimentare cu │ │ │ │ │ │
│ │personalul; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Acţiuni de │ │ │ │ │
│ │ │identificare şi │ │ │ │ │
│ │Identificarea şi │dotare a │ │ │ │ │
│ │dotarea spaţiilor de│spaţiilor de │Număr acţiuni │Anual │ │ │
│2.4.3 │cazare şi furnizare │cazare în scopul │Sume alocate în mii│(2022- │AAPL/SPAS │Bugete locale │
│ │de servicii │oferirii de │lei pentru dotări │2027) │ │ │
│ │temporare pentru │servicii │ │ │ │ │
│ │situaţii de urgenţă.│temporare pentru │ │ │ │ │
│ │ │situaţii de │ │ │ │ │
│ │ │urgenţă │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific 3: Prevenirea recăderilor post-intervenţie │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 1: Monitorizarea, cu scopul prevenirii redobândirii │
│situaţiei de vulnerabilitate, a persoanelor care au beneficiat de măsuri de │
│sprijin în vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Implementarea unui │Sistem de │ │ │ │ │
│ │sistem de │monitorizare a │ │ │ │ │
│ │monitorizare a │persoanelor care │ │ │ │ │
│ │persoanelor care au │au beneficiat de │ │Anual │ │ │
│3.1.1 │beneficiat de măsuri│măsuri în vederea│Număr persoane │(2022 │AAPL/SPAS │Nu este cazul │
│ │în vederea depăşirii│depăşirii │monitorizate │2027) │ │ │
│ │situaţiei de │situaţiei de │ │ │ │ │
│ │vulnerabilitate, │vulnerabilitate │ │ │ │ │
│ │foste persoane fără │implementat │ │ │ │ │
│ │adăpost; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Acces la programe de│Programe de │ │ │ │ │
│ │psihoterapie │psihoterapie │ │ │ │ │
│ │efectuate în │efectuate în │ │Anual │ │ │
│3.1.2 │perioada de │perioada de │Număr persoane │(2022- │SPAS │Nu este cazul │
│ │monitorizare │monitorizare │beneficiare │2027) │ │ │
│ │post-intervenţie │post- intervenţie│ │ │ │ │
│ │oferite de către │oferite de către │ │ │ │ │
│ │psihologul SPAS; │psihologul SPAS │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Suport │ │ │ │ │Fonduri │
│ │multidisciplinar la │ │ │ │ │europene în │
│ │locul de rezidenţă │Acţiuni de suport│ │ │ │limita sumelor│
│ │al persoanei oferit │multidisciplinar │ │ │ │alocate şi cu │
│ │prin servicii │la locul de │ │ │ │respectarea │
│ │sociale pe o │rezidenţă al │ │ │ │prevederilor │
│ │perioadă de minim 1 │persoanei oferit │Număr asistenţi │ │ │şi regulilor │
│3.1.3 │an de la depăşirea │prin servicii │sociali implicaţi │2027 │AAPL/SPAS │de │
│ │situaţiei de │sociale pe o │Număr persoane │ │ │eligibilitate │
│ │vulnerabilitate, de │perioadă de minim│beneficiare │ │ │stabilite la │
│ │către asistentul │1 an de la │ │ │ │nivelul │
│ │social/persoane cu │depăşirea │ │ │ │fiecărui │
│ │atribuţii de │situaţiei de │ │ │ │program │
│ │asistenţă socială de│vulnerabilitate │ │ │ │operaţional │
│ │la nivelul SPAS. │ │ │ │ │(2022- 2027)/ │
│ │ │ │ │ │ │Buget local │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 2: Creşterea gradului de angajare pe termen mediu şi lung a │
│fostelor persoane fără adăpost care au ieşit din situaţia de vulnerabilitate │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │europene în │
│ │Acompaniament post │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │angajare oferit unei│Programe de │ │ │ │alocate şi cu │
│ │persoane fără │acompaniament │ │ │ │respectarea │
│ │adăpost care a ieşit│post angajare │ │ │ │prevederilor │
│ │din situaţia de │oferit unei │ │ │ │şi regulilor │
│3.2.1 │vulnerabilitate, │persoane fără │Număr persoane │2027 │SPAS/MIPE │de │
│ │servicii de │adăpost care a │beneficiare │ │ │eligibilitate │
│ │consiliere │ieşit din │ │ │ │stabilite la │
│ │psihologică, │situaţia de │ │ │ │nivelul │
│ │servicii de │vulnerabilitate │ │ │ │fiecărui │
│ │consiliere juridică;│ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │ │(2022- 2027)/ │
│ │ │ │ │ │ │Buget local │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │ │europene în │
│ │ │ │ │ │ │limita sumelor│
│ │Stimularea │Structuri de │ │ │ │alocate şi cu │
│ │dezvoltării │economie socială │ │ │ │respectarea │
│ │structurilor de │care angajează şi│Număr structuri de │ │ │prevederilor │
│ │economie socială │menţin în ocupare│economie socială │ │ │şi regulilor │
│3.2.2 │care angajează şi │pe termen mediu │dezvoltate │2027 │MMSS/ MIPE │de │
│ │menţin în ocupare pe│şi lung, foste │Număr beneficiari │ │ │eligibilitate │
│ │termen mediu şi │persoane fără │ │ │ │stabilite la │
│ │lung, foste persoane│adăpost │ │ │ │nivelul │
│ │fără adăpost. │ │ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │ │ │ │program │
│ │ │ │ │ │ │operaţional │
│ │ │ │ │ │ │(2022-2027) │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 3: Promovarea dreptului persoanelor fără adăpost la o │
│imagine autentică şi respectuoasă │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Campanii de │ │ │ │ │ │
│ │informare/promovare │ │ │ │ │ │
│ │adresate persoanelor│ │ │ │ │ │
│ │fără adăpost prin │ │ │ │ │ │
│ │care să fie │ │ │ │ │ │
│ │diseminate în rândul│ │ │ │ │ │
│ │acestora, │ │ │ │ │ │
│ │beneficiile aduse de│ │ │ │ │Fonduri │
│ │utilizarea │ │ │ │ │europene în │
│ │serviciilor de │Campanii de │ │ │ │limita sumelor│
│ │asistenţă socială, │informare/ │ │ │ │alocate şi cu │
│ │inclusiv prin │promovare │ │ │ │respectarea │
│ │valorificarea │adresate │ │ │ │prevederilor │
│ │exemplelor de succes│persoanelor fără │ │ │ │şi regulilor │
│ │ale persoanelor fără│adăpost prin care│Număr campanii │Anual │MMSS/AAPL/ │de │
│3.3.1 │adăpost care s-au │să fie diseminate│dezvoltate │(2022- │SPAS │eligibilitate │
│ │integrat social şi │în rândul │ │2027) │ │stabilite la │
│ │pe piaţa muncii şi │acestora, │ │ │ │nivelul │
│ │popularizarea │beneficiile aduse│ │ │ │fiecărui │
│ │acestora atât în │de utilizarea │ │ │ │program │
│ │rândul acestora, cât│serviciilor de │ │ │ │operaţional │
│ │şi în rândul │asistenţă socială│ │ │ │(2022-2027)/ │
│ │angajatorilor şi │ │ │ │ │Bugete locale │
│ │opiniei publice în │ │ │ │ │ │
│ │general pentru │ │ │ │ │ │
│ │înlăturarea stigmei,│ │ │ │ │ │
│ │marginalizării, │ │ │ │ │ │
│ │discriminării şi │ │ │ │ │ │
│ │prejudecaţilor │ │ │ │ │ │
│ │privind persoanele │ │ │ │ │ │
│ │fără adăpost; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Întărirea rolului │ │ │ │ │ │
│ │instituţiilor cu │ │ │ │ │ │
│ │atribuţii de │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă socială de│ │ │ │ │ │
│ │la nivel local şi │ │ │ │ │ │
│ │central pentru │ │ │ │ │ │
│ │identificarea şi │ │ │ │ │ │
│3.3.2 │corectarea │Modificarea Legii│Lege modificată │2022 │MMSS/SPAS │Nu este cazul │
│ │barierelor care │nr. 292/2011 │ │ │ │ │
│ │împiedică accesul în│ │ │ │ │ │
│ │general la servicii │ │ │ │ │ │
│ │şi beneficii de │ │ │ │ │ │
│ │asistenţă socială │ │ │ │ │ │
│ │pentru fostele │ │ │ │ │ │
│ │persoane fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost. │ │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea coordonării politicilor în plan naţional/ │
│local cu privire la grupul ţintă persoane fără adăpost │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Direcţie de acţiune 1: Măsuri legislative/de reglementare pentru întărirea │
│rolurilor şi a sistemului de coordonare/cooperare │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Consolidarea rolului│ │ │ │ │ │
│ │de coordonare şi │ │ │ │ │ │
│ │planificare al │ │ │ │ │ │
│ │AAPL-urilor cu │ │ │ │ │ │
│ │competenţe extinse │ │ │ │ │ │
│ │în relaţia cu │ │ │ │ │ │
│ │persoanele fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost, conform │ │Număr grupuri de │ │ │ │
│ │definiţiei ETHOS, │Instrumente │lucru │Anual │ │ │
│4.1.1 │prin dezvoltarea de │specifice de │interinstituţionale│(2022- │AAPL/SPAS │Nu este cazul │
│ │instrumente │coordonare şi │Număr monitorizări │2027) │ │ │
│ │specifice de │planificare │protocoale de │ │ │ │
│ │coordonare şi │ │colaborare │ │ │ │
│ │planificare, grupuri│ │ │ │ │ │
│ │de lucru │ │ │ │ │ │
│ │interinstituţionale,│ │ │ │ │ │
│ │implementarea/ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │protocoalelor de │ │ │ │ │ │
│ │colaborare; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Aprobarea │ │ │ │ │
│ │ │modelului cadru │ │ │ │ │
│ │ │de elaborare a │ │ │ │ │
│ │ │Planului judeţean│ │ │ │ │
│ │Includerea în planul│de incluziune │ │ │ │ │
│ │judeţean de │socială │Număr planuri │ │ │ │
│ │incluziune socială a│Componenta │judeţene de │ │ │ │
│ │unor măsuri pentru │colaborării între│incluziune socială │ │ │ │
│ │implementarea │UAT-uri în │care au inclusă │Anual │ │ │
│4.1.2 │colaborării între │vederea │componenta │(2022- │MMSS/IP/AAPL│Nu este cazul │
│ │UAT-uri în vederea │facilitării │facilitării │2027) │ │ │
│ │facilitării │incluziunii │incluziunii sociale│ │ │ │
│ │incluziunii sociale │sociale a │a persoanelor fără │ │ │ │
│ │a persoanelor fără │persoanelor fără │adăpost │ │ │ │
│ │adăpost; │adăpost inclusă │ │ │ │ │
│ │ │în Planul │ │ │ │ │
│ │ │judeţean de │ │ │ │ │
│ │ │incluziune │ │ │ │ │
│ │ │socială │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Întărirea rolului │Rol întărit al │Număr Comisii │ │ │ │
│ │Comisiilor Judeţene │Comisiilor │judeţene de │ │ │ │
│4.1.3 │de Incluziune │Judeţene de │Incluziune Socială │2022 │IP │Nu este cazul │
│ │Socială; │Incluziune │cu rol întărit │ │ │ │
│ │ │Socială │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Completarea │ │ │ │ │ │
│ │standardelor de │ │ │ │ │ │
│ │calitate pentru │ │ │ │ │ │
│ │serviciile sociale │Elaborarea │ │ │ │ │
│ │destinate │standardelor de │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │calitate pentru │Legislaţie │ │ │ │
│4.1.4 │adăpost pentru a │serviciile │modificată/ │2024 │MMSS │Nu este cazul │
│ │facilita │sociale destinate│implementată │ │ │ │
│ │monitorizarea post │persoanelor fără │ │ │ │ │
│ │intervenţie a │adăpost │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost cel puţin pe│ │ │ │ │ │
│ │termen scurt (1 an);│ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Ajustarea │ │ │ │ │ │
│ │standardelor de │ │ │ │ │ │
│ │calitate aferente │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale │Elaborarea │ │ │ │ │
│ │destinate │standardelor de │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │calitate pentru │Legislaţie │ │ │ │
│4.1.5 │adăpost în baza │serviciile │modificată/ │2024 │MMSS │Nu este cazul │
│ │evidenţelor generate│sociale destinate│implementată │ │ │ │
│ │în cadrul unor │persoanelor fără │ │ │ │ │
│ │exerciţii pilot de │adăpost │ │ │ │ │
│ │evaluare a │ │ │ │ │ │
│ │impactului │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale │ │ │ │ │ │
│ │destinate acestora; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │standardelor de cost│ │ │ │ │ │
│ │pentru serviciile │ │Legislaţie │ │ │ │
│4.1.6 │sociale pentru │Legislaţie │elaborată/ │2024 │MMSS │Nu este cazul │
│ │persoane fără │specifică │implementată │ │ │ │
│ │adăpost şi │ │ │ │ │ │
│ │actualizarea lor │ │ │ │ │ │
│ │periodică; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Implementarea │ │ │ │ │ │
│ │legislaţiei privind │Lege privind │Legislaţie │ │ │ │
│4.1.7 │Auditul social în │auditul social │elaborată/ │2024 │MMSS │Nu este cazul │
│ │domeniul serviciilor│ │implementată │ │ │ │
│ │sociale; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Elaborarea unui │ │ │ │ │
│ │ │proiect de ordin │ │ │ │ │
│ │ │al ministrului │ │ │ │ │
│ │ │muncii şi │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea de clase│solidarităţii │ │ │ │ │
│ │de calitate aferente│sociale pentru │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale │aprobarea │ │ │ │ │
│ │în baza procesului │categoriilor de │Legislaţie │ │ │ │
│4.1.8 │de auditare a │servicii sociale │elaborată/ │2024 │MMSS │Nu este cazul │
│ │serviciilor sociale │destinate │modificată │ │ │ │
│ │destinate │persoanelor fără │ │ │ │ │
│ │persoanelor fără │adăpost şi │ │ │ │ │
│ │adăpost. │indicatorilor în │ │ │ │ │
│ │ │baza cărora se │ │ │ │ │
│ │ │evaluează │ │ │ │ │
│ │ │nivelele de │ │ │ │ │
│ │ │calitate a │ │ │ │ │
│ │ │acestora │ │ │ │ │
├──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┤
│Direcţie de acţiune 2: Aplicarea politicii bazate pe dovezi şi cooperarea │
│dintre ministere/departamente/ diferite niveluri ale administraţiei publice în │
│crearea de politici favorabile prevenirii şi combaterii fenomenului excluziunii │
│sociale a persoanelor fără adăpost │
├──────┬────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────┤
│ │Utilizarea surselor │ │ │ │ │ │
│ │de finanţare │ │ │ │ │ │
│ │destinate politicii │ │ │ │ │ │
│ │bazate pe dovezi │ │ │ │ │ │
│ │(Planul Sectorial de│ │ │ │ │ │
│ │Cercetare Dezvoltare│ │ │ │ │ │
│ │al MMSS, instrumente│ │ │ │ │Buget de stat │
│ │oferite prin │ │ │ │ │(PSCD MMPS) │
│ │Direcţia Generală │ │ │ │ │Fonduri │
│ │Sprijin pentru │Aplicaţii de │ │Anual │ │oferite prin │
│4.2.1 │Reforme Structurale │proiecte │Număr proiecte │(2022- │MMSS │Sprijin pentru│
│ │- DG REFORM: TSI, │finanţate │finanţate │2027) │ │Reforme │
│ │SRSS) pentru │ │ │ │ │Structurale - │
│ │fundamentarea │ │ │ │ │DG REFORM: │
│ │politicilor │ │ │ │ │TSI, SRSS) │
│ │favorabile │ │ │ │ │ │
│ │prevenirii şi │ │ │ │ │ │
│ │combaterii │ │ │ │ │ │
│ │fenomenului │ │ │ │ │ │
│ │excluziunii sociale │ │ │ │ │ │
│ │a persoanelor fără │ │ │ │ │ │
│ │adăpost; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Auditarea │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor sociale │Servicii sociale │ │ │ │ │
│4.2.2 │destinate │destinate │Număr servicii │2027 │MMSS/ANPIS │Buget de stat │
│ │persoanelor fără │persoanelor fără │auditate │ │ │ │
│ │adăpost prin Auditul│adăpost auditate │ │ │ │ │
│ │social; │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────┤
│ │Implementarea unor │Exerciţii pilot │ │ │ │Fonduri │
│ │exerciţii pilot de │de evaluare a │ │ │ │oferite prin │
│ │evaluare a │impactului │ │ │ │Sprijin pentru│
│4.2.3 │impactului │serviciilor │Număr exerciţii │2027 │MMSS/ANPIS │Reforme │
│ │serviciilor sociale │sociale destinate│pilot implementate │ │ │Structurale - │
│ │destinate │persoanelor fără │ │ │ │DG REFORM: │
│ │persoanelor fără │adăpost │ │ │ │TSI, SRSS) │
│ │adăpost. │ │ │ │ │ │
└──────┴────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
