Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE GENERALĂ din 12 aprilie 2017  de descentralizare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE GENERALĂ din 12 aprilie 2017 de descentralizare

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 272 din 19 aprilie 2017
──────────
    Aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 229 din 12 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2017.
──────────
    CAP. 1
    Necesitatea elaborării strategiei
    1.1. Context
    În contextul în care Carta europeană a autonomiei locale stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale, împuternicite cu responsabilităţi efective, trebuie să asigure o administraţie eficientă, cu servicii de calitate, Constituţia României, republicată, stabileşte înfiinţarea acestora şi legea administraţiei publice locale le stabileşte cadrul de organizare şi funcţionare, Strategia generală de descentralizare îşi propune transferul de noi competenţe de la nivel central la nivel local, cu scopul de crea premisele creşterii calităţii şi eficienţei serviciilor publice prestate cetăţenilor, precum şi dezvoltării locale.
    Strategia reprezintă documentul-cadru care stabileşte direcţiile strategice ale Guvernului în perioada imediat următoare cu privire la procesul de descentralizare, abordând domeniile incluse în acest proces, precum şi etapele pe care autorităţile administraţiei publice centrale trebuie să le urmeze pentru asigurarea coerenţei procesului, astfel încât să contribuie la asigurarea autonomiei locale.
    Principiul autonomiei locale, consfinţit de Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 şi ratificată de România în anul 1997, reprezintă fundamentul organizării şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale din România.
    Carta stabileşte dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de capacitate efectivă pentru a rezolva şi a administra, în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei, o parte importantă din treburile publice. Acest drept este prevăzut şi de Constituţia României, republicată, şi de
    Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie administrativă şi financiară, exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.
    Prin Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede posibilitatea transferului de responsabilităţi şi competenţe, inclusiv prerogative de putere publică de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale, cu respectarea principiului subsidiarităţii.
    Obiectivele strategiei răspund preocupării Guvernului României cu privire la modernizarea administraţiei publice, sens în care aceasta propune eficientizarea modului de alocare a competenţelor exercitate de autorităţile administraţiei publice centrale, astfel încât activitatea la nivel central să fie axată pe exercitarea următoarelor funcţii:
    a) funcţia de elaborare şi monitorizare a politicilor publice naţionale;
    b) funcţia de reglementare;
    c) funcţia de coordonare şi îndrumare metodologică;
    d) funcţia de inspecţie şi control de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie de către autorităţile administraţiei publice locale.

    Descentralizarea administrativă şi financiară, respectiv transferul competenţelor exercitate de către instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale către autorităţile administraţiei publice locale reprezintă fundamentul unei reforme reale a sistemului administrativ, deziderat asumat de România încă din anul 1990, în perioada în care instituţiile democratice ale statului de drept începeau să se coaguleze, proces reafirmat în contextul îndeplinirii condiţiilor de preaderare la Uniunea Europeană. În acest sens, după anul 1990, o preocupare constantă a Guvernului României a fost reforma administraţiei publice care cuprinde inclusiv măsuri privind realizarea procesului de descentralizare.
    Astfel, un pas important în materializarea acestui deziderat la reprezentat adoptarea Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care trasează principiile şi regulile generale care trebuie să ghideze procesul de transfer al competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu fondurile aferente acestora. De la adoptarea legii-cadru a descentralizării se recunoaşte faptul că rezultatele obţinute nu sunt satisfăcătoare, în sensul că, în cele mai multe cazuri, transferul de competenţe nu a fost însoţit de resursele necesare exercitării acestora, ceea ce a îngreunat sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
    În acest context, odată cu adoptarea Programului de guvernare 2013-2016, la nivelul Executivului au fost asumate o serie de măsuri concrete în privinţa reformării administraţiei publice, cu accent deosebit pe descentralizare, administrativă şi financiară. Astfel, necesitatea continuării acestui demers rezidă din analizele care au stat la baza elaborării documentului amintit, unde în preambulul secţiunii „Dezvoltare şi administraţie“ se arată că descentralizarea a fost realizată doar aparent, la nivel formal şi fără asigurarea unui suport financiar corespunzător. De aceea, Guvernul României şi-a asumat ca obiectiv „Continuarea reformei în administraţia publică cu un accent pus pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii administraţiei publice“.
    Anul 2013 a reprezentat o etapă importantă în efortul Guvernului României de a accelera procesul de transfer al competenţelor de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, concomitent cu asigurarea resurselor necesare pentru exercitarea acestor competenţe, având ca obiectiv major întărirea autonomiei locale.
    Având în vedere amploarea şi importanţa procesului de descentralizare, pe tot parcursul anului 2013, cu ocazia pregătirii proiectului legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale au reprezentat un partener constant al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi al ministerelor implicate în acest proces, alături de membri ai Parlamentului României şi ai societăţii civile.
    Procesul de descentralizare reprezintă în continuare o prioritate a Guvernului României, aşa cum este stabilit şi prin Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 şi constituirea Comitetului naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, document strategic naţional care reflectă, pe de o parte, soluţiile de politică publică ce constituie un răspuns ferm la nevoile administraţiei publice româneşti şi care, pe de altă parte, reprezintă o condiţionalitate ex-ante în procesul de programare bugetară 2014-2020.
    Procesul de descentralizare are ca principal rol transferul competenţelor între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru a oferi cetăţenilor servicii publice de mai bună calitate, realizând în acelaşi timp modernizarea structurilor responsabile cu asigurarea/furnizarea acestor servicii.

    1.2. Avantajele descentralizării
    Potrivit raportului Consiliului Europei „Reformele de regionalizare şi descentralizare în România“, redactat de către Direcţia Guvernare, Departamentul de Instituţii Democratice şi Guvernare (DG II), o alocare eficientă a responsabilităţilor între nivelul central şi local presupune ca atribuţiile şi competenţele privind implementarea politicilor, strategiilor naţionale şi reglementărilor să se exercite de către autorităţile administraţiei publice locale, iar competenţele şi atribuţiile care vizează elaborarea de strategii/politici naţionale, reglementarea, inspecţia şi controlul de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie să se exercite de către autorităţile administraţiei publice centrale.
    Procesul de descentralizare vizează, în principal, atingerea următoarelor avantaje:
    a) creşterea capacităţii de reacţie a administraţiei publice locale, ca urmare a scurtării lanţului decizional;
    b) simplificarea relaţiei dintre cetăţean şi sistemul administrativ (ce decurge direct din principiul subsidiarităţii);
    c) implicarea mai activă a tuturor factorilor de interes de la nivel local în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, ceea ce va conduce la creşterea calităţii serviciilor publice;
    d) atragerea de fonduri europene nerambursabile de către autorităţile administraţiei publice locale, ca urmare a competenţelor transferate în cadrul procesului de descentralizare;
    e) stimularea competitivităţii şi a performanţei între autorităţile administraţiei publice locale cu privire la efectele care rezultă ca urmare a exercitării noilor competenţe;
    f) creşterea răspunderii în utilizarea fondurilor publice, prin trecerea structurilor de interes local în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale alese prin votul direct al cetăţenilor;
    g) promovarea mai activă a unor instrumente existente sau potenţiale de dezvoltare locală (parcuri industriale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară etc.) care pot crea locuri de muncă şi stimula dezvoltarea locală.


    1.3. Cadrul juridic
    Guvernul României şi-a asumat realizarea procesului de descentralizare prin:
    a) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Programul naţional de reformă, principalul instrument al Comisei Europene pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020;
    d) Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 5 martie 2014 şi aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014;
    e) Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 909/2014.

    Existenţa unei Strategii generale de descentralizare va permite o implementare coerentă şi coordonată a iniţiativelor sectoriale de descentralizare, pe baza unui plan de măsuri, care are ca obiective principale:
    a) eficientizarea activităţii administraţiei publice;
    b) creşterea calităţii serviciilor publice prestate cetăţenilor.


    CAP. 2
    Viziunea, principiile generale şi obiectivele strategiei
    2.1. Viziunea: O administraţie publică locală capabilă să furnizeze servicii publice de calitate beneficiarilor, folosind eficient resursele existente, într-o Românie modernă, competitivă, adaptată la realităţile globale.
    2.2. Prezentul document strategic se fundamentează pe principiile din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare:
    a) principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitate administrativă necesară;
    b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate;
    c) principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele ce le revin, care impune obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică;
    d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară;
    e) principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică;
    f) principiul autonomiei locale financiare, potrivit căruia unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege;
    g) principiul proporţionalităţii, conform căruia resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege;
    h) principiul consultării, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.

    2.3. Obiectivele strategiei
    Strategia generală de descentralizare este un instrument de planificare strategică pe termen scurt care propune măsuri menite să contribuie la accelerarea modernizării/reformării administraţiei publice, astfel încât aceasta să fie capabilă să răspundă eficient solicitărilor cetăţenilor şi mediului de afaceri, asigurând astfel premisele necesare unei dezvoltări echilibrate a României.
    2.3.1. Obiectivul general
    Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a furniza servicii publice diversificate şi de calitate cetăţenilor, prin transferul de noi competenţe de la nivelul administraţiei centrale către autorităţile administraţiei publice locale
    Ca urmare a procesului de descentralizare, autorităţile administraţiei publice locale vor exercita noi competenţe în următoarele domenii:
    a) agricultură;
    b) cultură;
    c) turism;
    d) mediu;
    e) sănătate;
    f) educaţie - activităţi extraşcolare;
    g) tineret şi sport.


    2.3.2. Obiectivele specifice:
    1. Realizarea transferului de competenţe de la nivel central la nivel local care să permită consolidarea aplicării principiului subsidiarităţii
    Realizarea obiectivului specific implică următoarele activităţi:
    a) parcurgerea etapelor preliminare ale procesului de descentralizare conform Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) transferul competenţelor de la autorităţile administraţiei publice centrale la autorităţile administraţiei publice locale, precum şi al patrimoniului aferent competenţelor descentralizate, prin legile sectoriale de descentralizare.

    Pe parcursul implementării procesului de descentralizare, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin direcţia de specialitate, va acorda asistenţă tehnică ministerelor de resort în elaborarea analizelor de impact cu privire la soluţiile propuse pentru descentralizare.

    2. Eficientizarea exercitării competenţelor descentralizate pentru asigurarea de servicii publice de calitate şi a cheltuielilor fondurilor publice
    Realizarea obiectivului specific implică următoarele activităţi:
    a) elaborarea sau, după caz, actualizarea standardelor de cost şi de calitate în furnizarea serviciilor publice descentralizate;
    b) monitorizarea periodică şi evaluarea strategiilor sectoriale privind descentralizarea competenţelor, după caz;
    c) dezvoltarea/consolidarea mecanismelor de coordonare metodologică, monitorizare, inspecţie şi control de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie;
    d) întărirea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru exercitarea eficientă a competenţelor descentralizate.




    CAP. 3
    Metodologia transferului de competenţe
    Pornind de la necesitatea revizuirii competenţelor autorităţilor administraţiei publice centrale în contextul eficientizării activităţii acestora, prezenta strategie trasează, la nivel sectorial, liniile directoare pentru realocarea competenţelor între palierul central şi palierul local al administraţiei publice, din perspectiva îmbunătăţirii modului de furnizare a serviciilor publice.
    Acţiunile propuse a fi întreprinse în procesul de descentralizare urmăresc atingerea obiectivelor specifice ale strategiei, pentru a permite o abordare unitară şi coerentă pentru fiecare dintre domeniile incluse în procesul de descentralizare.
    Procesul de descentralizare vizează adoptarea unor măsuri care urmează a fi întreprinse pe termen scurt prin constituirea unor structuri flexibile capabile să asigure îndeaproape şi cu promptitudine nevoile reale ale populaţiei, cauzate inclusiv de o
    centralizare a competenţelor care vizează implementarea strategiilor naţionale şi a reglementărilor cu impact direct asupra serviciilor publice.
    Potrivit prevederilor art. 3 lit. a) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, principiul subsidiarităţii constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean, nivel care dispune de capacitatea administrativă necesară exercitării serviciului.
    Pe baza liniilor directoare stabilite de ministerul coordonator al procesului de descentralizare, ministerele implicate în procesul de transfer de competenţe vor parcurge toate etapele preliminare transferului de competenţe, potrivit Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi anexelor nr. 1 şi 2 la prezenta strategie:
    a) elaborarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a strategiei generale de descentralizare sau, în cazul inexistenţei unei strategii generale de descentralizare prin care se analizează oportunitatea transferului de competenţe de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, elaborarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a strategiilor sectoriale de descentralizare;
    b) identificarea de către Guvern, ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a resurselor necesare şi a costurilor integrale aferente competenţelor care sunt transferate, precum şi a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanţate;
    c) organizarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a fazelor-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor, care nu sunt exercitate prin structuri din subordinea ministerelor de resort, organizate la nivel local;
    d) elaborarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a analizelor de impact ale transferului de competenţe;
    e) elaborarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competenţe către autorităţile administraţiei publice locale;
    f) transferul, după caz, al resurselor financiare, umane şi materiale în vederea exercitării competenţelor transferate după intrarea în vigoare a legii sectoriale.

    Competenţele propuse a se transfera de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale vizează strict competenţe privind implementarea politicilor/ strategiilor naţionale şi a reglementărilor în vigoare la nivel local.
    În aplicarea art. 6 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniile incluse în procesul de descentralizare, competenţele transferate vor fi însoţite de resursele necesare exercitării acestora, respectiv: resurse umane, financiare şi materiale.
    Competenţele privind reglementarea, politicile şi strategiile naţionale, coordonarea metodologică a activităţii desfăşurate de structurile responsabile cu exercitarea competenţelor descentralizate, precum şi inspecţia şi controlul cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie vor fi exercitate de autoritatea centrală în domeniu, în scopul aplicării unitare a politicilor şi a strategiilor naţionale şi ale Uniunii Europene. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor rămâne responsabile în continuare în faţa ministerului de resort cu privire la modul de exercitare a competenţelor.
    Funcţia de inspecţie şi de control se exercită cu privire la activitatea autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte competenţa acestora de a emite autorizaţii/ avize/acorduri, respectiv modalitatea în care s-au asigurat că acestea sunt respectate, măsurile dispuse în caz de neconformitate etc.
    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, ministerele responsabile pentru cele şapte domenii supuse procesului de descentralizare vor elabora şi vor supune aprobării Guvernului analize de impact.
    Ulterior aprobării acestor analize de impact şi în funcţie de rezultatele obţinute se va decide oportunitatea elaborării proiectelor de legi sectoriale prin care se vor descentraliza competenţele, în conformitate cu prevederile Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 139/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
    CAP. 4
    Competenţele propuse pentru descentralizare
    Strategia generală de descentralizare urmăreşte, în principal, analizarea oportunităţii transferului de competenţe de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi trasarea direcţiilor de acţiune la nivelul fiecărui minister implicat în procesul de descentralizare, potrivit cadrului legal aplicabil.
    Prezenta strategie îşi propune să identifice domeniile care fac obiectul transferului de competenţe, urmând ca în cadrul analizelor de impact, elaborate de către ministerele de resort, să fie identificate complet şi exhaustiv toate competenţele ce urmează a fi transferate de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale.
    Domeniile incluse în procesul de descentralizare sunt: agricultură, cultură, turism, mediu, sănătate, educaţie - activităţi extraşcolare, tineret şi sport, astfel:
    4.1. Domeniul agricultură
    Procesul de transfer al unor competenţe ale administraţiei publice centrale în domeniul agriculturii către autorităţile administraţiei publice locale a fost iniţiat prin înfiinţarea, la sfârşitul anului 2009, a camerelor agricole judeţene rezultate prin reorganizarea oficiilor de consultanţă agricolă, ca instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene.
    În luna august 2016, camerele agricole au fost preluate din subordinea consiliilor judeţene în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
    Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 157/2016 privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti s-au reorganizat, prin preluarea activităţii, patrimoniului şi personalului direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, caselor agronomului, compartimentelor funcţionale din subordinea Direcţiei monitorizare inspecţii, verificare şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi ale camerelor agricole judeţene, structuri care se desfiinţează.
    În vederea eficientizării furnizării în teritoriu a serviciilor din sfera administraţiei publice centrale în domeniul agricultură, respectiv a îmbunătăţirii comunicării cu beneficiarii (agricultorii), se propune transferul unor competenţe de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor.
    Astfel, strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor al competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, exercitate în prezent de:
    a) direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti^1;
──────────
    ^1 Se referă la direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, aşa cum au fost acestea reorganizate potrivit prevederilor Legii nr. 157/2016.
──────────

    b) oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene;
    c) filialele regionale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale va prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunităţii elaborării legii sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul agricultură.

    4.2. Domeniul cultură
    Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a iniţiat încă din anul 1996 procesul de descentralizare, realizându-se în cadrul acestuia mai multe transferuri de competenţe ale unor instituţii publice de cultură către autorităţile administraţiei publice locale. Astfel, ca urmare a procesului de descentralizare, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor exercită competenţe exclusive privind:
    a) bibliotecile publice judeţene;
    b) muzeele judeţene;
    c) centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;
    d) instituţiile publice de spectacole şi concerte (teatre, filarmonici, orchestre, formaţii şi ansamblurile artistice);
    e) universităţile populare cu personalitate juridică.

    La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor au fost transferate competenţe privind:
    a) căminele culturale;
    b) universităţile populare cu personalitate juridică;
    c) biblioteci publice şi muzee;
    d) instituţiile publice de spectacole şi concerte (teatrele, filarmonicile, orchestrele şi ansamblurile artistice).

    În aplicarea principiului subsidiarităţii în domeniul culturii, autorităţile administraţiei publice locale sunt cele mai interesate în gestionarea, protejarea şi punerea în valoare a resurselor aflate pe teritoriul acestora, inclusiv a patrimoniului cultural mobil şi imobil. În acest sens, acestea sunt cele mai în măsură să exercite competenţe referitoare la gestionarea, protejarea şi punerea în valoare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural mobil şi imobil de interes local (exclusiv monumentele istorice din clasa B).
    Astfel, strategia vizează transferul la nivelul judeţelor al competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul culturii, după cum urmează:
    a) competenţele exercitate de direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniul naţional, respectiv a municipiului Bucureşti;
    b) competenţele privind: avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închirierii clădirilor monument istoric proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale; avizarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice de clasă B; avizarea clasării şi declasării monumentelor istorice de clasă B; avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice de clasă B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice de clasă B.

    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul culturii şi identităţii naţionale va prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunităţii elaborării legii sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul cultură.

    4.3. Domeniul turism
    Până în prezent, domeniul turism nu a fost supus procesului de descentralizare, în ciuda faptului că activitatea specifică acestui domeniu reprezintă un pilon important pentru dezvoltarea economică durabilă locală, sens în care autorităţile administraţiei publice locale sunt cele mai în măsură şi direct interesate să identifice şi să implementeze pârghiile necesare asigurării unui mediu de afaceri propice dezvoltării comunităţilor pe care le reprezintă. De altfel, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede competenţa privind dezvoltarea economică ca fiind în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
    În domeniul turismului, strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor al următoarelor competenţe:
    a) emiterea brevetului de turism şi atestarea ghizilor de turism;
    b) clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică şi funcţiuni de alimentaţie publică;
    c) omologarea pârtiilor de schi pentru agrement, traseelor de schi şi traseelor turistice montane;
    d) autorizarea plajelor turistice şi activităţilor din industria de agrement;
    e) avizarea documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului, respectiv emiterea avizului de specialitate pentru:
    • documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică de tipul:
    – structuri de primire turistice: hotel, hotel-apartament, motel, hostel, vilă, bungalou, cabană, sat de vacanţă, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora;
    – structuri de servire a mesei: restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant cu specific naţional sau local, braserie, berărie, gradină de vară, baruri de orice tip, unităţi de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip „expres“, pizzerie, snack-bar-cofetărie, patiserie, organizate în unităţi amenajate în spaţii speciale destinate, cuprinse în structuri de primire turistice şi, respectiv, structuri independente, amplasate în cadrul staţiunii turistice;
    – structuri de agrement turistic: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalaţii şi dotări specifice agrementului turistic - transport turistic pe cablu, pârtii amenajate pentru practicarea schiului şi altele asemenea;
    – structuri de tratament balnear: complexe de turism balnear;

    • documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora;
    • documentaţii privind construcţiile ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.

    În acest sens, având în vedere faptul că, pentru domeniul turism, competenţele propuse a fi descentralizate nu sunt exercitate prin structuri din subordinea Ministerului Turismului, organizate la nivel local, această instituţie urmează să realizeze faza-pilot, în cadrul căreia să poată fi testate competenţele supuse descentralizării.
    Ulterior realizării fazei-pilot, în vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor, Ministerul Turismului elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul turismului va prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea analizării oportunităţii elaborării legii sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul turism.


    4.4. Domeniul mediu
    Procesul de descentralizare în domeniul protecţiei mediului a vizat transferul către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor al competenţelor privind managementul deşeurilor, salubrizarea localităţilor şi administrarea grădinilor zoologice.
    Astfel, strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor al competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul mediului, după cum urmează:
    a) competenţele exercitate de agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi a municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;
    b) competenţele de realizare a lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor turistice de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor, Ministerul Mediului, respectiv Ministerul Apelor şi Pădurilor elaborează analize de impact, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul mediului, respectiv ministrul apelor şi pădurilor vor prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizelor de impact în vederea oportunităţii elaborării legilor sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul mediu.

    4.5. Domeniul sănătate
    Din perspectiva transferului de competenţe în domeniul sănătăţii, primele demersuri au fost realizate în anul 2002, odată cu transferul la autorităţile administraţiei publice locale al competenţelor serviciilor de asistenţă medico-socială, adresate persoanelor cu probleme sociale, şi întreţinerea unităţilor sanitare publice de interes local/judeţean, cu menţiunea că administrarea efectivă a bunurilor, inclusiv a clădirilor, a fost transferată unităţii sanitare publice.
    În perioada 2008-2010, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării, aprobată prin Legea nr. 135/2015, şi a Hotărârii Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare, a fost transferat autorităţilor administraţiei publice locale managementul asistenţei medicale pentru 351 de unităţi medicale, reprezentând: centre de sănătate, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale comunale şi alte unităţi sanitare cu paturi, inclusiv cele de urgenţă.
    Astfel, strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor al competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul sănătăţii, exercitate în prezent de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor acestor instituţii, cu excepţia atribuţiilor de inspecţie sanitară, Ministerul Sănătăţii elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul sănătăţii va prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunităţii elaborării legii sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul sănătate.

    4.6. Domeniul educaţie
    În domeniul educaţiei preuniversitare, odată cu intrarea în vigoare a Legii învăţământului nr. 84/1995^2, au fost realizate primele măsuri de reorganizare a sistemului de administrare şi finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar în sensul descentralizării competenţelor cu privire la finanţarea unei componente din cheltuielile privind educaţia. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor au primit responsabilităţi, alături de ministerul de resort, cu privire la: învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Competenţe privind învăţământul special au fost transferate autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor.──────────
    ^2 Actul normativ a fost abrogat prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, multe din prevederi fiind preluate.
──────────

    Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a vizat o serie de modificări profunde în sensul unei mai mari implicări a comunităţilor locale în asigurarea bunei funcţionări a învăţământului, atât în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare, cât şi încheierea contractului de management între directorii unităţilor şcolare cu primarii, introducerea finanţării bazate pe costuri standard şi a principiului „finanţarea urmează elevul“.
    În vederea continuării demersului de descentralizare în domeniul educaţiei preuniversitare este necesară creşterea implicării comunităţii locale şi societăţii prin descentralizarea, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, şi a altor competenţe, respectiv a celor ce privesc educaţia extraşcolară.
    Astfel, strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor al competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul educaţiei extraşcolare, exercitate în prezent de palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare.
    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor, Ministerul Educaţiei Naţionale elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul educaţiei naţionale va prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunităţii elaborării legii sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul educaţie.

    4.7. Domeniul tineret şi sport
    În ceea ce priveşte domeniul tineret şi sport, nu au avut loc evoluţii semnificative ale procesului de descentralizare, începând cu anul 2010, măsurile de transfer de la nivel central la nivel local vizând preponderent trecerea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, între 2011-2012, au fost elaborate 16 hotărâri ale Guvernului prin care au fost transmise 26 de centre de agrement.
    Astfel, strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor, respectiv al municipiilor al competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul tineretului şi sportului, exercitate în prezent de:
    a) direcţiile judeţene pentru sport şi tineret la nivelul judeţelor, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti;
    b) centrele de agrement la nivelul judeţelor, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti;
    c) casele de cultură ale studenţilor la nivelul judeţelor, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti;
    d) cluburile sportive, precum şi bazele sportive la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află.

    În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor, Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează analiza de impact, analiză care va fi supusă spre aprobare Guvernului României.
    Astfel, ministrul tineretului şi sportului va prezenta în şedinţa Guvernului o informare cu privire la concluziile analizei de impact în vederea oportunităţii elaborării legii sectoriale de transfer al competenţelor din domeniul tineret şi sport.


    CAP. 5
    Principalele rezultate aşteptate, indicatorii, implicaţiile pentru buget şi implicaţiile juridice
    5.1. Rezultatele aşteptate ale Strategiei generale de descentralizare se vor concretiza în obţinerea unui cadru instituţional şi legal adecvat implementării procesului de descentralizare, precum şi realizarea unor sisteme/instrumente de monitorizare şi eficientizare a exercitării competenţelor descentralizate. Detalierea acestora este evidenţiată în planul de acţiune, conform anexei nr. 2 la prezenta strategie.
    5.2. Indicatorii de monitorizare vor fi:
    a) numărul de sectoare/domenii în care a intervenit descentralizarea competenţelor;
    b) numărul de sectoare/domenii pentru care descentralizarea competenţelor a fost însoţită de transferul resurselor necesare exercitării acestora;
    c) numărul de sectoare/domenii pentru care sunt elaborate sau, după caz, actualizate standarde de cost şi calitate în furnizarea serviciilor publice.

    5.3. Impactul financiar cu privire la finanţarea competenţelor descentralizate la nivel judeţean/local este estimat din perspectiva aprobării proiectelor de lege sectoriale privind descentralizarea şi în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
    "Descentralizarea unor activităţi
    Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competenţe, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele preţurilor de consum, după cum urmează:
    a) în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaţie specială, necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare;
    b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat."

    5.4. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prezentului document strategic
    Implementarea prezentei strategii implică elaborarea, modificarea, completarea sau abrogarea, după caz, atât a legislaţiei care stabileşte regimul juridic general al organizării şi funcţionării administraţiei publice centrale şi locale supuse procesului de descentralizare, cât şi a legislaţiei incidente domeniilor de activitate supuse descentralizării.
    Principalele implicaţii juridice avute în vedere se referă la:
    a) modificarea legislaţiei-cadru şi subsecvente aplicabile administraţiei publice locale ca urmare a procesului de descentralizare;
    b) elaborarea legilor sectoriale pentru materializarea transferului de competenţe însoţit de transferul patrimoniului aferent exercitării acestor competenţe;
    c) modificarea/completarea/abrogarea actelor normative de nivel primar (legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe simple) şi de nivel secundar (hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniştrilor etc.) care reglementează competenţele supuse procesului de descentralizare.


    CAP. 6
    Procedurile de monitorizare şi evaluare
    Monitorizarea reprezintă procesul de colectare, procesare, analiză şi raportare a datelor privind implementarea Strategiei generale de descentralizare, a realizării analizelor de impact privind soluţiile propuse pentru descentralizarea unor competenţe pentru domeniile: agricultură, cultură, educaţie preuniversitară, mediu, sănătate, tineret şi sport, precum şi a strategiei sectoriale de descentralizare pentru domeniul turism, în vederea măsurării progresului şi reorientării sau redefinirii activităţilor, în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor.
    Coordonarea procesului de monitorizare a prezentei strategii este asigurată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Monitorizarea se va realiza pe baza unui sistem dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.
    Pe baza datelor colectate şi procesate se elaborează raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare se elaborează trimestrial de către fiecare minister implicat în procesul de descentralizare, se centralizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi se înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Secretariatul tehnic. Raportul trimestrial de monitorizare trebuie să conţină şi informaţii privind măsurile pe care ministerele sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, le au în vedere pentru redefinirea acţiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor aşteptate. Pe baza acestor rapoarte de monitorizare sectoriale, Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare stabileşte măsurile care se impun în ceea ce priveşte procesul de descentralizare.
    Pe baza rapoartelor trimestriale de monitorizare ale grupurilor de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor implicate în procesul de descentralizare, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene elaborează, centralizează şi întocmeşte raportul de evaluare, pe care îl înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare.
    Ca urmare a implementării măsurilor cuprinse în cadrul strategiei, pe baza rapoartelor de monitorizare periodică şi de evaluare (ex-post), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice şi ministerele responsabile vor adopta măsurile necesare corectării măsurilor adoptate, dacă este cazul, sau vor putea elabora strategii de îmbunătăţire a modului de exercitare a competenţelor descentralizate. De asemenea, pe baza monitorizării şi evaluărilor periodice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot dezvolta instrumente pentru consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor/ instituţiilor responsabile în vederea îmbunătăţirii modului de exercitare a competenţelor descentralizate.
    ANEXA NR. 1
    la strategie
    Calendarul etapelor preliminare ale procesului de descentralizare

    
    ┌─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────────────┐
    │ Acţiune │ Indicatori │Termen de realizare│ Responsabili │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.1. Constituirea şi operaţionaliza-│- grupuri de lucru pentru │la data aprobării │- MDRAPFE; │
    │rea structurilor tehnice ale │descentralizarea competenţelor │Strategiei generale│- ministerele şi conducătorii altor │
    │procesului de descentralizare │constituite │de descentralizare │organe de specialitate ale │
    │(grupurile de lucru de la nivelul │ │ │administraţiei publice centrale; │
    │ministerelor şi Comitetul tehnic │ │ │- structurile asociative ale │
    │interministerial pentru │ │ │autorităţilor administraţiei publice │
    │descentralizare - CTID) │ │ │locale │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.2. Actualizarea inventarului │- liste de inventar actualizate │2 luni de la │- ministerele de resort; │
    │bunurilor supuse transferului │ │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │ │ │proiectului │- MFP │
    │ │ │Strategiei generale│ │
    │ │ │de descentralizare │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.3. Elaborarea analizelor de impact│- analize de impact cu privire la │3 luni de la │- ministerele de resort; │
    │cu privire la soluţiile propuse │soluţiile propuse pentru descentraliza-│aprobarea │- MDRAPFE; │
    │pentru descentralizare pentru │re pentru domeniile: agricultură, │proiectului │- MFP; │
    │domeniile: agricultură, cultură, │cultură, mediu, sănătate, educaţie, │Strategiei generale│- structurile asociative ale │
    │mediu, sănătate, educaţie, tineret şi│tineret şi sport realizate │de descentralizare │autorităţilor administraţiei publice │
    │sport │ │ │locale │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.4. Pregătirea şi derularea fazei- │- faza-pilot în vederea testării │4 luni de la │- MT; │
    │pilot în vederea testării │competenţelor ce urmează a fi │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │competenţelor ce urmează a fi │descentralizate pentru domeniul turism │proiectului │- MFP; │
    │descentralizate - doar pentru │realizată │Strategiei generale│- structurile asociative ale │
    │domeniul turism │ │de descentralizare │autorităţilor administraţiei publice │
    │ │ │ │locale │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.5. Elaborarea rapoartelor de │- rapoarte de monitorizare şi analize │5 luni de la │- MT; │
    │monitorizare şi a analizelor de │de impact cu privire la impactul │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │impact cu privire la impactul │soluţiilor propuse pentru │proiectului │- MFP; │
    │soluţiilor propuse pentru │descentralizare, pentru domeniul turism│Strategiei generale│- structurile asociative ale │
    │descentralizare (inclusiv pe baza │elaborate │de descentralizare │autorităţilor administraţiei publice │
    │fazelor-pilot) - doar pentru domeniul│ │ │locale │
    │turism │ │ │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.6. Prezentarea în Guvern a │- concluziile analizelor de impact cu │4 luni de la │- ministerele de resort; │
    │concluziilor analizelor de impact cu │privire la evaluarea impactului │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │privire la evaluarea impactului │soluţiilor propuse pentru │proiectului │- MFP │
    │soluţiilor propuse pentru │descentralizare prezentate │Strategiei generale│ │
    │descentralizare │ │de descentralizare │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.7. Prezentarea în Guvern a │- concluziile analizelor de impact cu │6 luni de la │- MT; │
    │concluziilor analizelor de impact cu │privire la evaluarea impactului │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │privire la evaluarea impactului │soluţiilor propuse pentru │proiectului │- MFP │
    │soluţiilor propuse pentru │descentralizare pentru domeniul turism │Strategiei generale│ │
    │descentralizare doar pentru domeniul │prezentate │de descentralizare │ │
    │turism │ │ │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.8. Elaborarea proiectelor │- proiecte sectoriale de lege necesare │5 luni de la │- ministerele de resort; │
    │sectoriale de lege necesare │transferului de competenţe pentru │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │transferului de competenţe pentru │domeniile: agricultură, cultură, mediu,│proiectului │- MFP │
    │domeniile: agricultură, cultură, │sănătate, educaţie, tineret şi sport, │Strategiei generale│ │
    │mediu, sănătate, educaţie, tineret şi│elaborate - în urma deciziei │de descentralizare │ │
    │sport │prim-ministrului │ │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.9. Elaborarea proiectului │- proiect sectorial de lege necesar │7 luni de la │- MT; │
    │sectorial de lege necesar │transferului de competenţe pentru │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │transferului de competenţe pentru │domeniul turism, elaborat - în urma │proiectului │- MFP │
    │domeniul turism │deciziei prim-ministrului │Strategiei generale│ │
    │ │ │de descentralizare │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.10. Desfăşurarea procedurii de │- procedură de transparenţă decizională│6 luni de la │- ministerele de resort │
    │transparenţă decizională pentru │desfăşurată │aprobarea │ │
    │proiectele sectoriale de lege │ │proiectului │ │
    │necesare transferului de competenţe │ │Strategiei generale│ │
    │pentru domeniile: agricultură, │ │de descentralizare │ │
    │cultură, mediu, sănătate, educaţie, │ │ │ │
    │tineret şi sport │ │ │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.11. Desfăşurarea procedurii de │- procedură de transparenţă decizională│8 luni de la │- MT │
    │transparenţă decizională pentru │desfăşurată │aprobarea │ │
    │proiectul sectorial de lege necesar │ │proiectului │ │
    │transferului de competenţe pentru │ │Strategiei generale│ │
    │domeniul turism │ │de descentralizare │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.12. Aprobarea de către Guvern şi │- proiectele legilor sectoriale de │7 luni de la │- ministerele de resort; │
    │promovarea către Parlament a │transfer al competenţelor pentru │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │proiectelor legilor sectoriale de │domeniile: agricultură, cultură, mediu,│proiectului │- MFP │
    │transfer al competenţelor pentru │sănătate, educaţie, tineret şi sport, │Strategiei generale│ │
    │domeniile: agricultură, cultură, │aprobate │de descentralizare │ │
    │mediu, sănătate, educaţie, tineret │ │ │ │
    │şi sport │ │ │ │
    ├─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │A1.13. Aprobarea de către Guvern şi │- proiectul sectorial de lege necesar │9 luni de la │- MT; │
    │promovarea către Parlament a │transferului de competenţe pentru │aprobarea │- MDRAPFE; │
    │proiectului sectorial de lege necesar│domeniul turism aprobat │proiectului │- MFP │
    │transferului de competenţe pentru │ │Strategiei generale│ │
    │domeniul turism │ │de descentralizare │ │
    └─────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────┘

    ANEXA NR. 2
    la strategie
    PLANUL DE ACŢIUNI
    pentru implementarea Strategiei generale de descentralizare
    Obiectivul general:
    Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a furniza servicii publice de calitate, prin transferul de noi competenţe de la nivelul administraţiei centrale către autorităţile administraţiei publice locale

    
    ┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────┬───────────┬─────────────────────────────┐
    │ Acţiuni şi măsuri │ Rezultate │Termen de realizare │ Resurse │ Responsabili │
    ├──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────┴─────────────────────────────┤
    │Obiectivul specific 1 │
    │Realizarea transferului de competenţe de la nivel central la nivel local care să permită consolidarea aplicării principiului │
    │subsidiarităţii │
    │Rezultat: Transfer de competenţe realizat într-un cadru legislativ coerent şi într-un cadru instituţional operaţional şi stabil │
    ├──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────┬───────────┬─────────────────────────────┤
    │A1. Finalizarea etapelor privind │- legislaţie sectorială primară şi │3 luni de la de la │proprii │- ministerele de resort │
    │procesul de descentralizare │secundară cu privire la transferul de │intrarea în vigoare │ │(MADR, MCIN, MT, MEN, MM, MAP│
    │ │competenţe de la nivel central la nivel│a legilor sectoriale│ │MS şi MTS); │
    │ │local adoptată │ │ │- MDRAPFE; │
    │ │ │ │ │- MFP; │
    │ │ │ │ │- structurile asociative ale │
    │ │ │ │ │autorităţilor administraţiei │
    │ │ │ │ │publice locale; │
    │ │ │ │ │- Parlamentul României │
    ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────┤ │
    │A2. Transferul competenţelor de la│- competenţe împreună cu patrimoniul │4 luni de la de la │proprii │ │
    │autorităţile administraţiei │aferent exercitării lor transferate de │intrarea în vigoare │ │ │
    │publice centrale la autorităţile │la nivel central la nivel local │a legilor sectoriale│ │ │
    │administraţiei publice locale, │ │ │ │ │
    │precum şi al patrimoniului aferent│ │ │ │ │
    │competenţelor descentralizate, │ │ │ │ │
    │prin legile sectoriale de │ │ │ │ │
    │descentralizare │ │ │ │ │
    ├──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────┴─────────────────────────────┤
    │Obiectivul specific 2 │
    │Eficientizarea exercitării competenţelor descentralizate pentru asigurarea de servicii publice de calitate │
    │Rezultat: Servicii publice descentralizate furnizate în condiţii de eficienţă şi eficacitate pe bază de standarde de cost şi calitate │
    ├──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────┬───────────┬─────────────────────────────┤
    │A1. Elaborarea sau, după caz, │- standarde de cost şi de calitate │12 luni de la │proprii │- toate ministerele de resort│
    │actualizarea standardelor de cost │elaborate │intrarea în vigoare │ │care au descentralizat până │
    │şi de calitate în furnizarea │ │a fiecărei legi │ │în prezent competenţe - │
    │serviciilor publice │ │sectoriale sau 12 │ │elaborare; │
    │descentralizate │ │luni de la intrarea │ │- MDRAPFE - avizare; │
    │ │ │în vigoare a │ │- MFP - avizare │
    │ │ │Legii nr. 195/2006, │ │ │
    │ │ │cu modificările şi │ │ │
    │ │ │completările │ │ │
    │ │ │ulterioare │ │ │
    │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────┤ │
    │ │- standarde de cost şi de calitate │permanent │proprii şi │ │
    │ │actualizate │ │fonduri │ │
    │ │ │ │structurale│ │
    ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────┤
    │A2. Dezvoltarea/consolidarea │- mecanisme de coordonare metodologică/│6 luni de la │proprii şi │- MDRAPFE împreună cu toate │
    │mecanismelor de coordonare │monitorizare/control adoptate/ │aprobarea │fonduri │ministerele de resort care au│
    │metodologică, monitorizare şi │dezvoltate; │standardelor de cost│structurale│descentralizat până în │
    │control privind modul de │- baze de date necesare exercitării │şi calitate │ │prezent competenţe │
    │exercitare a competenţelor │competenţelor descentralizate │ │ │ │
    │descentralizate la nivel local │dezvoltate; │ │ │ │
    │ │- analize privind modul de implementare│ │ │ │
    │ │a competenţelor descentralizate │ │ │ │
    │ │realizate; │ │ │ │
    │ │- instrumente privind eficientizarea │ │ │ │
    │ │competenţelor descentralizate │ │ │ │
    │ │dezvoltate │ │ │ │
    ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────┤
    │A3. Întărirea capacităţii │- proiecte/instrumente implementate de │permanent │proprii şi │- autorităţile administraţiei│
    │autorităţilor administraţiei │autorităţile administraţiei publice │ │fonduri │publice locale │
    │publice locale pentru exercitarea │locale pentru dezvoltarea capacităţii │ │structurale│ │
    │eficientă a competenţelor │instituţionale necesare exercitării │ │ │ │
    │descentralizate │eficiente a competenţelor │ │ │ │
    │ │descentralizate │ │ │ │
    └──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────┴─────────────────────────────┘


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016