Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE din 5 octombrie 2022  naţională pentru păduri 2030    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE din 5 octombrie 2022 naţională pentru păduri 2030

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 980 bis din 10 octombrie 2022
──────────
    Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.227 din 5 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 980 din 10 octombrie 2022.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    Abrevieri folosite
        AAP - Asociaţia Administratorilor de Păduri din România
        AC - Autoritatea competentă
        ACS - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
        ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
        APM - Agenţia pentru protecţia mediului
        APV - Act de punere în valoare a masei lemnoase
        ASAS - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti"
        ASCD - Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare
        ASFOR - Asociaţia Forestierilor din România
        CDI - Cercetare, dezvoltare şi inovare
        CE - Comisia Europeană
        DSA - Direcţii strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri
        FE - Forest Europe
        FFN - Fond forestier naţional
        GF - Garda Forestieră
        GLT - Grup de lucru tematic
        IFN - Inventar Forestier Naţional
        INCDS - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea
        INS - Institutul Naţional de Statistică
        LULUCF - Folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultura (Land Use, Land-Use Change and Forestry)
        MFR - Material forestier de reproducere
        MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
        ONG - Organizaţie neguvernamentală
        PIB - Produs intern brut
        PES - Plăţi pentru servicii ecosistemice
        RFN - Registrul Forestier Naţional
        RNP - Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva
        SE - Servicii ecosistemice
        SNP30 - Strategia Naţională pentru Păduri 2030
        SNCISI - Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă
        SUEP30 - Strategia Uniunii Europene pentru Păduri 2030
        SUMAL - Sistem de urmărire a materialului lemnos
        PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
        UE - Uniunea Europeană
        UNIV - Universitate
    1. INTRODUCERE
    1.1. Contextul naţional
    Pădurile se bucură de un interes deosebit la nivel global, european şi naţional, ţinând cont de multitudinea de servicii ecosistemice (SE) pe care acestea le oferă. În afară de serviciile de aprovizionare (produsele lemnoase şi nelemnoase utilizate în consum), ecosistemele forestiere oferă servicii suport (de exemplu, cele de formare a solului), servicii de regularizare (hidrologică, climatică, antierozională etc.) şi servicii culturale (recreere, identitate culturală, educaţionale etc.).
        Pădurile României sunt un capital a cărui valoare este dată de continuitatea serviciilor ecosistemice pe care le asigură pentru societate. România are o suprafaţă de pădure de 7 milioane de hectare, conform datelor Inventarului Forestier Naţional (IFN)*1) dar, cu 29% din suprafaţă împădurită, este sub media Uniunii Europene (UE), de 39%. Zonarea funcţională a pădurilor naţionale contribuie, la momentul actual, la asigurarea cu prioritate a serviciilor ecosistemice de regularizare a apelor, antierozionale şi de protecţie climatică, în cazul a 42% din pădurile din fondul forestier naţional (FFN).
        *1) Inventarul Forestier Naţional. Rezultate Ciclul II. Disponibil la http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-2/

        Serviciile ecosistemice (SE)*2) constituie un flux de resurse şi servicii furnizate de către pădure, de care societatea beneficiază în mod direct sau indirect. Acestea se împart în:
        *2) MEA (Millennium Ecosystem Assessment), 2005. Ecosystems and Human Well-being. Disponibil la: https://www.millenniumassessment.org/documents/document.356.aspx.pdf
    a) Servicii de furnizare (aprovizionare): includ bunurile furnizate de ecosisteme, cum sunt produsele lemnoase şi produsele forestiere nelemnoase (ciuperci, fructe de pădure etc);
    b) Servicii de regularizare: sunt reprezentate prin rolul pădurilor în sechestrarea carbonului, stabilizarea solurilor, purificarea apei şi aerului etc;
    c) Servicii culturale: sunt acele beneficii nemateriale de recreere, estetice, spirituale etc;
    d) Serviciile suport, cum ar fi formarea solului, fotosinteza sau reciclarea substanţelor nutritive, sunt necesare pentru realizarea celorlalte servicii ecosistemice.

        Impactul sectorului forestier în economia naţională este substanţial. În ultimii 10 ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanţa comercială externă de până la 2 miliarde euro/an. Rolul socio-economic al pădurilor este important şi din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuţie majoră la prevenirea migraţiei forţei de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe şi contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare conexe, precum cele de construcţii, agricol şi energetic. Biomasa forestieră asigură încălzirea a 3,5 milioane de gospodării în România, cu un consum estimat, în strategia energetică a României, la 14 milioane de tone*3).
        *3) https://pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/

        Pădurile noastre constituie un rezervor de biodiversitate pentru Europa, România fiind singura ţară din UE pe teritoriul căreia se regăsesc cinci regiuni biogeografice şi o diversitate deosebită a florei şi faunei, cu piramidă trofică completă (mai ales datorită prezenţei populaţiilor de carnivore mari, dispărute în alte ţări ale Europei). Conservarea biodiversităţii este un obiectiv prioritar pentru gestionarea pădurilor României integrate în reţeaua de arii naturale protejate, cărora le sunt definite măsuri specifice de gestionare în planurile de management. România dispune şi de importante suprafeţe de pădure cu structuri primare, pentru care există cerinţa legislativă de identificare şi protejare strictă.
        Politica forestieră din România se bazează pe o lungă tradiţie în stabilirea şi implementarea principiilor gestionării durabile a pădurii. Acest aspect este dovedit în special prin aplicarea sistemului de gospodărire multifuncţională, care a precedat cu multe decenii abordările actuale de gestionare durabilă a pădurilor din alte ţări europene. Această caracteristică s-a concretizat într-un regim silvic riguros, cu o temeinică fundamentare ştiinţifică şi tehnică, creat însă pentru a funcţiona eficient în condiţiile unui sistem centralizat, în care pădurea şi capitalul din sectorul forestier aparţineau integral statului.
        În ultimii 30 de ani, România a trecut printr-o perioadă de tranziţie către economia de piaţă, cu schimbări majore în sectorul forestier, determinate de retrocedarea pădurilor şi de privatizarea sectorului de exploatare a pădurilor şi industrializare a lemnului. Procesul de retrocedare a pădurilor, declanşat în 1991, a produs schimbări importante ale structurii proprietăţii, 36% din FFN fiind azi reprezentat de proprietatea privată. Fărâmiţarea proprietăţii forestiere, cu peste 700 de mii proprietari privaţi individuali, cu o suprafaţă medie de 1,1 ha/proprietate, face dificilă aplicarea unui regim silvic unitar, fiind necesară identificarea unor soluţii de responsabilizare şi implicare a proprietarilor în gestionarea durabilă a pădurilor.
        În pofida schimbărilor socio-economice majore ce au avut loc, cadrul de reglementare a sectorului forestier a rămas dominat de paradigma unui sistem legislativ rigid, prescriptiv, nediferenţiat în raport cu forma de proprietate, bazat aproape în totalitate pe instrumente de comandă şi control. Actualul sistem nu are eficacitatea aşteptată, iar acest aspect se reflectă într-o evidentă tensiune socială, implicând toate grupurile interesate şi afectate de gestionarea pădurilor: proprietari privaţi, administrarea silvică de stat şi privată, firme de exploatare a pădurilor şi industrializare a lemnului, organizaţii de protecţia mediului, societatea civilă etc.
        Prin urmare, Strategia Naţională pentru Păduri (SNP30) trebuie să asigure un demers de bună guvernanţă, bazat pe coerenţa legislaţiei din domeniul forestier, asumarea răspunderii şi transparenţă, şi care să valorifice mai eficient principiile de gestionare durabilă a pădurilor care au asigurat productivitatea, rolul multifuncţional, stabilitatea şi biodiversitatea pădurilor României.

    1.2. Contextul internaţional şi european
        Pădurile joacă un rol major în îndeplinirea unor obiective globale, conform Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă*4). De aceea, protejarea, refacerea şi promovarea utilizării durabile a pădurilor, precum şi stoparea declinului biodiversităţii sunt, la rândul lor, obiective globale. Pădurile au un rol crucial în atenuarea schimbărilor climatice şi a efectelor acestora, dar şi în asigurarea unor modele de consum şi de producţie durabile. Prin Planul Strategic al Naţiunilor Unite pentru Păduri 2017-2030*5), adoptat de Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri, s-au identificat şase Obiective globale şi 26 de Obiective asociate, voluntare şi universale, care urmează să fie atinse până în 2030 pentru a asigura un management durabil şi pentru a opri despădurirea şi degradarea pădurilor. Prin elaborarea SNP30, România va acţiona pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la nivel global potrivit acordului internaţional privind pădurile.
        *4) https://www.un.ora/ga/search/view doc.asp?svmbol=A/RES/70/1&Lang=E
        *5) https://www.un.ora/esa/forests/documents/un-strateaic-plan-for-forests-2030/index.html

        UE a implementat mai multe măsuri importante care vizează pădurile şi sectorul forestier (Tabelul 1), recunoscându-le valoarea transversală şi, prin urmare, incluzându-le în alte politici, în primul rând agricultură şi dezvoltare rurală, dar şi de mediu, climă şi energie regenerabilă, cercetare, coeziune, industrie, comerţ şi cooperare internaţională. Numărul tot mai mare de iniţiative politice specifice sau conexe domeniului forestier, asumate de UE, creează un mediu politic complex şi fragmentat, care trebuie să integreze obiective diverse şi deseori contradictorii, reieşite, de exemplu, din strategia de conservare a biodiversităţii, din strategia de bioeconomie sau din cea de dezvoltare rurală.
        Tabel 1. Principalele documente strategice de referinţă la nivel comunitar pentru sectorul forestier

┌───┬──────────────┬───────────────────┐
│ │ │Angajamente cu │
│Nr.│Document │impact asupra │
│ │ │gestionării │
│ │ │pădurilor │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- UE se angajează │
│ │ │să atingă noi │
│ │ │obiective │
│ │ │ambiţioase în │
│ │ │materie de climă, │
│ │ │energie şi mediu, │
│ │ │la care pădurile şi│
│ │Noua Strategie│sectorul forestier │
│ │a UE pentru │pot aduce o │
│1 │păduri 2030 │contribuţie │
│ │(2021) │semnificativă │
│ │ │- obiectivele │
│ │ │formulate sunt │
│ │ │strâns legate cu │
│ │ │celelalte │
│ │ │instrumente de │
│ │ │politică ale UE, │
│ │ │privitoare la │
│ │ │păduri │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- sursa de energie │
│ │ │regenerabilă... se │
│ │ │estimează că... │
│ │ │participă la │
│ │ │îndeplinirea │
│ │Strategia de │obiectivelor UE de │
│ │Bioeconomie │energie │
│ │(2018) şi │regenerabilă de 20%│
│ │actualizarea │în 2020 şi de cel │
│2 │Planului de │puţin 32% în 2030 │
│ │acţiuni pentru│- atingerea │
│ │strategia de │neutralităţii │
│ │Bioeconomie │degradării │
│ │(2018) │terenurilor până în│
│ │ │2030 şi .... │
│ │ │refacerea a cel │
│ │ │puţin 15% din │
│ │ │ecosistemele │
│ │ │degradate până în │
│ │ │2020 │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- includerea │
│ │ │emisiilor de gaze │
│ │ │cu efect de seră şi│
│ │Regulamentul │a absorbţiilor │
│ │UE 2018/841 │rezultate din │
│ │privind │activităţi legate │
│ │utilizarea │de exploatarea │
│3 │terenurilor şi│terenurilor, │
│ │silvicultură │schimbarea │
│ │pentru anii │destinaţiei │
│ │20212030 - │terenurilor şi │
│ │LULUCF (2018) │silvicultură în │
│ │ │cadrul de politici │
│ │ │privind clima şi │
│ │ │energia pentru 2030│
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- creşterea │
│ │ │suprafeţei │
│ │ │împădurite din UE │
│ │ │şi a calităţii │
│ │ │pădurilor │
│ │Pactul verde │- asigurarea │
│ │european │reîmpăduririi şi │
│ │(2019) şi │refacerii pădurilor│
│ │Planul de │degradate în │
│4 │acţiune pentru│vederea creşterii │
│ │implementarea │capacităţii de │
│ │pactului verde│absorbţie a C02, │
│ │european │îmbunătăţind în │
│ │(2019) │acelaşi timp │
│ │ │rezistenţa │
│ │ │pădurilor şi │
│ │ │promovând │
│ │ │bio-economia │
│ │ │circulară │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- protecţia strictă│
│ │ │a o treime din │
│ │ │ariile naturale │
│ │ │protejate │
│ │ │(reprezentând 10% │
│ │ │din suprafaţa │
│ │ │terestră a UE şi │
│ │ │10% din suprafaţa │
│ │ │maritimă a UE) │
│ │ │- protejarea legală│
│ │ │a minim 30% din │
│ │ │suprafaţă (terestru│
│ │ │şi maritim) │
│ │ │- protecţia strictă│
│ │ │a tuturor pădurilor│
│ │ │primare şi seculare│
│ │ │din UE │
│ │ │- să nu se │
│ │ │deterioreze starea │
│ │ │de conservare a │
│ │ │tuturor habitatelor│
│ │Strategia UE │şi speciilor │
│ │pentru │protejate până în │
│ │biodiversitate│2030 │
│ │pentru 2030 │- plantarea a trei │
│ │(2020) şi │miliarde de puieţi │
│5 │Planul de │în UE │
│ │acţiune pentru│- integrarea │
│ │Strategia UE │coridoarelor │
│ │pentru │ecologice ca parte │
│ │biodiversitate│a unei reţele │
│ │(2020) │naturale │
│ │ │transeuropene de │
│ │ │prevenire a │
│ │ │izolării genetice a│
│ │ │principalelor │
│ │ │specii aflate în │
│ │ │diverse grade de │
│ │ │protecţie │
│ │ │- dezvoltarea în │
│ │ │continuare a │
│ │ │practicilor │
│ │ │favorabile │
│ │ │biodiversităţii, │
│ │ │cum ar fi │
│ │ │silvicultura │
│ │ │apropiată de natură│
│ │ │- consolidarea │
│ │ │conservării │
│ │ │genetice a │
│ │ │pădurilor şi a │
│ │ │diversităţii în │
│ │ │cadrul speciilor şi│
│ │ │populaţiilor │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- creşterea │
│ │ │biodiversităţii │
│ │ │- protejarea │
│ │ │terenurilor, │
│ │Strategia Farm│solului, apei, │
│ │to Fork (2020)│aerului, plantelor │
│6 │şi Planul de │şi animalelor, │
│ │acţiune pentru│conservarea şi │
│ │Strategia Farm│refacerea │
│ │to Fork (2020)│resurselor │
│ │ │(edafice, de apă │
│ │ │dulce şi marine) de│
│ │ │care depinde │
│ │ │sistemul alimentar │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- gestionarea │
│ │ │durabilă a │
│ │ │pădurilor şi │
│ │ │evitarea defrişării│
│ │ │şi degradării │
│ │Regulamentul │pădurilor, prin │
│ │privind │sprijinirea │
│7 │investiţiile │investiţiilor care │
│ │durabile │întrunesc │
│ │(2020) │criteriile folosite│
│ │ │pentru a determina │
│ │ │dacă o activitate │
│ │ │economică se │
│ │ │califică drept │
│ │ │durabilă din punct │
│ │ │de vedere ecologic │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- promovarea │
│ │ │gestionării │
│ │ │durabile a │
│ │Strategia UE │pădurilor şi │
│ │privind │integrarea unor │
│8 │adaptarea la │măsuri de adaptare │
│ │schimbările │climatică în │
│ │climatice │ghidurile privind │
│ │(2021) │împădurirea, care │
│ │ │să stimuleze │
│ │ │creşterea │
│ │ │biodiversităţii │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- gestionarea │
│ │ │pădurilor trebuie │
│ │ │să evite practicile│
│ │Strategia │nesustenabile care │
│ │solului a UE │degradează solul, │
│9 │pentru 2030 │de exemplu prin │
│ │(2021) │compactare, │
│ │ │eroziune sau │
│ │ │pierderea │
│ │ │carbonului organic │
│ │ │din sol │
└───┴──────────────┴───────────────────┘


        Noua Strategie a UE pentru păduri 2030 (SUEP30), dată publicităţii în iulie 2021*6), se numără printre iniţiativele emblematice ale Pactului verde european. La nivel strategic, SUEP30 are meritul de a integra punctele asumate şi obiectivele reieşite din documentele strategice ale UE cu relevanţă pentru sectorul forestier. SUEP30 devine, astfel, un document integrator de politici pentru sectorul forestier, care face conexiunea cu gama lărgită a obiectivelor strategice intersectoriale asumate la nivelul UE.
        *6) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030, C0M(2021) 572 final
        https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52021DC0572

        Prin noua strategie forestieră, UE se angajează să atingă obiective ambiţioase în materie de climă, energie şi mediu, la care pădurile şi sectorul forestier pot aduce o contribuţie semnificativă. SUEP30 instituie cadrul de politică necesar, care să permită pădurilor din UE să crească în suprafaţă, să fie sănătoase, diverse şi reziliente, să contribuie în mod semnificativ la realizarea ţelurilor în materie de biodiversitate, să asigure mijloace de trai în zonele rurale şi nu numai şi să sprijine o bioeconomie forestieră bazată pe cele mai sustenabile practici de gestionare a pădurilor.
        SUEP30 este un document de politică forestieră în contextul instituţional al UE. Strategia face parte dintr-un proces continuu, care are scopul de a produce instrumente de politică forestieră subsecvente, dintre care unele pot fi obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre, deşi strategia în sine nu este. România este parte din contextul instituţional al UE, iar raportarea la obiectivele SUEP30, în cadrul procesului de elaborare a SNP30, contribuie la dezideratul de integrare a obiectivelor de nivel european în planurile strategice naţionale.

    1.3. Necesitatea cadrului strategic
        Experienţa ultimilor ani în materie de dezbateri publice a arătat că, pe lângă o criză de imagine a sectorului forestier naţional, se constată o profundă criză de comunicare intra- şi intersectorială, care a condus, în repetate rânduri, fie la blocaje decizionale, fie la suprareglementare şi subfinanţare. Astfel de situaţii au fost şi sunt cauzate de lipsa unei viziuni strategice agreate şi asumate.
        Pentru a putea să-şi menţină realizările şi să continue să se dezvolte într-o manieră durabilă, România trebuie să-şi asume o strategie de reformă a sectorului forestier, impusă de modificarea structurii proprietăţii asupra pădurilor, de actualul context socio-economic, de provocările de mediu actuale şi viitoare şi de noile orientări programatice de la nivelul UE.
        Reformarea sectorului forestier presupune redefinirea rolului statului, cu eficientizarea atribuţiilor de monitorizare şi control în general, şi cu o nouă abordare de ghidare a modului de gospodărire a pădurilor altor deţinători. Astfel, este clarificat rolul proprietarilor de terenuri forestiere, iar proprietatea asupra pădurii se consolidează. Gospodărirea normativ-prescriptivă a pădurii trebuie înlocuită treptat cu un sistem fundamentat, suplu, transparent şi eficient, incluzând norme tehnice cu obligaţii de rezultat uşor controlabile, alături de ghiduri de bună practică, a căror implementare este încurajată prin instrumente economice. În acelaşi timp, este necesară promovarea instalării de noi păduri, prin stimulente pentru împădurire şi refacere a peisajului. Conservarea biodiversităţii trebuie integrată în sistemul de gestionare bazat pe adiţionalitate, cu compensarea restricţiilor impuse de stat în ariile naturale protejate şi cu o mai bună protecţie pentru ecosistemele valoroase. Este importantă continuarea eforturilor de îmbunătăţire a performanţei economice şi sociale a sectorului, urmărindu-se o utilizare eficientă a resurselor forestiere, într-o piaţă transparentă, competitivă, care respectă reglementările legale. Industria forestieră trebuie să continue să crească şi să genereze beneficii economice, sporind impactul pozitiv asupra dezvoltării durabile şi inclusive a comunităţilor rurale, în timp ce comunităţile dependente de pădure trebuie să fie evidenţiate şi sprijinite în mod just. Întregul sector forestier trebuie să se conecteze mai bine la economia naţională şi societate, contribuind la obiectivul general al neutralităţii climatice şi independenţei energetice.
        SNP30 integrează obiective de rezultat care au ca termen de realizare perioada 2023-2030. Direcţiile strategice formulate au ca ţintă direcţionarea sectorului forestier naţional spre realizarea, până în 2050, a unei economii durabile şi neutre din punct de vedere climatic, oferind totodată garanţia că toate ecosistemele sunt reziliente şi protejate în mod adecvat.

    1.4. Procesul de elaborare SNP30
        Procesul de elaborare a SNP30 a fost un unul obiectiv, transparent, participativ şi fundamentat pe experienţa specialiştilor din sectorul forestier. Procesul s-a desfăşurat în perioada 2020-2022 sub egida Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fiind parcurse mai multe etape descrise în cele ce urmează.

    Consultarea publică a factorilor interesaţi
        S-a desfăşurat în perioada iulie 2020 - februarie 2021 şi a urmărit implicarea tuturor factorilor interesaţi sau afectaţi de gestionarea pădurilor într-un dialog structurat, cu scopul de a formula poziţii concrete şi fundamentate privind direcţiile de elaborare a politicii forestiere. Proiectarea şi moderarea procesului de consultare a fost realizată de către Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov şi Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava. Desemnarea celor două universităţi, pentru coordonarea procesului de consultare, a urmărit asigurarea unui cadru de dialog obiectiv, transparent şi apartinic. În acest fel, s-a reuşit implicarea în procesul de consultare a 226 participanţi, atât experţi independenţi cât şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii, care au acoperit toate domeniile de activitate relevante sectorului forestier.
        Consultarea a avut la bază două seturi succesive de chestionare (on-line din cauza pandemiei COVID19) de identificare a opţiunilor privind i) principiile directoare pentru politica forestiera (rată de răspuns 64%) şi ii) direcţiile strategice de acţiune, măsurile şi obiectivele specifice (rată de răspuns 34%). Procesul a fost completat cu trei webinarii pe grupuri de lucru şi două dezbateri publice ale rezultatelor furnizate. Derularea procesului de consultare, precum şi rezultatele acestuia, pot fi urmărite pe platforma web creată cu acest scop: https://opţiuni.strategieforestiera.ro.

    Identificarea oportunităţilor şi provocărilor determinate de transpunerea în sectorul silvic din România a prevederilor strategiei forestiere a UE
        Tot cu implicarea celor două instituţii de educaţie şi cercetare menţionate a fost elaborat Studiul privind identificarea oportunităţilor şi provocărilor determinate de transpunerea în sectorul forestier naţional a SUEP30. Rezultatele studiului constau în: i) analizarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale sectorului forestier din România, precum şi a oportunităţilor şi provocărilor determinate de transpunerea SUEP30 în sectorul forestier din România, ii) identificarea legăturilor dintre obiectivele stabilite de SUEP30 şi direcţiile strategice de acţiune identificate prin procesul naţional de consultare publică. O sinteză a raportului, centrată pe analiza oportunităţilor şi provocărilor determinate de integrarea în sectorul forestier naţional a prevederilor SUEP30, este disponibilă pe site-ul www.strategieforestiera.ro.

    Dezbateri între experţi
        În cea de-a treia fază a procesului de elaborare a SNP30, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi-a propus realizarea unor dezbateri la nivel de experţi, pe baza unui dialog structurat şi mediat profesionist, pe temele definite de direcţiile strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri care nu au întrunit un consens larg în procesul de consultare a factorilor interesaţi, în scopul fundamentării cât mai temeinice a deciziilor privind viitorul sectorului. În acest sens a fost desemnată, prin selecţie competitivă, o echipă de experţi formată cu participarea celor două unităţi de cercetare şi educaţie amintite mai sus, cu cooptarea unor experţi din afara mediului universitar. Echipa desemnată a avut ca sarcină proiectarea, desfăşurarea şi documentarea dezbaterilor. În mai 2022 au avut loc la Universitatea Transilvania din Braşov întâlniri pe nouă grupuri tematice de lucru. La discuţii au participat, în total, 62 de experţi, dintre care 23 de specialişti din cadrul echipei desemnate de Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi 39 de experţi invitaţi, ce au contribuit semnificativ cu experienţa şi cunoştinţele lor la rezultatele dezbaterilor. Scopul întâlnirilor a fost de a discuta acele direcţii strategice de acţiune care, în urma procesului de consultare publică, au întrunit opinii divergente sau neclare ale factorilor interesaţi. Pentru a asigura structurarea şi eficienţa dezbaterilor, s-au folosit tehnici de mediere, practici precum metoda Delphi sau analiza decizională ierarhizată, acestea fiind aplicate cu succes, ajungându-se astfel la un consens în ceea ce priveşte direcţiile strategice de acţiune, obiectivele de rezultat şi indicatorii de monitorizare. Ulterior, în iunie 2022, au avut loc întâlniri şi dezbateri la Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava pentru armonizarea obiectivelor strategice identificate şi corelarea termenelor de implementare.

    Integrarea rezultatelor dezbaterilor între experţi cu rezultatele procesului de consultare a factorilor interesaţi şi elaborarea schiţei SNP30
        Pe baza rezultatelor procesului de consultare a factorilor interesaţi, a dezbaterilor cu experţii, precum şi pe baza studiului privind implementarea SUEP30 la nivelul României s-a elaborat prima schiţă completă a SNP30. Direcţiile strategice de acţiune pentru care s-a obţinut un larg acord în cadrul procesului de consultare a factorilor interesaţi au fost preluate ca atare în SNP30, iar celelalte direcţii de acţiune cuprind rezultatele consolidate obţinute în urma dezbaterilor dintre experţi. Schiţa completă a fost supusă unei runde de consultări interne în care au fost implicaţi 62 de experţi, comentariile fiind luate în considerare în elaborarea versiunii finale.
        În data de 22.08.2022, Strategia Naţională pentru Păduri 2030 a făcut obiectul unei largi consultări publice organizate de Universitatea Transilvania din Braşov, cu participarea reprezentanţilor Universităţii Transilvania Braşov, Universităţii Stefan cel Mare Suceava, Gărzilor Forestiere, Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, Asociaţiei Administratorilor de Păduri din România, Asociaţie Forestierilor din România, Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, Fundaţiei Conservation Carpathia, Asociaţiei EcoAssist, SC Tornator SRL, Asociaţiei WWF România, Proprark Fundaţia pentru Arii Protejate şi Coaliţia ONG Natura 2000, Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", Grupului pentru Dialog Forestier, Federaţia Proprietarilor de Păduri Nostra Silva, Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn, Fordaq, Asociaţiei Obştilor Vrâncene.
        În data de 07.09.2022 a fost organizată întâlnirea Grupului de lucru interministerial constituit pentru evaluarea de mediu a strategiei care a analizat Raportul de mediu pentru Strategia Naţională pentru Păduri - 2030 şi Studiul de evaluare adecvată pentru Strategia Naţională pentru Păduri 2030. Au fost următorii participanţi: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Educaţiei, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Administraţia Naţională Apele Române, Academia Română. Din cadrul M.M.A.P au participat Direcţia Generală Biodiversitate, Direcţia Generală Deşeuri şi Situri Contaminate, Direcţia Generală Ape, Direcţia Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării şi Schimbări Climatice.


    2. CADRUL STRATEGIC AL SNP30
    2.1. Viziune
        Pădurile României cresc în suprafaţă, sunt sănătoase, reziliente şi diverse, fiind gestionate prin instrumente adecvate şi adaptate nevoilor de furnizare cu continuitate a serviciilor ecosistemice vitale, de producere sustenabilă a lemnului, de protejare a ecosistemelor forestiere valoroase, de integrare a conservării biodiversităţii în managementul forestier şi de atenuare a schimbărilor climatice, aducând astfel beneficii sporite societăţii, proprietarilor de păduri, comunităţilor locale şi bioeconomiei.

    2.2. Obiective generale şi specifice
        Strategia Naţională pentru Păduri - SNP30 este un document strategic care urmăreşte următoarele obiective generale:
    a) să asigure integrarea echilibrată a funcţiilor sociale, ecologice şi economice în gestionarea pădurilor şi furnizarea cu continuitate a serviciilor ecosistemice;
    b) să obţină un acord social privind armonizarea drepturilor, intereselor şi obligaţiilor factorilor interesaţi şi a celor afectaţi de gestionarea pădurilor;
    c) să permită adaptarea instrumentelor de reglementare şi control, a celor de suport financiar şi a celor de bune practici în raport cu ţelul propus.

        Obiectivele specifice SNP30 (tabelul 1) sunt stabilite prin raportarea la ariile tematice identificate pentru corelarea cu prevederile SUEP30.
        Tabelul 1. Obiectivele specifice SNP30

┌────────┬─────────────────────────────┐
│ │Susţinerea funcţiilor │
│Aria │socio-economice ale pădurii │
│tematica│si stimularea bioeconomiei │
│1 │forestiere în limitele │
│ │durabilităţii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Susţinerea unui sector │
│ │forestier competitiv, │
│Obiectiv│transparent şi viabil din │
│specific│punct de vedere │
│ │socio-economic şi orientat │
│ │către bioeconomia circulară │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Aria │Protejarea, refacerea şi │
│tematica│extinderea pădurilor din │
│2 │România │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Păduri stabile în contextul │
│Obiectiv│schimbărilor climatice, cu o │
│specific│biodiversitate bogată şi cu o│
│ │pondere mai mare în suprafaţa│
│ │României │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Aria │Monitorizarea strategică, │
│tematica│colectarea, procesarea si │
│3 │raportarea de date privind │
│ │pădurile │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea unui sistem │
│ │coerent de monitorizare a │
│ │stării pădurii şi a modului │
│Obiectiv│de îndeplinire a funcţiilor │
│specific│multiple ale acesteia, în │
│ │vederea sprijinirii │
│ │mecanismului de luare a │
│ │deciziilor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Aria │Comunicare, conştientizare, │
│tematica│educare si cercetare │
│4 │ştiinţifică │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Creşterea, la nivelul │
│ │societăţii, a nivelului de │
│ │informare privind valorile │
│ │economice, sociale şi de │
│Obiectiv│mediu ale pădurii, educaţie │
│specific│forestieră adaptată pieţei │
│ │muncii şi asigurarea prin │
│ │cercetare a bazei ştiinţifice│
│ │pentru îmbunătăţirea continuă│
│ │a politicilor şi practicilor │
│ │din sectorul forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Aria │Eficienţă şi transparenţă în │
│tematica│guvernanţa pădurilor şi │
│5 │controlul gestionării │
│ │pădurilor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Crearea unui cadru de │
│ │guvernanţă coerent şi │
│ │favorabil incluziunii, bazat │
│ │pe un control eficient şi │
│Obiectiv│transparent care să permită o│
│specific│gospodărire eficientă şi │
│ │transparentă a pădurii, │
│ │precum şi un rol decizional │
│ │şi o responsabilitate │
│ │crescută a proprietarilor de │
│ │pădure │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
└────────┴─────────────────────────────┘



    2.3. Principii directoare
        SNP30 urmăreşte să fie în concordanţă cu principiile constituţionale, cu principiile de gestionare durabilă a pădurilor, cu principiile formulate de directivele şi strategiile relevante ale UE şi cu cele incluse în celelalte tratate şi acorduri la care România este parte.
        Principiile de gestionare durabilă a pădurilor au o lungă perioadă de aplicare în gospodărirea pădurilor naţionale, reiterarea acestora în contextul elaborării SNP30 fiind necesară din perspectiva validării asumărilor strategice de nivel european. Principiile de gestionare a pădurilor care stau la baza elaborării SNP30 sunt:
    a) Principiul asigurării continuităţii serviciilor ecosistemice: gestionarea pădurilor se face cu asigurarea eficacităţii funcţionale şi furnizării cu continuitate a serviciilor ecosistemice esenţiale pentru societate, inclusiv prin creşterea suprafeţei împădurite.
    b) Principiul asigurării stabilităţii ecosistemelor forestiere: politica forestieră urmăreşte creşterea stabilităţii ecosistemelor forestiere şi adaptarea lor la perturbaţiile tot mai frecvente, inclusiv în contextul schimbărilor climatice.
    c) Principiul reprezentativităţii în conservarea biodiversităţii: conservarea biodiversităţii în ecosistemele forestiere este abordată prioritar prin ariile naturale protejate, precum şi prin măsuri specifice, proporţional cu gradul de periclitare a habitatelor şi/sau speciilor, aplicate la nivel de ecosistem în suprafeţele din afara reţelei de arii naturale protejate.
    d) Principiul viabilităţii şi competitivităţii economice: politica forestieră susţine un sector forestier competitiv şi viabil din punct de vedere economic şi orientat către bioeconomia circulară.

        SNP30 urmăreşte, cu prioritate, crearea unui cadru de guvernanţă a pădurilor adaptat modificărilor structurale ale sectorului forestier naţional, bazat pe următoarele principii de bună guvernanţă:
    e) Principiul fundamentării ştiinţifice: deciziile strategice şi de management se bazează pe date robuste, rezultate ale studiilor ştiinţifice, ce reflectă provocările actuale de natură economică, socială şi de mediu ale sectorului.
    f) Principiul coerenţei legislative: cadrul de reglementare a sectorului forestier este clar, armonizat, predictibil, adaptabil, eficient şi permite o evaluare permanentă a eficacităţii implementării.
    g) Principiul eficienţei administrative: cadrul administrativ este clar, eficient şi competitiv, pentru a stimula proprietarii şi gestionarii de pădure să întreprindă activităţi concrete cu scopul de a îmbunătăţi stabilitatea şi productivitatea pădurilor.
    h) Principiul respectului faţă de proprietate: stabilirea şi implementarea instrumentelor de politică forestieră nu îngrădesc manifestarea dreptului de proprietate.
    i) Principiul integrării nevoilor sociale: politica forestieră integrează nevoile societăţii şi ale comunităţilor locale privind furnizarea bunurilor şi serviciilor ecosistemice necesare şi facilitează incluziunea socială.
    j) Principiul integrării intersectoriale: formularea obiectivelor strategice ale sectorului forestier trebuie să se facă cu alinierea la politicile sectoriale adiacente sectorului la nivel naţional, european şi internaţional.
    k) Principiul politicii participative: stabilirea instrumentelor politicii forestiere şi evaluarea rezultatelor acestora se realizează cu implicarea transparentă, constructivă şi activă a publicului interesat.
    l) Principiul transparenţei: politica forestieră se bazează pe realizarea unui sistem transparent de gospodărire a pădurilor, care să asigure accesul publicului la informaţii actualizate, utile şi relevante privind obiectivele de management forestier şi implementarea acestora.


    2.4. Structura conceptuală
        Viziunea şi principiile directoare sunt transpuse într-un cadru conceptual strategic, structurat pe cinci arii tematice. Selectarea ariilor tematice s-a realizat în concordanţă cu domeniile strategice prevăzute de SUEP30 (figura 1).
        Pentru fiecare arie tematică a fost realizată o analiza a contextului şi definire a problemelor. În baza acestei analize, au fost stabilite direcţii strategice de acţiune, caracterizate printr-un deziderat strategic spre care trebuie direcţionate eforturile şi resursele necesare. Direcţiile strategice de acţiune vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea strategiei.
        Implementarea fiecărei direcţii strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri presupune îndeplinirea obiectivelor de rezultat (una sau mai multe ţinte realiste, specifice, măsurabile şi cu termene precise de îndeplinire).
        Obiectivele de rezultat sunt urmărite prin indicatori de monitorizare pentru realizarea obiectivului şi de progres pentru etapele intermediare.
     Pentru fiecare direcţie strategică de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri, se oferă detalii privind implementarea abordării strategice propuse, care sunt incluse în Anexa 1 - Consideraţii strategice.
     Planul de acţiune - defalcat pe acţiuni, instituţii responsabile şi perioade de implementare este prezentat în Anexa 4. (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Structurarea ariilor tematice şi a direcţiilor strategice de acţiune naţionale(notă: prezentarea domeniilor strategice SUEP30 a utilizat traducerea oficială a textului strategiei de pe portalul EUR-Lex)



    3. ARII TEMATICE ŞI DIRECŢII STRATEGICE DE ACŢIUNE
    3.1. Aria tematică 1 - Susţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii şi stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilităţii
    3.1.1. Analiza contextului şi definirea problemelor
        Pădurile au un rol extrem de important în economia şi în societatea noastră, creând locuri de muncă şi furnizând atât numeroase beneficii materiale (lemn, alimente, medicamente), cât şi servicii ecosistemice de reglare (hidrologică, climatică, antierozională) şi culturale. Politica forestieră din România se bazează pe o lungă tradiţie în stabilirea şi implementarea principiilor gestionării durabile a pădurilor, transpuse prin amenajamente silvice. Aplicarea principiului multifuncţionalităţii în amenajarea pădurilor răspunde cerinţelor de furnizare a produselor de lemn în sinergie cu furnizarea serviciilor ecosistemice de reglare şi culturale.
        Viabilitatea economică este un pilon cheie al gestionării durabile a pădurilor şi este importantă pentru susţinerea beneficiilor multiple furnizate de acestea pentru societate. Sectorul forestier naţional are o balanţă comercială externă pozitivă, foloseşte o resursă regenerabilă, importă materie primă şi exportă produse finite şi semifinite. Viabilitatea economică este limitată de costurile ridicate cu recoltarea şi colectarea lemnului, suplimentate şi de dotarea tehnologică învechită folosită în exploatarea pădurilor, care afectează adeseori calitatea mediului forestier. La aceasta se adaugă şi accesibilitatea redusă a pădurilor din România care aduce i) neajunsuri de natură economică, rezultând din imposibilitatea de a recolta integral volumul de lemn stabilit prin amenajamentele silvice şi ii) neajunsuri de natură ecologică, limitând aplicarea lucrărilor silvice necesare pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere şi a tratamentelor silviculturale apropiate de natură.
        Produsele din lemn fabricate în mod durabil şi cu o durată lungă de viaţă pot contribui la realizarea neutralităţii climatice. În ţara noastră, utilizarea principiului continuităţii, ca fundament al gestionării durabile a pădurilor, asigură sustenabilitatea recoltelor de lemn, iar raportul dintre volumele de lemn exploatate şi creşterea curentă se află sub media ţărilor din UE Mai mult, gestionarea cvasitotalităţii (peste 90%) pădurilor României în regimul codru, cu vârste ale exploatabilităţii mari şi sortimente-ţel de lemn gros, oferă un avantaj comparativ important ţării noastre pe piaţa produselor lemnoase cu o durată lungă de viaţă. Evaluarea gradului de valorificare a sortimentelor de lemn gros în produse de lungă durată este însă dificilă în absenţa unei balanţe naţionale a lemnului.
        Lanţurile valorice bazate pe păduri sprijină locurile de muncă în economia verde. Este necesară, astfel, sporirea ofertei de produse din lemn prelucrate superior, cu o durată lungă de viaţă, cu investiţii pe parcursul întregului lanţ de prelucrare a lemnului, care să fie generatoare de valoare adăugată mare.
        Produsele din lemn cu o durată scurtă de viaţă au, de asemenea, un rol important, în special în ceea ce priveşte asigurarea încălzirii pentru gospodăriile vulnerabile, cu acces limitat la alte surse de energie. În prezent, în România, lemnul de foc este o resursă indispensabilă pentru majoritatea gospodăriilor, în special în mediul rural. O provocare importantă este combaterea sărăciei energetice (lipsa accesului la servicii energetice moderne) pentru comunităţile locale, cu respectarea celor mai bune practici în ceea ce priveşte sustenabilitatea producerii biomasei.
        Pădurile oferă o varietate de produse şi servicii suplimentare la fel de importante, de la alimente la ecoturism, care sprijină economia şi structura socială specifice zonelor rurale. Produsele forestiere nelemnoase furnizate de ţara noastră sunt importante şi apreciate, atât pe piaţa internă, cât şi externă, iar gradul de naturaleţe şi biodiversitatea ridicată a pădurilor permit valorificarea turistică a unor obiective de conservare cu impact asupra economiei locale. Cu toate acestea, România dispune de puţine facilităţi care să permită adăugarea de valoare în domeniul produselor nelemnoase ale pădurii şi promovarea serviciilor de ecoturism.

    3.1.2. Obiectivul specific al ariei tematice
        Aria tematica 1
        Susţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii şi stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilităţii
        Obiectiv specific
        Susţinerea unui sector forestier competitiv, transparent şi viabil din punct de vedere socio-economic şi orientat către bioeconomia circulară
        DSA 1
        Promovarea bioeconomiei forestiere circulare durabile prin produse din lemn cu o durată lungă de viaţă

        DSA 2
        Asigurarea transparenţei şi competitivităţii pe piaţa lemnului

        DSA 3
        Creşterea contribuţiei sectorului forestier la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale

        DSA 4
        Creşterea rolului socio-cultural al pădurilor




    3.1.3. Direcţii de acţiune, obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare
        DSA 1: Promovarea bioeconomiei forestiere circulare durabile prin produse din lemn cu o durată lungă de viaţă
    A. Deziderat: Sectorul forestier contribuie la obiectivele României privind neutralitatea climatică a economiei prin îmbunătăţirea modului de utilizare a lemnului şi a produselor din lemn, pentru stimularea creşterii stocurilor de CO(2) absorbit şi reducerea emisiilor
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA 1:

┌──────────────────────────────────────┐
│1.1. Norme tehnice actualizate, care │
│să asigure continuitatea producţiei │
│sustenabile de lemn, implementate │
│începând din anul 2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice privind │
│ │modul de calcul al │
│ │posibilităţii în │
│ │amenajamentele silvice │
│ │folosesc tabele de producţie│
│Realizare│actualizate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice │
│ │reglementează diferenţiat │
│ │procesul de producţie, în │
│ │raport cu mărimea │
│ │proprietăţii │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Tabele de producţie │
│ │actualizate, fundamentate │
│ │ştiinţific pe baza unor date│
│ │recente │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Condiţii de │
│ │reglementare a continuităţii│
│Progres │producţiei la nivel de │
│ │arboret pentru pădurile de │
│ │pe proprietăţile mai mici de│
│ │100 de hectare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea │
│ │amenajamentelor silvice │
│ │realizate în baza normelor │
│ │tehnice actualizate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│1.2. Norme tehnice şi ghiduri de bune │
│practici orientate spre producerea │
│sortimentelor de lemn gros, │
│implementate începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice definesc │
│ │ciclurile de producţie şi │
│ │indicatorii de stare a │
│ │arboretului necesar a fi │
│ │atinşi pentru optimizarea │
│ │structurii pădurilor │
│ │desemnate să producă │
│ │sortimente de lemn cu │
│Realizare│valoare superioară/ │
│ │sortimente de lemn gros │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidurile de bune practici │
│ │stabilesc modul de efectuare│
│ │a lucrărilor silvice pentru │
│ │producerea sortimentelor de │
│ │lemn cu valoare superioară/ │
│ │sortimentelor de lemn gros │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Obiective de rezultat │
│ │exprimate prin indicatori de│
│ │stare ai arboretului │
│ │stabilite pentru evaluarea │
│ │gradului de optimizare a │
│ │structurii arboretelor │
│ │destinate să producă │
│ │sortimente de lemn cu │
│ │valoare superioară/ │
│ │sortimente de lemn gros │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Ghiduri bazate pe │
│Progres │măsurile tehnice actualizate│
│ │privind efectuarea │
│ │lucrărilor silvice pentru │
│ │producerea sortimentelor de │
│ │lemn cu valoare superioară/ │
│ │sortimentelor de lemn gros │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea pădurilor │
│ │desemnate să producă │
│ │sortimente de lemn cu │
│ │valoare superioară/ │
│ │sortimente de lemn gros, în │
│ │raport de tipul de │
│ │proprietate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│1.3. Gradul de accesibilizare a │
│pădurilor creste cu 20% până în anul │
│2030, cu perspectiva unui ritm │
│susţinut de creştere până în anul 2050│
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Accesibilizarea fondului │
│ │forestier naţional şi │
│ │modernizarea infrastructurii│
│ │de transport existente este │
│ │reglementată printr-un │
│ │program specific asumat de │
│ │Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│ │silvicultură (ACS) pentru │
│ │perioada 2025-2050, în │
│ │condiţiile dezvoltării unei │
│ │infrastructuri forestiere de│
│ │transport prietenoase cu │
│ │mediul │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Mecanismele de finanţare │
│ │bazate pe investiţii publice│
│ │şi private necesare în │
│ │vederea creşterii │
│ │accesibilităţii pădurilor │
│ │din România sunt │
│ │identificate şi │
│ │instituţionalizate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Finanţarea întreţinerii │
│ │drumurilor este asigurată şi│
│ │prin concesionarea │
│ │drumurilor existente de │
│ │către administratorii/ │
│ │proprietarii deserviţi de │
│ │aceste drumuri sau de │
│ │parteneriate publice-private│
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Studiu de identificare│
│ │şi prioritizare a nevoilor │
│ │de accesibilizare a │
│ │pădurilor pentru perioada │
│ │2025-2050 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026: Fonduri/sume alocate │
│ │pentru proiectarea, │
│ │respectiv construirea │
│ │instalaţiilor de transport │
│Progres │cu caracter permanent, │
│ │pentru atingerea ţintei de │
│ │20% până în 2030 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2028: Km proiectaţi de │
│ │instalaţii de transport cu │
│ │caracter permanent │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Km construiţi de │
│ │instalaţii de transport cu │
│ │caracter permanent │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│1.4. Cadru legal şi de finanţare care │
│să susţină investiţiile publice şi │
│private pentru dezvoltarea │
│infrastructurii forestiere necesare │
│valorificării superioare a masei │
│lemnoase, implementat până în anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea de depozite de │
│ │sortare industrială a │
│ │lemnului este reglementată │
│ │printr-un program specific │
│ │asumat de Autoritatea │
│ │publică centrală care │
│ │răspunde de silvicultură │
│ │pentru perioada 2025-2050 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Mecanismele de finanţare │
│Realizare│bazate pe investiţiile │
│ │publice şi private necesare │
│ │în vederea valorificării │
│ │superioare a masei lemnoase │
│ │sunt identificate şi │
│ │instituţionalizate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │70% din masa lemnoasă │
│ │exploatată anual din păduri │
│ │publice este valorificată ca│
│ │lemn fasonat, până în 2030 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Studiu de identificare│
│ │şi prioritizare a │
│ │dezvoltării de depozite de │
│ │sortare industrială cu │
│ │prioritate pentru pădurile │
│ │publice, pentru perioada │
│ │2025-2030 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Număr depozite de │
│ │stocare şi sortare │
│ │industrială a lemnului │
│Progres │construite │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea depozitelor │
│ │de stocare şi sortare │
│ │industrială comparativ cu │
│ │perioada de referinţă 2025, │
│ │defalcată pentru păduri │
│ │publice şi private │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea masei │
│ │lemnoase valorificate ca │
│ │lemn fasonat, faţă de anul │
│ │de referinţă 2025 │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│1.5. Cadru legal şi de finanţare care │
│să susţină valorificarea superioară a │
│lemnului în produse de folosinţă │
│îndelungată şi utilizarea în cascadă a│
│lemnului, implementat până în anul │
│2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Metodologia standard propusă│
│ │de SUEP30 pentru a │
│ │cuantifica beneficiile │
│ │pentru climă ale produselor │
│ │lemnoase pentru construcţii │
│ │este transpusă în │
│ │regulamentul naţional │
│ │privind produsele pentru │
│ │construcţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Eticheta ecologică pentru │
│ │sechestrarea carbonului şi o│
│ │circularitate sporită, care │
│ │vizează etapele cruciale ale│
│ │vieţii clădirilor, inclusiv │
│ │construirea, renovarea şi │
│ │dezmembrarea propusă de │
│ │SUEP30, este inclusă în │
│ │regulamentul naţional │
│ │privind produsele pentru │
│ │construcţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Promovarea construcţiilor de│
│ │lemn în rândul inginerilor │
│ │constructori şi arhitecţilor│
│ │este realizată printr-un │
│ │plan specific asumat de │
│ │Autoritatea publică centrală│
│Realizare│care răspunde de │
│ │silvicultură şi asociaţii │
│ │patronale │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Promovarea produselor din │
│ │lemn cu folosinţă │
│ │îndelungată, altele decât │
│ │cele utilizate în │
│ │construcţii, este realizată │
│ │printr-un plan special │
│ │asumat de către Autoritatea │
│ │publică centrală care │
│ │răspunde de silvicultură │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Planul de finanţare a │
│ │tehnologiilor inovatoare, │
│ │care să adauge valoare │
│ │produselor lemnoase prin │
│ │procesarea lor chimică în │
│ │materii prime necesare altor│
│ │sectoare de activitate, este│
│ │asumat la nivel │
│ │interministerial │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Sistem de colectare pentru │
│ │produse din lemn destinate │
│ │reciclării, conform │
│ │principiului utilizării în │
│ │cascadă │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Metodologia propusă de│
│ │SUEP30 este agreată cu │
│ │factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Condiţiile de │
│ │etichetare ecologică a │
│ │construcţiilor din lemn sunt│
│ │agreate cu factorii │
│ │interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Metodologia şi │
│ │eticheta ecologică sunt │
│ │implementate în regulamentul│
│ │naţional privind produsele │
│ │pentru construcţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026: Sursele de finanţare a│
│ │tehnologiilor inovatoare │
│ │pentru procesarea chimică a │
│ │lemnului sunt identificate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Număr platforme │
│Progres │dezvoltate pentru reciclarea│
│ │produselor din lemn │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea │
│ │construcţiilor de lemn │
│ │implementate în sistemul │
│ │public/privat, comparativ cu│
│ │anul de referinţă 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Valoarea produselor │
│ │din lemn cu folosinţă │
│ │îndelungată (altele decât │
│ │cele din construcţii) │
│ │introduse în uz, comparativ │
│ │cu anul de referinţă 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea tehnologiilor│
│ │inovatoare privind │
│ │procesarea chimică a │
│ │lemnului, comparativ cu anul│
│ │de referinţă 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea produselor │
│ │lemnoase reciclate │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA 2: Asigurarea transparenţei şi competitivităţii pe piaţa lemnului
    A. Deziderat: Piaţa lemnului din România este etică şi competitivă pe plan regional, prin asigurarea unui cadru legislativ coerent şi predictibil care să asigure transparenţa şi legalitatea lanţurilor de aprovizionare cu lemn
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA 2:

┌──────────────────────────────────────┐
│2.1. Cadru legislativ actualizat, care│
│să permită raportarea masei lemnoase │
│recoltate la nivelul platformei │
│primare, considerată prima introducere│
│pe piaţă, implementat până în anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ privind │
│ │asigurarea trasabilităţii │
│ │lemnului permite raportarea │
│ │masei lemnoase recoltate la │
│ │nivelul platformei primare, │
│ │considerată prima │
│ │introducere pe piaţă │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ privind │
│ │asigurarea trasabilităţii │
│ │lemnului este armonizat şi │
│ │corelat cu legislaţia │
│ │adiacentă, inclusiv cea │
│ │privind contravenţiile şi │
│ │infracţiunile silvice │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Cod silvic modificat, │
│ │pentru a permite raportarea │
│ │masei lemnoase recoltate la │
│Progres │prima introducere pe piaţă │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Număr de acte şi/sau │
│ │prevederi revizuite │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│2.2. Sistem de trasabilitate a │
│lemnului conform EUTR şi Deforestation│
│Free, eficient şi transparent, │
│orientat spre asumarea şi │
│monitorizarea declaraţiilor realizate │
│la prima introducere pe piaţă privind │
│provenienţa şi cantitatea produselor │
│din lemn, cu segregarea sarcinilor şi │
│stabilirea clară a │
│responsabilităţilor, implementat până │
│în anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Sistemul informaţional de │
│ │trasabilitate este testat şi│
│ │implementat. Personalul şi │
│Realizare│utilizatorii sunt instruiţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidurile de bune practici │
│ │privind sistemul de │
│ │trasabilitate sunt realizate│
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Modelul conceptual al │
│ │sistemului informaţional │
│ │privind sistemul de │
│ │trasabilitate finalizat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Sistem de │
│Progres │trasabilitate a lemnului │
│ │testat; utilizatorii │
│ │instruiţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Sistemul de │
│ │trasabilitate a lemnului │
│ │este implementat │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│2.3. Sistem reglementat pentru │
│coordonarea centralizată a colectării,│
│procesării, standardizării si │
│raportării datelor necesare pentru │
│raportul anual privind piaţa lemnului │
│din România, care include o balanţă a │
│lemnului provenit din terenurile cu │
│vegetaţie forestieră, implementat │
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Raportul privind piaţa │
│ │lemnului/balanţa lemnului │
│ │este publicat anual de către│
│ │ACS începând din 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Balanţa lemnului este │
│Realizare│folosită pentru a propune │
│ │ţinte fundamentate privind │
│ │modul de folosire a resursei│
│ │lemnoase în produse de lemn │
│ │de lungă durată, în │
│ │producerea de energie verde │
│ │şi în utilizare │
│ │multi-ciclică │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Metodologia pentru │
│ │estimarea nivelului │
│ │recoltărilor ilegale de lemn│
│ │la nivel regional/naţional, │
│ │elaborată şi implementată │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Structura raportului │
│ │privind piaţa lemnului/ │
│ │balanţa lemnului, agreată cu│
│ │factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Servicii expert │
│ │asigurate pentru elaborarea │
│ │balanţei lemnului │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2025: Criterii de │
│ │monitorizare a utilizării │
│ │resurselor forestiere │
│ │specifice terenurilor cu │
│ │vegetaţie forestieră din │
│ │afara FFN │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Sistem de monitorizare│
│ │permanentă a resursei │
│ │forestiere provenind din │
│ │terenurile cu vegetaţie │
│ │forestieră din afara FFN, în│
│ │scopul contabilizării mai │
│ │bune a cantităţii de biomasă│
│ │utilizate/posibil de │
│ │utilizat │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA3. Creşterea contribuţiei sectorului forestier la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale
    A. Deziderat: Susţinerea dezvoltării zonelor rurale, cu luarea în considerare a intereselor comunităţilor în i) prevenirea impactului potenţial negativ al activităţilor economiei forestiere asupra comunităţilor locale dependente de păduri şi ii) prelucrarea locală a produselor forestiere şi valorificarea serviciilor oferite de păduri pentru sprijinirea comunităţilor locale.
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA3:

┌──────────────────────────────────────┐
│3.1. Sistem prin care se facilitează │
│accesul la resursele forestiere al │
│afacerilor din domeniile de activitate│
│specifice sectorului forestier, în │
│funcţie de contribuţia la dezvoltarea │
│socio-economică a comunităţilor │
│locale, implementat începând din anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Sistemul de reglementare │
│ │facilitează accesul la │
│ │resursele forestiere │
│ │(produse lemnoase, │
│ │nelemnoase şi servicii) al │
│ │afacerilor din domeniile de │
│ │activitate specifice │
│ │sectorului forestier, în │
│ │funcţie de contribuţia la │
│ │economia locală (valoare │
│ │adăugată, grad de procesare │
│ │a masei lemnoase, │
│Realizare│contribuţie bugetară la │
│ │nivel naţional şi local, │
│ │locuri de muncă în mediul │
│ │rural etc) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ este │
│ │adaptat pentru a se putea │
│ │implementa sistemul prin │
│ │care se facilitează accesul │
│ │la resursa forestieră a │
│ │afacerilor ce contribuie la │
│ │dezvoltarea socio-economică │
│ │a comunităţilor locale │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Criterii elaborate │
│ │privind aprecierea │
│ │contribuţiei afacerilor la │
│ │dezvoltarea socio-economică │
│ │a comunităţilor locale, care│
│ │să ţină cont de valoarea │
│ │adăugată, gradul de │
│ │procesare a resursei │
│ │lemnoase sau nelemnoase, │
│ │contribuţia bugetară la │
│ │nivel naţional şi local, │
│ │locurile de muncă oferite în│
│ │mediul rural etc │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Mecanism de facilitare│
│ │a accesului la resursele │
│ │forestiere (inclusiv piaţa │
│ │serviciilor) al afacerilor │
│Progres │din domeniile de activitate │
│ │specifice sectorului │
│ │forestier, funcţie de │
│ │contribuţia la dezvoltarea │
│ │socio-economică a │
│ │comunităţilor locale │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │structuri de gestionare a │
│ │pădurilor care aplică │
│ │sistemul de facilitare a │
│ │accesului la resursele │
│ │forestiere al afacerilor din│
│ │domeniile de activitate │
│ │specifice sectorului │
│ │forestier, funcţie de │
│ │contribuţia la dezvoltarea │
│ │socio-economică a │
│ │comunităţilor locale │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│3.2. Contribuţia sectorului la │
│dezvoltarea socio-economică durabilă a│
│comunităţilor locale, prin lanţurile │
│valorice verticale raportate la │
│resursa forestieră consumată, majorată│
│cu 10% până în anul 2030 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cel puţin 10% creştere până │
│ │în 2030, faţă de nivelul de │
│ │referinţă (2022), a │
│ │contribuţiei la dezvoltarea │
│ │socio-economică a │
│ │comunităţilor locale, │
│ │determinată de afacerile din│
│ │domeniile specifice │
│ │sectorului forestier │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Cel puţin 10% creştere până │
│ │în 2030, faţă de nivelul de │
│ │referinţă (2022), a gradului│
│ │de prelucrare a resurselor │
│ │forestiere la nivel local │
│ │(raportul dintre valoarea │
│ │produselor prelucrate şi │
│ │valoarea materiei prime │
│ │utilizate) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Contribuţia actuală la│
│ │dezvoltarea socio-economică │
│ │durabilă a comunităţilor │
│ │locale furnizată de │
│ │afacerile din domeniile │
│ │specifice sectorului │
│ │forestier (nivelul de │
│ │referinţă: 2022), estimată │
│ │pe baza criteriilor ce │
│ │includ cel puţin valoarea │
│ │adăugată, gradul de │
│ │procesare a resursei │
│ │lemnoase sau nelemnoase, │
│ │contribuţia bugetară la │
│ │nivel local şi naţional, │
│ │locurile de muncă oferite în│
│ │mediul rural, toate acestea │
│ │raportate la resursele │
│ │forestiere consumate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de locuri │
│ │de muncă oferite │
│ │comunităţilor locale de │
│ │afacerile din domeniile │
│ │specifice sectorului │
│ │forestier │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2025-2030: Grad de │
│ │prelucrare a lemnului la │
│ │nivel local (raportul dintre│
│ │valoarea produselor │
│ │prelucrate local şi valoarea│
│ │lemnului rotund utilizat) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Grad de │
│ │prelucrare a produselor │
│ │nelemnoase la nivel local │
│ │(raportul dintre valoarea │
│ │produselor prelucrate local │
│ │şi valoarea materiei prime │
│ │utilizate) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: taxe şi │
│ │contribuţii sociale │
│ │colectate în mediul rural de│
│ │la afacerile din domeniile │
│ │specifice sectorului │
│ │forestier │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Valoare adăugată │
│ │brută generată de domeniile │
│ │de activitate specifice │
│ │(silvicultură, exploatarea │
│ │pădurilor, procesarea │
│ │lemnului, produse │
│ │nelemnoase) în mediul rural │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│3.3. Cadru de reglementare care să │
│recunoască comunităţile locale │
│dependente de pădure şi să │
│reglementeze accesul acestora la │
│resursele forestiere, implementat │
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ permite │
│ │recunoaşterea comunităţilor │
│ │vulnerabile dependente de │
│ │resursele forestiere şi │
│ │reglementarea accesului la │
│ │resursele forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ permite │
│ │luarea în considerare a │
│ │impactului asupra │
│ │comunităţilor locale │
│ │vulnerabile-dependente de │
│Realizare│resursele forestiere, în │
│ │elaborarea propunerilor de │
│ │dezvoltare la nivel de │
│ │document programatic înainte│
│ │de luarea deciziei finale în│
│ │legătură cu promovarea │
│ │acestora │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Comunităţile │
│ │vulnerabile-dependente de │
│ │resursele oferite de păduri │
│ │incluse în legislaţia │
│ │transversală cu privire la │
│ │comunităţile defavorizate │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Criterii pentru │
│ │identificarea comunităţilor │
│ │dependente de pădure │
│ │elaborate (inclusiv pentru │
│ │identificarea situaţiilor de│
│ │dependenţă critică de │
│ │pădure) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │comunităţi dependente de │
│ │pădure recunoscute oficial │
│ │şi cu accesul asigurat la │
│ │resursele forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Procedură specifică de│
│Progres │implicare adecvată a │
│ │comunităţilor locale în │
│ │evaluarea impactului │
│ │socio-economic şi luarea │
│ │deciziilor privind │
│ │gestionarea resurselor │
│ │forestiere elaborată │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │comunităţi dependente de │
│ │pădure pentru care este │
│ │implementat mecanismul de │
│ │acces al comunităţii la │
│ │deciziile privind │
│ │gestionarea resurselor │
│ │forestiere │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│3.4. Cadru de reglementare pentru │
│instituţionalizarea sistemelor de │
│gestionare agrosilvice, implementat │
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ defineşte │
│Realizare│condiţiile de reglementare a│
│ │sistemelor agrosilvice şi a │
│ │modului lor de gestionare │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Criterii de definire │
│ │şi gestionare a sistemelor │
│ │agrosilvice elaborate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Sistem de finanţare │
│ │specific, care să susţină │
│ │gestionarea durabilă a │
│Progres │sistemelor agrosilvice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │proprietari care │
│ │implementează sisteme │
│ │agrosilvice/Suprafaţă │
│ │inclusă în sisteme │
│ │agrosilvice │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│3.5. Sectorul forestier aplică │
│criterii de sustenabilitate în ceea ce│
│priveşte producerea biomasei destinate│
│utilizării energetice şi contribuie, │
│în mod durabil, la combaterea sărăciei│
│energetice de la nivelul comunităţilor│
│locale │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Criterii de sustenabilitate │
│ │stabilite pentru producerea │
│ │biomasei provenite din │
│ │silvicultură destinate │
│Realizare│utilizării energetice, │
│ │ţinând cont de cerinţele │
│ │specifice de la nivelul │
│ │comunităţilor locale, │
│ │elaborate şi aplicate │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Criterii elaborate │
│ │pentru producerea │
│ │sustenabilă a biomasei │
│ │forestiere în scop │
│ │energetic, ţinând cont de │
│ │condiţiile specifice de la │
│ │nivelul comunităţilor locale│
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Necesarul de biomasă │
│ │forestieră pentru nevoile │
│ │energetice la nivelul │
│ │comunităţilor locale, │
│ │determinat │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2024: Resursele de biomasă │
│ │disponibile determinate pe │
│ │baza aplicării criteriilor │
│ │de sustenabilitate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de proiecte│
│ │destinate reducerii graduale│
│ │a necesarului de biomasă │
│ │pentru nevoile energetice la│
│ │nivelul comunităţilor │
│ │locale, prin identificarea │
│ │de surse alternative de │
│ │energie fiabile şi │
│ │accesibile │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│3.6. Activităţile economice bazate pe │
│folosirea produselor nelemnoase la │
│nivelul comunităţilor locale sunt │
│susţinute prin reglementări specifice,│
│implementate începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ defineşte │
│ │condiţiile de utilizare a │
│ │produselor forestiere │
│Realizare│nelemnoase, cu considerarea │
│ │drepturilor de proprietate │
│ │şi a nivelurilor sustenabile│
│ │de recoltare a produselor │
│ │nelemnoase │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Definirea unui │
│ │mecanism de atribuire a │
│ │dreptului de recoltare a │
│ │produselor nelemnoase în │
│ │acord cu principiul │
│ │respectării dreptului de │
│ │proprietate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Metodologie de │
│Progres │evaluare a produselor │
│ │forestiere nelemnoase şi de │
│ │dimensionare a recoltelor în│
│ │raport cu starea │
│ │ecosistemelor forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de proiecte│
│ │finanţate pentru prelucrarea│
│ │produselor forestiere │
│ │nelemnoase la nivel local │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA 4. Creşterea rolului socio-cultural al pădurilor
    A. Deziderat: Pădurile joacă un rol sporit în furnizarea către societate a serviciilor recreative, culturale şi sanogene, în condiţiile respectului faţă de mediul natural şi faţă de proprietarul terenului
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA 4:

┌──────────────────────────────────────┐
│4.2. Activităţile bazate pe turism în │
│natură sunt susţinute prin programe │
│naţionale specifice, implementate │
│începând din anul 2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Planul intersectorial pentru│
│ │promovarea turismului în │
│Realizare│natură este susţinut prin │
│ │cadrul de reglementare a │
│ │sectorului forestier │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Cadrul legislativ │
│ │defineşte condiţiile de │
│ │acces în scop recreativ în │
│ │pădurile cu rol │
│ │sociocultural, cu │
│ │considerarea dreptului de │
│ │proprietate şi a impactului │
│ │asupra conservării │
│ │biodiversităţii │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2025: Planul intersectorial │
│ │pentru promovarea │
│ │activităţilor de turism în │
│ │natură este agreat de │
│ │factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Ponderea veniturilor │
│ │atrase la nivel rural, │
│ │rezultate din activităţi │
│ │economice bazate pe servicii│
│ │turistice în natură │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│4.1. Norme tehnice şi ghiduri de bune │
│practici privind identificarea şi │
│gestionarea pădurilor cu rol │
│sociocultural, implementate începând │
│din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice includ │
│ │criterii pentru │
│ │identificarea pădurilor cu │
│ │rol socio-cultural şi │
│ │măsurile reglementate pentru│
│ │gestionarea pădurilor cu rol│
│ │socio-cultural │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidurile de bune practici │
│ │stabilesc măsurile │
│ │silvotehnice recomandate │
│ │pentru gestionarea pădurilor│
│ │cu rol socio-cultural │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │100.000 hectare, din │
│ │pădurile cu rol │
│ │socio-cultural identificate,│
│ │sunt gestionate fără │
│ │reglementarea producţiei de │
│ │lemn │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Finanţarea este asigurată │
│ │pentru desemnarea şi │
│ │gestionarea, de către │
│ │proprietarii de terenuri │
│ │forestiere, a pădurilor cu │
│ │rol socio-cultural │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Set de criterii pentru│
│ │identificarea pădurilor cu │
│ │rol socio-cultural elaborat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Set de măsuri │
│ │specifice pentru gestionarea│
│ │pădurilor cu rol │
│ │socio-cultural elaborat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026-2030: Suprafaţa │
│ │pădurilor identificate ca │
│ │având un rol primordial │
│ │socio-cultural │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026-2030: Număr de │
│ │proprietari/administratori │
│ │de terenuri forestiere care │
│ │aplică ghidurile de bune │
│Progres │practici privind gestionarea│
│ │pădurilor cu rol │
│ │socio-cultural │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026-2030: Suprafaţa │
│ │terenurilor forestiere │
│ │gestionate ca păduri cu rol │
│ │socio-cultural, pentru care │
│ │nu se prevede reglementarea │
│ │producţiei de lemn │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026-2030: Fonduri utilizate│
│ │n vederea stimulării │
│ │proprietarilor de terenuri │
│ │forestiere pentru desemnarea│
│ │şi gestionarea pădurilor cu │
│ │rol socio-cultural, excluse │
│ │de la recoltarea masei │
│ │lemnoase în scop comercial │
└─────────┴────────────────────────────┘





    3.2 Aria tematică 2 - Protejarea, refacerea şi extinderea pădurilor din România
    3.2.1. Analiza contextului şi definirea problemelor
        Pentru a se îmbunătăţi rezilienţa şi adaptarea pădurilor, este necesar să se protejeze şi să se reconstituie cât mai mult biodiversitatea pădurilor şi să se adopte practici de gestionare a pădurilor care să fie favorabile biodiversităţii. Comparativ cu cele mai multe state europene, starea actuală a pădurilor din România este caracterizată printr-o biodiversitate ridicată şi prin suprafeţe mari de păduri incluse în arii naturale protejate. Strategiile europene pentru biodiversitate şi pentru păduri stabilesc ca 30% din suprafaţa terestră a statelor membre să fie incluse în arii naturale protejate, iar o treime din aceasta (10% din total) să fie strict protejate. Existenţa criteriilor de definire a pădurilor virgine şi cvasivirgine cuprinse în prevederi legislative naţionale susţine procesul european de definire, cartografiere, monitorizare şi protecţie strictă a pădurilor primare şi seculare (old- growth).
        Asumarea ţelului de 10% pentru protecţie strictă, conform Strategiei europene de biodiversitate, trebuie realizată odată cu clarificarea obiectivelor care sunt considerate de interes pentru a fi strict protejate. Trebuie identificate şi stabilite, pe o bază riguros ştiinţifică, obiectivele care justifică instituirea regimului legal de protecţie a unei suprafeţe, fie că este vorba de protecţia unei specii, a unei asociaţii de specii, a unui ecosistem cu caracteristici particulare etc. În sectorul forestier există un consens profesional larg conform căruia, în condiţiile de gestionare a pădurilor României, datorită ciclurilor lungi şi neintervenţiei cu lucrări silvotehnice în ultimul sfert al ciclului de producţie al arboretelor, obligaţie impusă prin normele tehnice în vigoare, arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii (vârstă mult inferioară longevităţii fiziologice, condiţie pentru păduri old-growth) sunt adesea eronat interpretate ca neatinse sau multiseculare (old-growth). În consecinţă, există un curent de opinie în favoarea conservării lor prin protecţie strictă, deşi tratamentele silviculturale sunt aplicate în mod firesc în raport cu prevederile amenajamentelor silvice. Stabilirea, la nivel european, a unui sistem voluntar de certificare a gestionării pădurilor apropiate de natură reprezintă astfel o oportunitate pentru validarea exemplelor de bune practici de gestionare a pădurilor naţionale.
        Manifestarea schimbărilor climatice presupune abordări ferme pentru reducerea riscurilor în contextul unor incertitudini semnificative legate de pădurile viitorului. Deşi, până în momentul de faţă, principiile naţionale de amenajare a pădurilor au asigurat o stabilitate ridicată a pădurilor României comparativ cu situaţia din alte ţări europene, se constată o lipsă de informaţii şi modele care să arate adaptabilitatea speciilor forestiere la condiţiile climatice preconizate. Astfel, este necesar un set de prevederi care să vizeze evaluarea, prognoza şi cartarea riscurilor la perturbaţii biotice şi abiotice din păduri şi stabilirea unor măsuri specifice de gospodărire a pădurilor afectate de fenomenele climatice extreme sau de consecinţele acestora, inclusiv managementul lemnului mort.
        Creşterea suprafeţelor împădurite este, de asemenea, una dintre cele mai eficace strategii de atenuare a schimbărilor climatice. În contextul alinierii la politica forestieră europeană, România şi-a asumat, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o ţintă în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi păduri, pe o suprafaţă de 56 de mii de hectare, până în anul 2026, iar SNP30 urmăreşte creşterea cu 5% a suprafeţei pădurilor până în 2050. Procedurile de împădurire a terenurilor din afara FFN sunt dificile, cu implicaţii legislative, legate de schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor.
        Proprietarii şi gestionarii de păduri trebuie să fie sprijiniţi în mod corespunzător pe parcursul tranziţiei către practici de gestionare a pădurilor care să fie favorabile biodiversităţii. Cadrul actual de guvernanţă forestieră acordă preponderenţa instrumentelor de comandă şi control în detrimentul celor stimulative în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de împădurire, refacere a arboretelor, furnizare de servicii ecosistemice şi de asumare a obligaţiilor de conservare a biodiversităţii. La aceasta se adaugă costurile mari pentru administrarea pădurilor cu funcţii preponderent de protecţie conform reglementărilor în vigoare, care presupun elaborarea amenajamentelor silvice (inclusiv evaluarea de mediu) din fonduri proprii. Fărâmiţarea proprietăţii forestiere, face dificilă aplicarea unui regim silvic prescriptiv şi îndeplinirea scopurilor de reîmpădurire şi conservare a biodiversităţii pentru proprietăţile de mici dimensiuni. Sunt necesare, astfel, instrumente de sprijin financiar pentru lucrări de refacere a arboretelor degradate şi de compensare pentru restricţiile suplimentare impuse de cerinţele de conservare a biodiversităţii.

    3.2.2. Obiectivul specific al ariei tematice
        Aria tematica 2
        Protejarea, refacerea şi extinderea pădurilor din România
        Obiectiv specific
        Păduri stabile în contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată şi cu o pondere mai mare în suprafaţa României
        DSA 5
        Gospodărirea pădurilor integrează conservarea biodiversităţii

        DSA 6
        Management adecvat pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere

        DSA 7
        Creşterea suprafeţei acoperite de pădure, prin împădurirea terenurilor din afara fondului forestier

        DSA 8
        Eficientizarea furnizării serviciilor ecosistemice prin instrumente economice




    3.2.3. Direcţii de acţiune, obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare
        DSA5. Gospodărirea pădurilor integrează conservarea biodiversităţii
    A. Deziderat: Ecosisteme forestiere stabile, reziliente, adaptate la schimbările climatice şi multifuncţionale, cu valoare ridicată a diversităţii biologice (inclusiv în păduri gospodărite activ), în care se asigură echilibrul între funcţiile economică, socială şi de mediu ale pădurii
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA5:

┌──────────────────────────────────────┐
│5.1. Cadru legislativ care să permită │
│integrarea echitabilă a conservării │
│biodiversităţii în managementul │
│forestier, actualizat până în anul │
│2024 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ referitor │
│ │la conservarea │
│ │biodiversităţii este │
│ │actualizat, simplificat şi │
│ │armonizat cu reglementările │
│Realizare│din domenii conexe │
│ │sectorului forestier │
│ │Normele tehnice actualizate │
│ │prevăd obligaţiile necesare │
│ │pentru integrarea echitabilă│
│ │a biodiversităţii în │
│ │managementul forestier │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Modificarea Codului │
│ │silvic conform termenelor │
│ │asumate de Autoritatea │
│ │publică centrală care │
│ │răspunde de silvicultură, cu│
│ │integrarea considerentelor │
│ │de conservarea │
│ │biodiversităţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Elaborarea setului │
│ │unitar de măsuri de │
│Progres │gospodărire specifice │
│ │obiectivelor de conservare │
│ │naţionale şi europene (ex. │
│ │habitate, specii, monumente │
│ │ale naturii etc) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Procent de acte/ │
│ │prevederi simplificate şi │
│ │armonizate referitoare la │
│ │integrarea conservării │
│ │biodiversităţii în │
│ │managementul forestier │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│5.2. Ghiduri de bune practici privind │
│conservarea biodiversităţii realizate │
│şi implementate în maxim doi ani de la│
│actualizarea Codului silvic │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Ghidurile de bune practici, │
│ │complement al normelor │
│ │tehnice actualizate, agreate│
│ │de proprietarii şi │
│Realizare│administratorii de păduri, │
│ │stabilesc modul de │
│ │gestionare a pădurilor în │
│ │vederea conservării │
│ │biodiversităţii │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Set de scenarii │
│ │voluntare, agreate de │
│ │proprietarii şi │
│ │administratorii de păduri, │
│ │privind conservarea │
│ │biodiversităţii, care excede│
│ │nivelul minimal de servicii │
│ │ecosistemice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Număr de proprietari │
│ │şi administratori de păduri │
│ │participanţi în colectivele │
│ │de redactare a ghidurilor de│
│ │bune practici │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025: Număr de obiective de │
│ │conservare (de exemplu, │
│ │grupe de specii, tipuri de │
│ │habitate) care dispun de │
│ │ghiduri de bune practici │
│ │elaborate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Procent de │
│ │suprafaţă a fondului │
│ │forestier ai căror │
│ │proprietari şi │
│ │administratori au confirmat │
│ │primirea/implementarea │
│ │ghidurilor de bune practici │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│5.3. Suprafaţa strict protejată a │
│ecosistemelor cu valoare conservativă │
│din fondul forestier naţional este de │
│10% până în anul 2030, în acord cu │
│obiectivele europene de conservare a │
│biodiversităţii │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Catalogul ecosistemelor │
│Realizare│strict protejate, care │
│ │acoperă 10% din suprafaţa │
│ │fondului forestier │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Lista tipurilor de │
│ │ecosisteme cu valoare │
│ │conservativă din fondul │
│ │forestier (de exemplu, │
│ │eşantioane de ecosisteme │
│ │reprezentative, păduri │
│ │virgine şi cvasivirgine │
│ │multiseculare - old- growth,│
│ │ecosisteme rare, ameninţate │
│ │şi periclitate: rarişti │
│ │naturale, stâncării, │
│ │mlaştini, grohotişuri, │
│ │tufărişuri, păduri aluviale,│
│ │poieni în pădure etc) │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2025: Criterii ştiinţifice │
│ │pentru identificarea şi │
│ │caracterizarea ecosistemelor│
│ │cu valoare conservativă din │
│ │fondul forestier │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Catalogul naţional al │
│ │ecosistemelor cu valoare │
│ │conservativă din fondul │
│ │forestier supuse protejării │
│ │este funcţional │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Procentul din │
│ │suprafaţa fondului forestier│
│ │naţional al ecosistemelor cu│
│ │valoare conservativă incluse│
│ │în catalog │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│5.4. Sistem de compensare financiară │
│pentru restricţiile impuse şi │
│dezavantajele create ca urmare a │
│implementării unui regim de conservare│
│a biodiversităţii impus, implementat │
│din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Proprietarii (publici şi │
│ │privaţi) sunt compensaţi │
│ │pentru restricţiile impuse │
│ │şi dezavantajele create ca │
│Realizare│urmare a implementării │
│ │directivelor şi strategiilor│
│ │europene (de exemplu, │
│ │Directiva Habitate şi/sau │
│ │Directiva Cadru-Ape) şi │
│ │legislaţiei naţionale │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Cadrul legislativ │
│ │adaptat pentru facilitarea │
│ │implementării sistemului de │
│ │compensare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Suprafeţele şi numărul│
│ │proprietarilor de păduri │
│ │care ar trebui să fie │
│ │compensaţi sunt evaluate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Definirea nivelurilor │
│ │de compensare pentru diverse│
│ │grade de restricţie şi │
│Progres │stabilirea fondurilor │
│ │necesare compensării │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Schema de plată pentru│
│ │compensarea restricţiilor de│
│ │management impuse prin │
│ │legislaţie │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Procentul din │
│ │suprafaţa fondului forestier│
│ │naţional/număr beneficiari │
│ │care beneficiază de sistemul│
│ │de compensare pentru un │
│ │regim impus de conservare a │
│ │biodiversităţii │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│5.5. Sistem de finanţare pentru │
│stimularea integrării conservării │
│biodiversităţii în managementul │
│forestier, implementat din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Stimularea implementării │
│ │prevederilor din ghidurile │
│ │de bune practici în │
│Realizare│conservarea biodiversităţii │
│ │este realizată prin │
│ │mecanisme financiare (de │
│ │exemplu, plăţi, scutiri de │
│ │taxe) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Definirea nivelurilor │
│ │de stimulare pentru diverse │
│ │grade de asumare a │
│ │cerinţelor de conservare a │
│ │biodiversităţii şi │
│ │stabilirea fondurilor │
│ │necesare stimulării │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Mecanismele financiare│
│ │stabilite pentru │
│ │implementarea prevederilor │
│Progres │din ghidurile de bune │
│ │practici în conservarea │
│ │biodiversităţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Suprafaţa │
│ │pădurilor/număr beneficiari │
│ │pentru care s-au acordat │
│ │stimulente pentru │
│ │implementarea prevederilor │
│ │din ghidurile de bune │
│ │practici în conservarea │
│ │biodiversităţii │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA6. Management adecvat pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere
    A. Deziderat: Creşterea stabilităţii ecosistemelor forestiere la acţiunea factorilor perturbatori, prin promovarea unui management forestier adaptativ şi fundamentat ştiinţific
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA6:

┌──────────────────────────────────────┐
│6.1. Sistem de evaluare, prognoză, │
│cartare si monitorizare a riscurilor │
│la perturbaţii biotice abiotice si │
│antropice din păduri, implementat │
│începând din anul 2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Evaluarea, prognoza, │
│ │cartarea şi monitorizarea │
│ │riscurilor la perturbaţii │
│ │biotice şi abiotice din │
│ │păduri se realizează în baza│
│ │unui sistem │
│ │instituţionalizat de │
│ │colectare şi procesare a │
│Realizare│datelor, indiferent de forma│
│ │de proprietate sau de │
│ │administrare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Raport privind evaluarea, │
│ │prognoza, cartarea şi │
│ │monitorizarea riscurilor la │
│ │perturbaţii biotice şi │
│ │abiotice publicat la fiecare│
│ │5 ani, începând din 2026 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Metodologie pentru │
│ │evaluarea, prognoza, │
│ │cartarea şi monitorizarea │
│ │riscurilor la perturbaţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Desemnarea instituţiei│
│ │competente pentru │
│ │implementarea sistemului de │
│ │evaluare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Structura raportului │
│Progres │privind raportul de │
│ │evaluare, prognoză şi │
│ │monitorizare este dezbătută │
│ │cu factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2027-2035: Transpunerea │
│ │rezultatelor în actualizarea│
│ │ghidurilor de bune practici │
│ │privind creşterea │
│ │stabilităţii arboretelor la │
│ │acţiunea factorilor │
│ │perturbatori │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│6.2. Sistem de promovare a regenerării│
│naturale a arboretelor cu specii │
│autohtone, prin tratamente care să │
│asigure crearea de arborete stabile si│
│cu structuri complexe, implementat │
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice actualizate │
│ │asigură delimitarea clară a │
│ │tăierilor de regenerare de │
│ │lucrările de conservare şi │
│ │îmbunătăţirea modului de │
│ │urmărire a asigurării │
│ │continuităţii, în vederea │
│ │valorificării eficiente a │
│ │anilor de sămânţă ai │
│ │speciilor principale de bază│
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidul de bune practici │
│Realizare│pentru aplicarea │
│ │tratamentelor urmăreşte │
│ │crearea de arborete cu │
│ │stabilitate ridicată │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Monitorizarea obiectivelor │
│ │de rezultat aferente │
│ │aplicării tratamentelor se │
│ │realizează pe baza unor │
│ │indicatori clar definiţi ai │
│ │stabilităţii arboretelor la │
│ │acţiunea factorilor │
│ │perturbatori biotici şi │
│ │abiotici │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Obiective de rezultat │
│ │stabilite pentru evaluarea │
│ │eficienţei aplicării │
│ │tratamentelor pentru mărirea│
│ │stabilităţii arboretelor la │
│ │acţiunea factorilor │
│ │perturbatori biotici şi │
│ │abiotici │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Măsuri tehnice │
│ │actualizate privind │
│ │aplicarea tratamentelor, │
│ │care urmăresc crearea de │
│ │arborete cu stabilitate │
│ │ridicată │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2030-2050: Ponderea │
│ │arboretelor natural │
│ │fundamentale, rezultate prin│
│ │refacerea-substituirea celor│
│ │parţial sau total derivate, │
│ │comparativ cu anul de │
│ │referinţă 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030-2050: Ponderea │
│ │suprafeţelor de pădure │
│ │regenerate prin aplicarea de│
│ │tratamente intensive (codru │
│ │grădinărit, tăieri │
│ │cvasi-grădinărite, inclusiv │
│ │tratamentul codrului │
│ │neregulat cu caracter │
│ │experimental), comparativ cu│
│ │anul de referinţă 2025 │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│6.3. Sistem îmbunătăţit al lucrărilor │
│de îngrijire şi conducere a │
│arboretelor, adaptate realităţilor │
│ecologice, economice şi sociale │
│actuale, fundamentate ştiinţific şi │
│bazate pe obiective de rezultat, │
│implementat începând cu anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice actualizate │
│ │asigură promovarea │
│ │lucrărilor de îngrijire şi │
│ │conducere orientate în │
│ │direcţia optimizării │
│ │structurii arboretelor în │
│ │raport cu ţelurile de │
│ │gospodărire │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Ghidul de bune practici │
│ │prevede modalităţile de │
│ │aplicare a lucrărilor de │
│ │îngrijire şi conducere a │
│ │arboretelor în raport cu │
│ │caracteristicile │
│ │structural-calitative şi │
│ │ţelurile de gospodărire │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Obiective de rezultat │
│ │stabilite pentru promovarea │
│ │lucrărilor de îngrijire şi │
│ │conducere orientate în │
│ │direcţia optimizării │
│ │structurii arboretelor, cu │
│ │indicarea numărului minim de│
│ │arbori la hectar/suprafeţei │
│ │de bază minimă la hectar, │
│ │după intervenţie │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Măsuri tehnice │
│Progres │actualizate privind │
│ │modalităţile de aplicare a │
│ │lucrărilor de îngrijire şi │
│ │conducere a arboretelor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr situaţii de│
│ │nerespectare a numărului │
│ │minim de arbori/suprafeţei │
│ │de bază minimă la hectar │
│ │după intervenţie │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Raport creştere/volum │
│ │recoltat prin aplicarea │
│ │operaţiunilor culturale │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│6.4. Sistem de promovare a │
│reconstrucţiei ecosistemelor │
│forestiere degradate din interiorul si│
│din afara fondului forestier, │
│implementat începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice actualizate │
│ │asigură promovarea │
│ │lucrărilor de reconstrucţie │
│ │a ecosistemelor forestiere │
│ │degradate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidul de bune practici │
│ │prevede modalităţile de │
│ │reconstrucţie a │
│Realizare│ecosistemelor forestiere │
│ │degradate, în raport cu │
│ │caracteristicile acestora │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Stimularea realizării de │
│ │lucrări de reconstrucţie │
│ │ecologică în suprafeţe cu │
│ │vegetaţie forestieră din │
│ │afara fondului forestier, │
│ │finanţată │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Obiective de rezultat │
│ │stabilite pentru evaluarea │
│ │reuşitei reconstrucţiei │
│ │ecologice a ecosistemelor │
│ │forestiere degradate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Măsuri tehnice │
│ │recomandate privind │
│Progres │modalităţile de realizare a │
│ │reconstrucţiei ecologice a │
│ │ecosistemelor forestiere │
│ │degradate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025- 2030: Suprafaţa │
│ │parcursă cu lucrări de │
│ │reconstrucţie ecologică a │
│ │ecosistemelor forestiere │
│ │degradate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│6.5. Sistem îmbunătăţit al lucrărilor │
│de protecţie a pădurilor adaptat │
│realităţilor ecologice, fundamentat │
│ştiinţific, implementat începând din │
│anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice actualizate │
│ │asigură promovarea │
│ │lucrărilor de protecţie a │
│ │pădurilor în raport cu │
│ │realităţile ecologice şi │
│ │cadrul de reglementare │
│Realizare│actual │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidul de bune practici │
│ │prevede modalităţile de │
│ │aplicare a lucrărilor de │
│ │protecţia pădurii în raport │
│ │cu realităţile ecologice │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Obiective de rezultat │
│ │stabilite pentru evaluarea │
│ │eficienţei aplicării │
│ │lucrărilor de protecţie a │
│ │pădurii, pentru mărirea │
│ │stabilităţii ecosistemelor │
│ │forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Măsuri tehnice │
│Progres │actualizate privind │
│ │modalităţile de aplicare a │
│ │lucrărilor de protecţie a │
│ │pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Suprafeţe pe care s-au│
│ │aplicat soluţiile propuse │
│ │prin măsurile tehnice │
│ │privind modalităţile de │
│ │aplicare a lucrărilor de │
│ │protecţie a pădurilor │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│6.6. Set de măsuri pentru diminuarea │
│impactului socio-ecologic al │
│activităţilor de exploatare a │
│pădurilor, implementat începând din │
│anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Creşterea gradului de │
│ │tehnologizare a sectorului │
│ │forestier, în vederea │
│ │aplicării corespunzătoare a │
│ │lucrărilor silviculturale cu│
│ │impact negativ minim asupra │
│ │ecosistemelor forestiere │
│ │(sol, apă, seminţiş, arbori │
│ │rămaşi pe picior etc), este │
│ │reglementată printr-un │
│ │program specific asumat de │
│ │Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│ │silvicultură pentru perioada│
│ │2025-2035 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea gradului de │
│ │calificare a personalului │
│ │din exploatarea pădurilor şi│
│ │stimularea financiară a │
│ │angajaţilor pentru │
│ │prevenirea migraţiei forţei │
│ │de muncă calificate este │
│ │reglementată printr-un │
│Realizare│program specific asumat de │
│ │Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│ │silvicultură pentru perioada│
│ │2025-2035 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Investiţiile publice şi │
│ │private necesare │
│ │mecanismelor de finanţare în│
│ │vederea creşterii gradului │
│ │de tehnologizare/a gradului │
│ │de calificare sunt │
│ │identificate şi │
│ │instituţionalizate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Ghidul de bune practici │
│ │promovează utilizarea │
│ │eco-tehnologiilor de │
│ │exploatare a pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Sistem eficient de │
│ │monitorizare a activităţii │
│ │de exploatare a pădurilor, │
│ │implicit a impactului │
│ │socioecologic al acestora │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Program de sprijin │
│ │pentru creşterea gradului de│
│ │tehnologizare a sectorului │
│ │forestier şi de calificare a│
│ │personalului din exploatarea│
│ │pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Măsuri tehnice privind│
│ │folosirea eco-tehnologiilor │
│ │de exploatare a pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Sistem actualizat de │
│ │reguli de exploatare pentru │
│ │monitorizarea şi controlul │
│ │activităţilor de exploatare │
│ │a pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Reducerea │
│ │numărului de accidente de │
│ │muncă şi îmbolnăviri │
│Progres │profesionale cu 50% faţă de │
│ │nivelul de referinţă 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr persoane │
│ │calificate anual şi raport │
│ │anual angajări persoane │
│ │calificate/abandonuri locuri│
│ │de muncă de către persoane │
│ │calificate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr firme de │
│ │exploatare a pădurilor care │
│ │au accesat fonduri pentru │
│ │dotarea cu utilaje cu impact│
│ │redus asupra mediului şi pe │
│ │care le utilizează │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr firme │
│ │specializate care utilizează│
│ │eco-tehnologii de exploatare│
│ │a pădurilor │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│6.7. Set de măsuri pentru creşterea │
│nivelului investiţiilor în sectorul │
│forestier pentru amenajări specifice │
│destinate managementului adecvat │
│pentru stabilitatea ecosistemelor │
│forestiere, implementat începând din │
│anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Program de finanţare │
│ │implementat pentru │
│ │investiţii în amenajări │
│Realizare│specifice în FFN, în vederea│
│ │susţinerii managementului │
│ │adecvat pentru stabilitatea │
│ │ecosistemelor forestiere │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Evidenţa necesarului │
│ │de amenajări specifice în │
│ │FFN (de exemplu, construcţii│
│ │hidrotehnice, amenajări de │
│ │albii, traversări, │
│ │construcţii forestiere etc) │
│ │în vederea susţinerii │
│ │managementului adecvat │
│ │pentru stabilitatea │
│ │ecosistemelor forestiere │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025: Plan naţional privind │
│ │realizarea de amenajări │
│ │specifice în FFN în vederea │
│ │susţinerii managementului │
│ │adecvat pentru stabilitatea │
│ │ecosistemelor forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de proiecte│
│ │de investiţii în amenajări │
│ │specifice în FFN şi valoarea│
│ │aferentă │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA7. Creşterea suprafeţei acoperite de pădure prin împădurirea terenurilor din afara fondului forestier
    A. Deziderat: Creşterea suprafeţei acoperite de pădure şi crearea unor păduri stabile în contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată şi o capacitate crescută de stocare a carbonului.
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA7:

┌──────────────────────────────────────┐
│7.1. Terenurile pretabile împăduririi │
│si reîmpăduririi sunt identificate │
│până în anul 2024 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Ghidul de identificare a │
│ │terenurilor pretabile │
│ │împăduririi este elaborat │
│ │până la începutul anului │
│ │2023 (ghid pentru terenurile│
│ │cu destinaţie agricolă şi │
│ │pentru cele din zonele │
│ │vulnerabile la riscuri │
│ │climatice) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Identificarea terenurilor cu│
│ │destinaţie agricolă │
│ │pretabile împăduririi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Identificarea terenurilor │
│Realizare│din zonele vulnerabile la │
│ │riscuri climatice (secetă, │
│ │incendii, inundaţii) │
│ │pretabile împăduririi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Identificarea necesităţii de│
│ │perdele forestiere de │
│ │protecţie la nivel naţional │
│ │şi a terenurilor disponibile│
│ ├────────────────────────────┤
│ │Identificarea terenurilor │
│ │din fondul forestier │
│ │afectate de perturbaţii │
│ │biotice sau abiotice, cu │
│ │dificultăţi de regenerare, │
│ │pretabile reîmpăduririi │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Ghidul de identificare│
│ │a terenurilor elaborat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Platforma de │
│ │declarare, raportare şi │
│ │verificare a eligibilităţii │
│ │terenurilor │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2023: Numărul de structuri │
│ │administrative la care a │
│ │fost diseminat ghidul │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Suprafaţa (ha) │
│ │terenurilor pretabile │
│ │identificate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│7.2. Alegerea speciilor pentru │
│împădurirea terenurilor cu destinaţie │
│agricolă, până la începutul anului │
│2023 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Fundamentarea │
│ │favorabilităţii speciilor │
│ │lemnoase în condiţiile │
│ │schimbărilor climatice, prin│
│ │studii care să furnizeze │
│ │soluţii simplificate pe │
│ │etaje altitudinale sau │
│ │fitoclimatice, până la │
│ │începutul anului 2023 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Fundamentarea │
│ │favorabilităţii speciilor │
│ │lemnoase pentru împădurirea │
│ │terenurilor din zonele │
│ │vulnerabile la riscuri │
│ │climatice (secetă, incendii,│
│ │inundaţii) │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Cadrul de reglementare │
│ │simplificat până la │
│ │începutul anului 2023, care │
│ │să vizeze promovarea în │
│ │culturile forestiere a │
│ │biodiversităţii specifice şi│
│ │a unor provenienţe locale │
│ │sau adaptate din specii │
│ │autohtone │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Limitarea utilizării în │
│ │compoziţiile de împădurire a│
│ │speciilor lemnoase exotice │
│ │invazive (cu excepţia │
│ │situaţiilor în care │
│ │folosirea acestora este │
│ │reglementată prin Legea 100/│
│ │2010 privind împădurirea │
│ │terenurilor degradate) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Lista speciilor │
│ │recomandate pentru a fi │
│ │incluse în compoziţiile de │
│ │împădurire pe etaje │
│ │altitudinale sau │
│ │fitoclimatice şi a desimilor│
│ │acestora │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Lista speciilor │
│ │recomandate şi a desimilor │
│ │acestora pentru a fi incluse│
│ │în compoziţiile de │
│ │împădurire a terenurilor din│
│ │zonele vulnerabile la │
│ │riscuri climatice (secetă, │
│ │incendii, inundaţii), pe │
│ │etaje altitudinale sau │
│ │fitoclimatice │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2023: Ghid de bune practici │
│ │referitor la împădurirea │
│ │terenurilor, care să │
│ │încurajeze utilizarea mai │
│ │multor specii din lista │
│ │celor recomandate pentru a │
│ │promova biodiversitatea (cu │
│ │admiterea unor excepţii în │
│ │cazul formaţiilor forestiere│
│ │monospecifice - de exemplu, │
│ │molidişuri de limită, │
│ │pinete, salcâmete pe │
│ │terenuri nisipoase) şi a │
│ │unor provenienţe locale sau │
│ │adaptate ale speciilor │
│ │autohtone │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Elaborarea listei cu │
│ │specii lemnoase alohtone │
│ │invazive │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│7.3. Creşterea capacităţii de │
│producţie a materialelor forestiere de│
│reproducere (MFR), până la sfârşitul │
│anului 2024 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Creşterea capacităţii de │
│ │prognoză şi planificare a │
│ │producţiei şi a necesarului │
│ │de materiale forestiere de │
│ │reproducere utilizate în │
│ │programele de împădurire │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea gradului de │
│ │mecanizare şi automatizare │
│ │în cadrul pepinierelor care │
│ │produc puieţi forestieri │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea producerii de │
│ │puieţi forestieri prin │
│ │asigurarea, până la │
│ │începutul anului 2024, a │
│ │unor scheme de finanţare │
│ │pentru înfiinţarea de noi │
│ │pepiniere, extinderea şi/sau│
│ │modernizarea acestora │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea capacităţii de │
│ │recoltare şi procesare a │
│ │seminţelor forestiere │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Elaborarea, până la │
│ │sfârşitul anului 2023, a │
│ │prognozei capacităţii de │
│ │producţie a puieţilor │
│ │forestieri pe specii şi ani │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Elaborarea, până la │
│ │sfârşitul anului 2023, a │
│ │prognozei cantităţilor de │
│ │seminţe forestiere │
│ │recoltabile pe specii şi ani│
│ ├────────────────────────────┤
│ │Elaborarea, până la │
│ │începutul anului 2024, a │
│ │prognozei necesarului de │
│ │puieţi forestieri pe specii │
│ │şi ani │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea, până la │
│ │începutul anului 2024, a │
│ │unei platforme web de tipul │
│ │unui registru al │
│ │producătorilor de MFR (o │
│ │bursă a puieţilor şi │
│ │seminţelor forestiere) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Publicarea ghidurilor de │
│ │finanţare a măsurilor │
│ │destinate creşterii │
│ │capacităţii de producţie a │
│ │materialelor forestiere de │
│ │reproducere până la │
│Progres │sfârşitul anului 2023 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea cu 30% a nivelului│
│ │de finanţare a │
│ │echipamentelor şi utilajelor│
│ │necesare în pepiniere care │
│ │produc puieţi forestieri, │
│ │până la sfârşitul anului │
│ │2024, comparativ cu nivelul │
│ │actual │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea cu 30% a │
│ │producţiei de puieţi │
│ │containerizaţi, până la │
│ │sfârşitul anului 2024, │
│ │comparativ cu nivelul actual│
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea numărului de │
│ │pepiniere, precum şi │
│ │extinderea suprafeţei sau │
│ │modernizarea celor existente│
│ │(minim 90 de pepiniere până │
│ │la sfârşitul anului 2024) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Reglementări actualizate │
│ │referitoare la gestionarea │
│ │materialelor de bază până la│
│ │sfârşitul anului 2023 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Revizuirea Catalogului │
│ │Naţional al Materialelor de │
│ │Bază până la sfârşitul │
│ │anului 2023 │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│7.4. Elaborarea cadrului de proiectare│
│şi implementare a lucrărilor de │
│împădurire a terenurilor cu destinaţie│
│agricolă, până la începutul anului │
│2023 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Ghidul de bune practici │
│ │pentru proiectarea şi │
│ │implementarea lucrărilor de │
│Realizare│împădurire a terenurilor cu │
│ │destinaţie agricolă elaborat│
│ │până la începutul anului │
│ │2023 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Diseminarea ghidurilor│
│ │de bune practici │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2023-2026: Numărul de │
│ │proiecte implementate │
│ │conform prevederilor │
│ │ghidurilor │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│7.5. Monitorizarea culturilor │
│forestiere instalate pe terenuri cu │
│destinaţie agricolă │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Conceperea unui sistem │
│ │specific de monitorizare │
│Realizare│anuală a culturilor │
│ │instalate pe terenuri cu │
│ │destinaţie agricolă, până la│
│ │sfârşitul anului 2023 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Elaborarea ghidului de │
│ │monitorizare a culturilor │
│ │instalate pe terenuri cu │
│ │destinaţie agricolă, până la│
│ │sfârşitul anului 2023 │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │Rapoarte anuale de sinteză a│
│ │monitorizării culturilor │
│ │instalate, care să cuprindă │
│ │date referitoare la │
│ │suprafeţe, specii şi reuşita│
│ │culturilor │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│7.6. Creşterea suprafeţei pădurilor în│
│zone urbane şi peri-urbane în vederea │
│asigurării conectivităţii peisajului, │
│până la sfârşitul anului 2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Identificarea suprafeţelor │
│ │adecvate consolidării │
│ │infrastructurii verzi urbane│
│ │şi peri-urbane până la │
│Realizare│sfârşitul anului 2022 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Instalarea pădurilor urbane/│
│ │periurbane şi constituirea │
│ │coridoarelor verzi │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Situaţia identificării la │
│ │nivel de unitate │
│ │administrativ teritorială a │
│ │terenurilor adecvate │
│ │consolidării infrastructurii│
│ │verzi urbane şi peri-urbane,│
│ │până la sfârşitul anului │
│ │2022 │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │Instalarea a cel puţin 50 ha│
│ │păduri urbane/peri-urbane/ │
│ │coridoare verzi până la │
│ │sfârşitul anului 2023 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2026: Instalarea a cel puţin│
│ │350 ha păduri urbane/ │
│ │peri-urbane/coridoare verzi │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│7.7. Creşterea în continuare a │
│suprafeţei pădurilor prin împăduriri │
│în perioada 2026-2030, cu perspectiva │
│anului 2050 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│Realizare│15 000 ha împădurite în │
│ │perioada 2026-2030 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Plan Naţional de Împăduriri │
│ │2026-2030, cu perspectiva │
│ │anului 2050, elaborat până │
│ │la finele anului 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Terenurile ce pot fi │
│ │ameliorate prin împăduriri │
│ │identificate până la finele │
│ │anului 2024 │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Sistem de stimulare a │
│ │proprietarilor de terenuri │
│ │pentru împădurire şi pentru │
│ │alegerea de soluţii de │
│ │împădurire flexibile şi │
│ │adaptate condiţiilor │
│Progres │ecologice şi socio-economice│
│ ├────────────────────────────┤
│ │Norme tehnice/ghiduri de │
│ │bune practici pentru │
│ │activitatea de împădurire/ │
│ │reîmpădurire implementate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadru de reglementare │
│ │privind activitatea de │
│ │împădurire (inclusiv │
│ │producerea de MFR) adaptat │
│ │necesităţilor de │
│ │implementare a Planului │
│ │Naţional de Împădurire şi │
│ │corelat cu prevederile │
│ │cadrului de reglementare │
│ │specific sectorului agricol │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA8. Eficientizarea furnizării serviciilor ecosistemice prin instrumente economice
    A. Deziderat: Instituirea unui sistem de evaluare, plată şi monitorizare a serviciilor ecosistemice în vederea recompensării proprietarului de pădure pentru efortul de a furniza servicii ecosistemice.
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA8:

┌──────────────────────────────────────┐
│8.1. Sistem de evaluare a SE, bazat pe│
│beneficiile la care proprietarul de │
│pădure renunţă pentru a furniza │
│servicii ecosistemice, implementat │
│până la finalul anului 2023 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Evidenţa suprafeţelor │
│ │potenţiale pe categorii de │
│ │servicii ecosistemice │
│ │diferenţiate în raport cu │
│ │forma de proprietate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Potenţialii furnizori ai │
│ │serviciilor ecosistemice │
│ │identificaţi │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Lista agenţilor economici │
│ │identificaţi ca beneficiari │
│ │direcţi ai serviciilor │
│ │ecosistemice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Integrarea unui modul │
│ │informatic în registrul │
│ │forestier naţional pentru │
│ │gestionarea PES │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Lista SE ce pot face │
│ │obiectul plăţilor pentru │
│ │servicii ecosistemice (PES) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Suprafeţe/număr de │
│ │proprietari identificaţi ca │
│ │furnizori de servicii │
│ │ecosistemice │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2023: Număr de SE │
│ │identificate pentru │
│ │implementarea PES │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Număr de beneficiari │
│ │direcţi ai serviciilor │
│ │ecosistemice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Număr de scheme de │
│ │plată simulate şi testate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│8.2. Cadru legislativ care să permită │
│instituirea unor sisteme de plată │
│pentru SE diferenţiate în funcţie de │
│furnizori si beneficiari, actualizat │
│până în anul 2024 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ modificat │
│ │conform calendarului asumat │
│ │de autoritate permite │
│ │instituirea schemelor de │
│ │plată │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Cel puţin patru scheme de │
│ │plăţi de silvomediu │
│ │reglementate pentru │
│ │furnizarea serviciilor │
│ │ecosistemice (de exemplu, de│
│ │conservare a biodiversităţii│
│ │şi protecţie a solurilor, │
│ │apelor etc) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Număr de acte │
│ │normative actualizate/ │
│ │modificate/nou apărute │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2024: Cel puţin trei │
│ │proiecţii de bugetare pentru│
│ │PES │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│8.3. Schemele de plată implementate │
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Scheme de finanţare │
│ │reglementate şi implementate│
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Identificarea tipurilor de │
│ │beneficiari ai serviciilor │
│ │ecosistemice │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Număr de scheme de │
│ │plată implementate │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │beneficiari pe an │
└─────────┴────────────────────────────┘





    3.3. Aria tematică 3 - Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea şi raportarea de date privind pădurile
    3.3.1. Analiza contextului şi definirea problemelor
        În prezent, informaţiile referitoare la starea pădurilor europene şi naţionale, la valoarea lor socială şi economică şi la presiunile cu care se confruntă şi serviciile ecosistemice pe care le furnizează, sunt fragmentate. În România se colectează şi procesează un volum semnificativ de date privitoare la pădure şi la dinamica sectorului forestier de către un număr mare de instituţii, dar utilitatea acestor date, în procesul de fundamentare a deciziilor, este redusă. România beneficiază de rezultatele a două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional, de baze de date amenajistice care acoperă suprafeţe însemnate pentru proprietăţile mai mari de 10 ha, de o experienţă semnificativă a Institutului Naţional de Statistică (INS) în ceea ce priveşte colectarea datelor specifice sectorului şi de un cadru de colectare a datelor privind circulaţia materialului lemnos foarte detaliat. Cu toate acestea, există informaţii divergente provenind din surse publice, costurile colectării şi procesării acestor date este semnificativ, iar sprijinul oferit sistemului de luare a deciziilor este minimal. Această situaţie se datorează în principal: i) absenţei unui set coerent de indicatori riguroşi de monitorizare a situaţiei pădurilor şi a impactului de mediu şi socio-economic al activităţilor specifice sectorului, ii) lipsei unui mecanism eficient de coordonare a colectării, procesării şi raportării informaţiilor privitoare la sectorul forestier şi de integrare a acestor informaţii în mecanismul de luare a deciziilor.
        Sistemul de colectare a informaţiilor privitoare la pădure nu este adaptat la schimbările produse la nivelul proprietăţii, făcând dificilă realizarea unor scenarii de analiză plauzibile privind administrarea pădurii şi aplicarea reglementărilor de mediu. Cadastrul suprafeţelor cu vegetaţie forestieră este mult întârziat, există puţine date privind situaţia proprietăţii forestiere la nivel naţional, mai ales pentru proprietăţile de mici dimensiuni. Pentru suprafeţe însemnate de pădure nu se cunoaşte proprietarul, limitele de proprietate sunt neclare şi nu există un sistem de identificare a caracteristicilor structurale pentru pădurile neamenajate. Toate acestea fac foarte dificilă aplicarea de măsuri eficiente pentru guvernanţa pădurilor proprietate privată.
        Pe lângă acest context, implementarea rapidă a unei politici sectoriale în domeniul monitorizării este dictată şi de:
    a) Necesitatea de a monitoriza implementarea SNP30, care presupune stabilirea unor ţinte monitorizate prin indicatori clari şi relevanţi şi care să se bazeze pe o validitate metodologică ridicată.
    b) Cerinţele SUEP30, care cere statelor membre ca, pornind de la criteriile de gestionare durabilă a pădurilor definite prin Forest Europe (FE), să identifice indicatori suplimentari, în strânsă cooperare cu diferite părţi interesate din domeniul forestier, precum şi praguri sau intervale pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Acest lucru ar duce la o mai bună înţelegere comparativă a rolului pe care sectorul forestier românesc îl are în contextul gestionării durabile a pădurilor din UE. De asemenea, indicatorii de monitorizare sunt necesari pentru a demonstra contribuţia gestionarii durabile a pădurilor la îndeplinirea obiectivelor UE, în special a celor legate de climă, biodiversitate şi economie circulară.
    c) Reforma propusă în PNRR cu privire la procesul de digitalizare în domeniul mediului (C7.I5), prin care se urmăreşte colectarea automatizată a celor mai relevante date pentru determinarea indicatorilor de monitorizare.
    d) Necesitatea eficientizării şi transparentizării guvernanţei şi administrării pădurilor în România, cerinţă ce a reieşit foarte clar din procesul de consultare a factorilor interesaţi.


    3.3.2. Obiectivul specific al ariei tematice
        Aria tematica 3
        Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea şi raportarea de date privind pădurile
        Obiectiv specific
        Dezvoltarea unui sistem coerent de monitorizare a stării pădurii şi a modului de îndeplinire a funcţiilor multiple ale acesteia, în vederea sprijinirii mecanismului de luare a deciziilor
        DSA 9
        Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea şi utilizarea informaţiilor privind sectorul forestier




    3.3.3. Direcţii de acţiune, obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare
        DSA9. Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea şi utilizarea informaţiilor privind sectorul forestier
    A. Deziderat: Colectarea, procesarea şi utilizarea informaţiilor relevante pentru monitorizarea la nivel naţional sau individual a guvernanţei şi gestionării pădurilor se realizează eficient, coordonat şi predictibil
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare:

┌──────────────────────────────────────┐
│9.1. Sistem naţional unic de │
│colectare, procesare, validare si │
│publicare a informaţiilor privind │
│indicatorii de stare/monitorizare a │
│sectorului, implementat începând din │
│anul 2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul normativ prevede │
│ │colectarea/procesarea/ │
│ │raportarea/utilizarea │
│ │centralizată a datelor │
│Realizare│privind sectorul forestier │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Rapoartele anuale privind │
│ │starea pădurilor sunt │
│ │publicate începând din 2026 │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Set de indicatori de │
│ │stare/monitorizare a │
│ │sectorului forestier agreat │
│ │cu factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Rapoarte privind │
│ │corelarea informaţiilor │
│ │gestionate de diferite │
│ │entităţi (INS, IFN, SUMAL, │
│ │GF etc) pentru │
│ │eficientizarea efortului de │
│ │colectare prin eliminarea │
│ │informaţiilor nerelevante, │
│ │evitarea suprapunerilor şi a│
│ │raportărilor imprecise │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Mecanism de coordonare│
│ │elaborat pentru colectarea │
│Progres │structurată/procesarea/ │
│ │standardizarea/validarea/ │
│ │publicarea asumată a │
│ │informaţiilor privind │
│ │indicatorii de stare/ │
│ │monitorizare a sectorului │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Obiective valorice │
│ │relevante pentru indicatorii│
│ │sectoriali; sisteme de │
│ │analiză a valorii │
│ │indicatorilor în funcţie de │
│ │obiectivele valorice │
│ │adoptate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Capacitate crescută, │
│ │prin instruire, în │
│ │colectarea, procesarea, │
│ │validarea şi raportarea │
│ │datelor │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│9.2. Cadru legislativ pentru definirea│
│condiţiilor de constituire şi │
│funcţionare a Registrului Forestier │
│Naţional (RFN) în vigoare începând din│
│anul 2024 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Constituirea şi funcţionarea│
│ │RFN sunt reglementate prin │
│ │acte normative în vigoare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul de reglementare │
│ │privind evidenţa │
│ │suprafeţelor de pădure, │
│Realizare│planificarea managementului │
│ │forestier, recoltarea masei │
│ │lemnoase, trasabilitatea │
│ │lemnului, simplificarea │
│ │procedurilor de monitorizare│
│ │a pădurilor, compensarea şi │
│ │finanţarea proprietarilor, │
│ │este corelat cu funcţionarea│
│ │RFN │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Cod silvic modificat, │
│ │pentru a permite │
│ │constituirea şi │
│ │implementarea RFN Acte │
│Progres │normative modificate în │
│ │sensul implementării RFN │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Număr de acte şi/sau │
│ │prevederi adoptate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│9.3. Registrul Forestier Naţional │
│implementat începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │RFN este implementat şi │
│ │funcţional │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Structura organizatorică cu │
│ │atribuţii şi │
│ │responsabilităţi privind │
│ │implementarea şi operarea │
│ │RFN este instituţionalizată │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Model conceptual al │
│ │RFN elaborat şi dezbătut cu │
│ │factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Model fizic al RFN │
│ │(bază de date, arhitectură │
│ │hardware şi software) │
│ │elaborat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Set de indicatori │
│ │minimali de monitorizare a │
│ │stării pădurilor înscrişi în│
│ │RFN │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2024: Cadru legislativ │
│ │adoptat pentru desemnarea/ │
│ │constituirea unei structuri │
│ │organizatorice care să │
│ │implementeze şi să opereze │
│ │RFN │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Norme metodologice │
│ │care să definească obiectul,│
│ │conţinutul şi modul de │
│ │înscriere în RFN şi operarea│
│ │datelor constituite, precum │
│ │şi responsabilităţile │
│ │aferente │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│9.4. Înscrierea proprietăţilor în │
│Registrul Forestier Naţional, ca bază │
│pentru implementarea sistemelor de │
│monitorizare, compensare si finanţare,│
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Mecanisme de informare şi │
│ │stimulare a proprietarilor │
│ │în vederea înscrierii în RFN│
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Persoanele autorizate să │
│ │înscrie proprietăţile │
│ │forestiere în RFN, instruite│
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Număr de persoane │
│ │instruite │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Procent de │
│ │proprietăţi forestiere │
│ │înscrise în registru │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│9.5. Sistem de indicatori cu privire │
│la starea pădurilor, care să permită │
│monitorizarea eficientă a îndeplinirii│
│obligaţiilor individuale stabilite │
│prin normele tehnice, precum şi │
│estimarea eficienţei instrumentelor de│
│compensare, finanţare şi control ale │
│activităţilor din domeniul forestier, │
│implementat începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Sistem de indicatori, │
│ │coroborat cu prevederile │
│Realizare│normelor tehnice şi ale │
│ │ghidurilor de bune practici,│
│ │implementat prin intermediul│
│ │RFN │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Sistem de indicatori │
│ │de stare coroboraţi, care să│
│ │permită monitorizarea │
│ │eficientă a îndeplinirii │
│ │obligaţiilor individuale │
│ │stabilite prin normele │
│ │tehnice, precum şi estimarea│
│ │eficienţei instrumentelor de│
│ │compensare, finanţare şi │
│ │control ale activităţilor │
│ │din domeniul forestier, │
│Progres │elaborat şi dezbătut cu │
│ │factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Suprafaţă de │
│ │pădure monitorizată pe baza │
│ │sistemului de indicatori cu │
│ │privire la starea pădurii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Rapoarte anuale │
│ │privind evoluţia │
│ │indicatorilor de │
│ │monitorizare │
└─────────┴────────────────────────────┘





    3.4. Aria tematică 4 - Comunicare, conştientizare, educare şi cercetare ştiinţifică
    3.4.1. Analiza contextului şi definirea problemelor
        În România, la fel ca în aproape întreaga UE, comunicarea dintre sectorul forestier şi publicul larg este deficitară din cauza, printre altele, unor abordări fie prea tehnice, fie prea simpliste. Pe de o parte, sectorul forestier comunică societăţii, prin intermediul mass-media, informaţii excesiv de tehnicizate sau contradictorii, fapt ce face dificilă înţelegerea activităţilor specifice de gestionare a pădurilor. Pe de altă parte, societatea este preocupată de teme cum ar fi schimbările climatice, conservarea biodiversităţii, corupţia sau tăierile ilegale, care nu primesc un răspuns coerent din partea sectorului. Comunicarea deficitară are efect negativ asupra sectorului, prin asocierea unui grad ridicat de risc activităţilor cu specific forestier. Printre cauzele acestei situaţii se pot găsi:
    a) lipsa unei înţelegeri corecte a cauzelor ce generează provocările actuale de ordin socio-economic şi de mediu, cu care se confruntă sectorul forestier;
    b) dispariţia unor suprafeţe de pădure ca urmare a implementării celor trei legi succesive ale retrocedării pădurilor;
    c) valoarea deosebită, din punct de vedere al biodiversităţii, a pădurilor din România, recunoscută de numeroase organizaţii de protecţia mediului, dar adesea fără o evaluare corectă a contribuţiei reale a practicilor silviculturale la păstrarea acestor valori;
    d) lipsa de reacţie sau reacţia neprofesionistă a corpului silvic la acuzele aduse în mass-media;
    e) incapacitatea corpului silvic de a-şi impune o minimă deontologie profesională, necesară pentru iniţierea şi menţinerea unui dialog onest cu restul societăţii.

        Rolul tot mai complex pe care îl vor avea pădurile în tranziţia spre un viitor durabil şi neutru din punct de vedere climatic va necesita un set mai amplu de competenţe. Învăţământul silvic este din ce în ce mai neatractiv pentru noile generaţii, în special în contextul imaginii nefavorabile a sectorului forestier în societate. Nivelul profesional actual al muncitorilor forestieri din România este scăzut, fapt ce afectează calitatea şi productivitatea lucrărilor. Fără o popularizare, mai cu seamă în mediul rural, a specializărilor specifice sectorului forestier, şi fără programe de stat sau private de sprijin pentru educaţia tehnică, problemele legate de resursa umană se vor agrava. Legătura centrelor liceale silvice cu activitatea practică şi centrele universitare ar putea fi, astfel, îmbunătăţită semnificativ. Învăţământul superior silvic a căutat să ţină pasul cu nevoile angajatorilor, dar şi cu priorităţile formării continue, chiar dacă, uneori, introducerea de noi discipline nu este însoţită de fundamentarea suficientă a conţinutului acestora sau de formarea de competenţe cerute de piaţa muncii. Dezvoltarea unui set mai amplu de competenţe interdisciplinare privind utilizarea produselor şi serviciilor pădurii necesită implementarea unor programe de cooperare educaţională cu domenii conexe (arhitectură, turism, energie etc).
        Cercetarea şi inovarea sunt vectori-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor ambiţioase ale prezentei strategii. Deşi a beneficiat de o bogată tradiţie şi experienţă şi, declarativ, dezvoltarea tehnologică a fost una dintre priorităţile sectorului forestier, cercetarea forestieră din România suferă pe seama instabilităţii instituţionale, care a dus la o serie de dezechilibre în ceea ce priveşte valorificarea în producţie a rezultatelor cercetării. Rezultatele cercetării sunt prea puţin utilizate în procesul decizional din sectorul forestier, iar atomizarea cercetărilor, datorată în parte cerinţelor finanţatorilor şi, în parte, necoordonării unităţilor de cercetare, determină absenţa unui efect sinergic. Chiar dacă, în general, cercetările din domeniul forestier sunt orientate spre provocările societale (resurse naturale, biodiversitate, mediu, schimbări climatice, bioeconomie etc.) de rezultatele cercetărilor beneficiază o paletă destul de restrânsă de actori, şi acest lucru se datorează lipsei unui dialog sistematic cu ceilalţi actori/ beneficiari ai cercetărilor (instituţii publice naţionale şi locale, societate civilă, cetăţeni în sensul larg). Astfel este necesară orientarea agendei CDI în silvicultură spre identificarea şi soluţionarea provocărilor societale majore.
        Sistemul de transfer tehnologic în silvicultură este slab dezvoltat, fiind necesară înfiinţarea unor centre regionale care să intermedieze şi să faciliteze transferul tehnologic în silvicultură. De asemenea, se constată lipsa masei critice de experţi profesionalizaţi în transfer tehnologic, fiind necesare încurajarea relaţionărilor profesionale şi implementarea unui program de formare profesională pentru experţii în transfer tehnologic.

    3.4.2. Obiectivul specific al ariei tematice
        Aria tematica 4
        Comunicare, conştientizare, educare şi cercetare ştiinţifică
        Obiectiv specific
        Creşterea, la nivelul societăţii, a nivelului de informare privind valorile economice, sociale şi de mediu ale pădurii, educaţie forestieră adaptată pieţei muncii şi asigurarea prin cercetare a bazei ştiinţifice pentru îmbunătăţirea continuă a politicilor şi practicilor din sectorul forestier
        DSA 10
        Comunicare eficientă, conştientizare, educare şi cercetare în sectorul forestier




    3.4.3. Direcţii de acţiune, obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare
        DSA10. Comunicare eficientă, conştientizare, educare şi cercetare în sectorul forestier
    A. Deziderat: Educaţia forestieră se face sistematic prin învăţământ adaptat cerinţelor pieţei muncii, conştientizare şi comunicare activă, contribuind la creşterea nivelului de informare a societăţii asupra valorilor pădurii, iar cercetarea din domeniul forestier asigură baza ştiinţifică pentru adaptarea politicilor şi practicilor silvice la provocările actuale şi emergente
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA10:

┌──────────────────────────────────────┐
│10.1. Gradul de conştientizare a │
│publicului larg cu privire la │
│principiile moderne de gestionare a │
│pădurilor, activităţile silvice şi, în│
│general, valorile economice, sociale │
│şi de mediu ale acesteia crescut cu │
│20% faţă de situaţia existentă │
├─────────┬────────────────────────────┤
│Realizare│20% creştere a nivelului de │
│ │conştientizare │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Nivel actual de │
│ │conştientizare a publicului │
│ │larg cu privire la │
│ │principiile moderne de │
│ │gestionare a pădurilor, │
│ │activităţile silvice şi, în │
│ │general, valorile economice,│
│ │sociale şi de mediu ale │
│ │acesteia, evaluat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Strategia de │
│ │comunicare a sectorului │
│ │adoptată de Autoritatea │
│ │publică centrală care │
│ │răspunde de silvicultură │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Listă de mesaje care │
│ │să fie furnizate prin │
│ │canalele de comunicare, care│
│ │să atragă sprijinul │
│ │publicului larg în │
│Progres │gestionarea pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Set de descriptori │
│ │cantitativi şi descriptivi │
│ │destinaţi comunicării cu │
│ │publicul larg, elaborat şi │
│ │diseminat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de acţiuni │
│ │de conştientizare, care să │
│ │pună accent pe dimensiunea │
│ │socială şi economică a │
│ │gestionării pădurilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │materiale de popularizare a │
│ │ştiinţei pe teme cu impact │
│ │puternic asupra publicului │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Numărul de │
│ │cursuri on-line de pregătire│
│ │a formatorilor de opinie │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│10.2. Ponderea informaţiilor privind │
│gestionarea durabilă a pădurilor la │
│nivelul educaţiei primare si │
│gimnaziale crescută cu 10% faţă de │
│situaţia actuală │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │10% creştere a ponderii │
│Realizare│informaţiilor privind │
│ │gestionarea pădurilor │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Ponderea actuală a │
│ │informaţiilor privind │
│ │gestionarea pădurii la │
│ │nivelul ciclului primar şi │
│ │gimnazial, evaluată │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Pachet minimal de │
│ │informaţii privind │
│ │gestionarea pădurilor, │
│ │destinat învăţământului │
│ │primar şi gimnazial elaborat│
│ │şi dezbătut cu │
│ │reprezentanţii Autorităţii │
│ │publice centrale care │
│Progres │răspunde de silvicultură din│
│ │domeniul educaţiei │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Informaţii │
│ │privind gestionarea │
│ │pădurilor, incluse în │
│ │programele şcolare din │
│ │ciclul primar şi gimnazial │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │evenimente colaborative │
│ │între sectorul educaţiei şi │
│ │sectorul forestier, în │
│ │scopul educării noilor │
│ │generaţii din ciclul primar │
│ │şi gimnazial │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│10.3. Atractivitatea învăţământului │
│forestier prin adaptarea acestuia la │
│cerinţele pieţei muncii si prin │
│promovare, creste faţă de situaţia │
│actuală │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Curricula adaptată la │
│ │cerinţele actuale ale pieţei│
│ │muncii în ceea ce priveşte │
│ │progresul tehnologic şi │
│ │diversificarea domeniilor de│
│ │interes (conservarea │
│ │biodiversităţii, schimbări │
│ │climatice, valori sociale │
│ │etc) │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Program de stimulare a │
│ │perfecţionării profesionale │
│ │continue (incluzând │
│ │dezvoltarea de centre de │
│ │calificare şi │
│ │perfecţionare), implementat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Program de promovare a │
│ │domeniului forestier la │
│ │nivelul tinerelor generaţii,│
│ │implementat │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Propuneri de │
│ │modificare a curriculei, │
│ │elaborate şi dezbătute cu │
│ │reprezentanţii Autorităţii │
│ │publice centrale care │
│ │răspunde de silvicultură şi │
│ │ai Autorităţii centrale │
│ │responsabile de educaţie │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Program colaborativ │
│ │(Autoritatea publică │
│ │centrală care răspunde de │
│ │silvicultură, licee de │
│ │resort, agenţi economici din│
│Progres │sector, asociaţii │
│ │profesionale) de promovare a│
│ │domeniului forestier şi │
│ │stimulare a perfecţionării │
│ │continue, elaborat şi │
│ │dezbătut cu factorii │
│ │interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de elevi/ │
│ │studenţi înscrişi la │
│ │programele de pregătire │
│ │specifice domeniului │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de persoane│
│ │care apelează la programele │
│ │de formare continuă │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│10.4. Cresterea competitivităţii │
│organizaţiilor de cercetare în │
│silvicultură prin promovarea │
│abordărilor aplicative │
│interdisciplinare si transdisciplinare│
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Organizaţiile CDI relevante │
│ │pentru silvicultură sunt │
│ │autorizate de Autoritatea de│
│ │Stat pentru │
│ │Cercetare-Dezvoltare (ASCD).│
│ ├────────────────────────────┤
│ │Planul Sectorial al ACS este│
│ │elaborat ca instrument de │
│ │implementare al SNCISI │
│ │2022-2027 şi a altor │
│ │programe specifice │
│ │domeniului silvic, inclusiv │
│ │pentru îndeplinirea │
│ │obligaţiilor asumate de ACS │
│ │la nivel naţional, european │
│ │şi internaţional │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creştere cu 20% a nivelului │
│ │de finanţare a cercetării │
│ │ştiinţifice în silvicultură │
│ │şi domenii conexe, faţă de │
│Realizare│nivelul de referinţă (2022) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Pondere crescută cu 15% a │
│ │cercetărilor ştiinţifice │
│ │interdisciplinare (inclusiv │
│ │în domenii conexe │
│ │gestionării pădurii) cu │
│ │caracter aplicativ, faţă de │
│ │nivelul de referinţă (2022) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Creşterea procentuală a │
│ │numărului de absolvenţi de │
│ │studii doctorale raportat la│
│ │numărul de absolvenţi de │
│ │studii superioare cu 10%, │
│ │prin planurile şi programele│
│ │coordonate de ACS. │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Catalogul suprafeţelor │
│ │experimentale de durată din │
│ │fondul forestier, public şi │
│ │privat, înscrise pe bază de │
│ │voluntariat │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Număr de organizaţii │
│ │CDI din silvicultură │
│ │autorizate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023: Strategia cercetării │
│ │ştiinţifice în silvicultură,│
│ │bazată pe stimularea │
│ │creativităţii şi cunoaşterea│
│ │infrastructurii existente la│
│ │nivel la naţional, elaborată│
│ │în mod participativ, │
│ │adaptată nevoilor şi │
│ │priorităţilor actuale ale │
│ │sectorului, în jurul unei │
│ │agende comune de cercetare/ │
│ │concentrare tematică │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Planul sectorial al │
│ │ACS corelat cu strategia │
│ │cercetării ştiinţifice în │
│ │silvicultură │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Cadru de dialog │
│ │permanent cu autoritatea │
│ │naţională în domeniul │
│ │cercetării, pentru │
│ │promovarea ariilor specifice│
│ │domeniului în programele │
│ │naţionale de cercetare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Protocoale de │
│ │colaborare între factorii │
│ │interesaţi (ocoale silvice, │
│ │gărzi forestiere, INCDS, │
│ │universităţi), pentru acces │
│ │la rezultatele cercetării │
│ │ştiinţifice şi promovarea de│
│ │teme de cercetare comune │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Protocoale de │
│ │promovare a cooperării şi │
│Progres │inovării în domenii de mare │
│ │interes │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Program de stimulare a│
│ │cercetării şi inovării în │
│ │domeniul privat elaborat, │
│ │dezbătut cu factorii │
│ │interesaţi şi implementat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Catalog al │
│ │echipamentelor, aplicaţiilor│
│ │şi dispozitivelor de │
│ │preluare şi stocare a │
│ │datelor care aparţin │
│ │unităţilor de cercetare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Fonduri alocate │
│ │de către Autoritatea publică│
│ │centrală care răspunde de │
│ │silvicultură pentru │
│ │cercetare, inclusiv prin │
│ │Planul Sectorial al ACS │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Fonduri de │
│ │cercetare atrase de echipe │
│ │de cercetare │
│ │interdisciplinare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Rezultate ale │
│ │cercetării implementate în │
│ │procesul decizional sau │
│ │operaţional │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030: Raportul procentual │
│ │între numărul de cercetători│
│ │şi numărul de angajaţi în │
│ │silvicultură │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Numărul de │
│ │suprafeţe experimentale │
│ │introduse anual în catalogul│
│ │naţional │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│10.5. Activităţile de cercetare, │
│dezvoltare şi inovare din silvicultură│
│sunt conectate cu provocările │
│societale şi susţin specializarea │
│inteligentă şi dezvoltarea │
│transferului tehnologic şi de │
│cunoştinţe │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Provocările societale majore│
│ │la care să răspundă CDI în │
│ │silvicultură sunt │
│ │identificate şi sunt │
│ │finanţate programe şi │
│ │proiecte care să ofere │
│ │soluţii sustenabile şi │
│ │eficiente. │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Crearea de Centre Regionale │
│ │de Transfer Tehnologic │
│ │pentru silvicultură, prin │
│ │susţinerea parteneriatelor │
│ │între organizaţiile de │
│ │cercetare acreditate, │
│Realizare│administratori ai fondului │
│ │forestier şi mediul privat │
│ │(organizaţiile publice de │
│ │cercetare şi întreprinderi) │
│ │pentru derularea de proiecte│
│ │care să faciliteze │
│ │transferul tehnologic şi de │
│ │cunoştinţe. │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Susţinerea creării de centre│
│ │de inovare şi tehnologie în │
│ │subdomeniul de specializare │
│ │inteligentă „Tehnologii de │
│ │specializare inteligentă │
│ │pentru agroecologie şi │
│ │silvicultură”, potrivit │
│ │SNCISI 2022-2027. │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Strategia cercetării │
│ │ştiinţifice în silvicultură │
│ │identifică provocările │
│ │societale la care să │
│ │răspundă CDI în silvicultură│
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024 Definirea conform │
│ │legislaţiei muncii a unei │
│ │noi ocupaţii de „expert │
│ │transfer tehnologic în │
│ │silvicultură” │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025. Elaborarea unei │
│ │curricule postuniversitare │
│ │pentru formarea experţilor │
│Progres │în transfer tehnologic în │
│ │silvicultură │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030. Număr proiecte / │
│ │fonduri acordate care │
│ │vizează principalele │
│ │provocări societale ale │
│ │domeniului forestier │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2030 Număr de experţi în │
│ │transfer tehnologic în │
│ │silvicultură atestaţi prin │
│ │cursuri post universitare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030 Centre de Inovare │
│ │şi Tehnologie pentru │
│ │domeniul forestier │
└─────────┴────────────────────────────┘





    3.5. Aria tematică 5 - Eficienţă şi transparenţă în guvernanţa pădurilor şi controlul gestionării pădurilor
    3.5.1. Analiza contextului şi definirea problemelor
        Diversificarea proprietăţii şi adaptarea la economia de piaţă reclamă diversificarea instrumentelor de politică forestieră. Schimbarea contextului de guvernanţă în ultimii 30 de ani prin restituirea pădurilor şi privatizarea sectorului de exploatare a pădurilor şi prelucrare a lemnului s-a realizat fără o adaptare completă a instrumentelor de politică forestieră. Actualul cadru de politică şi reglementare constă într-un număr foarte mare de acte normative şi dispoziţii legale, cu modificări frecvente care produc echivoc şi deficienţe din perspectiva eficacităţii şi eficienţei. Coordonarea politicilor şi strategiilor din sectorul forestier la nivelul tuturor activităţilor specifice este realizată unitar la nivelul Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Se constată şi o diversificare a factorilor interesaţi şi implicaţi în formularea politicii forestiere, asociaţiile profesionale şi de proprietari de terenuri forestiere ocupând un loc însemnat. Consultarea factorilor interesaţi, în cadrul procesului de elaborare SNP30, a arătat un larg acord în ceea ce priveşte necesitatea adaptării politicilor sectoriale la noile realităţi socio-economice, prin simplificarea şi eficientizarea cadrului de reglementare şi prin diversificarea instrumentelor de politici şi control utilizate.
        Gestionarea pădurii se realizează prin norme tehnice cu caracter obligatoriu, indiferent de proprietatea asupra pădurii, care se bazează în cvasitotalitate pe obligaţii de procedură, ceea ce afectează responsabilizarea reală a factorilor implicaţi. În prezent, gestionarea pădurii are la bază normele tehnice obligatorii, bazate pe stabilirea şi urmărirea unor obligaţii de procedură detaliate, care impun un efort birocratic mare şi o administrare costisitoare, fără a oferi garanţia unei gestionări eficace din perspectiva ţelurilor de gospodărire sau a asigurării unui flux minimal de servicii ecosistemice. Aplicarea strictă a normelor de procedură conduce la eliminarea posibilităţii de a inova şi de a găsi soluţii de gestionare adaptate, determinând în acelaşi timp deresponsabilizarea gestionarului de pădure pentru deciziile luate şi deprofesionalizarea actului de control. Implicarea proprietarilor în deciziile privind planificarea şi implementarea managementului forestier este foarte redusă în actualele condiţii legislative şi instituţionale din România comparativ cu majoritatea ţărilor europene.
        Controlul trasabilităţii lemnului este bazat pe unul dintre cele mai complexe şi restrictive sisteme informaţionale - Sistemul de urmărire a materialului lemnos (SUMAL), dar există numeroase indicii privind posibilităţi de îmbunătăţire a eficienţei acestuia. În prezent, controlul trasabilităţii lemnului revine unui număr extins de agenţi constatatori, reprezentanţi ai instituţiilor statului sau ai structurilor de administrare. Controlul se exercită fără luarea permanentă în considerare a factorilor de risc, pe întregul lanţ de circulaţie a masei lemnoase, de la punerea în valoare a masei lemnoase (verificare acte de punere în valoare - APV) la depozite şi unităţi de procesare a lemnului, cu un consum de resurse semnificativ şi cu rezultate considerate de mulţi factori interesaţi prea puţin eficiente. Controlul are o solidă componentă de verificare a modului de implementare a procedurilor (dispozitive de marcat, evaluarea masei lemnoase, corectitudinea de completare a avizelor de expediţie etc) şi mai puţin o componentă orientată înspre rezultat, adică asigurarea cunoaşterii provenienţei lemnului din piaţă.
        Sistemul de control al aplicării regimului silvic, bazat pe obligaţiile de procedură, este costisitor şi are eficienţă redusă, rolul reformei sale fiind aceea de a apropia actul de control de activitatea propriu-zisă din pădure. Controlul este lipsit de componenta de prevenţie, nu produce probe concludente în instanţă, este materializat, în mică măsură, prin pedepse în instanţă, nu este bazat pe o analiză de risc şi nu utilizează toate componentele posibile ale răspunderii, mizându-se doar pe răspunderea contravenţională şi penală.

    3.5.2. Obiectivul specific al ariei tematice
        Aria tematica 5
        Eficienţă şi transparenţă în guvernanţa pădurilor şi controlul gestionării pădurilor
        Obiectiv specific
        Crearea unui cadru de guvernanţă coerent şi favorabil incluziunii, bazat pe un control eficient şi transparent care să permită o gospodărire eficientă şi transparentă a pădurii, precum şi un rol decizional şi o responsabilizare crescută a proprietarilor de pădure
        DSA 11
        Eficientizarea şi transparentizarea gestionării şi administrării pădurilor

        DSA 12
        Reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure

        DSA 13
        Eficientizarea şi transparentizarea actului de control al legalităţii activităţilor forestiere

        DSA 14
        Crearea unui cadru de guvernanţă coerent şi favorabil incluziunii




    3.5.3. Direcţii de acţiune, obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare
        DSA11. Eficientizarea şi transparentizarea gestionării şi administrării pădurilor
    A. Deziderat: Administraţie silvică eficientă, flexibilă şi responsabilă pentru implementarea cerinţelor de planificare a gestionării pădurilor prin utilizarea în mod transparent a unor obiective de rezultat ce se pot monitoriza şi a bunelor practici.
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA11:

┌──────────────────────────────────────┐
│11.1. Cerinţe unitare la nivel │
│naţional de planificare a gestionării │
│pădurilor, diferenţiate în raport cu │
│mărimea proprietăţii forestiere, │
│implementate începând din anul 2023 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │SNP30 integrează cerinţele │
│ │de planificare a gestionării│
│ │pădurilor, aplicabile la │
│ │nivel naţional (Anexa 2) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Pentru pădurile din arii │
│ │naturale protejate, │
│ │gestionarea pădurilor │
│ │integrează cerinţele din │
│ │planurile de management ale │
│ │acestora, indiferent de │
│ │suprafaţa şi natura │
│ │proprietăţii forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cerinţele de planificare a │
│ │managementului forestier │
│ │sunt diferenţiate în funcţie│
│Realizare│de mărimea proprietăţii │
│ │forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cerinţele de planificare a │
│ │gestionării pădurilor sunt │
│ │elaborate în acord cu │
│ │consideraţiile strategice │
│ │formulate pentru │
│ │continuitatea producţiei │
│ │sustenabile de lemn (DSA1), │
│ │integrarea conservării │
│ │biodiversităţii în │
│ │managementul forestier, │
│ │inclusiv protejarea │
│ │pădurilor primare şi │
│ │seculare (DSA5) şi │
│ │managementul adecvat pentru │
│ │stabilitatea ecosistemelor │
│ │forestiere (DSA6) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Evaluarea de mediu │
│Progres │adecvată pentru cerinţele de│
│ │planificare a gestionării │
│ │pădurilor este realizată │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│11.2. Cadru legislativ reformat, care │
│să permită stabilirea unui nivel minim│
│de obligaţii privitoare la gestionarea│
│pădurii şi introducerea obligaţiilor │
│de rezultat în cadrul de reglementare │
│tehnic, în vigoare începând din anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Obligaţiile de rezultat │
│ │privitoare la gestionarea │
│ │pădurii, care stabilesc │
│ │nivelul serviciilor │
│ │ecosistemice minimale, sunt │
│ │reglementate prin norme │
│ │tehnice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Serviciile ecosistemice │
│ │minimale necesar a fi │
│ │furnizate prin gestionarea │
│ │pădurilor sunt diferenţiate │
│Realizare│în raport cu mărimea │
│ │proprietăţii │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Normele tehnice includ setul│
│ │de indicatori privind starea│
│ │pădurii şi obligaţiile de │
│ │rezultat în vigoare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Obligaţiile de rezultat sunt│
│ │urmărite pentru îndeplinirea│
│ │nivelului serviciilor │
│ │ecosistemice minimale, │
│ │stabilit normativ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Cod silvic modificat, │
│ │pentru a permite stabilirea │
│ │serviciilor ecosistemice │
│ │minimale şi introducerea │
│ │obligaţiilor de rezultat în │
│ │gestionarea pădurii │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2024: Set de indicatori │
│ │privind starea pădurii, │
│ │diferenţiaţi în raport cu │
│ │mărimea proprietăţii şi │
│ │lucrările de gospodărire a │
│ │pădurilor, elaboraţi şi │
│ │dezbătuţi cu factorii │
│ │interesaţi │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│11.3. Ghiduri de bune practici, │
│complementare normelor tehnice, │
│elaborate şi diseminate, începând din │
│anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Ghidurile de bune practici │
│ │furnizează măsurile tehnice │
│ │recomandate pentru atingerea│
│Realizare│obligaţiilor de rezultat │
│ │minimale, respectiv pentru │
│ │furnizarea serviciilor │
│ │ecosistemice la un nivel │
│ │superior │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025: Număr de ghiduri de │
│ │bune practici elaborate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025: Diseminarea ghidurilor│
│ │de bune practici │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2026: Instruirea │
│ │personalului de specialitate│
│Progres │şi a proprietarilor privind │
│ │aplicarea obligaţiile de │
│ │rezultat şi măsurile tehnice│
│ │recomandate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │structuri de administrare şi│
│ │proprietari care aplică │
│ │aceste ghiduri │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│11.4. Piaţă liberă funcţională a │
│prestărilor de servicii silvice, │
│pentru creşterea performanţei şi │
│calităţii prestărilor de servicii, │
│până în anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadru legislativ reformat, │
│ │încurajează prestarea de │
│ │servicii silvice de calitate│
│ │şi responsabile pentru │
│Realizare│proprietarii de terenuri │
│ │forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Piaţă funcţională pentru │
│ │prestările de servicii │
│ │silvice │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2026-2030: Număr de │
│ │prestatori de servicii │
│ │silvice înregistraţi, număr │
│ │de contracte de prestări │
│ │servicii încheiate │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2026-2030: Suprafaţa │
│ │proprietăţilor forestiere │
│ │(%) pentru care au fost │
│ │încheiate contracte de │
│ │execuţie cu prestatori de │
│ │servicii │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│11.5. Strategie de dezvoltare a │
│administratorului pădurilor de stat, │
│care să asigure eficienţa, │
│profesionalizarea şi transparenţa, │
│implementată până în anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Administratorul pădurilor de│
│ │stat integrează prevederile │
│ │cadrului strategic în │
│ │strategia proprie de │
│ │dezvoltare, în acord cu │
│ │modificările cadrului │
│ │legislativ │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Administratorul pădurilor de│
│ │stat implementează │
│ │procedurile de bune practici│
│ │stabilite de Autoritatea │
│ │publică centrală care │
│ │răspunde de silvicultură, │
│ │pentru a furniza la nivel │
│ │maximal serviciile │
│ │ecosistemice cerute de │
│ │societate │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│ │silvicultură stabileşte │
│ │indicatorii de performanţă │
│ │pentru managementul │
│ │pădurilor de stat printr-un │
│ │proces │
│ │participativ-transparent, │
│ │prin implicarea factorilor │
│ │interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Strategia de dezvoltare │
│ │integrează cerinţele de │
│ │eficientizare şi │
│ │profesionalizare a │
│ │aparatului administrativ, │
│ │politica anticorupţie şi │
│ │transparentizarea │
│ │cheltuielilor şi │
│ │beneficiilor legate de │
│ │gestionarea pădurilor │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Strategia de │
│ │dezvoltare a │
│ │administratorului pădurilor │
│ │de stat agreată cu factorii │
│ │interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Indicatori de │
│ │performanţă pentru │
│ │managementul pădurilor de │
│ │stat, stabiliţi │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025: Indicatori de │
│ │monitorizare a implementării│
│ │strategiei de dezvoltare │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Din 2025: publicarea anuală │
│ │a rezultatelor monitorizării│
│ │modului de implementare a │
│ │strategiei de dezvoltare a │
│ │administratorului pădurilor │
│ │de stat │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA12.Reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure
    A. Deziderat: Creşterea rolului decizional al proprietarului în gospodărirea pădurii prin informarea, implicarea, finanţarea şi responsabilizarea acestuia
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA 12:

┌──────────────────────────────────────┐
│12.1. Cadru legislativ actualizat, │
│care să permită informarea, implicarea│
│si responsabilizarea proprietarului de│
│pădure, în vigoare începând din anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ permite │
│ │proprietarului să se implice│
│ │mai mult în luarea │
│ │deciziilor privind regimul │
│ │de gospodărire al pădurii de│
│ │pe proprietatea lui │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul de reglementare │
│ │privind decizia tehnică a │
│ │proprietarilor de păduri │
│ │este corelat şi armonizat cu│
│ │cerinţele de planificare a │
│ │gestionării pădurilor │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ defineşte │
│ │responsabilităţile │
│ │proprietarului în ceea ce │
│ │priveşte îndeplinirea │
│ │obligaţiilor de rezultat │
│ │stabilite prin normele │
│ │tehnice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ defineşte │
│ │sistemele de stimulare │
│ │adresate proprietarilor │
│ │pentru implementarea │
│ │ghidurilor de bune practici │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2023: Cod silvic modificat, │
│ │pentru a permite informarea,│
│ │implicarea şi │
│ │responsabilizarea │
│ │proprietarului de pădure │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2023: Responsabilităţi ale │
│ │proprietarului de pădure │
│ │definite şi agreate cu │
│ │factorii interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Număr de acte şi/sau │
│ │prevederi adoptate │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│12.2. Mecanism de sprijin financiar │
│pentru stimularea proprietarilor de │
│păduri în vederea gospodăririi │
│sustenabile a pădurilor, în vigoare │
│începând din anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Mecanism de sprijin │
│ │financiar pentru stimularea │
│ │implementării de către │
│ │proprietarii de pădure a │
│ │ghidurilor de bune practici │
│ │(corelat cu DSA 8) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Asocierea proprietarilor de │
│ │păduri de mici dimensiuni │
│ │(care nu pot fi gospodărite │
│ │sustenabil) este stimulată │
│ │prin mecanismul de sprijin │
│ │financiar │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Realizarea amenajamentelor │
│ │silvice pentru păduri │
│ │proprietate privată de mici │
│ │dimensiuni (inclusiv pentru │
│ │asocierea în vederea │
│ │amenajării) este susţinută │
│Realizare│prin mecanismul de sprijin │
│ │financiar │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Executarea lucrărilor │
│ │silvotehnice în arboretele │
│ │tinere este stimulată prin │
│ │mecanismul de sprijin │
│ │financiar │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Refacerea arboretelor │
│ │afectate de factori │
│ │perturbatori este stimulată │
│ │prin mecanismul de sprijin │
│ │financiar │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Investiţiile în vederea │
│ │valorificării serviciilor şi│
│ │produselor oferite de păduri│
│ │(altele decât lemnul) sunt │
│ │stimulate prin mecanismul de│
│ │sprijin financiar │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │asociaţii de proprietari de │
│ │păduri care au accesat │
│ │fonduri în vederea │
│ │înfiinţării │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Suprafaţa │
│ │pădurilor incluse în forme │
│ │asociative, înfiinţate în │
│ │baza acestor fonduri, pentru│
│ │care s-au realizat │
│ │amenajamente silvice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Suprafaţa │
│ │pădurilor pentru care s-au │
│ │acordat fonduri în vederea │
│Progres │executării lucrărilor │
│ │silvotehnice recomandate în │
│ │arboretele tinere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Suprafaţa │
│ │pădurilor pentru care s-au │
│ │acordat fonduri în vederea │
│ │refacerii arboretelor │
│ │afectate de factori │
│ │perturbatori │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de proiecte│
│ │de investiţii şi valoarea │
│ │finanţării pentru │
│ │valorificarea serviciilor şi│
│ │produselor oferite de păduri│
│ │(altele decât lemnul) │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│12.3. Capacitate consolidată a │
│proprietarului de pădure în ceea ce │
│priveşte gestionarea pădurilor în │
│concordanţă cu calendarul de reformare│
│a sistemului legislativ │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Studiu de identificare a │
│ │nevoilor de informare şi │
│ │conştientizare în raport cu │
│ │diversitatea proprietăţilor │
│ │forestiere, inclusiv ca bază│
│ │a realizării ghidurilor de │
│ │bune practici │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Cadru instituţional creat │
│ │pentru realizarea acţiunilor│
│ │de informare şi │
│ │conştientizare a │
│ │proprietarului de pădure │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Acţiuni de conştientizare a │
│ │proprietarului de pădure │
│ │(ex. informare, instruire, │
│ │formare etc) implementate │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Plan al acţiunilor de │
│ │informare şi consolidare a │
│ │capacităţilor proprietarilor│
│ │asumat de Autoritatea │
│ │publică centrală care │
│ │răspunde de silvicultură │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Număr de │
│ │proprietari/asociaţii de │
│ │proprietari care au │
│ │beneficiat de acţiunile de │
│ │consolidare a capacităţilor │
│ │de management forestier │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA13. Eficientizarea şi transparentizarea actului de control al legalităţii activităţilor forestiere
    A. Deziderat: Controlul exercitat de autoritate este eficient (urmăreşte problemele reale şi relevate), transparent (se face după reguli corecte şi explicite, cu rezultate disponibile public) şi adaptabil (în funcţie de schimbări sau necesităţi)
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA13:

┌──────────────────────────────────────┐
│13.1. Sistemul de controlul al │
│trasabilităţii lemnului, concentrat pe│
│introducerea pe piaţă, bazat pe │
│evaluarea riscurilor si coordonat de │
│autorităţi, implementat începând din │
│anul 2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ reformat │
│ │permite concentrarea │
│ │controlului statului asupra │
│ │introducerii pe piaţă a │
│ │masei lemnoase, orientarea │
│ │spre pădure şi îndeplinirea │
│ │obligaţiilor due dilligence │
│ │de către operatori │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Sancţiunile pun accent pe │
│ │responsabilizarea │
│ │operatorilor pentru │
│ │conformitatea declaraţiei la│
│ │introducerea pe piaţă a │
│ │lemnului şi a persoanelor │
│ │autorizate pentru măsurarea │
│ │lemnului la prima │
│ │introducere pe piaţă │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Schimbarea încadrării │
│ │sancţiunilor din infracţiuni│
│ │/contravenţii silvice în │
│ │infracţiuni/contravenţii de │
│ │natură juridică, penală şi │
│Realizare│civilă generală │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul instituţional şi │
│ │sistemul de indicatori de │
│ │rezultat, care să măsoare │
│ │eficienţa controlului, │
│ │implementate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Controlul de specialitate │
│ │este integrat cu controalele│
│ │din domenii conexe (de │
│ │exemplu, controlul fiscal şi│
│ │de mediu) atât în evaluarea │
│ │riscurilor, cât şi în │
│ │combaterea practicilor │
│ │neconforme │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Controlul de specialitate │
│ │este susţinut de metode si │
│ │instrumente de monitorizare │
│ │a cantităţilor de lemn │
│ │transportate şi a unicităţii│
│ │transporturilor, pentru │
│ │combaterea practicilor │
│ │neconforme │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024: Model conceptual şi │
│ │sistem informaţional de │
│ │control al trasabilităţii │
│ │elaborat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023-2024: Număr de acte │
│ │normative modificate │
│ │(inclusiv reforma Codului │
│ │silvic) │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Proceduri de control, │
│Progres │care să ţină cont de │
│ │riscurile specifice si de │
│ │dinamica modului de operare,│
│ │implementate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2024: Sistem de evidenţă │
│ │publică a registrelor de │
│ │control │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030 Indicatori de │
│ │cuantificare a efortului de │
│ │control la nivelul primei │
│ │puneri pe piaţă │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│13.2. Sistem de controlul al modului │
│de gestionare a pădurii, bazat pe │
│sistemul de monitorizare a stării │
│pădurii în concordanţă cu normele │
│tehnice, implementat începând din anul│
│2026 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul legislativ reformat │
│ │permite controlul eficient │
│ │al statului asupra │
│ │gestionării pădurii, pe baza│
│ │sistemului de indicatori │
│ │privitori la starea pădurii,│
│ │în concordanţă cu normele │
│ │tehnice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Cadrul instituţional permite│
│ │efectuarea controlului │
│ │obiectivelor de rezultat │
│ │stabilite pe baza sistemului│
│ │de indicatori privind starea│
│ │pădurii │
│Realizare├────────────────────────────┤
│ │Controlul de specialitate │
│ │este integrat cu controalele│
│ │din domenii conexe (de │
│ │exemplu, controale ale │
│ │autorităţii mediu) atât în │
│ │evaluarea riscurilor, cât şi│
│ │în combaterea practicilor │
│ │neconforme │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Controlul de specialitate │
│ │este susţinut de metode si │
│ │instrumente de monitorizare │
│ │a stării pădurilor, atât în │
│ │evaluarea riscurilor, cât şi│
│ │în combaterea practicilor │
│ │neconforme │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2024-2025: Număr de acte │
│ │normative modificate │
│ │(inclusiv reforma Codului │
│ │silvic) │
│ ├────────────────────────────┤
│Progres │2025-2030: Suprafaţa de │
│ │pădure asupra căreia s-a │
│ │exercitat controlul bazat pe│
│ │norme tehnice cu │
│ │prioritizarea obiectivelor │
│ │de rezultat │
└─────────┴────────────────────────────┘



        DSA14. Crearea unui cadru de guvernanţă coerent şi favorabil incluziunii
    A. Deziderat: Cadrul de guvernanţă asigură coerenţa legislativă şi integrarea cu sectoarele adiacente, transparenţa decizională şi implicarea factorilor interesaţi în procesul decizional şi de monitorizare a performanţei implementării politicii sectoriale
    B. Obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare DSA14:

┌──────────────────────────────────────┐
│14.1. Sistem de identificare şi │
│armonizare a obiectivelor strategice │
│comune cu sectoarele adiacente │
│sectorului forestier, implementat la │
│nivel instituţional începând din anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Obiectivele strategice │
│ │comune cu sectoarele │
│ │adiacente sunt permanent │
│ │identificate şi integrate în│
│ │politica sectorului │
│ │forestier │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│Realizare│silvicultură întreţine un │
│ │dialog permanent, │
│ │formalizat, cu autorităţile │
│ │publice centrale │
│ │responsabile ale sectoarelor│
│ │adiacente sectorului │
│ │forestier (energia, │
│ │agricultura, infrastructura,│
│ │turismul, dezvoltarea rurală│
│ │etc) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Raport privind │
│ │identificarea şi integrarea │
│ │obiectivelor strategice │
│ │comune cu sectoarele │
│ │adiacente │
│Progres ├────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Raport privind │
│ │dialogul permanent cu │
│ │reprezentanţii autorităţilor│
│ │centrale responsabile de │
│ │sectoare adiacente │
│ │sectorului forestier │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│14.2. Sistem transparent pentru │
│accesul publicului la informaţii │
│actuale, cu utilizarea unei platforme │
│informaţionale pentru generarea de │
│diferite rapoarte tematice de interes │
│public, implementat începând din anul │
│2025 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Cadrul instituţional şi │
│ │legislativ garantează │
│ │accesul la datele validate │
│ │furnizate de sistemul unic │
│ │de colectare, procesare, │
│ │validare şi publicare a │
│ │informaţiilor privind │
│ │indicatorii de monitorizare │
│ │a sectorului, începând din │
│ │anul 2025 │
│ ├────────────────────────────┤
│Realizare│Platforma informaţională │
│ │oferă informaţii actualizate│
│ │privind managementul │
│ │forestier (de exemplu, │
│ │referitoare la starea │
│ │pădurilor României şi │
│ │evoluţia acestora, │
│ │trasabilitatea produselor │
│ │din lemn la intrarea pe │
│ │piaţa, sistemul de evidenţă │
│ │publică a registrelor de │
│ │control) │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2025-2030: Rapoarte anuale │
│Progres │privind asigurarea │
│ │transparenţei informaţiilor │
│ │din domeniul silvic │
└─────────┴────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│14.3. Procesul participativ în │
│stabilirea politicilor forestiere, în │
│planificarea obiectivelor de │
│management forestier si în evaluarea │
│rezultatelor politicilor forestiere │
│este asigurat procedural începând din │
│anul 2022 │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │Implicarea transparentă şi │
│ │proactivă a factorilor │
│ │interesaţi în procesul de │
│ │planificare şi decizional cu│
│ │privire la politicile │
│ │forestiere şi la │
│ │planificarea activităţilor │
│ │de management forestier este│
│ │asigurată prin consultări │
│ │regulate anuale, online şi │
│Realizare│publice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│ │silvicultură organizează │
│ │periodic consultarea │
│ │factorilor interesaţi prin │
│ │metode accesibile privind │
│ │planificarea şi │
│ │implementarea politicii │
│ │forestiere │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2022: Procedură pentru │
│ │consultarea factorilor │
│ │interesaţi de gestionarea │
│ │pădurilor şi pentru evaluare│
│ │periodică a politicilor │
│ │forestiere │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023-2030: Rapoarte anuale │
│ │privind starea pădurilor şi │
│Progres │îndeplinirea obiectivelor │
│ │strategice, prezentate de │
│ │Autoritatea publică centrală│
│ │care răspunde de │
│ │silvicultură factorilor │
│ │interesaţi │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2023-2030: Rapoarte │
│ │periodice privind │
│ │consultarea factorilor │
│ │interesaţi │
└─────────┴────────────────────────────┘






    4. INFRASTRUCTURA NECESARA IMPLEMENTĂRII SNP30
    4.1. Implicaţiile asupra cadrului juridic
        Implementarea prezentei strategii presupune realizarea unei reforme consistente a cadrului de reglementare specific sectorului forestier.
        Cadrul de reglementare trebuie să-şi asume informarea, implicarea şi responsabilizarea deţinătorilor de pădure, alţii decât statul. Au existat, în ultimii 30 ani, numeroase adaptări legislative în scopul includerii în legislaţie a proprietăţii private asupra terenurilor forestiere, dar ele s-au grefat pe un cadru general specific proprietăţii unice a statului asupra pădurii, care a exclus proprietarii de la decizie şi/sau responsabilitate în gestionarea pădurii.
        Cadrul de reglementare trebuie să facă posibilă stabilirea, în mod flexibil, a unui nivel minim de obligaţii ale proprietarului privitoare la gospodărirea pădurii şi să reglementeze posibilitatea ca acesta să fie responsabilizat şi stimulat să implementeze în mod voluntar recomandările tehnice ale Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Includerea posibilităţii ca proprietarii să decidă, între anumite limite, în ceea ce priveşte gestionarea propriei păduri, demers însoţit de asumarea răspunderii asupra deciziilor luate, presupune un efort semnificativ pentru elaborarea şi includerea de prevederi legislative armonioase, de la nivelul Codului silvic până la nivelul Ordinelor de ministru.
        Cadrul de reglementare tehnic trebuie reformat prin implementarea nivelului minim de obligaţii pentru gospodărirea pădurii (nivel minim de referinţă). Nivelul minim obligatoriu introdus de cadrul legislativ se va materializa prin reglementare tehnică - norme tehnice - adoptată la nivel de executiv, care să acopere toate ariile gospodăririi silvice, de la planificarea şi instalarea pădurii la evaluarea masei lemnoase destinată exploatării. Pe lângă normele cu caracter obligatoriu ce definesc nivelul tehnic minim de referinţă, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să pună la dispoziţia proprietarilor ghiduri de bune practici neobligatorii, complementare normelor tehnice, a căror aplicare să fie încurajată prin instrumente economice. Reglementările tehnice vor include şi un sistem de indicatori cu privire la starea pădurilor, care să permită monitorizarea eficientă a îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin normele tehnice, precum şi estimarea eficienţei instrumentelor de compensare, finanţare şi control al gospodăririi pădurii.
        Integrarea la nivel legislativ a conservării biodiversităţii în managementul forestier presupune nu numai adaptarea la sistemul de norme tehnice/ghiduri de bune practici descris mai sus, dar şi necesitatea armonizării cu legislaţia specifică protecţiei mediului. În momentul actual există numeroase neconcordanţe legislative între legislaţia de mediu şi cea de gospodărire a pădurilor, care afectează eforturile de integrare a conservării biodiversităţii în managementul forestier. Sunt necesare măsuri de adaptare, simplificare şi armonizare a cadrului legislativ, aspect propus a se realiza conform calendarului asumat de autoritate prin PNRR, pentru reformarea cadrului legislativ şi a legislaţiei subsecvente. Reformarea cadrului legislativ trebuie să asigure şi coerenţa legislativă (de exemplu, coroborarea cerinţelor privind gestionarea pădurilor cu cele de conservarea biodiversităţii) şi, de asemenea, să prevadă şi un sistem coerent şi simplu de asigurare a evaluării impactului de mediu pentru demersurile de planificare şi exercitare a gospodăririi pădurilor.
        Identificarea, evaluarea şi valorificarea serviciilor furnizate de ecosistemele forestiere trebuie să fie mult mai bine oglindită în legislaţia specifică, pentru a face posibile schimburi echitabile şi durabile între beneficiari şi furnizori, prin intermediul mecanismelor PES.
        Cadrul de reglementare reformat trebuie să flexibilizeze şi să uşureze aplicarea iniţiativelor de extindere a plantaţiilor forestiere pe terenuri agricole. Aplicarea fără ajustări a legislaţiei generale şi tehnice actuale (specifică sectorului silvic, dar şi domeniilor agricol şi de gospodărire a teritoriului) pentru împădurirea terenurilor cu destinaţie agricolă ar birocratiza demersul, punând bariere administrative şi tehnice nejustificate. De aici rezidă necesitatea de a se elabora un cadru de proiectare şi implementare a lucrărilor de împădurire a terenurilor cu destinaţie agricolă, fără de care obiectivele de împădurire stabilite prin PNRR sunt greu de atins.
        Specificul spaţiului rural al României face ca multe comunităţi să fie dependente de resursele forestiere, iar asigurarea accesului durabil la resursă pentru aceste comunităţi trebuie inclus în legislaţia silvică.
        Este nevoie de criterii de identificare a acestor comunităţi, de crearea cadrului pentru menţinerea unei evidenţe stricte a lor, precum şi de mecanisme echitabile prin care să se asigure accesul comunităţilor la resursele necesare. Totodată, cadrul legislativ trebuie să impună mecanisme care să asigure: i) consultarea reală a comunităţilor cu privire la schimbarea modului de gestionare a pădurilor de care depind şi ii) asigurarea unei tranziţii juste pentru cazul în care noi moduri de gestionare afectează accesul la resurse.
        Cadrul de reglementare trebuie să permită accesul echitabil la resursele forestiere al agenţilor economici din domeniu, care contribuie în mod real la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor rurale.
        Adăugarea de valoare resurselor pădurii, crearea de locuri de muncă şi furnizarea de beneficii economice manifestate la nivel local, trebuie să reprezinte bazele unui sistem legislativ care să contribuie la materializarea potenţialului sectorului forestier de a spori bunăstarea materială şi socială a românilor din mediul rural.
        Creşterea cererii pentru serviciile de natură socio-culturală oferite de păduri trebuie să determine adaptarea legislaţiei specifice la cadrul mai larg existent la nivelul UE. Pornind de la actualul sistem de clasificare funcţională a pădurilor, este necesară elaborarea unor ghiduri pentru identificarea, desemnarea şi managementul pădurilor cu rol socio-cultural, pe baza respectului pentru natură şi proprietar. Implementarea acestor ghiduri, ce poate însemna chiar şi excluderea unora dintre pădurile respective de la recoltarea masei lemnoase în scop comercial, trebuie să se bazeze, de asemenea, pe stimularea financiară a proprietarilor.
        Implementarea prevederilor din reglementările europene EUTR/Deforestation free necesită o îmbunătăţire şi adaptare a cadrului legislativ privitor la trasabilitatea lemnului. Raportarea şi măsurarea la punctul bine definit al introducerii pe piaţă, responsabilizarea celor implicaţi şi eficientizarea controlului asupra trasabilităţii, aşa cum rezultă ele din recomandările oferite de prezenta strategie, trebuie materializate prin actualizarea cadrului legislativ, pentru o cât mai rapidă operaţionalizare.
        România trebuie să definească şi să reglementeze un sistem eficient de colectare, procesare, validare şi raportare a informaţiilor privitoare la păduri, bazat pe coordonarea centralizată a tuturor demersurilor din această arie şi pe instituirea RFN. Situaţia actuală - în care informaţiile fie lipsesc, fie prisosesc, nu sunt corelate sau folosite pentru decizia operaţională sau strategică, pentru monitorizare, integrare cu sectorul de protecţie a mediului sau încurajarea gestiunii durabile a pădurii - nu mai poate continua fără ca întreg sectorul forestier să sufere de consecinţe sociale, de mediu, economice şi de imagine însemnate.
        Cadrul de reglementare a sectorului forestier suferă datorită reformei amânate şi a numeroaselor modificări ad-hoc, dar şi datorită deficienţelor care ţin de formă şi structură, iar procesul de reformă legislativă oferă o bună oportunitate de corectare. Procesul de consultare a factorilor interesaţi a arătat deficienţe ale cadrului de reglementare, care este dificil de înţeles şi de corelat, excesiv, echivoc sub unele aspecte şi foarte inflexibil. Ca observaţie generală, domeniile de reglementare sunt amestecate, schemele de reglementare a domeniilor sunt complicate, iar navigarea prin cadrul normativ este dificilă. Unele aspecte foarte detaliate se regăsesc în Codul silvic, iar altele - echivalente ca nivel de reglementare - sunt la nivel de Ordin de ministru. Un practician care doreşte să aplice reglementările consumă un timp considerabil pentru a identifica toate textele normative aplicabile speţei aflate în faţa sa. Acest fapt indică abordări defectuoase sub aspectul principiilor şi normelor de tehnică legislativă. De-a lungul timpului, în absenţa unui cadru strategic coerent, a existat tendinţa de a reglementa sectorul forestier prin acte administrative cu caracter normativ, până la un nivel extrem de detaliat. În acelaşi timp, s-a asigurat prea puţin corelarea între diferitele acte normative adoptate (sau chiar în interiorul aceluiaşi act), ceea ce, inerent, a dus la suprapuneri şi incoerenţe greu de pus în aplicare atât de practicieni, cât şi de cei chemaţi să soluţioneze situaţiile litigioase ivite.

    4.2. Considerente operaţionale
        Implementarea SNP30 înseamnă, din punct de vedere instituţional, o mai mare concentrare a Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în domeniul monitorizării şi îndrumării, acompaniată de o eficientizare şi profesionalizare a controlului. Aceasta înseamnă că multe dintre structurile actuale îşi vor îndeplini în continuare rolul de reglementare, monitorizare şi control, cu eventuale ajustări ale mandatelor, şi că este nevoie de instaurarea de structuri sau mandate noi.
        La nivel instituţional, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să asigure crearea unor structuri noi sau adaptarea celor existente la nivel central pentru a asigura:
    a) Acoperirea atribuţiilor privind coordonarea centralizată a colectării, procesării, standardizării şi raportării informaţiilor privind sectorul forestier: în sarcina unei astfel de structuri intră, pe lângă elaborarea transparentă şi fundamentată a unui set de indicatori de monitorizare a sectorului, şi coordonarea activităţii altor instituţii implicate în domeniul colectării şi procesării datelor privitoare la sectorul forestier (IFN, INCDS, GF, INS etc);
    b) Acoperirea atribuţiilor privitoare la RFN: mandatul unei astfel de structuri ar trebui să cuprindă, printre altele, elaborarea de propuneri specifice de reglementare, operaţionalizarea RFN, proiectarea elementelor descriptive ale acestuia, supravegherea înscrierilor în sistem, sprijin pentru proprietari pentru operare, monitorizarea mecanismelor de compensare/finanţare derulate prin intermediul RFN, relaţia cu instituţiile cu atribuţii înrudite din domeniul agricol, cel al gospodăririi teritoriului, al protecţiei mediului etc.
    c) Implementarea sistemului de urmărire a trasabilităţii lemnului: accentul va trebui transferat pe prima introducere pe piaţă şi pe responsabilizarea operatorilor, ceea ce înseamnă îmbunătăţirea capacităţii instituţionale.
    d) Derularea programului PNRR pentru împăduriri: chiar dacă este vorba de un demers de scurtă durată, intensitatea şi caracterul de noutate presupun existenţa unei structuri dedicate în cadrul Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la nivel central sau teritorial, care să urmărească identificarea terenurilor, derularea contractelor şi a plăţilor, monitorizarea ulterioară a plantaţiilor etc.
    e) Implementarea SNP30: prezenta strategie are un caracter reformator, de aceea se recomandă crearea unei structuri de tip unitate de implementare proiect, care să urmărească permanent modul de atingere a obiectivelor şi să realizeze eventualele acţiuni de corectare a planificării operaţionale.

        La nivel operaţional, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să asigure o semnificativă creştere a capacităţii de planificare şi acţiune, precum şi creşterea nivelului profesional al resursei umane pentru:
    a) A asigura o deplină înţelegere a obiectivelor SNP30, precum şi un proces coerent de transpunere a obiectivelor de rezultat ale acesteia în planuri de acţiune pe perioade cu termene şi responsabilităţi precise: planurile de acţiune trebuie implementate urmărindu-se drumul critic, identificat în SNP30 prin indicatorii de monitorizare a progresului şi rezultatului (Anexa 3) şi ţinând seama de interdependenţa dintre obiective, iar modul de atingere a obiectivelor trebuie permanent monitorizat pentru a permite acţiuni corective eficiente şi aplicate la timp asupra planurilor de acţiune.
    b) A asigura adaptarea/transformarea procedurilor actuale de control şi monitorizare la noile sisteme şi instrumente: controlul trasabilităţii lemnului va suferi o translatare către prima introducere pe piaţă; controlul regimului silvic va pune accent pe urmărirea unor indicatori de monitorizare pe teren; monitorizarea respectării acţiunilor obligatorii sau voluntare (finanţate) ale proprietarilor va necesita o pregătire profesională superioară şi asumarea unor responsabilităţi suplimentare de către personalul din structura centrală sau regională a Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
    c) A întări capacitatea de sprijin şi consiliere pentru proprietarii privaţi, operatorii economici din domeniu şi comunităţile dependente de pădure şi a creşte gradul de conştientizare a publicului larg: planurile de acţiune necesită implicarea asociaţiilor de profil, a organizaţiilor neguvernamentale şi a mediului academic în diseminarea cât mai activă a informaţiilor pe domeniile lor de activitate.


    4.3. Resurse financiare şi surse de finanţare
        Fiind o strategie cu caracter reformator, succesul SNP30 depinde de alocarea unor resurse financiare semnificative dar, totodată, este de aşteptat ca implementarea SNP30 să aducă şi beneficii financiare însemnate bugetului public. Reforma guvernanţei în domeniul forestier va spori eficienţa statului în implementarea politicii forestiere prin reducerea, pe termen mediu, a cheltuielilor de control şi monitorizare şi va creşte încasările bugetare provenite indirect din bunăstarea socio-economică, exprimată prin locuri de muncă sau valoare adăugată mai mare la nivelul întreprinderilor din sector. Aceste resurse, alături de altele, provenind din diverse finanţări interne sau externe, trebuie alocate, pe de o parte, către instrumentele economice pe care se bazează abordarea SNP30 şi, pe de altă parte, către reforma cadrului de reglementare şi întărirea capacităţii instituţionale a entităţilor publice cu rol în transpunerea în realitate a direcţiilor strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri.
    SNP30 urmăreşte, prin reformarea guvernanţei sectorului forestier, creşterea rolului instrumentelor economice pentru implementarea dezideratului de gestionare durabilă a pădurilor, inclusiv a celor aflate în proprietate privată. Sprijinirea financiară a dezvoltării infrastructurii forestiere (accesibilizarea pădurilor, depozite de sortare, platforme de reciclare etc.) este necesară pentru asigurarea tranziţiei către o bioeconomie circulară şi atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. Adaptarea pădurilor la gradul de incertitudine generat de schimbările climatice determină necesitatea unor acţiuni concrete şi flexibile de îmbunătăţire a calităţii pădurilor, pentru a ameliora stabilitatea şi rezilienţa acestora. Angajarea proprietarilor în lucrări de regenerare sau reconstrucţie ecologică, care să promoveze stabilitatea ecosistemelor forestiere, nu a fost niciodată stimulată financiar în ţara noastră deşi, în actualele condiţii de mediu, aceste acţiuni sunt din ce în ce mai importante.
        Necesitatea utilizării instrumentelor economice stimulative este argumentată de echitatea şi eficientizarea modului de furnizare a serviciilor ecosistemice, în acord cu prevederile SUEP30. Furnizarea cu continuitate a serviciilor ecosistemice este abordată prin combinarea următoarelor instrumente:
    a) Servicii ecosistemice minimale necompensate - serviciile ecosistemice minimale definite prin obligaţiile de rezultat incluse în normele tehnice sunt furnizate fără o compensare a proprietarilor terenurilor forestiere.
    b) Sistemul de finanţare/subvenţionare - sisteme de plăţi pentru stimularea proprietarilor de păduri în vederea gospodăririi sustenabile a pădurilor, a integrării conservării biodiversităţii şi a gestionării corespunzătoare a pădurilor cu rol socio-cultural; aceste stimulente se bazează pe asumarea voluntară de către proprietari a implementării ghidurilor de bune practici, adică a atingerii unor obiective suplimentare nivelului minim de furnizare a serviciilor ecosistemice.
    c) Sistemul de plăţi compensatorii - este destinat proprietarilor de păduri pentru compensarea dezavantajelor suplimentare celor determinate de respectarea nivelului minim de servicii ecosistemice, create ca urmare a impunerii unor restricţii, provenite din asumarea de către autorităţile publice a implementării unui regim de conservare a biodiversităţii/furnizare servicii ecosistemice;
    d) Sistemul de PSE - condiţionarea ca beneficiarii direcţi ai serviciilor ecosistemice furnizate punctual de anumite suprafeţe de pădure să plătească sau să contribuie parţial la alimentarea bugetelor necesare gestionării pădurilor (de exemplu, producători de ape minerale, microhidrocentrale etc.); cadrul legislativ trebuie să prevadă posibilitatea reglementării unor contracte de furnizare a serviciilor ecosistemice bazate pe relaţia de piaţă dintre două entităţi private: o parte se angajează să furnizeze servicii ecosistemice, cealaltă să plătească acele servicii ecosistemice, pe baza unei negocieri.

        În prezent, din perspectiva surselor de finanţare, contextul naţional şi internaţional este favorabil implementării SNP30. Alături de bugetul de stat, printre sursele interne de finanţare identificate, în perspectiva perioadei de implementare a SNP30, menţionăm: Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, Fondul pentru mediu, Fondul de accesibilizare a pădurilor, Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor sau veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE. Sursele externe ce pot fi identificate la această fază sunt: i) Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, ce poate adresa numeroase măsuri destinate implementării SNP30; ii) Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ce include finanţări pentru aproape toate prevederile SNP30 în materie de împăduriri şi reformă legislativă, dar şi finanţări pentru asistenţă tehnică în implementarea reformei.
        Succesul finanţării SNP30 nu stă neapărat în sursele de finanţare, ci în judicioasa planificare şi monitorizare a utilizării acestor surse. Implementarea SNP30 presupune elaborarea, în acord cu indicatorii de monitorizare prevăzuţi, a planurilor de acţiune detaliate, cu urmărirea accesării adecvate şi sinergice a surselor de finanţare existente.

    4.4. Implementarea, monitorizarea şi actualizarea SNP30
        Deşi formulată în aşa fel încât să permită o monitorizare uşoară, SNP30 este o provocare profesională şi managerială din perspectiva implementării. Pentru fiecare dintre direcţiile strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri formulate în cadrul SNP30 sunt furnizate obiective de rezultat şi indicatori de monitorizare care facilitează urmărirea progresului şi succesului implementării strategiei. Cu toate acestea, o serie de aspecte legate de contextul socio-politic din România contribuie la dificultatea de a pune în practică SNP30:
    a) perioada lungă, în care nu s-au produs schimbări semnificative în guvernanţa sectorului forestier, a cimentat o serie de vechi concepţii şi practici, neadaptate contextului socio-economic actual;
    b) retrocedarea proprietăţilor forestiere fără o prealabilă pregătire a cadrului de reglementare şi a proprietarilor;
    c) carenţe în educaţia forestieră, mai cu seamă din perspectiva cunoaşterii complexităţii pădurilor şi a rolului lor ecologic şi socio-economic;
    d) neîncrederea crescândă a societăţii în privinţa calităţii practicilor silvice, nejustificată din punct de vedere ştiinţific, dar explicabilă din perspectiva percepţiei publice faţă de modul de gospodărire a pădurilor.

        Pentru a gestiona toate aceste aspecte, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are nevoie de o unitate de implementare a strategiei care să aibă expertiza, experienţa şi credibilitatea necesară pentru a duce la bun sfârşit un astfel de program, cu atât mai mult cu cât direcţiile strategice presupun planuri de acţiune reformatoare. Implementarea SNP30 trebuie gestionată de către o echipă stabilă de experţi (de tipul unei unităţi de implementare), condusă de un manager cu o experienţă relevantă în astfel de transformări. Rolul unităţii de implementare nu este acela de a-şi asuma responsabilitatea completă asupra acţiunilor necesare, ci de a asigura leadership-ul programului, oferind claritate asupra direcţiilor de acţiune şi suportul necesar pentru operaţionalizarea măsurilor stabilite.
        Implementarea SNP30 trebuie să fie transparentă, bazată pe planuri de acţiune periodice flexibile, sprijinite adecvat de surse de finanţare şi utilizând indicatori de performanţă. Metodologia de implementare trebuie să fie flexibilă, ceea ce presupune (re)planificări periodice şi livrarea unor rapoarte privind rezultatele parţiale pentru a testa validitatea soluţiilor identificate. Indicatorii de performanţă ai implementării (calitatea şi viteza de implementare) trebuie definiţi, măsuraţi şi analizaţi permanent, pentru a monitoriza termenele asumate prin angajamentele naţionale şi europene. Indicatorii de performanţă legaţi de starea pădurilor şi a întregului sector forestier trebuie, de asemenea, definiţi, măsuraţi şi analizaţi continuu pentru a identifica corecţiile necesare în funcţie de evoluţia reală a parametrilor ecologici, economici şi sociali. Transparenţa întregului program trebuie să fie maximă, oferind tuturor factorilor interesaţi posibilitatea de a observa ce a fost finalizat şi implementat, ce este în lucru şi ce urmează în viitor.


    ANEXA 1

    Consideraţii strategice pentru implementarea direcţiilor de acţiune SNP30

    Aria tematică 1: Susţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii şi stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilităţii
    1.1. Consideraţii strategice DSA1 - Promovarea bioeconomiei forestiere durabile prin produse din lemn cu o durată lungă de viaţă
    A. Continuitatea producţiei sustenabile de lemn orientată spre producerea de sortimente valoroase
        Normele tehnice actuale de amenajare a pădurilor includ principii solide de continuitate a producţiei şi de promovare a sortimentelor de lemn gros, obţinute preponderent prin promovarea ciclurilor lungi de producţie. Cu toate acestea, îmbunătăţirea producţiei de lemn recoltat în mod durabil şi legal necesită actualizarea tabelelor de producţie în corelaţie cu datele de stare a pădurilor identificate prin Inventarul Forestier Naţional. Elaborarea tabelelor de producţie necesită fundamentarea unei metodologii de lucru bazată pe folosirea unor date actualizate. Evaluarea modului de implementare a lucrărilor silvotehnice pentru arboretele desemnate să producă sortimente de lemn gros presupune stabilirea unor obiective de rezultat care să poată fi urmărite obiectiv în practică (de exemplu, număr de arbori de viitor la hectar, suprafaţă de bază la hectar, diametru ţel). Atingerea acestor obiective trebuie susţinută prin ghiduri de bune practici.

    B. Dezvoltarea infrastructurii şi logisticii forestiere
        România are un nivel extrem de scăzut de accesibilitate a pădurilor, care limitează inclusiv folosirea unor tehnologii verzi de exploatare precum funicularele şi creşte impactul negativ al activităţilor de exploatare asupra ecosistemelor forestiere. Dezvoltarea unei infrastructuri forestiere de transport adecvate şi prietenoase cu mediu are numeroase efecte benefice fără de care gestionarea durabilă a pădurii este foarte dificilă: i) permite aplicarea pe scară largă a practicilor favorabile biodiversităţii, cum ar fi silvicultura apropiată de natură; ii) permite implementarea măsurilor de protecţie a valorilor de mediu (apa, sol, emisii CO2 etc); iii) permite aplicarea măsurilor preventive împotriva factorilor perturbatori de natură biotică şi abiotică ce afectează ecosistemele forestiere; iv) permite valorificarea superioară a lemnului şi un sistem eficient de combatere a tăierilor ilegale. SNP30 stabileşte ca obiectiv realizarea unui plan de acţiune care să urmărească creşterea accesibilităţii pădurilor cu minim 20% până în 2030, cu identificarea efortului financiar public şi privat necesar. Reglementarea condiţiilor de concesionare a drumurilor existente ar trebui să permită întreţinerea acestora de către utilizatori. Investiţiile în drumuri forestiere trebuie prioritizate şi în raport cu accesibilizarea unor zone cu risc ridicat la incendii de pădure, calamităţi, atacuri de insecte, perturbaţii tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice.
        Înfiinţarea/modernizarea de depozite permanente este o componentă cheie pentru susţinerea valorificării superioare şi multi-ciclice a lemnului. Tranziţia către o valorificare preponderentă a lemnului sub formă fasonată necesită investiţii publice şi private în depozite permanente de sortare şi valorificare a materialelor lemnoase. Sortarea lemnului înainte de comercializare permite o valorificare superioară a acestuia şi introducerea sortimentelor rezultate pe piaţă în funcţie de valoarea şi necesitatea lor. Lipsa depozitelor permanente de sortare determină valorificarea unor cantităţi importante de masă lemnoasă sub nivelul calitativ deţinut, adesea ca lemn de foc şi nu industrial. Depozitele permanente vor contribui nu numai la o valorificare superioară a materialului lemnos, ci şi la un control mai riguros al primei introduceri pe piaţă.
        Implementarea principiului utilizării în cascadă a lemnului şi a economiei circulare presupune şi crearea unor platforme de colectare a produselor din lemn utilizate şi reciclarea acestora pentru folosinţele ulterioare. Dezvoltarea acestor platforme trebuie realizată cu prioritate prin identificarea principalilor utilizatori ai produselor din lemn reciclate şi implicarea acestora în crearea infrastructurii necesare; este însă necesară şi luarea în considerare a condiţionării finanţării depozitelor de sortare de realizarea unor platforme de reciclare a produselor din lemn.

    C. Promovarea folosirii superioare a lemnului în produse de folosinţă îndelungată
        În concordanţă cu strategiile europene pentru bioeconomie şi dezvoltare durabilă, DSA1 urmăreşte să consolideze rolul produselor pădurii ca substitut al materialelor neregenerabile pentru construcţii, mobilier, hârtie, textile şi alte utilizări industriale inovatoare, favorizând produsele de lemn cu o durată lungă de viaţă şi principiul utilizării lemnului în cascadă. Planul de acţiune pentru promovarea construcţiilor din lemn trebuie să adreseze şi combaterea concepţiilor greşite referitoare la riscul de incendiu şi la lipsa de durabilitate, precum şi recunoaşterea numeroaselor avantaje ale produselor lemnoase din punctul de vedere al reducerii poluării şi al consumului de energie pe parcursul etapelor construirii. Pe lângă promovarea lemnului în construcţii şi susţinerea industriei mobilei, este necesară finanţarea tehnologiilor inovatoare care să producă "mai mult din mai puţin" - adăugarea de valoare acelor categorii de produse care, în prezent, nu sunt valorificate corespunzător sau chiar deloc (resturi de exploatare şi prelucrare), prin procesarea lor chimică în materii prime necesare altor sectoare de activitate: energetic (biocombustibili), textil (fibre din nano-celuloză), farmaceutic (nano-celuloză cristalină), alimentar etc. Stimularea capacităţilor antreprenoriale şi de inovare în scopul folosirii de tehnologii pentru pieţele emergente, în contextul bioeconomiei, este necesar a fi susţinută prin programe de finanţare specifice.


    1.2. Consideraţii strategice DSA2 - Asigurarea transparenţei şi competitivităţii pe piaţa lemnului
    A. Trasabilitatea lemnului şi prima introducere pe piaţă
        SUMAL va fi utilizat în continuare, continuându-se eforturile pentru creşterea eficacităţii sale. Sistemul SUMAL, se va simplifica şi adapta prin păstrarea acelor caracteristici care sunt utile şi eficiente în raport cu scopul sistemului şi prin eliminarea sarcinilor administrative inutile, respectiv a deficienţelor sistemice pe care le comportă actualul sistem.
        Pe parcursul dezbaterilor, a fost subliniată necesitatea creşterii eficacităţii SUMAL în ceea ce priveşte tăierile ilegale, dar şi necesitatea flexibilizării şi simplificării sistemului. Modelul conceptual propus, care presupune o modificare semnificativă a cadrului de reglementare, are următoarele coordonate principale*7):
        *7) Propunerile privitoare la modul în care este controlată de către stat trasabilitatea sunt descrise la DSA 13: Eficientizarea şi transparentizarea actului de control al legalităţii activităţilor forestiere
    a) Modul de comercializare a masei lemnoase (pe picior sau fasonat) este la latitudinea proprietarilor, tranziţia către o pondere preponderentă de comercializare a lemnului sub formă fasonată fiind reglementată pentru pădurile publice.
    b) Modul de însemnare prealabilă a arborilor de extras va fi reglementat ca un instrument de monitorizare internă, sub raportul corectitudinii aplicării lucrărilor silvice, şi nu ca un instrument central de control al volumelor comercializate.
    c) Proprietarii/operatorii au obligaţia stabilirii şi declarării provenienţei şi a asigurării trasabilităţii până la prima introducere pe piaţă - considerată platforma primară, în acord cu cerinţele de trasabilitate a lemnului de la nivel european.
    d) Declaraţia de exploatare a masei lemnoase presupune declararea în RFN, cel puţin, a locului de provenienţă a lemnului, a volumului estimat de extras în raport de intervenţia silviculturală programată, a termenelor de execuţie a exploatării lemnului şi a punctului de introducere pe piaţă (clar definit, cu coordonate GPS). Actul de estimare a masei lemnoase nu va avea, din perspectiva statului, caracter de document de gestiune.
    e) Măsurarea volumului materialelor lemnoase se va face la introducerea pe piaţă, prin orice metode de măsurare certificabilă metrologic, în limita unor toleranţe reglementate. Măsurarea se face de către persoane special autorizate în acest sens, cu atragerea responsabilităţii persoanei care face măsurarea şi aprecierea calitativă. Acolo unde este necesar, conform evaluărilor de risc, se pot stabili măsuri de dublă verificare: cântărire, amprenta digitală, monitorizare video etc.
    f) Sortimentele care fac obiectul introducerii pe piaţă sunt definite simplu şi unitar prin actul de reglementare a sistemului de trasabilitate.
    g) Acoperirea trasabilităţii de la prima introducere pe piaţă până la prima transformare a sortimentelor care fac obiectul introducerii pe piaţă este reglementată strict, prin folosirea SUMAL; se are în vedere acoperirea unei părţi din trasabilitate prin proceduri obligatorii impuse de autoritate pentru reducerea riscurilor de intrare pe piaţă fără măsurare şi pentru sprijinirea operatorilor şi comercianţilor mici.
    h) Documentul care certifică provenienţa, acolo unde este necesar pe lanţul de aprovizionare, este un document dedicat, emis prin SUMAL, asumat prin declaraţia proprietarului/operatorului odată cu avizul de expediţie a materialelor lemnoase.
    i) Asigurarea trasabilităţii, de la prima transformare în continuare pe lanţul de aprovizionare, este responsabilitatea operatorilor economici, prin proceduri interne.
    j) Introducerea de informaţii în SUMAL, de la prima transformare în continuare pe lanţul de aprovizionare, este recomandată agenţilor economici, având următoarele utilităţi: i) susţinere pentru comercianţi, pentru instituirea propriilor sisteme Due Diligence în ce priveşte trasabilitatea produselor din lemn (punerea în aplicare a prevederilor "deforestation-free", certificare etc), ii) realizarea de către autorităţi a rapoartelor privind piaţa lemnului/balanţă lemn, iii) evaluarea valorii adăugate prin lanţurile valorice verticale.
    k) Transparenţa privind introducerea pe piaţă şi circulaţia masei lemnoase trebuie să fie un atribut al SUMAL pentru prima introducere pe piaţă, cu respectarea confidenţialităţii tranzacţiilor şi a liberei circulaţii a mărfurilor. Publicul are acces la date relevante, asumate, în timp real, iar accesul la date brute îl au entităţile ce pot folosi datele cu bună credinţă; asigurarea accesului la date trebuie realizat în egală măsură şi pentru datele din sistemele de trasabilitate implementate de operatori şi comercianţi. Confidenţialitatea datelor raportate în sistemele de trasabilitate trebuie reglementată şi asumată explicit de către autoritate sau de către cei ce colectează şi gestionează astfel de date.


    B. Evaluarea pieţei lemnului/balanţa lemnului
        Necesitatea unei balanţe a lemnului, bazată pe date cât mai credibile, este importantă pentru a propune ţinte fundamentate privind modul de folosire a resursei lemnoase în produse de lemn de lungă durată, în producerea de energie verde şi în utilizarea multi-ciclică a lemnului.
        Deşi mai multe instituţii ale statului colectează, procesează şi raportează un volum semnificativ de date privind acumularea de masă lemnoasă, exploatarea, procesarea şi comercializarea lemnului, informaţiile publice sunt, adesea, percepute ca de slabă calitate, greu accesibile şi de neîncredere. Pe lângă o informare necorespunzătoare a publicului, acest fapt are efect negativ asupra capacităţii agenţilor economici din sector de a fundamenta decizii de afaceri, dar şi asupra capacităţii decizionale a Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. În aceste condiţii, necesitatea unei descrieri clare a pieţei lemnului/balanţei lemnului, alimentată permanent cu date corecte, asumate de către instituţiile abilitate (IFN, INS, GF, şi ACS, prin SUMAL) şi utilizabile de către factorii interesaţi din sector, devine una stringentă. Pentru a putea dispune de un raport anual privind piaţa lemnului, este nevoie de o serie de modificări legislative*8) dar, mai ales, de demersuri instituţionale şi operaţionale în direcţia coordonării procesului de colectare, procesare şi raportare a datelor de către Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
        *8) Vezi obiectivul de rezultat 1 de la DSA 9: Monitorizare strategică, colectarea, procesarea şi raportarea de date privind sectorul forestier



    1.3. Consideraţii strategice DSA3 - Creşterea contribuţiei sectorului forestier la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale
        Sectorul forestier naţional este de o importanţă vitală pentru economia rurală. Cu toate acestea, preocupările pentru cunoaşterea şi sporirea rolului pădurii în dezvoltarea socio-economică a comunităţilor au deţinut o poziţie marginală în politica publică, potenţialul sectorului forestier în dezvoltarea rurală fiind puţin promovat. Măsurile de finanţare publică au vizat doar în mică măsură aspecte specifice sectorului, accentul fiind pus în special pe finanţarea sectorului agricol. Cadrul de reglementare actual şi practica din sectorul forestier nu au prevederi sau abordări specifice, care să sprijine în mod expres dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale, deşi există indicii privitoare la faptul că dependenţa de pădure a multor comunităţi rurale din România este foarte mare.
        Menţionarea consumului de lemn de foc pentru încălzire şi gătit este suficientă pentru a argumenta o anumită dependenţă critică. În actualul cadru de reglementare privind administrarea pădurii, această dependenţă nu este definită, interesele comunităţilor dependente de pădure nu sunt incluse în mod explicit în luarea deciziilor. În acest context, este justificată preocuparea factorilor interesaţi, aşa cum a rezultat din procesul de consultare, pentru proiectarea şi implementarea unor instrumente care să încurajeze afacerile locale din domeniul forestier şi să sporească contribuţia pădurii la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor rurale.
    A. Afacerile din domenii de activitate specifice sectorului forestier
        Abordarea din prezentul document programatic consideră că dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale poate fi susţinută prin stimularea valorificării şi prelucrării superioare a lemnului, dar şi a produselor forestiere nelemnoase, în sensul creşterii valorii adăugate pe plan local. Revitalizarea mediului rural şi a comunităţilor dependente de pădure se poate realiza prin facilitarea accesului la resursă al comunităţilor locale, ceea ce va genera locuri de muncă şi valoare adăugată produselor. În contextul unei crize a forţei de muncă în sectorul forestier, implicarea locuitorilor din mediul rural în gestionarea pădurilor este condiţionată, indirect, de participarea economiei forestiere la dezvoltarea comunităţilor rurale.
        Dezvoltarea comunităţilor locale depinde de predictibilitatea accesului la resursă. De aceea, accesul la masa lemnoasă ar trebui să ţină cont de aportul socio-economic local al activităţii de recoltare, prelucrare şi valorificare a lemnului. Este esenţială, în acest sens, elaborarea şi aplicarea unor criterii privind distribuţia masei lemnoase, care să surprindă contribuţia afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier la economia locală. Aceste criterii trebuie să includă, într-un mod nu foarte complicat, valoarea adăugată, contribuţiile la bugetele locale şi la cel consolidat al statului şi numărul locurilor de muncă. Pentru a se putea monitoriza progresul, este nevoie de determinarea unei valori de referinţă. Este nevoie, de asemenea, de mai multă claritate în a defini ceea ce se doreşte prin prelucrare superioară. Prin raportarea valorii produselor prelucrate la valoarea lemnului rotund ce a constituit materia primă (valori medii la nivel naţional pe categorii de produse), se pot obţine indicatori defalcaţi pe categorii de produse sau ponderaţi într-un indicator unic care reflectă gradul de prelucrare. În acest fel, se poate dimensiona un indicator măsurabil care să exprime obiectiv progresul implementării acestei direcţii strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri.
        Facilitarea accesului la resursă trebuie cuplată cu facilităţi pentru creşterea productivităţii, printre care tehnologizare, măsuri fiscale privitoare la salarii, măsuri de creare a pieţei (achiziţii publice etc). Ignorarea necesităţii creşterii productivităţii duce la locuri de muncă nesustenabile şi la utilizarea ineficientă a resursei.
        Un rol important revine, inclusiv considerând obiectivele SUEP30, diversificării economiei locale prin susţinerea valorificării superioare a produselor nelemnoase ale pădurii (ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale etc) şi a promovării unor servicii conexe (apicultură, salmonicultura, vânătoare etc). Cadrul de reglementare trebuie să definească condiţiile de utilizare a produselor forestiere nelemnoase, cu luarea în considerarea drepturilor de proprietate şi a nivelurilor sustenabile de recoltare a acestor produse.
        Abordarea propusă prin formularea obiectivelor de rezultat de la această direcţie strategică de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri creează o serie de premise mai largi şi în ceea ce priveşte aplicarea unor directive şi regulamente ale UE care:
    a) evidenţiază necesitatea de a se asigura că impozitul este plătit acolo unde sunt generate profiturile şi valoarea,
    b) promovează bioeconomia circulară şi consolidarea implementării principiului utilizării lemnului în cascadă;
    c) promovează produsele din lemn cu o durată lungă de viaţă realizate în virtutea principiul economiei circulare şi care sunt de cea mai mare valoare pentru stocarea carbonului.


    B. Comunităţile dependente critic de pădure
        De cele mai multe ori, interesele comunităţilor locale nu sunt luate în considerare în planificarea managementului forestier, ceea ce duce la riscuri crescute de asigurare a condiţiilor socio-economice de bază pentru dezvoltarea rurală. De aceea, identificarea şi evidenţierea comunităţilor rurale dependente critic de pădure, alături de demersuri de asigurare a accesului acestor comunităţi la resursele forestiere de care depind, sunt elemente de necesitate identificate de SNP30. Atingerea obiectivelor asumate urmăreşte:
    a) să se asigure materii prime de bază (de exemplu, lemn de foc, lemn pentru construcţii rurale, produse nelemnoase) pentru membrii comunităţilor dependente critic de pădure, în măsura în care nu există alte alternative fezabile de asigurare a acestor materii prime;
    b) să se asigure implicarea adecvată (transparentă şi proactivă) a factorilor interesaţi în procesul de planificare şi decizional cu privire la politicile forestiere şi la planificarea activităţilor de management forestier cu impact asupra comunităţilor dependente critic de pădure,
    c) să se asigure o tranziţie echitabilă pentru aceste comunităţi, dezavantajate prin limitarea utilizării resurselor naturale.


    C. Producerea sustenabilă a biomasei forestiere cu destinaţie energetică
        Consumul de lemn de foc pentru încălzire la nivel de gospodărie, utilizat în special prin arderea în sobe, este principala problemă a utilizării energetice a biomasei în România, cu efect negativ în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi oferta de lemn cu utilizări industriale, dar şi în ceea ce priveşte vulnerabilitatea energetică a comunităţilor locale. Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să se preocupe, în primul rând, de sustenabilitatea producerii biomasei forestiere destinate consumului energetic precum şi, prin iniţiative în colaborări intersectoriale, de găsirea de alternative pentru accesul la servicii energetice moderne al comunităţilor locale.
        Obiectivul utilizării biomasei forestiere pentru producerea energiei, la nivelul gospodăriilor, dar şi în instalaţii industriale ce produc energie electrică, încălzire sau răcire, este menţinerea cantităţilor utilizate la un nivel sustenabil şi atenuarea, în mod adecvat, a potenţialelor externalităţi negative. La nivelul consumului de lemn de foc al gospodăriilor individuale, sunt necesare măsuri specifice care să nu afecteze disponibilitatea fizică a resursei pentru comunităţile afectate de sărăcia energetică. În ceea ce priveşte utilizarea biomasei în instalaţii industriale ce produc energie electrică, încălzire sau răcire, se impune o abordare diferită, care să ţină în primul rând cont de politicile de neutralitate climatică şi reducere a gazelor cu efect de seră asumate la nivel european şi internaţional.
        În acest sens, sectorul forestier îşi va adapta permanent politica proprie la evoluţiile cadrului de reglementare sau programatic naţional şi al UE. Din perspectiva prezentei strategii, o serie de criterii de sustenabilitate a furnizării biomasei forestiere pentru energie sunt considerate esenţiale:
    a) Biomasa forestieră cu destinaţie energetică trebuie să fie produsă prin gestionarea durabilă a pădurilor (care să ţină cont cel puţin de continuitatea existenţei pădurii, de principiul continuităţii recoltelor de lemn, de promovarea regenerării naturale şi a tipului natural fundamental de pădure, de diversitatea de specii, de gestionarea lemnului mort), principii integrate în SNP30;
    b) Biomasa forestieră cu destinaţie energetică trebuie să fie furnizată cu respectarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului şi economiei circulare, a ierarhiei deşeurilor, precum şi legalităţii în ceea ce priveşte provenienţa şi finanţarea (subvenţionarea); nu se va stimula dezvoltarea de facilităţi industriale de producere a energiei din biomasă forestieră;
    c) Producerea biomasei forestiere cu destinaţie energetică trebuie să ţină cont de obiectivele naţionale şi internaţionale referitoare la absorbţia de carbon, calitatea solului, conservarea biodiversităţii şi creşterea rezilienţei ecosistemelor forestiere;
    d) În utilizarea energetică a biomasei forestiere trebuie avute în vedere cerinţele comunităţilor dependente de pădure, impactul asupra acestora, respectarea dreptului terţilor, respectarea condiţiilor de muncă şi valoarea adăugată la nivelul comunităţilor locale.



    1.4. Consideraţii strategice DSA4 - Creşterea rolului socio-cultural al pădurilor
    A. Identificarea şi gestionarea pădurilor cu rol socio-cultural
        Rolul socio-cultural al pădurilor este, în acest moment, reglementat şi aplicat în practica silvică prin intermediul clasificării funcţionale a pădurilor, în cadrul căreia subgrupa 1.4. Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale, include suprafeţe cu rol recreativ din jurul localităţilor, cu rol în păstrarea identităţii culturale etc. În prezent, suprafaţa ocupată de astfel de păduri este estimată de către Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură în raportarea Forest Europe la cca. 300.000 ha. În unele din aceste suprafeţe este reglementat procesul de producţie (fiind incluse în tipurile funcţionale T III sau TIV), în altele se prevăd lucrări de conservare.
        Cererea din ce în ce mai mare din partea societăţii pentru serviciile recreative, culturale şi sanogene ale pădurii, aşa cum a rezultat din procesul de consultare a factorilor interesaţi, necesită o identificare mai specifică a acelor păduri, care să răspundă la cerinţele sociale. Pentru creşterea rolului pădurilor respective pentru societate şi comunitatea locală şi pentru ca desemnarea şi gestionarea lor să se facă prin respectarea mediului natural şi a opţiunilor proprietarului terenului, sunt foarte importante: i) actualizarea criteriilor de identificare şi desemnare a pădurilor cu rol-socio-cultural, ii) implicarea comunităţilor şi a deţinătorilor de terenuri în procesul de identificare şi desemnare, iii) elaborarea de măsuri speciale de management pentru aceste păduri şi iv) elaborarea de criterii de evaluare a modului în care aceste păduri îndeplinesc efectiv rolul socio-cultural desemnat.
        Identificarea pădurilor cu rol socio-cultural ar putea determina, pe de o parte, beneficii reale bine cunoscute şi solicitate pentru comunităţi (şi pentru întreaga societate) în domeniul cultural, recreativ şi educaţional. Pe de altă parte, procesul de identificare a acestor păduri ar crea o oportunitate clară de aplicare a prevederilor strategiei pentru biodiversitate a UE: protejarea acelor elemente de biodiversitate, care sunt importante din perspectivă socio-culturală (de exemplu, păduri cu specii de floră care asigură o valoare estetică ridicată). Cadrul strategic recomandat este ca, prin elaborarea în mod obiectiv a criteriilor de desemnare şi a măsurilor speciale de gestionare, unora dintre aceste păduri să le fie atribuit, în funcţie de prezenţa elementelor de biodiversitate de importanţă socio-culturală, un rol mai ridicat de protecţie a biodiversităţii. În acest fel, aceste păduri vor putea fi considerate inclusiv ca răspunzând criteriilor de desemnare a zonelor de protecţie strictă de 10% (a se vedea şi obiectivele strategiei de biodiversitate EU 2030). Relevante pentru acest subiect sunt capitolele 3.3.3 şi 5.3 din Ghidul CE Criteria and guidance for protected areas designations*9). Ghidul menţionat nu impune măsuri de protecţie strictă pentru suprafeţele incluse în 10% (obiectivul de rezultat al Strategiei UE pentru conservarea biodiversităţii), fiind permise în mod explicit măsuri de management activ şi fiind recomandată includerea pădurilor peri-urbane. Astfel, s-ar putea implementa principiul îndeplinirii rolurilor de protecţie multiplă.
        *9) https://ec.europa.eu/environment/publications/criteria-and-guidance-protected-areas-designations-staff-working-document_en

        De semnalat că, în multe cazuri, pădurile care exercită un rol socio-cultural important pentru comunităţile locale sunt şi cele care furnizează materia primă critică pentru dezvoltarea acestor comunităţi. În asemenea situaţii, reglementarea procesului de producţie a lemnului este necesară, impactul negativ asupra rolului socio-cultural putând fi limitat prin proceduri specifice de exploatare a masei lemnoase.

    B. Promovarea activităţilor de turism în natură
        Dezvoltarea sectorului turistic bazat pe activităţi în natură oferă oportunităţi de realizare a unor venituri semnificative în zonele rurale şi promovează mai bine pădurile cu rol socio-cultural. Cadrul de reglementare a sectorului forestier trebuie să susţină activităţile de turism în natură, cu preponderenţă pentru pădurile identificate ca având un important rol socio-cultural. Acest lucru presupune, în mod special, definirea condiţiilor de acces în scop recreativ în pădurile cu rol-socio cultural, cu considerarea drepturilor de proprietate şi a impactului asupra conservării biodiversităţii, precum şi a unui mecanism de plată a serviciilor ecosistemice furnizate de aceste păduri (a se vedea direcţia strategică de acţiune 8 în cadrul strategiei naţionale pentru păduri). Reglementările privind drepturile şi îndatoririle consumatorului de servicii recreative, accesul şi utilizarea căilor de acces fac parte din infrastructura necesară întăririi funcţiei socio-culturale.



    Aria tematică 2: Protejarea, refacerea şi extinderea pădurilor din România
    2.1. Consideraţii strategice DSA 5 - Gospodărirea pădurilor integrează conservarea biodiversităţii
        Experienţa gospodăririi unitare a fondului forestier naţional după anul 1948 a arătat că un management activ al pădurilor poate asigura condiţii favorabile biodiversităţii. Această realitate este evidentă prin prezenţa, în pădurile României din afara sistemului de arii naturale protejate, a unor populaţii viguroase de specii de interes conservativ, rare sau ameninţate în alte părţi ale Europei. Acest rezultat se datorează atât existenţei habitatelor naturale în păduri gospodărite (prin impunerea compoziţiilor de regenerare, a menţinerii/refacerii tipului natural de pădure, a regimului codru, a echilibrării distribuţiei suprafeţelor pe clase de vârstă), cât şi asigurării conectivităţii ridicate a fondului forestier la nivel naţional, garantată de regulile privind naturalitatea pădurilor, împreună cu restricţiile privind schimbarea categoriei de folosinţă. Ca atare, integrarea conservării biodiversităţii în managementul forestier oferă şansa unei biodiversităţi ridicate, atât ca bogăţie în specii, cât şi ca nivel populaţional, la nivel naţional, comparativ cu ce oferă sistemul de arii naturale protejate, care acoperă doar 24% din teritoriul ţării. În plus, prin integrarea conservării biodiversităţii în managementul forestier este posibilă integrarea activităţilor umane pentru o bioeconomie circulară, de altfel singura şansă pentru a putea avea o suprafaţă forestieră mare şi relativ compactă, obligatorie pentru dezideratele necesare unei biodiversităţi ridicate (conectivitate şi nivel populaţional ridicat). Integrarea conservării biodiversităţii în gospodărirea pădurilor trebuie să includă, după definirea unitară la nivelul UE a pădurilor primare şi secundare, şi demersurile cuprinse în SUEP30 privitoare la protejarea acestor păduri, în corelare cu Strategiile UE şi naţională privind conservarea biodiversităţii.
    A. Cadrul legislativ
        Implementarea direcţiei strategice necesită măsuri de adaptare, simplificare şi armonizare a cadrului legislativ, aspect propus a se realiza conform calendarului asumat de autoritate prin PNRR privind reformarea cadrului legislativ şi a legislaţiei subsecvente. Actualizarea cadrului legislativ trebuie să asigure şi coerenţa acestuia (de exemplu, coroborarea cerinţelor privind gestionarea pădurilor cu cele de conservarea biodiversităţii) şi, de asemenea, să prevadă cadrul de implementare a obiectivelor strategice stabilite pentru asigurarea dezideratului strategic agreat.

    B. Cadrul tehnic de reglementare
        Reglementarea cadrului tehnic de integrare a conservării biodiversităţii în managementul forestier trebuie să stabilească obiectivele de rezultat minimale de atins din perspectiva biodiversităţii. Ghidurile de bune practici trebuie să prevadă măsurile specifice de management recomandate în raport de diferitele obiective de conservare.

    C. Suprafaţa ecosistemelor forestiere cu valoare conservativă
    În momentul actual, strategiile europene, de biodiversitate şi pentru păduri, prevăd ca 30% din suprafaţa terestră a statelor membre să fie incluse în arii naturale protejate, iar o treime din aceasta (10% din total) să fie strict protejată. Pentru realizarea acestui deziderat, experţii consideră că trebuie avute în vedere nu doar atingerea pragurilor propuse (de exemplu, 10% din total), indiferent de conţinut, ci şi includerea unor suprafeţe care conţin ecosisteme cu valoare ridicată de conservare (eşantioane de ecosisteme reprezentative, păduri virgine şi cvasivirgine multiseculare - old-growth, ecosisteme rare, ameninţate şi periclitate: rarişti naturale, stâncării, mlaştini, grohotişuri, tufărişuri, păduri aluviale, poieni în păduri etc.).

    D. Stimularea implementării direcţiei strategice de acţiune
        Pentru a asigura succesul direcţiei strategice de integrare a conservării biodiversităţii în managementul forestier şi, ca atare, pentru a urmări anumite obiective folositoare conservării şi în pădurile gestionate activ, se impune acoperirea obligatorie a costurilor aferente acestei integrări, fiind cunoscut faptul că integrarea conservării biodiversităţii în păduri gestionate activ aduce restricţii şi, implicit, costuri ridicate. În prezent, există un sistem asimilat ajutorului de stat, aplicat numai în cazul arboretelor incluse în TI şi TII. Acesta nu acoperă toate situaţiile şi nici nu este o formă de compensare pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create ca urmare a implementării unui regim de conservare a biodiversităţii stabilit. În prezent, deoarece gospodărirea pădurilor şi conservarea biodiversităţii se asigură pe baza unor acte de reglementare (norme tehnice) cu caracter obligatoriu, nu există posibilitatea finanţării acestora, pentru că nu există adiţionalitate. În consecinţă, acordarea de stimulente este imposibilă şi, ca atare, asumarea de către proprietari a unor obiective şi acţiuni suplimentare pentru conservarea biodiversităţii este improbabilă, iar impunerea acestora ar fi inechitabilă.

    E. Compensaţii pentru restricţiile legate de conservarea biodiversităţii
        În prezent nu există un sistem de compensare pentru toate restricţiile impuse proprietarului prin directivele europene şi legislaţia naţională. Compensaţiile pe care le primeşte proprietarul reprezintă doar contravaloarea masei lemnoase pe care nu o poate recolta, ca urmare a restricţiilor pentru pădurile din TI şi TII şi nu acoperă şi costurile de management care rezulta din aplicarea efectivă a măsurilor de conservare instituite. Finanţarea este asigurată din bugetul naţional, fiind de dorit identificarea de oportunităţi care să permită accesarea de fonduri europene. Există însă şi alte restricţii impuse prin planurile de management în vederea implementării directivelor şi strategiilor europene (de exemplu, menţinerea unei cantităţi de lemn mort/ha, a "insulelor de îmbătrânire"), pentru care nu se acordă compensaţii. În acest context, statul poate analiza, fundamenta şi implementa inclusiv măduri orientate în direcţia achiziţionării de păduri private ce necesită protecţie.


    2.2. Consideraţii strategice DSA 6 - Management adecvat pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere
        Schimbările climatice şi fenomenele meteo extreme cu frecvenţă şi intensitate tot mai mari sunt de necontestat, iar studiile arată că una din cauzele principale o reprezintă supra-exploatarea sau exploatarea nesustenabilă a resurselor de mediu, ca urmare a presiunii antropice tot mai mari asupra lor. În aceeaşi situaţie se găsesc şi ecosistemele forestiere, fiind demonstrat că stabilitatea acestora la acţiunea factorilor perturbatori variază foarte mult în raport cu modul de gospodărire şi cu biodiversitatea acestora. Se impun din acest punct de vedere mai multe tipuri de acţiuni:
    a) Cuantificarea factorilor care produc perturbaţii ale proceselor ecosistemice şi ale structurii pădurii, astfel încât, la nivelul fiecărui ocol silvic sau, după caz, proprietar de pădure, să existe o bază de date cu astfel de informaţii obţinute prin aplicarea unei metodologii clare, fundamentate ştiinţific;
    b) Monitorizarea continuă, atât a factorilor perturbatori, cât şi a stării pădurii, în vederea ajustării corespunzătoare a tehnicilor de gospodărire, astfel încât obiectivele referitoare la ameliorarea stabilităţii acestora să fie atinse şi menţinute;
    c) Monitorizarea permanentă a resursei forestiere afectată de diversele tipuri de perturbaţii biotice, abiotice şi antropice, atât în scopul cuantificării valorice a pierderilor provocate de acestea, cât şi în scopul contabilizării şi raportării cantităţii de emisii cauzate de perturbaţii;
    d) Determinarea gradului de vulnerabilitate a pădurilor la acţiunea acestor factori perturbatori biotici, abiotici şi antropici; gradul de vulnerabilitate se poate determina odată cu întocmirea amenajamentelor silvice, dar poate fi revizuit anual, în funcţie de intervenţiile care se efectuează în pădure şi de perturbaţiile care apar;
    e) Managementul pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere va include cerinţe privind adaptarea la schimbările climatice, pentru a se asigura că gestionarea pădurilor se bazează pe o monitorizare activă a vulnerabilităţii speciilor;
    f) Măsurile preventive care cresc capacitatea naturală de absorbţie a solului vor fi incluse în activităţile de management pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere;
    g) Ecosistemele forestiere afectate de factori perturbatori trebuie reconstruite ecologic cu prioritate, în aşa fel încât pădurile rezultate să fie stabile;
    h) Pentru pădurile neincluse în FFN, este necesară stabilirea de mecanisme financiare de sprijin, care să atragă proprietarii în implementarea unor lucrări de reconstrucţie ecologică/silviculturale, cu scopul creşterii stabilităţii pădurilor, a capacităţii de sechestrare a carbonului şi a furnizării de SE;
    i) Adaptarea tehnicilor de regenerare, de îngrijire şi conducere a arboretelor şi de protecţie a pădurii, astfel încât biodiversitatea acestora să se menţină şi/sau amelioreze, iar stabilitatea lor la acţiunea factorilor perturbatori să crească;
    j) Întrucât stabilitatea arboretelor depinde foarte mult şi de starea lor de sănătate, influenţată, la rândul său, de modul în care se face exploatarea pădurilor, se impune o abordare complexă a acestor aspecte, cu luarea în considerare a îmbunătăţirii calităţii lucrărilor de exploatare. Diminuarea impactului negativ al activităţilor de exploatare a pădurilor presupune dotarea cu utilaje performante şi cu echipamente de protecţie a resurselor forestiere asupra cărora impactul negativ poate fi ridicat, accesibilizarea corespunzătoare a pădurilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi reducerea accidentelor de muncă prin calificarea corespunzătoare a personalului etc.

        Întrucât cele mai importante căi de acţiune în vederea creşterii stabilităţii pădurilor la acţiunea factorilor perturbatori sunt aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere şi a tratamentelor silviculturale, se impune regândirea modului în care se adoptă şi se aplică aceste intervenţii silvotehnice, astfel încât ele să se transforme în instrumente reale de reglare a stabilităţii pădurilor. Acest lucru trebuie să determine şi o schimbare a percepţiei despre silvicultură din factor perturbator în factor regulator. Măsurile ce se vor implementa pentru atingerea obiectivele formulate în cadrul DSA6 trebuie corelate cu obiectivele din cadrul DSA12.
        Diminuarea impactului socio-ecologic al activităţilor de exploatare a pădurilor trebuie să reprezinte, în viziunea prezentei strategii, o preocupare deosebita a tuturor factorilor implicaţi. În acest context, o menţiune aparte se face pentru eforturile necesare reducerii numărului de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale, fiind vizate nu numai aria exploatărilor forestiere ci toate activităţile specifice sectorului. O soluţie punctuală ce ar trebui să stea în atenţia ACS este sprijinirea elaborării unor ghiduri de bune practici pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi creşterea calităţii vieţii profesionale a lucrătorilor din sectorul forestier.

    2.3. Consideraţii strategice DSA 7 - Creşterea suprafeţei acoperite de pădure prin împădurirea terenurilor din afara fondului forestier
        SUEP30 acordă valenţe suplimentare pădurilor, prin recunoaşterea unei game mai largi de funcţii climatice şi socio-economice. Dorinţa de a atinge la timp obiectivele Pactului verde european (Green Deal, 2020) este completată, în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi păduri, de Strategia UE privind biodiversitatea (2020) şi de Strategia UE privind LULUCF (2018).
        Limitarea efectelor schimbărilor climatice, creşterea biodiversităţii, asigurarea unor ecosisteme rezistente şi multifuncţionale, care să stocheze carbon pe termen lung în structuri forestiere, sunt principalele deziderate urmărite în politica forestieră de înfiinţare a unor noi suprafeţe de pădure. Obiectivul propus la nivelul UE este de a planta 3 miliarde de arbori până în anul 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice, pentru a echilibra bilanţul emisiilor de gaze cu efect de seră. Se doreşte punerea în aplicare a unui principiu general al plantării şi cultivării arborelui potrivit în locul potrivit şi în scopul potrivit.
        Dezideratul de creştere a suprafeţei acoperite cu păduri nu se defineşte doar în context european, ci şi global, prin Planul strategic pentru păduri al Naţiunilor Unite 2030. În acest cadru mai general România îşi poate propune un obiectiv strategic de creştere a suprafeţei acoperite cu păduri cu 2% până în 2030 şi cu 5% până în 2050. Înfiinţarea de noi păduri nu trebuie să excludă, totuşi, obiectivele de restaurare, consolidare sau extindere a trupurilor de pădure existente.
        În contextul alinierii la politica forestieră europeană, România şi-a asumat un document strategic (PNRR) care propune ca ţintă, în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi păduri, o suprafaţă de 56 de mii de hectare, până în anul 2026. Este propus un obiectiv intermediar de 25 mii ha, ce trebuie atins până la sfârşitul anului 2023, urmând ca în perioada 2024-2026 să se realizeze împădurirea suprafeţei rămase, de 31 mii ha.
        Transpunerea în practică a obiectivelor propuse în PNRR trebuie planificată în contextul capacităţii actuale de realizare a lucrărilor de împădurire, ţinând cont că în perioada 1990-2020 s-au realizat lucrări de împăduriri la nivel naţional (în fond forestier şi în afara acestuia) pe o suprafaţă totală de 387 mii ha. Scăderea constantă a suprafeţelor de terenuri agricole/degradate împădurite, la medii mai mici de 150 ha/an sau la 124 ha în anul 2020, face ca atingerea obiectivelor propuse în următorii ani, cu medii mai mari de 10 mii ha/an, să necesite modificări rapide ale mecanismelor şi infrastructurii de împădurire. Realizarea obiectivelor presupune nu doar planificarea activităţilor şi asigurarea suportului logistic, ci şi simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier, revizuirea unor documente normative (NT1 - Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate; NT7 - Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor) şi a legislaţiei privind materialele forestiere de reproducere.
        În implementarea SNP30 în ceea ce priveşte activitatea de împăduriri, este obligatorie respectarea următoarelor cerinţe:
    a) Speciile şi ecotipurile ce se vor utiliza trebuie să fie rezistente la schimbări climatice şi să nu aibă impact negativ asupra biodiversităţii; se vor elabora orientări actualizate privind plantarea de arbori în România care vor institui, în special, garanţii pentru neutilizarea speciilor exotice invazive;
    b) Se va produce, în cantităţi suficiente şi cu implicarea sectorului privat, material forestier de reproducere din speciile şi ecotipurile de arbori care sunt adecvate condiţiilor climatice viitoare ale României;
    c) Statul va descuraja crearea de pepiniere comerciale pentru producţia de specii destinate plantaţiilor cu ciclu scurt sau monoculturilor;
    d) Activităţile de împădurire trebuie să contribuie în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversităţii, management al apei şi protecţie a solului, prin interzicerea împăduririi sau reîmpăduririi pe terenuri agricole cu valoare naturală mare, pajişti sau zone umede, cu excepţia cazului în care se reface habitatul;
    e) Împădurirea urbană trebuie să fie realizată printr-o abordare la nivel de peisaj, care să contribuie la consolidarea conectivităţii cu zone naturale sau seminaturale (cum ar fi pădurile sau zonele agricole), cu accent pe conectarea habitatelor la infrastructura verde şi coridoarele ecologice;
    f) Proiectele de împădurire şi reîmpădurire urmează să fie realizate prioritar în zonele expuse şi vulnerabile la pericolele climatice, în special la secetă şi inundaţii, aceste proiecte reducând riscurile identificate.

        Efortul de creştere a suprafeţei pădurilor în România trebuie continuat şi după implementarea prevederilor PNRR, în perioada 2026-2030 şi în perspectiva anului 2050, prin crearea unui cadru general favorabil unui astfel de demers: i) identificarea suprafeţelor pretabile; ii) planificarea riguroasă a demersului; iii) asigurarea cu continuitate a resurselor financiare; iv) utilizarea unor instrumente eficiente de stimulare a deciziei proprietarilor de terenuri în sensul împăduririi acestora; v) crearea unui cadru de reglementare tehnic flexibil şi vi) implementarea unui sistem de monitorizare eficient şi necostisitor. Expertiza câştigată cu ocazia implementării programului de împăduriri din cadrul PNRR poate fi valorificată astfel în condiţii optime.

    2.4. Consideraţii strategice DSA8 - Eficientizarea furnizării SE prin instrumente economice
        Plăţile pentru servicii ecosistemice sunt stimulente economice destinate deţinătorilor de terenuri, pentru a-i încuraja pe aceştia să ofere servicii ecosistemice mai multe şi/sau de mai bună calitate, sau pur şi simplu plăţi compensatorii, pentru a-i despăgubi pentru pierderea de venit şi a susţine costurile de management adiţionale, determinate de obligativitatea adoptării unor măsuri de gospodărire justificate din punct de vedere ecologic, dar ineficiente din punct de vedere economic.
        În prezent, în România se folosesc sisteme de plată voluntare sub forma plăţilor de silvo-mediu (măsurile 15.1 şi 8) şi sistemul de plăţi compensatorii.
        Plăţile compensatorii sunt adresate deţinătorilor de păduri situate în tipurile funcţionale I şi II, care sunt obligatorii, din punct de vedere al furnizării PES, dar plătite cu intermitenţe, întrucât depind de alocările bugetare existente. Compensaţiile reprezintă contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează din cauza funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamentele silvice. Acestea se calculează, în prezent, cu ajutorul unei formule ce suportă modificări, în condiţiile în care deţinătorii terenurilor respective sunt obligaţi să plătească şi un amenajament silvic, elaborat în două ipoteze de lucru: cu zonare funcţională restrictivă, respectiv fără zonare funcţională restrictivă.
        Crearea unui sistem de evaluare a serviciilor ecosistemice presupune eforturi metodologice importante. Datele amenajistice existente pot oferi o bază de evaluare a unităţilor amenajistice care furnizează servicii ecosistemice la un anumit nivel de referinţă. Această evaluare este importantă pentru a estima numărul total de cereri potenţiale de finanţare a serviciilor ecosistemice.
        RFN (a se vedea DSA9) trebuie să joace un rol important în implementarea schemelor de finanţare, deoarece poate să ofere aceleaşi funcţionalităţi pe care le oferă în prezent aplicaţia folosită de APIA pentru plăţile pe suprafaţă şi pentru cele de silvomediu. Totuşi, aplicaţia în sine nu este o condiţie sine-qua-non pentru implementarea unui sistem PES, fiind necesară o filtrare completă a datelor existente în amenajamente silvice, în special a celor ce se referă la situri Natura 2000, pentru o estimare obiectivă a bugetului necesar implementării complete a sistemului de PES.
        Cadrul legislativ şi crearea schemelor de plată trebuie să urmărească diferenţierea PES, astfel:
    a) servicii ecosistemice specifice anumitor categorii funcţionale de care beneficiază publicul larg şi pentru care statul trebuie să asigure funcţionalitatea unor plăţi compensatorii.
    b) Sistem de PES pentru anumite categorii funcţionale care vor fi incluse prin condiţionare: beneficiarii direcţi să contribuie la alimentarea bugetelor necesare PES (de exemplu, furnizori de apă potabilă cu captări în pădure, producători de ape minerale, microhidrocentrale etc).
    c) serviciile ecosistemice care sunt utilizate în scop economic de entităţi private (de exemplu facilităţi turistice). În această situaţie, cadrul de reglementare trebuie să prevadă şi posibilitatea încheierii unor contracte de furnizare a serviciilor ecosistemice bazate pe relaţia de piaţă dintre două entităţi private: o parte se angajează să furnizeze servicii ecosistemice, cealaltă să plătească acele servicii ecosistemice, pe baza unei negocieri. Avantajul unei asemenea abordări este acela că monitorizarea respectării angajamentului asumat de furnizorii de servicii ecosistemice nu mai este neapărat a statului, ci chiar a celor ce plătesc contravaloarea serviciilor ecosistemice.



    Aria tematica 3: Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea şi raportarea de date privind pădurile
    3.1. Consideraţii strategice DSA 9 - Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea şi utilizarea informaţiilor privind sectorul forestier
    A. Coordonarea colectării, procesării şi raportării informaţiilor privind sectorul forestier
        Cadrul strategic definit de SNP30 porneşte de la faptul că, în prezent, se colectează şi procesează informaţii bogate despre starea pădurii şi a sectorului şi presupune eficientizarea procesului de colectare şi procesare a acestor date prin coordonarea formală de către Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în aşa fel încât să se asigure o corectă informare a publicului şi furnizarea de informaţii adecvate în procesul de luare a deciziilor strategice şi operaţionale. Este de subliniat şi necesitatea ca implementarea prevederilor DSA9 să fie coordonată cu demersurile de la nivel UE în domeniul monitorizării strategice, colectării şi raportării datelor privind pădurile.

    B. Registrul Forestier Naţional
        Cadrul strategic definit de SNP30 satisface nevoia imperioasă de a proiecta şi implementa un sistem de monitorizare a proprietăţilor forestiere (RFN digital), care să îndeplinească următoarele funcţii:
    a) Oferă un set de informaţii cu o structură standardizată, dar adaptată funcţiei aferente fiecărei subparcele şi a dimensiunilor totale ale proprietăţii, pentru a reda sintetic contextul tehnic de management.
    b) Pentru pădurile de mici dimensiuni, constituie instrumentul de planificare a gospodăririi silvice, raportat la obligaţiile de rezultat stabilite.
    c) Condiţionează introducerea lemnului pe piaţă, prin implementarea declaraţiei de exploatare, prevăzută la consideraţiile strategice aferente DSA2.
    d) Corelează sarcinile de gospodărire ce provin din alte obligaţii (mediu, sancţiuni, fiscalitate etc.), în special prin suprapunerea proprietăţii declarate în RFN cu diverse categorii de arii naturale protejate (parcuri naturale şi naţionale, situri Natura 2000 etc.).
    e) Asigură cadrul de acces la compensaţii şi PES: vizualizarea schemelor de finanţare, verificarea eligibilităţii, depunerea şi aprobarea cererilor de finanţare, vizualizarea deciziilor de plată/neplată, monitorizarea gradului de implementare a cerinţelor din schemele de finanţare.
    f) Asigură o comunicare facilă/digitalizată cu autoritatea, inclusiv în ceea ce priveşte managementul avizelor şi autorizaţiilor, aspect esenţial pentru reducerea efortului birocratic actual.
    g) Gestionează sistemul de evidenţă a registrelor de control prin introducerea, stocarea şi consultarea rapoartelor de control ale GF cu privire la proprietatea şi/sau administrarea terenurilor forestiere.
    h) Furnizează o bază de date agregate, coerente şi consistente, foarte utile pentru autoritate, în asigurarea suportului decizional şi a monitorizării politicii forestiere.

        Condiţiile de operaţionalizare a RFN sunt:
    a) Să permită etapizarea implementării, începând cu o structură de informaţii simplă, care să poată apoi fi dezvoltată şi îmbogăţită pe măsură ce informaţiile devin disponibile.
    b) Să permită diferenţierea structurii informaţiilor în funcţie de criterii precum natura şi dimensiunea proprietăţii, forma de administrare, categoria de folosinţă, categoria funcţională a pădurii şi structura pădurii, ariile naturale protejate etc.
    c) Să permită consemnarea evoluţiei cronologice a informaţiilor de monitorizare, atât din punct de vedere al structurii acestora, cât şi a nivelului de detalii.
    d) Să permită automatizarea interacţiunii dintre proprietar şi autoritate, asigurând calitatea datelor, o comunicare accelerată şi un confort ridicat de utilizare.
    e) Să ofere o flexibilitate ridicată în definirea de rapoarte şi indicatori de monitorizare bazaţi pe datele colectate, care să poată fi apoi utilizate ca suport decizional atât de proprietar pentru managementul proprietăţii forestiere, cât şi de către autoritate pentru ajustarea strategiei şi cadrului de reglementare.




    Aria tematica 4: Comunicare, conştientizare, educare şi cercetare ştiinţifică
    4.1. Consideraţii strategice DSA 10 - Comunicare eficientă, conştientizare, educare şi cercetare în sectorul forestier
        Atingerea dezideratului DSA10 presupune în primul rând o abordare proactivă a comunicării cu publicul larg, bazată pe educare şi informare corectă. Este nevoie de soluţii profesioniste adaptate nivelului actual de conştientizare şi percepţiei existente şi structurate în jurul unor informaţii oneste, clare, uşor de înţeles şi înţelept diseminate, vizând permanentizarea dialogului cu publicul larg. Pe termen lung, educarea generaţiilor tinere trebuie să includă cunoştinţe mai ample privind sectorul forestier.
        Conturarea şi menţinerea unui nivel profesional ridicat al resursei umane din silvicultură nu sunt posibile fără o mai mare atractivitate a sistemului de învăţământ de specialitate, care se poate atinge printr-un efort comun al tuturor factorilor direct interesaţi. În centrul acestui efort trebuie să stea adaptarea curriculei la cerinţele pieţei muncii şi o informare activă a noilor generaţii, mai cu seamă în mediul rural, cu privire la beneficiile muncii vocaţionale în domeniul forestier.
        Tradiţia şi experienţa dobândite în domeniul cercetării ştiinţifice în silvicultură se pot continua cu succes dacă se atinge efectul sinergic al demersurilor ştiinţifice şi dacă rezultatele cercetării ştiinţifice sunt relevante pentru fundamentarea deciziilor din sectorul forestier. În acest sens, organizaţiile de cercetare care vor activa în silvicultură necesită a avea un nivel profesional adecvat cerinţelor naţionale şi europene în domeniul CDI, iar gradul de pregătire al personalului din cercetarea silvică să fie la un nivel optim. Pe de altă parte, domeniul forestier necesită implementarea de programe şi proiecte CDI dedicate, astfel încât problemele sectorului să fie corect identificate, iar soluţiile aplicate să fie fundamentate ştiinţific. De asemenea, încurajarea şi promovarea colaborării organizaţiilor de cercetare cu administratorii fondului forestier şi agenţii economici conduce la o îmbunătăţire a competitivităţii sectorului forestier, în general.
        Specializările inteligente conduc la creşterea competitivităţii prin promovarea şi corelarea rezultatelor CDI cu nevoile mediului de afaceri, astfel încât identificarea oportunităţilor de pe piaţă să fie coerentă şi focalizată, evitând duplicarea şi/sau divizarea eforturilor şi resurselor disponibile. Printr-un dialog al actorilor din silvicultură, organizaţii de cercetare, mediul de afaceri, instituţii publice şi societatea civilă vor conduce, printr-un proces antreprenorial la identificarea specializărilor inteligente la nivel naţional, regional şi local.
        Implementarea SNP30 presupune atribuţii instituţionale ale ACS în domeniul CDI, printre care: elaborarea unui Plan sectorial de CDI, obligativitatea realizării unui dialog permanent cu autoritatea naţională responsabilă de CDI, realizarea de protocoale de colaborare pe linia utilizării rezultatelor cercetării, identificarea provocărilor societale majore ce necesită răspuns din partea CDI, monitorizarea finanţărilor pentru CDI etc. Toate aceste responsabilităţi instituţionale pot fi adresate inclusiv prin crearea unei structuri cu responsabilităţi specifice în cadrul ACS.


    Aria tematica 5: Eficienţă şi transparenţă în guvernanţa pădurilor şi controlul gestionării pădurilor
    5.1. Consideraţii strategice DSA 11 - Eficientizarea şi transparentizarea gestionării şi administrării pădurilor
    A. Reformarea cadrului de reglementare normativ
        Abordarea propusă în cadrul DSA 11 presupune ca, prin reformarea cadrului de reglementare tehnic, gestionarea pădurii să se facă pe bază de norme tehnice clare, care prevăd obligaţiile pentru asigurarea serviciilor ecosistemice minimale. Normele tehnice vor promova, în cât mai mare măsură, obligaţiile de rezultat pentru transparentizarea şi eficientizarea gestionării pădurilor. Normele tehnice sunt complementate de ghiduri de bune practici, cu rol de îndrumare. Ghidurile de bune practici vor furniza măsurile tehnice recomandate pentru atingerea obiectivelor de rezultat şi pentru furnizarea unor servicii ecosistemice la nivel maximal, pe baza unor compensări sau plăţi pentru serviciile furnizate. Administratorul pădurilor statului îşi asumă furnizarea serviciilor ecosistemice la nivel maximal, implementând indiferent de existenţa unui sprijin financiar, prevederile ghidurilor de bune practici.
    Atingerea dezideratului acestei direcţii strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri presupune reformarea semnificativă a legislaţiei actuale, începând de la Codul silvic. Acesta ar trebui reformat prin eliminarea reglementărilor de natură tehnică, ce ar trebui delegate către legislaţia de nivel inferior. Reforma trebuie continuată cu elaborarea unor norme tehnice simplificate, care să definească un nivel minim de obligaţii ale proprietarului de pădure (nivel de referinţă), exprimate prin rezultate ce trebuie obţinute şi mai puţin prin proceduri ce trebuie respectate. Obligaţiile de rezultat sunt diferenţiate în raport cu obiectivele de gestionare a pădurilor şi se identifică, oriunde este posibil, prin indicatori măsurabili/cuantificabili. Etapa finală este elaborarea unor ghiduri de bune practici însoţite de instrumente economice care să încurajeze implementarea lor (inclusiv pentru domenii conexe care vizează conservarea biodiversităţii, adaptarea la schimbări climatice, resurse regenerabile pentru producerea energiei etc.).

    B. Responsabilizare activă
        Responsabilitatea atingerii obligaţiilor stabilite prin normele tehnice sau asumate prin sisteme de stimulare a implementării ghidurilor de bune practici va reveni proprietarului de pădure. Pentru îndeplinirea lor, proprietarul este liber să contacteze servicii silvice pe o piaţă funcţională de prestări servicii silvice. Este încurajată implicarea unor asociaţii profesionale ale experţilor silvici în crearea aceste pieţe. Stabilirea unor obiective de rezultat clare şi verificabile pe teren are drept scop responsabilizarea proprietarilor şi gestionarilor de pădure, dar şi facilitarea unui control transparent şi eficient.

    C. Planificarea gestiunii silvice
        Cerinţele de planificare a gestiunii silvice sunt diferenţiate în raport cu mărimea proprietăţii forestiere. Abordarea SNP30 presupune existenţa, la nivel de proprietate, a unui document de gestiune, care să cuprindă atât obligaţii de procedură rezultate din legislaţia specifică domeniului forestier cât şi obligaţii de rezultat ce urmăresc asigurarea furnizării unui nivel minim de servicii ecosistemice de către fiecare arboret. Pentru suprafeţele de pădure de mici dimensiuni (stabilite, conform reglementărilor actuale, la 10 ha), RFN integrează funcţia de planificare prin stabilirea în platformă a unor indicatori de caracterizare sumară a arboretelor şi prin definirea obligaţiilor de furnizare a serviciilor ecosistemice minimale. Pentru suprafeţele de pădure de mari dimensiuni, cerinţele de planificare se bazează pe norme tehnice de amenajare a pădurilor revizuite, care consideră obiectivele recomandate privind reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure (vezi DSA12). Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate decide cu privire la crearea unui cadru de reglementare privind condiţiile de contractare, cu prestatorii de servicii, a elaborării documentului de gestiune şi a implementării lui.
        Obiectivele legate de normele tehnice/ghidurile de bune practici din cadrul acestei direcţii strategice de acţiune în cadrul strategiei naţionale pentru păduri trebuie văzute în conjuncţie cu obiectivul de rezultat 2 de la DSA13 Eficientizarea şi transparentizarea actului de control al legalităţii activităţilor forestiere.


    5.2. Consideraţii strategice DSA 12 - Reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure
        Direcţia strategică propusă este în acord cu prevederile SUEP30, care adresează problema manifestării dreptului de proprietate prin forme de "sprijin şi stimulente financiare şi de reglementare specifice [...] pentru a sprijini proprietarii şi gestionarii de păduri în eforturile lor, pentru a extinde pe scară largă utilizarea celor mai bune practici şi pentru a asigura creşterea cantităţii şi calităţii suprafeţelor cu păduri".
    A. Reformarea cadrului de reglementare
        Creşterea rolului decizional al proprietarului de pădure presupune mai multă flexibilitate legislativă, actualizarea cadrului de reglementare şi stabilirea, prin intermediul normelor tehnice, a nivelului de referinţă asociat serviciilor ecosistemice minimale care trebuie asigurate de orice suprafaţă de pădure, indiferent de forma de proprietate. Ghidurile de bune practici vor oferi atât administratorului, cât şi proprietarului de pădure, variantele pe care le au la dispoziţie peste nivelul de referinţă (alternative fundamentate economic) şi pentru care aceştia să poată solicita compensare financiară. Limbajul utilizat la întocmirea ghidurilor trebuie să fie suficient de tehnic, dar şi uşor de înţeles pentru proprietarii neiniţiaţi. Ghidurile de bune practici ar trebui să fie cât mai simple şi cu informaţii clare şi bine corelate.

    B. Mecanisme de sprijin financiar
        Adaptarea pădurilor la gradul de incertitudine generat de schimbările climatice determină acţiuni concrete de îmbunătăţire a calităţii fondului forestier, pentru a ameliora stabilitatea şi rezilienţa acestora. Practicile silvice care angajează proprietarii în reconstrucţia arboretelor cu structuri deteriorate, realizarea lucrărilor de împădurire planificate, regenerarea pe cale naturală sub masiv, cu specii principale de bază şi de amestec în proporţii corespunzătoare tipului de pădure, care promovează biodiversitatea, nu au fost niciodată stimulate deşi, în actualele condiţii de mediu, sunt atât de importante pentru creşterea stabilităţii pădurilor. Obiectivul strategic propus urmăreşte crearea unui sistem de finanţare care să susţină proprietarii privaţi în implementarea bunelor practici de gestionare a pădurilor. Printre practicile care se propun a fi finanţate se regăsesc susţinerea amenajării suprafeţelor mici de pădure, finanţarea lucrărilor silvotehnice aplicate în fazele tinere de dezvoltare şi refacerea ecosistemelor forestiere afectate de calamităţi. Astfel, se preconizează o eficientizare a modului de implementare a acestor activităţi comparativ cu impunerea lor pe cale normativă.

    C. Consolidarea capacităţilor proprietarilor forestieri în contextul bioeconomiei
    Bioeconomia forestieră, bazată pe valorificarea altor servicii (activităţi educative, culturale, practici tradiţionale etc.), precum şi pe utilizarea altor produse decât lemnul sau a lemnului mărunt, poate asigura diversitate în veniturile proprietarilor. De asemenea, investiţiile în tehnologie pot creşte eficienţa fondului forestier. Pentru toate aceste acţiuni sunt necesare însă activităţi de conştientizare, de consiliere, cooperare, de formare a competenţelor proprietarilor care vin în sprijinul înţelegerii necesităţii practicilor de gospodărire durabilă. Astfel de acţiuni nu sunt stimulate în prezent. Întrucât în România există o gamă largă de proprietari, acţiunile de informare şi creştere a capacităţilor de gestionare a pădurilor ar trebui să fie diferenţiate în raport cu nevoile proprietarilor.


    5.3. Consideraţii strategice DSA 13 - Eficientizarea şi transparentizarea actului de control al legalităţii activităţilor forestiere
    A. Controlul circulaţiei materialului lemnos
        Reformarea sistemului de raportare a cantităţilor de lemn exploatate, prin măsurarea şi raportarea acestora la punctul de intrare pe piaţă, va determina reformarea modului în care se realizează controlul. În ceea ce priveşte controlul circulaţiei materialului lemnos, mecanismul propus în prezentul document programatic presupune:
    a) Controlul trasabilităţii lemnului trebuie bazat pe concentrarea resurselor de control la punctul de introducere în piaţă; trebuie avut în vedere că exercitarea controalelor în acest punct are un pronunţat rol de prevenţie şi poate duce la obţinerea de probe concludente în instanţă;
    b) Atribuţiile de control pe linia trasabilităţii lemnului aparţin numai instituţiilor statului, nu şi administratorilor pădurilor; administratorul pădurii poate verifica transporturile care circulă în FFN, cu sesizarea eventualelor nereguli către instituţiile abilitate;
    c) Organizarea controlului trebuie realizată pe baza monitorizării şi a analizelor de risc, fără implicaţii de altă natură, pe criterii obiective şi transparente, prin proceduri de control care să ţină cont de dinamica continuă a modului de operare şi a factorilor de risc la acţiuni neconforme;
    d) Monitorizarea transportului ar trebui să urmărească: i) combaterea efectivă a practicilor neconforme, ii) determinarea evoluţiei modului de operare, prin care se realizează introducerea pe piaţă a lemnului recoltat ilegal şi iii) actualizarea continuă a evaluării riscurilor în ce priveşte recoltările ilegale de lemn;
    e) Eficienţa controlului trebuie permanent monitorizată printr-un set de indicatori privind activitatea instituţiilor cu rol de control, astfel fiind posibilă şi analizarea performanţei acestora în combaterea exploatărilor ilegale, dar şi dimensionarea resurselor;
    f) Controlul trasabilităţii trebuie susţinut de instrumente inovative de verificare expeditivă a cantităţilor de lemn transportate şi unicităţii transporturilor (de exemplu, amprenta digitală a transporturilor de lemn/sigiliul electronic al transporturilor, instrumente video, remote-sensing etc.);
    g) Sancţiunile trebuie să fie descurajatoare şi extinse şi asupra responsabililor din amonte pe lanţul de aprovizionare, cu accent pe responsabilizarea persoanelor autorizate pentru măsurarea lemnului la prima introducere pe piaţă;
    h) Creşterea gradului de transparenţă a controalelor, prin instituirea unui sistem de evidenţă publică a registrelor de control.


    B. Controlul modului în care se face gestionarea pădurii
        Orientarea normelor tehnice şi a ghidurilor de bune practici către indicatori de stare a pădurii şi obligaţii de rezultat va determina reformarea modului de exercitare a controlului regimului silvic. Controlul modului de gospodărire a pădurii se va face preponderent pe teren, având drept scop evaluarea situaţiei reale a pădurii pe bază de indicatori măsurabili. Accentul controlului e pus pe modul în care pădurea furnizează nivelul minim de SE definit de normele tehnice. Efectuarea controlului pe baza setului de indicatori de stare oferă avantajul transparenţei, eficacităţii şi eficienţei. Obiectivul de rezultat privitor la implementarea controlului pe baza unui set de indicatori de stare a pădurii trebuie corelat şi cu obiectivele legate de implementarea RFN. Prin această corelare, controlul de specialitate poate fi susţinut de tehnici moderne cu eficienţă dovedită de monitorizare a stării pădurilor, atât în evaluarea riscurilor, cât şi în combaterea practicilor neconforme.

    C. Schimbarea cadrului juridic de încadrare a sancţiunilor
        O problemă cu care se confruntă organele judiciare o reprezintă modul de stabilire a prejudiciilor create în urma marcărilor, tăierilor şi exploatărilor de arbori în condiţii nelegale, evaluări care, cel mai adesea, sunt contestate cu succes în instanţele de judecată.
        Clarificarea şi înăsprirea sancţiunilor presupun schimbarea încadrării din contravenţii silvice în infracţiuni pentru acele fapte care aduc o atingere gravă relaţiilor sociale cu privire la protejarea pădurilor, sub toate aspectele sale, inclusiv protejarea unor elemente unice de biodiversitate.
        Prin dezbateri cu magistraţii, trebuie identificate posibilităţile de eficientizare a controlului prin recurgerea la normele penale de drept comun, de exemplu, eliminarea unor infracţiuni din Codul silvic şi includerea acestora în Codul Penal. Numeroasele modificări ale Codului silvic au limitat aplicabilitatea normelor penale, lipsind de claritate textele de lege, în special în cazul normelor de trimitere (a se vedea cazul evaluării prejudiciului cauzat de tăierea ilegală de arbori). În sfârşit, este necesar ca gestionarii şi/sau proprietarii de pădure să recurgă mai frecvent la procese civile de recuperare a pagubelor în baza răspunderii civile delictuală, cu aplicarea principiilor răspunderii juridice din dreptul mediului.


    5.4. Consideraţii strategice DSA14 - Crearea unui cadru de guvernanţă coerent şi favorabil incluziunii
    A. Integrare şi transparenţă
        La baza DSA14 stă faptul că statul trebuie să urmărească, la nivel instituţional, identificarea şi armonizarea obiectivelor strategice comune cu sectoarele adiacente sectorului forestier.
    De asemenea, accesul transparent la informaţii relevante pentru monitorizarea şi controlul pasiv al activităţii din sector poate sprijini Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură în implementarea eficientă a politicii silvice. În acest sens, Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură o platformă informaţională prin care să prezinte informaţii actualizate referitoare la: i) situaţia pădurilor României şi evoluţia acestora; ii) localizarea, prin baze de date GIS interconectate cu RFN, a pădurilor strict protejate, a celor din arii naturale protejate, a reţelei de ecosisteme reprezentative şi a măsurilor restrictive impuse în aceste zone; iii) situaţia fluxurilor şi trasabilitatea produselor din lemn la intrarea în piaţă; iv) situaţia implementării programelor de finanţare; v) sistemul de evidenţă publică a registrelor de control.

    B. Dialog social
        Implementarea DSA 14 permite Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură să instituţionalizeze şi operaţionalizeze o platformă formală de dialog social, cu rol consultativ, care să reunească, apartinic, reprezentanţi recunoscuţi ai celor mai importante arii de activitate din sectorul forestier. Astfel de demersuri au meritul de a reduce influenţa instabilităţii instituţionale publice în procesul de luare a deciziilor. Experienţa procesului de colectare a opţiunilor strategice pentru fundamentarea SNP30 poate fi folosită de Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură pentru organizarea unor consultări publice similare.



    ANEXA 2

    Cerinţele de planificare a gestionării pădurilor, aplicabile la nivel naţional
    I. Abordarea normativă a planificării gestionării pădurilor
        SNP 30 integrează cerinţele normative de planificare a managementului forestier aplicabile la nivel naţional, astfel:
    a) Cerinţele de planificare a managementului forestier sunt diferenţiate în funcţie de mărimea proprietăţii forestiere: proprietarii fondului forestier cu suprafeţe mai mari de 100 ha au obligaţia de a asigura elaborarea amenajamentelor silvice şi respectarea prevederilor acestora (Codul silvic, art. 17(2.a)). Pentru pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe de 10,1-100 ha, procesul de producţie se reglementează "la nivel de arboret, cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate" (art. 20 alin. (1) din Codul Silvic). Pentru pădurile sub 10 hectare, nu este necesar un amenajament, planificarea managementului forestier realizându-se cu luarea în considerare a cerinţelor de asigurare a serviciilor ecosistemice minimale şi a măsurilor necesare conservării bodiversităţii, dacă aceste păduri se găsesc în arii naturale protejate.
    b) Pentru pădurile localizate în arii naturale protejate, planificarea gestionării pădurilor integrează cerinţele din planurile de management ale ariilor naturale protejate: potrivit art. 27 alin. (3) din Codul silvic coroborat cu prevederile OUG nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, amenajamentele trebuie să preia obligatoriu măsurile de gospodărire prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate sau măsurile minime de conservare, în caz că nu există încă un plan de management.
    c) Cerinţele de planificare a gestionării pădurilor sunt elaborate în acord cu consideraţiile strategice formulate pentru continuitatea producţiei sustenabile de lemn (DSA1), integrarea conservării biodiversităţii în managementul forestier, inclusiv protejarea pădurilor primare şi seculare (DSA5), managementul adecvat pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere (DSA6) şi reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure (DSA12). Conform Art. 19(2) din Codul silvic, "ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului cod".


    II. Cadrul normativ de elaborare a amenajamentelor silvice
        În momentul de faţă, amenajamentele silvice sunt realizate, în primul rând, în baza prevederilor Ordinului 766 din 23 iulie 2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I. Aceste documente sunt elaborate cu respectarea următoarelor principii (Art. 20, alin. 4 din Codul silvic): principiul continuităţii şi al permanenţei pădurilor, principiul eficacităţii funcţionale; principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii; principiul economic.
        La elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie realizarea zonării funcţionale a arboretelor, cu luarea în considerare a caracteristicilor ecosistemelor forestiere, a obiectivelor sociale, ecologice şi economice şi a prevederilor planurilor de management, în cazul arboretelor care fac parte din arii naturale protejate. Încadrarea pădurilor în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, se realizează conform Anexei 3 la Normele tehnice din Anexa 1 la OMAP nr. 766/2018. Tuturor categoriilor funcţionale le sunt asociate tipuri funcţionale (TI...TVI). Acestea indică nivelul de restricţii impus modului de gospodărire a pădurilor. Ţinând cont de aceste restricţii asociate ţelurilor de gospodărire, de caracteristicile reale ale arboretelor în momentul efectuării lucrărilor de teren şi de posibilităţile de asigurare a continuităţii recoltelor de lemn atunci când este permisă reglementarea recoltării de produse principale, personalul tehnic de specialitate stabileşte lucrarea sau ansamblul de lucrări care urmează a se efectua în fiecare arboret pe durata de valabilitate a noului amenajament silvic.

    III. Lucrări silviculturale integrate în planificarea managementului forestier
        Implementarea lucrărilor silviculturale se face conform următoarelor norme tehnice:

┌─────────┬────────┬─────────────┬────────────────┐
│Indicativ│Ordin de│ │Domeniu de │
│normă │aprobare│Denumire │aplicare │
│tehnică │ │ │ │
├─────────┼────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Normele tehnice │
│ │ │ │stabilesc │
│ │ │ │compoziţii, │
│ │ │ │scheme şi │
│ │ │ │tehnologii de │
│ │ │ │regenerare a │
│ │ │ │pădurilor pentru│
│ │ │ │terenuri normale│
│ │ │ │staţional sau │
│ │ │ │puţin modificate│
│ │ │ │antropic şi │
│ │ │ │pentru terenuri │
│ │ │Norme tehnice│degradate. │
│ │ │privind │Alegerea │
│ │ │compoziţii, │speciilor, în │
│ │ │scheme şi │vederea │
│1 │1648/ │tehnologii de│realizării unor │
│ │2000 │regenerare a │culturi │
│ │ │pădurilor şi │forestiere │
│ │ │de împădurire│corespunzătoare │
│ │ │a terenurilor│condiţiilor │
│ │ │degradate │staţionale şi │
│ │ │ │funcţiilor │
│ │ │ │social-economice│
│ │ │ │atribuite, se │
│ │ │ │stabileşte în │
│ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │compoziţia ţel │
│ │ │ │optimă pentru │
│ │ │ │fiecare │
│ │ │ │suprafaţă │
│ │ │ │destinată │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │regenerare. │
├─────────┼────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Norma tehnică │
│ │ │ │reglementează │
│ │ │ │sistemul │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │îngrijire şi │
│ │ │ │conducere a │
│ │ │ │arboretelor, │
│ │ │ │definit ca un │
│ │ │ │complex de │
│ │ │ │lucrări sau │
│ │ │ │intervenţii │
│ │ │ │silvotehnice │
│ │ │ │prin care se │
│ │ │ │dirijează │
│ │ │ │procesul natural│
│ │ │ │de creştere şi │
│ │ │ │dezvoltare a │
│ │ │ │arboretelor, de │
│ │ │ │la întemeiere şi│
│ │ │ │până la │
│ │ │Norme tehnice│exploatare. │
│ │ │pentru │Scopul │
│2 │1649/ │îngrijirea şi│lucrărilor de │
│ │2000 │conducerea │îngrijire şi │
│ │ │arboretelor │conducere a │
│ │ │ │arboretelor este│
│ │ │ │acela de a │
│ │ │ │realiza │
│ │ │ │structuri optime│
│ │ │ │ale arboretelor,│
│ │ │ │în conformitate │
│ │ │ │cu legile de │
│ │ │ │structurare şi │
│ │ │ │funcţionare a │
│ │ │ │ecosistemelor │
│ │ │ │forestiere, în │
│ │ │ │vederea │
│ │ │ │creşterii │
│ │ │ │eficacităţii │
│ │ │ │funcţionale │
│ │ │ │multiple a │
│ │ │ │pădurilor, în │
│ │ │ │ceea ce priveşte│
│ │ │ │efectele de │
│ │ │ │protecţie şi de │
│ │ │ │producţie. │
├─────────┼────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Norma tehnică │
│ │ │ │reglementează │
│ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │silviculturale, │
│ │ │ │definite ca │
│ │ │ │modalităţile │
│ │ │ │speciale prin │
│ │ │ │care se face │
│ │ │Norme tehnice│exploatarea unui│
│ │1650/ │privind │arboret şi se │
│3 │2000 │alegerea şi │asigură │
│ │ │aplicarea │regenerarea lui │
│ │ │tratamentelor│pentru atingerea│
│ │ │ │ţelurilor de │
│ │ │ │gospodărire. │
│ │ │ │Gospodărirea │
│ │ │ │durabilă a │
│ │ │ │fondului │
│ │ │ │forestier impune│
│ │ │ │adoptarea unei │
│ │ │ │game largi de │
│ │ │ │tratamente. │
├─────────┼────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Norma tehnică │
│ │ │ │atribuie │
│ │ │ │prioritate │
│ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │bazate pe │
│ │ │ │regenerarea │
│ │ │ │naturală, │
│ │ │ │capabilă să │
│ │ │ │contribuie în │
│ │ │ │cea mai mare │
│ │ │ │măsură la │
│ │ │ │promovarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │autohtone │
│ │ │ │valoroase, să │
│ │ │ │asigure │
│ │ │ │menţinerea │
│ │ │ │acoperirii │
│ │ │ │solului, │
│ │ │ │asigurându-se │
│ │ │ │astfel │
│ │ │ │exercitarea │
│ │ │ │continuă a │
│ │ │ │funcţiilor │
│ │ │ │multiple, │
│ │ │ │ecologice, │
│ │ │ │economice şi │
│ │ │ │sociale, pe care│
│ │ │ │trebuie să le │
│ │ │ │îndeplinească │
│ │ │ │arboretele şi │
│ │ │ │pădurea în │
│ │ │ │ansamblul ei │
├─────────┼────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Norma tehnică │
│ │ │ │reglementează │
│ │ │ │organizarea şi │
│ │ │ │conducerea │
│ │ │ │structurală a │
│ │ │ │pădurilor în │
│ │ │ │scopul │
│ │ │ │realizării │
│ │ │ │obiectivelor │
│ │ │ │complexe │
│ │ │ │ecologice, │
│ │ │ │sociale şi │
│ │ │ │economice │
│ │ │ │urmărite prin │
│ │ │ │gospodărirea │
│ │ │ │pădurilor │
│ │ │ │Amenajamentul │
│ │ │ │precizează │
│ │ │ │funcţiile pe │
│ │ │ │care trebuie să │
│ │ │ │le îndeplinească│
│ │ │ │pădurile. │
│ │ │ │Funcţiile se │
│ │ │ │atribuie │
│ │ │Norme tehnice│fiecărui arboret│
│5 │1672/ │pentru │în raport cu │
│ │2000 │amenajarea │ţelurile de │
│ │ │pădurilor │protecţie ori de│
│ │ │ │producţie │
│ │ │ │stabilite. │
│ │ │ │Reglementarea │
│ │ │ │procesului de │
│ │ │ │producţie │
│ │ │ │lemnoasă se │
│ │ │ │realizează prin │
│ │ │ │stabilirea │
│ │ │ │volumului de │
│ │ │ │lemn ce poate fi│
│ │ │ │recoltat în │
│ │ │ │perioada de │
│ │ │ │aplicare a │
│ │ │ │amenajamentului,│
│ │ │ │elaborarea │
│ │ │ │planului de │
│ │ │ │recoltare, a │
│ │ │ │planului │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │îngrijire şi │
│ │ │ │conducere şi a │
│ │ │ │planului │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │regenerare. │
├─────────┼────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Norma tehnică │
│ │ │ │reglementează │
│ │ │ │modul de │
│ │ │ │efectuare a │
│ │ │ │controlului │
│ │ │ │anual al │
│ │ │ │regenerărilor, │
│ │ │ │definit ca o │
│ │ │ │lucrare tehnică │
│ │ │ │prin care se │
│ │ │ │determină starea│
│ │ │ │regenerărilor şi│
│ │ │ │se stabilesc │
│ │ │ │măsurile │
│ │ │ │necesare pentru │
│ │ │ │a asigura │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │normală a │
│ │ │ │acestora, până │
│ │ │ │la realizarea │
│ │ │Norme tehnice│stării de masiv.│
│ │ │privind │Scopul │
│7 │1653/ │efectuarea │controlului │
│ │2000 │controlului │anual al │
│ │ │anual al │regenerărilor │
│ │ │regenerărilor│este de a │
│ │ │ │determina │
│ │ │ │reuşita │
│ │ │ │regenerărilor şi│
│ │ │ │modul în care │
│ │ │ │acestea s-au │
│ │ │ │dezvoltat, │
│ │ │ │precum şi de a │
│ │ │ │stabili │
│ │ │ │lucrările care │
│ │ │ │trebuie │
│ │ │ │executate în │
│ │ │ │continuare, în │
│ │ │ │vederea │
│ │ │ │realizării │
│ │ │ │compoziţiei de │
│ │ │ │regenerare şi a │
│ │ │ │compoziţiei ţel │
│ │ │ │prevăzute prin │
│ │ │ │documentaţiile │
│ │ │ │tehnice. │
└─────────┴────────┴─────────────┴────────────────┘



    IV. Reguli silvice de exploatare
        Reglementarea regulilor silvice specifice de exploatare se realizează în baza OM 1540/2011 pentru aprobarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos. Aceste instrucţiuni includ cerinţe practice de aplicare a lucrărilor silvice, în condiţiile protecţiei resurselor forestiere, a mediului caracteristic acestora.
        Instrucţiunile de exploatare, opozabile atât prestatorilor de servicii de exploatare/servicii silvice, firmelor de exploatare a pădurilor care cumpără lemn pe picior, cât şi echipelor care exploatează în regie proprie, stabilesc niveluri maxime de daune asupra regenerării, restrictive, care să asigure protecţia acestora. Aceste niveluri au rolul de a responsabiliza titularii autorizaţiilor de exploatare şi pentru a creşte calitatea actului de exploatare.
        Autorizaţiile de exploatare conţin reguli de exploatare care să asigure:
    a) Protecţia arborilor rămaşi, în cazul tăierilor repetate sau al lucrărilor de îngrijire;
    b) Protecţia ecosistemelor fragile, prin restricţionarea colectării lemnului la trasee stabilite anterior, care să nu afecteze cursurile de apă şi să nu ducă la eroziunea solului;
    c) Aplicarea de restricţii pentru aplicarea tratamentelor cu regenerare sub masiv, acestea fiind permise doar în afara sezonului de vegetaţie;
    d) Interzicerea exploatării în condiţiile solului îmbibat cu apă;
    e) Protecţia stării fitosanitare a pădurilor, prin interzicerea menţinerii în pădure a lemnului de răşinoase necojit pe timpul verii.

        Prin aplicarea acestor cerinţe de planificare şi reglementare se poate asigura un nivel redus de impact al lucrărilor silvice, indiferent de tipul lucrării, atât asupra vegetaţiei forestiere, cât şi asupra caracteristicilor de mediu specifice ecosistemului forestier. Pârghiile de control, adecvat aplicate atât la nivelul ocoalelor silvice, cât şi ale instituţiilor abilitate, trebuie să asigure implementarea eficientă a acestui sistem şi autoreglarea acestuia.


    ANEXA 3

    Calendarul preconizat de implementare a obiectivelor de rezultat SNP30
    1. Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea cadrului legislativ

┌───────────────────┬────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │2022│2023 │2024 │2025 │2026 │2027 │2028 │2029 │2030 │
├───────────────────┼────┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┤
│Obiective de │T4 │T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│
│rezultat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│1.4. Cadru legal şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de finanţare care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│să susţină │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│investiţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publice şi private │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere necesare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorificării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioare a masei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnoase, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat până în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│1.5. Cadru legal şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de finanţare care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│să susţină │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│superioară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului în produse│ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de folosinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îndelungată şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizarea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cascadă a lemnului,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat până în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2.1. Cadru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizat, care să│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permită raportarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│masei lemnoase │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recoltate la │ │ │ │ │ │P │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelul platformei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│considerată prima │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│introducere pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│piaţă, implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│până în 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3.3. Cadru de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementare care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│să recunoască │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţile locale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dependente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure şi să │ │ │ │P │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementeze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesul acestora la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resursele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3.4. Cadru de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementare pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│instituţionalizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemelor de │ │ │ │P │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gestionare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agrosilvice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3.6. Activităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│economice bazate pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│folosirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nelemnoase la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │ │ │ │P │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│susţinute prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5.1. Cadru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ care să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permită integrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echitabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservării │ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizat până în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2024 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│8.2. Cadru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ care să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permită instituirea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor sisteme de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plată pentru SE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diferenţiate în │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│funcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│furnizori şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│beneficiari, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizat până în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2024 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9.2. Cadru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│definirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│constituire şi │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│funcţionare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Registrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Forestier Naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(RFN) în vigoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2024 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11.2. Cadru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reformat, care să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permită stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui nivel minim de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obligaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privitoare la │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gestionarea pădurii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi introducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obligaţiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultat în cadrul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de reglementare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnic, în vigoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│12.1. Cadru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizat, care să│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permită informarea,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implicarea şi │ │ │ │P │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│responsabilizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietarului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure, în vigoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

        Notă: "P" - reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres

    2. Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea cadrului tehnico-normativ

┌───────────────┬────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │2022│2023 │2024 │2025 │2026 │2027 │2028 │2029 │2030 │
├───────────────┼────┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┤
│Obiective de │T4 │T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│
│rezultat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│1.1. Norme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care să asigure│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│producţiei │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sustenabile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│1.2. Norme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ghiduri de bune│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│orientate spre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│producerea │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sortimentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de lemn gros, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│4.1. Norme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ghiduri de bune│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi gestionarea │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│socio-cultural,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5.2. Ghiduri de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bune practici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizate şi │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maxim doi ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Codului silvic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.2. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regenerării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arboretelor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autohtone, prin│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tratamente care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│să asigure │ │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│crearea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arborete │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabile şi cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│structuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│complexe, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.3. Sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţit al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îngrijire şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conducere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arboretelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adaptate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│economice şi │ │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sociale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actuale, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fundamentate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ştiinţific şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiective de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultat, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.4. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reconstrucţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│degradate din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interiorul şi │ │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din afara │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fondului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.5. Sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţit al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adaptat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realităţilor │ │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fundamentat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ştiinţific, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.4. Elaborarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cadrului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│împădurire a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agricolă, până │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la începutul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anului 2023 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9.5. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indicatori cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privire la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│starea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor, care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│să permită │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficientă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îndeplinirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obligaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│individuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabilite prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│normele │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnice, precum│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi estimarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│instrumentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de compensare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│control ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din domeniul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11.1. Cerinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unitare la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivel naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de planificare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a gestionării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diferenţiate în│ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│raport cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mărimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietăţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2023 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11.3. Ghiduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de bune │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practici, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│complementare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│normelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│elaborate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diseminate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│14.3. Procesul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│participativ în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│politicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiectivelor de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier şi în│P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│politicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere este│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│procedural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2022 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

        Notă: "P" - reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres

    3. Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea instrumentelor economice

┌───────────────┬────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │2022│2023 │2024 │2025 │2026 │2027 │2028 │2029 │2030 │
├───────────────┼────┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┤
│Obiective de │T4 │T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│
│rezultat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5.4. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compensare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│financiară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│restricţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impuse şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezavantajele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│create ca │ │ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│urmare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui regim de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impus, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5.5. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stimularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservării │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în managementul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│8.1. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluare a SE, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazat pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│beneficiile la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietarul de│ │ │P │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure renunţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│furniza SE, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│până la finalul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anului 2023 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│8.3. Schemele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de plată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│12.2. Mecanism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de sprijin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│financiar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stimularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de păduri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gospodăririi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sustenabile a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vigoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

        Notă: "P" - reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres

    4. Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea instituţional-operaţională

┌────────────────────┬────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │2022│2023 │2024 │2025 │2026 │2027 │2028 │2029 │2030 │
├────────────────────┼────┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┤
│Obiective de │T4 │T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│T1│T2│T3│T4│
│rezultat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│1.3. Gradul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesibilizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor creşte cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20% până în 2030, cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perspectiva unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ritm susţinut de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│creştere până în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2050 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2.2. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trasabilitate a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│EUTR şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Deforestration Free,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficient şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transparent, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│orientat spre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asumarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│declaraţiilor │ │ │P │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizate la prima │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│introducere pe piaţă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind provenienţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi cantitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor din lemn,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu segregarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sarcinilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabilirea clară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│responsabilităţilor,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat până în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2.3. Sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reglementat pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│coordonarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centralizată a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colectării/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│procesării/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│standardizării/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│raportării datelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│raportul anual │ │ │P │ │P │P │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind piaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│România, care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│include o balanţă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului provenit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din terenurile cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vegetaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestieră, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3.1. Sistem prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se facilitează │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesul la resursele│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│afacerilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│domeniile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitate specifice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorului │ │ │P │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│funcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contribuţia la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│socio-economică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale, implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3.2. Contribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorului la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│socio-economică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lanţurile valorice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│verticale raportate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la resursa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestieră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consumată, majorată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu 10% până în 2030 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3.5. Sectorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier aplică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│criterii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sustenabilitate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ceea ce priveşte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│producerea biomasei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinate utilizării│ │ │ │P │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contribuie, în mod │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabil, la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│combaterea sărăciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│energetice de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor locale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│4.2. Activităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazate pe turism în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│natură sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│susţinute prin │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe naţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5.3. Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valoare conservativă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din fondul forestier│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional este de 10%│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│până în 2030, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acord cu obiecţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│europene de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.1. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluare, prognoză, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cartare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│riscurilor la │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perturbaţii biotice,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│abiotice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│antropice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păduri, implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.6. Set de măsuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru diminuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impactului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│socio-ecologic al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor de │ │ │ │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exploatare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6.7. Set de măsuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│investiţiilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorul forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru amenajări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specifice destinate │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adecvat pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabilitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.1. Terenurile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pretabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│împăduririi şi │ │P │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reîmpăduririi sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificate până în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2024 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.2. Alegerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│împădurirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor cu │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinaţie agricolă,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│până la începutul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anului 2023 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.3. Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│producţie a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│materialelor │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere (MFR), │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│până la sfârşitul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anului 2024 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.5. Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│culturilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere instalate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe terenuri cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinaţie agricolă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.6. Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţei pădurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în zone urbane şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peri-urbane în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vederea asigurării │P │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conectivităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peisajului, până la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sfârşitul anului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7.7. Creşterea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţei pădurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin împăduriri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perioada 2026- 2030,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu perspectiv anului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2050 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9.1. Sistem naţional│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unic de colectare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│procesare, validare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi publicare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind indicatorii │ │ │P │ │ │P │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de stare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9.3. Registrul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Forestier Naţional │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9.4. înscrierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietăţilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Registrul Forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Naţional, ca bază │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru implementarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compensare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare, începând │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10.1. Gradul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publicului larg cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privire la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│principiile moderne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de gestionare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor, │ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţile silvice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi, în general, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorile economice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sociale şi de mediu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ale acesteia crescut│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu 20% fată de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│situaţia existentă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10.2. Ponderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind gestionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă a pădurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la nivelul educaţiei│ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│primare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gimnaziale crescută │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu 10% faţă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│situaţia actuală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10.3. Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atractivităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│învăţământului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvic prin │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adaptarea acestuia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la cerinţele pieţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│muncii şi prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10.4. Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│competitivităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organizaţiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercetare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvicultură prin │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│abordărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aplicativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interdisciplinare şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transdisciplinare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10.5. Activităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de cercetare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inovare din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvicultură sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conectate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│provocările │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│societale şi susţin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specializarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inteligentă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transferului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnologic şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cunoştinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11.4. Piaţă liberă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│funcţională a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prestărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii silvice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│performanţei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prestărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii, până în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11.5. Strategie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administratorului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor de stat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care să asigure │ │ │ │ │ │P │ │P │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţa, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│profesionalizarea şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transparenţa, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementată până în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│12.3. Capacitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consolidată a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietarului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure în ceea ce │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│priveşte gestionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor în │ │ │ │ │ │P │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concordanţă cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calendarul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reformare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│13.1. Sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trasabilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului, concentrat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe introducerea pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│piaţă, bazat pe │ │ │ │P │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluarea riscurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi coordonat de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autorităţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│13.2. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul al modului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de gestionare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurii, bazat pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare a │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării pădurii în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concordanţă cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│normele tehnice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat începând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din 2026 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│14.1. Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│armonizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiectivelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│strategice comune cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectoarele adiacente│ │ │ │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementat la nivel│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│instituţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│14.2. Sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transparent pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesul publicului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actuale, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizarea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│platforme │ │ │ │ │ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diferite rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tematice de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│public, implementat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│începând din 2025 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘

        Notă: "P" - reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres


    ANEXA 4

    Plan de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030

┌────┬───────────────┬─────────┬───────────────┬────────────┬───────┬───────────┬──────────────┐
│ │Acţiune │Referinţa│ │Modalitate │ │ │Principali │
│Nr. │implementare │obiective│Activitate │de │Fonduri│Coordonare │factori │
│crt.│SNP30 │de │ │implementare│ │ │implicaţi │
│ │ │rezultat │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Discutarea │ │ │ │ │
│ │ │ │planului cu ACS│ │ │ │ │
│ │Plan de acţiune│ │şi factorii │ │ │ │GF, RNP, AAP, │
│1 │pentru │ │implicaţi în │grupuri de │Publice│ACS │ASFOR, APM, │
│ │implementarea │ │implementare, │lucru │/PNRR │ │ASAS, INCDS, │
│ │SNP30 │ │stabilire │ │ │ │UNIV, ONG │
│ │ │ │cerinţe caiete │ │ │ │ │
│ │ │ │de sarcini │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Elaborarea │ │ │ │ │
│ │ │ │modelului de │ │ │ │ │
│ │ │1.4/1.5./│structurare a │ │ │ │ │
│ │ │3.4./5.1.│legislaţiei │ │ │ │GF, RNP, AAP, │
│ │Cod silvic şi │/8.2./ │silvice şi a │ │Publice│ │ASFOR, APM, │
│2 │legislaţie │11.2./ │principiilor de│contractare │/PNRR │ACS/UNIV │ASAS, INCDS, │
│ │subsecventa │11.4/12.1│reglementare a │ │ │ │UNIV, ONG │
│ │ │/12.3/ │codului silvic,│ │ │ │ │
│ │ │13.2 │stabilirea │ │ │ │ │
│ │ │ │nivelului minim│ │ │ │ │
│ │ │ │al SE │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Norme tehnice │ │ │ │ │
│ │ │ │actualizate: │ │ │ │ │
│ │ │ │indicatori de │ │ │ │ │
│ │ │ │stare ai │ │ │ │INCDS, ASAS, │
│ │ │ │pădurilor, │grupuri de │ │ACS │UNIV, GF, RNP,│
│ │ │ │obligaţii de │lucru │ │ │ANANP, AAP, │
│ │ │1.1./1.2.│rezultat │ │ │ │ASFOR, ONG │
│ │ │/4.1./ │privind │ │ │ │ │
│ │Norme tehnice │5.2./6.2.│gestionarea │ │ │ │ │
│3 │şi ghiduri de │/6.3./ │pădurilor │ │ │ │ │
│ │bună practică │6.4./6.5.├───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │/9.5/11.1│Elaborare │ │ │ │INCDS, ASAS, │
│ │ │/11.3. │ghiduri de bună│grupuri de │ │ACS │UNIV, GF, RNP,│
│ │ │ │practică │lucru │ │ │ANANP, AAP, │
│ │ │ │ │ │ │ │ASFOR, ONG │
│ │ │ ├───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Elaborare │ │ │ │ │
│ │ │ │tabele de │contractare │Publice│INCDS/UNIV │ │
│ │ │ │producţie │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │Cadru │ │ │ │ │ │ │
│ │legislativ │ │Model │ │ │ │ │
│ │pentru │ │conceptual │ │ │ │ │
│ │definirea │ │dezbătut cu │ │ │ │ACS/SUMAL, GF,│
│4 │condiţiilor de │9.2./9.3.│factorii │contractare │Publice│ACS/ UNIV │INS, INCDS/ │
│ │constituire şi │/9.4 │interesaţi şi │ │ │ │IFN, RNP, AAP,│
│ │funcţionarea │ │dezvoltare │ │ │ │ASFOR, ONG │
│ │RFN + studiu │ │model fizic RFN│ │ │ │ │
│ │tehnic pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │RFN │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │Cadrul de │ │Set de │ │ │ │ │
│ │reglementare şi│ │indicatori │ │ │ │ │
│ │proceduri │ │agreat cu │ │ │ │ │
│ │pentru sistem │ │factorii │ │Publice│ │ACS/SUMAL, GF,│
│5 │unic de │2.3./9.1.│interesaţi: │contractare │/ │ACS/UNIV │INS, INCDS │
│ │colectare/ │ │metodologie de │ │Private│ │ │
│ │procesare/ │ │culegere/ │ │ │ │ │
│ │raportare a │ │prelucrare/ │ │ │ │ │
│ │datelor │ │integrare │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Revizuire │ │ │ │ │
│ │SUMAL - cadru │ │cadrului │ │ │ │ │
│ │legislativ şi │ │legislativ │ │ │ │ │
│ │tehnic pentru │ │specific; │ │ │ │ │
│ │raportarea în │ │specificaţii │ │ │ │GF, RNP, AAP, │
│6 │platforma │2.1./2.2.│tehnice pentru │contractare │Publice│ACS/UNIV │ASFOR, APM, │
│ │primară, │/13.1. │modificarea │ │ │ │ASAS, INCDS, │
│ │inclusiv │ │SUMAL; │ │ │ │UNIV, ONG │
│ │reforma │ │oportunităţi │ │ │ │ │
│ │controlului │ │din evoluţia │ │ │ │ │
│ │ │ │cadrului de │ │ │ │ │
│ │ │ │reglementare UE│ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │Sistem de │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluare, │ │ │ │ │ │ │
│ │prognoză şi │ │Dezvoltare │ │ │ │ │
│ │cartare a │ │cadru │ │ │ACS/INCDS/ │ASAS, GF, RNP,│
│7 │riscurilor la │6.1. │conceptual şi │contractare │Publice│UNIV │AAP, ASFOR │
│ │perturbaţii │ │infrastructura │ │ │ │ │
│ │biotice şi │ │de monitorizare│ │ │ │ │
│ │abiotice din │ │ │ │ │ │ │
│ │păduri │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Metodologie │ │ │ │ │
│ │ │ │balanţă lemn pe│ │ │ │ │
│ │ │ │baza structurii│ │ │ │ │
│ │Balanţa │ │bazei de date │ │ │ │RNP, ASOCIAŢII│
│8 │lemnului │2.3. │SUMAL; date │input extern│Private│ACS/UNIV │PROFESIONALE │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │
│ │ │ │structura SUMAL│ │ │ │ │
│ │ │ │şi date pentru │ │ │ │ │
│ │ │ │rulare │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Structurarea │ │ │ │ │
│ │ │ │raportului │ │ │ │ │
│ │ │ │anual privind │ │ │ │ │
│ │ │ │starea │ │ │ │ACS/SUMAL, GF,│
│ │Starea │ │pădurilor, │ │Publice│ACS/INCDS/ │INS, ASAS, │
│9 │pădurilor │14.2. │inclusiv │contractare │/ │UNIV │ASFOR, AAP, │
│ │României │ │training pentru│ │Private│ │RNP │
│ │ │ │creşterea │ │ │ │ │
│ │ │ │capacităţii │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │ │autoritate │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │Studiu privind │ │Metodologie de │ │ │ │ │
│ │estimarea │ │evaluare cu │ │Publice│ │ACS/SUMAL, GF,│
│10 │tăierilor │14.2. │acoperire │contractare │/ │ACS/ONG │RNP, AAP, │
│ │ilegale şi a │ │statistică │ │Private│ │ASFOR │
│ │zonelor de risc│ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Studiu privind │ │ │ │ │
│ │Comunităţile │ │comunităţile │ │ │ │ │
│ │locale │ │dependente şi │ │ │ │ │
│ │dependente de │ │criterii şi │ │ │ │ │
│ │pădure şi │3.1./3.2.│materializarea │ │Publice│ACS/UNIV/ │ASAS, GF, UAT,│
│11 │reglementarea │/3.3./ │acestora în │contractare │/ │ONG │RNP, AAP, │
│ │accesul │3.5./3.6 │cadru de │ │Private│ │ASFOR, APM │
│ │acestora la │ │reglementare │ │ │ │ │
│ │resursele │ │pentru │ │ │ │ │
│ │forestiere │ │valorificarea │ │ │ │ │
│ │ │ │masei lemnoase │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Criterii pentru│ │ │ │ │
│ │Păduri cu rol │ │desemnarea │ │Publice│ACS/UNIV/ │ASAS, GF, UAT,│
│12 │socio- cultural│4.1. │pădurilor cu │input extern│/ │ONG │RNP, AAP, │
│ │ │ │rol socio- │ │Private│ │ASFOR │
│ │ │ │cultural │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Analiza │ │ │ │ │
│ │ │ │informaţiilor │ │ │ │ │
│ │ │ │existente şi │ │ │ │ │
│ │ │ │elaborarea │ │ │ │ │
│ │Cadrul de │ │criteriilor │ │ │ │ │
│ │reglementare şi│ │ştiinţifice │ │ │ │ │
│ │proceduri │ │pentru │ │Publice│ACS/INCDS/ │ASAS, ANANP, │
│13 │pentru │5.3. │identificarea │contractare │/ │UNIV/ON G │ONG, RNP, AAP │
│ │catalogul │ │şi │ │Private│ │ │
│ │ecosistemelor │ │caracterizarea │ │ │ │ │
│ │valoroase (10%)│ │ecosistemelor │ │ │ │ │
│ │ │ │cu valoare │ │ │ │ │
│ │ │ │conservativă │ │ │ │ │
│ │ │ │din fondul │ │ │ │ │
│ │ │ │forestier │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Evidenţa │ │ │ │ │
│ │ │ │suprafeţelor │ │ │ │ │
│ │ │ │potenţiale pe │ │ │ │ │
│ │Evaluare │ │categorii de SE│ │Publice│ │ │
│14 │servicii │8.1./8.2.│diferenţiate în│contractare │/ │ACS/INCDS/ │ASAS, ANANP, │
│ │ecosistemice │/8.3 │raport cu forma│ │Private│UNIV/ON G │ONG, RNP, AAP │
│ │ │ │de proprietate │ │ │ │ │
│ │ │ │şi identificare│ │ │ │ │
│ │ │ │beneficiari │ │ │ │ │
│ │ │ │direcţi │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Scheme de plăţi│ │ │ │ │
│ │ │ │de silvomediu │ │ │ │ │
│ │ │ │reglementate │ │ │ │ │
│ │Dezvoltare │ │pentru │ │ │ │ │
│ │instrumente │5.4./5.5.│furnizarea SE │grupuri de │Publice│ACS/ INCDS/│ASAS, ONG, │
│15 │economice │/12.2 │(de exemplu, de│lucru │/ │ONG/UNIV │RNP, AAP │
│ │compensare/ │ │conservare a │ │Private│ │ │
│ │stimulare │ │biodiversităţii│ │ │ │ │
│ │ │ │şi protecţie a │ │ │ │ │
│ │ │ │solurilor, │ │ │ │ │
│ │ │ │apelor etc.) │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Elaborarea │ │ │ │ │
│ │ │ │strategiei cu │ │ │ │ │
│ │ │ │implicarea │ │ │ │ │
│ │ │ │directă │ │ │ │ │
│ │ │ │RNP-Romsilva şi│ │ │ │RNP, UNIV, │
│ │Strategie de │ │a Federaţiei │ │ │ACS/ │ASAS, INCDS, │
│16 │dezvoltare a │11.5. │Sindicatelor │contractare │Publice│CONSULTANTA│Federaţia │
│ │RNP Romsilva │ │Silva pentru │ │ │ │Sindicatelor │
│ │ │ │stabilirea │ │ │ │Silva │
│ │ │ │scenariilor de │ │ │ │ │
│ │ │ │reformă/ │ │ │ │ │
│ │ │ │dezvoltare │ │ │ │ │
│ │ │ │strategică │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Identificarea │ │ │ │ │
│ │ │ │setului de │ │ │ │ │
│ │ │ │descriptori │ │ │ │ │
│ │ │ │cantitativi şi │ │ │ │ │
│ │Strategia de │10.1./ │descriptivi │ │ │ │GF, RNP, AAP, │
│17 │comunicare şi │10.2./ │destinaţi │contractare │Publice│ACS/ONG/ │ASFOR, APM, │
│ │participare │14.3. │comunicării cu │ │ │UNIV │ASAS, INCDS, │
│ │publică │ │publicul larg │ │ │ │UNIV, ONG │
│ │ │ │si a │ │ │ │ │
│ │ │ │principalelor │ │ │ │ │
│ │ │ │mesaje de │ │ │ │ │
│ │ │ │comunicate │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Program de │ │ │ │ │
│ │Strategia │ │stimulare a │ │ │ │ │
│ │cercetării │ │cercetării şi │ │ │ │ │
│ │ştiinţifice în │10.3./ │inovării în │ │ │ │ACS, ASAS, │
│18 │Silvicultură şi│10.4 │domeniul privat│input extern│ │INCDS/UNIV │ONG, RNP, AAP,│
│ │Plan sectorial │ │elaborat, │ │ │ │ASFOR, APM │
│ │ACS │ │dezbătut cu │ │ │ │ │
│ │ │ │factorii │ │ │ │ │
│ │ │ │interesaţi │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │Strategie de │ │Studiu integrat│ │ │ │ │
│ │dezvoltare │ │de dezvoltare │ │ │ │ │
│ │infrastructură │ │infrastructurii│ │ │ │ │
│ │forestieră şi │ │forestiere: de │ │Publice│ │ASAS, RNP, │
│19 │diminuare a │1.3./6.6.│transport, │contractare │/ │ACS/INCDS/ │AAP, ASFOR, │
│ │impactului │/6.7. │dezvoltare │ │Private│UNIV │APM │
│ │socio-ecologic │ │depozite, │ │ │ │ │
│ │al │ │platforme │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │reciclare etc. │ │ │ │ │
│ │de exploatare │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Corelarea SNP30│ │ │ │ │
│ │ │ │cu alte │ │ │ │ │
│ │ │ │strategii şi │ │ │ │ │
│ │ │ │programe, de │ │ │ │ │
│ │Corelarea cu │ │ex: Promovarea │ │ │ │ │
│ │strategiile │ │construcţiilor │ │ │ │ │
│ │sectoriale - │ │din lemn, │ │ │ │ │
│ │biodiversitate,│1.5./ │etichetă │ │Publica│ │GF, RNP, AAP, │
│20 │construcţii, │14.1./ │ecologică │grupuri de │/Priva │AC/AC S │ASFOR, APM, │
│ │turism, │4.2./ │construcţii, │lucru │te │ │ASAS, INCDS, │
│ │energie, │ │arii naturale │ │ │ │UNIV, ONG │
│ │dezvoltare │ │protejate, │ │ │ │ │
│ │rurală │ │criterii │ │ │ │ │
│ │ │ │utilizare │ │ │ │ │
│ │ │ │biomasă, │ │ │ │ │
│ │ │ │bioeconomie şi │ │ │ │ │
│ │ │ │dezvoltate │ │ │ │ │
│ │ │ │rurală etc. │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────┼───────────────┼────────────┼───────┼───────────┼──────────────┤
│ │Planul de │ │Implementarea │ │ │ │GF, RNP, │
│21 │împăduriri │7.1-7.9 │obiectivelor │contractare │Publice│AC/ACS │AAP,APM,INCDS,│
│ │asumat prin │ │asumate prin │ │ │ │UNIV, ONG │
│ │PNRR │ │PNRR │ │ │ │ │
└────┴───────────────┴─────────┴───────────────┴────────────┴───────┴───────────┴──────────────┘

 (a se vedea imaginea asociată)
                                           ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Dumitru Ion
05 Martie 2024
Mul?umesc pentru informa?ii, foarte utile, bine prezentate
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016