Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001.
──────────
Obiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul turismului este relansarea rapidă şi durabilă a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului în cadrul economiei naţionale, astfel încât turismul să devină un sector prioritar printr-o strategie coerentă a organismelor legislative, guvernamentale şi a administraţiei publice locale.
CAP. 1
Consideratii generale
Una dintre principalele acţiuni guvernamentale în domeniul turismului o reprezintă încheierea procesului de privatizare până la data de 31 decembrie 2001, acţiune fundamentală pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului de dezvoltare şi modernizare în turism şi de creştere a contribuţiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut. Privatizarea în turism urmareste atragerea de investitori recunoscuţi în domeniu - lanţuri hoteliere de renume internaţional -, atragerea de capital pentru investiţii de dezvoltare şi îmbunătăţirea managementului.
CAP. 2
Obiectivele procesului de privatizare în anul 2001
În anul 2001 Strategia privind privatizarea societăţilor comerciale din turism are la bază următoarele obiective:
1. Preluarea de către Ministerul Turismului a deciziei de privatizare şi realizarea de către acesta a procesului efectiv de privatizare.
Portofoliul de societăţi comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2001 este format din 51 de societăţi comerciale prevăzute în anexele la aceasta, precum şi din societăţi comerciale care vor fi identificate ulterior sau societăţi comerciale la care statul va deveni acţionar după data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.
Portofoliul iniţial se constituie în general din societăţi comerciale la care statul este acţionar majoritar sau societăţi la care statul deţine pachetul de acţiuni de control.
Societăţile comerciale care vor intra în portofoliul Ministerului Turismului după data intrarii în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2001 sunt societăţi comerciale din categoria celor prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era în curs de desfăşurare la data ordonanţei de urgenţă, acesta nefiind finalizat prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare de acţiuni de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, şi din societăţi comerciale la care Ministerul Turismului devine acţionar, în general, cu pachete mici de acţiuni ca urmare a majorării capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care se obţine titlul de proprietate după privatizare sau ca urmare a rezilierii de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului a unor contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
2. Reducerea cotelor de capital deţinute de stat la unele societăţi comerciale ca urmare a retrocedării unor active din patrimoniul acestor societăţi în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este posibil, astfel încât să nu afecteze procesul de privatizare în ansamblu al unei societăţi comerciale.
3. Atribuirea directă de pachete de acţiuni deţinute la societăţile comerciale către persoanele îndreptăţite în baza Legii nr. 10/2001, fără a se afecta însă privatizarea în ansamblu a societăţii comerciale.
4. Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost iniţiat printr-un management privat (locaţii de gestiune, închirieri, asocieri în participaţiune etc.).
Vânzarea activelor societăţilor comerciale din turism aflate într-un sistem de management privat (locaţii de gestiune, închirieri, asocieri în participaţiune) se poate face prin negociere directă cu partenerii contractuali, în condiţiile în care nu este afectată activitatea societăţii comerciale care are în proprietate activele respective, nu este afectată vânzarea acţiunilor societatii comerciale, activele respective nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 şi titularii contractelor de locaţie, închiriere sau asociere au efectuat investiţii în activele respective.
5. Utilizarea în procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilităţi.
Se vor acorda în procesul de privatizare facilităţile fiscale prevăzute în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din turism şi în normele metodologice emise în aplicarea acesteia, cu condiţia efectuării de investitii de către cumpărător.
6. Publicitatea licitaţiilor. În vederea atragerii de investitori pentru societăţile şi hotelurile importante se va efectua, pe lângă publicitatea din presa naţionala, publicitate pe posturile internaţionale de televiziune (TVR Internaţional şi PRO TV Internaţional), precum şi pe posturile naţionale de televiziune.
CAP. 3
Politici de privatizare
I. Privatizarea societăţilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului deţine mai puţin de 50% din totalul acţiunilor
În categoria acestor societăţi comerciale se încadrează în general societăţi comerciale supuse programului de privatizare în masă prin cupoane nominative de privatizare, program demarat în temeiul Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare.
Acţiunile acestor societăţi comerciale, dacă sunt tranzacţionate pe piaţa de capital, vor fi acordate cu prioritate persoanelor îndreptăţite la despăgubiri în acţiuni în baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vândute, de preferinţă, prin licitaţie publică cu strigare.
Avându-se în vedere pachetul de acţiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), preţul de pornire la licitaţie al unei acţiuni va fi, de regulă, egal cu valoarea nominală a unei acţiuni, iar pentru societăţile comerciale ce vor fi vândute pe piaţa de capital preţul de pornire va fi egal cu preţul de tranzacţionare al respectivelor acţiuni pe piaţa de capital.
Publicitatea vânzării acţiunilor acestor societăţi comerciale se va face în presa naţională.
La aceste societăţi comerciale, dacă în urma aplicării Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face în natură, Ministerul Turismului îşi poate diminua cota de capital social deţinută, până la retragerea definitivă din societatea comercială.
Aceasta strategie se va aplica şi în cazul societăţilor comerciale din turism la care statul deţine pachete mici de acţiuni, dacă vânzarea acestor acţiuni nu se încadrează în procedura privind dreptul de preempţiune al acţionarilor existenţi.
II. Privatizarea societăţilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului deţine peste 50% din acţiuni
Societăţile comerciale din această categorie vor fi clasificate în mai multe subcategorii, în funcţie de situaţia patrimonială concretă din cadrul fiecăreia şi de mărimea capitalului social:
II.1. Societăţi comerciale rezultate în urma divizării dintr-o societate comercială mai mare pe structura unui singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere în participaţiune, închiriere sau locaţie de gestiune, contracte încheiate pe perioade mari (10-15 ani), făcând practic neatractive asemenea societăţi comerciale, întrucât societatea nu desfăşoară nici un fel de activitate proprie. Unele dintre aceste societăţi comerciale sunt constituite pe structura unor active naţionalizate şi care vor fi retrocedate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 şi de situaţia concreta a societatilor comerciale la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata licitaţia cu strigare, preţul de pornire la licitaţie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a acţiunilor, avandu-se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei.
II.2. Societăţi comerciale mijlocii şi mari care au mai multe active în patrimoniu, dar activele sunt grevate aproape în totalitate de contracte de locaţie, închiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vândute prin licitaţie cu strigare, iar în unele cazuri se va proceda şi la vânzarea unor active din patrimoniul acestora către titularii respectivelor contracte, dacă aceştia au efectuat investiţii în activele pe care le administrează. Preţul de pornire la licitaţie va fi de regulă egal cu valoarea nominală a acţiunilor, avându-se în vedere neatractivitatea societăţii comerciale în ansamblul ei, datorată existenţei contractelor care grevează activele societăţii comerciale ale cărei acţiuni se vând.
II.3. Societăţi comerciale care au în patrimoniu foarte multe active care se încadrează în prevederile Legii nr. 10/2001 În această categorie se încadrează societăţi comerciale pe Valea Prahovei, în staţiunile balneare sau în oraşe mari şi în Bucureşti.
În funcţie de rezultatele aplicării Legii nr. 10/2001 şi de situaţia concretă a societăţilor comerciale la data privatizării Ministerul Turismului va alege cea mai adecvată metoda de privatizare, fiind preferată licitaţia cu strigare, preţul de pornire la licitaţie fiind de regulă egal cu valoarea nominală a acţiunilor, avându-se în vedere neatractivitatea societăţii în ansamblul ei.
II.4. Societăţi comerciale mari, a căror situaţie patrimonială este deosebită şi care necesită strategie proprie de privatizare:
a) Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Băile Herculane
Avându-se în vedere specificul balneoclimateric şi renumele Societăţii Comerciale "Hercules" - S.A. Băile Herculane, starea de degradare avansată a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe bază de negociere cu ofertanţi care să se angajeze la un program de investiţii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care să conducă la reabilitarea acestei staţiuni;
b) Societatea Comerciala "Biroul de Turism şi Tranzactii" - S.A. (B.T.T.)
Privatizarea societăţii comerciale a început haotic, regăsindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri, societăţi mixte), dar şi inegală din punct de vedere al efectelor, în cadrul unor active efectuându-se investiţii, alte active generâand însă pierderi şi debite pentru societatea comercială; s-au făcut operaţiuni juridice succesive şi incerte asupra terenurilor societăţii, care îngreunează şi întârzie procesul de privatizare.
În funcţie de modalitatea de clarificare a situaţiei patrimoniale se poate avea în vedere o divizare a societăţii în mai multe societăţi comerciale pe criteriul teritorial, urmată de vânzarea acţiunilor noilor societăţi, constituirea de societăţi mixte pe structura unor active care să aducă imediat investiţii în activele respective sau chiar pe întreaga societate ori chiar vânzarea întregului pachet de acţiuni prin licitaţie sau negociere;
c) Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A.
După anul 1989 baza materială a staţiunii a cunoscut o degradare continuă datorită lipsei de fonduri pentru investiţii. În ultimul timp s-a produs şi o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor construcţii. Aceste elemente au avut repercusiuni în scăderea numărului de turişti străini veniţi în staţiune pe perioada de sezon şi, mai mult, scăderea interesului unor mari touroperatori străini pentru promovarea staţiunii Neptun-Olimp.
În vederea relansării staţiunii Neptun-Olimp trebuie să se acţioneze în următoarele direcţii:
1. promovarea unei legi privind protecţia Litoralului şi a plajei Mării Negre, lege care să reglementeze regimul construcţiilor pe plajă şi în zona limitrofă acesteia, astfel încât să nu se distrugă sau să nu fie deteriorat produsul turistic estival;
2. clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3. elaborarea Planului de urbanism zonal al staţiunii, care să elimine conflictul arhitectural şi să limiteze construcţia de locuinţe, păstrându-se caracterul preponderent turistic al staţiunii, şi avizarea sa de către Ministerul Turismului;
4. recondiţionarea reţelei rutiere şi pietonale din staţiune, precum şi întreţinerea spaţiilor verzi şi a lacurilor de agrement;
5. construirea unor centre de agrement şi de recreere, care să completeze produsul turistic estival - plaja;
6. elaborarea unor noi reglementări privind staţiunile turistice de interes naţional, cu evidenţierea efectelor acestui statut asupra regimului investiţiilor, alocaţiilor bugetare şi a facilităţilor;
7. realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autorităţile locale şi agenţii economici din staţiune, care să aibă în vedere dezvoltarea acesteia;
8. realizarea unei privatizări axate pe investiţii, pe modernizarea şi pe dezvoltarea dotărilor, echipamentelor şi serviciilor turistice.
Avându-se în vedere că nu s-au vândut active din patrimoniul societăţii comerciale, precum şi diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie să aibă în vedere cât mai multe forme de privatizare (vânzarea de active, constituirea de societăţi mixte, vânzarea de acţiuni precedată de divizarea societăţii comerciale etc.).
Vânzarea celor 13 active aflate în locaţie de gestiune, închiriere sau asociere din perioada 1991-1993 direct către partenerii contractuali, avându-se în vedere ca aceştia au investit în activele respective mai mult decât reprezintă valoarea activelor fără investiţii. Vânzarea activelor mici (chioşcuri, terase independente, restaurante sau magazine independente) care erau închiriate pe perioada de sezon prin licitaţie sau constituirea de societăţi mixte pe structura unor active care necesită investiţii.
Divizarea societăţii comerciale în 20-25 societăţi comerciale noi, pe structura complexelor hoteliere, avându-se în vedere funcţionalitatea acestora şi păstrându-se actuala structură a acţionariatului în noile societăţi comerciale.
Vânzarea acţiunilor noilor societăţi comerciale prin negociere directă, pe bază de programe de investiţii eşalonate pe maximum 3 ani, astfel încât toate activele din statiune să beneficieze de un program de investiţii care să conduca la revigorarea întregii staţiuni;
d) Societatea Comercială "Mamaia" - S.A.
Deşi după anul 1989 baza materială a staţiunii a cunoscut o degradare, în ultimii 2 ani se observă o reabilitare a acesteia datorită investiţiilor efectuate în urma privatizării de către cumpărători. În ultimul timp s-a produs însă o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor construcţii, dar şi datorită factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni în scăderea numarului de turişti străini veniţi în staţiune pe perioada de sezon şi, mai mult, scăderea interesului unor mari touroperatori străini pentru promovarea staţiunii Mamaia.
În vederea relansării staţiunii Mamaia trebuie să se acţioneze în următoarele direcţii:
1. promovarea unei legi privind protecţia Litoralului şi a plajei Mării Negre, lege care să reglementeze regimul construcţiilor pe plajă şi în zona limitrofă acesteia, astfel încât să nu se distrugă sau să nu fie deteriorat produsul turistic estival;
2. clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3. elaborarea Planului de urbanism zonal al staţiunii, care să elimine conflictul arhitectural şi să limiteze construcţia de locuinţe, păstrându-se caracterul preponderent turistic al staţiunii, şi avizarea sa de către Ministerul Turismului;
4. recondiţionarea reţelei rutiere şi pietonale din staţiune;
5. refacerea sistemului de udare din staţiune şi a spaţiilor verzi;
6. realizarea unor parcări moderne în staţiune;
7. construirea unor centre de agrement şi de recreere care să completeze produsul turistic estival - plaja;
8. elaborarea unor noi reglementări privind staţiunile turistice de interes naţional, cu evidenţierea efectelor acestui statut asupra regimului investiţiilor, alocaţiilor bugetare şi a facilităţilor;
9. realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autorităţile locale şi agenţii economici din staţiune care să aibă în vedere dezvoltarea acesteia;
10. realizarea unei forme de privatizare axate pe investiţii şi pe modernizarea şi dezvoltarea dotărilor, echipamentelor şi serviciilor turistice.
Circa 85% din activele societăţii comerciale sunt date în contracte de leasing imobiliar sau sunt vândute în rate pe o perioadă de până la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport în cadrul unor societăţi mixte. În administrarea societăţii comerciale se mai află în prezent numai 7 hoteluri şi mai multe active de natura chioşcurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis.
Diversitatea formelor de administrare a activelor societăţii comerciale determină o strategie de privatizare care trebuie să aibă în vedere vânzarea de active, constituirea de societăţi mixte, vânzarea de acţiuni precedată de divizarea societăţii comerciale etc.
Vânzarea activelor mici (chioşcuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de tenis) şi chiar a hotelurilor care necesită un efort investiţional mare la care societatea comercială nu se poate angaja cu forţe proprii, prin licitaţie, sau constituirea de societăţi mixte pe structura unor active care necesită investiţii.
Divizarea societatii comerciale în:
- societăţi pe structura principalelor hoteluri rămase în administrare proprie, urmată de vânzarea acţiunilor noilor societăţi comerciale prin negociere directă, pe bază de programe de investiţii eşalonate pe maximum 3 ani;
– o societate comercială pe structura restului activelor, ale cărei acţiuni vor fi scoase la vânzare prin licitaţie cu strigare.
Structura acţionariatului societăţilor comerciale rezultate în urma divizării va fi păstrată ca în prezent;
e) Societatea Comercială "Poiana Braşov" - S.A.
Având beneficiul unei structuri şi al unei dimensiuni considerabile a patrimoniului sau turistic şi păstrând o notorietate europeană, staţiunea Poiana Braşov are nevoie de un program imediat de reabilitare şi de dezvoltare.
Obiectivul sau fundamental îl constituie atingerea standardului de staţiune montană internaţională. Acest obiectiv se subsumează obiectivului general al conturării unui domeniu de schi integrat între Predeal şi Poiana Braşov, cu o poziţie consacrată pe piaţa europeană a staţiunilor montane.
Principalele direcţii de acţiune ale programului sunt:
1. Protecţia patrimoniului turistic existent şi promovarea produsului turistic Poiana Braşov, care constau în:
- elaborarea Planului de urbanism zonal al staţiunii, care să elimine conflictul arhitectural şi să limiteze construcţia de locuinţe, păstrându-se caracterul preponderent turistic al localităţii, şi avizarea sa de către Ministerul Turismului;
– realizarea unui program de dezvoltare a domeniului de schi;
– introducerea unei discipline speciale în acordarea autorizaţiilor de construire şi funcţionare - limitarea drastică a activităţii comerciale desfăşurate în construcţii provizorii;
– instituirea unui inel perimetral pentru circulaţia rutieră şi interzicerea accesului auto în staţiune, precum şi construirea unei parcări supraetajate pentru a prelua creşterea numărului de sosiri de autoturisme.
2. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale a staţiunii.
3. Realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii şi pe modernizarea şi dezvoltarea dotărilor, echipamentelor şi serviciilor turistice, prin:
- realizarea unor societăţi mixte, cu aport de capital privat, dimensionat în funcţie de necesităţile de investiţii;
– includerea terenurilor în capitalul social al Societatii Comerciale "Poiana Braşov" - S.A. sau al societăţilor mixte, în scopul dimensionării corespunzătoare a investiţiilor private şi a valorii reale a acţiunilor societăţii comerciale;
– clarificarea urgentă a statutului juridic al unor active în scopul modernizării sau redeschiderii lor pentru serviciile turistice;
– vânzarea ulterioară a pachetului de acţiuni deţinut de stat la Societatea Comercială "Poiana Braşov" - S.A.
4. Măsuri privind dezvoltarea serviciilor turistice şi de agrement:
- construirea unor centre de agrement cuprinzand piscine, săli fitness, spaţii pentru tratament, cu factori motivaţi de cură etc.;
– amenajarea unor noi terenuri de tenis, dintre care unele acoperite;
– amenajarea unui teren de golf în Poiana Mică şi a unor terenuri de minigolf în zona hotelurilor existente etc.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
