────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 390 din 16 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2025.────────── ABREVIERI ANABI = Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANC = Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ANP = Administraţia Naţională a Penitenciarelor ASJ = proiectul "Analiza funcţională şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar" CA = Curţi de Apel CCR = Curtea Constituţională a României CEDO = Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEPEJ = Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei CJUE = Curtea de Justiţie a Uniunii Europene CNI = Compania Naţională de Investiţii CoE = Consiliul Europei COMS = Consiliul de Management Strategic CSM = Consiliul Superior al Magistraturii DIICOT = Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism DIPFIE = Direcţia pentru implementarea proiectelor finanţate din împrumuturi externe DNA = Direcţia Naţională Anticorupţie DNP = Direcţia Naţională de Probaţiune ECRIS = Sistemul electronic de management al cauzelor GDPR = Regulamentul General privind Protecţia Datelor GRECO = Grupul Statelor împotriva Corupţiei (organism al Consiliului Europei) ÎCCJ = Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie INEC = Institutul Naţional de Expertize Criminalistice MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei MCV = Mecanismul de Cooperare şi de Verificare MF = Ministerul Finanţelor MIPE = Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene MJ = Ministerul Justiţiei OCDE = Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ONRC = Oficiul Naţional al Registrului Comerţului OSt = obiectiv strategic OSp = obiectiv specific PCA = Parchet de pe lângă Curte de Apel PÎCCJ = Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie PJ = Parchet de pe lângă Judecătorie PT = Parchet de pe lângă Tribunal PNRR = Planul naţional de redresare şi rezilienţă RMS = Resources Management System (Sistem de management al resurselor) RNPM = Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară SDSJ = Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar SNA = Strategia Naţională Anticorupţie I. INTRODUCERE Ministerul Justiţiei, în colaborare cu principalele instituţii ale sectorului justiţiei - Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - continuă eforturile de a asigura un cadru unitar de dezvoltare strategică a sistemului judiciar, care să susţină reformele şi dezvoltarea sectorului justiţiei pentru perioada 2025-2029. În cadrul proiectului "Analiza funcţională şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)"*1), finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, Ministerul Justiţiei, în calitate de lider de proiect, alături de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de partener, precum şi de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de instituţii beneficiare, au primit sprijin din partea Băncii Mondiale în vederea elaborării unor noi documente strategice de dezvoltare a sistemului judiciar. În acest sens, a fost elaborată o analiză funcţională a sistemului judiciar, pe baza căreia Banca Mondială a furnizat recomandări specifice pentru elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a sistemului judiciar şi a planului de acţiune aferent. *1) Rezultatele proiectului pot fi consultate pe pagina web a MJ (https://www.just.ro/comunicat-de-presa-privind-finalizarea- proiectului-analiza-functionala-si-strategia-de-dezvoltare-a-sistemului-judiciar-post-2020-asj-cod-sipoca-756-my-smis-133609- cofinanţat-di/) Analiza funcţională a sistemului judiciar cuprinde o evaluare a principalelor deficienţe instituţionale şi a provocărilor legate de performanţă cu care se confruntă instituţiile din sistemul judiciar, dar şi recomandări pentru îmbunătăţirea furnizării de servicii pentru a răspunde mai bine nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor. Astfel, prezenta Strategie are la bază atât datele şi informaţiile cuprinse în rezultatele proiectului "Analiza funcţională şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)", cât şi alte elemente de analiză suplimentare, rezultate din procesul de elaborare a noului cadru de dezvoltare strategică derulat de principalele instituţii din sistemul judiciar în perioada august - noiembrie 2024, inclusiv din examinarea stadiului implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (SDSJ)*2). *2) Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 şi a planului de acţiune aferent acesteia. Modul de lucru şi instituţii implicate Realizarea analizei funcţionale a sistemului judiciar (Analiza Funcţională) s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani, în două faze. Faza de diagnostic iniţial, derulată între iunie 2021 şi aprilie 2022, a inclus o analiză a performanţei judiciare pe diferite dimensiuni (calitate, eficienţă, independenţă şi integritate), precum şi o analiză a unor domenii precum gestionarea resurselor umane, financiare, tehnologia informaţiei şi comunicarea. Prin cercetări documentate şi consultări cu părţile interesate au fost formulate constatări privind performanţa şi gestionarea sistemului judiciar fiind elaborat Raportul de diagnostic iniţial, cu propunerea unei selecţii de servicii din sectorul judiciar pentru evaluarea de proces (Raportul de Diagnostic Iniţial). Cea de-a doua fază a Analizei Funcţionale, derulată în perioada mai 2022 - mai 2023, a vizat o analiză mai specifică a unor domenii identificate în Raportul de Diagnostic Iniţial. Această fază a inclus cercetări suplimentare şi consultări generale, precum şi interviuri şi sesiuni de lucru specifice cu practicieni din domeniul justiţiei. Această analiză mai detaliată este prezentată în livrabilul Raport de analiză funcţională a sistemului judiciar din România şi este menită să completeze evaluarea de bază (Raportul de Diagnostic Iniţial), cele două rapoarte oferind o analiză cuprinzătoare a sectorului justiţiei din România. Principalele surse de date care au stau la baza analizei funcţionale a sistemului judiciar includ: ● Legislaţia şi reglementările româneşti şi internaţionale relevante pentru funcţionarea şi performanţa sistemului judiciar; ● Date şi statistici din indici, sondaje internaţionale şi ale UE (de exemplu, CEPEJ, Eurobarometru, DESI, Eurostat, World Justice Project), rapoarte anuale ale instituţiilor din domeniul justiţiei; ● Date brute şi agregate furnizate de MJ şi de alte părţi vizate; ● Rapoarte analitice şi recomandări relevante pentru sectorul justiţiei din România (de exemplu, rapoartele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, rapoartele GRECO, Tabloul de bord al justiţiei, Semestrul european, Mecanismul european privind statul de drept); ● Peste 150 de consultări formale cu părţile relevante din România şi numeroase interviuri cu reprezentanţi ai MJ, ai parchetelor, ai instanţelor şi ai altor părţi interesate. Consultările s-au desfăşurat faţă-în-faţă şi virtual. Procesul de elaborare a prezentei Strategii şi a planului de acţiune aferent s-a bazat, în principal, pe livrabilele: (1) Raport de diagnostic iniţial, cu propunerea unei selecţii de servicii din sectorul judiciar pentru evaluarea de proces, (2) Raport de analiză funcţională a sistemului judiciar din România, (3) Recomandări pentru sprijinirea elaborării proiectului Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, şi, respectiv (4) Recomandări pentru a sprijini elaborarea unui proiect de Plan de acţiune, furnizate în cadrul proiectului "Analiza funcţională şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)", precum şi pe livrabilul "Analiza tematică a mecanismelor de protecţie şi asistenţă a copiilor victime ale infracţiunilor; Cartografierea procedurilor de raportare şi colectare a datelor referitoare la copii în calitate de victime ale infracţiunilor", realizată de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021. De asemenea, unele acţiuni nefinalizate din cadrul SDSJ 2022-2025, dar şi recomandările Comitetului pentru Guvernanţă Publică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la elaborarea politicilor publice în domeniul justiţiei, rezultate în urma primei evaluări a României de către acest comitet, în cadrul procesului de aderare a României la OCDE, constituie un alt element de intrare în elaborarea prezentei Strategii. II. VIZIUNE Prin implementarea acestei Strategii, ne propunem să răspundem nevoilor cetăţenilor, întreprinderilor şi societăţii în ansamblul ei, contribuind la un sistem judiciar modern, eficient, de înaltă calitate şi accesibil, cu un grad ridicat de încredere publică, susţinut de politici eficiente de combatere a corupţiei şi a criminalităţii. III. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRUL LEGAL EXISTENT În procesul de definire a priorităţilor pentru perioada 2025-2029 au fost avute în vedere atât obiectivele*3) incluse în reformele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă aferente sistemului judiciar (PNRR), cât şi rapoartele de monitorizare vizând stadiul implementării SDSJ 2022-2025, elaborate până la data de 31 iunie 2024. *3) Reformele şi investiţiile din PNRR aflate în coordonarea MJ sunt: Componenta 7 "Transformare digitală": Investiţia 4. Digitalizarea sistemului judiciar. Componenta 14 "Buna guvernanţă": Reforma 5. Garantarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii şi eficienţei acesteia; Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupţiei; Investiţia 1. Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiţie şi calitatea serviciilor; Investiţia 2. Dezvoltarea infrastructurii logistice (non-IT) necesare luptei împotriva corupţiei şi recuperării bunurilor şi prejudiciilor generate de infracţiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii Obiectivele generale şi specifice cuprinse în această Strategie se completează cu prevederile celorlalte documente programatice (strategii naţionale şi sectoriale, memorandumuri), cum sunt: ● Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.269/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia; ● Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021 - 2025 - "Criminalitatea nu este profitabilă!" şi Planul de acţiune pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 917 din 2021 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!" şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!"; ● Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, precum şi Planul general de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 863 din 2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, precum şi a Planului general de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025; ● Memorandumul privind Planul de acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, aprobat de Guvernul României în luna noiembrie 2020. La acestea, se adaugă principala legislaţie în vigoare specifică sectorului justiţiei: ● Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare. IV. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR Analiza funcţională a sistemului judiciar elaborată în cadrul proiectului "Analiza funcţională şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)" a relevat o serie de probleme şi provocări cu care se confruntă sistemul judiciar. Analiza a fost împărţită în doi piloni principali: ● Pilonul I: Management - oferă o evaluare a managementului strategic, a comunicării, a resurselor umane, a managementului financiar şi a TIC, în sectorul justiţiei. ● Pilonul II: Performanţă - prezintă o imagine de ansamblu asupra performanţei sectorului justiţiei din România, concentrându-se pe eficienţa instanţelor de judecată, pe activitatea organelor de urmărire penală şi a furnizării de asistenţă juridică. Pilonul I: Management 1. Managementul strategic şi instituţii subordonate Ministerului Justiţiei Evaluarea generală a capacităţii de management strategic în sectorul justiţiei Managementul strategic este de o importanţă critică pentru sectorul judiciar din România, deoarece există mai mulţi actori cheie ce exercită puteri distincte ale statului, care trebuie să acţioneze în mod coerent şi consecvent pentru a furniza servicii publice importante şi a răspunde nevoilor în continuă schimbare. Iniţiative interinstituţionale complexe, cum ar fi îmbunătăţirea funcţionării sistemului judiciar din România, lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate şi digitalizarea sectorului justiţiei, evidenţiază necesitatea imperativă a unei viziuni şi a unei abordări strategice comune între instituţiile din justiţie. Ca parte a puterii executive, MJ are mandatul legal de a elabora politicile şi de a exercita funcţia de management strategic pentru sectorul justiţiei, însă există şi alţi actori instituţionali cu importanţă critică. Funcţionarea sectorului justiţiei se întemeiază pe principiul constituţional al cooperării instituţionale loiale*4), care se aplică şi îndeplinirii funcţiei de management strategic sectorial. În acest context, Consiliul de Management Strategic (COMS)*5), care include reprezentanţi la nivel înalt ai MJ, CSM, ÎCCJ şi MP, trebuie să joace un rol consolidat în operaţionalizarea cooperării instituţionale între actorii din sectorul justiţiei în domeniul managementului strategic. COMS este responsabil de monitorizarea implementării documentului strategic al sectorului - Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar (SDSJ) şi a măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune al strategiei. *4) Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că "principiul cooperării şi colaborării loiale între instituţiile publice se referă la intenţia şi la ansamblul acţiunilor acestora de a crea împreună premisele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi obligaţiilor constituţionale sau legale în interes colectiv şi în vederea îndeplinirii obiectivului final, acela al bunei funcţionări a statului. Cooperarea şi colaborarea interinstituţională trebuie să fie loială, adică de bună-credinţă, în spiritul respectării literei şi spiritului legii şi în sensul realizării finalităţii ocrotite de lege, iar nu în sensul opus, de împiedicare sau blocare reciprocă a activităţii unei instituţii publice". (Considerentul 97 din Decizia nr. 875/2018). *5) Consiliul de Management Strategic (COMS) este compus din conducerile MJ, CSM, PM şi ÎCCJ, fiind responsabil pentru stabilirea strategiei şi viziunii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, precum şi a priorităţilor generale ale sectorului justiţiei. Acesta a fost înfiinţat în anul 2016 printr-un Protocol încheiat între autorităţile publice membre, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1155/2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. COMS este sprijinit de un Grup tehnic de lucru. Secretariatul COMS şi al Grupului tehnic de lucru este asigurat de către MJ. Prin înfiinţarea şi operaţionalizarea COMS cu scopul sprijinirii coordonării interinstituţionale, a fost pus în aplicare un mecanism de coordonare strategică la nivelul instituţiilor din justiţie. Iniţiativa a fost necesară în contextul în care principalele instituţii din sectorul justiţiei exercită puteri distincte şi, prin urmare, exercitarea coordonată de către acestea a funcţiei de management strategic reprezintă un exerciţiu mai complex prin comparaţie cu alte sectoare, în care responsabilităţile de management strategic sunt alocate exclusiv autorităţilor şi instituţiilor din sfera puterii executive. Analiza Funcţională a relevat o capacitate de management strategic îmbunătăţită în sectorul justiţiei, de la ultimul ciclu strategic (2015-2020). Cu toate acestea, există în continuare lacune şi domenii de îmbunătăţit. Modul de distribuire a funcţiilor, precum şi a diferitelor mandate şi responsabilităţi legale între instituţiile din justiţie, conduce la o nevoie crescută de coordonare, iar transferul treptat al responsabilităţilor de la ramura executivă către cea judiciară necesită eforturi suplimentare de coordonare pe termen scurt şi mediu. Coordonarea interinstituţională în sectorul justiţiei rămâne limitată, în special având în vedere configuraţia curentă de alocare a responsabilităţilor. MJ şi-a consolidat capacitatea de management strategic, dar există loc de îmbunătăţire atât la nivelul MJ, cât şi la nivelul întregului sector al justiţiei. Comparativ cu ciclul anterior de management strategic, MJ a înregistrat progrese în elaborarea şi aprobarea SDSJ 2022-2025. În timp ce MJ, ca parte a executivului, joacă un rol-cheie în procesele de elaborare a politicilor şi de planificare strategică în sectorul justiţiei, acesta trebuie să îşi îmbunătăţească rolul de coordonare faţă de alte părţi interesate (dintre cele care exercită puterea judiciară sau legislativă). Având în vedere recentele schimbări în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru gestionarea resurselor în conformitate cu noua lege privind organizarea sistemului judiciar, contribuţiile substanţiale continue ale tuturor instituţiilor-cheie din domeniul justiţiei sunt cu atât mai importante pentru implementarea cu succes a SDSJ. Abordările actuale în legătură cu gestionarea resurselor şi nivelul scăzut de atingere a ţintelor SDSJ 2015-2020, respectiv a ţintelor intermediare pentru SDSJ 2022-2025 indică faptul că există potenţial de îmbunătăţire. Există un cadru de reglementare actualizat*6) care este favorabil îmbunătăţirii managementului strategic, dar acesta nu se aplică în mod unitar la nivelul întregului sector al justiţiei, având în vedere că unele instituţii cheie ale sistemului judiciar nu sunt obligate să îl respecte, ceea ce conduce la abordări diferite ale planificării strategice în interiorul sectorului. *6) Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale Sistemele de gestionare a datelor şi informaţiilor din sectorul justiţiei şi aranjamentele de guvernanţă a datelor rămân fragmentate afectând astfel capacitatea generală de management strategic. Luarea deciziilor strategice necesită date exacte, cuprinzătoare şi actualizate. Instituţiile din justiţie au dezvoltat sisteme adaptate pentru a răspunde nevoilor analitice, conform mandatelor instituţionale proprii fără a fi asigurată, însă, coordonarea acestui proces. Această lipsă de coordonare, alături de cvasi-inexistenţa schimburilor de date şi a aranjamentelor de guvernanţă a datelor, conduce la inconsecvenţe între instituţii în ceea ce priveşte datele. Dat fiind că responsabilităţile pentru gestionarea resurselor umane, de capital şi materiale sunt împărţite între autorităţi şi instituţii (care exercită în mod distinct puteri ale statului), coordonarea sectorului devine şi mai dificilă în absenţa unui integrări corespunzătoare a sistemelor de gestionare a informaţiilor şi datelor. Acest lucru împiedică estimarea corectă a resurselor necesare pentru implementarea priorităţilor strategice. Astfel de probleme pot fi adresate prin luarea în considerare a unor acţiuni, precum: 1. Consolidarea cooperării interinstituţionale pentru implementarea managementului strategic în sectorul justiţiei. Îmbunătăţirea managementului strategic în sectorul justiţiei este legată fundamental de consolidarea coordonării între instituţiile din justiţie. Din punctul de vedere al procesului, MJ trebuie să se asigure că procesul de management strategic corelează permanent planificarea instituţională cu implementarea strategiei şi că toţi actorii relevanţi sunt implicaţi în mod formal şi sistematic. În acest sens, ar trebui valorificat rolul COMS, având în vedere mandatul său. Procesul de management strategic trebuie să fie bazat pe dovezi, folosind date fiabile, şi trebuie să încurajeze acţiunea strategică continuă. 2. Investirea în capacităţile de management strategic ale sectorului justiţiei pentru viitor, în special în instituţiile care preiau treptat funcţiile de management fundamentale. Actorii instituţionali din sectorul justiţiei trebuie să îşi dezvolte capacitatea internă necesară pentru a coordona ciclul procesului de management strategic în condiţii de eficienţă şi sustenabilitate. În special CSM, ÎCCJ şi PÎCCJ trebuie să urmărească consolidarea capacităţilor de management strategic la propriul nivel instituţional, în funcţie de competenţele nou dobândite de gestionare a resurselor instanţelor şi parchetelor. Instituţiile din sectorul justiţiei ar putea realiza o analiză a posturilor cu scopul de a: (1) clarifica şi delimita modul în care posturile relavante din organizaţie contribuie la procesul de management strategic; (2) identifica competenţele specifice asociate cu managementul strategic pe care le va impune fiecare post; şi (3) stabili deficitul de competenţe de management strategic în organizaţie. Rezultatele acestei analize ar putea fi apoi folosite pentru a fundamenta un program de formare orientat pe teme de planificare strategică şi management strategic pentru personalul relevant, inclusiv cel cu funcţii de conducere. Cooperarea judiciară internaţională România participă la două forme de cooperare judiciară internaţională: cea în materie penală şi cea în materie civilă şi comercială. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală cuprinde totalitatea reglementărilor şi procedurilor aplicabile pentru realizarea scopului final al justiţiei şi se bazează pe principiul unei cooperări loiale şi, în cadrul Uniunii Europene, pe cel al recunoaşterii reciproce a hotărârilor în materie penală. Formele acestei cooperări sunt: extrădarea; predarea în baza unui mandat european de arestare; transferul de proceduri în materie penală; recunoaşterea şi executarea hotărârilor; transferarea persoanelor condamnate; asistenţa judiciară în materie penală; alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală (ex. indisponibilizarea şi confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni). Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi comercială este ansamblul procedurilor de cooperare între autorităţile judiciare române şi străine în vederea soluţionării unui litigiu civil, pe tot parcursul desfăşurării acestuia. Formele acestei cooperări sunt: comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din străinătate; obţinerea de probe prin comisii rogatorii internaţionale; transmiterea/obţinerea de informaţii asupra dreptului străin; asistenţă în materia dreptului familiei - pensii de întreţinere şi răpiri internaţionale de minori. În domeniul cooperării internaţionale în materie penală, Comisia Europeană a început implementarea, pe teritoriul întregii Uniuni Europene, a unei platforme securizate pentru transmiterea între autorităţile judiciare competente din statele membre ale Uniunii Europene a ordinelor europene de anchetă, platformă denumită "Electronic Evidence Digital Exchange System" (în continuare eEDES). Această platformă are la bază ideea de a asigura o comunicare eficientă şi securizată între autorităţile judiciare implicate în toate fazele procesului penal, în vederea obţinerii probelor în materie penală, răspunzând atât la nevoile practicienilor cât şi în vederea asigurării accesului la justiţie. Obiectivul prioritar agreat la nivelul Uniunii Europene este ca platforma securizată susmenţionată să fie folosită, într-o primă etapă, pentru transmiterea, direct între autorităţile judiciare competente ale statelor membre ale UE, a tuturor ordinelor europene de anchetă (EIO) şi a cererilor de comisie rogatorie (MLA) şi nu doar a celor privind probele electronice, iar, într-o etapă ulterioară, şi a altor cereri de cooperare judiciară în materie penală, începând cu mandatele europene de arestare. La nivelul Comisiei Europene s-a optat, ca soluţie tehnică, pentru folosirea, descentralizată, a conceptului e-CODEX, iar statele membre au fost invitate să transmită planuri naţionale de acţiune privind implementarea Electronic Evidence Digital Exchange System. În acest sens, la data de 16 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2023/2844 privind digitalizarea cooperării judiciare şi a accesului la justiţie în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială şi penală şi de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 27.12.2023. Prin acest regulament se urmăreşte sporirea eficienţei şi a eficacităţii procedurilor judiciare şi facilitarea accesului la justiţie prin digitalizarea canalelor de comunicare existente, ceea ce ar trebui să conducă la economii de costuri şi de timp, la reducerea sarcinii administrative şi la o mai mare rezilienţă în situaţii de forţă majoră pentru toate autorităţile implicate în cooperarea judiciară transfrontalieră. Utilizarea canalelor digitale de comunicare între autorităţile competente ar trebui să conducă la reducerea întârzierilor în soluţionarea cauzelor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Acest lucru ar trebui să fie în beneficiul persoanelor fizice, al entităţilor juridice şi al autorităţilor competente ale statelor membre şi să sporească încrederea în sistemele de justiţie. Digitalizarea canalelor de comunicare ar fi, de asemenea, benefică în domeniul procedurilor penale transfrontaliere şi în contextul luptei Uniunii împotriva criminalităţii. În această privinţă, nivelul ridicat de securitate pe care îl pot oferi canalele digitale de comunicare constituie un pas înainte, inclusiv în ceea ce priveşte protejarea drepturilor persoanelor implicate, cum ar fi dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Regulamentul (UE) 2023/2844 obligă autorităţile competente, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2421 din 16 decembrie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă şi a Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 24.12.2015, să comunice electronic printr-un sistem informatic descentralizat şi permite cetăţenilor/întreprinderilor sau reprezentanţilor acestora să comunice electronic cu autorităţile competente prin intermediul unui punct de acces la nivelul Uniunii ("punctul de acces electronic european" - European Electronic Access Point - EEAP). Statele membre îşi pot dezvolta propriul sistem informatic naţional pentru a se conecta la sistemul informatic descentralizat sau pentru a utiliza software-ul de implementare de referinţă dezvoltat de Comisie în aceste scop. Actele de punere în aplicare care stabilesc specificaţiile tehnice ale sistemului informatic descentralizat trebuie să fie adoptate până la 17 ianuarie 2026, iar sistemul informatic va începe să fie utilizat după 2 ani din ziua intrării în vigoare a respectivelor acte de punere în aplicare (aproximativ 1 martie 2028). Statele membre sunt obligate să testeze conformitatea aplicaţiei sus-menţionate şi să facă mai multe demersuri necesare, şi anume: elaborarea şi pregătirea unui punct de verificare; formarea formatorilor experţilor IT; finalizarea şi validarea datelor din CDB(Court Data Base) - baza de date a instanţelor care stochează informaţii despre instanţe, executori judecătoreşti şi notari din fiecare stat membru; efectuarea testelor de conformitate, prin schimbul de seturi predefinite de mesaje/scenarii între "nodul" statului membru şi "nodul" Comisiei Europene; pregătirea infrastructurii pentru instalarea sistemului (servere, serviciu proxy, DNS, baze de date, infrastructura de reţea, conexiune la internet, certificate, având în vedere atât mediile de acceptare, cât şi de utilizare); instalarea serverului de baze de date; solicitarea unor certificate interne pentru a configura mediile pentru comunicarea între componentele interne şi externe; etc. Astfel, în vederea implementării acestor regulamente şi sisteme, precum şi pentru asigurarea mentenanţei acestora, este necesară crearea capacităţii organizaţionale, la nivelul MJ fiind necesar un minim de 5 posturi de specialişti în tehnologia informaţiei. Referitor la negocierea de instrumente juridice bilaterale în domeniul cooperării judiciare, prioritatea o reprezintă iniţierea unor negocieri în materie penală, având în vedere că o mare parte a aspectelor de cooperare în materie civilă, comercială şi de dreptul familiei intră în prezent în sfera de competenţă externă exclusivă a UE, iar statele membre pot negocia sau încheia angajamente în materie civilă şi comercială numai dacă sunt abilitate în acest sens de Uniune. Astfel, în contextul afluenţei unor cetăţeni provenind în principal din state asiatice, aflaţi în câmpul muncii pe teritoriul României, se urmăreşte încheierea unor tratate bilaterale de asistenţă în materie penală, care să ofere cadrul necesar cooperării în cazul în care respectivele persoane ar fi implicate sub diverse forme în săvârşirea unor infracţiuni. Prin urmare, pe termen mediu este avută în vedere negocierea instrumentelor internaţionale de cooperare judiciară bilaterală cu următoarele state: Vietnam, India, Nepal, Sri Lanka. Totodată, în ceea ce priveşte alte spaţii, se urmăreşte continuarea negocierilor cu Emiratele Arabe Unite şi Peru (în materiile asistenţei judiciare în materie penală şi extrădării). De asemenea, în actualul context internaţional, marcat de incidenţa unui număr din ce în ce mai mare de conflicte regionale, creşte importanţa asigurării unui cadru juridic internaţional care să permită o cooperare judiciară eficientă în scopul combaterii şi pedepsirii crimei de genocid, crimelor de război şi a celor împotriva umanităţii. Astfel, până la începutul anului 2027 va fi finalizată analiza de oportunitate a semnării şi ratificării Convenţiei privind cooperarea internaţională în anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de genocid, infracţiunilor împotriva umanităţii, infracţiunilor de război şi altor infracţiuni internaţionale, adoptată la Ljubljana, la 26 mai 2023. Pe lângă dezvoltarea şi extinderea cadrului juridic internaţional, este necesară consolidarea şi îmbunătăţirea cadrului juridic existent, pe mai multe direcţii: organizarea unor consultări bilaterale, analiza oportunităţii renegocierii unor tratate mai vechi în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, încheierea de protocoale interdepartamentale şi desemnarea unor magistraţi de legătură. În acest sens, până la finalul anului 2029, sunt avute în vedere organizarea unor reuniuni bilaterale cu departamentele omoloage din Republica Turcia, Republica Moldova, Republica Italiană, Confederaţia Elveţiană. De asemenea, statele în care desemnarea unor magistraţi români de legătură apare ca prioritară sunt: Republica Federală Germania, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Regatul Ţărilor de Jos. Mai mult, se constată că, în relaţia cu anumite state (exp. Republica Populară Chineză, Canada) cadrul juridic bilateral fie nu este complet, fie este desuet, motiv pentru care, până la finalul anului 2027, se preconizează iniţierea negocierilor unui tratat în materia transferării persoanelor condamnate cu Republica Populară Chineză şi a unui tratat de extrădare cu Canada. Necesitatea armonizării constante a legislaţiei, în acord cu noile evoluţii în plan european (din perspectiva transpunerii/punerii în aplicare a legislaţiei unionale) este un proces continuu, care va fi realizat în termenele prevăzute de instrumentele europene (sub rezerva duratei procedurilor de avizare interinstituţională şi a dezbaterilor parlamentare). Consolidarea cooperării judiciare internaţionale necesită suplimentarea resurselor dedicate acestui domeniu, în primul rând a resursei umane, prin înfiinţarea unor posturi suplimentare (atât pentru realizarea activităţilor propuse, precum şi pentru magistraţii de legătură), şi, de asemenea, a resurselor materiale pentru buna funcţionare a activităţii. Funcţia de control la Ministerul Justiţiei În anul 2024, numărul de posturi de inspectori s-a majorat cu unul, în prezent ajungând la 13 posturi (incluzând funcţia de inspector-şef), din care 9 inspectori desfăşoară efectiv activitatea în cadrul Corpului de Control al Ministrului (CCM). Aceştia soluţionează lucrări de o complexitate deosebită, mai ales în cadrul acţiunilor de control. Acţiunile de control presupun una sau mai multe echipe a câte doi inspectori a căror competenţă acoperă întreg teritoriul ţării. Cu titlu de exemplu, în anul 2022 au fost efectuate 27 de controale, în anul 2023, 26 de controale, iar în anul 2024, 27 controale. Luând în considerare anii 2022 şi 2023, pe parcursul celor doi ani au fost înregistrate un număr total de lucrări de 1590 (827 în 2022 şi 763 în 2023), rezultând în medie, aproximativ 200 de lucrări per inspector, pe cei doi ani. Analizând datele prezentate, se poate observa faptul că progresul rămâne limitat, iar prin raportare la atribuţiile complexe ale CCM, este necesară consolidarea în continuare a capacităţii administrative a MJ în ceea ce priveşte funcţia de control. Această consolidare este cu atât mai necesară cu cât, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1195/C/2024 a fost înfiinţat Mecanismul privind avertizorul de integritate înfiinţat în cadrul CCM, în implementarea obligaţiei rezultate din art. 33 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările ulterioare. Astfel este necesară operaţionalizarea acestui mecanism din perspectiva asigurării resurselor şi instrumentelor de lucru. Capacitatea organizaţională a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) Numeroase acte normative au adus, în ultimii ani, noi atribuţii în sarcina ONRC: Legea nr. 265/2022, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public (reformare) şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 al Comisiei din 21 decembrie 2022 de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice şi a modalităţilor de publicare şi reutilizare a acestora. Acest aspect a determinat ocuparea prin concurs, din sursă internă, a unora dintre posturile de registrator comercial nou înfiinţate, cu consecinţa vacantării unor posturi de consilier juridic specialist, precum şi vacantarea altor posturi. Astfel, este necesară ocuparea tuturor posturilor vacante, pentru a asigura desfăşurarea activităţii ONRC în bune condiţii. De asemenea, intrarea în vigoare a Legii nr. 265/2022, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care reglementează statutul registratorului de registrul comerţului, face necesară formarea profesională continuă a acestei categorii de personal. Astfel, formarea profesională a registratorilor de registrul comerţului constituie o necesitate majoră, registratorii de registrul comerţului fiind recrutaţi prin concurs atât din surse interne, dintre consilierii juridici specialişti angajaţi în cadrul instituţiei, cât şi din surse externe, aducerea acestora la un nivel similar de cunoştinţe fiind esenţială pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor. Capacitatea organizaţională a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) Specificitatea şi dinamica activităţii judiciare din ultimii ani, precum şi necesitatea soluţionării cu celeritate a cauzelor civile şi penale arată o creştere semnificativă a numărului de expertize criminalistice dispuse de către organele judiciare în anumite specialităţi, precum şi a complexităţii acestora. În acest sens, două arii de expertiză necesită o îmbunătăţire a capacităţii organizaţionale a INEC: expertiza drogurilor şi, respectiv, expertiza criminalistică în accidentele de trafic terestru. În ceea ce priveşte expertiza drogurilor, statisticile anilor anteriori arată faptul că situaţia traficului şi consumului de droguri este una îngrijorătoare, nu numai la nivel naţional ci şi la nivel european şi mondial. România, în postura actuală de stat de frontieră a Uniunii Europene, situată la malul Mării Negre şi pe rutele comerciale dintre Occident şi Orientul Apropiat, trebuie să facă faţă unor provocări majore atât în ceea ce priveşte tranzitul drogurilor spre Occident, cât şi referitoare la desfacerea şi consumul pe piaţa internă a acestor substanţe. Institutul Naţional de Expertize Criminalistice este obligat, având competenţă materială pentru efectuarea expertizei drogurilor, să participe la eforturile depuse de sistemul judiciar românesc şi european pentru combaterea traficului şi consumului de droguri. În prezent, capabilităţile pentru astfel de expertize sunt strict limitate la un singur expert cu competenţă în acest domeniu, precum şi la aparatură de bază specifică doar la nivelul laboratorului INEC. Astfel, este necesară creşterea capacităţii INEC cu privire la efectuarea de expertize criminalistice ce vizează drogurile. Referitor la expertiza criminalistică în accidentele de trafic terestru, în ultimii 12-14 ani s-a constatat faptul că solicitările organelor judiciare de efectuare a expertizelor criminalistice în cadrul INEC şi a laboratoarelor interjudeţene din subordine sunt direcţionate într-un procent de peste 90% către specialităţile expertiza criminalistică în accidentele de trafic terestru şi expertiză grafică, iar dintre acestea cca 60% sunt expertize în accidente de trafic terestru. Problemele de celeritate cu privire la efectuarea expertizelor criminalistice în accidente de trafic terestru a generat serioase dificultăţi în cadrul INEC încă de la începutul anilor 2000. Dinamica exponenţială de creştere a parcului auto şi starea precară a infrastructurii au stat la baza unui număr în creştere de accidente de trafic cu vătămări grave sau cu decese, cazuri în care organele judiciare au dispus efectuarea de expertize criminalistice de specialitate. Numărul experţilor din structura INEC (inclusiv laboratoarele interjudeţene) cu competenţă în accidente de trafic terestru a fost mult mai redus decât necesarul, iar înfiinţarea prin Hotărârea Guvernului nr. 458/2009 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 368/1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - I.N.E.C., a laboratoarelor interjudeţene de la Braşov, cu debut al activităţii în 2010 (cu 2 experţi) şi Craiova, cu debut de activitate în 2017 (cu 2 experţi) a reuşit doar să mai reducă decalajul creat în favoarea dosarelor intrate raportat la cele finalizate prin expertiză, fără a fi de natură să schimbe raportul dintre acestea. În aceste condiţii, crearea unui nou Laborator Interjudeţean la Constanţa ar contribui semnificativ la realizarea obiectivelor majore reprezentate de celeritatea cu care sunt efectuate atât prima expertiză criminalistică în zonele de competenţă teritorială ale laboratoarelor interjudeţene Bucureşti şi Constanţa, precum şi noua expertiză criminalistică în accidentele de trafic terestru din cadrul INEC. Un nou Laborator la Constanţa ar prelua expertizele criminalistice dispuse de organele judiciare din judeţele aferente Curţii de Apel Constanţa (Constanţa şi Tulcea) şi Curţii de Apel Galaţi (Galaţi, Brăila şi Vrancea). S-ar ajunge, astfel, la degrevarea Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti de toate expertizele criminalistice dispuse în primă fază de organele judiciare din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila şi Vrancea, cu interes sporit pentru cele din specialitatea de expertiză care influenţează cel mai mult celeritatea actului de justiţie (expertizele în accidentele de trafic terestru), iar Laboratorul Interjudeţean Bucureşti ar urma să-şi reducă competenţa teritorială de la 13 judeţe la 8 judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti. De asemenea, în ceea ce priveşte expertiza drogurilor, dat fiind faptul, pe de-o parte, că Ministerul Justiţiei, în subordinea căruia Institutul Naţional de Expertize Criminalistice îşi desfăşoară activitatea, face parte din grupul interinstituţional stabilit în urma şedinţei CSAT din 12/10/2023 cu privire la consumul de droguri, precum şi gradul de risc asociat portului Constanţa în ceea ce priveşte problematica drogurilor, pe de altă parte, deschiderea unui nou Laborator Interjudeţean de Expertize Criminalistice la Constanţa, care să efectueze şi expertiza drogurilor, reprezintă o soluţie la necesităţile actuale ale sistemului judiciar. 2. Managementul Comunicării Comunicarea este un instrument deosebit de valoros în promovarea accesului la informaţii, atât în cadrul instituţiilor justiţiei, cât şi în mediul extern. Prin intermediul comunicării, instituţiile din justiţie pot informa publicul cu privire la rolul şi mandatul lor în societate, principiile care le guvernează activităţile, reformele, precum şi despre activităţile lor recente şi viitoare. Comunicarea poate contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea accesului la serviciile de justiţie, prin furnizarea de informaţii relevante, actualizate şi uşor de utilizat, despre modalităţile de accesare şi utilizare a serviciilor din justiţie. Comunicarea în sectorul justiţiei îndeplineşte două funcţii principale: o funcţie internă, dedicată îmbunătăţirii coordonării şi colaborării între actorii din sectorul justiţiei şi una externă, care are scopul de a creşte gradul de conştientizare şi înţelegere a instituţiilor din justiţie şi de a spori nivelul de informare cu privire la serviciile oferite de acestea, facilitând astfel accesul la justiţie. Dintre cele trei puteri ale statului - executivă, legislativă şi judecătorească - puterea judecătorească este cea mai puţin vizibilă pentru cetăţeni, deoarece instituţiile judiciare intervin cel mai puţin în dezbaterea publică. Totuşi, transparenţa şi accesul la informaţii sunt indispensabile pentru asigurarea unui sistem de justiţie eficient, pentru consolidarea încrederii în instituţiile din justiţie şi pentru a facilita accesul la justiţie. La nivel intern, este esenţială o comunicare internă eficientă şi incluzivă, în scopul promovării unei viziuni comune asupra sectorului justiţiei şi pentru consolidarea încrederii interne în instituţiile judiciare şi în conducerea acestora. Comunicarea este esenţială pentru a asigura că misiunea, viziunea comună şi valorile sectorului justiţiei sunt împărtăşite de toţi angajaţii şi instituţiile şi că reformele importante pot fi implementate în condiţii de eficienţă, la toate nivelurile. În ultimii ani, instituţiile de justiţie din România au fost mai activ implicate în activităţi de comunicare, ca răspuns la abordările de comunicare în schimbare şi a faptului că România a urmărit reforme pentru a consolida practicile din sistemul judiciar. Ca urmare, a fost dezvoltată o strategie unitară de comunicare şi ghiduri generale de comunicare, precum şi o serie de produse de comunicare, în mare parte în cadrul proiectului "Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar (TAEJ)". În cadrul proiectului s-a realizat, printre altele, difuzarea campaniei de informare publică "Oameni pentru justiţie. Justiţie pentru oameni", ce s-a făcut la nivel naţional, atât în mediul off-line, cât şi în mediul on-line. Platforma justitiepentruoameni.ro, unul dintre canalele de informare din cadrul campaniei, aduce în acelaşi loc informaţii utile pentru a ajuta cetăţenii să interacţioneze mai uşor cu instituţiile care alcătuiesc sistemul judiciar din România. Prezentarea lor oferă fiecărui cetăţean o imagine de ansamblu cu privire la rolul justiţiei în societate şi la modalităţile de accesare a acesteia. Campania a facilitat creşterea cu 11% a gradului de încredere a populaţiei în justiţie. În plus, instituţiile din justiţie au fost mai interesate de modernizarea şi utilizarea instrumentelor moderne de comunicare. După cum s-a menţionat în cadrul consultărilor cu părţile interesate, multe instituţii judiciare şi-au actualizat recent site-urile oficiale sau şi-au exprimat dorinţa de a face acest lucru. În plus, utilizarea reţelelor sociale, ca instrument de comunicare, a crescut semnificativ în întregul sector. Aceasta indică un efort concertat de a trece de la abordările tradiţionale de comunicare la o comunicare avansată şi de a face paşi importanţi către o abordare strategică a comunicării. Deşi CSM acordă prioritate consultării şi colaborării cu structurile de comunicare din instanţe şi parchete la nivel naţional, se recunoaşte nevoia de îmbunătăţire a comunicării, aşa cum se menţionează şi în strategia CSM. Printre provocările majore identificate de Strategia de comunicare unitară la nivelul sistemului judiciar se numără abordarea limitată a strategiei de comunicare, coordonarea interinstituţională insuficientă şi lipsa de unitate şi direcţie strategică. Există o preocupare constantă din partea CSM pentru consultarea şi colaborarea cu structurile de comunicare din cadrul instanţelor şi parchetelor din ţară, existând un dialog continuu intern între acestea şi CSM. Capacitatea de comunicare în cadrul instituţiilor din sistemul judiciar este insuficientă, ceea ce afectează funcţia de comunicare. Concluziile obţinute în urma consultărilor cu părţile interesate arată că, deseori, comunicarea este percepută şi realizată ca o activitate secundară, fiind alocate resurse financiare şi umane insuficiente. Acest lucru îngreunează capacitatea instituţiilor din justiţie de a utiliza comunicarea în mod strategic, pentru a-şi susţine misiunea. De asemenea, în ciuda eforturilor depuse pentru formarea în domeniul comunicării prin intermediul unor proiecte*7), lipsa unei pregătiri sistematice în domeniu şi a dezvoltării competenţelor afectează abilităţile personalului. Strategia de comunicare unitară la nivelul sistemului judiciar evidenţiază şi faptul că pregătirea insuficientă a personalului cu responsabilităţi de comunicare, precum şi schimbările frecvente ale purtătorilor de cuvânt sunt aspecte care au un impact negativ asupra capacităţii de comunicare. Prin urmare, este necesară alocarea de resurse financiare şi umane adecvate pentru a asigura un proces de comunicare eficientă. De asemenea, crearea unor produse de comunicare eficientă necesită instruirea personalului cu responsabilităţi de comunicare în scopul dobândirii de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini relevante, dar şi participarea acestuia la activităţi de formare pentru dezvoltarea abilităţilor generale de comunicare. *7) În cadrul proiectului TAEJ a fost dezvoltată o platformă e-Learning prin intermediul căreia au fost puse la dispoziţie materialele în domeniul comunicării, pentru ca profesioniştii din acest domeniu să aibă la dispoziţie o bază consistentă de resurse în materia comunicării. Tot în cadrul TAEJ au fost organizate mai multe seminare de formare dedicate purtătorilor de cuvânt şi activităţi de schimb de experienţă cu structuri omoloage din alte state, aspecte referitoare la acestea fiind publicate pe site-ul dedicat proiectului. Astfel, au fost organizate, între altele, 24 de activităţi de formare cu sprijinul INM, în cadrul cărora au fost formaţi, în total, 447 de magistraţi, şi a fost elaborată o strategie de comunicare unitară pentru sistemul judiciar. Au fost dezvoltate module de e-learning dedicate următoarelor categorii de personal din sistemul justiţiei: judecători şi procurori cu funcţii de conducere, purtători de cuvânt, judecători şi procurori fără funcţii de conducere, formatori, personal din aparatul tehnic al instituţiilor din sistemul judiciar, grefieri, Module ce sunt incluse în programele anuale de formare profesională continuă derulate de INM. În sectorul de justiţie, coordonarea activităţilor de comunicare reprezintă deopotrivă o prioritate şi o provocare. Structura fragmentată a guvernanţei instituţiilor din sectorul justiţiei generează dificultăţi în realizarea unei abordări coordonate şi unitare a comunicării. Diferitele instituţii din justiţie au diferite mandate şi operează cu proprii specialişti în comunicare, dar mandatele acestora nu sunt clar definite. În acord cu obiectivul general al Strategiei de comunicare unitară la nivelul sistemului judiciar, respectiv îmbunătăţirea şi abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, este în continuare necesară implementarea unor măsuri care să promoveze o abordare unitară în rândul tuturor părţilor interesate. Aceste măsuri trebuie să se bazeze pe o analiză a funcţiilor şi mandatelor de comunicare ale instituţiei, să ia în considerare evaluarea necesarului de personal şi de buget, şi să ţină cont de resursele existente, cum ar fi site-urile web. Au fost identificate două priorităţi principale în ceea ce priveşte dimensiunea internă şi externă a comunicării. Prima prioritate se concentrează pe consolidarea sprijinului pentru iniţiativele din sectorul justiţiei prin intermediul unei comunicări îmbunătăţite, atât la nivel intern, cât şi extern. În ceea ce priveşte comunicarea externă, preocuparea principală se referă la creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a instituţiilor din justiţie şi creşterea gradului de conştientizare de către publicul larg a serviciilor din justiţie, cu scopul de a facilita accesul la acestea. în ceea ce priveşte comunicarea internă, preocuparea principală este legată de susţinerea colaborării şi coordonării interinstituţionale pentru implementarea reformelor. A doua prioritate identificată vizează îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare ale personalului din cadrul instituţiilor din justiţie, în vederea îmbunătăţirii calităţii comunicării şi dezvoltării capacităţii. Posibile acţiuni pentru îmbunătăţirea comunicării externe pot viza: 1. Eforturile de comunicare ar trebui îndreptate spre sporirea accesului la justiţie. Constatările enumerate în cadrul Analizei Funcţionale indică faptul că informaţiile furnizate publicului se axează în principal pe aspecte generale, legate de diversele instituţii judiciare şi rolurile acestora sunt adesea prezentate într-un limbaj tehnic şi oferă doar puţine sfaturi practice posibililor utilizatori. În acest sens, instituţiile din justiţie ar trebui să ia măsuri specifice pentru a oferi informaţii relevante şi utile potenţialilor utilizatori ai serviciilor, într-un format uşor de înţeles şi de accesat. Aceste iniţiative ar trebui să utilizeze diverse canale de comunicare, inclusiv canale dedicate persoanelor care nu folosesc internetul, sau care pot avea nevoi speciale. De asemenea, informaţiile ar trebui să fie disponibile şi offline, în diferite formate şi să folosească tehnologii adecvate. Limbajul utilizat ar trebui simplificat şi adaptat publicului ţintă şi să fie descriptiv. Dezvoltarea unui glosar online de termeni juridici ar putea sprijini cetăţenii în "navigarea" mai eficientă prin complexitatea sistemului juridic. În plus, atât jurnaliştii, cât şi publicul ar putea astfel să înţeleagă mai bine deciziile pronunţate. 2. Utilizarea cât mai eficientă a comunicării, pentru a contribui la consolidarea încrederii în sectorul justiţiei, prin activităţi de comunicare ţintite, continuând iniţiative recente de comunicare, cum ar fi Strategia de comunicare unitară la nivelul sistemului judiciar, elaborată în cadrul proiectului TAEJ. Acest lucru se poate realiza prin dezvoltarea şi implementarea unui plan de comunicare pe termen mediu. 3. Stabilirea unor relaţii solide între instituţiile din justiţie şi mass-media. Studiile indică faptul că mass-media are un impact semnificativ asupra modelării percepţiei publice asupra poliţiei, procurorilor, instanţelor şi instituţiilor penitenciare. În vederea îmbunătăţirii relaţiei cu mass-media, sectorul justiţiei ar trebui să facă o prioritate din furnizarea promptă şi într-o manieră proactivă a informaţiilor. În acest scop, este recomandată dezvoltarea unei strategii de comunicare pe termen lung între sectorul justiţiei şi mass-media, care să fie corelată cu Strategia de comunicare unitară la nivelul sistemului judiciar, şi care să stabilească obiective pe termen lung. Purtătorii de cuvânt ar trebui să menţină o comunicare frecventă cu mass-media, să iniţieze întâlniri şi să definească un sistem de proceduri de colaborare. De asemenea, organizarea de conferinţe de presă, ori de câte ori este necesar, poate fi benefică. 4. Dezvoltarea unor relaţii solide între instituţiile din justiţie şi public. În acest sens, este necesară furnizarea de informaţii exacte, oportune şi practice, prin intermediul canalelor de comunicare potrivite. Comunicarea proactivă cu publicul, prin instrumente şi canale moderne de comunicare, este esenţială în creşterea vizibilităţii şi transparenţei sectorului justiţiei. Aceasta conduce, în cele din urmă, la un acces sporit la justiţie şi, implicit, la un nivel de încredere mai ridicat. 5. Utilizarea instrumentelor de comunicare în proiectarea serviciilor centrate pe oameni. Comunicarea se poate dovedi un instrument important în proiectarea serviciilor centrate pe oameni, nu doar prin diseminarea informaţiilor importante, ci şi prin introducerea unor instrumente de comunicare bidirecţională şi prin colectarea de feedback. Pe durata procesului de reformare a justiţiei, comunicarea externă ar trebui să se concentreze în special pe beneficiarii finali - cetăţenii şi întreprinderile care utilizează sistemul de justiţie. Sistemul de justiţie ar putea funcţiona mai eficient, iar încrederea ar putea creşte odată ce cetăţenii vor putea accesa şi utiliza cu uşurinţă serviciile. Pentru a identifica modalităţile de îmbunătăţire a serviciilor, este necesar ca indivizii să aibă posibilitatea de a-şi exprima doleanţele şi nevoile, de a oferi feedback şi de aşi împărtăşi experienţele şi preocupările. În comunicarea cu publicul ar trebui evidenţiate beneficiile, rezultatele şi impactul pozitiv asupra vieţii cetăţenilor. Limbajul utilizat ar trebui să fie uşor de înţeles, iar informaţiile uşor de găsit şi accesat. 6. Creşterea gradului de conştientizare şi a accesului la asistenţă judiciară prin eforturi de comunicare ţintite. Informaţiile referitoare la asistenţa judiciară şi la modalităţile în care aceasta poate fi accesată ar trebui elaborate şi publicate prin intermediul canalelor de comunicare potrivite. Acestea includ site-urile web ale instituţiilor relevante din domeniul justiţiei, precum ale MJ, instanţelor şi parchetelor. În plus, MJ ar putea juca un rol mai activ în comunicarea informaţiilor despre modalităţile de accesare a asistenţei judiciare şi ghidarea persoanelor în direcţia corectă. Informaţiile ar trebui să fie adaptate publicului larg, precum şi grupurilor specifice ale societăţii (marginalizate, sărace). Aceste informaţii ar trebui să fie detaliate, uşor de utilizat şi accesibile, oferind informaţii despre criteriile de eligibilitate, procedura de solicitare şi modalităţi de obţinere a asistenţei. Se poate avea în vedere şi o campanie de conştientizare în acest sens. 7. Dezvoltarea capacităţii şi abilităţilor de comunicare în cadrul sistemului de justiţie, cu accent pe dezvoltarea competenţelor şi a personalului care poate furniza servicii de înaltă calitate, fie prin îmbunătăţirea formării în domeniul comunicării cu mass-media pentru purtătorii de cuvânt, fie prin dotarea instanţelor şi parchetelor cu specialişti în comunicare, pe baza unei analize a nevoilor şi nivelului de efort necesar. 3. Managementul Resurselor Umane Managementul resurselor umane (MRU) este un element esenţial în asigurarea faptului că sistemul judiciar răspunde cerinţelor şi nevoilor publicului. Pe măsură ce aceste cerinţe şi nevoi evoluează, sistemul MRU ar trebui să se adapteze în consecinţă. Actualul sistem MRU pentru sistemul judiciar a jucat un rol important în stabilirea unei magistraturi independente şi profesioniste. În faţa noilor provocări este necesară dezvoltarea capacităţii de identificare a acestora, analizarea cauzelor şi asigurarea unei resurse umane pregătite să le soluţioneze. Acest lucru este deosebit de important în sectorul judiciar, deoarece capacitatea acestuia de a furniza servicii de justiţie publicului depinde în mare măsură de calitatea personalului său - nu numai a magistraţilor, ci şi de cea a celorlalte categorii de personal din sistemul de justiţie, care sprijină activitatea acestora. În sistemul judiciar, atât gestionarea zilnică, cât şi planificarea strategică a resurselor umane sunt împărţite între instituţii. Monitorizarea diverselor funcţii de MRU cu personal preponderent din rândul magistraţilor, o practică constantă în sistemul judiciar, este necesar a fi dublată de specialişti suplimentari în domeniul resurselor umane. Astfel, capacitatea magistraţilor de a răspunde noilor provocări ar fi îmbunătăţită semnificativ prin colaborarea cu cei care au fost instruiţi în acest scop. Raportul de Diagnostic Iniţial a analizat mecanismele existente în materie de management al resurselor umane în cadrul sistemului judiciar românesc. În plus, a analizat şi schimbările recente în procesele de MRU şi impactul acestora asupra personalului. Aspectele pozitive includ un proces de recrutare considerat ca fiind în general competitiv şi echitabil, un raport magistrat-populaţie în conformitate cu mediile europene, egalitatea de gen (prezentând o discriminare pozitivă, întrucât femeile ocupă 75% din toate poziţiile) şi o procedură de admitere directă în magistratură a altor profesii juridice, după un număr de ani de experienţă. Formarea profesională a magistraţilor Recrutarea, formarea profesională iniţială, precum şi formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie este asigurată de Institutul Naţional al Magistraturii, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Institutul este organizat şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 305/2022, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentului INM. Derularea programelor de formare profesională iniţială şi continuă este asigurată cu personal propriu de instruire, recrutat cu precădere din rândul magistraţilor (formatori, coordonatori de practică), precum şi prin cooptarea altor specialişti români şi străini. Programele anuale de formare sunt elaborate având în vedere direcţiile de dezvoltare definite în strategiile europene şi naţionale. nevoile sistemului judiciar şi necesitatea specializării magistraţilor, dinamica procesului legislativ, evoluţiile jurisprudenţiale, precum şi domeniile de formare obligatorii prevăzute de lege. INM organizează anual atât activităţi de formare profesională continuă la nivel centralizat, cât şi la nivel descentralizat şi asigură componenta internaţională a formării, prin facilitarea accesului magistraţilor la activităţi de formare organizate de parteneri externi. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare, categoriile profesionale pentru care INM asigură formarea profesională sunt: judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asistenţii judiciari". Există o procedură de identificare a nevoilor de formare profesională ale magistraţilor, care ar putea fi îmbunătăţită prin adoptarea unor tehnici moderne. Informaţiile privind nevoile de formare sunt obţinute din diferite surse, inclusiv instanţe şi parchete, asociaţii profesionale ale magistraţilor, alţi profesionişti din domeniul juridic şi ţinând cont de modificările legislative şi de strategiile naţionale relevante (cum ar fi strategia anticorupţie). Pe baza acestor informaţii se elaborează o propunere de program de studii, care este supusă aprobării Consiliului INM şi CSM. Curricula finală este ulterior distribuită instanţelor şi parchetelor, şi publicată pe site-ul INM. Evaluările de impact ale formării se limitează la evaluarea cursului de către participanţi. Evaluarea la finalul cursului a cunoştinţelor dobândite de către participanţi şi o evaluare aprofundată a modului în care conţinutul formării influenţează performanţa la locul de muncă ar aduce beneficii semnificative. Totuşi, un eventual proces de evaluare a cunoştinţelor dobândite de participanţi, şi mai ales a rezultatelor formării trebuie să ţină seama de limitele de competenţă conferite de lege INM (de ex. analiza performanţelor profesionale ale magistraţilor excedează competenţelor INM) şi de cadrul legal aplicabil activităţilor de formare derulate de Institut, inclusiv sub aspectul obligaţiilor stabilite în sarcina participanţilor la activităţile de formare. În anul 2021, aproximativ 2000 de judecători şi 1100 de procurori au participat la cursuri de formare continuă. În anul 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o scădere semnificativă atât în ceea ce priveşte numărul de cursuri oferite. Comparativ cu anul 2019, numărul de judecători care au participat la cursuri a scăzut cu 76%, iar numărul de procurori a înregistrat o scădere de 53% în 2020. În acel an, au fost disponibile doar 52 de cursuri pentru judecători şi 28 pentru procurori, faţă de 123 şi, respectiv, 62 în 2019. Formarea online s-a dovedit a fi mai puţin utilizată în rândul magistraţilor, iar numărul participanţilor a fost mai redus. Odată cu reluarea sesiunilor de formare în persoană, în 2021, numărul de participanţi a crescut semnificativ. Astfel, în anul 2022 au fost organizate 216 activităţi de formare profesională continuă, dintre care 73 în colaborare cu formarea continuă la nivel descentralizat, la care au participat, în total, 4610 judecători, procurori şi alţi specialişti din cadrul sistemului judiciar, inclusiv magistraţi europeni. La nivelul anului 2023, numărul activităţilor de formare profesională continuă a crescut la 222 activităţi, dintre care 68 organizate în colaborare cu formarea continuă la nivel descentralizat, la care au participat, în total, 4316 magistraţi şi alţi specialişti din cadrul sistemului judiciar, precum şi magistraţi europeni. Institutul Naţional al Magistraturii sprijină formarea la nivel descentralizat care, conform legii, este organizată la nivelul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă curţile de apel. În ultimii ani, se constată o creştere a numărului activităţilor de formare organizate la nivel descentralizat raportat la perioada pandemiei. Cursurile care au suscitat un mare interes au fost cele centrate pe competenţe soft şi dezvoltare personală. Dintre subiectele juridice, cursurile privind tehnicile de audiere şi justiţia pentru minori au fost cele mai solicitate. INM oferă, de asemenea, activităţi de formare internaţională. În cadrul componentei internaţionale a formării, INM facilitează participarea auditorilor de justiţie, a magistraţilor şi a personalului de instruire propriu la activităţi de formare internaţionale organizate de Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), care includ seminare, ateliere de lucru, stagii de lungă durată la instituţii şi instanţe europene (CJUE, CEDO, EUROJUST, EPPO), vizite de studiu la instituţii ale UE şi stagii în cadrul jurisdicţiilor altor statele membre UE. De asemenea, prin implicarea INM în proiecte iniţiate de parteneri externi (Academia de Drept European - ERA, şcoli de magistratură din Europa) sunt deschise oportunităţi de formare pentru magistraţii români în domenii şi pe tematici de actualitate din sfera dreptului european. În plus, personalul INM participă anual la cursuri de formare privind accesarea şi implementarea proiectelor europene. Este important de reţinut că rolul unui magistrat nu se limitează exclusiv la sarcinile pur judiciare; judecătorii şi procurorii joacă un rol semnificativ şi în conducerea şi gestionarea instanţelor şi parchetelor. Aceste roluri necesită competenţe specifice în domeniul administraţiei, gestionării bugetului, managementului resurselor umane, comunicării şi al evaluării performanţei. Deşi INM oferă anumite cursuri de formare în domeniul managementului, cifrele nu sunt încurajatoare, nici în ceea ce priveşte participarea, nici numărul de cursuri oferite. În anul 2021 s-au organizat 4 seminare în domeniul managementului judiciar, la care au participat 35 de judecători şi 40 de procurori. Formarea în domeniul managementului judiciar aferentă perioadei 2022-2023 a constat în organizarea a 9 activităţi în acest domeniu, la care au participat 166 de judecători şi 120 de procurori. În cursul anului 2024, INM a organizat 2 activităţi de formare în domeniul managementului judiciar, care s-au adresat unui număr de 18 judecători şi 19 procurori. De asemenea, în cadrul programului de formare continuă pe anul în curs este prevăzută o activitate de formare în domeniul leadership-ului. Formarea profesională în domeniul managementului oferită de INM este destinată managerilor de cel mai înalt nivel din sectorul justiţiei, precum şi preşedinţilor/procurorilor-şefi de secţie, şi vizează un număr limitat de subiecte, care se raportează, însă, la numărul de zile alocate unei activităţi de formare. Activităţile de formare în domeniul managementului judiciar au inclus subiecte precum: management şi leadership: concepte, principii, stiluri manageriale; leadership situaţional; funcţii manageriale vs. atribuţii şi competenţe necesare conducătorilor de instanţe; tehnici şi instrumente de gestionare a documentelor (ECRIS, Statis); etc. Cu toate acestea, subiectele care capătă importanţă pe măsură ce sectorul avansează în transformarea sa digitală - de exemplu, securitatea cibernetică şi protecţia datelor cu caracter personal - nu au fost încă încorporate în formarea iniţială. Totuşi, ambele domenii reprezintă arii de interes pentru Institutul Naţional al Magistraturii. Astfel, INM a facilitat, în ultimii ani, participarea judecătorilor şi procurorilor la activităţi organizate de parteneri naţionali şi europeni (Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei - ARASEC, Reţeaua Europeană de Formare Judiciară - EJTN, Academia de Drept European - ERA, Programul HELP al Consiliului Europei), atât în domeniul securităţii cibernetice, cât şi în cel al protecţiei datelor cu caracter personal. De asemenea, în perioada 2025-2026, INM va implementa, în calitate de coordonator, proiectul transnaţional "CiviLink: Conectarea frontierelor prin formare judiciară e-CODEX". Cele două paliere de formare pe care se va dezvolta proiectul se referă la însuşirea şi consolidarea abilităţilor practice pentru folosirea instrumentelor digitale de cooperare transfrontalieră (e-CODEX) şi observarea standardelor relevante din legislaţia UE în domeniul securităţii şi al protecţiei datelor în cadrul procedurilor judiciare. Formarea profesională specializată în anumite domenii importante, cum ar fi managementul financiar şi statistica, nu este inclusă în programul de formare. Acest tip de instruire este esenţial, având în vedere responsabilităţile bugetare ale judecătorilor şi procurorilor cu funcţii de conducere, precum şi ale personalului din cadrul MJ şi CSM. Absenţa acesteia contravine standardelor şi recomandărilor europene în domeniu. Conform Manualului EJTN privind metodologia de formare judiciară în Europa, formarea judiciară ar trebui să includă şi administrarea bugetului, în cazul în care aceasta face parte din responsabilitatea managerială. Similar, standardele europene pentru procurori menţionează în mod explicit formarea bugetară, afirmând că "procurorii ar trebui să beneficieze de o formare specializată adecvată pentru a-şi îndeplini responsabilităţile în mod corespunzător în cadrul şi în afara sistemului de justiţie penală, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea resurselor bugetare [...]". Nici INM şi nici SNG nu au integrat managementul financiar în programele lor de formare profesională. Înţelegerea mecanismului general al cadrului bugetar şi al modului în care resursele financiare sunt distribuite şi cheltuite constituie un element foarte important în dezvoltarea profesională a magistraţilor. Capacitatea de a extrage şi interpreta statistici judiciare este necesară pentru a asigura buna funcţionare şi gestionare a unui sistem judiciar. Există o lipsă de formare şi de competenţe în acest domeniu. Pe parcursul interviurilor, s-a constatat că părţile interesate cu responsabilităţi cheie (cum ar fi managementul resurselor umane) au o înţelegere limitată şi nu au fost instruite în utilizarea, interpretarea şi proiectarea datelor în cadrul funcţiilor lor. De asemenea, în ciuda efortului formativ depus în ultimii ani prin intermediul unor proiecte precum TAEJ sau "Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi", au fost identificate lacune în ceea ce priveşte formarea profesională relevantă pentru magistraţii cu responsabilităţi în domeniul comunicării. Purtătorii de cuvânt sunt, de obicei, desemnaţi din rândul personalului judiciar al instanţelor, parchetelor şi CSM. În timp ce purtătorii de cuvânt au avantajul de a înţelege pe deplin subiectele judiciare, adesea prezintă abilităţi de comunicare şi expertiză relevantă limitate, cum ar fi în relaţia cu presa. Presa şi mass-media, în general, joacă un rol cheie în comunicarea între instanţe şi cetăţeni. Prin urmare, purtătorii de cuvânt au o funcţie importantă în furnizarea de informaţii corecte şi complete publicului, prin intermediul mass-mediei. Astfel, o formare adecvată este esenţială pentru această poziţie. Cu toate acestea, părţile interesate cu responsabilităţi în domeniul comunicării au raportat o pregătire profesională insuficientă şi disparităţi în ceea ce priveşte programele de formare necesare pentru judecătorii şi procurorii responsabili de comunicare. Formarea profesională specializată, consistentă şi periodică în domeniul comunicării, este în general absentă şi diferă de la o instituţie la alta. La preluarea funcţiei de purtător de cuvânt, se asigură o anumită formare obligatorie în domeniul comunicării. Purtătorilor de cuvânt li se oferă, de asemenea, cursuri de formare suplimentară anuale. Acestea se concentrează, în primul rând, pe documentele cheie care subliniază regulile de comunicare ce trebuie respectate şi nu sunt cursuri cu privire la abilităţile de comunicare adecvate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a introduce formarea profesională cu privire la utilizarea unui limbaj clar şi non-tehnic, atât în comunicarea orală, cât şi în cea scrisă, pentru personalul care intră în contact cu utilizatorii direcţi (magistraţi, dar şi grefieri care sunt adesea primul punct de contact). În timp ce INM oferă o formare obligatorie privind redactarea hotărârilor în timpul formării iniţiale a magistraţilor, interviurile cu părţile interesate sugerează că noii judecători preiau adesea stilul de redactare şi limbajul utilizat în deciziile şi motivările mai vechi, perpetuând astfel utilizarea unor stiluri de redactare învechite şi complicate. În cadrul proiectului "Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi" co-finanţat din fonduri elveţiene, INM a elaborat şi actualizat ghiduri privind modele de acte procedurale şi cereri, destinate practicienilor şi justiţiabililor. O evoluţie pozitivă este recunoaşterea în cadrul SDSJ 2022-2025 că sarcinile non-juridice ar trebui să fie incluse în formarea magistraţilor, iar unul dintre obiectivele sale este dezvoltarea competenţelor non-juridice specifice profesiei. Deşi se referă doar la dezvoltarea unui program de leadership şi comunicare, fără a oferi informaţii specifice despre implicaţii, obiectivul oferă oportunitatea de a se asigura că toate aspectele rolului de manager sau de purtător de cuvânt sunt acoperite de o formare relevantă. Dezvoltarea abilităţilor non-juridice ale magistraţilor urmează a fi avută în vedere şi în cadrul noului proiect finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian. Grefierii şi alte categorii de personal din instanţe şi parchete În cadrul consultărilor cu reprezentanţi ai sistemului judiciar s-a exprimat dorinţa de a avea mai mult personal auxiliar, în special grefieri cu studii superioare. Aceasta evidenţiază necesitatea unei analize cuprinzătoare a situaţiei grefierilor şi al altor categorii de personal din instanţe şi parchete, care să ia în considerare nu numai numărul de angajaţi, ci şi modul în care aceştia sunt utilizaţi şi unde este cea mai mare nevoie de ei. Această analiză ar trebui să evalueze, de asemenea, dacă descrierile posturilor, sistemele de selecţie, precum şi distribuţia şi utilizarea personalului auxiliar necesită ajustări pentru a spori eficienţa, pentru a creşte satisfacţia atât a magistraţilor, cât şi a personalului în ceea ce priveşte activitatea acestuia din urmă şi pentru a alinia categoriile de personal şi descrierile posturilor acestora la cerinţele actuale. O schimbare care ar putea fi luată în considerare ar fi creşterea numărului grefierilor cu studii superioare, menţinând numărul magistraţilor. Formarea profesională a grefierilor Formarea profesională a grefierilor este asigurată de Şcoala Naţională de Grefieri (SNG). SNG este responsabilă de recrutarea şi formarea grefierilor cu studii superioare şi de formarea iniţială şi continuă a tuturor tipurilor de grefieri. SNG funcţionează sub coordonarea CSM, iar conducerea SNG este asigurată de organele sale proprii, respectiv directorul SNG şi consiliul de conducere. Numărul de grefieri recrutaţi anual prin intermediul SNG este aprobat de plenul CSM. În anul 2021, CSM a aprobat un total de 121 de posturi de grefieri cu studii superioare, dintre care 101 au fost alocate instanţelor judecătoreşti şi 20 parchetelor. De regulă, aceşti grefieri ar fi trebuit să fie recrutaţi prin intermediul SNG, şi numai în cazuri excepţionale prin concursuri organizate direct de instanţe şi parchete. Pentru a ocupa posturile vacante, grefierii au fost recrutaţi prin concursuri organizate direct de instanţe şi de parchete. În cadrul consultărilor, unii judecători şi procurori şi-au exprimat preferinţa de a lucra cu grefieri recrutaţi de SNG, deoarece aceştia sunt bine pregătiţi pentru a-şi îndeplini funcţia. În cadrul componentei de formare profesională iniţială SNG realizează, exclusiv, recrutarea şi formarea profesională iniţială pentru toate tipurile de grefieri (denumite în mod colectiv personal auxiliar). Grefierii cu studii superioare recrutaţi prin intermediul SNG urmează o formare iniţială de şase luni. Această formare constă atât în cursuri în cadrul SNG, cât şi formare practică în instanţe şi parchete. Cursurile se axează în principal pe procedura civilă şi penală, dar includ şi cursuri aplicate în IT (în principal utilizarea Windows, Word, Excel şi ECRIS), dactilografiere şi managementul cauzelor. Ca şi în cazul magistraţilor, subiecte esenţiale pentru tranziţia către e- guvernare, cum ar fi securitatea cibernetică şi protecţia datelor cu caracter personal, nu au fost încă adăugate. Este de menţionat, totuşi, că SNG a introdus o acţiune de formare în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal în programul de formare continuă pe anul 2023. Dezvoltarea competenţelor transversale şi a eticii profesionale reprezintă, de asemenea, componente esenţiale ale formării iniţiale. Formarea profesională continuă este asigurată de SNG şi este obligatorie la fiecare cinci ani pentru toţi grefierii, indiferent de tipul acestora, cu toate că finanţarea pentru aceasta este limitată. În comparaţie cu ofertele INM, SNG oferă mai multe cursuri pe teme legate de IT, dar numărul de participanţi este limitat la maximum 20 sau 30, iar majoritatea cursurilor sunt oferite o singură dată pe an. În 2021, finanţarea pentru formarea continuă a fost asigurată în principal din fonduri nerambursabile (97,20%) de la donatori, în timp ce o mică parte a finanţării (2,08%) a provenit de la bugetul de stat. Dezvoltarea unei platforme de e-learning a permis SNG să ofere formare continuă unui număr mai mare de grefieri, în special în contextul unei finanţări limitate. În 2021, din lipsa fondurilor, grefierii recrutaţi prin concursuri directe de către instanţe şi parchete au beneficiat de formare continuă online, prin intermediul platformei de e-learning. Constrângerile bugetare şi chiar cele legate de spaţiu continuă să reprezinte factori restrictivi, dar aceştia afectează doar numărul de participanţi. Calitatea şi impactul cursurilor şi chiar subiectele pe care ar trebui să le abordeze ar putea fi îmbunătăţite şi prin utilizarea unor evaluări mai amănunţite ale nevoilor şi impactului, prin adăugarea de noi abordări şi metodologii şi printr- o coordonare mai strânsă cu programele de schimbare din alte domenii judiciare. Provocările actuale în ceea ce priveşte managementul resurselor umane pot fi abordate prin diverse măsuri. Printre acestea se numără angajarea personalului specializat în MRU; utilizarea mai eficientă a informaţiilor pentru a identifica problemele şi pentru a previziona şi evalua rezultatele noilor politici. În general, recomandările pentru soluţionarea provocărilor legate de MRU includ analiza diverselor tendinţe din Europa, creşterea numărului de specialişti în resurse umane cu competenţe specifice necesare pentru practicile moderne, intensificarea coordonării între instituţiile implicate în diferitele procese de MRU, precum şi identificarea modalităţilor de reducere a numărului posturilor vacante şi a altor probleme. În continuare, sunt prezentate o serie de aspecte ce pot fi luate în considerare, în vederea modernizării managementului resurselor umane în sectorul justiţiei: 1. Creşterea capacităţii departamentelor de MRU din sector, prin angajarea de personal cu abilităţi şi cunoştinţe necesare pentru a efectua exerciţii de planificare strategică. Aceste competenţe includ, inter alia, analiza şi interpretarea statisticii judiciare; dezvoltarea unor indicatori calitativi şi cantitativi pentru a măsura performanţa; familiarizarea cu tendinţele europene actuale în domenii precum evaluarea judiciară şi admiterea în profesie; noi perspective privind nevoile de formare şi evaluările de impact; capacitatea de a explora şi de a evalua alternative de organizare a personalului, în special odată cu apariţia noilor tehnologii şi a proceselor modernizate; adaptarea la noile tendinţe în materie de administrare a instanţelor judecătoreşti; tehnici pentru maparea proceselor şi dezvoltarea hărţilor judiciare; analiza impactului schimbărilor propuse din punct de vedere financiar, social, politic şi organizaţional. 2. Asigurarea faptului că activităţile de formare se coordonează cu alte iniţiative de reformă şi sunt sprijinite de către acestea. Se recomandă, de asemenea, creşterea bugetelor pentru formarea continuă a întregului personal, asigurându-se, în acelaşi timp, că aceasta vizează domenii prioritare. Asigurarea faptului că activităţile de formare în domeniul justiţiei din România funcţionează într-o abordare coordonată, ar mări potenţialul impact. Alegerea subiectelor potrivite, precum şi intensificarea eforturilor pentru a se asigura că mediul de lucru sprijină aplicarea acestora sunt esenţiale. 3. Creşterea capacităţii CSM, pe măsură ce îşi consolidează rolul de lider în managementul resurselor umane în cadrul sistemului judiciar, nu numai pentru a-i asigura capacitatea de supraveghere şi implementare a politicilor şi proceselor de management al resurselor umane, ci şi pentru a putea propune schimbări cu privire la practicile de management al resurselor umane care au un impact negativ asupra funcţionării instituţiilor judiciare. Acest lucru ar putea include angajarea de experţi în domeniul resurselor umane pe măsură ce se creează spaţiu pentru aceste poziţii. Instruirea suplimentară este, de asemenea, o opţiune. Această abordare ar trebui să permită o viziune comună şi o abordare strategică a procesului de selecţie, numire şi repartizare a tuturor magistraţilor, precum şi de negociere a bugetelor relevante. 4. Instituţiile din domeniul justiţiei ar trebui să analizeze nevoia de alţi experţi calificaţi, specializaţi în domenii relevante (de exemplu, MRU, analiza şi gestionarea datelor), pentru a se asigura că dispun de combinaţia potrivită de competenţe şi expertiză - din partea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal. 5. Sporirea eforturilor, pentru a se asigura că toate posturile din schemele de personal ale instanţelor şi parchetelor sunt ocupate. Lipsa personalului are impact negativ asupra numărului de cauze ale judecătorilor şi procurorilor şi, prin urmare, asupra eficienţei şi ratelor de soluţionare. Numărul tot mai mare de posturi vacante în parchete afectează investigarea şi urmărirea penală a cazurilor în timp util, cu riscul de a se atinge termenul de prescripţie fără ca justiţia să fie îndeplinită. 4. Management Financiar Un management financiar solid este esenţial pentru funcţionarea sistemului judiciar şi pentru furnizarea de servicii de înaltă calitate către public. Alocarea şi gestionarea fondurilor au o puternică influenţă asupra îndeplinirii mandatelor instituţiilor de justiţie, dar şi asupra eficienţei generale a serviciilor din sectorul justiţiei. Practicile de management financiar afectează şi alte funcţii auxiliare (cum ar fi managementul resurselor umane, TIC şi infrastructura) care, la rândul lor, afectează performanţa sectorului judiciar. Raportul de Diagnostic Iniţial a trecut în revistă aspecte cheie ale managementului financiar în sectorului judiciar românesc: de la aspectele instituţionale la tendinţele vizând cheltuielile şi defalcarea acestora. Analiza a condus la câteva constatări majore: (1) fondul de salarii domină cheltuielile sectorului, lăsând doar o mică parte din buget pentru investiţii de capital; (2) modul de distribuire a cheltuielilor între instanţe şi parchete reflectă, în linii mari, dimensiunea şi extinderea competenţelor acestora; (3) formularea bugetului nu pune accentul pe performanţă, deşi practicile anterioare s-au îmbunătăţit (spre exemplu, execuţia bugetară şi raportarea); (4) riscuri financiare şi administrative semnificative reies din lipsa de aliniere între salariile efective şi cele decise de instanţă, ale magistraţilor (mai precis, drepturile salariale restante). Cheltuielile cu drepturile salariale restante au crescut atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi. În anul 2021, acestea reprezentau 19,6% din fondul de salarii şi 14,2% din bugetul tuturor instanţelor şi 26,7% şi, respectiv, 24% din cel al tuturor parchetelor. Alocările bugetare sunt determinate într-un proces de jos în sus, de agregare a cererilor individuale pe liniile de autoritate (adică de la cel mai mic la cel mai înalt nivel de ordonator de credite), cererile iniţiale bazându-se în general pe ajustarea liniară, în sus, a alocărilor din anul anterior. Aceste ajustări sunt diferite ca mărime şi sunt filtrate prin departamentele bugetare ale MJ şi ale Ministerului Public - şi, începând cu anul 2023, şi ale ÎCCJ (pentru bugetul de salarii) - înainte de a fi trimise la MF pentru a fi armonizate, în cele din urmă, cu limitele anuale de cheltuieli. Drepturile salariale Schema de calcul a salariilor în sectorul judiciar din România include un cadru foarte complex de acte normative şi administrative. În ultimul deceniu, modul de calcul a salariilor în sectorul judiciar românesc, dar şi în sectorul public în ansamblu, a fost reglementat de o serie de legi- cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificări numeroase, frecvente şi suprapuse. Cadrul legislativ şi administrativ complex şi volatil care reglementează sistemul de calcul al salariilor în sectorul public a dat naştere la o multitudine de acţiuni legale în sectorul public. În cadrul acestor acţiuni, reclamanţii, în mod individual sau colectiv, au contestat formula de calcul al remuneraţiei lor. Contestaţiile s-au bazat pe plângeri legate de discriminare, care pot fi sintetizate în trei categorii majore: (1) compararea poziţiilor individuale cu alte poziţii cu atribuţii sau cerinţe educaţionale similare, (2) compararea poziţiilor individuale din prezent cu situaţii din trecut şi (3) compararea poziţiilor individuale cu poziţii similare din alte instituţii. Contestaţiile au dat naştere la o sumă importantă de drepturi salariale restante, punând o povară financiară semnificativă pe bugetul sectorului judiciar şi o povară administrativă foarte mare pe resursele umane implicate în decontarea acestora. Analiza Funcţională a arătat că drepturile salariale restante se ridică la aproximativ un sfert din totalul fondului de salarii al ultimilor ani. Articolul 146 din Legea nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare, a transferat către ÎCCJ responsabilitatea gestionării bugetului salarial şi a procesului de salarizare, impunând astfel eforturi suplimentare din partea structurii ÎCCJ competente. Pentru a asigura îndeplinirea optimă a noilor atribuţii după perioada de tranziţie, ÎCCJ a demarat procedurile necesare pentru completarea schemei de personal, în prima etapă cu 54 de posturi. Îmbunătăţirea funcţiei de management financiar este un proces care va necesita expertiză, capacitate, precum şi eforturi instituţionale coordonate din partea sistemului judiciar din România, orientate spre aspecte precum: 1. Clarificarea cadrului legal pentru calculul salarial prin revizuirea legii salarizării şi a altor acte normative şi administrative, precum şi pentru aplicarea acestora. 2. Construirea capacităţii ÎCCJ de a-şi duce la îndeplinire noul mandat de gestionare a bugetului de salarizare, inclusiv asigurarea unui efectiv corespunzător de personal disponibil şi cu pregătirea necesară. 5. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor Transformarea digitală este recunoscută ca fiind o prioritate de top pentru sectorul de justiţie din România atât în PNRR*8), în care sunt prevăzute fonduri pentru digitalizarea sistemului judiciar, cât şi în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (SDSJ) din România. *8) Componenta 7 "Transformare digitală": Investiţia 4. Digitalizarea sistemului judiciar (162,31 mil. euro) Există două perspective care descriu nivelul actual de digitalizare în sectorul de justiţie din România. Prima se referă la stadiul digitalizării, trecând în revistă ceea ce s-a făcut. Observaţiile sunt organizate în perspective precum: activităţi/procese, informaţii/date, software/aplicaţii, tehnologie/infrastructură. Cea de-a doua perspectivă se referă la modelul de operare în domeniul TIC, analizând modul în care se fac lucrurile. Principalele constatări în acest sens se referă la modul în care TIC este organizată, guvernată, finanţată şi dotată cu personal. Următoarele subsecţiuni analizează fiecare dintre aceste perspective. Stadiul digitalizării Activităţi/Procese Sectorul de justiţie din România a progresat în eforturile de digitalizare, la fel ca multe sisteme de justiţie din Europa. În indexul CEPEJ privind TIC pe 2020, scorul României este de 7,1 (relativ ridicat), ceea ce plasează România în al doilea grup de ţări cu cel mai bun clasament (a se vedea figura de mai jos). Datele primite în urma chestionarelor şi a interviurilor au arătat că o gamă largă de facilităţi sunt disponibile online. De exemplu: ● Posibilitatea de a iniţia o procedură (de exemplu, de a depune o cerere online) şi de a primi o confirmare electronică care atestă depunerea documentelor la instanţă este în general disponibilă pentru toate acţiunile civile şi în contencios administrativ. ● În cauzele penale, există posibilitatea comunicării virtuale confidenţiale şi sigure între inculpaţi şi apărătorii acestora în timpul audierilor la distanţă. ● Semnăturile şi sigiliile electronice (şi anume, semnăturile şi sigiliile electronice avansate şi calificate, astfel cum sunt definite în Regulamentul eIDAS şi în Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea) sunt admisibile în sistemul judiciar românesc. ● Există posibilitatea de a utiliza instrumente de comunicare electronică în timpul proceselor civile şi penale. Părţile interesate intervievate au indicat că, totuşi, capacităţile şi tehnologiile care stau la baza acestora variază de la o instituţie la alta, în special având în vedere lipsa de standarde raportată de persoanele intervievate. ● Informaţii despre taxele judiciare sunt disponibile online din diferite surse. Există opţiunea de a plăti online taxele judiciare de timbru, dar utilizarea acesteia este limitată. Din perspectivă generală, în întregul sistem, nivelul de digitalizare variază considerabil între instituţiile din justiţie. Unele instituţii, cum ar fi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), sunt foarte automatizate, în timp ce altele au înregistrat progrese modeste. Astfel, digitalizarea serviciilor la nivelul ONRC, consolidată în ciclul strategic precedent, reprezintă o prioritate în noul ciclul strategic venind astfel în întâmpinarea preocupărilor mediului de afaceri din perspectiva îmbunătăţirii continue a calităţii şi celerităţii serviciilor oferite. Instanţele şi parchetele continuă să avanseze în ceea ce priveşte standardizarea şi automatizarea proceselor lor în ECRIS, în timp ce instituţii precum Direcţia Naţională de Probaţiune şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) nu şi-au automatizat suficient procesele operaţionale. Informaţii/Date Accesul la date exacte, complete şi actualizate este esenţial pentru a lua decizii informate. Judecătorii, procurorii şi funcţionarii, împreună cu partenerii externi (avocaţi, executori judecătoreşti, notari, consilieri juridici etc.), au nevoie de astfel de informaţii pentru a-şi desfăşura activitatea zilnică. De asemenea, factorii de decizie politică şi administratorii au nevoie de informaţii fiabile pentru a fundamenta politicile şi programele. Cetăţenii şi justiţiabilii au nevoie de acces uşor la informaţii privind cauzele în care sunt parte, la informaţii generale privind sectorul de justiţie (de exemplu, taxe judiciare de timbru, proceduri administrative etc.) şi, eventual, la hotărârile judecătoreşti publicate pe un portal al sistemului de justiţie. În sectorul de justiţie românesc, deşi există unele sisteme comune de colectare şi raportare a datelor, nu există, în general, practici standard de colectare a informaţiilor şi datelor. Fiecare instituţie din sectorul de justiţie şi-a dezvoltat propriile sisteme informatice, iar acestea nu au fost concepute pentru a face schimb de informaţii cu alte organizaţii. Această abordare limitată are ca rezultat crearea unor "silozuri" de informaţii, ceea ce face ca schimbul de informaţii să fie complex. Accentuată de natura autonomă a instituţiilor din justiţie, lipsa unor politici şi practici unitare cu privire la ceea ce poate fi comunicat (şi cui) şi la modul în care materialele sunt înregistrate şi gestionate face ca schimbul de informaţii să fie şi mai dificil. Informaţiile deţinute de o instituţie nu pot fi transmise cu uşurinţă persoanelor din alte instituţii care au nevoie de ele. Sunt necesare norme clare pentru a depăşi aceste bariere instituţionale. Nomenclatura standard pentru identificarea, clasificarea şi raportarea cauzelor din justiţie este menţinută în mod activ în sistemele informatice, dar instituţiile din justiţie încă folosesc o terminologie specifică organizaţiei lor. Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aplicaţiei ECRIS IV coordonează toate activităţile, de la centralizarea cererilor de modificare, la introducerea actualizărilor în ECRIS IV. Continuă să fie necesar să se stabilească şi/sau să se îmbunătăţească nomenclatoare comune, pentru a facilita raportarea pentru management în întregul sistem de justiţie (de exemplu, categorii de infracţiuni, tipuri de apeluri, taxonomii de raportare etc.). Datele statistice privind activitatea instanţelor sunt furnizate prin intermediul unui sistem comun, STATIS. Datele fiecărei instanţe din sistemul ECRIS IV sunt centralizate periodic în STATIS. Rapoartele şi datele statistice transmise părţilor interesate (inclusiv CEPEJ) sunt generate din STATIS şi din alte sisteme. În plus, datele selectate sunt extrase şi prezentate periodic pe portalul seturilor de date deschise din România, sectorul de justiţie contribuind la iniţiativa privind Open Data. Pe portalul seturilor de date deschise al Guvernului, data.gov.ro, în martie 2023, erau peste 100 de seturi de date publicate de MJ, CSM şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), 40 de seturi de date de la Registrul Comerţului şi 38 de seturi de date de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC). Majoritatea datelor se referă la plăţi şi contracte. De asemenea, sunt publicate informaţii despre diverşi actori din sistemul judiciar, inclusiv traducători şi interpreţi, experţi juridici, executori judecătoreşti şi notari publici. În plus, există alte două platforme cu seturi de date deschise specifice justiţiei: (1) Portalul de jurisprudenţă unde se publică hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele naţionale şi (2) portalul legislativ care prezintă legislaţia României. Seturi de date deschise sunt publicate şi pe portalurile asociaţiilor naţionale ale avocaţilor, executorilor judecătoreşti şi notarilor. Capacităţile de raportare şi de analiză intersectorială a datelor trebuie îmbunătăţite pentru a răspunde cererilor de date în continuă creştere din sectorul de justiţie. Informaţii despre sectorul de justiţie din România (de exemplu, proceduri, documente necesare, costuri etc.) sunt disponibile online pentru public. Acest lucru este în conformitate cu normele de transparenţă în domeniul justiţiei din statele membre ale UE. Hotărârile judecătoreşti sunt publicate şi disponibile online pe două portaluri: portalul instanţelor gestionat de MJ: portal.just.ro şi portalul de jurisprudenţă gestionat de CSM: rejust.ro. România transmite informaţii în sistemul judiciar mai larg al UE, la fel ca şi alte autorităţi din statele membre, în conformitate cu cerinţele UE, pentru a asigura funcţionarea sistemelor judiciare din mai multe ţări prin schimbul de date. Colaborarea include următoarele domenii: ● Portalul eJustice (e-justice.europa.eu) - prezintă informaţii în 23 de limbi privind sistemele de justiţie şi îmbunătăţirea accesului la justiţie în întreaga Uniune. Sub această umbrelă, sectorul de justiţie contribuie, de asemenea, la următoarele: - FAN: Instrumentul "Găsiţi un notar" – IRI: Sistemul de interconectare a registrelor de insolvenţă – BRIS: Sistemul de interconectare a registrelor comerţului din UE ● e-Codex: European digital infrastructure - permite conexiuni între sistemele naţionale, permiţând autorităţilor judiciare să trimită şi să primească documente, formulare juridice, probe şi alte informaţii într-un mod rapid şi sigur. ● eEDES342 - Sistemul de schimb digital de probe. Autorităţile statelor membre pot transmite şi primi în siguranţă, în format digital, ordine europene de anchetă, cereri de asistenţă judiciară reciprocă şi probe aferente. În general, este nevoie de o abordare coordonată a guvernanţei şi a gestionării datelor în toate instituţiile judiciare din România. Datele din justiţie sunt dispersate într-un tablou fragmentat de sisteme informatice concepute fiecare pentru un scop specific şi gestionate izolat de fiecare instituţie. Deseori, datele sunt stocate în formate specifice unui anumit sistem şi, prin urmare, sunt dificil de procesat în alte sisteme, împiedicând astfel integrarea sau compararea seturilor de date. În consecinţă, provocările legate de date, cum ar fi disponibilitatea, accesibilitatea, calitatea, oportunitatea şi coerenţa, au un impact asupra performanţei instituţionale şi sectoriale şi asupra capacităţilor decizionale. O abordare coordonată la nivelul instituţiilor din justiţie în ceea ce priveşte guvernanţa şi managementul datelor va facilita, printre altele, schimbul de date, va îmbunătăţi interoperabilitatea datelor, va spori protecţia şi confidenţialitatea datelor şi, în cele din urmă, va permite elaborarea de politici bazate pe date. Software/Aplicaţii Sectorul de justiţie prezintă un tablou complex de sisteme informatice. Se regăsesc sisteme informatice comune care sprijină funcţiile operaţionale dincolo de graniţele organizaţionale (de exemplu, ECRIS IV, STATIS, ReJust Desktop, TEXT, RMS şi portalurile), sisteme informatice specializate care sprijină misiuni specifice (de exemplu, penitenciare, registrul comerţului, indisponibilizarea bunurilor, criminalistică) şi soluţii informatice locale multiple şi duplicate care completează potenţialele lacune funcţionale sau operaţionale, după caz. ECRIS IV funcţionează de peste un deceniu, ceea ce limitează iniţiativele digitale şi posibilităţile de automatizare. Sistemul ECRIS IV, lansat în 2010, este utilizat în toate instanţele pentru managementul cazurilor. ECRIS III, lansat în 2008, este utilizat în toate parchetele, deoarece funcţionalitatea esenţială pentru activităţile acestora nu este disponibilă în ECRIS IV. ECRIS este descentralizat, cu peste 250 de servere în toate instanţele şi parchetele. Pentru a suplimenta funcţionalităţile ECRIS, au fost dezvoltate mai multe extensii software (de exemplu, accesul electronic la dosare, programarea cauzelor în instanţe, informaţii privind şedinţele de judecată) care sunt gestionate de fiecare instanţă în parte şi de CSM (CSMApp, OptimApp, MindApp, ReJust Desktop, Registratura.rejust.ro, ReJust Desktop, Rejust.ro, Aplicaţie Concursuri, EMAP). Este în derulare un proiect de modernizare a ECRIS la versiunea ECRIS V, cu scopul de a acoperi lacunele funcţionale şi de a introduce capabilităţi tehnice suplimentare. De-a lungul anilor, Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aplicaţiei ECRIS IV şi a altor aplicaţii informatice judiciare din cadrul MJ a acordat prioritate reparaţiilor (de exemplu, remedierea erorilor) şi îmbunătăţirilor aduse ECRIS. Sistemul de administrare a resurselor (RMS) Introdus în 2012, RMS a fost conceput pentru a spori eficienţa planificării, a bugetării şi a gestionării resurselor (umane, financiare şi materiale) pentru sistemul judiciar, iar aria sa de cuprindere a fost restructurată în timp, date fiind: i) modificările legislative, respectiv Legea nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare, prin care ÎCCJ a preluat competenţele MJ în ceea ce priveşte gestionarea bugetului instanţelor privind cheltuielile de personal (art. 142) şi va prelua atribuţii pentru celelalte capitole bugetare în baza unei legi speciale (art. 163); ii) prevederile Hotărârii Guvernului nr. 285/2023 privind aprobarea Planului de măsuri pentru finalizarea sistemului informatic de administrare a resurselor sistemului judiciar şi cele ale Hotărârii Guvernului nr. 988/2024 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; iii) corespondenţa cu ÎCCJ şi PÎCCJ din anul 2023 privind modul de aplicare a celor menţionate la punctele i) şi ii) de mai sus. Implementarea sistemului a trecut prin diferite stadii, în funcţie de instituţie: ● La nivelul MJ (aparat central - pilot) sistemul a intrat în funcţiune în iunie 2019 şi ulterior au devenit pe deplin operaţionale cele trei module principale (Financiar, HR&Salarizare şi Buget); ● CSM utilizează pentru aparatul propriu, doar componenta Resurse Umane a sistemului RMS; ● MJ şi instanţele folosesc constant modulul Buget al RMS din anul 2021, iar MJ foloseşte lunar întreg sistemul RMS cu toate modulele acestuia, salariile pentru întreg personalul MJ plătindu-se din RMS tot începând cu anul 2021; ● Toate instanţele au instalate/configurate toate modulele RMS, dar în practică, cu excepţia modulului Buget, folosesc RMS numai sporadic şi în situaţii punctuale, mai ales în urma Hotărârii Guvernului nr. 988/2024 care vizează inclusiv extinderea sistemului informatic SIMEC pentru managementul economico-financiar şi administrativ folosit de ÎCCJ şi la nivelul instanţelor; ● PÎCCJ beneficiază de acelaşi sistem informatic SIMEC, motiv pentru care a comunicat MJ, în anul 2023, faptul că nu este necesar ca modulele RMS de resurse umane şi salarizare şi Financiar să fie extinse la nivelul parchetelor, măsurile cu nr. 15, 16 şi 17 prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 285/2023 devenind astfel inaplicabile; ● ÎCCJ beneficiază de acelaşi sistem informatic SIMEC, motiv pentru care a comunicat MJ, în anul 2023, faptul că nu este oportună extinderii modulelor Financiar şi Buget ale RMS la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, măsura cu nr. 22 prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 285/2023 devenind astfel inaplicabilă; ● Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a extins două module relevante ale RMS (Buget şi RE/RD) în luna decembrie 2024 şi este de aşteptat utilizarea acestora în activitatea curentă a ANP. Astfel, sistemul informatic de administrare a resurselor financiare şi umane (RMS) în sectorul de justiţie a devenit operaţional în totalitate (cu toate cele 7 module ale sale componente) la nivelul Ministerului Justiţiei, odată cu ultimul modul al RMS devenit operaţional în decembrie 2024, respectiv RE/RD, dedicat exclusiv ANP şi penitenciarelor, conform contractului semnat de MJ cu Furnizorul RMS. De asemenea, sistemul RMS a fost generalizat (extins - instalat şi configurat) cu toate modulele sale pentru toate cele 57 de instanţe în anii 2021-2023 iar modulul RE/RD dedicat exclusiv ANP şi penitenciarelor a fost extins la nivelul întregului sistem penitenciar în anul 2024. Pe de altă parte, măsurile cu nr. 8, 9, 10 şi 14 dispuse prin Hotărârea Guvernului nr. 285/2023 care vizează modulul Resurse umane şi salarizare al RMS la nivelul instanţelor devin inaplicabile, în urma noilor măsuri dispuse la nivelul instanţelor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în baza Hotărârii Guvernului nr. 988/2024 care vizează inclusiv extinderea sistemului informatic SIMEC la nivelul instanţelor, respectiv a modulului de salarizare al SIMEC, în contextul în care prin Legea nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare, ÎCCJ a preluat competenţele anterioare ale MJ în ceea ce priveşte gestionarea bugetului instanţelor privind cheltuielile de personal (art. 142). Termenul până la care Ministerul Justiţiei este autorizat să asigure derularea activităţilor/măsurilor contractuale pentru finalizarea implementării sistemului RMS este 31 martie 2025, conform prevederilor art. I ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2023 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale Hotărârii Guvernului nr. 285/2023, emis în baza art. II ale aceleiaşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2023. Astfel, acceptanţa operaţională formală pentru sistemul complet RMS a fost emisă până la 31 martie 2025, în funcţie de alocările bugetare la nivelul bugetului MJ pentru anul 2025, alocări corelative plăţilor contractuale finale aferente finalizării implementării RMS. Ulterior finalizării implementării RMS, în perioada 31 martie 2025 - 2029 se vor putea derula de Furnizorul RMS şi finanţa anual în baza art. X alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, doar acele activităţi contractuale post finalizarea RMS, specifice perioadei de mentenanţă şi garanţie contractuală de 4 ani, necesare pentru asigurarea sustenabilităţii utilizării RMS pe termen lung, aceste activităţi/măsuri limitative eligibile fiind expres prevăzute în cuprinsul planului de măsuri aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285/2023, cu termen "permanent", respectiv măsurile cu numerele 5, 6, 23 şi 24. Astfel, după data de 31 martie 2025, sistemul RMS beneficiază de 4 ani de mentenanţă şi garanţie contractuală şi va putea fi utilizat efectiv la nivelul instanţelor nu doar prin modulul Buget dar şi prin modulul Financiar care a fost instalat şi configurat anterior pentru instanţe, în lumina recomandărilor Curţii de Conturi, cu termene de aplicare pentru anul 2025 şi în următoarele condiţii principale dar nelimitative: i) scopul concret al utilizării să fie stabilit de MJ în calitate de ordonator principal de credite la alegerea acestuia (precum elaborarea unor situaţii financiare centralizate sau alte asemenea); ii) instanţele să introducă/opereze corect în modulul RMS acele date proprii specifice solicitate de MJ care să corespundă scopului stabilit de MJ; iii) utilizarea modulului Financiar al RMS în condiţiile i) şi ii) să nu fie afectată din punct de vedere tehnic sau din alte motive de sistemul informatic SIMEC, respectiv de modulul economico-financiar al acestuia, extins la nivelul instanţelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în baza prevederilor Art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 988/2024 care vizează inclusiv extinderea implementării Platformei software integrate pentru managementul economico-financiar şi administrativ (sistemul SIMEC); iv) adaptarea implicită şi limitarea unor date migrate anterior care au făcut obiectul măsurilor nr. 7, 11 şi 12 dispuse prin Hotărârea Guvernului nr. 285/2023, precum şi a unor funcţionalităţi ale modulului Financiar al RMS, după caz, la condiţiile menţionate la punctele i), ii) şi iii) de mai sus, inclusiv în lumina prevederilor Legii nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare; v) restângerea implicită a ariei de cuprindere a măsurii nr. 14 care vizează utilizarea RMS de către cele 57 de instanţe în activitatea curentă, dispusă prin Hotărârea Guvernului nr. 285/2023, la condiţiile menţionate la punctele i) - iv) de mai sus. Alte aplicaţii Sectorul justiţiei explorează utilizarea tehnologiilor speech-to-text, a inteligenţei artificiale şi a tehnologiei blockchain în activităţile judiciare principale. CSM utilizează inteligenţa artificială pentru următoarele procese: Anonimizare documente, Adăugare diacritice în textul documentelor, Transformare documente scanate în text. În cadrul Analizei Funcţionale a fost efectuat un studiu al programelor informatice non-enterprise şi care nu sunt specifice unui domeniu specific de activitate. Chestionarul de sondaj a fost trimis instituţiilor din sectorul de justiţie. Principalele constatări sunt rezumate mai jos: ● În mai multe instanţe există diverse aplicaţii informatice redundante (de exemplu, există mai multe soluţii software pentru afişarea pe ecrane a programelor instanţelor, înregistrarea documentelor şi programarea conferinţelor video). Deşi unele dintre aceste soluţii sunt partajate cu alte instanţe, diversele aplicaţii care susţin funcţii identice sau similare duc la duplicarea eforturilor, la creşterea costurilor şi la utilizarea inadecvată a resurselor disponibile. ● Mai multe extensii au fost create la nivelul instanţelor pentru a extinde capacităţile ECRIS. Aceste soluţii auxiliare au fost dezvoltate independent, fără parcurgerea unui flux administrativ de avizare, fiind neclar dacă aceste aplicaţii au fost actualizate pentru a se asigura integrarea/interoperabilitatea cu ECRIS şi, la fel de important, dacă asigură securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor şi datelor. Exemple de astfel de sisteme locale sunt: - InfoDosar - permite accesul prin internet la toate documentele din dosare, şi anume la cele create sau ataşate în aplicaţia ECRIS. Accesul este asigurat pe baza unei adrese de email şi a unui număr de telefon. – TDS - securizează transmisia şi gestionează fişierele electronice. Permite accesul electronic la dosarul cauzei şi trimite citaţii şi comunicări în format electronic. – "Dosare suspendate" - ţine evidenţa dosarelor suspendate în cadrul unei instanţe şi efectuează verificări periodice ale situaţiei acestora. În cadrul diferitelor instanţe, în special la curţile de apel, există capacitate internă pentru dezvoltarea de aplicaţii. Aceste capacităţi de dezvoltare a aplicaţiilor ar trebui coordonate şi valorificate, astfel încât să se asigure resursele şi gestionarea corespunzătoare a iniţiativelor transversale esenţiale. Tehnologie/Infrastructură Infrastructura tehnologică a sistemului de justiţie este extrem de descentralizată, variată, fragmentată şi, în cea mai mare parte, învechită. În condiţiile coordonării limitate între instituţii, infrastructura TIC a evoluat organic pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărei instituţii. Această evoluţie a introdus un nivel inutil de complexitate şi riscuri, creând bariere tehnice în calea interoperabilităţii sistemelor şi a schimbului de informaţii. Centrele de date/camerele tehnice ale MJ şi instalaţiile actuale nu corespund cerinţelor minime pentru instalarea sistemelor şi serviciilor informatice cu acoperire naţională. Riscul de întrerupere a serviciilor este foarte ridicat, iar infrastructura nu este capabilă să asigure, în condiţii operaţionale optime, continuitatea activităţii şi recuperarea în caz de dezastru. Capacităţile de lucru la distanţă sau de desfăşurare virtuală a operaţiunilor nu sunt disponibile constant în toate instanţele. În timpul carantinei şi restricţiilor din pandemia de COVID-19, unele instanţe au reuşit să ofere acces parţial de la distanţă la resursele organizaţionale utilizând conexiuni securizate de reţea privată virtuală (VPN). Instanţele au început să organizeze mai multe şedinţe prin videoconferinţe. De asemenea, a crescut utilizarea şi acceptarea probelor transmise electronic. Totuşi, o parte din personalul esenţial căruia i s-a permis să lucreze de la distanţă nu a putut face acest lucru, având în vedere numărul limitat de dispozitive portabile. În alte cazuri, nu s-a putut asigura conectivitatea, date fiind limitările lăţimii de bandă a reţelei. Au fost solicitate fonduri (şi au fost alocate 42 de milioane de euro) din Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) pentru a extinde capacităţile de lucru la distanţă, de adoptare a fişierelor electronice şi de comunicare*9). Potrivit părţilor interesate, personalul din instituţiile justiţiei poate, în unele cazuri, lucra de la distanţă şi îşi poate îndeplini atribuţiile. Acest lucru nu este posibil, însă, în toate instituţiile. Toate instanţele dispun de echipamente de videoconferinţă şi canale de comunicare securizate. Există canale de comunicare electronică securizată între instanţe/parchete şi Agenţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). De asemenea, există canale de comunicare securizată între instanţe şi notari, între instanţe şi executorii judecătoreşti şi între instanţe şi avocaţi. Comunicaţiile electronice securizate între instanţe/parchete şi principalele instituţii partenere (poliţia judiciară, ANABI) sunt însă foarte limitate sau încă inexistente (adică, în principal pe hârtie). *9) Componenta 7 "Transformare digitală": Investiţia 4. Digitalizarea sistemului judiciar Modelul de operare în domeniul TIC În general, modelul operaţional în domeniul TIC din sectorul de justiţie s-a dezvoltat în mod inegal în diferite instituţii. Unele departamente informatice sunt mai bine organizate decât altele, având în vedere configuraţia lor instituţională şi obiectivul vizat (de exemplu, ONRC, ANP, DNA, DIICOT). Departamentele informatice de la ONRC şi ANP îşi pot defini şi standardiza procesele pentru a asigura operaţiuni fiabile şi eficiente. Pe de altă parte, având în vedere natura extrem de descentralizată şi autonomă a instanţelor şi a parchetelor, serviciile TIC din aceste instituţii sunt puţin motivate să colaboreze între ele. În general, serviciile TIC funcţionează ad-hoc, reactiv, cu un nivel minim de colaborare şi coordonare între jurisdicţii. Este nevoie de o strategie privind TIC pentru sectorul de justiţie. Această strategie ar trebui să fie aliniată la SDSJ, la strategiile şi iniţiativele din domeniul TIC la nivel naţional (de exemplu, Agenda digitală, Platforma cloud guvernamental, interoperabilitate etc.) şi la iniţiativele UE (de exemplu, principiul "once-only/o singură dată", interoperabilitatea). Strategia în domeniul TIC pentru sectorul de justiţie trebuie să definească schimbările prin care trebuie să treacă serviciile TIC pentru a facilita cu succes transformarea digitală a sectorului şi pentru a crea valoare pentru acesta. Totodată, strategia trebuie să stabilească o abordare coerentă privind gestionarea riscurilor tehnologice (de exemplu, vulnerabilităţile în materie de securitate a informaţiilor, tehnologia şi echipamentele învechite), privind gestionarea bugetului limitat alocat TIC astfel încât să se obţină randamente optime, precum şi privind adoptarea noilor tehnologii esenţiale pentru activităţile din sector (de exemplu, soluţii de videoconferinţă/colaborare, tehnologii speech-to-text etc.). Lipsa unei strategii în domeniul TIC a dus, printre altele, la duplicarea soluţiilor informatice, la lipsa resurselor informatice pentru realizarea investiţiilor strategice (de exemplu, RMS) şi la ratarea ocaziilor de a valorifica tehnologiile şi competenţele TIC existente, inclusiv cele din sectorul privat (de exemplu, parteneri comerciali). Conform datelor furnizate de CEPEJ, alocările medii pentru digitalizarea instanţelor în perioadele 2014-2018 şi 2016-2020 reprezintă mai puţin de 1% (0,3 % şi, respectiv, 0,7 %) din bugetele totale pe perioadele respective. Bugetul limitat este utilizat în principal pentru a finanţa întreţinerea licenţelor şi a echipamentelor folosite în activitatea curentă (imprimante, modemuri etc.). Sectorul de justiţie se bazează, în principal, pe surse externe pentru a-şi finanţa investiţiile în TIC. Între 2018 şi 2022, au fost mobilizate fonduri externe în valoare de 28 de milioane de euro, cu ONRC şi PÎCCJ ca principali beneficiari. Alte surse externe au totalizat circa 51 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2023. Pentru perioada 2023-2026, 214 milioane de euro din surse externe au fost angajate pentru a finanţa agenda de transformare digitală în justiţie. În PNRR au fost angajate 162 de milioane de euro pentru perioada 2022-2026. Fondurile din PNRR sunt destinate, în principal, creşterii capacităţilor de lucru la distanţă şi creării unei infrastructuri TIC sustenabile şi rezistente. Aproximativ 83% din fondurile din PNRR vor fi utilizate pentru investiţii în centre de date şi în infrastructură pentru utilizatori (de exemplu, laptopuri şi capacităţi de comunicare unificată) pentru a consolida continuitatea activităţii. Fondurile PNRR rămase sunt direcţionate către implementarea capacităţilor cheie (de exemplu, speech-to-text), modernizarea sistemelor existente sau dezvoltarea unor noi sisteme specifice misiunii. Pe de altă parte, fondurile care nu provin din PNRR sunt alocate în principal extinderii capacităţii aplicaţiilor informatice principale existente şi dezvoltării de noi facilităţi în sprijinul transformării digitale. Personalul TIC Personalul TIC dedicat şi motivat din sectorul justiţiei a adoptat bune practici în dezvoltarea şi sprijinirea sistemelor şi instrumentelor TIC. În ciuda resurselor limitate, echipele TIC au luat măsuri pentru modernizarea sistemelor TIC pentru a îndeplini cerinţele specifice activităţii (de exemplu, videoconferinţe, audieri online, înregistrări audio în instanţe etc.). Specialiştii TIC reprezintă două procente din totalul forţei de muncă din sectorul de justiţie. În noiembrie 2022, existau 912 posturi aprobate în domeniul TIC şi 752 de specialişti TIC care lucrau în diverse instituţii, reprezentând două procente din totalul personalului. În instituţiile din justiţie care dispun de astfel de personal, specialiştii TIC reprezintă, în medie, între 1 şi 3% din totalul forţei de muncă. Printre excepţiile notabile se numără ONRC, unde specialiştii în TIC reprezintă şase procente din totalul personalului, şi Direcţia Naţională de Probaţiune, unde specialiştii în TIC reprezintă aproximativ 0,1 % din totalul forţei de muncă. În sectorul de justiţie sunt numeroase posturi vacante, în domeniul IT - 18% (la nivelul anului 2023). La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, PÎCCJ şi DIICOT (5%) ponderea posturilor vacante este în medie de aproximativ patru-cinci procente. La extrema spectrului, ponderea posturilor vacante la echipa centrală de TI din cadrul MJ este de circa 40%, la ANP de circa 37%, la ONRC de circa 31 %, iar la DNA de 27%. Rata netă de înlocuire a personalului (adică recrutări şi plecări) este relativ scăzută şi constantă, de trei până la patru procente pe an. Acest lucru poate fi explicat în parte prin îngheţarea angajărilor în instituţiile publice în ultimii ani. Totodată, datele indică necesitatea de a îmbunătăţi politicile de angajare şi de a contracta eventual serviciile unor consultanţi informaticieni independenţi pentru a acoperi deficitul de posturi vacante de 18%. Sectorul de justiţie dispune de o forţă de muncă bine pregătită în domeniul TIC. Aproximativ 67% dintre specialiştii TIC au diplomă de licenţă, aproximativ 25% au diplomă de masterat şi aproximativ 1% au obţinut un doctorat. Aproximativ 34% au competenţe în exploatarea şi întreţinerea serverelor Microsoft Windows şi peste jumătate (52%) au competenţe în administrarea bazelor de date (de exemplu, Microsoft SQL Server, Oracle). În plus, aproximativ 30% dintre ei pot dezvolta aplicaţii în diverse limbaje de programare (de exemplu, .Net, C++, C#, Basic, HTML, Java, PHP, Python etc.). În cele din urmă, aproximativ 15% dintre specialiştii în TIC au fost certificaţi în principalele tehnologii (de exemplu, Microsoft şi CISCO), deşi certificările pentru unii dintre ei trebuie revizuite şi/sau actualizate. Este necesar să se dezvolte programe de formare a personalului din TIC care sprijină direct transformarea digitală şi proiectele în curs. În general, personalul din TIC beneficiază de cursuri de pregătire profesională atunci când se implementează o nouă tehnologie sau un nou proiect. Nu există un plan de pregătire profesională şi un buget aferent pentru a îmbunătăţi capacitatea TIC şi pentru a acoperi lacunele de competenţe în TIC. Ca atare, odată cu planul strategic privind forţa de muncă în domeniul TIC, nevoile de formare exprimate de personalul din TIC ar trebui raţionalizate şi ordonate în contextul priorităţilor strategice pentru transformarea digitală şi a proiectelor în curs de desfăşurare. Direcţia tehnologia informaţiei din cadrul MJ nu dispune de resurse umane suficiente pentru a-şi îndeplini mandatul. Articolul 195 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al MJ, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1973/C/2022, atribuie echipei de TIC a MJ, printre altele, responsabilităţi privind elaborarea strategiei de transformare digitală a sistemului de justiţie, de a centraliza propunerile de îmbunătăţire a soluţiilor informatice existente, de a asigura uniformitatea acestora, precum şi de a coordona recrutarea şi gestionarea posturilor TIC la nivelul instanţelor. Aceste atribuţii strategice se adaugă la responsabilităţile de întreţinere şi de exploatare a sistemelor şi infrastructurii informatice, precum şi la furnizarea de asistenţă şi instruire pentru utilizatorii finali. Nivelul actual de personal, de 11 specialişti TIC la Ministerul Justiţiei, nu este suficient pentru a susţine astfel de atribuţii ample şi esenţiale. Cu 34 de posturi în TIC aprobate, ponderea posturilor vacante de 50% (17 posturi) este cea mai mare din sector. Conducerea direcţiei TIC din MJ a propus un total de 55 de specialişti în TIC pentru a-şi susţine mandatul, ceea ce necesită finanţarea şi recrutarea de specialişti suplimentari. În cazul instanţelor şi al parchetelor, majoritatea activităţilor în domeniul TIC sunt legate de activităţile curente - asistenţă zilnică pentru utilizatori şi operaţiuni şi întreţinere a infrastructurii. Cea mai mare parte a activităţilor specialiştilor în TIC din acest sector se concentrează pe operaţiuni curente. Deşi acestea sunt activităţi importante care facilitează activităţile de zi cu zi, ele nu contribuie la dezvoltarea capabilităţilor digitale. Există practici şi abordări contemporane menite să raţionalizeze gestionarea serviciilor de asistenţă pentru utilizatori şi a serviciilor de infrastructură (de exemplu, birouri de asistenţă centralizate/modele de asistenţă pe niveluri şi servicii de infrastructură partajate), astfel încât specialişti în TIC valoroşi să se poată concentra pe iniţiativele strategice. Redistribuirea unor specialişti în TIC, de la instanţe şi parchete, pentru a sprijini iniţiativele conduse la nivel central (de exemplu, soluţii şi servicii cross-organizaţionale/soluţii şi servicii comune de activitate, soluţii centralizate de gestionare a datelor/informaţiilor) poate ajuta sectorul de justiţie să progreseze în implementarea agendei sale de transformare digitală. Capacităţile TIC care au un impact direct asupra performanţei sectorului sunt dispersate şi nu dispun de suficiente resurse. Conform răspunsurilor primite în urma sondajului privind tehnologia informaţiei, circa 25-30% din activităţile TIC sunt dedicate priorităţilor strategice. Capacităţile de dezvoltare software care susţin funcţiile operaţionale ale sectorului, competenţele de securitate cibernetică care protejează activele informatice ale sectorului şi competenţele de management care conduc şi coordonează investiţiile în TIC sunt dispersate în cadrul instituţiilor din justiţie. Acest aspect duce la dublarea eforturilor, la un peisaj complex de soluţii informatice şi la o gestionare necoordonată a riscurilor asociate tehnologiilor digitale. Prin urmare, este necesar să se raţionalizeze personalul TIC, să se consolideze şi să se redistribuie resursele către iniţiativele TIC care au un impact strategic şi critic asupra sistemului de justiţie. Astfel de demersuri pot fi operaţionalizate prin: 1. Consolidarea guvernanţei TIC la cel mai înalt nivel, esenţială pentru eficienţa proceselor decizionale la nivel de sector, pentru adoptarea inovaţiilor în vederea obţinerii rezultatelor dorite şi pentru a garanta că fondurile publice sunt utilizate eficient pentru realizarea priorităţilor strategice. Sporirea competenţelor digitale ale angajaţilor din justiţie prin formare şi colaborare le va da acestora posibilitatea de a conduce transformarea digitală şi de a integra fără probleme practicile moderne de management. 2. Promovarea şi aplicarea principiului "partajării şi reutilizării", pentru a garanta că informaţiile joacă un rol central în activitatea justiţiei. Dezvoltarea unei arhitecturi care să permită analiza şi raportarea datelor din justiţie este crucială pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză. Planificarea unui traseu strategic către interoperabilitate, începând cu integrarea registrelor de bază şi adoptarea unor standarde şi scheme deschise, va facilita schimbul de date fără întreruperi. Mai mult, stabilirea unor protocoale care să faciliteze schimbul de date între instituţiile din justiţie şi partenerii externi este esenţială pentru a îmbunătăţi colaborarea şi coordonarea între actorii implicaţi. 3. Încurajarea adoptării de tehnologii, platforme şi sisteme informatice comune pentru părţile interesate din justiţie, pentru a simplifica procesele operaţionale comune. Pentru a optimiza eficacitatea acestora, ar trebui să se aibă în vedere proiecte-cheie care să valorifice sinergiile între investiţiile în TIC. Printre acestea se numără tranziţia la managementul de produs în dezvoltarea aplicaţiilor din ECRIS, accelerarea implementării RMS, adoptarea unei soluţii de tip "speech-to-text" la nivelul întregului sector, introducerea arhivării digitale, standardizarea site- urilor web, adoptarea comunicaţiilor uniformizate, investiţia într-un sistem de gestionare a activelor TIC şi înfiinţarea unei platforme digitale pentru gestionarea identităţii şi a accesului. 4. Asigurarea securităţii, a rezilienţei şi a utilizării în colaborare a infrastructurii TIC în toate instituţiile din sectorul justiţiei. Capacitatea sectorului justiţiei de a funcţiona în mod eficient şi de a face schimb de informaţii depinde de o infrastructură unificată, modernizată, fiabilă, accesibilă, interoperabilă şi sigură. Finanţarea de 86 de milioane de euro asigurată prin PNRR permite adoptarea unor soluţii la nivelul standardelor înalte din domeniu, care modernizează, consolidează şi optimizează o infrastructură TIC comună la nivel de justiţie. Două iniţiative sunt esenţiale. În primul rând, consolidarea măsurilor de securitate a informaţiilor va proteja datele şi sistemele sensibile împotriva potenţialelor ameninţări. Aceasta implică introducerea unor protocoale de securitate solide, efectuarea de audituri periodice şi promovarea conştientizării securităţii cibernetice în rândul personalului. În al doilea rând, consolidarea infrastructurii TIC va optimiza utilizarea resurselor, va spori interoperabilitatea şi va reduce redundanţa. Pilonul II: Performanţa sectorului de justiţie 1. Eficienţa instanţelor Eficienţa instanţelor influenţează fundamental performanţa sectorului justiţiei şi reflectă capacitatea instanţelor de a răspunde nevoilor publicului în timp util. Raportul de Diagnostic Iniţial, din 2022, a constatat niveluri generale bune de eficienţă la curţile de apel, tribunale şi judecătorii în România. Analiza Funcţională a arătat că instanţele au reuşit să menţină ratele medii de soluţionare în jur de 100% în această perioadă, în ciuda reducerii numărului de magistraţi. În general, gradul de încărcare al instanţelor s-a încadrat în nivelurile recomandate. Termenele de soluţionare s-au dovedit a fi, de asemenea, în intervalul recomandat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Cu toate acestea, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) par să aibă dificultăţi privind volumul de muncă, iar termenele de soluţionare s-au dublat în ultimii ani. Analiza Funcţională a confirmat că eficienţa instanţelor în cauzele civile, în cauzele privind litigii între profesionişti*10) şi în cele penale din România este, în cea mai mare parte, bună. S-au atenuat efectele pandemiei COVID-19, când au fost mai puţine cauze noi şi s-a înregistrat o scădere a cauzelor soluţionate, iar unele dintre cifre au revenit la nivelurile anterioare pandemiei. *10) Prin Legea nr. 304/2022, cu modificările şi completările ulterioare, categoria "cauze privind litigii între profesionişti" a fost redenumită "cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii". Dat fiind faptul că analiza acestei categorii de cauze a fost realizată înainte de intrarea în vigoare a Legii 304/2022, cu modiicările şi completările ulterioare, în prezentul document s-a păstrat vechea denumire a acestei categorii de cauze. Ratele de soluţionare a cauzelor civile şi a celor privind litigiile între profesionişti au scăzut în 2022 comparativ cu 2021 şi au fost de numai 96% la tribunale şi judecătorii. De asemenea, în cauzele penale, ratele de soluţionare au scăzut la toate nivelurile instanţelor în 2022 şi au fost de 97% la curţile de apel şi tribunale şi de 98% la judecătorii. O scădere a ratelor de soluţionare poate semnala un risc de creştere a stocului de dosare. Într-adevăr, scăderea ratelor de soluţionare a fost însoţită de o creştere a gradului de încărcare în 2022. De asemenea, au fost identificate probleme de eficienţă în ceea ce priveşte litigiile administrative şi fiscale. În timp ce numărul de cauze noi a scăzut constant din 2017, corelativ şi ratele de soluţionare. Curţile de apel au reuşit să menţină o rată de soluţionare de peste 100% în 2022, dar tribunalele, care gestionează majoritatea acestor cazuri, au avut o rată de soluţionare de doar 94% în acelaşi an. Gradul de încărcare a crescut la tribunale din 2017 şi a fost, de asemenea, relativ ridicat la curţile de apel în ultimii trei ani, sugerând că ar putea fi necesară luarea unor măsuri pentru a aborda întârzierile tot mai mari în soluţionarea cauzelor administrative. Calitatea datelor Experienţa efectuării Analizei Funcţionale a evidenţiat probleme legate de calitatea şi managementul datelor din sectorul justiţiei. Discrepanţele au fost constatate nu numai între seturile de date furnizate pentru elaborarea Analizei Funcţionale, ci şi în ceea ce priveşte datele raportate către CEPEJ. Factorii de decizie au nevoie de date fiabile pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză. Deciziile strategice şi de management care nu se bazează pe date corecte riscă să nu identifice nevoile reale şi acţiunile necesare. Pe baza constatărilor Analizei Funcţionale, colectarea, analiza şi gestionarea datelor sunt domenii care necesită o atenţie suplimentară în sectorul justiţiei din România, în special la nivelul MJ şi al CSM. Cauze nou-intrate La nivelul sistemului judiciar, diferite instanţe sunt desemnate ca instanţe de prim grad de jurisdicţie, în funcţie de complexitatea/tipul/valoarea cauzei. Judecătoriile se pronunţă, de obicei, în cauze simple, în timp ce tribunalele şi curţile de apel se pronunţă în cauze mai complexe, precum şi în apeluri şi alte căi de atac împotriva deciziilor instanţelor inferioare. La nivelul curţilor de apel, aproximativ 4% din toate cauzele civile şi cele privind litigiile între profesionişti, 11% din cauzele penale şi 31% din cauzele administrative şi fiscale sunt cauze de jurisdicţie iniţială proprie (adică, cauze în primă instanţă), în timp ce la tribunale, cifrele sunt de 55%, 65% şi, respectiv, 49%. Aceasta înseamnă că curţile de apel se pronunţă în principal asupra căilor de atac. La tribunale, mai mult de jumătate din cauze sunt cauze în primă instanţă. Judecătoriile primesc cea mai mare parte a cauzelor civile, a celor privind litigiile între profesionişti şi a cauzelor penale, în timp ce tribunalele primesc cele mai multe cazuri de contencios administrativ şi fiscal. Curţile de apel primesc, de asemenea, o mare parte din litigiile administrative şi fiscale. Numărul cauzelor civile şi ale celor privind litigiile între profesionişti a crescut uşor la nivelul judecătoriilor şi a scăzut uşor la nivelul tribunalelor. La nivelul curţilor de apel, cifrele au fost, în mare parte, stabile. La izbucnirea pandemiei COVID-19 în 2020, numărul de cauze civile şi al celor privind litigiile între profesionişti a scăzut la toate nivelurile instanţelor. Experienţa internaţională arată că mai puţine persoane şi întreprinderi au mers în instanţă în timpul pandemiei COVID-19, lucru care se poate presupune că s-a întâmplat şi în România, ceea ce a dus la un număr redus de cauze noi. Într-adevăr, cifrele au crescut din nou în 2021, la toate nivelurile instanţelor. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul de cauze noi a continuat să urce la nivelul judecătoriilor în 2022, acesta a scăzut din nou la nivelul tribunalelor şi al curţilor de apel, sugerând o tendinţă descendentă continuă. Datele dezagregate arată că există diferenţe semnificative în numărul de cauze civile şi cele privind litigiile între profesionişti care ajung la diferitele instanţe de acelaşi nivel. Dintre curţile de apel, Curtea de Apel Bucureşti a primit cel mai mare număr de cauze civile şi cauze privind litigiile între profesionişti. Curtea de Apel Bucureşti a primit 17.792 de cauze civile şi cauze privind litigiile între profesionişti noi, în 2022. În schimb, Curtea de Apel Târgu Mureş a primit doar o zecime din acest număr, 1.702 de cauze civile şi cauze privind litigii între profesionişti, în acelaşi an. Tendinţe similare sunt prezente în rândul tribunalelor şi judecătoriilor. Astfel de diferenţe nu sunt neobişnuite şi sunt adesea legate de numărul de cetăţeni şi companii aflate sub jurisdicţia unei instanţe şi de specializarea instanţei. Similar cauzelor civile şi celor privind litigiile între profesionişti, numărul total al cauzelor penale a scăzut în 2020, dar a crescut din nou în 2021 şi 2022. Acest fapt poate fi atribuit unei scăderi de 11% a cazurilor noi în 2020 comparativ cu 2019 la nivelul judecătoriilor, care se ocupă de cazuri mai simple. Curtea de Apel Bucureşti a primit de departe cel mai mare număr de cauze penale. În 2022, a primit 10.083 de cauze penale noi, în timp ce Curtea de Apel Târgu Mureş a primit 1.244 de cauze. Tendinţa este similară în rândul tribunalelor şi judecătoriilor, instanţele situate în zone cu mai mulţi locuitori primind mai multe cauze penale decât cele situate în zone cu mai puţini locuitori. Singurul tip de cauze al căror număr este în scădere este cel de contencios administrativ şi fiscal. Cea mai mare scădere a avut loc la nivelul tribunalelor, care se pronunţă asupra majorităţii acestor cauze, şi la curţile de apel. Cea mai semnificativă scădere a fost înregistrată în 2018, când numărul total de cauze noi a scăzut cu 25% faţă de 2017. Numărul cauzelor noi a continuat să scadă în această perioadă. Părţile interesate au menţionat că numărul de cauze administrative poate fi adesea legat de modificările legislaţiei. Noile legi sunt adesea neclare şi contradictorii şi trebuie să fie "clarificate" prin practica instanţelor. Odată ce se întâmplă acest lucru, numărul de cauze noi tinde să scadă. Dintre curţile de apel, Curtea de Apel Bucureşti primeşte cea mai mare pondere dintre toate cauzele administrative. În timp ce numărul de cauze noi a scăzut în rândul tuturor celelalte curţi de apel, numărul de cauze noi a rămas ridicat în Bucureşti. În 2022, Curtea de Apel Bucureşti a primit aproximativ 36% din totalul litigiilor administrative şi fiscale din ţară. Acest lucru se explică, cel mai probabil, prin competenţa exclusivă a instanţei pentru anumite cauze administrative. Cifrele arată, de asemenea, că a existat o creştere a numărului total de cauze noi în 2021 în rândul tuturor curţilor de apel, cel mai probabil cauzată de efectele pandemiei COVID-19. Totuşi, numărul de cazuri noi a scăzut din nou în 2022. Numărul de cauze soluţionate Numărul de cauze soluţionate anual este un instrument util în scopuri de management, deoarece modificările numărului de cazuri soluţionate pot semnala faptul că ar putea fi necesară o redistribuire a resurselor. Cu toate acestea, numărul de cauze soluţionate ar trebui utilizat într- un context mai larg, luând în considerare orice schimbări legislative sau societale (cum ar fi recenta pandemie COVID-19), care poate afecta temporar volumul de muncă. În plus, ar trebui să se ţină cont şi de ceea ce este considerat "cauză". O analiză efectuată de MJ pentru fundamentarea SDSJ 2022-2025 a arătat că aproximativ 37 % din toate cauzele nou intrate în România în 2018 şi 2019 şi 34,6 % în 2020 se referă la cereri de încuviinţare a executării silite. După cum s-a explicat deja în precedenta Analiză Funcţională a sistemului judiciar românesc din 2013, acestea sunt, de obicei, soluţionate foarte rapid şi, prin urmare, îmbunătăţesc scorurile medii. Numărul de cauze soluţionate în cauzele civile şi în cele privind litigiile între profesionişti a fost în creştere până la apariţia pandemiei COVID-19. După cum s-a raportat în interviuri, instanţele au avut probleme de adaptare la lucrul online, ceea ce a afectat eficienţa. Pe măsură ce restricţiile au fost ridicate, numărul de cauze soluţionate a început să crească din nou şi aproape au revenit la nivelurile pre-pandemice la nivelul judecătoriilor, în 2022. Cu toate acestea, în timp ce numărul de cauze soluţionate au crescut în 2021 la nivelul curţilor de apel şi al tribunalelor, acestea au scăzut din nou uşor în 2022. Numărul total de cauze soluţionate în cauze penale a fost în cea mai mare parte constant în perioada de referinţă, scăzând doar uşor în 2020 şi apoi urcând din nou la nivelurile pre-pandemice în 2021 şi 2022. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte datele de la nivelul instanţelor, există unele variaţii între nivelurile instanţelor. Numărul de cauze soluţionate a scăzut uşor la nivelul judecătoriilor şi au crescut la nivelul tribunalelor. Curţile de apel au ţinut un ritm constant în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor penale şi nu au fost observate variaţii semnificative în afară de variaţia din timpul apogeului pandemiei COVID-19. Numărul de cauze soluţionate în litigiile administrative şi fiscale a scăzut în această perioadă, cea mai semnificativă scădere înregistrându-se în 2018. Acest lucru nu este surprinzător având în vedere scăderea numărului de cauze administrative noi. Cu toate acestea, judecătorii de la tribunale par să aibă dificultăţi în soluţionarea cauzelor noi, iar numărul de cazuri soluţionate în 2022 a fost mai mic decât în 2020. Numărul de dosare per judecător Numărul de cauze per judecător se calculează pe baza numărului de judecători la fiecare nivel de instanţă sau tribunal şi a numărului de cauze primite. Analiza Funcţională utilizează acest indicator în forma sa cea mai simplă, fără a lua în considerare alţi factori importanţi, cum ar fi tipurile de cauze, complexitatea cauzelor şi alte variabile care pot influenţa volumul real de muncă. Indicatorul reprezintă un instrument util care poate oferi un prim indiciu cu privire la existenţa unor ineficienţe în sistem în ceea ce priveşte distribuţia sau numărul de resurse umane disponibile la fiecare instanţă. Cele mai recente date CEPEJ arată că România are aproximativ 24 de judecători la 100.000 de locuitori, ceea ce este uşor peste media UE de 22 de judecători la 100.000 de locuitori. Analizând diferitele niveluri de instanţe, România are comparativ mai puţini judecători la 100.000 de locuitori în primă instanţă (11 judecători în România, faţă de 15,6 în medie în UE), precum şi la nivelul instanţei supreme (0,57 în România, faţă de 0,9 în medie în restul UE), dar are comparativ mai mulţi judecători în a doua instanţă (12,4 în România, faţă de 5,5 în restul UE). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că România are patru niveluri de instanţă şi raportează la CEPEJ judecătorii de la tribunale şi curţi de apel cumulat ca judecători de a doua instanţă. Numărul de dosare soluţionate per judecător variază considerabil între instanţele de grad diferit din România. Judecătorii de la judecătorii au un număr mult mai mare de dosare decât judecătorii de la tribunale, iar judecătorii de la nivelul tribunalelor au mai multe dosare decât judecătorii de la nivelul curţilor de apel. Tribunalele şi curţile de apel judecă dosare mult mai complexe, precum şi căile de atac, pe când dosarele mai simple revin spre soluţionare judecătoriilor. Astfel judecătorii din instanţele superioare au nevoie de mai mult timp pentru soluţionarea acestor dosare, ceea ce poate explica numărul mai mic de dosare soluţionate per judecător. Analizând datele dezagregate, există diferenţe considerabile între numărul de dosare per judecător la nivelul diferitelor curţi de apel. Judecătorii de la Curtea de Apel Piteşti au avut de soluţionat de trei ori mai multe dosare per judecător decât judecătorii din Târgu Mureş (418 respectiv 147) în 2021. Curtea de Apel Constanţa (348 de dosare), şi Bucureşti (341 de dosare) au constant un număr mare de dosare per judecător, în timp ce în Ploieşti s-a înregistrat o creştere semnificativă (de la mai puţin de 250 de dosare per judecător în 2019 şi 2020 la 321 în 2021). Pe de altă parte, judecătorii de la Curtea de Apel din Târgu Mureş, Braşov şi Oradea au avut mai puţin de 200 de dosare per judecător în 2021 (147, 190 şi respectiv 193). De asemenea, există diferenţe considerabile în ceea ce priveşte volumul de muncă între tribunale. Judecătorii de la Tribunalul din Argeş au avut în medie 875 de dosare pe judecător în 2021, de peste trei ori mai mult decât volumul de lucru al judecătorilor din Mehedinţi, care au avut în medie 251 de dosare pe judecător în acelaşi an. La nivelul judecătoriilor, judecătorii de la instanţele cu cel mai mare număr de dosare au avut de peste patru ori mai multe dosare decât cei de la instanţele cu cel mai mic număr de dosare. Judecătorii de la judecătoriile din Buftea, Urziceni şi Gura Humorului au avut peste 2.000 de cauze pe judecător (2.592, 2.207 şi, respectiv, 2.029) în 2021, în timp ce judecătorii de la judecătoriile din Întorsura Buzăului, Orşova şi Răducăneni au avut mai puţin de 500 de cauze pe judecător (482, 487 şi, respectiv, 496) în acelaşi an. În timp ce în România s-au depus eforturi pentru a modifica nivelul de personal al instanţelor în funcţie de volumul de activitate al acestora, constatările din cadrul Analizei Funcţionale sugerează că există în continuare o ineficientă distribuţie a numărului de dosare pe judecător. În plus, după cum se arată în secţiunea de analiză privind managementul resurselor umane, există un număr semnificativ de posturi vacante în instanţe. Acest lucru are, în mod natural, un impact asupra volumului de muncă, întrucât un număr mai mic de judecători înseamnă că cei care sunt angajaţi în prezent trebuie să se ocupe atât de propriile dosare, cât şi de cele ale celor care ar fi trebuit să ocupe posturile vacante. Deşi există o multitudine de factori care determină un volum de muncă rezonabil pentru un judecător (cum ar fi nivelul instanţei, specializarea, tipurile de cauze, complexitatea cauzelor, raportul grefier/judecător etc.), pentru a asigura un volum de muncă mai echilibrat sunt necesare eforturi suplimentare în vederea redistribuirii resurselor umane între instanţe. Redistribuirea ar trebui să fie luată în considerare la toate nivelurile instanţelor, având în vedere diferenţele majore în ceea ce priveşte numărul de dosare pe judecător la fiecare nivel. Sistemul judiciar ar trebui să aibă în vedere efectuarea unor evaluări periodice ale volumului de dosare pe judecător la toate instanţele pentru a se asigura că resursele umane sunt plasate acolo unde este nevoie de ele. Ratele de soluţionare Ratele de soluţionare sunt importante, deoarece acestea arată dacă instanţele ţin pasul cu volumul lor de muncă sau dacă creşte stocul de dosare. Ratele de soluţionare măsoară numărul de cazuri soluţionate ca procent din numărul de cauze noi. O rată de soluţionare sub 100% indică faptul că se generează restanţe. Stocurile de dosare sunt reduse atunci când ratele de soluţionare sunt de peste 100 la sută. Ratele de soluţionare ale cauzelor civile şi celor privind litigiile între profesionişti au scăzut la nivelul tribunalelor (la 92%) şi al judecătoriilor (la 97%) pe parcursul evoluţiei pandemiei de COVID- 19. Cu toate acestea, ele au rămas aceleaşi la nivelul curţilor de apel (98%). În 2021, ratele de soluţionare au crescut la nivelul tribunalelor (101%) şi al judecătoriilor (103%), dar au rămas aceleaşi la nivelul curţilor de apel (98%). Aceasta înseamnă că judecătorii de la toate nivelurile instanţelor şi-au menţinut sau şi-au mărit ratele de soluţionare în 2021, în ciuda unei creşteri a cauzelor noi. Totuşi, în timp ce numărul de cauze noi a scăzut în 2022 atât la nivelul tribunalelor, cât şi la nivelul curţilor de apel, tribunalele nu au reuşit să ţină pasul cu volumul lor de muncă, deoarece ratele lor de soluţionare au scăzut (96%). Situaţia a fost inversă la nivelul curţilor de apel unde ratele de soluţionare au crescut (104%). Ratele de soluţionare au scăzut, de asemenea, la nivelul judecătoriilor şi au fost la un nivel mai scăzut în 2022 (96%) decât în timpul pandemiei. Judecătorii care s-au pronunţat în cauzele penale au reuşit să-şi menţină ratele de soluţionare în timpul pandemiei de COVID-19. La nivelul judecătoriilor, care au înregistrat cea mai mare scădere a numărului cauzelor penale, ratele de soluţionare au crescut uşor, de la 99% în 2019 la 100% în 2021. La nivelul curţilor de apel şi al tribunalelor, numărul de cauze noi a fost aproximativ acelaşi în 2020 ca şi în 2019, dar instanţele au reuşit să-şi menţină ratele de soluţionare (99%). Pe măsură ce numărul de cauze noi a crescut la toate nivelurile instanţelor în 2021, ratele de soluţionare au scăzut la 97% la nivelul curţilor de apel, dar au crescut la 101% la nivelul tribunalelor şi 102% la nivelul judecătoriilor. Cu toate acestea, în 2022, ratele de soluţionare au scăzut din nou atât pentru tribunale (97%), cât şi pentru judecătorii (98%). Ratele au rămas aceleaşi pentru curţile de apel. Odată cu scăderea ratelor de soluţionare, există riscul unor întârzieri din ce în ce mai mari, mai ales în privinţa cauzelor penale. O scădere a numărului de cauze administrative şi fiscale a fost urmată de o creştere a ratelor de soluţionare a acestor tipuri de cauze. S-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de cauze administrative şi fiscale în 2018 faţă de 2017. Aceasta s-a tradus printr-o scădere de 7% la nivelul judecătoriilor, o scădere de 42% la nivelul tribunalelor şi o scădere de 41% la nivelul curţilor de apel. Aceste cifre au continuat să scadă, deşi nu la fel de semnificativ ca în 2018. Mai puţine cauze noi a însemnat că, dacă judecătorii şi-au menţinut ratele de soluţionare, rata de soluţionare ar creşte, ceea ce s-a şi întâmplat. Instanţele au reuşit să menţină ratele de soluţionare ridicate doar în cursul anului 2018 şi numai tribunalele au reuşit să menţină o rată de soluţionare de peste 100% în perioada măsurată, inclusiv în 2020. Cu toate acestea, în 2022, rata de soluţionare la nivelul tribunalelor a scăzut la 94%, în ciuda unei scăderi a numărului cauzelor noi comparativ cu 2021. Lucrurile au stat invers la curţile de apel, care au avut o rată de soluţionare de 92% în 2021 şi 103% în 2022, în ciuda mai multor cauze noi în anul respectiv. Gradul de încărcare Gradul de încărcare este reprezentat de numărul de cauze nesoluţionate la sfârşitul unui an, împărţit la numărul de cauze soluţionate în cursul aceluiaşi an. Acest raport între cauzele nesoluţionate şi cele soluţionate ajută la evaluarea importanţei cauzelor pendinte. În mod ideal, gradul de încărcare ar trebui să fie mult sub 1,00, de preferinţă sub 0,50. Un raport sub 0,50 sugerează că există mult mai puţine cauze nesoluţionate la sfârşitul anului decât cauze soluţionate. Gradul de încărcare pentru cauzele civile şi pentru cele privind litigiile între profesionişti este cel mai mic la judecătorii şi cel mai mare la tribunale. Judecătoriile au reuşit să menţină gradul de încărcare sub nivelul dorit de 0,5 pe tot parcursul perioadei. Întrucât judecătoriile primesc cele mai multe cauze civile, aceasta înseamnă că majoritatea acestor cauze sunt soluţionate. Tribunalele, care primesc cauzele civile şi cauzele privind litigii între profesionişti mai complexe, precum şi căile de atac la astfel de cauze, au cel mai mare grad de încărcare, dar sunt tot sub 1,0. Un factor care explică creşterea gradului de încărcare la tribunale poate fi numărul mare de posturi vacante în aceste instanţe, după cum se arată în capitolul privind managementul resurselor umane. Curţile de apel au, de asemenea, un grad de încărcare foarte bun, majoritatea menţinându-se sub 0,5, cu excepţia cifrelor pe anul 2020. În 2020, gradul de încărcare a crescut la cele trei niveluri ale instanţelor, dar a scăzut din nou în 2021. În ceea ce priveşte cauzele penale, gradul de încărcare este sub 0,5 la toate nivelurile instanţei. Gradul de încărcare a crescut uşor la nivelul curţilor de apel, dar este încă la nivelurile recomandate. Gradul de încărcare în cauzele de contencios administrativ este cel mai scăzut la nivelul judecătoriilor şi cel mai ridicat la tribunale. Gradul de încărcare este cu mult sub 1,0 la toate nivelurile şi sub 0,5 la judecătorii. Nu este surprinzător că gradul de încărcare a crescut pe perioada pandemiei de COVID-19 şi apoi a scăzut în 2021. Durata de soluţionare În Raportul de Diagnostic Iniţial a fost furnizată o analiză a timpilor de soluţionare în funcţie de tipul de cauză. Analiza preliminară nu a evidenţiat nicio problemă majoră cu privire la durata de soluţionare în sistemul judiciar românesc. Raportul de Diagnostic Iniţial a constatat că timpii de soluţionare se încadrează în intervalul de timp stabilit ca fiind o durată rezonabilă a procedurilor în jurisprudenţa CEDO. O analiză suplimentară efectuată în cadrul Analizei Funcţionale a identificat probleme legate de promptitudinea comunicării unei hotărâri motivate. În timp ce hotărârile sunt pronunţate în cea mai mare parte în timp util (durata de pronunţare), motivările nu sunt (durata de redactare). O hotărâre motivată este necesară pentru introducerea unei căi de atac. În timp ce o cale de atac trebuie să fie introdusă într-un anumit interval de timp după pronunţarea hotărârii, motivarea căii de atac poate fi făcută numai după ce a fost comunicată motivarea hotărârii. Întârzierile în comunicarea unei hotărâri motivate contribuie astfel la întârzierile în prelucrarea căilor de atac, deoarece prelucrarea poate începe doar după motivarea căii de atac. Întârzierile în comunicarea unei hotărâri motivate au, de asemenea, un impact asupra căilor de atac extraordinare, deoarece astfel de căi de atac nu pot fi introduse fără o hotărâre motivată. În 2021, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că articolele din Codul de procedură penală care prevăd că motivarea hotărârii prin care se stabileşte vinovăţia unei persoane trebuie comunicată în termen de 30 de zile de la pronunţare sunt neconstituţionale, în special în ceea ce priveşte hotărârile de condamnare. Potrivit Curţii Constituţionale, "redactarea hotărârii judecătoreşti prin care cauza este soluţionată de prima instanţă de judecată, respectiv a hotărârii judecătoreşti prin care instanţa se pronunţă asupra apelului (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză, "în cel mult 30 de zile de la pronunţare" sau după un interval de timp ce poate depăşi cu mult termenul menţionat, este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil". Totodată, Curtea a reţinut că "punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi a celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme în statul de drept". Ca urmare a Deciziei nr. 233/2021, Codul de procedură penală a fost ulterior modificat pentru a fi aliniat celor reţinute de instanţa de contencios constituţional în cuprinsul deciziei sale. Dacă se analizează timpul mediu de comunicare a unei hotărâri motivate în cauzele penale în general, acesta a scăzut la curţile de apel şi la judecătorii, dar a rămas destul de constant la tribunale. Datele defalcate arată că există diferenţe semnificative între instanţele individuale la fiecare nivel. La Curtea de Apel Iaşi, a fost nevoie, în medie, de 57 de zile pentru a se comunica o motivare a hotărârii în cauzele penale în 2022. La Galaţi a durat 23 de zile, la Ploieşti 21, iar la Bucureşti 20 de zile. Acestea sunt, de asemenea, instanţele în care timpul mediu pentru comunicarea unei decizii motivate a crescut de la momentul pronunţării Deciziei CCR. Curţile de apel cu cea mai scurtă durată de comunicare a unei motivări au fost Bacău (5 zile) şi Alba Iulia (6 zile). La nivelul tribunalelor, cea mai lungă durată pentru comunicarea unei hotărâri motivate a fost la Iaşi (54 de zile), urmat de Bucureşti (48 de zile) şi Ilfov (46 de zile). La celălalt capăt se află tribunalele din Sălaj şi Mureş, unde durează în medie 2,1 şi, respectiv, 2,7 zile. Cele mai lungi durate pentru comunicarea hotărârii motivate pot fi găsite la nivelul judecătoriilor. La Judecătoria Drăgăşani a fost nevoie, în medie, de aproape şase luni (161,6 zile) pentru a fi comunicată motivarea în cauzele penale din 2022. La judecătoriile din Bolintin Vale şi Târnăveni judecătorii au avut nevoie, în medie, de peste 140 şi, respectiv, 122 de zile pentru motivarea hotărârilor. Cu toate acestea, există, de asemenea, judecătorii în care judecătorii au reuşit să motiveze hotărârea la momentul pronunţării. Acestea sunt judecătoriile din Luduş (0,6 zile), Gheorgheni (0,6 zile), Târgu Lăpuş (0,8 zile) şi Ineu (0,8 zile). Probleme cu privire la durata motivării există şi în dosarele civile, în cele privind litigii între profesionişti şi în cele administrative. Deşi legea prevede că instanţele ar trebui să comunice motivarea în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii în aceste tipuri de cauze, puţine instanţe reuşesc să respecte acest termen. În conformitate cu articolul 426 din Codul de procedură civilă, "Hotărârea se va redacta şi se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi, în cazuri temeinic justificate, acest termen se poate prelungi cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum şi, când este cazul, opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen." Acest lucru înseamnă că depăşirea regulii de 30 de zile ar trebui să fie folosită doar ca o excepţie şi, ca atare, nu ar trebui să afecteze duratele medii într-o măsură mai mare. În cauzele civile şi cauzele privind litigii între profesionişti, judecătoriile sunt cele mai rapide în ceea ce priveşte comunicarea unei hotărâri motivate. În 2022, a fost nevoie în medie de 16,7 zile pentru ca judecătoriile să comunice o hotărâre motivată, care se încadrează în termenul legal. Acest lucru nu este valabil pentru curţile de apel şi tribunale. Durata medie în care s-a comunicat motivarea hotărârilor la curţile de apel a fost de aproape 44 de zile în 2022, în timp ce la tribunale durata medie a fost de aproape 62 de zile. Dintre curţile de apel, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au nevoie în medie de peste 82 de zile pentru a comunica hotărârea motivată în cauzele civile. Judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti au nevoie de aproximativ 37 de zile, urmaţi de judecătorii de la Curtea de Apel Constanţa (36,5 zile). Judecătorii de la Curtea de Apel Craiova sunt cei mai rapizi, comunicând motivarea în 12 zile de la pronunţarea hotărârii, urmaţi de judecătorii de la Curtea de Apel Suceava (12,8 zile). La nivel de tribunal, cele cu cele mai lungi termene de comunicare a unei hotărâri motivate sunt cele de la Alba (204,8 zile), Giurgiu (125,4 zile) şi Bacău (113,7 zile). Doar aproximativ o treime din toate tribunalele reuşesc să comunice motivarea în termenul legal. La nivelul judecătoriilor, majoritatea sunt în măsură să comunice motivarea hotărârii în timp util, în timp ce 15 din cele 176 judecătorii au nevoie de mai mult timp. Tribunalelor, care primesc majoritatea cauzelor administrative noi, le ia cel mai mult timp să comunice motivarea. Judecătorii de la Tribunalul Braşov au nevoie de cel mai lung termen (107,1 zile), urmaţi de cei din Buzău (94,9 zile) şi Vâlcea (93,6 zile). Judecătorii care comunică cel mai rapid motivările în cauze administrative se regăsesc la Covasna (10,5 zile), Ialomiţa (15,6 zile) şi Brăila (16,1 zile), toate în termenul legal. La nivelul curţilor de apel, Curtea de Apel Bucureşti are cea mai lungă durată pentru comunicarea motivării (96,4 zile), în timp ce Curtea de Apel Braşov are cel mai scurt termen (15,1 zile). Diferenţele cele mai mari sunt la nivelul judecătoriilor fiind nevoie în medie de 167,6 zile pentru a obţine o motivare de la judecătoria din Drăgăşani, comparativ cu 1,5 la judecătoria din Miercurea Ciuc. Termenul deosebit de lung de la judecătoria din Drăgăşani nu poate fi explicat prin posturi vacante, deoarece nu au existat, în 2022, şi nici prin creşterea numărului de cauze penale. În 2017, de exemplu, judecătoria a primit 746 de cauze penale şi a furnizat motivarea în termen de 36 de zile, în timp ce în 2022 a primit cu 110 mai puţine cauze penale (635), dar a durat mai mult de 167 de zile pentru a furniza hotărârea motivată. Cauzele în care instanţele depăşesc termenele legale reprezintă motive de îngrijorare dată fiind perioada mare de aşteptare pentru a putea contesta o hotărâre sau pentru punerea ei în aplicare. Printre explicaţiile unei astfel de situaţii se pot număra (1) lipsa de personal, care ar trebui să fie confirmată prin compararea numărului de cauze cu datele legate de resurse umane; (2) lipsa unei sancţiuni, în care nerespectarea termenului de 30 de zile pentru motivare (sau lipsa motivării în aceeaşi zi, în cauzele penale) ar putea face obiectul unei acţiuni disciplinare; (3) întinderea hotărârilor, în cazul în care judecătorii includ prea multe informaţii în motivare, în principal din nevoia de a analiza cererile adresate instanţei care, nu de puţine ori, se întind pe zeci de pagini; sau (4) lipsa unor modele bune, care ar putea ajuta, de asemenea, în privinţa problemei scrisului în exces. Promptitudinea cu care se comunică deciziile este un indicator standard şi trebuie respectat nu numai la nivelul instanţei, ci şi la nivelul fiecărui judecător. Numai atunci pot fi identificate şi abordate potenţialele probleme. La nivelul fiecărui judecător în parte, promptitudinea deciziilor ar trebui să fie evaluată în relaţie cu datele privind volumul de muncă al acestora. Acest lucru ar ajuta la identificarea judecătorilor care nu pot respecta termenele din cauza volumului prea mare de muncă sau care sunt neperformanţi. Analizând exemplele furnizate mai sus se constată că problemele semnalate nu vizează aspecte de ordin legislativ, ci chestiuni de ordin administrativ ce necesită soluţii punctuale la nivelul instanţelor unde s-a depăşit durata legală de comunicare a motivării hotărârilor. Eficienţa ÎCCJ Comparaţiile internaţionale arată că România are al doilea cel mai mare număr de cauze civile şi cauze privind litigii între profesionişti la nivelul instanţelor supreme din UE. La nivelul UE, doar Croaţia are mai multe litigii civile şi litigii între profesionişti la 100 de locuitori. România are, în medie, 0,124 litigii civile şi litigii între profesionişti la 100 de locuitori, comparativ cu 0,037 cauze noi în UE, în medie. De asemenea, România se situează pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul de litigii administrative la 100 de locuitori la nivelul Curţii Supreme. Cu o medie de 0,132 litigii administrative la 100 de locuitori, România se situează considerabil mai sus decât media UE de 0,043. Doar Bulgaria are mai multe cazuri, cu 0,203 cazuri la 100 de locuitori. Situaţia este inversă în ceea ce priveşte cauzele penale la 100 de locuitori la nivelul Curţii Supreme. România se numără printre ţările cu cele mai puţine cazuri noi, doar Danemarca şi Irlanda înregistrând un număr mai mic. Potrivit CEPEJ, România are în medie 0,002 cauze penale noi la nivelul Curţii Supreme, comparativ cu o medie a UE de 0,017. Constatările de mai sus sunt în concordanţă cu cifrele primite de la ÎCCJ. Conform datelor ÎCCJ, instanţa primeşte un număr relativ mare de cauze civile, cauze privind litigii între profesionişti şi cauze administrative, în timp ce numărul de cauze penale este considerabil mai mic. În ciuda numărului mare de cazuri, ÎCCJ a reuşit în cea mai mare parte să menţină rate foarte ridicate de soluţionare. Pe de altă parte, deşi numărul de cauze penale noi este relativ mai mic, rata de soluţionare a cauzelor penale este, de asemenea, relativ scăzută. În 2022, rata de soluţionare a cauzelor penale a fost de doar 93%, în timp ce pentru cauzele civile şi pentru cele privind litigii între profesionişti a fost de 107%, iar pentru cauzele de contencios administrativ şi fiscal a fost de 112%. Ratele de soluţionare în cauzele civile şi în cele privind litigii între profesionişti, precum şi în cauzele administrative au crescut în ultimii trei ani în comparaţie cu perioada 2016-2019. Totuşi, acestea au scăzut în cea mai mare parte în cauzele penale în cursul perioadei respective. Deoarece judecătorii ÎCCJ au menţinut rate ridicate de soluţionare, gradul de încărcare se încadrează în nivelurile recomandate. În 2022, gradul de încărcare a fost cel mai mare pentru cauzele administrative (0,84) şi cel mai mic pentru cauzele penale (0,35). Gradul de încărcare în litigiile civile şi litigiile între profesionişti a fost de 0,47 în 2022. Scăderea gradului de încărcare în cauzele civile, în cele privind litigii între profesionişti şi în cauzele administrative sugerează că dosarele pendinte sunt, de asemenea, în scădere, în timp ce creşterea gradului de încărcare în cauzele penale sugerează că stocul de dosare este în creştere. Constatările de mai sus arată că ÎCCJ are un volum relativ mare de cauze în comparaţie cu alte instanţe supreme din UE. Pentru a face faţă volumului de cauze de la ÎCCJ, ar trebui să se aibă în vedere consolidarea măsurilor de reducere a numărului de cazuri noi. Noile coduri, care au intrat în vigoare între 2012 şi 2014, au pus în aplicare noi măsuri care au redus semnificativ numărul cauzelor la ÎCCJ. Datele CEPEJ arată că numărul de apeluri la ÎCCJ a scăzut semnificativ în 2016, comparativ cu anii anteriori. Rămâne, însă, constatarea că numărul cauzelor primite la ÎCCJ este încă relativ mai mare decât în alte ţări ale UE. Această situaţie îngreunează capacitatea ÎCCJ de a prioritiza în mod eficient responsabilităţile sale principale, cum ar fi furnizarea de îndrumare şi unificarea jurisprudenţei. Această problemă este deosebit de semnificativă în România, unde modificările frecvente ale legislaţiei şi lacunele şi neconcordanţele din cadrul juridic au un impact negativ asupra previzibilităţii procesului decizional. Astfel, un instrument nou de unificare a practicii judiciare a fost introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale. Mecanisme de soluţionarea alternativă a litigiilor Soluţionarea alternativă a litigiilor (SAL) este benefică atât pentru utilizatori, deoarece oferă o alternativă rentabilă la utilizarea instanţelor, precum şi un rezultat posibil mai satisfăcător, cât şi pentru instanţe, deoarece poate reduce volumul excesiv de muncă. SAL oferă posibilitatea de a soluţiona un litigiu fără a apela la instanţă. Principalele metode SAL sunt arbitrajul, concilierea şi medierea. Arbitrajul este o procedură prin care părţile selectează un terţ imparţial (arbitru) pentru a soluţiona un litigiu între ele, a cărui decizie este obligatorie. Concilierea, cu o sferă de aplicare limitată la domenii specifice, este un proces confidenţial prin care un terţ imparţial (conciliator) face o propunere fără caracter obligatoriu părţilor pentru soluţionarea unui litigiu între ele. Medierea se referă la un proces structurat şi confidenţial în care un terţ imparţial (mediator) asistă părţile prin facilitarea comunicării dintre ele în scopul soluţionării problemelor în litigiu. SAL este în prezent sub-utilizată în România. Deşi posibilitatea medierii există în teorie, nu pare să fie folosită prea mult în practică. SAL nu este un panaceu pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sistemul judiciar, dar oferă anumite beneficii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la justiţie, reducerea costurilor şi reducerea volumului de muncă pentru instanţe. Prin urmare, ar trebui depuse eforturi pentru a spori utilizarea soluţionării alternative a litigiilor în România. Aceasta include luarea de măsuri adecvate pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la SAL în rândul publicului, inclusiv conştientizarea beneficiilor SAL în comparaţie cu litigiile tradiţionale. De asemenea, ar trebui depuse eforturi de sensibilizare a judecătorilor cu privire la acest lucru, care pot informa potenţialii utilizatori cu privire la existenţa şi beneficiile SAL. 2. Activitatea desfăşurată de parchete În ceea ce priveşte activitatea parchetelor, mai multe aspecte privind eficienţa au fost analizate, incluzând numărul de dosare primite, numărul dosarelor soluţionate, volumul, rata de soluţionare, gradul de încărcare şi vechimea dosarelor aflate în curs de soluţionare. Analiza Funcţională are la bază datele disponibile privind activitatea parchetelor din România, dar şi consultările cu părţile interesate. În perioada analizată (2016-2021) s-a observat o scădere constantă a numărului de dosare înregistrate la parchete. Există diferenţe considerabile în ceea ce priveşte numărul dosarelor înregistrate la parchetele de diferite niveluri, majoritatea cauzelor ajungând la parchetele de pe lângă judecătorii. Odată cu scăderea numărului de dosare înregistrate s-a observat şi o scădere a numărului de dosare soluţionate. Cea mai semnificativă scădere a numărului de dosare soluţionate a avut loc în cazul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi la parchetul de pe lângă ÎCCJ. Este posibil ca reducerea numărului de dosare soluţionate să fie determinată de o combinaţie de probleme procedurale şi practici existente (aşa cum sunt descrise mai jos), agravate de scăderea gradului de ocupare a posturilor. Deşi numărul de procurori din schema de personal corespunde mediei UE, rata efectivă de ocupare a posturilor era de doar 65% la sfârşitul anului 2022. Aşa cum reflectă Analiza Funcţională, numărul mare de posturi neocupate a fost determinat de mai mulţi factori, printre care posibilitatea de pensionare după 25 de ani de serviciu, sistemul de promovare pe loc, şi lipsa concursurilor de admitere în 2020 şi 2021. Numărul de cauze per procuror se încadrează în media UE, dar prezintă variaţii semnificative geografice şi ierarhice între parchete, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor. Procurorii din parchetele ierarhic superioare primesc, în medie, un număr mai mic de dosare, deoarece aceştia gestionează dosarele aflate în căi de atac, iar dosarele pe care le gestionează în faza de urmărire penală tind să fie mai complexe. Există, de asemenea, diferenţe semnificative între parchetele de acelaşi nivel. Procurorii din parchetele cu o încărcătură mai mare au gestionat de peste şase ori mai multe cauze decât cei din parchetele cu o încărcătură mai mică. Diferenţele reale în ce priveşte volumul de muncă sunt chiar mai mari atunci când se iau în considerare şi numărul de posturi vacante în fiecare parchet. Adoptarea măsurilor pentru ocuparea majorităţii posturilor şi pentru alocarea personalului în funcţie de volumul de muncă al fiecărui parchet ar contribui la creşterea ratelor de soluţionare a dosarelor şi la o distribuţie uniformă a gradului de încărcare. Ratele medii de soluţionare sunt cu mult sub 100%, semnalând o creştere a numărului de dosare nesoluţionate. În perioada analizată, ratele de soluţionare au înregistrat o scădere în toate parchetele de diferite niveluri. Acest lucru a dus la o creştere a ratei de încărcare, care este cu mult peste nivelurile recomandate în parchetele de toate nivelurile, cu excepţia celor de pe lângă curţile de apel. Dacă nu se depun eforturi pentru a soluţiona problema încărcării excesive a parchetelor, există un risc real ca acţiunea penală să nu poată fi pusă în mişcare ca urmare a intervenirii prescripţiei. Imposibilitatea exercitării acţiunii penale reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept. Astfel, numărul de dosare închise din cauza depăşirii termenului de prescripţie aproape s-a dublat în perioada analizată. Nu au fost disponibile date pentru a analiza structura stocului de dosare în funcţie de vechimea lor, ceea ce ar fi putut evidenţia dosarele ce nu sunt soluţionate. În timp ce numărul de dosare soluţionate şi rata de soluţionare au înregistrat o scădere, iar gradul de încărcare este în creştere, datele disponibile indică faptul că doar aproximativ unul din zece dosare este soluţionat prin trimitere în judecată. Marea majoritate a dosarelor, aproximativ nouă din zece, sunt soluţionate prin netrimitere în judecată (inclusiv cauzele care nu sunt trimise în judecată din cauza prescripţiei). Indiferent de gradul de ocupare a posturilor, numărul mare de dosare nefondate care sunt investigate sugerează posibilitatea de a reduce încărcătura parchetelor prin modificarea procedurilor şi practicilor şi prin introducerea unor stimulente mai specifice, cum ar fi monitorizarea activităţii prin sistemul informatic de gestionare a dosarelor (CMIS). Prin ajustarea normelor procedurale şi a practicilor referitoare la principiul oportunităţii şi la posibilitatea ca procurorul să respingă sesizările lipsite de temei, se poate reduce numărul dosarelor care trebuie soluţionate, diminuând astfel încărcătura parchetelor. De asemenea, colectarea şi utilizarea datelor relevante de către factorii de decizie ar putea contribui la soluţionarea blocajelor şi identificarea domeniilor problematice. Modificările aduse legilor justiţiei asupra parchetelor Printre cele mai semnificative modificări care au afectat activitatea parchetelor se numără: a) Procesul de numire în funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public a suferit modificări. Procurorii generali din parchetele de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii de pe lângă tribunale şi judecătorii continuă să fie selectaţi prin concurs. Pentru restul funcţiilor de conducere, concursul a fost înlocuit cu interviul la CSM doar pentru posturile de adjuncţi. Pentru ocuparea funcţiilor de şefi de birou, serviciu, secţie nu s-au operat modificări, respectiv acestea se ocupă tot prin interviu în faţa CSM. În ceea ce priveşte unele posturi de conducere din cadrul PÎCCJ, DNA şi DIICOT (alte posturi decât cele de procuror de rang înalt, cum ar fi procuror şef serviciu sau şef birou), procedura de numire a rămas aceeaşi, candidaţii fiind selectaţi de către şeful parchetului respectiv şi propuşi pentru numire Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. b) Au fost aduse modificări în ceea ce priveşte procedura de numire a procurorilor şefi de rang înalt (procurorul general, procurorul şef al DNA şi procurorul şef al DIICOT, adjuncţii acestora şi procurorii şefi de secţie din aceste parchete). Modificările au fost implementate ca urmare a criticilor formulate în trecut cu privire la consecvenţa şi transparenţa procesului de selecţie. Candidaţii selectaţi sunt supuşi avizului (aviz consultativ) Secţiei pentru procurori a CSM, iar apoi sunt nominalizaţi de ministrul justiţiei şi numiţi în funcţie de preşedintele României. În cazul unui aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul justiţiei organizează un al doilea interviu cu candidatul respectiv, în care sunt avute în vedere aspectele invocate în avizul negativ. După desfăşurarea celui de-al doilea interviu, ministrul justiţiei decide dacă înaintează propunerea iniţială Preşedintelui României în vederea numirii sau dacă întrerupe procedura. c) Procedura de revocare a procurorilor de rang înalt a suferit modificări în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale a României din 2018 şi Hotărârea CEDO în cauza Kovesi vs. România 3594/19, şi este similară cu procedura de numire. Potrivit noilor modificări legislative, ministrul justiţiei iniţiază procesul de revocare care se înaintează Secţiei pentru procurori a CSM. Ca şi în cazul procedurii de numire, avizul Secţiei pentru procurori a CSM nu este obligatoriu. După obţinerea avizului, ministrul justiţiei poate înainta propunerea de revocare a procurorului către Preşedintele României, care poate respinge propunerea doar pe motive de legalitate. S-a adăugat o cale de atac care oferă procurorilor revocaţi dreptul de a contesta decizia de revocare atât în ceea ce priveşte legalitatea, cât şi motivele invocate. Secţia de contencios administrativ a ÎCCJ este competentă să soluţioneze în ultimă instanţă astfel de cazuri. d) Mandatul de 3 ani procurorilor de rang înalt poate fi reînnoit o singură dată. Aceştia sunt numiţi iniţial pentru un mandat de trei ani care poate fi reînnoit o singură dată, urmând acelaşi proces de selecţie ca în cazul primei numiri. Pentru a asigura independenţa funcţională a procurorului general şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT şi a adjuncţilor acestora, Comisia de la Veneţia a recomandat României modificarea art. 144 alin. (1) din Legea 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a stipula că procurorii sunt numiţi pentru perioade mai lungi şi fără posibilitatea de reînnoire a mandatului. Această recomandare a fost supusă unei analize la nivel intern a unui Panel de experţi independenţi (Panelul pentru justiţie) care a concluzionat că "ar fi oportună luarea în considerare la nivel naţional a posibilităţii de creştere a duratei mandatului procurorilor de rang înalt, cumulativ cu interzicerea reînnoirii acestuia. În acest context un mandat de 5 ani pentru procurorii de rang înalt, fără posibilitatea reînnoirii, ar putea fi considerată o soluţie în acord cu standardele europene în materie". În acest sens, se are în vedere într-un proiect viitor o modificare legislativă având acest obiect. e) Noile legi ale justiţiei extind atribuţiile procurorului general şi ale procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT în ceea ce priveşte infirmarea actelor şi dispoziţiilor procurorilor aflaţi în subordine. În conformitate cu dispoziţiile anterioare ale legii, doar procurorul direct superior avea dreptul de a suspenda/infirma măsurile luate de procurori. Cu toate acestea, prin noua lege, procurorii şefi au competenţa de a infirma, în scris şi motivat, orice măsură sau soluţie dispusă de procurorii din parchetele pe care le conduc, în cazul în care se constată că acestea sunt nelegale sau nefondate. Deşi nu face parte din legile justiţiei modificate, o altă evoluţie importantă a fost desfiinţarea SIIJ în 2022. Competenţa de cercetare şi urmărire penală a infracţiunilor comise de magistraţi a fost transferată la nivelul PCA şi PÎCCJ (pentru infracţiunile comise de magistraţi la nivelul curţilor de apel, al ÎCCJ şi al PÎCCJ). Este important de menţionat că în cei patru ani de activitate ai SIIJ, procurorii săi nu au investigat sau trimis în judecată niciun caz legat de corupţia judecătorilor sau procurorilor. Conform Raportului MCV din 2023, SIIJ a avut de soluţionat 9651 de cauze în total, între 2018 şi 2022. Dintre acestea, a soluţionat în total 2000 de cauze, dintre care şapte rechizitorii cu nouă inculpaţi. La momentul desfiinţării SIIJ, mai mult de 7000 de cauze erau încă în derulare. Eficienţa parchetelor Dosare noi înregistrate În 2020, numărul dosarelor nou înregistrate la 100 de locuitori, la parchetele din România, a fost uşor sub media UE de 3,2. Procurorii români au primit în medie trei dosare la 100 de locuitori în acelaşi an, în comparaţie cu aproape şase dosare la 100 de locuitori în Franţa şi Germania şi mai puţin de unul în Croaţia, Letonia şi Irlanda. Numărul de dosare nou înregistrate la parchetele din România a scăzut din 2016. Numărul total de dosare înregistrate s-a redus cu circa şase procente între 2016 şi 2019 şi cu încă 10 procente în 2020. Cel mai probabil, reducerea din 2020 s-a datorat pandemiei COVID-19. În timpul interviurilor, respondenţii au remarcat că poliţia s-a concentrat în 2020 pe aplicarea măsurilor de combatere a COVID-19, ceea ce a avut un impact asupra numărului de dosare penale înregistrate. Începând cu anul 2021, cifrele au început să crească din nou, dar rămân sub nivelurile înregistrate anterior pandemiei. Majoritatea dosarelor penale sunt instrumentate de parchetele de pe lângă judecătorii. În perioada 2016-2021, aceste parchete au gestionat aproximativ 92% din toate dosare nou înregistrate. Dosarele mai complexe şi infracţiunile săvârşite de anumite categorii de cetăţeni sunt cercetate de parchetele de grad ierarhic superior, inclusiv de parchetul de pe lângă ÎCCJ (PÎCCJ). În perioada analizată, parchetele de pe lângă tribunale (PT) au gestionat circa 7% şi parchetele de pe lângă curţile de apel (PCA) au gestionat circa 1% din dosarele noi. Datele dezagregate arată că, începând cu 2016, numărul de dosare înregistrate la parchetele de toate nivelele a înregistrat o scădere constantă. PCA au suferit cel mai semnificativ declin, înregistrând o reducere de 30% în ceea ce priveşte numărul de dosare noi în 2021, comparativ cu 2016. La nivelul PT, numărul de dosare intrate a scăzut cu 4% în perioada 2016-2021. Parchetele de pe lângă judecătorii au înregistrat cu 13% mai puţine dosare în 2021 comparativ cu 2016. La nivelul PÎCCJ, numărul de dosare intrate în 2021 a fost cu 57% mai mic decât în 2016. Reducerea numărului de dosare înregistrate la parchetele de pe lângă curţile de apel poate fi legată de modificarea competenţelor. În ultimii ani, competenţele instanţelor şi parchetelor de diferite grade de jurisdicţie au fost transferate în mare măsură către judecătorii şi tribunale, reducând competenţe exclusive ale parchetelor de pe lângă CA. Însă, odată cu desfiinţarea SIIJ, parchetele de pe lângă CA au preluat competenţa de a investiga infracţiunile comise de magistraţii de la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor. De asemenea, parchetele de pe lângă CA au competenţe şi în cazul urmăririi penale a avocaţilor, notarilor publici şi executorilor judecătoreşti. În plus, tot mai multe parchete de pe lângă CA pun în aplicare mandate europene de arestare şi alte cereri de asistenţă judiciară reciprocă în materie de procedură penală. Aceşti factori pot avea un impact asupra numărului de cauze instrumentate de parchetele de pe lângă CA. Cauze soluţionate Numărul cauzelor soluţionate anual este un bun indicator al operativităţii sistemului şi poate fi utilizat pentru evaluarea performanţei. Totuşi, acest indicator poate fi influenţat de factori externi, cum ar fi pandemia de COVID-19 sau complexitatea cauzelor şi disponibilitatea experţilor. Din 2016, numărul de cauze soluţionate a scăzut constant la parchetele de toate nivelurile. La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, numărul de cauze soluţionate a scăzut cu 27% în această perioadă. La nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, numărul cauzelor soluţionate a scăzut cu 6%, iar la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, cu 7%. Cea mai mare scădere a fost înregistrată la PÎCCJ, unde numărul cauzelor soluţionate a scăzut cu 47% între 2016 şi 2021. Rata de soluţionare mai scăzută nu poate fi explicată prin numărul mai mic de cauze înregistrate, deoarece majoritatea parchetelor au stocuri de dosare considerabile. Numărul de procurori România se situează puţin peste media UE în ceea ce priveşte numărul total de procurori la 100.0 de locuitori. Există circa 12,7 procurori la 100.000 de locuitori, faţă de o medie UE de 11,3. Prin urmare, nu este evident că, în comparaţie cu restul UE, parchetele din România trebuie să îşi extindă schema de personal sau că se confruntă cu o încărcare mai mare. În privinţa numărului de procurori de primă instanţă la 100.000 de locuitori, România se situează sub media UE. În medie, România are 5,96 de procurori de primă instanţă la 100.000 de locuitori, în timp ce media UE este de 8,77. De-a lungul istoriei, ţările din Europa Centrală şi de Est au avut tendinţa de a avea un număr mai mare de procurori (şi judecători) în comparaţie cu ţările vestice şi nordice. Cu toate acestea, România are în medie mult mai puţini procurori faţă de multe dintre ţările din est, cifrele fiind mai apropiate de cele din partea vestică şi sudică a UE. În ceea ce priveşte instanţele superioare ierarhic, numărul procurorilor de a doua instanţă la 100.000 de locuitori este mai mare în România decât media UE. Conform CEPEJ, România are în medie 4,1 procurori de a doua instanţă la 100.000 de locuitori, în timp ce restul UE are o medie de 2,68. Numărul ridicat de procurori de a doua instanţă din România poate fi explicat parţial prin faptul că România are patru niveluri de instanţe şi parchete, iar CEPEJ include atât procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale, cât şi de la cele de pe lângă curţile de apel în categoria "procurori de a doua instanţă". Un alt factor care poate contribui poate fi faptul că atât PT, cât şi PCA investighează în primă instanţă cauze mai complexe. Deşi acest raport nu analizează tipologiile de infracţionalitate, acestea ar putea oferi o explicaţie suplimentară cu privire la numărul de cauze noi instrumentate de parchetele de pe lângă instanţele de grad ierarhic superior şi, prin urmare, numărul de procurori necesari pentru a efectua aceste anchete. În plus, România se situează mult peste media UE în ceea ce priveşte numărul de procurori la cel mai înalt grad de jurisdicţie la 100.000 de locuitori, fiind devansată doar de Letonia. România are 2,68 procurori de la cel mai înalt grad de jurisdicţie la 100.000 de locuitori, în comparaţie cu o medie UE de 0,96. Totuşi, numărul real de procurori este semnificativ mai redus decât cel pe care îl indică schema de personal. Gradul de ocupare a posturilor a prezentat o scădere constantă pe parcursul perioadei analizate. Datele disponibile între 2016 şi 2021 arată că rata de ocupare a scăzut de la 84% în 2016 la 73% în 2021, la toate nivelurile de jurisdicţie. Conform datelor extrase din surse oficiale, până la 31 decembrie 2022 s-au pensionat încă 243 de procurori. Din cauza absenţei concursurilor de admitere în profesie în anii 2020 şi 2021, rata de ocupare a schemei de personal a scăzut la doar 65% la sfârşitul anului 2022. Gradul de ocupare a schemei este cel mai scăzut la PÎCCJ şi cel mai ridicat la parchetele de pe lângă curţile de apel. Gradul de ocupare a schemei la PÎCCJ a fost de doar 56% în 2021, ceea ce sugerează că procurorii de la parchetele de cel mai înalt nivel ar putea întâmpina dificultăţi în gestionarea volumului de dosare. Aşa cum este prezentat mai jos, rata de soluţionare a dosarelor la PÎCCJ a scăzut de la 81% în 2016 la 66% în 2021. La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, gradul de ocupare a schemei a fost de 81%. În ceea ce priveşte parchetele de pe lângă tribunale şi judecătorii, gradul de ocupare a schemei a fost de asemenea scăzut (68 şi, respectiv, 75%). La nivelul parchetelor se observă o situaţie similară, cu rate de ocupare a schemelor de personal în continuă scădere. Parchetele militare se confruntă cu cea mai dificilă situaţie în ceea ce priveşte personalul, cu doar 51% din posturi ocupate în 2021. În acelaşi an, rata de ocupare schemei la DNA a fost de 72%, iar la DIICOT de 81%*11). Importanţa unui nivel adecvat al resurselor umane pentru calitatea şi eficienţa serviciilor judiciare a fost subliniată în SDSJ 2022-2025, unul dintre obiectivele stabilite fiind creşterea gradului de ocupare a posturilor de procuror până la 80-85% (Obiectivul 2.4.3). În august 2024, gradul de ocupare la nivelul DNA a fost de 86,67%, cel mai ridicat procent înregistrat la nivelul parchetelor. *11) În august 2024 rata de ocupare a schemei de personal a DIICOT, categoria procurori, este de 80,36% În timpul consultărilor cu părţile interesate, principala provocare subliniată a fost, fără excepţie, cea privind posturile vacante. Procurorii la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi din parchetele specializate au arătat că există dificultăţi în recrutarea procurorilor, deoarece a crescut vechimea necesară pentru ocuparea acestor posturi. Provocarea privind recrutarea în parchetele specializate, cum ar fi DNA, a fost evidenţiată şi în cel mai recent raport MCV, în care se remarca faptul că cerinţa de vechime ridicată este o cauză majoră pentru numărul redus de candidaţi la ocuparea posturilor vacante. O lege care ar fi redus vechimea necesară la şapte ani a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională. Prin urmare, sistemul actual rămâne în vigoare, vechimea necesară fiind de zece ani, precum şi trei ani de pregătire obligatorie la Institutul Naţional al Magistraturii, începând cu promoţia de auditori de justiţie care va fi admisă în urma promovării concursului de admitere la INM declanşat în anul 2025. Raportul din 2022 privind statul de drept recomandă abordarea provocărilor operaţionale ale DNA, inclusiv recrutarea procurorilor. Cu toate acestea, procedurile de recrutare a procurorilor derulate de către DNA în intervalul ianuarie 2023-august 2024, la care s-au înscris 86 de procurori dintre care au fost declaraţi admişi 65, confirmă existenţa unei baze de selecţie în rândul procurorilor, precum şi menţinerea atractivităţii în plan profesional, fiind depăşite barierele legislative în vigoare. Majoritatea structurilor de parchet cu personal insuficient sunt situate în zone geografice neatractive şi nu reuşesc să asigure un nivel minim de personal. Conform datelor, aproximativ 54% dintre parchetele de pe lângă judecătorii au cinci sau mai puţini procurori, 34% au trei procurori. Există, de asemenea, parchete care au un singur procuror sau niciunul. Volumul de dosare al parchetelor Volumul de dosare noi se referă la numărul de cauze înregistrate într-un an, în timp ce volumul total cuprinde atât dosarele noi, cât şi cele pendinte, adică la numărul de dosare pe care un procuror le are în lucru într-un an. Volumul (gradul de încărcare) trebuie deosebit de volumul de muncă, acesta din urmă cuprinzând atât dosarele, cât şi alte activităţi, precum sarcinile administrative, care nu sunt legate de cauze, pregătirea profesională şi comunicarea interdepartamentală. În anul 2020, în medie, un procuror de primă instanţă din România a avut de soluţionat 1547 de dosare şi, la fel ca în majoritatea ţărilor UE, numărul de dosare per procuror variază considerabil între parchetele de diferite niveluri şi între parchetele de acelaşi nivel. Unele dintre diferenţe în ceea ce priveşte numărul dosarelor în lucru pot fi explicate prin redistribuirea inegală a resurselor, în timp ce altele sunt cauzate de scăderea gradului de ocupare a posturilor. Toate aceste cauze contribuie la creşterea gradului de încărcare cu dosare. În ceea ce priveşte încărcătura totală pe procuror (şi anume, stocurile de dosare în curs de soluţionare plus dosarele noi), cele mai mari diferenţe au fost identificate la parchetele de pe lângă judecătorii. În aceste cazuri, procurorii din cadrul celui mai aglomerat parchet aveau de 12 ori mai multe dosare pe procuror decât din cele cu gradul cel mai mic de încărcare. Procurorii din Bârlad au avut în medie peste 4.000 de dosare pe procuror în 2021, comparativ cu procurorii din Întorsura Buzăului care au avut în medie 349 de dosare în acelaşi an. Din cauza numărului mare de parchete de pe lângă judecătorii (175), nu este posibilă prezentarea grafică a acestora. Deficitul de personal nu este distribuit în mod uniform între parchete, ceea ce înseamnă că procurorii de la unele parchete se confruntă cu o încărcătură de dosare considerabil mai mare decât ar fi normal. Încărcătura procurorilor din şase parchete de pe lângă judecătorii (la Câmpeni, Deva, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Babadag şi Pogoanele) s-a triplat din cauza lipsei de personal. Există diferenţe semnificative şi în ceea ce priveşte încărcătura totală la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale. Procurorii de la parchetele de pe lângă la tribunalele din Tulcea, Galaţi şi Brăila aveau de cinci ori mai multe dosare (378, 378 şi, respectiv, 367) pe procuror decât procurorii de la parchetele de pe lângă tribunalele din Harghita, Covasna şi Prahova (70, 72 şi, respectiv, 82) în 2021. Procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale a căror încărcătură este cea mai afectată de lipsa de personal sunt cei din Brăila. Aceştia aveau o încărcătură de dosare de aproape cinci ori mai mare decât dacă toate posturile din organigramă ar fi fost ocupate. Procurorii din Galaţi, Vaslui, Vrancea, Bistriţa Năsăud, Teleorman, Covasna şi Bihor au de două ori mai multe dosare decât ar fi avut dacă toate posturile ar fi fost ocupate. Parchetele de pe lângă tribunale cel mai puţin afectate de posturile vacante se găsesc în Ilfov, Cluj, Bucureşti şi Suceava (cu 0, 6, 13, respectiv 17% mai multe dosare pe procuror). La fel ca în cazul parchetelor de la alte niveluri, redistribuirea inegală a încărcăturii totale de dosare se manifestă şi la parchetele de pe lângă curţile de apel. În anul 2021, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au avut în medie 99 de dosare pe procuror, în timp ce procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi au avut în medie 19 dosare pe procuror. Luând în considerare situaţia personalului, se constată că încărcătura totală reală de dosare pe procuror este de fapt mai mare. La Ploieşti, procurorii au avut în medie 117 dosare, în timp ce la Galaţi media a fost de 27 de dosare în 2021. Examinând tendinţele în perioada 2016-2021, se observă că unele parchete au înregistrat în mod constant o încărcătură totală de dosare mai mare, în timp ce altele au înregistrat o încărcătură mai mică. Procurorii din Constanţa şi Alba Iulia au înregistrat în perioada analizată (2016-2021), în medie, un număr de dosare pe procuror mai mult decât dublu faţă de cei din Cluj şi Bucureşti. Aceste diferenţe devin şi mai evidente atunci când se ia în considerare impactul posturilor vacante asupra numărului total de dosare. Constatările de mai sus arată că încărcătura totală de dosare pe procuror este distribuită inegal între parchetele de acelaşi nivel, situaţie agravată de deficitul de personal. O explicaţie poate fi aceea că unele parchete sunt mai puţin eficiente decât altele. Cu toate acestea, având în vedere diferenţele mari în ceea ce priveşte încărcătura totală de dosare, ar trebui să se ia în considerare o reevaluare a schemei de personal, astfel încât să se asigure o distribuţie mai uniformă a numărului de dosare pe procuror, în funcţie de numărul mediu de dosare primite anual şi numărul de dosare restante. Comparaţiile cu datele CEPEJ arată că România se încadrează în media UE în ceea ce priveşte numărul de sesizări la 100 de locuitori şi are un număr de procurori la 100 000 de locuitori uşor peste media UE. Prin urmare, trebuie depuse eforturi pentru a se asigura ocuparea tuturor posturilor din schema de personal. Rata de soluţionare Rata de soluţionare a cauzelor este utilizată ca indicator pentru a stabili dacă parchetele fac faţă încărcăturii de dosare sau dacă întârzierile cresc. Rata de soluţionare reprezintă procentul de dosare soluţionate în raport cu numărul de dosare intrate. O rată de soluţionare sub 100% indică faptul că se generează stocuri de dosare, iar o rată de soluţionare de peste 100% arată că stocul de dosare se reduce. Ratele medii de soluţionare sunt mult sub 100% la parchetele de toate nivelurile, ceea ce arată că stocul de dosarelor este în creştere. În perioada analizată, ratele de soluţionare au fluctuat la parchetele de la toate nivelurile, cel mai semnificativ la nivelul PÎCCJ, unde a înregistrat o scădere de la un maxim de 93% în 2019 la un minim de 66% în 2020. În anul 2022, PÎCCJ a primit aproximativ 2.600 de dosare ale SIIJ, ceea ce, combinat cu competenţa nou atribuită de a investiga infracţiunile comise de anumiţi magistraţi, va avea, cel mai probabil, un impact semnificativ asupra ratei de soluţionare în anii următori. Şi parchetele de pe lângă tribunale se confruntă cu dificultăţi în gestionarea volumului de dosare. În anul 2021, rata de soluţionare la nivelul acestor parchete a fost de numai 77%. Parchetele de pe lângă curţile de apel şi judecătorii au înregistrat rate de soluţionare de 90% în 2021, ceea ce înseamnă că nici acestea nu reuşesc să rezolve problema stocurilor de dosare. Parchetele de pe lângă curţile de apel le-a fost atribuită competenţa de a investiga infracţiunile comise de magistraţii de la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor şi au primit, în 2022, aproximativ 4.600 de dosare de la SIIJ, ceea ce reprezintă o creştere cu 56% a numărului de dosare înregistrate. Constatările arată că ar trebui depuse eforturi pentru a creşte ratele de soluţionare a dosarelor, astfel încât să nu se genereze stocuri de dosare. Cauzele în care cercetarea şi urmărirea penală nu se efectuează în timp util riscă să fie afectate de împlinirea termenului de prescripţie şi să fie închise fără a se face dreptate. Numărul dosarelor închise din cauza împlinirii termenului de prescripţie a crescut substanţial din 2018. Numărul dosarelor închise din acest motiv a crescut cu 32% între 2016 şi 2021. Gradul de încărcare Numărul în creştere al cauzelor nesoluţionate arată că eficienţa parchetelor scade. Creşterea stocului de dosare este confirmată de creşterea gradului de încărcare, în special la parchetele de pe lângă tribunale şi judecătorii. Gradul de încărcare reflectă raportul dintre numărul de cauze nesoluţionate la sfârşitul unui an şi numărul de cauze soluţionate în cursul aceluiaşi an. Acest indicator ajută la evaluarea importanţei cauzelor pendinte în sistem. Un grad de încărcare mai mic de 1,00 arată că la sfârşitul anului au rămas mai puţine dosare nesoluţionate decât cele soluţionate. Ideal, gradul de încărcare ar trebui să fie sub 0,5. Există variaţii semnificative în ceea ce priveşte gradul de încărcare între parchetele de la diferite niveluri. Doar parchetele de pe lângă curţile de apel au un grad de încărcare sub 1,00. În anul 2021, gradul de încărcare a fost de doar 0,51, ceea ce înseamnă că aceste parchete îşi reduc stocurile de dosare. În cazul parchetelor de pe lângă tribunale, gradul de încărcare a fost cu mult peste 1,0 în perioada 2016-2021. Aceasta sugerează o creştere a stocului de dosare. În 2021, gradul de încărcare a fost de 1,61, cel mai ridicat din perioada analizată. Parchetele de pe lângă judecătorii au întâmpinat cele mai mari dificultăţi în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor pendinte, cu un grad de încărcare de 2,4 în 2021. Cu gradul de încărcare mult peste 2,0 între 2016 şi 2021, parchetele de pe lângă judecătorii nu numai că nu reuşesc să reducă stocul de dosare pendinte, dar nu reuşesc nici să soluţioneze numărul de dosare înregistrate în fiecare an. Şi la PÎCCJ gradul de încărcare a fost cu mult peste 1,0 în perioada analizată şi de 1,43 în 2021. Acest lucru sugerează că procurorii de la PÎCCJ nu fac faţă volumului de dosare şi că stocul de dosare pendinte este în creştere. Instrumentarea cauzelor Analiza se concentrează asupra numărului de cauze trimise în instanţă, a numărului de dosare pendinte, a numărului de cauze soluţionate şi a numărului de cauze închise după împlinirea termenului de prescripţie - precum şi asupra comparaţiilor cu instituţii internaţionale relevante. Conform CEPEJ România înregistrează cel mai mic număr de cauze trimise în judecată de către procurori în comparaţie cu celelalte state membre UE. În timp ce România se situează aproape de media UE în ceea ce priveşte numărul de cauze înregistrate la parchete la 100 de locuitori, înregistrează cel mai scăzut număr de cauze trimise în judecată la 100 de locuitori dintre ţările UE pentru care au fost disponibile date. În 2020, media UE a înregistrat 0,86 cauze trimise în judecată la 100 de locuitori, în timp ce în România, cifra a fost de doar 0,24. În ceea ce priveşte numărul de dosare pendinte la parchetele din România, aceasta se situează pe locul doi în rândul statele membre ale UE. Pe 31 decembrie 2020, România avea în medie 6,1 cauze pendinte la 100 de locuitori, faţă de media UE de 1,8. Doar Slovenia avea mai multe cauze pendinte, şi anume 13,34 la 100 de locuitori. Majoritatea celorlalte state membre ale UE pentru care au fost disponibile date aveau, la sfârşitul anului 2020, mai puţin de un caz pendinte la 100 de locuitori. În cadrul diferitelor structuri de parchet, cel mai mare procent de cauze soluţionate prin trimitere în instanţă se înregistrează la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale. Această proporţie a înregistrat o scădere în ultimii ani, de la 15% între 2016 şi 2018 la 12% în 2021. La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, procentele au fluctuat între un minim de 9% în 2016 şi 2021 şi un maxim de 13% în 2019 şi 2020. Parchetele de pe lângă judecătorii au cea mai mică pondere a cauzelor trimise în judecată, cu aproximativ opt până la nouă la sută din cauze fiind trimise în judecată anual în perioada de referinţă. La nivelul tuturor structurilor de parchet, marea majoritate a cauzelor sunt soluţionate prin decizii de renunţare la urmărirea penală sau prin clasare. Numărul de dosare închise ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a înregistrat o creştere, cifrele pentru 2021 aproape dublându-se comparativ cu cele pentru 2016 şi 2017. În 2021, la parchetele de pe lângă curţile de apel, aproape unul din zece dosare a fost închis ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie. La parchetele de pe lângă tribunale, cifra corespunzătoare este cea mai mică, cu aproximativ 6% din dosare închise ca urmare împlinirii termenului de prescripţie în 2021. În cazul parchetelor de pe lângă judecătorii, procentul este mai ridicat, aproape două din zece cauze fiind închise din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Structura stocului de dosare pe categorii de vechime La momentul elaborării Analizei Funcţionale nu erau disponibile date comprehensive cu privire la structura pe categorii de vechime a stocului de dosare pendinte, care include numărul total de dosare aflate în cercetare. Astfel, conform datelor (disponibile numai cu privire la numărul de dosare soluţionate într-un anumit an, cu o vechime mai mică de 6 luni, între 6 şi 12 luni şi peste 12 luni), la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, aproximativ 43% din dosarele pendinte cu autori cunoscuţi aveau o vechime mai mare de un an. La nivelul parchetele de pe lângă tribunale, ponderea era de 58%, iar la parchetele de pe lângă judecătorii, ponderea era de 51%. Eficienţa procedurală Principiul discreţiei procurorului, numit şi principiul oportunităţii, conferă procurorului puterea de a decide dacă să pornească sau să desfăşoare urmărirea penală împotriva unei persoane. Principiul oportunităţii a fost introdus în România prin articolul 7 alin. 2 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care a intrat în vigoare în 2014, înlocuind obligaţia de a investiga toate sesizările. Conform reglementărilor anterioare procurorul trebuia să cerceteze toate sesizările primite, inclusiv cele referitoare la fapte care nu constituiau infracţiuni sau cu privire la care dispuneau de informaţii insuficiente pentru a fi prelucrate, care ar fi trebuit evident respinse. Introducerea principiului oportunităţii a avut ca scop să permită procurorilor să respingă astfel de sesizări şi să se concentreze pe cercetarea infracţiunilor reale. Totuşi, introducerea acestui principiu nu a fost însoţită de îndrumări mai detaliate privind modul în care procurorii trebuie să îl aplice în practică. În timp ce articolul 7 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, constituie baza aplicării principiului oportunităţii de către procuror, ar fi benefice îndrumări suplimentare pentru aplicarea în practică a acestei prevederi. Continuă să existe provocări în ce priveşte tratarea în practică a sesizărilor care nu îndeplinesc cerinţele legale minime. Există discrepanţe semnificative în interpretarea legii de către procurori din perspectiva capacităţii lor de a respinge sesizările care nu conţin elemente esenţiale. În timp ce unii procurori resping astfel de sesizări prin procedura administrativă prevăzută la articolul 294 din Codul de procedură penală fără a le înregistra în registrul de urmărire penală, alţii înregistrează toate sesizările în registrul de urmărire penală. Pentru aceştia din urmă, cauzele nu pot fi clasate fără a efectua o serie de acte de cercetare, ceea ce duce la irosirea unor resurse importante pentru cercetarea unor plângeri/denunţuri care nu îndeplinesc condiţiile legale. De aceea, astfel de situaţii ar putea fi abordate în mod eficient prin implementarea unor mecanisme administrative/de management la nivelul parchetelor, respectiv printr-o formare profesională adecvată. Aşa cum a fost menţionat în secţiunea de mai sus privind instrumentarea cauzelor, nouă din zece dosare sunt închise fără a fi trimise în judecată. Deşi este normal ca nu toate cercetările să se încheie cu trimitere în judecată, ar trebui examinate mai în detaliu motivele pentru care atât de multe cauze nu ajung în faţa instanţelor. România înregistrează cel mai mic număr de cauze soluţionate cu trimitere în judecată la 100 de locuitori dintre statele membre ale UE. Cifrele pentru România indică faptul că există oportunităţi semnificative de îmbunătăţire a eficienţei parchetelor, precum: 1. Revizuirea schemei de personal la fiecare parchet, pentru a asigura o distribuţie mai uniformă a încărcăturii pe procuror, luând în considerare numărul mediu de cauze înregistrate anual. Analizele comparative cu datele CEPEJ arată că România se încadrează în media UE în ceea ce priveşte numărul de sesizări la 100 de locuitori şi are un număr de procurori la 100.000 de locuitori uşor mai mare decât media UE. Prin urmare, o redistribuire a resurselor umane între parchete ar trebui să fie suficientă pentru a reduce în mod eficient încărcătura de dosare la fiecare parchet. 2. Introducerea unor indicatori suplimentari de performanţă, care să includă o gamă mai largă de date privind instrumentarea cauzelor. Printre acestea se numără date privind investigaţiile preliminare, numărul investigaţii finalizate sau durata medie a acestora. Această abordare ar facilita identificarea blocajelor şi a domeniilor problematice, permiţând luarea de decizii adecvate de gestionare pe baza constatărilor. De asemenea, constatările ar putea furniza criterii obiective în evaluarea performanţelor procurorilor şi în procesul de promovare. 3. Introducerea în sistemul statistic a unor caracteristici care să reflecte structura cauzelor pendinte în funcţie de vechime. Structura actuală clasifică datele în trei grupe generale: până la 6 luni, între 6 şi 12 luni şi peste un an. Această abordare limitează posibilitatea realizării unei analize semnificative asupra situaţiei stocului de cauze pendinte. 4. Analiza practicilor privind respingerea sesizărilor neîntemeiate pentru a reduce încărcătura de dosare la structurile de parchet. Ar trebui luate în considerare modificări ale practicilor pentru a se asigura că procurorii nu pierd timp investigând sesizări fără fundament şi pentru a introduce mai multă claritate şi a se oferi îndrumare în privinţa principiului oportunităţii. În plus, motivul pentru care un număr mare de investigaţii nu sunt finalizate prin trimitere în judecată trebuie analizat în mai mare detaliu. 3. Activitatea de probaţiune Sistemul de probaţiune din România îndeplineşte un serviciu public ce se desfăşoară în interesul comunităţii, în aplicarea prevederilor Codului penal, Codului de procedură penală şi legislaţiei subsecvente, respectiv Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare. Sistemul de probaţiune gestionează punerea în executare a sancţiunilor penale neprivative de libertate, a căror pondere prevalează în ansamblul sancţiunilor dispuse de organele judiciare, ca urmare a reformei penale şi procesual penale efectuate în anul 2014. Personalul de probaţiune furnizează suport specializat organelor judiciare şi instanţelor de judecată, indiferent de nivelul ierarhic al acestora, în procesul de individualizare a pedepselor şi sancţiunilor şi asigură executarea hotărârilor judecătoreşti în materie penală prin care au fost dispuse sancţiuni şi măsuri neprivative de libertate, urmărindu-se astfel reducerea costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor penale prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare, reabilitarea socială a infractorilor, diminuarea riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi creşterea gradului de siguranţă în comunitate. Noua legislaţie penală a adus nu numai o creştere exponenţială a cazurilor aflate în evidenţa sistemului de probaţiune (de la 20.000 cazuri înregistrate în 2012, la un număr de 104.000 în anul 2019, număr ce s-a menţinut relativ constant până în prezent), ci şi o multiplicare a atribuţiilor personalului, nivelul de responsabilitate decizională a acestuia crescând şi prin atribuţiile legate de adaptarea continuă a procesului de executare a sancţiunii neprivative, precum şi de colaborare cu instituţiile din comunitate, coordonând implicarea acestora în procesul execuţional penal. Totodată contribuţia sistemului de probaţiune la scăderea costurilor sociale generate de sancţiunile penale este, de asemenea, una foarte importantă, realizându-se atât prin eliminarea cheltuielilor specifice detenţiei, cât şi prin contribuţia la remedierea problemelor legate de supraaglomerarea carcerală. Hotărârea pilot din 25 aprilie 2017, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele conexate Rezmiveş şi alţii împotriva României, arată că una dintre măsurile generale care trebuie puse în aplicare, în vederea reducerii supraaglomerării carcerale şi a condiţiilor inadecvate de detenţie (paragraful 114 coroborat cu paragraful 118 din hotărâre) este asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de probaţiune. Acest aspect este reflectat şi în cuprinsul Planului de acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, adoptat de Guvernul României în data de 18.11.2020. Astfel, ca parte a măsurilor de diminuare a populaţiei penitenciare, măsurile prevăzute în acest plan pentru funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune vizau: ● Măsuri la nivel legislativ - adoptarea legii privind Statutul personalului de probaţiune, alături de alte măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancţiuni neprivative de libertate; ● Măsuri la nivel strategic - Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2020-2024 şi Strategia naţională de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare; ● Măsuri privind resursele umane - ocuparea posturilor vacante la nivel local şi central; ● Măsuri privind infrastructura fizică şi IT - direct proporţional cu măsurile privind resursele umane este necesară şi dezvoltarea infrastructurii fizice şi IT pentru a permite personalului de probaţiune gestionarea datelor privind persoanele aflate în evidenţă, dar şi pentru asigurarea unui mediu de lucru optim. Parte dintre măsurile vizate de documentele anterior menţionate au fost realizate integral sau parţial, însă modificările vizate rămân încă de actualitate pentru sistemul de probaţiune în contextul în care, cel puţin sub aspectul componentei de resurse umane şi al celei de infrastructură şi IT, este necesară continuarea încadrării de personal specializat şi asigurarea condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea activităţii. Un argument în acest sens îl constituie şi faptul că, prin raportare la anul 2023, numărul total al cazurilor cu care au lucrat cei 721 de consilieri de probaţiune a fost de 102.400 cazuri (cca. 140 de cazuri/ consilier), iar numărul mediu al supravegherilor active (din stoc supravegheri, fără a lua în considerare fluxul ieşirilor din supraveghere) care erau în grija unui consilier de probaţiune - manager de caz, la data de 31.12.2023, era cca. 91,3, astfel că, potrivit informaţiilor cuprinse în Raportul Consiliului Europei Persoane supravegheate de serviciile de probaţiune, SPACE II - 2023*12), referitoare la activităţile din anul 2022, România era plasată între primele cinci state în privinţa raportului dintre numărul de supravegheri (stoc) şi totalul angajaţilor din sistemul de probaţiune. *12) https://wp.unil.ch/space/files/2024/06/SPACE-II_2023_240618.pdf Aceste date evidenţiază faptul că măsurile stabilite în Planul de acţiune pentru perioada 20202025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României pentru consolidarea sistemului de probaţiune şi-au atins doar parţial scopul propus, de diminuare a gradului de încărcare a personalului de probaţiune, astfel că acestea rămân în continuare de actualitate. 4. Ajutor public judiciar şi asistenţa judiciară Scopul asistenţei judiciare este de a asigura furnizarea de servicii echitabile de justiţie pentru grupurile marginalizate în trei domenii: (1) facilitarea accesului la drepturile constituţionale/legale, (2) sprijin în soluţionarea litigiilor şi (3) apărarea persoanelor acuzate de infracţiuni şi a victimelor infracţiunilor. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi jurisprudenţa Convenţiei Europene a Drepturilor Omului protejează accesul la asistenţă judiciară ca fiind un drept al omului. Prin urmare, majoritatea statelor membre ale UE oferă asistenţă judiciară participanţilor eligibili în cadrul procedurilor penale, iar multe dintre ele oferă asistenţă pentru unele cauze civile. Cu variaţii considerabile, ajutorul este acordat nu numai reclamantului/învinuitului (interpretarea iniţială), ci şi altor părţi implicate într-o anumită cauză. Analiza programului de asistenţă judiciară din România se bazează pe Raportul de Diagnostic Iniţial şi pe cercetări documentare, interviuri cu părţile interesate, analiza statisticilor disponibile şi comparaţii cu exemple internaţionale. Cadrul de asistenţă judiciară din România a evoluat şi s-a extins de-a lungul timpului. Cadrul actual stabileşte tipurile de servicii furnizate şi pragurile de eligibilitate. Plafonul de venit pentru eligibilitate în cazurile nepenale rămâne relativ scăzut, deşi a fost majorat recent*13). *13) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 193/2008, articolul 8 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă Supravegherea şi monitorizarea limitată a furnizării serviciilor de asistenţă judiciară la nivel central afectează capacitatea sectorului de a evalua accesibilitatea şi eficacitatea programului României privind asistenţa judiciară. Deşi SDSJ 2022-2025 recunoaşte necesitatea existenţei unui departament dedicat pentru gestionarea asistenţei judiciare, acesta nu a fost înfiinţat, supravegherea actuală fiind astfel limitată. În prezent, Ministerul Justiţiei (MJ) colectează informaţii de la instanţe cu privire la cheltuielile cu asistenţa judiciară. Cu toate acestea, nu colectează şi nu raportează alte date relevante (cum ar fi numărul de beneficiari, serviciile furnizate şi procentul de aprobare a cererilor de asistenţă), care ar putea oferi o perspectivă mai clară cu privire la furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în România. Campaniile de comunicare şi informare a potenţialelor părţi la litigii cu privire la drepturile lor şi la mijloacele de acces la asistenţă judiciară sunt şi ele foarte limitate. Un program în dezvoltare Analiza programului de asistenţă judiciară din România, SDSJ 2015-2020 şi SDSJ 2022-2025 fac referire la cifre comparative din sondajul CEPEJ din 46 de ţări europene (şi două ţări extra-regionale), care arată că România se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte performanţa. Raportul mai recent al CEPEJ (2022, care foloseşte date din 2020 şi adaugă un comparator extra-regional suplimentar, oferă rezultate similare, evidenţiind faptul că România se situează în partea cea mai de jos a clasamentului la toate cele trei măsuri ale performanţei generale surprinse de CEPEJ. Rapoartele conţin câteva constatări importante: ● România are unul dintre cele mai mici numere de beneficiari pe cap de locuitor dintre ţările analizate (0,003 pe cap de locuitor), faţă de o medie de 0,011 şi un maxim de 0,033 pe cap de locuitor. ● Cheltuielile României cu asistenţa judiciară ca procent din PIB (0,008) sunt relativ scăzute. Acest lucru este cu atât mai surprinzător, dat fiind faptul că procentul din PIB cheltuit pentru întregul sistem de justiţie, în special pentru instanţe şi parchete, este cu mult peste mediile şi minimele CEPEJ. ● Plafonul de venit maxim al României pentru a beneficia de asistenţă judiciară este unul dintre cele mai scăzute din regiune. Deşi strategiile din sectorul justiţiei evidenţiază importanţa asistenţei judiciare, au fost înregistrate puţine progrese în dezvoltarea sa. Eligibilitatea pentru asistenţa judiciară şi plafonul de venit Îndeplinirea criteriilor de eligibilitate nu garantează primirea efectivă a asistenţei, uneori nu doar din cauza respingerii unei solicitări, ci mai ales din cauza altor bariere pe care o persoană eligibilă le întâmpină în calea accesului la justiţie. Conform legii, după ce sunt analizate condiţiile de eligibilitate, potenţialii beneficiari constituie un grup relativ mic, încadrându-se în următoarele categorii: 1. Minorii (care trebuie să fie reprezentaţi de un părinte sau de un tutore legal) care sunt implicaţi ca părţi (suspect, învinuit, victimă, terţă parte etc.) în toate cauzele penale, în toate etapele procesului, precum şi în cauzele nepenale atunci când legea specială prevede expres acest lucru. 2. În cauzele penale, se atribuie automat următoarelor categorii de persoane: a) În cazurile în care sunt implicaţi minori (în toate calităţile enumerate mai sus), persoane arestate atât pe durata urmăririi penale cât şi în faza de cameră preliminară sau de judecată, precum şi în faza de cameră preliminară sau de judecată în cazurile în care legea prevede detenţia pe viaţă sau o pedeapsă privativă de libertate mai mare de cinci ani, pentru infracţiunea săvârşită. b) Victimelor anumitor infracţiuni (de exemplu, traficul de persoane), atât în faza de cameră preliminară sau de urmărire penală, cât şi în cea de judecată. De asemenea, asistenţa juridică este obligatorie şi în cazul persoanelor vătămate minore. c) Suspecţi, inculpaţi, persoane vătămate şi alte părţi ale procesului penal atunci când procurorul sau judecătorul consideră că ar fi prejudiciaţi în absenţa asistenţei. Aceste persoane sunt, în principal, cele considerate incapabile să se reprezinte singure din cauza stării lor psihice, însă această formulare poate acoperi şi alte categorii de persoane. 3. Pentru cazurile nepenale, după ce este solicitată şi aprobată în funcţie de nivelul veniturilor sau în mod automat atunci când aceasta este prevăzută expres de lege. Astfel, în timp ce asistenţa judiciară pentru cauzele penale este considerată "obligatorie", există limitări semnificative în ceea ce priveşte eligibilitatea. Multe ţări impun obligativitatea asistenţei pentru un grup mai extins de inculpaţi - de exemplu, cei acuzaţi de infracţiuni sau crime grave (lucru posibil în România, dar numai în faza de judecată) - realizând, în acelaşi timp, o evaluare a veniturilor pentru inculpaţilor pentru a stabili cine are nevoie de asistenţă şi cine ar trebui să o primească. Pentru cauzele judiciare nepenale nivelurile de venit pentru eligibilitate sunt neobişnuit de reduse. Anterior modificărilor intrate în vigoare pe 23 ianuarie 2023, persoanele ale căror venituri medii lunare nete pe membru de familie în cele două luni anterioare depunerii cererii de asistenţă judiciară erau mai mici de 300 de lei (aproximativ 60 de euro) beneficiau de acoperirea totală a cheltuielilor de asistenţă judiciară de către stat, în limitele unui plafon anual de 5.000 de euro. Persoanele ale căror venituri medii lunare nete pe membru de familie în cele două luni anterioare depunerii cererii erau mai mici de 600 de lei (dar mai mari de 300 de lei), ar fi urmat să beneficieze de acoperirea a 50% din costuri, în limitele aceluiaşi plafon. Legea nr. 31/2023, intrată în vigoare la 15 ianuarie 2023, a majorat plafonul de venit, calculându-l ca procent din venitul minim brut lunar (în prezent 3.700 de lei*14)). Pentru a beneficia de acoperire completă, plafonul este de 25% din această sumă, adică 750 de lei (aproximativ 150 de euro) pentru fiecare membru al familiei. Pentru cei cu un venit pe membru de familie cuprins între 25 şi 50% din salariul minim brut (până la 1.500 de lei sau 300 de euro), statul acoperă 50% din costuri. Plafonul anual de 5.000 de euro rămâne în vigoare pentru cazurile nepenale. Majoritatea părţilor interesate intervievate au afirmat că acest plafon mai ridicat reprezintă o îmbunătăţire mult aşteptată, deşi mulţi observatori îl consideră încă relativ scăzut. *14) Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 598/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată Pe parcursul consultărilor, părţile interesate au menţionat că, în practică, informaţiile solicitate de persoane fizice pot fi obţinute prin intermediul unui barou sau al unuia dintre membrii acestuia, sub forma asistenţei extrajudiciare. Totuşi, acordarea asistenţei judiciare presupune de regulă aprobarea unui judecător (sau a procurorului), în legătură cu cauza respectivă. În ceea ce priveşte asistenţa extrajudiciară, decanul unui barou poate aproba acordarea acesteia, însă datele furnizate de barouri cu privire la acest tip de asistenţă arată că nu este utilizată extensiv. Interviurile cu părţile interesate au indicat incertitudinile privind eventualele plăţi din partea statului drept posibilă cauză a reticenţei de a utiliza acest tip de asistenţă. Aşa cum s-a menţionat pe parcursul interviurilor cu părţile interesate, deşi în practică unele barouri utilizează uneori asistenţa extrajudiciară pentru a ajuta la pregătirea acţiunilor în instanţă, nu acesta este scopul asistenţei judiciare extrajudiciare. Din perspectiva lor, acest tip de asistenţă, aşa cum este prevăzută de lege, nu a fost concepută ca o formă de asistenţă judiciară pre-contencioasă, ci a fost gândită să ofere asistenţă judiciară celor care doresc să rezolve probleme juridice în afara sistemului judiciar. Astfel, în lipsa accesului la informaţii generale, detaliate şi uşor de utilizat provenind de la sursele logice (MJ, UNBR, barouri) sau a informaţiilor furnizate individual de către avocaţi sau asociaţiile acestora, un potenţial beneficiar al programului de asistenţă judiciară din România poate întâmpina dificultăţi încă de la început. Responsabilitate redusă care rezultă din îndeplinirea incompletă a prevederilor legale Regulamentul din mai 2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei*15) nu stabileşte un organism sau un departament însărcinat cu asistenţa judiciară, dar menţionează că Departamentul Economic va centraliza datele şi informaţiile "referitoare la acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă (art. 187, lit. p), precum şi datele şi informaţiile privind compensaţiile financiare acordate victimelor infracţiunilor, care sunt acordate de minister, dar plătite de instanţele judecătoreşti (art. 187, lit. q)". Interviurile cu membrii Departamentului Economic au arătat că acest departament gestionează doar date financiare. În plus, unele dintre serviciile detaliate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt oferite, cum ar fi controlul şi coordonarea serviciilor, informarea publicului cu privire la asistenţa judiciară, centralizarea informaţiilor referitoare la furnizarea acesteia şi elaborarea unor criterii statistice pentru înregistrarea datelor privind asistenţa judiciară. Exemple suplimentare includ mai multe servicii prevăzute în articolul 76 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care ar trebui să fie oferite de UNBR, dar care în practică nu sunt prestate: (1) exercitarea controlului asupra asistenţei judiciare acordate; (2) stabilirea, în colaborare cu MJ, a indicilor şi evidenţelor statistice privind sistemului de asistenţă judiciară şi analizarea informaţiilor necesare pentru planificarea şi coordonarea adecvată a acestuia; (3) colaborarea cu MJ privind buna funcţionare şi planificare, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară; şi (4) creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte sistemul de asistenţă judiciară. *15) Ordinul ministrului justiţiei nr. 1973/C/2022 din 6 mai 2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. În vederea reducerii unora dintre provocările menţionate mai sus, este recunoscută importanţa înfiinţării unui departament dedicat gestionării asistenţei judiciare. Acest departament nu a fost încă înfiinţat, deşi această măsură a fost inclusă în planul de acţiune al SDSJ 2022-2025. Având în vedere faptul că MJ se află sub plafonul său de angajare, se află într-o poziţie favorabilă comparativ cu alte instituţii din sectorul public pentru a aloca personal calificat şi pentru a înfiinţa un astfel de departament. Ca şi în alte cazuri, un departament specializat în asistenţa judiciară, personalul calificat ar putea include nu numai magistraţi (activi, detaşaţi sau asimilaţi), ci şi alţi experţi cu o serie de competenţe tehnice, inclusiv analiza statistică şi bugetară, controlul calităţii, monitorizarea proceselor şi comunicare, printre altele. Aranjamente instituţionale pentru supraveghere O provocare majoră a programului de asistenţă judiciară din România constă în faptul că nicio instituţie nu şi-a asumat, în practică, responsabilitatea pentru supravegherea completă a acestuia. Cele două organisme logice şi desemnate din punct de vedere legal (MJ şi UNBR) supraveghează anumite părţi specifice ale programului de asistenţă judiciară, dar niciunul nu şi-a asumat sarcina de a supraveghea programul de la început până la sfârşit. În general, următoarele observaţii evidenţiază domeniile în care ar putea fi aduse îmbunătăţiri: ● niciuna dintre instituţiile din domeniul justiţiei nu supraveghează asistenţa judiciară la nivel naţional, iar datele/statisticile, altele decât bugetele, sunt rareori raportate sau distribuite pe o scară mai largă. ● România separă furnizarea şi urmărirea asistenţei judiciare între mai multe instituţii, dintre care niciuna nu surprinde o imagine completă. ● deşi, în unele cazuri (la nivelul barourilor sau al instanţelor), se păstrează înregistrări ale serviciilor dincolo de nivelul individual, accentul este pus pe sumele investite şi plătite avocaţilor şi experţilor care au furnizat servicii. ● în ceea ce priveşte gestiunea financiară, sistemul prezintă deficienţe în anumite privinţe dat fiind că MJ trebuie să se bazeze pe instanţe pentru verificarea cererilor de plată trimise de barouri. O consecinţă a lipsei de informaţii este că nivelul scăzut al serviciilor trece neobservat. Capacitatea instituţională şi mecanismele de implementare a programului de asistenţă judiciară din România sunt limitate. Absenţa unei monitorizări globale a rezultatelor şi întârzierea înfiinţării unui birou de supraveghere în cadrul MJ au afectat performanţa sectorului în furnizarea asistenţei judiciare. Există câteva recomandări cheie pentru îmbunătăţirea programului de asistenţă judiciară din România: 1. Crearea şi operaţionalizarea unui compartiment în cadrul MJ, în conformitate cu prevederile legale. 2. Evaluarea calităţii serviciilor furnizate, inclusiv a satisfacţiei clienţilor cu privire la servicii. Există diferite modalităţi de evaluare a calităţii serviciilor, dar este necesară selectarea uneia singure. Analizele privind optimizarea resurselor disponibile sunt relevante pentru asigurarea unor servicii de înaltă calitate. Este important să existe o corelaţie între asistenţa juridică şi zonele vulnerabile identificate în alte strategii sau documente. În ceea ce priveşte satisfacţia clienţilor, aceasta poate fi evaluată cel mai bine prin intermediul sondajelor adresate utilizatorilor sau prin organizarea de focus-grupuri. 3. Îmbunătăţirea diseminării informaţiilor despre program către public, cu precădere pentru cei care ar putea avea nevoie de asistenţă judiciară. Informaţiile ar trebui adaptate astfel încât să ajungă în special la populaţia ţintă (marginalizată, săracă) şi într-o formă uşor accesibilă. În cele mai multe ţări, informaţiile nu pot fi puse la dispoziţie doar pe un site web, iar utilitatea şi impactul informaţiilor furnizate atât online, cât şi în alte formate ar trebui testate. 4. Propunerea de măsuri pentru a asigura disponibilitatea asistenţei primare (consiliere, informaţii generale despre opţiunile şi procedurile legale, pregătirea cazului), precum şi a asistenţei secundare şi a asistenţei pentru mediere. Deşi protocolul enumeră onorariile pentru consultaţii, se pare că procesul este împiedicat de necesitatea ca un magistrat să aprobe plăţile pentru servicii înainte ca acestea să fie prestate. V. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 1: Calitate şi eficienţă a serviciilor din domeniul justiţiei OSt: 1. Dezvoltarea serviciilor din domeniul justiţiei, inclusiv a celor furnizate prin intermediul profesiilor juridice conexe Obiective specifice: 1.1. Compatibilizarea cadrului normativ în vederea utilizării dosarului electronic naţional, precum şi a semnăturii electronice/sigiliilor electronice în justiţie 1.2. Îmbunătăţirea cadrului legal privind experţii tehnici judiciari 1.3. Îmbunătăţirea capacităţii instanţelor de redactare şi comunicare a hotărârilor motivate, în termen legal OSt: 2. Consolidarea şi simplificarea serviciilor din domeniul justiţiei, prin transformare digitală Obiective specifice: 2.1. Modernizarea/optimizarea utilizării tehnologiilor digitale, pentru îmbunătăţirea activităţii de înfăptuire a justiţiei, inclusiv poliţia judiciară, şi a activităţilor conexe OSt: 3. Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar, prin îmbunătăţirea politicii de resurse umane Obiective specifice: 3.1. Echilibrarea schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor şi ocuparea posturilor vacante 3.2. Dezvoltarea unui nou cadru legal pentru salarizarea personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare "justiţie" 3.3. Elaborarea şi punerea în aplicare de programe de formare care să răspundă nevoilor de formare identificate la nivelul sistemului judiciar 3.4. Măsurarea, evaluarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru categoriile de personal din instanţe şi parchete 3.5. Modernizarea Statutului grefierilor şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice OSt: 4. Îmbunătăţirea comunicării pentru a spori transparenţa şi a contribui la consolidarea încrederii în sectorul justiţiei Obiective specifice: 4.1. Elaborarea şi implementarea unei politici de comunicare pentru a îmbunătăţi comunicarea strategică şi transparenţa OSt: 5. Creşterea calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar prin îmbunătăţirea accesului fizic la instanţe şi parchete Obiective specifice: 5.1. Analiza infrastructurii existente la nivelul parchetelor şi identificarea oricăror modernizări sau construcţii noi necesare 5.2. Implementarea acordurilor de împrumut dintre Guvernul României şi BIRD, în domeniul justiţiei 5.3. Monitorizarea implementării programelor investiţionale în infrastructura instanţelor 5.4. Monitorizarea implementării programelor investiţionale în infrastructura parchetelor OSt: 6. Îmbunătăţirea capacităţii de analiză strategică la nivelul sistemului judiciar Obiective specifice: 6.1. Consolidarea capacităţii sistemului judiciar de colectare şi analiză de date privind activitatea şi performanţa instanţelor şi a parchetelor pentru a sprijini fundamentarea de analize 6.2. Dezvoltarea/consolidarea mecanismului de evaluare periodică a gradului de satisfacţie a părţilor interesate (cetăţeni/ justiţiabili/avocaţi etc.) la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor, inclusiv în ceea ce priveşte percepţia accesului la justiţie 6.3. Îmbunătăţirea performanţelor cu privire la procesarea cazurilor OSt: 7. Creşterea capacităţii CSM şi a instituţiilor aflate în coordonarea sa de a-şi îndeplini funcţiile Obiective specifice: 7.1. Creşterea eficienţei personalului CSM şi a instituţiilor aflate în coordonarea sa, prin asigurarea unor condiţii de muncă mai bune 7.2. Consolidarea capacităţii CSM de analiză şi planificare a nevoilor de personal (judecători şi procurori), la nivelul instanţelor şi parchetelor 7.3. Continuarea consolidării proceselor operaţionale, logistice şi de management în cadrul CSM şi ale instituţiilor aflate în coordonarea sa prin valorificarea soluţiilor şi platformelor digitale OSt: 8. Consolidarea capacităţii ÎCCJ de a-şi îndeplini funcţiile Obiective specifice: 8.1. Reaşezarea competenţei de judecată a ÎCCJ şi adaptarea schemei de personal la noile competenţe 8.2. Întărirea capacităţii administrative a ÎCCJ OSt: 9. Consolidarea capacităţii PÎCCJ de a-şi îndeplini funcţiile Obiective specifice: 9.1. Îmbunătăţirea supravegherii performanţei parchetelor de nivel inferior 9.2. Consolidarea proceselor de management operaţional, logistic la nivelul PÎCCJ şi al instituţiilor subordonate prin valorificarea soluţiilor şi platformelor digitale OSt: 10. Consolidarea capacităţii MJ şi a instituţiilor subordonate de a-şi îndeplini funcţiile Obiective specifice: 10.1. Consolidarea cooperării judiciare internaţionale 10.2. Îmbunătăţirea politicii şi capacităţii de gestionare şi dezvoltare a sistemelor şi echipamentelor IT 10.3. Îmbunătăţirea capacităţii DIPFIE-MJ în vederea implementării proiectelor cu finanţare externă şi ocuparea posturilor vacante 10.4. Îmbunătăţirea funcţiei de control la nivelul Ministerului Justiţiei 10.5. Dezvoltarea proceselor de resurse umane la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 10.6. Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul probaţiunii 10.7. Dezvoltarea resurselor umane ale sistemului de probaţiune 10.8. Dezvoltarea infrastructurii sistemului naţional de probaţiune (sedii servicii de probaţiune, inclusiv dotări mobilier şi echipamente IT) 10.9. Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC 10.10. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul ONRC 10.11. Creşterea capacităţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de a procesa cererile, prin asigurarea resurselor umane necesare şi prin modernizare digitală 10.12. Creşterea capacităţii Institutului Naţional de Expertize Criminalistice de a procesa dosarele de expertiză a drogurilor şi, respectiv a expertizelor criminalistice în accidente de trafic terestru, la nivel regional DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 2: Acces la justiţie OSt: 1. Îmbunătăţirea accesului la justiţie Obiective specifice: 1.1. Consolidarea capacităţii MJ de a coordona, monitoriza şi evalua furnizarea ajutorului public judiciar şi a asistenţei judiciare în materie penală, prin crearea şi operaţionalizarea unui compartiment în cadrul MJ 1.2. Valorificarea soluţiilor/platformelor IT pentru a crea o bază de date/sistem în cadrul compartimentului din MJ nou creat, care să permită monitorizarea furnizării ajutorului public judiciar şi a asistenţei judiciare în materie penală 1.3. Simplificarea şi facilitarea accesului publicului la informaţii şi servicii de ajutor public judiciar şi asistenţă judiciară în materie penală 1.4. Îmbunătăţirea furnizării de asistenţă extrajudiciară OSt: 2: Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu victimele infracţiunilor şi alte categorii de persoane vulnerabile la nivelul instanţelor şi parchetelor Obiective specifice: 2.1. Dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul tehnicilor de audiere, consiliere şi interacţiune cu victimele infracţiunilor şi alte categorii de persoane vulnerabile 2.2. Dotarea parchetelor cu săli de audiere, special amenajate, pentru victimele minore, atât în procesul penal, cât şi în cel civil, şi formarea profesională a magistraţilor în domeniul tehnicilor de audiere a minorilor 2.3. Îmbunătăţirea sistemului de justiţie pentru minori şi alte categorii de persoane vulnerabile DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 3: Combaterea corupţiei şi a criminalităţii OSt 1: Consolidarea capacităţilor organizaţionale de combatere a corupţiei şi criminalităţii Obiective specifice: 1.1. Consolidarea efectivelor de personal prevăzute de art. 55 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul parchetelor 1.2. Consolidarea capacităţii administrative şi logistice ale Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate 1.3. Consolidarea infrastructurii IT a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate 1.4. Asigurarea necesităţilor de formare profesională în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni 1.5. Specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale, precum şi a poliţiştilor judiciari, pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracţiunilor de mediu 1.6. Eficientizarea alocării resurselor umane şi materiale pentru combaterea infracţiunilor de mediu 1.7. Asigurarea resurselor materiale şi umane necesare structurilor nou înfiinţate în cadrul DIICOT 1.8. Îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală la nivelul DNA şi DIICOT prin asigurarea resurselor necesare DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 4: Management şi coordonare strategică OSt: 1: Consolidarea managementului strategic la nivelul sistemului judiciar Obiective specifice: 1.1. Consolidarea capacităţii instituţionale a MJ, CSM, ÎCCJ, PÎCC pentru implementarea SDSJ şi a reformelor în domeniul justiţiei 1.2. Consolidarea cooperării interinstituţionale în sistemul judiciar OSt: 2. Consolidarea managementului intrasectorial în domeniul managementului resurselor umane şi al infrastructurii Obiective specifice: 2.1. Creşterea capacităţii departamentelor MRU din instituţiile sistemului judiciar, prin dezvoltarea competenţelor de analiză şi evaluare a resurselor umane 2.2. Operaţionalizarea unui mecanism de coordonare a iniţiativelor de infrastructură la nivel sectorial VI. DIRECŢII DE ACŢIUNE ŞI REZULTATE AŞTEPTATE DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 1: Calitate şi eficienţă a serviciilor în domeniul justiţiei OSt1: Dezvoltarea serviciilor din domeniul justiţiei, inclusiv a celor furnizate prin intermediul profesiilor juridice conexe Obiectiv specific 1.1.: Compatibilizarea cadrului normativ în vederea utilizării dosarului electronic naţional, precum şi a semnăturii electronice/sigiliilor electronice în justiţie Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.1.: Identificarea ajustărilor normative necesare; Elaborarea şi adoptarea propunerilor de reglementare, după consultarea entităţilor şi actorilor interesaţi Obiectiv specific 1.2.: Îmbunătăţirea cadrului legal privind experţii tehnici judiciari Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.2.: Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciara, cu modificările şi completările ulterioare; Promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000, cu modificările şi completările ulterioare; Obiectiv specific 1.3.: Îmbunătăţirea capacităţii instanţelor de redactare şi comunicare a hotărârilor motivate, în termen legal Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.3.: Elaborare analiză pentru identificarea cauzelor care determină depăşirea termenelor de comunicare a hotărârilor judecătoreşti şi formularea de propuneri de îmbunătăţire, cu caracter administrativ; Implementare propuneri de îmbunătăţire cu caracter administrativ, la nivelul instanţelor de judecată Rezultate aşteptate OSt1: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea Ost1 sunt: cadru normativ în vederea utilizării dosarului electronic naţional, precum şi a semnăturii electronice/sigiliilor electronice în justiţie, în vigoare; cadru legal privind experţii tehnici judiciari, îmbunătăţit, în vigoare OSt2: Consolidarea şi simplificarea serviciilor din domeniul justiţiei, prin transformare digitală Obiectiv specific 2.1.: Modernizarea/optimizarea utilizării tehnologiilor digitale pentru îmbunătăţirea activităţii de înfăptuire a justiţiei, inclusiv poliţia judiciară, şi a activităţilor conexe Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 2.1.: Realizarea tranziţiei către platforme de soluţii, tehnologii şi sisteme IT partajate sau după caz interconectate); Adoptarea şi integrarea de noi abordări (semnătura electronică/sigiliul electronic) şi tehnologii (conversia voce-text, inteligenţa artificială/anonimizarea, arhivare electronică) în platformele de soluţii informatice; Realizarea tranziţiei către o infrastructură TIC sigură şi rezilientă; Actualizarea infrastructurii IT dedicate Registrului Naţional de Publicitate Mobiliară (RNPM); Interconectarea HUB-ului de servicii al MAI cu soluţia informatică ECRIS în vederea eficientizării şi digitalizării schimbului de informaţii între MAI, MJ şi PÎCCJ; Dotarea cu echipamente specifice de resortul TIC a unităţilor de poliţie în contextul constituirii/utilizării dosarului electronic. Analiza oportunităţii extinderii/interconectarea aplicaţiei SMIA, de la nivelul PÎCCJ, cu noua soluţie ce va fi dezvoltată de MAI-IGPR pentru înregistrarea audierilor; Digitalizarea fluxurilor de date/informaţii între organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei Române şi din cadrul parchetelor cu instituţii publice sau parteneri privaţi (ex. Banca Naţională a României, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română etc.) Rezultate aşteptate OSt2: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea Ost2 sunt: 3 soluţii informative implementate (ECRIS, RNONG) şi care optimizează fluxurile operaţionale de la nivelul instanţelor judecătoreşti (speech2text, programare videoconferinţe etc.); în 2025, toate instituţiile încep să implementeze platforme, tehnologii şi sisteme de soluţii IT comune sau, după caz, interconectate, care permit schimbul de date în funcţie de nevoi; 100 % incidente de securitate soluţionate; mecanism de continuitate a activităţii şi de recuperare în caz de dezastru implementat; minim 50% din personalul de specialitate informatică la nivelul instanţelor, cu competenţe sporite în materie de securitate cibernetică; infrastructura RNPM cu 3 noduri actualizată; Platforme MAI, MJ şi PÎCCJ interconectate OSt3: Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar, prin îmbunătăţirea politicii de resurse umane Obiectiv specific 3.1: Echilibrarea schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor şi ocuparea posturilor vacante Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 3.1.: Analiza schemelor de personal pentru judecători din perspectiva unor criterii obiective cum ar fi volumul de activitate şi gradul de încărcare, numărul de grefieri şi alţi factori care afectează activitatea judecătorilor; Redistribuirea posturilor vacante de judecători în funcţie de concluziile analizei; Ocuparea posturilor vacante de judecători; Analiza schemelor de personal pentru procurori din perspectiva unor criterii obiective cum ar fi volumul de activitate şi gradul de încărcare, numărul de grefieri şi alţi factori care afectează activitatea procurorilor; Redistribuirea posturilor vacante de procurori în funcţie de concluziile analizei; Ocuparea posturilor vacante de procurori; Elaborare analiză privind necesitatea unei reorganizări a instanţelor şi a parchetelor sub aspectul eficientizării activităţii, inclusiv din perspectiva desfiinţării unor instanţe şi parchete ineficiente sau a transformării unor parchete de le lângă judecătorii în sedii secundare (cu analizarea recomandărilor din proiectul SIPOCA 761); Finalizare analiză nevoi personal: grefieri şi alte categorii de personal din instanţe; Elaborare plan etapizat de suplimentare posturi grefieri la instanţe; Suplimentarea şi asigurarea finanţării posturilor pe baza planului etapizat; Elaborare analiză nevoi personal: grefieri şi alte categorii de personal din parchete; Elaborare plan etapizat de suplimentare posturi grefieri şi alte categorii de personal la parchete; Suplimentarea şi asigurarea finanţării posturilor de grefieri şi alte categorii de personal parchete pe baza planului etapizat Obiectiv specific 3.2: Dezvoltarea unui nou cadru legal pentru salarizarea personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare "justiţie" Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 3.2.: Identificarea soluţiilor legislative în dialog cu MJ, CSM, PÎCCJ, ÎCCJ; Elaborarea şi adoptare proiect act normativ Obiectiv specific 3.3.: Elaborarea şi punerea în aplicare de programe de formare care să răspundă nevoilor de formare identificate la nivelul sistemului judiciar Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 3.3.: Efectuarea unei evaluări pentru a identifica nevoile de formare ale magistraţilor inclusiv în domenii non-juridice precum comunicare, management financiar, resurse umane etc.; Efectuarea unei analize pentru a identifica nevoile de formare ale grefierilor; Elaborarea activităţilor/acţiunilor de formare pe baza nevoilor identificate pe fiecare categorie de personal, inclusiv acţiuni comune INM-SNG; Includerea tematicii managementului financiar în agendele activităţilor de formare în domeniul managementului judiciar; Furnizare de formare profesională continuă, cu prioritate online, pentru asistenţii judiciari pentru litigii de muncă şi asigurări sociale; Evaluarea globală a programului de formare din perspectiva beneficiarilor Obiectiv specific 3.4.: Măsurarea, evaluarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru categoriile de personal din instanţe şi parchete Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 3.4.: Efectuarea de analize detaliate a condiţiilor de muncă în cadrul instanţelor şi parchetelor, utilizând datele existente din rapoartele de medicină a muncii, sănătate şi securitate în muncă pentru a identifica riscurile profesionale specifice şi a îmbunătăţi condiţiile de muncă; Elaborare planuri de măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă (în funcţie de concluziile rezultate din analiza elaborată la punctul 3.4.1). Obiectiv specific 3.5.: Modernizarea statutului grefierilor şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 3.5.: Elaborare proiect de Lege privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; Promovare în vederea aprobării, a proiectului de Lege privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Rezultate aşteptate OSt3: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea Ost3 sunt: 85 % posturi vacante judecători ocupate la nivelul instanţelor, 85 % posturi vacante procurori ocupate la nivelul parchetelor, 85 % posturi vacante grefieri ocupate la nivelul parchetelor; nou cadru legal pentru salarizarea personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare "justiţie", în vigoare; program de formare profesională dezvoltat şi implementat, abilităţi non-juridice îmbunătăţite în domenii precum comunicarea, managementul judiciar, etică, limbi străine etc.; Condiţii de muncă ale personalului din instanţe şi parchete, îmbunătăţite; Statutul grefierilor şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, îmbunătăţit OSt4: Îmbunătăţirea comunicării pentru a spori transparenţa şi a contribui la consolidarea încrederii în sectorul justiţiei Obiectiv specific 4.1.: Elaborarea şi implementarea unei politici de comunicare pentru a îmbunătăţi comunicarea strategică şi transparenţa Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 4.1.: Efectuarea unei analize a procesului de comunicare şi a resurselor existente (personal de specialitate), la nivelul instanţelor şi parchetelor; Elaborarea unui plan de comunicare; Implementarea planului de comunicare; Dezvoltarea unei platforme digitale dedicată comunicării interne şi externe, prin intermediul căreia să se asigure comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii cu instanţele şi parchetele, cu mass-media, societatea civilă şi cetăţenii care au nevoie de informaţii relevante din domeniul justiţie; Dezvoltarea unui chatbot pentru a asista cetăţenii în găsirea informaţiilor despre sistemul judiciar şi serviciile disponibile în domeniul justiţiei Rezultate aşteptate OSt4: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt4 sunt: grad ridicat de acces la justiţie prin facilitarea accesului la informaţii privind sistemul judiciar şi serviciile furnizate cetăţenilor OSt5: Creşterea calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar prin îmbunătăţirea accesului fizic la instanţe şi parchete Obiectiv specific 5.1.: Analiza infrastructurii existente la nivelul parchetelor şi identificarea oricăror modernizări sau construcţii noi necesare Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 5.1.: Stabilirea unei metodologii standard pentru evaluarea infrastructurii fizice a parchetelor existente, luând în considerare standardele existente, precum şi alte cerinţe funcţionale, personalul proiectat şi încorporând servicii pentru utilizatori (camere audiere minori, ghişee şi chioşcuri de informare etc.) şi pentru alte părţi interesate (spaţii pentru avocaţi etc.); Efectuarea unei evaluări, utilizând metodologia, pentru a identifica pe cele care necesită renovare, înlocuire, necesităţi de construcţii noi, precum şi echipamente TIC sau conexiuni actualizate; Stabilirea unui inventar al nevoilor de investiţii în infrastructură, de planificare a întreţinerii şi de determinare a zonelor în care sunt cele mai necesare lucrări de remodelare şi renovare a parchetelor, prioritizate pe baza rezultatelor evaluării Obiectiv specific 5.2.: Implementarea acordurilor de împrumut dintre Guvernul României şi BIRD, în domeniul justiţiei Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 5.2.: Continuarea implementării Proiectului Cartierul pentru Justiţie; Continuarea implementării Proiectului privind consolidarea bazelor pentru îmbunătăţirea furnizării serviciilor judiciare Obiectiv specific 5.3.: Monitorizarea implementării programelor investiţionale în infrastructura instanţelor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 5.3.: Monitorizare construire 3 sedii de instanţe (Tribunalul Alba, Judecătoria Buzău şi Judecătoria Galaţi) care vor respecta obiectivul de a realiza necesarul de energie primară cu cel puţin 20% mai mic decât cerinţa pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în conformitate cu orientările naţionale, care vor fi asigurate prin certificate de performanţă energetică; Monitorizarea implementării "Programului Naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată" prin care 20 de obiective de investiţii în sediile de instanţe sunt realizate de Compania Naţională de Investiţii; Implementarea programului de investiţii în sediile de instanţă finanţate prin bugetul Ministerului Justiţiei (58 de obiective de investiţii de reparaţii capitale, modernizare şi amenajare sedii; înlocuire tâmplărie exterioară; extindere sediu; reabilitare termică etc.) Obiectiv specific 5.4.: Monitorizarea implementării programelor investiţionale în infrastructura parchetelor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 5.4.: Monitorizarea implementării "Programului Naţional de consolidare a infrastructurii parchetelor" prin care 7 obiective de investiţii în sediile de parchete sunt realizate de Compania Naţională de Investiţii; Monitorizarea implementării "Programului Naţional de construcţii de interes public sau social" prin care 10 obiective de investiţii, reparaţii capitale sau modernizări sunt realizate de Compania Naţională de Investiţii; Implementarea programului de investiţii în sediile de parchete finanţate prin bugetul Ministerului Public; Identificarea şi închirierea unor spaţii corespunzătoare pentru funcţionarea structurii teritoriale a DIICOT; Identificarea şi/sau asigurarea fondurilor pentru închirierea unor spaţii corespunzătoare pentru funcţionarea unităţilor de parchet pe parcursul derulării lucrărilor de investiţii sau reparaţii capitale aflate în diferite stadii de execuţie; 14 unităţi de parchet conforme din punct de vedere al condiţiilor de muncă; Rezultate aşteptate OSt5: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt5 sunt: Inventarul stării actuale a infrastructurii parchetelor, realizat cu ajutorul unei noi metodologii standard de evaluare; Listă de priorităţi pentru infrastructura care necesită renovare sau înlocuire, elaborată; Acord de împrumut dintre Guvernul României şi BIRD, în domeniul justiţiei implementat; 3 sedii de instanţă construite, certificate pentru performanţă energetică; 9 sedii instanţă conforme din punct de vedere al accesului la justiţie şi condiţiilor de muncă; 58 instanţe de judecată reabilitate/ amenajat/modernizate/extinse/noi; 15 unităţi de parchet reabilitate/amenajate/modernizate/ extinse/noi; 3 sedii închiriate pentru desfăşurarea activităţii structurilor teritoriale ale DIICOT; 8 sedii închiriate pentru desfăşurarea activităţii unităţilor de parchet OSt6: Îmbunătăţirea capacităţii de analiză strategică la nivelul sistemului judiciar Obiectiv specific 6.1.: Consolidarea capacităţii sistemului judiciar de colectare şi analiză de date privind activitatea şi performanţa instanţelor şi a parchetelor pentru a sprijini fundamentarea de analize Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 6.1.: Standardizarea modului de operare în sistemele informatice; Analiza indicatorilor de performanţă (calitativi şi cantitativi) ce trebuie monitorizaţi şi definirea clară, pe baza celor mai bune practici internaţionale, a fiecărui indicator de performanţă, la nivelul instanţelor şi parchetelor; Introducerea în sistemul statistic al parchetelor a unor caracteristici care să reflecte structura cauzelor pendinte pe categorii detaliate de vechime Obiectiv specific 6.2.: Dezvoltarea/consolidarea mecanismului de evaluare periodică a gradului de satisfacţie a părţilor interesate (cetăţeni/justiţiabili/avocaţi etc.) la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor, inclusiv în ceea ce priveşte percepţia accesului la justiţie Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 6.2.: Realizarea unei analize a rezultatelor obţinute în urma implementării mecanismului de evaluare a satisfacţiei părţilor interesate, la nivelul instanţelor de judecată; Îmbunătăţirea mecanismului de evaluare periodică a gradului de satisfacţie a părţilor interesate, creat la nivelul instanţelor de judecată, cu includerea unor aspecte privind satisfacţia utilizatorilor serviciilor online, gradul de conştientizare cu privire la sectorul justiţiei şi la serviciile disponibile etc.; Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de evaluare periodică a gradului de satisfacţie a părţilor interesate, la nivelul parchetelor; Realizarea unei analize a rezultatelor obţinute în urma implementării mecanismului de evaluare a satisfacţiei părţilor interesate, la nivelul parchetelor Obiectiv specific 6.3.: Îmbunătăţirea performanţelor cu privire la procesarea cazurilor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 6.3.: Analiza problemelor/impedimentelor administrative şi procedurale care generează un volum artificial de muncă sau întârzieri în soluţionarea cauzelor (cum ar fi: analizarea limitelor în care operează în practică aplicarea principiului oportunităţii urmăririi penale, în condiţiile CPP; practica neunitară generată de analiza condiţiilor de formă şi fond a sesizărilor penale cu consecinţa dispunerii unor soluţii de restituire şi clasare administrativă; analizarea motivelor pentru care nu sunt utilizate proceduri simplificate precum acordul de recunoaştere a vinovăţiei sau medierea); Elaborarea de circulare/note pentru a implementa o practică unitară care asigură procesarea eficientă a cauzelor penale (ex. modalitate unitară de respingere a plângerilor care nu îndeplinesc condiţiile de formă şi fond, luând în considerare jurisprudenţa CCR) Rezultate aşteptate OSt6: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt6 sunt: Ghid metode şi practici standardizate de colectare a datelor, elaborat; Manual indicatori calitativi şi cantitativi actualizat/elaborat; Sistem statistic al parchetelor, actualizat; Mecanism de evaluare a gradului de satisfacţie a părţilor interesate, dezvoltat şi implementat la nivelul parchetelor; Chestionar de evaluare standardizat - elaborat, platformă online pentru transmiterea feedback-ului - creată, rapoarte de evaluare - elaborate, şi mecanism de răspuns la feedback - implementat; Norme interne (circulare/note) privind tipurile de măsuri administrative care trebuie luate sau activităţi care trebuie derulate pentru a preîntâmpina investigarea şi soluţionarea cu întârziere a dosarelor penale, elaborate OSt7: Creşterea capacităţii CSM şi a instituţiilor aflate în coordonarea sa de a-şi îndeplini funcţiile Obiectiv specific 7.1.: Creşterea eficienţei personalului CSM şi a instituţiilor aflate în coordonarea sa prin asigurarea unor condiţii de muncă mai bune Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 7.1.: Evaluarea stării fizice şi a funcţionalităţii sediului CSM şi a instituţiilor aflate în coordonarea sa (inclusiv cămin auditori de justiţie) pentru a asigura condiţii adecvate de muncă, pe baza nevoilor identificate anterior, şi elaborarea unui plan cu îmbunătăţirile propuse; Asigurarea unui spaţiu adecvat pentru personalul suplimentar al SNG, urmare a majorării schemei de personal cu 25 de posturi Obiectiv specific 7.2.: Consolidarea capacităţii CSM de analiză şi planificare a nevoilor de personal (judecători şi procurori), la nivelul instanţelor şi parchetelor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 7.2.: Colectarea de date pentru a urmări tendinţele, a identifica şi a proiecta nevoile de personal (magistraţi), la nivelul instanţelor şi parchetelor; Elaborarea de proiecţii privind nevoile de personal pentru următorii 5 şi 10 ani (inclusiv cele afectate de pensionări), cu propuneri de măsuri; Adoptarea şi implementarea măsurilor necesare asigurării cu personal pe termen mediu şi lung (judecători şi procurori), la nivelul instanţelor şi parchetelor Obiectiv specific 7.3.: Continuarea consolidării proceselor operaţionale, logistice şi de management în cadrul CSM şi ale instituţiilor aflate în coordonarea sa prin valorificarea soluţiilor şi platformelor digitale Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 7.3.: Efectuarea unei analize cuprinzătoare a instrumentelor şi standardelor TIC actuale, inclusiv din perspectiva capacităţii de colectare, analiză şi gestionare date, pentru a moderniza sistemele şi echipamentele specifice instituţiei; Elaborarea unui plan de tranziţie bazat pe rezultatele analizei; Implementare plan de tranziţie Rezultate aşteptate OSt7: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt7 sunt: Spaţiu adecvat de desfăşurare a activităţii; 85% gradul de ocupare a posturilor de magistraţi; schemă de personal modificată pentru a corespunde nevoilor; noi programe TIC dezvoltate OSt8: Consolidarea capacităţii ÎCCJ de a-şi îndeplini funcţiile Obiectiv specific 8.1.: Reaşezarea competenţei de judecată a ÎCCJ şi adaptarea schemei de personal la noile competenţe Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 8.1.: Elaborare document de analiză privind competenţa ÎCCJ; Analizarea şi, după caz, valorificarea propunerilor (de competenţa MJ) rezultate din analiza elaborată şi ţinând cont de cadrul normativ în vigoare la momentul elaborării analizei; Stabilirea numărului de posturi necesare ca urmare a propunerilor rezultate din analiza elaborată; Elaborare act normativ de aprobare număr maxim de posturi la nivelul ÎCCJ Obiectiv specific 8.2.: Întărirea capacităţii administrative a ÎCCJ Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 8.2.: Evaluarea resurselor financiare, umane şi logistice; Demersuri pentru asigurarea resurselor financiare, umane şi logistice Rezultate aşteptate OSt8: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt8 sunt: Competenţe ÎCCJ reevaluate; 90% grad ocupare schemă personal Departament financiar al ÎCCJ. OSt9: Consolidarea capacităţii PÎCCJ de a-şi îndeplini funcţiile Obiectiv specific 9.1.: Îmbunătăţirea supravegherii performanţei parchetelor de nivel inferior Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 9.1.: Elaborare indicatori de performanţă pentru parchete, la toate nivelurile; Utilizarea indicatorilor de performanţă la nivelul tuturor parchetelor Obiectiv specific 9.2.: Consolidarea proceselor de management operaţional, logistic la nivelul PÎCCJ şi al instituţiilor subordonate prin valorificarea soluţiilor şi platformelor digitale Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 9.2.: Efectuarea unei analize cuprinzătoare a instrumentelor şi standardelor TIC actuale, inclusiv din perspectiva colectării, analizei şi gestionării datelor, în vederea modernizării sistemelor şi echipamentelor specifice instituţiei şi elaborarea şi implementarea unui plan de tranziţie; Crearea unei structuri unice la nivelul PÎCCJ care să cuprindă specialiştii IT de la nivelul parchetelor Rezultate aşteptate OSt9: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt9 sunt: PÎCCJ examinează rezultatele obţinute de parchetele de nivel inferior pe baza indicatorilor de performanţă; Instrumente TIC îmbunătăţite introduse în activitatea PÎCCJ OSt10: Consolidarea capacităţii MJ şi a instituţiilor subordonate de a-şi îndeplini funcţiile Obiectiv specific 10.1.: Consolidarea cooperării judiciare internaţionale Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.1.: Crearea şi operaţionalizarea unei structuri la nivelul MJ care să sprijine implementarea Regulamentului (UE) 2023/2844 privind digitalizarea cooperării judiciare şi a accesului la justiţie în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială şi penală şi de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare; Negocierea unor instrumente internaţionale de cooperare judiciară bilaterală Obiectiv specific 10.2.: Îmbunătăţirea politicii şi capacităţii de gestionare şi dezvoltare a sistemelor şi echipamentelor IT Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.2.: Efectuarea unei evaluări cuprinzătoare a instrumentelor şi standardelor TIC actuale, inclusiv din perspectiva colectării, analizei şi gestionării datelor, pentru modernizarea sistemelor şi echipamentelor specifice instituţiei; Elaborare Strategie TIC şi plan de acţiune aferent; Suplimentarea numărului de posturi la nivelul Direcţiei Tehnologia Informaţiei şi ocuparea posturilor vacante Obiectiv specific 10.3.: Îmbunătăţirea capacităţii DIPFIE-MJ în vederea implementării proiectelor cu finanţare externă şi ocuparea posturilor vacante Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.3.: Ocuparea posturilor vacante existente în cadrul DIPFIE; Obiectiv specific 10.4.: Îmbunătăţirea funcţiei de control la nivelul Ministerului Justiţiei Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.4.: Dezvoltarea corpului de inspectori prin majorarea numărului de inspectori cu cel puţin 5 posturi şi ocuparea posturilor vacante; Creşterea capacităţii CCM de efectuare a verificărilor şi controalelor specializate, prin crearea unui bazin de experţi proprii CCM; Consolidarea independenţei operaţionale a CCM; Consolidarea competenţelor profesionale ale inspectorilor; Reanalizarea competenţelor CCM în raport de cadrul normativ general de reglementare a activităţii Ministerului Justiţiei în vederea întăririi autorităţii Ministerului Justiţiei asupra instituţiilor din subordine şi a profesiilor conexe cu privire la care exercită funcţia de verificare şi control; Eficientizarea şi digitalizarea actului de control; Dezvoltarea mecanismului privind avertizorii de integritate, inclusiv din perspectiva formării profesionale a personalului specific Obiectiv specific 10.5.: Dezvoltarea proceselor de resurse umane la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.5.: Evaluarea proceselor de resurse umane la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; Elaborare şi implementare plan măsuri de îmbunătăţire Obiectiv specific 10.6.: Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul probaţiunii Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.6.: Analiza atribuţiilor curente, a aspectelor problematice/disfuncţionalităţilor în activitatea serviciilor de probaţiune, în aplicarea prevederilor Legii nr. 252/2013, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 253/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea modificării paletei atribuţiilor curente, respectiv a remedierii/eliminării disfuncţionalităţilor; Elaborarea proiectului/proiectelor de act/acte normativ/e pentru modificare/completare/eliminare a unor prevederi legale în vederea eficientizării activităţii de probaţiune, inclusiv din perspectiva atribuţiilor serviciilor de probaţiune Obiectiv specific 10.7.: Dezvoltarea resurselor umane ale sistemului de probaţiune Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.7.: Eficientizarea activităţii de recrutare şi selecţie de personal prin îmbunătăţirea metodologiei de recrutare şi selecţie a personalului; Analiza schemei de personal din perspectiva unor criterii obiective şi identificarea necesarului şi tipului de posturi suplimentare; Elaborare şi promovare proiect act normativ suplimentare schemă personal sistem probaţiune; Elaborare plan etapizat de suplimentare a numărului posturilor de personal de probaţiune; Suplimentarea, asigurarea finanţării şi ocuparea posturilor pe baza planului etapizat; Formare continuă a personalului din sistemul de probaţiune Obiectiv specific 10.8.: Dezvoltarea infrastructurii sistemului naţional de probaţiune (sedii servicii de probaţiune, inclusiv dotări mobilier şi echipamente IT) Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.8.: Inventarierea infrastructurii sediilor serviciilor de probaţiune pentru identificarea necesarului de spaţii adecvate luând în considerare proiecţiile privind personalul; Evaluarea posibilităţii alocării de spaţii destinate probaţiunii în sedii ale instanţelor nou construite; Inventariere necesar echipamente ITC pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în condiţii optime (echipamente ITC, licenţe şi acces la interconectivitate cu alţi utilizatori sau destinatari ai serviciului); Elaborare plan multianual privind modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii ITC la nivelul sistemului de probaţiune; Implementare plan multianual privind modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii ITC la nivelul sistemului de probaţiune Obiectiv specific 10.9.: Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.9.: Implementare proiect "Sistem inteligent de asistenţă şi eficientizare a serviciilor adaptat cerinţelor solicitanţilor de servicii oferite de ONRC (SIAES - Smart Asist & Service - eONRC)"; Asigurarea infrastructurii hardware, software şi de comunicaţii a ONRC în vederea continuării transformării digitale Obiectiv specific 10.10.: Dezvoltarea resurselor umane la nivelul ONRC Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.10.: Ocuparea posturilor vacante; Elaborarea şi derularea de cursuri de formare profesională pentru registratorii de registrul comerţului Obiectiv specific 10.11.: Creşterea capacităţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de a procesa cererile, prin asigurarea resurselor umane necesare şi prin modernizare digitală Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.11.: Suplimentarea schemei de personal a ANC şi ocuparea posturilor; Actualizarea (upgrade-ul) sistemului informatic de management al cererilor de acordare/redobândire/renunţare/retragere a cetăţeniei de tip "Dosar unic cetăţenie" Obiectiv specific 10.12.: Creşterea capacităţii Institutului Naţional de Expertize Criminalistice de a procesa dosarele de expertiză a drogurilor şi, respectiv a expertizelor criminalistice în accidente de trafic terestru, la nivel regional Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 10.12: Înfiinţarea Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Constanţa; Operaţionalizarea Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Constanţa Rezultate aşteptate OSt10: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt10 sunt: Cooperare judiciară internaţională îmbunătăţită; Sisteme/soluţii IT şi de comunicaţii de date cu capacităţi de monitorizare, administrare şi intervenţie în caz de incident îmbunătăţite şi standardizate; Celeritate şi calitate a actului de control crescute; Procese de management al resurselor umane la ANP, îmbunătăţite; Cadru legislativ în domeniul probaţiunii îmbunătăţit, în vigoare; Număr posturi din schema de personal sistem de probaţiune suplimentat cu minimum 25%; Grad de implementare plan anual de formare: minimum 80%; Minimum 90 % dintre serviciile de probaţiune îşi desfăşoară activitatea în spaţii adecvate; Sistem de transformare digitală operaţional, la nivelul ONRC; Capacitate crescută de expertiză a drogurilor şi timpi reduşi de efectuare expertize în accidente de trafic terestru DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 2: Acces la justiţie OSt1: Îmbunătăţirea accesului la justiţie Obiectiv specific 1.1: Consolidarea capacităţii MJ de a coordona, monitoriza şi evalua furnizarea ajutorului public judiciar şi a asistenţei judiciare în materie penală, prin crearea şi operaţionalizarea unui compartiment în cadrul MJ Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.1.: Efectuarea unei analize pentru definirea rolului şi sarcinilor noului compartiment de asistenţă juridică, inclusiv a soluţiilor de asigurare a resurselor umane; Modificare Regulament de funcţionare şi organizare al MJ; Angajare/transfer/detaşare/delegare personal necesar Obiectiv specific 1.2: Valorificarea soluţiilor/platformelor IT pentru a crea o bază de date/sistem în cadrul compartimentului din MJ nou creat, care să permită monitorizarea furnizării ajutorului public judiciar şi a asistenţei judiciare în materie penală Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.2.: Identificarea tipurilor de date necesare pentru o monitorizare eficientă; Identificarea modalităţilor prin care instanţele, parchetele şi UNBR/barouri asigură accesul MJ la datele şi informaţiile necesare; Implementarea modalităţilor identificate Obiectiv specific 1.3.: Simplificarea şi facilitarea accesului publicului la informaţii şi servicii de ajutor public judiciar şi asistenţă judiciară în materie penală Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.3.: Identificare soluţii pentru simplificarea documentaţiei necesare pentru solicitarea (şi primirea) ajutorului public judiciar şi a asistenţei judiciare în materie penală, pe baza unui studiu al practicilor reale; Implementare propuneri de simplificare a documentaţiei necesare pentru solicitarea ajutorului public judiciar şi a asistenţei judiciare în materie penală; Dezvoltarea unui site web cu informaţii privind taxele judiciare de timbru şi eligibilitatea pentru scutire/reducere Obiectiv specific 1.4.: Îmbunătăţirea furnizării de asistenţă extrajudiciară Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.4.: Efectuarea unei evaluări a cadrului juridic şi a practicilor existente pentru furnizarea de asistenţă extrajudiciară (dacă aceasta este furnizată în general şi, în caz contrar, motivele pentru care nu este furnizată, pentru ce tipuri de probleme este furnizată, dacă este uşor accesibilă etc.); Formularea de propuneri de măsuri legislative (modificări şi/sau completări) pentru îmbunătăţirea furnizării asistenţei extrajudiciare, dacă în urma concluziilor evaluării şi a consultărilor rezultă această necesitate Rezultate aşteptate OSt1: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt1 sunt: compartiment ajutor public judiciar operaţional; bază de date privind ajutorul public judiciar şi asistenţa judiciare în materie penală, care să permită monitorizarea acestor forme de ajutor public; documentaţie necesară pentru accesarea asistenţei juridice, simplificată; propunere de măsuri şi modificări legislative pentru îmbunătăţirea furnizării asistenţei extrajudiciare, implementate OSt2: Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu victimele infracţiunilor şi alte categorii de persoane vulnerabile la nivelul instanţelor şi parchetelor Obiectiv specific 2.1.: Dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul tehnicilor de audiere, consiliere şi interacţiune cu victimele infracţiunilor şi alte categorii de persoane vulnerabile Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 2.1.: Formarea specialiştilor cu privire la impactul traumei asupra participanţilor la procesul de justiţie penală prin intermediul formării privind traumele complexe; Analiza prevederilor legale pentru a asigura recurgerea la specialişti în comunicare/facilitatori pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale), respectiv pentru a asigura posibilitatea angajării unor psihologi ai instanţelor/parchetelor (cu alte atribuţii decât cele actuale ce ţin de psihologia muncii) pentru pregătirea audierilor/participării la şedinţe; Formarea profesională a magistraţilor în domenii precum: măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale (Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare); combaterea violenţei domestice (inclusiv căsătoriile forţate în comunităţile de romi);); ordinul de protecţie extins; drepturile victimelor infracţiunilor (Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare); tehnici de audiere în procesul penal (inclusiv tehnici de audiere a minorilor şi a persoanelor majore cu dizabilităţi intelectuale); înţelegerea conceptului de traumă şi a modului în care influenţează memoria şi redarea; combaterea traficului de persoane/minori; instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; recunoaşterea şi eliminarea/gestionarea prejudecăţilor magistraţilor; eliminarea stereotipurilor din motivări; Obiectiv specific 2.2.: Dotarea parchetelor cu săli de audiere, special amenajate, pentru victimele minore, atât în procesul penal, cât şi în cel civil şi formarea profesională a magistraţilor în domeniul tehnicilor de audiere a minorilor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 2.2.: Analiza prevederilor legislative care să permită accesibilizarea sediilor instanţelor/parchetelor, inclusiv de natură procesuală, conformaţia sălii de judecată, posibilitatea judecării în afara sediului instanţei, confidenţialitatea etc. - citare, liste de şedinţă, cameră de consiliu, pregătirea şedinţei cu un psiholog, participare de la distanţă (inclusiv partea de deficienţe de văz, auz); Realizarea unei analize privind nevoia dotării parchetelor din fiecare judeţ, cu săli de audiere, special amenajate, pentru victimele minore; Realizarea unei hărţi naţionale a sălilor de audiere, special amenajate, pentru victimele minore deţinute de parchete, unităţi de poliţie şi DGASPC; Elaborarea şi implementarea unui plan etapizat de dotare cu săli de audiere, special amenajate, pentru victimele minore Obiectiv specific 2.3.: Îmbunătăţirea sistemului de justiţie pentru minori şi alte categorii de persoane vulnerabile Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 2.3.: Analiza legislaţiei privind serviciile integrate de protecţie a minorilor în interacţiunea cu sistemul de justiţie; Formarea profesională a procurorilor într-un format multidisciplinar în domeniul combaterii violenţei şcolare, bullying- ului, rasismului, homofobiei, discriminării copiilor cu dizabilităţi; Dezvoltarea unor materiale de informare pentru victime minore şi persoane vulnerabile - format fizic sau pe paginile web ale parchetelor şi instanţelor prin care să se prezinte, în limbaj accesibil şi simplificat, drepturile (penal şi civil), rolul/atribuţiile actorilor din procedură (poliţist, procuror, judecător etc.), descrierea procedurii; Dezvoltarea unor materiale de informare adaptate minorilor/persoanelor cu dizabilităţi (dezagregarea etapelor procesului judiciar în pictograme; Dezvoltarea unui mecanism de evaluare a nevoilor de protecţie a victimelor (ex. check-list al cărui scor să recomande o măsură de protecţie şi eventual gradul de risc, asemănător cu formularele poliţiei la ordinul provizoriu de protecţie) Rezultate aşteptate OSt2: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt2 sunt: Competenţe specifice în domeniul tehnicilor de consiliere în lucrul cu victimele infracţiunilor dobândite; Minim 10 parchete dotate cu săli de audiere; Magistraţi formaţi în domeniul tehnicilor de audiere a minorilor; Capacitate crescută în lucru cu minorii şi alte categorii de persoane vulnerabile DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 3: Combaterea corupţiei şi a criminalităţii OSt1: Consolidarea capacităţilor organizaţionale de combatere a corupţiei şi criminalităţii Obiectiv specific 1.1.: Consolidarea efectivelor de personal prevăzute de art. 55 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul parchetelor Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.1.: Asigurarea, inclusiv prin majorare, după caz, a efectivelor de personal prevăzute de art. 55 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare; Elaborarea şi implementarea unui plan pornind de la concluziile studiului de drept comparat privind personalul prevăzut de art. 55 din Legea nr. 135/2010 , cu modificările şi completările ulterioare Obiectiv specific 1.2.: Consolidarea capacităţii administrative şi logistice la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.2.: Operaţionalizarea unor structuri teritoriale fără personalitate juridică ale ANABI, la nivel regional, cu rol în sprijinirea structurii centrale ANABI şi a autorităţilor judiciare organizate în teritoriu, în procesul de recuperare şi valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni; Extinderea capacităţii de depozitare a ANABI prin construirea/dezvoltarea a 5 noi depozite pentru depozitarea bunurilor sechestrate Obiectiv specific 1.3.: Consolidarea infrastructurii IT a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.3.: Actualizarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni ROARMIS 2; Actualizarea site-ului oficial al ANABI; Actualizarea portalului ANABI pentru derularea licitaţiilor publice prin mijloace electronice Obiectiv specific 1.4.: Asigurarea necesităţilor de formare profesională în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.4.: Dezvoltarea şi acreditarea unui centru de formare şi diseminare de bune practici la nivelul ANABI în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracţiuni Obiectiv specific 1.5.: Specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale, precum şi a poliţiştilor judiciari, pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracţiunilor de mediu Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.5.: Promovarea şi consolidarea tematicii combaterii infracţiunilor de mediu în programele de formare continuă descentralizată ale parchetelor şi poliţiei judiciare; Specializarea poliţiştilor judiciari şi a procurorilor pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracţiunilor de mediu, prin introducerea tematicii combaterii infracţiunilor de mediu în programele de formare continuă. Realizarea de sesiuni de instruire prin cooptarea unor specialişti din domeniul de referinţă (din cadrul instituţiilor publice/private, ONG-uri etc.) Obiectiv specific 1.6.: Eficientizarea alocării resurselor umane şi materiale pentru combaterea infracţiunilor de mediu Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.6.: Elaborarea unei hărţi de risc privind criminalitatea de mediu; Pilotarea în anumite judeţe identificate, în funcţie de criminalitate specifică de mediu, a unor măsuri de organizare şi colaborare interinstituţională la nivel local pentru eficientizarea modului de lucru pentru combaterea infracţiunilor de mediu; Actualizare harta risc; Alocarea resurselor conform constatărilor şi concluziilor analizei în urma pilotării Obiectiv specific 1.7.: Asigurarea resurselor materiale şi umane necesare structurilor nou înfiinţate în cadrul DIICOT Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.7.: Efectuarea unei analize bazata pe tendinţe/statistici a resurselor umane pentru structurile nou înfiinţate (Serviciul de combatere a traficului de persoane, Serviciul de combatere a traficului stradal de droguri, Biroul de combatere a traficului de droguri Constanţa şi Compartimentul de analiza informaţiilor şi de investigaţii financiare); Modificări/suplimentări schema de personal; Creşterea gradului de ocupare a posturilor pentru toate categoriile de personal; Identificarea şi implementarea de soluţii pentru efectuarea constatărilor prevăzute în Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare şi care se fac în prezent la laboratoarele din cadrul DCCO, în cadrul laboratoarelor autorizate din cadrul ANSVSA Obiectiv specific 1.8.: Îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală la nivelul DNA şi DIICOT prin asigurarea resurselor necesare Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.8.: Dotarea Serviciului Tehnic din cadrul DNA cu echipamente specifice şi asigurarea instruirii personalului specializat de către furnizorul echipamentelor; Consolidarea capacităţilor Serviciului tehnologii şi metode emergente (Biroul de investigaţii financiare şi Compartimentul specialişti) din cadrul DNA, prin achiziţionarea de aplicaţii software de analiză şi asigurarea instruirii de specialitate de către furnizorul aplicaţiilor software; Consolidarea capacităţii operaţionale a Serviciului tehnic şi de criminalistică şi, respectiv, a Serviciului de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate, de analiza informaţiilor şi de investigaţii financiare, din cadrul DIICOT, prin dotarea cu echipamente şi aplicaţii software specifice derulării activităţilor, angajarea de specialişti şi formare profesională; Asigurarea capacităţilor de conservare şi securizare a probelor obţinute în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică ori ordonanţelor emise de către procuror; Achiziţionarea/închirierea/preluarea în administrare/construirea şi dotarea, conform necesităţilor DIICOT, a unor sedii/spaţii corespunzătoare funcţionarii structurii centrale şi teritoriale Rezultate aşteptate OSt1: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt1 sunt: Grad îmbunătăţit de valorificare a bunurilor indisponibilizate; Procurori instruiţi în urmărirea penală a infracţiunilor de mediu; Serviciul de combatere a traficului de persoane, Serviciul de combatere a traficului stradal de droguri, Biroul de combatere a traficului de droguri Constanţa şi Compartimentul de analiza informaţiilor şi de investigaţii financiare, operaţionale DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 4: Management şi coordonare strategică OSt1: Consolidarea managementului strategic la nivelul sistemului judiciar Obiectiv specific 1.1.: Consolidarea capacităţii instituţionale a MJ, CSM, ÎCCJ, PÎCC pentru implementarea SDSJ şi a reformelor în domeniul justiţiei Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.1.: Elaborare unei analize a posturilor cu scopul de a: (1) clarifica şi delimita posturile din organizaţie care contribuie la procesul de management strategic; (2) identifică competenţele specifice asociate cu managementul strategic, pentru posturile relevante; şi (3) stabili deficitul de competenţe de management strategic în organizaţie; Includerea în agenda activităţilor de formare a temei "Managementul strategic în sistemul judiciar" pentru personalul relevant din sistemul judiciar (funcţii de conducere şi execuţie) Obiectiv specific 1.2.: Consolidarea cooperării interinstituţionale în sistemul judiciar Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 1.2.: Analiza oportunităţii privind îmbunătăţirea structurii actuale a Consiliului de management strategic (COMS) din perspectiva creării unor grupuri de lucru tematice menite să analizeze trimestrial provocările, oportunităţile şi lecţiile învăţate legate de implementarea reformelor şi a SDSJ; Implementarea propunerilor de îmbunătăţire rezultate din analiza elaborată; Constituirea şi operaţionalizarea unui grup de lucru permanent în cadrul COMS în vederea coordonării implementării recomandărilor vizând sistemul judiciar formulate de OCDE în cadrul procesului de aderare a RO la organizaţie şi elaborarea unui plan de implementare recomandări OCDE Rezultate aşteptate OSt1: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt1 sunt: Personal cu competenţe dobândite în "management strategic în sistemul judiciar"; Proces decizional la nivelul sistemului judiciar, îmbunătăţit; Recomandări OCDE implementate OSt2: Consolidarea managementului intrasectorial în domeniul managementului resurselor umane şi al infrastructurii Obiectiv specific 2.1.: Creşterea capacităţii departamentelor MRU din instituţiile sistemului judiciar, prin dezvoltarea competenţelor de analiză şi evaluare a resurselor umane Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 2.1.: Dezvoltarea unui program de formare continuă în vederea dobândirii unor competenţe de analiză şi evaluare a resurselor umane la nivelul sistemului judiciar; Includere curs "analiză şi evaluare a resurselor umane la nivelul sistemului judiciar" în programele anuale de formare continuă ale INM Obiectiv specific 2.2.: Operaţionalizarea unui mecanism de coordonare a iniţiativelor de infrastructură la nivel sectorial Direcţii de acţiune aferente obiectivului specific 2.2.: Înfiinţarea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai MJ, CSM, PÎCCJ; Rezultate aşteptate OSt2: Principalele rezultate estimate a fi obţinute prin implementarea OSt2 sunt: Competenţe privind analiza şi evaluarea resurselor umane dobândite la nivelul departamentelor de resurse umane din cadrul instituţiilor din sistemul judiciar VII. INDICATORII DE PERFORMANŢĂ Pentru a putea determina gradul de realizare a Strategiei şi a Planului de acţiuni, au fost stabiliţi indicatori de realizare, indicatori de rezultat şi indicatori de impact. Astfel, Planul de acţiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 cuprinde următoarele categorii de indicatori de performanţă: indicatori de realizare - asociaţi acţiunilor, indicatori de rezultat - asociaţi obiectivelor specifice şi, respectiv indicatori de impact - asociaţi obiectivelor strategice. Pentru fiecare indicator a fost stabilită o referinţă şi ţinta ce se urmăreşte a fi atinsă. Capitolul XII, Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029, cuprinde indicatorii de performanţă urmăriţi a fi atinşi prin prezenta Strategie. VIII. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE Monitorizare Monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 va fi coordonată de către Consiliul de Management Strategic prin Grupul tehnic de lucru. În scopul monitorizării progresului în implementarea Strategiei şi a Planului de acţiuni aferent acesteia va fi utilizată aplicaţia informatică "BSC Sistem judiciar" la care au acces toate instituţiile din sistemul judiciar, cu responsabilităţi în implementare. În vederea monitorizării Planului de acţiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029, instituţiile din sistemul judiciar responsabile de implementarea Planului de acţiune vor desemna, din cadrul compartimentelor identificate ca responsabile, persoanele care completează stadiul realizării indicatorilor, precum şi persoanele cu funcţie de conducere care verifică informaţiile încărcate în aplicaţie. Lista actualizată a persoanelor pe categorii de utilizatori va fi comunicată Secretariatului Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului care aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 şi Planul de acţiune aferent acesteia. În situaţiile în care responsabilitatea realizării unor acţiuni revine mai multor instituţii, instituţia coordonatoare raportează stadiul îndeplinirii indicatorilor. În cazul acţiunilor cu mai multe compartimente responsabile în cadrul aceleaşi instituţii, compartimentul coordonator completează stadiul realizării indicatorilor. Stadiul înregistrat (valoric şi detalii narative) în atingerea indicatorilor este completat trimestrial în aplicaţie, în primele 15 zile ale lunii următoare încheierii fiecărui trimestru (aprilie/iulie/octombrie/ianuarie) de către instituţiile (compartimentele) responsabile. Pe baza acestuia, Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS, elaborează anual (aprilie) Rapoarte de monitorizare care cuprind o sinteză ce evidenţiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii şi recomandări. În primul an de implementare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 completarea în aplicaţia informatică a stadiului înregistrat se va realiza începând cu trimestrul al III-lea. Rapoartele de monitorizare se supun aprobării Consiliului de management strategic şi se publică pe pagina web a Ministerului Justiţiei. Revizuire În baza Rapoartelor de monitorizare, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 şi Planul de acţiune aferent acesteia pot fi supuse unui proces de revizuire la jumătatea perioadei de implementare. Evaluare Pentru a contribui la fundamentarea unui nou cadru strategic de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public, evaluarea rezultatelor prezentei Strategii va fi realizată în primul an după finalizarea perioadei de implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi. IX. INSTITUŢII RESPONSABILE Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunilor stabilite în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu 2025-2029 sunt cele prevăzute în Planul de acţiune aferent Strategiei, în coloana "responsabil". Implementare Implementarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea loială dintre toate instituţiile responsabile de realizarea acţiunilor şi atingerea indicatorilor prevăzuţi în cadrul dimensiunilor strategice. Stabilire responsabili la nivelul instituţiilor Instituţiile responsabile pentru realizarea acţiunilor din Planul de acţiuni îşi vor identifica compartimentele responsabile de realizarea fiecărei acţiuni. În situaţia în care responsabilitatea realizării unei acţiuni revine mai multor compartimente din cadrul aceleiaşi instituţii, va fi stabilit un compartiment coordonator pentru acţiunea respectivă acesta fiind, de regulă, compartimentul în a cărui competenţă intră gestionarea ariei respective de intervenţie. În cazul în care responsabilitatea realizării unor acţiuni revine mai multor instituţii, instituţia responsabilă care asigură coordonarea implementării respectivei acţiuni este cea care are principala competenţă în gestionarea ariei de intervenţie respective. La nivelul Planului de acţiuni, instituţia coordonatoare este cea menţionată prima în şirul instituţiilor responsabile de implementarea acţiunii respective. La nivelul fiecărei instituţii din sistemul judiciar, cu responsabilităţi în implementarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiune aferent acesteia, va fi desemnată o persoană responsabilă de coordonarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029. Actul de desemnare va fi adus la cunoştinţa Grupului tehnic de lucru al COMS. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se adoptă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025 - 2029 şi a planului de acţiune aferent acesteia, instituţiile responsabile vor comunica Secretariatului COMS o eşalonare a valorii indicatorilor de performanţă pe ani (ţinte intermediare), precum şi compartimentele responsabile de realizarea acţiunilor. În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se adoptă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025 - 2029 şi pe baza informaţiilor comunicate de instituţii, secretariatul COMS va completa în aplicaţia utilizată pentru monitorizarea strategiei obiectivele strategice, obiectivele specifice, acţiunile, responsabilii, termenele, indicatorii, precum şi ţintele finale şi intermediare ale acestora. X. IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSE DE FINANŢARE Implementarea prezentei Strategii se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2029. Finanţarea acţiunilor se va asigura din bugetele instituţiilor responsabile, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituţie publică să îşi revizuiască priorităţile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2025-2029 a resurselor minimale. În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii vor fi avute în vedere şi alte surse legal constituite, BIRD, fonduri publice naţionale, fonduri externe, inclusiv PNRR*16), alte fonduri cu finanţare externă, alte surse de finanţare externă nerambursabile (spre exemplu, BIRD, Mecanismul Financiar Norvegian, asistenţă bilaterală din partea altor state). Finanţarea din fondurile europene se realizează în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite atât la nivelul legislaţiei europene şi naţionale cât şi la nivelul programului/programelor din care sunt finanţate operaţiunile. *16) Componenta 7 "Transformare digitală": Investiţia 4. Digitalizarea sistemului judiciar (162,31 mil. euro). Componenta 14 "Buna guvernanţă": Investiţia 1. Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiţie şi calitatea serviciilor (42,22 mil. euro); Investiţia 2. Dezvoltarea infrastructurii logistice (non-IT) necesare luptei împotriva corupţiei şi recuperării bunurilor şi prejudiciilor generate de infracţiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii (13 mil. euro) Accesarea surselor de finanţare alternative revine fiecărei instituţii responsabile de realizarea acţiunilor. Aplicarea hotărârii de Guvern se va realiza în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, precum şi în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale instituţiilor implicate în implementarea Strategiei. Planul de acţiune aferent prezentei Strategii cuprinde, în cazul unora dintre acţiuni, estimări ale resurselor financiare necesare implementării acţiunilor respective. XI. IMPLICAŢIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC Implicaţiile pe care prezenta Strategie le are asupra cadrului juridic existent vizează, în principal, activitatea experţilor tehnici judiciari. Principalele aspecte care se intenţionează a fi reglementate/reformate prin proiectul de lege privind experţii tehnici judiciari sunt: - modificarea dispoziţiilor referitoare la condiţiile şi procedura de dobândire a calităţii de expert tehnic judiciar, acestea fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare şi selecţie a experţilor tehnici judiciari, precum şi conformitatea condiţiilor şi a procedurii de dobândire a calităţii cu legislaţia Uniunii Europene; – stabilirea drepturilor şi obligaţiilor experţilor judiciari (experţi tehnici judiciari, experţi contabili judiciari şi consultanţi fiscali judiciari); – stabilirea faptelor ce constituie abateri disciplinare şi a procedurii cercetării disciplinare, în vederea consolidării instituţiei răspunderii disciplinare a experţilor tehnici judiciari; – sistematizarea şi modificarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea şi încetarea calităţii de expert tehnic judiciar; – modificarea dispoziţiilor ce privesc evidenţa experţilor judiciari, pentru a se eficientiza această activitate. Proiectul de act normativ contribuie la atingerea obiectivului strategic 1 Dezvoltarea serviciilor din domeniul justiţiei, inclusiv a celor furnizate prin intermediul profesiilor juridice conexe, din cadrul dimensiunii strategice 1: Calitate şi eficienţă a serviciilor în domeniul justiţiei. XII. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI JUDICIAR ŞI A JUSTIŢIEI CA SERVICIU PUBLIC 2025-2029 Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 (anexă) cuprinde detalii privind acţiunile aferente obiectivelor strategiei, împreună cu responsabilii, resursele, termenele de realizare aferente acestor acţiuni. De asemenea, Planul include indicatorii de performanţă stabiliţi pentru măsurarea rezultatelor aşteptate (indicatori de realizare, de rezultat şi de impact). ANEXA 1 Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Dimensiunea strategică 1: Calitate şi eficienţă a serviciilor în domeniul │
│justiţiei │
├───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Termen │Indicatori de performanţă │
│Obiectiv │ │ │ │ │(anul ţintă│ │
│strategic │Obiectiv specific │Acţiune │Responsabil │Resurse │de ├───────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │realizare) │Realizare │Rezultat │Impact │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Cadru normativ în│ │
│ │ │ │ │ │ │ │vederea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │utilizării │ │
│ │1.1. │ │ │ │ │ │dosarului │ │
│ │Compatibilizarea │1.1.1. Identificarea │ │ │ │Prevederi normative│electronic │ │
│ │cadrului normativ │ajustărilor normative│MJ │Bugetul de│2025 │necesar a fi │naţional, precum │ │
│ │în vederea │necesare │ │stat │ │ajustate, │şi a semnăturii │ │
│ │utilizării │ │ │ │ │identificate │electronice / │ │
│ │dosarului │ │ │ │ │ │sigiliilor │ │
│ │electronic │ │ │ │ │ │electronice în │ │
│ │naţional, precum şi│ │ │ │ │ │justiţie, în │ │
│ │a semnăturii │ │ │ │ │ │vigoare │ │
│ │electronice/ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │sigiliilor │1.1.2. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │electronice în │adoptarea │ │ │ │Propuneri de │ │ │
│ │justiţie │propunerilor de │ │Bugetul de│ │reglementare │ │ │
│ │ │reglementare, după │MJ │stat │2025 │elaborate şi │ │ │
│ │ │consultarea │ │ │ │adoptate │ │ │
│ │ │entităţilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actorilor interesaţi │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.2.1. Elaborarea │ │ │ │Proiect de lege │ │ │
│ │ │proiectului de lege │ │ │ │pentru modificarea │ │Percepţia │
│ │ │pentru modificarea şi│ │ │ │şi completarea │ │privind │
│ │ │completarea │ │Bugetul de│ │Ordonanţei │ │independenţa │
│ │ │Ordonanţei Guvernului│MJ │stat │2025 │Guvernului nr. 2/ │ │justiţiei │
│ │ │nr. 2/2000, cu │ │ │ │2000, cu │ │Referinţă │
│1. Dezvoltarea │ │modificările şi │ │ │ │modificările şi │ │(2023): 51% │
│serviciilor din│ │completările │ │ │ │completările │Cadru legal │Ţintă (2029): │
│domeniul │1.2. Îmbunătăţirea │ulterioare*17) │ │ │ │ulterioare elaborat│privind │între 55- 60% │
│justiţiei, │cadrului legal ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤activitatea de │Sursa: │
│inclusiv a │privind experţii │ │ │ │ │Proiect de lege │expertiză tehnică│Eurobarometru │
│celor furnizate│tehnici judiciari │1.2.2. Promovarea │ │ │ │pentru modificarea │judiciară, │u Flash │
│prin │ │proiectului de lege │ │ │ │şi completarea │îmbunătăţit , în │FL519: │
│intermediul │ │pentru modificarea şi│ │ │ │Ordonanţei │vigoare │Percepţia │
│profesiilor │ │completarea │ │Bugetul de│ │Guvernului nr. 2/ │ │asupra │
│juridice conexe│ │Ordonanţei Guvernului│MJ │stat │2025 │2000, cu │ │independenţei │
│ │ │nr. 2/2000, cu │ │ │ │modificările şi │ │sistemelor │
│ │ │modificările şi │ │ │ │completările │ │naţionale de │
│ │ │completările │ │ │ │ulterioare, │ │justiţie din │
│ │ │ulterioare │ │ │ │transmis spre │ │UE în rândul │
│ │ │ │ │ │ │aprobare Guvernului│ │publicului │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤larg │
│ │ │1.3.1. Elaborare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiză pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cauzelor care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │determină depăşirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │termenelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare a │CSM, ÎCCJ │Bugetul de│2025 │Analiză elaborată │ │ │
│ │1.3. Îmbunătăţirea │hotărârilor │ │stat │ │ │ │ │
│ │capacităţii │judecătoreşti şi │ │ │ │ │Capacitate de │ │
│ │instanţelor de │formularea de │ │ │ │ │redactare │ │
│ │redactare şi │propuneri de │ │ │ │ │hotărâri motivate│ │
│ │comunicare a │îmbunătăţire, cu │ │ │ │ │în termen legal, │ │
│ │hotărârilor │caracter │ │ │ │ │îmbunătăţit │ │
│ │motivate, în termen│administrativ │ │ │ │ │ │ │
│ │legal ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.3.2. Implementare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │propuneri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţire cu │CSM, ÎCCJ, │Bugetul de│ │minim 80% propuneri│ │ │
│ │ │caracter │instanţe de │stat │2029 │implementate │ │ │
│ │ │administrativ, la │judecată │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul instanţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de judecată │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │PNRR │ │ │ │ │
│ │ │2.1.1. Realizarea │ │(Jalon 164│ │ │ │ │
│ │ │tranziţiei către │ │/ │ │ │ │ │
│ │ │platforme de soluţii,│ │Investiţia│ │ECRIS V operaţional│ │ │
│ │ │tehnologii şi sisteme│MJ, PÎCCJ, │4/C7) │2025 │Registrul Naţional │ │ │
│ │ │IT partajate sau, │CSM │Finanţare │2026 │electronic al ONG, │ │ │
│ │ │după caz, │ │externă │ │operaţional │ │ │
│ │ │interconectate │ │(BIRD)/ │ │ │Soluţii │ │
│ │ │ │ │Bugetul de│ │ │informative │ │
│ │ │ │ │stat │ │ │implementate │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤(ECRIS, RNONG) şi│ │
│ │ │ │ │ │ │Sisteme integrate │care optimizează │ │
│ │ │2.1.2. Adoptarea şi │ │PNRR │ │de înregistrare │fluxurile │ │
│ │ │integrarea de noi │ │(Jalon 165│ │audio video în │operaţional e de │ │
│ │ │abordări (semnătura │ │/ │ │sălile de judecată,│la nivelul │ │
│ │ │electronică/ sigiliul│ │Investiţia│ │transcriere │instanţelor │ │
│ │ │electronic) şi │ │4/C7)/ │ │automată (conversia│judecătoreşti │ │
│ │ │tehnologii (conversia│MJ, PÎCCJ, │Bugetul de│2026 │voce-text), │(conversia │ │
│ │ │voce-text, │CSM │stat │2028 │programare │voce-text, │ │
│ │ │inteligenţa │PÎCCJ │Alte surse│ │videoconferinţe şi │programare │ │
│ │ │artificială/ │ │de │ │integrare cu ECRIS │videoconferinţe │ │
│ │ │anonimizarea, │ │finanţare │ │5 │etc.) │ │
│ │ │arhivare electronică)│ │externă │ │Arhivare │În 2025, toate │ │
│ │ │în platformele de │ │(inclusiv │ │electronică la │instituţiile │ │
│ │ │soluţii informatice │ │MFN) │ │parchete, │încep să │ │
│ │ │ │ │ │ │implementată │implementeze │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤platforme, │ │
│ │ │ │ │ │ │Proiect protecţie │tehnologii şi │ │
│ │ │ │ │ │ │informatică a WAN │sisteme de │ │
│ │ │ │ │ │ │MJ (PNRR) │soluţii IT comune│ │
│ │ │ │ │ │ │Proiect │sau, după caz, │ │
│ │ │ │ │ │ │operaţionalizare │interconectate, │ │
│ │ │ │ │ │ │centru de date │care permit │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru uzul │schimbul de date │ │
│ │ │ │ │ │ │instituţiilor din │în funcţie de │ │
│ │ │ │ │ │ │sistemul judiciar │nevoi 100 % │ │
│ │ │ │ │ │ │şi a Cloud-ului │incidente de │ │
│ │ │ │ │ │ │privat justiţie │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │Proiect privind │soluţionate │ │
│ │ │ │ │ │ │formarea │Mecanism de │ │
│ │ │ │ │ │ │profesională a │continuitate a │ │
│ │ │ │ │ │ │specialiştilor IT │activităţii şi de│ │
│ │ │ │ │ │ │din cadrul │recuperare în caz│ │
│ │ │ │ │ │ │instanţelor │de dezastru │ │
│ │ │ │ │PNRR │ │judecătoreşti, în │implementat │ │
│ │ │ │ │(Investit │ │domeniul │Minim 50% din │ │
│ │ │ │MJ, ÎCCJ, │ia 4/C7)/ │ │securităţii │personalul de │ │
│ │ │2.1.3. Realizarea │PÎCCJ, CSM │Bugetul de│ │tehnologiei │specialitate │ │
│ │ │tranziţiei către o │DNA │stat │2026 │informaţiei │informatica la │ │
│ │ │infrastructură TIC │PÎCCJ │Alte surse│2028 │Proiect privind │nivelul │ │
│ │ │sigură şi rezilientă │INEC │de │ │protecţia │instanţelor, cu │ │
│ │ │ │ONRC │finanţare │ │informatică a DNA │competenţe │ │
│ │ │ │PÎCCJ │externă │ │(PNRR) │sporite în │ │
│ │ │ │ │(ex. MFN) │ │Proiect privind │materie de │ │
│ │ │ │ │ │ │protecţia │securitate │ │
│ │ │ │ │ │ │informatică a │cibernetică │ │
│ │ │ │ │ │ │datelor pentru │Minim 50% din │Creştere cu 5%│
│ │ │ │ │ │ │Ministerul Public │personalul de │a satisfacţie │
│ │ │ │ │ │ │Proiect Echipamente│specialitate │utilizatorilor│
│ │2.1. Modernizarea/ │ │ │ │ │INEC (PNRR) │informatica la │externi cu │
│ │optimizarea │ │ │ │ │Proiect echipamente│nivelul │privire la │
│2. Consolidarea│utilizării │ │ │ │ │ONRC (PNRR) │parchetelor, cu │serviciile │
│şi │tehnologiilor │ │ │ │ │Proiect privind │competenţe │online, faţă │
│simplificarea │digitale pentru │ │ │ │ │formarea │sporite în │de nivelul │
│serviciilor din│îmbunătăţirea │ │ │ │ │profesională a │domeniul IT │rezultat din │
│domeniul │activităţii de │ │ │ │ │specialiştilor IT │ │primul sondaj │
│justiţiei, prin│înfăptuire a │ │ │ │ │din cadrul │ │care include │
│transformare │justiţiei, inclusiv│ │ │ │ │parchetelor, în │ │itemul │
│digitală │poliţia judiciară, │ │ │ │ │domeniul │ │specific │
│ │şi a activităţilor │ │ │ │ │securităţii │ │serviciilor │
│ │conexe │ │ │ │ │tehnologiei │ │online (sondaj│
│ │ │ │ │ │ │informaţiei │ │în cadrul │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤mecanism ului │
│ │ │2.1.4. Actualizarea │ │ │ │ │ │prevăzut la DS│
│ │ │infrastructurii IT │ │Bugetul de│ │Infrastructură şi │Infrastructura │1, OSp. 6.2) │
│ │ │dedicate Registrului │MJ │stat/ │2025 │aplicaţie de │RNPM cu 3 noduri,│ │
│ │ │Naţional de │ │Bugetul │ │operare în RNPM │actualizată │ │
│ │ │Publicitate Mobiliară│ │propriu │ │operaţionalizate │ │ │
│ │ │(RNPM) │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │2.1.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Interconectarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │HUB-ului de servicii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │al MAI cu soluţia │ │Bugetul de│ │Schimb de │ │ │
│ │ │informatică ECRIS în │MAI - IGPR, │stat/ Alte│ │informaţii între │ │ │
│ │ │vederea │MJ, PÎCCJ │surse de │2029 │MJ, MAI şi PÎCCJ în│ │ │
│ │ │eficientizării şi │ │finanţare │ │timp util │ │ │
│ │ │digitalizării │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │schimbului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informaţii între MAI,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │MJ şi PÎCCJ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.1.6. Dotarea cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │echipamente specifice│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de resortul TIC a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unităţilor de poliţie│ │ │ │3400 staţii de │ │ │
│ │ │în contextul │ │ │ │lucru, 3400 │ │ │
│ │ │constituirii/ │ │ │ │scanere, 7403 │ │ │
│ │ │utilizării dosarului │ │Bugetul de│ │imprimante, 1178 │ │ │
│ │ │electronic. │ │stat/ Alte│ │sisteme de │ │ │
│ │ │Analiza oportunităţii│MAI - IGPR, │surse de │2029 │videoconferinţă, │ │ │
│ │ │extinderii/ │PÎCCJ │finanţare │ │6655 echipamente de│ │ │
│ │ │interconectarea │ │externă │ │comunicaţii, 6980 │Platforme MAI, MJ│ │
│ │ │aplicaţiei SMIA*18), │ │ │ │echipamente pentru │şi PÎCCJ │ │
│ │ │de la nivelul PÎCCJ, │ │ │ │înregistrarea │interconectate │ │
│ │ │cu noua soluţie ce va│ │ │ │audierilor │Eficienţă sporită│ │
│ │ │fi dezvoltată de │ │ │ │achiziţionate │în schimbul de │ │
│ │ │MAI-IGPR pentru │ │ │ │ │informaţii dintre│ │
│ │ │înregistrarea │ │ │ │ │MJ, PÎCCJ şi MAI │ │
│ │ │audierilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.1.7. Digitalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fluxurilor de date/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informaţii între │ │ │ │ │ │ │
│ │ │organele de cercetare│ │ │ │ │ │ │
│ │ │penală ale poliţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judiciare din cadrul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Poliţiei Române şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din cadrul │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │parchetelor cu │ │stat/ Alte│ │ │ │ │
│ │ │instituţii publice │MAI-IGPR, │surse de │2028 │Fluxuri de date │ │ │
│ │ │sau parteneri privaţi│PÎCCJ │finanţare │ │operaţionalizate │ │ │
│ │ │(ex. Banca Naţională │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │a României, Oficiul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Naţional de Prevenire│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi Combatere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Spălării Banilor, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Agenţia Naţională de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Administrare Fiscală,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │Autoritatea Vamală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Română etc.) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │3.1.1. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │schemelor de personal│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru judecători din│ │ │ │ │ │ │
│ │ │perspectiva unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │criterii obiective │ │ │ │Evaluarea cu │ │ │
│ │ │cum ar fi volumul de │CSM, ÎCCJ, │Bugetul de│2025 │recomandările │ │ │
│ │ │activitate şi gradul │MJ │stat │ │propuse - │ │ │
│ │ │de încărcare, numărul│ │ │ │finalizată │ │ │
│ │ │de grefieri şi alţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │factori care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │afectează activitatea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │judecătorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.2. Redistribuirea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │posturilor vacante de│CSM, ÎCCJ, │Bugetul de│ │Posturi vacante │ │ │
│ │ │judecători în funcţie│MJ │stat │2025 │judecători │ │ │
│ │ │de concluziile │ │ │ │redistribuite │ │ │
│ │ │analizei │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.3. Ocuparea │ │Bugetul de│Anual, │Posturi vacante │ │ │
│ │ │posturilor vacante de│CSM │stat │20252029 │judecători ocupate │ │ │
│ │ │judecători │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.4. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │schemelor de personal│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru procurori din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │perspectiva unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │criterii obiective │ │ │ │Evaluarea cu │ │ │
│ │ │cum ar fi volumul de │PÎCCJ │Bugetul de│2025 │recomandările │ │ │
│ │ │activitate şi gradul │ │stat │ │propuse - │ │ │
│ │ │de încărcare, numărul│ │ │ │finalizată │ │ │
│ │ │de grefieri şi alţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │factori care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │afectează activitatea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │procurorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.5. Redistribuirea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │posturilor vacante de│CSM, ÎCCJ, │Bugetul de│ │Posturi vacante │ │ │
│ │ │procurori în funcţie │MJ │stat │2026 │procurori │ │ │
│ │ │de concluziile │ │ │ │redistribuite │ │ │
│ │ │analizei │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.6. Ocuparea │ │Bugetul de│Anual, │Posturi vacante │ │ │
│ │ │posturilor vacante de│CSM, PÎCCJ │stat │20262029 │procurori ocupate │ │ │
│ │ │procurori │ │ │ │ │> 85 % posturi │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤vacante │ │
│ │ │3.1.7. Elaborare │ │ │ │ │judecători │ │
│ │ │analiză privind │ │ │ │ │ocupate la │ │
│ │3.1. Echilibrarea │necesitatea unei │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │schemelor de │reorganizări a │ │ │ │ │instanţelor │ │
│ │personal ale │instanţelor şi a │ │ │ │ │> 85 % posturi │ │
│ │instanţelor şi │parchetelor sub │ │ │ │ │vacante procurori│ │
│ │parchetelor şi │aspectul │ │ │ │ │ocupate la │ │
│ │ocuparea posturilor│eficientizării │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │vacante │activităţii, inclusiv│ │ │ │ │parchetelor │ │
│ │ │din perspectiva │CSM PÎCCJ MJ│Bugetul de│2028 │Analiză elaborată │> 85 % posturi │ │
│ │ │desfiinţării unor │ │stat │ │ │vacante grefieri │ │
│ │ │instanţe şi parchete │ │ │ │ │ocupate la │ │
│ │ │ineficiente sau a │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │transformări unor │ │ │ │ │parchetelor │ │
│ │ │parchete de pe lângă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judecătorii în sedii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │secundare (cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandărilor din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiectul SIPOCA 761)│ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.8. Finalizare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiză nevoi │ÎCCJ, CSM │Bugetul de│ │Analiză nevoi │ │ │
│ │ │personal: grefieri şi│(grup de │stat │2025 │elaborată │ │ │
│ │ │alte categorii de │lucru), MJ │ │ │ │ │ │
│ │ │personal din instanţe│ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.9. Elaborare plan│ │ │ │ │ │ │
│ │ │etapizat de │ÎCCJ, MJ │Bugetul de│2026 │Memorandum aprobat │ │ │
│ │ │suplimentare posturi │ │stat │ │ │ │ │
│ │ │grefieri la instanţe │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.10. Suplimentarea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi asigurarea │ │Bugetul de│ │Proiect act │ │ │
│ │ │finanţării posturilor│MJ, ÎCCJ │stat │2027-2029 │normativ aprobat │ │ │
│ │ │pe baza planului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │etapizat │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.11. Elaborare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiză nevoi │ │Bugetul de│ │Analiză nevoi │ │ │
│ │ │personal: grefieri şi│PÎCCJ │stat │2025 │personal grefieri │ │ │
│ │ │alte categorii de │ │ │ │realizată │ │ │
│ │ │personal din parchete│ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.12. Elaborare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan etapizat de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │suplimentare posturi │PÎCCJ │Bugetul de│2026 │Memorandum aprobat │ │ │
│ │ │grefieri şi alte │ │stat │ │ │ │ │
│ │ │categorii de personal│ │ │ │ │ │ │
│ │ │la parchete │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.1.13. Suplimentarea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi asigurarea │ │ │ │ │ │Nivel crescut │
│ │ │finanţării posturilor│ │Bugetul de│ │Proiect act │ │de încredere │
│ │ │de grefieri şi alte │PÎCCJ, MJ │stat │2027 │normativ aprobat │ │în calitatea │
│ │ │categorii de personal│ │ │ │ │ │actului de │
│ │ │la parchete, pe baza │ │ │ │ │ │justiţie după │
│ │ │planului etapizat │ │ │ │ │ │participarea │
│3. Creşterea ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤la procedura │
│eficienţei şi │3.2. Dezvoltarea │3.2.1. Identificarea │ │ │ │ │Nou cadru legal │judiciară │
│calităţii │unui nou cadru │soluţiilor │MJ, ÎCCJ, │Bugetul de│ │Soluţii legislative│pentru │Referinţă: │
│serviciilor │legal pentru │legislative în dialog│PÎCCJ, CSM │stat │2026 │- identificate şi │salarizarea │valoarea │
│furnizate de │salarizarea │cu MJ, CSM, PÎCCJ, │ │ │ │convenite │personalului din │aferentă │
│sistemul │personalului din │ÎCCJ │ │ │ │ │familia │anului 2024 │
│judiciar, prin │familia ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ocupaţional ă de │Sursa: item 23│
│îmbunătăţirea │ocupaţională de │3.2.2. Elaborarea şi │ │ │ │Proiect de act │funcţii bugetare │din │
│politicii de │funcţii bugetare │adoptare proiect act │MJ, ÎCCJ, │Bugetul de│2026 │normativ elaborat │"justiţie", în │chestionarul │
│resurse umane, │"justiţie" │normativ │PÎCCJ, CSM │stat │ │şi înaintat spre │vigoare │referitor la │
│Inclusiv a │ │ │ │ │ │adoptare │ │percepţia │
│condiţiilor de ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤activităţii în│
│muncă │ │3.3.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │unei evaluări pentru │ │ │ │ │ │instanţei, │
│ │ │a identifica nevoile │ │Bugetul de│ │Domeniile în care │ │aprobat prin │
│ │ │de formare ale │ │stat/ Alte│ │formarea ar putea │ │Hotărârea │
│ │ │magistraţilor, │INM, CSM, │surse de │Anual │îmbunătăţi │ │secţiei pentru│
│ │ │inclusiv în domenii │PÎCCJ │finanţare │ │performanţa - │ │judecători a │
│ │ │non-juridice precum │ │externă │ │identificate │ │CSM nr. 2646/ │
│ │ │comunicare, │ │ │ │ │ │16.11.2023 │
│ │ │management financiar,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │resurse umane etc. │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.3.2. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei analize pentru a│SNG, CSM, │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │identifica nevoile de│PÎCCJ │stat │2025 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │formare ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │grefierilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.3.3. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţilor/ │ │ │ │Cursuri dezvoltate │Program de │ │
│ │ │acţiunilor de formare│ │Bugetul de│ │şi livrate │formare │ │
│ │3.3. Elaborarea şi │pe baza nevoilor │ │stat/ Alte│ │magistraţilor │profesională │ │
│ │punerea în aplicare│identificate pe │INM/ SNG │surse de │Anual │Cursuri dezvoltate │dezvoltat şi │ │
│ │de programe de │fiecare categorie de │ │finanţare │ │şi livrate │implementat │ │
│ │formare care să │personal, inclusiv │ │externă │ │grefierilor │Abilităţi non- │ │
│ │răspundă nevoilor │acţiuni comune │ │ │ │ │juridice │ │
│ │de formare │INM-SNG │ │ │ │ │îmbunătăţite în │ │
│ │identificate la ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤domenii precum │ │
│ │nivelul sistemului │3.3.4. Includerea │ │ │ │ │comunicare a, │ │
│ │judiciar │tematicii │ │Bugetul de│ │ │managementul │ │
│ │ │managementului │ │stat/ Alte│ │ │judiciar, etică, │ │
│ │ │financiar în agendele│INM │surse de │Anual │Curs elaborat şi │limbi străine │ │
│ │ │activităţilor de │ │finanţare │ │implementat │etc. │ │
│ │ │formare în domeniul │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │managementului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judiciar │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.3.5. Furnizare de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare profesională │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │continuă, cu │ │stat/ Alte│ │ │ │ │
│ │ │prioritate online, │INM │surse de │2029 │Minim 20 asistenţi │ │ │
│ │ │pentru asistenţii │ │finanţare │ │judiciari formaţi │ │ │
│ │ │judiciari pentru │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │litigii de muncă şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigurări sociale │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.3.6. Evaluarea │ │Bugetul de│ │Evaluarea de impact│ │ │
│ │ │globală a programului│ │stat/ Alte│ │realizată pentru o │ │ │
│ │ │de formare din │INM, SNG │surse de │2025 │selecţie de │ │ │
│ │ │perspectiva │ │finanţare │ │cursuri: 2 (1 - │ │ │
│ │ │beneficiarilor │ │externă │ │INM, 1- SNG) │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │3.4.1. Efectuarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analize detaliate a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │condiţiilor de muncă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în cadrul instanţelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi parchetelor, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizând datele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │existente din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rapoartele de │PÎCCJ- │Bugetul de│ │Minim 20 de analize│ │ │
│ │3.4. Măsurarea, │medicină a muncii, │Instanţe- │stat │2026 │elaborate │ │ │
│ │evaluarea şi │sănătate şi │Parchete │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │securitate în muncă │ │ │ │ │Condiţii de muncă│ │
│ │condiţiilor de │pentru a identifica │ │ │ │ │ale personal din │ │
│ │muncă pentru │riscurile │ │ │ │ │instanţe şi │ │
│ │categoriile de │profesionale │ │ │ │ │parchete, │ │
│ │personal din │specifice şi a │ │ │ │ │îmbunătăţite │ │
│ │instanţe şi │îmbunătăţi condiţiile│ │ │ │ │ │ │
│ │parchete │de muncă │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │3.4.2. Elaborare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │planuri de măsuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţire a │PÎCCJ- │ │ │Minim 20 de planuri│ │ │
│ │ │condiţiilor de muncă │Instanţe- │Bugetul de│2027-2029 │măsuri îmbunătăţire│ │ │
│ │ │(în funcţie de │Parchete │stat │ │condiţii de muncă │ │ │
│ │ │concluziile rezultate│ │ │ │elaborate │ │ │
│ │ │din analiza elaborată│ │ │ │ │ │ │
│ │ │la punctul 3.4.1). │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │3.5.1. Elaborare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiect de Lege │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind statutul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │grefierilor şi al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │altor categorii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personal din cadrul │ │Bugetul de│ │Proiect de act │ │ │
│ │ │instanţelor │MJ │stat │2025 │normativ elaborat │ │ │
│ │3.5. Modernizarea │judecătoreşti, al │ │ │ │ │Statutul │ │
│ │statutului │parchetelor de pe │ │ │ │ │grefierilor şi al│ │
│ │grefierilor şi al │lângă acestea şi al │ │ │ │ │altor categorii │ │
│ │altor categorii de │Institutului Naţional│ │ │ │ │de personal din │ │
│ │personal din cadrul│de Expertize │ │ │ │ │cadrul │ │
│ │instanţelor │Criminalistice │ │ │ │ │instanţelor │ │
│ │judecătoreşti, al ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤judecătoreşti, al│ │
│ │parchetelor de pe │3.5.2. Promovare în │ │ │ │ │parchetelor de pe│ │
│ │lângă acestea şi al│vederea aprobării, a │ │ │ │ │lângă acestea şi │ │
│ │Institutului │proiectului de Lege │ │ │ │ │al Institutului │ │
│ │Naţional de │privind statutul │ │ │ │ │Naţional de │ │
│ │Expertize │grefierilor şi al │ │ │ │ │Expertize │ │
│ │Criminalistice │altor categorii de │ │ │ │ │Criminalistice, │ │
│ │ │personal din cadrul │MJ │Bugetul de│2025 │Proiect de act │îmbunătăţit │ │
│ │ │instanţelor │ │stat │ │normativ promovat │ │ │
│ │ │judecătoreşti, al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │parchetelor de pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lângă acestea şi al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Institutului Naţional│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de Expertize │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Criminalistice │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │4.1.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei analize a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procesului de │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │comunicare şi a │ │stat/ Alte│ │ │ │ │
│ │ │resurselor existente │CSM, PÎCCJ │surse de │2025 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │(personal de │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │specialitate), la │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │nivelul instanţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi parchetelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │4.1.2. Elaborarea │ │stat/ Alte│ │Plan de comunicare │ │ │
│ │ │unui plan de │CSM, PÎCCJ │surse de │2026 │elaborat │ │ │
│ │ │comunicare*19) │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │ │ │externă │ │ │ │Percepţia │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │privind │
│ │ │ │ │Bugetul de│ │Minim 70% │ │independenţa │
│ │ │4.1.3. Implementarea │CSM, PÎCCJ, │stat/ Alte│ │activităţi ale │ │justiţiei │
│ │ │planului de │MJ, instanţe│surse de │2026-2029 │Planului de │ │Referinţă │
│ │ │comunicare │şi parchete │finanţare │ │comunicare, │ │(2023): 51% │
│4. │ │ │ │externă │ │implementate │Grad ridicat de │Ţintă (2029): │
│Îmbunătăţirea │4.1. Elaborarea şi ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤acces la justiţie│între 55- 60% │
│comunicării │implementarea unei │4.1.4. Dezvoltarea │ │ │ │ │prin facilitarea │Sursa: │
│pentru a spori │politici de │unei platforme │ │ │ │ │accesului la │Eurobarometru │
│transparenţa şi│comunicare pentru a│digitale dedicată │ │ │ │ │informaţii │u Flash │
│a contribui la │îmbunătăţi │comunicării interne │ │ │ │ │privind sistemul │FL519: │
│consolidarea │comunicarea │şi externe, prin │ │ │ │ │judiciar şi │Percepţia │
│încrederii în │strategică şi │intermediul căreia să│ │ │ │ │serviciile │asupra │
│sectorul │transparenţa │se asigure │ │Bugetul de│ │ │furnizate │independenţei │
│justiţiei │ │comunicarea │ │stat/ Alte│ │Platformă digitală │cetăţenilor │sistemelor │
│ │ │Consiliului Superior │CSM, PÎCCJ │surse de │2027-2028 │dedicată │ │naţionale de │
│ │ │al Magistraturii cu │ │finanţare │ │comunicării, │ │justiţie din │
│ │ │instanţele şi │ │externă │ │dezvoltată │ │UE în rândul │
│ │ │parchetele, cu │ │ │ │ │ │publicului │
│ │ │mass-media, │ │ │ │ │ │larg │
│ │ │societatea civilă şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cetăţenii care au │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nevoie de informaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │relevante din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul justiţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │4.1.5. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui chatbot pentru a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │asista cetăţenii în │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │găsirea informaţiilor│ │stat/ Alte│ │Chatbot dezvoltat │ │ │
│ │ │despre sistemul │CSM │surse de │2028-2029 │şi funcţional │ │ │
│ │ │judiciar şi │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │serviciile │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │disponibile în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul justiţiei │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │5.1.1. Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei metodologii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standard pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fizice a parchetelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │existente, luând în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │considerare │ │ │ │1 Metodologie │ │ │
│ │ │standardele │ │ │ │standard de │ │ │
│ │ │existente, precum şi │ │ │ │evaluare a │ │ │
│ │ │alte cerinţe │PÎCCJ │Bugetul de│2025 │infrastructurii │ │ │
│ │ │funcţionale, │ │stat │ │fizice a │ │ │
│ │ │personalul proiectat │ │ │ │parchetelor- │ │ │
│ │ │şi încorporând │ │ │ │elaborată │ │ │
│ │ │servicii pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizatori (camere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │audiere minori, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ghişee şi chioşcuri │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de informare etc.) şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru alte părţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │interesate (spaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru avocaţi etc.) │ │ │ │ │Inventarul stării│ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤actuale a │ │
│ │ │5.1.2. Efectuarea │ │ │ │ │infrastructurii │ │
│ │ │unei evaluări, │ │ │ │ │parchetelor , │ │
│ │5.1. Analiza │utilizând metodologia│ │ │ │ │realizat cu │ │
│ │infrastructurii │(pct. 5.1.1.), pentru│ │ │ │ │ajutorul unei noi│ │
│ │existente la │a identifica pe cele │ │ │ │ │metodologi i │ │
│ │nivelul parchetelor│care necesită │ │ │ │ │standard de │ │
│ │şi identificarea │renovare, înlocuire, │ │ │ │ │evaluare │ │
│ │oricăror │necesităţi de │ │ │ │1 Evaluare │Listă de │ │
│ │modernizări sau │construcţii noi, │PÎCCJ │Bugetul de│2025 │infrastructură │priorităţi pentru│ │
│ │construcţii noi │precum şi echipamente│ │stat │ │parchete, realizată│infrastructura │ │
│ │necesare │TIC sau conexiuni │ │ │ │ │care necesită │ │
│ │ │actualizate │ │ │ │ │renovare sau │ │
│ │ │(coordonarea cu TIC │ │ │ │ │înlocuire, │ │
│ │ │în ceea ce priveşte │ │ │ │ │elaborată │ │
│ │ │necesităţile de noi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │echipamente, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conexiuni şi personal│ │ │ │ │ │ │
│ │ │TIC) │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │5.1.3. Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui inventar al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nevoilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │investiţii în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructură, de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │planificare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │întreţinerii şi de │ │ │ │Inventariere nevoi │ │ │
│ │ │determinare a zonelor│ │Bugetul de│ │de investiţii în │ │ │
│ │ │în care sunt cele mai│PÎCCJ │stat │2025 │infrastructură ale │ │ │
│ │ │necesare lucrări de │ │ │ │parchetelor, │ │ │
│ │ │remodelare şi │ │ │ │realizată │ │ │
│ │ │renovare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │parchetelor, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prioritizate pe baza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluării (punctul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │5.1.2.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │BIRD, │ │ │ │ │
│ │ │5.2.1. Continuarea │ │Bugetul de│ │Autorizaţie de │ │ │
│ │ │implementării │MJ │stat/ Alte│2025 │construire obţinută│ │ │
│ │ │Proiectului Cartierul│ │surse de │2029 │Contract de lucrări│ │ │
│ │ │pentru Justiţie │ │finanţare │ │semnat │ │ │
│ │5.2. Implementarea │ │ │externă │ │ │ │ │
│ │acordurilor de ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤Acord de împrumut│ │
│ │împrumut dintre │ │ │ │ │Contracte de │implementat (cf. │ │
│ │Guvernul României │5.2.2. Continuarea │ │ │ │lucrări semnate │calendar) │ │
│ │şi BIRD, în │implementării │ │ │ │pentru sediile │ │ │
│ │domeniul justiţiei │Proiectului privind │ │BIRD/ │ │Judecătoriilor │ │ │
│ │ │consolidarea bazelor │MJ │Bugetul de│2029- │Calafat, Corabia, │ │ │
│ │ │pentru îmbunătăţirea │ │stat │ │Şimleul Silvaniei, │ │ │
│ │ │furnizării │ │ │ │Oraviţa, Vălenii de│ │ │
│ │ │serviciilor judiciare│ │ │ │Munte şi pentru │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Tribunalul Sibiu │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │5.3.1. Monitorizare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │construire 3 sedii de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │instanţe (Tribunalul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Alba, Judecătoria │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Buzău şi Judecătoria │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Galaţi*20)) care vor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respecta obiectivul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de a realiza │ │ │ │ │3 sedii de │ │
│ │ │necesarul de energie │ │ │ │ │instanţă │ │
│ │ │primară cu cel puţin │ │ │ │3 obiective │construite, │ │
│ │ │20% mai mic decât │MJ │Bugetul de│2027 │investiţii │certificate │ │
│ │ │cerinţa pentru │ │stat │ │finalizate │pentru │ │
│ │ │clădirile al căror │ │ │ │ │performanţă │ │
│ │ │consum de energie │ │ │ │ │energetică │ │
│ │ │este aproape egal cu │ │ │ │ │24 sedii instanţă│ │
│ │ │zero în conformitate │ │ │ │ │conforme din │ │
│ │ │cu orientările │ │ │ │ │punct de vedere │ │
│ │ │naţionale, care vor │ │ │ │ │al accesului la │ │
│ │ │fi asigurate prin │ │ │ │ │justiţie şi │ │
│ │ │certificate de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │performanţă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │energetică │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │ │2026 │Tribunalul Mureş │ │ │
│ │ │ │ │ │2026 │Tribunalul Sălaj şi│ │ │
│ │ │ │ │ │2025 │Judecătoria Zalău │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Judecătoria Vaslui │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2027 │Tribunalul Vâlcea │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Tribunalul │ │ │
│ │ │ │ │ │2025 │Teleorman şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Judecătoria │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Alexandria │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Judecătoria Bacău │50 instanţe de │ │
│ │ │ │ │ │2029 │Judecătoria │judecată │ │
│ │ │ │ │ │2028 │Constanţa │reabilitate/ │ │
│ │ │ │ │ │2027 │Palat de Justiţie │amenajate / │ │
│ │ │ │ │ │ │Mehedinţi │moderniza te/ │ │
│5. Creşterea │ │ │ │ │ │ │extinse/ noi │ │
│calităţii │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤Instanţe şi │
│serviciilor │ │5.3.2. Monitorizarea │ │ │2027 │Palat de Justiţie │ │parchete │
│furnizate de │5.3. Monitorizarea │implementării │ │ │ │Craiova │ │conforme cu │
│sistemul │implementării │„Programului Naţional│ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤standardele în│
│judiciar prin │programelor │de consolidare a │ │ │2028 │Curtea de Apel │ │vigoare, din │
│îmbunătăţirea │investiţionale în │infrastructurii │ │ │ │Braşov │ │punct de │
│accesului fizic│infrastructura │instanţelor de │ │Bugetul de├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤vedere al │
│la instanţe şi │instanţelor │judecată”*21) prin │MJ │stat │2027 │Palat de Justiţie │ │accesului la │
│parchete │ │care 24 de obiective │ │ │ │Vrancea │ │justiţie │
│ │ │de investiţii în │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │sediile de instanţe │ │ │2027 │Tribunal Ilfov şi │ │ │
│ │ │sunt realizate de │ │ │ │Judecătorie Buftea │ │ │
│ │ │Compania Naţională de│ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │Investiţii │ │ │2027 │Palatul de Justiţie│ │ │
│ │ │ │ │ │ │Neamţ │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2027 │Judecătorie Suceava│ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2027 │Tribunal Maramureş │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2029 │Curtea de Apel Alba│ │ │
│ │ │ │ │ │ │Iulia │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2028 │Tribunalul Gorj │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2028 │Judecătoria Piteşti│ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2028 │Palat de Justiţie │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Timişoara │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Tribunalul Harghita│ │ │
│ │ │ │ │ │2028 │şi Judecătoria │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Miercurea Ciuc │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │17 obiective │ │ │
│ │ │5.3.3. Implementarea │ │ │ │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │ │programului de │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │ │investiţii în sediile│ │ │2025 │finalizate │ │ │
│ │ │de instanţă finanţate│ │ │2026 │15 obiective │ │ │
│ │ │prin bugetul │ │ │ │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │ │Ministerului │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │ │Justiţiei (50 de │ │ │ │finalizate │ │ │
│ │ │obiective de │MJ │Bugetul de├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │investiţii de │ │stat │ │10 obiective │ │ │
│ │ │reparaţii capitale, │ │ │2027 │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │ │modernizare şi │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │ │amenajare sedii; │ │ │ │finalizate │ │ │
│ │ │înlocuire tâmplărie │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │exterioară; extindere│ │ │ │8 obiective │ │ │
│ │ │sediu; reabilitare │ │ │2028 │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │ │termică etc.) │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │ │ │ │ │ │finalizate │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │5.4.1. Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │„Programului Naţional│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de consolidare a │ │ │2025 │PT Gorj; │14 unităţi de │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │2029 │PJ Tg. Mureş; │parchet conforme │ │
│ │ │parchetelor”*22) prin│PÎCCJ │Bugetul de│2029 │PT Tulcea; │din punct de │ │
│ │ │care 7 obiective de │ │stat │2029 │PCA Galaţi; │vedere al │ │
│ │ │investiţii în sediile│ │ │2028 │PT Hunedoara │condiţiilor de │ │
│ │ │de parchete sunt │ │ │ │ │muncă │ │
│ │ │realizate de Compania│ │ │ │ │ │ │
│ │ │Naţională de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Investiţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │5.4.2. Monitorizarea │ │ │2028 │PT Dâmboviţa; │ │ │
│ │ │implementării │ │ │2026 │ST DNA Piteşti; │ │ │
│ │ │Programului Naţional │ │ │2028 │PT Cluj; │ │ │
│ │ │de construcţii de │ │ │2028 │PT Ilfov; │ │ │
│ │ │interes public sau │ │ │2028 │Sediu unităţi de │ │ │
│ │ │social, prin care 10 │ │ │ │parchet Iaşi; │ │ │
│ │ │obiective de │PÎCCJ │Bugetul de├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │investiţii, reparaţii│ │stat │2028 │PT Dolj; │ │ │
│ │ │capitale sau │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │modernizări sunt │ │ │2028 │PJ Craiova; │ │ │
│ │ │realizate de Compania│ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │Naţională de │ │ │2028 │PT Galaţi; │ │ │
│ │ │Investiţii │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │2027 │ST DNA Constanţa │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │1 obiectiv │ │ │
│ │ │ │ │ │2025 │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │ │ │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │ │ │ │ │ │finalizate │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │1 obiectiv │ │ │
│ │5.4. Monitorizarea │ │ │ │2026 │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │programelor │5.4.3. Implementarea │ │ │ │finalizate │ │ │
│ │investiţionale în │programului de │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │infrastructura │investiţii în sediile│ │Bugetul de│ │1 obiectiv │ │ │
│ │parchetelor │de parchete finanţate│PÎCCJ │stat │2027 │investiţii/ lucrări│ │ │
│ │ │prin bugetul │ │ │ │de intervenţii │ │ │
│ │ │Ministerului Public │ │ │ │finalizate │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │2 obiective │ │ │
│ │ │ │ │ │ │investiţii/ lucrări│7 unităţi de │ │
│ │ │ │ │ │ │de intervenţii │parchet │ │
│ │ │ │ │ │2028 │finalizate │reabilitate/ │ │
│ │ │ │ │ │2029 │2 obiective │amenajate / │ │
│ │ │ │ │ │ │investiţii/ lucrări│modernizate/ │ │
│ │ │ │ │ │ │de intervenţii │extinse/ noi │ │
│ │ │ │ │ │ │finalizate │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │5.4.4. Identificarea │ │ │ │ │3 sedii │ │
│ │ │şi închirierea unor │ │ │ │Spaţii │închiriate pentru│ │
│ │ │spaţii │ │Bugetul de│ │identificate: 3 (ST│desfăşurare a │ │
│ │ │corespunzătoare │DIICOT │stat │2025 │Bacău │activităţii │ │
│ │ │pentru funcţionarea │ │ │ │ST Iaşi │structurilor │ │
│ │ │structurii │ │ │ │ST Cluj) │teritoriale │ │
│ │ │teritoriale a DIICOT │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │5.4.5. Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi/sau asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fondurilor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │închirierea unor │ │ │ │PCA Bucureşti PCA │ │ │
│ │ │spaţii │ │ │ │Cluj Napoca, PT │8 sedii │ │
│ │ │corespunzătoare │ │ │ │Cluj, PJ Cluj- │închiriate pentru│ │
│ │ │pentru funcţionarea │PÎCCJ │Bugetul de│2025-2029 │Napoca PT + PJ │desfăşurare a │ │
│ │ │unităţilor de parchet│ │stat │ │Tulcea, PJ Craiova │activităţii │ │
│ │ │pe parcursul │ │ │ │PT Dâmboviţa PT │unităţilor de │ │
│ │ │derulării lucrărilor │ │ │ │Harghita PJ Făurei │parchet │ │
│ │ │de investiţii sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reparaţii capitale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aflate în diferite │ │ │ │ │ │ │
│ │ │stadii de execuţie │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Ghid metode şi │ │ │
│ │ │6.1.1. │CSM ÎCCJ │ │ │practici │ │ │
│ │ │-Standardizarea │instanţe MJ,│Bugetul de│2026 │standardizate de │ │ │
│ │ │modului de operare în│PÎCCJ ’ │stat │ │colectare a │ │ │
│ │ │sistemele informatice│Parchete │ │ │datelor, elaborat │ │ │
│ │ │ │ │ │ │(1- CSM; 1 - PÎCCJ)│ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │6.1.2. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │indicatorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │6.1. Consolidarea │performanţă │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii │(calitativi şi │ │ │ │ │ │ │
│ │sistemului judiciar│cantitativi) ce │ │ │ │Manual indicatori │ │ │
│ │de colectare şi │trebuie monitorizaţi │ │ │ │calitativi şi │Metode şi │ │
│ │analiză de date │şi definirea clară, │CSM, PÎCCJ │Bugetul de│2026 │cantitativi │practici │ │
│ │privind activitatea│pe baza celor mai │ │stat │ │actualizat/elaborat│standardiza te de│ │
│ │şi performanţa │bune practici │ │ │ │(1 actualizat- CSM,│colectare şi │ │
│ │instanţelor şi a │internaţionale, a │ │ │ │1 elaborat- PÎCCJ) │analiză date, │ │
│ │parchetelor pentru │fiecărui indicator de│ │ │ │ │implementate │ │
│ │a sprijini │performanţă, la │ │ │ │ │ │ │
│ │fundamentarea de │nivelul instanţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │analize │şi parchetelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │6.1.3. Introducerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în sistemul statistic│ │ │ │ │ │ │
│ │ │al parchetelor a unor│ │ │ │Sistem statistic al│ │ │
│ │ │caracteristici care │PÎCCJ │Bugetul de│2026 │parchetelor, │ │ │
│ │ │să reflecte structura│ │stat │ │actualizat │ │ │
│ │ │cauzelor pendinte pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │categorii detaliate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de vechime │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │6.2.1. Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei analize a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultatelor obţinute│ │ │ │ │ │ │
│ │ │în urma implementării│ │ │ │ │ │ │
│ │ │mecanismului de │CSM │Bugetul de│2027 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │evaluare a │ │stat │ │ │ │ │
│ │ │satisfacţiei părţilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │interesate, la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul instanţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de judecată │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │6.2.2. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mecanismului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare periodică a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gradului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │satisfacţie a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │părţilor interesate, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │creat la nivelul │ │ │ │ │ │ │
│ │6.2. Dezvoltarea/ │instanţelor de │ │ │ │Mecanism de │ │ │
│ │consolidarea │judecată, cu │ │ │ │evaluare │ │ │
│ │mecanismului de │includerea unor │CSM │Bugetul de│2026 │îmbunătăţit şi │ │ │
│ │evaluare periodică │aspecte privind │ │stat │ │aplicat începând cu│ │ │
│ │a gradului de │satisfacţia │ │ │ │2026 │ │ │
│ │satisfacţie a │utilizatorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │părţilor interesate│serviciilor online, │ │ │ │ │ │ │
│ │(cetăţeni/ │gradul de │ │ │ │ │Evaluări grad de │ │
│ │justiţiabili/ │conştientizare cu │ │ │ │ │satisfacţie părţi│ │
│ │avocaţi, etc.) la │privire la sectorul │ │ │ │ │interesate │ │
│ │nivelul tuturor │justiţiei şi la │ │ │ │ │efectuate anual │ │
│ │instanţelor şi │serviciile │ │ │ │ │ │ │
│ │parchetelor, │disponibile etc. │ │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv în ceea ce├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│6. │priveşte percepţia │6.2.3. Dezvoltarea şi│ │ │ │Mecanism de │ │ │
│Îmbunătăţirea │accesului la │implementarea unui │ │ │ │evaluare a gradului│ │ │
│capacităţii de │justiţie │mecanism de evaluare │ │ │ │de satisfacţie a │ │Proces │
│analiză │ │periodică a gradului │PÎCCJ │Bugetul de│2025 │părţilor │ │decizional │
│strategică la │ │de satisfacţie a │ │stat │ │interesate, │ │fundamentat pe│
│nivelul │ │părţilor interesate, │ │ │ │dezvoltat şi │ │analize de │
│sistemului │ │la nivelul │ │ │ │implementat la │ │date │
│judiciar │ │parchetelor │ │ │ │nivelul parchetelor│ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │ │ │Chestionar de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │evaluare │ │ │
│ │ │6.2.4. Realizarea │ │ │ │standardizat - │ │ │
│ │ │unei analize a │ │ │ │elaborat, platformă│ │ │
│ │ │rezultatelor obţinute│ │ │ │online pentru │ │ │
│ │ │în urma implementării│ │Bugetul de│ │transmiterea │ │ │
│ │ │mecanismului de │PÎCCJ │stat │2025 │feedback-ului - │ │ │
│ │ │evaluare a │ │ │ │creată, rapoarte de│ │ │
│ │ │satisfacţiei părţilor│ │ │ │evaluare - │ │ │
│ │ │interesate, la │ │ │ │elaborate, şi │ │ │
│ │ │nivelul parchetelor │ │ │ │mecanism de răspuns│ │ │
│ │ │ │ │ │ │la feedback - │ │ │
│ │ │ │ │ │ │implementat │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │6.3.1. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │problemelor/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │impedimentelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administrative şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procedurale care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │generează un volum │ │ │ │ │ │ │
│ │ │artificial de muncă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sau întârzieri în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │soluţionarea cauzelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │(cum ar fi: │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analizarea limitelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în care operează în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │practică aplicarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │principiului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │oportunităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │urmăririi penale, în │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │condiţiile CPP; │PÎCCJ │stat │2025 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │practica neunitară │ │ │ │ │ │ │
│ │ │generată de analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │condiţiilor de formă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi fond a sesizărilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │penale cu consecinţa │ │ │ │ │Metode şi │ │
│ │6.3. Îmbunătăţirea │dispunerii unor │ │ │ │ │practici │ │
│ │performanţelor cu │soluţii de restituire│ │ │ │ │standardiza te de│ │
│ │privire la │şi clasare │ │ │ │ │procesare a │ │
│ │procesarea │administrativă, │ │ │ │ │cauzelor penale, │ │
│ │cazurilor │analizarea motivelor │ │ │ │ │implementate │ │
│ │ │pentru care nu sunt │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizate proceduri │ │ │ │ │ │ │
│ │ │simplificate precum │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acordul recunoaştere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a vinovăţiei sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medierea) │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │6.3.2. Elaborarea de │ │ │ │Norme interne │ │ │
│ │ │circulare/note pentru│ │ │ │(circulare/note) │ │ │
│ │ │a implementa o │ │ │ │privind tipurile de│ │ │
│ │ │practică unitară care│ │ │ │măsuri │ │ │
│ │ │asigură procesarea │ │ │ │administrative care│ │ │
│ │ │eficientă a cauzelor │ │ │ │trebuie luate sau │ │ │
│ │ │penale (ex. │ │Bugetul de│ │activităţi care │ │ │
│ │ │modalitate unitară de│PÎCCJ │stat │2025 │trebuie derulate │ │ │
│ │ │respingere a │ │ │ │pentru a │ │ │
│ │ │plângerilor care nu │ │ │ │preîntâmpina │ │ │
│ │ │îndeplinesc │ │ │ │investigarea şi │ │ │
│ │ │condiţiile de formă │ │ │ │soluţionarea cu │ │ │
│ │ │şi fond, luând în │ │ │ │întârziere a │ │ │
│ │ │considerare │ │ │ │dosarelor penale, │ │ │
│ │ │jurisprudenţa CCR) │ │ │ │elaborate │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │7.1.1. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │stării fizice şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţionalităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sediului CSM şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţiilor aflate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în coordonarea sa │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(inclusiv cămin │ │ │ │ │ │ │
│ │7.1. Creşterea │auditori de justiţie)│CSM, INM, │Bugetul de│2025 │Plan elaborat │ │ │
│ │eficienţei │pentru a asigura │SNG │stat │ │ │ │ │
│ │personalului CSM şi│condiţii adecvate de │ │ │ │ │ │ │
│ │a instituţiilor │muncă, pe baza │ │ │ │ │Spaţiu adecvat de│ │
│ │aflate în │nevoilor identificate│ │ │ │ │desfăşurare a │ │
│ │coordonarea sa prin│anterior, şi │ │ │ │ │activităţii │ │
│ │asigurarea unor │elaborarea unui plan │ │ │ │ │ │ │
│ │condiţii de muncă │cu îmbunătăţirile │ │ │ │ │ │ │
│ │mai bune │propuse │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │7.1.2. Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui spaţiu adecvat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru personalul │ │Bugetul de│ │Spaţiu suplimentar │ │ │
│ │ │suplimentar al SNG, │CSM, SNG │stat │2025-2026 │achiziţionat │ │ │
│ │ │urmare a majorării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │schemei de personal │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu 25 de posturi*23) │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │7.2.1. Colectarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │date pentru a urmări │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tendinţele, a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identifica şi a │ │Bugetul de│ │ │ │Percepţia │
│ │ │proiecta nevoile de │CSM │stat │2025 │Date colectate │ │privind │
│ │ │personal │ │ │ │ │ │independenţa │
│ │ │(magistraţi), la │ │ │ │ │ │justiţiei │
│ │ │nivelul instanţelor │ │ │ │ │ │Referinţă │
│ │ │şi parchetelor │ │ │ │ │ │(2023): 51% │
│7. Creşterea │7.2. Consolidarea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │Ţintă (2029): │
│capacităţii CSM│capacităţii CSM de │7.2.2. Elaborarea de │ │ │ │ │85% gradul de │între 55- 60% │
│şi a │analiză şi │proiecţii privind │ │ │ │Proiecţii privind │ocupare a │Sursa: │
│instituţiilor │planificare a │nevoile de personal │ │ │ │nevoile de │posturilor de │Eurobarometru │
│aflate în │nevoilor de │pentru următorii 5 şi│CSM │Bugetul de│2026 │personal, cu │magistraţi │u Flash │
│coordonarea sa │personal │10 ani (inclusiv cele│ │stat │ │propuneri de │Schemă de │FL519: │
│de a-şi │(judecători şi │afectate de │ │ │ │măsuri, elaborate │personal │Percepţia │
│îndeplini │procurori), la │pensionări), cu │ │ │ │ │modificată pentru│asupra │
│funcţiile │nivelul instanţelor│propuneri de măsuri │ │ │ │ │a corespunde │independenţei │
│ │şi parchetelor ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤nevoilor │sistemelor │
│ │ │7.2.3. Adoptarea şi │ │ │ │ │ │naţionale de │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │ │justiţie din │
│ │ │măsurilor necesare │ │ │ │ │ │UE în rândul │
│ │ │asigurării cu │ │ │ │ │ │publicului │
│ │ │personal pe termen │CSM │Bugetul de│2026-2029 │Măsuri implementate│ │larg │
│ │ │mediu şi lung │ │stat │ │ │ │ │
│ │ │(judecători şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procurori), la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul instanţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi parchetelor │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │7.3.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei analize │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cuprinzătoare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumentelor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │7.3. Continuarea │standardelor TIC │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │consolidării │actuale, inclusiv din│ │stat/ Alte│ │Raport de evaluare │ │ │
│ │proceselor │perspectiva │CSM │surse de │2026 │cu măsurile │ │ │
│ │operaţionale, │capacităţii de │ │finanţare │ │propuse, elaborat │ │ │
│ │logistice şi de │colectare, analiză şi│ │externă │ │ │ │ │
│ │management în │gestionare date, │ │ │ │ │Procese │ │
│ │cadrul CSM şi ale │pentru a moderniza │ │ │ │ │operaţional e, │ │
│ │instituţiilor │sistemele şi │ │ │ │ │logistice şi de │ │
│ │aflate în │echipamentele │ │ │ │ │management │ │
│ │coordonarea sa prin│specifice instituţiei│ │ │ │ │îmbunătăţite │ │
│ │valorificarea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │soluţiilor şi │7.3.2. Elaborarea │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │platformelor │unui plan de │ │stat/ Alte│ │Plan de tranziţie │ │ │
│ │digitale │tranziţie bazat pe │CSM │surse de │2026 │elaborat │ │ │
│ │ │rezultatele analizei │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │(pct. 7.3.1) │ │externă │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │7.3.3. Implementare │CSM │Bugetul de│2026-2029 │Plan de tranziţie │ │ │
│ │ │plan de tranziţie │ │stat │ │implementat │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ÎCCJ (Grup │ │ │ │ │ │
│ │ │8.1.1. Elaborare │de reflecţie│ │ │ │ │ │
│ │ │document de analiză │asupra │Bugetul de│2027 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │privind competenţa │configurării│stat │ │ │ │ │
│ │ │ÎCCJ │competenţei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ÎCCJ) │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │8.1.2. Analizarea şi,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │după caz, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │valorificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │propunerilor (de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţa MJ) │ │Bugetul de│ │Analiză │ │ │
│ │ │rezultate din analiza│MJ │stat │2027 │valorificată │ │ │
│ │8.1. Reaşezarea │elaborată la pct. │ │ │ │ │ │ │
│ │competenţei de │8.1.1. şi ţinând cont│ │ │ │ │ │Rata de │
│ │judecată a ÎCCJ şi │de cadrul normativ în│ │ │ │ │Competenţe ÎCCJ │soluţionare a │
│ │adaptarea schemei │vigoare la momentul │ │ │ │ │reevaluate │dosarelor │
│ │de personal la │elaborării analizei │ │ │ │ │ │(calculată ca │
│ │noile competenţe ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │raport dintre │
│8. Consolidarea│ │8.1.3. Stabilirea │ │ │ │ │ │dosarele │
│capacităţii │ │numărului de posturi │ │ │ │ │ │soluţionat e │
│ÎCCJ de a-şi │ │necesare ca urmare a │ │Bugetul de│ │Adresă comunicată │ │şi totalitate │
│îndeplini │ │propunerilor │ÎCCJ │stat │2027 │MJ │ │a dosarelor │
│funcţiile │ │rezultate din analiza│ │ │ │ │ │aflate pe │
│ │ │elaborată la pct. │ │ │ │ │ │rolul ÎCCJ) │
│ │ │8.1.2. │ │ │ │ │ │Referinţă │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │2023: 67,9% │
│ │ │8.1.4 Elaborare act │ │ │ │ │ │Ţintă 2029: │
│ │ │normativ de aprobare │ │ │ │ │ │70% │
│ │ │număr maxim de │MJ ÎCCJ │Bugetul de│2027 │Act normativ │ │ │
│ │ │posturi la nivelul │Guvern │stat │ │aprobat │ │ │
│ │ │ÎCCJ, în funcţie de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pct. 8.1.2 şi 8.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │8.2.1. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │resurselor │ÎCCJ │Bugetul de│2026 │Evaluare realizată │ │ │
│ │ │financiare, umane şi │ │stat │ │ │ │ │
│ │8.2. Întărirea │logistice │ │ │ │ │90% grad ocupare │ │
│ │capacităţii ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤schemă personal │ │
│ │administrative a │8.2.2. Demersuri │ │ │ │ │Departament │ │
│ │ÎCCJ │pentru asigurarea │ │Bugetul de│ │Demersuri │financiar al ÎCCJ│ │
│ │ │resurselor │ÎCCJ │stat │Permanent │finalizate │ │ │
│ │ │financiare, umane şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │logistice │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │9.1.1. Elaborare │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │indicatori de │ │stat/ Alte│ │Indicatori de │PÎCCJ examinează │ │
│ │ │performanţă pentru │PÎCCJ, CSM │surse de │2025 │performanţă │rezultatele │ │
│ │9.1. Îmbunătăţirea │parchete, la toate │ │finanţare │ │elaboraţi │obţinute de │ │
│ │supravegherii │nivelurile │ │externă │ │ │parchetele de │ │
│ │performanţei ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤nivel inferior pe│ │
│ │parchetelor de │9.1.2. Utilizarea │ │ │ │Raportări specifice│baza │ │
│ │nivel inferior │indicatorilor de │PÎCCJ, │Bugetul de│ │parchetelor ce │indicatorilor de │ │
│ │ │performanţă la │parchete │stat │2026-2029 │includ indicatorii │performanţă │ │
│ │ │nivelul tuturor │ │ │ │de performanţă │ │ │
│ │ │parchetelor │ │ │ │stabiliţi │ │Rata de │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤soluţionare a │
│ │ │9.2.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │dosarelor în │
│ │ │unei analize │ │ │ │ │ │Ministerul │
│ │ │cuprinzătoare a │ │ │ │ │ │Public │
│9. Consolidarea│ │instrumentelor şi │ │ │ │ │ │calculată ca │
│capacităţii │ │standardelor TIC │ │ │ │ │ │număr dosare │
│PÎCCJ de a-şi │ │actuale, inclusiv din│ │ │ │ │ │soluţionat e │
│îndeplini │9.2. Consolidarea │perspectiva │ │Bugetul de│ │Analiză realizată │ │din număr │
│funcţiile │proceselor de │colectării, analizei │ │stat/ Alte│ │Plan de tranziţie │ │total de │
│ │management │şi gestionării │PÎCCJ │surse de │2025 │elaborat şi │ │dosare de │
│ │operaţional, │datelor, în vederea │ │finanţare │ │implementat │ │soluţionat │
│ │logistic la nivelul│modernizării │ │externă │ │ │Instrument e TIC │Referinţă │
│ │PÎCCJ şi al │sistemelor şi │ │ │ │ │îmbunătăţite │2023: 30,62% │
│ │instituţiilor │echipamentelor │ │ │ │ │introduse în │Ţintă 2029: │
│ │subordonate prin │specifice instituţiei│ │ │ │ │activitatea PÎCCJ│35% │
│ │valorificarea │şi elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │soluţiilor şi │implementarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │platformelor │plan de tranziţie │ │ │ │ │ │ │
│ │digitale ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │9.2.2. Crearea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │structuri unice la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul PÎCCJ care să│PÎCCJ │Bugetul de│2026 │Structură IT │ │ │
│ │ │cuprindă specialiştii│ │stat │ │constituită │ │ │
│ │ │IT de la nivelul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │parchetelor │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │10.1.1. Crearea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operaţionalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei structuri la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul MJ care să │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sprijine │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Regulamentului (UE) │ │ │ │HG 592/2024 privind│ │ │
│ │ │2023/2844 privind │ │ │ │organizarea si │ │ │
│ │ │digitalizarea │ │ │ │funcţionarea MJ şi │Structură │Percepţia │
│ │ │cooperării judiciare │MJ │Bugetul de│2025 │ROF MJ actualizate │operaţională în │privind │
│ │ │şi a accesului la │ │stat │2026 │cu noua structură │vederea │activitate a │
│ │10.1. Consolidarea │justiţie în cadrul │ │ │ │5 posturi │implementării │MJ evaluată în│
│ │cooperării │procedurilor │ │ │ │specialişti IT │Regulamentului │cadrul │
│ │judiciare │transfrontaliere în │ │ │ │ocupate │(UE) 2023/2844 │sistemului de │
│ │internaţionale │materie civilă, │ │ │ │ │Cooperare │management al │
│ │ │comercială şi penală │ │ │ │ │judiciară │calităţii │
│ │ │şi de modificare a │ │ │ │ │internaţională │Referinţă │
│ │ │anumitor acte din │ │ │ │ │îmbunătăţită │2023: 4,85 │
│ │ │domeniul cooperării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judiciare │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.1.2. Negocierea │ │ │ │Tratate încheiate/ │ │ │
│ │ │unor instrumente │ │Bugetul de│ │consultări │ │ │
│ │ │internaţionale de │MJ │stat │2029 │interdepartamentale│ │ │
│ │ │cooperare judiciară │ │ │ │realizate*24) │ │ │
│ │ │bilaterală │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │10.2.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei evaluări │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cuprinzătoare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumentelor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standardelor TIC │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │actuale, inclusiv din│ │stat/ Alte│ │Raport evaluare │ │ │
│ │ │perspectiva │MJ │surse de │2029 │instrumente şi │Sisteme/soluţii │ │
│ │ │colectării, analizei │ │finanţare │ │standarde TIC │IT şi de │ │
│ │ │şi gestionării │ │externă │ │elaborat │comunicaţii de │ │
│ │ │datelor, pentru │ │ │ │ │date cu │ │
│ │10.2. Îmbunătăţirea│modernizarea │ │ │ │ │capacităţi de │ │
│ │politicii şi │sistemelor şi │ │ │ │ │monitorizare, │ │
│ │capacităţii de │echipamentelor │ │ │ │ │administrare şi │ │
│ │gestionare şi │specifice instituţiei│ │ │ │ │intervenţie în │ │
│ │dezvoltare a ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤caz de incident │ │
│ │sistemelor şi │ │ │Bugetul de│ │ │îmbunătăţite şi │ │
│ │echipamentelor IT │10.2.2. Elaborare │ │stat/ Alte│ │Strategie şi plan │standardizate │ │
│ │ │Strategie TIC şi plan│MJ │surse de │2029 │de acţiune aferent │100% rată de │ │
│ │ │de acţiune aferent │ │finanţare │ │realizate │soluţionare a │ │
│ │ │ │ │externă │ │ │incidentelor │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤semnalate │ │
│ │ │10.2.3. Suplimentarea│ │ │ │Schemă posturi DTI │ │ │
│ │ │numărului de posturi │ │ │ │suplimentată la un │ │ │
│ │ │la nivelul Direcţiei │ │Bugetul de│ │total de 55 │ │ │
│ │ │Tehnologia │MJ │stat │2026 │Grad de ocupare │ │ │
│ │ │Informaţiei şi │ │ │ │schemă │ │ │
│ │ │ocuparea posturilor │ │ │ │DTI: 100% │ │ │
│ │ │vacante │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │10.3. Îmbunătăţirea│ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │DIPFIE-MJ în │10.3.1. Ocuparea │ │ │ │ │Proiecte │ │
│ │vederea │posturilor vacante │ │Bugetul de│ │Posturi vacante, │implementate │ │
│ │implementării │existente în cadrul │MJ │stat │2025-2029 │ocupate │conform │ │
│ │proiectelor cu │DIPFIE │ │ │ │ │contractelo r │ │
│ │finanţare externă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi ocuparea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │posturilor vacante │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.4.1. Dezvoltarea │ │ │ │ │Celeritate şi │ │
│ │ │corpului de │ │ │ │ │calitate a │ │
│ │ │inspectori prin │ │ │ │ │actului de │ │
│ │ │majorarea numărului │MJ │Bugetul de│2029 │5 posturi vacante │control crescute │ │
│ │ │de inspectori cu cel │ │stat │ │ocupate │Grad îndeplinire │ │
│ │ │puţin 5 posturi şi │ │ │ │ │plan anual de │ │
│ │ │ocuparea posturilor │ │ │ │ │control │ │
│ │ │vacante │ │ │ │ │Ţintă 2029: 100% │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.4.2. Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │capacităţii CCM de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │efectuare a │ │ │ │5 posturi de │ │ │
│ │ │verificărilor şi │MJ │Bugetul de│2029 │ofiţeri de │ │ │
│ │ │controalelor │ │stat │ │penitenciare │ │ │
│ │ │specializate, prin │ │ │ │înfiinţate │ │ │
│ │ │crearea unui bazin de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │experţi proprii CCM │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Analiză privind │ │ │
│ │ │ │ │ │ │consolidarea │ │ │
│ │ │ │ │ │ │independenţei │ │ │
│ │ │ │ │ │ │operaţionale a CCM │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pornind de la │ │ │
│ │ │ │ │ │ │bunele practici UE │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi internaţionale, │ │ │
│ │ │ │ │Bugetul de│ │inclusiv prin │ │ │
│ │ │10.4.3. Consolidarea │ │stat/ Alte│2027 │vizite de studiu şi│ │ │
│ │ │independenţei │MJ │surse de │2029 │schimburi de ├─────────────────┤ │
│ │ │operaţionale a CCM │ │finanţare │ │experienţă, │ │ │
│ │ │ │ │externă │ │elaborată │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Propuneri de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │consolidare a │ │ │
│ │ │ │ │ │ │independenţei │ │ │
│ │ │ │ │ │ │operaţionale a CCM │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pe baza analizei, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │elaborate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │12 participanţi la │ │ │
│ │ │ │ │ │ │cursuri naţionale │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi internaţionale ,│ │ │
│ │ │10.4.4. Consolidarea │ │ │ │conferinţe, │ │ │
│ │ │competenţelor │MJ │Bugetul de│2025-2029 │simpozioane, │ │ │
│ │ │profesionale ale │ │stat │ │schimburi de │ │ │
│ │ │inspectorilor │ │ │ │experienţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │naţionale şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │internaţionale şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │mese- rotunde │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.4.5. Reanalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţelor CCM în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │raport de cadrul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │normativ general de │ │ │ │Grup de lucru │ │ │
│ │ │reglementare a │ │ │ │pentru analiza │ │ │
│ │ │activităţii │ │ │ │legislaţiei │ │ │
│ │ │Ministerului │ │Bugetul de│ │relevante, creat │ │ │
│ │ │Justiţiei în vederea │ │stat/ Alte│2025 │Bune practici │ │ │
│ │ │întăririi autorităţii│MJ │surse de │2029 │naţionale şi │ │ │
│ │ │Ministerului │ │finanţare │ │internaţionale │ │ │
│ │ │Justiţiei asupra │ │externă │ │identificate şi │ │ │
│ │ │instituţiilor din │ │ │ │integrate în raport│ │ │
│ │ │subordine şi a │ │ │ │final de analiză │ │ │
│ │ │profesiilor conexe cu│ │ │ │(corelat cu 10.4.3)│ │ │
│ │ │privire la care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │exercită funcţia de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │verificare şi control│ │ │ │ │ │ │
│ │10.4. Îmbunătăţirea├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │funcţiei de control│ │ │ │ │Întâlniri de lucru │ │ │
│ │la nivelul │ │ │ │ │cu alte instituţii │ │ │
│ │Ministerului │ │ │ │ │şi participare la │ │ │
│ │Justiţiei │ │ │ │ │vizite de studiu │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Analiză soluţii │ │ │
│ │ │ │ │ │2025- 2027 │tehnice privind │ │ │
│ │ │ │ │ │2025-2026 │accesul CCM la baze│ │ │
│ │ │ │ │ │ │de date relevante, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │administrate de MJ,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │ │ │subordonate şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │terţi │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Acces CCM la baze │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de date relevante, │ │ │
│ │ │ │ │ │2027-2029 │administrate de MJ,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │instituţiile │ │ │
│ │ │ │ │ │ │subordonate şi │ │ │
│ │ │10.4.6. │ │Bugetul de│ │terţi │ │ │
│ │ │Eficientizarea şi │ │stat/ Alte├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │digitalizarea actului│MJ │surse de │ │3 experţi IT │ │ │
│ │ │de control │ │finanţare │2026 │încadraţi în cadrul│ │ │
│ │ │ │ │externă │ │CCM │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Analiză privind │ │ │
│ │ │ │ │ │ │metode şi mijloace │ │ │
│ │ │ │ │ │ │moderne de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │efectuare a │ │ │
│ │ │ │ │ │2029 │controlului, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │inclusiv prin │ │ │
│ │ │ │ │ │ │identificarea de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │bune practici │ │ │
│ │ │ │ │ │ │internaţionale , │ │ │
│ │ │ │ │ │ │efectuată │ │ │
│ │ │ │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │Infrastructură IT │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de lucru, aparatură│ │ │
│ │ │ │ │ │2029 │performantă şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │acces la internet │ │ │
│ │ │ │ │ │ │performant pentru │ │ │
│ │ │ │ │ │ │la nivelul CCM │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │3 posturi de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │personal asimilat │ │ │
│ │ │ │ │ │ │judecătorilor şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │procurorilor/al te │ │ │
│ │ │ │ │ │2025 │categorii de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │personal ce vor fi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │dedicate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │activităţii privind│ │ │
│ │ │ │ │ │ │avertizorii de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │integritate │ │ │
│ │ │10.4.7. Dezvoltarea │ │ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │mecanismului privind │ │ │ │Bune practici la │ │ │
│ │ │avertizorii de │ │Bugetul de│ │nivel naţional şi │ │ │
│ │ │integritate, inclusiv│ │stat/ Alte│ │internaţional │ │ │
│ │ │din perspectiva │MJ │surse de │ │identificate şi │ │ │
│ │ │formării profesionale│ │finanţare │ │implementate, │ │ │
│ │ │a personalului │ │externă │ │inclusiv prin │ │ │
│ │ │specific │ │ │ │organizarea şi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │participarea la │ │ │
│ │ │ │ │ │2028 │consultări, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │schimburi de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │experienţă ori │ │ │
│ │ │ │ │ │ │vizite de lucru în │ │ │
│ │ │ │ │ │ │formate bi/ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │multilateral e cu │ │ │
│ │ │ │ │ │ │reprezentanţi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │relevanţi ai │ │ │
│ │ │ │ │ │ │instituţiilor altor│ │ │
│ │ │ │ │ │ │state │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.5.1. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proceselor de resurse│ │ │ │Raport de evaluare │ │ │
│ │10.5. Dezvoltarea │umane la nivelul │ANP │Bugetul de│2025 │cu măsurile │ │ │
│ │proceselor de │Administraţiei │ │stat │ │propuse, elaborat │Procese de │ │
│ │resurse umane la │Naţionale a │ │ │ │ │management al │ │
│ │nivelul │Penitenciarelor │ │ │ │ │resurselor umane │ │
│ │Administraţiei ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤la ANP, │ │
│ │Naţionale a │10.5.2. Elaborare şi │ │ │ │ │îmbunătăţit e │ │
│ │Penitenciarelor │implementare plan │ANP │Bugetul de│2026 │Plan elaborat │ │ │
│ │ │măsuri de │ │stat │2026-2029 │Plan implementat │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.6.1. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atribuţiilor curente,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │a aspectelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │problematice/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │disfuncţionalităţilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │în activitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │probaţiune, în │ │ │ │ │ │ │
│10. │ │aplicarea │ │ │ │ │ │ │
│Consolidarea │ │prevederilor Legii │ │ │ │Analiză finalizată,│ │ │
│capacităţii MJ │ │nr. 252/2013, cu │ │Bugetul de│ │inclusiv propuneri │ │ │
│şi a │ │modificările şi │DNP, MJ │stat │2026 │de modificări │ │ │
│instituţiilor │ │completările │ │ │ │legislative │ │ │
│subordonate de │ │ulterioare*25) şi a │ │ │ │ │ │ │
│a-şi îndeplini │ │Legii nr. 253/2013, │ │ │ │ │ │ │
│funcţiile │ │cu modificările şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │completările │ │ │ │ │ │ │
│ │10.6. Îmbunătăţirea│ulterioare*26), în │ │ │ │ │Cadru legislativ │ │
│ │cadrului legislativ│vederea modificării │ │ │ │ │în domeniul │ │
│ │în domeniul │paletei atribuţiilor │ │ │ │ │probaţiunii │ │
│ │probaţiunii │curente, respectiv a │ │ │ │ │îmbunătăţit, în │ │
│ │ │remedierii/eliminării│ │ │ │ │vigoare │ │
│ │ │disfuncţionalităţilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.6.2. Elaborarea │ │ │ │ │ │Ţintă 2029: │
│ │ │proiectului/ │ │ │ │ │ │4,85- 4,90 │
│ │ │proiectelor de act/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acte normativ/e │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru modificare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │completare/eliminare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unor prevederi legale│ │Bugetul de│ │Proiect(e) de act │ │ │
│ │ │în vederea │DNP, MJ │stat │2026 │(e) normativ(e) │ │ │
│ │ │eficientizării │ │ │ │elaborat(e) │ │ │
│ │ │activităţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │probaţiune, inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din perspectiva │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atribuţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │probaţiune │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.7.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Eficientizarea │ │ │ │Metodologie de │ │ │
│ │ │activităţii de │ │ │ │recrutare şi │ │ │
│ │ │recrutare şi selecţie│ │Bugetul de│ │selecţie în │ │ │
│ │ │de personal prin │DNP, MJ │stat │2025 │sistemul de │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │probaţiune │ │ │
│ │ │metodologiei de │ │ │ │elaborată şi │ │ │
│ │ │recrutare şi selecţie│ │ │ │aprobată │ │ │
│ │ │a personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.7.2. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │schemei de personal │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din perspectiva unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │criterii obiective │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │(caseload, workload) │DNP, MJ │stat │2025 │Analiza elaborată │ │ │
│ │ │şi identificarea │ │ │ │ │Număr posturi din│ │
│ │ │necesarului şi │ │ │ │ │schema de │ │
│ │ │tipului de posturi │ │ │ │ │personal sistem │ │
│ │ │suplimentare │ │ │ │ │de probaţiune │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤suplimentat cu │ │
│ │ │10.7.3. Elaborare şi │ │ │ │Proiect de HG de │minimum 25% faţă │ │
│ │10.7. Dezvoltarea │promovare proiect act│ │ │ │modificare a │de numărul din │ │
│ │resurselor umane │normativ suplimentare│DNP, MJ │Bugetul de│2025 │numărului maxim de │schema de │ │
│ │ale sistemului de │schemă personal │ │stat │ │posturi prevăzute │personal la │ │
│ │probaţiune │sistem probaţiune │ │ │ │(modificare HG nr. │finalul anului │ │
│ │ │ │ │ │ │1079/2013) │2024 │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤Grad de │ │
│ │ │10.7.4. Elaborare │ │ │ │ │implementare plan│ │
│ │ │plan etapizat de │ │ │ │ │anual de formare:│ │
│ │ │suplimentare a │DNP, MJ │Bugetul de│2026 │Plan etapizat │minimum 80% │ │
│ │ │numărului posturilor │ │stat │ │elaborat │ │ │
│ │ │de personal de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │probaţiune │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.7.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Suplimentarea, │ │ │ │Posturi │ │ │
│ │ │asigurarea finanţării│DNP, MJ │Bugetul de│2026-2029 │suplimentate │ │ │
│ │ │şi ocuparea │ │stat │ │conform plan │ │ │
│ │ │posturilor pe baza │ │ │ │etapizat │ │ │
│ │ │planului etapizat │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.7.6. Formare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │continuă a │ │Bugetul de│ │Plan anual de │ │ │
│ │ │personalului din │DNP, MJ │stat │Anual │formare continuă │ │ │
│ │ │sistemul de │ │ │ │implementat │ │ │
│ │ │probaţiune │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.8.1. Inventarierea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sediilor serviciilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de probaţiune pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identificarea │DNP, MJ │Bugetul de│2025 │Inventariere │ │ │
│ │ │necesarului de spaţii│ │stat │ │elaborată │ │ │
│ │ │adecvate luând în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │considerare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecţiile privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personalul │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.8.2. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │posibilităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │alocării de spaţii │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │destinate probaţiunii│DNP, MJ │stat │2026 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │în sedii ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instanţelor nou │ │ │ │ │ │ │
│ │ │construite │ │ │ │ │Minimum 90 % │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤dintre serviciile│ │
│ │10.8. Dezvoltarea │10.8.3. Inventariere │ │ │ │ │de probaţiune îşi│ │
│ │infrastructurii │necesar echipamente │ │ │ │ │desfăşoară │ │
│ │sistemului naţional│ITC pentru │ │ │ │ │activitatea în │ │
│ │de probaţiune │îndeplinirea │ │ │ │ │spaţii adecvate │ │
│ │(sedii servicii de │atribuţiilor de │ │ │ │ │(202 │ │
│ │probaţiune, │serviciu în condiţii │ │Bugetul de│ │Inventariere │Echipament e IT │ │
│ │inclusiv dotări │optime (echipamente │DNP, MJ │stat │2025 │elaborată │înnoite în │ │
│ │mobilier şi │ITC, licenţe şi acces│ │ │ │ │proporţie de │ │
│ │echipamente IT) │la │ │ │ │ │minimum 80%, la │ │
│ │ │inter-conectivitate │ │ │ │ │nivelul │ │
│ │ │cu alţi utilizatori │ │ │ │ │sistemului de │ │
│ │ │sau destinatari ai │ │ │ │ │probaţiune │ │
│ │ │serviciului) │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.8.4. Elaborare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan multianual │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind modernizarea │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │şi dezvoltarea │DNP, MJ │stat │2025 │Plan elaborat │ │ │
│ │ │infrastructurii ITC │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la nivelul sistemului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de probaţiune │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │10.8.5. Implementare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan multianual │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind modernizarea │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │şi dezvoltarea │DNP, MJ │stat │2026-2029 │Plan implementat │ │ │
│ │ │infrastructurii ITC │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la nivelul sistemului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de probaţiune │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.9.1. Implementare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiect „Sistem │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inteligent de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţă şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eficientizare a │ │Alte surse│ │Cerere de finanţare│ │ │
│ │ │serviciilor adaptat │ONRC │de │2025 │depusă │ │ │
│ │ │cerinţelor │ │finanţare │2026 -2029 │Implementare │ │ │
│ │ │solicitanţilor de │ │externă │ │proiect │ │ │
│ │ │servicii oferite de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ONRC (SIAES - Smart │ │ │ │ │Utilizatori de │ │
│ │ │Asist & Service - │ │ │ │ │servicii, produse│ │
│ │ │eONRC)” │ │ │ │ │şi procese │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤digitale publice │ │
│ │ │ │ │ │ │- 1087 │noi şi optimizate│ │
│ │ │ │ │ │ │echipamente │- Numărul minim │ │
│ │ │ │ │ │ │hardware de │de utilizatori: =│ │
│ │10.9. Continuarea │ │ │ │ │imagistică │0.008 X valoarea │ │
│ │digitalizării │ │ │ │ │integrate în │totală finanţată │ │
│ │serviciilor la │ │ │ │ │sistemul de │(FEDR + Buget de │ │
│ │nivelul ONRC │ │ │73.907,2 │ │management al │Stat) a │ │
│ │ │10.9.2. Asigurarea │ │20 mii lei│ │fluxurilor de lucru│proiectului, │ │
│ │ │infrastructurii │ │fără TVA, │ │– 3 componente │exprimată în euro│ │
│ │ │hardware, software şi│ │14.042,3 7│ │software │(Ţintă 2029 │ │
│ │ │de comunicaţii a ONRC│ │mii lei │ │funcţionale - 50 │Sistem de │ │
│ │ │în vederea │ONRC │TVA │2026 │sisteme de video │transforma re │ │
│ │ │continuării │ │PNRR │ │conferinţă │digitală │ │
│ │ │transformării │ │(Jalonul │ │instalate │operaţional │ │
│ │ │digitale │ │165/ │ │91 infochioşcuri │ │ │
│ │ │ │ │Investiţia│ │instalate │ │ │
│ │ │ │ │4/C7) │ │205 utilizatori ai │ │ │
│ │ │ │ │ │ │sistemului integrat│ │ │
│ │ │ │ │ │ │în regim de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │telemuncă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │înregistraţi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │1200 persoane │ │ │
│ │ │ │ │ │ │instruite │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │> 75 % posturi │ │ │
│ │ │ │ │ │ │vacante ocupate, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │anual, la nivelul │Servicii de │ │
│ │ │10.10.1. Ocuparea │ONRC │Bugetul de│2025-2029 │ONRC sediul central│calitate, livrate│ │
│ │ │posturilor vacante │ │stat │ │şi al oficiilor │eficient │ │
│ │ │ │ │ │ │registrului │ │ │
│ │ │ │ │ │ │comerţului de pe │ │ │
│ │ │ │ │ │ │lângă tribunale │ │ │
│ │10.10. Dezvoltarea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │resurselor umane la│ │ │ │ │-96 registratori de│ │ │
│ │nivelul ONRC │ │ │ │ │registrul │ │ │
│ │ │10.10.2. Elaborarea │ │ │ │comerţului │ │ │
│ │ │şi derularea de │ │ │ │instruiţi în anul │ │ │
│ │ │cursuri de formare │ │Buget de │ │2025 │ │ │
│ │ │profesională pentru │ONRC │stat │2025-2026 │şi │ │ │
│ │ │registratorii de │ │ │ │- 96 registratori │ │ │
│ │ │registrul comerţului │ │ │ │de registrul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │comerţului │ │ │
│ │ │ │ │ │ │instruiţi în anul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │2026 │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │ │Durata de │ │
│ │ │10.11.1. │ │ │ │ │soluţionare a │ │
│ │ │Suplimentarea schemei│ANC MJ │Bugetul de│2025 │17 posturi nou │cererilor de │ │
│ │ │de personal a ANC şi │ │stat │ │înfiinţate, ocupate│cetăţenie │ │
│ │10.11. Creşterea │ocuparea posturilor │ │ │ │ │Referinţă 2023: │ │
│ │capacităţii │ │ │ │ │ │38 de luni │ │
│ │Autorităţii ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤Ţintă 2029: 24 de│ │
│ │Naţionale pentru │ │ │ │ │ │luni │ │
│ │Cetăţenie de a │10.11.2. Actualizarea│ │ │ │ │Cereri de │ │
│ │procesa cererile, │(upgrade-ul) │ │ │ │ │acordare/ │ │
│ │prin asigurarea │sistemului informatic│ │PNRR │ │ │redobândire / │ │
│ │resurselor umane │de management al │ │(Jalonul │ │Upgrade sistem │renunţare / │ │
│ │necesare şi prin │cererilor de acordare│ANC │165/ │2026 │informatic „Dosar │retragere a │ │
│ │modernizare │/redobândire/ │ │Investiţia│ │unic cetăţenie” │cetăţeniei, │ │
│ │digitală │renunţare /retragere │ │4/C7) │ │(PNRR) │soluţionate │ │
│ │ │a cetăţeniei de tip │ │ │ │ │Referinţă 2023: │ │
│ │ │„Dosar unic │ │ │ │ │40372 │ │
│ │ │cetăţenie” │ │ │ │ │Ţintă 2029: 47500│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │10.12.1. Înfiinţarea │ │ │ │Hotărârea │ │ │
│ │ │Laboratorului │ │ │ │Guvernului nr. 368/│ │ │
│ │ │Interjudeţean de │INEC, MJ │Buget de │2027-2028 │1998, cu │ │ │
│ │ │Expertize │ │stat │ │modificările │ │ │
│ │ │Criminalistice │ │ │ │ulterioare │ │ │
│ │ │Constanţa │ │ │ │ │ │ │
│ │10.12. Creşterea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │capacităţii │ │ │ │ │1 post şef │Capacitate │ │
│ │Institutului │ │ │ │ │laborator (personal│crescută de │ │
│ │Naţional de │ │ │ │ │de specialitate │expertiză a │ │
│ │Expertize │ │ │ │ │criminalistică) │drogurilor şi │ │
│ │Criminalistice de a│ │ │ │ │4 posturi de expert│timp reduşi de │ │
│ │procesa dosarele de│ │ │ │ │criminalist │efectuare │ │
│ │expertiză a │10.12.2. │ │ │ │(personal de │expertize în │ │
│ │drogurilor şi, │Operaţionalizarea │ │Bugetul de│ │specialitate │accidente de │ │
│ │respectiv a │Laboratorului │ │stat/ Alte│ │criminalistică, 1 │trafic terestru │ │
│ │expertizelor │Interjudeţean de │INEC, MJ │fonduri cu│2028-2029 │post secretar │Număr redus │ │
│ │criminalistice în │Expertize │ │finanţare │ │dactilograf │dosare aflate în │ │
│ │accidente de trafic│Criminalistice │ │externă │ │(personal auxiliar │stoc │ │
│ │terestru, la nivel │Constanţa │ │ │ │de specialitate │ │ │
│ │regional │ │ │ │ │criminalistică) , │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ocupate; Echipament│ │ │
│ │ │ │ │ │ │IT achiziţionat (6 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │staţii de lucru, 1 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │multifuncţional, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │echipament │ │ │
│ │ │ │ │ │ │expertiză) │ │ │
├───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 2: Acces la justiţie │
├───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Termen │Indicatori de performanţă │
│Obiectiv │ │ │ │ │(anul ţintă│ │
│strategic │Obiectiv specific │Acţiune │Responsabil │Resurse │de ├───────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │realizare) │Realizare │Rezultat │Impact │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │1.1.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei analize pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │1.1. Consolidarea │definirea rolului şi │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii MJ de a│sarcinilor noului │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │coordona, │compartiment de │MJ │stat │2025 │Analiză elaborată │ │ │
│ │monitoriza şi │asistenţă juridică, │ │ │ │ │ │ │
│ │evalua furnizarea │inclusiv a soluţiilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ajutorului public │de asigurare a │ │ │ │ │Compartiment │ │
│ │judiciar şi a │resurselor umane │ │ │ │ │ajutor public │ │
│ │asistenţei ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤judiciar │ │
│ │judiciare în │1.1.2. Modificare │ │ │ │Compartiment ajutor│operaţional │ │
│ │materie penală, │Regulament de │MJ │Bugetul de│2026 │public judiciar │ │ │
│ │prin crearea şi │funcţionare şi │ │stat │ │(APJ) creat │ │ │
│ │operaţionalizarea │organizare al MJ │ │ │ │ │ │ │
│ │unui compartiment ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │în cadrul MJ │1.1.3. Angajare/ │ │ │ │Personal necesar │ │ │
│ │ │transfer/detaşare/ │MJ │Bugetul de│2026 │este angajat/transf│ │ │
│ │ │delegare personal │ │stat │ │erat/delegat/ │ │ │
│ │ │necesar │ │ │ │detaşat │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.2.1. Identificarea │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │tipurilor de date │ │stat/ Alte│ │Tipuri de date │ │ │
│ │1.2. Valorificarea │necesare pentru o │MJ │surse de │2027 │identificate │ │ │
│ │soluţiilor/ │monitorizare │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │platformelor IT │eficientă │ │externă │ │ │ │ │
│ │pentru a crea o ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤Bază de date │ │
│ │bază de date/sistem│1.2.2. Identificarea │ │ │ │ │privind ajutorul │ │
│ │în cadrul │modalităţilor prin │ │Bugetul de│ │ │public judiciar │ │
│ │compartimentului │care instanţele, │ │stat/ Alte│ │ │şi asistenţa │ │
│ │din MJ nou creat, │parchetele şi UNBR/ │MJ │surse de │2027 │Modalităţi/ Soluţii│judiciară în │ │
│ │care să permită │barouri asigură │ │finanţare │ │identificate │materie penală, │ │
│ │monitorizarea │accesul MJ la datele │ │externă │ │ │care să permită │ │
│ │furnizării │şi informaţiile │ │ │ │ │monitorizarea │ │
│ │ajutorului public │necesare │ │ │ │ │acestor forme de │ │
│ │judiciar şi a ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ajutor public │ │
│ │asistenţei │ │MJ, │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │judiciare în │1.2.3. Implementarea │instanţe, │stat/ Alte│ │Soluţii │ │ │
│ │materie penală │modalităţilor │parchete, │surse de │2027 │implementate │ │ │
│ │ │identificate │UNBR/ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │ │barouri │externă │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.3.1. Identificare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │soluţii pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │simplificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │documentaţiei │ │Bugetul de│ │Propuneri pentru │ │ │
│ │ │necesare pentru │ │stat/ Alte│ │simplificarea │ │ │
│ │ │solicitarea (şi │MJ │surse de │2026 │documentaţiei de │ │ │
│ │ │primirea) ajutorului │ │finanţare │ │eligibilitate - │ │ │
│ │ │public judiciar şi a │ │externă │ │elaborate │ │ │
│1. │ │asistenţei judiciare │ │ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │ │în materie penală, pe│ │ │ │ │ │ │
│accesului la │ │baza unui studiu al │ │ │ │ │ │ │
│justiţie │1.3. Simplificarea │practicilor reale │ │ │ │ │ │ │
│ │şi facilitarea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │accesului │1.3.2. Implementare │ │ │ │Propuneri de │Documenta ţie │ │
│ │publicului la │propuneri de │ │ │ │simplificare │necesară pentru │ │
│ │informaţii şi │simplificare a │ │ │ │implementate │accesarea │ │
│ │servicii de ajutor │documentaţiei │ │Bugetul de│Începând cu│Site MJ actualizat │asistenţei │ │
│ │public judiciar şi │necesare pentru │ │stat/ Alte│2028 şi în │cu informaţii │juridice, │ │
│ │asistenţă judiciară│solicitarea │MJ │surse de │mod │privind accesul la │simplificată │ │
│ │în materie penală │ajutorului public │ │finanţare │continuu │ajutor public │ │ │
│ │ │judiciar şi a │ │externă │ │judiciar şi a │ │ │
│ │ │asistenţei judiciare │ │ │ │asistenţei │ │ │
│ │ │în materie penală │ │ │ │judiciare în │ │ │
│ │ │ │ │ │ │materie penală │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.3.3. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui site web cu │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │informaţii privind │ │stat/ Alte│ │ │ │ │
│ │ │taxele judiciare de │CSM │surse de │2028 │Site web dezvoltat │ │ │
│ │ │timbru şi │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │eligibilitatea pentru│ │externă │ │ │ │ │
│ │ │scutire/reducere │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.4.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei evaluări a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cadrului juridic şi a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │practicilor existente│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru furnizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţă │ │Bugetul de│ │Evaluarea efectuată│ │ │
│ │ │extrajudiciară (dacă │ │stat/ Alte│ │Măsuri de │ │ │
│ │ │aceasta este │MJ │surse de │2027 │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │furnizată în general │ │finanţare │ │formulate şi │ │ │
│ │ │şi, în caz contrar, │ │externă │ │convenite │Propunere de │ │
│ │ │motivele pentru care │ │ │ │ │măsuri şi │ │
│ │ │nu este furnizată, │ │ │ │ │modificări │ │
│ │1.4. Îmbunătăţirea │pentru ce tipuri de │ │ │ │ │legislative │ │
│ │furnizării de │probleme este │ │ │ │ │pentru │ │
│ │asistenţă │furnizată, dacă este │ │ │ │ │îmbunătăţirea │ │
│ │extrajudiciară │uşor accesibilă etc.)│ │ │ │ │furnizării │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤asistenţei │ │
│ │ │1.4.2. Formularea de │ │ │ │ │extrajudiciare, │ │
│ │ │propuneri de măsuri │ │ │ │Consultări cu │implementate │ │
│ │ │legislative │ │ │ │privire la │ │ │
│ │ │(modificări şi/sau │ │ │ │rezultatele │ │ │
│ │ │completări) pentru │ │ │ │evaluării efectuate│ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │MJ │Bugetul de│2028 │Măsuri de │ │ │
│ │ │furnizării asistenţei│ │stat │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │extrajudiciare, dacă │ │ │ │formulate şi │ │ │
│ │ │în urma concluziilor │ │ │ │convenite │ │ │
│ │ │evaluării şi a │ │ │ │Cadru legal │ │ │
│ │ │consultărilor rezultă│ │ │ │revizuit │ │ │
│ │ │această necesitate │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │2.1.1. Formarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialiştilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privire la impactul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │traumei asupra │ │ │ │Specialişti │ │ │
│ │ │participanţilor la │INM │Bugetul de│2025 │(judecători şi │ │ │
│ │ │procesul de justiţie │ │stat │ │procurori) │ │ │
│ │ │penală prin │ │ │ │instruiţi │ │ │
│ │ │intermediul formării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind traumele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │complexe │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.1.2. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevederilor legale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recurgerea la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialişti în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │facilitatori pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │persoanele cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intelectuale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │psihosociale), │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respectiv pentru a │MJ, PÎCCJ, │Bugetul de│2028 │Analiză elaborată │ │ │
│ │ │asigura posibilitatea│CSM │stat │ │ │ │ │
│ │ │angajării unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │psihologi ai │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instanţelor/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │parchetelor (cu alte │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atribuţii decât cele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actuale ce ţin de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │psihologia muncii) │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru pregătirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │audierilor/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │participării la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şedinţe │ │ │ │ │ │ │
│ │2.1. Dezvoltarea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │competenţelor │2.1.3. Formarea │ │ │ │ │Competenţe │ │
│ │profesionale în │profesională a │ │ │ │ │specifice în │ │
│ │domeniul tehnicilor│magistraţilor în │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │de audiere, │domenii precum: │ │ │ │ │tehnicilor de │ │
│ │consiliere şi │măsuri de ocrotire │ │ │ │ │audiere/ │ │
│ │interacţiune cu │pentru persoanele cu │ │ │ │ │consiliere/ │ │
│ │victimele │dizabilităţi │ │ │ │ │interacţiune cu │ │
│ │infracţiunilor şi │intelectuale şi │ │ │ │ │victimele │ │
│ │alte categorii de │psihosociale (Legea │ │ │ │ │infracţiunilor │ │
│ │persoane │nr. 140/2022*27)); │ │ │ │ │dobândite │ │
│ │vulnerabile │combaterea violenţei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domestice (inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │ │căsătoriile forţate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în comunităţile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │romi); ordinul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │protecţie extins; │ │ │ │ │ │ │
│ │ │drepturile victimelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │infracţiunilor (Legea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │nr. 211/2004*28)); │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tehnici de audiere în│ │ │ │ │ │ │
│ │ │procesul penal │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(inclusiv tehnici de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │audiere a minorilor │ │Bugetul de│ │Magistraţi │ │ │
│ │ │şi a persoanelor │INM, PÎCCJ │stat │2025-2029 │instruiţi │ │ │
│ │ │majore cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intelectuale); │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înţelegerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conceptului de traumă│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a modului în care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │influenţează memoria │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi redarea; │ │ │ │ │ │ │
│ │ │combaterea traficului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de persoane/minori; │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumentarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cauzelor penale având│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ca obiect infracţiuni│ │ │ │ │ │ │
│ │ │contra libertăţii şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │integrităţii sexuale;│ │ │ │ │ │ │
│ │ │recunoaşterea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eliminarea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prejudecăţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │magistraţilor; │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eliminarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │stereotipurilor din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │motivări │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │2.2.1. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevederilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │legislative care să │ │ │ │ │ │ │
│ │ │permită │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accesibilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sediilor instanţelor/│ │ │ │ │ │ │
│ │ │parchetelor, inclusiv│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de natură procesuală,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │conformaţia sălii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judecată, │ │ │ │ │ │ │
│2. Dezvoltarea │ │posibilitatea │MJ, PÎCCJ, │Bugetul de│ │ │ │ │
│capacităţii de │ │judecării în afara │CSM │stat │2028 │Analiză elaborată │ │ │
│a interacţiona │ │sediului instanţei, │ │ │ │ │ │ │
│cu victimele │ │confidenţialitatea │ │ │ │ │ │ │
│infracţiunilor │ │etc. - citare, liste │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │ │de şedinţă, cameră de│ │ │ │ │ │ │
│categorii de │ │consiliu, pregătirea │ │ │ │ │ │ │
│persoane │ │şedinţei cu un │ │ │ │ │ │ │
│vulnerabile la │2.2. Dotarea │psiholog, participare│ │ │ │ │ │ │
│nivelul │parchetelor cu săli│de la distanţă │ │ │ │ │ │ │
│instanţelor şi │de audiere, special│(inclusiv partea de │ │ │ │ │Minim 10 parchete│ │
│parchetelor │amenajate, pentru │deficienţe de văz, │ │ │ │ │dotate cu săli de│ │
│ │victimele minore, │auz) │ │ │ │ │audiere │ │
│ │atât în procesul ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤Magistraţi │ │
│ │penal, cât şi în │2.2.2. Realizarea │ │ │ │ │formaţi în │ │
│ │cel civil, şi │unei analize privind │ │ │ │ │domeniul │ │
│ │formarea │nevoia dotării │ │ │ │ │tehnicilor de │ │
│ │profesională a │parchetelor din │ │Bugetul de│ │ │audiere a │ │
│ │magistraţilor în │fiecare judeţ, cu │PÎCCJ │stat │2025 │Analiza efectuată │minorilor │ │
│ │domeniul tehnicilor│săli de audiere, │ │ │ │ │ │ │
│ │de audiere a │special amenajate, │ │ │ │ │ │ │
│ │minorilor │pentru victimele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │minore │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.2.3. Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei hărţi naţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a sălilor de audiere,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │special amenajate, │PÎCCJ │Bugetul de│2026 │Harta realizată │ │ │
│ │ │pentru victimele │ │stat │ │ │ │ │
│ │ │minore deţinute de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │parchete, unităţi de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │poliţie şi DGASPC │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.2.4. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea unui │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │plan etapizat de │ │stat/ Alte│2026 │Plan aprobat │ │ │
│ │ │dotare cu săli de │PÎCCJ │surse de │2029 │Plan implementat │ │ │
│ │ │audiere, special │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │amenajate, pentru │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │victimele minore │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │2.3.1. Analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │legislaţiei privind │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │serviciile integrate │MJ, PÎCCJ, │stat/ Alte│ │ │ │ │
│ │ │de protecţie a │CSM │surse de │2028 │Analiză realizată │ │ │
│ │ │minorilor în │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │interacţiunea cu │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │sistemul de justiţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.3.2. Formarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │profesională a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procurorilor într-un │ │ │ │ │ │ │
│ │ │format │ │ │ │ │ │ │
│ │ │multidisciplinar în │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │domeniul combaterii │ │stat/ Alte│ │50 procurori │ │ │
│ │ │violenţei şcolare, │PÎCCJ │surse de │2028 │formaţi │ │ │
│ │ │bullying-ului, │ │finanţar e│ │ │ │ │
│ │ │rasismului, │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │homofobiei, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │discriminării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │copiilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.3.3. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unor materiale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │victime minore şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │persoane vulnerabile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │- format fizic sau pe│ │ │ │ │ │ │
│ │ │paginile web ale │ │ │ │ │ │ │
│ │2.3. Îmbunătăţirea │parchetelor şi │ │Bugetul de│ │ │Capacitate │ │
│ │sistemului de │instanţelor prin care│PÎCCJ, MJ, │stat/ Alte│ │Materiale de │crescută în lucru│ │
│ │justiţie pentru │să se prezinte, în │CSM │surse de │2028 │informare realizate│cu minorii şi │ │
│ │minori şi alte │limbaj accesibil şi │ │finanţare │ │ │alte categorii de│ │
│ │categorii de │simplificat, │ │externă │ │ │persoane │ │
│ │persoane │drepturile (penal şi │ │ │ │ │vulnerabile │ │
│ │vulnerabile │civil), rolul/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atribuţiile actorilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │din procedură │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(poliţist, procuror, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │judecător etc.), │ │ │ │ │ │ │
│ │ │descrierea procedurii│ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.3.4. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unor materiale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informare adaptate │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │minorilor/persoanelor│ │stat/ Alte│ │Materiale de │ │ │
│ │ │cu dizabilităţi │PÎCCJ │surse de │2028 │informare realizate│ │ │
│ │ │(dezagregarea │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │etapelor procesului │ │externă │ │ │ │ │
│ │ │judiciar în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pictograme │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │2.3.5. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui mecanism de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare a nevoilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de protecţie a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │victimelor (ex. │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │check- list al cărui │ │stat/ Alte│ │ │ │ │
│ │ │scor să recomande o │PÎCCJ │surse de │2028 │Mecanism funcţional│ │ │
│ │ │măsură de protecţie │ │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │şi eventual gradul de│ │externă │ │ │ │ │
│ │ │risc, asemănător cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formularele poliţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la ordinul provizoriu│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de protecţie) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│Dimensiunea strategică 3 Combaterea corupţiei şi a criminalităţii │
├───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Termen │Indicatori de performanţă │
│Obiectiv │ │ │ │ │(anul ţintă│ │
│strategic │Obiectiv specific │Acţiune │Responsabil │Resurse │de ├───────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │realizare) │Realizare │Rezultat │Impact │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │1.1.1. Asigurarea, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │majorare, după caz, a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │efectivelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personal prevăzute de│PÎCCJ, MJ, │Bugetul de│ │Efective prevăzute │ │ │
│ │ │art. 55 din Legea nr.│MAI │stat │2026- 2029 │de lege, │ │ │
│ │1.1. Consolidarea │135/2010, cu │ │ │ │operaţionale │ │ │
│ │efectivelor de │modificările şi │ │ │ │ │ │ │
│ │personal prevăzute │completările │ │ │ │ │ │ │
│ │de art. 55 din │ulterioare, la │ │ │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 135/2010 │nivelul parchetelor │ │ │ │ │Efective de │ │
│ │privind Codul de ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤poliţie judiciară│ │
│ │procedură penală, │1.1.2. Elaborarea şi │ │ │ │ │consolidate │ │
│ │cu modificările şi │implementarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │completările │plan pornind de la │ │ │ │ │ │ │
│ │ulterioare, la │concluziile studiului│ │ │ │ │ │ │
│ │nivelul parchetelor│de drept comparat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind personalul │PÎCCJ, MJ, │Bugetul de│2025-2026 │Plan elaborat │ │ │
│ │ │prevăzut de art. 55 │MAI │stat │2027-2029 │Plan implementat │ │ │
│ │ │din Legea nr. 135/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2010, cu modificările│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi completările │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ulterioare, la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul parchetelor │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Operaţionalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unor structuri │ │ │ │ │ │ │
│ │ │teritoriale fără │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personalitate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │juridică ale ANABI, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la nivel regional, cu│ │ │ │ │ │ │
│ │ │rol în sprijinirea │ │ │ │Două structuri │ │ │
│ │ │structurii centrale │ANABI, MJ │Bugetul de│2025 │teritoriale │ │Percepţia │
│ │ │ANABI şi a │ │stat │ │operaţionalizate │Gradul de │privind │
│ │1.2. Consolidarea │autorităţilor │ │ │ │ │valorificare a │răspândirea │
│ │capacităţii │judiciare organizate │ │ │ │ │bunurilor │corupţiei în │
│ │administrative şi │în teritoriu, în │ │ │ │ │indisponibilizate│România │
│ │logistice la │procesul de │ │ │ │ │Referinţă: (iunie│Referinţă: 83%│
│1. Consolidarea│nivelul Agenţiei │recuperare şi │ │ │ │ │2021 - │(2019) │
│capacităţilor │Naţionale de │valorificare a │ │ │ │ │aproximativ 45 de│Ţintă: 75- 80%│
│organizaţionale│Administrare a │creanţelor provenite │ │ │ │ │milioane EUR). │Ultimul │
│de combatere a │Bunurilor │din infracţiuni │ │ │ │ │Ţintă: +50% │Eurobarometru │
│corupţiei şi │Indisponibilizate ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤(2025) │publicat în │
│criminalităţii │ │ │ │65.000 mii│ │ │ │exerciţiul de │
│ │ │1.2.2. Extinderea │ │lei fără │ │ │ │planificare │
│ │ │capacităţii de │ │TVA, │ │ │ │Sursa: │
│ │ │depozitare a ANABI │ │12.350 mii│ │3 depozite │ │Eurobarometru │
│ │ │prin construirea/ │ANABI, MJ │lei TVA │2025 │Operaţionale │ │special │
│ │ │dezvoltarea a 5 noi │ │PNRR │2025- 2026 │2 depozite │ │corupţie │
│ │ │depozite pentru │ │(Ţinta 446│ │operaţionale │ │ │
│ │ │depozitarea bunurilor│ │/ │ │ │ │ │
│ │ │sechestrate │ │Investiţia│ │ │ │ │
│ │ │ │ │2/C14) │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │ │ │2.350 mii │ │ │ │ │
│ │ │ │ │lei fără │ │ │ │ │
│ │ │1.3.1. Actualizarea │ │TVA, 447 │ │ROARMIS II │ │ │
│ │ │sistemului informatic│ │mii lei │ │interconectat cu │ │ │
│ │ │naţional integrat de │ANABI │TVA │2025- 2026 │ECRIS V şi │ │ │
│ │ │evidenţă a creanţelor│ │PNRR │ │implementat la │ │ │
│ │ │provenite din │ │(Jalonul │ │nivel naţional │ │ │
│ │ │infracţiuni ROARMIS 2│ │165/ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Investiţia│ │ │ │ │
│ │ │ │ │4/C7) │ │ │Gradul de │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤valorificare a │ │
│ │1.3. Consolidarea │ │ │60,900 mii│ │ │bunurilor │ │
│ │infrastructurii IT │ │ │lei fără │ │ │indisponibilizate│ │
│ │a Agenţiei │ │ │TVA, │ │ │Referinţă: (iunie│ │
│ │Naţionale de │1.3.2. Actualizarea │ │11,571 mii│ │ │2021 - │ │
│ │Administrare a │site-ului oficial al │ANABI │TVA │2025 │Site funcţional │aproximativ 45 de│ │
│ │Bunurilor │ANABI │ │(Jalonul │ │ │milioane EUR). │ │
│ │Indisponibilitate │ │ │165/ │ │ │Ţintă: + 50% │ │
│ │ │ │ │Investiţia│ │ │(2025) │ │
│ │ │ │ │4/C7) │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │98 mii lei│ │ │ │ │
│ │ │1.3.3. Actualizarea │ │fără TVA, │ │ │ │ │
│ │ │portalului ANABI │ │18,620 mii│ │ │ │ │
│ │ │pentru derularea │ANABI │lei TVA │2025 │Portal funcţional │ │ │
│ │ │licitaţiilor publice │ │(Jalonul │ │ │ │ │
│ │ │prin mijloace │ │165/ │ │ │ │ │
│ │ │electronice │ │Investiţia│ │ │ │ │
│ │ │ │ │4/C7) │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │1.4. Asigurarea │1.4.1. Dezvoltarea şi│ │ │ │ │Gradul de │ │
│ │necesităţilor de │acreditarea unui │ │ │ │ │valorificare a │ │
│ │formare │centru de formare şi │ │ │ │ │bunurilor │ │
│ │profesională în │diseminare de bune │ │ │ │ │indisponibilizate│ │
│ │domeniul │practici la nivelul │ANABI │Bugetul de│2025 │Centru înfiinţat şi│Referinţă: (iunie│ │
│ │recuperării │ANABI în domeniul │ │stat │ │acreditat │2021 - │ │
│ │creanţelor │recuperării │ │ │ │ │aproximativ 45 de│ │
│ │provenite din │creanţelor provenite │ │ │ │ │milioane EUR). │ │
│ │infracţiuni │din infracţiuni │ │ │ │ │Ţintă: + 50% │ │
│ │ │ │ │ │ │ │(2025) │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.5.1. Promovarea şi │ │ │ │ │Număr procurori │ │
│ │ │consolidarea │ │Alte surse│ │ │instruiţi în │ │
│ │ │tematicii combaterii │ │de │ │Programe de formare│urmărirea penală │ │
│ │ │infracţiunilor de │INM PÎCCJ, │finanţare │2025-2029 │profesională │a infracţiunilor │ │
│ │ │mediu în programele │Parchete CSM│externă / │Anual │actualizate la │de mediu │ │
│ │ │de formare continuă │ │Bugetul de│ │nivelul PCA │Referinţă (2024):│ │
│ │ │descentralizată ale │ │stat │ │ │100 │ │
│ │ │parchetelor şi │ │ │ │ │Ţintă (2029): 400│ │
│ │ │poliţiei judiciare │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │1.5. Specializarea │1.5.2. Specializarea │ │ │ │ │ │ │
│ │procurorilor la │poliţiştilor │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelul parchetelor│judiciari şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriale, precum│procurorilor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a poliţiştilor │investigarea cu │ │ │ │ │ │ │
│ │judiciari, pentru │celeritate a tuturor │ │ │ │ │ │ │
│ │investigarea cu │infracţiunilor de │ │ │ │ │Programe de │ │
│ │celeritate a │mediu, prin │ │ │ │ │formare pentru │ │
│ │tuturor │introducerea │ │Alte surse│ │ │poliţişti │ │
│ │infracţiunilor de │tematicii combaterii │ │de │ │Poliţişti judiciari│judiciari şi │ │
│ │mediu │infracţiunilor de │MAI-IGPR, │finanţare │2029 │şi procurori │procurori în │ │
│ │ │mediu în programele │PÎCCJ │externă/ │ │formaţi │domeniul │ │
│ │ │de formare continuă. │ │Bugetul de│ │ │combaterii │ │
│ │ │Realizarea de sesiuni│ │stat │ │ │infracţiunilor de│ │
│ │ │de instruire prin │ │ │ │ │mediu, │ │
│ │ │cooptarea unor │ │ │ │ │implementate │ │
│ │ │specialişti din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul de referinţă│ │ │ │ │ │ │
│ │ │(din cadrul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţiilor publice│ │ │ │ │ │ │
│ │ │/private, ONG-uri │ │ │ │ │ │ │
│ │ │etc.) │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.6.1. Elaborarea │ │Alte surse│ │ │ │ │
│ │ │unei hărţi de risc │ │de │ │ │ │ │
│ │ │privind │PÎCCJ │finanţare │2025 │Hartă de risc │ │ │
│ │ │criminalitatea de │ │externă / │ │elaborată │ │ │
│ │ │mediu │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │ │ │stat │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.6.2. Pilotarea în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │anumite judeţe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identificate, în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţie de │ │ │ │ │Procent de dosare│ │
│ │ │criminalitate │ │ │ │ │privind │ │
│ │ │specifică de mediu, a│ │Alte surse│ │ │infracţiuni de │ │
│ │ │unor măsuri de │ │de │ │Metodologie de │mediu │ │
│ │1.6. Eficientizarea│organizare şi │PÎCCJ │finanţare │2026 │organizare şi │(inclusiv │ │
│ │alocării resurselor│colaborare │ │externă/ │ │colaborare │silvice) în care │ │
│ │umane şi materiale │interinstituţională │ │Bugetul de│ │elaborată │s-au dispus │ │
│ │pentru combaterea │la nivel local pentru│ │stat │ │ │soluţii de │ │
│ │infracţiunilor de │eficientizarea │ │ │ │ │trimitere în │ │
│ │mediu │modului de lucru │ │ │ │ │judecată │ │
│ │ │pentru combaterea │ │ │ │ │Referinţă 2023: │ │
│ │ │infracţiunilor de │ │ │ │ │3,8% │ │
│ │ │mediu │ │ │ │ │Ţintă 2029: 8% │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.6.3. Actualizare │PÎCCJ │Bugetul de│2027 │Hartă de risc │ │ │
│ │ │hartă de risc │ │stat │ │actualizată │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.6.4. Alocarea │ │Alte surse│ │ │ │ │
│ │ │resurselor │ │de │ │ │ │ │
│ │ │(specialişti) conform│ │finanţare │ │State de funcţii şi│ │ │
│ │ │constatărilor şi │PÎCCJ CSM │externă/ │2027-2029 │personal modificate│ │ │
│ │ │concluziilor │ │Bugetul de│ │ │ │ │
│ │ │activităţilor de la │ │stat │ │ │ │ │
│ │ │1.6.1 şi 1.6.2. │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤ │
│ │ │1.7.1. Efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unei analize bazată │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe tendinţe/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │statistici a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru structurile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nou înfiinţate │ │ │ │Analiză semestrială│ │ │
│ │ │(Serviciul de │ │ │ │a activităţii, │ │ │
│ │ │combatere a │ │ │ │elaborată │ │ │
│ │ │traficului de │ │Bugetul de│Anual, │Propuneri de │ │ │
│ │ │persoane, Serviciul │DIICOT │stat │începând cu│modificare/ │ │ │
│ │ │de combatere a │ │ │anul 2025 │suplimentare schemă│ │ │
│ │ │traficului stradal de│ │ │ │de personal, │ │ │
│ │ │droguri, Biroul de │ │ │ │elaborate │ │ │
│ │ │combatere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │traficului de droguri│ │ │ │ │ │ │
│ │ │Constanţa şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Compartimentul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiza informaţiilor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi de investigaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │financiare) │ │ │ │ │Serviciul de │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤combatere a │ │
│ │ │ │ │ │În funcţie │ │traficului de │ │
│ │ │1.7.2. Modificări/ │DIICOT │Bugetul de│de │Schemă de personal │persoane, │ │
│ │ │suplimentări schemă │MJ CSM │stat │necesităţi,│modificată/sup │Serviciul de │ │
│ │ │de personal │ │ │începând cu│limentată │combatere a │ │
│ │1.7. Asigurarea │ │ │ │anul 2026 │ │traficului │ │
│ │resurselor ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤stradal de │ │
│ │materiale şi umane │1.7.3. Creşterea │ │ │ │ │droguri, Biroul │ │
│ │necesare │gradului de ocupare a│ │Bugetul de│Anual, │+ 10 grad de │de combatere a │ │
│ │structurilor nou │posturilor pentru │DIICOT │stat │începând cu│ocupare posturi │traficului de │ │
│ │înfiinţate în │toate categoriile de │ │ │2025 │(anual) │droguri Constanţa│ │
│ │cadrul DIICOT │personal │ │ │ │ │şi Compartimentul│ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤de analiza │ │
│ │ │1.7.4. Identificarea │ │ │ │ │informaţiilor şi │ │
│ │ │şi implementarea de │ │ │ │ │de investigaţii │ │
│ │ │soluţii pentru │ │ │ │ │financiare, │ │
│ │ │efectuarea │ │ │ │ │operaţionale │ │
│ │ │constatărilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevăzute în Legea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nr. 194/2011 privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ │combaterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operaţiunilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │produse susceptibile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de a avea efecte │ │ │ │Acord de colaborare│ │ │
│ │ │psihoactive, │ │Bugetul de│Anual, │cu laboratoare │ │ │
│ │ │republicată, cu │DIICOT │stat │începând cu│autorizate din │ │ │
│ │ │modificările şi │ │ │2025 │cadrul ANSVSA, │ │ │
│ │ │completările │ │ │ │încheiat │ │ │
│ │ │ulterioare, altele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │decât cele prevăzute │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de acte normative în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vigoare şi care se │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fac în prezent la │ │ │ │ │ │Rata de │
│ │ │laboratoarele din │ │ │ │ │ │soluţionare a │
│ │ │cadrul DCCO, în │ │ │ │ │ │dosarelor, la │
│ │ │cadrul laboratoarelor│ │ │ │ │ │nivel de │
│ │ │autorizate din cadrul│ │ │ │ │ │parchete, │
│ │ │ANSVSA │ │ │ │ │ │având ca │
│1. Consolidarea├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤obiect │
│capacităţilor │ │ │ │1: 21000 │ │1:Sistem electronic│ │infracţiuni de│
│organizaţionale│ │ │ │mii lei │ │pentru │ │mediu (mediu │
│de combatere a │ │ │ │fără TVA, │Decembrie │investigaţii: 1; │ │şi silvice)/an│
│corupţiei şi │ │ │ │3990 mii │2025 │Persoane instruite │ │sau la │
│criminalităţii │ │ │ │lei TVA │ │pentru folosirea │ │sfârşitul │
│ │ │ │ │ │ │sistemului: 5; │ │perioadei │
│ │ │ │ ├──────────┼───────────┼───────────────────┤ │Referinţă │
│ │ │ │ │ │ │2: Sistem │ │(2023): 19.3% │
│ │ │ │ │2: 5000 │ │supraveghere foto/ │ │Ţintă (2029): │
│ │ │ │ │mii lei │ │audio/video şi GPS:│ │40% │
│ │ │ │ │fără TVA, │Decembrie │1; │ │ │
│ │ │ │ │950 mii │2025 │Număr de │ │ │
│ │ │ │ │lei TVA │ │persoane instruite │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru folosirea │ │ │
│ │ │ │ │ │ │sistemului: 6 │ │ │
│ │ │ │ ├──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │ │ │3:Echipamente │ │ │
│ │ │ │ │ │ │destinate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │supravegherii foto/│ │ │
│ │ │ │ │3: 3250 │ │audio/video: 2; │ │ │
│ │ │ │ │mii lei │ │Număr de persoane │ │ │
│ │ │ │ │fără TVA, │Decembrie │instruite pentru │ │ │
│ │ │ │ │617,5 mii │2025 │folosirea │ │ │
│ │ │ │ │lei TVA │ │sistemului: 6 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │4: Cursuri │ │ │
│ │ │1.8.1. Dotarea │ │ │ │specializate │ │ │
│ │ │Serviciului Tehnic │ │ │ │supraveghere │ │ │
│ │ │din cadrul DNA cu │ │ │ │tehnică: 6; │ │ │
│ │ │echipamente specifice│ ├──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │şi asigurarea │DNA │ │Decembrie │ │ │ │
│ │ │instruirii │ │ │2025 │ │ │ │
│ │ │personalului │ ├──────────┼───────────┤ │ │ │
│ │ │specializat de către │ │4: 150 mii│ │ │ │ │
│ │ │furnizorul │ │lei fără │Decembrie │ │ │ │
│ │ │echipamentelor │ │TVA, 28,5 │2025 │ │ │ │
│ │ │ │ │mii lei │ │ │ │ │
│ │ │ │ │TVA │ │ │ │ │
│ │ │ │ ├──────────┼───────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │5: 60 mii │ │ │ │ │
│ │ │ │ │lei fără │ │ │ │ │
│ │ │ │ │TVA, 11,4 │ │5: Cursuri │ │ │
│ │ │ │ │mii lei │ │specializate reţele│ │ │
│ │ │ │ │TVA 6: │Decembrie │comunicaţii: 6; │ │ │
│ │ │ │ │4500 mii │2025 │6: Sistem │ │ │
│ │ │ │ │lei fără │ │exploatare/analiză │ │ │
│ │ │ │ │TVA, 855 │ │date: 1; Număr de │ │ │
│ │ │ │ │mii lei │ │persoane instruite │ │ │
│ │ │ │ │TVA │ │pentru folosirea │ │ │
│ │ │ │ ├──────────┼───────────┤sistemului: 5 │Număr crescut de │ │
│ │ │ │ │Bugetul de│ │ │lucrări de punere│ │
│ │ │ │ │stat/ │ │ │în aplicare a │ │
│ │ │ │ │Mecanismul│ │ │mandatelor de │ │
│ │ │ │ │financiar │ │ │supraveghe re │ │
│ │ │ │ │norvegian │ │ │tehnică, de │ │
│ │ │ │ │2021 - │ │ │investigaţii │ │
│ │ │ │ │2028/ │ │ │financiare şi │ │
│ │ │ │ │Programul │ │ │note de │ │
│ │ │ │ │Antifraudă│ │ │constatare în │ │
│ │ │ │ │al Uniunii│ │ │dosarele de │ │
│ │ │ │ │Europene │ │ │competenţa DNA │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤care vor fi │ │
│ │ │1.8.2. Consolidarea │ │400000 mii│ │ │executate cu │ │
│ │ │capacităţilor │ │lei fără │ │ │resurse interne │ │
│ │ │Serviciului │ │TVA, 76000│ │ │Referinţă (2021):│ │
│ │ │tehnologii şi metode │ │mii lei │ │ │200 lucrări │ │
│ │ │emergente (Biroul de │ │TVA │ │ │Ţintă (2029): 450│ │
│ │ │investigaţii │ │Bugetul de│ │Software de analiză│lucrări │ │
│ │ │financiare şi │ │stat/ │ │achiziţionat/ │financiare │ │
│ │1.8. Îmbunătăţirea │Compartimentul │ │Mecanismul│Decembrie │achiziţionate; │finalizate prin │ │
│ │activităţii de │specialişti) din │DNA │financiar │2026 │Număr de persoane │rapoarte de │ │
│ │urmărire penală la │cadrul DNA, prin │ │norvegian │ │instruite pentru │constatare │ │
│ │nivelul DNA şi │achiziţionarea de │ │2021 - │ │folosirea soft- │Referinţă 2024: 0│ │
│ │DIICOT prin │aplicaţii software de│ │2028/ │ │ului/urilor: 30 │Ţintă 2029: 200 │ │
│ │asigurarea │analiză şi asigurarea│ │Programul │ │ │Număr percheziţii│ │
│ │resurselor necesare│instruirii de │ │Antifraudă│ │ │informatice │ │
│ │ │specialitate de către│ │al Uniunii│ │ │finalizate │ │
│ │ │furnizorul │ │Europene │ │ │Referinţă 2024: │ │
│ │ │aplicaţiilor software│ │ │ │ │1325 dispozitive │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤percheziţionate │ │
│ │ │ │ │ │ │1 grefier, │Ţintă 2029: - │ │
│ │ │ │ │ │ │10 specialişti şi │2200 │ │
│ │ │ │ │ │ │10 ofiţeri/agenţi │Număr de │ │
│ │ │ │ │ │ │de poliţie, │constatări în │ │
│ │ │ │ │ │ │angajaţi în cadrul │domeniul │ │
│ │ │ │ │ │ │Compartimentului de│informatic │ │
│ │ │1.8.3. Consolidarea │ │ │ │analiza │economic, │ │
│ │ │capacităţii │ │ │ │informaţiilor şi │financiar, │ │
│ │ │operaţionale a │ │ │ │investigaţii │bancar, vamal, │ │
│ │ │Serviciului tehnic şi│ │ │ │financiare │precum şi în alte│ │
│ │ │de criminalistică şi,│ │ │ │2 specialişti │specialităţi │ │
│ │ │respectiv, a │ │ │ │angajaţi în cadrul │economice │ │
│ │ │Serviciului de │ │ │ │Compartimentului de│Referinţă 2024: │ │
│ │ │coordonare a │ │ │ │percheziţii │141 │ │
│ │ │activităţilor tehnice│ │Alte surse│ │informatice │Ţintă 2029: 250 │ │
│ │ │de specialitate, de │ │de │ │Aplicaţii │ │ │
│ │ │analiza informaţiilor│ │finanţare │Anual, până│informatice │ │ │
│ │ │şi de investigaţii │DIICOT │externă/ │în anul │necesare │ │ │
│ │ │financiare, din │ │Bugetul de│2029 │desfăşurării │ │ │
│ │ │cadrul DIICOT, prin │ │stat │ │activităţii │ │ │
│ │ │dotarea cu │ │ │ │specialiştilor, │ │ │
│ │ │echipamente şi │ │ │ │achiziţionate şi │ │ │
│ │ │aplicaţii software │ │ │ │implementate │ │ │
│ │ │specifice derulării │ │ │ │Întreg personalul │ │ │
│ │ │activităţilor, │ │ │ │din cadrul │ │ │
│ │ │angajarea de │ │ │ │Serviciului de │ │ │
│ │ │specialişti şi │ │ │ │coordonare a │ │ │
│ │ │formare profesională │ │ │ │activităţilor │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tehnice de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │specialitate, de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │analiza │ │ │
│ │ │ │ │ │ │informaţiilor şi de│ │ │
│ │ │ │ │ │ │investigaţii │ │ │
│ │ │ │ │ │ │financiare, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │instruit │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.8.4. Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │capacităţilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conservare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │securizare a probelor│ │ │ │Camera de corpuri │ │ │
│ │ │obţinute în urma │ │Bugetul de│ │delicte pentru │ │ │
│ │ │punerii în executare │DIICOT │stat │2029 │structura centrală │ │ │
│ │ │a mandatelor de │ │ │ │a DIICOT, │ │ │
│ │ │supraveghere tehnică │ │ │ │operaţionalizat │ │ │
│ │ │ori ordonanţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │emise de către │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procuror │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │ │ │Sedii DIICOT │ │ │
│ │ │ │ │ │ │achiziţionate/ │ │ │
│ │ │1.8.5. Achiziţionarea│ │ │ │închiriate/ │ │ │
│ │ │/ închirierea/ │ │ │ │preluate în │ │ │
│ │ │preluarea în │ │ │ │administrare/ │ │ │
│ │ │administrare/ │ │ │ │construite │ │ │
│ │ │construirea şi │ │ │Anual, │(Structura │ │ │
│ │ │dotarea, conform │DIICOT │Bugetul de│începând cu│centrală, BT │ │ │
│ │ │necesităţilor DIICOT,│ │stat │anul 2025 │Călăraşi, ST Alba, │ │ │
│ │ │a unor sedii/spaţii │ │ │ │ST Bacău, BT │ │ │
│ │ │corespunzătoare │ │ │ │Covasna, ST Cluj, │ │ │
│ │ │funcţionării │ │ │ │ST Constanţa, BT │ │ │
│ │ │structurii centrale │ │ │ │Gorj, BT Vaslui, BT│ │ │
│ │ │şi teritoriale │ │ │ │Satu-Mare, ST │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Piteşti, BT │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Botoşani, BT Arad) │ │ │
├───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│DIMENSIUNEA STRATEGICĂ 4: Management şi coordonare strategică │
├───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Termen │Indicatori de performanţă │
│Obiectiv │ │ │ │ │(anul ţintă│ │
│strategic │Obiectiv specific │Acţiune │Responsabil │Resurse │de ├───────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│ │ │ │ │ │realizare) │Realizare │Rezultat │Impact │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │1.1.1. Elaborare unei│ │ │ │ │ │ │
│ │ │analize a posturilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu scopul de a: (1) │ │ │ │ │ │ │
│ │ │clarifica şi delimita│ │ │ │ │ │ │
│ │ │posturile din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │organizaţie care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │contribuie la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procesul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │management strategic;│ │ │ │4 analize elaborate│ │ │
│ │ │(2) identifica │MJ, CSM, │Bugetul de│2026 │(1 - MJ, 1-CSM, 1- │ │ │
│ │ │competenţele │ÎCCJ, PÎCCJ │stat │ │ÎCCJ, 1-PÎCCJ) │ │ │
│ │1.1. Consolidarea │specifice asociate cu│ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii │managementul │ │ │ │ │Personal cu │ │
│ │instituţionale a │strategic, pentru │ │ │ │ │competenţe │ │
│ │MJ, CSM, ÎCCJ, PÎCC│posturile relevante; │ │ │ │ │dobândite în │ │
│ │pentru │şi (3) stabili │ │ │ │ │„management │ │
│ │implementarea SDSJ │deficitul de │ │ │ │ │strategic în │ │
│ │şi a reformelor în │competenţe de │ │ │ │ │sistemul │ │
│ │domeniul justiţiei │management strategic │ │ │ │ │judiciar” │ │
│ │ │în organizaţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.1.2. Includerea în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │agenda activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de formare a temei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │„Managementul │ │ │2026 │Elaborare program │ │ │
│ │ │strategic în sistemul│INM, SNG │Bugetul de│Începând cu│Implementare │ │ │
│ │ │judiciar” pentru │ │stat │2027 │program │ │ │
│ │ │personalul relevant │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din sistemul judiciar│ │ │ │ │ │ │
│ │ │(funcţii de conducere│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi execuţie) │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┤Grad │
│ │ │1.2.1. Analiza │ │ │ │ │ │implementare │
│ │ │oportunităţii privind│ │ │ │ │ │obiective │
│1. Consolidarea│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │specifice SDSJ│
│management ului│ │structurii actuale a │ │ │ │ │ │20222025 │
│strategic la │ │Consiliului de │ │ │ │ │ │(iunie 2024: │
│nivelul │ │management strategic │ │ │ │ │ │46%) │
│sistemului │ │(COMS) din │ │ │ │ │ │Grad de │
│judiciar │ │perspectiva creării │ │ │ │Analiză, cu │ │implementare a│
│ │ │unor grupuri de lucru│Grup tehnic │Bugetul de│ │propuneri de │ │SDSJ 2025-2029│
│ │ │tematice menite să │de lucru │stat │2026 │îmbunătăţire, │ │decembrie │
│ │ │analizeze trimestrial│COMS │ │ │elaborată │ │2029: 80%) │
│ │ │provocările, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │oportunităţile şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lecţiile învăţate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │legate de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reformelor şi a SDSJ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Corelat cu DS 4, OSp.│ │ │ │ │ │ │
│ │ │2.2 │ │ │ │ │Proces decizional│ │
│ │1.2. Consolidarea ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤la nivelul │ │
│ │cooperării │1.2.2. Implementarea │ │ │ │ │sistemului │ │
│ │interinstituţionale│propunerilor de │COMS, │ │ │Structura │judiciar, │ │
│ │în sistemul │îmbunătăţire │Grup tehnic │Bugetul de│2026-2027 │organizatorică a │îmbunătăţit │ │
│ │judiciar │rezultate din analiza│de lucru │stat │ │COMS revizuită │Recomandări OCDE │ │
│ │ │elaborată la punctul │ │ │ │ │implementate │ │
│ │ │1.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │ │
│ │ │1.2.3. Constituirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi operaţionalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui grup de lucru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │permanent în cadrul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │COMS în vederea │ │ │ │Grup de lucru │ │ │
│ │ │coordonării │ │ │ │constituit │ │ │
│ │ │implementării │COMS, Grup │ │ │(februarie- martie │ │ │
│ │ │recomandărilor vizând│de lucru │Bugetul de│2025 │2025) │ │ │
│ │ │sistemul judiciar │constituit │stat │ │Plan implementare │ │ │
│ │ │formulate de OCDE în │ │ │ │recomandări OCDE │ │ │
│ │ │cadrul procesului de │ │ │ │elaborat (Aprilie │ │ │
│ │ │aderare a RO la │ │ │ │2025) │ │ │
│ │ │organizaţie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborarea unui plan │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de implementare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandări OCDE │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │ │2.1.1. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui program de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă în │ │ │ │Curs „analiză şi │ │ │
│ │ │vederea dobândirii │ │Bugetul de│ │evaluare resurse │ │ │
│ │2.1. Creşterea │unor competenţe de │INM │stat │2025 │umane” dezvoltat │ │ │
│ │capacităţii │analiză şi evaluare a│ │ │ │(1- INM, 1- SNG) │ │ │
│ │departamentelor MRU│resurselor umane la │ │ │ │ │ │ │
│ │din instituţiile │nivelul sistemului │ │ │ │ │Competenţe │Grad │
│ │sistemului │judiciar*29) │ │ │ │ │privind analiza │implementare │
│2. Consolidarea│judiciar, prin ├─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤şi evaluarea │obiective │
│managementului │dezvoltarea │2.1.2. Includere curs│ │ │ │Program anual de │resurselor umane │specifice SDSJ│
│intrasectorial │competenţelor de │„analiză şi evaluare │ │ │ │formare continuă │dobândite la │20222025 │
│în domeniul │analiză şi evaluare│a resurselor umane la│ │ │ │care include cursul│nivelul │(iunie 2024: │
│managementului │a resurselor umane │nivelul sistemului │INM │Bugetul de│2025 │„analiză şi │departamentelor │46%) │
│resurselor │ │judiciar” în │ │stat │ │evaluare a │de resurse umane │Grad de │
│umane şi al │ │programele anuale de │ │ │ │resurselor umane la│din cadrul │implementare a│
│infrastructuri │ │formare continuă ale │ │ │ │nivelul sistemului │instituţiilor din│SDSJ 2025-2029│
│ │ │INM │ │ │ │judiciar” - 4 INM │sistemul judiciar│decembrie │
│ ├───────────────────┼─────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────┤ │2029: 80%) │
│ │2.2. │2.2.1. Înfiinţarea │ │ │ │Grupul de lucru │ │ │
│ │Operaţionalizarea │unui grup de lucru │ │ │ │pentru │ │ │
│ │unui mecanism de │format din │COMS │Bugetul de│ │infrastructură a │ │ │
│ │coordonare a │reprezentanţi ai MJ, │Grup tehnic │stat │2026-2027 │fost înfiinţat şi │ │ │
│ │Iniţiativelor de │CSM, PÎCCJ │de lucru │ │ │se reuneşte │ │ │
│ │infrastructură la │Corelat cu 1.2.1. │ │ │ │trimestrial │ │ │
│ │nivel sectorial │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────┴─────────────────┴──────────────┘
*17) Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 156/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară *18) Sistemul de management integrat al audierilor, la nivelul PÎCCJ *19) Planul de comunicare va include, printre altele, activităţi precum: - identificarea şi utilizarea canalelor de comunicare pentru a ajunge la populaţiile marginalizate şi insuficient deservite, - elaborarea produselor de comunicare (inclusiv pentru SAL); - promovarea produselor de comunicare utilizând canalele de comunicare identificate; - evaluarea utilităţii şi impactului produselor de comunicare. Printre indicatorii de realizare se numără: materiale într-un limbaj clar şi accesibil, uşor de înţeles - elaborate; canale de comunicare (inclusiv site-uri web, reţele sociale, evenimente comunitare şi parteneriate) - utilizate; evaluare a impactului produselor de comunicare - realizată. *20) Cele trei instanţe fac parte din "Programului Naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată" (nota de subsol 20) *21) Memorandumul nr. 17.233 aprobat în şedinţa de Guvern din data de 10 decembrie 2014 cu tema: "Programul Naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată", "Cartierul pentru Justiţie", "Programului Naţional de consolidare a infrastructurii parchetelor aflate în municipiile reşedinţă de judeţ", modificat prin Memorandumul nr. 9056 aprobat în şedinţa de Guvern din data de 02.06.2016 şi, respectiv Memorandumul nr. 22585 aprobat în şedinţa de Guvern din data de 23.10.2020 *22) Memorandumul nr. 17.233 aprobat în şedinţa de Guvern din data de 10 decembrie 2014 cu tema: "Programul Naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată", "Cartierul pentru Justiţie", "Programului Naţional de consolidare a infrastructurii parchetelor aflate în municipiile reşedinţă de judeţ", modificat prin Memorandumul nr. 9056 aprobat în şedinţa de Guvern din data de 02.06.2016 şi, respectiv Memorandumul nr. 22585 aprobat în şedinţa de Guvern din data de 23.10.2020 *23) Hotărârea Guvernului nr. 892/2024 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Şcoala Naţională de Grefieri *24) Tratate bilaterale România - Vietnam (Extrădare, asistenţă judiciară), încheiate; Tratate bilaterale România - India (extrădare, asistenţă judiciară), încheiate; Tratate bilaterale România - Nepal (extrădare, asistenţă judiciară), încheiate; Tratate bilaterale Români - Sri Lanka (extrădare, asistenţă judiciară), încheiate; Tratate bilaterale România - Emiratele Arabe Unite (extrădare, asistenţă judiciară), încheiate; Tratate bilaterale România - Peru (extrădare, asistenţă judiciară), încheiate; Tratat de extrădare România - Canada, încheiat; Tratat privind transferarea persoanelor condamnate România - Republica Populară Chineză, încheiat; Consultări interdepartamentale, urmate de eventuala semnare a unor acorduri la acest nivel (Republica Turcia, Republica Moldova, Republica Italiană, Confederaţia Elveţiană) realizate *25) Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare *26) Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare *27) Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare *28) Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare *29) Competenţele vizate sunt: analiza şi interpretarea statisticii judiciare; dezvoltarea unor indicatori calitativi şi cantitativi pentru a măsura performanţa; familiarizarea cu tendinţele europene actuale în domenii precum evaluarea judiciară, admiterea în profesie şi cartografierea judiciară; noi perspective privind nevoile de formare şi evaluările de impact; capacitatea de a explora şi de a evalua alternative de organizare a personalului, în special odată cu apariţia noilor tehnologii şi a proceselor modernizate; adaptarea la noile tendinţe în materie de administrare a instanţelor judecătoreşti; tehnici pentru maparea proceselor şi dezvoltarea hărţilor judiciare; dezvoltarea de indicatori de performanţă cantitativi şi calitativi; analiza impactului schimbărilor propuse din punct de vedere financiar, social, politic şi organizaţional. ----- 
