Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE din 13 iulie 2022  de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE din 13 iulie 2022 de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 745 bis din 25 iulie 2022
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 901 din 13 iulie 2022 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 745 din 25 iulie 2022.
──────────

    Cuprins
    1. Cuprins
    2. Introducere
    3. Sumar executiv
    4. Considerente conceptuale privind strategia
    5. Misiune, viziune, valori
        Misiune
        Viziune
        Valori

    6. Contextul elaborării strategiei
        Cadrul general
        Situaţia din România
        Demersurile europene în sprijinul tranziţiei de la cărbune

    7. Pilonii de dezvoltare ai tranziţiei de la cărbune a Văii Jiului
        Principalele probleme adresate prin direcţiile strategice

    8. Pilon de dezvoltare I. Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare
        Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine
        Direcţii strategice

    9. Pilon de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul
        Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine
        Direcţii strategice

    10. Pilon de dezvoltare III. Valorificarea durabilă a specificului local
        Valea Jiului azi, Valea Jiului mâine
        Direcţii strategice

    11. Pilon de dezvoltare IV. Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea
        Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine
        Direcţii strategice

    12. Scenarii de implementare
    13. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei
    14. Anexă - Bune practici europene
        Componente orizontale generale ale strategiilor de tranziţie carboniferă
        Componente specifice relevante pentru Valea Jiului

    15. Lista abrevierilor

    Introducere
    Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030, reprezintă documentul strategic ce marchează oportunitatea unei transformări semnificative în dinamica de ansamblu a acestei zone afectate de dificultăţi, prin implementarea de acţiuni de impact pe palierele social, economic şi de mediu, ce vor permite revitalizarea şi dezvoltarea microregiunii în domenii importante vieţii de zi cu zi a comunităţilor locale prin valorificarea avantajelor antropice şi naturale ale Văii Jiului şi cu susţinerea financiară facilitată prin: programele operaţionale aferente actualului exerciţiu financiar, Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Mecanismului pentru o Tranziţie Justă şi alte programe şi mecanisme europene de finanţare.
        Obiectivul acestui document este de a prezenta argumentaţia ce susţine nevoia de schimbare în Valea Jiului pornind de la situaţia actuală, cu reflectarea perspectivei de dezvoltare calibrată în baza viziunii ce fundamentează strategia şi cu definirea acţiunilor pentru reconfigurarea profilului zonei pe cei 4 piloni de dezvoltare identificaţi ca fiind relevanţi pentru actuala etapă de tranziţie, cu aliniere la sursele de finanţare disponibile.
        Planul de acţiuni va detalia intervenţiile propuse în cadrul fiecărui pilon, în concordanţă cu ţintele avute în vedere, va cuprinde instituţiile ce vor putea fi implicate în implementarea Strategiei, potenţialele surse de finanţare a intervenţiilor propuse, precum şi o serie de indicatori ce ar putea fi utilizaţi atât în monitorizare stadiului de implementare, cât şi a impactului proiectelor implementate.
        Valea Jiului este una dintre regiunile pilot ale Iniţiativei Europene privind Regiunile Carbonifere în Tranziţie, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene fiind desemnat în anul 2018 coordonator la nivel naţional al Iniţiativei pentru Valea Jiului în cadrul platformei Coal Regions in Transition. Memorandumul de aprobare a planului de măsuri pentru Iniţiativa Văii Jiului, semnat în acelaşi an, a fost aprobat de următoarele ministere de resort: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Aceste instituţii fac parte din Grupul de Lucru Tehnic şi Comitetul Director, constituite de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în conformitate cu prevederile Memorandumului nr. 20/17648/TG cu tema: Aprobarea planului de măsuri pentru implementarea iniţiativei privind regiunile carbonifere în tranziţie pentru Valea Jiului, aprobat în data de 04 octombrie 2018.

    Sumar executiv
        La nivelul Văii Jiului există disparităţi semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest şi la nivel de ţară
        Analiza evoluţiei istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului şi a profilului actual al microregiunii evidenţiază disparităţi semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest şi la nivel de ţară, atât din punct de vedere al facilităţilor teritoriale şi de infrastructură, cât mai ales al situaţiei şomajului, capitalului uman, oportunităţilor economice şi serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor încă operaţionale şi necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiţionale. Această realitate necesită o pregătire adecvată a procesului complex de tranziţie cu accent pe o abordare unitară care să asigure noi condiţii de viaţă, să insufle o nouă mentalitate şi să pregătească toate categoriile de populaţie din comunităţile locale pentru un rol activ în profilarea noii perspective a Văii Jiului, în baza promovării de principii comune şi politici integrate. Strategia va da startul unui demers de creştere a capacităţii şi responsabilităţii fiecărui cetăţean al Văii Jiului de a propune şi de a participa la implementarea acţiunilor pentru revitalizare socio-economică şi tranziţie de la cărbune.

        Strategia pentru dezvoltarea economică, socială şi de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030, vizează reconfigurarea zonei pe multiple paliere
        Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030. vizează reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, influenţată negativ de evoluţiile înregistrate la nivelul populaţiei şi sub aspectul dezvoltării economice, în contextul dificultăţilor generate de declinul industriei carbonifere odată cu iniţierea procesului de închidere a unor mine. Strategia de dezvoltare se referă la orizontul 2030 şi este concepută pe baza analizei situaţiei de fapt din Valea Jiului, a resurselor şi a oportunităţilor pe care le oferă zona, precum şi pe baza evaluării nevoilor celor două grupuri-ţintă prioritare - populaţia din Valea Jiului şi mediul de afaceri, având administraţia locală ca vector de implementare a acţiunilor rezultate din strategie.

        Procesul de consultare a deţinut un rol foarte important pentru cultivarea încrederii în transparenţa decizională şi pentru reflectarea aşteptărilor stakeholderilor, pornind de la nevoile concrete ale zonei
        Procesul de consultare a jucat un rol foarte important pentru cultivarea încrederii în transparenţa decizională şi finalitatea acestui demers, pe fondul scepticismului pronunţat instalat la nivelul general al populaţiei şi diferitelor categorii de stakeholderi în urma rezultatelor considerate "modeste", "insuficiente" sau "nesatisfăcătoare" obţinute de-a lungul timpului în contextul eforturilor de elaborare a unor strategii de dezvoltare pentru Valea Jiului, care nu au permis zonei să avanseze pentru atingerea tuturor obiectivelor în plan socio-economic. Potrivit evaluării unor participanţi implicaţi în consultări, procesul de consultare circumscris elaborării prezentei strategii a fost descris ca fiind "unic" în istoria Văii Jiului din punct de vedere al transparenţei, diversităţii formatelor şi extensivităţii.

        Implicarea directă a tuturor locuitorilor din Valea Jiului reprezintă cheia de succes pentru o schimbare radicală de mentalitate şi de viaţă în ansamblu
        Implementarea cu succes a viziunii de dezvoltare a Văii Jiului prin prezenta strategie trebuie să fie circumscrisă unor valori-cheie. Acestea sunt esenţiale pentru consolidarea încrederii comunităţilor locale în actul public decizional, creşterea profilului responsabil şi activ al decidenţilor locali, anularea preconcepţiilor şi scepticismului populaţiei faţă de şansa reală de materializare a unor astfel de iniţiative complexe cu implicaţii pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului şi obţinerea unei finalităţi de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziţie carboniferă reuşită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes şi la nivelul altor regiuni din România.

        Valea Jiului - regiune revitalizată social, durabilă şi interconectată, cu un mediu economic competitiv, susţinut de investiţii, inovare şi recunoscută pentru specificul local
        Viziunea de dezvoltare a Văii Jiului reprezintă o componentă foarte importantă a strategiei, cu valoare particulară pentru autorităţile locale şi pentru identificarea locuitorilor din zonă cu obiectivele vizate. Aceasta a fost concepută din perspectiva strategică a dezvoltării, evaluând aspectele esenţiale care să ofere şi să consolideze sentimentul de apartenenţă al comunităţilor locale şi rolul lor specific în dezvoltarea microregiunii în raport cu dificultăţile întâmpinate şi cu realităţile actuale. Implicarea directă a tuturor locuitorilor din Valea Jiului în procesul de tranziţie de la o regiune monoindustrială la o zonă cu noi perspective de dezvoltare, reconfigurată energetic şi socio-economic, reprezintă cheia de succes pentru o schimbare radicală de mentalitate şi de viaţă în ansamblu.

        Pentru definirea unei viziuni integrate, care să reflecte cât mai bine obiectivele vizate prin acest document, părţile interesate de strategia de dezvoltare a Văii Jiului au fost consultate, recomandările rezultând în elaborarea următoarei viziuni integrate: Valea Jiului - regiune revitalizată social, durabilă şi interconectată, cu un mediu economic competitiv, susţinut de investiţii, inovare şi recunoscută pentru specificul local. Pornind de la această viziune, strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:
    I. Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare
    II. Diversificarea economică, inovare şi antreprenoriat
    III. Valorificarea durabilă a specificului local
    IV. Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea

    Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare
        Educaţia joacă un rol cheie în progresul social, creşterea calităţii vieţii în Valea Jiului fiind puternic dependentă de perspectiva eficientizării sistemului de învăţământ şi de formare profesională prin alinierea la practicile europene şi la noile priorităţi circumscrise unor domenii de actualitate precum tehnologia informaţiei, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea. Alături de educaţie, creşterea nivelului serviciilor medicale în cadrul instituţiilor de profil din Valea Jiului şi facilitarea accesului la servicii de calitate superioară în domeniul sănătăţii reprezintă un factor determinant pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor locale, precum şi pentru creşterea atractivităţii zonei din perspectiva reîntoarcerii tinerilor plecaţi. Mai mult decât atât, prin eforturi susţinute şi demersuri constante ale autorităţilor locale circumscrise energiei verzi, mijloacelor de transport ecologice şi sistemelor "smart city", microregiunea ar putea deveni prima regiune verde la nivel naţional în care acţiunile întreprinse vor conduce la un areal cu emisii de carbon foarte scăzute. Aşadar, acţiunile propuse în cadrul Pilonului I "Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare" au în vedere crearea unui climat socio-profesional dinamic şi performant pentru optimizarea standardelor de viaţă şi regenerarea urbană responsabilă a Văii Jiului pentru tranziţia spre economia verde

    Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul
        Principala provocare a tranziţiei este aceea de a atenua impactul economic şi social al contracţiei sectorului minier, prin crearea unui mediu care să stimuleze creşterea şi diversificarea economică şi angajarea forţei de muncă, oferind în acelaşi timp oportunităţi atractive pentru generaţia tânără. Astfel, pentru a răspunde provocărilor actuale şi viitoare, acţiunile propuse în cadrul Pilonului II "Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul" vizează crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local.

    Valorificarea durabilă a specificului local
        Efortul transformării regiunii Valea Jiului dintr-o zonă monoindustrială într-una cu economia diversificată, dintr-o zonă cu o populaţie îmbătrânită, dominată de fenomenul migraţiei tinerilor, într-una pe care tinerii să o prefere pentru continuarea studiilor şi dezvoltarea unei cariere, dintr-o zonă puţin cunoscută la nivel naţional şi internaţional şi cu o imagine mai degrabă negativă, într-una cu o identitate bine definită şi atractivă are în centrul său dezvoltarea turismului şi a industriilor creative. Dezvoltarea diversificată şi coerentă a turismului, stimularea industriilor creative, sprijinirea producătorilor agroalimentari şi a meşteşugarilor locali au potenţialul de a contribui nu doar la bunăstarea economică a zonei, dar şi de a rezolva multe dintre problemele sociale ale regiunii.
        Astfel, acţiunile propuse în cadrul Pilonului III "Valorificarea durabilă a specificului local" vizează dezvoltarea coerentă şi integrată a turismului şi a industriilor creative în Valea Jiului, prin stimularea producătorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural al zonei şi conectarea cu regiunile învecinate.

    Accesibilitate, mobilitate şi conectivitate
        Acţiunile propuse în cadrul Pilonului IV "Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea" vizează dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane multi-modale, într-un mod unitar, facilitând accesibilitatea în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivităţii între oraşele/municipiile componente şi zonele imediat învecinate. Interconectarea zonei presupune, pe lângă infrastructura de transport (rutieră, feroviară şi pe cablu), şi dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii, dezvoltarea tuturor utilităţilor, precum şi asigurarea unui transport public modern, cu un sistem inteligent de management al traficului.

        Realizarea viziunii din cadrul strategiei va fi posibilă prin acţiuni dedicate
        Realizarea viziunii din cadrul strategiei va fi posibilă prin acţiuni dedicate atingerii următoarelor deziderate:
        Locuri de muncă: Accesul la obţinerea unor locuri de muncă sigure, durabile şi satisfăcătoare va fi permis tuturor categoriile de cetăţeni interesaţi să lucreze.
        Cunoaştere şi competenţe: Populaţia Văii Jiului va beneficia de facilităţi educaţionale pentru a dobândi cunoştinţe şi aptitudini ce ii vor oferi şansa participării active la viaţa socială şi economică a zonei. Educaţia pe termen lung va fi susţinută şi abandonul şcolar va scădea.
        Sănătate: Populaţia Văii Jiului va beneficia de servicii medicale la standarde calitative înalte care îi vor asigura o viaţă mai lungă şi un trai sănătos.
        Cultură şi identitate: Locuitorii Văii Jiului vor capitaliza valorile culturale şi vor promova tradiţiile locale pentru crearea unui brand local. Identitatea locală va reflecta valorile şi aspiraţiile tuturor confesiunilor care trăiesc în zonă. Specificul local va oferi oportunităţi de dezvoltare economică pentru revitalizarea turismului prin valorificarea unor avantaje locale, incluse în patrimoniul istoric şi cultural.
        Conectivitate socială: Locuitorii Văii Jiului vor consolida relaţiile de familie şi la nivel de comunitate pentru a participa activ în viaţa socială. Vor fi luate măsuri pentru a preveni separarea copiilor de părinţi şi excluziunea socială, pentru redobândirea sentimentului de apartenenţă şi mândrie locală.
        Mediu curat: Valea Jiului va beneficia de acţiuni eficiente pentru păstrarea unui mediu curat şi sănătos şi pentru închiderea în siguranţă a minelor încă operaţionale, pentru reconversia centralei termice, cu protejarea şi valorificarea frumuseţilor naturale şi asigurarea nevoilor locuitorilor din Valea Jiului.
        Diversificare economică: Valea Jiului va atrage investiţii ce vor genera oportunităţi de lucru pentru populaţia tânără şi adultă, va beneficia de iniţiative antreprenoriale de succes şi va dezvolta competenţe profesionale ce vor conduce la operaţionalizarea de proiecte în domeniile inovării, cercetării şi dezvoltării.
        Accesibilitate: Populaţia Văii Jiului va beneficia de mobilitate sporită, urmând a se deplasa uşor şi eficient la nivel local şi regional datorită dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare.


        Implementarea proiectelor va avea în vedere diverse surse de finanţare disponibile în sprijinul tranziţiei de la cărbune, atât prin intermediul programelor şi mecanismelor europene, cât şi prin programele operaţionale naţionale
        O componentă importantă a acestei strategii este finanţarea care va fi acordată în principal din fonduri europene şi naţionale, dedicate sprijinirii tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic, precum şi revitalizării economiei postpandemice (de exemplu, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).
        De asemenea, se vor valorifica mecanismele de finanţare pentru a sprijini sectoarele industriale cu consum intensiv de energie şi sectorul energetic pentru a satisface nevoile de inovare ale tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon (Fondul pentru Tranziţie Justă).
        La programele şi mecanismele europene se va adăuga cofinanţarea prin programele naţionale aferente exerciţiului financiar 2021-2027.


    Considerente conceptuale privind strategia
        Strategia de dezvoltare socială, economică şi de mediu a Văii Jiului a fost concepută ca document deschis consultării active cu autorităţile centrale şi locale din Valea Jiului, precum şi cu toate celelalte categorii relevante de stakeholderi, premergător validării politice. Această strategie este aliniată la realităţile prezente ale microregiunii şi a fost calibrată la direcţiile strategice preconizate de autorităţile locale în strategiile de dezvoltare locală ale fiecărui UAT, în baza proiectelor derulate sau aflate în derulare în prezent şi la aşteptările populaţiei privind revigorarea socială, dezvoltarea economică şi protecţia mediului înconjurător. Prezenta Strategie va completa, susţine şi alinia eforturile şi obiectivele deja stabilite de autorităţile Văii Jiului prin strategiile locale pentru adresarea cât mai multor probleme ce necesită rezolvare în vederea creşterii nivelului de trai şi dezvoltării socio-economice a microregiunii, ca liant între toate strategiile locale.
        Un aspect esenţial în conceperea strategiei a constat în identificarea sectoarelor pentru care dezvoltarea este absolut necesară ca pas important pentru atragerea de investiţii, crearea condiţiilor de dezvoltare a unor sectoare importante precum energia şi turismul şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie în ansamblu, cu accent pe crearea locurilor de muncă, optimizarea educaţiei, asigurarea performanţei ridicate a serviciilor medicale şi garantarea sănătăţii mediului, având ca obiectiv esenţial readucerea în Valea Jiului a tinerilor şi părinţilor plecaţi să muncească în alte oraşe sau în afara ţării. În acest scop, a fost definită o viziune integrată pentru redesenarea Văii Jiului, considerând 4 factori relevanţi: dezvoltare, atractivitate, competitivitate şi durabilitate.
        Valea Jiului - regiune revitalizată social, durabilă şi interconectată, cu un mediu economic competitiv, susţinut de investiţii, inovare şi recunoscută pentru specificul local
        Strategia este structurată în 4 piloni de dezvoltare cu 4 direcţii strategice subsumate fiecăruia. Pentru prezentarea direcţiilor strategice s-a aplicat o structură inspirată din Logical Framework Matrix, Anexa I la Framework Partnership Agreement (Acordul cadru de Parteneriat) utilizat la nivelul Comisiei Europene.
        Fiecare pilon prezintă considerentele ce motivează necesitatea includerii respectivului sector în acest document (nevoile, oportunităţile şi acţiunile vizate pentru dezvoltare, contribuţia altor sectoare la dezvoltarea celui adresat şi impactul previzionat), argumentaţie susţinută prin prisma situaţiei actuale a Văii Jiului şi în raport cu viziunea de dezvoltare pe următorii ani. În accepţiunea noastră, cei 4 piloni selectaţi se justifică prin următoarele considerente:
        ● Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare sunt precondiţii esenţiale pentru schimbarea în bine a vieţii oamenilor prin imprimarea unei noi dinamici sociale bazată pe dezvoltarea de competenţe pentru accesarea de noi locuri de muncă în linie cu cerinţele pieţei muncii, asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă pentru toate categoriile de populaţie, cu servicii sociale îmbunătăţite, cu facilitarea performanţelor înalte în învăţământ pentru cei tineri, cu acordarea serviciilor medicale şi dezvoltarea unei noi culturi de protecţie a mediului aliniată cerinţelor economiei verzi, cu impact pozitiv pentru sănătatea populaţiei şi pentru păstrarea frumuseţilor naturale ale Văii Jiului. Fără optimizarea condiţiilor de trai şi un mediu mai sănătos, zona nu poate să îşi determine tinerii şi populaţia adultă să rămână în Valea Jiului, nici să se alinieze la noile tendinţe de mediu, puternic corelate cu o dinamică socială şi economică susţinută de circularitatea economică.
        ● Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul sunt precondiţii esenţiale pentru stimularea dezvoltării economice şi progresului social, pentru asigurarea unui viitor prosper pentru Valea Jiului pe durata tranziţiei de la cărbune şi mai ales după închiderea minelor, dar şi pentru a valorifica deplin competenţele şi activităţile economice care nu sunt suficient dezvoltate, dar care prezintă potenţial de dezvoltare, precum şi pentru încurajarea iniţiativelor antreprenoriale. Fără diversificare economică, susţinută de antreprenoriat şi inovare, zona nu se poate alinia imperativului reconfigurării energetice, standardelor moderne de progres şi nivelului de dezvoltare al altor regiuni din Regiunea Vest şi din România.
        ● Valorificarea durabilă a specificului local reprezintă condiţia esenţială pentru a permite oamenilor din Valea Jiului să valorifice arealul natural deosebit al zonei prin dezvoltarea turismului, a meşteşugurilor locale şi promovarea patrimoniului cultural, industrial, social şi natural, având tradiţia minieră ca punct central de atractivitate, în baza unei abordări integrate ce vizează atragerea de vizitatori în zonele urbane şi montane ale Văii Jiului pe durata întregului an şi generarea de venituri semnificative pentru bugetele locale. Fără valorificarea specificului local, zona nu se poate dezvolta ca brand, nici nu îşi poate promova frumuseţile naturale şi tradiţiile, care joacă un rol important în dezvoltarea turismului.
        ● Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea sunt precondiţii esenţiale pentru facilitarea tuturor activităţilor conexe viitoarelor măsuri economice, atragerea de investiţii, dezvoltarea turismului şi îmbunătăţirea rutinei zilnice de transport şi mobilitate pentru locuitorii Văii Jiului. Fără îmbunătăţirea infrastructurii şi crearea condiţiilor pentru acces şi mobilitate facile, zona nu îşi poate atinge majoritatea obiectivelor de dezvoltare, nici nu poate dobândi coeziune şi fundament pentru a se ridica la standardele de mobilitate specifice altor regiuni, cu scopul redefinirii caracterului economic al regiunii.

        Direcţiile strategice identificate în cadrul fiecărui pilon au fost selectate pornind de la identificarea unor probleme care blochează dezvoltarea Văii Jiului în prezent.
        Problemele sunt corelate cu obiective specifice circumscrise realizării obiectivului general al pilonului. Au fost considerate provocările existente în abordarea circumscrisă soluţionării respectivelor probleme în scopul atingerii obiectivelor specifice, acestea derivând din realitatea locală, mentalul colectiv şi din considerente ce necesită evaluare pentru promovarea acţiunilor de o manieră care să permită implementarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni al acestei strategii.
        Secţiunile privind situaţia actuală prezintă sumar realitatea din Valea Jiului din perspectiva problemei identificate pe fiecare pilon, cu accent pe neajunsurile existente şi pe aspectele ce reclamă schimbare.
        Viziunea de realizare prezintă situaţia preconizată a Văii Jiului aşa cum o proiectăm în cazul în care prezenta strategie, acţiunile şi proiectele aferente vor fi implementate cu succes. Aceasta poate părea ideală pe alocuri întrucât efortul necesită un nivel crescut de ambiţie pentru asigurarea dezvoltării şi progresului microregiunii.
        Acţiunile au fost concepute luând în considerare precondiţiile de realizare, ce reflectă acele criterii pe care le considerăm necesare pentru realizarea cu succes a obiectivelor specifice vizând soluţionarea problemei identificate. În general, acestea se referă la abordarea ce ar trebui să fie adoptată de autorităţile locale, al căror rol va fi esenţial în asigurarea implementării cu succes a strategiei, dar şi la crearea premiselor favorabile prin demersuri precum perfectarea de parteneriate sau asigurarea finanţărilor necesare şi a unor politici guvernamentale atent coordonate la nivel central până la finalizarea proiectelor.
        Direcţiile strategice sunt calibrate prin alinierea demersurilor de soluţionare a problemelor identificate la politici/strategii naţionale şi europene relevante pentru respectivele probleme întrucât acţiunile ce urmează a fi implementate pentru dezvoltarea Văii Jiului trebuie să fie circumscrise politicilor guvernamentale naţionale şi principalelor documente programatice, corelate cu reglementările europene actuale.


    Misiune, viziune, valori
    Misiune
    Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030, vizează reconfigurarea socio- economică a zonei, influenţată negativ de evoluţiile înregistrate la nivelul populaţiei şi sub aspectul dezvoltării economice, în contextul dificultăţilor generate de declinul industriei carbonifere odată cu iniţierea, în anul 1995, a procesului de închidere a unor mine.
        Prin acest document reprezentanţii administraţiei locale din Valea Jiului îşi asumă Strategia, ce va fi aprobată la nivel guvernamental central, în perspectiva unei transformări semnificative a zonei în perioada 2022-2030 sub aspectul recalibrării percepţiei locuitorilor asupra identităţii locale şi a rolului acestora în procesul tranziţiei energetice, precum şi al valorificării potenţialului zonei în vederea dezvoltării economice a Văii Jiului pe multiple paliere, a îmbunătăţirii vieţii locuitorilor, a promovării inovării şi a decarbonării. Totodată, un rol instrumental revine structurii de guvernanţă (Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului) care a fost definită şi s-a constituit în contextul elaborării acestei strategii, în scopul implementării obiectivelor prevăzute. În procesul de implementare a strategiei şi de aderare la obiectivele acesteia vor fi activ implicate toate părţile interesate din Valea Jiului, care pot avea un rol determinant, inclusiv ONG-uri şi comunitatea de afaceri, structuril asociative, comunităţile şi asociaţiile locale, asociaţiile de turism şi structurile sindicale. Perspectiva dezvoltării zonei este atent calibrată pentru a fi durabilă prin elaborarea unor proiecte specifice ce stau la baza implementării strategiei. Toate aceste obiective sunt aliniate bunelor practici europene specifice regiunilor carbonifere în tranziţie şi direcţiilor vizate prin iniţiative europene importante precum Mecanismul de Tranziţie Justă (Just Transition Mechanism), Pactul Ecologic European (European Green Deal), Politica de Coeziune a Uniunii Europene (EU Cohesion Policy), cu valorificarea avantajelor competitive locale ale Văii Jiului.
        Strategia susţine planificarea echilibrată şi realistă a viitorului Văii Jiului în raport cu nevoile socio-economice locale, cu lecţiile desprinse din experienţele anterioare ale zonei şi cu evaluarea celor mai bune soluţii de promovare a energiei curate, care deja sprijină peste 2 milioane de locuri de muncă la nivel european. Perspectiva foştilor angajaţi în sectorul minier va fi redefinită prin realizarea unor investiţii în infrastructura publică, prin înlocuirea cărbunelui cu surse regenerabile şi alternative de energie, prin promovarea recalificării profesionale, atragerea de investiţii în sectoare care să pună în valoare resursele locale, inovare şi diversificare economică. Transformarea fostelor situri miniere în facilităţi de stocare a energiei regenerabile sau obiective turistice ar putea crea noi locuri de muncă şi ar putea genera valoare sub aspect economic, contribuind, totodată, la asigurarea necesarului energetic.
        Strategia de dezvoltare se referă la orizontul 2030 şi este concepută pe baza analizei situaţiei de fapt din Valea Jiului, a resurselor şi a oportunităţilor pe care le oferă zona, precum şi pe baza evaluării nevoilor celor două grupuri- ţintă prioritare - populaţia din Valea Jiului şi mediul de afaceri, având administraţia locală ca vector de implementare a acţiunilor rezultate din strategie. Aceste nevoi, reflectate în imaginea de mai jos, sunt adresate prin acţiuni şi direcţii de acţiune strategică, dedicate sectorial pilonilor de dezvoltare propuşi, ce vor fi implementate prin proiecte configurate punctual pe fiecare segment.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În efortul de capitalizare a avantajelor oferite de "Iniţiativa Regiunilor Carbonifere în Tranziţie" ("Coal Regions in Transition"), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi autorităţile din Valea Jiului vor acţiona în direcţia unei transformări structurale de succes a zonei, centrată pe asigurarea echităţii sociale, identificarea oportunităţilor pentru a crea noi locuri de muncă şi dezvoltarea de noi competenţe, precum şi pe valorificarea celor mai adecvate surse de finanţare pentru o reală diversificare economică, cu gestionarea echilibrată a provocărilor pe linia protecţiei mediului.
        Potrivit prezentei strategii, obiectivele generale ale tranziţiei de la cărbune în Valea Jiului sunt:
        ● Crearea unui climat socio-profesional dinamic şi performant pentru optimizarea standardelor de viaţă şi asigurarea în mod responsabil a tranziţiei Văii Jiului spre economia verde;
    ● Crearea unui mediu economic diversificat, neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local;
    ● Dezvoltarea coerentă şi durabilă a turismului şi industriilor creative în Valea Jiului, prin stimularea producătorilor locali, prin interconectarea zonelor turistice existente, dezvoltarea acestora, stimularea producătorilor locali punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural al zonei şi conectarea cu regiunile învecinate;
        ● Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane multi-modale, într-un mod unitar, facilitând accesibilitatea în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivităţii între oraşele/ municipiile componente şi zonele imediat învecinate ar deschide Valea Jiului către noi oportunităţi pentru toate industriile.


    Viziune
        Viziunea de dezvoltare a Văii Jiului reprezintă o componentă foarte importantă a strategiei, cu valoare particulară pentru autorităţile locale şi pentru identificarea locuitorilor din zonă cu obiectivele vizate. Aceasta a fost concepută din perspectiva strategică a dezvoltării, evaluând aspectele esenţiale care să ofere şi să consolideze sentimentul de apartenenţă al comunităţilor locale şi rolul lor specific în dezvoltarea microregiunii în raport cu dificultăţile întâmpinate şi cu realităţile actuale. Implicarea directă a tuturor locuitorilor din Valea Jiului în procesul de tranziţie de la o regiune monoindustrială la o zonă cu noi perspective de dezvoltare, reconfigurată energetic şi socio- economic, reprezintă cheia de succes pentru o schimbare radicală de mentalitate şi de viaţă în ansamblu.
        Obiectivele strategice ale viziunii vor fundamenta direcţiile strategice de dezvoltare pe termen mediu şi lung, coagulând principalii factori de necesitate, dar şi de atracţie din Valea Jiului, care vor permite realizarea de acţiuni concrete circumscrise implementării de politici şi proiecte durabile. Viziunea şi obiectivele strategice propuse prin această strategie sunt concepute prin integrarea valorilor, intereselor şi nevoilor de dezvoltare, astfel încât Valea Jiului să fie revitalizată şi să prezinte perspective reale de progres şi modernizare pe multiple segmente.
        Pentru definirea unei viziuni integrate, care să reflecte cât mai fin obiectivele vizate prin acest document, părţile interesate de strategia de dezvoltare a Văii Jiului au fost consultate asupra a trei opţiuni de viziune mono-temă:
        ● Valea Jiului - Generator de inovaţie în sectorul energetic;
        ● Valea Jiului - Centru de reconversie profesională şi specializare inteligentă;
        ● Valea Jiului - Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice ale României în orice anotimp.

        Recomandările formulate de părţile interesate în cadrul acestui proces de consultare derulat în perioada 30 martie - 25 aprilie 2020 au rezultat în elaborarea următoarei viziuni integrate:
        Valea Jiului - regiune revitalizată social, durabilă şi interconectată, cu un mediu economic competitiv, susţinut de investiţii, inovare şi recunoscută pentru specificul local
        Pornind de la această viziune, strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:
        ● Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare;
        ● Diversificarea economică, inovare şi antreprenoriat;
        ● Valorificarea durabilă a specificului local;
        ● Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea.


        Realizarea acestei viziuni va fi posibilă prin acţiuni dedicate atingerii următoarelor deziderate:
        Cunoaştere şi competenţe: Populaţia Văii Jiului va beneficia de educaţie de calitate pentru a dobândi cunoştinţe şi aptitudini ce ii vor oferi şansa participării active la viaţa socială şi economică a zonei. Educaţia va fi susţinută pe termen lung va fi susţinută şi abandonul şcolar va scădea.
        Sănătate: Populaţia Văii Jiului va beneficia de servicii medicale la standarde calitative înalte care îi vor asigura o viaţă mai lungă şi un trai sănătos.
    Cultură şi identitate: Locuitorii Văii Jiului vor capitaliza valorile culturale şi vor promova tradiţiile locale pentru crearea unui brand local. Identitatea locală şi regională va reflecta valorile şi aspiraţiile tuturor confesiunilor care trăiesc în zonă. Specificul local va oferi oportunităţi de dezvoltare economică pentru revitalizarea turismului prin valorificarea avantajelor locale oferite de toate zonele turistice.
        Conectivitate socială: Locuitorii Văii Jiului vor consolida relaţiile de familie şi la nivel de comunitate pentru a participa activ în viaţa socială. Vor fi luate măsuri pentru a preveni separarea copiilor de părinţi şi excluziunea socială, pentru redobândirea sentimentului de apartenenţă şi mândrie locală.
        Mediu curat: Valea Jiului va beneficia de acţiuni eficiente pentru păstrarea unui mediu curat şi sănătos şi pentru închiderea în siguranţă a minelor încă operaţionale, cu protejarea şi valorificarea frumuseţilor naturale şi asigurarea nevoilor locuitorilor din Valea Jiului.
        Diversificare economică: Valea Jiului va atrage investiţii ce vor genera oportunităţi de lucru pentru populaţia tânără şi adultă, va beneficia de iniţiative antreprenoriale de succes şi va dezvolta competenţe profesionale ce vor conduce la operaţionalizarea de proiecte în domeniile industriale, în turism, inovare, cercetare şi dezvoltare.
        Locuri de muncă: Accesul la obţinerea unor locuri de muncă sigure şi satisfăcătoare va fi posibil pentru toate categoriile de cetăţeni interesaţi să lucreze.
        Accesibilitate: Populaţia Văii Jiului va beneficia de mobilitate sporită, urmând a se deplasa uşor şi eficient la nivel local şi regional datorită dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare.

        Noua viziune având ca perspectivă anul 2030 a fost corelată cu direcţiile elaborate prin alte strategii şi planuri naţionale şi regionale (Planul pentru dezvoltare regională a Regiunii Vest 2014-2020*1), Strategia de dezvoltare locală a microregiunii Valea Jiului (2007)*2), Strategia de dezvoltare teritorială a României*3), Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă 2030*4), Planul pentru dezvoltarea regională a regiunii Vest 2021-2027*5), Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, versiunea aprilie 2020*6), Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, versiunea preliminară*7), Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023*8)) pentru a asigura continuitate acelor demersuri iniţiate şi derulate până în prezent şi, totodată, pentru imprimarea unor noi direcţii cu scopul profilării Văii Jiului spre o etapă de dezvoltare susţinută de o nouă abordare, calibrată bunelor practici europene specifice regiunilor carbonifere în tranziţie.
        *1) Planul pentru dezvoltare regională a Regiunii Vest 2014-2020, https://adrvest.ro/planul-pentru-dezvoltare-regionala-2014-2020/
        *2) Strategia de dezvoltare locală a microregiunii Valea Jiului (2007), http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Valea%20Jiului/strategie%20valea%20jiului.pdf
        *3) Strategia de dezvoltare teritorială a României, http://www.sdtr.ro/
        *4) Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/208312 sau http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/10/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-României-2030_002.pdf
        *5) Planul pentru dezvoltarea regională a regiunii Vest 2021-2027, https://www.nord-vest.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2021-2027/
        *6) Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, versiunea aprilie 2020, https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ro_final_necp_main_ro.pdf
        *7) Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, versiunea preliminară, http://energie.gov.ro/transparenta- decizionala/strategia-energetica-a-româniei-2019-2030-cu-perspectiva-anului-2050/
        *8) Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023, https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategie%20SMIE_2017docx_0.pdf

        Viziunea de dezvoltare pentru Valea Jiului a fost definită pentru a răspunde nevoilor şi dorinţelor principalelor grupuri-ţintă (comunităţi locale, mediu de afaceri/investitori), pornind de la întrebări cu implicaţii critice şi strategice:
        ● Care sunt condiţiile de trai ale locuitorilor din Valea Jiului, ce standarde de viaţă îşi doresc şi cum poate creşte calitatea vieţii acestora?
        ● Ce provocări întâmpină sistemul sanitar-medical şi cel de învăţământ şi cum ar trebui eficientizată funcţionarea acestora?
        ● Care este potenţialul uman al zonei şi ce nevoi de dezvoltare a competenţelor există pentru alinierea la cererea pieţei muncii? Cum ar putea fi prevenită migrarea şi susţinută retenţia tinerilor în zonă?
        ● Ce condiţii ar trebui îndeplinite pentru atragerea de activităţi economice profitabile în zonă? Ce factori ar contribui la creşterea atractivităţii şi competitivităţii economice a Văii Jiului?
        ● Cum ar putea fi încurajat şi dezvoltat antreprenoriatul local? Care ar fi factorii de stimulare a dezvoltării inovaţiei şi cercetării?
        ● Ce nevoi de îmbunătăţire a infrastructurii de transport sunt prioritare pentru creşterea mobilităţii şi conectivităţii zonei?
        ● Cum ar putea Valea Jiului să atragă mai mulţi turişti şi să beneficieze de venituri generate din acest sector pe parcursul întregului an?
        ● Ce condiţii vor trebui îndeplinite în procedurile de închidere a minelor încă operaţionale pentru garantarea protecţiei mediului? Ce alte măsuri ar trebui luate în scopul asigurării unui trai sănătos pentru populaţia Văii Jiului?

        Analiza provocărilor şi oportunităţilor din Valea Jiului, realizată ca pas premergător elaborării prezentei strategii, a evidenţiat o serie de aspecte pozitive pe care Valea Jiului le poate capitaliza cu succes pentru o abordare competitivă pe componente precum potenţialul turistic, infrastructura energetică, tradiţiile locale, facilităţile de învăţământ superior şi vocaţional, întreprinderile mici şi mijlocii deja existente/mediul antreprenorial, considerând rolul pe care zona l-ar putea avea la nivel Regiunii Vest şi, în perspectivă, contribuţia pe care Valea Jiului ar putea să o genereze la PIB-ul naţional în baza implementării coerente a unor direcţii prioritare de dezvoltare economică pe termen scurt şi mediu. Câteva elemente relevante ce susţin oportunitatea unei dezvoltări active a zonei:
        ● Valea Jiului se situează în judeţul Hunedoara aparţinând Regiunii Vest, a doua cea mai dezvoltată regiune din România. Posibilitatea obţinerii unei intensităţi diferite a ajutorului de stat faţă de cea a Regiunii Vest va permite o cofinanţare publică substanţială pentru investiţii publice şi private. Crearea unui regim de stimulare a investiţiilor dedicat pentru Valea Jiului, diferit faţă de cel al Regiunii Vest, ar spori atractivitatea pentru ancorarea şi dezvoltarea unor întreprinderi mici şi mijlocii în zonă.
    ● Microregiunea este o atracţie turistică în creştere, beneficiind de un mediu natural deosebit, favorabil dezvoltării turismului pe multiple segmente (sportiv, rural, vizitarea siturilor industriale, speologie, turism de vânătoare, turism cultural). Un concept de dezvoltare integrată a turismului va susţine crearea brandului Valea Jiului pe cel puţin 3 paliere:1) tranziţie energetică; 2) regenerare urbană; 3) brand comun pentru produse locale şi turism cu perspectiva de atragere a turiştilor şi investiţiilor. Valorificarea turismului va sprijini dezvoltarea unor activităţi conexe, cum ar fi industria uşoară şi meşteşugurile, inclusiv prelucrarea lemnului pentru produse cu valoare adăugată.
        ● Valea Jiului dispune de un număr relativ mare de persoane apte de muncă, iar valorificarea competenţelor
    Universităţii din Petroşani şi eficientizarea programelor de studiu şi formare profesională din Valea Jiului vor contribui la adaptarea elevilor şi altor resurse umane la nevoile actuale de pe piaţa muncii. Interesul sporit pentru robotică/tehnologie în rândul populaţiei tinere din zonă şi parteneriatele semnate între Universitate şi liceele din regiune pentru sprijinirea tinerilor în acest domeniu va deschide oportunităţi de facilitare a cooperării multidisciplinare prin perfectarea de parteneriate cu centre similare de cercetare sau companii de robotică pe plan internaţional.

        ● Performanţele economice ale Văii Jiului vor depinde de creşterea atractivităţii pe multiple paliere:
    () Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport interregional şi de legătură cu judeţele limitrofe va avea impact favorabil asupra întregului mediu economic din Valea Jiului, optimizând tranzitul angajaţilor şi mărfurilor dintr-o localitate/regiune în alta şi asigurând rute active pentru operatorii de transport rutier şi feroviar, conectivitate eficientă care să susţină cererea pentru funcţiuni esenţiale în atragerea investitorilor şi o alternativă viabilă de transport pentru angajaţii care fac naveta între oraşele din zonă.
    () Dezvoltarea reţelei de distribuţie a energiei va atrage interesul întreprinderilor din domeniul energiilor regenerabile datorită scăderii implicite a costului de racordare a unor noi parcuri energetice o Regenerarea urbană integrată a zonei va contribui semnificativ la promovarea branding-ul zonei şi a identităţii locale la nivel naţional şi internaţional.

        ● Perspectiva relocării unor autorităţi de interes regional în Valea Jiului va avea un impact semnificativ pentru crearea de locuri de muncă directe şi indirecte, precum şi pentru stimularea conectivităţii directe cu alte oraşe.

        Analiza evoluţiei istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului şi a profilului actual al microregiunii evidenţiază disparităţi semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest şi la nivel de ţară, atât din punct de vedere al facilităţilor teritoriale şi de infrastructură, cât mai ales al situaţiei şomajului, capitalului uman, oportunităţilor economice şi serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor încă operaţionale şi necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiţionale. Această realitate necesită o pregătire adecvată a procesului complex de tranziţie cu accent pe o abordare unitară care să asigure noi condiţii de viaţă, să insufle o nouă mentalitate şi să pregătească toate categoriile de populaţie din comunităţile locale pentru un rol activ în profilarea noii perspective a Văii Jiului, în baza promovării de principii comune şi politici integrate. Strategia va da startul unui demers de creştere a capacităţii şi responsabilităţii fiecărui cetăţean al Văii Jiului de a propune şi de a participa la implementarea măsurilor pentru revitalizare şi tranziţie de la cărbune.
        Pentru următorii 10 ani, dar şi ulterior, Valea Jiului trebuie să demonstreze că este o comunitate unită în jurul unul ţel comun, a unui scop asumat politic şi însuşit de întreaga comunitate, pentru creşterea nivelului de înţelegere a necesităţii planificării şi a importanţei transparenţei guvernării şi democraţiei participative. Oamenii din Valea Jiului doresc o zonă administrată activ, corect şi cu rezultate palpabile în soluţionarea problemelor cetăţenilor şi în privinţa ridicării standardului de viaţă, creând perspective ca, până în 2040-2050, să devină un exemplu inovator la nivel european de bună practică pentru asumarea unui viitor comun.

    Valori
        Implementarea cu succes a viziunii de dezvoltare a Văii Jiului prin prezenta strategie trebuie să fie circumscrisă unor valori-cheie. Acestea sunt esenţiale pentru consolidarea încrederii comunităţilor locale în actul public decizional, creşterea profilului responsabil şi activ al decidenţilor locali, anularea preconcepţiilor şi scepticismului populaţiei faţă de şansa reală de materializare a unor astfel de iniţiative complexe cu implicaţii pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului şi obţinerea unei finalităţi de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziţie carboniferă reuşită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes şi la nivelul altor regiuni din România. Principalele valori ce fundamentează prezenta strategie de dezvoltare vizează:
        Participare - Strategia a fost realizată prin consultarea publicului larg, considerând recomandările şi contribuţia directă a tuturor categoriilor de reprezentanţi ai comunităţilor locale în procesele decizionale, pentru a genera rezultate palpabile şi asumate pe scara largă, fără discriminare şi în beneficiul tuturor locuitorilor din Valea Jiului.
        Responsabilitate şi profesionalism - Autorităţile centrale şi locale vor acţiona responsabil şi profesionist, cu asumarea unui leadership activ circumscris obiectivelor vizate şi rezultatelor ce vor fi obţinute prin aceasta strategie, precum şi modului eficient de prevenire şi gestionare a potenţialelor riscuri ce ar putea deriva pe parcursul derulării unor acţiuni/proiecte.
        Etică şi transparenţă - Autorităţile centrale şi locale vor acţiona în interes public pentru punerea în aplicare a prezentei strategii de o manieră corectă, constantă şi imparţială, urmând să asigure deplină transparenţă decizională în fiecare etapă relevantă pentru buna desfăşurare a procesului de implementare.
        Eficienţă şi gândire în perspectivă - Strategia va fi implementată cu respectarea principiilor aferente funcţionării eficiente a noului mecanism de guvernanţă, cu atenta planificare a demersurilor pentru viitorul generaţiilor din Valea Jiului, cu valorificarea echilibrată a finanţării ce va fi disponibilă pentru fiecare proiect şi cu evaluarea impactului deciziilor pe termen lung.
        Inovare - Autorităţile centrale şi locale vor promova o nouă abordare pentru a face diferenţa prin modul de gestionare şi implementare a acţiunilor/proiectelor derivate din strategie, cu deschidere spre nou, inovare şi adoptare de bune practici europene, prin încurajarea comunităţilor locale să joace un rol direct în configurarea viitorului Văii Jiului.
        Cooperare şi parteneriat - Strategia va fi pusă în aplicare prin strânsa colaborare a autorităţilor locale cu cele mai relevante categorii de reprezentanţi din cadrul comunităţilor locale şi prin perfectarea de parteneriate durabile cu Universitatea din Petroşani, ONG-urile active în zonă şi comunitatea de afaceri locală, dar şi cu alte entităţi din afara Văii Jiului (precum Consiliul Judeţean Hunedoara, care s-a implicat activ în susţinerea financiară a mai multor proiecte pentru Valea Jiului, printre care se numără proiectul Green Line), pentru implementarea cu succes a proiectelor vizate pentru domeniile subsumate pilonilor de dezvoltare.
        Durabilitate - Autorităţile centrale şi locale îşi asumă să promoveze o abordare echilibrată în plan social, economic, cultural şi de mediu, urmând să acţioneze pentru integrarea eficientă a acestui concept în activitatea circumscrisă strategiei.


    Contextul elaborării strategiei
    Cadrul general
        Pieţele energetice internaţionale se află într-un complex proces de tranziţie pe dimensiunile geopolitică, economică, tehnologică şi de mediu. Aceste evoluţii au impact semnificativ asupra sectorului energetic. Politicile climatice şi de mediu centrate pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pe implementarea politicilor circumscrise energiilor curate reprezintă unul dintre factorii relevanţi de modelare a schemelor de consum pentru sectorul energetic. Uniunea Europeană şi-a asumat reducerea cu 100% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050, comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1990, fapt ce pe termen lung va duce la creşterea ponderii surselor regenerabile şi a celor cu conţinut redus de carbon în mixul energetic.*9)
        *9) https://ec.europa.eu/clima/policies/strategies_en

        Potrivit Comisiei Europene, cărbunele continuă să fie extras în 31 de regiuni din 11 ţări europene cu aproximativ 230.000 angajaţi în sector. Cărbunele reprezintă aproximativ un sfert din totalul producţiei de energie la nivel UE, fiind o importantă sursă pentru procesele industriale, în pofida declinului constant al producţiei şi consumului de cărbune din ultimele decenii. Previziunile privind creşterea activităţilor industriale în economiile emergente au determinat investiţii considerabile în producţia de cărbune, însă cererea a scăzut în ultimii ani, rezultând în capacităţi neutilizate şi preţ redus al acestei resurse.*10)
        *10) https://ec.europa.eu/energy/topics/oil-gas-and-coal/EU-coal-regions/coal-regions-transition_en


    Situaţia din România
        Sectorul energetic este o prioritate a politicii economice şi de securitate a României, contribuind la dezvoltarea ţării cu impact semnificativ pentru calitatea vieţii, nivelul de competitivitate economică şi calitatea mediului înconjurător. România beneficiază de un mix energetic echilibrat şi diversificat, care include şi cărbune. În vreme ce resursele de gaz natural acoperă peste 65% din necesarul intern, cărbunele e supus presiunilor aferente costului emisiilor de carbon, deşi acesta continuă să aibă aport la stabilitatea sistemului energetic naţional.
        La începutul anilor '90, Valea Jiului avea o populaţie de aproximativ 140.000 locuitori şi peste 45.000 angajaţi în 15 unităţi miniere care furnizau în jur de 22 milioane de tone de cărbune anual. În prezent doar 4 mine mai sunt operaţionale, însă şi acestea urmează să fie închise în următorii ani.*11) *12)
        *11) Institutul Naţional de Statistică
        *12) 2018. Strategia energetică a României pentru perioada 2019-2030, în perspectiva anului 2050, versiune în lucru, pagina 44;

        Hartă 1 - Evoluţia activităţii miniere în Valea Jiului ulterior anului 1990 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa PwC

        Scăderea nivelului de utilizare a cărbunelui a condus la închiderea de mine în mai multe regiuni din Europa, decizia de renunţare la cărbune fiind asumată de guvernele ţărilor respective. Astfel de acţiuni de tranziţie necesită calibrare la responsabilităţile climatice, de mediu şi de sănătate, precum şi rezolvarea problemelor lucrătorilor în sectorul minier şi subsecvent, ale comunităţilor afectate.
        Conform Acordului Climatic al ONU (UN Climate Agreement) semnat la Paris, Europa şi ţările OECD trebuie să renunţe la cărbune până în anul 2030 sau chiar mai devreme, evoluţie asumată şi de guvernele semnatare ale Powering Past Coal Alliance. România a amânat decizia de a renunţa la cărbune, însă pe fondul presiunilor economice în creştere asupra sectorului energetic, în 2018 Ministerul Energiei a anunţat pentru prima dată perspectiva procesului de tranziţie de la cărbune până în anul 2040.
        Pentru valorificarea oportunităţilor conferite de tranziţia energetică la nivel global, România s-a angajat să abordeze noi direcţii de dezvoltare a sectorului energetic conform Strategiei Uniunii Energetice (Energy Union Strategy) şi Pachetului pentru Energie Curată (Clean Energy Package). Atingerea ţintelor de decarbonare stabilite prin Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice 2021-2030 (PNIESC) va necesita investiţii semnificative, în următoarele dimensiuni principale:
        ● Decarbonare - emisiile şi absorbţiile GES
        ● Decarbonare - energia din surse regenerabile
        ● Eficienţă energetică
        ● Securitate energetică
        ● Piaţa internă a energiei
        ● Cercetare, inovare şi competitivitate


    Demersurile europene în sprijinul tranziţiei de la cărbune
        În efortul de sprijinire a ţărilor aflate în proces de tranziţia de la cărbune, Comisia Europeană a lansat în anul 2017 Iniţiativa Regiunilor Carbonifere în Tranziţie (Coal Regions in Transition Iniţiative). Valea Jiului a devenit una dintre regiunile pilot, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost desemnat în anul 2018 coordonator la nivel naţional al Iniţiativei pentru Valea Jiului în cadrul platformei activate pentru această iniţiativă europeană.
        În luna decembrie 2019 Comisia Europeană a prezentat Pactul Ecologic European (European Green Deal) având ca obiectiv o Europă neutră climatic până în 2050. În acest context a fost introdus Mecanismul de Tranziţie Justă (Just Transition Mechanism) pentru a ajuta regiunile carbonifere în efortul de tranziţie spre o economie cu emisii reduse de carbon, pentru crearea de locuri de muncă verzi, realizarea de investiţii în transport public durabil şi în energie regenerabilă, pentru îmbunătăţirea conectivităţii digitale.
        Pentru Valea Jiului elaborarea acestei strategii de dezvoltare vizează adoptarea de politici sectoriale care să susţină proiecte şi programe în linie cu viziunea de dezvoltare propusă, pornind de la profilarea zonei în plan regional pentru capitalizarea punctelor tari, identificarea oportunităţilor şi rezolvarea problemelor stabilite în cadrul diagnozei realizate premergător strategiei. Valea Jiului se va defini prin această strategie prin prisma avantajelor competitive specifice microregiunii pentru activităţi economice ţintă şi prin implementarea de proiecte ce includ infrastructura de transport, diversificarea economică, spiritul antreprenorial şi oportunităţile de inovare, calitatea vieţii şi protecţia mediului, potenţialul turistic şi valorile locale ce consolidează identitatea comunităţilor din zonă. Coroborate într-o abordare conceptuală de dezvoltare integrată, acestea vor contribui la realizarea obiectivelor strategice de progres socio-economic al Văii Jiului.
        În plus, direcţiile de acţiune vizate pentru dezvoltarea Văii Jiului vor fi calibrate la obiectivele Pactului Ecologic European (2019) ce vizează economiile moderne competitive, inclusiv din perspectiva utilizării resurselor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:
        ● Atingerea ţintelor în materie de climă prevăzute pentru orizontul 2030 şi 2050
        ● Modernizarea sectorului industrial pe principiile economiei circulare
        ● Furnizarea de energie curată la preţuri accesibile
        ● Accelerarea tranziţiei către o mobilitate durabilă şi inteligentă
        ● Asigurarea eficienţei energetice a clădirilor
        ● Conservarea şi refacerea ecosistemelor şi biodiversităţii
        ● Reducerea poluării pentru asigurarea unui mediu sănătos

        Într-un plan mai larg, strategia Văii Jiului se circumscrie obiectivelor Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, aferente exerciţiului de planificare bugetară 2021-2027, pe următoarele 5 obiective de politică:
        ● O Europă mai competitivă şi mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente şi a conectivităţii TIC regionale
        ● O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziţiei către o energie curată şi echitabilă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea, a prevenirii şi gestionării riscurilor, precum şi a unei mobilităţi urbane durabile;
        ● O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilităţii
    ● O Europă mai socială, şi mai favorabilă incluziunii, pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
        ● O Europă mai apropiată de cetăţeni, prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii şi de iniţiative locale.

        De asemenea, documentul se aliniază şi direcţiilor vizate prin Agenda Teritorială Europeană 2030 (European Territorial Agenda 2030 - versiunea de propunere 2019) având 2 obiective principale - O Europă Justă (Echitabilă) şi O Europă Verde - calibrate pe 6 direcţii prioritare de dezvoltare a teritoriului european:
        O Europă Justă (Echitabilă) - în sprijinul asigurării viitorului pentru toate categoriile de populaţie
        ● O Europă echilibrată: dezvoltare teritorială mai echilibrată, cu valorificarea diversităţii europene
        ● Regiuni funcţionale: dezvoltare locală şi regională cu reducerea inegalităţii
        ● Integrare dincolo de graniţe: viaţă şi muncă peste graniţele naţionale

        O Europă Verde - în sprijinul proceselor de tranziţie
        ● Mediu sănătos: medii curate pentru o viaţă mai bună şi oraşe neutre climatic
        ● Economie circulară: economii locale puternice şi durabile în lumea globalizată
        ● Conectivitate durabilă: conectivitate digitală şi fizică durabilă a zonelor.



    Componenta de dezvoltare durabilă a Văii Jiului
        În fundamentarea Strategiei de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului se pune accent pe măsuri de tranziţie către o economie durabilă, aliniate obiectivelor de dezvoltare durabilă din Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, dar adaptate la specificul local din Valea Jiului şi menite să asigure sprijinirea diversificării economice a microregiunii, împreună cu măsuri de recalificare şi incluziune activă a lucrătorilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, sprijinind, totodată, transformarea proceselor industriale, necesară pentru o tranziţie spre o economie neutră, concomitent cu menţinerea sau creşterea numărului locurilor de muncă din Valea Jiului. În cadrul procesului de tranziţie de la activităţi strict legate de minerit la activităţi economice diversificate sunt implicate trei părţi: companiile miniere, comunităţile şi autorităţile. În actualul context global, România s-a alăturat majorităţii statelor europene prin semnarea Declaraţiei privind utilizarea Pactului Ecologic European ca element cheie în Planul de redresare a Uniunii Europene post-pandemia COVID -19. Elaborarea Strategiei de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului e centrată pe nevoia de dezvoltare a zonei, dar şi pe procesul de tranziţie către o economie durabilă fiind indicată în Anexa D a Raportului de Ţară 2020 ca zona de importanţă strategica (Judeţul Hunedoara) care trebuie sprijinită la nivel economic şi social, dar mai ales în procesul de reducere semnificativa a gazelor cu efect de sera GES (peste 65% din emisiile GES din România provin din industria minieră şi din producţie).
    Tranziţia către o economie durabilă la nivel naţional vizează pentru Valea Jiului acţiuni specifice în direcţia dezvoltării spiritului antreprenorial şi a IMM-urilor pe domenii specifice identificate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare, coroborate cu măsuri integrate de asigurare a forţei de munca bine pregătită care se va regăsi în aceste companii, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabila ODD08 - Muncă decentă şi creştere economică şi ODD11 - Oraşe şi comunităţi durabile, prin sublinierea potenţialul Văii Jiului într-un context urban real (în cele 6 UAT- uri), care permite explorarea şi eventual punerea în aplicare ulterioară a unor inovaţii durabile (de exemplu, în domeniul locuinţelor), precum şi valorificarea oraşului ca "dispozitiv de învăţare", care facilitează învăţarea socială şi permite instituirea unor relaţii de cooperare ce pot reduce riscurile sociale. Este foarte important ca prin aceste masuri de tranziţie către o economie durabilă să fie valorificată experienţa unor comunităţi inteligente care s-au îndreptat deja spre soluţii de economie circulară pentru clădiri, mobilitate, produse, gestionarea deşeurilor şi planificarea şi gestionarea teritoriilor lor şi care încurajează Comisia Europeană să promoveze în continuare soluţiile respective pentru toate comunităţile inteligente. Aceste contribuţii vor juca un rol semnificativ în realizarea ODD-urilor amintite, certificând aceasta tranziţie.
        Un alt set de acţiuni specifice Văii Jiului vizează investiţii în tehnologii/infrastructura pentru energie curată cu emisii reduse, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă ODD7 - Energie curată şi la preturi accesibile.
        Tranziţia către o economie durabilă în Valea Jiului se va realiza prin implementarea de măsuri de tranziţie spre economia circulară în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă ODD12 - Producţie şi consum responsabil, coroborat cu Obiectivul de dezvoltare durabilă ODD 4 - Educaţie de calitate.
        Din perspectiva sustenabilităţii, este important ca întregul proces de închidere a minelor şi consecinţele activităţii miniere să fie plasate într-un interval de timp mai amplu decât perioada atribuită operării minei, astfel încât prin măsurile de tranziţie către o economie durabilă să se poată folosi baza existentă aplicată unui proces de dezvoltare durabilă bazat pe cei 3 piloni ai dezvoltării durabile: economic, social şi de mediu. Un astfel de model are avantajul flexibilităţii şi adaptabilităţii la contextul local şi nevoile comunităţii, însă adoptarea sa necesită transformări majore în întreaga structură de guvernanţă naţională la care se raportează astfel încât şi modelul de tranziţie către economia durabilă la nivel naţional să poată permite remodelări sistemice pe baza condiţiilor existente în Valea Jiului.
        Tranziţia către o economie durabilă nu implică asumarea legitimităţii şi încrederii în acţiunile întreprinse de o multitudine de actori, pornind de la nivelul de bază al comunităţii din Valea Jiului către autorităţile regionale şi centrale. Planificarea riguroasă şi din timp va conduce la creşterea capacităţii de adaptare a mediului economic şi social pentru a prelua responsabilitatea de la industria minieră aflată în declin, ca parte a procesului strategic de transformare economică. Este necesară înţelegerea adecvată a elementelor cheie ce pot fi valorificate la nivel de potenţial natural sau sectoare economice, printr-un amplu proces consultativ, dar şi prin identificarea şi evaluarea tuturor iniţiativelor întreprinse şi a proiectelor implementate în procesul de tranziţie.
        Nu în ultimul rând, punerea în aplicare a noii strategii de dezvoltare a Uniunii Europene, reflectată prin Pactul Ecologic European, generează, pe de o parte, oportunităţi pentru reaşezarea fundamentelor economice şi sociale pe baze solide şi durabile. Pe de altă parte, tranziţia către neutralitate climatică în orizontul 2050 şi, implicit, creşterea cu 1015 puncte procentuale a nivelului de ambiţie a obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2030 generează implicaţii trans-sectoriale pe multiple paliere, respectiv: mediu şi schimbări climatice, agricultură, energie, transporturi, industrie, social dar şi în sectorul financiar.
        Este necesară o implicare pro-activă, atât din partea autorităţilor, cât şi din partea comunităţilor şi actorilor locali, pentru facilitarea comunicării şi implementarea de acţiuni comune în beneficiul societăţii, în special în condiţiile în care restructurările şi reformele au condus atât la degradarea mediului socio-economic în ansamblu, cât şi la deteriorarea încrederii şi capacităţii de dialog între diferiţii actori implicaţi.

    Dimensiunea teritorială a Văii Jiului şi Instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate -ITI Valea Jiului
        Prezenta Strategie este elaborată pentru Valea Jiului, microregiune din judeţul Hunedoara, definită geografic prin acoperirea teritorială ale următoarelor 6 UAT-uri: Oraşul Uricani, Municipiul Lupeni, Municipiul Vulcan, Oraşul Aninoasa, Municipiul Petroşani, Oraşul Petrila. Oficial, microregiunea nu are zone rurale, ţinând cont de faptul că localităţile componente şi satele aparţinătoare care intră în structura administrativă a municipiilor şi oraşelor din Valea Jiului sunt apreciate ca localităţi urbane din punct de vedere administrativ-teritorial, chiar dacă acestea prezintă un caracter rural. Valea Jiului este înconjurată de situri Natura 2000 şi parcuri naţionale (Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Defileul Jiului).
        În Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize, la art. 28-30 este prevăzută posibilitatea sprijinirii dezvoltării teritoriale integrate prin strategii de dezvoltare locală şi teritorială în forma Investiţiilor Teritoriale Integrate (ITI).
    Prin "Memorandumul cu tema: Programele operaţionale/naţionale şi arhitectura instituţională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027", aprobat în şedinţa Guvernului din 27 februarie 2020, au fost desemnate 2 zone care vor beneficia de utilizarea instrumentului ITI: Delta Dunării şi Valea Jiului.
        În Raportul de ţară din 2019 privind România (Anexa D "Orientări în materie de investiţii privind finanţarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027 pentru România") sunt menţionate următoarele aspecte cu referire la zona cu nevoi de investiţii "cu un rang înalt de prioritate pentru a sprijini dezvoltarea locală integrată socială, economică, culturală şi de mediu şi securitatea pentru a sprijini iniţiativele teritoriale specifice care vizează reconversia economiei în regiunile afectate de declin industrial şi de minerit, cum ar fi Valea Jiului (luând în considerare rezultatele Iniţiativei privind tranziţia regiunilor cu o utilizare intensă a cărbunelui şi cu emisii ridicate de dioxid de carbon);"
        ITI este un instrument opţional de dezvoltare teritorială care face posibilă combinarea resurselor din mai multe fonduri europene, din cadrul axelor prioritare ale unuia sau mai multor Programe Operaţionale.
        Utilizarea instrumentului ITI în Valea Jiului a fost determinată inclusiv de faptul ca România a aderat la Platforma Regiunilor Carbonifere în Tranziţie cu un proiectul pilot privind regiunea Văii Jiului. Prin utilizarea ITI şi resurselor din Fondul de Tranziţie Justa se estimează atingerea dezideratelor realizării unei economii diversificate în folosul comunităţii puternic afectata de tranziţia şi reconversia din zona. Pentru aplicarea instrumentului ITI în Valea Jiului se va avea în vedere respectarea prevederilor din articolele 28-30 din Regulamentul menţionat anterior.
        "Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului", denumită în continuare şi Asociaţia Valea Jiului va fi constituită prin acordul de voinţă al membrilor săi, membrii care se vor asocia în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000. Scopul principal al Asociaţiei îl reprezintă oferirea de servicii în domeniul iniţierii, dezvoltării şi promovării de competenţe şi politici de dezvoltare locală şi implementarea mecanismului Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) pe raza de competenţă a unităţilor administrativ teritoriale membre din zona Văii Jiului, în strânsă corelare cu iniţiativele derulate cu egida procesului de tranziţie justă.

    Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului
        Viitoarea structură de guvernanţă a Văii Jiului va fi un ONG (Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului) înfiinţat în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000. Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului (denumită în continuare Asociaţia Valea Jiului) va avea ca membri fondatori:
        ● Consiliul Judeţean Hunedoara
        ● Cele 6 unităţi administrativ-teritoriale din Valea Jiului: Consiliul Local Petroşani, Consiliul Local Lupeni, Consiliul Local Vulcan, Consiliul Local Petrila, Consiliul Local Uricani şi Consiliul Local Aninoasa
        ● Universitatea din Petroşani
        ● ONG-uri din fiecare sector: social, economic, de mediu, dezvoltare urbană

        În ceea ce priveşte structura, această asociaţie ar include o Adunare Generală, un Consiliu de Administraţie şi personal executiv, iar mecanismul de luare a deciziilor se va lua pe baza votului majoritar.
        Principalele responsabilităţi ale structurii de guvernanţă
        Rolul acestei structuri este de a coordona şi asigura implementarea Strategiei (în corelare cu ITI Valea Jiului), oferind sprijin indirect pentru finanţarea proiectelor incluse în Strategie.
        Promovare
    ● Furnizează beneficiarilor/posibililor beneficiari ai proiectelor incluse în Strategia Văii Jiului informaţii cu privire la obiectivele Strategiei, sursele de finanţare pentru proiectele incluse în Strategie, calendarul apelurilor de proiect etc.
        ● Asigură vizibilitatea proiectelor în Strategie prin informaţii publice permanente prin intermediul site-ului web al organizaţiei sau prin alte mijloace de informare
        ● Asigură promovarea Strategiei la nivel local, regional, naţional, European.

        Implementare
        ● Coordonează implementarea Strategiei Văii Jiului la nivelul teritoriului ITI Valea Jiului
    ● Oferă sprijin potenţialilor solicitanţi şi beneficiari în identificarea surselor de finanţare şi a paşilor de urmat pentru a implementa propuneri/proiecte adecvate pentru rezolvarea nevoilor identificate de aceştia
        ● Sprijină beneficiarii, care realizează mai multe proiecte finanţate prin diferite programe, în alinierea proiectelor integrate dezvoltate în parteneriat şi în sensul evitării suprapunerilor
        ● Colaborează cu factorii responsabili de elaborarea legislaţiei în domeniul turismului, transporturilor, planificării urbane, mediului - pentru a alinia prevederile legale din domeniile menţionate la particularităţile Văii Jiului - şi este vectorul comunicării şi promovării nevoilor populaţiei Văii Jiului
        ● Asigură relaţii de comunicare şi cooperare cu toate entităţile publice sau private relevante, pentru a implementa Strategia Văii Jiului
        ● Acţionează ca o interfaţă pentru discuţii în cadrul proiectelor integrate, fiind un partener activ pentru autorităţile administraţiei publice locale şi alţi parteneri în ceea ce priveşte dezvoltarea, pentru a sprijini politicile şi acţiunile de interes vizând dezvoltarea Văii Jiului.
        ● Analizează propunerile de proiect transmise de solicitanţi asociaţiei şi evaluează conformitatea proiectului cu strategia
        ● Gestionează baza de date creată prin colectarea tuturor propunerilor de proiect care pot contribui la implementarea strategiei
        ● Negociază cu autorităţile de management condiţiile de finanţare pentru diferite programe pentru a asigura implementarea planului de acţiune al strategiei
        ● Reprezintă interesele beneficiarilor proiectului şi intermediază relaţia lor cu autorităţile de management pentru a implementa cu succes proiectele
        ● Consiliază beneficiarii în dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea proiectului prin sesiuni de instruire dedicate
        ● Colaborează cu toate instituţiile locale din Valea Jiului, asigurând sinergia şi rezilienţa Strategiei
        ● Colaborează cu instituţii şi autorităţi de gestionare pe diferite probleme în implementarea proiectelor incluse în Strategia Văii Jiului. Stabileşte - în colaborare cu MIPE - criteriile pentru prioritizarea proiectelor în conformitate cu cerinţele stabilite în strategie.
        ● Organizează consultări cu actorii relevanţi din diferite domenii economice pentru a sprijini proiectele incluse în planul de acţiune
        ● Sprijină sectorul privat în dezvoltarea proiectelor relevante pentru strategie
        ● Este consultată de orice alte entităţi create în Valea Jiului care sunt implicate în implementarea Strategiei pentru a asigura relevanţa acţiunilor fiecărei entităţi
        ● Organizează sesiuni de instruire, ateliere şi orice alte forme de asistenţă pentru potenţialii beneficiari, pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor, inclusive în perioada de implementare a proiectului.

        Turism
        ● Identifică oportunităţi pentru dezvoltarea turismului
        ● Sprijină dezvoltarea proiectelor turistice
        ● Valorifică avantajele naturale şi culturale locale pentru a crea un brand
        ● Creează parteneriate între diverse entităţi pentru a promova turismul la nivel internaţional şi naţional
        ● Acordă sprijin autorităţilor publice locale în dezvoltarea proiectelor conexe care contribuie la dezvoltarea turismului în zonă.
        ● Creează o bază de date cu toate tipurile de evenimente desfăşurate în Valea Jiului, le promovează şi aliniază calendarele acestora.

        Investiţii şi antreprenoriat
        ● Promovează investiţiile în Valea Jiului
        ● Ia măsuri pentru atragerea potenţialilor investitori
        ● Sprijină iniţierea şi dezvoltarea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor
        ● Promovează facilităţile potenţiale şi a condiţiile favorabile dezvoltării afacerii, pentru a atrage investitori
        ● Acordă sprijin unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice, companiilor în identificarea surselor de finanţare pentru promovarea proiectelor care pot atrage investitori în zonă
        ● Organizează - împreună cu Camera de Comerţ - acţiunile menite să sprijine mediul de afaceri pentru a dezvolta proiecte. Organizează sesiuni de lucru cu reprezentanţi ai mediului academic, cu Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru a implementa proiecte care contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului în rândul elevilor
        ● Organizează campanii de promovare a instrumentelor financiare dedicate mediului de afaceri

        Finanţare
        ● Identifică sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei în conformitate cu reglementările programelor operaţionale şi cu orice alte surse posibile de finanţare
        ● Analizează continuu nevoile de finanţare locală pe teritoriul acoperit de Strategia Văii Jiului
        ● Negociază - în funcţie de nevoile de finanţare identificate la nivelul teritoriului ITI din Valea Jiului - sumele care vor fi alocate în cadrul programelor prin mecanismul ITI.
    ● Reprezintă interesele potenţialilor beneficiari/beneficiari din Valea Jiului la nivelul autorităţilor publice centrale în legătură cu implementarea Strategiei.
        ● Informează continuu potenţialii beneficiari despre oportunităţile de finanţare
        ● Realizează campanii de comunicare şi promovare cu privire la sursele de finanţare (de exemplu, rulote)
        ● Organizează sesiuni de atelier la lansări de apeluri, conţinut de orientări etc.

        Monitorizarea
        ● Monitorizează implementarea proiectelor aprobate în ceea ce priveşte respectarea indicatorilor strategiei şi valorificarea rezultatelor
        ● Pregăteşte rapoarte de monitorizare anuale sau bianuale, le transmite Consiliului de Administraţie pentru validare şi le postează pe site-ul web al organizaţiei sau le pune la dispoziţia oricăror părţi interesate (de exemplu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, coordonatorul ITI din cadrul MIPE)
        ● Monitorizează realizarea indicatorilor incluşi în strategie şi propune analiza şi actualizarea strategiei în funcţie de rezultatele evaluărilor
        ● Colaborează cu instituţiile finanţatoare pentru monitorizarea şi prioritizarea proiectelor din perspectiva Strategiei.



    Surse de finanţare în sprijinul tranziţiei de la cărbune*13)
        *13) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/fs 20 39
        Au fost indicate posibile surse de finanţare în baza informaţiilor publice disponibile. La momentul elaborării strategiei programele operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027 erau încă în consultare publică şi neaprobate.
        O componentă importantă a prezentei strategii o reprezintă finanţarea proiectelor propuse pentru dezvoltare pe dimensiunile aferente pilonilor de dezvoltare, finanţarea urmând să fie asigurată, în principal, din fonduri europene şi naţionale.
        Relevant de menţionat este Mecanismul pentru Tranziţie Justă*14) (The Just Transition Mechanism, care include şi Programul Operaţional pentru Tranziţie Justă), pentru susţinerea tranziţiei spre o economie neutră din punct de vedere climatic, mecanism ce va contribui la abordarea eficientă a efectelor sociale şi economice ale tranziţiei, cu accent pe regiunile, industriile şi forţa de muncă care vor întâmpina cele mai mari provocări, şi va mobiliza cel puţin 100 miliarde Euro prin:
        *14) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/actions-being-taken-eu/iust-transition-mechanism/iust- transition-funding-sources_en
        ● Sprijin financiar
    () un Fond de Tranziţie Justă de 17,5 miliarde Euro, cu generarea de investiţii de cel puţin 30-50 miliarde Euro pentru susţinerea costurilor socio-economice ale tranziţiei (diversificare economică, recalificare etc.); prevede alocarea de surse de finanţare adiţionale celor pentru politica de coeziune, la care se vor adăuga transferuri din alocările naţionale FEDR şi FSE+, precum şi cofinanţare naţională.
    () o schemă de tranziţie justă "InvestEU" cu mobilizarea a 45 miliarde Euro pentru investiţii
    () o facilitate de împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiţii cu mobilizarea a 25-30 miliarde Euro pentru investiţii în sectorul energetic şi infrastructurii de transport, reţelelor de termoficare, transportului public, eficienţei energetice, infrastructurii sociale şi pentru alte proiecte de care vor beneficia în mod direct comunităţile din zonele afectate şi care vor contribui la reducerea costurilor socio-economice ale tranziţiei.

        ● Planuri teritoriale pentru regiunile care vor beneficia de facilităţile financiare, pentru stimularea investiţiilor
        ● Condiţii atractive pentru investitorii publici şi privaţi
        ● Asistenţă tehnică acordată prin intermediul unei Platforme de Tranziţie, pentru consiliere şi sprijin.

        De asemenea, vor fi valorificate mecanismele de finanţare ce vizează sprijinirea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie şi a sectorului de electricitate pentru a răspunde nevoilor în domeniul inovaţiei necesară tranziţiei spre o economie cu emisii reduse de carbon, respectiv:
        ● Fondul pentru inovare*15) (The Innovation Fund) - va finanţa investiţii în domeniul tehnologiilor şi proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele enumerate în anexa I a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv captarea şi utilizarea ecologică a dioxidului de carbon (CUC), cu grad înalt de inovare şi proiectele emblematice, cu valoare adăugată europeană, care pot genera scăderi semnificative ale emisiilor;
        *15) https://ec.europa.eu/clima/policies/innovation-fund_en

        ● Fondul pentru modernizare*16) (The Modernization Fund) - va sprijini investiţiile în generarea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; eficienţa energetică; stocarea energiei; modernizarea reţelelor de energie, inclusiv termoficare, conducte şi reţele; tranziţie justă în regiunile dependente de carbon: redistribuirea forţei de muncă, recalificare şi perfecţionare a lucrătorilor, educaţie, iniţiative în căutarea unui loc de muncă şi start- up-uri.
        *16) https://modernisationfund.eu/


        În contextul eforturilor de redresare economică a statelor membre post-COVID-19, Comisia Europeană a lansat o nouă iniţiativă de interes - un buget de 166,7 miliarde euro pentru 2021, care va fi completat de granturi în valoare de 211 miliarde euro şi de împrumuturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde EUR în cadrul Next Generation EU, instrumentul temporar de redresare pentru mobilizarea de investiţii şi relansarea economiei europene. Bugetul este în deplină concordanţă cu angajamentul de a investi în viitor pentru realizarea unei Europe mai verzi, mai digitale şi mai reziliente. Odată adoptat, acesta va fi primul buget din noul cadru financiar multianual 2021- 2027 şi primul buget anual propus de Comisia Europeană sub mandatul von der Leyen.
        La programele şi mecanismele europene se va adăuga finanţarea prin programe naţionale (de ex. Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny") şi programele operaţionale naţionale*17) propuse de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru exerciţiul financiar 2021-2027:
        *17) https://mfe.gov.ro/programe/
        ● Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ)
        ● Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD)
        ● Programul Operaţional Transport (POT)
        ● Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF)
        ● Programul Operaţional Sănătate (POS)
        ● Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare (POEO)
        ● Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS)
        ● Programul Operaţional Regional Vest - implementat la nivelul regiunii Vest (POR Vest)

        Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă*18) a fost elaborat pentru a utiliza fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă prin intermediul a şase piloni: Tranziţia verde, Transformare digitală, Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, Coeziune socială şi teritorială, Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, Politici pentru noua generaţie.
        *18) https://mfe.gov.ro/pnrr/


    Pilonii de dezvoltare ai tranziţiei de la cărbune a Văii Jiului
        Viziunea de dezvoltare a Văii Jiului reprezintă o componentă foarte importantă a strategiei. Obiectivele strategice ale viziunii vor susţine direcţiile de dezvoltare pe termen mediu şi lung, coagulând principalii factori de necesitate, dar şi de atracţie din Valea Jiului, care vor permite realizarea de acţiuni concrete circumscrise implementării de politici şi proiecte durabile.
        Valea Jiului - regiune revitalizată social, durabilă şi interconectată, cu un mediu economic competitiv, susţinut de investiţii, inovare şi recunoscută pentru specificul local
        Pornind de la viziunea integrată pentru Valea Jiului, strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare.

    I. Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare
        Obiectiv general: Crearea unui climat socio-profesional dinamic şi performant pentru optimizarea standardelor de viaţă şi asigurarea în mod responsabil a tranziţiei Văii Jiului spre economia verde.
        Direcţiile strategice:
        ● I.1. Calibrarea potenţialului uman local pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi combaterea excluziunii sociale
        ● I.2. Optimizarea serviciilor medicale şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru depăşirea situaţiei de vulnerabilitate
        ● I.3. Modernizarea învăţământului în regiune, îmbunătăţirea accesului la educaţie şi realizarea de investiţii în competenţe
        ● I.4. Sprijinirea tranziţiei către o economie verde pentru protejarea mediului


    II. Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul
        Obiectiv general: Crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare şi atragerea în regiune a altor întreprinderi, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local, inclusiv cu dezvoltarea în micro- regiune a întregului lanţ valoric de la nivelul industriei respective
        Direcţiile strategice:
        ● II.1. Reconfigurarea sectorului energetic al regiunii prin valorificarea potenţialului de dezvoltare pe diverse paliere
        ● II.2. Atragerea de investiţii în domenii specifice profilului şi nevoilor fiecărui oraş din Valea Jiului, cu potenţial pentru dezvoltarea economică sustenabilă a zonei
        ● II.3. Susţinerea antreprenoriatului prin dezvoltarea competenţelor specifice şi sprijinirea afacerilor locale individuale şi a unor noi iniţiative economice


    III. Valorificarea durabilă a specificului local
        Obiectiv general: Dezvoltarea coerentă şi durabilă a turismului, culturii, activităţilor sportive şi de agrement şi a industriilor creative din Valea Jiului, prin stimularea producătorilor şi creatorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural, industrial şi social al zonei şi conectarea cu regiunile învecinate.
        Direcţiile strategice:
        ● III.1. Elaborarea unui concept turistic integrat al Văii Jiului
        ● III.2. Modernizarea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor de turism
        ● III.3. Dezvoltarea domeniilor cultură, activităţi sportive, agrement şi industrii creative, adaptate specificului local
        ● III.4. Valorificarea resurselor locale din domeniul agroalimentar şi meşteşugăresc


    IV. Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea
    Obiectiv general: Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane multi-modale, într-un mod unitar, facilitând accesibilitatea în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivităţii între oraşele/municipiile componente şi zonele imediat învecinate
        Direcţiile strategice:
        ● IV.1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare pentru conectarea Văii Jiului la nivel teritorial, regional şi transfrontalier
        ● IV.2. Dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de transport public în mod integrat, durabil şi inteligent
    ● IV.3. Reabilitarea şi construirea străzilor şi a zonelor pietonale cu îmbunătăţirea condiţiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă/dizabilităţi, amenajarea spaţiilor publice
        ● IV.4. Dezvoltarea reţelelor de utilităţi, de telecomunicaţii şi a reţelelor de iluminat stradal



    Principalele probleme adresate prin direcţiile strategice
        Pilon de dezvoltare I. Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare

┌───────────────┬─────────────────────────┐
│Direcţie │Principalele probleme │
│strategică │identificate │
├───────────────┼─────────────────────────┤
│I.1. Calibrarea│ │
│potenţialului │ │
│uman local │● Rata ridicată a │
│pentru │şomajului şi declinul │
│creşterea │demografic │
│gradului de │● Dificultatea de │
│ocupare a │reconversie profesională │
│forţei de muncă│şi riscul excluziunii │
│şi combaterea │sociale │
│excluziunii │ │
│sociale │ │
├───────────────┼─────────────────────────┤
│ │● Situaţia precară a │
│ │sistemului medical sub │
│ │aspectul dotării, │
│ │personalului disponibil │
│ │şi diversităţii │
│ │specialităţilor │
│I.2. │● Dificultăţile sociale │
│Optimizarea │semnificative la nivelul │
│serviciilor │populaţiei vulnerabile şi│
│medicale şi │gradul ridicat de sărăcie│
│dezvoltarea │în cartierele │
│serviciilor │marginalizate │
│sociale pentru │● Criza de personal şi │
│depăşirea │lipsa în micro-regiune a │
│situaţiei de │structurilor de │
│vulnerabilitate│învăţământ universitar │
│ │pentru │
│ │pregătirea-perfecţionarea│
│ │specialiştilor pentru │
│ │acoperirea nevoii de │
│ │îmbunătăţire a │
│ │serviciilor din domeniul │
│ │medical │
├───────────────┼─────────────────────────┤
│ │● Dificultatea asigurării│
│I.3. │forţei calificate de │
│Modernizarea │muncă pe fondul regresiei│
│învăţământului │numărului elevilor în │
│în regiune, │şcoli şi a creşterii │
│îmbunătăţirea │ratei abandonului şcolar │
│accesului la │● Competenţele │
│educaţie şi │profesionale limitate │
│realizarea de │pentru angajarea │
│investiţii în │populaţiei în domenii de │
│competenţe │actualitate pe piaţa │
│ │muncii │
├───────────────┼─────────────────────────┤
│ │● Măsuri insuficiente de │
│I.4. │ecologizare şi de │
│Sprijinirea │respectare a tuturor │
│tranziţiei │condiţiilor de siguranţă │
│către o │pentru populaţie în │
│economie verde │procedurile aferente │
│pentru │închiderii fostelor │
│protejarea │exploatări miniere │
│mediului │● Nivel ridicat de │
│ │poluare şi deficienţe în │
│ │managementul deşeurilor │
└───────────────┴─────────────────────────┘


        Pilon de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovare şi antreprenoriat

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Direcţie │Principalele │
│strategică │probleme │
│ │identificate │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │● Dependenţa │
│ │ridicată de │
│II.1. │exploatarea │
│Reconfigurarea │cărbunelui. │
│sectorului │● Necesitatea │
│energetic al │eliminării treptate│
│regiunii prin │a activităţilor │
│valorificarea │bazate pe cărbune │
│potenţialului de │în Valea Jiului │
│dezvoltare pe │● Lipsa │
│diverse paliere │activităţilor │
│ │sustenabile de │
│ │producere a │
│ │energiei verzi │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │● Climat │
│ │nefavorabil │
│ │investiţiilor pe │
│ │fondul lipsei unei │
│ │infrastructuri de │
│ │afaceri şi a unor │
│ │facilităţi │
│II.2. Atragerea de│investiţionale care│
│investiţii în │să promoveze Valea │
│domenii specifice │Jiului ca o zonă │
│profilului şi │atractivă │
│nevoilor fiecărui │● Mediu economic │
│oraş din Valea │slab diversificat, │
│Jiului, cu │concentrat pe │
│potenţial pentru │sectoare │
│dezvoltarea │preponderent │
│economică │miniere şi auxiliar│
│sustenabilă a │miniere, │
│zonei │caracterizate de un│
│ │grad scăzut de │
│ │tehnologizare şi │
│ │capital de │
│ │investiţii limitat,│
│ │cu ofertă în mai │
│ │ales în domeniul │
│ │serviciilor │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │● Existenţa │
│ │limitată a │
│ │abilităţilor şi a │
│ │capabilităţilor │
│ │antreprenoriale în │
│ │Valea Jiului │
│II.3. Susţinerea │● Necorelarea │
│antreprenoriatului│programelor de │
│prin dezvoltarea │reconversie / │
│competenţelor │recalificare cu │
│specifice şi │cererea din piaţa │
│sprijinirea │muncii │
│afacerilor locale │● Lipsa unor │
│individuale şi a │structuri de │
│unor noi │susţinere şi │
│iniţiative │promovare a │
│economice │culturii │
│ │antreprenoriatului │
│ │în rândul tuturor │
│ │categoriilor de │
│ │cetăţeni dar în │
│ │special generaţiei │
│ │tinere │
└──────────────────┴───────────────────┘


        Pilon de dezvoltare III. Valorificarea durabilă a specificului local

┌───────────────┬───────────────────────────┐
│Direcţie │Principalele probleme │
│strategică │identificate │
├───────────────┼───────────────────────────┤
│ │● Dezvoltarea fragmentară │
│ │şi promovarea neunitară a │
│ │turismului în Valea Jiului │
│ │● Notorietatea redusă, la │
│ │nivel naţional şi │
│ │internaţional, a │
│ │destinaţiei turistice Valea│
│ │Jiului │
│ │● Insuficienta folosire a │
│ │infrastructurii turistice │
│ │existente în zonă în afara │
│ │perioadei corespunzătoare │
│ │sezonului de schi │
│ │● Slaba conectare cu │
│ │regiunile învecinate cu │
│ │potenţial turistic │
│III.1. │● Imposibilitatea │
│Elaborarea unui│realizării accesului │
│concept │turiştilor către Domeniul │
│turistic │schiabil Şureanu din │
│integrat al │Petrila şi lipsa │
│Văii Jiului │dezvoltării acestuia pe │
│ │versanţii din cadrul UAT │
│ │Petrila │
│ │● Slaba conectivitate intre│
│ │domeniile schiabile Straja │
│ │şi Vulcan │
│ │● Numărul redus de trasee │
│ │turistice tematice din │
│ │regiune │
│ │● Insuficienta punere în │
│ │valoare a patrimoniului │
│ │natural şi antropic local │
│ │● Riscul deteriorării │
│ │ireversibile a elementelor │
│ │de patrimoniu industrial │
│ │din cele 15 exploatări │
│ │miniere existente în │
│ │regiune │
├───────────────┼───────────────────────────┤
│ │● Nevoia de aducere la zi /│
│ │elaborare a Planurilor │
│ │Urbanistice Generale │
│ │(pentru fiecare UAT) şi a │
│ │Planurilor Urbanistice │
│ │Zonale (pentru zonele cu │
│ │potenţial turistic) │
│ │● Numărul redus de staţiuni│
│ │turistice de interes │
│ │naţional sau local din │
│ │regiune │
│ │● Absenţa clasificărilor │
│ │oferite de Ministerul │
│ │Economiei şi/sau Ministerul│
│ │Antreprenoriatului şi │
│III.2. │Turismului pentru o parte │
│Modernizarea şi│dintre structurile │
│diversificarea │turistice cu funcţiuni de │
│infrastructurii│cazare din regiune │
│şi serviciilor │● Nevoia de modernizare şi │
│de turism │diversificare a │
│ │structurilor de primire │
│ │turistice cu funcţiuni de │
│ │cazare │
│ │● Criza de personal şi │
│ │pregătirea nesatisfăcătoare│
│ │a personalului din │
│ │industria ospitalităţii │
│ │● Absenţa colaborării între│
│ │mediul liceal şi │
│ │universitar local, pe de o │
│ │parte, şi comunitatea │
│ │oamenilor de afaceri │
│ │locali, inclusiv în │
│ │domeniul serviciilor de │
│ │ospitalitate │
├───────────────┼───────────────────────────┤
│ │● Slaba implicare a │
│ │localnicilor în proiectele │
│III.3. │de regenerare urbană şi de │
│Dezvoltarea │reconfigurare a spaţiului │
│domeniilor │public │
│cultură, │● Lipsa de acreditare a │
│activităţi │celor mai multe dintre │
│sportive, │spaţiile muzeale existente │
│agrement şi │în regiune │
│industrii │● Dezvoltarea redusă a │
│creative, │infrastructurii culturale │
│adaptate │şi de agrement │
│specificului │● Absenţa evenimentelor │
│local │cultural-recreativ-sportive│
│ │cu notorietate la nivel │
│ │naţional şi internaţional │
├───────────────┼───────────────────────────┤
│ │● Insuficienta sprijinire │
│ │acordată fermierilor şi │
│ │meşteşugarilor locali, atât│
│ │în activitatea de │
│III.4. │producţie, cât şi în cea │
│Valorificarea │distribuţie şi │
│resurselor │comercializare a produselor│
│locale din │locale │
│domeniul │● Slaba notorietate, la │
│agroalimentar │nivel regional, naţional şi│
│şi │internaţional, a produselor│
│meşteşugăresc │agro-alimentare şi │
│ │meşteşugăreşti locale │
│ │● Lipsa facilităţilor de │
│ │procesare a produselor │
│ │agricole primare │
└───────────────┴───────────────────────────┘


        Pilon de dezvoltare IV. Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Principalele │
│Direcţie strategică│probleme │
│ │identificate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │● Interconectarea │
│ │urbană inadecvată │
│IV.1. Reabilitarea │pentru transportul│
│şi modernizarea │de marfă şi │
│infrastructurii │persoane │
│rutiere şi │● Conexiunea │
│feroviare pentru │necorespunzătoare │
│conectarea Văii │şi insuficientă a │
│Jiului la nivel │microregiunii cu │
│teritorial, │principalele │
│regional şi │culoare rutiere şi│
│transfrontalier │feroviare pentru │
│ │atragerea │
│ │investitorilor │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │● Transportul │
│ │public limitat din│
│IV.2. Dezvoltarea │punct de vedere al│
│şi eficientizarea │conectivităţii la │
│sistemului de │nivel de Valea │
│transport public în│Jiului │
│mod integrat, │● Infrastructura │
│durabil şi │neadaptată │
│inteligent │formelor │
│ │alternative de │
│ │transport │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │● Infrastructura │
│IV.3. Reabilitarea │orăşenească │
│şi construirea │neadaptată la │
│străzilor şi a │nevoile de │
│zonelor pietonale │mobilitate şi │
│cu îmbunătăţirea │siguranţă ale │
│condiţiilor de │cetăţenilor │
│accesibilitate │● Congestionarea │
│pentru persoanele │frecventă a │
│cu mobilitate │traficului în zone│
│redusă / │preponderent │
│dizabilităţi, │accesate │
│amenajarea │● Gestionarea │
│spaţiilor publice │necorespunzătoare │
│ │a spaţiilor │
│ │parcărilor publice│
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │● Dezvoltarea │
│ │insuficientă a │
│IV.4. Dezvoltarea │reţelelor de │
│reţelelor de │utilităţi publice │
│utilităţi, de │● Lipsa │
│telecomunicaţii şi │investiţiilor de │
│a reţelelor de │reabilitare şi │
│iluminat stradal │modernizare în │
│ │reţelele publice │
│ │de utilităţi │
└───────────────────┴──────────────────┘



    Pilon de dezvoltare I. Îmbunătăţirea calităţii vieţii Şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare
    Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine
        Realizarea tranziţiei de la cărbune în regiunile cu veche tradiţie minieră este un proces complex, cu impact semnificativ asupra bunăstării comunităţilor locale şi protecţiei mediului. Provocările sociale sunt considerabile pe fondul concedierilor masive ce amplifică rata şomajului şi a implicaţiilor derivate din statutul dobândit de lucrătorii în industria minieră, nu întotdeauna atraşi de posibilitatea orientării spre alte activităţi.

    Situaţia actuală
        Valea Jiului se distinge drept una dintre cele mai suferinde regiuni din România prin prisma acutelor probleme izvorâte din impactul negativ al disponibilizărilor în urma închiderii minelor începând din anul 1995, ce au generat şomaj ridicat, dislocarea tinerilor şi adulţilor, sărăcie şi excluziune. Procesul se continuă în prezent, în linie cu evoluţiile aferente tranziţiei carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii minelor de la Lupeni şi Lonea până în anul 2026/2027*19). Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră*20), numărul persoanelor neangajate în rândul populaţiei active depăşind rata de 50% într-o perioadă scurtă de timp. Populaţia zonei este puternic afectată de declinul industriei miniere şi expusă riscurilor severe pe dimensiunea socială din cauza unei scăzute dezvoltări economice ce nu a permis atragerea de investitori şi a determinat lipsa unei evoluţii pozitive pe toate palierele importante care contribuie la calitatea vieţii, în special educaţie, servicii medicale şi asistenţă socială. Aducerea în stare de şomaj a unor lucrători încă tineri şi apţi de muncă s-a răsfrânt negativ asupra situaţiei multor familii din Valea Jiului: rămaşi fără un loc de muncă şi nereuşind să beneficieze de oportunităţi la nivel local, părinţii şi-au lăsat copiii în grija comunităţii sau a altor familii, alegând calea migraţiei în afara Văii sau chiar a ţării. Efectele acestei destrămări familiale şi distanţarea parentală au acutizat alarmant profilul copiilor rămaşi acasă: abandonul şcolar, implicarea în acte antisociale, drog-adicţia au devenit comportamente nocive larg răspândite, care prezintă provocări inclusiv pentru furnizorii de servicii sociale.
        *19) Consultare cu Ministerul Energiei
        *20) Institutul Naţional de Statistică

        Şomerii care au continuat să rămână în Vale şi-au pierdut speranţa în şansa unui viitor care să le confere posibilităţi de trai decent, devenind resemnaţi. În lipsa unei dezvoltări economice durabile, nu au putut fi create locuri de muncă pentru acoperirea nevoilor de ocupare profesională, astfel încât şi "tinerii pensionari", rămaşi şomeri la o vârstă ce încă le permitea implicare activă în muncă, şi-au redus interesul pentru activităţi lucrative, situaţie valabilă mai ales pentru foştii lucrători din mine care beneficiază şi de un nivel satisfăcător al pensiilor. În plus, Valea dispune de posibilităţi modeste de pregătire profesională şi dezvoltare de competenţe, în pofida potenţialului existent la nivelul Universităţii din Petroşani şi centrelor de cercetare precum INSEMEX. Sistemul de învăţământ încă nu se ridică la standardele dorite: metodele de predare sunt neadaptate tendinţelor actuale, dotarea unităţilor de învăţământ, deşi s-a îmbunătăţit, încă mai necesită demersuri de modernizare, profesorii nu au beneficiat de posibilităţi de calificare pentru a se specializa în acordarea îndrumării profesionale necesare tinerilor aflaţi în căutarea unui drum în viaţă, şcolile tehnice nu dispun de toate echipamentele performante, iar abandonul şcolar timpuriu şi lipsa unui mecanism coerent de formare profesională accentuează situaţia problematică a sistemului.
        Calitatea vieţii oamenilor din Valea Jiului înregistrează dificultăţi şi pe fondul neajunsurilor din sistemul medical. Cu o populaţie majoritar îmbătrânită, nevoile de asistenţă medicală sunt semnificative. Spitalele şi clinicile locale se confruntă cu un deficit de cadre medicale, cu insuficienta dezvoltare a unor specialităţi precum medicina de familie, cu dotare minimală pentru tratamente paliative şi recuperatorii, cu un sistem greoi de acoperire a tuturor nevoilor în absenţa mecanismelor digitale şi a unor echipamente medicale performante. În mod particular, o mare parte a populaţiei Văii se înscrie în categoria vulnerabilă, necesitând servicii zilnice nu doar medicale, ci şi de asistenţă socială. Cartierele marginalizate reclamă o atenţie deosebită: sistemul de locuire şi condiţiile de trai sunt precare, sărăcia şi delincvenţa juvenilă se acutizează, iar proliferarea fenomenelor sociale deviante umbreşte mai mult viaţa celor care au renunţat să mai spere la un viitor mai bun. Serviciile sociale care ar contribui la prevenirea separării copilului de familie şi mai ales eforturile de reintegrare a copilului în familie sunt încă modeste pe fondul lipsei personalului de specialitate. În pofida eforturilor şi sprijinului acordat de asociaţiile de profil tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, sistemul serviciilor sociale încă nu poate acoperi la standardele dorite nevoile populaţiei, preponderent din cauza resurselor modeste de finanţare.
        Poluarea atmosferică specifică zonei are poate cel mai semnificativ impact asupra calităţii vieţii populaţiei pe fondul afectării sănătăţii. Incidenţa îmbolnăvirilor la nivelul aparatului respirator depăşeşte în Valea Jiului valorile medii la nivel naţional, principalele victime fiind copiii. Poluarea aerului, determinată, în principal, de activitatea centralei termoelectrice şi a staţiilor de ventilaţie ale minelor, dar şi de apele uzate provenite din extracţia şi procesarea cărbunelui, modificările în configuraţia scoarţei terestre care afectează regimul hidrologic regional, activităţile din sectorul industrial care generează deşeuri ce necesită depozitare definitivă pe terenuri degradate, prezentând şi contaminare destul de pronunţată cu metale grele sau depozitarea deşeurilor municipale pe amplasamente care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu, inclusiv în apropierea locurilor de joacă pentru copii, sunt doar câteva semnale de alarmă. Survenirea unor inundaţii foarte abundente, precum cele din luna iunie 2020 (record istoric de 175 litri de apă pe metru pătrat), ce au distrus îndiguirile şi drumul naţional 66A şi au afectat masiv locuinţele din Lupeni şi Uricani, reclamă amenajări consolidate şi unitare la nivelul râurilor din zonă. Înregistrarea unor incidente - precum cel de la fosta mină Dâlja, care a afectat calitatea aerului prin degajări de fum - ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor de închidere a minelor din perspectiva asigurării protecţiei mediului. Pe fondul reliefului depresionar care reţine masele de aer poluant, regimului pluvial activ şi obiectivelor industriale existente, fauna şi flora Văii Jiului sunt afectate de poluare (decolorarea sau pierderea completă a frunzişului unor arbori, scăderea populaţiei acvatice şi a efectivelor de vânat etc.), aspect cu impact semnificativ pentru perspectiva ecosistemului zonei şi biodiversităţii.
        Azi în Valea Jiului mulţi oameni şi-au pierdut încrederea în ziua de mâine, nu mai speră să trăiască o schimbare în bine şi percep cu scepticism pronunţat posibilitatea creării unor oportunităţi reale de dezvoltare ce ar modifica actualul status-quo*21).
        *21) Informaţii obţinute în urma workshopurilor şi consultărilor publice

        Ce îşi propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul dezvoltării sociale şi de mediu?
        Crearea unui climat socio-profesional dinamic şi performant pentru optimizarea standardelor de viaţă şi asigurarea în mod responsabil a tranziţiei Văii Jiului spre economia verde
        Strategia va da startul unui demers de creştere a capacităţii şi responsabilităţii fiecărui cetăţean, Valea Jiului fiind chemată să demonstreze că este o comunitate unită în jurul unul ţel comun, acceptat şi însuşit de întreaga populaţie locală, pentru asigurarea succesului tranziţiei de la cărbune. Dinamica socială a zonei se va schimba prin:
        ● Educaţie eficientă şi învăţare pe tot parcursul vieţii, la standarde moderne, care să dezvolte competenţele şi abilităţile elevilor şi studenţilor în domenii actuale vizate de viitoarea "Strategie Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Specializare Inteligentă", precum şi de "Strategia Regională de Specializare Inteligentă 2021-2027" a Regiunii Vest, document strategic cu rol de coordonare a politicilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în regiune;
        ● Consolidarea încă din mediul preuniversitar, într-o abordare circumscrisă viziunii pe termen lung şi investiţii sincronizate, a programelor de pregătire profesională şi dezvoltare de competenţe, care să pregătească cât mai amplu posibil viitoarea forţă de muncă;
        ● Consolidarea capacităţii umane locale într-o abordare circumscrisă viziunii pe termen lung şi investiţii sincronizate cu programele de reconversie profesională şi dezvoltare de competenţe care sa absoarbă cât mai amplu posibil viitoarea forţă de muncă recalificată;
        ● Regândirea sistemului educaţional într-o cheie de oportunitate vizând un nou viitor pentru copiii Văii Jiului, cu accent pe scăderea abandonului şcolar şi diversificarea ofertei de educaţie şi a parcursurilor de învăţare, sporirea accesului şi creşterea calităţii educaţiei;
        ● Consolidarea sistemului medical prin servicii de calitate superioară şi accesibile tuturor, inclusiv servicii de abilitare/reabilitare cu evaluarea oportunităţii de a atrage o universitate cu profil medical de prestigiu, prin ancorarea unei filiale a acesteia în Valea Jiului, obţinându-se astfel extinderea aparatului de cadre medicale specializate, dotare la standarde moderne, restructurarea şi extinderea paletei specializărilor în linie cu nevoile populaţiei locale;
        ● Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii sociale pentru rezolvarea problemelor comunităţilor marginalizate printr-o abordare integrată vizând rezolvarea priorităţilor medicale şi sociale cu impact asupra persoanelor vulnerabile, precum şi pentru rezolvarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv cu optimizarea furnizării serviciilor prin tehnologia TIC;
        ● Realizarea incluziunii sociale, (re)integrarea socio-profesională a unor categorii de populaţie şi reducerea sau, într-o viziune optimistă, chiar eradicarea sărăciei cu precădere în cartierele marginalizate;
        ● Închiderea în condiţii stricte de siguranţă a minelor ce urmează a deveni inactive în următorii ani, cu măsuri de ecologizare adecvată şi de reconversie în obiective turistice în baza unor lucrări de reabilitare eficientă;
        ● Dezvoltarea zonei prin stimularea unei economii verzi durabile pentru protejarea sănătăţii şi asigurarea rezilienţei socio-economice a comunităţilor, în paralel cu sănătatea naturii pe termen lung.



    Nevoi, oportunităţi şi acţiuni de dezvoltare
        Evoluţiile economice modeste nu au permis crearea de oportunităţi atractive în Valea Jiului, acutizând subsecvent problemele sociale pe multiple segmente. Acţiuni coerente pentru revitalizarea socială a zonei sunt necesare în primul rând sub aspectul transversalităţii competenţelor profesionale, deschiderii economice şi adaptării mentalităţii locale pentru îmbrăţişarea ideii de reconversie profesională de către toate categoriile populaţiei, dar şi pentru combaterea sărăciei la nivelul cartierelor marginalizate şi profesionalizarea serviciilor sociale.
        Educaţie: Strategia se doreşte a aduce schimbarea mult dorită. Creşterea calităţii vieţii în Valea Jiului este puternic dependentă de perspectiva eficientizării sistemului de învăţământ la toate nivelurile şi formării profesionale prin alinierea la practicile europene şi la noile priorităţi circumscrise tehnologiei informaţiei, cercetării, dezvoltării şi inovării. Asigurarea accesului la programe speciale precum "a doua şansă", dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor elevilor şi studenţilor în domeniile reflectate în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2014-2020*22) şi în noua Strategie Naţională de Specializare Inteligentă 2021 - 2027 (care urmează a fi aprobată), realizarea de investiţii dedicate programelor de formare profesională a adulţilor se circumscriu unor acţiuni prioritare pentru dezvoltarea socială a Văii Jiului. Acestea vor contribui la reducerea abandonului şcolar şi susţinerea cu precădere a tinerilor în alegerea unei cariere, precum şi la facilitarea angajării şomerilor din categoria NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 30 de ani. Vor fi promovate programe menite a facilita accesul grupurilor vulnerabile la educaţie şi vor fi organizate seminare cu rol în dezvoltarea corectă a elevilor. Astfel, beneficiind de o schimbare pozitivă a dinamicii în sistemul educaţional, tinerii ar putea alege să rămână în Valea Jiului pentru a se specializa în domenii cheie aliniate cerinţelor actuale pe piaţa locala a muncii şi pentru a valorifica oportunităţile ce vor apărea în urma acţiunilor Universităţii din Petroşani şi comunităţii de afaceri, care vor acţiona pentru promovarea şi implementarea de programe şi formarea de specialişti în domeniile IT, robotică, energie verde. Astfel de iniţiative vor fi susţinute şi prin valorificarea bunelor practici din alte regiuni în tranziţie (cazul Universităţii Maastricht din Limburg). Populaţia locală va beneficia de înfiinţarea unuia sau mai multor centre de învăţare permanentă cu specializări pe aceste profile, iar în oraşele care nu beneficiază de creşe sau grădiniţe vor fi luate măsuri de creare a unor astfel de instituţii în sprijinul asigurării unui cadru instituţional adecvat de dezvoltare pentru copiii de vârstă preşcolară, cu familie sau ai căror părinţi au plecat să muncească în străinătate.
        *22) https://www.edu.ro/sncdi2014-2020

        Dezvoltarea de competenţe: Foştii mineri şi adulţii dornici să muncească vor capitaliza şansa unor programe profesioniste de specializare şi recalificare derulate de companii din mediul de afaceri privat în colaborare cu mediul academic local, precum şi de angajatorii locali prin programele de ucenicie la locul de muncă al angajatorului. Companiile/operatorii economici locali îşi vor diversifica metodele şi domeniile de pregătire profesională în cadrul companiilor pentru dobândirea unor competenţe cu grad sporit de complexitate, inclusiv în domenii precum turismul/ospitalitatea în sprijinul dezvoltării acestui sector la nivel local. În mod special, în instituţiile de învăţământ vor fi dezvoltate competenţele digitale ale profesorilor, adaptate tendinţei de modernizare a sistemului şi de facilitare a învăţământului la distanţă, corelată cu dotarea liceelor cu echipamente digitale, similar demersurilor în cadrul programului guvernamental ROSE. Valorificarea competenţelor disponibile la nivelul Universităţii din Petroşani şi a institutelor de cercetare din zonă, în strânsă colaborare cu mediul de afaceri, va deschide noi perspective pentru viitorul tinerilor din Valea Jiului.
        Aceste demersuri şi efortul de pregătire şi calificare a populaţiei vor fi susţinute de autorităţile locale şi prin promovarea unor iniţiative menite a spori gradul de atractivitate şi de motivare în special a tinerilor. În plus, autorităţile vor adopta o abordare având ca scop consolidarea colaborării cu mediul de afaceri şi societatea civilă prin perfectarea de parteneriate funcţionale dedicate facilitării achiziţiei de competenţe şi integrării socio- profesionale a tuturor categoriilor de populaţie.
        O componentă importantă a dezvoltării de competenţe o va reprezenta digitalizarea, contextul actual determinat de pandemia COVID evidenţiind necesitatea şi beneficiile tehnologiei şi digitalizării ca perspectivă de dezvoltare, în general şi ca facilitate pentru eficientizarea serviciilor publice, în particular. Digitalizarea serviciilor publice s-a demonstrat deja că este foarte utilă în perioada stării de urgenţă, iar extinderea acestei practici la nivelul instituţiilor a devenit o prioritate pe agenda de dezvoltare strategică la nivel naţional. În acest context, digitalizarea va fi o direcţie relevantă pentru viitorul parcurs al Văii Jiului, vizând mai multe domenii: dotarea cu echipamente performante a instituţiilor de învăţământ şi spitalelor, cu dezvoltarea competenţelor aferente în rândul elevilor şi profesorilor, respectiv la nivelul cadrelor medicale. De asemenea, alfabetizarea digitală va fi extinsă şi la nivelul populaţiei vulnerabile.
        Populaţia zonei va fi revitalizată printr-un proces de informare şi conştientizare prin organizarea de campanii, târguri pentru locuri de muncă şi prezentări ale operatorilor economici, centrate specific pe ideea asigurării unei perspective profesionale sigure şi durabile pentru cei dornici şi capabili să lucreze şi pe înţelegerea contribuţiei directe pe care o poate avea fiecare cetăţean la dezvoltarea economică a microregiunii.
        Sistem medical: Alături de educaţie, eficientizarea serviciilor medicale în cadrul instituţiilor de profil din Valea Jiului şi facilitarea accesului la servicii de calitate superioară în domeniul sănătăţii reprezintă un factor determinant pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor locale. Sunt necesare investiţii susţinute în scopul reducerii neajunsurilor actuale, creării de facilităţi pentru motivarea personalul de profil, diversificării sistemului educaţional de studii postliceale, respectiv superioare de specialitate, dar şi pentru iniţierea procesului de digitalizare cu rol în identificarea afecţiunilor medicale individuale. Situaţia critică a persoanelor cu dizabilităţi necesită măsuri de sprijin dedicate, iar dezvoltarea unei "culturi" a prevenţiei medicale va avea efecte pozitive importante pentru calitatea vieţii locuitorilor din Valea Jiului. Vor fi implementate programe noi pentru screening populaţional, pentru încurajarea unui regim sănătos de viaţă, pentru promovarea importanţei prevenţiei medicale, iar instituţiile sanitar- medicale din Valea Jiului ar putea realiza schimb de experienţă, mai ales de bune practici, cu spitale din marile oraşe, specializate pe domeniile de interes ce vor fi dezvoltate pe plan local (Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca, Spitalul Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraş din Braşov - recuperare, balneologie). Pentru creşterea efectivelor medicale necesare acoperirii nevoilor din clinicile şi spitalele locale vor fi considerate pachete de stimulente precum posibilitatea asigurării unor locuinţe pentru medicii relocaţi în Vale. Sistemul medical din zonă va oferi servicii de calitate mai bună în domenii de specializare prioritare, pornind de la problemele de sănătate întâlnite cel mai frecvent la populaţia îmbătrânită. Se va pune accent pe optimizarea serviciilor de medicina familiei, paliative şi de recuperare, precum şi pe promovarea medicinii preventive, inclusiv la nivelul comunităţilor dezavantajate. Clinicile şi spitalele din cele 6 oraşe şi municipii vor fi mai bine dotate, iar pacienţii şi personalul medical vor putea folosi soluţiile digitale ce vor fi implementate în următorii ani în cadrul abordării SMART aferente eficientizării sistemului de sănătate local.
        Servicii sociale: Cu eforturi susţinute vor fi create condiţii mai bune pentru integrarea comunităţilor marginalizate, grupurilor vulnerabile şi pentru dezvoltarea sistemului de servicii sociale, inclusiv cu valorificarea tehnologiei TIC şi formarea competentelor digitale ale populaţiei. Autorităţile locale, cu sprijinul furnizorilor de servicii sociale acreditaţi, îşi vor uni eforturile pentru actualizarea inventarului nevoilor sociale locale (regăsit în strategiile locale şi în strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale) ce ar permite extinderea spectrului de servicii pentru scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie sau excluziune, condiţia esenţială fiind ca aceste parteneriate să fie eficiente şi deplin funcţionale. Se va pune accent pe dezvoltarea unei reţele de servicii integrate care să acopere toate nevoile critice ale populaţiei vulnerabile şi mai ales ale copiilor rămaşi fără părinţi sau cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. În baza unei evaluări a nevoii sociale la nivel judeţean, vor fi înfiinţate etapizat facilităţi locative şi de asistenţă (de ex. centre respiro, centre de consiliere psiho-şcolară pentru copii şi alte categorii de persoane vulnerabile), iar autorităţile vor acţiona pentru o abordare integrată mai susţinută a politicilor sociale la nivelul aparatului guvernamental. Va fi valorificată oportunitatea finanţării demersurilor de acordare a locuinţelor sociale pentru persoanele vulnerabile, iar măsurile de tip SMART vor fi extinse pentru e-incluziune. Prin mobilizarea autorităţilor inclusiv în direcţia consolidării cooperării cu furnizorii de servicii sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea calităţii serviciilor sociale şi a gradului de acoperire cu servicii sociale, categoriile vulnerabile vor beneficia de sprijinul asistenţilor sociali (certificaţi la nivelul Universităţii din Petroşani, ulterior dobândind drept de competenţă şi grade specifice de profesionalizare în cadrul Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România), vor avea acces la servicii sociale, în baza unor politici mai coerent aliniate la nivel guvernamental.
        Protecţia mediului: "Tranziţia justă" a devenit concept integrant al politicilor climatice prevăzute în Acordul de la Paris, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei fiind componentă importantă a proceselor de tranziţie de la cărbune. Activitatea extractivă din Valea Jiului are un impact semnificativ asupra mediului, iar perspectiva închiderii minelor rămase operaţionale ridică serioase preocupări atât din perspectiva valorificării ulterioare a acestor situri de o manieră care să nu afecteze mediul, cât şi a necesităţii de protejare a arealurilor tip "Natura 2000". Unele exploatări miniere nu au beneficiat în trecut de condiţii adecvate de închidere, conform reglementărilor europene, fiind necesare măsuri dedicate pentru realizarea viitoarelor lucrări în mod judicios, fără afectarea obiectivelor de suprafaţă. Pentru atingerea dezideratelor este necesară formarea comportamentului responsabil faţă de natură, începând cu o informare corectă şi continuând cu implicarea mai activă a oamenilor în eforturile de protejare a mediului. Astfel de campanii vor fi organizate periodic atât pentru creşterea interesului faţă de protejarea mediului, cât şi pentru familiarizarea populaţiei cu dezvoltările specifice economiei circulare.
        Valea Jiului are nevoie de un plan zonal de amenajare a teritoriului realizat sub supervizarea unor comisii de specialitate/centru zonal de urbanism, activ pe toată durata implementării prezentei strategii, utilizând metode rezultate din specificul local ("site specific planning"). Acest demers va fi realizat cu accent pe planificarea şi managementul dedicat aspectelor conexe faunei şi florei sălbatice din ariile naturale protejate, pe conexiunea între zonele verzi intravilane şi cele locale şi pe dezvoltarea durabilă a activităţilor umane în arealul complet mărginit de zone protejate "Natura 2000". Eforturile vor fi susţinute şi prin realizarea de studii pentru evidenţierea aspectelor de mediu ce ar trebui considerate în perspectiva realizării unor investiţii în anumite zone precum în apropierea hidrocentralei de pe Jiu, astfel încât operaţiunile economice viitoare să nu afecteze mediul înconjurător.
        În perspectiva ireversibilă a închiderii minelor încă operaţionale vor fi analizate riscurile aferente exploatărilor miniere închise şi vor fi luate măsuri speciale pentru recuperarea siturilor afectate şi reintroducerea acestora în circuitul natural şi/sau economic fără a impacta negativ sănătatea locuitorilor din Valea Jiului şi mediul înconjurător, inclusiv prin regândirea metodelor de ecologizare. Întrucât Valea nu dispune decât în Vulcan de o staţie de măsurare a poluării aerului, va fi implementat un program pilot pentru monitorizarea calităţii mediului în sprijinul protejării şi dezvoltării biodiversităţii, cu perspectiva implementării unui sistem local care să asigure acoperirea nevoilor de monitorizare a mediului în toate cele 6 jurisdicţii.
        Situaţia încă problematică a deşeurilor industriale, municipale şi spitaliceşti va fi adresată mai susţinut de către autorităţile locale cu scopul implementării unui sistem integrat funcţional care să asigure separarea, colectarea selectivă, transportul şi reciclarea eficientă a deşeurilor prin colaborare mai eficientă cu ADI Sistemul de Colectare a Deşeurilor Hunedoara. Vor fi amenajate puncte dedicate pentru colectarea deşeurilor, în special a celor rezultate din construcţii. Se vor organiza campanii ample de conştientizare a importanţei separării şi colectării selective a deşeurilor în rândul populaţiei şi a agenţilor economici. Obiectivele de dezvoltare economică a Văii Jiului vor fi corelate cu aspectele aferente protecţiei mediului, în special din perspectiva acţiunilor circumscrise viitoarelor investiţii. Vor fi create premise necesare tranziţiei către o economie verde şi durabilă, aliniată obiectivelor Pactului Ecologic European (European Green Deal)*23), cu utilizarea eficientă a resurselor pentru protejarea sănătăţii şi rezilienţei economice a comunităţilor prin investiţii strategice - inovare şi cercetare în infrastructură digitală, în economia circulară şi în sisteme de transport ale viitorului.
        *23) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en


    Alte sectoare care ar putea sprijini realizarea obiectivului
        ● Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere şi feroviare pentru facilitarea accesului înspre şi dinspre Valea Jiului vor crea condiţii favorabile atragerii unui flux de investitori generatori de locuri de muncă durabile. Tinerii şi adulţii specializaţi în domenii de actualitate, formaţi profesional în cadrul viitoarelor şcoli de competenţe ce vor fi activate în Valea Jiului pentru a contribui la dezvoltarea economică a zonei, îşi vor asigura un viitor profesional ce le va conferi motivaţia necesară implicării în programele de formare, având garanţia sau, cel puţin, opţiuni pentru angajare ulterioară.
        ● Dezvoltarea antreprenoriatului, cercetării şi inovării va deschide perspectiva familiarizării zonei cu domenii de actualitate, valorificabile pentru dezvoltarea de competenţe, pentru alinierea la noile tendinţe pe piaţa muncii şi pentru deschiderea orizontului prin acumularea de cunoştinţe în linie cu evoluţiile europene (dezvoltări de tip inteligent/smart, digitalizare, economie circulară etc.). Acest segment va susţine creşterea vizată prin extinderea catedrei Universităţii din Petroşani cu noi programe (precum robotică, energie regenerabilă, dezvoltare durabilă) sau prin deschiderea unor centre specializate (de excelenţă sau de învăţare) vizate pentru dezvoltarea şi formarea potenţialului uman al Văii Jiului (de ex. Centrul de Excelenţă pentru Învăţământ în Sistem Dual).
        ● Implementarea unui concept integrat de turism care va asigura fluxul necesar de turişti pe parcursul întregului an şi va permite o reală dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor de profil, va contribui la creşterea interesului tinerilor (poate şi a preocupării adulţilor în căutarea unui loc de muncă) pentru participarea la
        ● cursuri de specializare în domeniul ospitalităţii în scopul dezvoltării capacităţilor locale de acoperire a nevoilor de tip HORECA. Turismul este unul dintre cele mai atractive sectoare pentru populaţia locală având în vedere diversitatea palierelor ce pot fi dezvoltate şi caracterul plăcut al activării într-un astfel de domeniu, în diferite staţiuni şi zone ale Văii Jiului.

    Impactul asupra dezvoltării locale
        Realizarea obiectivului vizat prin aceste demersuri de dezvoltare socială şi de mediu va avea impact pozitiv pe multiple dimensiuni:
        ● Dezvoltarea sistemului de învăţământ la standarde moderne va determina tinerii să rămână în Valea Jiului pentru a studia în şcoli mai bine dotate, aliniate la nevoile de formare de competenţe, beneficiind de consiliere pentru alegerea viitoarei cariere cu sprijinul cadrelor specializate. Dacă Universitatea din Petroşani va reuşi să concretizeze planul de a-şi extinde catedra cu noi programe de specializare, instituţia se va mândri cu absolvenţi specialişti în domeniile digitalizării, energiei regenerabile, ergonomiei şi turismului, care vor fi angajaţi de companiile care au dezvoltat sau vor dezvolta operaţiuni economice în Vale. Agenţii economici activi în zonă vor contribui la eficientizarea programelor de formare a tinerilor şi prin Şcoala Profesională în Sistem Dual, la nivelul Centrului de excelenţă de profil vizat prin prezenta strategie pentru a fi înfiinţat în zonă.
    () Prin adaptarea sistemului la nevoile personale şi profesionale ale copiilor şi tinerilor vor fi create condiţii favorabile scăderii ratei abandonului şcolar timpuriu.
    () Pregătirea profesională şi specializarea smart din perioada preuniversitară şi universitară, în noile domenii cerute de către economia regiunii, vor asigura locuri de muncă, oferind oportunităţi viitorilor absolvenţi de liceu şi de facultate.
    () Cererea de forţă de muncă pentru sectorul energetic va spori, astfel încât specializarea în domeniul energiei regenerabile va fi generatoare de perspective profesionale.
    () Crearea unei mase critice de specialişti cu experienţă în energia regenerabilă va sprijini eforturile de transformare a Văii Jiului în centru de inovare în domeniul energetic.
    () Cererea de forţă de muncă din sectorul medical va fi satisfăcută, astfel încât prin completarea specializărilor lipsă va creşte calitatea serviciilor în domenii de specializare prioritare, punând-se accent pe optimizarea serviciilor de medicina familiei, paliative şi de recuperare.
    () Dezvoltarea competenţelor digitale va susţine realizarea de investiţii în transformarea digitală a oraşelor din Vale în cadrul unui concept integrat, unde populaţia să beneficieze de servicii publice integral digitale, concepte pentru turism digitale şi de modernizarea inteligentă a utilităţilor.
    () Crearea unei platforme digitale zonale, ca principal factor de informare, va facilita unităţilor administrativ-teritoriale prezentarea informaţiilor privind obiectivele şi acţiunile derulate prin prezenta strategie (de ex. prezentarea realizării unui nou obiectiv, durata realizării, anteprenorul lucrării, forţa de muncă necesară pe specializări etc.).

    ● Schimbarea dinamicii în sistemul de învăţământ şi instituirea unor programe eficiente vizând dezvoltarea de competenţe vor fi principali factori favorabili ocupării forţei de muncă din Valea Jiului, deopotrivă tineri şi adulţi/tineri pensionari, în special pe măsură ce vor fi demarate şi implementate proiectele propuse prin prezenta strategie, care vor contribui la creşterea microregiunii pe multiple segmente. Este de aşteptat ca punerea în aplicare a conceptului integrat de dezvoltare a turismului, prin crearea infrastructurii şi facilităţilor de profil, să confere oportunităţi semnificative creând noi locuri de muncă atractive pentru tinerii şi şomerii de diferite vârste. De asemenea, proiectele de infrastructură, reabilitarea reţelelor de utilităţi şi reabilitarea termică a locuinţelor, perspectiva reconversiei centralei de Paroşeni în grup pe gaz susţinut de cogenerare, lucrările de extindere sau construire a infrastructurii de turism (trasee de biciclete, piste de schi etc.), înfiinţarea unor centre (de excelenţă, de management integrat sau de asistenţă socială), a unor cabinete medicale şi creşe să asigure o bună ocupare a forţei de muncă locale, atât pe durata derulării lucrărilor de construcţie, cât şi ulterior pentru funcţionarea unor astfel de facilităţi. Deşi în unele cazuri (efectuarea lucrărilor de infrastructură) astfel de proiecte vor avea o durata determinată, durabilitatea implicării va fi conferită de oportunitatea calificării respectivei forţe de muncă pentru marile proiecte de infrastructură ce vor fi derulate în România în următorii ani, creând oportunităţi atractive inclusiv pentru"tinerii şomeri" din Valea Jiului. De asemenea, pentru buna derulare a proiectelor noi, în special a celor mari şi complexe, vor fi necesare servicii de consultanţă, aspect cu potenţial impact pozitiv în planul ocupării persoanelor apte de muncă, contribuind la retenţia celor calificaţi şi poate chiar la revenirea în Valea Jiului a persoanelor cu studii superioare care au plecat din zonă.
        ● Digitalizarea este un instrument al viitorului ce conferă eficienţă şi predictibilitate, iar pentru instituţiile publice aceasta presupune optimizarea activităţii în general şi a interacţiunii cu cetăţeanul, în particular. În condiţiile actuale determinate de pandemia COVID-19, când învăţarea la distanţă şi telemunca au devenit activităţi regulate, digitalizarea va fi direcţia de dezvoltare a unei comunităţi inteligente în Valea Jiului pe trei paliere: la nivel intern, intra-instituţional şi la nivel extern, în relaţia cu cetăţenii şi cu alte instituţii. Autorităţile locale au întreprins măsuri în direcţia digitalizării serviciilor publice, în vederea asigurării accesibilităţii pentru toţi locuitorii şi a eficientizării interacţiunii cetăţean - instituţie publică. Prin această strategie demersurile vor fi continuate şi accelerate pentru imprimarea unor standarde moderne de lucru şi în instituţiile de învăţământ şi în spitale, precum şi la nivelul furnizorilor de servicii sociale pentru gestionarea operativă a problemelor din comunităţile vulnerabile. Implicaţiile pandemiei COVID-19 oferă oportunităţi de dezvoltare şi inovaţie pentru comunitatea Văii Jiului, care, prin măsurile de digitalizare vizate în această strategie, îşi va dezvolta potenţialul de rezilienţă şi va fi pregătită pentru posibile situaţii similare/neprevăzute în viitor.
        ● Autorităţile locale în colaborare cu ONG-urile profilate pe asistenţa socială vor lua măsuri astfel încât persoanele care nu au finalizat studiile obligatorii, să poată urma cursuri prin facilităţile acordate de învăţământul de tip "a doua şansă" şi să beneficieze de oportunitatea uceniciei la locul de muncă al viitorului angajator. Foştii mineri vor dobândi competenţe şi cunoştinţe în cadrul "şcolilor de competenţe" organizate de mari companii şi programelor formale şi non-formale în domenii precum infrastructură, construcţii civile, HORECA sau economia verde.
        ● Societatea civilă va putea acţiona împreună cu autorităţile locale printr-o abordare integrată de tip "bottom-up" (de jos în sus) pe linia Dezvoltării Locale Plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (CLLD), pentru stimularea capacităţii de schimbare prin promovarea dezvoltării, identificarea potenţialului nevalorificat din cadrul comunităţilor locale, implicarea în construirea comunităţii pe multiple paliere. Aceste acţiuni vor include de la crearea de noi locuri de muncă şi reducerea ratei de abandon şcolar până la înfiinţarea de centre comunitare, în funcţie de nevoile concrete ale populaţiei locale şi specificitatea acesteia în cartierele vizate pentru intervenţii.
        ● Eficientizarea sistemului de sănătate prin dotarea cu echipamente moderne şi suplimentarea efectivelor medicale pe specialităţi primordiale va contribui la scăderea incidenţei bolilor, în special în cazul ancorării unei facultăţi de medicină în Valea Jiului, în condiţiile introducerii unor sisteme performante precum screening populaţional şi dezvoltării unor specializări importante precum medicina preventivă. Deschiderea de cabinete medicale în oraşele care nu dispun de astfel de facilităţi va veni în întâmpinarea nevoilor populaţiei vârstnice cu precădere, inclusiv ca demers corelat cu serviciile de asistenţă socială în sprijinul populaţiei din cartierele marginalizate.
        ● În funcţie de consecvenţa adoptării unor paşi concreţi, Valea Jiului se va remarca prin afluxul mijloacelor de transport ecologice, sistemelor "smart city" şi prin creşterea gradului de eficienţă energetică conferit de sistemele de gestionare inteligentă a consumului. Siturile miniere închise în condiţii de siguranţă a zăcământului şi transformate în obiective de interes turistic vor beneficia de flux de vizitatori, care se vor bucura de calitatea mediului nepoluat al regiunii, peisajul natural deosebit şi biodiversitatea siturilor "Natura 2000".
    () Potrivit unui sondaj realizat la începutul anului 2020 de Asociaţia antreprenorilor "Comitetul de Iniţiativă Valea Jiului" (ACIVJ), 71% dintre cei chestionaţi consideră că dezvoltarea oraşelor verzi şi regenerarea urbană sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a zonei.
    () Într-o viziune optimistă, în cazul realizării consecvente a acţiunilor propuse, Valea Jiului ar putea deveni prima microregiune verde la nivel naţional cu emisii de carbon care tind spre 0, viziune aliniată Pactului Ecologic European (cu valorificarea Green Line Valea Jiului, care presupune transport public complet verde între şi în oraşele regiunii şi sisteme inteligente de trafic, cuplate cu existenţa rutelor turistice pentru ciclismul montan). Pe baza acestora, Valea Jiului şi-ar consolida un nou profil, devenind o atracţie pentru firme din domeniul economiei circulare, pentru cercetare - inovare în domeniul energetic, dar şi pentru turism.
    () În acelaşi spirit, renovarea clădirilor existente publice şi private într-un concept unitar, care să reflecte viziunea de 0 emisii, cu transformarea acestora în clădiri inteligente cu cele mai noi inovaţii tehnologice, va fi factor cu impact pozitiv pentru relocarea în zonă a unor firme care doresc să testeze inovaţiile tehnologice în domeniu.

        ● Populaţia Văii Jiului, în special cea tânără, se va familiariza cu domeniul economiei circulare, în linie cu eforturile României la nivel naţional, iar dinamica economică a zonei va beneficia de investiţii strategice în inovare, infrastructură digitală şi mijloace de transport ale viitorului. Astfel, vor fi create premise pentru dezvoltarea de afaceri locale prin prisma economiei circulare, în special la nivelul IMM-urilor. Totodată, se va evalua oportunitatea creării unui centru pentru prezentarea celor mai noi tehnologii în domeniul dezvoltării durabile. În Valea Jiului revitalizată socio-economic vor exista premise favorabile transformării zonei în model de regiune prietenoasă cu mediul care, prin măsurile luate în beneficiul sănătăţii populaţiei, pentru protejarea frumuseţilor naturale ale zonei şi pentru folosirea mai eficientă a resurselor, va deveni etalon de bune practici ce ar putea fi replicate în alte regiuni din România sau chiar în alte regiuni aflate în tranziţie din Europa.

        Pentru transpunerea acestor deziderate la nivelul Văii Jiului, propunem atingerea a 13 obiective specifice, grupate în 4 direcţii strategice:
        ● Direcţia strategică I.1 - Calibrarea potenţialului uman local pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi combaterea excluziunii sociale
    () Obiectiv specific I.1 - Crearea de oportunităţi diversificate de muncă la nivel performant pentru scăderea şomajului
    () Obiectiv specific I.2 - Eficientizarea posibilităţilor de reconversie profesională
    () Obiectiv specific I.3 - Promovarea incluziunii socio-profesionale pentru toate categoriile de populaţie

        ● Direcţia strategică I.2 - Optimizarea serviciilor medicale şi crearea condiţiilor necesare ridicării nivelului de bunăstare a populaţiei
    () Obiectiv specific I.4 - Creşterea eficacităţii sistemului sanitar-medical prin investiţii în infrastructură/dotare performantă şi personal calificat
    () Obiectiv specific I.5 - Asigurarea serviciilor medicale de calitate, accesibile tuturor categoriilor de populaţie
    () Obiectiv specific I.6 - Profesionalizarea asistenţei sociale şi creşterea calităţii şi a gradului de acoperire a serviciilor sociale pentru persoanele vulnerabile o Obiectiv specific I.7 - Combaterea sărăciei, cu accent particular asupra situaţiei din cartierele marginalizate

    ● Direcţia strategică I.3 - Modernizarea învăţământului în regiune, îmbunătăţirea accesului la educaţie şi realizarea de investiţii în competenţe
    () Obiectiv specific I.8 - Realizarea de investiţii în infrastructura de educaţie şi în învăţare pe tot parcursul vieţii
    () Obiectiv specific I.9 - Eficientizarea formării profesionale şi adaptarea ofertei educaţionale pentru dezvoltarea competenţelor calibrate nevoilor pe piaţa muncii pentru toate categoriile de populaţie

        ● Direcţia strategică I.4 - Sprijinirea tranziţiei către o economie verde pentru protejarea mediului
    () Obiectiv specific I.10 - Protejarea populaţiei împotriva dezastrelor naturale (inundaţiilor)
    () Obiectiv specific I.11 - Crearea condiţiilor pentru reabilitarea/reconversia optimă a siturilor miniere şi a altor perimetre industriale
    () Obiectiv specific I.12 - Promovarea zonei ca microregiune verde cu emisii reduse de carbon
    () Obiectiv specific I.13 - Eficientizarea procesului de management al deşeurilor


        Acţiunile ce vor detalia strategia de implementare a celor 4 direcţii strategice şi de realizare a celor 13 obiective specifice sunt prezentate în cadrul Planului de acţiuni.

    Direcţii strategice
        Direcţia strategică I.1. Calibrarea potenţialului uman local pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi combaterea excluziunii sociale
        Obiectiv specific I.1. Crearea de oportunităţi diversificate de muncă la nivel performant pentru scăderea şomajului
        Situaţia actuală
        Disponibilizările rezultate în procesul de restructurare a industriei miniere reprezintă principal factor generator de impact major în dinamica socială a regiunilor în tranziţie carboniferă la nivel european. Creşterea ratei şomajului, corelată cu dificultăţile de reconversie a competenţelor profesionale în urma procesului de închidere a minelor, alimentează o paletă largă de probleme sociale cu efect negativ pentru viaţa locuitorilor şi dezvoltarea comunităţilor locale.
        În anul 2019 Valea Jiului înregistra cca. 100.000 persoane apte de muncă dintre care doar un sfert beneficiau de loc de muncă stabil*24) . Deşi statisticile naţionale indică o scădere a ratei şomajului din anul 2010 până în prezent, numărul persoanelor apte de muncă dar neangajate (78.000) depăşeşte cu mult numărul şomerilor din Valea Jiului (1.680). Menţinerea unei rate ridicate a şomajului ar acutiza dificultăţile financiare şi gradul de sărăcie, tensiunile sociale şi izolarea.
        *24) Institutul Naţional de Statistică; analiză PwC.

        Cele două unităţi miniere Lonea şi Lupeni se află în program de închidere (în conformitate cu Decizia Consiliului 2010/787/UE din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive şi Decizia C (2018) 1001 final a Comisiei din 16 februarie 2018 de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive). Societatea Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersurile necesare către Ministerul Energiei în vederea notificării Comisiei Europene cu privire la aprobarea prelungirii termenului de realizare a lucrărilor de închidere la celor două mine până la finalul anului 2027. Potrivit documentaţiei de renotificare către Comisia Europeană, se estimează o eşalonare a personalului necesar la cele două unităţi miniere (pentru a implementa programul de închidere şi ecologizare în condiţii de siguranţă) conform datelor din tabelul următor, furnizate de S.C.E.H:

┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Număr estimat de salariaţi │
│ ├──────────┬──────────┬─────┤
│Data │Sucursala │Sucursala │ │
│ │E.M. Lonea│E.M. │Total│
│ │ │Lupeni │ │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2019│605 │725 │1330 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2020│605 │715 │1320 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2021│605 │685 │1290 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2022│593 │650 │1243 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2023│542 │590 │1132 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2024│501 │510 │1011 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2025│280 │300 │580 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2026│20 │20 │40 │
├──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│31.12.2027│20 │20 │40 │
└──────────┴──────────┴──────────┴─────┘

        Pentru cele două exploatări miniere viabile E.M. Livezeni şi E.M. Vulcan, perspectiva închiderii este condiţionată de măsurile pe care statul român le va implementa ca urmare a angajamentelor asumate în urma ratificării Acordului de la Paris şi a altor reglementări europene în domeniu (obligaţiile la care România s-a angajat în conformitate cu Acordul de la Paris pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au fost consemnate pentru orizontul 2030). În prezent, la mina Livezeni activează 850 de salariaţi, la Vulcan 721 salariaţi, la care se adaugă Prestserv cu 197 salariaţi şi Executiv CEH cu 186 salariaţi (un total de 1954 persoane).
        Situaţia lucrătorilor şi întregului personal din aceste unităţi stă sub semnul întrebării în condiţiile în care procesul de închidere a minelor nu se va derula simultan cu implementarea unor noi activităţi economice care să genereze noi locuri de muncă pentru compensarea celor care se vor desfiinţa prin închiderea minelor. Angajaţii disponibilizaţi din sectorul de producere a cărbunelui şi de procesare a acestuia, care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, dar reprezintă o categorie de personal cu vârstă înaintată, nu vor putea fi reconvertiţi profesional cu uşurinţă.
        În plus, Valea Jiului se confruntă cu un declin social semnificativ (134.000 persoane în 2019 faţă de 166.000 în 1998) pe fondul migraţiei pronunţate, cu o tendinţă estimată de scădere anuală a populaţiei până în 2030 când numărul locuitorilor ar putea ajunge la cca 114.000*25). De asemenea, analiza mişcării naturale a populaţiei se înscrie în tendinţă negativă, marcată de scăderea numărului naşterilor şi fluctuaţia deceselor în jurul valorii de 1.500/an. Fluctuaţiile semnificative în structura populaţiei impactează major forţa de muncă, dar şi domeniile educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale.
        *25) Institutul Naţional de Statistică; analiză PwC.


        Viziunea de realizare
        Revitalizarea economică a Văii Jiului va crea noi oportunităţi de lucru ce vor contribui la retenţia cel puţin unei părţi a populaţiei pe plan local. Tinerii activ angrenaţi în noile programe de pregătire în sistem dual, cu implicarea activă a operatorilor economici, vor putea beneficia de angajare la nivelul agenţilor economici care îi vor pregăti în cadrul unor programe de formare dedicate.
        Autorităţile locale, în strânsă colaborare cu angajatorii locali şi cu noii investitori care vor veni în Valea Jiului, vor promova o politică vizând asigurarea de locuri de muncă în mod unitar şi nediscriminatoriu. Accesul pe piaţa muncii va fi posibil pentru toate categoriile de populaţie (şomeri, persoane inactive, tineri şi lucrători în vârstă, persoane cu dizabilităţi/vulnerabile şi persoane cu un nivel de educaţie mai scăzut).
        Vor fi dezvoltate competenţe cu facilitarea recunoaşterii noilor calificări sau, după caz, a experienţei deja dobândite, cu scopul de a acorda sprijin pentru găsirea unui loc de muncă sau pentru dezvoltare de tip antreprenorial prin înfiinţarea de microîntreprinderi. AJOFM Hunedoara va fi cooptată pentru furnizarea de informaţii de acest gen pe platforma digitală zonală ce va fi creată în cadrul implementării conceptului "smart city".
        Având în vedere rolul esenţial al formatorului profesional în acordarea unui ghidaj susţinut în orientarea profesională, oportunităţile de colaborare vor viza consolidarea conlucrării cu instituţii publice şi private la nivel central pentru angrenarea personalului calificat din instituţiile publice de profil şi/sau centre specializate în demersurile de pregătire profesională a resurselor interesate din Valea Jiului.
        Un rol important îl va avea Serviciul Public de Ocupare a Forţei de Muncă prin AJOFM Hunedoara şi centrul aferent de informare şi consiliere în carieră. Persoanele neîncadrate în muncă vor fi orientate profesional şi vor beneficia de sprijinul acestei instituţii pentru facilitarea conectării cu potenţialii angajatori, pentru asigurarea echilibrului între cerere şi ofertă pe piaţa locală a forţei de muncă şi pentru organizarea serviciilor de formare profesională.
        De asemenea, vor fi organizate campanii de informare a populaţiei interesate asupra perspectivelor ce urmează a fi create în Valea Jiului - vor fi valorificare cu prioritate oportunităţile aferente organizării de târguri pentru locuri de muncă sau prezentări din partea unor companii interesate să dezvolte operaţiuni în Valea Jiului pentru familiarizarea celor interesaţi asupra cerinţelor pe piaţa muncii în actuala etapă şi pentru creşterea gradului de interes, în special a celor sceptici faţă de posibilitatea reangajării. Totodată, autorităţile locale vor valorifica expertiza solidă de care dispun furnizorii de servicii sociale şi ONG-urile de profil astfel încât, în linie cu măsurile propuse în Strategia naţională de incluziune şi reducere a sărăciei 2021-2027 să fie furnizate servicii sociale personalizate de tip consiliere şi acompaniament pentru identificarea, angajarea şi menţinerea unui loc de muncă pentru anumite categorii de persoane considerate greu angajabile, precum tinerii care părăsesc sistemul de protecţie, persoane cu nivel scăzut de şcolarizare şi calificare, femei inactive, persoane de etnie romă, persoane cu dizabilităţi, adulţi peste 55 ani, etc., care au nevoie de susţinere şi consiliere pe tot parcursul procesului de căutare a unui loc de muncă, dar şi ulterior, în primele luni de acomodare la locul de muncă.
        Întrucât un număr semnificativ de lucrători îşi va pierde locul de muncă odată cu închiderea minelor, vor fi necesare măsuri de pregătire a unor pachete compensatorii echivalente confortului financiar pierdut ca urmare a desfiinţării locului de muncă, ceea ce va necesita evaluarea oportunităţii unor demersuri de elaborare a legislaţiei adecvate/adaptare a legislaţiei existente pentru astfel de situaţii.

        Acţiuni propuse
        ● I.1.1. Perfectarea de parteneriate pentru facilitarea accesului tuturor persoanelor apte de muncă, din fiecare jurisdicţie a Văii Jiului, la oportunităţi durabile de lucru, inclusiv prin organizarea unor campanii de informare;
        ● I.1.2. Valorificarea potenţialului forţei de muncă locale cu scopul de a dezvolta competenţe, a asista şi media în găsirea de oportunităţi potrivite şi crearea de noi locuri de muncă prin programe dedicate de stimulare ocupaţională, inclusiv pentru includerea femeilor pe piaţa muncii;
        ● I.1.3. Dezvoltarea unor pachete integrate de măsuri active personalizate şi adaptate nevoilor tinerilor (informare, consiliere, ucenicie etc.) din Valea Jiului, pentru stimularea iniţiativei private şi de antreprenoriat şi sprijinirea asociativităţii tinerilor


        Obiectiv specific I.2. Eficientizarea posibilităţilor de reconversie profesională
        Obiectiv specific I.3. Promovarea incluziunii socio-profesionale pentru toate categoriile de populaţie
        Situaţia actuală
        Având în vedere caracterul monoindustrial al microregiunii bazată pe activitatea de exploatare minieră, necesitatea recalificării profesionale a foştilor mineri este un imperativ, dar şi o provocare. Nivelul ridicat al remuneraţiilor pentru sectorul minier şi opţiunea pensionării anticipate alimentează un grad crescut de rezistenţă la schimbare, susţinut de mândria profesională specifică lucrătorilor în acest sector de activitate.
        Diversificarea moderată a competenţelor profesionale şi cunoştinţele tehnologice limitate reprezintă obstacole pentru apariţia unor locuri de muncă atractive, astfel încât şansele de întoarcere a tinerilor plecaţi din Valea Jiului se vor menţine scăzute în lipsa unor măsuri coerente de redresare socială.
        Totodată, în absenţa calificărilor adecvate sau, cel puţin, a interesului pentru pregătire corespunzătoare în vederea derulării unor activităţi lucrative, riscul excluziunii sociale creşte. Excluziunea socială, rezultantă a comportamentelor similare abandonului şcolar regăsite în rândul categoriilor vulnerabile din cadrul comunităţilor locale, impactează negativ perspectiva de progres şi dezvoltare a comunităţilor locale.

        Viziunea de realizare
        Pentru calibrarea corespunzătoare a potenţialului uman existent în Valea Jiului se va promova o abordare bidirecţională care să vizeze o schimbare de mentalitate pentru o mai mare deschidere a populaţiei apte de muncă, în special a foştilor mineri, spre oportunitatea recalificării de o manieră calibrată noilor cerinţe şi domenii de interes pe piaţa muncii, în paralel cu definirea unor măsuri eficiente de sprijinire a dobândirii de competenţe prin activarea unor programe dedicate. De asemenea, foştii mineri vor beneficia de consilierea profesională adecvată cu sprijinul ONG-urilor şi furnizorilor de servicii sociale pentru o corectă înţelegere a noului parcurs profesional şi, mai ales, a rolului important pe care tranziţia lor profesională îl va juca în procesul de dezvoltare socială şi economică a Văii Jiului.
        Foştii mineri vor putea fi reangajaţi fără recalificare în condiţiile începerii lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere şi feroviare pe axa nord-sud, unde este necesară utilizarea de competenţe similare cu cele folosite în minerit: realizarea de tuneluri, terasamente, fixarea pereţilor, folosirea de exploziv etc. Personalul auxiliar care lucrează în minerit, cum ar fi lăcătuşi, mecanici, sudori, electricieni, maşinişti, cei care au competenţe de manevrare a unor utilaje, vor beneficia într-un termen scurt de un loc de muncă, fără o eventuală recalificare, în condiţiile creşterii cererii în domeniul construcţiilor civile şi edilitare, ca obiective de realizat, potrivit prezentei strategii.
        Se va avea în vedere suplimentarea facilităţilor existente prin înfiinţarea unor centre comunitare de învăţare permanentă şi promovarea de o manieră atractivă a domeniilor de actualitate cum ar fi IT, robotică, energie regenerabilă, turism sau chiar administraţie publică, astfel încât populaţia să dispună de o paletă largă de opţiuni. Schimbul de bune practici pentru inspirarea din modelele de succes se va aplica atât prin realizarea unui schimb de experienţă cu entităţi locale precum Planeta Petrila sau Centrul de la Buşteni dezvoltat în domeniul energiei, precum şi prin evaluarea proiectelor de succes din alte regiuni europene în tranziţie (ex. cazul Universităţii Maastricht din Limburg).
        Vor fi susţinute activ demersurile Universităţii Petroşani pe linia extinderii portofoliului de programe (robotică, energie verde, dezvoltare durabilă) şi vor fi organizate consultări aplicate cu operatori economici locali, dar şi din afara regiunii, pentru crearea condiţiilor optime de activare a unor platforme on-line (componente ale platformei digitale zonale) destinate eforturilor pe linia formării profesionale.
        Parteneriatele cu mediul privat şi academic vor juca un rol important în asigurarea succesului demersurilor de recalificare profesională şi achiziţie de competenţe. Valea Jiului va deveni o comunitate unită, susţinută activ de iniţiativa autorităţilor locale de a perfecta colaborări şi parteneriate circumscrise implementării de programe pentru reconversie profesională centrate pe "personalizarea angajatului pentru nevoile angajatorului" şi atragere de investiţii generatoare de locuri de muncă atractive. La cererea angajatorilor, vor fi avute în vedere programe de pregătire practică diversificate, cu diferite grade de complexitate. De asemenea, se va pune accent pe eficientizarea pregătirii în domeniul turismului şi ospitalităţii, pentru aliniere cu nevoile locale şi cu dorinţa populaţiei din Vale pentru dezvoltarea turismului zonal la standarde ridicate. În acest sens, pentru schimb de bune practici, vor fi considerate parteneriate atât cu antreprenori şi asociaţii active în domeniul turismului, cât şi cu instituţii de învăţământ din ţară care derulează studii în domeniu.
        O reconversie profesională de succes va fi realizată prin sprijinirea antreprenorilor în selectarea tipului de competenţe şi a resurselor calificate pentru locuri de muncă specializate. Resursele apte de muncă vor putea fi valorificate corespunzător din perspectiva ridicării nivelului competenţelor şi adaptării la cerinţele pieţei muncii.
        Digitalizarea va juca un rol important la nivel economic şi social, prin susţinerea unor noi activităţi economice, prin facilitarea creşterii volumului activităţilor curente, a numărului locurilor de muncă, a accesului la servicii publice, în special pe zona serviciilor medicale şi în instituţiile de învăţământ universitar şi preuniversitar. În context, dezvoltarea competenţelor digitale atât în instituţiile publice din Valea Jiului, cât şi la nivelul cadrelor medicale şi profesorilor, va fi o direcţie prioritară.
        Pentru promovarea tuturor demersurilor necesare sprijinirii formării profesionale şi calibrarea celor mai bune strategii de formare profesională, autorităţile locale vor colabora şi cu reprezentanţii autorităţilor centrale, care prin instituţiile şi/sau organismele subordonate, autorizează furnizorii de formare profesională şi elaborează standardele ocupaţionale, certificând competenţele profesionale dobândite de adulţi prin formarea continuă.
        Vor fi întreprinse demersuri active pentru combaterea excluziunii sociale prin facilitarea deschiderii spre oportunităţi de muncă pentru toţi, precum şi prin valorificarea diversităţii etnice şi religioase, cu rol în transmiterea practicilor pozitive de viaţă în cadrul evenimentelor sociale, culturale şi religioase. Vor putea beneficia de sprijin mai multe grupuri vulnerabile (de exemplu: persoanele fără adăpost, cele care suferă de dependenţe, victimele violenţei domestice, persoanele vârstnice, cele cu dizabilităţi etc.).

        Acţiuni propuse
        ● 1.1.4. Crearea unor "centre comunitare de învăţare permanentă" cu specializare în IT, administraţie publică şi/sau energetică, dedicate populaţiei aflată în căutarea unui loc de muncă, în parteneriat cu şcoli şi universităţi;
        ● I.1.5. Implementarea unor programe diversificate de formare continuă (cursuri de scurtă durată, cursuri de specializare/perfecţionare, calificare, recalificare) adaptate nevoilor pieţei muncii locale, în linie cu cerinţele din sectoare economice cu potenţial competitiv;
    ● I.1.6. Realizarea de parteneriate cu mediul economic în vederea dezvoltării şi introducerii de programe diversificate de pregătire practică (ucenicie) în cadrul companiilor/întreprinderilor/agenţilor economici din Valea Jiului pentru facilitarea dobândirii de competenţe - demararea primelor programe de profil cu rol de proiect-pilot (faza 1), urmate de extinderea şi diversificarea acestor programe la nivelul cât mai multor companii pe măsură ce vor fi atrase investiţii noi sau, după caz, dacă vor fi relocate anumite instituţii în zonă (ex. deschiderea unui birou local al unei deconcentrate) - faza 2.

        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
        Demersurile vizând soluţionarea problemelor identificate vor fi calibrate cu prevederile următoarelor documente strategice naţionale, precum şi cu European Employment Strategy*26), document aliniat principiilor drepturilor omului din European Pillar of Social Rights*27), care vizează o nouă abordare a politicilor economice pe baza investiţiilor, reformei structurale şi responsabilităţii fiscale. European Employment Strategy oferă ghidaj pentru crearea locurilor de muncă, rezolvarea deficienţelor în sistemul de sănătate şi de formare profesională, scăderea şomajului, mobilitatea forţei de muncă, promovarea oportunităţilor egale pentru toţi cetăţenii şi combaterea sărăciei.
        *26) https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&intPageId=3427
        *27) https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights_en

        ● Strategia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027
        ● Strategia Naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi Planul de acţiuni aferent
        ● Strategia Naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 şi Planul de acţiun e pentru perioada 2022-2027
        ● Strategia Naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" (2015-2020)
        ● Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020
        ● Strategia europeană privind o Europa neutră din punct de vedere climatic (prevede educaţie şi oportunităţi pentru tineri, bunăstare pentru cei care muncesc, integrare pentru cei care nu au loc de muncă)
        ● Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (ODD 8- Muncă decentă şi creştere economică).



        Direcţia strategică I.2. Optimizarea serviciilor medicale şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru depăşirea situaţiei de vulnerabilitate
        Obiectiv specific I.4. Creşterea eficacităţii sistemului sanitar-medical prin investiţii în infrastructură/dotare performantă şi personal calificat
        Obiectiv specific I.5. Asigurarea serviciilor medicale de calitate, accesibile tuturor categoriilor de populaţie
        Situaţia actuală
        Sănătatea şi accesul la servicii medicale sunt condiţii primordiale pentru asigurarea bunăstării oamenilor, iar stadiul acestora în regiunile mai sărace, cu probleme sociale acute de tipul celor existente în Valea Jiului, este esenţial pentru combaterea sărăciei.
        Sistemul de sănătate din Valea Jiului se confruntă cu multe provocări: se situează sub media standardelor naţionale din perspectiva dotării, încadrării cu personal, spectrului de facilităţi acordate pacienţilor şi personalului medical. Deşi zona dispune de 190 de instituţii de asistenţă medicală (inclusiv două clinici private), aproape jumătate sunt situate în Petroşani (peste 800 cadre medicale active la nivelul anului 2019), există doar 3 spitale municipale (Petroşani, Lupeni şi Vulcan), iar fluctuaţia anuală a numărului personalului medical (între 1.100 şi 1.300 de cadre, cu scăderea numărului personalului medical mediu) alimentează dezechilibre funcţionale sistemice. Cu o medie de un medic la 520 de locuitori şi un medic de familie la 2.829 de locuitori (conform statisticilor locale), Valea Jiului înregistrează un nivel cu mult scăzut faţă de situaţia din Regiunea Vest (de exemplu, 1 stomatolog la 1.060 de persoane faţă de 1 stomatolog la 2.771 persoane în Valea Jiului)*28). 90% dintre medicii de familie sunt pensionari sau se apropie de vârsta de pensionare şi nu s-a reuşit atragerea de specialişti tineri pe acest profil.
        *28) Analiză PwC

        Spitalele din Petroşani, Lupeni şi Vulcan dispun de dotare modernă, însă în general în unităţile medicale din Valea Jiului dotarea cu echipamente terapeutice şi de diagnosticare esenţiale, cum ar fi scanerele medicale şi instalaţiile de radioterapie, este deficitară, fiind necesare îmbunătăţiri prin investiţii direcţionate, cuplate cu eficientizarea cheltuielilor. Asistenţa medicală preventivă este subfinanţată, iar disponibilitatea sa este limitată.
        Grupurile vulnerabile au acces limitat la serviciile de asistenţă medicală, cu impact negativ asupra sănătăţii populaţiei. Proiectul pilot la nivel de ţară, ce vizează crearea unor centre de asistenţă medicală comunitară a început cu întârziere, aspect cu impact negativ asupra introducerii serviciilor de îngrijire integrate cu precădere în zone cu profil critic precum Valea Jiului. Sectorul îngrijirii de lungă durată necesită îmbunătăţiri semnificative pentru a face faţă îmbătrânirii rapide a populaţiei. Serviciile de îngrijire la domiciliu şi în centre de zi nu se ridică la standardele dorite, iar accesul la îngrijire de lungă durată, reabilitare şi îngrijire paliativă este scăzut.
        Schimbările demografice reprezintă un semnal de alarmă cu privire la durabilitatea sistemului de sănătate.Impactul situaţiei deficitare a sistemului medical este cu atât mai problematic cu cât numărul locuitorilor tineri din Valea Jiului se înscrie pe o tendinţă constant descendentă, într-un viitor foarte apropiat populaţia microregiunii urmând să fie majoritar îmbătrânită, subsecvent afectată de nevoi medicale semnificative.
        Situaţia sistemului medical are incidenţă majoră pentru viitorul populaţiei din Valea Jiului, fiind imperativ necesară implementarea unor măsuri de optimizare, calibrate adecvat la paleta extinsă de nevoi ale categoriilor de populaţie afectată. În plus, pandemia COVID-19 a pus presiune asupra unui sistem sanitar insuficient pregătit pentru astfel de situaţii la nivel naţional, cu deficienţe şi acces inegal la asistenţă medicală în întreaga ţară, fiind necesară creşterea rezilienţei sistemului şi a capacităţii de a adresa astfel de provocări. Pandemia a accentuat disparităţile regionale şi problema accesului la asigurare medicală pentru grupurile cu venituri reduse şi persoanele vârstnice. Pe termen lung, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia specifice microregiunii Valea Jiului sunt probleme care impactează considerabil sustenabilitatea sistemului de sănătate. În contextul particular generat de pandemie, eficientizarea fluxului de acordare a serviciilor de asistenţă medicală preventivă, ambulatorie şi comunitară, prin politici publice coerente, este esenţială.

        Viziunea de realizare
        Pentru ridicarea standardelor de funcţionare şi performanţă în instituţiile medicale sunt necesare investiţii centrate pe reducerea dezechilibrelor prin acordarea de facilităţi menite a spori atractivitatea zonei (ex. crearea de locuinţe speciale pentru medici, plata chiriilor până la un anumit plafon, modalitate specifică şi altor categorii ocupaţionale), adoptarea de măsuri vizând dezvoltarea şi creşterea nivelului de performanţă a unor segmente de specialitate critice pentru populaţie precum medicina de familie şi tratamentul ambulatoriu, inclusiv prin atragerea unei filiale a unei facultăţi de medicină şi ancorarea acesteia în Valea Jiului, asigurarea interoperabilităţii tuturor serviciilor publice digitale atât în domeniul social, cât şi în sistemul sanitar.
        Autorităţile locale, în colaborare cu personal medical avizat, vor acţiona pentru a genera o schimbare de mentalitate la nivelul tuturor categoriilor de populaţie în scopul acordării unei atenţii sporite prevenţiei medicale. Se va analiza oportunitatea deschiderii de cabinete medicale în special în zonele considerate a avea caracter rural, cu evaluarea necesarului de specialităţi prioritare ce vor trebui asigurate în fiecare dintre cele 6 oraşe. Un prim pas în direcţia conştientizării colective asupra relevanţei conduitei preventive ar putea consta în creşterea nivelului de performanţă al centrului de prevenţie din oraşul Petroşani, cu perspectiva deschiderii unor astfel de facilităţi şi în celelalte cinci oraşe/municipii. Medicina preventivă, serviciile de recuperare şi îngrijire pe termen lung vor fi priorităţi în efortul de eficientizare a asistenţei medicale, demersurile urmând a fi calibrate prin perfectarea de colaborări pentru schimb de experienţă cu spitale de profil din marile oraşe ale ţării (Bucureşti, Braşov), prin construirea unor centre de profil, precum şi a unor ambulatorii în locaţiile care nu dispun de astfel de facilităţi.
        Premisa realistă potrivit căreia populaţia microregiunii va fi predominant îmbătrânită în următorii ani reclamă demersuri coerente de reorganizare şi optimizare a serviciilor de sănătate în strânsă corelare cu eficientizarea şi îmbunătăţirea celor aferente asistenţei sociale. Pentru o mai bună evaluare a populaţiei cu nevoi medicale, vor fi introduse programe moderne precum screening-ul dedicat identificării afecţiunilor speciale, la care se va asigura acces nemijlocit şi pentru populaţia vulnerabilă din cartierele marginalizate.
        Ridicarea sistemului medical local la standardele dorite de performanţă va necesita şi implementarea sistemelor online prin promovarea şi activarea soluţiilor SMART, menite a facilita activitatea cadrelor medicale, precum şi accesul populaţiei la serviciile necesare.
        Măsurile ce vor fi luate pentru eficientizarea serviciilor de asistenţă medicală în Valea Jiului vor fi calibrate în raport cu implicaţiile generate de pandemia COVID-19. Investiţiile pe termen lung vor viza asigurarea disponibilităţii personalului şi a echipamentelor medicale necesare, promovarea cercetării tehnologice, îmbunătăţirea acoperirii şi a accesibilităţii serviciilor de sănătate pentru toţi cetăţenii (şi cei din zonele defavorizate/cartierele marginalizate), inclusiv prin utilizarea serviciilor de e-sănătate.

        Acţiuni propuse
        ● I.2.1. Implementarea programelor de screening populaţional pentru boli cronice şi afecţiuni speciale stabilite de Ministerul Sănătăţii şi implementarea de programe de medicină preventivă, în paralel cu cele de schimbare a stilului de viaţă şi de încurajare a unui regim sănătos de viaţă în Valea Jiului, pentru acele tipuri de afecţiuni indicate în Planul de Sănătate al Regiunii Vest;
        ● I.2.2. Modernizarea infrastructurii medicale şi dotarea cu echipamente specifice serviciilor medicale pentru diferite specialităţi (medicină paliativă, recuperare, diagnosticare şi îngrijire pe termen lung ş.a.).
        ● I.2.3. Optimizarea serviciilor acordate pacienţilor prin deschiderea de ambulatorii în oraşele care au insuficiente capacităţi de tratare a bolnavilor, inclusiv stimularea dezvoltării cabinetelor private, pe specialităţi deficitare la nivelul Văii Jiului (precum medicină preventivă, servicii paliative moderne, dar şi pe profil endocrinologie, reumatologie, ATI), în funcţie de nevoile identificate şi de prevederile Planului de Sănătate al Regiunii Vest;
        ● I.2.4. Înfiinţarea unor centre de recuperare pentru copii/adulţi, inclusiv din categoria populaţiei vulnerabile, care suferă de afecţiuni cauzate de bolile cronice şi profesionale;
        ● I.2.5. Înfiinţarea de centre dedicate recuperării pentru bolnavii cu probleme supraponderale, cu afecţiuni post- traumatice sau care necesită kinetoterapie, inclusiv din categoria populaţiei vulnerabile;
        ● I.2.6. Înfiinţarea unor centre dedicate bolnavilor cu afecţiuni neuro-psihice;
        ● I.2.7. Îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale pentru toate categoriile de populaţie, inclusiv cele defavorizate, prin implementarea de sisteme on-line şi soluţii digitale în unităţile medicale, printr-o abordare inovativă centrată pe promovarea de soluţii de telemedicină - introducerea de platforme speciale pentru identificarea problemelor de sănătate individuale.


        Obiectiv specific I.6. Profesionalizarea asistenţei sociale şi creşterea calităţii şi a gradului de acoperire a serviciilor sociale pentru persoanele vulnerabile
        Obiectiv specific I.7. Combaterea sărăciei în cartierele marginalizate
        Situaţia actuală
        Valea Jiului se confruntă cu un nivel de trai scăzut şi cu o problemă latentă în privinţa persoanelor din cartierele marginalizate, devenite sursă de sărăcie extremă şi a celor cu dizabilităţi, care experimentează probleme singulare din perspectiva serviciilor sociale, fiind înregistrate dificultăţi şi disfuncţionalităţi majore pe segmentul populaţiei vulnerabile.
        Cartierele marginalizate din Valea Jiului suferă şi de impactul negativ al unor fenomene sociale deviante - de la abandon şcolar, abuz, violenţă domestică până la consum de droguri. Migraţia puternică a locuitorilor în căutare de oportunităţi de muncă a generat creşterea numărului de copii provenind din familii separate, crescuţi de rude şi lipsiţi de măsuri de protecţie socială (peste 500 de copii cu vârste cuprinse între 0-19 ani, reprezentând aproximativ 2% din populaţia zonei la nivelul anului 2019).
    Potrivit statisticilor DGASPC, la nivelul anului 2020 în Valea Jiului se înregistra un număr mediu de 350 copii/lună aflaţi în îngrijire de zi (centre publice şi private), o medie de 60 copii aflaţi în îngrijire rezidenţială în sistem public şi privat (abandonaţi, fără părinţi) şi aproximativ 1800 copii cu părinţii plecaţi în străinătate, declaraţi la nivelul judeţului Hunedoara.
        În Valea Jiului există un număr semnificativ de persoane care trăiesc în condiţii precare şi în afara pragului minimal de siguranţă socială: 1) persoane vulnerabile - victime ale violenţei domestice, persoanele dependente de alcool sau droguri, persoanele adulte cu dizabilităţi care nu dispun de asistent personal, persoanele cu dizabilităţi psihice; 2) persoane vulnerabile insuficient protejate faţă de nevoia socială reală - persoanele vârstnice care nu se pot îngriji în locuinţa proprie, copiii cu dizabilităţi, copiii din cartierele marginalizate proveniţi din familii sărace, tinerii proveniţi din familii disfuncţionale, persoanele fără adăpost, copii care prezintă tulburări din spectrul autist.
        Ponderea persoanelor cu dizabilităţi (4,1% din populaţia totală a zonei) este mai mare comparativ cu situaţia din Regiunea Vest (3,8%) şi chiar cu cea la nivel naţional (3,8%). Numărul şi capacitatea centrelor de zi pentru populaţia vulnerabilă sunt insuficiente. Situaţia acestor persoane este influenţată de factori multipli pe durata vieţii, iar dificultăţile au incidenţă şi din perspectiva facilităţilor medicale, blocajele fiind alimentate de sărăcie şi de lipsa perspectivei asupra serviciilor de sănătate*29). Corelată cu rata ridicată a şomajului, această situaţie critică acutizează dificultăţile financiare, sărăcia şi spectrul vast al problemelor sociale din Valea Jiului.
        *29) Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi - Date Statistice - 30 septembrie 2019

        Majoritatea centrelor rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice sunt private (3 centre private şi 2 publice, care acomodează aproximativ 200 de persoane, capacitate insuficientă pentru cererea sporită), accesul la aceste servicii fiind direct corelat cu posibilităţile financiare ale beneficiarului sau familiei acestuia. Centrele publice de îngrijire şi asistenţă socială deţinute de DGASPC Hunedoara deservesc în special persoane în etate cu diferite grade de handicap. Persoanele adulte (18-65 ani) au acces la un număr limitat de locuri de cazare în aceste centre. Centrele de zi nerezidenţiale au o distribuire inegală (3 din 6 oraşe nu deţin astfel de centre, majoritatea se află în Petroşani).*30)
        *30) D.G.A.S.P.C Hunedoara - Date Statistice despre protecţia copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi - 30 septembrie 2019

        Potrivit Recomandărilor Specifice de Ţară pentru 2019-2020 ale Comisiei Europene, rata sărăciei şi inegalităţii veniturilor în România este ridicată, iar disparităţile regionale sunt accentuate. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forţei de muncă, de educaţie, de sănătate şi a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabilă a diferitelor grupuri defavorizate. S-au făcut puţine progrese în ceea ce priveşte situaţia comunităţii rome, rata privării de locuinţă la nivel naţional este cea mai ridicată din UE şi are un efect negativ asupra incluziunii sociale, iar politicile în domeniul locuinţelor sunt descentralizate.
        Grupurile vulnerabile continuă să se confrunte cu provocări semnificative în Valea Jiului. Accesul copiilor la servicii este problematic, iar sărăcia în rândul copiilor riscă să alimenteze viitoare inegalităţi de şanse. Scăderea ratei de şcolarizare şi creşterea ratei abandonului şcolar pentru aceste grupuri indică o polarizare a educaţiei care ar putea să conducă la creşterea ratei sărăciei în rândul viitorilor adulţi. Integrarea comunităţii rome rămâne o provocare, iar dezinstituţionalizarea îngrijirii persoanelor adulte cu dizabilităţi este pusă în aplicare într-un ritm lent. Furnizarea de servicii sociale nu este suficient dezvoltată.
        Pe fondul pandemiei COVID-19, deteriorarea condiţiilor sociale riscă să se accentueze, iar sărăcia, excluziunea asocială şi inegalitatea veniturilor ar putea creşte nedorit afectând cel mai mult grupurile vulnerabile precum lucrătorii nedeclaraţi, lucrătorii independenţi, romii, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă şi persoanele fără adăpost. Situaţia critică a copiilor din Valea Jiului care au acces limitat la educaţie şi îngrijire timpurie, la asistenţă medicală şi locuinţe, insuficienţa serviciilor sociale şi disparităţile de abordare a acestora ar putea limita capacitatea de contracarare a impactului pandemiei. Această situaţie problematică pe multiple paliere reclamă măsuri neîntârziate pentru creşterea calităţii serviciilor sociale şi identificarea de soluţii eficiente pentru extinderea măsurilor de protecţie socială şi de acomodare a nevoilor populaţiei vulnerabile de toate categoriile.

        Viziunea de realizare
        Pentru asigurarea eficienţei necesare asistenţei sociale, în baza unui inventar actualizat periodic al nevoilor sociale, cu cercetare amănunţită în teren şi în strânsă colaborare cu ONG-urile ce acordă asistenţa de specialitate, va creşte gradul de acoperire cu servicii sociale adaptate nevoilor populaţiei la nivel local şi va fi asigurată finanţarea necesară cel puţin pentru serviciile deja operaţionale, ideal şi pentru cele care vor fi înfiinţate, pentru a răspunde nevoilor identificate prin strategiile locale de dezvoltare a sistemului social. Acţiunile ce vor fi implementate vor viza reducerea numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune, prin demersuri integrate vizând o abordare durabilă şi nediscriminatorie.
        Creşterea calităţii serviciilor sociale va fi un demers important şi necesar ce urmează a fi concretizat cu sprijinul Universităţii Petroşani în colaborare cu Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, în beneficiul furnizorilor de servicii sociale şi pentru facilitarea încadrării în sistemul de servicii sociale.
        Problema cartierelor marginalizate va fi adresată printr-o abordare integrată şi prin conlucrare activă între instituţiile publice de resort, autorităţile de profil şi reprezentanţi ai mediilor privat şi non-guvernamental, în scopul identificării de soluţii durabile care să faciliteze familiilor din aceste cartiere atingerea unui nivel de trai decent. Va fi acordat sprijin specific inclusiv pentru cazurile de dezinstituţionalizare în scopul asigurării asistenţei pentru grupurile care necesită îngrijire de lungă durată astfel încât acestea să trăiască independent şi, eventual, să poată evita internarea.
        Cu sprijinul ONG-urilor va fi creată o reţea de servicii sociale integrate prin intermediul căreia serviciile publice de asistenţă socială, definite de Legea 292/2011, din cadrul municipalităţilor, vor fi conectate cu toţi furnizorii de servicii sociale - ONG-uri, întreprinderi sociale şi furnizori publici. Un astfel de proiect va include de la identificarea cât mai concretă a nevoilor sociale pe fiecare categorie de populaţie vulnerabilă până la digitalizarea intervenţiei, construirea infrastructurii în funcţie de nevoi şi instruirea profesioniştilor din sectorul public şi privat. Această reţea va creşte numărul serviciilor sociale în regiune şi, subsecvent, va îmbunătăţi accesul, va scurta timpul de răspuns între nevoia identificată şi intervenţie şi va permite instruirea a peste 250 de profesionişti într-un sistem integrat şi digitalizat de protecţie socială.
    Situaţia copiilor ai căror părinţi au plecat să lucreze în străinătate reclamă o atenţie sporită, având în vedere proliferarea comportamentelor deviante şi actelor anti-sociale observate la aceştia. Se va pune accent pe sprijin educaţional, cu rol în dezvoltarea psiho-socială, scăderea abandonului şcolar şi respectiv reintegrarea şcolară, inclusiv prin crearea unei reţele de servicii integrate destinate acestor copii şi, în general, tinerilor cu nevoi.Un astfel de proiect va fi pus în aplicare relativ uşor cu sprijinul ONG-urilor locale şi cu susţinerea adecvată din partea autorităţilor locale. În fiecare dintre oraşele din Valea Jiului există o infrastructură relativ adecvată pentru implementarea unui astfel de proiect (Uricani - Centrul Armonia, Lupeni - Crucea Roşie, Vulcan -Asocierea SMART, Aninoasa - Asocierea Sf Varvara, Petroşani - Caritas, Petrila- Salvaţi Copiii). Programul va asigura îngrijirea necesară tuturor copiilor care se află în situaţii vulnerabile (familii monoparentale, copii cu părinţi care lucrează în străinătate, provenind din comunităţi marginalizate, din familii abuzive sau din cele din sistemul de protecţie publică) şi ar include activităţi after-school (masă, consiliere şi orientare educaţională, învăţare sănătoasă a abilităţilor de viaţă), evaluare psihologică, consiliere psiho-socială, consiliere profesională, dar şi reprezentare juridică şi mediere pentru copii şi membrii familiei lor.
        O componentă importantă a creşterii calităţii şi a gradului de acoperire a serviciilor sociale va viza extinderea infrastructurii sociale, în mod etapizat şi susţinut, pentru înfiinţarea de noi servicii sociale, conform nevoilor identificate la nivel local. Extinderea reţelei de servicii sociale şi a infrastructurii sociale va consta în înfiinţarea unor noi centre din categoria celor listate în continuare, specifice nevoilor existente (centre de zi pentru copii, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice, familii cu copii, acordarea de asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în situaţii de nevoie, înfiinţarea unor centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru victimele violenţei în familie (domestic), centre de primire în regim de urgenţă, centre de informare şi consiliere pentru victimele violenţei domestice de tip linie telefonică de urgenţă (help-line) cu program continuu, centre respiro pentru persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi şi centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele fără adăpost, centre de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului care a săvârşit fapte penale şi nu răspunde penal, centre comunitare integrate).
        Complexitatea situaţiei sociale din Valea Jiului necesită evaluarea oportunităţii de realizare a unei strategii integrate, dedicată specific regenerării economico-sociale a acestor cartiere, cu acţiuni realiste vizând un spectru larg de probleme, de la asigurarea coşului de consum până la soluţionarea aspiraţiilor sociale, cu dezvoltarea serviciilor sociale (creşterea gradului de acoperire cu servicii corespunzătoare nevoilor identificate şi creşterea calităţii acestor servicii) prin tehnologie. În acest sens vor fi considerate unele deziderate din Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei pentru perioada 2014-2020 care nu au fost încă finalizate şi a celei pentru perioada 2021-2027 care va fi aprobată pentru dezvoltarea unei abordări integrate eficiente în domeniul politicilor sociale. O astfel de strategie va fi elaborată după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor de către AAPL, conform obligaţiei stipulate prin art. 112, alin. 3 din Legea asistenţei sociale 292/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Abordarea problemelor sociale va fi corelată cu cele medicale, educaţionale şi de ocupare pentru asigurarea unor facilităţi adecvate acoperirii tuturor nevoilor emergente la nivelul populaţiei dezavantajate. Totodată, se va pune accent pe asigurarea unui parteneriat funcţional şi eficient între cele 6 UAT-uri şi furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale, având ca principal obiectiv depăşirea unor neajunsuri.
        Pentru combaterea sărăciei, excluziunii sociale şi inegalităţilor şi în vederea creşterii calităţii şi accesului la servicii sociale şi de asistenţă medicală pentru populaţia vulnerabilă, măsurile ce vor fi luate de autorităţile locale din Valea Jiului, circumscrise unor acţiuni şi proiecte concrete, vor fi aliniate nevoilor de investiţii cu grad ridicat de prioritate prevăzute în Recomandările Specifice de Ţară pentru 2019-2020 ale Comisiei Europene, care vizează:
        ● Dezvoltarea şi consolidarea serviciilor personalizate integrate, în special în cartierele marginalizate
        ● Sprijinirea copiilor expuşi riscului de sărăcie şi de excluziune socială
        ● Îmbunătăţirea accesului comunităţii rome la servicii de sprijin integrat şi la servicii de bază
        ● Sprijinirea perfecţionării lucrătorilor din sectoarele social, de asistenţă medicală şi de îngrijire pe termen lung prin cursuri postliceale şi universitare, inclusiv cu acordarea de facilităţi financiare pentru aceste perfecţionări.
        ● Sprijinirea dezinstituţionalizării copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi, inclusiv prin cursuri de formare, servicii şi infrastructura corespunzătoare; conştientizarea autorităţilor publice locale, a operatorilor economici care vor oferi lucrări şi servicii în cadrul prezentei strategii, de importanţa socială a integrării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţii şi a altor categorii de persoane vulnerabile social
        ● Dezvoltarea infrastructurii pentru locuinţele speciale destinate grupurilor vulnerabile, astfel încât să se reducă segregarea teritorială, inclusiv prin proiecte de reabilitare urbană
        ● Facilitarea accesului la servicii primare de sănătate şi de prevenire - asigurarea asistenţei medicale ambulatorii şi soluţiilor de e-sănătate pentru grupurile vulnerabile
        ● Dezvoltarea serviciilor şi infrastructurii de îngrijire la domiciliu, de îngrijire pe termen lung şi de îngrijire comunitară, în special pentru persoane în vârstă şi pentru persoanele cu dizabilităţi.
        ● Crearea unei baze de date/registru specializat cu persoanele aflate în îngrijire sub diverse forme, respectiv cu cele care necesită o astfel de îngrijire la nivelul Văii Jiului şi interconectarea tuturor entităţilor care oferă astfel de servicii.


        Acţiuni propuse
        ● I.2.8. Creşterea numărului de absolvenţi de asistenţă socială prin colaborare între Universitatea din Petroşani şi CNASR şi a numărului de asistenţi sociali încadraţi în sistemul public şi privat de servicii sociale la nivel local, în vederea extinderii reţelei locale;
        ● I.2.9. Creşterea calităţii serviciilor sociale prin dezvoltarea unei reţele de servicii sociale integrate, în baza unui parteneriat eficient şi funcţional între UAT-urile din Valea Jiului şi furnizorii de servicii sociale acreditaţi, inclusiv cu atragerea sprijinului din partea comunităţii de afaceri private;
        ● I.2.10. Creşterea calităţii serviciilor sociale pentru copiii şi persoanele cu diverse afecţiuni, de exemplu copiii/persoanele cu sindrom DOWN, vizând asigurarea de terapii pentru menţinerea stării de sănătate sau vindecare, cu dezvoltarea unui sistem de sprijin financiar pentru categoriile cele mai vulnerabile din Valea Jiului
    ● I.2.11. Extinderea infrastructurii sociale - FAZA 1 - prin înfiinţarea unor noi instituţii specializate precum: centre de asistenţă şi integrare/reintegrare socială pentru persoanele fără adăpost, centru de zi/servicii sociale pentru persoanele vârstnice şi pentru persoanele cu dizabilităţi, centre de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului (în risc de abandon, cu dizabilităţi, din familii monoparentale sau cu risc crescut de sărăcie);
        ● I.2.12. Extinderea infrastructurii sociale - FAZA 2 - prin înfiinţarea unor noi servicii sociale precum centre pentru familii în risc de abandon al copilului şi categorii de populaţie în risc de excluziune socială, centre pentru situaţii de urgenţă, inclusiv pentru populaţia din categoria vulnerabilă;
        ● I.2.13. Regenerarea economico-socială a comunităţilor urbane marginalizate, inclusiv refacerea integrată a infrastructurii în cartierele cu populaţie marginalizată din oraşele Văii Jiului;
    ● I.2.14. Creşterea calităţii serviciilor integrate în regim rezidenţial (asistare, consiliere psihologică, consiliere juridică şi vocaţională pentru (re)integrare profesională) pentru persoane adulte, cu sau fără copii, victime ale violenţei domestice, aflate în imposibilitatea găsirii unei locuinţe temporare şi care din punct de vedere medical sunt apte pentru a sta în colectivitate şi nu necesita supraveghere medicală, prin susţinerea activităţilor iniţiate/derulate de furnizorii de servicii sociale.

        Direcţiile de acţiune sunt corelate cu Prioritatea 1 - POIDS, în cadrul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, precum şi cu cele din Prioritatea 3 adresate comunităţilor marginalizate.
        Acţiunile indicate anterior vor contribui cu prioritate la profesionalizarea serviciilor sociale, însă, pentru combaterea sărăciei, autorităţile locale în parteneriat cu furnizorii de servicii sociale şi ONG-urile specializate vor face demersuri pentru: a) evaluarea foarte riguroasă a nevoilor sociale (inclusiv pentru o determinare clară a necesarului aferent extinderii infrastructurii sociale), cuplată cu digitalizarea proceselor de intervenţie în sprijinul persoanelor vulnerabile şi b) în baza evaluării nevoii sociale la nivelul Văii Jiului, crearea unei reţele integrate de servicii sociale pentru prevenirea neadresării unor nevoi importante.
        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
        Schimbarea profundă a dinamicii sociale în Valea Jiului se va realiza prin abordare centrată pe implementarea unor măsuri în linie cu direcţiile prevăzute în mai multe documente strategice naţionale:
        ● Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei pentru perioada 2022-2027, cu aliniere la prevederile documentului comunitar European Pillar of Social Rights, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru toate categoriile de populaţie.
        ● Strategia Naţională de Sănătate 2021-2027
        ● Plan strategic instituţional 2019-2022 pentru Ministerul Sănătăţii
        ● Planuri regionale generale de servicii medicale
        ● Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2021-2027
        ● Strategia Naţională de Incluziune Socială 2021-2027
        ● Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020
        ● Strategia Naţională pentru promovarea şi protecţia drepturilor copilului 2014-2020
        ● Planul Naţional de Reformă (îmbunătăţirea calităţii vieţii şi integrare socio-economică, creşterea calităţii şi gradului de acoperire a serviciilor sociale, reducerea sărăciei în rândul celor mai defavorizate persoane)
        ● Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (ODD 8- Muncă decentă şi creştere economică, ODD 10 - Inegalităţi reduse)




        Direcţia strategică I.3. Modernizarea învăţământului în regiune, îmbunătăţirea accesului la educaţie şi realizarea de investiţii în competenţe
        Obiectiv specific I.8. Realizarea de investiţii în infrastructura de educaţie şi în învăţare pe tot parcursul vieţii
        Situaţia actuală
        Educaţia, nivelul de pregătire şcolară şi de calificare profesională sunt factori cu impact semnificativ în dezvoltarea şi evoluţia comunităţilor. În zonele afectate de sărăcie şi probleme socio-economice, cum este cazul Văii Jiului, învăţământul joacă rol cheie în asigurarea unei bune perspective de viaţă la nivel individual, precum şi a bunăstării colective prin prisma contribuţiei la ridicarea nivelului de dezvoltare economică a zonei şi creşterea calităţii vieţii.
        Valea Jiului beneficiază de 45 de instituţii de învăţământ de diferite niveluri (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, terţiar şi superior). Unităţile de învăţământ tehnologic din Valea Jiului au un potenţial ridicat în ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic din zonă. Aceste şcoli au făcut un efort permanent pentru adaptarea ofertei la cerinţele pieţei muncii, flexibilizarea şi diversificarea acesteia. Dotarea atelierelor şi formarea cadrelor didactice vor duce la creşterea calităţii educaţiei şi la un răspuns mai bun le cerinţele operatorilor economici din zonă. Exemplificăm oferta de şcolarizare a acestora pentru anul şcolar 2021-2022, după cum urmează:
    Liceul Tehnologic "Dimitrie Leonida", Petroşani, oferă şcolarizare pentru 4 domenii de pregătire - Electronică automatizări, Mecanică, Industrie textilă şi pielărie, Estetica şi igiena corpului omenesc, Colegiul Economic "Hermes", Petroşani, este specializat pentru domeniile economic, turism şi alimentaţie. Colegiul tehnic "Constantin Brâncuşi", Petrila, vine cu ofertă în 5 domenii pentru învăţământul profesional: comerţ; electromecanică; silvicultură; Mecanică; Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, şi completează cu încă 2 domenii la liceu: Electronică automatizări şi Economic. Liceul tehnologic "mihai Viteazul", Vulcan, şcolarizează în 4 domenii de pregătire: Mecanică Industrie textilă şi pielărie, Electromecanică, Electronică şi Automatizări.

        Zona se confruntă cu o accentuată tendinţă în scădere a numărului elevilor (din anul 2012, scădere de 4,9% anual comparativ cu anul precedent) şi profesorilor (medie anuală de 4%) şi cu o rată crescândă a abandonului şcolar (la nivelul educaţiei secundare, în Hunedoara 4,1% faţă de rata naţională de 2,6% sau cea a Regiunii Vest de 3,2%*31)). Numărul studenţilor înscrişi în învăţământul superior a scăzut într-un ritm mai rapid (aproximativ 8% anual) ca o consecinţă a migraţiei studenţilor către alte universităţi din ţară care oferă programe de studiu adaptate pentru situaţia actuală a pieţei muncii, dar şi din cauza tendinţei de diminuare permanentă a numărului de elevi înscrişi în învăţământul liceal, concomitent cu scăderea populaţiei tinere.
    Cu toate acestea, în Valea Jiului trăiesc copii şi tineri cu potenţial semnificativ, care s-au remarcat prin rezultate admirabile obţinute la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale pe multiple discipline: de la cultură civică până la fizică, matematică, educaţie tehnologică, istorie şi sporturi precum tir cu arcul, şah, gimnastică. Aceşti tineri au înregistrat performanţe în premieră pentru oraşe precum Petrila, Lupeni, Aninoasa şi Petroşani, premiile obţinute inclusiv la nivel internaţional (ex. campionatele europene de gimnastică din 2019) fiind o mândrie nu doar pentru Valea Jiului, ci pentru întreaga Românie.
        *31) Baza de date a Institutului Naţional de Statistică; Inspectoratul Şcolar Hunedoara; analiză PwC

        Universitatea din Petroşani este instituţia de învăţământ cu cel mai mare potenţial educaţional din zonă, oferind programe de studii de licenţiere şi oportunitatea efectuării studiilor de masterat (în cadrul a trei facultăţi - Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică şi Facultatea de Ştiinţe) şi de doctorat în patru domenii tehnice (mine, petrol şi gaze; inginerie industrială; ingineria sistemelor; inginerie şi management). Cu toate acestea, numărul absolvenţilor s-a redus aproape la jumătate în perioada 2011-2017, tendinţă confirmată şi pentru alte instituţii de învăţământ. La nivelul anului 2017 Valea Jiului înregistra o rată de aproximativ 37% din numărul total de absolvenţi la nivelul judeţului Hunedoara, respectiv 7,5% din totalul absolvenţilor din Regiunea Vest şi 0,7% din totalul absolvenţilor la nivel naţional.*32)
        *32) Baza de date a Institutului Naţional de Statistică; Inspectoratul Şcolar Hunedoara; analiză PwC

        În pofida trendului ascendent al digitalizării sistemelor educaţionale la nivel mondial, în Valea Jiului dotarea cu echipamente de tip PC este deficitară (un PC la aproximativ 10 elevi) şi cu o tendinţă în scădere.
        În cadrul programului PHARE VET, Liceul Tehnologic "Mihai Viteazu" din Vulcan a beneficiat de un atelier şcoală (construcţie nouă), dotat, la parter, cu dispozitive pentru mecanică auto şi la etaj cu maşini de cusut performante (la vremea aceea). Deşi licee tehnologice funcţionează şi în Uricani, Lupeni, Petroşani şi Petrila, acestea nu dispun de toate facilităţile necesare.

        Viziunea de realizare
        Creşterea atractivităţii şi schimbarea dinamicii aferente instituţiilor de învăţământ (optimizarea condiţiilor, asigurarea dotării moderne, extinderea curriculelor, schimbarea de mentalitate/abordare didactică a cadrelor, introducerea programelor de consiliere pentru alegerea carierei etc.) vor contribui substanţial la recalibrarea pozitivă a sistemului educaţional în Valea Jiului. Aceasta va permite o valorificare mai bună a avantajelor conferite de profilul Universităţii din Petroşani şi a altor entităţi locale.
        Eficientizarea învăţământului se va realiza prin revizuirea şi adaptarea vechilor programe de pregătire la standardele actuale, în strânsă corelare cu dezvoltarea tehnologică, inclusiv pentru digitalizarea unor resurse educaţionale pentru facilitarea predării la distanţă în cazuri de necesitate. Aceste demersuri vor implica colaborări cu mari companii de profil pentru asigurarea nivelului de performanţă dorit în linie şi cu proiectele guvernamentale de tip ROSE derulat pentru dotarea cu echipamente digitale a liceelor.
        Liceele tehnologice din Uricani, Lupeni, Petroşani şi Petrila vor beneficia de sprijin pentru asigurarea dotării necesare, cu posibilitatea replicării, ca exemplu de bună practică, a demersurilor întreprinse în cadrul Programului PHARE VET pentru dotarea Liceului Tehnologic din Vulcan, fiind o investiţie necesară, în condiţiile în care oferta şcolară este variată, iar firmele mici şi mijlocii nu au întotdeauna capacitatea de a asigura realizarea practicii comasate pentru un număr de elevi dintr-o grupă/clasă.
        Investiţiile în educaţie şi competenţe vor susţine a doua şansă la educaţie pentru tineri în scopul reducerii abandonului şcolar timpuriu şi vor contribui la creşterea accesibilităţii la diferite forme de studii (stagii, programe de şcoală profesională în sistem dual pentru care tinerii NEETs sunt eligibili dacă au ciclul gimnazial absolvit, chiar dacă nu au absolvit examenul de evaluare naţională) la perfecţionarea profesorilor, încurajarea educaţiei antreprenoriale.
    Eforturile de eficientizare vor fi centrate pe creşterea nivelul de pregătire al cadrelor didactice cu adaptarea la nevoile concrete ale elevilor (inclusiv prin organizarea de seminare pentru prevenirea comportamentelor de risc şi formarea abilităţilor pentru viaţa independentă) şi dotarea instituţiilor de învăţământ cu echipamente performante care să faciliteze şi dezvoltarea unor competenţe tehnice, în special în condiţiile introducerii unor ateliere tehnice în şcolile din Lupeni, Vulcan şi Aninoasa care nu beneficiază de suficiente facilităţi. Perfecţionarea cadrelor se va realiza prin acţiuni aliniate programelor naţionale pentru dezvoltarea competenţelor digitale, dar şi prin măsuri vizând adoptarea unui stil modern de predare, eficient din perspectiva pregătirii elevilor pentru alegerea unei profesii.
        Demersurile pe linia optimizării infrastructurii în sistemul de învăţământ vor fi concretizate corelând programe derulate la nivel naţional cu nevoile concrete ale elevilor din Valea Jiului. În baza proiectului INTERNET ÎN ŞCOALA TA, 12 unităţi din Valea Jiului au instalate dispozitive de conectare la reţeaua ROEDU NET, care urm a să devină funcţională din toamna anului 2021:
        ● Şcoala cu clasele I-VIII I.D. SARBU PETRILA
        ● Şcoala cu clasele I-VIII NR. 1 URICANI
        ● Şcoala cu clasele I-VIII NR. 4 VULCAN
        ● Şcoala cu clasele I-VIII NR. 6 VULCAN
        ● Şcoala cu clasele I-VIII PETROS BARU
        ● Şcoala cu clasele I-VIII PUI
        ● Liceul Tehnologic MIHAI VITEAZU VULCAN
        ● Liceul Tehnologic RETEZAT URICANI
        ● Şcoala Gimnazială Nr. 3 Lupeni
        ● Liceul Tehnologic Lupeni
        ● Şcoala Gimnazială NR.7 Petroşani
        ● Şcoala Gimnazială ION GHEORGHE DUCA PETROŞANI

        Va fi valorificată oportunitatea organizării de programe de formare prin Şcoala Profesională în Sistem Dual, în colaborare cu agenţi economici, ce ar fi susţinute activ prin înfiinţarea în Valea Jiului a unui Centru de Excelenţă pentru învăţământul profesional în sistem dual. Se va avea în vedere cooptarea şi colaborarea cu viitorii anteprenori care vor fi implicaţi pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii.
        Acţiunile de optimizare vor fi direcţionate şi spre categoriile de persoane vulnerabile în scopul acordării sprijinului pentru dobândirea de competenţe şi facilitării accesului la programe speciale de tipul "a doua şansă" pentru depăşirea barierelor care nu permit, de exemplu, celor care nu au efectuat studiile obligatorii să aibă acces la altă formă de învăţământ. Acest demers va fi implementat cu sprijinul ONG-urilor care acordă servicii pe zona socială şi al angajatorilor interesaţi de atragerea de forţă de lucru calificată, prin demers concertat vizând o abordare echitabilă şi nediscriminatorie.
    Se vor organiza informări anuale, preferabil la începutul anului şcolar, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar, sau alt tip de învătământ menţionat anterior, cu privire la forţa de muncă necesară la nivelul diferitelor entităţi (unităţi ale administraţiei publice locale, unităţi ale administraţiei publice judeţene, unităţi ale administraţiei publice centrale dislocate în Valea Jiului, societăţi comerciale şi regii autonome ONG-uri etc.), care implementează obiectivele prezentei strategii. Aceste prezentări vor avea loc la sediul unităţilor de învăţământ pentru a maximiza numărul de persoane la care ajunge informaţia. Totodată, vor conduce la posibilitatea semnării unor acorduri de colaborare la terminarea pregătirii profesionale, precum şi la centralizarea anuală a necesarului de forţă de muncă la nivelul unor părţi implicate în implementarea acestei strategii.
        Pentru eficientizarea acestor demersuri şi pentru o abordare în linie cu nevoile şi dorinţele tinerilor, va fi evaluată oportunitatea unor măsuri precum: înfiinţarea Consiliilor Consultative pe Probleme de Tineret, care să îşi îndeplinească rolul prevăzut de lege; înfiinţarea centrelor de tineret şi asigurarea unui mecanism de consultare şi dialog constant între autoritatea publică locală şi organizaţiile de tineret în vederea semnalării şi soluţionării rapide a problemelor cu care se confruntă acestea din urmă.

        Acţiuni propuse
        ● I.3.1. Îmbunătăţirea ofertei de programe educaţionale şi de formare profesională la nivelul învăţământului obligatoriu cu accent pe formarea de competenţe în linie cu noile evoluţii pe piaţa muncii şi în domeniul tehnologiei;
        ● I.3.2. Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii şi reintegrarea în educaţie a celor care au părăsit şcoala, inclusiv prin implementarea de programe moderne de tip a doua şansă;
        ● I.3.3. Introducerea şi reabilitarea atelierelor în instituţiile de învăţământ şi dotarea atelierelor şcolare din cadrul unităţilor de învăţământ din Valea Jiului cu mijloace didactice şi echipamente performante necesare învăţământului profesional (inclusiv a şcolilor speciale în funcţie de afecţiunile copiilor care învaţă în aceste instituţii speciale);
        ● I.3.4. Organizarea de seminarii pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, formarea abilităţilor şi deprinderilor pentru o viaţă independentă şi pentru educaţie incluzivă (de ex: prevenirea discriminării, acceptarea minorităţilor etc.);
        ● I.3.5. Organizarea de programe de informare şi conştientizare pentru menţinerea copiilor în sistemul de învăţământ (consiliere părinţi şi copii); încurajare pentru continuarea studiilor de către copiii provenind din familii aflate în dificultate, creşterea promovabilităţii şcolare şi prevenirea implicării în acte anti-sociale;
        ● I.3.6. Îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile la sistemul de educaţie secundar şi terţiar, cu stimularea absolvirii de cursuri universitare de către tinerii din Valea Jiului;
        ● I.3.7. Dezvoltarea competenţelor digitale ale profesorilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal pentru implementarea de noi practici în procesul de predare, promovarea de servicii educaţionale centrate pe nevoile elevilor de a primi îndrumare profesională pentru alegerea carierei; utilizarea de metode activ- participative de educaţie în baza programelor de promovare şi dezvoltarea competenţelor digitale ale tinerilor pentru integrare profesională;
        ● I.3.8. Modernizarea şi dotarea infrastructurii educaţionale din Valea Jiului cu echipamentele necesare şi crearea/extinderea/modernizarea spaţiilor cu destinaţie sportivă, medicală sau socială;
        ● I.3.9. Dotarea grădiniţelor, înfiinţarea de creşe/grădiniţe cu program prelungit şi implementarea de programe de tip after- school în localităţile care nu dispun de astfel de facilităţi, cu asigurarea mijloacelor de acces (autobuze)


        Obiectiv specific I.9. Eficientizarea formării profesionale şi adaptarea ofertei educaţionale pentru dezvoltarea competenţelor calibrate nevoilor pe piaţa muncii pentru toate categoriile de populaţie
        Situaţia actuală
        Universitatea din Petroşani se distinge ca instituţia de învăţământ care oferă o diversitate de facilităţi de formare, precum ateliere şcolare pentru dezvoltarea abilităţilor tehnice (deţine peste jumătate din totalul de 209 ateliere existente la nivel regional, cu o distribuţie de un atelier la fiecare 27 elevi, comparativ cu un atelier la 99 elevi în alte licee). În cadrul instituţiilor de învăţământ din Lupeni, Vulcan şi Aninoasa tinerii nu beneficiază de o astfel de educaţie tehnică timpurie.
        Şcolile din zonă întâmpină dificultăţi particulare în condiţiile în care numărul profesorilor este insuficient (o medie de un profesor la aproximativ 97 de elevi), iar rata abandonului şcolar este de 8 ori mai mare comparativ cu situaţia înregistrată la nivelul instituţiilor de învăţământ secundar (liceal), pe fondul dificultăţilor întâmpinate de elevi în încercarea de alegere a unei viitoare meserii, respectiv a deficienţelor de consiliere în privinţa perspectivelor profesionale în general.
        Educaţia tehnică/profesională prezintă neajunsuri din perspectiva programelor, resurselor umane şi financiare la nivelul colegiilor tehnice, liceelor tehnologice şi şcolii profesionale, cu efecte semnificative pentru situaţia învăţământului în zonă: absenţa instrumentelor moderne de predare, repetarea cunoştinţelor tehnice în cadrul sesiunilor de practică, atitudinea conservatoare şi rezistenţa la schimbare a cadrelor didactice, absenţa digitalizării, dotarea minimă a laboratoarelor cu echipamente uzate.
        Lipsa formatorilor profesionali specializaţi alimentează neîncrederea tinerilor într-o perspectivă profesională certă şi durabilă post-şcolarizare, generând performanţe limitate sau abandon şcolar.
        Din perspectiva învăţământului vocaţional, Valea Jiului nu a beneficiat de programe de studiu. În anul 2020 Liceul Tehnologic "Dimitrie Leonida" din Petroşani a fost autorizat pentru 3 specializări pe filieră vocaţională (profilele sportiv, artistic şi pedagogic). Potrivit prevederilor legislative, aceste programe de studiu vor fi organizate începând cu anul şcolar 2021-2022, în funcţie de planul de şcolarizare aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean.

        Viziunea de realizare
        Tinerii din Valea Jiului şi alte categorii de populaţie interesate de dobândirea unor competenţe pentru a derula activităţi lucrative în diferite domenii vor beneficia de posibilităţi diversificate de formare în funcţie de grupul ţintă: la nivelul şcolilor, liceelor şi universităţii cu sprijinul furnizorilor de formare autorizaţi (programe de calificare/recalificare, iniţiere, specializare, perfecţionare, competenţe cheie etc.), în cadrul centrelor de evaluare de competenţe (evaluare de competenţe), precum şi la nivelul angajatorilor existenţi pe plan local (ucenicie la locul de muncă/stagii). Totodată, vor fi create centre de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru susţinerea formării profesionale continue, derulată în afara sistemului de educaţie iniţială prin furnizori de formare profesională autorizaţi în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
        Revitalizarea educaţiei şi dezvoltarea de competenţe va viza, în primă etapă, valorificarea resurselor umane competente la nivelul Universităţii din Petroşani care, prin coagularea polului de cercetare şi educaţie performant, va putea contribui la pregătirea de personal adaptat paletei largi de specializări pe piaţa muncii. Vor fi considerate acţiuni de extindere a curriculei cu noi specializări pe domenii de actualitate (digitalizare, energie regenerabilă, robotică) şi de creare a unor platforme dedicate acoperirii unor domenii conexe palierelor vizate pentru dezvoltarea zonei (ex. gestionarea şi actualizarea resurselor naturale, antropice şi umane).
        Pregătirea profesională va fi derulată prin platforme digitale şi în baza unor materiale care să permită formarea în funcţie de nivelul tehnologic din întreprinderi. Era digitală necesită educaţie digitală. Digitalizarea proceselor educaţionale va fi instrument de creştere care va asigura prosperitatea generaţiilor viitoare. Dezvoltarea competenţelor digitale pentru toate categoriile de vârste, nivele de studii şi profesii va fi o necesitate, fie că se are în vedere introducerea cursurilor de programare şi tehnologie indiferent de nivelul studiilor şi profil, fie că e vizată adaptarea modului de predare sau implementarea unor programe adresate cadrelor didactice pentru folosirea tehnologiei astfel încât să servească scopului învăţării personalizate a elevilor
        Acreditarea Universităţii pentru noi specializări, inclusiv în domeniul roboticii, va contribui la dezvoltarea capabilităţilor tehnice locale, creând premise favorabile dezvoltării unui centru de cercetare în robotică la Petroşani cu rol în pregătirea de specialişti în domeniul roboticii, având în vedere numărul de tineri din Vale pasionaţi de acest domeniu (pe modelul proiectului pilot de la Universitatea tehnică din Piteşti, care a înfiinţat un colegiu pentru învăţământ superior având ca scop pregătirea de specialişti în robotică, mecatronică şi specialişti pentru mentenanţa tehnică a roboţilor operaţi de Dacia Renault la fabrica de la Mioveni). Din perspectivă socio-demografică, punerea în aplicare a acestei iniţiative ar alimenta decizia populaţiei tinere şi calificate de a continua să trăiască în Valea Jiului, ceea ce s-ar reflecta într-o rată mai scăzută a emigrării.
    Şcolile profesionale vor diversifica oferta educaţională, propunând specializări/calificări aliniate la principalele domenii solicitate de companiile locale din Valea Jiului, dar şi de potenţialii noi investitori, în corelare directă cu oportunitatea unor noi locuri de muncă.
         Dezvoltarea şcolilor duale de învăţământ profesional şi tehnic se constituie ca direcţie importantă pe linia asigurării unui sistem educaţional rezilient, cu participare atotcuprinzătoare, centrat pe inovaţie şi dezvoltare de competenţe profesionale, evidenţiată în documente de actualitate, precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În cazul sistemului dual, unde agentul economic are la dispoziţie curriculum la decizie locală (CDL), componenta de pregătire practică se va putea realiza bidirecţional în Valea Jiului: 1) prin accesul la pregătirea şcolară în cadrul unor ateliere dedicate pentru dobândirea competenţelor de bază şi 2) prin efectuarea practicii în cadrul unor companii/entităţi în căutare de competenţe specializate. În sprijinul acestor demersuri, la Petroşani va fi deschis Centrul de Excelenţă pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, ce va activa ca umbrelă pentru dezvoltarea locală, asigurând forţă calificată de muncă, va sprijini IMM-urile locale ce nu beneficiază de suficientă forţă de muncă, va sprijini promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor, putând, totodată, să susţină primăriile pentru acoperirea unor nevoi de personal la nivelul serviciilor publice locale. Acest centru va facilita un parteneriat public-privat pe termen lung, cu rezultate concrete (cei instruiţi şi specializaţi vor putea rămâne în Valea Jiului pentru a lucra în companiile care i-au instruit).
        Având în vedere necesitatea dezvoltării turismului local, tinerii din Valea Jiului ar putea dobândi competenţe de profil prin facilităţi conferite şi de parteneriate cu asociaţii precum Asociaţia Română a Liceelor de Turism, în cadrul unor programe dedicate derulate atât în ţară cât şi în străinătate, cu valorificarea oportunităţilor conferite de învăţământul dual.
        Se va institui un sistem de preselecţie pentru şcolile profesionale, axat pe identificarea competenţelor individuale pretabile dezvoltării sau perfecţionării, în funcţie nevoile concrete semnalate de potenţiali angajatori pe anumite domenii (personalizarea angajatului la nevoile angajatorului, pe modelul bunelor practici din Marea Britanie - Wales sau Germania - zona Rhinului de Nord, respectiv consultarea mediului de afaceri pentru identificarea competenţelor necesare). Va fi creată o masă critică de specialişti în domenii cheie (ex. energia regenerabilă, robotica, transporturi, construcţii rutiere şi feroviare, administraţie publică).
        Vor fi promovate programe bazate pe corelarea învăţământului formal cu cel informal, inclusiv cu dezvoltarea unei platforme care să genereze accesibilitate la formarea personalizată şi pregătirea practică a celor interesaţi. Atât INSEMEX cât şi Universitatea din Petroşani au buni formatori pe domenii diverse, cărora li s-ar putea adăuga personal din cadrul unor ministere (în funcţie de profilul specializării) sau din alte centre specializate din ţară. Se va analiza oportunitatea deschiderii unui centru de pregătire profesională în administraţie publică sau în energetică, similar celui de la Buşteni. De asemenea, se va pune accent pe organizarea unor programe eficiente de formare la locul de muncă al operatorilor economici/angajatorilor, cu grade diferite de complexitate, care să permită dobândirea de competenţe în domenii de interes.
        În scopul creării perspectivelor de formare profesională pe termen lung, vor fi introduse discipline dedicate dezvoltării de competenţe în domeniul ospitalităţii, cu rol cheie pentru formarea specialiştilor ce vor activa în noile facilităţi turistice ce vor fi create în zonă, precum şi şcoli de dezvoltare a competenţelor aferente serviciilor necesara fi executate în activităţile din domeniul energiei regenerabile.
        Învăţământul vocaţional şi formarea profesională vor fi dezvoltate ca piloni relevanţi pentru pregătirea profesională şi în cazul categoriilor defavorizate (populaţia vulnerabilă) sau slab calificate.
        Un rol în formarea de competenţe în Valea Jiului şi sprijinirea foştilor mineri va fi jucat şi de operatori economici care au mai derulat programe pilot în regiune, cum este cazul RWEA, asociaţia fiind implicată în derularea unui proiect ce are ca scop înfiinţarea de şcoli/centre regionale pentru a asigura reconversia profesională a lucrătorilor cu pregătire tehnica din zonele miniere pentru dezvoltarea de competente necesare efectuării de activităţi legate de instalarea, exploatarea şi întreţinerea echipamentelor din proiectele aferente reţelelor de energie regenerabilă şi de distribuţie a energiei. Se adresează foştilor mineri, dar şi altor categorii de persoane care au o anumită pregătire tehnică, fiind capabili de muncă şi dornici să se specializeze pentru a găsi un loc de muncă. În cadrul proiectului vor fi create:
    1) Centrul de Instruire Teoretică 1 Petroşani - Universitatea din Petroşani (îmbunătăţirea spaţiilor şi extinderea spaţiilor existente);
    2) Centrul de Instruire Practică 2 Petroşani - SalvaMin (îmbunătăţirea spaţiilor şi extinderea spaţiilor existente).

        Printre obiectivele proiectului se numără consilierea profesională a minerilor şi elaborarea standardelor ocupaţionale, cu organizarea de cursuri de specializare şi perfecţionare, formare non-formală pentru aproximativ 800 de mineri sau persoane din zonele afectate de tranziţia energetică anual (Hunedoara şi Gorj).

        Acţiuni propuse
        ● I.3.10. Extinderea portofoliului de programe al Universităţii Petroşani cu noi specializări (robotică, energie regenerabilă, dezvoltare durabilă, ergonomie), care să răspundă nevoilor socio-profesionale actuale şi dotarea corespunzătoare a două noi clădiri recent intrate în patrimoniul universităţii;
    ● I.3.11. Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru noi calificări, şi dezvoltarea CDŞ sau CDL în liceele teoretice/tehnologice pentru a asigura dezvoltarea de competenţe în domeniul ospitalităţii/turismului;
        ● I.3.12. Încurajarea învăţării şi dezvoltării profesionale în sistem dual prin extinderea programelor de profil şi derularea de cursuri în sistem dual, cu sprijinul Centrului de Excelenţă pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, care se va înfiinţa în regiune.
        ● I.3.13. Crearea unui centru integrat de informare tehnologică, formare şi perfecţionare a personalului.

        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
        Acţiunile vor fi calibrate în raport cu cele vizate prin documentele de profil la nivel naţional precum:
        ● Strategia de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2015-2020
        ● Strategia Educaţiei şi Formării Profesionale din România 2016-2020
        ● Strategia Naţională de Dezvoltare a Formării Profesionale Iniţiale în Sistem Dual din România pentru perioada 2020-2025
        ● Strategia Naţională pentru Învăţământ Terţiar 2015-2020
        ● Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii 2015-2020
        ● Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 (prevede energia, tehnologia informaţiei, mediu şi schimbări climatice printre domeniile necesar a fi dezvoltate pentru pregătirea profesională)
        ● Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020
        ● Strategia de Digitalizare a educaţiei din România 2021-2027 (Strategia SMART-Edu) - aflată în consultare publică până la 15.02.2021
        ● Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023*33)
        *33) https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategie%20SMIE_2017docx_0.pdf

        ● Strategia de dezvoltare a învăţământului dual din România*34).
        *34) http://anfpisdr.gov.ro/w/strategia-de-dezvoltare-a-învăţământului-dual-din-românia/

        ● România Educată - viziune şi strategie 2018-2030 (document programatic ce a fundamentat POEO)
        ● Agenda pentru competenţe România 2025
        ● Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (ODD 4 - Educaţie de calitate)
        ● Strategia europeană care prevede o Europa neutră din punct de vedere climatic (vizează educaţie şi oportunităţi pentru tineri, bunăstare pentru cei care muncesc, integrare pentru cei care nu au loc de muncă)

        De asemenea, prevederile strategiilor naţionale vor fi corelate şi cu obiectivele cheie prevăzute în strategii/documente relevante la nivel european precum Cadrul de cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării - European cooperation in education and training (ET 2020) framework*35) şi documentul de lucru recent lansat de Comisia Europeană Repair and Prepare for the Next Generation*36).
        *35) https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_en
        *36) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/assessment_of_economic_and_investment_needs.pdf




        Direcţia strategică I.4 Sprijinirea tranziţiei către o economie verde pentru protejarea mediului
        Obiectiv specific I.10. Protejarea populaţiei împotriva dezastrelor naturale (inundaţiilor)
        Obiectiv specific I.11. Crearea condiţiilor pentru reabilitarea/reconversia optimă a siturilor miniere şi a altor perimetre industriale
        Situaţia actuală
        Valea Jiului se numără printre regiunile expuse unor fenomene din categoria dezastrelor naturale. Zona a fost frecvent afectată de abundenţa ploilor care au provocat inundaţii, situaţia cea mai alarmantă, care a înregistrat record istoric din punct de vedere al cantităţii precipitaţiilor, înregistrându-se în luna iunie 2020. Ruperea digurilor pe râul Jiu a afectat zeci de locuinţe, în special din Lupeni şi Uricani, provocând daune locative semnificative. Această evoluţie fără precedent a readus în atenţie necesitatea adoptării unor măsuri consistente pentru soluţionarea acestor probleme cu care se confruntă zona.
        Din anii '90 până în prezent au fost închise 11 mine, 9 dintre acestea fiind ecologizate, iar alte două (Uricani şi Paroşeni) fiind în proces de ecologizare. EM Lonea şi EM Lupeni se află în program de închidere conform Deciziei 2010/787/UE, completată prin Decizia C(2018) 1001 final), începând cu data de 16.07.2019, cu perspectiva finalizării lucrărilor de închidere subterană până la finalul anului 2026, continuând cu realizarea lucrărilor de reabilitare, recultivare a suprafeţelor până la finalul anului 2027.EM Livezeni şi EM Vulcan nu sunt incluse oficial în programul de închidere a minelor, însă condiţiile tehnico-economice indică inevitabilitatea închiderii acestora cel mai probabil până la orizontul anului 2030, în linie cu angajamentele asumate oficial de statul român şi în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
        Exploatarea cărbunelui afectează terenurile, în prezent existând surpări ale fostelor galerii miniere, numeroase clădiri având risc ridicat de prăbuşire din cauza galeriilor din subteran.
        Unele exploatări miniere din Valea Jiului nu au beneficiat de condiţii adecvate de închidere, fiind înregistrate în unele cazuri incidente (ex. fosta mină Dâlja), ceea ce necesită alocare de fonduri pentru măsuri dedicate vizând prevenirea riscurilor legate de acestea.
        Pe teritoriul fiecărui oraş/municipiu din Valea Jiului se regăsesc halde de steril în diferite faze de reabilitare şi/sau conservare sau active. În prezent, în Valea Jiului există 64 de halde de steril, care înmagazinează un volum de aproximativ 37 milioane mc, ocupând o suprafaţă de peste 250 ha. Haldele de steril au fost amenajate în general în zone cu fundament stabil, în văi sau zone colinare.
        Ramura 3, E.M. Lupeni - haldă activă, stabilă, cu o suprafaţă de 16,64 ha şi un volum haldat până la finele anului 2019 de 2366323 tone; nu are prevăzută extindere, iar dezvoltarea acesteia se face într-o singură treaptă; a fost proiectată la o capacitate de haldare de aproximativ 2387800 mc. Conform criteriilor de clasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor menţionate în anexa II la Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificarea a Directivei 2004/35/CE şi a Deciziei 2009/337/CE a Comisiei din 20 aprilie 2009 privind definirea criteriilor de clasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive (notificată cu numărul C(2009) 2856) articolele 1,2,4,6, halda ramura 3 nu prezintă potenţial pericol de pierderi de vieţi omeneşti, pericol pentru sănătatea umană şi mediu deoarece zona în care este amplasată este izolată, nu există locuinţe în imediata vecinătate şi nu prezintă pericol de pierdere a integrităţii structurale conform concluziilor studiului de stabilitate.
        Funicular Nou, E.M. Uricani - haldă inactivă, cu o suprafaţă de 27.000 mp şi volum de aprox. 600.000 mc. Sunt în curs de execuţie lucrări de ecologizare a acesteia.
        Ramura 2, E.P.C.V.J. - suprafaţă de 7,96 ha şi volum de aprox. 2.600.000 mc, s-a constituit în scopul depozitării sterilului rezultat în urma procesării cărbunelui brut de la exploatările miniere din cadrul CEH-SA Petroşani prin metode de preparare variate. A fost proiectată la o capacitate de haldare de aproximativ 2.500.000 mc. Funcţionează din anul 1986 şi până la sfârşitul anului 2018 a fost haldat un volum de 1.554705, 5 mc. În prezent pe aceasta haldă nu se mai depozitează steril, fiind stabilă. Este cuprinsă în Planul de încetare a activităţii în vederea reabilitării şi redării în circuitul silvic.
        Lonea 1, E.M. Lonea - suprafaţă de 5,8 ha şi volum de aprox. 450.000 mc; a fost proiectată la o capacitate de haldare de aproximativ 1.000.000 mc. Funcţionează din anul 1912 şi a fost haldat un volum de 486.326 mc. În prezent nu se mai depune steril pe aceasta haldă. Halda nu are prevăzută extindere Existenţa taluzului general în trepte pe cele două laturi ale haldei contribuie la reducerea înălţimii taluzurilor individuale şi a unghiurilor generale de taluz, ceea ce asigură o bună stabilitate a acestora.
        Deşi proiectele de construire a haldelor de steril prevedeau îndepărtarea stratului de sol vegetal (pentru asigurarea stabilităţii, creşterea capacităţii portante a terenului de bază, dar şi din raţiuni de protecţie a mediului înconjurător), majoritatea haldelor au fost formate fără îndeplinirea acestei cerinţe, fundamentul direct al haldelor fiind reprezentat de solul vegetal. Potrivit unui studiu*37) bazat inclusiv pe observaţii în teren, în multe cazuri terenul de bază ar fi afectat de fenomene de refulare, ce indică depăşirea capacităţii portante a acestuia, în special în perioadele cu precipitaţii. Haldele cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt considerate a fi Funicular Nou (E.M. Uricani), Lonea 1 (E.M. Lonea), Aninoasa (halda pe care sunt construite clădirile centrului de pregătire a arcaşilor).
    *37) https://www.researchgate.net/publication/285766269 CERCETĂRI PRIVIND CAPACITATEA PORTANTA A TERENURILOR PE CARE SUNT AMPLASATE HALDELE DE STERIL DIN VALEA JIULUI

        În Valea Jiului existau, în anul 2018, 31 de zone industriale (25 publice şi 6 private) de închiriat sau de vânzare, totalizând aproape 2,5 M mp de teren, din care 20 mii mp suprafaţă construită (hale industriale şi clădiri administrative)*38).
        *38) https://issuu.com/investinjiuvalley/docs/draft_2_borsura_jv_1009

        Principalele avantaje ale fostelor zone industriale constau în faptul că sunt înscrise sub proprietate unică şi sunt bine conectate la infrastructura de transport rutier şi feroviar, având toate utilităţile necesare. Toate sit-urile pot fi accesate pe cale rutieră, 11 dintre acestea având şi acces feroviar.

        Viziunea de realizare
        În Valea Jiului vor fi efectuate studii aprofundate care să permită realizarea unor amenajări şi implementarea unor măsuri în scopul prevenirii incidentelor nedorite în caz de inundaţii. Aceste lucrări vor fi realizate cu respectarea principiului nedeteriorării râurilor prin finanţarea de soluţii bazate pe natură (infrastructură verde) în cadrul proiectelor destinate asigurării protecţiei împotriva inundaţiilor. Totodată, demersurile vor fi aliniate la prevederile documentelor de profil precum Planul de Management al Riscurilor la Inundaţii, Planul pentru Prevenirea şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Jiu ş.a., cu respectarea strictă a politicilor vizând protecţia mediului.
        Este absolut necesar ca închiderea, punerea în conservare sau conversia funcţională a celor patru exploatări miniere încă active în Valea Jiului*39) să se realizeze în cele mai bune condiţii de siguranţă pentru lucrători, pentru populaţie şi pentru mediul înconjurător.
        *39) EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni

        Închiderea minelor se va realiza conform calendarului agreat în programul oficial de închidere a minelor şi conform deciziilor guvernamentale, în acord cu PNIESC, cu Strategia Energetică a României şi angajamentele României la nivel european în contextul demersurilor de renunţare la cărbune şi considerând impactul asupra securităţii energetice a României.
        Minele ce urmează a fi închise vor fi ecologizate conform standardelor europene, suprafaţa supraterană va fi reabilitată iar zona va fi revitalizată economic, în baza unor analize de oportunitate privind modul de valorificare energetică şi necesitatea dezafectării clădirilor sau recuperarea, renovarea şi reconversia acestora. Detalii concrete privind perspectiva reconversiei economice şi în scop turistic a acestor perimetre sunt prezentate în pilonii II şi III.
    Va fi analizată situaţia de mediu a exploatărilor miniere închise şi ecologizate/în proces de ecologizare din punct de vedere al îndeplinirii faptice a standardelor europene specifice proceselor de închideri mine şi vor fi remediate decalajele.
        Ulterior ecologizării minelor şi reabilitării suprafeţelor supraterane*40), acestea vor fi cedate administraţiilor locale, conform legislaţiei specifice.
        *40) În acord cu analiza de oportunitate realizată de administraţia locală privind dezafectarea clădirilor

        Vor fi analizate riscurile cauzate de reţeaua de galerii pentru populaţie, inclusiv cu identificarea zonelor ce prezintă risc de surpare a terenului, şi vor fi considerate cu prioritate în dezvoltarea urbană integrată a Văii Jiului.

    Acţiuni propuse
        ● I.4.1. Elaborarea unui studiu pentru identificarea şi implementarea de măsuri în zonele proxime Jiului de Vest afectate de inundaţiile din iunie 2020 (Uricani, Lupeni) pentru asigurarea protecţiei populaţiei împotriva dezastrelor naturale şi dotarea UAT-urilor cu utilaje de intervenţie necesare în astfel de situaţii;
        ● I.4.2. Analiza riscurilor pentru populaţie şi mediul înconjurător determinate de exploatările miniere închise, inclusiv prin studierea zonelor cu risc ridicat de surpare a galeriilor subterane şi diminuarea efectelor negative asupra populaţiei şi mediului;
    ● I.4.3. Elaborarea unei analize pentru implementarea soluţiilor optime de închidere/punere în conservare/reconversie funcţională a minelor ce urmează a ieşi din exploatare, în acord cu metodologia propusă în MANUALUL DE ÎNCHIDERE A MINELOR elaborat de Direcţia Generală de Resurse Minerale - Grupul pentru Coordonarea Programului de Închidere şi Ecologizare a Minelor (D.G.R.M.-G.C.P.I.E.M.);
        ● I.4.4. Demararea unui program de implementare a unor masuri de reducere a riscurilor cauzate de minele deja închise;
    ● I.4.5. Demararea şi derularea programelor de ecologizare pentru toate elementele poluante în perimetrele miniere ce urmează a fi închise, precum şi derularea acţiunilor de decontaminare a altor situri industriale din Valea Jiului, cu evaluarea potenţialului de reconversie a acestora (ex. includere în circuitul economic/turistic, împădurire etc.).


        Obiectiv specific I.12.Promovarea zonei ca microregiune verde cu emisii reduse de carbon
        Obiectiv specific I.13.Eficientizarea procesului de management al deşeurilor
        Situaţia actuală
        Protecţia mediului înconjurător şi prevenirea impactului nefavorabil al procesului de închidere a minelor sunt aspecte specifice regiunilor carbonifere în tranziţie, ce comportă sensibilităţi din perspectiva gestionării eficiente şi alinierii la reglementările europene aferente tranziţiei către o economie verde (mediu curat şi sănătos cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, economie competitivă care utilizează eficient resursele).
        Valea Jiului beneficiază de un areal natural deosebit, cu peisaj montan şi reţea hidrografică bine reprezentate, cu o specificitate aparte a solului determinată de particularităţile reliefului, fiind complet înconjurată de arii naturale protejate. Existenţa siturilor Natura 2000 determină o presiune sporită asupra eforturilor de protejare a mediului în condiţiile în care activitatea minieră a fost una dintre principalele surse de poluare, cauzând degradarea unor componente de mediu şi un dezechilibru ecologic cu impact asupra vieţii organismelor vii.
        Reducerea efectelor negative asupra biodiversităţii, care oferă servicii ce susţin prosperitatea economică şicalitatea vieţii şi adoptarea de măsuri pentru protejarea şi, după caz, reabilitarea ecosistemelor afectate de activităţile umane reprezintă priorităţi din perspectiva protecţiei mediului.
        Potrivit evaluării reflectate în Recomandările Specifice de Ţară pentru 2019-2020 ale Comisiei Europene, judeţele "Hunedoara şi Gorj reprezintă aproximativ 90 % din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cauzate de centralele electrice pe bază de cărbune din România sau aproximativ 30 % din totalul emisiilor de GES din România care provin din industria minieră şi cea prelucrătoare.(..). În plus, ambele judeţe au o serie de instalaţii industriale cu emisii mari de dioxid de carbon care se adaugă la provocarea privind decarbonarea, deoarece se preconizează că multe dintre aceste întreprinderi vor fi restructurate înainte de 2030".
        În Valea Jiului poluarea aerului este determinată de activitatea centralei Paroşeni şi a staţiilor de ventilaţie ale minelor ce generează emisii nocive, dar şi de alte procese industriale, transporturi rutiere, halde de steril poluante cu particule în suspensie. Activitatea minieră a implicat drenarea apei subterane, precum şi utilizarea unor cantităţi mari de apă în procesarea cărbunelui. Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate şi unele prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele. Calitatea aerului, apei şi solului este constant monitorizată, însă existenţa a doar 5 staţii de monitorizare în tot judeţul Hunedoara reclamă măsuri suplimentare.
        Un alt sector care produce poluare este şi cel al construcţiilor (renovare de locuinţe şi clădiri publice), o problemă fiind generată de sistemele de încălzire individuale poluante folosite în locuinţe private şi unele clădiri publice. Protejarea mediului reclamă considerarea opţiunilor alimentării cu energie termică în sistem centralizat şi analizarea surselor de producere a energiei.
        Managementul deşeurilor este o problemă esenţială a evoluţiei social-economice, strâns corelată cu necesitatea conservării resurselor şi protejării mediului. Deşi există un program judeţean de gestionare a deşeurilor, Valea Jiului se confruntă cu probleme în condiţiile în care activităţile din sectorul industrial generează deşeuri care necesită depozitare definitivă. Depozitarea deşeurilor municipale se realizează pe amplasamente care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a mediului. Lipsesc concasoarele necesare depozitării mobilei vechi, molozului etc., iar ecologizarea gropilor este nefinalizată. În cele mai multe cazuri, reciclarea se realizează doar pentru sticlă, PET- uri şi carton.
        Tranziţia energetică reclamă alinierea Văii Jiului la demersurile aferente tranziţiei către economia circulară pe direcţii stipulate în Directiva UE 2018/851 (în special eficienţa utilizării resurselor naturale la nivel de sistem şi transformarea deşeurilor în resurse pentru alte industrii) care ar putea genera noi oportunităţi de dezvoltare. Potrivit Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă 2030, "tranziţia către economia circulară este o oportunitate de a transforma economia într-una mai durabilă, contribuind la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 (...). Trecerea la economia circulara implică o coordonare a politicilor economice cu cele referitoare la creşterea locurilor de muncă în sectoarele economiei circulare, creşterea investiţiilor în sectoare specifice, dezvoltarea politicilor sociale şi a inovării în economie, combaterea schimbărilor climatice şi a efectelor acestora".

        Viziunea de realizare
        Fondul de Tranziţie Justă creează premise favorabile pentru finanţarea de proiecte care să asigure transferul către o economie verde în Valea Jiului, alături de cei doi piloni care susţin proiecte de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi noi surse de energie.
        Prin promovarea susţinută a energiei verzi, mijloacelor de transport ecologice şi sistemelor smart city, Valea Jiului ar putea deveni prima regiune verde la nivel naţional în care acţiunile întreprinse vor conduce la un areal cu emisii de carbon foarte scăzute, creând, totodată, premise favorabile pentru atragerea firmelor din domeniul economiei circulare pentru cercetare-inovare în domeniul energetic (soluţii pentru optimizarea consumului de resurse în raport cu deşeurile), dar şi pentru turism. Se va acorda o atenţie aparte deşeurilor miniere care prezintă posibilităţi de valorificare circulară (prelucrarea haldelor de steril relocate).
        Principiile de conservare a biodiversităţii vor fi considerate pentru integrare în demersurile şi strategiile locale, precum şi în demersurile vizând dezvoltarea infrastructurii de turism pentru trecerea la ecoturism. Vor fi luate măsuri de conservare a zonelor protejate în conformitate cu legislaţia de mediu a UE, de refacere ecologică prin amenajarea de spaţii verzi în corelare cu obiectivele de reducere a emisiilor şi de decontaminare şi reabilitare a siturilor miniere.Totodată, se va avea în vedere promovarea metodelor inovatoare şi tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii şi stabilirea unui management adecvat al peisajului din perspectiva relevanţei pentru fauna şi flora sălbatice. În linie cu intervenţiile prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în Valea Jiului vor fi promovate tehnologii şi procese inovatoare cu un conţinut scăzut de carbon în industriile consumatoare de energie, inclusiv pentru produse care înlocuiesc cele având consum crescut de carbon. Intervenţii specifice oraşelor inteligente vor fi implementate pentru monitorizarea mediului şi energiei. Vor fi intensificate măsurile necesare abordării surselor de poluare a aerului precum încălzirea locuinţelor, transporturile, pentru optimizarea calităţii aerului şi modernizarea monitorizării. Modernizarea şi îmbunătăţirea reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi sprijinirea raportării în timp util a datelor privind calitatea aerului vor fi acţiuni prioritare în efortul de protejare a mediului natural al Văii Jiului şi mai ales pentru asigurarea sănătăţii populaţiei.
        Pe termen mediu Valea Jiului ar putea deveni pol al economiei circulare prin eficientizarea utilizării resurselor (în special în managementul deşeurilor şi sectorul energiei) în linie cu redefinirea proceselor industriale la nivel european prin înlocuirea materiilor prime non-regenerabile cu cele regenerabile (ex. reciclarea deşeurilor de plastic în acelaşi lanţ valoric - colectare, transport, sortare şi valorificare prin realizarea unor produse precum componente auto - bare de protecţie, capace pentru motoare). Economia circulară va fi folosită ca nişă de dezvoltare a afacerilor, cu accent pe IMM-uri (modele de afaceri circulare - proiecte de simbioză industrială pentru optimizarea resurselor) şi va sprijini stimularea investiţiilor în Valea Jiului cu beneficii pentru economia zonei, ocuparea forţei de muncă şi protecţia mediului.
        Întrucât sistemul de gestionare a deşeurilor este caracterizat de un nivel redus de reciclare a deşeurilor municipale şi de rate ridicate de depozitare a deşeurilor, politicile de gestionare a deşeurilor vor fi corelate cu cele privind schimbările climatice prin integrarea aspectelor cheie în planurile de gestionare a deşeurilor, cu susţinerea investiţiilor având ca scop reducerea amprentei de carbon. Autorităţile locale se vor implica activ în realizarea colectării separate a deşeurilor municipale pentru a creşte cantităţile de deşeuri ce vor fi reciclate sau reutilizate, în perspectiva unei viziuni integrate asupra economiei circulare, în colaborare activă cu ONG-urile de mediu şi unei guvernări prietenoase faţă de mediu, cu impact pozitiv asupra incluziunii forţei de muncă. Obiectivul central al acestor eforturi va viza eficientizarea Sistemului Integrat de management al Deşeurilor prin colaborare mai susţinută cu ADI Sistemul de Colectare a Deşeurilor Hunedoara. De asemenea, vor fi intensificate eforturile pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă potabilă şi de ape uzate, precum şi pentru realizarea de investiţii având ca obiectiv monitorizarea corespunzătoare a aerului.
        Pentru obţinerea rezultatelor dorite în special din perspectiva imprimării unui comportament responsabil la nivelul comunităţilor locale, vor fi organizate campanii de informare asupra relevanţei abordării "verzi" în cadrul politicilor locale şi utilităţii educaţiei în linie cu principiile dezvoltării durabile pentru specializarea tinerilor în economia circulară şi bioeconomie.
        Tranziţia către o economie circulară va crea noi locuri de muncă, în special pe zona producerii şi utilizării energiei pentru adoptarea de practici durabile - utilizarea vehiculelor electrice şi creşterea eficienţei energetice, în linie cu Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018 - 2025. De asemenea, suprafeţele ocupate de haldele de steril şi depozitele de zgură şi cenuşă închise, după stabilizarea mecanică a versanţilor, conferă spaţiul necesar valorificării energetice.
        Totodată, vor fi luate măsuri pentru asigurarea sănătăţii pădurilor. Potrivit declaraţiei naţionale privind Implementarea Planului Strategic al ONU privind Pădurile pentru perioada 2017-2030 susţinută în cadrul forumului de specialitate al ONU din mai 2018, România şi-a asumat angajamentul de a îndeplini obiectivele naţionale şi globale aferente gestionării durabile a pădurilor şi protejării fondului forestier, pentru combaterea tăierilor ilegale şi transparentizarea procesului de exploatare a masei lemnoase. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030 prevede: "gestionarea durabilă şi dezvoltarea fondului forestier, protecţia strictă a pădurilor cu valoare conservativă excepţională", potrivit unui regim silvic unitar şi cu trasabilitatea lemnului recoltat din păduri în urma creării Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase şi a aplicaţiilor aferente (Radarul Pădurii şi Inspectorul Pădurii). Demersurile vor fi aliniate cu obiectivele 2030 incluse în SNDD: gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea tăierilor ilegale de arbori, dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru monitorizarea exploatării şi transportului masei lemnoase, asigurarea împăduririi şi reîmpăduririi terenurilor din fondul forestier şi a celor degradate sau supuse deşertificării, desfăşurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecţia culturilor agricole şi a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice.
        O nouă dezvoltare economică a zonei este de aşteptat să poată avea impact de mediu, sens în vor fi realizate analize şi studii care să prevină dezvoltarea unor operaţiuni economice în zone în care impactul asupra mediului ar fi major. Totodată, astfel de studii vor fi corelate cu dialogul activ cu specialişti în domeniul cercetării pentru identificarea subsectoarelor economiei circulare ce ar permite definirea şi implementarea unor proiecte durabile în Valea Jiului.
        În Valea Jiului vor fi implementate măsuri în linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel de ţară prin strategia de profil şi în linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Valorificarea adecvată a Fondului pentru o tranziţie justă pentru perioada 2021-2027 va facilita abordarea constructivă a provocărilor legate de tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, cu atât mai mult cu cât judeţul Hunedoara, implicit microregiunea Valea Jiului, e menţionat în anexa D la raportul de ţară.
        Întrucât Valea Jiului se confruntă cu provocări privind accesul la piaţa forţei de muncă, la educaţie, sistem de sănătate eficient şi servicii sociale integrate, investiţiile ce vor fi realizate vor fi abordate în mod coordonat pentru o dezvoltare integrată având ca scop stimularea creşterii, inovării şi productivităţii, dezvoltarea urbană durabilă pentru acces la noi locuri de muncă şi servicii publice la standarde ridicate. În plus, pe fondul disparităţilor dintre Valea Jiului şi alte regiuni, investiţiile vor fi adaptate necesităţilor teritoriale şi potenţialului de dezvoltare locală integrată, luând în considerare particularităţile tranziţiei de la cărbune şi ale zonelor cu importanţă din perspectivă de mediu (arii naturale protejate, situri Natura 2000).
        Adaptarea la schimbările climatice, reabilitarea vechilor situri contaminate şi prevenirea inundaţiilor sunt caracterizate de întârzieri din perspectiva implementării măsurilor necesare la nivel naţional. În Valea Jiului autorităţile vor acţiona pentru consolidarea rezilienţei şi prevenirea incidentelor naturale nedorite prin implementarea de măsuri vizând reducerea emisiilor, schimbarea surselor de energie pentru încălzirea centralizată complementare investiţiilor aferente eficienţei energetice, aplicarea judicioasă a strategiilor de prevenire a riscurilor precum inundaţiile istorice din vara anului 2020 şi abordarea problemei poluării apei.
        Acţiunile circumscrise dezvoltării durabile vor fi susţinute de investiţii în infrastructură şi inovare, iar Fondul pentru o tranziţie justă va sprijini toate eforturile de diversificare economică spre activităţi care generează emisii scăzute de carbon.
        Tranziţia la economia verde în Valea Jiului va fi realizată prin acţiuni şi proiecte dedicate atingerii unor obiective specifice, detaliate în cadrul pilonilor II (Diversificarea economică, inovare şi antreprenoriat) şi IV (Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea) din prezentul document, vizând:
        ● Producerea de energie verde, creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi eficienţa energetică
        ● Tranziţia de la combustibil fosil la combustibil rezultat din tehnologii verzi şi dezvoltarea unui sistem energetic integrat, modern, inteligent şi accesibil, cu nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră (proiecte de creştere a utilizării surselor regenerabile pentru obţinerea energiei electrice şi termice necesare în procesele industriale şi în sistemele de termoficare, în funcţie de rezultatele unor studii ce vor fi elaborate pentru evaluarea precisă a potenţialului
        ● Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi rezidenţiale (domeniu prioritar conform Comisiei Europene şi intervenţiilor PNRR)
        ● Introducerea de tehnologii noi pentru reducerea consumului şi a amprentei de carbon pentru clădirile existente - dotarea acestora cu panouri fotovoltaice, schimbarea instalaţiilor electrice şi de căldură
        ● Trecerea la mobilitate durabilă - transport rutier care utilizează surse alternative, folosirea vehiculelor electrice etc.
        ● Dezvoltarea unei infrastructuri de transport auto rezilientă la schimbări climatice şi promovarea mobilităţii urbane prin realizarea de parcări inteligente, reducerea traficului urban prin crearea de oportunităţi de tip "electric ride".


        Acţiuni propuse
        ● I.4.6. Organizarea unor campanii de informare a populaţiei asupra potenţialului din ariile naturale protejate şi de creştere a gradului de conştientizare a publicului privind implementarea unei abordări "verzi" în cadrul politicilor locale şi sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate problematica protejării mediului;
        ● I.4.7. Conservarea biodiversităţii şi reducerea poluării prin dezvoltarea şi implementarea unui program de măsuri, inclusiv pentru monitorizarea calităţii mediului în zonă;
    ● I.4.8. Modernizarea/dotarea unui centru cu staţie de sortare/reciclare a materialelor rezultate din construcţii, demolări şi de la agenţii economici la nivelul fiecărui UAT (cu raportare la nivelul producătorilor de deşeuri);
    ● I.4.9. Sprijinirea reciclării şi reutilizării materialelor şi produselor/deşeurilor şi, eventual, reintroducerea lor pe piaţă, prin eficientizarea sistemului integrat funcţional de separare, colectare selectivă, transport, tratare, reciclare şi eliminare a reziduurilor.

        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
    Tranziţia spre economia circulară se va realiza în linie cu priorităţile Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice 2021-2030 (PNIESC) şi corelând prevederile legislaţiei locale de profil (ex. Planul Naţional de Gestionare a Degeurilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/20.12.2017, Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2018, Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025 care include între sectoarele cu potenţial de creare a locurilor de muncă şi zona managementului deşeurilor.) cu politicile vizate prin directivele şi strategiile europene de mediu precum: Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje transpusă prin Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje; Directiva 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice transpusă prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică adoptată prin Legea nr. 160/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică).
        Direcţiile sunt aliniate şi următoarelor documente strategice:
        ● Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020
        ● Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
        ● Strategia Naţională pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România
        ● Plan strategic instituţional 2019-2022 pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

        De asemenea, sunt considerate prevederile următoarelor documente relevante la nivel european:
        ● Strategia pentru Infrastructuri verzi (Green Infrastructure Strategy)
        ● Strategia UE pentru biodiversitate 2030 (EU Biodiversity Strategy 2030)
        ● Pachetul Energie curată pentru toţi europenii (Clean Energy for all Europeans, 2019)*41) ce facilitează tranziţia la energia curată în linie cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, inclusiv prin sprijinirea performanţei energetice şi creşterea resurselor regenerabile în mixul energetic
        *41) https://ec.europa.eu/info/news/clean-energy-all-europeans-package-completed-good-consumers-good-growth-and-jobs-and-good-planet- 2019-may-22_en

        ● Planul de acţiune pentru o economie circulară (Circular Economy Action Plan, 2015)*42) care vizează sprijinirea dezvoltării economice durabile prin trecerea la economia circulară cu măsuri ce acoperă întreg ciclul de la producţie şi consum la gestionarea deşeurilor
        *42 https://ec.europa.eu/environment/circular-economy/index_en.htm

        ● Directiva 2010/75/EC privind emisiile din industrie (Industrial Emissions Directive, 2010)*43)
        *43) https://ec.europa.eu/environment/industry/stationary/ied/legislation.htm

        ● Directiva 2000/60/EC privind reglementarea problematicii apei (Water Framework Directive)
        ● Varianta revizuită şi actualizată a Directivei 2009/28/EC privind energia regenerabilă (Renewable Energy Directive, 2018)*44)
        *44) https://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/index_en.html
        Directiva privind cadrul de reglementare a deşeurilor (Waste Framework Directive)*45)
        *45) https://ec.europa.eu/environment/waste/framework/







    Pilon de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul
    Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine
        Trecerea de la perioada monoindustrială se dovedeşte a fi un proces complex şi lent, cu provocări semnificative pentru toate părţile interesate. Deşi încercările anterioare de revitalizare economică a zonei nu s-au concretizat, Valea Jiului are un potenţial ridicat de diversificare economică, atât timp cât resursele existente sunt utilizate optim iar acţiunile adoptate vor viza crearea unui mediu propice pentru susţinerea dezvoltării economice.

    Situaţia actuală
        Valea Jiului este o zonă cu tradiţie industrială în domeniul minier. Exploatarea cărbunelui şi producţia de energie electrică şi termică au reprezentat de-a lungul timpului principalul motor al economiei locale, Valea Jiului cunoscând o expansiune economică importantă înainte de 1989, dezvoltare susţinută de politica de asigurare a independenţei energetice a ţării din acea perioadă.
        În ultimii 20 de ani, însă, acest sector a fost expus unor schimbări rapide, disponibilizările şi restructurarea industriei miniere contribuind la un declin demografic susţinut în Valea Jiului (în scădere de la 169.653 locuitori în anul 1997 la 132.294 locuitori în 2020, conform datelor raportate de Institutul Naţional de Statistică - populaţia după domiciliu). Cea mai mare scădere a populaţiei a fost înregistrată de Oraşul Uricani (o scădere de 25% între 1997 şi 2020, de la peste 12.500 de locuitori la circa 9.300 locuitori), urmat de Municipiul Lupeni (-24%), Municipiul Vulcan (-22%), Municipiul Petroşani şi Oraşul Petrila (-21%), în timp ce Oraşul Aninoasa, localitatea cu cel mai mic număr de locuitori (4.511 locuitori în 2020), înregistrează o scădere de 19% în perioada de referinţă.
        Procesul de restructurare se continuă în prezent, în linie cu evoluţiile aferente tranziţiei carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii celor 4 mine (EM Lonea şi EM Lupeni aflate în program de închidere, respectiv EM Livezeni şi EM Vulcan, închidere condiţionată de măsurile pe care statul român le va implementa).
        Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor apte de muncă dar depăşind cu mult numărul şomerilor înregistraţi în cele 6 municipii şi oraşe din Valea Jiului (1.439 şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică).
        Analiza evoluţiei istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului şi a profilului actual evidenţiază disparităţi semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest (regiune încadrată alături de Bucureşti Ilfov în categoria regiunilor dezvoltate) şi la nivel de ţară, atât din punct de vedere al facilităţilor teritoriale şi de infrastructură (inclusiv a celei rutiere, prin prisma situării geografice a teritoriului în afara drumurilor de interes naţional şi european), cât mai ales a situaţiei populaţiei apte de muncă dar neangajate şi al oportunităţilor economice şi a serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor şi necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiţionale care nu trebuie neglijate şi care pot fi transformate în oportunităţi.
        Structura actuală a economiei Văii Jiului reflectă rezultatele atât ale iniţiativelor de transformare care vizează eliminarea treptată a activităţii miniere dominante, cât şi ale tentativelor de diversificare implementate în regiune. Acestea din urmă s-au concentrat în principal pe sectoare caracterizate de un grad de tehnologizare scăzut, abilităţi tehnice reduse şi capital de investiţii limitat. Toate aceste acţiuni au avut caracter local, fără a fi prioritizate şi regimentate într-o strategie pe termen mediu şi lung, fără să fie interconectate pentru a maximiza fiecare iniţiativă locală.
        În consecinţă, profilul economic actual al Văii Jiului este dominat de sectorul serviciilor - în special comerţul, peste 40% din numărul total de companii active în mediul privat din Valea Jiului operând în acest sector. Comerţul este, de asemenea, cel mai mare sector şi din perspectiva veniturilor generate, contribuind cu aproximativ 30% la cifra de afaceri totală generată în Valea Jiului şi angajând aproximativ 20% din totalul populaţiei salariate din mediul privat. Al doilea sector ca mărime din perspectiva cifrei de afaceri este industria prelucrătoare, urmată de transport, construcţii şi industria hotelieră.
        Din perspectiva cifrei de afaceri realizate, industria prelucrătoare contribuie la aproximativ 22% din totalul cifrei de afaceri generate în Valea Jiului, cu un număr de circa 2.200 angajaţi (aproximativ 16% din totalul angajaţilor din mediul privat), axându-se în principal pe activităţi din industria alimentară, fabricarea textilelor, prelucrarea lemnului şi producţia de mobilă.
        Pe locul trei, din perspectiva cifrei de afaceri, se situează sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică (17%), rămânând sectorul cu cel mai mare număr de angajaţi din Valea Jiului.
        La nivelul municipiilor şi a oraşelor din Valea Jiului, cele mai mari companii din perspectiva numărului de angajaţi sunt localizate în Petroşani (Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului) cu un efectiv de personal de 4.863 persoane. Tot în municipiul Petroşani, se regăseşte şi Institutul naţional de cercetare - dezvoltare pentru securitatea minieră şi protecţie antiexplozivă INSEMEX, cu un efectiv de angajaţi de 121 persoane în anul 2019.
        Al patrulea angajator din regiune se regăseşte în Lupeni, cu un efectiv de personal de 356 angajaţi în 2019, desfăşurând activităţi în fabricarea de articole confecţionate din textile, fiind în prezent cel mai mare angajator al municipiului Lupeni. La nivelul municipiului Vulcan, cel mai mare angajator are ca obiect de activitate fabricarea de mobilă, cu 196 de angajaţi în anul 2019.
        La nivelul celorlalte 3 oraşe, cei mai mari angajatori din Petrila au ca obiect de activitate fabricarea de mobilă (125 angajaţi în 2019) şi panificaţie (101 angajaţi în 2019), în timp ce în Uricani cei mai mari angajatori, cu o medie de 5060 de persoane angajate la nivel de companie se regăsesc în comerţ. Cei mai mari angajatori din Aninoasa sunt companii care desfăşoară activităţi în fabricarea de mobilă (147 angajaţi în 2019) şi fabricarea de articole confecţionate din textile (67 angajaţi).
    Din perspectiva iniţiativei antreprenoriale, evoluţiile înregistrate sunt relativ modeste, în perioada 2017-2019 fiind înfiinţate câteva sute de companii în Valea Jiului, majoritatea cu unul sau maxim doi 2 angajaţi. Cele mai multe companii au fost înfiinţate în Petroşani, urmat de Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani şi Aninoasa. Din totalul companiilor, majoritatea au fost înfiinţate în anul 2017. Domeniile de activitate preponderente sunt comerţul, lucrările de construcţii, transportul rutier de mărfuri, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, fabricarea pâinii şi restaurantele, în funcţiune la nivelul anului 2019 regăsindu-se aproximativ jumătate din companiile înfiinţate în perioada 2017-2019.
        Companiile nou înfiinţate cu un număr mediu de peste 10 angajaţi au ca domenii de activitate comerţul, lucrările de construcţii, restaurantele şi turismul, cu venituri dependente într-o mare măsură de profilul de consum şi posibilităţile financiare ale populaţiei din zonă, în detrimentul activităţilor economice cu valoare adăugată mare.
        Valea Jiului este caracterizată de o piaţă de consum limitată (număr mic de locuitori, putere de cumpărare redusă), cu acces dificil (infrastructura rutieră care necesită reparaţii majore şi lărgire pentru a uşura transportul şi livrarea mărfurilor la timp şi cu costuri eficiente precum şi optimizarea duratei de deplasare în cazul transportului de persoane) precum şi un număr redus de lucrători calificaţi, dintre care foarte mulţi au emigrat în alte regiuni sau ţări (şi nu sunt dispuşi să se întoarcă în absenţa unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creşteri durabile).
        Demersurile întreprinse în vederea promovării Văii Jiului ca o destinaţie propice pentru investitorii din afara microregiunii (de exemplu, iniţiativa Invest in Jiu Valley), nu au dat rezultate până în prezent. Deşi au existat în trecut iniţiative pentru valorificarea activelor şi a terenurilor existente în Valea Jiului (de exemplu, înfiinţarea unor parcuri industriale care să faciliteze atât atragerea de investiţii cât şi susţinerea dezvoltării companiilor locale), acestea nu s-au concretizat, existând inclusiv situaţii în care investitorii au ales să plece din zonă.
        Având în vedere închiderea minelor în Valea Jiului şi scăderea semnificativă a activităţii celor rămase, mai multe parcele de teren au devenit disponibile pentru noi investiţii. Principalele avantaje ale acestor zone constau în faptul că sunt bine conectate la infrastructura locală de transport rutier (acces auto DN 66A) şi feroviar, unele dintre ele având inclusiv utilităţile la faţa locului (apă, canalizare, electricitate), unele foste perimetre miniere având încă hale industriale, transformatoare de putere şi macarale grele.
        În ceea ce priveşte asigurarea unei infrastructuri suport pentru antreprenori şi susţinerea dezvoltării companiilor locale (de exemplu, prin intermediul centrelor de afaceri), a existat o iniţiativă la nivelul Văii Jiului demarată în încercarea de reconstrucţie a zonei, fiind înfiinţate două centre gândite ca şi incubatoare de afaceri (la Lonea şi Lupeni), acestea nereuşind însă să îşi susţină financiar activitatea ulterior încetării finanţării.
        În ciuda tuturor iniţiativelor de revitalizare a zonei, azi avem o Vale neatractivă pentru investitori, aceştia fiind reticenţi să înfiinţeze întreprinderi în Valea Jiului în detrimentul altor zone mai accesibile şi mai bine conectate economic precum şi un mediu antreprenorial local cu abilităţile antreprenoriale şi "cultură" managerială relativ scăzute, companiile care activează în prezent în regiune având fie un avantaj competitiv specific locului, cum ar fi pârtiile de schi, sau sunt conduse de oameni de afaceri locali cu "investiţii sentimentale" în zonă.
        Ce îşi propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul dezvoltării economice?
        Crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local
        Strategia va da startul unui demers care vizează crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creşterii şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităţi şi produse cu valoare adăugată mare, inexistent la această dată, susţinut de iniţiative în favoarea inovaţiei şi a antreprenoriatului local.

        Astfel, dinamica economică a zonei se va schimba prin:
        ● Susţinerea activităţilor energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei, a activelor miniere şi a experienţei muncitorilor calificaţi din sectorul minier;
        ● Crearea unui ecosistem favorabil investiţiilor;
        ● Sprijinirea operatorilor economici locali în dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de bunuri şi servicii cu valoare adăugată mare;
        ● Crearea unui mediu stabil şi predictibil, care să stimuleze creşterea şi diversificarea economică, precum şi angajarea forţei de muncă;
        ● Promovarea spiritului antreprenorial şi încurajarea iniţiativelor antreprenoriale;
        ● Îmbunătăţirea abilităţilor antreprenoriale şi stimularea creativităţii şi dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial care favorizează apariţia şi maturizarea unor noi iniţiative economice.


    Nevoi, oportunităţi şi acţiuni de dezvoltare
        Acţiunile propuse în cadrul pilonului de dezvoltare "Diversificarea economică, inovarea şi antreprenoriatul" vizează cu precădere diversificarea şi susţinerea creşterii economiei locale, dezvoltată în simbioză cu protecţia mediului şi tradiţia locală, precum şi atragerea investiţiilor în Valea Jiului.
        Demersurile întreprinse vor contribui la crearea de noi locuri de muncă pentru angajaţii actuali din industria minieră, la oportunităţi de angajare atractive pentru generaţia tânără precum şi la identificarea oportunităţilor de diversificare a mediului economic, în domenii cu o valoare adăugată mare pentru a aborda tendinţa negativă de migrare din regiune şi pentru a susţine reducerea disparităţilor de creştere faţă de zonele şi judeţele mai dezvoltate din regiunea Vest şi faţă de media de la nivel naţional.
        Reconfigurarea sectorului energetic: Menţinerea producţiei de energie în Valea Jiului va continua să fie un deziderat al tranziţiei, prin urmare proiectele din acest domeniu vor viza realizarea de investiţii în capacităţi noi de producere a energiei din surse regenerabile, utilizarea activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producţia de energie electrică pe baza unui alt combustibil decât cărbunele, precum şi susţinerea dezvoltării unui centru de excelenţă în domeniul energiei în Valea Jiului, axat pe cercetare-dezvoltare-inovare, care va contribui pozitiv la crearea de oportunităţi, pornind de la instituţiile publice, marile companii sau IMM-urile cu specific tehnologic care ar putea contracta studii în domeniu sau ar putea implementa rezultatele cercetării.
    Atragerea investiţiilor şi revitalizarea mediului economic: Atragerea investiţiilor în Valea Jiului reprezintă o altă componentă importantă care va sta la baza viitoarei creşteri economice şi a dezvoltării mediului de afaceri local, furnizând capitalul necesar dezvoltării Văii Jiului, complementar surselor publice de finanţare şi investiţiilor private locale. Aportul de tehnologie şi cunoştinţe va putea facilita un transfer de tehnologie şi inovare care se va propaga în întregul lanţ de valoare (la nivelul companiilor implicate în realizarea unui produs sau serviciu), prin expunerea companiilor locale la aptitudini şi abilităţi care lipsesc în prezent sau sunt insuficient dezvoltate cât şi prin creşterea competitivităţii şi a productivităţii companiilor locale. Realizarea unor analize teritoriale în vederea identificării zonelor, a terenurilor şi a clădirilor cu potenţial funcţional industrial (urmărindu-se inclusiv reintroducerea în circuitul economic a perimetrelor miniere închise) şi dezvoltarea unui plan integrat de dezvoltare la nivelul Văii Jiului a unei infrastructuri de afaceri prin înfiinţarea de zone/parcuri tehnologice/industriale/ştiinţifice vor constitui un pas important în atragerea investitorilor. Pentru asigurarea infrastructurii de afaceri, se va avea în vedere dezvoltarea de oferte integrate, cu locaţii multiple, destinate mai multor tipuri de activităţi cu un grad de tehnologizare ridicat.
        În vederea revitalizării mediului economic local, va fi urmărită cu precădere stimularea investiţiilor care se situează în zonele cu valoare adăugată mare, care pot fructifica demersurile întreprinse în zona de cercetare-dezvoltare precum şi fructificarea valorilor, a specificului şi a resurselor locale. Demersurile vor avea în vedere susţinerea creşterii şi dezvoltării industriei manufacturieră (de exemplu, industria uşoară, dar nu numai) dar şi susţinerea demersurilor operatorilor economici locali pentru extinderea portofoliilor de produse şi servicii, utilizarea optimă a resurselor şi un grad ridicat de adoptare a digitalizării, a tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice.
        Promovarea şi susţinerea antreprenoriatului: Creşterea şi dezvoltarea economică a Văii Jiului depinde într-o mare măsură şi de capacitatea de stimulare şi valorificare a spiritului antreprenorial al oamenilor de afaceri locali şi în special al tinerilor. Mediul antreprenorial din Valea Jiului va beneficia de sprijin în identificarea de noi idei de afaceri şi în dezvoltarea iniţiativelor, nu doar pentru a creşte şi a se extinde, ci şi pentru a fi competitive şi durabile, beneficiind de competenţe specifice, personalizate şi infrastructura suport necesară pentru punerea în practică a ideilor, care să îi ajute în identificarea şi dezvoltarea avantajelor competitive şi identificarea de noi pieţe de desfacere.

    Alte sectoare care ar putea sprijini realizarea obiectivului
        Pentru crearea unui mediu favorabil investiţiilor şi dezvoltării economice a zonei, se vor avea în vedere o serie de demersuri, axate pe:
        ● o mai bună mobilitate în cadrul UAT-urilor din cadrul Văii Jiului;
        ● dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar;
        ● modernizarea şi dezvoltarea reţelelor utilitare şi de telecomunicaţii;
        ● eficientizarea şi implementarea posibilităţilor de reconversie şi specializare profesională;
        ● adaptarea ofertei educaţionale pentru dezvoltarea competenţelor calibrate nevoilor pe piaţa muncii;
        ● un climat socio-profesional dinamic şi performant;
        ● un sistem legislativ clar, stabil, transparent şi coerent;
        ● o administraţie locală debirocratizată, predictibilă şi stabilă;
        ● o regenerare urbană integrată a zonei.


    Impactul asupra dezvoltării locale
        Realizarea obiectivului vizat prin demersurile propuse va avea un impact pozitiv asupra dimensiunii sociale şi de mediu a Văii Jiului.
        Diversificarea şi creşterea mediului economic va avea o contribuţie esenţială în facilitarea integrării în muncă a populaţiei active disponibile, incluziunea mai rapidă a tinerilor pe piaţa muncii după finalizarea studiilor precum şi la îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru locuitorii Văii Jiului, conducând astfel la consolidarea comunităţii locale şi revitalizarea zonei. Îmbunătăţirea nivelului de trai şi bunăstare în rândul populaţiei şi creşterea oportunităţilor de angajare vor susţine reducerea tendinţei negative de migrare, încurajând revenirea locuitorilor plecaţi în străinătate.
        Promovarea transferului de cunoştinţe şi susţinerea mediului antreprenorial vor facilita transpunerea ideilor în noi produse şi servicii care să genereze valoare adăugată, creştere şi oportunităţi de angajare atractive şi cu perspectivă. Revitalizarea zonei, asigurarea infrastructurii de afaceri şi sporirea calităţii procesului educaţional vor contribui la crearea unui climat investiţional atractiv, sporind încrederea investitorilor în mediul de afaceri din Valea Jiului.
        Reconfigurarea sectorului energetic va sprijini procesul de tranziţie de la o regiune monoindustrială la o zonă cu noi perspective de dezvoltare, valorificând potenţialul energetic al zonei, resursele din domeniul cercetării şi forţa de muncă specializată.
        Pentru transformarea în realitate a acestor deziderate, sunt propuse 5 obiective specifice, grupate în 3 direcţii strategice:
        ● Direcţia strategică II.1. Reconfigurarea sectorului energetic al regiunii prin valorificarea potenţialului de dezvoltare pe diverse paliere
    () Obiectiv specific II.1 - Identificarea activităţilor energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei, a activelor miniere şi a experienţei muncitorilor calificaţi din sectorul minier
    () Obiectiv specific II.2 - Creşterea performanţei energetice a fondului locativ şi a clădirilor publice

        ● Direcţia strategică II.2. Atragerea de investiţii în domenii specifice profilului şi nevoilor fiecărui oraş din Valea Jiului, cu potenţial pentru dezvoltarea economică sustenabilă a zonei
    () Obiectiv specific II.3 - Crearea unui ecosistem favorabil investiţiilor în vederea dezvoltării unui mediu economic competitiv şi durabil în Valea Jiului
    () Obiectiv specific II.4 - Sprijinirea agenţilor economici locali în dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de bunuri şi servicii cu valoare adăugată mare. Crearea unui mediu stabil şi predictibil, care să stimuleze creşterea şi diversificarea economică, precum şi angajarea forţei de muncă

        ● Direcţia strategică II.3. Susţinerea antreprenoriatului prin dezvoltarea competenţelor specifice şi sprijinirea afacerilor locale individuale şi a unor noi iniţiative economice
    () Obiectiv specific II.5 - Promovarea spiritului antreprenorial şi încurajarea iniţiativelor antreprenoriale. Îmbunătăţirea abilităţilor antreprenoriale şi stimularea creativităţii
    () Obiectiv specific II.6 - Dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial care favorizează apariţia şi maturizarea unor noi iniţiative economice


        Planul de acţiuni ce va detalia strategia de implementare a celor 3 direcţii strategice şi de realizare a celor 6 obiective este prezentat în cadrul Livrabilului 6 (Planul de acţiuni şi lista de proiecte) al prezentului proiect.

    Direcţii strategice
        Direcţia strategică II.1. Reconfigurarea sectorului energetic al regiunii prin valorificarea potenţialului de dezvoltare pe diverse paliere
        Obiectiv specific II.1. Identificarea activităţilor energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei, a activelor miniere şi energetice viabile precum şi a experienţei muncitorilor calificaţi din sectorul minier.
        Obiectiv specific II.2. Creşterea performanţei energetice a fondului locativ şi a clădirilor publice.
        Situaţia actuală
        Exploatarea industrială a huilei în Valea Jiului a început încă din anii 1840, odată cu promulgarea Legii generale a mineritului. Atât populaţia, cât şi economia, s-au dezvoltat în următorii ani aproape exclusiv datorită exploatării cărbunelui. Începând cu anul 1995, datorită procesului natural de dezindustrializare a unei industrii naţionale supradimensionate, principala activitate economică a zonei a intrat în declin. Astfel, după încetarea activităţii uzinelor de preparare a cărbunelui, a urmat închiderea minelor noi şi a celor cu producţii mici şi condiţii geo- miniere grele.
        În noiembrie 2012 s-a constituit Societatea Comercială Complexul Energetic Hunedoara S.A. ("CEH"), în urma fuziunii prin contopire a Societăţii Comerciale Electrocentrale Deva şi a Societăţii Comerciale Electrocentrale Paroşeni, având ca asociat unic Statul Român. În august 2013, CEH a fuzionat prin absorbţie cu Societatea Naţională a Huilei Petroşani (având ca domeniu principal de activitate exploatarea minelor de huilă din Valea Jiului). Activitatea principală a CEH este producţia de energie electrică, alte activităţi desfăşurate fiind furnizarea energiei electrice, producerea, transportul şi distribuţia energiei termice şi exploatarea huilei din Valea Jiului.
        În cadrul Direcţiei Energie a Complexului Energetic Hunedoara se află subordonate două sucursale energetice, respectiv Sucursala Electrocentrale Deva (4 blocuri energetice cu o putere instalată de 210 MW fiecare şi un grup energetic de 235 MW pe huilă) şi Sucursala Electrocentrale Paroşeni (aceasta din urmă fiind localizată în Valea Jiului, cu un grup energetic de 150 MW care utilizează drept combustibil huila provenită din exploatarea perimetrelor miniere). Exploatările miniere (EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan şi EM Lupeni) se află subordonate direcţiei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, împreună cu Sucursala Prestserv Petroşani, acestea asigurând extragerea cărbunelui superior, respectiv a huilei.
        Disponibilizările şi concedierile colective demarate în cadrul CEH contribuie la scăderea efectivului de personal, la finele anului 2019 numărul angajaţilor fiind de 4.130 persoane, în scădere cu 2.542 de persoane faţă de numărul mediu de salariaţi din 2014 (6.672 persoane).
        Ca urmare a pierderilor acumulate de CEH de la înfiinţare şi până în prezent, societatea aflată în insolvenţă se confruntă cu probleme grave, veniturile realizate acoperind doar parţial cheltuielile, fapt ce a dus la majorarea substanţială a datoriilor. Situaţia financiară precară nu a permis realizarea investiţiilor pentru susţinerea activităţilor curente, ceea ce a condus la realizarea unor producţii diminuate de energie electrică. În plus, CEH se confruntă cu riscul retragerii autorizaţiilor de funcţionare ca urmare a neîndeplinirii la termen a achiziţiei de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
        În anul 2019, CEH a efectuat o analiză tehnico-economică privind procedura de dare în plată a activelor. Ca urmare a acestei analize, a rezultat un posibil scenariu şi anume darea în plată a unor active aparţinând Sucursalei Electrocentrale Deva către Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul Local al Municipiului Deva în vederea asigurării furnizării în sistem centralizat a energiei termice în municipiul Deva; precum şi darea în plată a unor active aparţinând CEH (SE Paroşeni, EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni, Prestserv Petroşani) şi înfiinţarea unei noi societăţi.
        Contextul şi structura CEH, starea tehnică necorespunzătoare şi gradul ridicat de uzură al anumitor active energetice şi miniere ca urmare a lipsei investiţiilor precum şi situaţia financiară dificilă în care se află societatea limitează implementarea unor măsuri viabile de redresare, singura posibilitate în opinia CEH de continuare a activităţii de producere a energiei electrice pentru sistemul electroenergetic naţional (SEN) fiind aplicarea procedurii de dare în plată a activelor funcţionale.
        Cu o putere instalată de 150 MW şi o putere netă de 130 MW, centrala Paroşeni asigură în prezent sub 0,5% din necesarul naţional, CEH livrând în SEN sub 1.5% din energia produsă de centralele electrice dispecerizabile în primele 3 luni ale anului 2020.
        Deşi România continuă să se bazeze pe termocentralele existente pentru a menţine funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi pentru asigurarea unui nivel rezonabil de independenţă energetică, conform versiunii în lucru a Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, lignitul exploatat din zona Olteniei va rămâne în mixul energetic şi nu huila din Valea Jiului.
        În ceea ce priveşte eficienţa energetică, conform versiunii preliminare a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS3) a Regiunii Vest, sectorul clădirilor este unul dintre marile consumatoare de energie (40% consumul final de energie) şi responsabil pentru o cantitate semnificativă de emisii de CO(2).
        UAT-urile din Valea Jiului au beneficiat de oportunităţi de accesare a fondurilor europene pentru reabilitarea termică a clădirilor, toate UAT-urile fiind implicate activ în demersurile necesare în vederea realizării lucrărilor de creştere a eficienţei energetice în construcţii. Cu toate acestea, reabilitarea şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor rămâne o nevoie stringentă la nivelul UAT-urilor.

        Viziunea de realizare
        Menţinerea producţiei de energie în Valea Jiului va continua să fie un deziderat al tranziţiei, prin urmare proiectele din acest domeniu vor fi prioritizate, fezabilitatea acestora urmând a fi analizată atât din perspectiva potenţialului (în special a SRE în vederea identificării amplasamentelor optime, a promovării şi atragerii de investitori privaţi pentru realizarea de investiţii în noi capacităţi de producţie) cât şi din perspectiva limitărilor tehnice şi a posibilităţilor de investiţii suplimentare.
    În funcţie de SRE disponibile şi valorificabile la nivelul Văii Jiului, se va avea în vedere atragerea şi/sau realizarea de investiţii în capacităţi noi de producere a energiei din surse regenerabile, atât operaţionale (conectate la reţea) cât şi pentru utilizarea energiei din surse regenerabile la nivelul operatorilor publici, economici, industriali şi/sau individuali ("prosumatori"). În funcţie de potenţialul identificat, vor fi avute în vedere inclusiv investiţii în realizarea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile amplasate pe terenurile ce aparţin fostelor mine sau haldelor de steril stabilizate, astfel realizându-se proiecte integrate de decontaminare-regenerare-reconversie.
        Pentru evaluarea potenţialului din surse regenerabile de energie în Valea Jiului se va avea în vedere demararea unor studii în vederea identificării tipurilor de energii regenerabile (solar, eolian, hidro, geotermal, bioenergie - biomasă, deşeuri etc.), a capacităţilor disponibile şi valorificabile la nivelul Văii Jiului şi a amplasamentelor optime pentru aceste tipuri de investiţii. Pe parcursul elaborării acestor studii, se va avea în vedere inclusiv evaluarea posibilităţii realizării de investiţii în capacităţi noi de producere a energiei electrice şi identificarea eventualelor constrângeri/ limitări din perspectiva potenţialului impact de mediu. Se va avea în vedere garantarea principiului de ne-deterioare a râurilor în cazul proiectelor de infrastructură pentru generarea de energie hidro, precum şi o abordare prudentă, în ceea ce priveşte de exemplu promovarea biomasei, având în vedere obiectivele şi politicille privind schimbările climatice.
        Va fi de asemenea analizată posibilitatea utilizării activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producţia de energie electrică pe baza unui alt combustibil decât cărbunele în cadrul termocentralei Paroşeni. În vederea identificării celor mai adecvate soluţii, va fi urmărită eficientizarea producţiei de energie electrică, diversificarea mixului energetic (de exemplu, utilizarea gazului natural ca şi combustibil de tranziţie, a surselor de energie neconvenţionale, a hidrogenului), contribuţia la siguranţa şi adecvanţa SEN, reducerea emisiilor de CO(2) şi asigurarea unei viabilităţi economice durabile pe termen lung.
    Înfiinţarea şi dezvoltarea unui centru de excelenţă în domeniul energiei în Valea Jiului, axat pe cercetare- dezvoltare-inovare va putea contribui pozitiv la crearea de oportunităţi, pornind de la instituţiile publice, marile companii sau IMM-urile cu specific tehnologic care ar putea contracta studii în domeniu sau ar putea implementa rezultatele cercetării (inclusiv prin demararea unor proiecte strategice în domeniul tehnologiilor avansate, în vederea dezvoltării unei industrii aferente hidrogenului). Se va urmări cu precădere identificarea de soluţii şi proiecte viabile în domeniul producţiei/distribuţiei/stocării de energie şi a reducerii emisiilor de carbon.
        Va fi avută în vedere demararea unor proiecte pilot de valorificare a potenţialului energetic al zonei (de exemplu, valorificarea gazului metan din degazarea depozitelor de cărbune operaţionale folosind instalaţii de micro- cogenerare pentru producerea de energie electrică şi termică, extragerea şi valorificarea gazului metan din zăcămintele de cărbune care nu mai sunt în exploatare utilizând foraj de suprafaţă, centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompare subterană etc.) în vederea identificării de soluţii şi proiecte viabile în domeniul producţiei, distribuţiei şi a stocării de energie (de exemplu, implementarea unui proiect pilot de furnizare energie utilizând drept combustibil cu "zero carbon" hidrogenul "verde" produs prin electroliză), urmată de scalarea acestor proiecte pilot, în funcţie de potenţialul tehnico-economic demonstrat.
        Nu în ultimul rând, va fi avută în vedere îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului locativ şi a clădirilor publice, prin continuarea proiectelor de reabilitare termică şi modernizare a clădirilor (atât publice cât şi rezidenţiale), în paralel cu derularea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei din Valea Jiului cu privire la consumul energetic responsabil şi măsuri de eficienţă energetică. O atenţie sporită va fi acordată clădirilor aflate într-o stare avansată de degradare, indiferent de regimul de înălţime al acestora.
    Proiectele de reabilitare termică, de creştere a performanţei energetice şi modernizare a clădirilor vor fi realizate în baza rapoartelor de audit energetic (se va urmări identificarea situaţiei energetice a fiecărei clădiri în parte precum şi a măsurilor concrete care trebuie aplicate în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor, reducerii costurilor cu energia electrică şi termică şi implicit diminuarea efectelor nefavorabile asupra mediului) şi a expertizelor tehnice unde este cazul (se va avea în vedere identificare măsurilor necesare privind riscul seismic/protecţia împotriva incendiilor). Prin realizarea acestor investiţii se va urmări reducerea costurilor cu energia, creşterea confortului şi a standardului de viaţă precum şi crearea de noi oportunităţi economice şi locuri de muncă (în cadrul companiilor specializate în reabilitări termice şi construcţii, precum şi un grad de ocupare mai crescut în rândul auditorilor energetici). De asemenea, se va avea în vedere realizarea lucrărilor după un concept local care să asigure o imagine unitară pe întreg teritoriul Văii Jiului.

        Acţiuni propuse
        ● II.1.1. Realizarea unor studii în vederea identificării tipurilor de energii regenerabile disponibile şi valorificabile la nivelul Văii Jiului, a potenţialului acestora, precum şi identificarea amplasamentelor optime.
        ● II.1.2. Sprijinirea realizării de investiţii în capacităţi noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, atât de entităţi private cât şi publice.
        ● II.1.3. Utilizarea activelor energetice viabile din Valea Jiului pentru producţia de energie pe baza unui alt combustibil decât cărbunele în cadrul termocentralei Paroşeni
        ● II.1.4. Înfiinţarea unui centru de excelenţă în domeniul energiei în Valea Jiului, axat pe cercetare-dezvoltare-inovare
        ● II.1.5. Derularea unor proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare în vederea identificării şi demarării unor proiecte pilot de valorificare a surselor regenerabile de energie şi a resurselor energetice alternative, a dezvoltării unor capacităţi de stocare a energiei electrice şi termice şi integrarea cu tehnologiile inteligente şi cu emisii reduse
        ● II.1.6. Dezvoltarea proiectelor pilot (identificate în urma studiilor şi a cercetărilor efectuate prin centrul de excelenţă sau de alte entităţi), în funcţie de potenţialul tehnico-economic demonstrat.
        ● II.1.7. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile publice, inclusiv măsuri de consolidare dacă este cazul, indiferent de regimul de înălţime al clădirilor
        ● II.1.8. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, inclusiv măsuri de consolidare dacă este cazul, indiferent de regimul de înălţime al clădirilor
    ● II.1.9. Oferirea de sprijin/consultanţă pentru elaborarea şi depunerea dosarelor de finanţare şi ulterior decontare pentru persoanele fizice care doresc să acceseze finanţare prin intermediul programelor naţionale, în domeniul eficienţei energetice (de exemplu, derulate prin intermediul Administraţiei Fondului pentru Mediu - Casa eficientă energetic, Casa Verde Clasic, sisteme fotovoltaice)

        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
        Tranziţia energetică a Văii Jiului susţine atingerea obiectivului stabilit în 2015 prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi se aliniază Pactului Ecologic European şi politicilor intersectoriale aferente. Acţiunile propuse au în vedere Regulamentul TEN-E ce încurajează adoptarea unor tehnologii şi a unor infrastructuri inovatoare, cum ar fi reţelele inteligente, reţelele de hidrogen sau captarea, stocarea şi utilizarea dioxidului de carbon, stocarea energiei etc. Alte programe şi strategii europene la care sunt aliniate acţiunile propuse sunt: Programul Orizont Europa, O nouă strategie pentru politica industrială a Europei, Planul strategic de acţiune privind bateriile.
        Totodată, acţiunile propuse au avut în vedere şi politicile şi strategiile naţionale, precum: versiunea în lucru a Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, versiunea în lucru a Strategiei Energetice Naţionale 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, versiunea preliminară a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS3) a Regiunii Vest, Strategia Minieră a României 2017-2035, precum şi cu legislaţia sectorului energetic.



        Direcţia strategică II.2. Atragerea de investiţii în domenii specifice profilului şi nevoilor fiecărui oraş din Valea Jiului, cu potenţial pentru dezvoltarea economică sustenabilă a zonei
        Obiectiv specific II.3. Crearea unui ecosistem favorabil investiţiilor în vederea dezvoltării unui mediu economic competitiv şi durabil în Valea Jiului.
        Situaţia actuală
        Valea Jiului este caracterizată de o piaţă de consum limitată (număr mic de locuitori, putere de cumpărare redusă), cu acces dificil (infrastructura rutieră care necesită reparaţii majore şi lărgire pentru a uşura transportul şi livrarea mărfurilor la timp şi cu costuri eficiente) precum şi un număr redus de lucrători calificaţi întrucât au emigrat în alte regiuni sau ţări (şi nu sunt dispuşi să se întoarcă în absenţa unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creşteri durabile).
        Valea Jiului face parte din judeţul Hunedoara, judeţ din Regiunea Vest, a doua cea mai dezvoltată regiune din România, investiţiile fiind supuse sistemului fiscal general, fără a beneficia de stimulente speciale (de exemplu, intensitatea ajutorului de stat în Regiunea Vest este mai scăzut decât restul României, cu excepţia regiunii Bucureşti- Ilfov). Chiar dacă impozitele locale sunt relativ scăzute, investitorii nu sunt dispuşi să înfiinţeze întreprinderi în Valea Jiului, în absenţa unui regim fiscal care să compenseze deficienţele zonei.
        Astfel, demersurile întreprinse în vederea promovării Văii Jiului ca o destinaţie propice pentru investitorii din afara Văii Jiului (de exemplu, iniţiativa Invest in Jiu Valley), nu au dat rezultate până în prezent. Deşi au existat în trecut iniţiative pentru valorificarea activelor şi a terenurilor existente în Valea Jiului (de exemplu, înfiinţarea unor parcuri industriale care să faciliteze atât atragerea de investiţii cât şi susţinerea dezvoltării companiilor locale), acestea nu s-au concretizat.
        Deşi o listă exhaustivă a aspectelor relevante care pot sta la baza deciziei unui investitor de a se reloca sau a investi în Valea Jiului este dificil de realizat din cauza specificului activităţilor şi a limitărilor întâmpinate de interesul deocamdată scăzut al investitorilor în privinţa Văii Jiului, printre aspectele considerate relevante se numără: mediul economic şi social în general, gradul de dezvoltare al economiei locale (de exemplu, existenţa potenţialilor furnizori şi/sau parteneri la nivel local), localizarea şi nivelul de dezvoltare al infrastructurii de transport şi comunicaţii, existenţa spaţiilor (a terenului) şi a utilităţilor, disponibilitatea forţei de muncă şi specializarea/aptitudinile, nivelul de educaţie al populaţiei, infrastructura educaţională şi nivelul serviciilor medicale, condiţiile de trai precum şi gradul de dezvoltare al serviciilor (infrastructura de cazare, modalităţi de petrecere a timpului liber etc.) şi aspectul zonei.
    În urma consultărilor şi a discuţiilor purtate cu diverse companii şi reprezentanţi ai mediului privat, printre cele mai importante avantaje ale zonei au fost menţionate poziţionarea geografică (la graniţa a două judeţe/regiuni de dezvoltare), disponibilitatea forţei de muncă şi existenţa mediului academic, aceste avantaje fiind însă diminuate de nivelul de dezvoltare al zonei şi dependenţa ridicată de un sector industrial în declin şi, nu în ultimul rând, de infrastructura de transport precară.

        Viziunea de realizare
        Atragerea investiţiilor în Valea Jiului reprezintă o componentă importantă care va sta la baza viitoarei creşteri economice şi a dezvoltării mediului de afaceri local, furnizând capitalul necesar dezvoltării Văii Jiului, complementar surselor publice de finanţare şi investiţiilor private locale. Aportul de tehnologie şi cunoştinţe va putea facilita un transfer de tehnologie şi inovare care se va propaga în întregul lanţ de valoare (la nivelul companiilor implicate în realizarea unui produs sau serviciu), prin expunerea companiilor locale la aptitudini şi abilităţi care lipsesc în prezent sau sunt insuficient dezvoltate cât şi prin creşterea competitivităţii, productivităţii şi a diversităţii companiilor locale.
        Realizarea unor analize teritoriale în vederea identificării zonelor, a terenurilor şi a clădirilor cu potenţial funcţional industrial (urmărindu-se inclusiv reintroducerea în circuitul economic a perimetrelor miniere închise) şi definirea unui plan integrat de dezvoltare a unei reţele de parcuri industriale şi de afaceri, situate în diferite zone ale Văii Jiului, cu asigurarea tuturor utilităţilor necesare, urmărind cu precădere revitalizarea fostelor zone industriale (precum şi utilizarea infrastructurii existente - de exemplu, amplasamente conectate la infrastructura locală de transport rutier şi feroviar, utilităţi etc.) şi reintroducerea lor în ciclul economic, sub un singur management, vor constitui un pas important în atragerea investitorilor. Pentru asigurarea infrastructurii de afaceri, se va avea în vedere dezvoltarea de oferte integrate, cu locaţii destinate mai multor tipuri de activităţi cu un grad de tehnologizare ridicat.
        Pentru sprijinirea demersurilor de atragere a investiţiilor în Valea Jiului, se va analiza posibilitatea acordării unei intensităţi diferite a ajutorului de stat în Valea Jiului faţă de cea pentru Regiunea Vest precum şi continuarea demersurilor în vederea adoptării unor măsuri specifice pentru atragerea investitorilor şi sprijinirea investiţiilor. De asemenea, se va avea în vedere identificarea facilităţilor fiscale sau de altă natură care pot fi acordate de către UAT- uri (de exemplu, nivel redus al impozitelor locale) şi aprobarea acestora împreună cu criteriile de acordare în cadrul Consiliilor locale.
        Promovarea la nivel regional, naţional şi internaţional a avantajelor dezvoltării de afaceri în Valea Jiului va constitui un pas important în atragerea de investiţii, menite să sprijine tranziţia de la cărbune în regiune, cu un rol esenţial în restructurarea economiei actuale, sprijinirea procesului de dezvoltare precum şi creşterea bunăstării economice şi sociale. Oportunităţile privind dezvoltarea afacerilor şi atragerea investitorilor în Valea Jiului vor fi promovate atât la nivel naţional cât şi internaţional, prin campanii şi demersuri concentrate pe segmentele economice viabile atât din perspectivă economică dar şi tehnologică (de exemplu, fabricarea panourilor fotovoltaice şi a altor echipamente din industria energetică cum ar fi bateriile pentru stocarea energiei electrice, fabricarea componentelor electronice, confecţii metalice, prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei, producţia de carton şi hârtie, industria uşoară, materiale de construcţii etc.).
        Astfel de iniţiative pot fi complementate şi susţinute de investiţii ale companiilor private, în special în sectorul serviciilor adiacente noilor segmente tehnologice dezvoltate.
        Autorităţile locale vor promova şi susţine demersuri menite să atragă investitorii în Valea Jiului. Pentru atragerea investitorilor şi crearea unui mediu durabil de creştere economică şi aflux de capital din exteriorul Văii Jiului, actuala iniţiativă "Invest in Jiu Valley" va fi regândită, revitalizată şi extinsă. În acest sens, viitoarea Asociaţie Valea Jiului va deţine un rol important în mediatizarea şi promovarea avantajelor dezvoltării de afaceri în Valea Jiului.

        Acţiuni propuse
    ● II.2.1. Dezvoltarea infrastructurii suport pentru afaceri, prin înfiinţarea unor parcuri tehnologice/industriale/ştiinţifice dotate cu utilităţi şi infrastructură necesară.
        ● II.2.2. Promovarea zonelor cu resurse minerale ce pot fi concesionate de agenţii economici, oferind informaţii detaliate necesare potenţialilor investitori
        ● II.2.3. Demararea de acţiuni şi demersuri în vederea mediatizării şi promovării avantajelor dezvoltării de afaceri în Valea Jiului


        Obiectiv specific II.4. Sprijinirea operatorilor economici în dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de bunuri şi servicii cu valoare adăugată mare. Crearea unui mediu stabil şi predictibil, care să stimuleze creşterea şi diversificarea economică, precum şi angajarea forţei de muncă.
        Situaţia actuală
        Din perspectiva sectorului privat, profilul economic actual al Văii Jiului este dominat de sectorul serviciilor (în special comerţul), acesta fiind cel mai mare sector şi din perspectiva veniturilor generate. La nivelul municipiilor şi a oraşele din Valea Jiului, cele mai mari companii din perspectiva numărului de angajaţi sunt localizate în Petroşani (Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului) cu un efectiv cumulat de personal de 4.863 persoane. Tot în municipiul Petroşani, se regăseşte şi Institutul naţional de cercetare - dezvoltare pentru securitatea minieră şi protecţie antiexplozivă INSEMEX, cu un efectiv de angajaţi de 121 persoane în anul 2019. Al patrulea angajator din regiune se regăseşte în Lupeni, cu un efectiv de personal de 356 angajaţi în 2019, desfăşurând activităţi în fabricarea de articole confecţionate din textile.
        La nivelul municipiilor şi a oraşelor din Valea Jiului, primele 10 companii în funcţie de numărul de angajaţi deţin o pondere între 40% (Uricani) şi 75% (Aninoasa) din totalul angajaţilor din mediul privat. În ceea ce priveşte companiile cu peste 30 de angajaţi la nivelul municipiilor şi a oraşelor, acestea desfăşoară activităţi în principal în următoarele sectoare de activitate:
        ● Municipiul Petroşani: producţia de energie electrică şi extracţia cărbunelui; captarea, tratarea şi distribuţia apei; transporturi rutiere de mărfuri; lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale; cercetare- dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie; fabricarea subansamblurilor electronice; lucrări de instalaţii electrice; activităţi de jocuri de noroc şi pariuri; lucrări de tâmplărie şi dulgherie;
        ● Municipiul Vulcan: fabricarea de mobilă; activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului; comerţ cu amănuntul; fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie; colectarea deşeurilor nepericuloase; fabricarea altor articole de îmbrăcăminte;
        ● Municipiul Lupeni: fabricarea de articole confecţionate din textile; exploatare forestieră; lucrări de instalaţii electrice; alte activităţi de curăţenie;
        ● Oraşul Petrila: fabricarea de mobilă; fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie; silvicultură şi alte activităţi forestiere; colectarea deşeurilor nepericuloase; fabricarea fibrelor din sticlă; fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii; lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor; exploatare forestieră;
        ● Oraşul Uricani: comerţ cu amănuntul;
        ● Oraşul Aninoasa: fabricarea de mobilă; fabricarea de articole confecţionate din textile; comerţ cu amănuntul.

        Deşi interesul pentru cercetare şi inovare în cadrul sectorului privat şi a populaţiei din Valea Jiului este în stadii incipiente, există demersuri iniţiate de Universitatea Petroşani, aceasta stabilind, pe lângă alte iniţiative, parteneriate cu liceele din regiune care dezvoltă de exemplu, pasiunea elevilor pentru robotică. Cercetarea ştiinţifică reprezintă o componentă importantă a activităţii academice din cadrul Universităţii din Petroşani. Universitatea promovează dezvoltarea unui mediu de cercetare, centrat pe progres tehnologic şi inovare, care să consolideze această instituţie într-un pol de excelenţă axat pe generarea cunoaşterii şi a transferului tehnologic,cu impact direct asupra creşterii performanţei ştiinţifice, a vizibilităţii şi a calităţii serviciilor către mediul economic şi social.

        Viziunea de realizare
        Revitalizarea mediului economic local va viza înlocuirea graduală a activităţilor economice din sectorul minier cu noi activităţi economice generatoare de venituri şi înfiinţarea de noi locuri de muncă atât pentru foştii mineri cât şi pentru populaţia activă din Valea Jiului. Va fi urmărită cu precădere stimularea investiţiilor care se situează în zonele cu valoare adăugată mare, care pot fructifica demersurile întreprinse în zona de cercetare-dezvoltare- inovare precum şi fructificarea valorilor, specificului şi a resurselor locale.
        De asemenea, vor fi susţinute activităţile economice existente şi cu potenţial de creştere (de exemplu, sectorul construcţiilor care ar putea beneficia de forţa de muncă existentă în Valea Jiului şi de oportunităţile viitoare susţinute de dezvoltarea integrată a turismului - extindere, modernizare pensiuni, case de vacanţă; de îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii fizice a Văii Jiului - reabilitări drumuri, amenajări pieţe, parcuri, alei; precum şi în zona reabilitărilor de clădiri dar şi industria prelucrătoare - prelucrarea lemnului, a textilelor; industria alimentară etc.).
        Un prim demers în sprijinirea revitalizării mediului economic din Valea Jiului îl va constitui consultarea comunităţii de afaceri privind interesul pentru folosirea activelor care ar putea avea şi o altă utilizare decât pentru activităţi miniere în vederea utilizării acestora în programul de dezvoltare economică a zonei.
    De asemenea, implementarea la nivelul Văii Jiului a unei politici de achiziţii care acordă prioritate produselor/serviciilor locale, cu precădere a celor refolosibile, returnabile şi reciclabile este una dintre măsurile care va putea fi implementată pentru a sprijini operatorii economici locali.
        Promovarea unei cooperări strânse între organizaţii de cercetare şi mediul de afaceri va favoriza dezvoltarea durabilă, acestea oferind cercetătorilor şi mediului de afaceri posibilitatea să facă schimb de bune practici şi să stimuleze inovarea. Se vor urmări cu precădere domenii relevante în Valea Jiului precum domeniul energiei regenerabile, stocării energiei, eficienţei energetice, prelucrarea lemnului, textile, bioeconomie, industrii creative etc.
        Companiile din Valea Jiului vor fi susţinute şi încurajate să se integreze în segmentele lanţurilor valorice create prin intermediul alianţelor europene (cum ar fi de exemplu, Alianţa europeană pentru baterii care îşi propune crearea unui lanţ valoric competitiv, inovator şi durabil care să aibă ca şi element central celule de baterii durabile) şi să dezvolte noi activităţi economice în amonte sau în aval pe lanţul valoric.
    Investiţiile în tehnologii noi pentru companiile existente (de exemplu, în sectorul producţiei, industriei alimentare, textile, turismului), în măsuri de creştere a eficienţei energetice, în digitalizare şi competenţe digitale avansate vor creşte performanţa şi competitivitatea companiilor şi, prin urmare, vor ajuta aceste companii să creeze valoare adăugată în economia Văii Jiului. Se va urmări implicarea companiilor locale în zona de inovare a produselor (produs/serviciu cu îmbunătăţiri considerabile în ceea ce priveşte atribuţiile sau caracteristicile, de ordin tehnic, funcţional, software, noi materiale folosite etc.) sau a proceselor (îmbunătăţirea procesului de producţie prin utilizarea de noi tehnici, metode, echipamente sau software care oferă un avantaj competitiv şi o dezvoltare durabilă) precum şi dezvoltarea aptitudinilor şi a capacităţilor necesare pentru companii să îşi dezvolte propriile lor mărci sau modele de produse şi/sau servicii. De asemenea, va fi avută în vedere sprijinirea companiilor care solicită suport pentru implementarea unor proiecte care reduc substanţial impactul negativ asupra mediului şi/sau dezvoltare ecologică.
    Companiile din Valea Jiului vor beneficia de sprijin în vederea dezvoltării şi diversificării ofertelor de servicii şi produse cu valoare adăugată mare şi a creşterii competitivităţii acestora, precum şi de suport în vederea extinderii/modernizării capacităţilor actuale de producţie pentru desfăşurarea de activităţi care presupun un nivel mai ridicat de cunoştinţe şi tehnologie (de exemplu, realizarea de noi produse), ceea ce va putea facilita ulterior o mai facilă intrare pe pieţele de export.
    De asemenea, se va avea în vedere organizarea cursurilor de pregătire în management financiar dar şi în domenii precum eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă, turism. Se va avea în vedere inclusiv organizarea de sesiuni de informare şi consiliere în ceea ce priveşte noile tehnologii, tendinţe şi competenţe în sfera digitală, precum şi în zona de marketing/promovare online. Astfel, pentru dobândirea de competenţe în domeniul digital, vor fi organizate cursuri de pregătire în domeniu pentru angajaţii companiilor din Valea Jiului, în vederea asigurării unei utilizări pe scară largă a tehnologiilor digitale, organizate de către Universitate şi furnizori de formare de la nivel local.
        Continuarea demersurilor în vederea adoptării unor instrumente specifice (cum ar fi o axă de finanţare dedicată sectorului privat din Valea Jiului, cu o cofinanţare redusă, pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea de locuri de muncă, adoptarea tehnologiilor IT&C, instrumente digitale, soluţii de automatizare etc.) va stimula investiţiile şi dezvoltarea mediului economic privat din Valea Jiului. Pentru facilitarea accesului la programe de stimulare a creării şi dezvoltării de IMM-uri cu sprijinul fondurilor europene, se va avea în vedere susţinerea operatorilor economici din Valea Jiului în redactarea proiectelor şi consilierea acestora referitor la condiţiile şi cerinţele specifice de accesare a fondurilor.
        Investitorii privaţi, indiferent de nivelul investiţiilor, vor fi susţinuţi de administraţiile locale pentru a asigura continuitatea, eficienţa şi creşterea operaţiunilor acestora, inclusiv prin dezvoltarea unei culturi administrative la nivelul fiecărei UAT care să răspundă nevoilor operatorilor economici.

        Acţiuni propuse
        ● II.2.4. Crearea unei baze de date (platformă online) a activelor care ar putea avea şi o altă utilizare decât pentru activităţi miniere, prin identificarea şi inventarierea activelor disponibile şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor obţinute
    ● II.2.5. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri din Valea Jiului prin implementarea unor proiecte cu impact economic şi social, inclusiv în vederea diversificării/extinderii/modernizării capacităţilor actuale de producţie bunuri sau servicii, digitalizare la nivelul proceselor de producţie, achiziţionare servicii şi echipamente pentru transformarea digitală, dezvoltarea comerţului electronic, a implementării proiectelor de eficienţă energetică etc.
        ● II.2.6. Consilierea şi sprijinirea agenţilor economici în vederea dezvoltării şi diversificării ofertelor de servicii şi produse cu valoare adăugată mare şi a creşterii competitivităţii acestora
        ● II.2.7. Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării de noi IMM-uri în domeniile cu potenţial de creştere

        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
        Acţiunile propuse au avut în vedere politicile şi strategiile europene şi naţionale, precum: O nouă strategie pentru politica industrială a Europei, O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă durabilă şi digitală, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, Strategia Naţională pentru Competitivitate 2015-2020, Strategia Naţională de Dezvoltarea Formării Profesionale Iniţiale în Sistem Dual din România 2020 -2025, Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020, versiunea preliminară a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS3) a Regiunii Vest.



        Direcţia strategică II.3. Susţinerea antreprenoriatului prin dezvoltarea competenţelor specifice şi sprijinirea afacerilor locale individuale şi a unor noi iniţiative economice
        Obiectiv specific II.5. Promovarea spiritului antreprenorial şi încurajarea iniţiativelor antreprenoriale. Îmbunătăţirea abilităţilor antreprenoriale şi stimularea creativităţii.
        Situaţia actuală
        Sectorul privat din Valea Jiului este foarte fragmentat, concentrat spre asigurarea cererii la nivelul Văii Jiului şi, în general, format din firme foarte mici, reprezentând întreprinderi individuale sau familiale. Multe din aceste întreprinderi oferă produse şi servicii auxiliare minelor încă active. Ponderea firmelor care lucrează cu clienţi şi furnizori din afara Văii Jiului sau chiar din afara României este relativ mică, amprenta infrastructurii rutiere neadecvate fiind evidentă asupra logisticii şi implicit a sustenablităţii unei asemenea demers, coroborată cu resursele materiale, tehnologice şi umane limitate sau foarte limitate a întreprinderilor. Lipsa abilităţilor şi a "culturii" manageriale a întreprinzătorilor au condus atât la fragmentarea şi nediversificarea substanţială a sectorului privat cât şi la lipsa de măsuri de susţinere pentru dezvoltarea antreprenoriatului. În ceea ce priveşte demersurile societăţii civile privind încurajarea antreprenoriatului, există un număr mare de ONG-uri care susţin şi încurajează activităţile antreprenoriale în Valea Jiului, în special în domenii culturale şi creative, care nu necesită infuzie de capital semnificativ.
        Cu toate că au existat demersuri pentru crearea unui mediu propice şi a unui cadru complementar pentru susţinerea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial al studenţilor (Societatea Antreprenorială Studenţească din cadrul Universităţii din Petroşani a fost înfiinţată în anul 2017), sunt necesare eforturi mai ample în această direcţie. O problemă majoră cu care se confruntă regiunea este reprezentată de lipsa educaţiei antreprenoriale la scară largă, moştenită aproape genetic din considerentele prezentate anterior, dar şi din cauza lipsei colaborărilor dintre şcoală, universitate, administraţii locale şi mediul privat.
        Susţinerea mediului privat este esenţială pentru succesul oricărei strategii de dezvoltare economică, iar lipsa unui mediu de afaceri sănătos, a unei culturi manageriale dezvoltate, coroborate cu accesul dificil la mijloace de finanţare reprezintă una dintre cauzele eşecului încercărilor de revitalizare anterioare.

        Viziunea de realizare
        Creşterea şi dezvoltarea economică a Văii Jiului depinde într-o mare măsură de capacitatea de stimulare, remodelare şi valorificare a spiritului antreprenorial al oamenilor de afaceri locali şi în special al tinerilor.
        Asociaţia Valea Jiului va deţine un rol important în promovarea şi susţinerea antreprenoriatului. Printre principalele atribuţii ale Asociaţiei se vor regăsi (nu se vor limita la): promovarea şi susţinerea antreprenoriatului, a activităţilor de educaţie, dezvoltare personală şi profesională; facilitarea schimbului de cunoştinţe, experienţe, idei; crearea unei platforme de cooperare între toate autorităţile implicate în prezenta strategie, mediul academic, cultural şi mediul de afaceri, respectiv toate entităţile care prin activitatea depusă realizează un obiectiv sau parte dintr-un obiectiv al prezentei strategii; promovarea relaţiilor de cooperare; întreţinerea de relaţii externe cu acceleratoare, venture capital; organizarea de activităţi şi evenimente; derularea de activităţi şi servicii suport pentru dezvoltarea afacerilor; cooperarea cu alte instituţii de profil, de învăţământ, ONG-uri, asociaţii etc.; promovarea proiectelor şi realizărilor antreprenorilor locali; editare publicaţii, broşuri, materiale audio-video şi în format electronic, pagini web, alte materiale publicitare etc.
        Prin organizarea de activităţi dedicate promovării antreprenoriatului (de exemplu, organizarea de conferinţe, sesiuni de informare, ateliere tematice etc.) în Valea Jiului se va urmări evidenţierea importanţei dezvoltării unor aptitudini şi a posibilităţii de a începe o carieră în domeniul antreprenoriatului, în special în rândul şomerilor cu competenţe profesionale, a femeilor sau a tinerilor, activitate ce va fi completată de consiliere cu privire la modalitatea de finanţare a acestor începuturi, ulterior aceşti anteprenori necesitând monitorizare până ating nivelul de autosusţinere a propriilor afaceri.
        Un rol major în dobândirea competenţelor este reprezentat de educaţia antreprenorială, la toate nivelele - gimnazial, liceal, universitar sau formare profesională continuă, în domeniile de interes regional, prezente şi viitoare. Îmbunătăţirea abilităţilor antreprenoriale, stimularea creativităţii sau încurajarea start-up-urilor inovative reprezintă doar câteva dintre obiectivele educaţiei antreprenoriale.
        Astfel, se va avea în vedere introducerea cursurilor facultative de antreprenoriat în învăţământul primar şi secundar prin încheierea de parteneriate cu organizaţii naţionale şi internaţionale de educaţie economică şi antreprenorială, precum şi derularea de ateliere de creaţie, a programelor de tip learning by doing şi project based, care simulează situaţii din viaţa reală. Se va urmări dezvoltarea aptitudinilor (de exemplu, creativitate, spirit de iniţiativă, tenacitate, spirit de echipă, simţ al responsabilităţii etc.) şi informarea elevilor cu privire la rolul întreprinderilor şi al antreprenorilor în societate (de exemplu, prin prezentare unor modele antreprenoriale de succes). Vor fi urmărite de asemenea, dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor în dezvoltarea afacerilor "verzi", prin utilizarea sustenabilă a resurselor locale.
        De asemenea, vor fi derulate acţiuni dedicate elevilor din cadrul învăţământului secundar superior (liceu) în vederea acumulării de experienţe practice în cadrul întreprinderilor (de exemplu, organizarea de vizite pentru elevi şi profesori în întreprinderi, stagii de practică). Se va avea de asemenea în vedere dezvoltarea de programe pentru "afaceri pilot" care să permită acumularea de experienţă, idei şi experimentarea afacerilor fără riscuri.
        Pe lângă aspectele teoretice care vor fi dobândite cu sprijinul mediului academic în cadrul cursurilor dedicate de formare antreprenorială, experienţele antreprenoriale practice vor fi dobândite prin încurajarea tinerilor de a îşi dezvolta competenţele şi prin intermediul învăţământului non-formal (de exemplu, voluntariatul) şi a parteneriatelor între mediul academic cu mediul privat din Valea Jiului.

        Acţiuni propuse
        ● II.3.1. Organizarea de activităţi dedicate promovării antreprenoriatului în Valea Jiului
        ● II.3.2. Iniţierea demersurilor privind introducerea cursurilor facultative de antreprenoriat în învăţământul primar şi secundar
        ● II.3.3. Participarea absolvenţilor, a tinerilor antreprenori în programe/cursuri de formare antreprenorială, în vederea dezvoltării unor afaceri pe baza aptitudinilor esenţiale antreprenoriatului acumulate în cadrul programelor de formare


        Obiectiv specific II.6. Dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial care favorizează apariţia şi maturizarea unor noi iniţiative economice
        Situaţia actuală
        Din perspectiva iniţiativei antreprenoriale, evoluţiile înregistrate sunt relativ modeste, în perioada 2017-2019 fiind înfiinţate un număr de câteva sute de companii în Valea Jiului, cu o medie de sub 2 angajaţi. Cele mai multe companii au fost înfiinţate în Petroşani, urmat de Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani şi Aninoasa. Domeniile de activitate preponderente sunt comerţul, lucrările de construcţii, transportul rutier de mărfuri, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, fabricarea pâinii şi restaurantele.
        Din perspectiva numărului de angajaţi, companiile nou înfiinţate cu un număr mediu de peste 10 angajaţi au ca domenii de activitate comerţul, lucrările de construcţii, restaurantele şi turismul, cu venituri dependente într-o mare măsură de profilul de consum şi posibilităţile financiare ale populaţiei din zonă, respectiv de nevoile auxiliare, exprimate în produse şi servicii din sectorul minier încă activ, în detrimentul activităţilor economice cu valoare adăugată mare.
        În ceea ce priveşte infrastructura de afaceri, nu există structuri de sprijinire (de exemplu, incubatoare de afaceri), care să ajute antreprenorii din Valea Jiului să gestioneze provocările cu care se confruntă atunci când iniţiază şi gestionează un start-up.

        Viziunea de realizare
        Pentru încurajarea antreprenoriatului, este necesar ca demersurile să fie integrate, să ofere potenţialilor antreprenori şi logistica suport necesară pentru a îşi pune în practică ideile de afaceri.
    Astfel, pentru asigurarea logisticii suport necesară pentru punerea în practică a ideilor şi crearea unui mediu propice pentru noile companii, se vor înfiinţa structuri suport pentru afaceri/incubatoare la nivelul Văii Jiului (incubatoare de afaceri cu portofoliu mix/acceleratoare), care să dispună de infrastructura necesară demarării unei afaceri precum şi de programe de asistenţă pentru antreprenori, în funcţie de etapa activităţii antreprenoriale în care se află:
    ● pre-incubare - asistenţă în evaluarea fezabilităţii unei idei de afaceri, asistenţă în identificarea pieţelor de desfacere (interne/externe), simulare "afaceri pilot", elaborarea unui plan de afaceri etc.
        ● incubare - asistenţă pentru dezvoltarea afacerii, servicii administrative, contabilitate, juridice, financiare, marketing etc., opţiuni de finanţare, facilitarea contactului cu fonduri de investiţii de venture capital, investitori de tip business angel, consiliere cu privire la investiţii în procese şi infrastructuri circulare eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor etc.
    ● post-incubare - asistenţă în materie de durabilitate, creştere vânzări/internaţionalizare, metode şi surse de finanţare, consiliere pentru evitarea falimentelor şi restructurarea afacerii etc.

    De asemenea, va fi avută în vedere şi punerea la dispoziţia celor interesaţi (de exemplu, persoanelor care doresc să lucreze de la distanţă - locuitori sau vizitatori ai Văii Jiului) a spaţiilor de coworking (spaţii de birouri) din cadrul incubatoarelor/acceleratoarelor.
        Astfel, mediul antreprenorial din Valea Jiului va beneficia de sprijin în identificarea de noi idei de afaceri şi în dezvoltarea iniţiativelor, nu doar pentru a creşte şi a se extinde, ci şi pentru a fi competitive şi durabile, beneficiind de competenţe specifice, personalizate şi suport logistic care să îi ajute în dezvoltarea avantajelor competitive şi identificarea de noi pieţe de desfacere.
        Se va urmări identificarea şi promovarea celor mai bune practici, facilitarea accesului la cunoaştere a experienţelor de succes ale antreprenorilor, organizarea de campanii de informare referitor la ultimele tendinţe şi evoluţii din sectorul digital şi antreprenorial, toate acestea prezentate pe platforma digitală zonală. Mai mult decât atât, includerea antreprenorilor în reţele de cunoaştere prin participarea acestora la evenimente şi întâlniri ale mediului public şi privat (de exemplu, evenimente ale Camerelor de Comerţ) vor susţine noi idei de afaceri şi vor asigura o deschidere mai mare către noi pieţe. Se va urmări de asemenea sprijinirea antreprenorilor prin facilitarea schimbului de informaţii, proiecte, organizarea de întâlniri cu oamenii de afaceri, participarea la evenimente ale mediului de afaceri regional, organizarea unor sesiuni anuale de proiecte şi idei de afaceri. Pentru diseminarea de bune practici, se va avea în vedere implicarea oamenilor de afaceri, inclusiv a celor ieşiţi la pensie (activităţi de mentorat pe bază de voluntariat).
        Simplificarea procedurilor administrative în vederea eficientizării activităţilor administraţiilor publice şi a creşterii gradului de transparenţă şi digitalizare a serviciilor publice pentru susţinerea antreprenorilor şi a companiilor nou înfiinţate, facilitarea utilizării serviciilor digitale vor fi măsuri urmărite în cadrul UAT-urilor din Valea Jiului. Se va avea în vedere inclusiv posibilitatea creării unui ghişeu (platformă) online pentru oferirea de informaţii şi asistenţă, o platformă comună la nivelul celor 6 oraşe şi municipii din Valea Jiului.

        Acţiuni propuse
    ● II.3.4. Crearea unor structuri de sprijinire a afacerilor şi a iniţiativelor locale (incubatoare de afaceri cu portofoliu mix/acceleratoare - inclusiv spaţii de co-working), pentru susţinerea începerii unei activităţi comerciale, care să dispună de infrastructura necesară demarării unei afaceri precum şi de programe de asistenţă pentru antreprenori, în funcţie de etapa activităţii antreprenoriale în care se află

        Alinierea direcţiei cu strategiile şi politicile naţionale
        Acţiunile pentru dezvoltarea mediului antreprenorial sunt aliniate cu O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă durabilă şi digitală. La rândul său, aceasta "se bazează pe fundamentele foarte solide ale cadrului de politici şi ale programelor de sprijin pentru IMM-uri care există deja la nivelul UE, în special Small Business Act din 2008, iniţiativa din 2016 privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora (Start-up, Scale-up Iniţiative) şi acţiunile de sprijinire a IMM-urilor finanţate în cadrul programului Orizont 2020 şi al fondurilor structurale şi de investiţii europene"
        Acţiunile sunt aliniate şi cu "Propunere de politică publică privind eficientizarea activităţii administraţiei publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM şi îmbunătăţirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite", precum şi cu "Dezvoltarea sectorului IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România către economia digitală în perioada 2021-2027".
        La nivel naţional, prezentele acţiuni au avut în vedere Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România orizont 2020, versiunea preliminară a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS3) a Regiunii Vest, precum şi legislaţia specifică în vigoare.




    Pilon de dezvoltare III. Valorificarea durabilă a specificului local
    Valea Jiului azi, Valea Jiului mâine
        Efortul transformării regiunii Valea Jiului dintr-o zonă monoindustrială într-una cu economie diversificată, dintr-o zonă cu populaţie îmbătrânită, dominată de fenomenul migraţiei tinerilor, într-una pe care liceenii şi studenţii să o prefere pentru continuarea studiilor şi dezvoltarea unei cariere, dintr-o zonă puţin cunoscută la nivel naţional şi internaţional, cu o imagine mai degrabă negativă, într-una cu o identitate bine definită şi atractivă, are în centrul său punerea în valoarea a patrimoniului cultural, industrial şi social local, dezvoltarea integrată a turismului, organizarea şi promovarea de evenimente cultural-sportive relevante, consolidarea infrastructurii de tabere şcolare şi de agrement, realizarea de activităţi de regenerare urbană prin participarea activă a localnicilor, stimularea industriilor creative, sprijinirea producătorilor, meşteşugarilor şi creatorilor din Vale, promovarea specificului local.

    Situaţia actuală
        În prezent, activităţile turistice din Valea Jiului sunt fragmentare şi sezoniere, desfăşurându-se cu preponderenţă iarna. Cea mai mare parte dintre ele se bazează pe cadrul natural al zonei, înscriindu-se în zona turismului activ. Cele trei zone de schi, staţiunea Straja, zona Parâng-Petroşani şi zona Pasul Vâlcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turişti în creştere, în timp ce, în restul anului, zona corespunzătoare domeniului schiabil este vizitată preponderent de iubitori ai mersului pe munte, ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului, alergării montane şi speologiei. În afara activităţilor sportive, turiştii au însă la dispoziţie un număr limitat de opţiuni pentru petrecerea timpului liber. Turismul cultural şi cel dedicat familiei nu sunt încurajate. Conform versiunii în vigoare a Anexei 5 a HG nr. 852/2008, doar două zone din Valea Jiului sunt prezente pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (staţiune turistică de interes naţional) şi staţiunea Straja (staţiune turistică de interes local).
        Din punctul de vedere al duratei sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, Valea Jiului se află mult sub media regiunilor turistice din ţară. Conform datelor din 2019 ale Institutului Naţional de Statistică, durata medie a sejurului în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare din Valea Jiului a fost de 1,4 nopţi, sub media naţională (2,3 nopţi) şi cea a staţiunilor din zona montană la nivel naţional (2.1 nopţi).
        Valea Jiului are o capacitate limitată de cazare a turiştilor. Conform Institutului Naţional de Statistică, în Valea Jiului funcţionau, în 2019, 5 hoteluri, 3 hosteluri, 15 vile turistice, 39 de cabane turistice, 31 pensiuni turistice şi 1 pensiune agroturistică. Conform listei Structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate, publicată de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului în ianuarie 2021 (atunci Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului), în cele 6 UAT-uri din Valea Jiului se aflau 128 de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, dintre care un hotel, două vile turistice erau clasificate la 4 stele, iar o pensiune turistică era clasificată la 4 flori. Opţiunile de cazare şi petrecere a timpului liber pentru familii care doresc să îşi petreacă sejururi de câteva zile în Vale sunt limitate. Spaţiile de cazare pentru turişti veniţi pentru sezonul de schi şi pentru participanţii la competiţiile sportive care au loc anual în zonele montane ale regiunii sunt insuficiente. La nivelul anului 2019, nici una dintre taberele pentru copii şi tineret înscrise în Calendarul Taberelor Naţionale nu a fost amplasată în Valea Jiului.
        O altă problemă cu care se confruntă, în prezent, Valea Jiului este insuficienta punere în valoare a patrimoniului natural şi antropic al zonei. Valea Jiului este parte din Regiunea de dezvoltare Vest, care include 5 parcuri naţionale şi 4 parcuri naturale, ce totalizează 40,2% din suprafaţa totală a parcurilor naţionale şi naturale din România. Dintre acestea, două parcuri naţionale cuprind porţiuni din UAT-uri din Valea Jiului (Parcul Naţional Retezat (cod de arie naturală protejată RONPA0002) se întinde şi pe raza UAT-ului Uricani, iar Parcul Naţional Defileul Jiului (RONPA0933) include, parţial, UAT-urile Aninoasa, Petroşani şi Vulcan), în timp ce Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei (RONPA0001), al doilea ca mărime din ţară, se află în imediata vecinătate a regiunii. În acelaşi timp, Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina (RONPA0015), amplasat în Munţii Şureanu şi cuprinzând, printre altele, zona principală a cetăţilor dacice, include şi porţiuni din UAT-ul Petroşani, în timp ce Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului (RONPA0929) se întinde şi în zona UAT- urilor Lupeni şi Uricani.
        Conform Listei consolidate a ariilor naturale protejate din România, pe suprafaţa celor 6 UAT-uri care formează Valea Jiului, se află 6 rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală de tip mixt Cheile Tăii (RONPA0548) şi Rezervaţia naturală de tip mixt Cheile Jieţului (RONPA0545 - ambele în UAT Petrila), Rezervaţia naturală de tip mixt Dealul şi Peştera Bolii (RONPA0540) şi Rezervaţia naturală de tip botanic Piatra Crinului (RONPA0515 - ambele în UAT Petroşani), Rezervaţia naturală de tip speologic Peştera cu Corali (RONPA0512) şi Rezervaţia naturală de tip speologic Peştera Zeicului (RONPA0513 - ambele în UAT Uricani). În acelaşi timp, Rezervaţia Biosferei Retezat (ROMAB0001) include şi zone din UAT Uricani.
        De asemenea, 9 arii naturale protejate de importanţă comunitară (situri Natura 2000) cuprind şi zone din cele 6 UAT-uri din Valea Jiului. Dintre acestea, 7 sunt situri de importanţă comunitară (SCI): Defileul Jiului (ROSCI0063 - UAT-uri din Valea Jiului: Aninoasa, Petroşani, Vulcan), Grădiştea Muncelului - Cioclovina (ROSCI0087 - Petroşani, Petrila), Parâng (ROSCI0188 - Petroşani, Petrila), Nordul Gorjului de Est (ROSCI0128 - Petroşani), Nordul Gorjului de Vest (ROSCI0129 - Uricani), Retezat (ROSCI0217 - Uricani) şi Strei - Haţeg (ROSCI0236 - Lupeni, Uricani). Alte 2 sunt arii de protecţie speciala avifaunistică (SPA): Grădiştea Muncelului - Ciclovina (ROSPA0045 - Petroşani) şi Munţii Retezat (ROSPA0084 - Uricani).
        În ciuda acestei poziţionări geografice favorabile, multe dintre din obiectivele naturale din zonă sunt insuficient amenajate şi slab promovate (accesul către ele fiind, cel mai adesea, foarte dificil) şi, din cauza exploatării incorecte şi a lipsei intervenţiilor pentru protejare, sunt supuse degradării.
        5 dintre cele 6 cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, ce formează ansamblul inclus în 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, se află în judeţul Hunedoara şi în proximitatea Văii Jiului: Băniţa (aflată lângă Petrila şi Petroşani), Sarmisegetuza Regia, Luncani - Piatra Roşie, Costeşti - Cetăţuie şi Costeşti - Blidariu. Din păcate, nu există în acest moment circuite care să permită vizitarea coerentă a celor 5 monumente.
        La nivelul oraşelor Petrila şi Petroşani, Valea Jiului beneficiază de câteva muzee remarcabile, dar insuficient promovate şi puse în valoare şi, cele mai multe, neclasificate conform normelor Ministerului Culturii. Casa de Cultură a Studenţilor Petroşani organizează, anual, evenimente în domeniul artelor vizuale ce pot constitui un exemplu de bune practici pentru consolidarea activităţilor culturale din regiune.
    În prezent, 13 monumente incluse pe Lista Monumentelor Istorice se regăsesc, integral sau parţial, pe suprafaţa UAT-urilor din Valea Jiului. 8 dintre acestea se află pe raza municipiului Petroşani (Cartierul de locuinţe muncitoreşti Colonia, Centrul istoric al oraşului, Dispensarul Principele Mircea (azi Casa de Cultură a Studenţilor), primul sediu al SAR Petroşani (azi Muzeul Mineretului), fostul sediu al Sindicatului Minier, Cazinoul Muncitoresc, Biserica de lemn Sf Arhangheli (a Sânonilor) şi Cazinoul Funcţionarilor (azi Teatrul I.D. Sârbu), două se află în oraşul Petrila (Casa natală I.D. Sârbu şi ansamblul din cadrul fostei Exploatări Miniere Petrila) şi unul în municipiul Lupeni (Biserica de lemn Pogorârea Sf Duh). De asemenea, 2 monumente (Castrul roman de pământ 2 de pe înălţimea Comărnicel şi Situl arheologic de la Baru) sunt înregistrate atât pe raza municipiului Petroşani, cât şi pe cea a comunei Orăştioara de Sus.
        Valea Jiului beneficiază, de asemenea, de numeroase situri industriale, cele mai multe dintre ele aparţinând celor 11 exploatări miniere închise. Din păcate, exploatarea turistică a acestora este aproape inexistentă, cu excepţia câtorva eforturi punctuale, făcute de societatea civilă, în cazul fostei exploatări miniere de la Petrila. Reconversia funcţională a unora dintre fostele mine, atât a celor deja închise, cât şi a celor ce vor fi închise în următoarea perioadă, realizată ca obiectiv prioritar în timpul tranziţiei juste de la cărbune, are potenţialul de reprezenta o axă majoră de dezvoltare a turismului în zonă. Aceasta se poate realiza doar după clarificarea aspectelor juridice privind drepturile de proprietate asupra activelor fostelor exploatări miniere.
        În prezent, doar două zone din Valea Jiului sunt incluse pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (staţiune turistică de interes naţional) şi staţiunea Straja (staţiune turistică de interes local).
        Ce îşi propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul valorificării specificului local?
        Dezvoltarea coerentă şi durabilă a turismului, culturii, activităţilor sportive şi de agrement şi a industriilor creative din Valea Jiului, prin stimularea producătorilor şi creatorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural, industrial şi social al zonei şi conectarea cu regiunile învecinate.

        De-a lungul consultărilor şi a atelierelor tematice organizate cu părţile interesate de la nivel local şi central, turismul a fost menţionat ca una dintre primele 3 soluţii pentru dezvoltarea zonei şi pentru asigurarea tranziţiei juste de la epoca producţiei de huilă la societatea post-industrială.
        Dezvoltarea turismului se va realiza, printre altele, prin:
        ● Extinderea activităţii turistice pe întreaga durată a anului;
        ● Sprijinirea şi dezvoltarea turismului familial, cultural şi şcolar şi consolidarea turismului activ.

        Practicarea sporturilor de iarnă reprezintă, în prezent, principala atracţie turistică a Văii Jiului. Extinderea integrată a domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurii pentru producerea zăpezii artificiale şi a celei de transport pe cablu, realizarea de trasee de mountain bike pe amplasamentul unora dintre pârtiile de schi, implementarea soluţiilor de mobilitate verde pentru realizarea accesului la staţiunile de schi, construirea de centre de tip wellness & spa la nivelul Văii Jiului, extinderea şi diversificarea infrastructurii de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare în fiecare dintre cele 6 UAT-uri vor contribui la dezvoltarea omogenă a zonei. Prin implementarea acestor măsuri, infrastructura specifică sporturilor de iarnă va fi folosită în toate anotimpurile şi va aduce beneficii economice şi sociale fiecărei localităţi din Valea Jiului.
        Punerea în valoare a patrimoniului industrial, cultural şi natural al zonei va reprezenta, în viitor, cealaltă atracţie turistică a Văii Jiului. Prin înfiinţarea Centrului Multifuncţional Petrila (în estul regiunii), a Centrului Educaţional-Muzeal Lupeni (în zona de mijloc a Văii) şi a Centrului de Recreere şi Agrement Uricani (în vestul zonei), va fi realizată reconversia funcţională a trei dintre fostele exploatări miniere din Vale, amplasate dea lungul întregii regiunii, creând astfel pentru o dezvoltare echilibrată, din punct de vedere economic şi social, a întregului areal. Un calendar exhaustiv de evenimente culturale, sportive şi de agrement relevante, va fi implementat de-a lungul întregului an. În paralel, vor fi realizate rute turistice tematice integrate, ce vor conecta zonele urbane şi montane din fiecare UAT, realizând şi conexiunea cu regiunile învecinate Văii Jiului.

    Nevoi, oportunităţi şi acţiuni de dezvoltare
        Pentru sprijinirea turismului şi pentru punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural al zonei, se impune implementarea unui set de măsuri care să conducă la dezvoltarea coerentă şi durabilă a zonei, realizată cu concursul şi implicarea locuitorilor săi.
        Extinderea activităţii turistice pe întreaga durată a anului
        Pentru creşterea atractivităţii zonei în afara sezonului hibernal, se impune dezvoltarea câtorva direcţii complementare.
    În primul rând, se va derula inventarierea şi înregistrarea stării resurselor turistice naturale şi antropice din regiune şi vor realiza demersuri pentru clasarea şi introducerea pe Lista Monumentelor Istorice a unor noi obiective. În paralel, în cadrul procesului de realizare şi actualizare a Planurilor de Urbanism General (PUG) pentru cele 6 UAT- uri, vor fi declarate zone protejate, în conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, acele zone naturale şi construite cu potenţial de valorificare turistică şi dezvoltare integrată. Pe baza identificării resurselor turistice naturale şi antropice, se vor amenaja, omologa, digitaliza şi promova rute turistice, culturale şi de agrement în Valea Jiului, atât tematice, cât şi dedicate diversităţii de elemente naturale şi antropice dintr-o anumită zonă a Văii Jiului. Circuitele vor viza diverse tipuri de public-ţintă, vor presupune folosirea a diverse mijloace de deplasare (mers pe jos, alergare, bicicletă, cal, ciclo-drezină, tren pe ecartament îngust, schi fond şi alpin, rafting, canoe) şi se vor derula în zone cu relief diferit (în zone urbane, uşor accesibile, pe malul Jiului de Vest, în zonele premontane şi montane etc.). În acelaşi timp, se vor amenaja trasee turistice trans-regionale, ce vor conecta Valea de zonele turistice învecinate şi vor fi dedicate unei anumite tematici: cetăţile dacice, castrele române, Constantin Brâncuşi, siturile industriale din Vale şi din întreg judeţul Hunedoara, etc. De asemenea, va fi amenajat accesul în cele mai atractive peşteri din regiune, ce vor fi integrate ulterior în circuitele turistice mai sus menţionate.
        Pentru realizarea reconversiei funcţionale a fostelor exploatări miniere propriu-zise, se recomandă construirea unui exemplu de bune practici în jurul fostei exploatări de la Petrila. Pornind de la cele două spaţii expoziţionale deschise în prezent, Muzeul Salvatorului Minier şi fosta Mină-Şcoală, şi de la eforturile societăţii civile locale, se vor pune bazele Centrului Multifuncţional Petrila. Strategia de reconversie funcţională a minei Lupeni va fi complementară celei a minei Petrila şi va viza înfiinţarea Centrului Educaţional-Muzeal Lupeni care va pune în valoare elemente din infrastructura actualei exploatări miniere. Ambele destinaţii vor fi incluse în circuitele turistice prezentate mai sus, precum şi în programul taberelor şcolare, publice şi private, ce va fi dezvoltate în zonă şi în regiunile învecinate. De asemenea, ele vor fi introduse în circuitul activităţilor derulate în săptămânile dedicate "şcolii altfel". În paralel, se va avea în vederea realizarea Centrului de Recreere şi Agrement Uricani, care va fi construit pe terenul de la suprafaţa fostei exploatări miniere de la Câmpu lui Neag.
        Pentru consolidarea turismului pe timp de iarnă, se propune extinderea domeniului schiabil şi a duratei sezonului de schi prin creşterea numărului de pârtii şi de kilometri de pârtie existenţi în zonele Straja, Parâng- Petroşani şi Pasul Vâlcan (coordonată cu realizarea noilor PUZ-uri ale zonelor), realizarea de noi pârtii pe versanţii masivului Şureanu din cadrul UAT Petrila, prin conectarea zonelor schiabile din Straja şi Pasul Vâlcan, prin dezvoltarea infrastructurii de producere a zăpezii artificiale şi prin realizarea de noi trasee de transport pe cablu, care să conecteze, printre altele, centrul municipiilor Lupeni şi Petroşani de zonele schiabile şi să reducă semnificativ traficul rutier către domeniile schiabile. De asemenea, prin dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitate verde, se va realiza conectarea domeniului schiabil din Valea Jiului cu cele din Masivul Şureanu şi Transalpina, ceea ce va determina creşterea numărului de turişti şi a duratei medii de cazare a acestora în unităţile din Vale.
        Pentru folosirea infrastructurii specifice schiului pe întreaga durată a anului, se propune amenajarea, pe acelaşi amplasament cu cel al unei din părţi din domeniul schiabil din Valea Jiului, de trasee de mountain bike, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, trasee ce vor fi folosite în afara sezonului de schi.
    Din punct vedere al patrimoniului cultural, este necesară clasificarea conform normelor Ministerului Culturii (acolo unde cazul), susţinerea funcţionării şi punerea în valoare a muzeelor existente în Valea Jiului (Muzeul Mineritului, Muzeul I.D. Sârbu, Muzeul Mamei, Muzeul Salvatorului Minier, fosta Mină-Şcoală, Muzeul Instalatorului, Muzeul Momârlanului etc.). Pe termen mediu, este nevoie de crearea unei reţele de spaţii muzeale în întreaga zonă a Văii Jiului, în special în cadrul fostelor situri industriale, care să pună în valoare istoria multi-etnică a zonei, precum şi evoluţia exploatărilor miniere şi a dezvoltării economice a regiunii.
        Dezvoltarea unor noi structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement va contribui substanţial la creşterea atractivităţii zonei. Crearea de centre de tip wellness & spa va contribui la extinderea sejurului practicanţilor sporturilor de iarnă şi la atragerea de noi turişti în celelalte anotimpuri.
        Pentru obţinerea finanţării necesare realizării investiţiilor în infrastructura turistică, este esenţială clasificarea cât mai multor UAT-uri sau zone din UAT-urile ce formează Valea Jiului ca staţiuni turistice de interes naţional sau local. Printre altele, zona Şureanu (munţii Sebeşului) - Petrila, municipiul Uricani şi zonele munţii Vâlcan - Vulcan şi Retezat - Aninoasa au potenţialul de a fi clasificate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local.


    Sprijinirea şi dezvoltarea turismului familial, cultural şi şcolar şi consolidarea turismului activ
        Pentru dezvoltarea turistică a zonei, se impune creşterea şi diversificarea ofertei de cazare, prin susţinerea renovării unităţilor existente şi prin construirea de noi unităţi de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică. Pentru transformarea zonei într-un atractivă pentru turismul familial, se impune sprijinirea înfiinţării de pensiuni turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică bazate pe produse locale. Pentru dezvoltarea turismului şcolar, se impune sprijinirea renovării infrastructurii de tabere existentă (inclusiv a taberelor de schi de pe masivul Parâng) şi a dezvoltării de noi facilităţi de cazare. Se impune implementarea şi susţinerea unui program extensiv de tabere şcolare, derulate de-a lungul tuturor vacanţelor şcolare anuale, operate atât de autorităţile statului, cât şi de operatori privaţi. Taberele particulare Viaţa (din staţiunea Straja) şi Adeona (implementate, printre altele, în munţii Parâng şi Vâlcan) pot constitui exemple de bune practici în acest sens.
        Pe termen lung, urmare a dezvoltării susţinute a ofertei de obiective, circuite, atracţii turistice şi de agrement, ca şi a ofertei de evenimente cultural-sportive din Valea Jiului, se anticipează realizarea unei mari investiţii hoteliere în zonă. Atragerea unui mare investitor va fi şi o consecinţă a dezvoltării infrastructurii de mobilitate verde menite să conecteze Valea Jiului de Domeniile schiabile Transalpina şi Şureanu, dezvoltare ce va transforma Valea Jiului într-un hub de cazare zonal, deservind, din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, atât propriile staţiuni turistice, cât şi domeniile schiabile învecinate.
    Pentru sprijinirea dezvoltării turismului activ, se va înfiinţa un program pentru renovarea şi înfiinţarea de noi structuri de primire turistice în zonele din arealul montan şi submontan: refugii montane (soluţie ce va preferată în zonele înalte), spaţii de camping, cabane (soluţii ce vor fi implementate doar în afară zonele naturale protejate). În acelaşi timp, calendarul de evenimente sportive ce se desfăşoară deja în zonă (schi, snowboard, alergare, ciclism, skateboard, longboard etc.) va fi consolidat şi diversificat prin crearea de evenimente sportive dedicate familiei, copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi.
        Pentru încurajarea turismului cultural, va fi elaborat un calendar predictibil şi intens promovat de evenimente. Organizarea unui festival muzical de dimensiuni medii (între 1.000 şi 10.000 de spectatori pe seară), de tipul festivalului de jazz de la Gărâna (Caraş-Severin) sau al celui de blues de la Brezoi (Vâlcea), va contribui la creşterea atractivităţii regiunii. Similar, se va organiza un festival de film de dimensiuni medii (mii de spectatori zilnic), parţial indoor şi parţial în aer liber, urmând modelul festivalului Anonimul din Sfântu Gheorghe (Tulcea). Se va avea în vedere şi organizarea unui festival de teatru, coordonat de Teatrul Dramatic I.D. Sârbu din Petroşani. Pornind de la exemplele de bune practici reprezentate de evenimentele anuale organizate de Casa de Cultură a Studenţilor Petroşani şi de rezidenţele artistice găzduite de Casa Memorială I.D. Sârbu din Petrila, vor fi organizate apeluri anuale de proiecte dedicate artiştilor independenţi şi acţiunilor civice şi sociale, ce vor conduce la realizarea de rezidenţe artistice, ateliere, expoziţii, reprezentaţii artistice.

    Iniţiative complementare, ce pot contribui la creşterea atractivităţii zonei
        Realizarea unui brand turistic, acţiune ce va fi coordonată de Asociaţia Valea Jiului, organizaţie ce va avea responsabilităţi în domeniul promovării şi susţinerii turismului, va permite promovarea coerentă a regiunii, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Elaborarea unui plan de marketing al zonei va viza atât canalele clasice de comunicare, cât şi pe cele online şi va fi implementată prin implicarea activă a Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică de la Petroşani şi din staţiunea Straja (Lupeni). Întocmirea unui calendar coerent unitar a evenimentelor sportive şi culturale va permite transformarea Văii Jiului într-o destinaţie atractivă de-a lungul întregului an, în acord cu unul dintre principalele obiective ale prezentei Strategii. Coordonarea calendarului de evenimente al Văii cu cel al zonelor turistice învecinate va conduce la creşterea numărului de turişti în zonă şi la scăderea costului de organizare al evenimentelor. Includerea evenimentelor sportive în calendarul federaţiilor şi asociaţiilor de profil, precum şi promovarea evenimentelor culturale prin intermediul festivalurilor de profil cu renume organizate în România (TIFF, Gărâna Jazz Festival, Festivalul Naţional de Teatru etc.) va creşte notorietatea zonei.
        Sprijinirea producătorilor locali de produse agro-alimentare şi a meşteşugarilor, atât pentru achiziţia de echipamente şi utilaje şi pentru facilitarea accesului la programe de instruire (inclusiv în domeniul fiscal şi în cel al digitalizării), cât şi în etapele de distribuţie şi comercializare a produselor, va contribui la dezvoltarea sectorului IMM- urilor din regiune. Înfiinţarea unor centre pentru procesarea produselor agricole primare (centru de colectare şi procesare a laptelui, abator, centru de colectare, spălare şi procesare primară de lână şi piei, centru de colectare a fructelor de pădure) va contribui la creşterea numărului de produse locale comercializate, susţinând inclusiv structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică din Valea Jiului.
        Înregistrarea în Catalogul Produselor Alimentare Certificate şi obţinerea etichetei de produs protejat la nivel european pentru produse alimentare din Valea Jiului vor reprezenta o confirmare la nivel continental a calităţii şi unicităţii produselor locale.

    Alte sectoare care ar putea sprijini realizarea obiectivului
        Accesibilitate
        Pentru dezvoltarea turismului, se va realiza îmbunătăţirea accesului rutier şi feroviar în regiune. Printre măsurile ce se impun, se numără reabilitarea şi modernizarea, la nivel Trans Regio, a DN66 Târgu Jiu - Petroşani - Simeria - autostrada A1 şi reabilitarea căii ferate de importanţă economică Filiaşi - Rovinari - Petroşani - Simeria (Linia Cărbunelui).
        De asemenea, se impune realizarea conexiunii rutiere pe direcţia Est-Vest, prin reabilitarea şi modernizarea a trei legături rutiere: Petroşani - Obârşia Lotrului (DN7A), Petrila - Taia - platoul Auşelu (DJ709K - cu respectarea condiţiilor de protecţia mediului impuse de existenţa Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, a rezervaţiilor naturale şi a siturilor Natura 2000 din zonă; conexiunea rutieră va fi continuată prin intermediul unor noi instalaţii de transport pe cablu ce vor face legătura între platoul Auşelu şi domeniul schiabil Şureanu) şi Valea Jiului - Valea Cernei - Băile Herculane (fie pe ruta Câmpu lu Neag - Cerna Sat (DN 66A), fie pe ruta Valea de Brazi - Runcu (DJ672C) şi continuare pe DN67D, în ambele cazuri ţinând cont de necesitatea respectării condiţiilor de protecţia mediului impuse de existenţa Parcurilor Naţionale Domogled-Cerna şi Retezat, a rezervaţiilor naturale şi a siturilor Natura 2000 din zonă). Pentru identificarea soluţiei optime din punct de vedere al protecţiei mediului şi fructificării potenţialului turistic pentru realizarea conexiunilor rutiere pe direcţia Est-Vest şi pentru stabilirea de condiţiilor de acces şi de staţionare pe viitoarele drumuri (de pildă, instituirea unei taxe de acces, a unui orar de acces şi permiterea accesului doar pentru anumite tipuri de autovehicule, de pildă doar pentru cele electrice sau hibride), se vor realiza consultări între reprezentanţii UAT-urilor din Valea Jiului, ai Asociaţiei Valea Jiului, ai Consiliilor Judeţene Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin şi Alba, ai administraţiilor parcurilor naţionale şi naturale din zonă, ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Economiei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, ai ONG-urilor de mediu şi ai altor părţi interesate.
        Alte măsuri ce privesc domeniul feroviar au în vedere evaluarea oportunităţii reabilitării infrastructurii feroviare pe rutele Petroşani - Lupeni şi Petroşani - Petrila, clasificarea ca monument istoric şi transformarea în obiectiv turistic a liniei de cale ferată industrială, cu ecartament îngust, dintre exploatarea minieră Petrila şi exploatarea minieră Lonea (ulterioară închiderii E.M. Lonea), renovarea şi transformarea într-un nod intermodal de transport a gării Bărbăteni-Lupeni (ce va beneficia de parcare auto, staţie a liniei regionale de autobuze electrice Green Line Valea Jiului, legătură pe cablu cu staţiunea Straja şi, eventual, conexiune feroviară cu gara Petroşani) şi înfiinţarea unui punct de oprire (P.O.) în cartierul Aeroport din Petroşani (nod intermodal de transport, beneficiind de legătură pe cablu cu Hotelul Rusu din zona Petroşani-Parâng).
        Se va realiza, de asemenea, extinderea transportului pe cablu pe rutele: Platoul Auşelu - Domeniul schiabil Şureanu, Petroşani (noul P.O din cartierul Aeroport) -- Hotel Rusu, Straja - Pasul Vâlcan, Straja - Gara Bărbăteni-Lupeni.

        Mobilitate verde
        Aflat în implementare, proiectul Green Line Valea Jiului îşi propune realizarea conexiunii rutiere, prin intermediul unei flote de autobuze electrice, între cele 6 UAT-uri din zonă: Petrila - Petroşani - Aninoasa - Vulcan - Lupeni - Uricani. În viitor, prin reabilitatea conexiunilor rutiere dintre Petroşani şi Obârşia Lotrului şi, respectiv, Petrila şi platoul Auşelu, se va realiza legătura între domeniul schiabil din Valea Jiului şi cele din masivul Şureanu şi Transalpina. Pentru facilitatea transportului turiştilor, protejarea mediului şi sprijinirea transformării Văii Jiului într-un hub de cazare zonal, traseele autobuzelor electrice pot fi extinse pentru a realiza conexiunea dintre Valea Jiului, Domeniul schiabil Şureanu şi Domeniul schiabil Transalpina.

        Infrastructură utilităţi
        Renovarea şi dezvoltarea reţelelor de apă, canalizare şi colectare a deşeurilor sunt elemente importante pentru dezvoltarea economică a Văii Jiului, având un impact major şi asupra dezvoltării turismului în zonă. Infrastructura de alimentare cu apă potabilă, cea de canalizare, de preluare şi transport a apelor uzate menajere, se impune a fi dezvoltată în toate cele 6 UAT-uri din Valea Jiului, inclusiv în zonele cu ridicat potenţial turistic precum Straja şi Parâng - Petroşani. Pilonul IV adresează pe larg problema dezvoltării reţelelor de utilităţi din zonă.

        Resurse umane specializate
        Este necesară derularea de programe de reconversie profesională, calificare şi recalificare a forţei de muncă, realizate prin implicarea activă a antreprenorilor locali din domeniul serviciilor de ospitalitate. Antreprenorii vor contribui prin furnizarea de lectori, de echipamente şi de know-how şi vor participa la stabilirea setului de aptitudini şi cunoştinţe ce trebuie însuşite de cursanţi.
        Vor fi, de asemenea, realizate programe de instruire pentru cadrele didactice din liceele şi colegiile cu specializări în domeniul turismului şi alimentaţiei publice.
        De asemenea, vor fi realizate parteneriate între antreprenorii din domeniul hotelier şi liceele şi colegiile cu specializări în domeniul turismului şi al alimentaţiei publice, precum şi cu Universitatea din Petroşani.
        Antreprenorii vor fi consultaţi pentru întocmirea programei şcolare şi se vor implica în dotarea laboratoarelor liceelor şi colegiilor şi în susţinerea programelor de practică ale elevilor.

        Regenerare urbană şi dezvoltarea industriilor creative
        Demersul de transformare a oraşelor şi de reconversie funcţională a siturilor industriale din Valea Jiului va începe prin implicarea creativă a tinerilor. Vor fi organizate apeluri de idei pentru regenerare urbană la nivelul liceelor din fiecare UAT, al Universităţii din Petroşani şi al societăţii civile. Urmare şi a consultării mediului artistic şi academic local, precum şi a autorităţilor locale, va fi elaborat Planul de proiecte pentru regenerare urbană a Văii Jiului. De asemenea, vor fi organizate, la nivelul fiecărui UAT, concursuri pentru soluţii urbanistice şi arhitecturale deschise specialiştilor în domeniu, soluţiile declarate câştigătoare urmând a fi implementate.


    Impactul asupra dezvoltării locale
        Dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resursei umane necesare pentru transformarea Văii Jiului într-o destinaţie turistică atractivă de-a lungul întregului an va avea un impact major asupra dezvoltării regiunii. Într-o primă frază, vor fi derulate investiţii masive în domeniul construcţiilor. Vor fi realizate, printre altele, conexiuni rutiere, feroviare şi de transport pe cablu, reconversii funcţionale ale unora dintre fostele exploatări miniere şi ale altor clădiri urbane, renovarea şi construirea unor noi structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică şi a unor spaţii culturale, construirea unor structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement.
        Prin crearea de noi structuri de primire turistice şi prin dezvoltarea infrastructurii culturale, vor creşte veniturile din industria ospitalităţii. De asemenea, prin procesul de calificare a elevilor şi studenţilor şi de recalificare a forţei de muncă, va creşte ponderea angajaţilor din această industrie.
        Va fi stimulată producţia locală de produse agro-alimentare şi meşteşugăreşti, precum şi distribuţia şi vânzarea acestora atât la nivel local, cât şi naţional şi internaţional. Antreprenorii locali vor fi printre cei mai importanţi beneficiari ai dezvoltării turistice a zonei.
        Pentru transformarea în realitate a acestor deziderate, este propusă realizarea a 8 obiective specifice, grupate în 4 direcţii strategice:
        ● Direcţia strategică III.1 - Elaborarea unui concept turistic integrat al Văii Jiului
    - Obiectiv specific III.1 - Crearea unei identităţi locale şi promovarea zonei ca destinaţie turistică pentru întreaga perioadă a anului
    – Obiectiv specific III.2 - Punerea în valoare a patrimoniului local prin realizarea de circuite turistice tematice regionale şi trans-regionale şi dezvoltarea infrastructurii montane
    – Obiectiv specific III.3 - Reconversia funcţională a patrimoniului minier

        ● Direcţia strategică III.2 - Modernizarea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor de turism
    - Obiectiv specific III.4 - Creşterea numărului de turişti şi a duratei şederii acestora prin crearea de structuri de primire turistice dedicate familiilor, dezvoltarea celor dedicate eco-turismului şi crearea condiţiilor pentru realizarea unei mari investiţii în domeniul ospitalităţii
    – Obiectiv specific III.5 - Creşterea calităţii serviciilor şi a numărului de angajaţi în domeniul ospitalităţii şi a ponderii domeniului în produsul intern brut local

        ● Direcţia strategică III.3 - Dezvoltarea domeniilor cultură, activităţi sportive, agrement şi industrii creative, adaptate specificului local
    - Obiectiv specific III.6 - Revigorarea oraşelor prin proiecte de regenerare urbană şi stimularea capitalului uman local prin realizarea de zone creative
    – Obiectiv specific III.7 - Transformarea Văii Jiului într-o destinaţie favorită pentru iubitorii de activităţi cultural-sportive şi de agrement, la nivel regional, naţional şi internaţional

        ● Direcţia strategică III.4 - Valorificarea resurselor locale din domeniul agroalimentar şi meşteşugăresc
    - Obiectiv specific III.8 - Creşterea numărului de producători locali şi a produselor agroalimentare locale certificate la nivel naţional şi european


        Planul de acţiuni ce va detalia strategia de implementare a celor 4 direcţii strategice şi de realizare a celor 8 obiective strategice este prezentat în cadrul Livrabilului 6 al prezentului proiect.

    Direcţii strategice
        Direcţia strategică III.1. Elaborarea unui concept turistic integrat al Văii Jiului
        Obiectiv specific III.1. Crearea unei identităţi locale şi promovarea zonei ca destinaţie turistică pentru întreaga perioadă a anului
        Situaţia actuală
        În prezent, activităţile turistice din Valea Jiului sunt fragmentare şi sezoniere. Cea mai mare parte dintre ele se bazează pe cadrul natural al zonei, înscriindu-se în zona turismului activ. Cele trei zone de schi, Straja, Petroşani - Parâng şi Pasul Vâlcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turişti în creştere. Pe timpul verii, Valea Jiului este vizitată de iubitori ai mersului pe munte, ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului, alergării montane şi speologiei. În afara activităţilor sportive, turiştii au însă la dispoziţie un număr limitat de opţiuni pentru petrecerea timpului liber. Turismul cultural şi cel dedicat familiei nu sunt încurajate.
        Promovarea Văii Jiului ca destinaţie de vacanţă se rezumă, pentru publicul larg, la sezonul de schi şi, pentru nişa amatorilor de alergări, ciclism şi skateboard, la cele câteva competiţii anuale găzduite în zonă. Cu excepţia staţiunii Straja şi a zonei Petroşani-Parâng, notorietatea destinaţiilor turistice din zonă este redusă. În lipsa unei promovări integrate şi susţinute a zonei, iniţiative singulare, de pildă cea privind salina deschisă în urmă cu câţiva ani în Vulcan, sunt sortite falimentului.
        Produsele agro-alimentare şi meşteşugăreşti locale nu au notorietate la nivel regional şi naţional şi au o piaţă de desfacere limitată. Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică din zonă vând rareori alimente şi băuturi produse la nivel local, iar turiştii găsesc cu greu informaţii despre cum pot îşi pot procura astfel de produse.

        Viziunea de realizare
        Integrarea turismului în Valea Jiului într-un concept unitar, agreat de toate părţile relevante, comunicat în mod eficient populaţiei locale şi implementat coerent, va fi esenţială pentru dezvoltarea turistică a zonei. În acest sens, Asociaţia Valea Jiului va avea responsabilităţi şi rol de unic coordonator al dezvoltării şi promovării turismului din zonă. În acest scop, Asociaţia Valea Jiului va colabora cu reprezentanţii celor 6 UAT-uri din regiune, cu cei ai antreprenorilor locali din turism, cu reprezentanţii sistemului educaţional şi ai celui de formare profesională din zona serviciilor din turism, cu ONG-urile locale, precum şi cu administraţiile celor 2 parcuri naţionale şi 2 parcuri naturale ce acoperă şi zone din arealul Văii Jiului.
        Într-o prima fază, va avea loc inventarierea şi înregistrarea stării resurselor turistice naturale şi antropice ce formează patrimoniul turistic (atât material, cât şi imaterial) al regiunii, acţiune ce va fi realizată în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului. În paralel cu realizarea acestei analize, Asociaţia Văii Jiului va demara un proces de consultare a localnicilor privind realizarea brand destinaţiei turistice Valea Jiului. Pentru creşterea nivelul de implicare şi a sentimentului de apartenenţă la nivelul tinerilor, se va organiza un concurs de idei la nivelul liceelor, colegiilor şi facultăţilor din zonă. Un grad cât mai ridicat de implicare al populaţiei în realizarea brandului destinaţiei turistice va contribui la acceptarea, asumarea şi popularizarea sa de către localnici. Identitatea vizuală a brandului destinaţiei turistice va fi asociată atât structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică, de agrement şi de transport, cât şi evenimentelor culturale şi sportive ce vor fi organizate în Valea Jiului, contribuind la promovarea unitară a regiunii.
        Dezvoltarea turistică integrată a Văii Jiului şi promovarea sa ca destinaţie turistică pentru întreaga perioadă a anului se va realiza prin implementarea unui calendar de evenimente cultural-sportive ce va fi realizat şi actualizat de departamentul cu responsibilităţi în domeniul turismului din cadrul Asociaţiei Valea Jiului. Calendarul va include atât evenimente majore, ce îşi vor propune atragerea unui număr mare de turişti, cât şi evenimente de nişă, dedicate unor grupuri specifice. Acesta va fi promovat la nivel regional, naţional şi european prin site-urile de profil, prin reţelele de socializare, prin Centrele Naţionale de Informare şi Promovare Turistică din Petroşani şi din staţiunea Straja (Lupeni), prin operatorii de turism, prin agenţiile şi târgurile de turism şi prin alte instrumente specifice.
        Pentru o promovare reciprocă, mutual avantajoasă, calendarul de evenimente cultural-sportive al Văii Jiului va fi sincronizat cu cele similare ale regiunilor învecinate. De asemenea, pentru promovarea destinaţiei turistice Valea Jiului, Asociaţia Valea Jiului va colabora cu Centrele Naţionale de Informare şi Promovare Turistică din Petroşani şi din staţiunea Straja (Lupeni).

        Acţiuni propuse
        ● III.1.1 Conservarea şi protejarea elementelor de patrimoniu cultural, industrial şi turistic din Valea Jiului prin inventarierea şi înregistrarea stării resurselor turistice naturale şi antropice din cadrul patrimoniului turistic al regiunii, inclusiv a celor industriale, şi identificarea resurselor cu potenţial de dezvoltare integrată şi de valorificare culturală, turistică şi educativă;
        ● III.1.2 În contextul realizării unui strategii de turism, crearea brandului destinaţiei turistice Valea Jiului şi a unui calendar anual de evenimente cultural-sportive.


        Obiectiv specific III.2. Punerea în valoare a patrimoniului local prin realizarea de circuite turistice tematice regionale şi trans-regionale şi dezvoltarea infrastructurii montane
        Situaţia actuală
        Elementele care formează patrimoniul natural şi cultural al Văii Jiului sunt slab puse în valoare, nefiind integrate în circuite de vizitare şi nefiind promovare unitar. Multe dintre ele, inclusiv dintre cele cu potenţial turistic, se află într- o stare avansată de deteriorare sau sunt greu accesibile.
        Aşa cum este prezentat, pe larg, în capitolul introductiv al prezentului Pilon de Dezvoltare, în zona Văii Jiului, patrimoniului natural şi antropic este insuficient pus în valoare. Cele 13 monumente incluse pe Lista Monumentelor Istorice din zonă, cele 2 parcuri naţionale, 2 parcuri naturale şi 6 rezervaţii naturale ce cuprind şi zone din Valea Jiului sunt, în general, puţin cunoscute la nivel naţional şi internaţional, atrăgând un număr redus de turişti. Cu excepţia fostei exploatări miniere Petrila, patrimoniul industrial nu este introdus în circuitele turistice.
        Deşi numeroase în perimetrul Jiul de Vest - Cernişoara, peşterile sunt puţin cunoscute la nivel regional şi naţional. În prezent, conform Clubului Sporturilor Montane din Hunedoara, 630 de peşteri şi avene sunt cunoscute şi incluse în cadastru în acest perimetru, nivelul de dificultate al acestora variind de la foarte uşor la foarte dificil. Peştera Dâlma Cu Brazi (plasată în Câmpu lui Neag) este una dintre puţinele peşteri vizitabile din zonă. În imediata proximitate a Văii Jiului, se află, de asemenea, Peştera Bolii (amplasată lângă cetatea dacică Băniţa).
        Cei aproximativ 30 de kilometri de pârtii de schi din Straja, Petroşani-Parâng şi Pasul Vâlcan reprezintă principala atracţie turistică a zonei. În ultimii ani, urmare a iniţiativelor organizaţiilor non-guvernamentale, mai multe trasee de mountain bike au fost realizate în zona muntoasă a Văii Jiului.

        Viziunea de realizare
    Acţiunea III.1, ce va viza inventarierea şi înregistrarea stării resurselor turistice naturale şi antropice din cadrul patrimoniului turistic al regiunii, inclusiv a celor industriale, şi identificarea resurselor cu potenţial de dezvoltare integrată şi de valorificare culturală, turistică şi educativă, va permite realizarea, în cadrul Acţiunii III.2, de trasee turistice, culturale, sportive şi de agrement. Circuitele vor fi tematice sau vor viza diversitatea de elemente naturale şi antropice dintr-o anumită zonă. Ele se vor adresa unor tipuri diverse de public-ţintă, vor avea durate diferite (de la câteva ore la câteva zile), vor presupune folosirea a diverse mijloace de deplasare (mers pe jos, alergare, bicicletă, cal, ciclo-drezină, tren pe ecartament îngust, schi fond şi alpin, rafting, canoe) şi se vor derula în zone cu relief diferit (în zone urbane, uşor accesibile, pe malul Jiului de Vest, în arealele submontan şi montane etc.). Hărţile şi prezentările circuitelor vor fi disponibile, în limbile română, engleză, germană şi în alte limbi de circulaţie, pe platforme online şi într-o aplicaţie de smart-phone dedicată. Circuitele vor fi, de asemenea, popularizate pe marile platforme online şi aplicaţii mobile de turism interne şi internaţionale, ca şi prin intermediul Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică din Petroşani şi din staţiunea Straja (Lupeni).
        Conectarea Văii Jiului cu zonele învecinate cu potenţial turistic, prin reabilitarea infrastructurii de transport, va permite şi realizarea de circuite turistice tematice trans-regionale. De pildă, va fi amenajat un circuit dedicat lui Constantin Brâncuşi, care va cuprinde comuna gorjeană Hobiţa (locul naşterii sale), municipiul Târgu-Jiu (unde se află Ansamblul sculptural "Calea Eroilor") şi municipiul Petroşani (unde a fost turnată Coloana Infinitului; pe amplasamentul din cadrul fostelor Ateliere centrale, se recomandă realizarea unui spaţiu muzeal care să reconstituie Hala unde a fost asamblat celebrul monument). Prin colaborarea dintre administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi autorităţile locale din comuna Orăştioara de Sus, oraşul Petrila şi municipiul Petroşani, se vor realiza trasee turistice ce vor viza vizitarea a 5 dintre cele 6 fortăreţe dacice din judeţul Hunedoara înscrise în Patrimoniul Cultural UNESCO: Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roşie, Costeşti - Blidaru, Costeşti - Cetăţuie şi Băniţa, ultima aflată în proximitatea oraşului Petrila. Un circuit alternativ celui dacic va fi cel care cuprinde vestigii române importante: castrele române de pământ de pe înalţimea Comărnicel 1 şi 2 (al doilea aflat, parţial, pe raza UAT Petroşani), castrul roman de marş de pe şaua dintre Vârful lui Pătru şi Vârful Auşelu, dar şi complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmisegetuza, aflat, de asemenea, în judeţul Hunedoara.
        Circuite de eco-turism de aventură, precum şi circuite dedicate familiei, pot fi amenajate dincolo de extremitatea vestică a Văii Jiului, pornind de la Câmpu lui Neag spre lacul lui lovan, Cerna-sat, Băile Herculane, în parteneriat cu administraţiile Parcurilor Naţional Domogled-Cerna şi Retezat. Vizitarea siturilor industriale, cu precădere a celor miniere, din zona Văii Jiului poate fi extinsă la nivelul întregului judeţ Hunedoara, cuprinzând şi zona bazinului carbonifer Brad-ţebea, precum şi cea siderurgică Hunedoara - Călan. Va fi, de asemenea, amenajat accesul în cele mai atractive peşteri din regiune, ce vor fi integrate ulterior în circuite turistice.
        Marcarea, amenajarea, omologarea, digitalizarea şi promovarea unor noi trasee de turism pedestru şi cicloturism în masivele Parâng, Şureanu, Retezat şi Vâlcan vor contribui la dezvoltarea turismului pe întreaga durată a anului.
        Extinderea domeniului schiabil va reprezenta, de asemenea, o direcţie majoră de realizare a obiectivului specific. Aceasta va include creşterea numărului de pârtii şi de kilometri de pârtie existente în zonele Straja, Petroşani Parâng şi Pasul Vâlcan (sincronizată cu realizarea noilor PUZ-uri ale zonelor, detaliată în Direcţia strategică III.2) şi realizarea de noi pârtii pe versanţii Masivului Şureanu de pe raza UAT Petrila. De asemenea, se va avea în vedere conectarea zonelor schiabile din Straja şi Pasul Vâlcan. În acelaşi timp, vor fi luate măsuri pentru creşterea duratei sezonului de schi prin dezvoltarea infrastructurii pentru pentru producerea zăpezii artificiale. De asemenea, se va realiza amenajarea, pe acelaşi amplasament, de trasee de mountain bike, pentru adulţi şi copii, ce vor permite folosirea infrastructurii specifice zonelor pe întreaga durată a anului. Detaliile vizând dezvoltarea soluţiilor de mobilitate verde pentru a facilita accesul din cadrul zonelor centrale ale UAT-urilor către domeniile schiabile, ca şi cele ce vor permite conectarea Văii Jiului la domeniile schiabile din zonele învecinate, sunt prezentate pe larg în cadrul Pilonului de Dezvoltare IV.
        În paralel, dezvoltarea unor noi rute turistice de agrement, prin amenajarea de trasee de sanie pe şină şi de pârtii sintetice, va contribui la derularea de acţiuni turistice pe întreaga durată a anului.

        Acţiuni propuse
        ● III.1.3 Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului natural şi a ecoturismului prin identificarea, marcarea, amenajarea, omologarea, digitalizarea şi promovarea unor rute turistice, culturale şi de agrement, destinate cicloturismului, turismului pedestru, hipic, acvatic şi celui folosind schiurile, în interiorul Văii Jiului şi racordarea lor la rute turistice din regiunile învecinate;
        ● III.1.4 Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului natural şi a ecoturismului prin amenajarea celor mai atractive peşteri din interiorul celor 6 UAT-uri care formează Valea Jiului şi includerea lor în rutele turistice;
        ● III.1.5 Dezvoltarea şi punerea în valoare a infrastructurii turistice prin extinderea domeniului schiabil din Valea Jiului, creşterea numărului de km de pârtie şi a duratei sezonului de schi (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de producere a zăpezii artificiale), şi amenajarea, pe acelaşi amplasament, de trasee de mountain bike, pentru adulţi şi copii, în vederea folosirii infrastructurii specifice pe întreaga durată a anului;
        ● III.1.6 Dezvoltarea de noi rute turistice şi de agrement prin amenajarea, printre altele, a unor trasee de sanie pe şină şi a unor pârtii sintetice.


        Obiectiv specific III.3. Reconversia funcţională a patrimoniului minier
        Situaţia actuală
        Cele mai multe dintre cele 11 exploatări miniere închise în Valea Jiului în ultimii 26 de ani sunt în prezent abandonate, aflându-se într-o stare avansată de degradare şi contribuind la poluarea zonei. Eforturi limitate au fost întreprinse până în prezent pentru reconversia lor funcţională şi reintroducerea în circuitul economic.
        În 2016, ca urmare a demersurilor asociaţiei Planeta Petrila, Exploatarea Minieră Petrila a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice prin ansamblul cu o suprafaţă de aproximativ 16,5 hectare şi format din şapte elemente: clădirea compresoarelor vechi, termocentrala cu coşul de fum şi mina Deak (clasate în grupa valorică A), atelierele mecanice, puţul nou, puţul centru (turnul şi hala) şi preparaţia veche (clasate în grupa valorică B). Amenajarea spaţiilor şi întreţinerea clădirilor este realizată prin finanţări obţinute de membrii asociaţiei Planeta Petrila, cu implicare minimă din partea autorităţilor locale. Ansamblul a atras, în perioada 2018-2019, peste 11.000 de turişti, fiind cel mai vizitat obiectiv din zona urbană a Văii Jiului.
        În 2018, a fost deschis, în cadrul fostei Exploatări Miniere Petrila, Muzeul Salvatorului Minier. În prezent, acesta poate fi vizitat, alături de fosta Mină-Şcoală.

        Viziunea de realizare
        Aşa cum au arătat consultările realizate la nivel local, o problemă majoră o reprezintă proprietatea asupra exploatărilor miniere. În prezent, Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului S.A. deţine proprietatea asupra activelor de la fostele exploatări miniere Petrila, Uricani şi Paroşeni, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara deţine activele de la exploatările, încă funcţionale, de la Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan. Ca primi paşi pentru realizarea obiectivului specific privind reconversia patrimoniului industrial al zonei, se impune inventarierea şi înregistrarea stării activelor de la fiecare dintre cele 15 exploatări miniere din Valea Jiului, identificarea acelor elemente cu potenţial de dezvoltare integrată şi de valorificare culturală, turistică şi educativă şi transferarea dreptului de proprietate asupra activelor selectate către autorităţile judeţene sau locale sau către o asociere a acestora. Aceşti paşi sunt obligatorii pentru realizarea investiţiilor necesare în vederea reconversiei funcţionale a respectivelor situri.
        Procesul de reconversie funcţională va începe la fosta exploatare de la Petrila, care va deveni un exemplu de bune practici pentru întreaga zonă. Ca un prim pas, cele două spaţii expoziţionale deschise în prezent în cadrul E.M. Petrila, Muzeul Salvatorului Minier şi fosta Mină-Şcoală, ca de altfel întreg ansamblul monumental de la Petrila, au nevoie de susţinere pentru acreditare, conform normelor Ministerului Culturii, asigurarea pazei, plata utilităţilor şi retribuirea a cel puţin doi angajaţi permanent, între care un muzeograf. Pornind de la elementele muzeale şi artistice deja existente în cadrul ansamblului, se pot pune bazele Centrului Multifuncţional Petrila, care va pune în valoare istoria şi geografia locale şi care va deveni gazda multora dintre evenimentele culturale prezentate în cadrul Direcţiei Strategice III.3. Reconversia funcţională a zonei se va extinde prin clasificarea, ca monument istoric, a liniei de cale ferată industrială, pe ecartament îngust, dintre exploatările miniere Lonea şi Petrila (aflată momentan în funcţiune, deţinută de Complexul Energetic Hunedoara) şi transformarea ei, după închiderea E.M. Lonea, în structură de primire turistică cu funcţiune de transport feroviar. De asemenea, urmare a procesului de inventariere şi evaluare prezentat în Obiectivul specific III.1, activele selectate pentru reconversie din cadrul E.M. Lonea vor fi integrate, după închiderea exploatării, în viitorul peisaj industrial Petrila.
        Strategia de reconversie funcţională a minei Lupeni va fi complementară celei a minei Petrila. Realizarea Centrului Educaţional-Muzeal Lupeni se va baza, printre altele, pe elementele din infrastructura actualei exploatări miniere ce vor inventariate, evaluate, selectate şi clasificate ca monumente istorice înaintea realizării procesului de închidere a E.M. Lupeni. Procesul de închidere, ce va fi realizat de Complexul Energetic Hunedoara, va permite conservarea în condiţii optime a monumentelor clasificate În acest sens, se va folosi exemplul de bune practici reprezentat de Complexul Industrial Minier Zollverein din Germania, fostă exploatare minieră între 1847 şi 1986, înscris în 2001, graţie procesului de conservare a instalaţiilor originale şi a reconversiei funcţionale, pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
        În paralel, la suprafaţa fostei exploatări miniere Câmpu lu Neag, va fi construit şi pus în funcţiune Centrul de Recreere şi Agrement Uricani. Acesta va contribui la dezvoltarea economică şi la creşterea notorietăţii sale prin atragerea unui număr important de turişti.
        Pentru fiecare dintre cele 3 Centre, va fi avută în vedere angajarea de persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv din rândul foştilor lucrători cadrul exploatărilor miniere, punându-se astfel în valoare patrimoniul social al zonei.

        Acţiuni propuse
        ● III.1.7 Restaurarea şi reconversia fostelor exploatări miniere şi includerea lor în circuitului economic şi turistic, asigurând protejarea şi promovarea patrimoniului Văii Jiului, prin crearea Centrului Multifuncţional Petrila;
        ● III.1.8 Restaurarea şi reconversia fostelor exploatări miniere şi includerea lor în circuitului economic şi turistic, asigurând protejarea şi promovarea patrimoniului Văii Jiului, prin crearea Centrului Educaţional- Muzeal Lupeni;
        ● III.1.9 Crearea Centrului de Recreere şi Agrement Uricani

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Master Planul General de Transport al României, cu Master Planul Investiţiilor în Turism, cu Strategia Minieră a României 2017-2035, cu Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-2025, cu Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020, cu prima versiune a Programului Operaţional Vest 2021-2027 şi cu prima versiune a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027.



        Direcţia strategică III.2. Modernizarea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor de turism
        Obiectiv specific III.4. Creşterea numărului de turişti şi a duratei şederii acestora prin crearea de structuri de primire turistică dedicate familiilor, dezvoltarea celor dedicate eco-turismului şi crearea condiţiilor pentru realizarea unei mari investiţii în domeniul ospitalităţii
        Situaţia actuală
        Conform versiunii în vigoare a Anexei 5 a Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările şi completările ulterioare, doar două zone din Valea Jiului sunt prezente pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (staţiune turistică de interes naţional) şi staţiunea Straja (staţiune turistică de interes local).
        Conform primei versiuni a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027, publicată de ADR Vest în iunie 2020, numărul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare din staţiunea Straja şi din zona Parâng - Petroşani s-a triplat din 2011 până în 2017, aceasta reprezentând cea mai mare creştere, din acest punct vedere, la nivelul Regiunii Vest. În aceeaşi perioadă, numărul turiştilor cazaţi în unităţile din judeţul Hunedoara a crescut cu 105,2%, iar numărul de nopţi de cazare cu 45,9%. Din punct de vedere al duratei medii a sejurului, însă, judeţul Hunedoara a marcat o scădere, de la 2,8 nopţi de cazare în 2011 (peste media Regiunii Vest, de 2,6), la 2,0 în 2017 (sub media Regiunii Vest, de 2,4).
        Analiza prezentată mai jos citează situaţia din anul 2019. Deşi disponibile, datele corespunzătoare anului 2020 sunt puternic influenţate de epidemia de COVID-19, care a redus masiv numărul de turişti atât în Valea Jiului, cât şi în restul lumii. De aceea, prezenta strategie consideră ca an de referinţă anul 2019.
        Conform datelor rezultate din interviurile cu părţile locale interesate, staţiunile montane din Valea Jiului pot găzdui în prezent, simultan şi în condiţii de confort rezonabile, până la 6.000 de turişti pe zi. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2019, existau, la nivelul întregii zone a Văii Jiului, 2.455 de locuri de cazare, în care s-au cazat 36.744 de turişti (18,7% din cei care s-au cazat la nivelul judeţului Hunedoara şi 3,3% din cei care s-au cazat în Regiunea Vest), ce au petrecut, în medie, 1,4 zile în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare din regiune.
        Situaţia numărului de turişti şi a unităţilor şi capacităţilor de cazare din Valea Jiului la nivelul anului 2019 a fost următoarea:

┌─────────┬─────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────┐
│ │Structuri│ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │Durata│
│ │primire │Capacitate│Sosiri │Înnoptări│medie │
│Oraş │turistice│de cazare │turişti│turişti │de │
│ │cu │ │ │ │şedere│
│ │funcţiuni│ │ │ │ │
│ │de cazare│ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Petrila │2 │63 │847 │1.037 │1,2 │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Petroşani│24 │809 │14.746 │22.191 │1,5 │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Aninoasa │2 │82 │1.918 │4.631 │2,4 │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Vulcan │3 │61 │- │- │- │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Lupeni │56 │I.2.90 │16.488 │21.496 │1,3 │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Uricani │7 │150 │2745 │3.365 │1,2 │
├─────────┼─────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────┤
│Total │94 │2.455 │36.744 │52.720 │1,4 │
└─────────┴─────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────┘

        Sursa: Baza de date a Institutului Naţional de Statistică

        Din punctul de vedere al duratei sejurului în 2019, Valea Jiului se află, cu o medie de 1,4 zile, sub media naţională (2,3 zile) şi sub cea a staţiunilor din zona montană la nivel naţional (2,1 zile). Conform Institutului Naţional de Statistică, în Valea Jiului funcţionau, în 2019, 5 hoteluri, 3 hosteluri, 15 vile turistice, 39 de cabane turistice, 31 pensiuni turistice şi 1 pensiune agroturistică.
        Situaţia structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică din Valea Jiului, la nivelul anului 2019, a fost următoarea:

┌─────────┬────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────────┐
│Oraş │Hoteluri│Hosteluri│Vile │Cabane │Popasuri │Pensiuni │Pensiuni │
│ │ │ │turistice│turistice│turistice│turistice│agroturistice│
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Petrila │- │- │- │2 │- │- │- │
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Petroşani│4 │- │1 │14 │- │5 │- │
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Aninoasa │1 │1 │- │- │- │- │- │
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Vulcan │- │- │- │1 │- │1 │1 │
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Lupeni │- │1 │14 │19 │1 │21 │- │
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Uricani │- │1 │- │3 │- │3 │- │
├─────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│Total │5 │3 │15 │39 │1 │30 │1 │
└─────────┴────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────────┘

        Sursa: Baza de date a institutului Naţional de Statistică

        Conform listei Structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate, publicată de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului în ianuarie 2021 (atunci Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului), în cele 6 UAT-uri din Valea Jiului se aflau 128 de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, din care 70 se aflau pe raza UAT-ului Lupeni (printre care vilele turistice Platoul Soarelui şi Crial, clasificate la 4 stele), 41 erau situate în Petroşani (printre care hotelul Palace de 4 stele), 6 în Uricani (printre care pensiunea turistică Reteza de 4 flori), câte 4 în Aninoasa şi Vulcan şi 3 în Petrila. Nici una dintre structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare din Valea Jiului nu erau încadrate, conform listei din ianuarie 2021, în categoria pensiunilor agroturistice, a camping-urilor sau a căsuţelor de camping.

        Viziunea de realizare
        Ca prim pas pentru realizarea obiectivului specific, se impune reactualizarea Planurilor de Urbanism General (PUG) pentru fiecare dintre cele 6 UAT-uri din Valea Jiului şi a Planurilor de Urbanism Zonal (PUZ) pentru zona turistică Petroşani - Parâng, clasificată ca staţiune turistică de interes naţional, şi pentru staţiunea de interes local Straja. Noile planuri vor permite remedierea neajunsurilor actuale din aceste zone şi dezvoltarea lor coerentă şi integrată în viitor. De asemenea, se impune implementarea Planului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară la nivelul fiecăreia dintre cele 6 UAT-uri din Valea Jiului.
        Urmare a realizării PUG-urilor, se impune realizarea demersurilor, de către autorităţile locale, cu sprijinul Asociaţiei Valea Jiului, de clasificare a cât mai multor UAT-uri şi zone din Valea Jiului ca staţiuni turistice de interes naţional sau local (conform metodologiei din HG 852/2008). Zona Şureanu (munţii Sebeşului) - Petrila, municipiul Uricani şi zonele munţii Vâlcan - Vulcan şi Retezat - Aninoasa au potenţialul de a fi clasificate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local.
        În paralel, se va realiza certificarea, modernizarea şi diversificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare din zona Văii Jiului, activităţi ce vor avea ca efect creşterea numărului de turişti din zonă. Pe lângă renovarea structurilor existente, se impune, de asemenea, crearea de structuri noi.
        Atât pentru dezvoltarea turismului, cât şi pentru stimularea activităţii în domeniul agriculturii, creşterii de animale şi a producerii de produse agroalimentare locale, este vitală stimularea înfiinţării şi dezvoltării de pensiuni turistice cu funcţiuni de alimentaţie bazată pe produse locale. De asemenea, ca parte a contribuţiei la brandul local, se vor realiza parteneriate între proprietarii de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică şi producătorii locali, în vederea utilizării cu precădere a produselor agro-alimentare din zonă. Parteneriatele vor permite comercializarea produselor locale şi vor conduce la ridicarea nivelului de trai al localnicilor. În plus, măsura va avea ca efect dezvoltarea turismului familial, implicarea turiştilor în activităţi specifice gospodăriei rurale şi creşterea duratei medii de cazare în Valea Jiului.
        Pentru practicanţii ecoturismului, se va realiza amenajarea de campinguri care să permită cazarea în condiţii civilizate, protejând mediul înconjurător. De asemenea, vor fi renovate şi construite noi cabane şi refugii montane (acestea de pe urmă fiind soluţia preferată pentru spaţii de cazare la mare altitudine), integrate în circuitele turistice. Atât spaţiile de camping, cât şi cabanele vor fi construite în afara ariilor naturale protejate.
        Construirea de noi structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare va fi stimulată prin elaborarea unei scheme de ajutor de stat dedicată exclusiv ITI Valea Jiului.
        Pe termen lung, urmare a dezvoltării susţinute a ofertei de obiective, puncte şi circuite turistice, ca şi a ofertei de evenimente cultural-sportive din Valea Jiului, se poate anticipa realizarea unei mari investiţii hoteliere în zonă. Atragerea unui mare investitor va fi facilitată de dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitate verde pe direcţia Est- Vest, conform descrierii din Direcţia Strategică III.1 şi prezentării detaliate din Pilonul de Dezvoltare IV, şi a extinderii rutelor de transport în comun public realizat prin intermediul autobuzelor electrice pentru conectarea zonei Petroşani - Petrila de Domeniile schiabile Transalpina şi Şureanu.
        Investiţiile în diverse structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, adresate cât mai multor categorii de turişti, vor transforma Valea Jiului într-un hub regional de cazare, ce va deservi atât propriile staţiuni turistice, cât şi domeniile schiabile învecinate. Materializarea unei mari investiţii în domeniul hotelier va stimula, de asemenea, turismul de tip corporate, prin care companiile din Vale, din restul judeţului Hunedoara (unde există cel puţin 10 companii cu peste 400 de angajaţi), din Regiunea de Vest şi din oraşe precum Sibiu, Craiova, Târgu-Jiu, Alba- Iulia, Târgu-Mureş sau Cluj-Napoca vor organiza evenimente de tip team-building şi training în zonă. Participanţii la evenimente vor beneficia atât de circuitele turistice tematice ale Văii Jiului, descrise în Direcţia Strategică III.1, cât şi de produsele agroalimentare şi meşteşugăreşti locale, realizate şi comercializate în urma implementării acţiunilor prezentate în Direcţia Strategică III.4.

        Acţiuni propuse
        ● III.2.1 Reactualizarea PUG-urilor pentru fiecare dintre cele 6 UAT-uri din Valea Jiului şi a PUZ-urilor pentru staţiunea Straja, zona turistică Petroşani - Parâng şi alte zone cu potenţial turistic din Valea Jiului;
        ● III.2.2 Implementarea Planului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară la nivelul fiecăruia dintre cele 6 UAT- uri din Valea Jiului;
        ● III.2.3 Iniţierea şi susţinerea demersurilor pentru clasificarea mai multor UAT-uri şi zone din regiune ca staţiuni turistice de interes naţional sau local (ex: Zona Şureanu (munţii Sebeşului) - Petrila, oraşul Uricani şi zonele munţii Vâlcan - Vulcan, Retezat - Aninoasa);
        ● III.2.4 Realizarea unei scheme de ajutor de stat dedicată ITI Valea Jiului, eventual de tip de minimis, pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, inclusiv de pensiuni turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică bazată pe produse locale;
        ● III.2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice prin realizarea unui program pentru renovarea şi înfiinţarea de noi structuri de primire turistice în zonele din arealul submontan şi montan: refugii montane (soluţie ce va preferată în zonele înalte), spaţii de camping şi cabane (pe amplasamente selectate conform legislaţiei de mediu);
        ● III.2.6 Asigurarea unor măsuri specifice privind protecţia şi siguranţa turiştilor, de exemplu prin dezvoltarea serviciilor oferite de Serviciul Public Judeţean Salvamont Hunedoara - Formaţia Valea Jiului.


        Obiectiv specific III.5. Creşterea calităţii serviciilor şi a numărului de angajaţi în domeniul ospitalităţii, precum şi a ponderii domeniului în produsul intern brut local
        Situaţia actuală
        Una din concluziile majore ale atelierelor de lucru tematice organizate cu diferitele părţi interesate, atât la nivel local, cât şi central, a fost legată de deficitul de forţă de muncă şi de slaba pregătire a celei existente în toate domeniile, cu precădere în cel al serviciilor de turism. Deşi o parte dintre liceele şi colegiile din zonă oferă specializări în domeniul turismului şi alimentaţiei publice, calitatea acestora nu este la standardele dorite. Profesorii nu folosesc instrumente moderne de lucru, laboratoarele sunt dotate necorespunzător, creativitatea elevilor nu este stimulată, în mare parte din cauza necesităţii de a respecta o programă laborioasă. Efectul este fie abandonul şcolar, fie absolvenţi cu abilităţi slab dezvoltate şi dorinţă redusă de a profesa în domeniu.
        De asemenea, în timpul aceloraşi consultări, participanţii au vorbit despre nivelul nesatisfăcător al serviciilor din cadrul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică. Angajaţii sunt slab pregătiţi şi puţin stimulaţi de condiţiile financiare precare. În acelaşi timp, cursurile şcolilor postliceale în domeniul serviciilor din turism nu sunt suficient de atractive pentru a-i determina pe tineri să le urmeze şi pentru a le îmbunătăţi nivelul de cunoştinţe şi aptitudini.

        Viziunea de realizare
        O primă măsură pentru realizarea obiectivului specific vizat este implementarea de programe de reconversie profesională, calificare şi recalificare a forţei de muncă. Acestea vor duce la îmbunătăţirea nivelului serviciilor din turism dacă vor fi realizate prin implicarea activă a antreprenorilor locali din domeniu. Antreprenorii pot contribui prin furnizarea de lectori, de echipamente şi de know-how şi pot participa la stabilirea setului de aptitudini şi cunoştinţe ce trebuie însuşite de personale ce aleg să se califice pentru o carieră în domeniul serviciilor de ospitalitate. Pentru a fi stimulaţi, antreprenorii vor beneficia de finanţări nerambursabile pentru implementarea programelor de calificare şi recalificare a forţei de muncă proprii.
    Vor fi realizate, de asemenea, parteneriate între antreprenorii din domeniul hotelier şi liceele şi colegiile cu specializări în domeniul turismului şi economiei. Antreprenorii vor contribui la definirea programei şcolare, la dotarea laboratoarelor liceelor şi la implementarea programelor de practică ale elevilor. Cel puţin un liceu sau colegiu din Valea Jiului va fi înscris în Asociaţia Liceelor Hoteliere şi de Turism, ceea ce le va permite elevilor înrolarea în programe de practică derulate în cadrul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică din destinaţii turistice recunoscute (litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Valea Prahovei etc.).
        Pentru reducerea fenomenului migraţiei forţei de muncă, companiile locale din domeniul serviciilor de ospitalitate vor primi stimulente financiare pentru angajarea absolvenţilor de la liceele şi colegiile din zonă. De asemenea, se vor acorda subvenţii pentru transportul şi cazarea angajaţilor, permanenţi sau sezonieri, din zone limitrofe Văii Jiului, care pot acoperi deficitul de personal în perioadele aglomerate ale anului.
        Se impune, de asemenea, dezvoltarea unui program de licenţă privind Managementul ospitalităţii în cadrul facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Petroşani, după exemplul marilor universităţi din domeniu (de pildă, al celor elveţiene), în parteneriat cu mediul antreprenorial local din domeniul serviciilor de ospitalitate.

        Acţiuni propuse
        ● III.2.7 Dezvoltarea unui program de reconversie profesională şi calificare a forţei de muncă în domeniul industriei ospitalităţii, inclusiv realizarea de parteneriate între antreprenorii din domeniul industriei ospitalităţi şi turismului şi liceele şi colegiile cu specializări în domeniul turismului şi alimentaţiei publice;
        ● III.2.8 Dezvoltarea unor programe de instruire pentru cadrele didactice din liceele şi colegiile cu specializări în domeniul turismului şi alimentaţiei publice şi pentru cadrele universitare din cadrul programului de licenţă prezentat în cadrul acţiunii III.2.9;
        ● III.2.9 Dezvoltarea unui program de licenţă privind Managementul ospitalităţii sau similar în cadrul Universităţii din Petroşani.

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-2025, cu Strategia Educaţiei şi Formării Profesionale din România 2016-2020, cu Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020, cu prima versiune a Programului Operaţional Vest 2021-2027 şi cu prima versiune a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027.



        Direcţia strategică III.3. Dezvoltarea domeniilor cultură, activităţi sportive, agrement şi industrii creative, adaptate specificului local
        Obiectiv specific III.6. Revigorarea oraşelor prin proiecte de regenerare urbană şi stimularea capitalului uman local prin realizarea de zone creative
        Situaţia actuală
        Declinul demografic şi întrepătrunderea dintre caracterul rural şi cel urban sunt două aspecte definitorii ale municipiilor şi oraşelor din Valea Jiului. Apartamentele nelocuite reprezintă un procent ridicat*46 din totalul locuinţelor, situaţie determinată de depopularea masivă din ultimii 20 de ani. Aspectul clădirilor variază atât din punct de vedere arhitectural, cât şi în privinţa gradului de deteriorare. Puţine blocuri sunt reabilitate. Multe cartiere prezintă caracteristici specifice mai degrabă satelor.
        *46 Situaţia este evidentă, însă nu există date statistice oficiale privind situaţia din prezent

        UAT-urile se confruntă cu o dezvoltare inegală a zonelor urbane şi cu existenţa unor cartiere cu populaţie defavorizată, precum Colonie, Bosnia, Saşa etc. Existenţa spaţiilor publice neutilizate, plasate uneori chiar în centrul oraşelor, arată o lipsă de omogenitate, având un impact negativ asupra posibilităţilor de creştere a atractivităţii pentru turişti.
        Pe de altă parte, oraşele includ repere importante (peisaje urbane, elemente ale structurii urbane şi locuri emblematice) şi moşteniri culturale, inclusiv clădiri cu valoare patrimonială din secolele XVIII şi XIX. Bisericile sunt foarte bine puse în valoare de iluminatul nocturn exterior, acestea fiind şi clădirile publice cel mai bine întreţinute.
        Proiectele de regenerare urbană şi reconversie funcţională în derulare în Valea Jiului vizează, cu precădere, dezvoltarea spaţiilor verzi, a transportului verde şi a zonelor de agrement.
        Începând din 2017, primăria municipiului Uricani a derulat proiectul "Regenerare urbană în oraşul Uricani", în valoare de 11,3 milioane RON, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform ADR Vest, proiectul a vizat reconversia şi defuncţionalizarea unei suprafeţe urbane degradate şi neutilizate de aproximativ 20.000 mp, cu scopul transformării acesteia într-o zonă cu spaţiu verde, pentru promenadă şi agrement, cu zone pentru activităţi sportive, trasee pentru bicicletă şi locuri de joacă pentru copii.
        De asemenea, primăria Uricani şi-a propus să implementeze un proiect de regenerare urbană pe amplasamentul fostei exploatări miniere Valea de Brazi, închisă în 1998. Se are în vedere, printre altele, demolarea clădirilor, realizarea de alei pietonale, piste pentru biciclişti, trotuare, amenajare de spaţii verzi şi crearea de facilităţi pentru recreere. Proiectul, în valoare de aproximativ 2,9 milioane RON, este, de asemenea, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.
        În martie 2020, au început lucrările în cadrul proiectului "Regenerarea spaţiului public urban al oraşului Petrila - Parc Petrila", în valoare de aproximativ 5,6 milioane RON, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014- 2020, ce are în vedere reconversia şi defuncţionalizarea unui teren degradat în suprafaţă de peste 25.000 mp, crearea unei zone de agrement, îmbunătăţirea imaginii arhitecturale şi creşterea suprafeţei verzi a oraşului Petrila.

        Viziunea de realizare
        Regenerare urbană a oraşelor Văii Jiului va presupune reglementarea planificării şi dezvoltării urbanistice şi promovarea identităţii locale într-un context naţional şi internaţional. Dezvoltarea urbanistică va avea în vedere conceptul "oraşelor ce se micşorează în mod inteligent"*47, ce vizează concentrarea resurselor în zonele generatoare de valoare adăugată, fără a lăsa însă în urmă dezvoltarea zonelor defavorizate din fiecare UAT.
        *47 SHRINK SMART - The Governance of Shrinkage within a European Context, https://www.ufz.de/shrinksmart/index.php?en=18509

        Demersul de transformare a oraşelor va trebui să înceapă prin implicarea tinerilor, cu precădere a liceenilor şi studenţilor. Chestionarea dorinţelor acestora privind oportunităţile ce ar trebui oferite de urbea în care locuiesc va constitui un prim indiciu pentru tipul de activităţi ce vor fi implementate. Prin consultarea elevilor, studenţilor, a societăţii civile şi a specialiştilor în domeniul soluţiilor urbanistice şi arhitecturale, autorităţile locale vor realiza Planului de proiecte pentru regenerare urbană aferent fiecărui UAT,
        În paralel, aşa cum este prezentat în Direcţia Strategică III.2, autorităţile locale vor elabora noile Planuri de Urbanism General (PUG) pentru fiecare dintre cele 6 UAT-uri. O reglementare urbanistică coerentă pentru întreaga regiune, ce va include reguli privind coloritul şi stilistica clădirilor nou-construite sau reabilitate, va permite municipalităţilor să capete un aer unitar, de oraşe cu specific montan, promovându-se ca destinaţii pentru sejururi săptămânale, oferind o atmosferă opusă oraşelor mari, agitate şi pline de smog.
        Proiectele din Planul de regenerare urbană vor avea în vedere atât amenajarea spaţiului, prin intervenţii arhitecturale, reconversia rolului unor clădiri, ridicarea altora noi, adăugarea unor structuri şi/sau unor funcţiuni celor existente, realizarea unor opere de artă şi instalaţii, cât şi desfăşurarea de evenimente culturale şi sportive, de prelegeri şi întâlniri. Va fi avută în vedere amenajarea de grădini urbane, zone pietonale şi de agrement prietenoase cu mediul.
        Procesul de reconversia funcţională a clădirilor şi reabilitarea integrată a spaţiilor publice din zonele centrale, zonele istorice şi din interiorul ansamblurilor de locuinţe poate fi pus în practică prin organizarea, la nivelul fiecărui UAT, a unor concursuri pentru soluţii de urbanism şi arhitecturale destinate profesioniştilor în domeniu şi prin implementarea soluţiilor desemnate câştigătoare.
        De asemenea, proiectele din Planul regenerare urbană vor conduce la realizarea de zone creative în interiorul oraşelor, prin dezvoltarea de parteneriate între autorităţi, ONG-uri, mediul educaţional şi cel cultural. Acestea vor avea, pe de o parte, rolul de a schimba peisajul urban şi, pe de alta, vor facilita întâlnirea între membrii comunităţii, contribuind la dezvoltarea ţesutului social al zonei şi la creşterea sentimentului de apartenenţă. În cadrul zonelor creative, vor fi, de asemenea, amenajate spaţii de tip work-hub, care vor permite derularea activităţilor de tele-muncă, atât pentru angajaţii companiilor din alte zone, aflaţi în vizită în Valea Jiului, cât şi pentru freelancerii şi angajaţii start-up-urilor, IMM-urilor şi companiilor mari locale. De asemenea, vor fi amenajate spaţii pentru oferirea de servicii de asistenţă socială, atât din partea autorităţilor locală, cât şi a ONG-urilor de profil.
        Pe termen lung, realizarea de parteneriate între zonele creative din Valea Jiului şi cele din alte oraşe ale Regiunii Vest şi ale României va contribui la importarea unor exemple de bune practice din alte zone, la creşterea notorietăţii Văii Jiului şi la dezvoltarea sa economică, socială şi culturală. Un exemplu de bune practici îl poate reprezenta Centrul cultural independent Ambasada din Timişoara, amplasat într-un fost sit industrial (fosta fabrică de vopsele, lumânări şi săpunuri, Azur), care, printre altele, găzduieşte în prezent 8 antreprenori culturali.
        Proiectele de regenerare urbană şi dezvoltarea zonelor creative vor contribui la dezvoltarea componentei de smartcity a oraşelor din Valea Jiului, ce este prezentată pe larg în Pilonul de Dezvoltare IV.

        Acţiuni propuse
        ● III.3.1 Realizarea, de către autorităţile locale ale fiecărui UAT, a Planului de proiecte pentru regenerare urbană, prin implicarea elevilor, studenţilor, a societăţii civile şi a specialiştilor în domeniul soluţiilor urbanistice şi arhitecturale;
        ● III.3.2 Reconversia funcţională a clădirilor (inclusiv eventuale clădiri contaminate) şi reabilitarea integrată a spaţiilor publice (inclusiv eventuale spaţii contaminate) din zonele centrale, zonele istorice şi din interiorul ansamblurilor de locuinţe;
        ● III.3.3 Realizarea de zone creative vizând sprijinirea start-up-urilor, susţinerea întreprinderilor sociale şi promovarea iniţiativelor civice şi culturale independente.


        Obiectiv specific III.7. Transformarea Văii Jiului într-o destinaţie favorită pentru iubitorii de activităţi cultural-sportive şi de agrement, la nivel regional, naţional şi internaţional
        Situaţia actuală
        În Valea Jiului, nu sunt organizate, în prezent, festivaluri şi evenimente culturale majore, capabile să atragă spectatori din restul ţării. Oraşele regiunii nu se află pe harta regională sau naţională a evenimentelor culturale. Infrastructura culturală şi de agrement a Văii Jiului este slab dezvoltată. Proiectele de regenerare urbană şi reconversie funcţională în derulare nu vizează crearea unor spaţii destinate activităţilor creative şi culturale. Implicarea comunităţii locale, a tinerilor, în identificarea de soluţii pentru reconfigurarea spaţiilor publice este limitată. Nu sunt organizate apeluri de proiecte pentru industriile creative, Valea Jiului nu îşi propune să găzduiască rezidenţe pentru artişti, urbanişti sau arhitecţi şi nici să organizeze evenimente în aceste domenii. Demersul organizării, începând cu mai 2020, a unei rezidenţe artistice în cadrul Muzeului I.D. Sârbu din Petrila este un exemplu singular.
        Muzeele existente în prezent în Valea Jiului sunt slab puse în valoare. Muzeul I.D. Sârbu şi Muzeul Mamei din Petrila, Muzeul Instalatorului din Petroşani se confruntă cu serioase probleme financiare. Muzeul Momârlanului din Slătinioara, localitate componentă a municipiului Petroşani, este puţin cunoscut la nivel regional şi naţional.
        Casa de Cultură a Studenţilor Petroşani şi-a construit un bun renume la nivel local prin organizarea, în ultimii ani, a unor evenimente dedicate cu precădere artelor vizuale: concursul anual de fotografie "Locuri de lângă noi", festivalul anual "Tradiţie şi inovaţie în artă sacră", tabere studenţeşti de arte vizuale.
        Anual, Valea Jiului găzduieşte mai multe evenimente sportive (schi, snowboarding, alergare, ciclism, skateboarding, longboarding) importante, printre care: Parângul Night Challenge (alergare şi schi de tură pe timp de noapte), Cupa Baloo (competiţie organizată în staţiunea Straja şi dedicată copiilor), Cupa Pro-Parâng, Red Bull Oslea Hiride (competiţie care se promovează ca fiind singura din România care aduce împreună alergarea montană cu disciplinele de freeride schi şi snowboarding, găzduită de masivul Oslea din Munţii Vâlcan, în zona Câmpuşel - Uricani), Retezat Sky Race Intersport (competiţie de alergare montană desfăşurată în masivul Retezat, în zona Cheile Buţii - Uricani), Transylvania Downhill Pasul Vulcan (competiţie de freeride longboarding inclusă în calendarul Federaţiei Internaţional de Downhill), Oslea Night Ride (competiţie de alergare montană nocturnă, care se desfăşoară în Masivele Oslea-Retezatul Mic-Piatra Iorgovanului, în zona Câmpuşel - Uricani), trofeul Pro Parâng (etapă în campionatul naţional de turism sportiv), Straja MTB Enduro (competiţie derulată pe traseele de cicloturism din staţiunea Straja).
    Conform primei versiuni a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027 şi Institutului Naţional de Statistică, în 2019, au funcţionat în centrele de agrement ale Ministerului Sportului (fost Ministerul Tineretului şi Sportului), la nivelul Regiunii Vest, 5 tabere pentru copii şi tineret, înscrise în Calendarul Taberelor Naţionale. Dintre acestea, două se află în judeţul Hunedoara, la Costeşti şi Căprioara, dar nici una în zona Văii Jiului. Pe de altă parte, la nivelul Văii Jiului, funcţionează cu succes mai multe tabere particulare (Viaţa în Straja, Adeona în masivul Parâng şi Pasul Vâlcan etc.). Adesea, pe timpul verii, în timpul săptămânii, instalaţiile de cablu din Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja funcţionează doar atunci când staţiunile sunt vizitate de tabere de copii.

        Viziunea de realizare
    Pe termen scurt, se impune promovarea coerentă şi integrată a muzeelor, evenimentelor culturale şi a competiţiilor sportive ce există deja în Valea Jiului. Este nevoie de acreditarea şi de punerea în valoare a muzeelor existente (Muzeul Mineritului, Muzeul I.D. Sârbu, Muzeul Mamei, Muzeul Salvatorului Minier, Muzeul Instalatorului, Muzeul Momârlanului etc.) şi de susţinerea funcţionării lor, prin asigurarea a doi angajaţi cu normă întreagă (între care un muzeograf) şi prin plata utilităţilor şi a pazei. Pe termen mediu, este nevoie de crearea unei reţele de spaţii muzeale în întreaga zonă a Văii Jiului, în special în cadrul fostelor situri industriale, care să pună în valoare istoria multi-etnică a zonei, precum şi evoluţia exploatărilor miniere şi a dezvoltării economice a regiunii. Mare parte din acestea vor fi găzduite de Centrul Multifuncţional Petrila şi Centrul Educaţional-Muzeal Lupeni, al căror concept este prezentat în cadrul Direcţiei strategice III.1.
        Organizarea unui festival de muzică în aer liber de dimensiuni medii (intre 1.000 şi 10.000 de spectatori pe seară), de tipul festivalului de jazz de la Gărâna (Caraş-Severin) sau al celui de blues de la Brezoi (Vâlcea), va contribui la creşterea atractivităţii regiunii. Pentru identificarea tipului de festival cel mai potrivit specificului local şi a localizării sale optime, Asociaţia Valea Jiului va invita, prin apel public, organizatorii de festivaluri muzicale din România şi Europa pentru o vizită de documentare în zona Văii Jiului. Demersul va include şi identificarea investiţiilor în infrastructura locală necesare pentru buna desfăşurare a evenimentelor.
        O abordare similară va fi urmată şi în cazul organizării unui festival de film, de dimensiuni medii (mii de spectatori zilnic), ce se va derula în zonă, parţial indoor şi parţial în aer liber, urmând, de pildă, modelul festivalului Anonimul din Sfântu Gheorghe (Tulcea). În funcţie de locul ales, Festivalul ar putea avea o tematică anume (asemenea festivalului de film horror şi fantastic Lună Plină din Biertan (Sibiu), de pildă), adaptată locului în care vor fi realizate proiecţiile (de pildă, în zona fostei Exploatări Miniere de la Petrila). Se va avea în vedere şi organizarea unui festival de teatru, coordonat de Teatrul Dramatic I.D. Sârbu din Petroşani.
        Pentru implementarea acestor festivaluri, este nevoie de dezvoltarea infrastructurii culturale a zonei, prin renovarea sau construirea de noi spaţii culturale indoor. Existenţa a minimum un cinematograf şi a unei săli de spectacol cu capacitate de 300-500 de locuri sunt condiţii obligatorii pentru derularea unor evenimente de ţinută.
    Organizarea de apeluri anuale de proiecte va permite finanţarea unor proiecte culturale de mai mici dimensiuni dedicate artiştilor independenţi. Vor fi astfel finanţate rezidenţe artistice, ateliere, expoziţii, reprezentaţii artistice, etc. Operele rezultate în cadrul rezidenţelor artiştilor plastici pot fi integrate în proiectele de regenerare urbana şi în definirea zonelor creative din oraşele Văii Jiului. Apelurile anuale de proiecte vor viza şi acţiuni civice şi sociale, menite să sprijine accesul la educaţie şi informaţie al cetăţenilor din zone defavorizate sau aparţinând grupurilor vulnerabile.
        Se impune implementarea şi susţinerea, inclusiv prin reabilitarea şi construirea unor structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare specifice, a unui program extensiv de tabere şcolare, operate atât de autorităţile statului, cât şi operatori privaţi. Acesta va contribui la creşterea notorietăţii zonei în rândul tinerilor şi la folosirea infrastructurii de turism a zonei pe tot parcursul anului. Taberele şcolare pot fi organizate în oricare dintre vacanţele de-a lungul anului şi pot beneficia de rutele turistice şi de agrement descrise în Direcţia strategică III.1.
        Din punct de vedere sportiv, caracteristicile geografice ale Văii Jiului vor fi puse în valoare prin consolidarea infrastructurii sportive şi printr-un calendar de evenimente, armonizat cu cel al evenimentelor culturale, ce va viza atât activităţile familiale, cât şi turismul de aventură, atât competiţiile dedicate profesioniştilor, cât şi amatorilor,atât cele dedicate copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, cât şi celorlalte categorii de potenţiali participanţi.
        Competiţiile montane, atât cele de vară (alergare, ciclism, skateboarding, longboarding, escaladă, alpinism, tras cu arcul), cât şi cele de iarnă (schi alpin, schi de tură, freeride, snowboarding) vor fi incluse în calendarele naţionale şi internaţionale de profil. Datele lor vor fi sincronizate cu cele ale competiţiilor similare derulate în zonele învecinate (Domeniul schiabil Şureanu, Domeniul schiabil Transalpina, Parcul Naţional Domogled-Cerna), mărind şansele de a avea un număr crescut de participanţi şi spectatori şi scăzând cheltuielile de organizare.
        Pentru realizarea evenimentelor culturale şi sportive prezentate mai sus, este esenţială dezvoltarea infrastructurii privind mobilitatea verde (conform celor descrise în Direcţia strategică I.1), a celei culturale şi a celei privind structurile de primire turistice (conform elementelor prezentate în Direcţia strategică III.2).
        Dezvoltarea unor noi structuri primire turistice cu funcţiuni de agrement va contribui substanţial la creşterea atractivităţii zonei şi la mărirea numărului de turişti. Crearea unor parcuri tematice de aventură va aduce, de asemenea, un plus de notorietate zonei. Realizarea de centre de tip spa & wellness, dotate cu facilităţi de tip piscină, saună, jacuzzi, masaj, etc., va contribui la creşterea calităţii sejurului în zonă, atât pentru turiştii interesaţi de practicarea de activităţi sportive, cât şi pentru celelalte categorii de turişti.

        Acţiuni propuse
        ● III.3.4 Acreditarea, susţinerea şi punerea în valoare a muzeelor, inclusiv a caselor memoriale, existente în Valea Jiului şi crearea unei reţele muzeale în regiune;
    ● III.3.5 Modernizarea infrastructurii culturale a zonei prin reabilitarea/construirea a minimum un cinematograf şi a unui spaţiu de spectacole indoor şi prin implementarea tehnologiilor multimedia şi a tehnicilor digitale pentru promovarea infrastructurii culturale;
    ● III.3.6 Diversificarea ofertei culturale prin organizarea de evenimente culturale anuale (festival de cinema de dimensiuni medii, festival de muzică de dimensiuni medii etc.);
    ● III.3.7 Organizarea de apeluri anuale de proiecte pentru artişti independenţi (rezidenţe artistice, ateliere, expoziţii, reprezentaţii etc.) şi în domeniul acţiunilor civice şi sociale;
    ● III.3.8 Dezvoltarea infrastructurii sportive, inclusiv din cadrul instituţiilor de învăţământ, şi realizarea de noi concepte de evenimente (de ex sportive/culturale etc.), dedicate familiei, copiilor, seniorilor, persoanelor cu dizabilităţi, derulate de-a lungul întregului an;
    ● III.3.9 Înfiinţarea/reabilitarea şi susţinerea dezvoltării taberelor şcolare pentru copii şi tineri, operate atât de entităţi publice, cât şi private.
        ● III.3.10 Realizarea de noi zone şi structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement, inclusiv centre de tip spa & welness, tip parc de aventură ş.a..

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Strategia pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2022, cu Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020, cu prima versiune a Programului Operaţional Vest 2021-2027 şi cu prima versiune a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027.
        Dezvoltarea oraşelor din Valea Jiului se doreşte a fi în acord deplin cu Obiectivele Dezvoltării Durabile ale ONU, în particular cu obiectivul 11 privind aşezărilor umane deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. Măsurile pentru dezvoltare urbanistică au fost elaborate în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile din varianta actuală a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. În privinţa atragerii fondurilor europene în această direcţie strategică, una dintre priorităţile Guvernului României, stabilită împreună cu Comisia Europeană vizează politica de coeziune. Astfel, Obiectivul de politică 2 include regenerarea urbană ca unul dintre subdomeniile eligibile pentru finanţare*48. Una dintre precondiţiile dezvoltării urbane, respectiv dezvoltarea reţelelor de utilităţi (analizată în detaliu în Pilonul de dezvoltare 1 al acestei Strategii) este abordată în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, având în vedere că "accesul la utilităţi şi accesibilitatea sunt elemente extrem de importante în deciziile investitorilor de stabilire a localizării obiectivelor economice"*49.
        *48 2020. Guvernul României, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, p. 37
        *49 2020. Guvernul României, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, p. 131




        Direcţia strategică III.4. Valorificarea resurselor locale din domeniul agroalimentar şi meşteşugăresc
        Obiectiv specific III.8. Creşterea numărului de producători locali şi a produselor agroalimentare locale certificate la nivel naţional şi european
        Situaţia actuală
        Din punct de vedere administrativ, Valea Jiului este formată din 6 unităţi administrativ-teritoriale, 3 municipii şi 3 oraşe, ce au în componenţă şi sate. Din cauza faptului că fac parte din zone considerate urbane, accesul fermierilor din aceste sate la anumite fonduri specifice zonelor rurale este limitat. Acesta este unul din motivele pentru care dezvoltarea agroturismului în zonă este redusă.
        Fermierii locali nu fac parte din lanţurile valorice agricole, având posibilităţi foarte reduse de distribuţie a produselor proprii. Facilităţile locale de prelucrare a produselor alimentare sunt limitate. În Valea Jiului nu există abatoare, centre de colectare şi procesare a laptelui, centre de colectare, spălare şi procesare primară de lână şi piei sau alte facilităţi similare, necesare micilor producători.
        Promovarea produselor locale este modestă şi ne-unitară. Nu există un concept, un brand care să reunească produsele din zonă şi care să le faciliteze creşterea în notorietate. Promovarea online este limitată. În prezent, există un grup de Facebook cu peste 500 de membri dedicat promovării produselor şi serviciilor locale din Valea Jiului. Pe portalul produsdehunedoara.ro, este listat un singur produs din Valea Jiului, ciuperci pleurotus de la ciupercăria Birtolom din Vulcan, dintr-un total de 45 de produse agricole specifice judeţului oferite spre comercializare.
        Anual, Primăria Municipiului Petroşani organizează Târgul de produse tradiţionale la care participa producători agroalimentari din Valea Jiului şi din alte zone ale ţării. Participarea producătorilor locali la târguri similare organizate în alte zone din ţară este redusă.
        În prezent, doar 5 produse dintr-un total de 1.594 înregistrate în Catalogul Produselor Alimentare Certificate, dezvoltat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), provin din Valea Jiului: cârnaţi ţărăneşti afumaţi Edy-Ursu (produşi de Edy - Ursu Comimpex S.R.L.) şi brânză de oaie Burebista din Lupeni, salam Torpedo şi muşchi file afumat din Petroşani (ambele produse de Edy - Ursu Comimpex S.R.L.) şi pâine albă de 700 de grame din Petrila (produsă de Loventhal SRL). Nici un produs din Valea Jiului nu beneficiază de eticheta de produs protejat la nivelul Uniunii Europene.
        În cadrul proiectelor manifestărilor organizate de asociaţia Planeta Petrila, sunt produse şi comercializate diferite obiecte artizanale specifice Văii Jiului. Atelierele meşteşugăreşti tradiţionale lipsesc din zona Văii Jiului.

        Viziunea de realizare
        Pentru încurajarea localnicilor din zonele din arealul submontan şi montan al Văii Jiului de a derula activităţi în domeniul agriculturii şi al creşterii animalelor, este nevoie de încurajarea înfiinţării de ferme, de întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, precum şi de implementarea de măsuri care să faciliteze cooperarea acestora în asociaţii de fermieri şi integrarea asociaţiilor în lanţurile valorice agricole.
    Prin instituirea unei scheme de ajutor de stat dedicate ITI Valea Jiului, va fi sprijinită derularea activităţilor agricole (inclusiv cultivarea fructelor de pădure), creşterea animalelor, derularea activităţilor meşteşugăreşti, precum şi a altor activităţi conexe (inclusiv a celor menite să susţină dezvoltarea turismului în zonă - ateliere pentru reparaţii echipament sportiv, pentru recondiţionare/comercializare produse tradiţionale etc.). Schema va permite atât achiziţionarea de echipamente şi utilaje, cât şi accesul la programare de instruire, inclusiv în domeniul digitalizării. Printre beneficiarii vizaţi, se vor afla toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special tinerii, şomerii de lungă durată şi grupurile dezavantajate pe piaţa muncii.
        Va fi realizată instruirea localnicilor în vederea atestării lor ca producători agricoli. De asemenea, vor fi implementate programe de instruire pentru dezvoltarea de mici afaceri în domeniul agriculturii şi zootehniei, instruire ce, bazându- se pe instrumente digitale, va privi atât aspecte juridice şi financiar-contabile, cât şi aspecte de promovare şi marketing.
        Fermierii, crescătorii de animale şi producătorii locali de produse agroalimentare vor fi conectaţi la platforme digitalizate, cu componentă de e-commerce, care le va înlesni comercializarea produselor rezultate din activităţile agricole şi din cele de creştere a animalelor. Partea de e-commerce va fi implementată atât prin realizarea de website-uri ale producătorilor şi asociaţiilor de producători locali, cu secţiuni de vânzare, cât şi prin folosirea platformelor de comerţ electronic recunoscute la nivel naţional şi internaţional. În acest scop, realizarea de parteneriate între producătorii locali şi liceele, colegiile şi facultăţile din Valea Jiului va avea un dublu beneficiu: pe de o parte, producătorii agroalimentari vor beneficia de expertiza în domeniul IT a tinerilor; pe de alta, aceştia din urmă se vor familiariza cu produsele locale, fapt ce va contribui la creşterea sentimentului de apartenenţă la zona în care trăiesc şi, în timp, la scăderea fenomenului migraţiei.
        În acelaşi timp, pentru sprijinirea producătorilor locali şi pentru facilitarea comercializării produselor acestora, se vor înfiinţa facilităţi de procesare a produselor agricole primare locale (de exemplu, un centru de colectare şi procesare a laptelui, un abator şi un centru de colectare, spălare şi procesare primară de lână şi piei, un centru de colectare a fructelor de pădure).
        Structurile locale de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică vor fi stimulate, prin scutiri de taxe (cu excepţia TVA) sau alte instrumente financiare, să achiziţioneze şi comercializeze produse agroalimentare şi meşteşugăreşti din zonă, fie direct de la producătorii locali atestaţi, fie de la centrul de colectare şi procesare a laptelui sau de la abatorul ce vor fi construite în zonă. De asemenea, organizatorii de evenimente cultural-sportive, descrise la Direcţia strategică III.3, pot fi stimulaţi, prin mecanisme similare, să achiziţioneze şi să comercializeze produse agroalimentare şi meşteşugăreşti locale.
        Prin organizarea periodică de târguri agroalimentare în municipiul Petroşani, ca şi prin participarea la târgurile de profil din marile oraşe ale României, va fi crescută notorietatea produselor locale şi a brandului agroalimentar al Văii Jiului.
        Creşterea numărului de produse locale înregistrate în Catalogul Produselor Alimentare Certificate va fi un alt pas important pentru creşterea notorietăţii produselor agroalimentare din Valea Jiului. Obţinerea etichetei de produs protejat la nivel european, de tip IGP (Indicaţie geografică protejată) sau DOP (denumire de origine protejată), va reprezenta o confirmare la nivel continental a calităţii şi unicităţii produselor locale.

        Acţiuni propuse
    ● III.4.1 Sprijinirea practicării activităţilor agricole (inclusiv cultivarea fructelor de pădure) şi creşterii animalelor conform regulamentelor europene şi realizarea unei scheme de ajutor de stat dedicate ITI Valea Jiului, eventual de tip de-minimis, pentru susţinerea practicării activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi conexe (inclusiv a celor menite să susţină dezvoltarea turismului în zonă - ateliere pentru comercializare/reparaţii echipament sportiv, pentru recondiţionare/comercializare produse tradiţionale etc.). Schema va permite atât achiziţionarea de echipamente şi utilaje, cât şi accesul la programare de instruire, inclusiv în domeniul digitalizării. Printre beneficiarii vizaţi, se vor afla toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special tinerii, şomerii de lungă durată şi grupurile dezavantajate pe piaţa muncii;
        ● III.4.2 Sprijinirea producţiei locale de alimente, băuturi, produse naturiste şi meşteşugăreşti, prin includerea producătorilor şi meşteşugarilor locali pe platforme digitalizate specializate pe promovarea, distribuţia şi comercializarea inclusiv de produse agro-alimentare şi meşteşugăreşti;
        ● III.4.3 Realizarea de parteneriate între producătorii locali şi liceele şi facultăţile din Valea Jiului;
    ● III.4.4 Crearea de facilităţi de procesare a produselor agricole primare locale (de ex: abator, centru de colectare şi procesare a laptelui, centru de colectare, spălare şi procesare primară de lână şi piei, centru de colectare a fructelor de pădure etc.).

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu proiectul de Strategie pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung orizont 2020-2030, cu Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020, cu prima versiune a Programului Operaţional Vest 2021-2027 şi cu prima versiune a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027.




    Pilon de dezvoltare IV. Accesibilitatea, mobilitatea şi conectivitatea
    Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine
    Valea Jiului se află în prezent într-o necesitate acută de dezvoltare în special economică, dar şi socială şi pentru a putea face un pas spre aceasta, câteva aspecte sunt esenţiale în modul în care acest parcurs spre tranziţie va fi realizat. Conectarea Văii Jiului prin trasee rutiere şi feroviare rapide, modernizarea străzilor, crearea de locuri de parcare, crearea unor drumuri dedicate/ocolitoare şi dezvoltarea reţelelor de utilităţi vor deschide noi oportunităţi, generând interes atât locuitorilor din Vale, cât şi turiştilor, agenţilor economici şi mai ales potenţialilor investitori.

    Situaţia actuală
        Din punct de vedere al accesului rutier, Valea Jiului este străbătută de la nord la sud de drumul naţional DN 66 - care traversează municipiul Petroşani şi trece prin proximitatea oraşului Petrila, conectând regiunea cu municipiile Târgu-Jiu (la sud), Hunedoara şi Deva (la nord), precum şi cu autostrada A1, de drumul naţional DN 66A - care traversează regiunea de la est la vest, paralel cu râul Jiul de Vest, străbătând Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani, pe o distanţă de aproximativ 34 km, şi de drumul naţional DN 7A - care conectează municipiul Petroşani şi oraşul Petrila de masivul Parâng şi de domeniul schiabil Transalpina. Drumurile sunt majoritar cu o singura bandă, montane şi submontane, îngreunând transportul de marfă cu utilaje mari şi grele. Cu excepţia DN 66, drumurile nu sunt modernizate, neavând darul de a încuraja deplasarea turiştilor şi a oamenilor de afaceri în zonă.
        Reţelele stradale sunt specifice localităţilor mai mici şi de munte şi, similar multor localităţi din România, încă neadaptate la zilele noastre, la numărul crescut de autoturisme şi la necesarul de locuri de parcare atât publice cât şi private, la traficul îngreunat, la necesităţile de transport public modernizat şi accesibil tuturor cetăţenilor, la zone pietonale şi de asemenea la drumuri ocolitoare a zonelor centrale.
        Din punct de vedere feroviar, accesul în Valea Jiului este limitat la direcţia nord-sud (Simeria - Târgu Jiu), infrastructură fiind învechită (parţial dată în folosinţă în perioada 1867 - 1892) şi neavând posibilitate de a oferi servicii de transport moderne şi fiabile, nici pentru pasageri şi nici pentru mărfuri.
        Din perspectiva utilităţilor, reţelele pentru transportul şi distribuţia energiei electrice sunt majoritar instalate înainte de anul 1980, fiind necesară modernizarea şi adaptarea lor la viitorul punct de vedere energetic al Văii Jiului - ce va viza fie continuarea producerii locale de energie electrică, eventual la un nivel mai redus faţă de momentul actual, fie consumul de energia electrică produsă în alte zone ale ţării. Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) din Valea Jiului nu mai este în funcţiune din 2018, în prezent încălzirea consumatorilor din toate cele 6 UAT-uri din zonă fiind asigurată în mod descentralizat, prin intermediul centralelor inviduale şi a sobelor alimentate cu gaz natural, lemn sau cărbune.
        Reţeaua naţională de gaze naturale acoperă, parţial, toate cele 6 UAT-uri. În prezent, sunt necesare lucrări de extindere a acesteia, pentru asigurarea accesului cât mai multor gospodării şi agenţi economici la reţeaua de distribuţie, avându-se în vedere sprijinirea consumatorilor vulnerabili din punct de vedere economic. Extinderea reţelei de gaze naturale reprezintă şi una dintre oportunităţile de dezvoltare din punct de vedere energetic pentru Valea Jiului prin tranziţia de la tehnologia pe cărbune la producţia de energie prin blocuri de gaz natural.
        În ceea ce priveşte utilităţile tehnologice, Valea Jiului beneficiază de prezenţa furnizorilor de telecomunicaţii, televiziune şi internet la un stadiu normal de dezvoltare pentru specificul zonei. Reţelele sunt preponderent 2G şi 3G, existând şi câteva zone cu acoperire 4G. O dezvoltare mai accentuată în acest sens va conduce şi la sporirea interesului firmelor de tehnologie şi a companiilor care oferă servicii comune centralizate (de tip call-center) de a-şi deschide sedii în Valea Jiului.
        Ce îşi propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul dezvoltării mobilităţii şi accesibilităţii?
    Dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane multimodale, într-un mod unitar, facilitând accesibilitatea în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivităţii între oraşele/municipiile componente şi zonele imediat învecinate ar deschide Valea Jiului către noi oportunităţi pentru toate industriile

        Pentru a putea discuta despre dezvoltare economică este necesară evaluarea unor factori elementari, dar şi de perspectivă, precum adaptarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi utilităţi la noi cerinţe şi standarde, luând în considerare:
        ● Evitarea unor aspecte negative precum poluarea, congestionarea, degradarea urbană - se va urmări reducerea impactului negativ asupra mediului şi asupra percepţiei cetăţenilor privind regiunea atât din punct de vedere a zonelor verzi, cât şi a mediului urban;
        ● Necesitatea şi potenţialul de conectivitate - se va lua în considerare facilitarea accesului către cele mai frecventate şi utile zone, atât din punct de vedere turistic, cât şi în funcţie de potenţialul economic;
        ● Beneficiile şi impactul coeziunii teritoriale - dezvoltarea economică a Văii Jiului va fi tratată urmărind îndeaproape colaborarea dintre componentele administrativ-teritoriale ale microregiunii;
        ● Adoptarea treptată a conceptului de "Smart City" şi folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de viaţă.


    Nevoi, oportunităţi şi acţiuni de dezvoltare
        Potenţialul de conectivitate între oraşele/municipiile din regiune reprezintă un real avantaj pentru dezvoltarea unitară şi durabilă a microregiunii, acest avantaj putând fi exploatat în cadrul dezvoltării infrastructurii de transport zonal. Stabilirea unor reţele de transport şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi au rolul de a consolida conexiunea dintre oraşe, municipii şi zonele rurale în vecinătatea acestora.
        Această coeziune teritorială poate valorifica la maxim potenţialul şi oportunităţile din regiune, asigurând că populaţia va beneficia de condiţii corespunzătoare indiferent de zona în care locuiesc, precum şi o mai bună utilizare a spaţiului urban.
        Mai mult, interconectarea presupune asigurarea posibilităţii de creare a unor legături între industriile locale, conectarea la surse de energie fiabile, dar şi punerea la dispoziţie a serviciilor de telecomunicaţii rapide şi de calitate.
        Direcţiile strategice şi acţiunile propuse în cadrul acestui pilon de dezvoltare din perspectiva accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii urmăresc întocmai demararea unor iniţiative în vederea transformării Văii Jiului în acea regiune uşor accesibilă, modernă din punct de vedere al infrastructurii urbane şi de transport, cu reţele de utilităţi stabile şi actualizate şi care susţin dezvoltarea durabilă a zonei.
        Reabilitarea, construirea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare urmăreşte conectarea Văii Jiului la noi oportunităţi prin aducerea stării actuale a infrastructurii rutiere şi feroviare la noi standarde moderne şi adaptate la necesităţile curente şi care ar trebui prin aceasta transformare să impulsioneze agenţii economici să îşi dorească creşterea afacerilor prin includerea Văii Jiului în lanţul valoric al diverselor sectoare industriale. Localnicii şi turiştii ar beneficia de asemenea într-un mod exponenţial de infrastructura îmbunătăţită, beneficiind de rute de transport rapide, care să le faciliteze atât deplasarea pe plan local, cât şi deplasarea înspre şi dinspre Valea Jiului.
    Dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de transport public este un pas important pentru conectarea localităţilor din Valea Jiului şi pentru îmbunătăţirea accesului la locuri de muncă. După cum se ştie, unul dintre elementele cheie decisive pentru un agent economic/investitor în alegerea unei locaţii de desfăşurare a activităţii este reprezentat de capitalul uman. Astfel, crearea unei legături sigure între potenţialul agent economic şi întreaga populaţie din Valea Jiului, aptă de muncă şi specializată, în concordanţă cu profilul său de activitate, este un beneficiu major pentru ambele părţi. O reţea de transport în comun constantă, eficientă şi modernă este o soluţie cu impact imediat dar şi major şi care poate fi la îndemână destul de uşor pentru autorităţile publice. Coroborat şi cu tehnologii inteligente de urmărire a transportului în comun pe bază de senzori şi GPS şi cu mijloace de transport în comun ecologice şi cu emisii reduse, atractivitatea pentru Valea Jiului ar creşte semnificativ, populaţia beneficiind de cele mai bune condiţii de transport în comun moderne şi la nivel european, dar şi cu un impact major în fluidizarea traficului prin redirecţionarea locuitorilor către acest mijloc de transport şi nu către autovehiculele personale.
        Reabilitarea şi construirea străzilor, a zonelor pietonale şi amenajarea spaţiilor publice va asigura confortul urban necesar întregului mediu atât personal cât şi de afaceri. Infrastructura pietonală, deşi în general aflată în plan secund ca şi importanţă strategică, este esenţială pentru cetăţenii care ar lua în considerare relocarea sau rămânerea în Valea Jiului. Crearea de spaţii de promenadă, a zonelor de atracţie publică, asigurarea siguranţei cetăţenilor atât din punct de vedere al infracţionalităţii cât şi al deplasării pietonale prin camere de supraveghere şi senzori de prezenţă, inclusiv sisteme de iluminare publică inteligentă, vor crea o stare de confort tuturor cetăţenilor. În plus faţă de beneficiile oferite de poziţionarea într-o zonă verde şi montană a Văii Jiului, aceasta va oferi şi condiţii urbane moderne, atractive şi sigure, care vor transforma Valea Jiului într-o opţiune reală de luat în considerare în vederea unei stabiliri sau relocări.
    Rutele ocolitoare, cum ar fi şoselele de centură, amenajarea unor spaţii de parcare atât publice cât şi private, implementarea unor sisteme de monitorizare a traficului şi a nivelului de ocupare a spaţiilor de parcare prin senzori inteligenţi (sisteme de tip smart-parking, dotate inclusiv cu staţii pentru încărcarea automobilelor electrice), puse la dispoziţie cetăţenilor prin aplicaţii publice, vor descongestiona traficul din zonele urbane şi vor facilita deplasarea şi folosirea spaţiului public de către locuitori.
        Amenajarea spaţiilor publice, urmărirea dezvoltării urbane şi a posibilităţilor de construcţii noi vor putea fi de asemenea implementate pe baza sistemelor inteligente, folosind date satelitare, coordonate geospaţiale prin hărţi interactive, oferind astfel o alternativă facilă şi rapidă autorităţilor locale în gestionarea procesului de modernizare.
        Dezvoltarea reţelelor de utilităţi şi a reţelelor de iluminat stradal va urmări, pe de o parte, asigurarea confortului la standarde corespunzătoare (de pildă, prin extinderea reţelelor de gaze naturale, de apă şi de canalizare), iar pe de altă parte, îmbunătăţirea unor servicii care pot genera valoare adăugată şi pot creşte nivelul de siguranţă al cetăţeanului (prin modernizarea reţelelor de telecomunicaţii şi a celor de iluminat public).
        Conform unei analize realizate de către ADR Vest, dezvoltarea oraşelor "smart" este la nivel incipient în Regiunea Vest, în special în Valea Jiului, folosirea tehnologiei şi comunicaţiilor pentru utilizarea eficientă a infrastructurii şi resurselor nefiind adoptată de către administraţiile publice locale. De altfel, una dintre principalele direcţii pentru realizarea tranziţiei către spre oraşe "smart este reprezentată de procesul de digitalizare a instituţiilor publice din cadrul fiecărui UAT.
        Conform estimărilor ADR Vest, în regiune există 680 firme care au ca activitate principală realizarea de software la comandă, având un total de aproximativ 3.310 angajaţi, aceasta fiind industria care înregistrează cea mai ridicată productivitate a muncii. Aceste companii pot furniza soluţiile software necesare în procesul de digitalizare a regiunii, colaborarea cu acestea urmând a avea un impact semnificativ la nivelul Văii Jiului. Pe lângă realizarea digitalizării instituţiilor publice, vor fi menţinuţi în zonă specialiştii IT şi vor fi atraşi alţii din alte regiuni, cifra de afaceri a sectorului urmând să crească semnificativ.
        Colaborarea cu industria IT din Valea Jiului în vederea dezvoltării şi modernizării infrastructurii digitale a regiunii, beneficiind şi de suportul diferitelor mecanisme de finanţare publice pentru domeniul tehnologiei şi IT va avea un major asupra dezvoltării regiunii.
        Prin folosirea tehnologiilor IT, prin îmbunătăţirea accesului la utilităţile de bază şi prin implementarea de elemente de "smart city" (de exemplu, reţele de senzori stradali, contorizare inteligentă a utilităţilor, sisteme de monitorizare a traficului şi a parcărilor), Valea Jiului se va transforma într-o regiune post-cărbune modernă, adaptată nevoilor cetăţenilor săi, atractivă pentru locuitori din întreaga regiune Vest şi din restul României.

    Alte sectoare care ar putea sprijini realizarea obiectivului
        Ideea de conectivitate nu trebuie limitată la graniţele microregiunii, ci extinsă dincolo de acestea pentru a asigura integrarea Văii Jiului cu zonele dezvoltate ale ţării, asigurând o fluidizare atât din punct de vedere economic, cât şi turistic. La momentul actual, Valea Jiului este în mare parte izolată de regiunile înconjurătoare, fapt ce împiedică dezvoltarea durabilă în raport cu viziunea dezvoltării economice la nivel de ţară. În acest scop, trebuie asigurat accesul facil din oricare direcţie către şi dinspre Valea Jiului, contribuind la îmbunătăţirea performanţei reţelei transeuropene de transport.
        Modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare, a sistemului de transport, a infrastructurii urbane şi a utilităţilor ar sta la baza, dar ar şi crea o atracţie majoră pentru multiple industrii, de la turism local şi producţia de bunuri cu specific local, până la atragerea de investitori în diferite domenii cum ar fi IT şi energie sau dezvoltarea antreprenorilor locali.

    Impactul asupra dezvoltării locale
        Infrastructura teritorială este fundamentală pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile în Valea Jiului. O infrastructură slab dezvoltată impactează atât populaţia rezidentă, cât şi potenţialii turişti sau investitori. Calitatea scăzută a drumurilor, capacitatea portantă redusă, precum şi gradul de deteriorare au consecinţe directe asupra gradului de atracţie a fluxului de călători şi mărfuri, ce necesită transport atât pe căi rutiere, cât şi feroviare. Mai mult, industriile locale suferă considerabil în absenţa unei infrastructuri adecvate, ceea ce rezultă în congestionarea traficului de marfă şi transportului personal, cu impact direct în serviciile oferite în regiune, şi indirect în calitatea vieţii locuitorilor.
        Limitarea modalităţilor de transport al cetăţenilor reprezintă un dezavantaj cu ramificaţii în atragerea şi deplasarea forţei de muncă, diversificarea economică şi a pieţei de consum, precum şi în nivelul de poluare atmosferică. Lipsa nodurilor conectoare între mijloacele de transport poate, de asemenea, reprezenta un impediment, astfel încât locuitorii din Valea Jiului sunt forţaţi să apeleze la automobile pentru deplasarea eficientă între casă şi muncă. Mai mult, traficul poate fi perturbat şi îngreunat prin insuficienţa elementelor de semnalizare şi a spaţiilor de parcare amenajate, ceea ce induce un sentiment de frustrare asociată cu deplasarea.
        Toate aceste aspecte reprezintă o problemă reală şi importantă, pentru Valea Jiului fiind necesar să fie soluţionată pentru a reuşi o tranziţie de la situaţia curentă.
        Prin redresarea tuturor acestor aspecte, până în anul 2030, Valea Jiului va putea să devină o regiune uşor accesibilă, atractivă atât din punct de vedere turistic, cât şi din punct de vedere al investitorilor, o regiune consolidată în care locuitorii se pot deplasa cu uşurinţă şi în condiţii de siguranţă, beneficiind de condiţii de transport modernizate şi adaptate la nevoile curente pentru reuşita tranziţiei, dar şi la cele necesare pentru dezvoltarea viitorului Văii Jiului, pentru transformarea într-o regiune atractivă din multiple perspective.
        Pentru transformarea în realitate a acestor deziderate, este necesară atingerea a 7 obiective specifice, grupate în 4 direcţii strategice:
        ● Direcţia strategică IV.1 - Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare pentru conectarea Văii Jiului la nivel teritorial, regional şi transfrontalier
    - Obiectiv specific IV.1 - Construirea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar pentru a facilita accesul populaţiei şi transportul de marfă atât la nivel local, cât şi la nivel regional

        ● Direcţia strategică IV.2 - Dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de transport public în mod integrat, durabil şi inteligent
    - Obiectiv specific IV.2 - Asigurarea unui transport public constant, eficient, facil şi modern pentru toţi locuitorii, în linie cu tiparele înregistrate în Valea Jiului
    – Obiectiv specific IV.3 - Asigurarea diversificării în transport prin dezvoltarea infrastructurii aferente mijloacelor de transport ecologice şi cu emisii reduse
    – Obiectiv specific IV.4 - Dezvoltarea unor puncte intermodale pentru facilitarea transportului public în comun pe distanţe mari

    ● Direcţia strategică IV.3 - Reabilitarea şi construirea străzilor şi a zonelor pietonale cu îmbunătăţirea condiţiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă/dizabilităţi, amenajarea spaţiilor publice
    - Obiectiv specific IV.5 - Îmbunătăţirea infrastructurii pietonale şi îmbunătăţirea nivelului de siguranţă al locuitorilor
    – Obiectiv specific IV.6 - Eficientizarea şi fluidizarea traficului prin elaborarea unor rute ocolitoare, a spaţiilor desemnate pentru parcare publică, modernizată în concept smart public parking şi administrarea corespunzătoare a traficului prin reţele de senzori de dirijare şi monitorizare inteligentă

        ● Direcţia strategică I.4 - Dezvoltarea reţelelor de utilităţi, de telecomunicaţii şi a reţelelor de iluminat stradal
    - Obiectiv specific I.7 - Asigurarea infrastructurii necesare oricărui investitor/cetăţean rezident şi/sau relocat în Valea Jiului prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor utilitare şi de telecomunicaţii şi prin adoptarea de tehnologii inteligente


        Planul de acţiuni ce va detalia strategia de implementare a celor 4 direcţii strategice şi de realizare a celor 7 obiective strategice este prezentat în cadrul Livrabilului 6 (Planul de acţiuni şi lista de proiecte) al prezentului proiect.

    Direcţii strategice
        Direcţia strategică IV.1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare pentru conectarea Văii Jiului la nivel teritorial, regional şi transfrontalier
        Obiectiv specific IV.1. Construirea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar pentru a facilita accesul populaţiei şi transportul de marfă atât la nivel local, cât şi la nivel regional.
        Situaţia actuală
        În prezent, accesul rutier şi feroviar către şi dinspre Valea Jiului este realizat pe direcţia nord-sud, pe ruta dintre Simeria şi Târgu-Jiu. Valea Jiului este străbătută de 3 artere rutiere principale: drumul naţional DN 66 (Deva - Petroşani - Târgu-Jiu - Craiova, parte din drumul european E79) pe o distanţă de 10 km, care se bifurcă, în DN 66A (ce traversează oraşele Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) şi DN 7A (care conectează municipiul Petroşani de oraşul Petrila, de Obârşia Lotrului şi de Transalpina). Cea mai apropiată autostradă, A1, se află la 80 de kilometri de Petroşani (aproximativ 1 oră şi 10 minute de condus). Pe tronsoanele Petroşani - Târgu - Jiu (defileul Jiului) şi Petroşani - Haţeg - Simeria, DN 66 a fost reabilitat.
        DN66 asigură o legătură relativ rapidă (aproximativ 1 oră şi 10 minute) între municipiul Petroşani şi autostrada A1. Valea Jiului se află la distanţe aproximativ egale de 3 aeroporturi internaţionale situate în poli de creştere, şi anume Craiova, la 167 km, Timişoara, la 237 km, şi Cluj Napoca, la 242 km, şi de un aeroport internaţional, situat într-un pol de dezvoltare urbană, şi anume Sibiu, aflat la o distanţă de 185 km. În acelaşi timp, aeroportul Henri Coandă din Bucureşti se află la o distanţă de 333 km. Municipiul Petroşani se află la aproximativ 2 ore distanţă de Sibiu, la 2 ore şi jumătate de Craiova şi la aproximativ 3 ore de Cluj-Napoca şi Timişoara.
        Principala cale de comunicare feroviară este reprezentată de linia dublă electrificată 202 Simeria-Filiaşi, cu o lungime totală de 202 km, care traversează municipiul Petroşani şi asigură atât transportul de pasageri, cât şi pe cel de marfă. Pe ruta Petroşani - Lupeni (22,2 km), transportul feroviar de călători nu mai este operat din anul2015. Infrastructura de transport feroviar este deficitară, trenurile circulând cu viteză redusă. O călătorie Bucureşti Nord - Petroşani durează minimum 6 ore şi jumătate, în timp ce pentru a parcurge distanţa Cluj-Napoca - Petroşani e nevoie de aproape 5 ore şi jumătate.
        În interiorul Văii Jiului, infrastructura de transport este, de asemenea, deficitară, legătura între cele 6 UAT-uri este realizată exclusiv rutier, prin intermediul DN 66A şi DN 7A.
        În Petroşani, drumurile însumează 120 km, din aceştia doar 4 km fiind drumuri cu 4 benzi (străzi de categoria a II- a). Pe raza oraşului Uricani, există 18 străzi, dintre care doar 5 sunt străzi de legătură. Drumurile vicinale din localitate nu sunt asfaltate. Traficul în Petrila se efectuează pe o singură stradă de categoria a II-a, ce străbate localitatea de la vest la est şi a cărei carosabil este deteriorat atât de traficul greu, cât şi de intervenţiile cauzate în urma realizării branşamentelor consumatorilor la reţeaua de utilităţi.
        Valea Jiului este slab conectată la zonele turistice învecinate. Conexiunile rutiere pe direcţia est-vest, Petroşani - Obârşia Lotrului (DN7A), Petrila - Taia - Auşelu - Domeniul schiabil Şureanu (DJ709K) şi Valea Jiului - Valea Cernei - staţiunea Băile Herculane sunt fie într-o avansată de degradare, fie impracticabile.

        Viziunea de realizare
        Pentru sprijinirea creşterii şi diversificării economice a Văii Jiului, se impune îmbunătăţirea accesului rutier şi feroviar în regiune, prin implementarea proiectelor existente în Master Planul General de Transport (MPGT) al României, având ca sursă de finanţare Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi bugetul de stat:
        ● Reabilitarea şi modernizarea, la nivel Trans Regio, a drumului DN66 Filiaşi - Târgu Jiu - Petroşani - Haţeg - Simeria - Deva - A1
        ● Reabilitarea căii ferate de importanţă economică Filiaşi - Rovinari - Petroşani - Simeria (Linia Cărbunelui)

        Pentru dezvoltarea turistică a Văii Jiului, se impune realizarea conexiunii rutiere pe direcţia est-vest. Aceasta presupune reabilitarea şi modernizarea următoarelor legături rutiere:
        ● Petroşani - Obârşia Lotrului (DN7A)
        ● Petrila - Taia - platoul Auşelu (DJ709K), urmată de conectarea, prin intermediul transportului pe cablu, de Domeniul schiabil Şureanu;
        ● Valea Jiului - Valea Cernei - Băile Herculane, varianta Câmpu lu Neag - Cerna Sat (DN 66A) sau varianta Valea de Brazi - Runcu (DJ672C) şi continuarea pe DN67D, ţinând cont de limitările impuse de necesitatea protejării mediului natural;
        ● De asemenea, se va realiza modernizarea şi reabilitarea drumului DN 66A Petroşani-Uricani, consolidând legătura între UAT-urile componente ale Văii Jiului.

        După modernizarea primelor două rute, se va realiza conexiunea dintre zona schiabilă din Valea Jiului (Straja, Petroşani-Parâng, Pasul Vâlcan) şi alte două zone schiabile în plină dezvoltare: Domeniul schiabil Şureanu şi Domeniul schiabil Transalpina. În cazul conexiunii dintre Petrila şi Domeniul schiabil Şureanu, modernizarea drumului DJ709K va fi realizată între Petrila şi platoul Auşelu (cu respectarea condiţiilor de protecţia mediului impuse de existenţa Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, a rezervaţiilor naturale şi a siturilor Natura 2000 din zonă), legătura dintre platoul Auşelu şi Domeniul schiabil Şureanu fiind realizată prin intermediul transportului pe cablu.
        În privinţa legăturii rutiere dintre Valea Jiului, Valea Cernei şi staţiunea Băile Herculane, varianta modernizării DN 66A, pe porţiunea Câmpu lu Neag (de la graniţa dintre judeţul Hunedoara şi judeţul Gorj) - Cerna Sat sau cea a a modernizării DJ672C pe ruta Valea de Brazi - Runcu (şi continuare pe DN67D, care este deja modernizat) se pot realiza doar ţinând cont de necesitatea respectării condiţiilor de protecţia mediului impuse de existenţa Parcurilor Naţionale Domogled-Cerna şi Retezat, a rezervaţiilor naturale şi a siturilor Natura 2000 din zonă. În oricare dintre variante, este necesară realizarea unui Plan de Urbanism Zonal de-a lungul întregului traseu al drumului, pentru care este nevoie de concursul autorităţilor din Uricani (Hunedoara), Padeş (Gorj, comună din care face parte Cerna- Sat) şi Cornereva (Caraş-Severin). Se poate lua în calcul instituirea unei taxe de acces, din care să fie finanţată asigurarea protecţiei zonei.
        Pentru identificarea soluţiei optime de conectare rutieră a Văii Jiului pe direcţia est-vest, din punct de vedere al protecţiei mediului, al fructificării potenţialului turistic, al condiţiilor de acces şi de staţionare pe noile drumuri, se vor realiza consultări între reprezentanţii UAT-urilor din Valea Jiului, ai comunelor Padeş (Gorj) şi Cornereva (Caraş- Severin, ai Asociaţiei Valea Jiului, ai Consiliilor Judeţene Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin şi Alba, ai administraţiilor parcurilor naţionale şi naturale din zonă, ai Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, ai Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, ai ONG-urilor de mediu şi ai altor părţi interesate.
        Susţinerea transportului feroviar poate conduce, de asemenea, la înlesnirea accesului către Valea Jiului şi în interiorul acesteia. Pe lângă reabilitarea magistralei CFR 202 Simeria - Petroşani - Filiaşi, va fi evaluată oportunitatea reabilitării şi modernizării infrastructurii feroviare pe rutele:
        ● Petroşani - Lupeni;
        ● Petroşani - Petrila.

        De asemenea, va fi realizată:
        ● Clasificarea ca monument istoric şi transformarea în obiectiv turistic a liniei de cale ferată industrială, cu ecartament îngust, dintre exploatarea minieră Petrila şi exploatarea minieră Lonea (ulterioară închiderii acesteia din urmă);
        ● Renovarea şi transformarea într-un nod intermodal de transport a gării Bărbăteni-Lupeni (ce va beneficia de parcare auto, staţie a liniei regionale de autobuze electrice Green Line Valea Jiului, legătura de transport pe cablu cablu cu staţiunea Straja şi, eventual, conexiune feroviară cu gara Petroşani);
        ● Înfiinţarea unui punct de oprire (P.O.) pe magistrala 202, în cartierul Aeroport din Petroşani (nod intermodal de transport, beneficiind de legătura de transport pe cablu cu Hotelul Rusu din zona Petroşani-Parâng).


        Acţiuni propuse
        ● IV.1.1 Reabilitarea, modernizarea, construirea şi extinderea infrastructurii rutiere (drumuri urbane, judeţene, naţionale) cu luarea măsurilor necesare evitării afectării mediului natural (cu precădere DN 66A, DN 7A şi racorduri la DJ 709F); inclusiv modernizări pentru reducerea poluării fonice prin crearea unor culoare verzi/ sisteme de protecţie fonică de-a lungul principalelor artere de circulaţie.
        ● IV.1.2 Reabilitarea infrastructurii feroviare a secţiilor Filiaşi-Petroşani-Simeria, Petroşani-Lupeni şi Petroşani- Petrila pentru dezvoltarea transportului de marfă şi călători).

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Strategia de mobilitate durabilă şi inteligentă*50, Strategia de transport intermodal în România 2020*51, Strategia EU Transport 2050, Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 şi 2020, 2030*52 cu prima versiune a Analizei socio-economice şi SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027, şi cu Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020*53.
        *50 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12438-Sustainable-and-Smart-Mobility-Strategy
        *51 http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_de_transport_intermodal_text.pdf
        *52 http://www.mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_dezvoltare_durabila_noua_ultima_forma.pdf
        *53 https://adrvest.ro/planul-pentru-dezvoltare-regionala-2014-2020/




        Direcţia strategică IV.2. Dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de transport public în mod integrat, durabil şi inteligent
        Obiectiv specific IV.2. Asigurarea unui transport public constant, eficient, facil şi modern pentru toţi locuitorii, în linie cu tiparele de deplasare înregistrate în Valea Jiului.
        Situaţia actuală
        La momentul actual, transportul local şi interurban este realizat de operatorul privat SC ZMK SRL în localităţile Petroşani, Uricani şi Petrila. Transportul public între cele 6 localităţi este efectuat cu 45 de mijloace de transport cu vechime variind între 2 şi 18 ani, care traversează centrele localităţilor având staţii amplasate pe principalele artere de circulaţie, ceea ce impactează atât fluiditatea traficului, cât şi rezidenţii zonelor respective. În Petroşani funcţionează 20 autovehicule cu frecvenţă de circulaţie între 5 şi 15 minute şi capacităţi de 19-28 de locuri. Deplasarea acestora este organizată pe 3 linii: linia principală, linia secundară 1 şi linia secundară 2. Intervalul de succedare al vehiculelor diferă în funcţie de linii, pe linia principală variind între 5 şi 10 minute, în timp ce pe linia secundară 1 şi 2 intervalul este de 60 de minute, respectiv 120 de minute. În interiorul oraşului funcţionează, de asemenea, 3 companii private de taxi. Transportul interurban este asigurat prin 100 de maşini ce funcţionează în regim Maxi-Taxi, cu o frecvenţă de 5-15 minute.
        În Lupeni, transportul public urban este realizat de 8 vehicule care circulă pe un traseu de 7 km, cu o capacitate de 12-17 locuri, majoritatea dintre acestea având o vechime de peste 8 ani, inadecvate cerinţelor actuale de mediu. Interurban, acestea circulă cu o frecvenţă de 3-5 ore, având doar 4 curse pe zi. În Vulcan, transportul local se realizează prin intermediul unor firme private de taxi şi microbuz, iar traseul către localităţile vicinale poate fi parcurs utilizând anumite linii de microbuz. De asemenea, se poate remarca lipsa echipamentelor şi a facilităţilor pentru persoanele cu dizabilităţi.
    Cu scopul dezvoltării transportului public, a fost demarat proiectul "Green Line Valea Jiului" cu 2 componente, care prevăd crearea unei linii regionale verzi de autobuze electrice între Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Proiectul constă în achiziţionarea a 26 de autobuze electrice, amenajarea unui depou în municipiul Vulcan, construirea/modernizarea a 112 staţii de transport public, crearea a 34 staţii de reîncărcare pentru autobuzele electrice. De asemenea, se urmăreşte implementarea unui sistem de e-ticketing, amplasarea de sisteme de informare şi de evidenţă a pasagerilor, monitorizarea şi dispecerizarea autobuzelor, supraveghere video, informarea electronică a pasagerilor. Liniile Green Line Valea Jiului vor însuma 128 km dus-întors pe următoarele trasee:
        ● Traseul principal Uricani - Lupeni - Vulcan - Petroşani - Petrila, pe o distanţă de 38,5 km;
        ● Traseul secundar Aninoasa - Petroşani, pe o distanţă de 10,6 km;
        ● Traseul secundar Petrila - Jieţ, pe o distanţă de 3,7 km;
        ● Traseul secundar Valea de Brazi - Cheile Butii (în interiorul UAT-ului Uricani) pe o distanţă de 11,15 km.


        Viziunea de realizare
        Populaţia din Valea Jiului va beneficia de un sistem de transport public urban sistematizat, cu timpi de deplasare bine stabiliţi, care vor oferi predictibilitate populaţiei rezidente şi turiştilor. Se vor crea legături între zonele accesate preponderent, ţinând cont de tiparul de dezvoltare atât din punct de vedere al forţei de muncă, cât şi cel economic la nivel de Valea Jiului. Se va constitui în acest sens un dispecerat de monitorizare şi coordonare a transportului de persoane la nivelul întregii zone.
        Beneficiind de poziţionarea favorabilă a Municipiului Petroşani (în raport cu autostrada A1, cu municipiile Sibiu, Timişoara, Craiova şi Cluj-Napoca şi cu aeroporturile internaţionale ale acestora) şi de implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere prezentate în Direcţia strategică IV.1, care este în prezent poarta de intrare a turiştilor spre domeniile schiabile Valea Jiului (Straja, Petroşani-Parâng, Pasul Vâlcan), va crea aceeaşi perspectivă pentru domeniile schiabile Şureanu şi Transalpina. Prin extinderea programului Green Line "Green Line Valea Jiului" cu trasee care să unească Petroşaniul şi Petrila de domeniile schiabile Şureanu (platoul Auşelu) şi Transalpina, turiştii vor avea opţiunea de a se caza în Valea Jiului şi a schia atât în staţiunile din regiune, cât şi în cele două domenii schiabile învecinate.
    Pentru a facilita şi promova transportul public, vor fi dezvoltate aplicaţii mobile cu informaţii centralizate uşor accesibile, astfel încât populaţia va putea accesa prin platforme digitale atât servicii private de transport (de tip taxi sau rent-a-car), precum şi informaţii referitoare la rutele transportului public, putând de asemenea achiziţiona digital orice tip de bilet prin aplicaţie şi semnaliza în timp real eventuale deficienţe/probleme identificate. În rândul populaţiei, informaţiile privind posibilităţile de transport vor fi diseminate utilizând hărţi şi panouri informative actualizate, precum şi prin intermediul Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică de la Petroşani şi din staţiunea Straja (Lupeni).
        Infrastructura de transport va fi dezvoltată pentru a permite accesul facil al persoanelor cu dizabilităţi, astfel încât acestea să se poată deplasa în condiţii de siguranţă, eliminând riscul de segregare sau de discriminare.

        Acţiuni propuse
        ● IV.2.1 Integrarea mobilităţii cu planificarea urbană, reorganizarea traseelor şi a programelor de circulaţie a transportului public în vederea creşterii accesibilităţii populaţiei la serviciile de transport public; Realizarea unei mobilităţi integrate la nivelul Văii Jiului;


        Obiectiv specific IV.3. Asigurarea diversificării în transport prin dezvoltarea infrastructurii aferente mijloacelor de transport ecologice şi cu emisii reduse
        Situaţia actuală
        În prezent, în Valea Jiului nu se utilizează automobile electrice din cauza costului relativ mare al acestora, precum şi din cauza absenţei infrastructurii pentru încărcarea acestora.
        Infrastructura de transport pe cablu din staţiunea Straja, Petroşani-Parâng şi Pasul Vâlcan trebuie extinsă şi modernizată, interconectată pentru a susţine dezvoltarea turismului în zonă.

        Viziunea de realizare
    Se va asigura cursivitate şi fluenţă în deplasarea din cadrul microregiunii prin stabilirea nodurilor intermodale care vor conecta reţeaua rutieră, cea feroviară, transportul pe cablu şi zonele pietonale. În acest scop, vor fi promovate şi încurajate modalităţi de deplasare alternative prin amenajarea corespunzătoare a arterelor rutiere cu piste de biciclete care vor traversa toate oraşele/municipiile din Valea Jiului, precum şi parcări pentru biciclete.
        Adiţional, în conformitate cu Strategia de ecologizare şi tendinţa europeană de orientare a transportului către sisteme de transport cu emisii reduse de carbon, va fi elaborată o reţea de încărcare pentru automobilele electrice.
        Pentru diversificarea mijloacelor de deplasare, creşterea accesibilităţii zonelor turistice din Valea Jiului şi reducerea valorilor de trafic din zonele urbane, se vor realiza noi trasee de transport pe cablu pe rutele:
        ● Platoul Auşelu - Domeniul schiabil Şureanu, lungime aproximativă: 9,3 km;
        ● Petroşani (noul Punct Oprire de pe magistrala de cale ferată CFR 202, din apropierea cartierului Aeroport - Hotel Rusu (în masivul Parâng), lungime aproximativă: 5,2 km;
        ● Staţiunea Straja - Pasul Vâlcan, lungime aproximativă: 3,0 km;
        ● Gara Bărbăteni-Lupeni - Telegondola Straja, lungime aproximativă: 2,4 km.

        În acest sens, va fi evaluată posibilitatea dezvoltării unor parteneriate cu destinaţii turistice montane internaţionale şi achiziţionării de sisteme de transport pe cablu în stare bună de funcţionare operate anterior de acestea. La momentul actual, a fost propusă spre finanţare înlocuirea telescaunului din zona Petroşani-Parâng cu o telegondolă.
        Pentru atingerea obiectivelor menţionate mai sus, va fi realizată o analiză a capacităţii administraţiilor locale de a finanţa pe termen lung operaţiunile şi mentenanţa necesare tuturor investiţiilor cu potenţial de execuţie.

        Acţiuni propuse
    ● IV.2.2 Extinderea, îmbunătăţirea şi modernizarea transportului public în vederea creşterii nivelului de conectivitate în Valea Jiului prin achiziţia de mijloace de transport motorizate (autobuze, microbuze etc.) cu emisii reduse şi cu sisteme de numărare călători şi sisteme de informare;
    ● IV.2.3 Elaborarea/actualizarea planului integrat de mobilitate la nivelul Văii Jiului;
    ● IV.2.4 Dezvoltarea unui transport alternativ care sa cuprindă infrastructură şi mijloace de transport "verzi", cu precădere piste de biciclete, staţii de încărcare electrică, staţii pentru combustibili alternativi, inclusiv extinderea transportului public pe cablu în Valea Jiului (înfiinţarea, modernizarea şi/sau extinderea instalaţiilor de tip teleschi, telescaun, telegondolă etc., în zonele montane din Valea Jiului);
        ● IV.2.5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transportul nemotorizat, inclusiv prin extinderea liniilor de transport public precum şi amenajarea de parcări şi de noduri intermodale de transport;
    ● IV.2.6 Dezvoltarea şi regândirea infrastructurii de alimentare cu curent electric pentru traseele de transport la nivelul fiecărui oraş/municipiu din Vale în vederea tranziţiei de la sursele curente (combustibili fosili); inclusiv reconfigurarea circuitelor de intrare a energiei în Valea Jiului, înlocuirea echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele performante din punct de vedere al consumului, corelat cu sistemele noi inteligente.


    Obiectiv specific IV.4. Dezvoltarea unor puncte intermodale pentru facilitarea transportului public în comun pe distanţe mari.
        Situaţia actuală
        În ceea ce priveşte transportul public în microregiunea Valea Jiului, cele mai accesate rute le reprezintă Petroşani - Uricani cu 116 curse zilnic, Petroşani - Petrila - Lonea cu 87 de curse zilnic, Petroşani - Cimpa cu 32 de curse zilnic şi Petroşani - Aninoasa cu 24 de curse zilnic.
        Majoritatea traseelor de transport judeţean conectate cu Municipiul Petroşani au ca terminal de sosire Piaţa Victoriei, unde condiţiile nu corespund standardelor privind siguranţa şi confortul călătorilor.
        Traseele de transport pasageri interjudeţean au un singur punct de oprire în Valea Jiului, în Autogara Siva Trans din Petroşani, amplasată pe DN 66. La momentul actual, autogara nu este conectată cu traseele de transport public local, ceea ce reprezintă o serioasă problemă pentru călătorii care sunt nevoiţi să folosească mijloace suplimentare de deplasare pentru a face legătura între punctul de oprire al traseelor interjudeţene şi cele ale reţelei locale de transport.

        Viziunea de realizare
        Se vor crea şi moderniza noduri de transport multimodal pentru a facilita conectivitatea la nivelul întregii regiuni a Văii Jiului şi cursivitate în deplasare. Printre acestea, oportunităţi sunt reprezentate de:
        ● Renovarea şi transformarea într-un nod intermodal de transport a gării Bărbăteni-Lupeni (ce va beneficia de parcare auto, staţie a liniei regionale de autobuze electrice Green Line Valea Jiului, legătură de transport pe cablu cablu cu staţiunea Straja şi eventual, conexiune feroviară cu gara Petroşani);
        ● Realizarea unui nod intermodal de transport în zona punctului de oprire (P.O.) feroviar ce va fi înfiinţat pe magistrala 202, în cartierul Aeroport din Petroşani (ce va beneficia de legătură de transport pe cablu cu Hotelul Rusu din zona Petroşani-Parâng, conexiune feroviară cu magistrala CFR 202 Simeria - Târgu-Jiu şi eventual, conexiune feroviară cu nodul intermodal gara Bărbăteni-Lupeni).


        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Strategia de mobilitate durabilă şi inteligentă*54, Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 şi 2020, 203055, Energie nepoluantă pentru transport: o strategie europeană pentru combustibili alternativi*56 şi Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020*57.
        *54 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12438-Sustainable-and-Smart-Mobility-Strategy
        *55 http://www.mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_dezvoltare_durabila_noua_ultima_forma.pdf
        *56 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX%3A52013PC0017
        *57 https://adrvest.ro/planul-pentru-dezvoltare-regionala-2014-2020/


        Acţiuni propuse
        ● IV.2.7 Dezvoltarea nodurilor intermodale pentru transport marfă şi călători.



    Direcţia strategică IV.3. Reabilitarea şi construirea străzilor şi a zonelor pietonale cu îmbunătăţirea condiţiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă/dizabilităţi, amenajarea spaţiilor publice
        Obiectiv specific IV.5. Îmbunătăţirea infrastructurii pietonale şi îmbunătăţirea nivelului de siguranţă al locuitorilor
        Situaţia actuală
        Conform Pactului Ecologic European prin care se urmăreşte restabilirea biodiversităţii şi reducerea poluării, este necesară adoptarea unor acţiuni care adresează zonele vulnerabile, predispuse la accentuarea factorilor poluanţi. Printre aceste acţiuni se remarcă implementarea unor forme de transport public şi privat mai curate, mai ieftine şi mai sănătoase. Pentru a motiva locuitorii din Valea Jiului să adopte forme de deplasare alternative, cum ar fi deplasarea pietonală sau deplasarea cu mijloace nemotorizate (biciclete, trotinete), este imperativă crearea unui mediu atractiv stimulant.
    În prezent, facilităţile pietonale sunt limitate în anumite zone ale oraşelor/municipiilor, există străzi în stare precară, iar conceptele de trafic adecvat, siguranţă rutieră şi pietonală nu sunt standardizate pentru a acoperi întreaga microregiune.
        În Petroşani, pentru a ajunge la mijloacele de transport în comun este necesară trecerea pe o pasarelă, ceea ce pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilităţi este fiind foarte dificil. La momentul actual, în Valea Jiului locuiesc preponderent persoane cu vârste de peste 45 de ani, iar 4,1% din totalul populaţiei microregiunii îl reprezintă persoanele cu dizabilităţi.

        Viziunea de realizare
        Deplasarea pietonală va deveni atractivă pentru locuitori prin amenajarea corespunzătoare a trotuarelor şi trecerilor de-a lungul arterelor din cele 6 UAT-uri.
        Vor fi construite rampe şi ascensoare pentru persoanelor cu mobilitate redusă precum şi semnale acustice, facilitând deplasarea persoanelor cu dizabilităţi.
        Siguranţa şi securitatea cetăţenilor va fi asigurată prin integrarea sistemelor de supraveghere şi prin monitorizarea zonelor publice din localităţi. Pentru implementarea acestui concept va fi elaborat un centru de gestiune a cărui sarcină va fi administrarea sistemului de management al traficului şi a sistemelor inteligente de transport. Vor fi introduse soluţii de tip semaforizare inteligentă şi intersecţie inteligentă, dar şi sisteme de supraveghere video conectate cu sistemele autorităţilor publice.

        Acţiuni propuse
        ● IV.3.1 Crearea infrastructurii digitale pentru asigurarea siguranţei cetăţeanului în Valea Jiului - proiect integrat la nivelul Văii Jiului.


        Obiectiv specific IV.6. Eficientizarea şi fluidizarea traficului prin elaborarea unor rute ocolitoare, a spaţiilor desemnate pentru parcare publică, modernizate în concept smart public parking şi administrarea corespunzătoare a traficului prin reţele de senzori de dirijare şi monitorizare inteligentă
        Situaţia actuală
        Limitarea actuală a infrastructurii rutiere are un impact major în fluiditatea traficului din Valea Jiului. Conform unui studiu de trafic întreprins în Valea Jiului, viteza medie de circulaţie în oricare din localităţi este de 43 km/h. Peste 50% din populaţie a ales automobilul privat ca mijloc de deplasare în anul 2019, procent estimat să crească cu 21% până în anul 2026, în condiţiile în care locuitorii vor prefera acest mod de deplasare în detrimentul transportului public şi a mijloacelor de transport nemotorizate. În orele de vârf, congestionarea traficului va conduce la întârzieri şi la reducerea vitezei de circulaţie.
        În prezent, nu toate din cele 6 UAT-uri dispun de suficiente locuri de parcare pentru automobilele proprietate personală, fapt ce obligă locuitorii să parcheze adesea ilegal. Spre exemplu, în municipiul Petroşani, există o nevoie stringentă de locuri de parcare în Piaţa Mare şi zona Casei de Cultură, unde traficul este intens. Similar, în Aninoasa, este de nevoie de cel puţin 200 de locuri noi de parcare.

        Viziunea de realizare
    Se va lua în considerare eficientizarea traficului prin redirecţionarea acestuia din zonele intensitate crescută, precum străzile principale ale municipiului Petroşani, asigurând fluidizarea traficului în orele de vârf. Va fi analizată posibilitatea transformării străzilor colectoare în străzi principale şi transformarea anumitor străzi principale în drumuri cu rol de centură ocolitoare. O variantă alternativă celei prin Petroşani pentru a permite accesul pe DN 66 pentru locuitorii UAT-urilor de pe valea Jiului de Vest ar putea-o reprezenta modernizarea DJ 666, care face legătura între Vulcan şi localitatea Merişor. De asemenea, se poate realiza conexiunea Aninoasa - Dâlja Mare - Dâlja Mică - Petroşani prin DC 66A. Se vor introduce soluţii alternative care să prevină formarea blocajelor din trafic (ex. sensuri unice, sensuri giratorii, pasarele pietonale etc.).
        Vor fi amenajate spaţii de parcare colective pe raza localităţilor, astfel încât atât proprietarii de reşedinţă, cât şi turiştii vor beneficia de eliminarea constrângerilor actuale cauzate de lipsa locurilor desemnate de parcare.
        Pentru parcările publice se poate crea o aplicaţie care să monitorizeze senzorii din parcări, astfel informând conducătorii auto de disponibilitatea locurilor de parcare, astfel decongestionând traficul prin dirijarea mai rapidă către locurile de parcare.

        Acţiuni propuse
    ● IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere şi a circulaţiei pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podeţe, pasaje subterane, drumuri vicinale, zone pietonale, trotuare, punţi pietonale, locuri de parcare etc.); inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă/dizabilităţi (rampe, platforme mobile etc.);
        ● IV.3.3 Administrarea corespunzătoare şi inteligentă a traficului în mod unitar la nivel de Valea Jiului prin semaforizare inteligentă, crearea de sensuri giratorii şi străzi cu sensuri unice;
        ● IV.3.4 Realizarea unor artere rutiere cu rol de centură ocolitoare pentru zonele cu densitate ridicată de locuinţe, inclusiv sensuri giratorii; ca parte integrantă din planul integrat de mobilitate;
        ● IV.3.5 Implementarea elementelor esenţiale din conceptul Smart City la nivel integrat în Valea Jiului.

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020*58, Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 şi 2020, 2030*59, Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2016 - 2020.
        *58 https://adrvest.ro/planul-pentru-dezvoltare-regionala-2014-2020/
        *59 http://www.mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_dezvoltare_durabila_noua_ultima_forma.pdf




        Direcţia strategică IV.4. Dezvoltarea reţelelor de utilităţi, de telecomunicaţii şi a reţelelor de iluminat stradal
    Obiectiv specific IV.7. Asigurarea infrastructurii necesare oricărui investitor/cetăţean rezident şi/sau relocat în Valea Jiului prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor utilitare şi de telecomunicaţii şi prin adoptarea de tehnologii inteligente
        Situaţia actuală
        În ceea ce priveşte infrastructura de electricitate, conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), majoritatea instalaţiilor din Valea Jiului au fost puse în funcţiune înaintea anului 2000 (98% dintre staţiile de transformare, 99% dintre liniile de înalta tensiune - ÎT, 96% dintre liniile de medie tensiune - MT, 80% dintre liniile de joasă tensiune - JT), unele dintre ele fiind instalate înaintea anului 1980 (68% dintre staţiile de transformare, 74% dintre liniile ÎT, 86% dintre liniile MT, 67% dintre liniile JT). Vechimea infrastructurii nu este singura problemă identificată în zonă. De asemenea capacitatea la care a fost proiectată aceasta, limitează potenţialul de dezvoltare al regiunii şi de implementare de surse regenerabile de energie (SRE) conectate la sistemul energetic naţional (SEN).
        La sfârşitul anilor '70, Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) din Valea Jiului a fost proiectat pentru o capacitate de 35.268 de puncte de consum. Aceasta era formată din centrala electrică de termoficare (CET) Paroşeni din municipiul Vulcan, două magistrale de transport şi reţele de distribuţie, precum şi consumatori urbani şi industriali din patru UAT-uri: Petroşani, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni. Ca urmare a ineficienţei economice, cele 4 UAT-uri s-au deconectat, treptat, de la SACET. La momentul actual, pentru încălzire şi apă caldă menajeră, consumatorii casnici şi industriali din Valea Jiului apelează la boilere alimentate cu gaz natural şi la sobe alimentate cu gaz natural, lemn sau cărbune.
        În prezent, cele 6 UAT-uri componente ale Văii Jiului sunt parţial conectate la reţeaua naţională de gaze naturale, fapt ce încurajează tranziţia consumatorilor din zonă de la sobele alimentate cu lemne sau cărbune către alte surse generatoare de energie termică (de exemplu, centrale termice (CT) de zonă sau de cvartal care utilizează SRE sau gaze naturale, sau CT individuale alimentate cu SRE sau gaze naturale). Finalizarea, în noiembrie 2020, a Fazei I a proiectului transfrontalier BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), care traversează, de la nord la sud şi Valea Jiului, permite analizarea posibilităţii de conversie a centralei de la Paroşeni de la alimentarea cu huilă la cea pe gaz natural, eventual în conjuncţie cu hidrogen sau alte SRE.
        Pentru alimentarea cu apă şi asigurarea serviciului de canalizare în regiune, a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Apa Serv Valea Jiului" printr-un parteneriat între toate administraţiile locale şi Consiliul Judeţean Hunedoara, deservind întreaga microregiune. Reţeaua de apă-canal are nevoie, în următori ani, de lucrări de extindere.
        În Valea Jiului, principalii operatori de servicii de telecomunicaţii sunt Orange, Vodafone şi Telekom, care oferă servicii mobile în reţele 2G, 3G şi, doar parţial, 4G. Există, de asemenea, şi operatori de internet prin cablu. Vodafone acoperă servicii de internet fix pe întreaga zonă Valea Jiului, în timp ce DIGI Communications e prezentă în Petroşani, Vulcan, Lupeni şi Uricani. În anul 2019, municipiul Petroşani a fost selectat într-un program al Uniunii Europene ce viza implementarea serviciilor de wifi gratuit în toate spaţiile publice, program finanţat cu fonduri europene. Proiectul a fost finalizat la sfârşitul lunii mai 2020 şi acoperă zonele publice intens populate, precum şi 3 spaţii interioare: Biblioteca Municipală Petroşani, Spitalul de Urgenţă Petroşani şi Sala de Marmură a sediului Primăriei Petroşani.
        Printre principalele probleme menţionate de părţile interesate conform procesului de consultare derulat în cadrul prezentului proiect, a fost menţionat sistemul de iluminat stradal, acesta necesitând lucrări de modernizare, extindere şi ecologizare, în linie cu viziunea dezvoltării microregiunii.

        Viziunea de realizare
    Valea Jiului va deveni o regiune atractivă pentru locuitori prin creşterea generală a calităţii vieţii acestora. Acest obiectiv va fi atins inclusiv prin efectuarea unor lucrări de reabilitare, modernizare şi extindere a reţelelor energetice, de gaze, de apă potabilă, de canalizare şi de telecomunicaţii, asigurându-se accesul la acestea pentru marea majoritate a populaţiei rezidente, în condiţii de suportabilitate financiară. În privinţa reţelei de termoficare, UAT-urile, cu sprijinul Asociaţiei Valea Jiului, vor analiza oportunitatea reconectării consumatorilor locali la un tip de sistem de producere semi-descentralizată a agentului termic prin gruparea unor zone/cvartale şi transformarea fostelor puncte termice (PT) în CT în mini-centrale electrice şi termic în cogenerare (CHP), folosind drept combustibil primar SRE sau gazul natural.
        De asemenea, lucrările efectuate asupra infrastructurii de utilităţi vor prezenta un avantaj în atragerea potenţialilor investitori în zonă prin deschiderea de noi afaceri sau relocarea unor antreprenori în Valea Jiului stimulaţi de existenţa unor zone conectate la reţelele de utilităţi şi telecomunicaţii.
        De asemenea, se va avea în vedere valorificarea potenţialului producerii de energie din SRE al regiunii, utilizând resurse cu emisii reduse de carbon, ceea ce va permite îmbunătăţirea calităţii mediului din Valea Jiului, în conformitate cu cerinţele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.
        Implicarea autorităţilor locale în discuţiile cu operatorii tuturor acestor servicii de utilităţi şi telecomunicaţii şi prezentarea axelor de dezvoltare pentru Valea Jiului va creşte apetitul acestora pentru investiţii în zonă.
        Valea Jiului ar putea astfel beneficia de îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru majoritatea locuitorilor, creând, în acelaşi timp premisele, pentru atât de necesara dezvoltare economică post-tranziţie de la cărbune.
        Modernizarea şi creşterea capacităţii şi reţelelor de telecomunicaţii vor fi de o importanţă crucială atât din perspectiva serviciilor oferite potenţialilor investitori şi a dezvoltării antreprenorilor locali, dar şi pentru că vor sta la baza dezvoltării urbane a celor 6 UAT-uri prin implementarea conceptului de smart city. de reţele solide pentru a realiza un schimb de date facil şi în timp real.

        Acţiuni propuse
    ● IV.4.1 Reabilitarea/modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de utilităţi publice (reţeaua de apă potabilă, canalizare, epurare, salubritate, alimentarea cu gaze naturale, energie electrică), inclusiv instalarea şi modernizarea sistemelor de contorizare inteligentă pentru serviciile de utilităţi publice;
    ● IV.4.2 Modernizarea, extinderea şi administrarea inteligentă a iluminatului public stradal (înlocuirea progresivă a sistemului clasic de alimentare cu soluţii ecologice (verzi)/inteligente de iluminat);
        ● IV.4.3 Îmbunătăţirea accesului la serviciile de comunicaţii electronice (internet, telefonie) şi a calităţii acestora la nivel 4G;
        ● IV.4.4 Digitalizarea serviciilor de învăţământ din Valea Jiului: creşterea gradului de digitalizare în învăţământul public şi a gradului de dezvoltare şi utilizare a competenţelor digitale;
        ● IV.4.5 Creşterea capacităţii administrative în folosul cetăţeanului, prin digitalizarea serviciilor şi instituţiilor publice şi ale instituţiilor subordonate UAT-urilor în folosul cetăţeanului; simplificarea procedurilor administrative în vederea eficientizării activităţilor administraţiilor publice şi a creşterii gradului de transparenţă şi digitalizare a serviciilor publice.

        Aliniere cu strategii şi politici naţionale
        Demersurile prezentate în cadrul acestei direcţii strategice sunt în concordanţă cu Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030*60, Planul naţional de dezvoltare a infrastructurii NGN*61 şi Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020*62.
        *60 http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/10/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-României-2030 002.pdf
        *61 https://www.comunicaţii.gov.ro/planul-naţional-de-dezvoltare-a-infrastructurii-ngn/
        *62 https://adrvest.ro/planul-pentru-dezvoltare-regionala-2014-2020/





    Scenarii de implementare
        În continuare sunt prezentate 3 scenarii potenţiale diferenţiate prin şansele de realizare ale acţiunilor propuse în Planul de Acţiuni. Scenariul "Do nothing" se compune din acţiuni ce presupunem că vor fi realizate, în totalitate sau parţial, chiar şi fără a fi incluse în prezentul document. Scenariul "Do something" include toate acţiunile scenariului anterior, plus un număr de acţiuni pentru care este nevoie de susţinere programatică, politică şi financiară pentru a fi duse la bun sfârşit. Scenariul "Do Strategy" este format din totalitatea acţiunilor propuse, considerate a fi necesare pentru dezvoltarea economică, socială şi de mediu optimă a celor 6 UAT-uri din Valea Jiului. Pentru realizarea acţiunilor prezente în scenariul "Do Strategy", ce nu se regăsesc în scenariul "Do something", considerăm că este nevoie de un efort susţinut pe termen lung al tuturor părţilor implicate.

┌────────────────┬──────────────────┬────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│Pilon │Obiectiv specific │Scenariul "Do │Scenariul "Do │Scenariul "Do Strategy" │
│ │ │nothing" │something" │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.1.1 │ │ │
│ │ │Perfectarea de │ │ │
│ │ │parteneriate │ │ │
│ │ │pentru │I.1.1 Perfectarea de │ │
│ │ │facilitarea │parteneriate pentru │I.1.1 Perfectarea de │
│Îmbunătăţirea │ │accesului │facilitarea accesului│parteneriate pentru │
│calităţii vieţii│Crearea de │tuturor │tuturor persoanelor │facilitarea accesului │
│şi crearea unui │oportunităţi │persoanelor apte│apte de muncă, din │tuturor persoanelor apte de │
│mediu sănătos şi│diversificate de │de muncă, din │fiecare jurisdicţie a│muncă, din fiecare │
│durabil pentru │muncă la nivel │fiecare │Văii Jiului, la │jurisdicţie a Văii Jiului, │
│generaţiile │performant pentru │jurisdicţie a │oportunităţi durabile│la oportunităţi durabile de │
│viitoare │scăderea şomajului│Văii Jiului, la │de lucru, inclusiv │lucru, inclusiv prin │
│ │ │oportunităţi │prin organizarea unor│organizarea unor campanii de│
│ │ │durabile de │campanii de informare│informare │
│ │ │lucru, inclusiv │ │ │
│ │ │prin organizarea│ │ │
│ │ │unor campanii de│ │ │
│ │ │informare │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.1.2 Valorificarea │
│ │ │ │ │potenţialului forţei de │
│Îmbunătăţirea │Crearea de │ │ │muncă locale cu scopul de a │
│calităţii vieţii│oportunităţi │ │ │dezvolta competenţe, a │
│şi crearea unui │diversificate de │ │ │asista şi media în găsirea │
│mediu sănătos şi│muncă la nivel │ │ │de oportunităţi potrivite şi│
│durabil pentru │performant pentru │ │ │crearea de noi locuri de │
│generaţiile │scăderea şomajului│ │ │muncă prin programe dedicate│
│viitoare │ │ │ │de stimulare ocupaţională, │
│ │ │ │ │inclusiv pentru includerea │
│ │ │ │ │femeilor pe piaţa muncii │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.1.3 Dezvoltarea unor │
│ │ │ │ │pachete integrate de măsuri │
│Îmbunătăţirea │Crearea de │ │ │active personalizate şi │
│calităţii vieţii│oportunităţi │ │ │adaptate nevoilor tinerilor │
│şi crearea unui │diversificate de │ │ │(informare, consiliere, │
│mediu sănătos şi│muncă la nivel │ │ │ucenicie etc.) din Valea │
│durabil pentru │performant pentru │ │ │Jiului, pentru stimularea │
│generaţiile │scăderea şomajului│ │ │iniţiativei private şi de │
│viitoare │ │ │ │antreprenoriat şi │
│ │ │ │ │sprijinirea asociativităţii │
│ │ │ │ │tinerilor │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea │ │ │ │
│ │posibilităţilor de│ │I.1.4 Crearea unor │ │
│ │reconversie │ │„centre comunitare de│ │
│ │profesională şi │ │învăţare permanentă” │I.1.4 Crearea unor „centre │
│Îmbunătăţirea │promovarea │ │cu specializare în │comunitare de învăţare │
│calităţii vieţii│incluziunii │ │IT, administraţie │permanentă” cu specializare │
│şi crearea unui │sociale pentru │ │publică şi/sau │în IT, administraţie publică│
│mediu sănătos şi│toate categoriile │ │energetică, dedicate │şi/sau energetică, dedicate │
│durabil pentru │de populaţie │ │populaţiei aflată în │populaţiei aflată în │
│generaţiile │Promovarea │ │căutarea unui loc de │căutarea unui loc de muncă, │
│viitoare │incluziunii │ │muncă, în parteneriat│în parteneriat cu şcoli şi │
│ │socio-profesionale│ │cu şcoli şi │universităţi │
│ │pentru toate │ │universităţi │ │
│ │categoriile de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea │ │ │ │
│ │posibilităţilor de│ │ │ │
│ │reconversie │ │ │ │
│ │profesională şi │ │ │I.1.5 Implementarea unor │
│Îmbunătăţirea │promovarea │ │ │programe diversificate de │
│calităţii vieţii│incluziunii │ │ │formare continuă (cursuri de│
│şi crearea unui │sociale pentru │ │ │scurtă durată, cursuri de │
│mediu sănătos şi│toate categoriile │ │ │specializare/perfecţionare, │
│durabil pentru │de populaţie │ │ │calificare, recalificare) │
│generaţiile │Promovarea │ │ │adaptate nevoilor pieţei │
│viitoare │incluziunii │ │ │muncii locale; │
│ │socio-profesionale│ │ │ │
│ │pentru toate │ │ │ │
│ │categoriile de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.1.6 Realizarea de │
│ │ │ │ │parteneriate cu mediul │
│ │ │ │ │economic în vederea │
│ │ │ │ │dezvoltării şi introducerii │
│ │ │ │ │de programe diversificate de│
│ │ │ │ │pregătire practică │
│ │ │ │ │(ucenicie) în cadrul │
│ │ │ │ │companiilor/ │
│ │Eficientizarea │ │ │întreprinderilor/ agenţilor │
│Îmbunătăţirea │posibilităţilor de│ │ │economici din Valea Jiului │
│calităţii vieţii│reconversie │ │ │pentru facilitarea │
│şi crearea unui │profesională şi │ │ │dobândirii de competenţe - │
│mediu sănătos şi│promovarea │ │ │demararea primelor programe │
│durabil pentru │incluziunii │ │ │de profil cu rol de │
│generaţiile │sociale pentru │ │ │proiect-pilot (faza 1), │
│viitoare │toate categoriile │ │ │urmate de extinderea şi │
│ │de populaţie │ │ │diversificarea acestor │
│ │ │ │ │programe la nivelul cât mai │
│ │ │ │ │multor companii pe măsură ce│
│ │ │ │ │vor fi atrase investiţii noi│
│ │ │ │ │sau, după caz, dacă vor fi │
│ │ │ │ │relocate anumite instituţii │
│ │ │ │ │în zonă (ex. deschiderea │
│ │ │ │ │unui birou local al unei │
│ │ │ │ │deconcentrate) - faza 2. │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.2.1 Implementarea │ │
│ │ │ │programelor de │ │
│ │ │ │screening │ │
│ │ │ │populaţional pentru │I.2.1. Implementarea │
│ │ │ │boli cronice şi │programelor de screening │
│ │ │ │afecţiuni speciale │populaţional pentru boli │
│ │Creşterea │ │stabilite de │cronice şi afecţiuni │
│Îmbunătăţirea │eficacităţii │ │Ministerul Sănătăţii │speciale stabilite de │
│calităţii vieţii│sistemului │ │şi implementarea de │Ministerul Sănătăţii şi │
│şi crearea unui │sanitar-medical │ │programe de medicină │implementarea de programe de│
│mediu sănătos şi│prin investiţii în│ │preventivă, în │medicină preventivă, în │
│durabil pentru │infrastructură/ │ │paralel cu cele de │paralel cu cele de schimbare│
│generaţiile │dotare performantă│ │schimbare a stilului │a stilului de viaţă şi de │
│viitoare │şi personal │ │de viaţă şi de │încurajare a unui regim │
│ │calificat │ │încurajare a unui │sănătos de viaţă în Valea │
│ │ │ │regim sănătos de │Jiului, pentru acele tipuri │
│ │ │ │viaţă în Valea │de afecţiuni indicate în │
│ │ │ │Jiului, pentru acele │Planul de Sănătate al │
│ │ │ │tipuri de afecţiuni │Regiunii Vest │
│ │ │ │indicate în Planul de│ │
│ │ │ │Sănătate al Regiunii │ │
│ │ │ │Vest │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │eficacităţii │ │ │ │
│ │sistemului │ │ │ │
│ │sanitar-medical │ │ │I.2.2 Modernizarea │
│Îmbunătăţirea │prin investiţii în│ │ │infrastructurii medicale şi │
│calităţii vieţii│infrastructură/ │ │ │dotarea cu echipamente │
│şi crearea unui │dotare performantă│ │ │specifice serviciilor │
│mediu sănătos şi│şi personal │ │ │medicale pentru diferite │
│durabil pentru │calificat │ │ │specialităţi (medicină │
│generaţiile │Asigurarea │ │ │paliativă, recuperare, │
│viitoare │serviciilor │ │ │diagnosticare şi îngrijire │
│ │medicale de │ │ │pe termen lung ş.a.). │
│ │calitate, │ │ │ │
│ │accesibile tuturor│ │ │ │
│ │categoriilor de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.2.3 Optimizarea │
│ │ │ │ │serviciilor acordate │
│ │Creşterea │ │ │pacienţilor prin deschiderea│
│ │eficacităţii │ │ │de ambulatorii în oraşele │
│ │sistemului │ │ │care au insuficiente │
│ │sanitar-medical │ │ │capacităţi de tratare a │
│Îmbunătăţirea │prin investiţii în│ │ │bolnavilor, inclusiv │
│calităţii vieţii│infrastructură/ │ │ │stimularea dezvoltării │
│şi crearea unui │dotare performantă│ │ │cabinetelor private, pe │
│mediu sănătos şi│şi personal │ │ │specialităţi deficitare la │
│durabil pentru │calificat │ │ │nivelul Văii Jiului (precum │
│generaţiile │Asigurarea │ │ │medicină preventivă, │
│viitoare │serviciilor │ │ │servicii paliative moderne, │
│ │medicale de │ │ │dar şi pe profil │
│ │calitate, │ │ │endocrinologie, │
│ │accesibile tuturor│ │ │reumatologie, ATI), în │
│ │categoriilor de │ │ │funcţie de nevoile │
│ │populaţie │ │ │identificate şi de │
│ │ │ │ │prevederile Planului de │
│ │ │ │ │Sănătate al Regiunii Vest │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │eficacităţii │ │ │ │
│ │sistemului │ │ │ │
│ │sanitar-medical │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │prin investiţii în│ │ │I.2.4 Înfiinţarea unor │
│calităţii vieţii│infrastructură/ │ │ │centre de recuperare pentru │
│şi crearea unui │dotare performantă│ │ │copii/adulţi, inclusiv din │
│mediu sănătos şi│şi personal │ │ │categoria populaţiei │
│durabil │calificat │ │ │vulnerabile, care suferă de │
│pentru │Asigurarea │ │ │afecţiuni cauzate de bolile │
│generaţiile │serviciilor │ │ │cronice şi profesionale │
│viitoare │medicale de │ │ │ │
│ │calitate, │ │ │ │
│ │accesibile tuturor│ │ │ │
│ │categoriilor de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │eficacităţii │ │ │ │
│ │sistemului │ │ │ │
│ │sanitar-medical │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │prin investiţii în│ │ │I.2.5 Înfiinţarea de centre │
│calităţii vieţii│infrastructură/ │ │ │dedicate recuperării pentru │
│şi crearea unui │dotare performantă│ │ │bolnavii cu probleme │
│mediu sănătos şi│şi personal │ │ │supraponderale, cu afecţiuni│
│durabil pentru │calificat │ │ │post-traumatice sau care │
│generaţiile │Asigurarea │ │ │necesită kinetoterapie, │
│viitoare │serviciilor │ │ │inclusiv din categoria │
│ │medicale de │ │ │populaţiei vulnerabile │
│ │calitate, │ │ │ │
│ │accesibile tuturor│ │ │ │
│ │categoriilor de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │eficacităţii │ │ │ │
│ │sistemului │ │ │ │
│ │sanitar-medical │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │prin investiţii în│ │ │ │
│calităţii vieţii│infrastructură/ │ │ │ │
│şi crearea unui │dotare performantă│ │ │I.2.6. înfiinţarea unor │
│mediu sănătos şi│şi personal │ │ │centre dedicate bolnavilor │
│durabil pentru │calificat │ │ │cu afecţiuni neuro-psihice │
│generaţiile │Asigurarea │ │ │ │
│viitoare │serviciilor │ │ │ │
│ │medicale de │ │ │ │
│ │calitate, │ │ │ │
│ │accesibile tuturor│ │ │ │
│ │categoriilor de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │I.2.7 Îmbunătăţirea │
│ │eficacităţii │ │ │accesului la serviciile │
│ │sistemului │ │ │medicale pentru toate │
│ │sanitar-medical │ │ │categoriile de populaţie, │
│Îmbunătăţirea │prin investiţii în│ │ │inclusiv cele defavorizate, │
│calităţii vieţii│infrastructură/ │ │ │prin implementarea de │
│şi crearea unui │dotare performantă│ │ │sisteme Online şi soluţii │
│mediu sănătos şi│şi personal │ │ │digitale în unităţile │
│durabil pentru │calificat │ │ │medicale, printr-o abordare │
│generaţiile │Asigurarea │ │ │inovativă centrată pe │
│viitoare │serviciilor │ │ │promovarea de soluţii de │
│ │medicale de │ │ │telemedicină - introducerea │
│ │calitate, │ │ │de platforme speciale pentru│
│ │accesibile tuturor│ │ │identificarea problemelor de│
│ │categoriilor de │ │ │sănătate individuale │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.2.8 Creşterea │ │
│ │ │ │numărului de │ │
│ │Profesionalizarea │ │absolvenţi de │I.2.8 Creşterea numărului de│
│ │asistenţei sociale│ │asistenţă socială │absolvenţi de asistenţă │
│Îmbunătăţirea │şi creşterea │ │prin colaborare între│socială prin colaborare │
│calităţii vieţii│calităţii şi a │ │Universitatea din │între Universitatea din │
│şi crearea unui │gradului de │ │Petroşani şi CNASR şi│Petroşani şi CNASR şi a │
│mediu sănătos şi│acoperire a │ │a numărului de │numărului de asistenţi │
│durabil pentru │serviciilor │ │asistenţi sociali │sociali încadraţi în │
│generaţiile │sociale pentru │ │încadraţi în sistemul│sistemul public şi privat de│
│viitoare │persoanele │ │public şi privat de │servicii sociale la nivel │
│ │vulnerabile │ │servicii sociale la │local, în vederea extinderii│
│ │ │ │nivel local, în │reţelei locale │
│ │ │ │vederea extinderii │ │
│ │ │ │reţelei locale │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.2.9 Creşterea calităţii │
│ │Profesionalizarea │ │ │serviciilor sociale prin │
│Îmbunătăţirea │asistenţei sociale│ │ │dezvoltarea unei reţele de │
│calităţii vieţii│şi creşterea │ │ │servicii sociale integrate, │
│şi crearea unui │calităţii şi a │ │ │în baza unui parteneriat │
│mediu sănătos şi│gradului de │ │ │eficient şi funcţional între│
│durabil pentru │acoperire a │ │ │UAT-urile din Valea Jiului │
│generaţiile │serviciilor │ │ │şi furnizorii de servicii │
│viitoare │sociale pentru │ │ │sociale acreditaţi, inclusiv│
│ │persoanele │ │ │cu atragerea sprijinului din│
│ │vulnerabile │ │ │partea comunităţii de │
│ │ │ │ │afaceri private │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.2.10 Creşterea calităţii │
│ │Profesionalizarea │ │ │serviciilor sociale pentru │
│ │asistenţei sociale│ │ │copiii şi persoanele cu │
│Îmbunătăţirea │şi creşterea │ │ │diverse afecţiuni, de │
│calităţii vieţii│calităţii şi a │ │ │exemplu copiii/persoanele cu│
│şi crearea unui │gradului de │ │ │sindrom DOWN, vizând │
│mediu sănătos şi│acoperire a │ │ │asigurarea de terapii pentru│
│durabil pentru │serviciilor │ │ │menţinerea stării de │
│generaţiile │sociale pentru │ │ │sănătate sau vindecare, cu │
│viitoare │persoanele │ │ │dezvoltarea unui sistem de │
│ │vulnerabile │ │ │sprijin financiar pentru │
│ │ │ │ │categoriile cele mai │
│ │ │ │ │vulnerabile din Valea Jiului│
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.2.11 Extinderea │
│ │ │ │ │infrastructurii sociale - │
│ │ │ │ │FAZA 1 - prin înfiinţarea │
│ │ │ │ │unor noi instituţii │
│ │Profesionalizarea │ │ │specializate precum: centre │
│ │asistenţei sociale│ │ │de asistenţă şi integrare/ │
│Îmbunătăţirea │şi creşterea │ │ │reintegrare socială pentru │
│calităţii vieţii│calităţii şi a │ │ │persoanele fără adăpost, │
│şi crearea unui │gradului de │ │ │centru de zi / servicii │
│mediu sănătos şi│acoperire a │ │ │sociale pentru persoanele │
│durabil pentru │serviciilor │ │ │vârstnice şi persoanele cu │
│generaţiile │sociale pentru │ │ │dizabilităţi, centre de │
│viitoare │persoanele │ │ │orientare, supraveghere şi │
│ │vulnerabile │ │ │sprijinire a reintegrării │
│ │ │ │ │sociale a copilului (in risc│
│ │ │ │ │de abandon, cu dizabilităţi,│
│ │ │ │ │din familii monoparentale │
│ │ │ │ │sau cu risc crescut de │
│ │ │ │ │sărăcie) │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.2.12 Extinderea │
│ │Profesionalizarea │ │ │infrastructurii sociale - │
│Îmbunătăţirea │asistenţei sociale│ │ │FAZA 2 - prin înfiinţarea │
│calităţii vieţii│şi creşterea │ │ │unor noi servicii sociale │
│şi crearea unui │calităţii şi a │ │ │precum: centre pentru │
│mediu sănătos şi│gradului de │ │ │familii în risc de abandon │
│durabil pentru │acoperire a │ │ │al copilului şi categorii de│
│generaţiile │serviciilor │ │ │populaţie în risc de │
│viitoare │sociale pentru │ │ │excluziune socială, centre │
│ │persoanele │ │ │pentru situaţii de urgenţă, │
│ │vulnerabile │ │ │inclusiv pentru populaţia │
│ │ │ │ │din categoria vulnerabilă │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.2.13 Regenerarea │
│Îmbunătăţirea │ │ │ │economico- socială a │
│calităţii vieţii│Combaterea │ │ │comunităţilor urbane │
│şi crearea unui │sărăciei în │ │ │marginalizate, inclusiv │
│mediu sănătos şi│cartierele │ │ │refacerea integrată a │
│durabil pentru │marginalizate │ │ │infrastructurii în │
│generaţiile │ │ │ │cartierele cu populaţie │
│viitoare │ │ │ │marginalizată din oraşele │
│ │ │ │ │Văii Jiului │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.2.14 Creşterea │ │
│ │ │ │calităţii serviciilor│ │
│ │ │ │integrate în regim │ │
│ │ │ │rezidenţial │ │
│ │ │ │(asistare, consiliere│I.2.14 Creşterea calităţii │
│ │ │ │psihologică, │serviciilor integrate în │
│ │ │ │consiliere juridică │regim rezidenţial (asistare,│
│ │ │ │şi vocaţională pentru│consiliere psihologică, │
│ │ │ │(re)integrare │consiliere juridică şi │
│ │ │ │profesională) pentru │vocaţională pentru (re) │
│Îmbunătăţirea │ │ │persoane adulte, cu │integrare profesională) │
│calităţii vieţii│ │ │sau fără copii, │pentru persoane adulte, cu │
│şi crearea unui │Combaterea │ │victime ale violenţei│sau fără copii, victime ale │
│mediu sănătos şi│sărăciei în │ │domestice, aflate în │violenţei domestice, aflate │
│durabil pentru │cartierele │ │imposibilitatea │în imposibilitatea găsirii │
│generaţiile │marginalizate │ │găsirii unei locuinţe│unei locuinţe temporare şi │
│viitoare │ │ │temporare şi care din│care din punct de vedere │
│ │ │ │punct de vedere │medical sunt apte pentru a │
│ │ │ │medical sunt apte │sta în colectivitate şi nu │
│ │ │ │pentru a sta în │necesită supraveghere │
│ │ │ │colectivitate şi nu │medicală, prin susţinerea │
│ │ │ │necesită supraveghere│activităţilor iniţiate/ │
│ │ │ │medicală, prin │derulate de furnizorii de │
│ │ │ │susţinerea │servicii sociale; │
│ │ │ │activităţilor │ │
│ │ │ │iniţiate/ derulate de│ │
│ │ │ │furnizorii de │ │
│ │ │ │servicii sociale; │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.3.1 îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ofertei de programe │I.3.1 îmbunătăţirea ofertei │
│Îmbunătăţirea │ │ │educaţionale şi de │de programe educaţionale şi │
│calităţii vieţii│Realizarea de │ │formare profesională │de formare profesională la │
│şi crearea unui │investiţii în │ │la nivelul │nivelul învăţământului │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │ │învăţământului │obligatoriu cu accent pe │
│durabil pentru │educaţie şi în │ │obligatoriu cu accent│formarea de competenţe în │
│generaţiile │învăţare pe tot │ │pe formarea de │linie cu noile evoluţii pe │
│viitoare │parcursul vieţii │ │competenţe în linie │piaţa muncii şi în domeniul │
│ │ │ │cu noile evoluţii pe │tehnologiei; │
│ │ │ │piaţa muncii şi în │ │
│ │ │ │domeniul tehnologiei;│ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.3.2 Prevenirea │ │
│îmbunătăţirea │ │ │părăsirii timpurii a │I.3.2 Prevenirea părăsirii │
│calităţii vieţii│Realizarea de │ │şcolii şi │timpurii a şcolii şi │
│şi crearea unui │investiţii în │ │reintegrarea în │reintegrarea în educaţie a │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │ │educaţie a celor care│celor care au părăsit │
│durabil pentru │educaţie şi în │ │au părăsit şcoala, │şcoala, inclusiv prin │
│generaţiile │învăţare pe tot │ │inclusiv prin │implementarea de programe │
│viitoare │parcursul vieţii │ │implementarea de │moderne de tip a doua şansă │
│ │ │ │programe moderne de │ │
│ │ │ │tip a doua şansă │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.3.3 │ │ │
│ │ │Introducerea şi │ │ │
│ │ │reabilitarea │ │ │
│ │ │atelierelor în │ │ │
│ │ │instituţiile de │ │ │
│ │ │învăţământ şi │I.3.3 Introducerea şi│ │
│ │ │dotarea │reabilitarea │ │
│ │ │atelierelor │atelierelor în │I.3.3 Introducerea şi │
│ │ │şcolare din │instituţiile de │reabilitarea atelierelor în │
│ │ │cadrul │învăţământ şi dotarea│instituţiile de învăţământ │
│ │ │unităţilor de │atelierelor şcolare │şi dotarea atelierelor │
│Îmbunătăţirea │Realizarea de │învăţământ din │din cadrul unităţilor│şcolare din cadrul │
│calităţii vieţii│investiţii în │Valea Jiului cu │de învăţământ din │unităţilor de învăţământ din│
│şi crearea unui │infrastructura de │mijloace │Valea Jiului cu │Valea Jiului cu mijloace │
│mediu sănătos şi│educaţie şi în │didactice şi │mijloace didactice şi│didactice şi echipamente │
│durabil pentru │învăţare pe tot │echipamente │echipamente │performante necesare │
│generaţiile │parcursul vieţii │performante │performante necesare │învăţământului profesional │
│viitoare │ │necesare │învăţământului │(inclusiv a şcolilor │
│ │ │învăţământului │profesional (inclusiv│speciale în funcţie de │
│ │ │profesional │a şcolilor speciale │afecţiunile copiilor care │
│ │ │(inclusiv a │în funcţie de │învaţă în aceste instituţii │
│ │ │şcolilor │afecţiunile copiilor │speciale) │
│ │ │speciale în │care învaţă în aceste│ │
│ │ │funcţie de │instituţii speciale) │ │
│ │ │afecţiunile │ │ │
│ │ │copiilor care │ │ │
│ │ │învaţă în aceste│ │ │
│ │ │instituţii │ │ │
│ │ │speciale) │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.3.4 │ │ │
│ │ │Organizarea de │ │ │
│ │ │seminarii pentru│I.3.4 Organizarea de │ │
│ │ │promovarea unui │seminarii pentru │ │
│ │ │stil de viaţă │promovarea unui stil │I.3.4 Organizarea de │
│Îmbunătăţirea │ │sănătos, │de viaţă sănătos, │seminarii pentru promovarea │
│calităţii vieţii│Realizarea de │formarea │formarea abilităţilor│unui stil de viaţă sănătos, │
│şi crearea unui │investiţii în │abilităţilor şi │şi deprinderilor │formarea abilităţilor şi │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │deprinderilor │pentru o viaţă │deprinderilor pentru o viaţă│
│durabil pentru │educaţie şi în │pentru o viaţă │independentă şi │independentă şi pentru │
│generaţiile │învăţare pe tot │independentă şi │pentru educaţie │educaţie incluzivă (de ex: │
│viitoare │parcursul vieţii │pentru educaţie │incluzivă (de ex: │prevenirea discriminării, │
│ │ │incluzivă (de │prevenirea │acceptarea minorităţilor │
│ │ │ex: prevenirea │discriminării, │etc.) │
│ │ │discriminării, │acceptarea │ │
│ │ │acceptarea │minorităţilor etc.) │ │
│ │ │minorităţilor │ │ │
│ │ │etc.) │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.3.5 │ │ │
│ │ │Organizarea de │ │ │
│ │ │programe de │ │ │
│ │ │informare şi │ │ │
│ │ │conştientizare │ │ │
│ │ │pentru │I.3.5 Organizarea de │ │
│ │ │menţinerea │programe de informare│ │
│ │ │copiilor în │şi conştientizare │I.3.5 Organizarea de │
│ │ │sistemul de │pentru menţinerea │programe de informare şi │
│ │ │învăţământ │copiilor în sistemul │conştientizare pentru │
│Îmbunătăţirea │ │(consiliere │de învăţământ │menţinerea copiilor în │
│calităţii vieţii│Realizarea de │părinţi şi │(consiliere părinţi │sistemul de învăţământ │
│şi crearea unui │investiţii în │copii); │şi copii); încurajare│(consiliere părinţi şi │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │încurajare │pentru continuarea │copii); încurajare pentru │
│durabil pentru │educaţie şi în │pentru │studiilor de către │continuarea studiilor de │
│generaţiile │învăţare pe tot │continuarea │copiii provenind din │către copiii provenind din │
│viitoare │parcursul vieţii │studiilor de │familii aflate în │familii aflate în │
│ │ │către copiii │dificultate, │dificultate, creşterea │
│ │ │provenind din │creşterea │promovabilităţii şcolare şi │
│ │ │familii aflate │promovabilităţii │prevenirea implicării în │
│ │ │în dificultate, │şcolare şi prevenirea│acte anti-sociale │
│ │ │creşterea │implicării în acte │ │
│ │ │promovabilităţii│anti-sociale │ │
│ │ │şcolare şi │ │ │
│ │ │prevenirea │ │ │
│ │ │implicării în │ │ │
│ │ │acte │ │ │
│ │ │anti-sociale │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.3.6 îmbunătăţirea │ │
│Îmbunătăţirea │ │ │accesului grupurilor │I.3.6 îmbunătăţirea │
│calităţii vieţii│Realizarea de │ │vulnerabile la │accesului grupurilor │
│şi crearea unui │investiţii în │ │sistemul de educaţie │vulnerabile la sistemul de │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │ │secundar şi terţiar, │educaţie secundar şi │
│durabil pentru │educaţie şi în │ │cu stimularea │terţiar, cu stimularea │
│generaţiile │învăţare pe tot │ │absolvirii de cursuri│absolvirii de cursuri │
│viitoare │parcursul vieţii │ │universitare de către│universitare de către │
│ │ │ │tinerii din Valea │tinerii din Valea Jiului │
│ │ │ │Jiului │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.3.7 Dezvoltarea │
│ │ │ │ │competenţelor digitale ale │
│ │ │ │ │profesorilor din │
│ │ │ │ │învăţământul primar şi │
│ │ │ │ │gimnazial pentru │
│ │ │ │ │implementarea de noi │
│Îmbunătăţirea │ │ │ │practici în procesul de │
│calităţii vieţii│Realizarea de │ │ │predare, promovarea de │
│şi crearea unui │investiţii în │ │ │servicii educaţionale │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │ │ │centrate pe nevoile elevilor│
│durabil pentru │educaţie şi în │ │ │de a primi îndrumare │
│generaţiile │învăţare pe tot │ │ │profesională pentru alegerea│
│viitoare │parcursul vieţii │ │ │carierei; utilizarea de │
│ │ │ │ │metode activ-participative │
│ │ │ │ │de educaţie în baza │
│ │ │ │ │programelor de promovare şi │
│ │ │ │ │dezvoltarea competenţelor │
│ │ │ │ │digitale ale tinerilor │
│ │ │ │ │pentru integrare │
│ │ │ │ │profesională │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.3.8 Modernizarea şi │
│Îmbunătăţirea │Realizarea de │ │ │dotarea infrastructurii │
│calităţii vieţii│investiţii în │ │ │educaţionale din Valea │
│şi crearea unui │infrastructura de │ │ │Jiului cu echipamentele │
│mediu sănătos şi│educaţie şi în │ │ │necesare şi │
│durabil pentru │învăţare pe tot │ │ │crearea/extinderea/ │
│generaţiile │parcursul vieţii │ │ │modernizarea spaţiilor cu │
│viitoare │ │ │ │destinaţie sportivă, │
│ │ │ │ │medicală sau socială │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.3.9 Dotarea │ │
│ │ │ │grădiniţelor, │ │
│ │ │ │înfiinţarea de creşe/│I.3.9 Dotarea grădiniţelor, │
│Îmbunătăţirea │ │ │grădiniţe cu program │înfiinţarea de creşe/ │
│calităţii vieţii│Realizarea de │ │prelungit şi │grădiniţe cu program │
│şi crearea unui │investiţii în │ │implementarea de │prelungit şi implementarea │
│mediu sănătos şi│infrastructura de │ │programe de tip │de programe de tip after- │
│durabil pentru │educaţie şi în │ │after- school în │school în localităţile care │
│generaţiile │învăţare pe tot │ │localităţile care nu │nu dispun de astfel de │
│viitoare │parcursul vieţii │ │dispun de astfel de │facilităţi, cu asigurarea │
│ │ │ │facilităţi, cu │mijloacelor de acces │
│ │ │ │asigurarea │(autobuze) │
│ │ │ │mijloacelor de acces │ │
│ │ │ │(autobuze) │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.3.10 Extinderea │ │
│ │ │ │portofoliului de │ │
│ │ │ │programe al │ │
│ │Eficientizarea │ │Universităţii │I.3.10 Extinderea │
│ │formării │ │Petroşani cu noi │portofoliului de programe al│
│Îmbunătăţirea │profesionale şi │ │specializări │Universităţii Petroşani cu │
│calităţii vieţii│adaptarea ofertei │ │(robotică, energie │noi specializări (robotică, │
│şi crearea unui │educaţionale │ │regenerabilă, │energie regenerabilă, │
│mediu sănătos şi│pentru dezvoltarea│ │dezvoltare durabilă, │dezvoltare durabilă, │
│durabil pentru │competenţelor │ │ergonomie), care să │ergonomie), care să răspundă│
│generaţiile │calibrate nevoilor│ │răspundă nevoilor │nevoilor socio- profesionale│
│viitoare │pe piaţa muncii │ │socio- profesionale │actuale şi dotarea │
│ │pentru toate │ │actuale şi dotarea │corespunzătoare a două noi │
│ │categoriile de │ │corespunzătoare a │clădiri recent intrate în │
│ │populaţie │ │două noi clădiri │patrimoniul universităţii │
│ │ │ │recent intrate în │ │
│ │ │ │patrimoniul │ │
│ │ │ │universităţii │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea │ │ │ │
│ │formării │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │profesionale şi │ │ │I.3.11 Extinderea programei │
│calităţii vieţii│adaptarea ofertei │ │ │şcolare prin introducerea în│
│şi crearea unui │educaţionale │ │ │liceele teoretice/ │
│mediu sănătos şi│pentru dezvoltarea│ │ │tehnologice a unor │
│durabil pentru │competenţelor │ │ │discipline/cursuri care să │
│generaţiile │calibrate nevoilor│ │ │asigure dezvoltarea de │
│viitoare │pe piaţa muncii │ │ │competenţe în domeniul │
│ │pentru toate │ │ │ospitalităţii / turismului. │
│ │categoriile de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.3.12 încurajarea │ │
│ │ │ │învăţării şi │ │
│ │Eficientizarea │ │dezvoltării │I.3.12 încurajarea învăţării│
│ │formării │ │profesionale în │şi dezvoltării profesionale │
│Îmbunătăţirea │profesionale şi │ │sistem dual prin │în sistem dual prin │
│calităţii vieţii│adaptarea ofertei │ │extinderea │extinderea programelor de │
│şi crearea unui │educaţionale │ │programelor de profil│profil şi derularea de │
│mediu sănătos şi│pentru dezvoltarea│ │şi derularea de │cursuri în sistem dual, cu │
│durabil pentru │competenţelor │ │cursuri în sistem │sprijinul Centrului de │
│generaţiile │calibrate nevoilor│ │dual, cu sprijinul │Excelenţă pentru Formare │
│viitoare │pe piaţa muncii │ │Centrului de │Profesională Iniţială în │
│ │pentru toate │ │Excelenţă pentru │Sistem Dual, care se va │
│ │categoriile de │ │Formare Profesională │înfiinţa în regiune │
│ │populaţie │ │Iniţială în Sistem │ │
│ │ │ │Dual, care se va │ │
│ │ │ │înfiinţa în regiune │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea │ │ │ │
│ │formării │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │profesionale şi │ │ │ │
│calităţii vieţii│adaptarea ofertei │ │ │ │
│şi crearea unui │educaţionale │ │ │I.3.13 Crearea unui centru │
│mediu sănătos şi│pentru dezvoltarea│ │ │integrat de informare │
│durabil pentru │competenţelor │ │ │tehnologică, formare şi │
│generaţiile │calibrate nevoilor│ │ │perfecţionare a personalului│
│viitoare │pe piaţa muncii │ │ │ │
│ │pentru toate │ │ │ │
│ │categoriile de │ │ │ │
│ │populaţie │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.4.1 . │ │ │
│ │ │Elaborarea unui │ │ │
│ │ │studiu pentru │ │ │
│ │ │identificarea şi│ │ │
│ │ │implementarea de│I.4.1. Elaborarea │ │
│ │ │măsuri în zonele│unui studiu pentru │ │
│ │ │proxime Jiului │identificarea şi │I.4.1. Elaborarea unui │
│ │ │de Vest afectate│implementarea de │studiu pentru identificarea │
│ │ │de inundaţiile │măsuri în zonele │şi implementarea de măsuri │
│Îmbunătăţirea │Protejarea │din iunie 2020 │proxime Jiului de │în zonele proxime Jiului de │
│calităţii vieţii│populaţiei │(Uricani, │Vest afectate de │Vest afectate de inundaţiile│
│şi crearea unui │împotriva │Lupeni) pentru │inundaţiile din iunie│din iunie 2020 (Uricani, │
│mediu sănătos şi│dezastrelor │asigurarea │2020 (Uricani, │Lupeni) pentru asigurarea │
│durabil pentru │naturale │protecţiei │Lupeni) pentru │protecţiei populaţiei │
│generaţiile │(inundaţiilor) │populaţiei │asigurarea protecţiei│împotriva dezastrelor │
│viitoare │ │Împotriva │populaţiei împotriva │naturale şi dotarea │
│ │ │dezastrelor │dezastrelor naturale │UAT-urilor cu utilaje de │
│ │ │naturale şi │şi dotarea UAT- │intervenţie necesare în │
│ │ │dotarea UAT- │urilor cu utilaje de │astfel de situaţii │
│ │ │urilor cu │intervenţie necesare │ │
│ │ │utilaje de │în astfel de situaţii│ │
│ │ │intervenţie │ │ │
│ │ │necesare în │ │ │
│ │ │astfel de │ │ │
│ │ │situaţii │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.4.2 Analiza │ │
│ │ │ │riscurilor pentru │ │
│ │ │ │populaţie şi mediul │I.4.2 Analiza riscurilor │
│ │Crearea │ │înconjurător │pentru populaţie şi mediul │
│Îmbunătăţirea │condiţiilor pentru│ │determinate de │înconjurător determinate de │
│calităţii vieţii│reabilitarea/ │ │exploatările miniere │exploatările miniere │
│şi crearea unui │reconversia optimă│ │închise, inclusiv │închise, inclusiv prin │
│mediu sănătos şi│a siturilor │ │prin studierea │studierea zonelor cu risc │
│durabil pentru │miniere şi a altor│ │zonelor cu risc │ridicat de surpare a │
│generaţiile │perimetre │ │ridicat de surpare a │galeriilor subterane şi │
│viitoare │industriale │ │galeriilor subterane │diminuarea efectelor │
│ │ │ │şi diminuarea │negative asupra populaţiei │
│ │ │ │efectelor negative │şi mediului │
│ │ │ │asupra populaţiei şi │ │
│ │ │ │mediului │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.4.3 Elaborarea unei│ │
│ │ │ │analize pentru │ │
│ │ │ │implementarea │ │
│ │ │ │soluţiilor optime de │I.4.3 Elaborarea unei │
│ │ │ │închidere/punere în │analize pentru implementarea│
│ │ │ │conservare/ │soluţiilor optime de │
│ │ │ │reconversie │închidere/punere în │
│Îmbunătăţirea │Crearea │ │funcţională a minelor│conservare/ reconversie │
│calităţii vieţii│condiţiilor pentru│ │ce urmează a ieşi din│funcţională a minelor ce │
│şi crearea unui │reabilitarea/ │ │exploatare, în acord │urmează a ieşi din │
│mediu sănătos şi│reconversia optimă│ │cu metodologia │exploatare, în acord cu │
│durabil pentru │a siturilor │ │propusă în MANUALUL │metodologia propusă în │
│generaţiile │miniere şi a altor│ │DE ÎNCHIDERE AMINELOR│MANUALUL DE ÎNCHIDERE A │
│viitoare │perimetre │ │elaborat de Direcţia │MINELOR elaborat de Direcţia│
│ │industriale │ │Generală de Resurse │Generală de Resurse Minerale│
│ │ │ │Minerale - Grupul │- Grupul pentru Coordonarea │
│ │ │ │pentru Coordonarea │Programului de închidere şi │
│ │ │ │Programului de │Ecologizare a Minelor │
│ │ │ │închidere şi │(D.G.R.M.- G.C.P.I.E.M.) │
│ │ │ │Ecologizare a Minelor│ │
│ │ │ │(D.G.R.M.- │ │
│ │ │ │G.C.P.I.E.M.) │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Îmbunătăţirea │Crearea │ │ │ │
│calităţii vieţii│condiţiilor pentru│ │ │I.4.4 Demararea unui program│
│şi crearea unui │reabilitarea/ │ │ │de implementare a unor │
│mediu sănătos şi│reconversia optimă│ │ │măsuri de reducere a │
│durabil pentru │a siturilor │ │ │riscurilor cauzate de minele│
│generaţiile │miniere şi a altor│ │ │deja închise │
│viitoare │perimetre │ │ │ │
│ │industriale │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.4.5 Demararea │ │ │
│ │ │şi derularea │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │
│ │ │ecologizare │I.4.5 Demararea şi │ │
│ │ │pentru toate │derularea programelor│ │
│ │ │elementele │de ecologizare pentru│ │
│ │ │poluante în │toate elementele │I.4.5 Demararea şi derularea│
│ │ │perimetrele │poluante în │programelor de ecologizare │
│ │ │miniere ce │perimetrele miniere │pentru toate elementele │
│Îmbunătăţirea │Crearea │urmează a fi │ce urmează a fi │poluante în perimetrele │
│calităţii vieţii│condiţiilor pentru│închise, precum │închise, precum şi │miniere ce urmează a fi │
│şi crearea unui │reabilitarea/ │şi derularea │derularea acţiunilor │închise, precum şi derularea│
│mediu sănătos şi│reconversia optimă│acţiunilor de │de decontaminare a │acţiunilor de decontaminare │
│durabil pentru │a siturilor │decontaminare a │altor situri │a altor situri industriale │
│generaţiile │miniere şi a altor│altor situri │industriale din Valea│din Valea Jiului, cu │
│viitoare │perimetre │industriale din │Jiului, cu evaluarea │evaluarea potenţialului de │
│ │industriale │Valea Jiului, cu│potenţialului de │reconversie a acestora (ex. │
│ │ │evaluarea │reconversie a │includere în circuitul │
│ │ │potenţialului de│acestora (ex. │economic/turistic, │
│ │ │reconversie a │includere în │împădurire etc) │
│ │ │acestora (ex. │circuitul economic/ │ │
│ │ │includere în │turistic, împădurire │ │
│ │ │circuitul │etc) │ │
│ │ │economic/ │ │ │
│ │ │turistic, │ │ │
│ │ │împădurire etc) │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │I.4.6 │ │ │
│ │ │Organizarea unor│ │ │
│ │ │campanii de │ │ │
│ │ │informare a │ │ │
│ │ │populaţiei │ │ │
│ │ │asupra │I.4.6 Organizarea │ │
│ │ │potenţialului │unor campanii de │ │
│ │ │din ariile │informare a │I.4.6 Organizarea unor │
│ │ │naturale │populaţiei asupra │campanii de informare a │
│ │ │protejate şi de │potenţialului din │populaţiei asupra │
│ │ │creştere a │ariile naturale │potenţialului din ariile │
│Îmbunătăţirea │Promovarea zonei │gradului de │protejate şi de │naturale protejate şi de │
│calităţii vieţii│ca microregiune │conştientizare a│creştere a gradului │creştere a gradului de │
│şi crearea unui │verde cu emisii │publicului │de conştientizare a │conştientizare a publicului │
│mediu sănătos şi│reduse de carbon │privind │publicului privind │privind implementarea unei │
│durabil pentru │şi eficientizarea │implementarea │implementarea unei │abordări “verzi” în cadrul │
│generaţiile │procesului de │unei abordări │abordări “verzi” în │politicilor locale şi │
│viitoare │management al │“verzi” în │cadrul politicilor │sprijinirea organizaţiilor │
│ │deşeurilor │cadrul │locale şi sprijinirea│neguvernamentale care au ca │
│ │ │politicilor │organizaţiilor │obiect de activitate │
│ │ │locale şi │neguvernamentale care│problematica protejării │
│ │ │sprijinirea │au ca obiect de │mediului │
│ │ │organizaţiilor │activitate │ │
│ │ │neguvernamentale│problematica │ │
│ │ │care au ca │protejării mediului │ │
│ │ │obiect de │ │ │
│ │ │activitate │ │ │
│ │ │problematica │ │ │
│ │ │protejării │ │ │
│ │ │mediului │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Îmbunătăţirea │Promovarea zonei │ │ │I.4.7 Conservarea │
│calităţii vieţii│ca microregiune │ │ │biodiversităţii şi reducerea│
│şi crearea unui │verde cu emisii │ │ │poluării prin dezvoltarea şi│
│mediu sănătos şi│reduse de carbon │ │ │implementarea unui program │
│durabil pentru │şi eficientizarea │ │ │de măsuri, inclusiv pentru │
│generaţiile │procesului de │ │ │monitorizarea calităţii │
│viitoare │management al │ │ │mediului în zonă │
│ │deşeurilor │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │I.4.8 Modernizarea/ │ │
│ │ │ │dotarea unui centru │ │
│ │ │ │cu staţie de sortare/│I.4.8 Modernizarea/ dotarea │
│îmbunătăţirea │ │ │reciclare a │unui centru cu staţie de │
│calităţii vieţii│Eficientizarea │ │materialelor │sortare/reciclare a │
│şi crearea unui │procesului de │ │rezultate din │materialelor rezultate din │
│mediu sănătos şi│management al │ │construcţii, demolări│construcţii, demolări şi de │
│durabil pentru │deşeurilor │ │şi de la agenţii │la agenţii economici la │
│generaţiile │ │ │economici la nivelul │nivelul fiecărui UAT (cu │
│viitoare │ │ │fiecărui UAT (cu │raportare la nivelul │
│ │ │ │raportare la nivelul │producătorilor de deşeuri) │
│ │ │ │producătorilor de │ │
│ │ │ │deşeuri) │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │I.4.9. Sprijinirea │
│ │ │ │ │reciclării şi reutilizării │
│Îmbunătăţirea │ │ │ │materialelor şi produselor/ │
│calităţii vieţii│ │ │ │deşeurilor şi, eventual, │
│şi crearea unui │Eficientizarea │ │ │reintroducerea lor pe piaţă,│
│mediu sănătos şi│procesului de │ │ │prin eficientizarea │
│durabil pentru │management al │ │ │sistemului integrat │
│generaţiile │deşeurilor │ │ │funcţional de separare, │
│viitoare │ │ │ │colectare selectivă, │
│ │ │ │ │transport, tratare, │
│ │ │ │ │reciclare şi eliminare a │
│ │ │ │ │reziduurilor │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Identificarea │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │
│ │energetice │ │II.1.1. Realizarea │ │
│ │alternative │ │unor studii în │II.1.1. Realizarea unor │
│ │mineritului care │ │vederea identificării│studii în vederea │
│ │să maximizeze │ │tipurilor de energii │identificării tipurilor de │
│Diversificarea │utilizarea │ │regenerabile │energii regenerabile │
│economică, │resurselor │ │disponibile şi │disponibile şi │
│inovarea şi │naturale ale │ │valorificabile la │valorificabile la nivelul │
│antreprenoriatul│zonei, a activelor│ │nivelul Văii Jiului, │Văii Jiului, a potenţialului│
│ │miniere şi │ │a potenţialului │acestora, precum şi │
│ │energetice viabile│ │acestora, precum şi │identificarea │
│ │precum şi a │ │identificarea │amplasamentelor optime. │
│ │experienţei │ │amplasamentelor │ │
│ │muncitorilor │ │optime. │ │
│ │calificaţi din │ │ │ │
│ │sectorul minier. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Identificarea │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │
│ │energetice │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │mineritului care │ │ │ │
│ │să maximizeze │ │ │II.1.2. Sprijinirea │
│Diversificarea │utilizarea │ │ │realizării de investiţii în │
│economică, │resurselor │ │ │capacităţi noi de producere │
│inovarea şi │naturale ale │ │ │a energiei electrice din │
│antreprenoriatul│zonei, a activelor│ │ │surse regenerabile, atât de │
│ │miniere şi │ │ │entităţi private cât şi │
│ │energetice viabile│ │ │publice. │
│ │precum şi a │ │ │ │
│ │experienţei │ │ │ │
│ │muncitorilor │ │ │ │
│ │calificaţi din │ │ │ │
│ │sectorul minier. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Identificarea │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │
│ │energetice │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │mineritului care │ │ │ │
│ │să maximizeze │ │ │II.1.3 Utilizarea activelor │
│Diversificarea │utilizarea │ │ │energetice viabile din Valea│
│economică, │resurselor │ │ │Jiului pentru producţia de │
│inovarea şi │naturale ale │ │ │energie pe baza unui alt │
│antreprenoriatul│zonei, a activelor│ │ │combustibil decât cărbunele │
│ │miniere şi │ │ │în cadrul termocentralei │
│ │energetice viabile│ │ │Paroşeni │
│ │precum şi a │ │ │ │
│ │experienţei │ │ │ │
│ │muncitorilor │ │ │ │
│ │calificaţi din │ │ │ │
│ │sectorul minier. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Identificarea │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │
│ │energetice │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │mineritului care │ │ │ │
│ │să maximizeze │ │II.1.4 înfiinţarea │ │
│Diversificarea │utilizarea │ │unui centru de │II.1.4 înfiinţarea unui │
│economică, │resurselor │ │excelenţă în domeniul│centru de excelenţă în │
│inovarea şi │naturale ale │ │energiei în Valea │domeniul energiei în Valea │
│antreprenoriatul│zonei, a activelor│ │Jiului, axat pe │Jiului, axat pe cercetare- │
│ │miniere şi │ │cercetare-dezvoltare-│dezvoltare-inovare │
│ │energetice viabile│ │inova re │ │
│ │precum şi a │ │ │ │
│ │experienţei │ │ │ │
│ │muncitorilor │ │ │ │
│ │calificaţi din │ │ │ │
│ │sectorul minier. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │II.1.5 Derularea unor│ │
│ │Identificarea │ │proiecte de │ │
│ │activităţilor │ │cercetare- │II.1.5 Derularea unor │
│ │energetice │ │dezvoltare-inovare în│proiecte de │
│ │alternative │ │vederea identificării│cercetare-dezvoltare-inovare│
│ │mineritului care │ │şi demarării unor │în vederea identificării şi │
│ │să maximizeze │ │proiecte pilot de │demarării unor proiecte │
│ │utilizarea │ │valorificare a │pilot de valorificare a │
│Diversificarea │resurselor │ │surselor regenerabile│surselor regenerabile de │
│economică, │naturale ale │ │de energie şi a │energie şi a resurselor │
│inovarea şi │zonei, a activelor│ │resurselor energetice│energetice alternative, a │
│antreprenoriatul│miniere şi │ │alternative, a │dezvoltării unor capacităţi │
│ │energetice viabile│ │dezvoltării unor │de stocare a energiei │
│ │precum şi a │ │capacităţi de stocare│electrice şi termice şi │
│ │experienţei │ │a energiei electrice │integrarea cu tehnologiile │
│ │muncitorilor │ │şi termice şi │inteligente şi cu emisii │
│ │calificaţi din │ │integrarea cu │reduse │
│ │sectorul minier. │ │tehnologiile │ │
│ │ │ │inteligente şi cu │ │
│ │ │ │emisii reduse │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Identificarea │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │
│ │energetice │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │mineritului care │ │ │II.1.6. Dezvoltarea │
│ │să maximizeze │ │ │proiectelor pilot │
│Diversificarea │utilizarea │ │ │(identificate în urma │
│economică, │resurselor │ │ │studiilor şi a cercetărilor │
│inovarea şi │naturale ale │ │ │efectuate prin centrul de │
│antreprenoriatul│zonei, a activelor│ │ │excelenţă sau de alte │
│ │miniere şi │ │ │entităţi), în funcţie de │
│ │energetice viabile│ │ │potenţialul tehnico-economic│
│ │precum şi a │ │ │demonstrat. │
│ │experienţei │ │ │ │
│ │muncitorilor │ │ │ │
│ │calificaţi din │ │ │ │
│ │sectorul minier. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │II.1.7 │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │
│ │ │eficienţei │II.1.7 îmbunătăţirea │ │
│ │Creşterea │energetice în │eficienţei energetice│II.1.7 îmbunătăţirea │
│Diversificarea │performanţei │clădirile │în clădirile publice,│eficienţei energetice în │
│economică, │energetice a │publice, │inclusiv măsuri de │clădirile publice, inclusiv │
│inovarea şi │fondului locativ │inclusiv măsuri │consolidare dacă este│măsuri de consolidare dacă │
│antreprenoriatul│şi a clădirilor │de consolidare │cazul, indiferent de │este cazul, indiferent de │
│ │publice. │dacă este cazul,│regimul de înălţime │regimul de înălţime al │
│ │ │indiferent de │al clădirilor │clădirilor │
│ │ │regimul de │ │ │
│ │ │înălţime al │ │ │
│ │ │clădirilor │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │II.1.8 │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │
│ │ │eficienţei │II.1.8 îmbunătăţirea │ │
│ │Creşterea │energetice în │eficienţei energetice│II.1.8 îmbunătăţirea │
│Diversificarea │performanţei │clădirile │în clădirile │eficienţei energetice în │
│economică, │energetice a │rezidenţiale, │rezidenţiale, │clădirile rezidenţiale, │
│inovarea şi │fondului locativ │inclusiv măsuri │inclusiv măsuri de │inclusiv măsuri de │
│antreprenoriatul│şi a clădirilor │de consolidare │consolidare dacă este│consolidare dacă este cazul,│
│ │publice. │dacă este cazul,│cazul, indiferent de │indiferent de regimul de │
│ │ │indiferent de │regimul de înălţime │înălţime al clădirilor │
│ │ │regimul de │al clădirilor │ │
│ │ │înălţime al │ │ │
│ │ │clădirilor │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │II.1.9 Oferirea de │ │
│ │ │ │sprijin/ consultanţă │ │
│ │ │ │pentru elaborarea şi │ │
│ │ │ │depunerea dosarelor │II.1.9 Oferirea de sprijin/ │
│ │ │ │de finanţare şi │consultanţă pentru │
│ │ │ │ulterior decontare │elaborarea şi depunerea │
│ │ │ │pentru persoanele │dosarelor de finanţare şi │
│ │ │ │fizice care doresc să│ulterior decontare pentru │
│ │Creşterea │ │acceseze finanţare │persoanele fizice care │
│Diversificarea │performanţei │ │prin intermediul │doresc să acceseze finanţare│
│economică, │energetice a │ │programelor │prin intermediul programelor│
│inovarea şi │fondului locativ │ │naţionale, în │naţionale, în domeniul │
│antreprenoriatul│şi a clădirilor │ │domeniul eficienţei │eficienţei energetice (de │
│ │publice. │ │energetice (de │exemplu, derulate prin │
│ │ │ │exemplu, derulate │intermediul Administraţiei │
│ │ │ │prin intermediul │Fondului pentru Mediu - Casa│
│ │ │ │Administraţiei │eficientă energetic, Casa │
│ │ │ │Fondului pentru │Verde Clasic, sisteme │
│ │ │ │Mediu-Casa eficientă │fotovoltaice) │
│ │ │ │energetic, Casa Verde│ │
│ │ │ │Clasic, sisteme │ │
│ │ │ │fotovoltaice) │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Crearea unui │ │ │ │
│ │ecosistem │ │ │II.2.1. Dezvoltarea │
│ │favorabil │ │ │infrastructurii suport │
│Diversificarea │investiţiilor în │ │ │pentru afaceri, prin │
│economică, │vederea │ │ │înfiinţarea unor parcuri │
│inovarea şi │dezvoltării unui │ │ │tehnologice/ industriale/ │
│antreprenoriatul│mediu economic │ │ │ştiinţifice dotate cu │
│ │competitiv şi │ │ │utilităţi şi infrastructură │
│ │durabil în Valea │ │ │necesară. │
│ │Jiului. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │II.2.2 │ │ │
│ │ │Promovarea │ │ │
│ │Crearea unui │zonelor cu │II.2.2 Promovarea │ │
│ │ecosistem │resurse minerale│zonelor cu resurse │II.2.2 Promovarea zonelor cu│
│ │favorabil │ce pot fi │minerale ce pot fi │resurse minerale ce pot fi │
│Diversificarea │investiţiilor în │concesionate de │concesionate de │concesionate de agenţii │
│economică, │vederea │agenţii │agenţii economici, │economici, oferind │
│inovarea şi │dezvoltării unui │economici, │oferind informaţii │informaţii detaliate │
│antreprenoriatul│mediu economic │oferind │detaliate necesare │necesare potenţialilor │
│ │competitiv şi │informaţii │potenţialilor │investitori │
│ │durabil în Valea │detaliate │investitori │ │
│ │Jiului. │necesare │ │ │
│ │ │potenţialilor │ │ │
│ │ │investitori │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Crearea unui │ │II.2.3 Demararea de │ │
│ │ecosistem │ │acţiuni şi demersuri │ │
│ │favorabil │ │în vederea │II.2.3 Demararea de acţiuni │
│Diversificarea │investiţiilor în │ │mediatizării şi │şi demersuri în vederea │
│economică, │vederea │ │promovării │mediatizării şi promovării │
│inovarea şi │dezvoltării unui │ │avantajelor │avantajelor dezvoltării de │
│antreprenoriatul│mediu economic │ │dezvoltării de │afaceri în Valea Jiului │
│ │competitiv şi │ │afaceri în Valea │ │
│ │durabil în Valea │ │Jiului │ │
│ │Jiului. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea │II.2.4. Crearea │ │ │
│ │operatorilor │unei baze de │ │ │
│ │economici locali │date (platformă │II.2.4. Crearea unei │ │
│ │în dezvoltarea şi │online) a │baze de date │ │
│ │diversificarea │activelor care │(platformă online) a │II.2.4. Crearea unei baze de│
│ │ofertelor de │ar putea avea şi│activelor care ar │date (platformă online) a │
│ │bunuri şi servicii│o altă utilizare│putea avea şi o altă │activelor care ar putea avea│
│Diversificarea │cu valoare │decât pentru │utilizare decât │şi o altă utilizare decât │
│economică, │adăugată mare. │activităţi │pentru activităţi │pentru activităţi miniere, │
│inovarea şi │Crearea unui mediu│miniere, prin │miniere, prin │prin identificarea şi │
│antreprenoriatul│stabil şi │identificarea şi│identificarea şi │inventarierea activelor │
│ │predictibil, care │inventarierea │inventarierea │disponibile şi punerea la │
│ │să stimuleze │activelor │activelor disponibile│dispoziţia publicului a │
│ │creşterea şi │disponibile şi │şi punerea la │informaţiilor obţinute. │
│ │diversificarea │punerea la │dispoziţia publicului│ │
│ │economică, precum │dispoziţia │a informaţiilor │ │
│ │şi angajarea │publicului a │obţinute. │ │
│ │forţei de muncă. │informaţiilor │ │ │
│ │ │obţinute. │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │II.2.5. Sprijinirea │ │
│ │ │ │dezvoltării mediului │ │
│ │ │ │de afaceri din Valea │ │
│ │ │ │Jiului prin │ │
│ │ │ │implementarea unor │II.2.5 Sprijinirea │
│ │Sprijinirea │ │proiecte cu impact │dezvoltării mediului de │
│ │operatorilor │ │economic şi social, │afaceri din Valea Jiului │
│ │economici locali │ │inclusiv în vederea │prin implementarea unor │
│ │în dezvoltarea şi │ │diversificării/ │proiecte cu impact economic │
│ │diversificarea │ │extinderii/ │şi social, inclusiv în │
│ │ofertelor de │ │modernizării │vederea diversificării/ │
│ │bunuri şi servicii│ │capacităţilor actuale│extinderii/ modernizării │
│Diversificarea │cu valoare │ │de producţie bunuri │capacităţilor actuale de │
│economică, │adăugată mare. │ │sau servicii, │producţie bunuri sau │
│inovarea şi │Crearea unui mediu│ │digitalizare la │servicii, digitalizare la │
│antreprenoriatul│stabil şi │ │nivelul proceselor de│nivelul proceselor de │
│ │predictibil, care │ │producţie, │producţie, achiziţionare │
│ │să stimuleze │ │achiziţionare │servicii şi echipamente │
│ │creşterea şi │ │servicii şi │pentru transformarea │
│ │diversificarea │ │echipamente pentru │digitală, dezvoltarea │
│ │economică, precum │ │transformarea │comerţului electronic, a │
│ │şi angajarea │ │digitală, dezvoltarea│implementării proiectelor de│
│ │forţei de muncă. │ │comerţului │eficienţă energetică etc. │
│ │ │ │electronic, a │ │
│ │ │ │implementării │ │
│ │ │ │proiectelor de │ │
│ │ │ │eficienţă energetică │ │
│ │ │ │etc.. │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea │ │ │ │
│ │operatorilor │ │ │ │
│ │economici locali │ │ │ │
│ │în dezvoltarea şi │ │II.2.6 Consilierea şi│ │
│ │diversificarea │ │sprijinirea agenţilor│II.2.6 Consilierea şi │
│ │ofertelor de │ │economici în vederea │sprijinirea agenţilor │
│ │bunuri şi servicii│ │dezvoltării şi │economici în vederea │
│Diversificarea │cu valoare │ │diversificării │dezvoltării şi │
│economică, │adăugată mare. │ │ofertelor de servicii│diversificării ofertelor de │
│inovarea şi │Crearea unui mediu│ │şi produse cu valoare│servicii şi produse cu │
│antreprenoriatul│stabil şi │ │adăugată mare şi a │valoare adăugată mare şi a │
│ │predictibil, care │ │creşterii │creşterii competitivităţii │
│ │să stimuleze │ │competitivităţii │acestora │
│ │creşterea şi │ │acestora │ │
│ │diversificarea │ │ │ │
│ │economică, precum │ │ │ │
│ │şi angajarea │ │ │ │
│ │forţei de muncă. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea │ │ │ │
│ │operatorilor │ │ │ │
│ │economici locali │ │ │ │
│ │în dezvoltarea şi │ │ │ │
│ │diversificarea │ │ │ │
│ │ofertelor de │ │ │ │
│ │bunuri şi servicii│ │ │ │
│Diversificarea │cu valoare │ │ │II.2.7. Sprijinirea │
│economică, │adăugată mare. │ │ │înfiinţării şi dezvoltării │
│inovarea şi │Crearea unui mediu│ │ │de noi IMM-uriîn domeniile │
│antreprenoriatul│stabil şi │ │ │cu potenţial de creştere │
│ │predictibil, care │ │ │ │
│ │să stimuleze │ │ │ │
│ │creşterea şi │ │ │ │
│ │diversificarea │ │ │ │
│ │economică, precum │ │ │ │
│ │şi angajarea │ │ │ │
│ │forţei de muncă. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Promovarea │ │ │ │
│ │spiritului │ │ │ │
│ │antreprenorial şi │ │ │ │
│Diversificarea │încurajarea │ │II.3.1 Organizarea de│II.3.1 Organizarea de │
│economică, │iniţiativelor │ │activităţi dedicate │activităţi dedicate │
│inovarea şi │antreprenoriale. │ │promovării │promovării │
│antreprenoriatul│îmbunătăţirea │ │antreprenoriatului în│antreprenoriatului în Valea │
│ │abilităţilor │ │Valea Jiului │Jiului │
│ │antreprenoriale şi│ │ │ │
│ │stimularea │ │ │ │
│ │creativităţii. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Promovarea │ │ │ │
│ │spiritului │ │ │ │
│ │antreprenorial şi │ │ │II.3.2 Iniţierea │
│Diversificarea │încurajarea │ │ │demersurilor privind │
│economică, │iniţiativelor │ │ │introducerea cursurilor │
│inovarea şi │antreprenoriale. │ │ │facultative de │
│antreprenoriatul│îmbunătăţirea │ │ │antreprenoriatîn │
│ │abilităţilor │ │ │învăţământul primar şi │
│ │antreprenoriale şi│ │ │secundar │
│ │stimularea │ │ │ │
│ │creativităţii. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Promovarea │ │ │II.3.3 Participarea │
│ │spiritului │ │ │absolvenţilor, a tinerilor │
│ │antreprenorial şi │ │ │antreprenori în programe/ │
│Diversificarea │încurajarea │ │ │cursuri de formare │
│economică, │iniţiativelor │ │ │antreprenorială, în vederea │
│inovarea şi │antreprenoriale. │ │ │dezvoltării unor afaceri pe │
│antreprenoriatul│îmbunătăţirea │ │ │baza aptitudinilor esenţiale│
│ │abilităţilor │ │ │antreprenoriatului acumulate│
│ │antreprenoriale şi│ │ │în cadrul programelor de │
│ │stimularea │ │ │formare │
│ │creativităţii. │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │II.3.4 Crearea unor │
│ │ │ │ │structuri de sprijinire a │
│ │ │ │ │afacerilor şi a │
│ │ │ │ │iniţiativelor locale │
│ │ │ │ │(incubatoare de afaceri cu │
│ │Dezvoltarea unui │ │ │portofoliu mix/ │
│ │ecosistem │ │ │acceleratoare - inclusiv │
│Diversificarea │antreprenorial │ │ │spaţii de co-working), │
│economică, │care favorizează │ │ │pentru susţinerea începerii │
│inovarea şi │apariţia şi │ │ │unei activităţi comerciale, │
│antreprenoriatul│maturizarea unor │ │ │care să dispună de │
│ │noi iniţiative │ │ │infrastructura necesară │
│ │economice │ │ │demarării unei afaceri │
│ │ │ │ │precum şi de programe de │
│ │ │ │ │asistenţă pentru │
│ │ │ │ │antreprenori, în funcţie de │
│ │ │ │ │etapa activităţii │
│ │ │ │ │antreprenorialeîn care se │
│ │ │ │ │află │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │III.1.1 Conservarea │ │
│ │ │ │şi protejarea │ │
│ │ │ │elementelor de │III.1.1 Conservarea şi │
│ │ │ │patrimoniu cultural, │protejarea elementelor de │
│ │ │ │industrial şi │patrimoniu cultural, │
│ │ │ │turistic din Valea │industrial şi turistic din │
│ │ │ │Jiului prin │Valea Jiului prin │
│ │Crearea unei │ │inventarierea şi │inventarierea şi │
│ │identităţi locale │ │înregistrarea stării │înregistrarea stării │
│Valorificarea │şi promovarea │ │resurselor turistice │resurselor turistice │
│durabilă a │zonei ca │ │naturale şi antropice│naturale şi antropice din │
│specificului │destinaţie │ │din cadrul │cadrul patrimoniului │
│local │turistică pentru │ │patrimoniului │turistic al regiunii, │
│ │întreaga perioadă │ │turistic al regiunii,│inclusiv a celor │
│ │a anului │ │inclusiv a celor │industriale, şi │
│ │ │ │industriale, şi │identificarea resurselor cu │
│ │ │ │identificarea │potenţial de dezvoltare │
│ │ │ │resurselor cu │integrată şi de valorificare│
│ │ │ │potenţial de │culturală, turistică şi │
│ │ │ │dezvoltare integrată │educativă │
│ │ │ │şi de valorificare │ │
│ │ │ │culturală, turistică │ │
│ │ │ │şi educativă │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Crearea unei │ │III.1.2. In contextul│ │
│ │identităţi locale │ │realizării unui │III.1.2. In contextul │
│Valorificarea │şi promovarea │ │strategii de turism, │realizării unui strategii de│
│durabilă a │zonei ca │ │crearea brandului │turism, crearea brandului │
│specificului │destinaţie │ │destinaţiei turistice│destinaţiei turistice Valea │
│local │turistică pentru │ │Valea Jiului şi a │Jiului şi a unui calendar │
│ │întreaga perioadă │ │unui calendar anual │anual de evenimente │
│ │a anului │ │de evenimente │cultural- sportive │
│ │ │ │cultural-sportive │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │III.1.3 Protejarea, │
│ │ │ │ │dezvoltarea şi promovarea │
│ │ │ │ │patrimoniului natural şi a │
│ │Punerea în valoare│ │ │ecoturismului prin │
│ │a patrimoniului │ │ │identificarea, marcarea, │
│ │local prin │ │ │amenajarea, omologarea, │
│Valorificarea │realizarea de │ │ │digitalizarea şi promovarea │
│durabilă a │circuite turistice│ │ │unor rute turistice, │
│specificului │tematice regionale│ │ │culturale şi de agrement, │
│local │şi trans-regionale│ │ │destinate cicloturismului, │
│ │şi dezvoltarea │ │ │turismului pedestru, hipic, │
│ │infrastructurii │ │ │acvatic şi celui folosind │
│ │montane │ │ │schiurile, în interiorul │
│ │ │ │ │Văii Jiului şi racordarea │
│ │ │ │ │lor la rute turistice din │
│ │ │ │ │regiunile învecinate; │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Punerea în valoare│ │ │III.1.4 Protejarea, │
│ │a patrimoniului │ │ │dezvoltarea şi promovarea │
│ │local prin │ │ │patrimoniului natural şi a │
│Valorificarea │realizarea de │ │ │ecoturismului prin │
│durabilă a │circuite turistice│ │ │amenajarea celor mai │
│specificului │tematice regionale│ │ │atractive peşteri din │
│local │şi trans-regionale│ │ │interiorul celor 6 UAT- uri │
│ │şi dezvoltarea │ │ │care formează Valea Jiului │
│ │infrastructurii │ │ │şi includerea lor în rutele │
│ │montane │ │ │turistice │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │III.1.5 Dezvoltarea │ │
│ │ │ │şi punerea în valoare│ │
│ │ │ │a infrastructurii │ │
│ │ │ │turistice prin │III.1.5 Dezvoltarea şi │
│ │ │ │extinderea domeniului│punerea în valoare a │
│ │ │ │schiabil din Valea │infrastructurii turistice │
│ │Punerea în valoare│ │Jiului, │prin extinderea domeniului │
│ │a patrimoniului │ │creşterea numărului │schiabil din Valea Jiului, │
│ │local prin │ │de km de pârtie şi a │creşterea numărului de km de│
│ │realizarea de │ │duratei sezonului de │pârtie şi a duratei │
│Valorificarea │circuite turistice│ │schi (inclusiv │sezonului de schi (inclusiv │
│durabilă a │tematice regionale│ │dezvoltarea │dezvoltarea infrastructurii │
│specificului │şi trans-regionale│ │infrastructurii de │de producere a zăpezii │
│local │şi │ │producere a zăpezii │artificiale), şi amenajarea,│
│ │dezvoltarea │ │artificiale), şi │pe acelaşi amplasament, de │
│ │infrastructurii │ │amenajarea, pe │trasee de mountain bike, │
│ │montane │ │acelaşi amplasament, │pentru adulţi şi copii, în │
│ │ │ │de trasee de mountain│vederea folosirii │
│ │ │ │bike, pentru adulţi │infrastructurii specifice pe│
│ │ │ │şi copii, în vederea │întreaga durată a anului. │
│ │ │ │folosirii │ │
│ │ │ │infrastructurii │ │
│ │ │ │specifice pe întreaga│ │
│ │ │ │durată a anului. │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Punerea în valoare│ │ │ │
│ │a patrimoniului │ │ │ │
│ │local prin │ │ │III.1.6 Dezvoltarea de noi │
│Valorificarea │realizarea de │ │ │rute turistice şi de │
│durabilă a │circuite turistice│ │ │agrement prin amenajarea, │
│specificului │tematice regionale│ │ │printre altele, a unor │
│local │şi trans-regionale│ │ │trasee de sanie pe şină şi a│
│ │şi dezvoltarea │ │ │unor pârtii sintetice │
│ │infrastructurii │ │ │ │
│ │montane │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │III.1.7 Restaurarea │ │
│ │ │ │şi reconversia │III.1.7 Restaurarea şi │
│ │ │ │fostelor exploatări │reconversia fostelor │
│ │ │ │miniere şi includerea│exploatări miniere şi │
│Valorificarea │Reconversia │ │lor în circuitului │includerea lor în │
│durabilă a │funcţională a │ │economic şi turistic,│circuitului economic şi │
│specificului │patrimoniului │ │asigurând protejarea │turistic, asigurând │
│local │minier │ │şi promovarea │protejarea şi promovarea │
│ │ │ │patrimoniului Văii │patrimoniului Văii Jiului │
│ │ │ │Jiului prin crearea │prin crearea Centrului │
│ │ │ │Centrului │Multifuncţional Petrila │
│ │ │ │Multifuncţional │ │
│ │ │ │Petrila │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │III.1.8 Restaurarea şi │
│ │ │ │ │reconversia fostelor │
│ │ │ │ │exploatări miniere şi │
│Valorificarea │Reconversia │ │ │includerea lor in circuitul │
│durabilă a │funcţională a │ │ │economic şi turistic, │
│specificului │patrimoniului │ │ │asigurând protejarea şi │
│local │minier │ │ │promovarea patrimoniului │
│ │ │ │ │Văii Jiului prin crearea │
│ │ │ │ │Centrului Educaţional- │
│ │ │ │ │Muzeal Lupeni │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Valorificarea │Reconversia │III.1.9 Crearea │III.1.9 Crearea │ │
│durabilă a │funcţională a │Centrului de │Centrului de Recreere│III.1.9 Crearea Centrului de│
│specificului │patrimoniului │Recreere şi │şi Agrement Uricani │Recreere şi Agrement Uricani│
│local │minier │Agrement Uricani│ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │numărului de │III.2.1 │ │ │
│ │turişti şi a │Reactualizarea │ │ │
│ │duratei şederii │PUG- urilor │III.2.1 │ │
│ │acestora prin │pentru fiecare │Reactualizarea PUG- │ │
│ │crearea de │dintre cele 6 │urilor pentru fiecare│III.2.1 Reactualizarea │
│ │structuri de │UAT-uri din │dintre cele 6 UAT-uri│PUG-urilor pentru fiecare │
│Valorificarea │primire turistică │Valea Jiului şi │din Valea Jiului şi a│dintre cele 6 UAT- uri din │
│durabilă a │dedicate │a PUZ-urilor │PUZ-urilor pentru │Valea Jiului şi a PUZ- │
│specificului │familiilor, │pentru staţiunea│staţiunea Straja, │urilor pentru staţiunea │
│local │dezvoltarea celor │Straja, zona │zona turistică │Straja, zona turistică │
│ │dedicate │turistică │Petroşani - Parâng şi│Petroşani - Parâng şi alte │
│ │eco-turismului şi │Petroşani - │alte zone cu │zone cu potenţial turistic │
│ │crearea │Parâng şi alte │potenţial turistic │din Valea Jiului │
│ │condiţiilor pentru│zone cu │din Valea Jiului │ │
│ │realizarea unei │potenţial │ │ │
│ │mari investiţii în│turistic din │ │ │
│ │domeniul │Valea Jiului │ │ │
│ │ospitalităţii │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │numărului de │ │ │ │
│ │turişti şi a │ │ │ │
│ │duratei şederii │ │ │ │
│ │acestora prin │ │ │ │
│ │crearea de │ │ │ │
│ │structuri de │ │III.2.2 Implementarea│III.2.2. Implementarea │
│Valorificarea │primire turistică │ │Planului Naţional de │Planului Naţional de │
│durabilă a │dedicate │ │Cadastru şi Carte │Cadastru şi Carte Funciară │
│specificului │familiilor, │ │Funciară la nivelul │la nivelul fiecăruia dintre │
│local │dezvoltarea celor │ │fiecăruia dintre cele│cele 6 UAT-uri din Valea │
│ │dedicate │ │6 UAT-uri din Valea │Jiului │
│ │eco-turismului şi │ │Jiului │ │
│ │crearea │ │ │ │
│ │condiţiilor pentru│ │ │ │
│ │realizarea unei │ │ │ │
│ │mari investiţii în│ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │
│ │ospitalităţii │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │numărului de │ │III.2.3 Iniţierea şi │ │
│ │turişti şi a │ │susţinerea │ │
│ │duratei şederii │ │demersurilor pentru │ │
│ │acestora prin │ │clasificarea mai │III.2.3 Iniţierea şi │
│ │crearea de │ │multor UAT- uri şi │susţinerea demersurilor │
│ │structuri de │ │zone din regiune ca │pentru clasificarea mai │
│Valorificarea │primire turistică │ │staţiuni turistice de│multor UAT-uri şi zone din │
│durabilă a │dedicate │ │interes naţional sau │regiune ca staţiuni │
│specificului │familiilor, │ │local (ex: Zona │turistice de interes │
│local │dezvoltarea celor │ │Şureanu (munţii │naţional sau local (ex: Zona│
│ │dedicate │ │Sebeşului) │Şureanu (munţii Sebeşului) -│
│ │eco-turismului şi │ │- Petrila, oraşul │Petrila, oraşul Uricani şi │
│ │crearea │ │Uricani şi zonele │zonele munţii Vâlcan - │
│ │condiţiilor pentru│ │munţii Vâlcan - │Vulcan, Retezat -Aninoasa) │
│ │realizarea unei │ │Vulcan, Retezat- │ │
│ │mari investiţii în│ │Aninoasa) │ │
│ │domeniul │ │ │ │
│ │ospitalităţii │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │numărului de │ │ │ │
│ │turişti şi a │ │ │ │
│ │duratei şederii │ │ │III..2.4 Realizarea unei │
│ │acestora prin │ │ │scheme de ajutor de stat │
│ │crearea de │ │ │dedicată ITI Valea Jiului, │
│ │structuri de │ │ │eventual de tip de minimis, │
│Valorificarea │primire turistică │ │ │pentru sprijinirea │
│durabilă a │dedicate │ │ │dezvoltării infrastructurii │
│specificului │familiilor, │ │ │de structuri de primire │
│local │dezvoltarea celor │ │ │turistice cu funcţiuni de │
│ │dedicate │ │ │cazare, inclusiv de pensiuni│
│ │eco-turismului şi │ │ │turistice cu funcţiuni de │
│ │crearea │ │ │alimentaţie publică bazată │
│ │condiţiilor pentru│ │ │pe produse locale │
│ │realizarea unei │ │ │ │
│ │mari investiţii în│ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │
│ │ospitalităţii │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │III.2.5 Dezvoltarea │ │
│ │numărului de │ │infrastructurii │ │
│ │turişti şi a │ │turistice prin │III.2.5 Dezvoltarea │
│ │duratei şederii │ │realizarea unui │infrastructurii turistice │
│ │acestora prin │ │program pentru │prin realizarea unui program│
│ │crearea de │ │renovarea şi │pentru renovarea şi │
│ │structuri de │ │înfiinţarea de noi │înfiinţarea de noi structuri│
│Valorificarea │primire turistică │ │structuri de primire │de primire turistice în │
│durabilă a │dedicate │ │turistice în zonele │zonele din arealul submontan│
│specificului │familiilor, │ │din arealul submontan│şi montan: refugii montane │
│local │dezvoltarea celor │ │şi montan: refugii │(soluţie ce va preferată în │
│ │dedicate │ │montane (soluţie ce │zonele înalte), spaţii de │
│ │eco-turismului şi │ │va preferată în │camping şi cabane (pe │
│ │crearea │ │zonele înalte), │amplasamente selectate │
│ │condiţiilor pentru│ │spaţii de camping şi │conform legislaţiei de │
│ │realizarea unei │ │cabane (pe │mediu) │
│ │mari investiţii în│ │amplasamente │ │
│ │domeniul │ │selectate conform │ │
│ │ospitalităţii │ │legislaţiei de mediu)│ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │numărului de │III.2.6 │ │ │
│ │turişti şi a │Asigurarea unor │ │ │
│ │duratei şederii │măsuri specifice│ │ │
│ │acestora prin │privind │III.2.6 Asigurarea │ │
│ │crearea de │protecţia şi │unor măsuri specifice│III.2.6 Asigurarea unor │
│ │structuri de │siguranţa │privind protecţia şi │măsuri specifice privind │
│Valorificarea │primire turistică │turiştilor, (de │siguranţa turiştilor,│protecţia şi siguranţa │
│durabilă a │dedicate │exemplu prin │(de exemplu prin │turiştilor, (de exemplu prin│
│specificului │familiilor, │dezvoltarea │dezvoltarea │dezvoltarea serviciilor │
│local │dezvoltarea celor │serviciilor │serviciilor oferite │oferite de Serviciul Public │
│ │dedicate │oferite de │de Serviciul Public │Judeţean Salvamont Hunedoara│
│ │eco-turismului şi │Serviciul Public│Judeţean Salvamont │- Formaţia Valea Jiului) │
│ │crearea │Judeţean │Hunedoara - Formaţia │ │
│ │condiţiilor pentru│Salvamont │Valea Jiului) │ │
│ │realizarea unei │Hunedoara - │ │ │
│ │mari investiţii în│Formaţia Valea │ │ │
│ │domeniul │Jiului) │ │ │
│ │ospitalităţii │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │III.2.7 Dezvoltarea │ │
│ │ │ │unui program de │ │
│ │ │ │reconversie │ │
│ │Creşterea │ │profesională şi │III.2.7 Dezvoltarea unui │
│ │calităţii │ │calificare a forţei │program de reconversie │
│ │serviciilor şi a │ │de muncă în domeniul │profesională şi calificare a│
│ │numărului de │ │industriei │forţei de muncă în domeniul │
│Valorificarea │angajaţi în │ │ospitalităţii, │industriei ospitalităţii, │
│durabilă a │domeniul │ │inclusiv realizarea │inclusiv realizarea de │
│specificului │ospitalităţii, │ │de parteneriate între│parteneriate între │
│local │precum şi a │ │antreprenorii din │antreprenorii din domeniul │
│ │ponderii │ │domeniul industriei │industriei ospitalităţi şi │
│ │domeniului în │ │ospitalităţi şi │turismului şi liceele şi │
│ │produsul intern │ │turismului şi liceele│colegiile cu specializări în│
│ │brut local │ │şi colegiile cu │domeniul turismului şi │
│ │ │ │specializări în │alimentaţiei publice │
│ │ │ │domeniul turismului │ │
│ │ │ │şi alimentaţiei │ │
│ │ │ │publice │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │III.2.8 Dezvoltarea unor │
│ │calităţii │ │ │programe de instruire pentru│
│ │serviciilor şi a │ │ │cadrele didactice din │
│ │numărului de │ │ │liceele şi colegiile cu │
│Valorificarea │angajaţi în │ │ │specializări în domeniul │
│durabilă a │domeniul │ │ │turismului şi alimentaţiei │
│specificului │ospitalităţii, │ │ │publice şi pentru cadrele │
│local │precum şi a │ │ │universitare din cadrul │
│ │ponderii │ │ │programului de licenţă │
│ │domeniului în │ │ │prezentat în cadrul acţiunii│
│ │produsul intern │ │ │III.2.9 │
│ │brut local │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │
│ │serviciilor şi a │ │ │ │
│ │numărului de │ │ │III.2.9 Dezvoltarea unui │
│Valorificarea │angajaţi în │ │ │program de licenţă privind │
│durabilă a │domeniul │ │ │Managementul ospitalităţii │
│specificului │ospitalităţii, │ │ │sau similar în cadrul │
│local │precum şi a │ │ │Universităţii din Petroşani │
│ │ponderii │ │ │ │
│ │domeniului în │ │ │ │
│ │produsul intern │ │ │ │
│ │brut local │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │III.3.1 Realizarea, │ │
│ │ │ │de către autorităţile│ │
│ │Revigorarea │ │locale ale fiecărui │III.3.1 Realizarea, de către│
│ │oraşelor prin │ │UAT, a Planului de │autorităţile locale ale │
│ │proiecte de │ │proiecte pentru │fiecărui UAT, a Planului de │
│Valorificarea │regenerare urbană │ │regenerare urbană, │proiecte pentru regenerare │
│durabilă a │şi stimularea │ │prin implicarea │urbană, prin implicarea │
│specificului │capitalului uman │ │elevilor, │elevilor, studenţilor, a │
│local │local prin │ │studenţilor, a │societăţii civile şi a │
│ │realizarea de zone│ │societăţii civile şi │specialiştilor în domeniul │
│ │creative │ │a specialiştilor în │soluţiilor urbanistice şi │
│ │ │ │domeniul soluţiilor │arhitecturale │
│ │ │ │urbanistice şi │ │
│ │ │ │arhitecturale │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Revigorarea │ │ │III.3.2 Reconversia │
│ │oraşelor prin │ │ │funcţională a clădirilor │
│ │proiecte de │ │ │(inclusiv eventuale clădiri │
│Valorificarea │regenerare urbană │ │ │contaminate) şi reabilitarea│
│durabilă a │şi stimularea │ │ │integrată a spaţiilor │
│specificului │capitalului uman │ │ │publice (inclusiv eventuale │
│local │local prin │ │ │spaţii contaminate) din │
│ │realizarea de zone│ │ │zonele centrale, zonele │
│ │creative │ │ │istorice şi din interiorul │
│ │ │ │ │ansamblurilor de locuinţe │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Revigorarea │ │ │ │
│ │oraşelor prin │ │ │III.3.3 Realizarea de zone │
│Valorificarea │proiecte de │ │ │creative vizând sprijinirea │
│durabilă a │regenerare urbană │ │ │start- up-urilor, susţinerea│
│specificului │şi stimularea │ │ │întreprinderilor sociale şi │
│local │capitalului uman │ │ │promovarea iniţiativelor │
│ │local prin │ │ │civice şi culturale │
│ │realizarea de zone│ │ │independente │
│ │creative │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Transformarea Văii│ │ │ │
│ │Jiului într-o │ │III.3.4 Acreditarea, │ │
│ │destinaţie │ │susţinerea şi punerea│III.3.4 Acreditarea, │
│Valorificarea │favorită pentru │ │în valoare a │susţinerea şi punerea în │
│durabilă a │iubitorii de │ │muzeelor, inclusiv a │valoare a muzeelor, inclusiv│
│specificului │activităţi │ │caselor memoriale, │a caselor memoriale, │
│local │cultural-sportive │ │existente în Valea │existente în Valea Jiului şi│
│ │şi de agrement, la│ │Jiului şi crearea │crearea unei reţele muzeale │
│ │nivel regional, │ │unei reţele muzeale │în regiune │
│ │naţional şi │ │în regiune │ │
│ │internaţional │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Transformarea Văii│ │ │III.3.5 Modernizarea │
│ │Jiului într-o │ │ │infrastructurii culturale a │
│ │destinaţie │ │ │zonei prin reabilitarea / │
│Valorificarea │favorită pentru │ │ │construirea a minimum un │
│durabilă a │iubitorii de │ │ │cinematograf şi a unui │
│specificului │activităţi │ │ │spaţiu de spectacole indoor │
│local │cultural-sportive │ │ │şi prin implementarea │
│ │şi de agrement, la│ │ │tehnologiilor multimedia şi │
│ │nivel regional, │ │ │a tehnicilor digitale pentru│
│ │naţional şi │ │ │promovarea infrastructurii │
│ │internaţional │ │ │culturale │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Transformarea Văii│ │III.3.6 │ │
│ │Jiului într-o │ │Diversificarea │ │
│ │destinaţie │ │ofertei culturale │III.3.6 Diversificarea │
│Valorificarea │favorită pentru │ │prin organizarea de │ofertei culturale prin │
│durabilă a │iubitorii de │ │evenimente culturale │organizarea de evenimente │
│specificului │activităţi │ │anuale (festival de │culturale anuale (festival │
│local │cultural-sportive │ │cinema de dimensiuni │de cinema de dimensiuni │
│ │şi de agrement, la│ │medii, festival de │medii, festival de muzică de│
│ │nivel regional, │ │muzică de dimensiuni │dimensiuni medii, etc.) │
│ │naţional şi │ │medii, etc.) │ │
│ │internaţional │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Transformarea Văii│ │ │ │
│ │Jiului într-o │ │ │III.3.7 Organizarea de │
│ │destinaţie │ │ │apeluri anuale de proiecte │
│Valorificarea │favorită pentru │ │ │pentru artişti independenţi │
│durabilă a │iubitorii de │ │ │(rezidenţe artistice, │
│specificului │activităţi │ │ │ateliere, expoziţii, │
│local │cultural-sportive │ │ │reprezentaţii, etc.) şi în │
│ │şi de agrement, la│ │ │domeniul acţiunilor civice │
│ │nivel regional, │ │ │şi sociale │
│ │naţional şi │ │ │ │
│ │internaţional │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │III.3.8 │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │
│ │ │infrastructurii │III.3.8 Dezvoltarea │ │
│ │ │sportive, │infrastructurii │ │
│ │ │inclusiv din │sportive, inclusiv │ │
│ │Transformarea Văii│cadrul │din cadrul │III.3.8 Dezvoltarea │
│ │Jiului într-o │instituţiilor de│instituţiilor de │infrastructurii sportive, │
│ │destinaţie │învăţământ, şi │învăţământ, şi │inclusiv din cadrul │
│ │favorită pentru │realizarea de │realizarea de noi │instituţiilor de învăţământ,│
│Valorificarea │iubitorii de │noi concepte de │concepte de │şi realizarea de noi │
│durabilă a │activităţi │evenimente (de │evenimente (de ex │concepte de evenimente (de │
│specificului │cultural-sportive │ex sportive/ │sportive/culturale │ex sportive/culturale etc), │
│local │şi de agrement, la│culturale etc), │etc), dedicate │dedicate familiei, copiilor,│
│ │nivel regional, │dedicate │familiei, copiilor, │seniorilor, persoanelor cu │
│ │naţional şi │familiei, │seniorilor, │dizabilităţi, derulate de-a │
│ │internaţional │copiilor, │persoanelor cu │lungul întregului an │
│ │ │seniorilor, │dizabilităţi, │ │
│ │ │persoanelor cu │derulate de-a lungul │ │
│ │ │dizabilităţi, │întregului an │ │
│ │ │derulate de-a │ │ │
│ │ │lungul │ │ │
│ │ │întregului an │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Transformarea Văii│ │ │ │
│ │Jiului într-o │ │ │ │
│ │destinaţie │ │ │III.3.9 înfiinţarea / │
│Valorificarea │favorită pentru │ │ │reabilitarea şi susţinerea │
│durabilă a │iubitorii de │ │ │dezvoltării taberelor │
│specificului │activităţi │ │ │şcolare pentru copii şi │
│local │cultural-sportive │ │ │tineri, operate atât de │
│ │şi de agrement, la│ │ │entităţi publice, cât şi │
│ │nivel regional, │ │ │private │
│ │naţional şi │ │ │ │
│ │internaţional │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Transformarea Văii│ │ │ │
│ │Jiului într-o │ │III.3.10 Realizarea │ │
│ │destinaţie │ │de noi zone şi │III.3.10 Realizarea de noi │
│Valorificarea │favorită pentru │ │structuri de primire │zone şi structuri de primire│
│durabilă a │iubitorii de │ │turistice cu │turistice cu funcţiuni de │
│specificului │activităţi │ │funcţiuni de │agrement, inclusiv centre de│
│local │cultural-sportive │ │agrement, inclusiv │tip spa & welness , tip parc│
│ │şi de agrement, la│ │centre de tip spa & │de aventură ş.a. │
│ │nivel regional, │ │welness , tip parc de│ │
│ │naţional şi │ │aventură ş.a. │ │
│ │internaţional │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │III.4.1 Sprijinirea │
│ │ │ │ │practicării activităţilor │
│ │ │ │ │agricole (inclusiv │
│ │ │ │ │cultivarea fructelor de │
│ │ │ │ │pădure) şi creşterii │
│ │ │ │ │animalelor conform │
│ │ │ │ │regulamentelor europene şi │
│ │ │ │ │realizarea unei scheme de │
│ │ │ │ │ajutor de stat dedicate ITI │
│ │ │ │ │Valea Jiului, eventual de │
│ │ │ │ │tip de-minimis, pentru │
│ │ │ │ │susţinerea practicării │
│ │ │ │ │activităţilor meşteşugăreşti│
│ │ │ │ │şi a altor activităţi conexe│
│ │Creşterea │ │ │(inclusiv a celor menite să │
│ │numărului de │ │ │susţină dezvoltarea │
│Valorificarea │producători locali│ │ │turismului în zonă - │
│durabilă a │şi a produselor │ │ │ateliere pentru │
│specificului │agroalimentare │ │ │comercializare / reparaţii │
│local │locale certificate│ │ │echipament sportiv, pentru │
│ │la nivel naţional │ │ │recondiţionare / │
│ │şi european │ │ │comercializare produse │
│ │ │ │ │tradiţionale, etc.). Schema │
│ │ │ │ │va permite atât │
│ │ │ │ │achiziţionarea de │
│ │ │ │ │echipamente şi utilaje, cât │
│ │ │ │ │şi accesul la programare de │
│ │ │ │ │instruire, inclusiv în │
│ │ │ │ │domeniul digitalizării. │
│ │ │ │ │Printre beneficiarii vizaţi,│
│ │ │ │ │se vor afla toate persoanele│
│ │ │ │ │aflate în căutarea unui loc │
│ │ │ │ │de muncă, în special │
│ │ │ │ │tinerii, şomerii de lungă │
│ │ │ │ │durată şi grupurile │
│ │ │ │ │dezavantajate pe piaţa │
│ │ │ │ │muncii │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │III.4.2 │ │ │
│ │ │Sprijinirea │ │ │
│ │ │producţiei │ │ │
│ │ │locale de │III.4.2 Sprijinirea │ │
│ │ │alimente, │producţiei locale de │ │
│ │ │băuturi, produse│alimente, băuturi, │III.4.2 Sprijinirea │
│ │ │naturiste şi │produse naturiste şi │producţiei locale de │
│ │ │meşteşugăreşti, │meşteşugăreşti, prin │alimente, băuturi, produse │
│ │Creşterea │prin includerea │includerea │naturiste şi meşteşugăreşti,│
│ │numărului de │producătorilor │producătorilor şi │prin includerea │
│Valorificarea │producători locali│şi │meşteşugarilor locali│producătorilor şi │
│durabilă a │şi a produselor │meşteşugarilor │pe platforme │meşteşugarilor locali pe │
│specificului │agroalimentare │locali pe │digitalizate │platforme digitalizate │
│local │locale certificate│platforme │specializate pe │specializate pe promovarea, │
│ │la nivel naţional │digitalizate │promovarea, │distribuţia şi │
│ │şi european │specializate pe │distribuţia şi │comercializarea inclusiv de │
│ │ │promovarea, │comercializarea │produse agro-alimentare şi │
│ │ │distribuţia şi │inclusiv de produse │meşteşugăreşti │
│ │ │comercializarea │agroalimentare şi │ │
│ │ │inclusiv de │meşteşugăreşti │ │
│ │ │produse │ │ │
│ │ │agroalimentare │ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │meşteşugăreşti │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Creşterea │III.4.3 │ │ │
│ │numărului de │Realizarea de │III.4.3 Realizarea de│ │
│Valorificarea │producători locali│parteneriate │parteneriate între │III.4.3 Realizarea de │
│durabilă a │şi a produselor │între │producătorii locali │parteneriate între │
│specificului │agroalimentare │producătorii │şi liceele şi │producătorii locali şi │
│local │locale certificate│locali şi │facultăţile din Valea│liceele şi facultăţile din │
│ │la nivel naţional │liceele şi │Jiului │Valea Jiului │
│ │şi european │facultăţile din │ │ │
│ │ │Valea Jiului │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │III.4.4 Crearea de │ │
│ │ │ │facilităţi de │ │
│ │ │ │procesare a │III.4.4 Crearea de │
│ │Creşterea │ │produselor agricole │facilităţi de procesare a │
│ │numărului de │ │primare locale (de │produselor agricole primare │
│Valorificarea │producători locali│ │ex: abator, centru de│locale (de ex: abator, │
│durabilă a │şi a produselor │ │colectare şi │centru de colectare şi │
│specificului │agroalimentare │ │procesare a laptelui,│procesare a laptelui, centru│
│local │locale certificate│ │centru de colectare, │de colectare, spălare şi │
│ │la nivel naţional │ │spălare şi procesare │procesare primară de lână şi│
│ │şi european │ │primară de lână şi │piei, centru de colectare a │
│ │ │ │piei, centru de │fructelor de pădure, etc.) │
│ │ │ │colectare a fructelor│ │
│ │ │ │de pădure, etc.) │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │IV.1.1 │ │ │
│ │ │Reabilitarea, │ │ │
│ │ │modernizarea, │ │ │
│ │ │construirea şi │ │ │
│ │ │extinderea │IV.1.1 Reabilitarea, │ │
│ │ │infrastructurii │modernizarea, │ │
│ │ │rutiere (drumuri│construirea şi │ │
│ │ │urbane, │extinderea │IV.1.1 Reabilitarea, │
│ │ │judeţene, │infrastructurii │modernizarea, construirea şi│
│ │Construirea, │naţionale) cu │rutiere (drumuri │extinderea infrastructurii │
│ │dezvoltarea şi │luarea măsurilor│urbane, judeţene, │rutiere (drumuri urbane, │
│ │modernizarea │necesare │naţionale) cu luarea │judeţene, naţionale) cu │
│ │infrastructurii de│evitării │măsurilor necesare │luarea măsurilor necesare │
│ │transport rutier │afectării │evitării afectării │evitării afectării mediului │
│Accesibilitatea,│şi feroviar pentru│mediului natural│mediului natural (cu │natural (cu precădere DN │
│mobilitatea şi │a facilita accesul│(cu precădere DN│precădere DN 66A, DN │66A, DN 7A şi racorduri la │
│conectivitatea │populaţiei şi │66A, DN 7A şi │7A şi racorduri la DJ│DJ 709F); inclusiv │
│ │transportul de │racorduri la DJ │709F); inclusiv │modernizări pentru reducerea│
│ │marfă atât la │709F); inclusiv │modernizări pentru │poluării fonice prin crearea│
│ │nivel local, cât │modernizări │reducerea poluării │unor culoare verzi/ sisteme │
│ │şi la nivel │pentru reducerea│fonice prin crearea │de protecţie fonica de-a │
│ │regional │poluării fonice │unor culoare verzi/ │lungul principalelor artere │
│ │ │prin crearea │sisteme de protecţie │de circulaţie │
│ │ │unor culoare │fonica de-a lungul │ │
│ │ │verzi/ sisteme │principalelor artere │ │
│ │ │de protecţie │de circulaţie │ │
│ │ │fonica de-a │ │ │
│ │ │lungul │ │ │
│ │ │principalelor │ │ │
│ │ │artere de │ │ │
│ │ │circulaţie │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Construirea, │ │ │ │
│ │dezvoltarea şi │ │ │ │
│ │modernizarea │ │IV.1.2. Analiza │ │
│ │infrastructurii de│ │oportunităţii în ceea│IV.1.2. Analiza │
│ │transport rutier │ │ce priveşte │oportunităţii în ceea ce │
│Accesibilitatea,│şi feroviar pentru│ │modernizarea │priveşte modernizarea │
│mobilitatea şi │a facilita accesul│ │infrastructurii │infrastructurii feroviare │
│conectivitatea │populaţiei şi │ │feroviare (transport │(transport călători şi │
│ │transportul de │ │călători şi transport│transport marfă) │
│ │marfă atât la │ │marfă) │ │
│ │nivel local, cât │ │ │ │
│ │şi la nivel │ │ │ │
│ │regional │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │ │IV.2.1 Integrarea │
│ │lAsigurarea unui │ │ │mobilităţii cu planificarea │
│ │transport public │ │ │urbană, reorganizarea │
│ │constant, │ │ │traseelor şi a programelor │
│ │eficient, facil şi│ │ │de circulaţie a │
│Accesibilitatea,│modern pentru toţi│ │ │transportului public în │
│mobilitatea şi │locuitorii, în │ │ │vederea creşterii │
│conectivitatea │linie cu tiparele │ │ │accesibilităţii populaţiei │
│ │de deplasare │ │ │la serviciile de transport │
│ │înregistrate în │ │ │public; │
│ │Valea Jiului │ │ │Realizarea unei mobilităţi │
│ │ │ │ │integrate la nivelul Văii │
│ │ │ │ │Jiului │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │IV.2.2 Extinderea, │ │
│ │ │ │îmbunătăţirea şi │ │
│ │ │ │modernizarea │IV.2.2 Extinderea, │
│ │Asigurarea │ │transportului public │îmbunătăţirea şi │
│ │diversificării în │ │în vederea creşterii │modernizarea transportului │
│ │transport prin │ │nivelului de │public în vederea creşterii │
│Accesibilitatea,│dezvoltarea │ │conectivitate în │nivelului de conectivitate │
│mobilitatea şi │infrastructurii │ │Valea Jiului prin │în Valea Jiului prin │
│conectivitatea │aferente │ │achiziţia de mijloace│achiziţia de mijloace de │
│ │mijloacelor de │ │de transport │transport motorizate │
│ │transport │ │motorizate (autobuze,│(autobuze, microbuze, etc.) │
│ │ecologice şi cu │ │microbuze, etc.) cu │cu emisii reduse şi cu │
│ │emisii reduse │ │emisii reduse şi cu │sisteme de numărare călători│
│ │ │ │sisteme de numărare │şi sisteme de informare │
│ │ │ │călători şi sisteme │ │
│ │ │ │de informare │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │
│ │diversificării în │IV.2.3 │ │ │
│ │transport prin │Elaborarea/ │IV.2.3 Elaborarea/ │ │
│Accesibilitatea,│dezvoltarea │actualizarea │actualizarea planului│IV.2.3 Elaborarea/ │
│mobilitatea şi │infrastructurii │planului │integrat de │actualizarea planului │
│conectivitatea │aferente │integrat de │mobilitate la nivelul│integrat de mobilitate la │
│ │mijloacelor de │mobilitate la │Văii Jiului; │nivelul Văii Jiului; │
│ │transport │nivelul Văii │ │ │
│ │ecologice şi cu │Jiului; │ │ │
│ │emisii reduse │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │IV.2.4 Dezvoltarea │ │
│ │ │ │unui transport │ │
│ │ │ │alternativ care sa │ │
│ │ │ │cuprindă │IV.2.4 Dezvoltarea unui │
│ │ │ │infrastructură şi │transport alternativ care sa│
│ │ │ │mijloace de transport│cuprindă infrastructură şi │
│ │Asigurarea │ │„verzi”, cu precădere│mijloace de transport │
│ │diversificării în │ │piste de biciclete, │„verzi”, cu precădere piste │
│ │transport prin │ │staţii de încărcare │de biciclete, staţii de │
│ │dezvoltarea │ │electrică, staţii │încărcare electrică, staţii │
│Accesibilitatea,│infrastructurii │ │pentru combustibili │pentru combustibili │
│mobilitatea şi │aferente │ │alternativi, inclusiv│alternativi, inclusiv │
│conectivitatea │mijloacelor de │ │extinderea │extinderea transportului │
│ │transport │ │transportului public │public pe cablu în Valea │
│ │ecologice şi cu │ │pe cablu în Valea │Jiului (înfiinţarea, │
│ │emisii reduse │ │Jiului (înfiinţarea, │modernizarea şi / sau │
│ │ │ │modernizarea şi / sau│extinderea instalaţiilor de │
│ │ │ │extinderea │tip teleschi, telescaun, │
│ │ │ │instalaţiilor de tip │telegondolă, etc., în zonele│
│ │ │ │teleschi, telescaun, │montane din Valea Jiului); │
│ │ │ │telegondolă, etc., în│ │
│ │ │ │zonele montane din │ │
│ │ │ │Valea Jiului); │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │IV.2.5 Dezvoltarea şi│ │
│ │Asigurarea │ │modernizarea │IV.2.5 Dezvoltarea şi │
│ │diversificării în │ │infrastructurii │modernizarea infrastructurii│
│ │transport prin │ │pentru transportul │pentru transportul │
│Accesibilitatea,│dezvoltarea │ │nemotorizat, inclusiv│nemotorizat, inclusiv prin │
│mobilitatea şi │infrastructurii │ │prin extinderea │extinderea liniilor de │
│conectivitatea │aferente │ │liniilor de transport│transport public precum şi │
│ │mijloacelor de │ │public precum şi │amenajarea de parcări şi de │
│ │transport │ │amenajarea de parcări│noduri intermodale de │
│ │ecologice şi cu │ │şi de noduri │transport; │
│ │emisii reduse │ │intermodale de │ │
│ │ │ │transport; │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │IV.2.6 Dezvoltarea şi│ │
│ │ │ │regândirea │ │
│ │ │ │infrastructurii de │ │
│ │ │ │alimentare cu curent │ │
│ │ │ │electric pentru │IV.2.6 Dezvoltarea şi │
│ │ │ │traseele de transport│regândirea infrastructurii │
│ │ │ │la nivelul fiecărui │de alimentare cu curent │
│ │ │ │oraş/ municipiu din │electric pentru traseele de │
│ │Asigurarea │ │Vale în vederea │transport la nivelul │
│ │diversificării în │ │tranziţiei de la │fiecărui oraş/ municipiu din│
│ │transport prin │ │sursele curente │Vale în vederea tranziţiei │
│Accesibilitatea,│dezvoltarea │ │(combustibili │de la sursele curente │
│mobilitatea şi │infrastructurii │ │fosili); inclusiv │(combustibili fosili); │
│conectivitatea │aferente │ │reconfigurarea │inclusiv reconfigurarea │
│ │mijloacelor de │ │circuitelor de │circuitelor de intrare a │
│ │transport │ │intrare a energiei în│energiei în Valea Jiului, │
│ │ecologice şi cu │ │Valea Jiului, │înlocuirea echipamentelor │
│ │emisii reduse │ │înlocuirea │electrice şi electronice │
│ │ │ │echipamentelor │uzate cu unele performante │
│ │ │ │electrice şi │din punct de vedere al │
│ │ │ │electronice uzate cu │consumului, corelat cu │
│ │ │ │unele performante din│sistemele noi inteligente │
│ │ │ │punct de vedere al │ │
│ │ │ │consumului, corelat │ │
│ │ │ │cu sistemele noi │ │
│ │ │ │inteligente │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea unor │ │ │ │
│Accesibilitatea,│puncte intermodale│ │IV.2.7 Dezvoltarea │IV.2.7 Dezvoltarea nodurilor│
│mobilitatea şi │pentru facilitarea│ │nodurilor intermodale│intermodale pentru transport│
│conectivitatea │transportului │ │pentru transport │marfă şi călători │
│ │public în comun pe│ │marfă şi călători │ │
│ │distanţe mari │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │îmbunătăţirea │ │IV.3.1 Crearea │ │
│ │infrastructurii │ │infrastructurii │IV.3.1 Crearea │
│Accesibilitatea,│pietonale şi │ │digitale pentru │infrastructurii digitale │
│mobilitatea şi │îmbunătăţirea │ │asigurarea siguranţei│pentru asigurarea siguranţei│
│conectivitatea │nivelului de │ │cetăţeanului in Valea│cetăţeanului in Valea Jiului│
│ │siguranţă al │ │Jiului - proiect │- proiect integrat la │
│ │locuitorilor │ │integrat la nivelul │nivelul Văii Jiului │
│ │ │ │Văii Jiului │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │IV.3.2 │ │ │
│ │ │Reabilitarea │ │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │
│ │ │rutiere şi a │ │ │
│ │ │circulaţiei │IV.3.2 Reabilitarea │ │
│ │ │pietonale │infrastructurii │ │
│ │Eficientizarea şi │(străzi, alei, │rutiere şi a │ │
│ │fluidizarea │drumuri locale, │circulaţiei pietonale│IV.3.2 Reabilitarea │
│ │traficului prin │poduri, podeţe, │(străzi, alei, │infrastructurii rutiere şi a│
│ │elaborarea unor │pasaje │drumuri locale, │circulaţiei pietonale │
│ │rute ocolitoare, a│subterane, │poduri, podeţe, │(străzi, alei, drumuri │
│ │spaţiilor │drumuri │pasaje subterane, │locale, poduri, podeţe, │
│ │desemnate pentru │vicinale, zone │drumuri vicinale, │pasaje subterane, drumuri │
│Accesibilitatea,│parcare publică, │pietonale, │zone pietonale, │vicinale, zone pietonale, │
│mobilitatea şi │modernizată în │trotuare, punţi │trotuare, punţi │trotuare, punţi pietonale, │
│conectivitatea │concept smart │pietonale, │pietonale, locuri de │locuri de parcare, etc); │
│ │public parking şi │locuri de │parcare, etc); │inclusiv îmbunătăţirea │
│ │administrarea │parcare, etc); │inclusiv │condiţiilor de │
│ │corespunzătoare a │inclusiv │îmbunătăţirea │accesibilitate pentru │
│ │traficului prin │îmbunătăţirea │condiţiilor de │persoanele cu mobilitate │
│ │reţele de senzori │condiţiilor de │accesibilitate pentru│redusă / dizabilităţi │
│ │de dirijare şi │accesibilitate │persoanele cu │(rampe, platforme mobile │
│ │monitorizare │pentru │mobilitate redusă / │etc) │
│ │inteligentă │persoanele cu │dizabilităţi (rampe, │ │
│ │ │mobilitate │platforme mobile │ │
│ │ │redusă / │etc); │ │
│ │ │dizabilităţi │ │ │
│ │ │(rampe, │ │ │
│ │ │platforme mobile│ │ │
│ │ │etc); │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea şi │ │ │ │
│ │fluidizarea │ │ │ │
│ │traficului prin │ │ │ │
│ │elaborarea unor │ │ │ │
│ │rute ocolitoare, a│ │ │ │
│ │spaţiilor │ │ │IV.3.3 Administrarea │
│ │desemnate pentru │ │ │corespunzătoare şi │
│Accesibilitatea,│parcare publică, │ │ │inteligentă a traficului în │
│mobilitatea şi │modernizată în │ │ │mod unitar la nivel de Valea│
│conectivitatea │concept smart │ │ │Jiului prin semaforizare │
│ │public parking şi │ │ │inteligentă, crearea de │
│ │administrarea │ │ │sensuri giratorii şi străzi │
│ │corespunzătoare a │ │ │cu sensuri unice │
│ │traficului prin │ │ │ │
│ │reţele de senzori │ │ │ │
│ │de dirijare şi │ │ │ │
│ │monitorizare │ │ │ │
│ │inteligentă │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea şi │ │ │ │
│ │fluidizarea │IV.3.4 │ │ │
│ │traficului prin │Realizarea unor │ │ │
│ │elaborarea unor │artere rutiere │IV.3.4 Realizarea │ │
│ │rute ocolitoare, a│cu rol de │unor artere rutiere │ │
│ │spaţiilor │centură │cu rol de centură │IV.3.4 Realizarea unor │
│ │desemnate pentru │ocolitoare │ocolitoare pentru │artere rutiere cu rol de │
│Accesibilitatea,│parcare publică, │pentru zonele cu│zonele cu densitate │centură ocolitoare pentru │
│mobilitatea şi │modernizată în │densitate │ridicată de locuinţe,│zonele cu densitate ridicată│
│conectivitatea │concept smart │ridicată de │inclusiv sensuri │de locuinţe, inclusiv │
│ │public parking şi │locuinţe, │giratorii; ca parte │sensuri giratorii; ca parte │
│ │administrarea │inclusiv sensuri│integrantă din planul│integrantă din planul │
│ │corespunzătoare a │giratorii; ca │integrat de │integrat de mobilitate │
│ │traficului prin │parte integrantă│mobilitate │ │
│ │reţele de senzori │din planul │ │ │
│ │de dirijare şi │integrat de │ │ │
│ │monitorizare │mobilitate │ │ │
│ │inteligentă │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Eficientizarea şi │ │ │ │
│ │fluidizarea │ │ │ │
│ │traficului prin │ │ │ │
│ │elaborarea unor │ │ │ │
│ │rute ocolitoare, a│ │ │ │
│ │spaţiilor │ │ │ │
│ │desemnate pentru │ │IV.3.5 Implementarea │IV.3.5 Implementarea │
│Accesibilitatea,│parcare publică, │ │elementelor esenţiale│elementelor esenţiale din │
│mobilitatea şi │modernizată în │ │din conceptul Smart │conceptul Smart City la │
│conectivitatea │concept smart │ │City la nivel │nivel integrat in Valea │
│ │public parking şi │ │integrat in Valea │Jiului. │
│ │administrarea │ │Jiului. │ │
│ │corespunzătoare a │ │ │ │
│ │traficului prin │ │ │ │
│ │reţele de senzori │ │ │ │
│ │de dirijare şi │ │ │ │
│ │monitorizare │ │ │ │
│ │inteligentă │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │IV.4.1 │ │ │
│ │ │Reabilitarea/ │ │ │
│ │ │modernizarea şi/│ │ │
│ │ │sau extinderea │IV.4.1 Reabilitarea/ │ │
│ │ │infrastructurii │modernizarea şi/ sau │ │
│ │Asigurarea │de utilităţi │extinderea │IV.4.1 Reabilitarea/ │
│ │infrastructurii │publice (reţeaua│infrastructurii de │modernizarea şi/ sau │
│ │necesare oricărui │de apă potabilă,│utilităţi publice │extinderea infrastructurii │
│ │investitor/ │canalizare, │(reţeaua de apă │de utilităţi publice │
│ │cetăţean rezident │epurare, │potabilă, canalizare,│(reţeaua de apă potabilă, │
│ │şi/ sau relocatîn │salubritate, │epurare, salubritate,│canalizare, epurare, │
│Accesibilitatea,│Valea Jiului prin │alimentarea cu │alimentarea cu gaze │salubritate, alimentarea cu │
│mobilitatea şi │modernizarea şi │gaze naturale, │naturale, energie │gaze naturale, energie │
│conectivitatea │dezvoltarea │energie │electrică), inclusiv │electrică), inclusiv │
│ │reţelelor │electrică), │instalarea şi │instalarea şi modernizarea │
│ │utilitare şi de │inclusiv │modernizarea │sistemelor de contorizare │
│ │telecomunicaţii şi│instalarea şi │sistemelor de │inteligentă pentru │
│ │prin adoptarea de │modernizarea │contorizare │serviciile de utilităţi │
│ │tehnologii │sistemelor de │inteligentă pentru │publice │
│ │inteligente │contorizare │serviciile de │ │
│ │ │inteligentă │utilităţi publice │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │serviciile de │ │ │
│ │ │utilităţi │ │ │
│ │ │publice │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │IV.4.2 Modernizarea, │ │
│ │necesare oricărui │ │extinderea şi │ │
│ │investitor/ │ │administrarea │IV.4.2 Modernizarea, │
│ │cetăţean rezident │ │inteligentă a │extinderea şi administrarea │
│ │şi/ sau relocatîn │ │iluminatului public │inteligentă a iluminatului │
│Accesibilitatea,│Valea Jiului prin │ │stradal (înlocuirea │public stradal (înlocuirea │
│mobilitatea şi │modernizarea şi │ │progresivă a │progresivă a sistemului │
│conectivitatea │dezvoltarea │ │sistemului clasic de │clasic de alimentare cu │
│ │reţelelor │ │alimentare cu soluţii│soluţii ecologice (verzi)/ │
│ │utilitare şi de │ │ecologice (verzi)/ │inteligente de iluminat) │
│ │telecomunicaţii şi│ │inteligente de │ │
│ │prin adoptarea de │ │iluminat) │ │
│ │tehnologii │ │ │ │
│ │inteligente │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │ │ │
│ │necesare oricărui │ │ │ │
│ │investitor/ │ │ │ │
│ │cetăţean rezident │ │ │IV.4.3 îmbunătăţirea │
│ │şi/ sau relocatîn │ │ │accesului la serviciile de │
│Accesibilitatea,│Valea Jiului prin │ │ │comunicaţii electronice │
│mobilitatea şi │modernizarea şi │ │ │(internet, telefonie) şi a │
│conectivitatea │dezvoltarea │ │ │calităţii acestora la nivel │
│ │reţelelor │ │ │4G │
│ │utilitare şi de │ │ │ │
│ │telecomunicaţii şi│ │ │ │
│ │prin adoptarea de │ │ │ │
│ │tehnologii │ │ │ │
│ │inteligente │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │IV.4.4 Digitalizarea │ │
│ │necesare oricărui │ │serviciilor de │ │
│ │investitor/ │ │învăţământ din Valea │IV.4.4 Digitalizarea │
│ │cetăţean rezident │ │Jiului: creşterea │serviciilor de învăţământ │
│ │şi/ sau relocatîn │ │gradului de │din Valea Jiului: creşterea │
│Accesibilitatea,│Valea Jiului prin │ │digitalizare în │gradului de digitalizare în │
│mobilitatea şi │modernizarea şi │ │învăţământul public │învăţământul public şi a │
│conectivitatea │dezvoltarea │ │şi a gradului de │gradului de dezvoltare şi │
│ │reţelelor │ │dezvoltare şi │utilizare a competenţelor │
│ │utilitare şi de │ │utilizare a │digitale; │
│ │telecomunicaţii şi│ │competenţelor │ │
│ │prin adoptarea de │ │digitale; │ │
│ │tehnologii │ │ │ │
│ │inteligente │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │ │IV.4.5 Creşterea │ │
│ │ │ │capacităţii │ │
│ │ │ │administrative în │ │
│ │ │ │folosul cetăţeanului,│ │
│ │Asigurarea │ │prin digitalizarea │IV.4.5 Creşterea capacităţii│
│ │infrastructurii │ │serviciilor şi │administrative în folosul │
│ │necesare oricărui │ │instituţiilor publice│cetăţeanului, prin │
│ │investitor/ │ │şi ale instituţiilor │digitalizarea serviciilor şi│
│ │cetăţean rezident │ │subordonate │instituţiilor publice şi ale│
│ │şi/ sau relocatîn │ │UAT-urilor în folosul│instituţiilor subordonate │
│Accesibilitatea,│Valea Jiului prin │ │cetăţeanului; │UAT- urilorîn folosul │
│mobilitatea şi │modernizarea şi │ │simplificarea │cetăţeanului; simplificarea │
│conectivitatea │dezvoltarea │ │procedurilor │procedurilor administrative │
│ │reţelelor │ │administrative în │în vederea eficientizării │
│ │utilitare şi de │ │vederea │activităţilor │
│ │telecomunicaţii şi│ │eficientizării │administraţiilor publice şi │
│ │prin adoptarea de │ │activităţilor │a creşterii gradului de │
│ │tehnologii │ │administraţiilor │transparenţă şi digitalizare│
│ │inteligente │ │publice şi a │a serviciilor publice. │
│ │ │ │creşterii gradului de│ │
│ │ │ │transparenţă şi │ │
│ │ │ │digitalizare a │ │
│ │ │ │serviciilor publice. │ │
└────────────────┴──────────────────┴────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘


    Implementarea, monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei
        Strategia Văii Jiului defineşte pilonii de dezvoltare, direcţiile strategice şi acţiunile ce urmează să fie aplicate conform Planului de Acţiuni şi în funcţie de sursele de finanţare identificate şi disponibile, respectiv potenţialele surse de finanţare existente până în anul 2030 .
        Pentru implementarea Strategiei Văii Jiului se va utiliza şi mecanismul ITI. Decizia utilizării acestui mecanism în România a fost stabilită prin "Memorandumul cu tema: Programele operaţionale/naţionale şi arhitectura instituţională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027," aprobat în şedinţa Guvernului din 27 februarie 2020, fiind desemnate 2 zone care vor beneficia de utilizarea instrumentului ITI: Delta Dunării şi Valea Jiului.
        Coordonarea strategică a monitorizării implementării Strategiei revine Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care are şi rolul de Autoritate de Management (AM) pentru o parte din programele operaţionale, responsabil coordonator al PNRR şi POTJ, ce vor constitui surse de finanţare a anumitor acţiuni din Planul de acţiuni al Strategiei.
        În calitate de Coordonator Naţional al mecanismului ITI în România, MIPE va colabora pentru monitorizarea implementării Strategiei cu: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Ministerul Economiei, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului; Ministerul Energiei; Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
        Agenţia de Dezvoltare Regională Vest (ADR V) - în calitate de Autoritate de Management pentru POR Vest - va contribui la monitorizarea implementării Strategiei.
        Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului - în calitate de coordonator al acţiunilor teritoriale ce se vor implementa în corelare cu prevederile Strategiei, va asigura sprijinul tehnic al tuturor potenţialilor investitori şi benficiarilor ce vor dezvolta proiecte în Valea Jiului.
        Instituţii publice centrale şi locale, beneficiari publici, privaţi, organizaţii neguvernamentale în calitate de iniţiatori ai unor proiecte ce se vor implementa pe teritoriul Văii Jiului, cu impact pentru realizarea indicatorilor din Strategie, vor fi actorii principali ai implementării şi realizării Planului de Acţiuni al Strategiei.

    MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
        Potrivit bunelor practici în management, monitorizarea este un proces continuu, care trebuie realizat atât pe termen scurt, cât şi lung, urmând să ofere informaţii esenţiale pentru eficienţa implementării Strategiei. Monitorizarea va permite:
        ● Compararea eforturilor depuse cu obiectivele/priorităţile stabilite iniţial;
        ● Stabilirea gradului de progres realizat în raport cu rezultate vizate; şi
        ● Confirmarea/infirmarea modului de respectare a calendarului prevăzut.

        Un sistem eficient de monitorizare şi raportare va fi oglinda performanţei factorilor implicaţi cu responsabilităţi concrete în procesul de implementare şi va include:
        ● Obiective clar definite şi set de indicatori pentru măsurarea performanţei;
        ● Planificare şi direcţii concrete de acţiune pentru fiecare parte implicată;
        ● Coordonarea activităţilor între stakeholderi cu revizuirea periodică a performanţelor.

        Monitorizarea implementării Strategiei va cuprinde 2 segmente:
    - Monitorizarea indicatorilor din Planul de acţiune
    – Monitorizarea impactului proiectelor implementate pentru atingerea direcţiilor strategice ale pilonilor din Strategie.

        Aceste 2 segmente vor fi realizate de către Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului - care va dezvolta proceduri de lucru în acest sens, cu avizul şi sub coordonarea ADR VEST şi MIPE.
        Monitorizarea proiectelor din perspectiva contribuţiei la realizarea indicatorilor Strategiei
        Proiectele vor fi evaluate periodic din punct de vedere al progresului realizat şi pentru identificarea timpurie a eventualelor blocaje sau neajunsuri ce ar putea genera întârzieri în finalizare. Raportul de monitorizare a fiecărui proiect va prezenta gradul de realizare a proiectului (indicatori de realizare şi de rezultat), impactul obţinut şi sustenabilitatea rezultatelor, factori generatori de succes sau de nereuşită în cazul imposibilităţii de finalizare a unui proiect, riscuri apărute şi aspecte de considerat pentru implementarea altor proiecte viitoare, cu valoare de "lecţie învăţată". Aceşti indicatori vor fi evaluaţi periodic prin mecanismul de funcţionare a unităţii de implementare, dar şi prin obţinerea reacţiilor din partea altor stakeholderi;

    EVALUAREA STRATEGIEI
        Direcţiile strategice şi acţiunile propuse prin Strategie vor fi evaluate şi actualizate periodic la un ciclu de cel puţin 3 ani, având în vedere că procesul de tranziţie este îndelungat, iar demersurile vor trebui adaptate la schimbări circumstanţiale şi evoluţii ce nu pot fi anticipate în prezent.
        După finalizarea procedurii de aprobare a Strategiei, evaluarea şi actualizarea Planului de acţiuni va viza:
        ● Elaborarea unei analize a modului de monitorizare şi implementare a Planului de acţiuni, în fiecare an până la 30 septembrie; documentul va cuprinde o descriere a activităţilor de monitorizare cu perioada aferentă şi indicarea eventualelor riscuri ce ar putea afecta implementarea proiectelor sau aspecte deosebite înregistrate, recomandări de eficientizare şi progresul înregistrat;
        ● În funcţie de evoluţii şi de recomandările tuturor părţilor implicate, Planul de acţiuni va fi actualizat până la 30 decembrie;
        ● Elaborarea unei evaluări la 5 ani de la începerea implementării strategiei (în 2025) ar permite analiza problemelor identificate şi efectuarea modificărilor necesare pentru îmbunătăţirea rezultatelor strategiei;
        ● La încheierea perioadei aferente implementării Strategiei şi proiectelor se va realiza un raport final cu accent pe rezultatele obţinute, gradul de îndeplinire a indicatorilor şi factorii ce nu au permis realizarea tuturor obiectivelor (dacă va fi cazul), aceste aspecte urmând să fie considerate în elaborarea noii strategii post-2030.

        Procesul de implementare are o complexitate aparte conferită de imperativele aferente unei organizări eficiente şi gradului ridicat de coordonare a acţiunilor. O condiţie esenţială pentru succesul implementării o reprezintă eficienţa comunicării şi implicării tuturor factorilor decidenţi la nivel local şi în cadrul structurii de guvernanţă. Întrucât realizarea acţiunilor prevăzute în Strategie depinde exponenţial de implicarea stakeholderilor, se va pune accent pe fluidizarea comunicării între aceştia în toate etapele cheie şi asumarea responsabilităţii de către toate părţile implicate.
    ANEXA 1

    Bune practici europene

    Exemple de bune practici din alte regiuni carbonifere
        Schimbul de bune practici este unul dintre principalele instrumente prevăzute de "Iniţiativa Regiunilor carbonifere în tranziţie" pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare din strategiile de tranziţie ale regiunilor carbonifere. Schimbarea structurală şi dezvoltarea zonelor miniere este un proces dificil. Tranziţia de la cărbune este îndelungată, oportunităţile pentru viitor putând fi create doar prin identificarea unor măsuri specifice, stabilirea unor orizonturi de timp concrete şi alocarea fondurilor necesare. Gestionarea unei tranziţii se bazează pe oportunitatea transformării economiei locale în una mai sustenabilă, fiind în interesul actorilor interesaţi să dezvolte alte sectoare (de exemplu, infrastructura energetică, atracţiile turistice, infrastructura de transport, precum şi alte industrii necarbonifere).
        În Europa de Vest, subiectul a stârnit dezbateri politice timp de aproximativ 50 de ani, concentrându-se pe principalele regiuni producătoare de cărbune şi oţel, precum Anglia de Nord-Est şi Ţara Galilor (Marea Britanie), Valonia şi Limburg (Belgia), Nord-Pas-de-Calais şi Lorena (Franţa), Ruhr şi Saar (Germania) şi Asturias (Spania). În zonele vizate, încheierea mineritului a declanşat un declin industrial care a condus la crize economice, sociale şi ecologice. Regenerarea acestor zone s-a transformat într-o sarcină de importanţă naţională şi o adevărată provocare pentru guverne, sindicate şi marile întreprinderi.
        În Europa Centrală şi de Est, schimbările de regim din anii '89 - '90 au dus la un declin industrial semnificativ, iar multe regiuni monoindustriale au suferit crize economice locale. În România, Valea Jiului este una dintre regiunile care se remarcă din acest punct de vedere, similar zonelor Silesia Superioară (Polonia), Ostrava-Karvina (Republica Cehă) sau Donezkyi Bassejn (Ucraina).
        Potenţialul cultural al regiunilor carbonifere trebuie exploatat şi valorificat după încetarea extracţiei miniere. Dezvoltarea potenţialului post-miner poate fi asociat inclusiv cu modernizarea localităţilor, creând astfel o sinergie cu necesitatea regenerării urbane, în concordanţă cu direcţiile tranziţiei energetice şi de dezvoltare durabilă. Similar altor regiuni în tranziţie, Valea Jiului se confruntă cu lipsa infrastructurii de calitate, un nivel modest al sistemului de educaţie şi de sănătate, lipsa companiilor locale puternice care să susţină creşterea economică a zonei.
        Crearea unui viitor sustenabil al Văii Jiului necesită studierea dezvoltării altor regiuni miniere în tranziţie, luând în considerare modificările condiţiilor cadrului economic şi politic.
        Pe baza principalelor concluzii prezentate în studiul "Regiunile post-miniere din Europa Centrală: Probleme, Potenţial, Posibilităţi"*63, rezultă că fostele regiuni miniere trebuie să îşi consolideze capacităţile organizaţionale şi manageriale pentru a utiliza concepte integrate de dezvoltare urbană şi regională, reţelele de guvernanţă participativă şi pentru a lua deciziile în mod transparent.
        *63 https://www.ioer.de/fileadmin/internet/IOER_Projekte/PDF/FB_L/Book_Publication_Post-Mining_Regions_in_Central_Europe.pdf

        Analiza bunelor practici reprezintă un important instrument în elaborarea unei strategii pentru tranziţie carboniferă. Lecţiile învăţate din bunele practici aparţinând ţărilor care deja au finalizat procesul de transformare (Limburg, Bilbao, nord-estul Angliei) şi celor care încă se află în tranziţie (Lusatia, Usti nad Labem, Ruhr, Nord-pas- de- Calais, Horna Nitra) au fost considerate şi în contextual elaborării analizei iniţiale a provocărilor şi oportunităţilor din Valea Jiului.
        Întrucât fiecare regiune îşi are particularităţi, o evoluţie istorică şi o specificitate a situaţiei în perspectivă, nu există un cadru universal valabil sau modele pentru implementarea tranziţiei de la cărbune şi a proiectelor aferente. Cu toate acestea, în procesul de tranziţie carboniferă s-a constatat existenţa unor aspecte comune, inclusiv priorităţi de acţiune aplicabile în diferite regiuni. În general, acestea se referă la:
    1. aspecte orizontale (care nu sunt specifice dezvoltării unui anumit sector şi nu abordează particularităţi) precum procesul de guvernanţă pentru realizarea tranziţiei, implicarea şi participarea stakeholderilor la diferite nivele, finanţarea măsurilor de tranziţie şi a investiţiilor vizate şi prioritizarea acestora;
    2. aspecte verticale (priorităţi specifice care vizează particularităţi ale zonei) precum diversificarea structurală a economiei, crearea locurilor de muncă, optimizarea infrastructurii şi accesibilitatea, tranziţia spre surse de energie sustenabile, îmbunătăţirea situaţiei de mediu, valorificarea specificului local şi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.

        Exemplele de bune practici din alte regiuni carbonifere în tranziţie prezentate în continuare evidenţiază maniera în care acestea au abordat definirea priorităţilor de tranziţie. Aceste exemple au fost considerate şi în elaborarea strategiei pentru identificarea unor potenţiale proiecte transformaţionale.

    Componente orizontale generale ale strategiilor de tranziţie carboniferă
    Guvernanţa procesului de tranziţie
        Tranziţia de la cărbune, recultivarea terenurilor şi reabilitarea socială reprezintă o sarcină pe termen lung, care necesită angajamentul stakeholderilor la diferite nivele. Deşi se pune accent prioritar pe abordarea de tip bottom- up (de jos în sus), procesul de tranziţie necesită sprijin guvernamental central.
        În Germania schimbările structurale din regiunile miniere sunt guvernate de aşa-numita "Comisie a cărbunelui", ce reuneşte diferite categorii de stakeholderi, inclusiv ministere federale, administraţii regionale, municipalităţi şi alte părţi interesate de proces. În cazul regiunii Lusatia din zona estică a Germaniei, zonă minieră activă, s-a stabilit un comisariat special pentru gestionarea tranziţiei având rolul de a coordona activităţile legate de tranziţie direct în regiune şi de a comunica la nivelul instituţiilor guvernamentale centrale.
        Mai multe regiuni au adoptat formatul de cooperare public-privată, cum este cazul Usti nad Labem din Cehia unde există situri miniere împărţite între PKU (o companie deţinută integral de stat), CEZ (consorţiul de energie) şi stat. Pe teritoriul deţinut de stat activităţile miniere sunt derulate de operatori privaţi. Fiecare stakeholder este responsabil pentru reabilitarea şi noul mod de utilizare a siturilor miniere aflate în proprietatea sa. O astfel de distribuire a responsabilităţilor pe mai multe paliere a facilitat accelerarea dezvoltării economice cu reducerea poverii financiare asupra guvernului şi cu implementarea de soluţii propuse de sectorul privat.
        În regiunea Limburg din Olanda strategia de tranziţie este construită pe baza sprijinului guvernului central în strânsă cooperare cu sindicatele, mediul de afaceri şi guvernul local. Parte a tranziţiei a fost gestionată de companii, nu de guvern, iar deciziile şi proiectele realizate pe parcursul procesului de tranziţie au fost generate din perspectivă comercială. Aceasta abordare a permis o transformare de amploare a fostului sit minier cunoscut în prezent ca parcul industrial şi clusterul de inovare Chemelot, devenit unul dintre principalele hub-uri ale industriei chimice din Europa.
        Zona belgiană a regiunii Limburg poate fi considerată preponderent model de guvernanţă regională şi municipală. În timp ce guvernul central acordă finanţare pentru iniţiativele de tranziţie, guvernul regional şi municipalitatea colaborează cu stakeholderii locali pentru definirea şi implementarea strategiei şi a măsurilor de tranziţie.
        În regiunea Hornâ Nitra din Slovacia s-a constituit un grup de lucru în subordinea Cabinetului Prim-Ministrului, având rolul de a coordona pregătirea şi implementarea planului de acţiune. Grupul de acţiune este format din reprezentanţi ai guvernului central, ai guvernului regional, ai municipalităţilor locale, companiei miniere, companiei de electricitate şi ai unor ONG-uri. Alţi stakeholderi precum principalii angajatori din regiune participă în calitate de observatori.
        În cazul României, este important ca guvernul şi stakeholderii din Valea Jiului să adapteze cea mai potrivită schemă de guvernanţă şi de sprijinire a tranziţiei care să asigure suficient sprijin şi coordonare eficientă la nivel central, precum şi implicare activă a actorilor locali. Un model relativ apropiat de acest sistem de guvernanţă este cel al grupului de lucru din Slovacia care are un rol mai pronunţat de coordonare şi consultare. Comparativ cu aceasta, structura de guvernanţă din Germania este una mult mai robustă, având un comisar dedicat procesului de tranziţie.

    Finanţarea procesului de tranziţie
        Procesul de tranziţie necesită surse de finanţare astfel încât la nivel european există multiple surse şi mecanisme de finanţare dedicate sprijinirii investiţiilor în contextul proceselor de tranziţie. Unul dintre acestea este Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) care susţine autorităţile locale şi regionale să dezvolte strategii mai bine structurate, cu precădere în sectoare emergente. FEDR a fost folosit ca sursă de cofinanţare a iniţiativelor din regiunile germane Brandenburg şi Saxonia, precum şi din Nord-pas-de-Calais în Franţa. Fondurile europene sunt considerate principală sursă de finanţare a tranziţiei carbonifere şi în cazul Horna Nitra (Slovacia).
        În plus faţă de programele operaţionale specifice fiecărei ţări, există mecanisme gestionate direct de Uniunea Europeană folosite pentru finanţarea unor priorităţi specifice. Printre acestea se numără programele Horizon Europe, Mecanismul pentru Tranziţie Justă, Fondul European pentru Globalizare (European Globalisation Adjustment Fund), Fondul de Modernizare (The Modernisation Fund), Fondul de Inovare (The Innovation Fund).
        Noul plan european pentru repornire economică după criza COVID-19 va acorda finanţare suplimentară ce se poate folosi pentru investiţii necesare tranziţiei carbonifere, una dintre priorităţile acestei finanţări fiind investiţiile verzi în economie circulară, surse regenerabile de energie, mijloace de transport curat şi tranziţie justă.
        Separat de aceste mecanisme europene, autorităţile naţionale sprijină regiunile în procesul de transformareoferind garanţii de credite şi subvenţii companiilor private implicate în restructurarea zonei, cum este cazul regiunii Limburg. Un fond special "Lusatia Structural Change Fund" a fost creat de la bugetul federal în 2019. În primă etapă durata de viaţă a acestui fond a fost stabilită la 15 ani, cu posibilitate de prelungire încă 5 ani. Bugetul anual al fondului este estimat la 100 milioane EURO.
        Şi în Slovacia guvernul aşteaptă utilizarea diferitelor scheme naţionale de finanţare pentru iniţiativele selectate. Una dintre acestea este reprezentată de Fondul de mediu dedicat finanţării reabilitării mediului. Alt exemplu este Agenţia pentru afaceri mici (Small Business Agency) care sprijină dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din regiunea minieră.
        Experienţa bunelor practici demonstrează că, în cazul deciziilor luate majoritar la nivelul autorităţilor locale şi comunităţii, soluţiile identificate au fost mult mai sustenabile. Una dintre iniţiativele de succes pentru stimularea ideilor de dezvoltare a fost expoziţia Emscher River Internaţional Building Exhibition (IBA), valorificată drept pârghie de finanţare deopotrivă publică şi privată pentru proiecte propuse de cetăţeni, de comunităţi şi de arhitecţii locali, ceea ce a condus la dezvoltarea a numeroase proiecte de succes în regiunea Ruhr.
        Finanţarea proceselor de tranziţie este un aspect complex care de multe ori necesită resurse consistente. În planul de acţiune pentru Horna Nitra au fost identificate proiecte de peste 3 miliarde de EURO.
        Aşadar finanţarea tranziţiei de la cărbune trebuie să ofere surse diversificate. În cazul Văii Jiului, mixul de finanţare ideal include fondurile europene disponibile pentru perioada de programare 2021-2027, mecanisme de finanţare europeană gestionate la nivel central, scheme naţionale de finanţare şi bugetul de stat, la care se adaugă instrumentele financiare europene şi finanţarea privată.

    Prioritizarea iniţiativelor
        Strategiile pentru tranziţie carboniferă au de cele mai multe ori un scop amplu şi multiple priorităţi. Pe fondul extensivităţii măsurilor şi din cauza finanţării limitate, proiectele şi iniţiativele strategiei necesită prioritizare. Aceasta se poate realiza în baza etapelor aferente procesului de tranziţie (de ex. prioritizare în timp) sau în funcţie de măsură (de ex. prioritizare conferită de importanţa măsurii sau a problematicii/domeniului).
        Un exemplu interesant de etapizare a tranziţiei provine din experienţa oraşului Genk din Belgia. Tranziţia de la cărbune s-a realizat în 3 faze de reabilitare în urma procesului de renunţare la cărbune:
        ● Faza de protecţie (Protecting phase) - etapa iniţială a tranziţiei având ca obiectiv stabilizarea regiunii şi implementarea unor măsuri esenţiale pentru revitalizare socio-economică
        ● Faza pro-activă (Pro-active phase) - după implementarea măsurilor imediate de stabilizare, s-a trecut la o abordare mai susţinută pentru dezvoltarea de noi sectoare economice şi de reinventare şi reabilitare a comunităţilor pornind de la moştenirea minieră
        ● Faza de conectare (Connecting phase) - în ultima etapă a procesului de tranziţie, au fost implementate iniţiative adiţionale pentru sprijinirea antreprenoriatului inovator, educaţiei, sectoarelor economice moderne şi redefinirii comunităţilor locale prin măsuri mai îndrăzneţe.

    O prioritizare similară s-a realizat şi în cazul Hornb Nitra. Iniţiativele şi proiectele au fost împărţite în 3 piloni de dezvoltare în funcţie de importanţă şi nivel de urgenţă:
        ● Pilonul de dezvoltare 1 - stabilizarea şi repornirea regiunii (măsuri direct legate de renunţarea la cărbune şi restartarea regiunii prin sprijinul acordat foştilor mineri, închiderea minelor în condiţii de siguranţă, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii şi conectivităţi).
        ● Pilonul de dezvoltare 2 - îmbunătăţirea calităţii vieţii (măsuri circumscrise optimizării calităţii vieţii şi creşterii atractivităţii regiunii; au fost vizate iniţiative de creştere a calităţii mediului, de optimizare şi eficientizare a dinamicii sociale şi sistemului de sănătate, de dezvoltare a infrastructurii şi de revitalizare socială).
        ● Pilonul de dezvoltare 3 - priorităţi de sprijin (alte iniţiative şi proiecte, neavând legătură direct cu tranziţia de la cărbune, dar care indirect sprijină procesul de tranziţie, îmbunătăţirea vieţii şi crearea de locuri de muncă).

        Evaluarea acestei prioritizări a măsurilor este benefică pentru strategia Văii Jiului. Diverşi actori pot propune priorităţi pornind de la măsurile elementare de redresare a regiunii până la iniţiativele pe termen lung, cum ar fi dezvoltarea sectorului turistic la standarde de lux. Iniţiativele strategiei vor fi revizuite şi prioritizate în funcţie de gradul de urgenţă, nivelul de pregătire a factorilor locali şi disponibilitatea surselor de finanţare.

    Componente specifice relevante pentru Valea Jiului Accesibilitate, mobilitate şi conectivitate
        Experienţa regiunilor carbonifere relevă că pe durata procesului de tranziţie este necesar să existe gândire şi acţiune dincolo de graniţe. Transformarea regiunii Lusatia din Germania este un exemplu de conlucrare reuşită între mai mulţi actori, stakeholderi şi parteneri nu doar din ţară (cooperarea între statele federale), ci şi cu regiuni învecinate (Polonia şi Cehia).
        Mobilitatea în cadrul regiunii reprezintă un alt factor de importanţă primordială. Infrastructura bine dezvoltată conferă posibilitate de mişcare locuitorilor, facilitând accesul la locuri de muncă, resurse comunitare, asistenţă medicală, oportunităţi recreative. Prin urmare, politicile structurale ale multor regiuni sunt centrate pe dezvoltarea infrastructurii (Lusatia, Nord-pas-de-Calais, nord-vestul Angliei).
    Dezvoltarea infrastructurii prin construirea unei noi autostrăzi şi modernizarea infrastructurii existente se regăsesc în planul de acţiuni pentru Hornb Nitra, vizând îmbunătăţirea accesibilităţii regiunii. În plus faţă de investiţiile în infrastructură, au fost propuse şi alte măsuri precum: optimizarea transportului public integrat şi intermodal, sprijin pentru forme alternative de transport (mersul cu bicicleta) şi sprijin pentru mobilitatea electrică.
        În nord-estul Angliei programele de tranziţie s-au axat în primă etapă pe angajarea oamenilor, sprijinirea IMM- urilor şi incluziune socială. Însă ultima strategie realizată pentru Tees Valley (2016-2026) include transportul şi infrastructura printre factorii generatori de progres în regiune. În cadrul acestui pilon, guvernul are în vedere facilitarea conectivităţii locale, regionale şi internaţionale rutiere şi feroviare şi conectivitate la scară largă prin investiţii colaborative în infrastructura fizică.

    Relevanţa pentru Valea Jiului
        Pentru Valea Jiului, reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport şi asigurarea conectivităţii la nivel regional şi naţional se numără printre primele aspecte problematice identificate în contextul evaluării oportunităţilor şi potenţialelor direcţii de dezvoltare a zonei, fiind semnalate şi de stakeholderii locali ca segmente ce necesită abordare atentă. Acestea reprezintă precondiţie pentru crearea premiselor favorabile atragerii de investiţii în zonă (operatorii economici au nevoie de o reţea de infrastructură uşor valorificabilă pentru acces şi realizarea de transporturi periodice de marfă), dezvoltării turismului (asigurarea facilităţilor de acces şi mobilitate între localităţi/staţiuni/obiective istorice de interes turistic), creşterea calităţii vieţii (congestionarea traficului, întârzierile sunt factori generatori de frustrare), atragerea forţei de muncă, alinierea la cerinţele economiei verzi (facilitarea mobilităţii electrice) şi asigurarea coeziunii teritoriale, cuplată cu integrarea Văii Jiului cu zonele dezvoltate ale ţării.

    Diversificare economică, inovare şi antreprenoriat
        Zonele miniere sunt în general monoindustriale, guvernate de mari companii miniere sau industriale. Un exemplu de măsuri pentru stimularea diversificării economice este regiunea Nord-pas-de-Calais (Franţa) unde guvernul a adoptat o serie de legi care au simplificat semnificativ povara administrativă legată de înfiinţarea unei afaceri.
        Abordarea diversificării economice în Ruhr (Germania) s-a bazat pe experienţa acumulată în ani de transporturile rutier, feroviar şi maritim specifice industriei grele, ceea ce a contribuit la crearea unei industrii a serviciilor logistice moderne care este motorul dezvoltării regiunii.
        Un alt exemplu de bune practici pentru sprijinirea creării de locuri de muncă şi de dezvoltare a unor competenţe este legat de relocarea unor instituţii guvernamentale sau agenţii de stat în regiunea fostă minieră. În Limburg guvernul a relocat o parte dintre posturile din cadrul Biroului Central de Statistică şi Fondului Naţional de Pensii în oraşul Heerlen. În decurs de 4 ani au fost create peste 1.000 noi locuri de muncă cu multă valoare adăugată.
        Mai multe regiuni miniere au devenit incubatoare de cercetare şi dezvoltare - EnergyVille în Belgia sau parcul industrial Chemelot din Olanda. În prezent acestea sunt centre europene de renume generatoare de inovare în domeniul energiei şi industriei chimice.
    O prioritate importantă a tranziţiei regiunilor miniere constă în înlocuirea energiei pe cărbune cu energie curată provenind din surse regenerabile. În Europa multe foste mine au fost transformate în parcuri solare: Geosol solar plant (Leipzig, Germania), Grube Warndt project (Saarland, Germania), Askern Solar Farm (Marea Britanie), Cornwall (sud-vestul Angliei) etc.

    Relevanţa pentru Valea Jiului
        Competiţia crescândă a regenerabilelor reduce costurile aferente tranziţiei pentru surse de electricitate sustenabile. Astfel de bune practici pot fi aplicate pentru tranziţia Văii Jiului la economia verde şi pentru transformarea dinamicii locale de ansamblu având în vedere că antreprenoriatul este slab reprezentat, fiind necesară dezvoltarea unei culturi de profil în paralel cu pregătirea populaţiei tinere şi a celor care se află în căutarea unui loc de muncă pentru potenţiale noi activităţi independente. Diversificarea economică va genera oportunităţi de angajare şi creştere economică prin atragerea de investiţii, dezvoltarea unor noi tipuri de afaceri sau dezvoltarea celor existente pe coordonate circumscrise actualelor direcţii de dezvoltare economică. Pe lângă diversificare economică, va creşte gradul de rezilienţă economică şi va fi asigurat progres sustenabil. Relocarea unor instituţii de stat, ca modalitate de a sprijini efortul social de scădere a şomajului, este un exemplu relevant în condiţiile în care în Valea Jiului se consideră o astfel de perspectivă, implementată cu succes în alte ţări. În plus, microregiunea are nevoie de modele internaţionale pentru imprimarea unei noi dinamici în domeniul cercetării şi dezvoltării, cu valorificarea potenţialul şi competenţelor existente la nivelul Universităţii din Petroşani şi a unor institute locale, demers cu impact atât în planul creării de noi competenţe, cât şi dezvoltării zonei pe multiple paliere.

    Valorificarea sustenabilă a specificului local
        Regiunile în tranziţie ce urmăresc dezvoltarea potenţialului local post-minerit îşi explorează moştenirea culturală şi îşi consolidează identitatea locală. Regiunea Limburg a demarat procesul de transformare prin perfectarea unei colaborări regionale şi prin alegerea unui nume de brand regional. 8 municipalităţi au fondat o entitate regională de guvernanţă şi au redenumit zona "Parkstad Limburg".
        În multe regiuni siturile miniere sunt reconvertite în centre de cultură, turism şi servicii. Cel mai notabil exemplu devenit simbol al reabilitării regiunii miniere din Bilbao este Muzeul Guggenheim. De la deschidere în 1997 muzeul a atras peste 700.000 vizitatori din afara regiunii basce în Bilbao anual. Alt exemplu este complexul minier Zeche Zollverein, actualmente Muzeul Mineritului din Ruhr. Deşi este în principal susţinut din fonduri publice, Fundaţia Zollverein ia măsuri pentru a face situl viabil din punct de vedere comercial prin dezvoltarea identităţii zonei ca hub de design (o facultate de design a funcţionat pe acel spaţiu, fiind în prezent înlocuită de o şcoală de fotografie) şi gazdă pentru sediile centrale ale unor companii în special din domeniul evenimentelor şi industriei de curăţare.
        Un alt exemplu interesant este cazul transformării minei din Satyria-Taranto (Sardinia, Italia) în unitate de producere a izotopilor stabilizaţi pentru uz medical, similar situaţiei din Sulcis-Iglesiente unde a fost creat centru de excelenţă pentru tehnologii medicale avansate (producere de izotopi pentru diagnosticare medicală şi cercetare în fizică, cu perspective de transformare în hub internaţional pentru producere de izotopi).
        Unele regiuni miniere încearcă să creeze o simbioză între economie şi mediul curat prin dezvoltarea sectoarelor agriculturii şi acvaculturii, cum este cazul Agriterra Group care operează în Franţa, Africa, Oceanul Indian, Polonia şi zona balcanică, regenerând solul în zone afectate de activităţile umane. Similar, în procesul de tranziţie Hornâ Nitra pune accent pe dezvoltarea producţiei agricole care va susţine un mediu curat şi sustenabil.

    Relevanţa pentru Valea Jiului
        Valea Jiului deţine un potenţial cultural şi natural semnificativ care conferă oportunitate strategică de restructurare economică pe zona turismului. Ideea dezvoltării unui concept de brand local integrat şi cuprinzător e tot mai intens explorată şi dorită, iar reconvertirea fostelor situri miniere în obiective turistice nu este o iniţiativă nouă, dar reclamă abordare mai profundă pentru implementare cu succes în scopul asigurării finanţării adecvate finalizării unui astfel de proiect, date fiind experienţe nereuşite din trecut. Există mare interes pentru păstrarea şi asigurarea vizibilităţii sporite a tradiţiei miniere de care localnicii, în special foştii mineri sunt foarte mândri, prin construirea unui Muzeu al Mineritului în care turiştii să poată experimenta virtual viaţa şi activitatea subterană a minerului. Modelele de succes din alte ţări sunt încurajatoare. Deşi Valea Jiului nu dispune de zone rurale dedicate şi agricultura nu este foarte extinsă, activităţile de profil nu sunt complet absente, iar locuitorii manifestă interes să valorifice agricultura la un nivel care să contribuie la evoluţia economică zonei. Mici afaceri circumscrise nevoilor de consum zilnic (pâine, lapte) s-ar putea dezvolta cu impact pozitiv.

    Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi sustenabil pentru generaţiile viitoare
        Tranziţia de la cărbune implică schimbări profunde ce penetrează toate nivelurile societăţii. Multe regiuni din Europa au implementat scheme de ajutor social pentru cele mai afectate grupuri sociale. Una dintre măsurile frecvent întâlnite este schema de pensionare anticipată pentru angajaţii minelor care au perspectivă limitată să găsească alt loc de muncă. O astfel de schema a fost implementată în Germania pentru angajaţii de peste 55 ani.
        Tot în Germania s-a instituit plata compensatorie pentru foştii mineri, luând în considerare că munca în mină este asociată cu acordarea de bonusuri compensatorii pentru gradul sporit de risc al activităţii pentru sănătate şi mediu. Această plată acoperă diferenţa dintre vechiul şi actualul venit post-pensionare astfel încât foştii mineri menţin acelaşi nivel de remunerare.
        O altă măsură larg folosită se referă la altă formă de plată compensatorie (severance payment) pentru minerii disponibilizaţi. Acest pachet poate fi o combinaţie de plăţi directe şi alte beneficii precum recalificarea profesională sau asistenţă pe piaţa muncii.
        Pentru a rezolva problema şomajului generat de absenţa competenţelor în regiune, unele ţări au deschis universităţi şi centre de cercetare în zonele aflate în tranziţie. Un exemplu este universitatea din oraşul Limburg, devenită în prezent Maastricht University, una dintre cele mai celebre universităţi din Europa.
        Crearea unui mediu sustenabil este o altă prioritate a regiunilor în tranziţie, multe ţări adoptând măsuri de redresare a siturilor miniere. Un exemplu de succes este regiunea Usti nad Labem cu mine de suprafaţă unde recultivarea terenului a început în anul 2008 prin influx de apă în noul lac Most. Deşi recultivarea continuă şi lacul încă nu este accesibil publicului, a devenit deja un sit al biodiversităţii - mai precis o zonă de adăpostire peste iarnă a numeroase specii de păsări. Alt exemplu de bune practici este iniţiativa "Green Lusatia" care a implementat principiul "Gigawatt for gigawatt" - fiecare GW de energie generat pe cărbune este înlocuit de un GW de energie din surse regenerabile sau din energie rezultată prin măsuri de eficienţă energetică.

    Relevanţa pentru Valea Jiului
        Astfel de măsuri pot fi implementate şi pentru Valea Jiului, fiind oportună o evaluare cu implicarea mai multor stakeholderi relevanţi. Pensionarea anticipată şi acordarea unor beneficii financiare generoase foştilor mineri au fost deja implementate în România, însă, dată fiind nevoia stringentă de calificare profesională diversificată şi în linie cu cerinţele pieţei muncii, respectiv cu direcţii moderne de dezvoltare precum trecerea la economia verde şi economia circulară, crearea unor centre de cercetare pe domenii de actualitate sau introducerea unor programe speciale în instituţiile de învăţământ care să formeze tinerii pentru profesiile viitorului (robotică, circularitate economică) merită a fi considerate în raport cu bunele practici europene. În ce priveşte protecţia mediului şi a populaţiei şi asigurarea sustenabilităţii mediului, Valea Jiului trebuie să se alinieze eficient la demersurile naţionale pe linia economiei verzi şi la noile cerinţe impuse statelor membre prin Pactul Ecologic European. Deşi există deja rezultate semnificative în Valea Jiului pe componente precum reabilitarea termică (exemplul municipiului Vulcan), continuarea eforturilor pe această direcţie şi pentru implementarea altor măsuri de asigurare a dezideratelor actuale de mediu este o obligaţie sine-qua-non, cu atât mai mult cu cât zona este înconjurată de arii protejate, iar efectele poluante ale activităţilor miniere şi industriale, precum şi deficienţele din trecut în procedurile de închidere a minelor se doresc eliminate odată cu tranziţia carboniferă.

    Lista abrevierilor
        ADR Vest Agenţia pentru Dezvoltare Regională Regiunea Vest
        AFIR Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale
        CDI Cercetare-Dezvoltare-Inovare
        CDL Curriculum la decizie locală
        CDŞ Curriculum la decizia şcolii
        CEH Complexul Energetic Hunedoara
        CET Centrală Electrică de Termoficare
        CT Centrală Termică
        CO2 Dioxid de carbon
        DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
        DN Drum naţional
        DOP Denumire de origine protejată
        EC Comisia Europeană (en: European Commission)
        EM Exploatare minieră
        FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională
        GES Gaze cu Efect de seră
        GW Giga Watt
        HORECA Hoteluri, Restaurante, Cafenele
        IGP Indicaţie geografică protejată
        IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
        INSEMEX Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă
        MFE Ministerul Fondurilor Europene
        MIPE Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
        MTB Ciclism montan (Mountain biking)
        MW Mega Watt
        NEET Nu în educaţie, ocupare sau formare (Not in Education, Employment or Training)
        OECD Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (Organisation for Economic Cooperation and Development)
        OMD Organizaţia de Management a Destinaţiei
        ONG Organizaţie non-guvernamentală
        ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
        PIB Produs Intern Brut
        PNIESC Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice
        POCIDIF Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare
        PODD Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă
        POEO Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare
        POIDS Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială
        POR Programele Operaţionale Regionale
        POS Programul Operaţional Sănătate
        POT Programul Operaţional Transport
        POTJ Programul Operaţional Tranziţie Justă
        PUG Plan Urbanistic General
        PUZ Plan Urbanistic Zonal
        RWEA Asociaţia Română pentru Energie Eoliană
        SACET Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică
        SEN Sistemul Energetic Naţional
        SRE Surse Regenerabile de Energie
        SRL Societate cu răspundere limitată
        SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări
        TIC Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
        UAT Unitate Administrativ Teritorială
        UE Uniunea Europeană
        UPET Universitatea din Petroşani

                                         -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016