Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIE DE DEZVOLTARE din 14 octombrie 2020  a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIE DE DEZVOLTARE din 14 octombrie 2020 a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 972 bis din 21 octombrie 2020
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 872 din 14 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 972 din 21 octombrie 2020.
──────────

    Cuprins
        Glosar de termeni
        Tabele
        Figuri

        INTRODUCERE
        SITUAŢIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT
        Contextul juridic
        Resurse umane
        Proiecte proprii
        Condiţiile de cazare
        Dotările centrelor

        VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE
        Misiunea
        Viziunea
        Obiectiv general
        Obiective specifice

        ANALIZA SITUAŢIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ŞI A PUNCTELOR SLABE
        Contextul economic şi turistic general
        Situaţia economică generală
        Situaţia demografică a tineretului - privire de ansamblu
        Performanţa sectorului de turism pentru tineret
        Competitivitatea sectorului de turism pentru tineret

        ANALIZA SWOT
        REGIUNEA CENTRU
        REGIUNEA NORD-EST
        REGIUNEA NORD-VEST
        REGIUNEA SUD-MUNTENIA
        REGIUNEA SUD-EST
        REGIUNEA SUD-VEST
        REGIUNEA VEST
        REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV
        ANALIZA SWOT LA NIVEL NAŢIONAL

        MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI
        NECESARUL DE INVESTIŢII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
        MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR LEGALE
        EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT
        ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂŢI DE AGREMENT
        METODOLOGIA ŞI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
        Situaţii particulare:
        PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR
        PLAN DE ACŢIUNI PE TERMEN SCURT
        PLAN DE ACŢIUNI PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

        ACŢIUNI DE INFORMARE, MARKETING ŞI CONSULTARE PUBLICĂ
        Măsuri propuse pentru informarea potenţialilor beneficiari şi a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei
        Marketing şi promovare turistică orientată spre tineri
        Procesul de consultare publică





    Glosar de termeni

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Organ de specialitate al │
│ │administraţiei publice │
│ │centrale, cu │
│ │personalitate juridică, │
│ │în subordinea Guvernului,│
│ │având rol de sinteză şi │
│ │coordonare a aplicării │
│ │strategiei şi politicilor│
│Ministerul │Guvernului în domeniile │
│Tineretului │tineretului şi sportului.│
│şi Sportului│Administrează bunurile │
│(MTS) │proprietate publică şi/ │
│ │sau privată a statului │
│ │încredinţate, potrivit │
│ │prevederilor legale, │
│ │pentru desfăşurarea │
│ │activităţii aferente │
│ │domeniilor de tineret şi │
│ │sport, prin unităţile din│
│ │subordine. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Servicii publice │
│ │deconcentrate, la nivelul│
│ │fiecărui judeţ din │
│ │România şi în Municipiul │
│ │Bucureşti, cu │
│ │personalitate juridică │
│ │proprie. │
│Direcţiile │Asigură implementarea la │
│Judeţene de │nivel judeţean şi la │
│Sport şi │nivelul municipiului │
│Tineret │Bucureşti a strategiei şi│
│(DJST) şi │politicilor Guvernului în│
│Direcţia │domeniile sportului şi │
│pentru Sport│tineretului. │
│şi Tineret a│Ele gestionează │
│Municipiului│infrastructura turistică │
│Bucureşti │a Ministerului │
│(DSTMB) │Tineretului şi Sportului │
│ │la nivelul judeţului, │
│ │organizează şi planifică │
│ │activităţile centrelor de│
│ │agrement şi bazelor │
│ │turistice şi le │
│ │promovează în scopul │
│ │atragerii de vizitatori. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Sunt structuri fără │
│ │personalitate juridică │
│ │care fac parte din │
│ │patrimoniul destinat │
│ │activităţii de tineret │
│ │conform art. 30 alin. (1)│
│ │al Legii Tinerilor nr. │
│ │350/2006, cu modificările│
│ │şi completările │
│ │ulterioare. │
│ │Ţinând cort de │
│ │apartenenţa lor la │
│ │domeniul public, CA şi BT│
│ │sunt inalienabile, │
│ │imprescriptibile şi │
│ │insesizabile, putând fi │
│ │date în administrare, │
│Centre de │concesionate sau │
│agrement │închiriate în │
│(CA) şi Baze│conformitate cu art. 861 │
│turistice │din Legea nr. 287/2009 │
│(BT) │privind Codul Civil, │
│ │republicată, cu │
│ │modificările ulterioare. │
│ │De asemenea, ţinând cont │
│ │de faptul că destinaţia │
│ │lor este stabilită prin │
│ │Legea Tinerilor nr. 350/ │
│ │2006, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare, │
│ │indiferent de modul în │
│ │care proprietatea asupra │
│ │centrelor de agrement │
│ │este administrată, ele │
│ │trebuie să îşi păstreze │
│ │destinaţia pentru │
│ │organizarea proiectelor │
│ │şi activităţilor de şi │
│ │pentru tineret; │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Persoana care nu a │
│ │împlinit vârsta de 18 ani│
│ │şi nici nu a dobândit │
│ │capacitatea deplină de │
│Copil │exerciţiu, potrivit legii│
│ │(Legea nr. 272 din 21 │
│ │iunie 2004 republicată, │
│ │privind protecţia şi │
│ │promovarea drepturilor │
│ │copilului, art. 4) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Cetăţean cu vârsta │
│ │cuprinsă între 14 şi 35 │
│Tânăr │de ani (Legea Tinerilor │
│ │nr. 350/2006, art. 2 │
│ │alin. (2) lit. a). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Învăţarea în contexte │
│ │nonformale este │
│ │considerată ca fiind │
│ │învăţarea integrată în │
│ │cadrul unor activităţi │
│ │planificate, cu obiective│
│ │de învăţare, care nu │
│ │urmează în mod explicit │
│ │un curriculum şi poate │
│Educaţia │diferi ca durată. Acest │
│nonformală │tip de învăţare depinde │
│ │de intenţia celui care │
│ │învaţă şi nu conduce în │
│ │mod automat la │
│ │certificarea │
│ │cunoştinţelor şi │
│ │competenţelor dobândite. │
│ │(Legea educaţiei │
│ │naţionale nr. 1/2011, │
│ │art. 330 alin. 3) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Structură fără │
│ │personalitate juridică, │
│ │aflată în administrarea │
│ │Ministerului Tineretului │
│ │şi Sportului prin │
│ │direcţiile judeţene │
│ │pentru sport şi tineret, │
│ │respectiv Direcţia pentru│
│Centru de │Sport şi Tineret a │
│agrement │municipiului Bucureşti │
│pentru copii│sau în administrarea │
│şi tineri │autorităţilor │
│ │administrativ-teritoriale│
│ │ori a altor autorităţi │
│ │sau instituţii publice, │
│ │care oferă servicii de │
│ │cazare, masă şi agrement │
│ │pentru organizarea de │
│ │tabere şi alte activităţi│
│ │pentru copii şi tineri. │
└────────────┴─────────────────────────┘


    Abrevieri

┌─────┬────────────────────────────────┐
│ANT │Autoritatea Naţională pentru │
│ │Tineret │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MTS │Ministerul Tineretului şi │
│ │Sportului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ANST │Autoritatea Naţională pentru │
│ │Sport şi Tineret │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ANTTS│Agenţia Naţională a Taberelor şi│
│ │Turismului Şcolar │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DJST │Direcţia Judeţeană de Sport şi │
│ │Tineret │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DSTMB│Direcţia de Sport şi Tineret a │
│ │Municipiului Bucureşti │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MTS │Ministerul Tineretului şi │
│ │Sportului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│PIB │Produs Intern Brut │
├─────┼────────────────────────────────┤
│POCU │Program Operaţional Capital Uman│
├─────┼────────────────────────────────┤
│POR │Program Operaţional Regional │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CNI │Compania Naţională de Investiţii│
├─────┼────────────────────────────────┤
│POEO │Program Operaţional Educaţie şi │
│ │Ocupare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│POIDS│Program Operaţional Incluziune │
│ │şi Demnitate Socială │
├─────┼────────────────────────────────┤
│POTJ │Program Operaţional Tranziţie │
│ │Justă │
├─────┼────────────────────────────────┤
│HG │Hotărâre de Guvern │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Ministerul educaţiei, │
│MECTS│Cercetării, Tineretului şi │
│ │Sportului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MEN │Ministere! Educaţiei Naţionale │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OUG │Ordonanţă de Urgenţă a │
│ │Guvernului │
└─────┴────────────────────────────────┘


    Tabele
        Tabel 1 Produsul intern brut al României, evoluţie 2014-2018 (milioane lei, preţuri curente)
        Tabel 2 Produsul intern brut pe locuitor 2014-2018 (lei)
        Tabel 3 Structura PIB, pe categorii de resurse în 2018 (milioane lei, preţuri curente)
        Tabel 4 Investiţii nete pe sectoare de activitate (milioane lei, preţuri curente)
        Tabel 5 Evoluţia populaţiei totale rezidente din România (2003-2019)
        Tabel 6 Evoluţia populaţiei tinere (15-34 ani) a României (2003-2019)
        Tabel 7 Structura comparativă a populaţiei totale şi a populaţiei tinere (15-34 ani)pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019
        Tabel 8 Populaţia României, prognoze pentru perioada 2020-2045
        Tabel 9 Prognoza populaţiei din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045
        Tabel 10 Capacităţi de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)
        Tabel 11 Capacităţile de cazare existente la nivel regional la 31 iulie 2018 (în număr de unităţi)
        Tabel 12 Capacităţi de cazare pe tipuri de structuri şi forme de proprietate, 2018
        Tabel 13 Cheltuieli ale turiştilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018)
        Tabel 14 Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2013-2018 (%)
        Tabel 15 Indicatori de ocupare pe tip de proprietate
        Tabel 16 Indicatori generali privind capacitatea şi utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2018)
        Tabel 17 Situaţia centrelor de agrement/bazelor turistice funcţionale şi nefuncţionale
        Tabel 18 Centre funcţionale - situaţia juridică

    Figuri
        Figura 1 Creşterea PIB (%)
        Figura 2 PIB/locuitor comparativ România şi UE 28 în 2010-2019 (euro)
        Figura 3 Contribuţia pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%)
        Figura 4 Evoluţia populaţiei României 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)
        Figura 5 Structura populaţiei pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total)
        Figura 6 Evoluţia populaţiei tinere a României (între 15 şi 34 ani) în perioada 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003)
        Figura 7 Evoluţia populaţiei totale rezidente şi a populaţiei tinere (15-34 ani) 2004-2016 (% faţă de anul de referinţă 2003)
        Figura 8 Prognoze ale populaţiei totale şi ale populaţiei cu vârste între 15 şi 34 de ani (% din valorile anului de referinţă 2019)
        Figura 9 Capacităţi disponibile în funcţiune pe tipuri de structuri, 2018 (% din total, mii locuri-zile)
        Figura 10 Evoluţia în timp a capacităţilor de cazare în funcţiune (2014-2018), în mii locuri zile
        Figura 11 Capacităţi existente - tabere şcolare, pe regiuni (număr unităţi)
        Figura 12 Capacităţi existente- hosteluri - pe regiuni (număr unităţi)
        Figura 13 Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopţi)
        Figura 14 Centre de agrement/baze turistice funcţionale şi nefuncţionale (nr. unităţi), pe regiuni

    INTRODUCERE
        Deşi există şi se promovează din ce în ce mai mult din 2010 încoace, turismul pentru copii şi tineret nu apare ca formă de turism în niciuna dintre publicaţiile statistice, analizele economice şi/sau sectoriale sau planificările strategice. Cu toate acestea, o căutare simplă pe internet scoate la iveală o ofertă foarte bogată de servicii de turism pentru copii, comparabilă cu ofertele pentru oricare dintre formele de turism cunoscute: turism cultural, turism religios, turism de agrement, turism de aventură, ecoturism etc. Aceasta este oferită aproape în exclusivitate de agenţiile de turism pentru locaţii şi operatori privaţi.
        Agenţiile de turism, intuind potenţialul uriaş al sectorului, dat de creşterea segmentului de populaţie cu venituri medii şi peste medie, cumulat cu trendul global de educaţie a copiilor care promovează concepte precum autonomia şi dezvoltarea experienţială şi nu în cele din urmă cumulat cu trendul naţional de menţinere a copiilor implicaţi în diverse activităţi pe fundalul timpului îndelungat petrecut de părinţi la locul de muncă, au venit pe piaţă cu oferte de vacanţe şi excursii dedicate copiilor, preşcolari şi elevi. Turismul astfel practicat este o iniţiativă personală a familiilor, iar pe alocuri este o iniţiativă colectivă, asumată de unităţi de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli, licee).
        Totuşi, turismul pentru copii şi tineri include şi turismul şcolar, ca iniţiativă individuală sau colectivă a unităţilor de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli, licee). Pentru această formă de turism se foloseşte infrastructura de centre de agrement/baze turistice aflată în patrimoniul MTS, programul de activităţi (tabere) fiind stabilit la nivel local de fiecare Direcţie Judeţeană de Sport şi Tineret. Acestea încheie protocoale de colaborare cu inspectorate şcolare judeţene/unităţi de învăţământ preuniversitar în funcţie de specificul regiunii în vederea promovării ofertei interne, elevii constituind grupurile de vizitatori/utilizatori ai serviciilor centrelor de agrement.
        Din cauza deselor schimbări în legislaţia de organizare şi funcţionare a acestor două autorităţi publice centrale, turismul şcolar, ca subramură a turismului pentru copii, nu a fost cuprins până acum în documentele statistice sau în cele strategice.
        Pe acest fundal au apărut alte două probleme importante şi anume:
    1. Situaţia juridică neclară sau neactualizată, în cel mai bun caz, a centrelor de agrement şi bazelor turistice aflate în patrimoniul MTS
    2. Degradarea fizică şi morală a centrelor de agrement cauzată de subfinanţarea cronică a investiţiilor şi a cheltuielilor de mentenanţă şi întreţinere.

        Necesitatea elaborării Strategiei pentru dezvoltarea infrastructurii existente se poate evidenţia prin prisma a trei considerente:
    - prin criteriile de prioritizare a investiţiilor, strategia reprezintă pe termen scurt o condiţie necesară accesării fondurilor nerambursabile prin POR şi alte programe operaţionale;
    – asigură alinierea cu Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret, cu Structura programelor pentru tineret şi pentru studenţi elaborată de Ministerul Tineretului şi Sportului,dar şi cu Strategia educaţiei şi formării profesionale;
    – propune o viziune globală pe termen lung asupra dezvoltării/consolidării infrastructurii dedicate tineretului dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor.

        Provocările multiple cu care se confruntă Ministerul Tineretului şi Sportului necesită adoptarea unei strategii pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii existente dedicate tineretului în cadrul centrelor de agrement, bazate pe o abordare holistică, ancorată în date concrete şi răspunzând la cerinţele privind utilizarea fondurilor europene.

    SITUAŢIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT
    Contextul juridic
        Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), prin instituţiile sale subordonate (Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret şi Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti (DJST/DSTMB), deţine în administrare o reţea vastă de centre de agrement (CA) şi baze turistice (BT) aflate în domeniul public al statului, destinate furnizării de servicii pentru copii şi tineri. Conform Legii nr. 350/2006, acestea constituie patrimoniul destinat activităţii de tineret. Conform Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti sunt structuri în subordinea MTS,finanţate din venituri proprii şi de la bugetul de stat. Ele sunt organizate conform HG nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti şi funcţionează ca structuri deconcentrate, cu personalitate juridică, iar centrele de agrement funcţionează în subordinea lor.
        Centrele de agrement sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activităţii de tineret, conform art. 30 alin. (2) al Legii nr. 350/2006. Ţinând cont de apartenenţa lor la domeniul public, centrele de agrement sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate.
        De asemenea, ţinând cont de faptul destinaţia lor este stabilită prin Legea nr. 350/2006, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să îşi păstreze destinaţia pentru organizarea activităţilor de tabere pentru copii şi tineri (turism pentru tineret).
        De-a lungul timpului, infrastructura turistică compusă din centre de agrement şi baze turistice, şi entităţile care au administrat această infrastructură, au suferit numeroase modificări. Un scurt istoric al acestora este redat mai jos.
        Perioada 1990-19.07.1995 - Conform prevederilor art. 176 din Legea educaţiei şi învăţământului nr. 28/1978, în subordinea Ministerului Educaţiei şi învăţământului, pe lângă inspectoratele şcolare, funcţionau consiliile educaţiei şi învăţământului judeţean şi al municipiului Bucureşti, care aveau ca atribuţie "organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, a vacanţelor şi a timpului liber al preşcolarilor şi elevilor."
        Perioada 20.07.1995-17.02.1999 - Conform prevederilor H.G. nr. 491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor, expediţiilor şcolare şi a altor forme de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi, activităţile de vacanţă şi de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi erau organizate de Ministerul Învăţământului împreună cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, cluburile copiilor şi elevilor şi Palatul Naţional al Copiilor.
        Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al municipiului Bucureşti funcţionau administraţii permanente ale taberelor şcolare, care aveau ca atribuţie organizarea, în perioada vacanţelor şcolare şi în timpul liber, de tabere de odihnă pentru preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de învăţământ sau în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice,sportiv-turistice şi de educaţie civică.
        Perioada 18.02.1999-10.05.2005 - în temeiul H.G. nr. 86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar din România s-a creat Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar (ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui judeţ s-au înfiinţat agenţii teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, prin reorganizarea administraţiilor permanente ale taberelor şcolare judeţene, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti. Conform prevederilor H.G. nr. 2137/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar şi a agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat din bugetul Cancelariei Primului-Ministru.
        În conformitate cu prevederile art. 7, respectiv art. 16, alin. (2) din H.G. nr. 86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar din România şi în baza Deciziei nr. 39/1999 a ANTTS şi a Ordinului nr. 4000/1999 al Ministrului Educaţiei Naţionale, privind predarea-primirea patrimoniului Agenţiilor Teritoriale ale Taberelor şi Turismului Şcolar de la Inspectoratele Şcolare Judeţene, s-a trecut la preluarea centrelor de agrement/bazelor turistice pe bază de protocoale de predare-preluare. Prin HG nr. 753/2005 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Direcţiile Judeţene pentru Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tinere (ANT), preluând personalul, activitatea, patrimoniul şi bugetul agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar.
        Perioada 11.05.2005-12.01.2009 - Conform art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 384/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, ANTTS s-a desfiinţat, iar personalul şi atribuţiile acesteia au fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. În temeiul aceluiaşi act normativ, prin reorganizarea şi preluarea activităţii, a personalului şi a bugetului agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar şi a compartimentelor de tineret, care s-au desfiinţat, s-au înfiinţat direcţiile judeţene pentru tineret, ordonatori terţiari de credite în subordinea ANT.
        Perioada 13.01.2009-08.02.2010 - Conform prevederilor H.G. nr. 1721/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, atribuţiile şi personalul ANT au fost preluate de Ministerul Tineretului şi Sportului(MTS). Direcţiile judeţene pentru tineret au îndeplinit la nivel teritorial atribuţiile în domeniul taberelor şcolare.
        Conform HG nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti (care abrogă HG nr. 753/2005 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti), se înfiinţează şi se organizează DJST şi DSTMB ca servicii publice deconcentrate ale Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (ANST), având personalitate juridică. Ele au preluat activitatea şi patrimoniul direcţiilor judeţene de sport şi ale direcţiilor judeţene de tineret. Centrele de agrement funcţionează în subordinea DJST.
        Perioada 09.02.2010-18.01.2013 - Conform prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), atribuţiile în domeniul taberelor şcolare au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST). Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate ale ANST, prin preluarea activităţii şi patrimoniului direcţiilor judeţene pentru tineret şi a direcţiilor judeţene pentru sport, asigurau implementarea la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.
        Perioada 19.01.2013-în prezent - Atribuţiile în domeniul taberelor şcolare şi patrimoniul aferent au fost preluate de Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS.), conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret îndeplinesc la nivel teritorial atribuţiile în domeniul taberelor şcolare.

    Resurse umane
        Numărul mediu al angajaţilor din DJST-uri este de 2,9. Foarte puţine centre (14) lucrează cu zilieri. În centrele de agrement numărul mediu de angajaţi este 3 şi doar 3 centre lucrează cu zilieri pentru a compensa lipsa de personal.

    Proiecte proprii
        În perioada 2011-2016, bugetul mediu pentru proiecte proprii a fost de puţin peste 27.000 lei/an. Nicio direcţie judeţeană de sport şi tineret nu a accesat fonduri nerambursabile din alte surse decât bugetul de stat.

    Condiţiile de cazare
        Numărul mediu de locuri de cazare în centrele de agrement funcţionale este de 103, în camere de 2, 3, 4, 5 şi 6 paturi. Într-un număr restrâns de centre, camerele au grupuri sanitare proprii. Doar 4 centre nu au spaţii destinate exclusiv activităţilor de tineret, tabere şi agrement, incluzând fie spaţii de birouri ale DJST, fie funcţionând ca internate în timpul anului şcolar.
        Valoarea medie a subvenţiilor primite de un centru de agrement în 2015 a fost de 150.000 lei, în timp ce valoarea medie a veniturilor proprii realizate de centrele de agrement funcţionale a fost de 200.000 lei.

    Dotările centrelor
        Starea dotărilor este bună şi foarte bună în 45 de centre dintre cele funcţionale, dar este nesatisfăcătoare în 8. În restul centrelor funcţionale starea este satisfăcătoare.
        17 dintre centrele de agrement funcţionale nu au bucătării funcţionale, infrastructura acoperind doar serviciile de cazare nu şi pe cele de servire a mesei.
        9 dintre centrele de agrement funcţionale nu au sisteme de încălzire, iar 5 au sisteme care acoperă parţial spaţiile de cazare din centre.
        23 dintre centrele funcţionale au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.
        La nivelul anului 2015, centrele de agrement funcţionale îşi puteau acoperi în medie aproximativ 60% din cheltuielile lor de funcţionare prin veniturile proprii pe care le realizează. Principalele probleme sunt reprezentate de gradul scăzut de ocupare şi utilizare a centrelor de agrement, cauzată atât de potenţialul turistic şi accesibilitatea redusă a centrelor, dar şi de starea neadecvată a imobilelor şi calitatea neadecvată a serviciilor de cazare şi masă.
        În prezent, în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport a Municipiului Bucureşti, se află un număr de 156 de centre de agrement/baze turistice, dintre care:
    - 61 centre de agrement/baze turistice sunt funcţionale;
    – 94 centre de agrement/baze turistice sunt nefuncţionale;
    – 1 centru de agrement este parţial funcţional.

        În ultimii ani, mai puţin de 0,01% din PIB a fost direcţionat către investiţii în domeniul tineretului, fapt care a dus la subfinanţarea cronică a investiţiilor în centrele de agrement şi bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret. Un raport al Curţii de Conturi din 2015 menţiona un necesar de investiţii de peste 8.128.535 lei pentru reparaţii urgente şi de 60.642.168 lei pentru ca toate centrele de agrement să devină funcţionale şi să atingă standarde europene de calitate. Din 2015 şi până în prezent aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente atât din perspectiva uzurii fizice accelerate a clădirilor, odată cu trecerea timpului, cât şi din perspectiva modificării costurilor dictate de condiţiile economice (inflaţie, criză economică).

    VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE
        În contextul prezentat anterior s-au definit principalele elemente de planificare strategică a dezvoltării infrastructurii turistice a MTS.

    Misiunea
        Asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor de agrement, taberelor naţionale, taberelor de odihnă, taberelor sociale, taberelor tematice pentru copii, studenţi şi tineri, tabere pentru persoane cu handicap şi tabere pentru olimpici, a programelor şi acţiunilor pentru tineret.

    Viziunea
        MTS urmăreşte prin investiţiile în centrele de agrement şi bazele turistice:
    - asigurarea infrastructurii dedicate tinerilor, cu garantarea egalităţii accesului tinerilor indiferent de situaţia lor socială, economică, origine, gen sau religie;
    – acoperirea domeniilor de interes anuale şi viitoare ale tinerilor;
    – adresabilitate către un număr cât mai mare de tineri cu preocupări diverse.


    Obiectiv general
        OBIECTIVUL GENERAL al strategii este evaluarea opţiunilor de investiţii într-un cadru general multidimensional şi fundamentarea deciziilor privind investiţiile din diferite surse de finanţare, în scopul creşterii calităţii infrastructurii şi a serviciilor oferite în centrele de agrement.

    Obiective specifice
        Obiectivele specifice sunt:
        O.S.1.1. Evaluarea situaţiei juridice şi a stării materiale a centrelor de agrement şi planificarea investiţiilor necesare îmbunătăţirii infrastructurii existente.
    O.S.1.2. Derularea lucrărilor de reabilitare/modernizare/reamenajare în centrele de agrement şi baze turistice.
        O.S.1.3. Clasificarea centrelor de agrement/bazelor turistice ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri/Direcţia Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare şi masă oferite.
        O.S.1.4. Dezvoltarea capacităţii de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement/bazele turistice prin asigurarea şi/sau instruirea personalului de specialitate.


    ANALIZA SITUAŢIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ŞI A PUNCTELOR SLABE
    Contextul economic şi turistic general
    Situaţia economică generală
        România a înregistrat în ultimii ani o tendinţă de creştere economică. Produsul intern brut a crescut atât în termeni nominali, cât şi per capita, aşa cum se vede în tabelele de mai jos:
        Tabel 1. Produsul intern brut al României, evoluţie 2014-2019 (milioane lei, preţuri curente)

┌───┬────────┬────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┐
│An │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │
├───┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│PIB│668590,1│712587,8│765135,4│857895,7│952396,8│1059803,2│
└───┴────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┘



        Creşterea, reflectată de PIB/locuitor, a fost mai accentuată în intervalul 2016-2017, temperându-se în ultimii ani, aşa cum se vede în graficul următor:
        Figura 1. Creşterea PIB (%) (a se vedea imaginea asociată)


        De asemenea, produsul intern brut şi venitul disponibil brut pe locuitor au înregistrat o tendinţă ascendentă între 2014 şi 2018.
        Tabel 2. Venitul disponibil brut pe locuitor 2014-2018 (lei)

┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┐
│ │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │
│ │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Produsul│ │ │ │ │ │ │
│intern │33,570│35,949│38,827│43,789│48,899│4,588│
│brut/ │ │ │ │ │ │ │
│locuitor│ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┘

        (Sursa: Anuarul statistic al României, 2019)


        Nota: Datele anului 2018 sunt semidefinitive
        Datele anului 2019 sunt provizorii
        Este de aşteptat, însă, o scădere economică pentru anul 2020 (de 6%)*1) ca urmare a pandemiei COVID-19. De asemenea, faţă de media Uniunii Europene, România înregistrează încă un decalaj foarte mare, aşa cum se vede prin compararea aceloraşi indicatori (PIB/locuitor):
        *1) Previziunile Comisiei Europene din iulie 2020, http://ec.europa.eu/românia/news/20200707_previziuni_economice_vara_2020.ro
        Figura 2. PIB/locuitor comparativ România şi UE 28 în 2010-2019 (euro) (a se vedea imaginea asociată)


        Decalajul între România şi media UE aferentei acestui indicator s-a redus, totuşi, în ultimii 10 ani, de la cca. 24% din media UE în 2010 la cca 36% media UE în 2019.
        Contribuţia sectoarelor la economia naţională se prezintă după cum urmează (calculat ca procent aferent contribuţiei la valoarea adăugată brută):
        Figura 3. Contribuţia pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%) (a se vedea imaginea asociată)

        Figura 3. Contribuţia pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2019 (%) (a se vedea imaginea asociată)


        Ca valori nominale, structura produsului intern brut pe categorii de resurse este următoarea:
        Tabel 3. Structura PIB pe categorii de resurse în 2018 -2019 (milioane lei, preţuri curente)

┌─────────────────┬─────────┬──────────┐
│Domeniu de │2018 │2019 │
│activitate │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Agricultură, │ │ │
│silvicultură şi │41.494,2 │43.479,7 │
│pescuit │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Industria │ │ │
│extractivă; │ │ │
│industria │ │ │
│prelucrătoare; │ │ │
│producţia şi │ │ │
│furnizarea de │ │ │
│energie electrică│ │ │
│şi termică, gaze,│216.955,9│230.829,5 │
│apă caldă şi aer │ │ │
│condiţionat; │ │ │
│distribuţia apei;│ │ │
│salubritate, │ │ │
│gestionarea │ │ │
│deşeurilor, │ │ │
│activităţi de │ │ │
│decontaminare │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Construcţii │52.254,8 │67.641,7 │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Comerţ cu │ │ │
│ridicata şi cu │ │ │
│amănuntul; │ │ │
│repararea │ │ │
│autovehiculelor │ │ │
│şi │172.039,7│192.359,8 │
│motocicletelor; │ │ │
│transport şi │ │ │
│depozitare; │ │ │
│hoteluri şi │ │ │
│restaurante │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Informaţii şi │51.227,7 │58.526,0 │
│comunicaţii │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Intermedieri │ │ │
│financiare şi │23.664,3 │25.699,7 │
│asigurări │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Tranzacţii │71.259,6 │76.818,8 │
│imobiliare │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Activităţi │ │ │
│profesionale, │ │ │
│ştiinţifice şi │ │ │
│tehnice; │ │ │
│activităţi de │73.245,1 │83.135,5 │
│servicii │ │ │
│administrative şi│ │ │
│activităţi de │ │ │
│servicii suport │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Administraţie │ │ │
│publică şi │ │ │
│apărare; │ │ │
│asigurări sociale│ │ │
│din sistemul │127.651,6│144.163,8 │
│public; │ │ │
│învăţământ; │ │ │
│sănătate şi │ │ │
│asistenţă socială│ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Activităţi de │ │ │
│spectacole, │ │ │
│culturale şi │ │ │
│recreative; │30.974,3 │35.722,5 │
│reparaţii de │ │ │
│produse de uz │ │ │
│casnic şi alte │ │ │
│servicii │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Valoare adăugată │860.767,2│958.377,0 │
│brută │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Impozite pe │91.419,3 │101.525,5 │
│produs1* │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Drepturi asupra │3.084,9 │2.312,9 │
│importurile │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Subvenţii pe │-2.874,6 │-2.412,2 │
│produs │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Produs intern │952.396,8│1059.803,2│
│brut (PIB) │ │ │
└─────────────────┴─────────┴──────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - INS, Anuarul statistic ol României 2019)


        Nota: Datele anului 2018 sunt semidefinitive
        Datele anului 2019 sunt provizorii
        Din datele de mai sus se poate constata o pondere majoritară a serviciilor în economia naţională, (550.062,3 milioane lei), respectiv 57,8% din total în anul 2018, iar în anul 2019,616.426,1 milioane lei, respectiv 58,1%). Din acestea, cele mai importante sunt: activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (20% din VAB, 18.1% din PIB în anul 2018, iar în anul 2019 20,1% din VAB respectiv 18,2 din PIB);
    - administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (14,8% din VAB, 13,4% din PIB în anul 2018, iar în anul 2019, 15% din VAB respectiv 13,6% din PIB).

        Industria contribuie cu 25% la valoarea adăugată brută, respectiv 23% din PIB în anul 2018, iar în anul 2019, industria contribuie cu 24% la VAB, respectiv 22% din PIB.
        În ceea ce priveşte investiţiile, la nivel naţional pe sectoare economice, situaţia se prezintă după cum urmează:
        Tabel 4. Investiţii nete pe sectoare de activitate (milioane lei, preţuri curente)

┌───────────────┬───────┬───────┬───────┬────────┐
│Activitatea │ │ │ │ │
│(secţiuni CAEN │2015 │2016 │2017 │2018 1} │
│Rev.2) │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total │98888,0│96162,9│91045,5│102354,0│
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Agricultură, │ │ │ │ │
│silvicultură şi│5333,5 │4371,3 │5878,2 │5511,5 │
│pescuit │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Industrie │37443,2│33395,4│28138,6│31102,6 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Industria │5549,9 │3278,0 │2943,6 │3271,5 │
│extractivă │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Industria │17104,3│16928,7│19749,7│22545,9 │
│prelucrătoare │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Producţia şi │ │ │ │ │
│furnizarea de │ │ │ │ │
│energie │ │ │ │ │
│electrică şi │10751,3│10633,9│3987,2 │4138,2 │
│termică, gaze, │ │ │ │ │
│apă caldă şi │ │ │ │ │
│aer condiţionat│ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Distribuţia │ │ │ │ │
│apei; │ │ │ │ │
│salubritate, │ │ │ │ │
│gestionarea │4037,7 │2554,8 │1458,1 │1147,1 │
│deşeurilor, │ │ │ │ │
│activităţi de │ │ │ │ │
│decontaminare │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Construcţii │7370,9 │9921,4 │9957,8 │11612,5 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Comerţ cu │ │ │ │ │
│ridicata şi cu │ │ │ │ │
│amănuntul; │ │ │ │ │
│repararea │8625,1 │10005,9│10850,7│10419,1 │
│autovehiculelor│ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │
│motocicletelor │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Transport şi │9212,8 │8356,9 │8708,5 │8937,3 │
│depozitare │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Hoteluri şi │1222,3 │1695,2 │1445,2 │1605,7 │
│restaurante │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Informaţii şi │2934,3 │3614,8 │3443,5 │3900,7 │
│comunicaţi. │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Intermedieri │ │ │ │ │
│financiare şi │787,0 │845,8 │985,7 │1099,7 │
│asigurări │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Tranzacţii │6351,6 │8456,6 │5461,8 │8538,2 │
│imobiliare │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Activităţi │ │ │ │ │
│profesionale, │2214,0 │2232,3 │2174,4 │2480,9 │
│ştiinţifice şi │ │ │ │ │
│tehnice │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Activităţi de │ │ │ │ │
│servicii │ │ │ │ │
│administrative │2403,1 │2372,0 │2892,0 │2570,9 │
│şi activităţi │ │ │ │ │
│de servicii │ │ │ │ │
│suport │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Administraţie │ │ │ │ │
│publică şi │ │ │ │ │
│apărare; │11385,5│7857,4 │8373,7 │11262,3 │
│asigurări │ │ │ │ │
│sociale din │ │ │ │ │
│sistemul public│ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Învăţământ │740,6 │560,7 │580,3 │508,7 │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Sănătate şi │ │ │ │ │
│asistenţă │1253,8 │1173,1 │1123,1 │1478,7 │
│socială │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Activităţi de │ │ │ │ │
│spectacole, │615,0 │493,8 │464,1 │534,7 │
│culturale şi │ │ │ │ │
│recreative │ │ │ │ │
├───────────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Alte activităţi│995,4 │810,2 │568,0 │790,6 │
│de servicii │ │ │ │ │
└───────────────┴───────┴───────┴───────┴────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - INS, Anuarul statistic al României 2019)


        Pentru toate domeniile de activitate, nu numai pentru turism, se poate observa o scădere a investiţiilor în ultimii ani, cu o singură excepţie (2018). Aceasta indică o creştere economică în ultimii ani bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, iar situaţia centrelor de agrement şi a bazelor turistice ale MTS se încadrează în acest trend general.

    Situaţia demografică a tineretului - privire de ansamblu
    Populaţia României - situaţia actuală şi evoluţii recente
        În ultimii 30 de ani, scăderea demografică a României a fost o constantă a evoluţiei populaţiei rezidente. Astfel, faţă de 2003, evoluţia populaţiei totale a României indică o scădere de la peste 21.600.000 locuitori în 2003 la sub 19.500.000 în 2019:
        Tabel 5 Evoluţia populaţiei totale rezidente din România (2003-2019)

┌──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│An │Anul 2003 │Anul 2004 │Anul 2005 │Anul 2006 │Anul 2007 │Anul 2008 │Anul 2009 │Anul 2010 │Anul 2011 │Anul 2012 │Anul 2013 │Anul 2014 │Anul 2015 │Anul 2016 │Anul 2017 │An 2018 │Anul 2019 │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Locuitori │21,627,509│21,521,142│21,382,354│21,257,016│21,130,503│20,635,460│20,440,290│20,294,683│20,199,059│20,095,996│20,020,074│19,953,089│19,875,542│19,760,585│19,643,949│19,53u,031│19,414,458│
│(populaţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidentă)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020)


        Astfel, în ultimii 16 ani se înregistrează un declin demografic general la nivelul României, evidenţiat în graficul de mai jos:
        Figura 4 Evoluţia populaţiei României 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003) (a se vedea imaginea asociată)


        Aşa cum arată graficul de mai sus, evoluţia populaţiei României a înregistrat o scădere de aproape 12% faţă de anul de referinţă 2003, populaţia anului 2019 reprezentând 89,77% din populaţia anului 2003. Ritmul de scădere s-a menţinut constant, de sub 1% anual, cu excepţia notabilă a anului 2008.
        Pe regiuni de dezvoltare, structura populaţiei este relativ omogen împărţită, procentul populaţiei rezidente în fiecare regiune de dezvoltare din totalul populaţiei fiind prezentat în continuare:
        Figura 5 Structura populaţiei pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total) (a se vedea imaginea asociată)


        Astfel, se poate constata că cea mai populată regiune este regiunea Nord-Est, iar regiunile cu cea mai puţină populaţie - Regiunea Sud-Vest Oltenia şi Regiunea Vest

    Populaţia tânără a României - situaţia actuală şi evoluţii recente
        Conform Legii nr. 350/2006, populaţia tânără este definită ca fiind populaţia între 14 şi 35 de ani.
        În cele ce urmează sunt prezentate datele conform INS.
        În anul 2019 se înregistrau în România 4.977.869 persoane rezidente între 14 şi 35 de ani. Evoluţia generală a populaţiei tinere în ultimii 16 ani arată o evoluţie descendentă mai accentuată decât scăderea totalului populaţiei, evidenţiind fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.
        Conform Institutului Naţional de Statistică, numărul populaţiei rezidente între 14-35 ani din România a scăzut de la 6.928.487 în 2003 la 4.977.869 în 2019. Evoluţia pe ani este prezentată în tabelul de mai jos:
        Tabel 6. Evoluţia populaţiei tinere (14-35 ani) a României (2003-2019)

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│ANUL│grupa 14-35│pondere din totalul │
│ │ani │populaţiei │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2003│7.546.097 │35% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2004│7.492.464 │35% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2005│7.424.366 │35% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2006│7.001.847 │33% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2007│6.955.394 │33% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2008│6.408.142 │31% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2009│5.951.577 │29% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2010│5.898.649 │29% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2011│5.851.635 │29% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2012│5.808.189 │29% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2013│5.705.341 │28% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2014│5.595.344 │28% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2015│5.484.822 │28% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2016│5.332.720 │27% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2017│5.192.827 │26% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2018│5.066.815 │26% │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2019│4.977.869 │26% │
└────┴───────────┴─────────────────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistica - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020)


        Se poate constata că, dacă din totalul populaţiei scăderea înregistrată în ultimii 16 ani este de 2.213.051 persoane, în ceea ce priveşte segmentul de populaţie între 14 şi 35 de ani diferenţa este mai mare, de 2.568.228 persoane. Concluzia analizei acestor date arată fără echivoc faptul că scăderea populaţiei tinere este mult mai accentuată decât scăderea populaţiei totale a României în ultimii 16 ani. Procentual, raportat la anul 2003 ca an de referinţă, populaţia tânără a României a scăzut cu 34%,aşa cum se vede în graficul de mai jos.
        Figura 6. Evoluţia populaţiei tinere României (între 14 şi 35 ani) în perioada 2004-2019 (% faţa de anul de referinţă 2003) (a se vedea imaginea asociată)
        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)


        Comparativ, scăderea populaţiei totale a României în 2019 faţă de anul de referinţă 2003 este de doar 10%. Graficul de mai jos arată tendinţele celor două serii de date:
        Figura 7. Evoluţia populaţiei totale rezidente şi a populaţiei tinere (14-35 ani) 2004-2019 (% faţă de anul de referinţă 2003) (a se vedea imaginea asociată)
        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)


        Structura populaţiei tinere rezidente pe regiuni de dezvoltare este similară celei a populaţiei totale, fiind înregistrate variaţii de sub 1%:
        Tabel 7. Structura comparativă a populaţiei totale şi a populaţiei tinere (14-35 ani) pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019

┌───────────────┬──────────┬─────────┬───────┬───────┬─────────┐
│ │ │ │Procent│Procent│ │
│Regiune │Număr │Populaţie│regiune│regiune│Diferenţa│
│ │persoane │tânără │pop. │pop. │ │
│ │ │ │totală │tânără │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea NORD- │2.552.112 │694.933 │13,15% │13,96% │-0,82% │
│VEST │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea CENTRU│2.318.272 │593.616 │11,94% │11,93 │0,02% │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea NORD- │3.198.564 │856.643 │16,48% │17,21% │-0,73% │
│EST │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea │2.396.171 │576.417 │12,34% │11,58% │0,76% │
│SUD-EST │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea SUD- │2.929.832 │702.487 │15,09% │14,11% │0,98% │
│MUNTENIA │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea │2.315.173 │620.340 │11,92% │12,46% │-0,54% │
│BUCUREŞTI-ILFOV│ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea │ │ │ │ │ │
│SUD-VEST │1.926.860 │465.374 │9,92% │9,35% │0,58% │
│OLTENIA │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Regiunea VEST │1.777.474 │468.059 │9,16% │9,40% │-0,25% │
├───────────────┼──────────┼─────────┼───────┼───────┼─────────┤
│Total │19.414.458│4.977.869│ │ │ │
└───────────────┴──────────┴─────────┴───────┴───────┴─────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)



    Prognoze privind populaţia României
        Atât prognozele pe termen scurt şi mediu, cât şi cele pe termen lung privind populaţia României*2) indică o tendinţă generală de scădere a populaţiei din România, precum şi o scădere mai accentuată a populaţiei tinere (ceea ce indică o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei).
        *2) Surse: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/data/database7node code=proj INSSE, https://insse.ro/cms/ro/content/proiectarea-popula%C5%A3iei-rom%C3%A2niei-%C3%AEn-profil-teritorial-la-orizontul-anului-2060

        Pentru analiza prezentă, au fost considerate relevante prognozele pentru anii orizontului strategiei (2020-2025), cât şi prognozele pentru următorii douăzeci de ani, având în vedere un termen lung de exploatare a investiţiilor realizate în perioada vizată de strategie.
        În ceea ce priveşte populaţia României, există o tendinţă de scădere a acesteia, datele prognozate fiind prezentate în tabelul de mai jos:
        Tabel 8. Populaţia României, prognoze pentru perioada 2020-2045

┌─────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │
│an │2020 │2025 │2030 │2035 │2040 │2045 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Populaţia│ │ │ │ │ │ │
│României │19,281,118│18,507,547│17,808,000│17,169,288│16,576,187│16,018,918│
│(nr pers)│ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

        (Sursa: Eurostat, accesat august 2020)


        Astfel, se poate constata o estimare de scădere a populaţiei totale în următorii 25 de ani. Pentru finalul orizontului de timp al strategiei (2025), este prognozată o populaţie totală de 17.808.000 persoane, adică 92% din populaţia anului 2019.
        În baza datelor existente (ultimul an pentru care există date statistice complete este 2019), prognozele Eurostat arată următoarele cifre cu privire la populaţia între 15 şi 35 de ani:
        Tabel 9. Prognoza populaţiei din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045

┌─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │Prognoza │
│an │2020 │2025 │2030 │2035 │2040 │2045 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Populaţie│ │ │ │ │ │ │
│15-35 ani│4,697,729│4,244,365│3,979,952│3,897,022│3,690,766│3,451,081│
│(nr. │ │ │ │ │ │ │
│pers) │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

        (Sursa: Eurostat pentru date primare, accesat august 2020, calcule proprii)


        Prognoza Eurostat indică o scădere a numărului de persoane tinere într-un ritm accentuat, în 2025 estimându-se ca acest segment de populaţie să scadă cu 10% faţă de anul 2019, iar până în anul 2030 să scadă cu peste 15% faţă de acelaşi an de referinţă. Este de aşteptat ca în 2045 populaţia tânără a României să scadă cu peste 25% faţă de anul 2020.
        Comparativ, populaţia tânără a României se va reduce într-un ritm mult mai accelerat decât populaţia totală, aşa cum se poate vedea din graficul de mai jos, unde sunt comparate datele prognozate privind reducerea populaţiei totale, respectiv a populaţiei tinere, ca procent din anul de referinţă 2019:
        Figura 8. Prognoze ale populaţiei totale şi ale populari cu vârste între 15 şi 35 de ani (% din valorile anului de referinţă 2019) (a se vedea imaginea asociată)


        Conform publicaţiei INS din 2016, "PROIECTAREA POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN ROMÂNIA LA ORIZONTUL ANULUI 2060", în ceea ce priveşte populaţia şcolară a României, prognozele prevăd o scădere a acesteia de la 3.735.552 persoane (0-23 ani) în 2015 la 3.116.840 în 2030 şi o scădere accentuată prognozată pentru anul 2060 (2.149.563).
        În concluzie, evoluţia demografică din România indică o scădere a populaţiei în următorii ani, mult mai accentuată în rândul tinerilor. Deşi ritmul de scădere a populaţiei tinere nu va avea intensitatea ultimilor 15 ani (prognozat 22% faţă de 35%). Este estimat ca grupul ţintă al strategiei (populaţia tânără) să fie mai redusă decât în prezent, însumând cca. 4.244.000 persoane în 2025, respectiv mai puţin de 4.000.000 în 2030 şi sub 3.500.000 în 2040.

    Performanţa sectorului de turism pentru tineret

    Competitivitatea sectorului de turism pentru tineret
    Capacităţi de cazare
        În ceea ce priveşte capacităţile de cazare la nivel naţional, statistica structurilor de cazare în funcţiune din România arată un număr relativ redus de structuri specifice turismului de tineret (hosteluri, campinguri, tabere, sate de vacanţă):
        La o analiză procentuală, se poate constata că structurile specifice de tineret reprezintă sub 7% din capacităţile efective disponibile.
        Figura 9. Capacităţi disponibile în funcţiune pe tipuri de structuri, 2019 (% din total, mii locuri-zile) (a se vedea imaginea asociată)


        Dacă se analizează evoluţia în timp a capacităţilor existente, se constată o creştere a numărului de locuri în cadrul hostelurilor, în timp ce taberele au înregistrat o reducere a capacităţilor.
        Tabel 10 Capacităţi de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)

┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Tipuri de │Ani │
│structuri de │ │
│primire ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│turistică │Anul 2015 │Anul 2016 │Anul 2017 │Anul 2018 │Anul 2019 │
│ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Total │81.872.539│83.323.220│87.655.762│89.075.891│88.789.656│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Hoteluri │49.142.321│49.480.916│50.771.353│50.967.166│50.927.958│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Hosteluri │2.880.394 │3.141.378 │3.511.238 │3.465.482 │3.365.230 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Hoteluri │438.486 │310.742 │344.227 │378.809 │424.090 │
│apartament │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Moteluri │2.750.418 │2.741.784 │2.633.717 │2.720.100 │2.679.202 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Hanuri │20.381 │29.590 │36.834 │36.173 │28.580 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Vile │3.129.939 │3.151.044 │3.546.918 │3.738.166 │3.753.539 │
│turistice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Cabane │1.386.448 │1.434.209 │1.587.103 │1.508.188 │1.494.759 │
│turistice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Bungalouri │365.313 │332.520 │404.070 │424.529 │401.346 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Sate de │113.196 │130.516 │142.422 │109.663 │114.390 │
│vacanta │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Campinguri │1.392.974 │863.218 │799.138 │753.037 │903.792 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Popasuri │251.225 │270.554 │373.383 │360.368 │315.469 │
│turistice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Căsuţe │161.215 │177.908 │175.966 │230.040 │230.114 │
│turistice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Tabere de │ │ │ │ │ │
│elevi si │1.338.432 │1.211.928 │1.111.848 │1.167.990 │1.020.800 │
│preşcolari │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Pensiuni │9.416.908 │9.706.739 │10.413.485│10.644.927│10.454.735│
│turistice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Pensiuni │9.079.901 │10.336.702│11.787.897│12.498.050│12.615.982│
│agroturistice│ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Spatii de │ │ │ │ │ │
│cazare de pe │ │ │ │ │ │
│navele │4.988 │3.472 │16.363 │73.203 │59.670 │
│fluviale si │ │ │ │ │ │
│maritime │ │ │ │ │ │
└─────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

        (Sursa: Institutul Naţional de Statistică INS, TEMPO, accesat august 2020)

        Evoluţia celor capacităţilor de cazare în timp arată următoarele:
        Figura 10. Evoluţia în timp a capacităţilor de cazare în funcţiune (2015-2019), în mii locuri zile (a se vedea imaginea asociată)


        La nivel teritorial, capacităţile de cazare existente se prezintă în felul următor, cu precizarea că numărul de tabere de elevi şi preşcolari reprezintă doar centrele de agrement şi bazele turistice funcţionale în 2018 (62 în prezent):
        Tabel 11 Capacităţile de cazare existente, la nivel regional la 1 ianuarie 2019 (în număr de unităţi)

┌─────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬───────────────┬────────┬────────┬─────┐
│ │Regiunea │Regiunea│Regiunea│Regiunea│Regiunea │Regiunea │Regiunea│Regiunea│ │
│ │NORD-VEST│CENTRU │NORD-EST│SUD-EST │SUD-MUNTENIA│BUCUREŞTI-ILFOV│SUD-VEST│VEST │TOTAL│
│ │ │ │ │ │ │ │OLTENIA │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Hoteluri │195 │282 │127 │425 │168 │138 │124 │149 │1.608│
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Hosteluri │33 │55 │41 │69 │29 │31 │27 │38 │323 │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Hoteluri │3 │1 │ │5 │3 │4 │ │1 │17 │
│apartament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Moteluri │32 │45 │29 │30 │34 │5 │25 │19 │219 │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Hanuri │ │1 │ │ │2 │ │ │ │3 │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Vile │54 │141 │46 │271 │68 │16 │54 │59 │709 │
│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Cabane │17 │72 │20 │2 │27 │ │15 │69 │222 │
│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Bungalouri │50 │97 │39 │324 │16 │ │4 │27 │557 │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Sate de │1 │4 │1 │1 │ │ │1 │1 │9 │
│vacanţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Campinguri │6 │13 │5 │17 │4 │ │5 │8 │58 │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Popasuri │1 │5 │10 │11 │3 │ │8 │9 │47 │
│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Căsuţe │4 │23 │12 │20 │8 │ │6 │9 │82 │
│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Tabere de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│elevi şi │5 │19 │7 │5 │9 │ │4 │6 │55 │
│preşcolari │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Pensiuni │185 │599 │233 │69 │182 │14 │149 │238 │1.669│
│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Pensiuni │538 │892 │458 │234 │256 │2 │209 │211 │2.800│
│agroturistice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Spatii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazare de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│navele │ │ │1 │21 │2 │ │ │ │24 │
│fluviale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maritime │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│ │1.124 │2.249 │1.029 │1.504 │811 │210 │631 │844 │8.402│
├─────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴───────────────┴────────┴────────┴─────┘

        (Sursa: TEMPO, consultare August 2020)


        În ceea ce priveşte structurile turistice de tineret pe regiuni, capacitatea (în număr de unităţi) arată după cum urmează:
        Figura 11. Capacităţi existente - tabere şcolare pe regiuni (număr unităţi) (a se vedea imaginea asociată)

        Figura 12. Capacităţi existente - hosteluri - pe regiuni (număr unităţi) (a se vedea imaginea asociată)


        Analizând datele de mai sus, regiunea Centru se remarcă cu un număr mare de structuri de tineret, atât tabere cât şi hosteluri.
        Se înregistrează de asemenea un număr mare de hosteluri în regiunea de sud-est (explicabil prin zona litoralului, 59 fiind în judeţul Constanţa). În schimb, în aceeaşi regiune numărul de tabere este foarte scăzut. De asemenea,faţă de medie, în Sud-Muntenia se înregistrează un număr relativ mare de structuri tip tabără, în timp ce este deficitară în ceea ce priveşte hostelurile.
        La polul opus, în Bucureşti-Ilfov nu există nici o structură de tip tabără, în schimb are un număr relativ mare de structuri tip hostel.
        Pe tipuri de proprietate, capacităţile de cazare sunt organizate astfel:
        Tabel 12. Capacităţi de cazare pe tipuri de structuri şi forme de proprietate, 2019

┌───────────────────────────────┬──────┐
│ │Ani │
│ │Anul │
│Forme de proprietate │2019 │
│ │UM │
│ │Număr │
│ │Număr │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total │8.402 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate integrală de stat │96 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate majoritar de stat │60 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate majoritar privată │81 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate integral privată │7.817 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate cooperativă │44 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate obştească │29 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate integral străină │161 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Proprietate publică de interes │114 │
│naţional şi local │ │
└───────────────────────────────┴──────┘

        (Sursa: TEMPO, consultare August 2020)


        Este de remarcat dominarea pieţei de către structurile majoritar şi integral private, care reprezintă 94% din capacitatea de cazare în funcţiune.

    Activitatea de turism la nivel naţional
        În ceea ce priveşte activitatea de turism, România nu îşi utilizează potenţialul turistic la maximum. Situaţia generală arată un număr mic de turişti şi un număr relativ mic de cazări în raport cu alte ţări europene*3).
        *3) Aceste date fac abstracţie de situaţia creată de pandemia de COVID, care a creat o cădere generală a turismului, previziunile pentru 2020 şi 2021 nefiind încurajatoare. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o situaţie conjucturală, competitivitatea pe termen mediu şi lung, relevantă pentru definirea strategiei putând fi identificată în funcţie de indicatorii existenţi.

        În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, situaţia comparativă la nivel european este următoarea:
        Figura 13. Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopţi) (a se vedea imaginea asociată)


        În ceea ce priveşte contribuţia la PIB a turismului (contribuţie directă), acesta a contribuit, la nivelul anului 2018, cu aproximativ 2,8%, comparativ cu Slovenia, de exemplu, care înregistrează peste 5% din PIB din turism, dar similar cu Cehia (2,9%)*4).
        *4) Sursa: OECD https://data.occd.org/indiistry/tourism-gdp.htm


    Activitatea de turism pentru tineret
        Conform datelor Eurostat, 16% din turismul intern din România este realizat de tinerii între 15-35 de ani (număr de cazări)*5). În schimb, analizând cheltuielile realizate de turişti pe categorii de vârstă, valoarea cheltuită de grupele de vârstă între 15-35 de ani, pentru anul 2018, reprezint 43% din totalul cheltuit de turiştii români de peste 15 ani în România. Această proporţie este relativ constantă în ultimii 5 ani pentru care există date disponibile, conform Eurostat, aşa cum se vede în tabelul de mai jos:
        *5) Date aferente anului 2018 (date primare www.eurostat.ru, accesat august 2020, calcule proprii)
        Tabel 13. Cheltuieli ale turiştilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018)

┌───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│Grupa │ │ │ │ │ │
│de │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │
│vârstă/│ │ │ │ │ │
│An │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Peste │1,495,085.61│1,582,134.34│1,767,687.01│1,918,578.61│2,160,667.85│
│15 ani │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│din │ │ │ │ │ │
│care │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│15-24 │267,635.51 │266,159.44 │291,065.11 │307,576.79 │344,924.66 │
│ani │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│25-34 │422,741.07 │463,766.92 │505,150.67 │498,308.59 │584,552.78 │
│ani │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Procent│ │ │ │ │ │
│grupa │ │ │ │ │ │
│15-35 │ │ │ │ │ │
│de ani │46.18% │46.14% │45.04% │42.00% │43.02% │
│din │ │ │ │ │ │
│total │ │ │ │ │ │
│peste │ │ │ │ │ │
│15 ani │ │ │ │ │ │
└───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘

        (Sursa: Eurostat, calcule proprii pe baza datelor)


        Aceste date arată potenţialul turismului de tineret. Astfel, în ciuda declinului demografic, aceste grupe de vârstă reprezintă grupul ţintă cu cea mai mare capacitate de a genera venituri.
        În ceea ce priveşte performanţa sectorului turistic, situaţia privind gradul de utilizare pe tipuri de structuri turistice este următoarea:
        Tabel 14. Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2014-2019 (%)

┌─────────────┬─────────────────────────────┐
│Tipuri de │Ani │
│structuri de │ │
│primire ├────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│turistică │2014│2015│2016│2017│2018│2019│
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Total │26,1│28,7│30,5│30,9│32,2│33,9│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Hoteluri │32,9│36,2│38,9│39,4│41,1│42,8│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Hosteluri │17,6│20,4│21,8│22,3│23,7│25,2│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Hoteluri │24,5│46,7│40 │32 │44,2│48,2│
│apartament │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Moteluri │14 │16,4│15,9│15,5│15,9│16,4│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Hanuri │10,7│13,8│15,6│17,4│11,1│12,7│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Vile │20,2│21,7│24 │25,7│26 │27,7│
│turistice │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Cabane │12,5│13/2│15 │14,8│16,8│17,8│
│turistice │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Bungalouri │12,1│15,6│22,6│22,6│28,4│31,4│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Sate de │10,5│13,6│9/6 │11,1│12,7│14,3│
│vacanta │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Campinguri │8,7 │13 │16,7│19,1│14,4│23,1│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Popasuri │14,3│17,9│19/1│22,6│21,6│19,7│
│turistice │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Căsuţe │19,2│20 │21,8│18 │17,2│19,3│
│turistice │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Tabere de │ │ │ │ │ │ │
│elevi si │14,6│17,4│16 │18,1│17,1│17,8│
│preşcolari │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Pensiuni │15,4│17,7│19,4│20,3│20,9│22,2│
│turistice │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Pensiuni │13,2│15,1│15,5│16,4│18 │20 │
│agroturistice│ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Spatii de │ │ │ │ │ │ │
│cazare de pe │ │ │ │ │ │ │
│navele │11,3│19,9│26,1│24,6│23,3│27,3│
│fluviale si │ │ │ │ │ │ │
│maritime │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        (Sursa: TEMPO, accesat August 2020)


        În ceea ce priveşte structurile tipice pentru tineret, se remarcă o tendinţă crescătoare în ultimii ani a gradului de ocupare a hostelurilor şi taberelor, deşi valoarea nominală rămâne mică, de doar 18% în 2019 în cazul taberelor, respectiv 25% cea mai bună performanţă a hostelurilor, în 2019.
        Totuşi, este de remarcat că ambele tipuri de structuri au un grad de ocupare relativ scăzut faţă de media totală (33,9% în 2019), ceea ce indică un număr relativ mic de structuri neperformante.
        Indicii de ocupare pe tip de proprietate (majoritar privat, respectiv majoritar public) arată o performanţă mai bună a structurilor majoritar publice (peste 58% în structurile majoritar de stat faţă de 31,8% în structurile majoritar private):
        Tabel 15. Indicatori de ocupare pe tip de proprietate

┌────────────┬────┬────────────────────┐
│ │ │2019 │
│ │ ├────────────────────┤
│Indicatori │U.M.│Forme de proprietate│
│ │ ├─────────┬──────────┤
│ │ │Majoritar│Majoritar │
│ │ │de stat │privată │
├────────────┼────┼─────────┼──────────┤
│Sosiri │Mii │192,069 │12.157,112│
├────────────┼────┼─────────┼──────────┤
│înnoptări │Mii │1.064,237│26.619,388│
├────────────┼────┼─────────┼──────────┤
│Indicii de │ │ │ │
│utilizare │ │ │ │
│netă a │% │46% │38,75% │
│capacităţii │ │ │ │
│în funcţiune│ │ │ │
└────────────┴────┴─────────┴──────────┘

        (Sursa: TEMPO, accesat August 2020)


        În ceea ce priveşte activitatea turistică pe regiuni de dezvoltare, o perspectivă sintetică privind structurile de cazare şi principalii indicatori de performanţă ne arată următoarea situaţie:
        Tabel 16. Indicatori generali privind capacitatea şi utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2019)

┌────────────┬────────────────────┬──────┬─────────┬─────────┐
│ │capacitate de cazare│ │ │indice de│
│ ├───────┬────────────┤Sosiri│Înnoptări│utilizare│
│ │ │în funcţiune│(mii) │(mii) │netă (°/ │
│ │locuri │(mii │ │ │o) │
│ │ │locuri-zile)│ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │356.562│88.790 │13.375│30.086 │33,88% │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │40.154 │11.766 │1.766 │3.792 │32,23% │
│NORD-VEST │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │69.113 │21.091 │3.173 │6.444 │30,55% │
│CENTRU │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │31.469 │9.172 │1.353 │2.673 │29,15% │
│NORD-EST │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │107.908│14.807 │1.898 │6.297 │42,53% │
│SUD-EST │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │30.246 │8.463 │1.084 │2.319 │27,40% │
│SUD-MUNTENIA│ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │ │ │ │ │ │
│BUCUREŞTI - │24.294 │8.710 │2.237 │3.824 │43,90% │
│ILFOV │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │ │ │ │ │ │
│SUD-VEST │22.927 │6.919 │792 │2.250 │32,52% │
│OLTENIA │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────────┼──────┼─────────┼─────────┤
│Regiunea │30.451 │7.862 │1.072 │2.488 │31,65% │
│VEST │ │ │ │ │ │
└────────────┴───────┴────────────┴──────┴─────────┴─────────┘



        O analiză a datelor privind capacităţile şi performanţa turismului la nivel regional relevă următoarele:
    - regiunea Centru are cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune (mii locuri zile), însă cu un grad de utilizare sub media naţională (de 33,88%);
    – regiunea Bucureşti Ilfov are cel mai mare indicator de utilizare a capacităţii în funcţiune (de 43,9%), deşi cu un număr de mii locuri zile relativ mic la nivel naţional;
    – regiunea Sud-Est are un grad de utilizare foarte mare (42,53%), însă trebuie ţinut cont de caracterul sezonier al funcţionării unei mari părţi a unităţilor de cazare (ceea ce explică numărul mare de capacităţi de cazare existente raportat la numărul total de sosiri şi înnoptări);
    – regiunile cu cele mai mici performanţe sunt regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (cu un număr relativ mare de capacităţi în funcţiune);
    – regiunea Nord-Vest are un număr relativ mare de capacităţi în funcţiune, cu un indicator de utilizare aproape de media naţională;
    – regiunile Sud-Vest şi Vest au capacităţi în funcţiune relativ modeste, cu indicatori de utilizare aproape de media naţională.


    Activitatea turistică în centrele de agrement şi bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului
        Bazele turistice şi centrele de agrement din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului (prin structurile subordonate acestuia) sunt gestionate, la nivel operaţional, de Direcţiile Judeţene de Sport şi Tineret (DJST).
        În anul 1990, în România existau 207 tabere şcolare, aflate în proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene*6). O parte dintre acestea au fost transferate de-a lungul timpului în administrarea actualului MTS, care le gestionează prin structurile sale teritoriale - Direcţiile Judeţene de Sport şi Tineret. În prezent, există în patrimoniul MTS un număr de 156 de centre de agrement şi baze turistice - din care 61 funcţionale, 94 nefuncţionale şi 1 parţial funcţional. Printre cauzele nefuncţionalităţii unui număr atât de mare de unităţi de cazare se numără subfinanţarea cronică a investiţiilor în centrele de agrement, uzura fizică accelerată a clădirilor, situaţia juridică neclară a imobilelor, lipsa standardelor europene de calitate etc.
        *6) Curtea de Conturi Sinteza raport de audit al performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor şcolare, 2014.

        În cazul infrastructurii turistice funcţionale, numărul mediu de turişti (elevi/studenţi)/centru de agrement este de aprox. 1000-1200 anual.
        Repartizarea lor pe judeţe şi regiuni, cu identificarea statusului actual, este prezentată în tabelul de mai jos:
        Tabel 17. Situaţia centrelor de agrement/bazelor turistice funcţionale şi nefuncţionale
    a) Centre funcţionale şi parţial funcţionale

┌────┬───────────────┬────────────┬─────────────┬──────────────────┐
│Nr. │ │ │Denumire CA/ │Funcţionalitate │
│Crt.│Judeţ │Regiune │BT ├────────┬─────────┤
│ │ │ │ │sezonier│permanent│
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│1 │ │Centru │C.A. Arieşeni│ │X │
├────┤ALBA ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│2 │ │Centru │C.A. Roica │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│3 │ │Sud-Muntenia│C.A. Corbeni │ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│4 │ARGEŞ │Sud-Muntenia│C.A.Nucşoara │ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│5 │ │Sud-Muntenia│BT Piteşti │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│6 │ │Nord-Est │C.A. Valea │X │ │
│ │BACĂU │ │Budului │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│7 │ │Nord-Est │CA Sălătruc │X │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│8 │ │Nord-Vest │UABS Oradea │ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│9 │ │Nord-Vest │UABS Şuncuiuş│ │X │
├────┤BIHOR ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│10 │ │Nord-Vest │CAT Remeţi │ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│11 │ │Nord-Vest │CAT Valea │X │X │
│ │ │ │Brătcuţei │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│12 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Nord-Vest │C.A. │ │X │
│ │ │ │Sângeorz-Băi │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│13 │BOTOŞANI │Nord-Es*' │C.A. Codrii │ │X │
│ │ │ │de Aramă │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│14 │BRAŞOV │Centru │C.A. Predeal │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│15 │BRĂILA │Sud-Est │C.A. Lacu │X │ │
│ │ │ │Sărat │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│16 │ │Sud-Est │C.A.Arbănaşi │ │X │
├────┤BUZĂU ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│17 │ │Sud-Est │C.A. Poiana │X │X │
│ │ │ │Pinului │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│18 │CARAŞ-SEVERIN │Vest │C.A. Râul-Alb│ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│19 │ │Sud-Est │C.A. 2 Mai │X │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│20 │CONSTANŢA │Sud-Est │C.A. New │X │ │
│ │ │ │Paradise │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│21 │ │Sud-Est │C.A. Luminiţa│X │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│22 │COVASNA │Centru │C.A. Pădureni│X │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Sud-Vest │Youth Hostel │ │ │
│23 │DOLJ │Oltenia │Griffon şi BT│ │X │
│ │ │ │Craiova │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│24 │GALAŢI │Sud-Est │BT Tineret │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│25 │GORJ │Sud-Vest │C.A. Săcelu │ │X │
│ │ │Oltenia │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│26 │ │Vest │C.A. │ │X │
│ │ │ │Căprioara │ │ │
├────┤HUNEDOARA ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│27 │ │Vest │C.A. Costeşti│X │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│28 │ │Vest │B.T. Deva │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│29 │IALOMIŢA │Sud-Muntenia│C.A. Amara │ │X │
│ │ │ │Pavilioane*7)│ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│30 │IAŞI │Nord-Est │C.A. Muncel I│ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│31 │MARAMUREŞ │Nord-Vest │C.A. Mara │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│32 │MEHEDINŢI │Sud-Vest │C.A. Drobeta │ │X │
│ │ │Oltenia │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│33 │ │Centru │BT Mureşul │ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│34 │MUREŞ │Centru │C.A. Sovata 1│ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│35 │ │Centru │C.A. Sovata 2│ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│36 │ │Nord-Est │C.A. Oglinzi │ │X │
├────┤NEAMŢ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│37 │ │Nord-Est │C.A. Cozla │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │C.A. Buşteni │ │ │
│38 │ │Sud-Muntenia│- Vilele │ │X │
│ │ │ │Şoimul şi │ │ │
│ │ │ │Crişul │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│ │PRAHOVA │ │C.A. Sinaia- │ │ │
│39 │ │Sud-Muntenia│Vila Casa │ │X │
│ │ │ │Elevilor │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│40 │ │Sud-Muntenia│C.A. Cheia - │ │X │
│ │ │ │Vila Brădet │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│41 │SATU-MARE │Nord-Vest │C.A. Ştrand │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│42 │ │Centru │C.A. Păltiniş│ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│43 │ │Centru │C.A. Şanta │ │X │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│44 │ │Centru │C.A. Râu │ │X │
│ │ │ │Sadului │ │ │
├────┤SIBIU ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│45 │ │Centru │C.A. Ocna │X │ │
│ │ │ │Sibiului │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│46 │ │Centru │C.A. │ │X │
│ │ │ │Cisnădioara │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│47 │ │Centru │C.A. Sălişte │X │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│48 │ │Sud-Muntenia│C.A. Dunărica│X │ │
├────┤TELEORMAN ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│49 │ │Sud-Muntenia│BT Valahia │ │X │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │C.A. │ │ │
│50 │ │Vest │Chevereşu │ │X │
│ │ │ │Mare │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│51 │TIMIŞ │Vest │C.A. Poieni │ │X │
│ │ │ │Strâmbu │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │Baza │ │ │
│52 │ │Vest │Turistică │ │X │
│ │ │ │Timişoara │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│53 │ │Sud-Est │C.A. Sulina │X │ │
│ │ │ │(Briza Mării)│ │ │
├────┤TULCEA ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │C.A. Babadag │ │ │
│54 │ │Sud-Est │(Sinaia │ │X │
│ │ │ │Dobrogei) │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│55 │ │Nord-Est │C.A. Poiana │X │ │
│ │ │ │Căprioarei │ │ │
├────┤VASLUI ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│56 │ │Nord-Est │BT Podul │ │X │
│ │ │ │Înalt │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│57 │ │Sud-Vest │C.A. Cozia │X │X │
│ │ │Oltenia │ │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│58 │ │Sud-Vest │C.A. │X │X │
│ │ │Oltenia │Căciulata │ │ │
├────┤VÂLCEA ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│59 │ │Sud-Vest │C.A. Brădişor│X │X │
│ │ │Oltenia │ │ │ │
├────┤ ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│60 │ │Sud-Vest │BT │ │X │
│ │ │Oltenia │ │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│61 │ │Sud-Est │C.A. Gălăciuc│ │X │
├────┤VRANCEA ├────────────┼─────────────┼────────┼─────────┤
│62 │ │Sud-Est │BT Focşani │ │X │
└────┴───────────────┴────────────┴─────────────┴────────┴─────────┘

        *7) Parţial funcţional.

    b) Centre nefuncţionale

┌───────┬────────────┬────────────┬──────────────┐
│Nr.crt.│Judeţ │Regiune │Centru de │
│ │ │ │agrement │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│1 │ │Centru │Poiana Vadului│
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│2 │ │Centru │Garda │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│3 │ │Centru │Albac │
├───────┤ALBA ├────────────┼──────────────┤
│4 │ │Centru │Abrud │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│5 │ │Centru │Taut │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│6 │ │Centru │Sagag │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│7 │ │Sud-Muntenia│Pauleasca │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│8 │ARGEŞ │Sud-Muntenia│Valea Mare │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│9 │ │Sud-Muntenia│Stoenesti │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│10 │ │Nord-Est │Poiana Sărată │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│11 │BACAU │Nord-Est │Geamăna │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│12 │ │Nord-Est │Valea Uzului │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│13 │ │Nord-Vest │CAT Urvis │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│14 │BIHOR │Nord-Vest │CAT Roşia │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│15 │ │Nord-Vest │CAT Nucet │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│16 │ │Nord-Vest │Telciu │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│17 │ │Nord-Vest │Fiad │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│18 │ │Nord-Vest │Valea Mare │
├───────┤BISTRITA-N. ├────────────┼──────────────┤
│19 │ │Nord-Vest │Valea Blasnei │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│20 │ │Nord-Vest │Colibita │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│21 │ │Nord-Vest │Baza Turistică│
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│22 │BOTOŞANI │Nord-Est │Luceafărul │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│23 │BRAILA │Sud-Est │Blasova │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│24 │ │Centru │Zizin │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│25 │ │Centru │Timisu de Jos │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Timisu de Sus │
│ │ │ │- transmis │
│ │ │ │parţial CL │
│26 │BRAŞOV │Centru │Mun. Braşov │
│ │ │ │prin HG 654/ │
│ │ │ │2011, ceea ce │
│ │ │ │a rămas este │
│ │ │ │nefuncţional │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│27 │ │Centru │Brădet │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│28 │ │Centru │Sâmbăta de Sus│
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│29 │BUZĂU │Sud-Est │Fisici │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│30 │ │Vest │Vila Klaus │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│31 │ │Vest │Brebu Nou │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│32 │ │Vest │Ciresnaia │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│33 │ │Vest │Valea │
│ │ │ │Minisului │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│34 │CARAS-S. │Vest │Băile │
│ │ │ │Herculane │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│35 │ │Vest │Poiana Mărului│
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│36 │ │Vest │Delineşti │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│37 │ │Vest │Maciova │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│38 │ │Vest │Jervani │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │„Casa de │
│39 │CONSTANŢA │Sud-Est │Piatra"-Eforie│
│ │ │ │Sud │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│40 │ │Sud-Muntenia│Bucsani │
├───────┤DAMBOVIŢA ├────────────┼──────────────┤
│41 │ │Sud-Muntenia│Cobia │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│42 │DOLJ │Sud-Vest │CA Danubiu │
│ │ │Oltenia │Calafat │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│43 │ │Sud-Est │Garboavele │
├───────┤GALAŢI ├────────────┼──────────────┤
│44 │ │Sud-Est │Buciumeni │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Băile Homorod │
│ │ │ │- transmis │
│ │ │ │parţial CJ │
│45 │HARGHITA │Centru │Harghita prin │
│ │ │ │HG 54/2012, │
│ │ │ │ceea ce a │
│ │ │ │rămas este │
│ │ │ │nefuncţional │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│46 │ │Vest │Hotel Flora │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│47 │ │Vest │Brădăţel │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│48 │HUNEDOARA │Vest │Lăpuşnic │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│49 │ │Vest │Ohaba │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│50 │ │Vest │Bulzeşti de │
│ │ │ │Sus │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│51 │ │Nord-Est │Muncel II │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│52 │ │Nord-Est │Ciric │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│53 │IAŞI │Nord-Est │Valea Seacă │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│54 │ │Nord-Est │Bucium │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│55 │ │Nord-Est │Strunga │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│56 │ │Sud-Vest │CA Orşova │
│ │ │Oltenia │ │
├───────┤MEHEDINŢI ├────────────┼──────────────┤
│57 │ │Sud-Vest │CA Cazane │
│ │ │Oltenia │ │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│58 │ │Nord-Est │Bicaz │
├───────┤NEAMŢ ├────────────┼──────────────┤
│59 │ │Nord-Est │Tazlău │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│60 │ │Sud-Vest │Moşteni │
│ │ │Oltenia │ │
├───────┤OLT ├────────────┼──────────────┤
│61 │ │Sud-Vest │Vitomiresti │
│ │ │Oltenia │ │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Sinaia Vila 1 │
│62 │ │Sud-Muntenia│şi 3 │
│ │ │ │(concesionată)│
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│63 │ │Sud-Muntenia│Buşteni Vila │
│ │ │ │Fraga │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Cheia Bloc │
│64 │ │Sud-Muntenia│alim + │
│ │ │ │mansarda │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│65 │ │Sud-Muntenia│Cheia Vila │
│ │ │ │Cumpănă │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│66 │ │Sud-Muntenia│Cheia Vila │
│ │ │ │Scarisoara │
├───────┤PRAHOVA ├────────────┼──────────────┤
│67 │ │Sud-Muntenia│Cheia Vila │
│ │ │ │Brânduşa │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│68 │ │Sud-Muntenia│Telega │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│69 │ │Sud-Muntenia│Voila │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│70 │ │Sud-Muntenia│Paulesti │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│71 │ │Sud-Muntenia│Izvoarele │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│72 │ │Sud-Muntenia│Suzana │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│73 │ │Sud-Muntenia│Stefesti Vila │
│ │ │ │nr. 2 │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│74 │ │Sud-Muntenia│Slănic Corp A │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│75 │SALAJ │Nord-Vest │Izovoarele │
│ │ │ │Barcaului Tusa│
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│76 │ │Nord-Vest │Tarna │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│77 │SATU MARE │Nord-Vest │Livada │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│78 │ │Nord-Vest │Vrăticel │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│79 │SIBIU │Centru │Nou Săsesc │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│80 │ │Nord-Est │Rusca │
├───────┤SUCEAVA ├────────────┼──────────────┤
│81 │ │Nord-Est │Baza Turistica│
│ │ │ │Bucovina │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│82 │ │Vest │Poieni Sat │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│83 │TIMIŞ │Vest │Bogda │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│84 │ │Vest │Herneacova │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│85 │VASLUI │Nord-Est │Talasmani │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│86 │ │Sud-Vest │Arutela │
│ │ │Oltenia │ │
├───────┤VALCEA ├────────────┼──────────────┤
│87 │ │Sud-Vest │Lotru │
│ │ │Olteniâ │ │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│88 │ │Sud-Est │Coteşti │
├───────┤VRANCEA ├────────────┼──────────────┤
│89 │ │Sud-Est │Soveja │
├───────┼────────────┼────────────┼──────────────┤
│90 │ │BULJRESTI-IF│Stejarul │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│91 │ │ │Mogosoaia │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│92 │BUCURESTI-IF│ │Cernica │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│93 │ │ │Pustnicul I │
├───────┤ ├────────────┼──────────────┤
│94 │ │ │Pustnicul II │
└───────┴────────────┴────────────┴──────────────┘




        Conform datelor furnizate de MTS, doar 39,5% din bazele turistice şi centrele de agrement existente sunt funcţionale, restul fiind nefuncţionale (în stare de degradare etc).
        În ceea ce priveşte capacităţile de cazare funcţionale şi nefuncţionale ale MTS pe regiuni, situaţia este prezentată în graficul de mai jos:
        Figura 14. Centre de agrement/baze turistice funcţionale şi nefuncţionale (nr. unităţi), pe regiuni (a se vedea imaginea asociată)


        Datele existente relevă:
    - Un număr foarte mare de structuri nefuncţionale în regiunile Sud-Muntenia şi Vest;
    – Un număr mare de structuri nefuncţionale în Nord-Est, Nord-Vest şi Centru
    – Numărul cel mai mare de structuri funcţionale este în regiunea Centru
    – Regiunea Bucureşti-Ilfov nu are nici o structură funcţională din cele existente.

        În ceea ce priveşte situaţia juridică a terenurilor şi clădirilor aferente centrelor de agrement şi bazelor turistice, o parte dintre acestea (funcţionale sau nefuncţionale) nu au o situaţie juridică clară, nefiind intabulate.
        Dintre centrele de agrement şi bazele turistice funcţionale, doar 41 sunt întabulate celelalte fiind în curs de întabulare, parţial întabulate sau neîntabulate.
        Tabel 18. Centre funcţionale - situaţia juridică

┌───────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐
│Judeţ │Regiune │Denumire CA/│Intabulat/ │
│ │ │BT │Neintabulat│
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. │Neintabulat│
│ALBA │ │Arieşeni │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Roica │Intabulat │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Muntenia│C.A. Corbeni│Neintabulat│
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ARGEŞ │Sud-Muntenia│C.A. │Neintabulat│
│ │ │Nucşoara │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Muntenia│BT Piteşti │Neintabulat│
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Est │C.A. Valea │Intabulat │
│ │ │Budului │ │
│BACĂU ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Est │C.A. │Intabulat │
│ │ │Sălătruc │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Vest │UABS Oradea │Intabulat │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Vest │UABS │Intabulat │
│ │ │Şuncuiuş │ │
│BIHOR ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Vest │CAT Remeţi │Neintabulat│
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Vest │CAT Valea │Neintabulat│
│ │ │Brătcuţei │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│BISTRITA-NĂSĂUD│Nord-Vest │C.A. │Intabulat │
│ │ │Sângeorz-Băi│ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│BOTOŞANI │Nord-Est │C.A. Codrii │Neintabulat│
│ │ │de Aramă │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│BRAŞOV │Centru │C.A. Predeal│Neintabulat│
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│BRĂILA │Sud-Est │C.A. Lacu │Intabulat │
│ │ │Sărat │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Est │C.A. │Intabulat │
│ │ │Arbănaşi │ │
│BUZĂU ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Est │C.A. Poiana │Intabulat │
│ │ │Pinului │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│CARAŞ-SEVERIN │Vest │C.A. │Intabulat │
│ │ │Râul-Alb │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Est │C.A. 2 Mai │Neintabulat│
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Est │C.A. New │Neintabulat│
│CONSTANŢA │ │Paradise │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Est │C.A. │Neintabulat│
│ │ │Luminiţa │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│COVASNA │Centru │C.A. │Intabulat │
│ │ │Pădureni │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Vest │Youh Hostel │ │
│DOLJ │Oltenia │Griffon şi │Intabulat │
│ │ │BT Craiova │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│GALAŢI │Sud-Est │BT Tineret │Neintabulat│
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│GORJ │Sud-Vest │C.A. Săcelu │Neintabulat│
│ │Oltenia │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Vest │C.A. │Intabulat │
│ │ │Căprioara │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│HUNEDOARA │Vest │C.A. │Parţial │
│ │ │Costeşti │intabulat │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Vest │B.T. Deva │Intabulat │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│IALOMIŢA │Sud-Murfenia│C.A. Amara │Intabulat │
│ │ │Pavilioane │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│IAŞI │Nord-Est │C.A. Muncel │Intabulat │
│ │ │I │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│MARAMUREŞ │Nord-Vest │C.A. Mara │Intabulat │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│MEHEDINŢI │Sud Vest │C.A. Drobeta│Intabulat │
│ │Oltenia │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │BT Mureşul │Intabulat │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Sovata │Intabulat │
│MUREŞ │ │1 │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Sovata │Intabulat │
│ │ │2 │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Est │C.A. Oglinzi│Intabulat │
│NEAMŢ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Est │C.A. Cozla │Intabulat │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │C.A. Buşteni│ │
│ │Sud-Muntenia│- Vilele │Intabulat │
│ │ │Şoimul şi │ │
│ │ │Crişul │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│PRAHOVA │ │C.A. Sinaia │ │
│ │Sud-Muntenia│- Vila Casa │Intabulat │
│ │ │Elevilor │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Muntenia│C.A. Cheia -│Neintabulat│
│ │ │Vila Brădet │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│SATU-MARE │Nord-Vest │C.A. Ştrand │Intabulat │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. │Intabulat │
│ │ │Păltiniş │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Şanta │Intabulat │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Râu │Intabulat │
│ │ │Sadului │ │
│SIBIU ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Ocna │Intabulat │
│ │ │Sibiului │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. │Intabulat │
│ │ │Cisnădioara │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Centru │C.A. Sălişte│Intabulat │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Muntenia│C.A. │Neintabulat│
│TELEORMAN │ │Dunărica │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Muntenia│BT Valahia │Neintabulat│
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │C.A. │ │
│ │Vest │Chevereşu │Intabulat │
│ │ │Mare │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│TIMIŞ │Vest │C.A. Poieni │Intabulat │
│ │ │Strâmbu │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Baza │ │
│ │Vest │Turistică │Intabulat │
│ │ │Timişoara │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │C.A. Sulina │ │
│ │Sud-Est │(Briza │Neintabulat│
│ │ │Mării) │ │
│TULCEA ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │C.A. Babadag│ │
│ │Sud-Est │(Sinaia │Intabulat │
│ │ │Dobrogei) │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Est │C.A. Poiana │Neintabulat│
│ │ │Căprioarei │ │
│VASLUI ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Nord-Est │BT Podul │Neintabulat│
│ │ │înalt │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Vest │C.A. Cozia │Intabulat │
│ │Oltenia │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Vest │C.A. │Intabulat │
│ │Oltenia │Căciulata │ │
│VÂLCEA ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Vest │C.A. │Intabulat │
│ │Oltenia │Brădişor │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Vest │BT │Intabulat │
│ │Oltenia │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-Eest │C.A. │Intabulat │
│VRANCEA │ │Gălăciuc │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Sud-est │BT Focşani │Neintabulat│
└───────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘



    ANALIZA SWOT
        În urma analizei efectuate, s-au conturat punctele tari şi punctele slabe în ceea ce priveşte infrastructura turistică a Ministerului Tineretului şi Sportului. Prin intermediul analizei SWOT, se urmăreşte alinierea acestora cu oportunităţile şi ameninţările mediului extern.
        În esenţă, analiza SWOT reprezintă o abordare a factorilor care influenţează dezvoltarea infrastructurii turistice, pozitivi şi negativi, din mediul intern şi cel extern, conform tabelului de mai jos:

┌──────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬───────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │PUNCTE SLABE │
│ │Resurse sau │Insuficienţe │
│ │capacităţi care│care limitează │
│ │ar putea fi │posibilităţile │
│ │activate │de atingere a │
│INTERN│efectiv pentru │obiectivelor de│
│ │a atinge │dezvoltare │
│ │obiectivele de │infrastructurii│
│ │dezvoltare a │turistice │
│ │infrastructurii│Deficit de │
│ │turistice │personal. │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │Orice situaţie │AMENINŢĂRI │
│ │favorabilă care│Orice situaţie │
│ │poate fi │defavorabilă │
│ │transformată │din mediul │
│ │într-o valoare │extern care ar │
│EXTERN│ce poate │putea │
│ │concura la │reprezenta o │
│ │atingerea │ameninţare în │
│ │obiectivelor de│atingerea │
│ │dezvoltare a │obiectivelor │
│ │infrastructurii│propuse. │
│ │turistice │ │
└──────┴───────────────┴───────────────┘


        Pentru efectuarea unei analize SWOT pertinente, aceasta va fi efectuată pentru fiecare regiune în parte, urmând ca la finalul capitolului să se sintetizeze o analiză la nivel naţional în ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice*8) a Ministerului Tineretului şi Sportului.
        *8) Datele despre infrastructura turistică au fost puse la dispoziţie de către Ministerul Tineretului şi Sportului

 (a se vedea imaginea asociată)

    REGIUNEA CENTRU
        Date generale ale Regiunii:
        Situată în Transilvania, Regiunea Centru are în componenţă următoarele judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

        Populaţie: 2.318.272 locuitori
        Suprafaţă: 34.100 kmp
        Densitate: 68,0 locuitori/mp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi Regiunea de dezvoltare Vest
        Cel mai mare oraş: Braşov
        Infrastructură turistică: 26 obiective din care funcţionale 13 (jud. Alba -CA Arieşeni, CA Roica; jud. Braşov - CA Predeal; jud. Covasna - CA Pădureni; jud. Mureş - BT Mureşul, CA Sovata 1, CA Sovata 2; jud. Sibiu - CA Păltiniş, CA Şanta, CA Râul Sadului, CA Ocna Sibiului, CA Cisnădioara, CA Sălişte) nefuncţionale 13 (jud. Alba- CA Poiana Vadului CA Garda, CA Albac, CA Abrud, CA Taut, CA Sugag; jud. Braşov - CA Zizin, CA Timişul de Jos, CA Timişul de Sus, CA Brădet, CA Sâmbătă de Sus, jud. Harghita - CA Băile Homorod; jud. Sibiu - CA Nou Săsesc)

┌───────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬────────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼────────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- Majoritatea │ │
│ │obiectivelor au │ │
│ │situaţie │ │
│ │juridică certă │ │
│ │fiind clar │ │
│ │stabilită │ │
│ │proprietatea │PUNCTE SLABE │
│ │publică şi │- Situaţie │
│ │dreptul de │juridică │
│ │administrare. │neclară a unor │
│ │- Utilizarea │obiective din │
│ │infrastructurii │patrimoniu. │
│ │CA pentru │- Insuficientă │
│ │instruirea │finanţare a │
│INTERN│practică a │Ministerul │
│ │tinerilor şi │Tineretului şi │
│ │elevilor din │Sportului a │
│ │domeniul │infrastructurii│
│ │serviciilor │turistice. │
│ │ospitaliere. │- 13 centre │
│ │- Ministerul │sunt │
│ │Tineretului şi │nefuncţionale. │
│ │Sportului deţine│ │
│ │în Regiunea │ │
│ │Centru un număr │ │
│ │mare de unităţi │ │
│ │de cazare (doar │ │
│ │Sud-Muntenia │ │
│ │numără mai │ │
│ │multe). │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- Regiunea │ │
│ │Centru se │ │
│ │caracterizează │ │
│ │printr- un bogat│ │
│ │potenţial │ │
│ │turistic natural│ │
│ │şi antropic. Cel│ │
│ │mai important │ │
│ │produs turistic │ │
│ │al Regiunii │ │
│ │Centru este │ │
│ │DIVERSITATEA: │ │
│ │peisagistică, │ │
│ │etnică, │ │
│ │culturală şi │ │
│ │religioasă. │ │
│ │- Oraşele │ │
│ │Regiunii │ │
│ │păstrează urmele│ │
│ │unui înfloritor │ │
│ │trecut istoric, │ │
│ │cultural şi │ │
│ │economic, │ │
│ │amintim în acest│ │
│ │sens reşedinţele│ │
│ │de judeţ, Alba │ │
│ │lulia cu Cetatea│ │
│ │bastionară │ │
│ │(1715-1738) de │ │
│ │tip "Vauban" şi │ │
│ │Catedrala │ │
│ │romano-catolică │ │
│ │de sec. XIII , │ │
│ │Braşov cu │ │
│ │Cetatea │ │
│ │Braşovului │AMENINŢĂRI │
│ │(1395), Biserica│- Modificări în│
│ │Neagră, Piaţa │organizarea şi │
│ │Statului, │funcţionarea │
│ │Cartierul Schei,│autorităţii │
│ │Sfântu Gheorghe │centrale │
│ │cu Biserica │tutelare │
│ │reformată │(treceri din │
│ │fortificată, │subordinea │
│ │Miercurea Ciuc │Ministerului │
│ │cu Cetatea │Educaţiei si │
│ │feudală Miko, │Cercetării la │
│ │Târgu Mureş cu │Ministerul │
│ │cetatea │Tineretului şi │
│ │medievală cu │Sportului şi │
│ │şapte bastioane │invers); │
│ │(1602-1652), │- Iniţiativa │
│ │biserica │privată în │
│ │reformată, │domeniul │
│ │Palatul │turismului │
│ │Culturii, │pentru copii şi│
│ │Biserica │tineri; │
│ │Romano-Catolică,│- Rezoluţiile │
│ │Sibiul, declarat│nefavorabile │
│ │oraş cultural │pentru │
│ │european în 2007│Ministerul │
│ │cu Catedrala │Tineretului şi │
│ │Evanghelică. │Sportului ale │
│ │- Principalele │Instanţelor de │
│ │atracţii │Judecată în │
│ │culturale: │cazul │
│ │cetăţile │litigiilor │
│ │medievale Alba │privind │
│ │lulia, Braşov, │proprietate şi/│
│ │Făgăraş, Mediaş,│sau dreptul de │
│ │Sibiu, │administrare; │
│ │Târgu-Mureş; │- Trendul │
│ │oraşele târguri:│naţional │
│ │Sighişoara aflat│descendent al │
│ │în patrimoniul │natalităţii şi │
│ │UNESCO, Târgu │implicit │
│ │Secuiesc, Sebeş;│reducerea │
│ │bisericile │numărului de │
│ │fortificate din │potenţiali │
│ │Transilvania │beneficiari ai │
│ │dintre care │infrastructurii│
│ │Biertan, Calnic,│turistice │
│ │Dârjiu, Prejmer,│(copii de │
│ │Saschiz, Valea │vârstă │
│ │Viilor, Viscri │şcolară); │
│EXTERN│se află în │- Reducerea │
│ │patrimoniul │numărului de │
│ │UNESCO. │practicanţi ai │
│ │Localităţile │sportului la │
│ │unde se află │nivel naţional │
│ │aceste obiective│poate afecta │
│ │culturale sunt │infrastructura │
│ │reprezentative │turistică prin │
│ │pentru │diminuarea │
│ │localităţile │numărului de │
│ │locuite de saşi,│cantonamente şi│
│ │muzee de istorie│tabere cu │
│ │şi arheologie, │profil sportiv;│
│ │muzee de │- Trendul │
│ │etnografie în │ascendent în │
│ │aer liber. │cazurile │
│ │- Oportunitate │familiilor cu │
│ │de valorificare │venituri medii │
│ │durabilă o │de a efectua │
│ │reprezintă │concediile │
│ │ecoturismul, │împreună cu │
│ │care promovează │copii de vârstă│
│ │conservarea şi │şcolară în │
│ │protejarea │destinaţii de │
│ │capitalului │vacanţă din │
│ │natural, │afara ţării, │
│ │asigurând │fapt care │
│ │totodată │generează o │
│ │beneficii │scădere a │
│ │culturale şi │numărului de │
│ │financiare │copii care │
│ │comunităţilor │participă la │
│ │locale. │tabere de │
│ │- Fiind │odihnă/ │
│ │localizată în │recreere; │
│ │zona de centru a│- La nivel │
│ │României, │naţional, un │
│ │prezintă o bună/│număr mare de │
│ │facilă │infrastructuri │
│ │conectivitate │de turism │
│ │rutieră, │nerentabile │
│ │feroviară şi │(indicat de un │
│ │aeriană cu │grad de │
│ │majoritatea │utilizare │
│ │celorlalte │scăzut); │
│ │regiuni. │- Un număr │
│ │- Regiunea se │total de │
│ │situează pe │turişti tineri │
│ │locul trei ca │relativ mic în │
│ │nivel de │raport cu alte │
│ │dezvoltare │ţări europene. │
│ │socio-economică │ │
│ │în raport cu │ │
│ │celelalte 8 │ │
│ │regiuni de │ │
│ │dezvoltare cu │ │
│ │potenţial de │ │
│ │creştere în │ │
│ │perioada 2020 - │ │
│ │2024. │ │
│ │- Posibilităţi │ │
│ │de dezvoltare a │ │
│ │turismului │ │
│ │tehnologic şi │ │
│ │ştiinţific în │ │
│ │proximitatea │ │
│ │polilor de │ │
│ │creştere │ │
│ │tehnologică şi │ │
│ │inovare din │ │
│ │marile oraşe: │ │
│ │Braşov, Sibiu, │ │
│ │Târgu Mureş │ │
│ │(Centre şi │ │
│ │Institute de │ │
│ │Cerecetare, │ │
│ │Universităţi, │ │
│ │Companii de │ │
│ │Tehnologie etc.)│ │
│ │- Acces la surse│ │
│ │de finanţare │ │
│ │prin Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Regional pentru │ │
│ │Regiunea de │ │
│ │Dezvoltare │ │
│ │Centru 2021-2027│ │
└──────┴────────────────┴───────────────┘


    REGIUNEA NORD-EST
        Date Generale ale Regiunii:
        Cuprinde Bucovina şi mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componenţă următoarele judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

        Populaţie: 3.198.564 locuitori
        Suprafaţă: 36.850 kmp
        Densitate: 86,8 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru şi Regiunea de dezvoltare Sud-Est
        Cel mai mare oraş: Iaşi
        Infrastructură turistică: 22 obiective din care funcţionale 8(jud. Bacău - CA Valea Budului, CA Sălătruc; jud. Botoşani - CA Codrii de Aramă; jud. Iaşi - CA Muncel 1; jud. Neamţ - CA Oglinzi, CA Cozla; jud. Vaslui - CA Poiana Căprioarei, BT Podul înalt), nefuncţionale 14 (jud.Bacău - CA Poiana Sărată, CA Geamăna, CA Valea Uzului; jud. Botoşani - CA Luceafărul; jud. Iaşi - CA Muncel 2, CA Ciric, CA Valea Seacă, CA Bucium, CA Strunga; jud. Neamţ - CA Bicaz, CA Tazlău; jud. Suceava - CA Rusca, BT Bucovina; jud. Vaslui - CA Talasmani)

┌──────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬───────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- Centrele │ │
│ │funcţionale au │ │
│ │situaţie │PUNCTE SLABE │
│ │juridică certă,│- Insuficientă │
│ │fiind clar │finanţare a │
│ │stabilită │Ministerul │
│ │proprietatea │Tineretului şi │
│ │publică şi │Sportului şi a │
│ │dreptul de │DJST-urilor │
│ │administrare; │- Ministerul │
│ │- Utilizarea │Tineretului şi │
│ │infrastructurii│Sportului are │
│ │pentru │în patrimoniu │
│ │instruirea │un număr are │
│INTERN│practică a │(14) de centre │
│ │tinerilor şi │neutilizate │
│ │elevilor din │(nefuncţionale)│
│ │domeniul │, unele în zone│
│ │serviciilor │cu mare │
│ │ospitaliere; │potenţial │
│ │- Existenţa │turistic │
│ │unei │(Bicaz) │
│ │infrastructuri │- Aproape 50% │
│ │în zone │din centre nu │
│ │turistice │sunt întabulate│
│ │recunoscute, │sau sunt în │
│ │care au │litigiu │
│ │potenţial │ │
│ │ridicat de │ │
│ │exploatare │ │
│ │(Ciric, Bicaz);│ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- Regiunea │ │
│ │Nord-Est are un│ │
│ │mare potenţial │ │
│ │ca centru │ │
│ │european de │ │
│ │turism, având │ │
│ │în vedere │ │
│ │structura │ │
│ │acestuia. │ │
│ │Judeţele din │ │
│ │această regiune│ │
│ │sunt │ │
│ │recunoscute │ │
│ │pentru │ │
│ │maiestuozitatea│ │
│ │masivilor │ │
│ │muntoşi şi │ │
│ │farmecul aparte│ │
│ │al celebrelor │ │
│ │mănăstiri şi │ │
│ │locaşe de cult,│ │
│ │cât şi al │ │
│ │localităţilor │ │
│ │rurale │ │
│ │tradiţionale. │ │
│ │- Rezervaţii │ │
│ │forestiere │ │
│ │naturale, │ │
│ │rezervaţii │ │
│ │geologice, │ │
│ │rezervaţii │ │
│ │botanice, │ │
│ │parcuri │ │
│ │naturale. etc. │ │
│ │(Runc-Racova şi│ │
│ │Pârâul Alb; │ │
│ │Stânca │ │
│ │Costeşti, Bicaz│ │
│ │/Ceahlău, │ │
│ │Vânători, │ │
│ │Dealul Repedea,│ │
│ │Valea Lungă, │ │
│ │Rarău-Giumalău,│ │
│ │Lunca Zamostea,│ │
│ │Slătioara, │AMENINŢĂRI │
│ │Pojorâta şi │- Modificări în│
│ │Zugreni, │organizarea şi │
│ │Bălteni, │funcţionarea │
│ │Bădeana, Seaca │Autorităţii │
│ │Movileni şi │Centrale │
│ │Hârboanca- │tutelare │
│ │Brăhăşoaia, │(treceri din │
│ │etc.) │subordinea │
│ │- oportunitate │Ministerului │
│ │de valorificare│Educaţiei şi │
│ │durabilă a │Cercetării la │
│ │acestuia o │Ministerul │
│ │reprezintă │Tineretului şi │
│ │ecoturismul, │Sportului şi │
│ │care promovează│invers) │
│ │conservarea şi │- Dezvoltarea │
│ │protejarea │iniţiativei │
│ │capitalului │private în │
│ │natural, │domeniul │
│ │asigurând │turismului │
│ │totodată │pentru copii şi│
│ │beneficii │tineri │
│ │culturale şi │- Rezoluţiile │
│ │financiare │nefavorabile │
│ │comunităţilor │pentru │
│ │locale │Ministerul │
│ │- Facilităţile │Tineretului şi │
│ │de transport au│Sportului ale │
│ │fost │Instanţelor de │
│ │îmbunătăţite, │Judecată în │
│ │atât în │cazul │
│ │interiorul │litigiilor │
│ │regiunii cât şi│privind │
│ │în exterior, │proprietatea şi│
│ │existând o │/sau dreptul de│
│ │reţea extinsă │administrare. │
│ │de transport │- Trendul │
│ │feroviar şi │naţional │
│ │aeroporturi în │descendent al │
│ │trei dintre │natalitătii şi │
│ │centrele urbane│implicit │
│ │ale zonei - │reducerea │
│ │Bacău, Iaşi şi │numărului de │
│ │Suceava. │potenţiali │
│ │- Regiunea Nord│beneficiari ai │
│ │Est are un │infrastructurii│
│ │potenţial │turistice │
│ │balnear bun, │(copii de │
│ │putând │vârstă şcolară)│
│EXTERN│constitui o │- Reducerea │
│ │importantă │numărului de │
│ │destinaţie │practicanţi ai │
│ │turistică. │sportului la │
│ │- Sunt │nivel naţional │
│ │remarcabile │poate afecta │
│ │edificiile de │infrastructura │
│ │cult din │turistică prin │
│ │judeţele Iaşi, │diminuarea │
│ │Neamţ şi │numărului de │
│ │Suceava, care │cantonamente şi│
│ │formează │tabere cu │
│ │principalul │profil sportiv.│
│ │motor al │- Trendul │
│ │atracţiilor │ascendent în │
│ │turismului │cazurile │
│ │socio-cultural │familiilor cu │
│ │din Regiunea │venituri medii │
│ │Nord-Est. În │de a efectua │
│ │patrimoniul │concediile │
│ │UNESCO sunt │împreună cu │
│ │incluse opt │copii de vârstă│
│ │biserici cu │şcolară în │
│ │fresce │destinaţii de │
│ │exterioare: │vacanţă din │
│ │Biserica │afara ţării, │
│ │"Tăierea │fapt care │
│ │Capului │generează o │
│ │Sfântului loan │scădere a │
│ │Botezătorul" │numărului de │
│ │din satul │copii de care │
│ │Arbore, │participă la │
│ │Biserica │tabere de │
│ │"Adormirea │odihnă/ │
│ │Maicii Domnului│recreere. │
│ │şi Sfântul │- La nivel │
│ │Gheorghe" a │naţional, un │
│ │Mănăstirii │număr mare de │
│ │Humor, Biserica│infrastructuri │
│ │"Buna-Vestire" │de turism │
│ │a Mănăstirii │nerentabile │
│ │Moldoviţa, │(indicat de un │
│ │Biserica │grad de │
│ │"Înalţarea │utilizare │
│ │Sfintei Cruci" │scăzut) │
│ │din Pătrăuţi, │- Un număr │
│ │Biserica │total de │
│ │"Sfântul │turişti tineri │
│ │Gheorghe" a │relativ mic în │
│ │Mănăstirii │raport cu alte │
│ │"Sfântul Ioan │ţări europene. │
│ │cel Nou" din │ │
│ │Suceava, │ │
│ │Biserica │ │
│ │"Sfântul │ │
│ │Gheorghe" a │ │
│ │Mănăstirii │ │
│ │Voroneţ, │ │
│ │Biserica │ │
│ │"Învierea │ │
│ │Domnului" a │ │
│ │Mănăstirii │ │
│ │Suceviţa, │ │
│ │Biserica │ │
│ │"Sfântul │ │
│ │Nicolae" a │ │
│ │Mănăstirii │ │
│ │Probota. │ │
│ │- Posibilităţi │ │
│ │de dezvoltare a│ │
│ │turismul │ │
│ │tehnologic şi │ │
│ │ştiinţific în │ │
│ │proximitatea │ │
│ │polilor de │ │
│ │creştere │ │
│ │tehnologică şi │ │
│ │inovare din │ │
│ │marile oraşe │ │
│ │(Centre şi │ │
│ │Institute de │ │
│ │Cerecetare, │ │
│ │Universităţi, │ │
│ │Companii de │ │
│ │Tehnologie │ │
│ │etc.) │ │
│ │- Acces la │ │
│ │surse de │ │
│ │finanţare prin │ │
│ │Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Regional pentru│ │
│ │Regiunea de │ │
│ │Dezvoltare │ │
│ │Nord-Est 2021- │ │
│ │2027 │ │
└──────┴───────────────┴───────────────┘


    REGIUNEA NORD-VEST
        Date generale ale Regiunii:
        Cuprinde Maramureşul şi părţi importante din Crişana şi Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componenţă următoarele judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.

        Populaţie: 2.552.112 locuitori
        Suprafaţă: 34.159 kmp
        Densitate: 74,71 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru şi Regiunea de dezvoltare Vest
        Cel mai mare oraş: Cluj-Napoca
        Infrastructură turistică: 20 obiective din care funcţionale 7(jud. Bihor - UABS Oradea, UABS Şuncuiuş, CAT Remeţi, CAT Valea Brătcuţei; jud. Bistriţa-Năsăud - CA Sângeorz-Băi; jud. Maramureş - CA Mara, jud. Satu-Mare - CA Ştrand,) nefuncţionale 13(jud. Bihor - CAT Urvis, CAT Roşia, CAT Nucet; jud. Bistriţa-Năsăud - CA Telciu, CA Fiad, CA Valea Mare, CA Valea Blasnei, CA Colibiţa, Baza turistică, jud. Satu-Mare - CA Tarna, CA Livada, CA Vrăticel jud Sălaj- Izvoarele Barcăului Tusa)

┌─────────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬──────────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼──────────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- Cea mai mare │ │
│ │parte obiectivelor│ │
│ │funcţionale au o │ │
│ │situaţie juridică │ │
│ │certă │PUNCTE SLABE │
│ │fiind clar │- Situaţie │
│ │stabilită │juridică │
│ │proprietatea │neclară a unor │
│ │publică şi dreptul│obiective din │
│ │de administrare │patrimoniu. │
│ │- Utilizarea │- Insuficienta │
│ │infrastructurii │finanţare a │
│INTERN│pentru instruirea │Ministerul │
│ │practică a │Tineretului şi │
│ │tinerilor si │Sportului şi a │
│ │elevilor din │DJST-urilor │
│ │domeniul │- Număr mai │
│ │serviciilor │mare de centre │
│ │ospitaliere. │nefuncţionale │
│ │- Centre de │decât │
│ │agrement /baze │funcţionale │
│ │turistice │ │
│ │- În zone │ │
│ │turistice populare│ │
│ │(ex. Colibiţa, │ │
│ │Sângeorz Băi) │ │
├──────┼──────────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- Regiunea │ │
│ │Nord-Vest │ │
│ │beneficiază de un │ │
│ │complex de factori│ │
│ │turistici │ │
│ │morfologici cu │ │
│ │valoare atractivă │ │
│ │deosebită, mai │ │
│ │ales legate de │ │
│ │Munţii Carpaţi. În│ │
│ │morfologia majoră │ │
│ │a carstului din │ │
│ │Munţii Apuseni, │ │
│ │cheile se înscriu │ │
│ │ca forme │ │
│ │caracteristice, │ │
│ │prin numărul │ │
│ │apreciabil (52), │ │
│ │dintre care, cele │ │
│ │mai cunoscute │ │
│ │sunt: Cheile │ │
│ │Turzii, Cheile │ │
│ │Tureniului, │ │
│ │Masivul │ │
│ │Gilău-Muntele Mare│ │
│ │(cheile Runcului, │ │
│ │Pociovaliştei, │ │
│ │Poşăgii) sau │ │
│ │Bihorului (cheile │ │
│ │din bazinul văii │ │
│ │Bogăi). │ │
│ │- Existenta │ │
│ │obiectivelor şi │ │
│ │atracţiilor │ │
│ │turistice │ │
│ │antropice cu │ │
│ │potenţial de │ │
│ │exploatare │ │
│ │turistică mare. Se│ │
│ │remarcă o serie de│ │
│ │grupe de │ │
│ │obiective, fiecare│ │
│ │cu ponderi │ │
│ │diferite în cadrul│ │
│ │diverselor zone │ │
│ │turistice │ │
│ │identificate în │ │
│ │cadrul regiunii: │ │
│ │vestigii istorice │ │
│ │(castre romane, │ │
│ │castele, cetăţi │ │
│ │antice şi │ │
│ │medievale); │ │
│ │obiective │AMENINŢĂRI │
│ │religioase │- Modificări în│
│ │(biserici, │organizarea şi │
│ │catedrale, │funcţionarea │
│ │mănăstiri); │autorităţii │
│ │monumente; baraje │centrale │
│ │şi lacuri de │tutelare │
│ │acumulare; │(treceri din │
│ │obiective │subordinea │
│ │culturale (muzee, │Ministerului │
│ │case memoriale); │Educaţiei şi │
│ │obiective şi │Cercetării la │
│ │manifestări │Ministerul │
│ │etnografice; │Tineretului şi │
│ │- Regiunea │Sportului şi │
│ │Nord-Vest are │invers) │
│ │foarte mult │- Iniţiativa │
│ │potenţial pentru │privată în │
│ │turismul cultural,│domeniul │
│ │datorită marilor │turismului │
│ │oraşe şi numărului│pentru copii şi│
│ │de monumente │tineri │
│ │istorice. Cele mai│- Rezoluţiile │
│ │importante │nefavorabile │
│ │atracţii culturale│pentru │
│ │din regiune sunt: │Ministerul │
│ │castrele romane │Tineretului şi │
│ │(Castrul Roman de │Sportului ale │
│ │la Porolissum, │instanţelor de │
│ │Castru şi Vicus │Judecată în │
│ │Militar, Castrul │cazul │
│ │Bologa şi Castrul │litigiilor │
│ │Romita), cetăţile │privind │
│ │medievale (Dăbâca,│proprietatea şi│
│ │Bonţida şi Ardud),│/sau dreptul de│
│ │castelele │administrare. │
│ │(Wesselenyi din │- Trendul │
│ │Jibou, Karolyi din│naţional │
│ │Carei şi Csaky din│descendent al │
│ │Almaşu), aşezările│natalităţii şi │
│ │fortificate din │implicit │
│ │Şimleu Silvaniei │reducerea │
│ │şi oraşele - │numărului de │
│ │târguri istorice │potenţiali │
│ │(Gherla şi Crasna)│beneficiari ai │
│ │etc. │infrastructurii│
│ │- Posibilităţi de │turistice │
│ │valorificare a │(copii de │
│ │resurselor │vârstă şcolară)│
│ │balneare ale │- Reducerea │
│EXTERN│regiunii: Băile │numărului de │
│ │Felix (Bihor), │practicanţi ai │
│ │Sângeorz-Băi │sportului la │
│ │(Bistriţa-Năsăud),│nivel naţional │
│ │1 Mai (Bihor), │poate afecta │
│ │Băile Turda │infrastructura │
│ │(Cluj), Băile │turistică prin │
│ │Băiţa (Cluj), Ocna│diminuarea │
│ │Şugatag │numărului de │
│ │(Maramureş), │cantonamente şi│
│ │Tăşnad (Satu Mare)│tabere cu │
│ │şi Tinca (Bihor). │profil sportiv.│
│ │Băile Felix, 1 │- Trendul │
│ │Mai, Sângeorz-Băi,│ascendent în │
│ │Turda şi Ocna - │cazurile │
│ │Şugatag │familiilor cu │
│ │- În regiune │venituri medii │
│ │existau, în anul │de a efectua │
│ │2019, 152 de arii │concediile │
│ │protejate, │împreună cu │
│ │constituite în │copii de vârstă│
│ │parcuri naturale │şcolară în │
│ │(3), parcuri │destinaţii de │
│ │naţionale (Parcul │vacanţă din │
│ │Naţional Munţii │afara ţării, │
│ │Rodnei, Parcul │fapt care │
│ │Naţional Apuseni │generează o │
│ │şi Parcul Naţional│scădere a │
│ │Munţii │numărului de │
│ │Maramureşului), │copii care │
│ │rezervaţii │participă la │
│ │ştiinţifice (2), │tabere de │
│ │rezervaţii │odinhnă/ │
│ │peisagistice (4), │recreere. │
│ │rezervaţii │- La nivel │
│ │zoologice (4), │naţional, un │
│ │rezervaţii │număr mare de │
│ │speologice (20), │infrastructuri │
│ │rezervaţii │de turism │
│ │geologice (19), │nerentabile │
│ │rezervaţii │(indicat de un │
│ │paleontologice │grad de │
│ │(14), rezervaţii │utilizare │
│ │mixte (36), │scăzut) │
│ │rezervaţii │- Un număr │
│ │forestiere (9) şi │total de │
│ │rezervaţii │turişti tineri │
│ │botanice (39). │relativ mic în │
│ │Dintre acestea, │raport cu alte │
│ │majoritatea sunt │ţări europene. │
│ │în judeţele Bihor │ │
│ │(56, reprezentând │ │
│ │36,84% din total),│ │
│ │Maramureş (33, │ │
│ │reprezentând │ │
│ │21,71% din total),│ │
│ │Bistriţa-Năsăud │ │
│ │(26, reprezentând │ │
│ │17,10% din total) │ │
│ │şi Cluj (20, │ │
│ │reprezentând │ │
│ │13,15% din totalul│ │
│ │ariilor protejate │ │
│ │din regiune). │ │
│ │- O oportunitate │ │
│ │de valorificare │ │
│ │durabilă o │ │
│ │reprezintă │ │
│ │ecoturismul, care │ │
│ │promovează │ │
│ │conservarea şi │ │
│ │protejarea │ │
│ │capitalului │ │
│ │natural, asigurând│ │
│ │totodată beneficii│ │
│ │culturale şi │ │
│ │financiare │ │
│ │comunităţilor │ │
│ │locale. │ │
│ │- Posibilităţi de │ │
│ │dezvoltare a │ │
│ │turismul │ │
│ │tehnologic şi │ │
│ │ştiinţific în │ │
│ │proximitatea │ │
│ │polilor de │ │
│ │creştere │ │
│ │tehnologică şi │ │
│ │inovare din marile│ │
│ │oraşe ale regiunii│ │
│ │(Centre şi │ │
│ │Institute de │ │
│ │Cercetare, │ │
│ │Universităţi, │ │
│ │Companii de │ │
│ │Tehnologie, etc.) │ │
│ │- Acces la surse │ │
│ │de finanţare prin │ │
│ │Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Regional pentru │ │
│ │Regiunea de │ │
│ │Dezvoltare │ │
│ │Nord-Vest 2021- │ │
│ │2027 │ │
└──────┴──────────────────┴───────────────┘

        REGIUNEA SUD-MUNTENIA
        Date generale ale Regiunii:
        Cuprinde aproape în totalitate Muntenia, Regiunea Sud este alcătuită din următoarele judeţe: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

        Populaţie: 2.929.832 locuitori
        Suprafaţă: 34.489 kmp
        Densitate: 85,0 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi Regiunea de dezvoltare Bucureşti - Ilfov
        Cel mai mare oraş: Ploieşti
        Infrastructură turistică: 28 obiective din care funcţionale 9(jud. Argeş - CA Corbeni, CA Nucşoara, BT Piteşti; jud. Ialomiţa - CA Amara Pavilioane; jud. Prahova - CA Buşteni Vila Şoimul şi Vila Crişul, CA Sinaia Casa Elevilor, CA Cheia Vila Brădet; jud. Teleorman - CA Dunărica, BT Valahia) nefuncţionale 19 (jud. Argeş - CA Păuleasca, CA Valea Mare, CA Stoeneşti; jud. Dâmboviţa - CA Bucşani, CA Cobia; jud. Ialomiţa - CA Căsuţe; jud. Prahova - Sinaia Vila 1 şi Vila 3 / concesiuni, CA Buşteni Vila Fraga, CA Cheia Bloc Alimentar şi Mansarda, CA Cheia Vila Cumpăna, CA Cheia Vila Scărişoara, CA Cheia Vila Brânduşa, CA Teleaga, CA Voila, CA Păuleşti, CA Izvoarele, CA Suzana, CA Ştefeşti Vila 2, CA Slănic Corp A)

┌──────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬───────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- majoritatea │ │
│ │obiectivelor │ │
│ │funcţionale au │ │
│ │o situaţie │ │
│ │juridică certă │ │
│ │fiind clar │ │
│ │stabilită │ │
│ │proprietatea │ │
│ │publică şi │PUNCTE SLABE │
│ │dreptul de │- Situaţia │
│ │administrare │juridică │
│ │- un număr mare│neclară pentru │
│ │de centre în │unele obiective│
│ │zone turistice │din patrimoniu.│
│ │foarte populare│- Insuficientă │
│ │(ex. Buşteni, │finanţare a │
│INTERN│Sinaia, Cheia) │Ministerul │
│ │sau cu │Tineretului şi │
│ │potenţial │Sportului şi a │
│ │turistic mare │infrastructurii│
│ │(ex. Amara), │turistice │
│ │chiar dacă │- Număr foarte │
│ │neexploatat │mare (19 din │
│ │suficient │27) de centre │
│ │- utilizarea │nefuncţionale │
│ │infrastructurii│ │
│ │ca pentru │ │
│ │instruirea │ │
│ │practică a │ │
│ │tinerilor si │ │
│ │elevilor din │ │
│ │domeniul │ │
│ │serviciilor │ │
│ │ospitaliere. │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- diversitatea │ │
│ │reliefului, │ │
│ │bogăţia │ │
│ │resurselor │ │
│ │naturale, │ │
│ │varietatea │ │
│ │peisajelor fac │ │
│ │ca regiunea Sud│ │
│ │Muntenia să │ │
│ │dispună de un │ │
│ │important │ │
│ │potenţial │ │
│ │turistic. │ │
│ │- oportunitate │ │
│ │de valorificare│ │
│ │durabilă a │ │
│ │acestuia o │ │
│ │reprezintă │ │
│ │ecoturismul, │ │
│ │care promovează│ │
│ │conservarea şi │ │
│ │protejarea │ │
│ │capitalului │ │
│ │natural, │ │
│ │asigurând │ │
│ │totodată │ │
│ │beneficii │ │
│ │culturale şi │ │
│ │financiare │ │
│ │comunităţilor │ │
│ │locale. │ │
│ │- în regiunea │ │
│ │Sud Muntenia │ │
│ │există un număr│ │
│ │de peste 70 │ │
│ │arii protejate │ │
│ │de interes │AMENINŢĂRI │
│ │naţional │- Modificări în│
│ │(Parcul │organizarea şi │
│ │Naţional Piatra│funcţionarea │
│ │Craiului, │autorităţii │
│ │Parcul Natural │centrale │
│ │Bucegi, Parcul │tutelare │
│ │Natural Comana,│(treceri din │
│ │Rezervaţia │subordinea │
│ │Manafu, │Ministerului │
│ │Rezervaţia │Educaţiei şi │
│ │Teşila, Pădurea│Cercetării la │
│ │Troianu, │Ministerul │
│ │Rezervaţia │Tineretului şi │
│ │Naturală Cama │Sportului şi │
│ │Dinu Păsărică, │invers) │
│ │lacul Suhaia, │- Iniţiativa │
│ │APSA Iezer │privată în │
│ │Călăraşi, │domeniul │
│ │etc.). │turismului │
│ │- existenţa │pentru copii şi│
│ │unui patrimoniu│tineri │
│ │cultural - │- Rezoluţiile │
│ │istoric bogat │nefavorabile │
│ │în tradiţii şi │pentru │
│ │obiceiuri ale │Ministerul │
│ │diferitelor │Tineretului şi │
│ │naţionalităţi, │Sportului ale │
│ │structuri │Instanţelor de │
│ │săteşti │Judecată în │
│ │istorice bine │cazul │
│ │păstrate, 4.768│litigiilor │
│ │de monumente │privind │
│ │istorice, de │proprietate şi/│
│ │artă şi urme │sau dreptul de │
│ │vestigii: │administrare. │
│ │aşezări, │- Trendul │
│ │biserici, │naţional │
│ │conace, muzee. │descendent al │
│ │- nivel ridicat│natalităţii şi │
│ │al PIB regional│implicit │
│ │- loc 2 la │reducerea │
│ │nivel naţional │numărului de │
│ │(aproximativ │potenţiali │
│ │13% din PIB │beneficiari ai │
│ │României). │infrastructurii│
│ │- existenţa a 2│turistice │
│ │poli de │(copii de │
│ │dezvoltare bine│vârstă şcolară)│
│EXTERN│reprezentanţi │- Reducerea │
│ │(un pol de │numărului de │
│ │creştere - │practicanţi ai │
│ │Ploieşti şi un │sportului la │
│ │pol de │nivel naţional │
│ │dezvoltare - │poate afecta │
│ │Piteşti) │infrastructura │
│ │- prezenţa unui│turistică prin │
│ │număr mare de │diminuarea │
│ │localităţi cu │numărului de │
│ │importanţă │cantonamente şi│
│ │turistică, │tabere cu │
│ │istorică şi │profil sportiv.│
│ │culturală │- Trendul │
│ │- creşterea │ascendent în │
│ │numărului de │cazurile │
│ │localităţi cu │familiilor cu │
│ │statut urban │venituri medii │
│ │(de la 43 în │de a efectua │
│ │1999 la 48 în │concediile │
│ │prezent) │împreună cu │
│ │- manifestarea │copii de vârstă│
│ │procesului de │şcolară în │
│ │suburbanizare │destinaţii de │
│ │în zona │vacanţă din │
│ │periubană a │afara ţării, │
│ │principalelor │fapt care │
│ │centre urbane │generează o │
│ │din partea de │scădere a │
│ │nord. │numărului de │
│ │- prezenţa unor│copii de care │
│ │zone cu │participă la │
│ │specializare │tabere de │
│ │funcţională │odihnă/ │
│ │- existenţa │recreere. │
│ │unor formaţiuni│- La nivel │
│ │de tip │naţional, un │
│ │conurbaţie │număr mare de │
│ │(Valea Prahovei│infrastructuri │
│ │din judeţul │de turism │
│ │Prahova, unde │nerentabile │
│ │oraşele Breaza,│(indicat de un │
│ │Comarnic, │grad de │
│ │Sinaia, │utilizare │
│ │Buşteni. Azuga │scăzut) │
│ │formează o zonă│- Un număr │
│ │urbană compactă│total de │
│ │care se │turist: tineri │
│ │continuă în │relativ mic în │
│ │nord, în │raport cu alte │
│ │judeţul Braşov │ţări europene. │
│ │(cu oraşele │ │
│ │Predeal, Râşnov│ │
│ │şi Braşov), şi │ │
│ │spre sud, cu │ │
│ │Municipiul │ │
│ │Câmpina şi Zona│ │
│ │Metropolitană │ │
│ │Ploieşti) │ │
│ │- prezenţa, în │ │
│ │sudul regiunii,│ │
│ │a Fluviului │ │
│ │Dunărea, ce │ │
│ │oferă │ │
│ │posibilitatea │ │
│ │de a avea │ │
│ │conexiuni cu │ │
│ │cele opt ţări │ │
│ │riverane, iar │ │
│ │prin │ │
│ │intermediul │ │
│ │canalului │ │
│ │Dunăre -Marea │ │
│ │Neagră de a │ │
│ │avea ieşire la │ │
│ │Marea Neagră şi│ │
│ │acces la portul│ │
│ │Constanţa. │ │
│ │- acces la │ │
│ │surse de │ │
│ │finanţare prin │ │
│ │Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Regional pentru│ │
│ │Regiunea de │ │
│ │Dezvoltare Sud │ │
│ │Muntenia │ │
│ │2021-2027 │ │
└──────┴───────────────┴───────────────┘



    REGIUNEA SUD-EST
        Date generale ale Regiunii:
        Cuprinde Dobrogea, precum şi părţi din Moldova şi Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componenţă următoarele judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea.

        Populaţie: 2.396.171 locuitori
        Suprafaţă: 35.762 kmp
        Densitate: 67 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru şi Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
        Cel mai mare oraş: Constanţa
        Infrastructură turistică: 18 obiective din care funcţionale 11 (jud. Brăila - CA Lacu Sărat; jud. Buzău - CA Arbănaşi, CA Poiana Pinului; jud. Constanţa - CA 2 Mai, CA New Paradise, CA Luminiţa; jud. Galaţi -BT Tineret; jud. Tulcea - CA Sulina Briza Mării, CA Babadag Sinaia Dobrogei; jud. Vrancea - CA Gălăciuc, BT Focşani) nefuncţionale 7 (jud. Brăila - CA Blasova; jud. Buzău - CA Fisici; jud. Constanţa - CA Casa de Piatră Eforie Sud;, jud. Galaţi - CA Gârboavele, CA Puciumeni; jud. Vrancea - CA Coteşti, CA Soveja)

┌────────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬─────────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- o mare parte │ │
│ │obiectivelor │PUNCTE SLABE │
│ │funcţionale au o │- Situaţie │
│ │situaţie juridică│juridică │
│ │certă fiind clar │neclară a unor │
│ │stabilită │obiective din │
│ │proprietatea │patrimoniu. │
│ │publică dreptul │- Insuficientă │
│ │de administrare │finanţare din │
│ │- Cel mai mare │surse proprii a│
│ │număr de centre │Ministerul │
│INTERN│funcţionale, │Tineretului şi │
│ │într-o zonă │Sportului a │
│ │turistică foarte │infrastructurii│
│ │căutată │turistice │
│ │- Utilizarea │- Centre din │
│ │infrastructurii │zone cu │
│ │ca pentru │potenţial │
│ │instruirea │foarte mare │
│ │practică │(litoral/Delta │
│ │tinerilor şi │Dunării) sunt │
│ │elevilor din │neintabulate │
│ │domeniul │ │
│ │serviciilor │ │
│ │ospitaliere. │ │
├──────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │-Turismul în │ │
│ │regiune este │ │
│ │caracterizat de │ │
│ │existenţa unor │ │
│ │resurse naturale │ │
│ │specifice, cum ar│ │
│ │fi litoralul │ │
│ │Mării Negre şi │ │
│ │Delta Dunării. De│ │
│ │asemenea, în │ │
│ │Regiune se află │ │
│ │staţiuni │ │
│ │balneoclimaterice│ │
│ │renumite în ţară │ │
│ │(Lacu Sărat, │ │
│ │Techirghiol, │ │
│ │Sărata Monteoru, │ │
│ │Balta Albă, │ │
│ │Soveja) │ │
│ │-O caracteristică│ │
│ │a regiunii este │ │
│ │potenţialul │ │
│ │turistic ridicat,│ │
│ │ce este asigurat │ │
│ │de existenţa unor│ │
│ │lacuri naturale │ │
│ │cu proprietăţi │ │
│ │terapeutice, de │AMENINŢĂRI │
│ │vulcanii │- Modificări în│
│ │noroioşi, de │organizarea şi │
│ │rezervaţia │funcţionarea │
│ │Biosferei din │autorităţii │
│ │Delta Dunării şi │centrale │
│ │de litoralul │tutelare │
│ │Mării Negre. │(treceri din │
│ │- Delta Dunării │subordinea │
│ │reprezintă o │Ministerului │
│ │atracţie │Educaţiei şi │
│ │deosebită de o │Cercetării la │
│ │mare valoare │Ministerul │
│ │ştiinţifică şi cu│Tineretului şi │
│ │un potenţial │Sportului şi │
│ │turistic ridicat │invers) │
│ │- Litoralul Mării│- Iniţiativa │
│ │Negre împărţit în│privată în │
│ │două mari │domeniul │
│ │sectoare: cel de │turismului │
│ │nord, cu relief │pentru copii şi│
│ │caracteristic de │tineri │
│ │deltă, cordoane │- Rezoluţiile │
│ │litorale şi │nefavorabile │
│ │lagune (între │pentru │
│ │Musura şi capul │Ministerul │
│ │Midia) şi cel de │Tineretului şi │
│ │sud, cu ţărm │Sportului ale │
│ │ridicat, dominat │Instanţelor de │
│ │de faleze, │Judecată în │
│ │golfuri şi │cazul │
│ │promontorii │litigiilor │
│ │(între capul │privind │
│ │Midia şi │proprietate şi/│
│ │localitatea Vama │sau dreptul de │
│ │Veche) oferă │administrare. │
│ │oportunităţi │- Trendul │
│ │certe pentru │naţional │
│ │dezvoltarea │descendent al │
│ │acţivităţilor de │natalităţii şi │
│ │turism. │implicit │
│ │- Zona montană │reducerea │
│ │din Vrancea şi │numărului de │
│ │Buzău prezintă │potenţiali │
│ │interes turistic │beneficiari ai │
│ │prin staţiunile │infrastructurii│
│ │Soveja şi Lepşa, │turistice │
│ │respectiv zone │(copii de │
│ │turistice unice │vârstă şcolară)│
│EXTERN│în ţară, cum ar │- Reducerea │
│ │fi: Vulcanii │numărului de │
│ │Noroioşi de la │practicanţi ai │
│ │Paclele-Berca, │sportului la │
│ │peşterile de la │nivel naţional │
│ │Bozioru, Focurile│poate afecta │
│ │Vii - Lopătari şi│infrastructura │
│ │Salina de la │turistică prin │
│ │Meledic. │diminuarea │
│ │- Patrimoniul │numărului de │
│ │cultural-istoric │cantonamente şi│
│ │al regiunii este │tabere cu │
│ │o valoare │profil sportiv.│
│ │componentă a │- Trendul │
│ │patrimoniului │ascendent în │
│ │cultural │cazul │
│ │european, se │familiilor cu │
│ │întâlnesc în │venituri medii │
│ │regiune cetăţi │de a efectua │
│ │getice, romane, │concediile │
│ │greceşti şi │împreună cu │
│ │bizantine, │copii de vârstă│
│ │monumente │şcolară în │
│ │ridicate în │destinaţii de │
│ │cinstea unor │vacanţă din │
│ │împăraţi romani, │afara ţării, │
│ │cât şi locaşuri │fapt care │
│ │mănăstireşti şi │generează o │
│ │construcţii cu │scădere a │
│ │valoare │numărului de │
│ │etnografică │copii de care │
│ │deosebită; │participă la │
│ │majoritatea fiind│tabere de │
│ │concentrate în │odinhnă/ │
│ │judeţele Tulcea │recrere. │
│ │şi Constanţa. │- La nivel │
│ │- O oportunitate │naţional, un │
│ │de valorificare │număr mare de │
│ │durabilă a │infrastructuri │
│ │acestuia o │de turism │
│ │reprezintă │nerentabile │
│ │ecoturismul, care│(indicat de un │
│ │promovează │grad de │
│ │conservarea şi │utilizare │
│ │protejarea │scăzut) │
│ │capitalului │- Un număr │
│ │natural, │total de │
│ │asigurând │turişti relativ│
│ │totodată │mic în raport │
│ │beneficii │cu alte ţări │
│ │culturale şi │europene. │
│ │financiare │ │
│ │comunităţilor │ │
│ │locale. │ │
│ │- Acces la surse │ │
│ │de finanţare prin│ │
│ │Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Regional pentru │ │
│ │Regiunea de │ │
│ │Dezvoltare │ │
│ │Sud-Est 2021- │ │
│ │2027 │ │
│ │- Posibilităţi de│ │
│ │dezvoltare a │ │
│ │turismul │ │
│ │tehnologic şi │ │
│ │ştiinţific în │ │
│ │proximitatea │ │
│ │polilor de │ │
│ │creştere │ │
│ │tehnologică şi │ │
│ │inovare din │ │
│ │Constanţa (Centre│ │
│ │şi Institute de │ │
│ │Cerecetare, │ │
│ │Universităţi, │ │
│ │Companii de │ │
│ │Tehnologie etc.) │ │
└──────┴─────────────────┴───────────────┘


    REGIUNEA SUD-VEST
        Date generale ale Regiunii:
        Cuprinde întreaga Oltenie şi o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea.

        Populaţie: 1.926.860 locuitori
        Suprafaţă: 29.212 kmp
        Densitate: 66,0 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Vest şi Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
        Cel mai mare oraş: Craiova
        Infrastructură turistică: 14 obiective din care funcţionale 7 (jud. Dolj - Youth Hostel Griffon & BT Craiova; jud. Gorj - CA Săcelu; jud. Mehedinţi - CA Drobeta; jud. Vâlcea - CA Cozia, CA Căciulata, CA Brădişor, BT) nefuncţionale 7 (jud. Dolj - CA Danubiu Calafat; jud. Mehedinţi - CA Orşova, CA Cazane; jud. Olt - CA Moşteni, CA Vitomireşti; jud. Vâlcea - CA Arutela, CA Lotru)

┌────────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬─────────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- jumătate din │ │
│ │centrele de │ │
│ │agrement sunt │ │
│ │funcţionale │ │
│ │- cu o singură │ │
│ │excepţie, toate │ │
│ │centrale │ │
│ │funcţionale sunt │ │
│ │intabulate │PUNCTE SLABE │
│ │- poziţionarea │- insuficientă │
│ │unor centre în │finanţare a │
│ │zone cu potenţial│Ministerului │
│INTERN│turistic foarte │Tineretului şi │
│ │ridicat, de ex. │Sportului a │
│ │Cozia, Orşova, │infrastructurii│
│ │etc │turistice │
│ │- utilizarea │ │
│ │infrastructurii │ │
│ │ca pentru │ │
│ │instruirea │ │
│ │practică a │ │
│ │tinerilor şi │ │
│ │elevilor din │ │
│ │domeniul │ │
│ │serviciilor │ │
│ │ospitaliere. │ │
├──────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- Poziţionarea │ │
│ │geografică a │ │
│ │favorizat crearea│ │
│ │unei monede │ │
│ │schimb cultural │ │
│ │între două │ │
│ │regiuni istorice │ │
│ │ale României - │ │
│ │Oltenia şi Banat,│ │
│ │zonă cu un │ │
│ │potenţial │AMENINŢĂRI │
│ │deosebit pentru │- Modificări în│
│ │turism, cu o │organizarea şi │
│ │concentrare de │funcţionarea │
│ │elemente │autorităţii │
│ │culturale, │centrale │
│ │vestigii istorice│tutelare │
│ │şi confluenţe │(treceri din │
│ │multietnice. │subordinea │
│ │- Regiunea este │Ministerului │
│ │una dintre zonele│Educaţiei şi │
│ │cu cele mai mari │Cercetării la │
│ │rezervaţii │Ministerul │
│ │naturale, două │Tineretului şi │
│ │dintre │Sportului şi │
│ │principalele │invers) │
│ │puncte de │- Iniţiativa │
│ │atracţie pentru │privată în │
│ │iubitorii de │domeniul │
│ │natură fiind │turismului │
│ │Parcul Naţional │pentru copii şi│
│ │Domogled (de pe │tineri │
│ │Valea Cernei, │- Rezoluţiile │
│ │care include │nefavorabile │
│ │părţi din │pentru │
│ │judeţele │Ministerul │
│ │Mehedinţi, Gorj │Tineretului şi │
│ │şi Caraş-Severin)│Sportului ale │
│ │şi Parcul Natural│Instanţelor de │
│ │Porţile de Fier │Judecată în │
│ │(cel mai mare din│cazul │
│ │ţară, incluzând │litigiilor │
│ │părţi din │privind │
│ │judeţele │proprietate şi/│
│ │Mehedinţi şi │sau dreptul de │
│ │Caraş-Severin), │administrare. │
│ │Parcul Naţional │- Trendul │
│ │Cozia (17.100 │naţional │
│ │ha), Parcul │descendent al │
│ │Naţional Buila - │natalităţii şi │
│ │Vânturăriţa │implicit │
│ │- Parcul natural │reducerea │
│ │Porţile de Fier │numărului de │
│ │este, ca mărime, │potenţiali │
│ │a doua arie │beneficiari ai │
│ │protejată din │infrastructurii│
│ │România, după │turistice │
│ │Delta Dunării. │(copii de │
│ │Este rezervaţia │vârstă şcolară)│
│EXTERN│biosferei şi │- Reducerea │
│ │patrimoniu │numărului de │
│ │UNESCO. │practicanţi ai │
│ │- O oportunitate │sportului la │
│ │de valorificare │nivel naţional │
│ │durabilă a │poate afecta │
│ │acestuia o │infrastructura │
│ │reprezintă │turistică prin │
│ │ecoturismul, care│diminuarea │
│ │promovează │numărului de │
│ │conservarea şi │cantonamente şi│
│ │protejarea │tabere cu │
│ │capitalului │profil sportiv.│
│ │natural, │- Trendul │
│ │asigurând │ascendent în │
│ │totodată │cazurile │
│ │beneficii │familiilor cu │
│ │culturale şi │venituri medii │
│ │financiare │de a efectua │
│ │-comunităţilor │concediile │
│ │locale. │împreună cu │
│ │- Regiunea se │copii de vârsta│
│ │distinge printr-o│şcolară în │
│ │valoare deosebită│destinaţii de │
│ │a zestrei │vacanţă din │
│ │patrimoniale │afara ţării, │
│ │conferită şi de │fapt care │
│ │componentele │generează o │
│ │arheologice │scădere a │
│ │-situri, │numărului de │
│ │monumente şi │copii de care │
│ │rezervaţii │participă la │
│ │arheologice. │tabere de │
│ │- Patrimoniul │odinhnă/ │
│ │cultural-istoric │recreere. │
│ │al regiunii: │- La nivel │
│ │cetatea dacică de│naţional un │
│ │la Buridava şi │număr mare de │
│ │Castrul Roman de │infrastructuri │
│ │la Arutela, │de turism │
│ │situat pe celebra│nerentabile │
│ │"Cale a lui │(indicat de un │
│ │Traian", Castrul │grad de │
│ │Roman "La │stilizare │
│ │Canton"- situat │scăzut) │
│ │în comuna Dăeşti │- Un număr │
│ │31 Castrul de la │total de │
│ │Titeşti-Perişani,│turişti relativ│
│ │Castul Drobeta, │mic în raport │
│ │Castrul roman │cu alte ţări │
│ │Hinova, Cetatea │europene. │
│ │Medievală a │ │
│ │Severinului, │ │
│ │- Acces la surse │ │
│ │de finanţare prin│ │
│ │Programul │ │
│ │Operaţional │ │
│ │Regional pentru │ │
│ │Regiunea de │ │
│ │Dezvoltare │ │
│ │Sud-Vest 2021- │ │
│ │2027 │ │
└──────┴─────────────────┴───────────────┘


    REGIUNEA VEST
        Date generale ale Regiunii:
        Cuprinde întregul Banat precum şi părţi din Crişana şi Transilvania, Regiunea Vest are în componenţă următoarele judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

        Populaţie: 1.777.474 locuitori
        Suprafaţă: 32.028 kmp
        Densitate: 55,5 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru şi Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
        Cel mai mare oraş: Timişoara
        Infrastructură turistică: 24 obiective din care funcţionale 7 (jud. Caraş-Severin - CA Râul Alb; jud. Hunedoara - CA Căprioara, CA Costeşti BT Deva,; jud. Timiş - CA Chevereşu Mare, CA Poieni Strâmbu, BT Timişoara) nefuncţionale 17 (jud. Caraş-Severin - CA Vila Klaus, CA Brebu Nou, CA Ciresnaia, CA Valea Minişului, CA Băile Herculane, CA Poiana Mărului, CA Delineşti, CA Maciova, CA Jervani; jud. Hunedoara - Flora, CA Brădăţel, CA Lăpuşnic, CA Ohaba, CA Bulzeşti de Sus; jud. Timiş - CA Poieni Sat, CA Bogda, CA Herneacova)

┌─────────────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬──────────────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼──────────────────────┼───────────────┤
│ │PUNCTE TARI │ │
│ │- Mare parte a │ │
│ │obiectivelor │ │
│ │funcţionale au │ │
│ │situaţie juridică │ │
│ │certă fiind clar │PUNCTE SLABE │
│ │stabilită proprietatea│- Insuficientă │
│ │publică şi dreptul de │finanţare din │
│ │administrare │surse proprii a│
│ │- Centre de agrement/ │Ministerului │
│ │baze turistice în zone│Tineretului şi │
│ │cu mare potenţial │Sportului a │
│INTERN│turistic (ex. Băile │infrastructurii│
│ │Herculane,) │turistice │
│ │- Un număr relativ │- Doar 29% din │
│ │mare de centre sunt │centre sunt │
│ │intabulate, au │funcţionale, │
│ │situaţie juridică │restul de 17 │
│ │clară │centre sunt │
│ │- Utilizarea │nefuncţionale. │
│ │infrastructurii ca │ │
│ │pentru instruirea │ │
│ │practică a tinerilor │ │
│ │şi elevilor din │ │
│ │domeniul serviciilor │ │
│ │ospitaliere. │ │
├──────┼──────────────────────┼───────────────┤
│ │ │AMENINŢĂRI │
│ │OPORTUNITĂŢI │- Modificări în│
│ │- Regiunea Vest se │organizarea şi │
│ │caracterizează printr │funcţionarea │
│ │- un bogat potential │autorităţii │
│ │turistic natural şi │centrale │
│ │antropic astfel: cinci│tutelare │
│ │parcuri naţionale şi │(treceri din │
│ │patru parcuri naturale│subordinea │
│ │(Parcul Naţional │Ministerului │
│ │Retezat, Parcul │Educaţiei şi │
│ │Naţional Domogled - │Cercetării la │
│ │Valea Cernei, Parcul │Ministerul │
│ │Naţional Cheile Nerei │Tineretului şi │
│ │- Beuşniţa, Parcul │Sportului şi │
│ │Naţional Semenic │invers) │
│ │Cheile Caraşului, │- Iniţiativa │
│ │Parcul Naţional │privată în │
│ │Defileul Jiului, │domeniul │
│ │Parcul Natural Lunca │turismului │
│ │Mureşului, Parcul │pentru copii şi│
│ │Natural Porţile de │tineri │
│ │Fier, Parcul Natural │- Rezoluţiile │
│ │Grădiştea │nefavorabile │
│ │Muncelului-Cioclovina,│pentru │
│ │Geoparcul Dinozaurilor│Ministerul │
│ │-Ţara Haţegului). │Tineretului şi │
│ │- Turismul cultural │Sportului ale │
│ │-istoric este │Instanţelor de │
│ │dezvoltat datorită │Judecată în │
│ │unei reţele bogate de │cazul │
│ │situri istorice │litigiilor │
│ │arheologice, monumente│privind │
│ │istorice şi de │proprietate şi/│
│ │arhitectură şi muzee. │sau dreptul de │
│ │- Obiectivele │administrare. │
│ │turistice de │- Trendul │
│ │importanţă istorică │naţional │
│ │cuprind: Complexul │descendent al │
│ │dacic din Munţii │natalităţii şi │
│ │Orăştiei şi colonia │implicit │
│ │Ulpia Traiana │reducerea │
│ │Sarmizegetusa; │numărului de │
│ │cetăţile medievale ale│potenţiali │
│ │Aradului, Timişoarei, │beneficiari ai │
│ │Devei, Şoimoş, Şiria, │infrastructurii│
│ │Dezna, Cetatea de │turistice │
│ │Colţ, Cetatea Jdioara;│(copii de │
│ │numeroasele castele │vârstă şcolară)│
│EXTERN│medievale, dintre care│- Reducerea │
│ │se evidenţiază │numărului de │
│ │castelul Corvinilor - │practicanţi ai │
│ │Hunedoara, castelul │sportului la │
│ │Huniade - Timişoara, │nivel naţional │
│ │castelele de la Macea,│poate afecta │
│ │Curtici, Sofronea, │infrastructura │
│ │Mănăştur, Şiria, │turistică prin │
│ │Pâncota, Conop, │diminuarea │
│ │Săvîrşin, Birchiş, │numărului de │
│ │Mintia, Sântămăria │cantonamente şi│
│ │Orlea, Banloc, │tabere cu │
│ │Ciacova; mănăstirile │profil sportiv.│
│ │şi bisericile din │- Trendul │
│ │piatră şi/sau lemn cu │ascendent în │
│ │o vechime │cazurile │
│ │impresionantă, │familiilor cu │
│ │atestând - chiar │venituri medii │
│ │începuturile │de a efectua │
│ │creştinismului în │concediile │
│ │România. │împreună cu │
│ │- O oportunitate de │copii de vârstă│
│ │valorificare durabilă │şcolară în │
│ │o reprezintă │destinaţii de │
│ │ecoturismul, care │vacanţă din │
│ │promovează conservarea│afara ţării, │
│ │şi protejarea │fapt care │
│ │capitalului natural, │generează o │
│ │asigurând totodată │scădere a │
│ │beneficii culturale şi│numărului de │
│ │financiare │copii de care │
│ │comunităţilor locale. │participă la │
│ │- Acces la surse de │tabere de │
│ │finanţare prin │odinhă/ │
│ │Programul Operaţional │recreere. │
│ │Regional pentru │- La nivel │
│ │Regiunea de Dezvoltare│naţional, un │
│ │Vest 2021-2027 │număr mare de │
│ │- Posibilităţi de │infrastructuri │
│ │dezvoltare a │de turism │
│ │turismului tehnologic │nerentabile │
│ │şi ştiinţific în │(indicat de un │
│ │proximitatea polilor │grad de │
│ │de creştere │utilizare │
│ │tehnologică şi inovare│scăzut) │
│ │din Timişoara şi Arad │- Un număr │
│ │(Centre şi Institute │total de │
│ │de Cercetare, │turişti relativ│
│ │Universităţi, Companii│mic în raport │
│ │de Tehnologie etc.) │cu alte ţări │
│ │ │europene. │
└──────┴──────────────────────┴───────────────┘


    REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV
        Date generale ale Regiunii:
        Cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

        Populaţie: 2.315.173 locuitori
        Suprafaţă: 1.811 kmp
        Densitate: 1.278,39 locuitori/kmp
        Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
        Cel mai mare oraş: Bucureşti
        Infrastructură turistică: 5 obiective din care funcţionale 0, nefuncţionale 5 (CA Stejarul, CA Mogoşoaia, CA Cernica, CA Pustnicul 1 CA Pustnicul 2)

┌──────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬───────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │PUNCTE SLABE │
│ │ │- Situaţie │
│ │ │juridică │
│ │ │neclară a │
│ │ │patrimoniului a│
│ │PUNCTE TARI │unor obiective │
│ │- Există cinci │/neintabulate │
│ │centre care pot│- Insuficientă │
│ │să devină │finanţare a │
│ │funcţionale, │Ministerului │
│ │potenţialul în │Tineretului şi │
│INTERN│zonă fiind │Sportului şi a │
│ │foarte mare │DJST-urilor, │
│ │(regiunea cu │necesară │
│ │cea mai mare │investiţiilor │
│ │rată de ocupare│în │
│ │a structurilor │infrastructura │
│ │de tineret). │turistică │
│ │ │- Niciun centru│
│ │ │de agrement │
│ │ │funcţional │
│ │ │- Niciun centru│
│ │ │de agrement nu │
│ │ │este intabulat │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- Oferta │ │
│ │turistică a │ │
│ │regiunii │ │
│ │Bucureşti-llfov│ │
│ │în contextul │ │
│ │naţional este │ │
│ │unică prin │ │
│ │faptul că se │ │
│ │îmbină atracţii│ │
│ │caracteristice │ │
│ │unei metropole,│AMENINŢĂRI │
│ │a şasea ca │- Modificări în│
│ │mărime la nivel│organizarea şi │
│ │european, cu │funcţionarea │
│ │atracţii │autorităţii │
│ │specifice unei │centrale │
│ │arii marcate de│tutelare │
│ │un puternic │(treceri din │
│ │caracter rural,│subordinea │
│ │situată în │Ministerului │
│ │plină de │Educaţiei şi │
│ │câmpie, dar │Cercetării la │
│ │oferind totuşi │Ministerul │
│ │un peisaj │Tineretului şi │
│ │natural relativ│Sportului şi │
│ │variat, cu │invers) │
│ │numeroase văi, │- Iniţiativa │
│ │ape curgătoare │privată în │
│ │permanente, │domeniul │
│ │lacuri naturale│turismului │
│ │sau │pentru copii şi│
│ │artificiale. │tineri │
│ │- Pe teritoriul│- Rezoluţiile │
│ │judeţului Ilfov│nefavorabile │
│ │se află un │pentru │
│ │număr de patru │Ministerul │
│ │rezervaţii │Tineretului şi │
│ │naturale │Sportului ale │
│ │(Grădiştea - │instanţelor de │
│ │Căldăruşani - │judecată în │
│ │Dridu, Lacul │cazul │
│ │Căldăruşani, │litigiilor │
│ │Lacul şi │privind │
│ │Pădurea │proprietate şi/│
│ │Snagov). │sau dreptul de │
│ │Totodată există│administrare. │
│ │posibilităţi de│- Trendul │
│ │organizare de │naţional │
│ │activităţi │descendent al │
│ │tematice şi de │natalităţii şi │
│ │agrement în │implicit │
│ │zonele: pădurea│reducea │
│ │şi lacul │numărului de │
│ │Cernica, │potenţiali │
│ │pădurea │beneficiari ai │
│ │Pustnicul, │infrastructurii│
│ │pădurea şi │turistice │
│ │lacul │(copii de │
│ │Mogoşoaia. │vârstă şcolară)│
│ │- O │- Reducerea │
│ │oportunitate de│numărului de │
│ │valorificare │practicanţi ai │
│EXTERN│durabilă a │sportului la │
│ │acestuia o │nivel naţional │
│ │reprezintă │poate afecta │
│ │ecoturismul, │infrastructura │
│ │care promovează│turistică prin │
│ │conservarea şi │diminuarea │
│ │protejarea │numărului de │
│ │capitalului │cantonamente şi│
│ │natural, │tabere cu │
│ │asigurând │profil sportiv.│
│ │totodată │- Trendul │
│ │beneficii │ascendent în │
│ │culturale şi │cazurile │
│ │finanţare │familiilor cu │
│ │comunităţilor │venituri medii │
│ │locale. │de a efectua │
│ │- Turismul │concediile │
│ │cultural - │împreună cu │
│ │istoric este │copii de vârstă│
│ │dezvoltat │şcolară în │
│ │datorită unei │destinaţii de │
│ │reţele bogate │vacanţă din │
│ │de monumente │afara ţării, │
│ │istorice şi de │fapt care │
│ │arhitectură şi │generează o │
│ │muzee (Palatul │scădere a │
│ │Brâncovonesc de│numărului de │
│ │la Mogoşoaia, │copii de care │
│ │Mânăstirea │participă la │
│ │Căldaruşani, │tabere de │
│ │Mănăstirea │odihnă/ │
│ │Cernica, │recreere. │
│ │Manăstirea │- La nivel │
│ │Snagov) │naţional, un │
│ │- Acces la │număr mare de │
│ │surse de │infrastructuri │
│ │finanţare prin │de turism │
│ │Programul │nerentabile │
│ │Operaţional │(indicat de un │
│ │Regional pentru│grad de │
│ │Regiunea de │utilizare │
│ │Dezvoltare │scăzut) │
│ │Bucureşti-llfov│- Un număr │
│ │2021-2027 │total de │
│ │- Posibilităţi │turişti tineri │
│ │de dezvoltare a│relativ mic în │
│ │turismului │raport cu alte │
│ │tehnologic şi │ţări europene │
│ │ştiinţific în │- turismul în │
│ │proximitatea │regiunea │
│ │polilor de │Bucureşti-llfov│
│ │creştere │este │
│ │tehnologică şi │preponderent │
│ │inovare din │unul de afaceri│
│ │Bucureşti si │ │
│ │localităţile │ │
│ │învecinate │ │
│ │(Centre şi │ │
│ │Institute │ │
│ │Naţionale de │ │
│ │Cerecetare, │ │
│ │Universităţi, │ │
│ │Companii de │ │
│ │Tehnologie │ │
│ │etc.) │ │
└──────┴───────────────┴───────────────┘


    ANALIZA SWOT LA NIVEL NAŢIONAL
        Infrastructură turistică: 156 obiective din care funcţionale 61, nefuncţionale 94, 1 parţial funcţional

┌──────────────────────────────────────┐
│FACTORI │
├──────┬───────────────┬───────────────┤
│MEDIU │POZITIVI │NEGATIVI │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │PUNCTE SLABE │
│ │ │- Insuficientă │
│ │ │finanţare a │
│ │ │Ministerului │
│ │ │Tineretuluişi │
│ │ │Sportului şi a │
│ │ │DJSTB pentru │
│ │ │investiţii în │
│ │ │infrastructura │
│ │ │turistică │
│ │ │- O mare parte │
│ │ │a centrelor de │
│ │PUNCTE TARI │agrement din │
│ │- O mare parte │zone cu mare │
│ │obiectivelor │potenţial │
│ │funcţionale au │turistic │
│ │o situaţie │(ex.litoral) au│
│ │juridică certă │o situaţie │
│ │fiind clar │juridică │
│ │stabilită │neclară │
│ │proprietatea │- Peste 50% din│
│ │publică şi │centrele de │
│ │dreptul de │agrement sunt │
│ │administrare. │nefuncţionale │
│ │- O pondere │- Unele centre │
│ │semnificativă a│sunt în zone cu│
│ │centrelor de │potenţial │
│ │agrement sunt │turistic │
│INTERN│amplasate în │neexploatat sau│
│ │zone turistice │acces dificil │
│ │foarte populare│- Degradarea │
│ │(Litoral, Valea│constantă a │
│ │Prahovei), sau │infrastructurii│
│ │zone cu mare │turistice a │
│ │potenţial │Ministerului │
│ │turistic (mai │Tineretului şi │
│ │ales balneare);│Sportului │
│ │- Zonele │- Diminuarea în│
│ │turistice cu │unele cazuri a │
│ │potenţial au un│patrimoniului │
│ │număr mare de │ca urmare a │
│ │capacităţi de │unor litigii │
│ │cazare (Sud-Est│sau acţiunii │
│ │şi Centru) │tardive a │
│ │ │Ministerului │
│ │ │Tineretului şi │
│ │ │Sportului │
│ │ │- Neincluderea │
│ │ │turismului │
│ │ │pentru copii şi│
│ │ │tineri, şi a │
│ │ │turismului │
│ │ │şcolar, ca │
│ │ │forme de turism│
│ │ │în strategiile │
│ │ │naţionale / │
│ │ │regionale │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│ │OPORTUNITĂŢI │ │
│ │- Exploatarea │ │
│ │resurselor │ │
│ │oferite de │ │
│ │potenţialul │ │
│ │turistic al │ │
│ │zonelor în care│ │
│ │sunt amplasate │ │
│ │obiectivele de │ │
│ │infrastructură │ │
│ │prin │ │
│ │dezvoltarea şi │ │
│ │diversificarea │ │
│ │activităţilor │ │
│ │aferente │ │
│ │turismului de │ │
│ │recreere şi │ │
│ │agrement, │ │
│ │turismului │ │
│ │cultural - │ │
│ │ştiinţific │ │
│ │- Organizare de│ │
│ │tabere cu │ │
│ │profil tematic │ │
│ │diversificat │ │
│ │având în vedere│AMENINŢĂRI │
│ │potenţialul şi │- Modificări în│
│ │contextul local│organizarea şi │
│ │- Posibilităţi │funcţionarea │
│ │de dezvoltare a│autorităţii │
│ │activităţilor │centrale │
│ │specifice în │tutelare │
│ │condiţiile │(treceri din │
│ │modernizării şi│subordinea │
│ │extinderii │Ministerului │
│ │patrimoniului │Educaţiei şi │
│ │de │Cercetării la │
│ │infrastructură │Ministerul │
│ │existent, │Tineretului şi │
│ │inclusiv │Sportului şi │
│ │repunerea în │invers) │
│ │funcţiune a CA/│- Iniţiativa │
│ │BT │privată în │
│ │nefuncţionale │domeniul │
│ │în prezent │turismului │
│ │- O │pentru copii │
│ │oportunitate de│- Rezoluţiile │
│ │valorificare │nefavorabile │
│ │durabilă o │pentru │
│ │reprezintă │Ministrrul │
│ │ecoturismul, │Tineretului şi │
│ │care promovează│Sportului ale │
│ │conservarea şi │Instanţelor de │
│ │protejarea │Judecată în │
│ │capitalului │cazul │
│ │natural, │litigiilor │
│ │asigurând │privind │
│ │totodată │proprietate şi/│
│ │beneficii │sau dreptul de │
│ │culturale şi │administrare. │
│ │financiare │- Trendul │
│ │comunităţilor │naţional │
│ │locale. │descendent al │
│ │- Posibilităţi │natalităţii şi │
│ │de dezvoltare a│implicit │
│ │turismului │reducerea │
│ │tehnologic şi │numărului de │
│ │ştiinţific în │potenţiali │
│ │proximitatea │beneficiari ai │
│ │polilor de │infrastructurii│
│ │creştere │turistice │
│ │tehnologică şi │(copii de │
│ │inovare din │vârstă şcolară)│
│ │marile oraşe │- Reducerea │
│ │(Centre şi │numărului de │
│ │Institute de │practicanţi ai │
│ │Cerecetare, │sportului la │
│ │Universităţi, │nivel naţional │
│ │Companii de │poate afecta │
│ │Tehnologie, │infrastructura │
│ │etc.) │turistică prin │
│ │- O mai bună │diminuarea │
│ │valorificare │numărului de │
│ │diversificare a│cantonamente şi│
│ │bazei materiale│tabere cu │
│ │aflate în │profil sportiv.│
│ │dotarea │- Trendul │
│ │centrelor de │ascendent în │
│ │agrement. │cazurile │
│ │- încheierea de│familiilor cu │
│ │parteneriate │venituri medii │
│ │pentru │de a efectua │
│ │creşterea │concediile │
│ │gradului de │împreună cu │
│ │ocupare a │copii de vârstă│
│ │infrastructurii│şcolară în │
│ │turistice cu │destinaţii de │
│ │autorităţile │vacanţă din │
│ │publice │afara ţării, │
│ │centrale şi │fapt care │
│ │locale │generează o │
│ │(Ministerul │scădere a │
│ │Muncii şi │numărului de │
│ │Protecţiei │copii care │
│ │Sociale, │participă la │
│ │Ministerul │tabere de │
│ │Educaţiei şi │odihnă/ │
│EXTERN│Cercetării, │recreere. │
│ │operatori │- La nivel │
│ │economici cu │naţional, un │
│ │capital privat)│număr mare de │
│ │- Introducerea │infrastructuri │
│ │sistemului de │de turism │
│ │clasificare din│nerentabile │
│ │turism şi │(indicat de un │
│ │pentru │grad de │
│ │infrastructura │utilizare │
│ │turistică a │scăzut) │
│ │Ministerului │- Un număr │
│ │Tineretului şi │total de │
│ │Sportului, în │turişti tineri │
│ │vederea │relativ mic în │
│ │dezvoltării │raport cu alte │
│ │ofertei de │ţări europene │
│ │servicii de │- Decalaje mari│
│ │cazare │în dezvoltarea │
│ │accesibile şi │regională: │
│ │altor categorii│regiunea │
│ │de beneficiari │Bucureşti-llfov│
│ │- Un segment │a ajuns la 144%│
│ │important al │din media UE a │
│ │turiştilor │PIB pe cap de │
│ │români preferă │locuitor, la │
│ │turismul intern│cealaltă │
│ │- Potenţial de │extremă, │
│ │creştere │regiunea │
│ │numeric având │Nord-Est │
│ │în vedere număr│(judeţele din │
│ │relativ mic la │Moldova de │
│ │nivel naţional │Nord) sunt la │
│ │al altor │39% din media │
│ │capacităţi de │UE. │
│ │cazare pentru │- Diferenţele │
│ │tineri (tabere,│urban-rural │
│ │hosteluri) │creează │
│ │- Tinerii │inegalităţi de │
│ │reprezintă un │oportunităţi în│
│ │aport foarte │rândul │
│ │important în │populaţiei. │
│ │industria │Riscul sărăciei│
│ │turismului │a scăzut în │
│ │- Acces la │oraşe, dar a │
│ │surse de │rămas relativ │
│ │finanţare prin │constant în │
│ │Programul │zonele rurale, │
│ │Operaţional │de aproape │
│ │Regional │cinci ori mai │
│ │2021-2027 │mare în │
│ │- România a │comparaţie cu │
│ │recuperat, de │oraşele. │
│ │la aderarea la │Venitul mediu │
│ │UE până în │disponibil │
│ │2019, 21 de │pentru un │
│ │puncte din │membru al │
│ │media de │gospodăriei în │
│ │dezvoltare a │zonele urbane │
│ │Uniunii │este de 1,9 ori│
│ │Europene (PIB/ │mai mare decât │
│ │capita în PPS),│în cele rurale.│
│ │de la 44% în │- Existenţa │
│ │2007 la 65% în │riscului │
│ │2018 trendul │efectuării unor│
│ │menţinându-se │investiţii │
│ │ascendent │neperformante │
│ │pentru perioada│din cauza │
│ │2020-2024. │lipsei unei │
│ │- Procentul de │strategii la │
│ │persoane cu │nivel naţional │
│ │risc de sărăcie│de dezvoltare a│
│ │sau excluziune │patrimoniului │
│ │socială a │de │
│ │scăzut în │infrastructură │
│ │continuare, │turistică │
│ │până la 32,5% │destinată │
│ │în 2018, cu │turismului │
│ │toate acestea, │pentru copii şi│
│ │unul din trei │tineret (cu │
│ │români este │accent pe │
│ │încă în pericol│turismul │
│ │de sărăcie sau │şcolar) │
│ │excluziune │ │
│ │socială, cel │ │
│ │mai expuşi │ │
│ │fiind familiile│ │
│ │cu copii, │ │
│ │şomerii, │ │
│ │inactivii, │ │
│ │lucrătorii │ │
│ │atipici, romii,│ │
│ │femeile în │ │
│ │vârstă şi │ │
│ │persoanele cu │ │
│ │dizabilităţi │ │
│ │- Dezvoltarea │ │
│ │capacităţilor │ │
│ │de management a│ │
│ │structurilor │ │
│ │existente. │ │
│ │- Dezvoltarea │ │
│ │de politici │ │
│ │publice menite │ │
│ │să susţină şi │ │
│ │să încurajeze │ │
│ │turismului │ │
│ │pentru copii şi│ │
│ │tineret. │ │
└──────┴───────────────┴───────────────┘


    MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI
        Pornind de la situaţia actuală şi luând în considerare elementele analizei SWOT, strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice este cea în care:
    - punctele tari se vor consolida cantitativ (creşterea numărului de centre de agrement/baze turistice cu situaţie juridică certă, creşterea numărului de centre de agrement/baze turistice cu stare de funcţionare bună care sunt situate în zonele cu potenţial turistic şi asigurarea regimului de funcţionare permanentă);
    – punctele slabe se vor ameliora (clarificarea situaţiei juridice a centrelor cu situaţie incertă, investiţii în centrele nefuncţionale şi redarea lor circuitului turistic, consultări cu autorităţile locale pentru asigurarea accesului la locaţii, consultări cu Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Direcţia Generală Turism - în vederea definirii turismului pentru copii şi tineret şi cuprinderii lui în documentele programatice şi strategice);
    – oportunităţile vor fi valorificate (propunerea de proiecte cu investiţii în cadrul POR 2021-2027, instruirea resurselor umane ale DJST, DSTMB şi centrelor de agrement/bazelor turistice pentru operarea şi exploatare eficientă a infrastructurii turistice);
    – ameninţările vor fi monitorizate în vederea stabilirii de acţiuni care să reducă impactul pe care l-ar putea avea (plan de promovare şi marketiri care să concureze oferta privată de turism pentru copii şi tineri, planificarea atentă a taberelor şi activităţilor de agrement în corelare cu structura anului şcolar stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării). Din perspectiva necesităţii unei bune colaborări şi la nivel local, Direcţiile judeţene de sport şi tineret vor coopera cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

        În acest context, au fost definite măsurile concrete stabilite pentru fiecare dintre obiectivele specifice.
        O.S.1.1. Evaluarea situaţiei juridice şi a stării materiale a centrelor de agrement şi planificarea investiţiilor necesare îmbunătăţirii infrastructurii existente
    - centralizarea datelor cu privire la intabulări, drept de proprietate, drept de administrare, litigii
    – stabilirea listelor cu centrele de agrement/bazele turistice
    1. cu situaţie juridică clară (întabulate şi cu toate datele corect înscrise în Cartea Funciară, intabulate dar care necesită corecturi ale datelor înscrise în Cartea Funciară)
    2. cu situaţie juridică clară dar neîntabulate
    3. cu situaţie juridică neclară - respectiv cele cu litigii care pot fi soluţionate în favoarea MTS/DJST şi cele cu litigii care nu pot fi soluţionate favorabil în favoarea MTS/DJST şi vor ieşi din patrimoniul public

    – realizarea evaluărilor financiare ale bunurilor imobile aflate în proprietatea/administrarea DJST-urilor
    – centralizarea datelor şi actualizarea informaţiilor în inventarul domeniului public
    – stabilirea necesarului de lucrări şi dotări în 2 scenarii, unul pentru atingerea stării generale satisfăcătoare şi al doilea pentru atingerea stării generale bune
    – realizarea expertizelor tehnice şi ale notelor conceptuale în vederea stabilirii bugetelor pentru lucrări şi dotări
    – identificarea surselor de finanţare şi întocmirea dosarelor de aplicaţie

        O.S.1.2. Derularea de lucrări de reabilitare/modernizare/reamenajare în centrele de agrement şi dotarea lor
    - realizarea documentaţiilor tehnico-economice
    – obţinerea avizelor şi acordurilor necesare
    – contractarea lucrărilor execuţia lucrărilor şi dotarea
    – recepţionarea lucrărilor
    – să solicite şi să obţină avize/autorizaţii de securitate la incendiu şi protecţie civilă, după caz.

        O.S.1.3. Clasificarea centrelor de agrement ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri/Direcţia Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare şi masă oferite
    - alcătuirea şi transmiterea documentaţiei de clasificare
    – completarea dotărilor şi revizuirile spaţiilor (după caz)

        O.S.1.4. Dezvoltarea capacităţii de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement prin asigurarea şi/sau instruirea personalului de specialitate
    - evaluarea necesarului de competenţe profesionale necesare
    – revizuirea organigramelor după caz
    – recrutarea şi angajarea de personal nou şi voluntari
    – instruirea personalului existent şi nou, inclusiv a voluntarilor
    – analiza opţiunilor de gestionare a activităţii centrelor de agrement/bazelor turistice şi elaborarea procedurilor operaţionale, în concordanţă cu Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret

        Obiectivele referitoare la creşterea accesibilităţii şi vizibilităţii activităţilor de tabără din centrele de agrement ale MTS, precum şi toate acţiunile care se referă la exploatarea infrastructurii şi asigurarea standardelor de calitate pentru activităţile de tineret vor fi cuprinse în Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret.

    NECESARUL DE INVESTIŢII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

    MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR LEGALE
        Având în vedere situaţia precară în, care se află o parte însemnată din centrele de agrement şi bazele turistice, neajunsurile din punct de vedere al condiţiilor de igienă şi sănătate, disfuncţionalităţile din circuitele interne, nesatisfacerea cerinţelor din punct de vedere IGSU sau stadiul avansat de degradare în care se prezintă, satisfacerea cerinţelor legale este măsura minimă care poate fi adoptată în cazul construcţiilor existente pentru asigurarea unui grad minim de confort.
        În acest sens, se va realiza o analiză detaliată a fiecărui centru de agrement/bază turistică pentru a identifica lipsurile şi neajunsurile şi pentru a stabili soluţiile tehnice optime pentru asigurarea cerinţelor privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea, siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie şi protecţia împotriva zgomotului, după cum este detaliat mai jos:
        Cerinţa A. - Rezistenţă mecanică şi stabilitate
        Se vor efectua lucrările necesare prevăzute în expertize tehnice, prin care se asigură în timp conformarea cu reglementările specifice funcţiunilor preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor pentru Cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate a clădirilor prin consolidări şi prin eliminarea insuficienţelor şi a cauzelor insuficienţelor de mecanică, fizica şi biologia construcţiei.
        La construcţiile existente se vor identifica şi elimina următoarele tipuri de degradări, după caz:
    - degradările structurale
    – degradările de fizică a construcţiilor
    – degradările de biologia construcţiilor
    – degradările legate de îmbătrânirea generală a materialelor
    – degradările nestructurale


        Cerinţa B - Siguranţa în exploatare
        Construcţiile şi spatiile adiacente acestora se vor adapta astfel încât să respecte cerinţele privind siguranţa în exploatare, care se referă la:
    a. Siguranţa la circulaţia pedestră:
        Se referă la protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării pedestre în interiorul clădirilor şi în spaţiile publice din exterior, în vecinătatea şi incinta clădirilor, după caz. Se va asigura prin montarea de pardoseli antiderapante în spaţiile de circulaţie şi cele exterioare.
        Se va acorda atenţie deosebită siguranţei cu privire la circulaţia exterioară, unde se vor diferenţia circulaţiile pietonale de cele auto sau destinate bicicliştilor, şi vor fi libere de obstacole. Scările şi/sau rampele exterioare se vor proteja cu balustrade de protecţie conform normelor în vigoare.
        Se vor revizui circulaţiile interioare pe orizontală şi verticală astfel încât să se respecte normele în vigoare, se vor înlocui finisajele existente inadecvate cu finisaje antiderapante. Scările şi rampele vor fi prevăzute cu balustradă de protecţie conform normelor. Pardoselile interioare neadecvate se vor înlocui complet cu pardoseli de calitate superioară - piatră naturală antiderapantă, plăci ceramice, parchet din lemn triplustratificat etc. cu proprietăţi antiderapante. Traseele pietonale vor fi continue şi fără denivelări.
        Clădirile vor fi adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, atât ale persoanelor cu deficienţe locomotorii cât şi ale celor cu deficienţe de văz sau auz, conform legislaţiei în vigoare. Se vor amenaja trasee speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, atât în interior cât şi în exterior, se vor amplasa marcaje de atenţionare în dreptul obstacolelor şi se vor echipa clădirile corespunzător asigurării accesului oricărei persoane.

    b. Siguranţa la circulaţia cu mijloace mecanice
        Se vor propune ascensoare de persoane pentru circulaţia pe verticală între nivele, acolo unde legislaţia prevede acest lucru. Cabina liftului va permite accesul persoanelor aflate în scaun cu rotile (uşă cu lăţime de 90cm). În situaţii particulare, unde nu se impune amplasarea unui lift, clădirile vor fi dotate cu dispozitive mobile de transport cu şenile cu platforme elevatoare pentru persoanele cu deficienţe locomotorii.

    c. Siguranţa la utilizarea instalaţiilor
        Se vor realiza lucrările necesare în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă la utilizarea instalaţiilor, conform normelor în vigoare.

    d. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere
        Acolo unde situaţia o impune, se vor prevedea balustrade/parapeţi de protecţie la terase exterioare/acoperişuri terasă, se vor monta plinte de protecţie la toate pardoselile, se vor face dotări cu echipamente tehnice pentru lucrările de întreţinere, se vor monta borduri perimetrale la spaţiile de circulaţie pietonală şi/sau carosabile.

    e. Siguranţa cu privire la intruziuni si efracţii
        Se vor monta sisteme de supraveghere video, sisteme de control acces şi sisteme antiefracţie.



        Cerinţa C - Securitate la incendiu şi protecţia civilă
        În cazul clădirilor existente, dacă situaţia o impune, se vor aduce modificări în vederea conformării la foc a clădirilor şi se va obţine autorizaţia de securitate la incendiu, conform legislaţiei în vigoare.
        În toate cazurile, în funcţie de specificul construcţiilor, se vor asigura numărul căilor şi fluxurilor de evacuare, se va asigura stabilitatea la foc a construcţiilor, se va asigura limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu şi către vecinătăţi, se va asigura evacuarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor, se vor echipa clădirile cu instalaţii specifice de semnalizare, limitare şi stins incendiu, se va verifica dacă se încadrează în prevederile Hotărârii Nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a acelor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă, conform legislaţiei în vigoare.

        Cerinţa D - Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
        În cazul refuncţionalizării infrastructurii existente, funcţiunile propuse nu vor genera noxe, emisii de gaze sau alţi factori de poluare, peste limitele admise conform legislaţiei în vigoare.
        Se va asigura ventilarea şi iluminatul natural şi/sau artificial a tuturor spaţiilor în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor existente.
        Se vor asigura toate utilităţile necesare unui confort ridicat în spatiile existente.
        Deşeurile vor fi colectate selectiv atât în interior, cât şi în exterior. Se vor amplasa pubele ecologice exterioare subterane pentru colectare selectivă.
        Propunerile care vizează construcţiile existente vor urmări să includă tehnologii nepoluante, materiale de construcţie naturale, ecologice, minerale, cu impact scăzut asupra mediului înconjurător şi produse cu emisii reduse de C0(2). Prin folosirea acestor materiale, respectiv eliminarea substanţelor chimice, poluante, se va urmări îmbunătăţirea calităţii aerului interior. La construcţiile existente unde este prezentă igrasia, una din cele mai importante faze ale intervenţiilor va fi de eliminarea acesteia, cât şi de eliminare a degradărilor biologice, ajutând la îmbunătăţirea mediului înconjurător şi a aerului din interiorul clădirilor.
        La construcţiile existente se vor înlocui toate instalaţiile interioare şi exterioare defectuoase.
        În toate situaţiile se vor propune soluţii performante în vederea eficientizării clădirilor din punct de vedere energetic prin:
    - utilizarea materialelor/straturilor termo- şi fonizolante;
    – folosirea sistemelor de iluminat cu LED, cu consum redus de energie; soluţii eficiente pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor pentru eficienţă sezonieră mărită (ex: instalaţii de climatizare cu funcţionare în detenţă directă);
    – pentru asigurarea aerului proaspăt în spaţiile în care se impune acest lucru se vor prevede centrale de ventilare cu recuperator de căldură);
    – instalaţiile interioare vor îndeplini cerinţe esenţiale de calitate şi criterii de performanţă, inclusiv Cerinţa D-igienă, sănătate şi mediu, prin aceea că instalaţiile vor avea posibilităţi de curăţare şi întreţinere care să împiedice apariţia şi dezvoltarea substanţelor nocive sau insalubre în spaţiile deservite. Instalaţiile propuse vor asigura stabilitatea şi uniformitatea temperaturii aerului interior;
    – nu se vor deversa în canalizare produse poluante.

        În toate situaţiile, soluţiile propuse vor urmări: protecţia calităţii apelor, protecţia aerului, protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor, protecţia împotriva radiaţiilor, protecţia solului şi a subsolului, protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice, gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament, gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, după caz.

        Cerinţa E - Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie
        Pentru construcţiile existente, în cazul în care anvelopa nu este izolată corespunzător se vor identifica soluţiile potrivite în vederea termoizolării anvelopei conform standardelor în vigoare: se vor izola construcţiile atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal, şi se vor elimina toate punţile termice. În cazuri particulare în care termoizolarea la exterior periclitează componente arhitecturale valoroase ale construcţiilor existente, se vor propune soluţii de termoizolare la interior, cu materiale speciale.
        În toate situaţiile se vor propune tâmplării exterioare cu o bună izolare termică şi geamuri cu sticlă termo-fonoizolantă.
        La construcţiile existente se vor propune soluţii de hidroizolare în cazul în care nu există hidroizolaţii, sau hidroizolaţiile existente sunt ineficiente.
        Construcţiile noi vor fi termoizolate şi hidroizolate cu materiale performante, de calitate superioară.
        În toate cazurile, se vor realiza studii de performanţă energetică prin care se vor detalia soluţiile de termoizolare ale construcţiilor.

        Cerinţa F - Protecţia împotriva zgomotului
        În toate situaţiile, se vor propune tâmplării exterioare care să asigure izolarea fonică corespunzătoare.
        La exterior se vor propune bariere vegetale pentru diminuarea zgomotului înspre şi dinspre obiectivele de investiţie, în funcţie de particularităţile sitului, dacă situaţia o impune.



    EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT
        Pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort în cadrul infrastructurii de cazare existente, pe lângă asigurarea cerinţelor esenţele se vor realiza următoarele:
    - refuncţionalizarea şi recompartimentarea spaţiilor existente în vederea asigurării unor funcţiuni noi, complementare celor existente, atât pentru serviciile de cazare şi servire a mesei, cât şi pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie nonformală, agrement şi sport;
    – extinderea pe orizontală sau verticală a infrastructurii existente, prin etajări, mansardări, corpuri noi de clădire;
    – refaţadizări cu materiale de calitate superioară, care să îmbunătăţească aspectul exterior al clădirilor, cu acordarea unei atenţii deosebite integrării în specificul local şi compatibilizarea aspectului arhitectural cu funcţiunile existente sau propuse;
    – dotarea şi echiparea construcţiilor cu echipamente şi dotări moderne, performante, care să satisfacă standardele actuale, inclusiv nevoile persoanelor cu deficienţe;
    – reamenajarea spaţiilor exterioare existente şi/sau extinderea acestora cu spaţii exterioare noi; se va acorda o atenţie deosebită funcţionalităţii spaţiilor exterioare, urmărindu-se amenajarea unor zone distincte dedicate, după cum urmează:
        ● spaţii verzi amenajate cu vegetaţie joasă, medie şi înaltă;
        ● zone dedicate pentru joacă pentru toate categoriile de vârstă, în funcţie de specificul centrului;
        ● zone dedicate activităţilor sportive: terenuri de sport multifuncţionale/de tenis/de badmington/de fotbal/de volei/tenis de masă etc., piste pentru biciclete, trasee pentru căţărat/tiroliene, după caz;
        ● amfiteatre în aer liber;
        ● puncte/platforme de belvedere;
        ● zone special amenajate pentru focuri de tabără;
        ● amenajări specifice în zonele cu acces la cursuri de apă/lacuri/plaje
        ● trasee dedicate circulaţiei auto şi pietonale şi platforme de parcare pentru vizitatori/utilizatori/personal administrativ;
        ● dotarea şi ehiparea spaţiilor exterioare cu mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi pentru colectare selectivă etc.), echipamente de sport şi joacă (inclusiv pentru persoanele cu deficienţe), echipamente de orientare şi informare;
        ● iluminatul exterior al diferielor zone funcţionale.
        * În toate cazurile, în amenajarea spaţiilor exterioare se va acorda o atenţie deosebită valorificării cadrului natural existent. Intervenţiile vor fi non-invazive, se vor respecta principiile de protecţia a mediului şi se va pune accent pe specificul locului.



    ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂŢII DE AGREMENT
        Se va realiza o analiză detaliată a funcţiunilor existente în cadrul ţcentrelor de agrement şi, în funcţie de nevoile identificate, de amplasamentul şi specificul fiecărui centru, se vor analiza posibilităţile de extindere cu funcţiuni noi care să satisfacă nevoile utilizatorilor în ceea ce priveşte posibilităţile de a desfăşura o gamă cât mai variată de activităţi de agrement.
        În toate situaţiile se va analiza posibilitatea extinderii infrastructurii cu spaţii dedicate, interioare şi exterioare, în care să se poată desfăşura următoarele tipuri de activităţi:
    - activităţi sportive în săli de sport în aer liber pe terenuri de sport sau trasee special amenajate sau, la exterior pe timpul sezonului rece, în baloane gonflabile;
    – activităţi de creaţie/artistice/vocaţionale (pictură, fotografie, olărit, grafică, sculptură, teatru etc.) desfăşurate în spaţii interioare: în ateliere/studiouri/spaţii multifuncţionale, săli de spectacole etc.;
    – activităţi de creaţie/artistice/vocaţionale desfăşurate în spaţii exterioare: amfiteatre în aer liber, foişoare, platforme special amenajate etc.;
    – activităţi de socializare desfăşurate în interior: în cluburi sau discoteci, în săli multifuncţionale, în săli de conferinţe sau cluburi de lectură;
    – activităţi de socializare desfăşurate în exterior: în spaţii de joacă, spaţii pentru sport şi spaţii verzi special amenajate; activităţi recreative:
        ● jocuri de masă desfăşurate în spaţii multifuncţionale (şah, cărţi, table, monopoly etc.);
        ● activităţi recreative: jocuri interactive în spaţii special amenajate-săli de joc (biliard, fotbal de masă, jocuri arcade);
        ● activităţi recreative: dansuri în spaţii special amenajate (sală de dans);
        ● activităţi ştiinţifice desfăşurate în laboratoare, săli de lectură şi săli de conferinţe sau în exterior în zone special amenajate (amfiteatru în aer liber etc.);
        ● activităţi recreative desfăşurate la exterior: picnic, foc de tabără;
        ● activităţi de cercetare a florei, faunei şi mediului înconjurător desfăşurate în exterior, acolo unde situaţia o permite, inclusiv activităţi de cercetare/recreative prin studiul bolţii cereşti, cu ajutorul echipamentelor specifice: telescoape astronomice etc.;
        ● activităţi de manufactură desfăşurate în ateliere special amenajate în interior sau în aer liber;
        ● vizualizări de proiecţii în spaţii special amenajate: săli media, săli de proiecţii, cinema în aer liber etc.;
        ● cursuri recreative pe tematici diverse precum cursuri de gătit, cu utilizarea spaţiilor şi echipamentelor din dotarea centrelor, cursuri de dans etc.;



    METODOLOGIA ŞI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
        În toate situaţiile, în cazul construcţiilor existente asupra cărora este nevoie şi să intervină, se vor realiza studii şi expertize de specialitate în baza cărora se vor stabili direcţiile de intervenţie. Studiile şi documentaţiile vor fi realizate de echipe multidisciplinare de specialişti, sub coordonarea unui şef de proiect care se va asigura de corelarea tuturor informaţiilor pe specialităţi şi includerea concluziilor şi recomandărilor studiilor în documentaţiile tehnico-economice elaborate.
        Pentru fiecare amplasament se vor elabora, după caz, următoarele studii/expertize/documentaţii:
    - documentaţie cadastrală;
    – studiu topografic;
    – studiu geotehnic;
    – studiu hidrologic;
    – releveul clădirilor existente;
    – expertiză tehnică la imobilele existente la care se prevăd intervenţii;
    – alte studii necesare pentru realizarea unor documentaţii de intervenţii: expertiză biologică, studiu de parament, studiu de componente artistice etc.;
    – studii pentru avize de mediu (inclusiv studiu de schimbări climatice, evaluarea impactului asupra mediului);
    – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii (D.A.L.I.) pentru construcţii existente, studiu de fezabilitate (S.F.) pentru construcţii noi sau studiu de fezabilitate cu elemente de D.A.L.I. În cazul în care se propun investiţii noi în completarea infrastructurii existente;
    – documente pentru obţinerea avizelor şi acordurilor solicitate în certificatul de urbanism;
    – documentaţie tehnică pentru autorizaţia de construire (D.T.A.C.) care este extras a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie (P.Th.-D.E.);
    – documentaţie tehnică pentru organizarea execuţiei lucrărilor (D.T.O.E.) care se elaborează în paralel cu documentaţia D.T.A.C.;
    – proiect tehnic de execuţie a lucrărilor, detalii de execuţie, caiete de sarcini şi documentaţie economică;
    – audit energetic;
    – proiect As Built;
    – studiu coexistenţă reţele existente;
    – alte documentaţii tehnice/studii, după caz.

        Situaţii particulare:
        Cu ocazia analizei situaţiei existente a centrelor de agrement/bazelor turistice aflate în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, au fost identificate situaţii particulare pentru care strategia prevede soluţii specifice suplimentare faţă de cele menţionate la punctele anterioare, în vederea îndeplinirii obiectivelor:
        În funcţie de problemele particulare identificate la aceste centre, ele se grupează în centre aflate în zone de protecţie, centre fără utilităţi sau cu grupuri sanitare amplasate în exterior, conform listei de mai jos:
    1. Centre în care lipsesc utilităţile şi în care grupurile sanitare sunt amplasate în exterior:
        Centre în care lipsesc utilităţile:
    - Centrul de agrement Timişul de Jos, Predeal, Braşov: Cabana tip L, Căsuţe lemn tip CAMPING C, Vila 4, Garaj Vila 8;
    – Centrul de agrement Brădet, Braşov: Atelier, Cabină poartă, Magazie Alimente, Grup sanitar - fosă septică;
    – Centrul de agrement Zizin, Tărlungeni, Braşov: Vila 1.

        Centre cu grupuri sanitare în exterior:
    - Centrul de agrement Roica - Cabana Covasna, Galda de Jos, Alba
    – Centrul de agrement Tamina, Predeal, Braşov Centrul de agrement Timişul de Jos, Predeal, Braşov
    – Centrul de agrement Căprioara Valea Seacă, Valea Seacă, Iaşi Centrul de agrement Muncel I, Mogoşeşti-Siret, Iaşi
    – Centrul de agrement Strunga, Strunga, Iaşi

        În cazul acestor centre, strategia prevede solicitarea certificatelor de urbanism, inclusiv pentru branşamente şi utilităţi, respectiv obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor de branşare şi racordare, în paralel cu întocmirea documentaţiilor tehnice.

    2. Centre aflate în zone de protecţie
        Pentru centrele de agrement şi bazele turistice aflate în zonele de protecţie a monumentelor istorice se va coopta în echipa de proiectare personal de specialitate cu atestare de la Ministerul Culturii, în vederea întocmirii documentaţiilor soicifice pentru autorizarea lucrărilor şi pentru proiectele tehnice. Este cazul centrelor de agrement Luminiţa din Eforie Nord şi 2 Mai, ambele în judeţul Constanţa şi al Complexului Lahovari din Bucureşti.
        Centre aflate în zone de protecţie a cursurilor de apă/sau în zona de protecţie a liniilor de cale ferată:
    - Centrul de agrement Moşteni, Schitu, Olt - lac acumulare
    – Centrul de agrement Blasova, Frecăţei, Brăila
    – Centrul de agrement Şcolara Urvis, Ţoimi, Bihor
    – Centrul de agrement Şcolara Bratca, Bratca, Bihor
    – Centrul de agrement Şcolara Ocna Sibiului, Ocna Sibiului, Sibiu
    – Sala Atletism, Tulcea, Tulcea

        În cazul centrelor aflate în zona de protecţie faţă de cursuri sau ochiuri de apă, se vor elabora studii hidrologice de către specialişti atestaţi. Se impune analiza unor măsuri suplimentare de protecţie faţă de zonele cu risc (ex: risc de inundabilitate), respectiv luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie fonică faţă de calea ferată.





    PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR
        În contextul socio-economic actual şi ţinând cont de toate elementele ce definesc starea actuală a infrastructurii turistice a MTS, s-au prioritizat acţiunile concrete ce înglobează măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor specifice, în funcţie de următoarele criterii:
    - Situaţia juridică a infrastructurii;
    – Potenţialul turistic al zonei în care se află infrastructura;
    – Statusul actual al infrastructurii - centre funcţionale sau nefuncţionale;
    – Disponibilitatea surselor de finanţare;
    – Restricţii/condiţionalităţi impuse de sursele de finanţare;
    I. Având în vedere că pentru orice investiţie, indiferent de sursa finanţării trebuie ca imobilul vizat să aibă o situaţie juridică clară, astfel încât să se asigure îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale finanţatorului (oricare ar fi acesta) referitoare la dreptul de a face investiţii, din lista centrelor de agrement s-au selectat acele centre care nu au litigii care să vizeze imobilul/imobilele. Pentru cele care au litigii este necesară expertiza juridică la finele căreia se poate stabili dacă centrele rămân la MTS sau revin celor care au deschis litigiile.
    II. Din lista centrelor fără litigii s-au selectat centrele intabulate şi cu titlu de excepţie, cele care deşi nu sunt intabulate încă nu au probleme juridice care să împiedice acest lucru, iar pentru acestea investiţia va cuprinde şi documentaţia de cadastrare (este cazul celor două centre din judeţul Constanţa).
    III. Din lista centrelor astfel rezultate s-au selectat cele ce au potenţial mare de a atrage vizitatori, fiind amplasate în zone turistice recunoscute.
    IV. Pentru aceste centre s-a analizat necesarul de investiţii şi încadrarea în cerinţele specifice (valorice şi ca tip de acţiuni) ale surselor de finanţare disponibile în prezent pe piaţă, programele operaţionale din perioada de programare 2014-2020.
    V. O ultimă filtrare s-a făcut pentru proiecţie finanţabile prin POAT pentru care una dintre condiţiile de eligibilitate este să fie maxim 2 centre pe regiune.

        Astfel au rezultat:
    - un plan de acţiune pe termen scurt, care include proiecte ale centrelor cu situaţie juridică clară şi în stare de funcţionare, ce pot fi propuse spre finanţare în cadrul POAT 2014-2020 + POR 2021-2027, în contextul creat de OUG nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM) şi proiecte ce pot fi propuse spre finanţare la Compania Naţională de Investiţii;
    – un plan de acţiune pe termen mediu ce include centrele cu situaţie juridică clară sau posibil de a fi clarificată, funcţionale şi nefuncţionale, pentru care se estimează ca posibilă sursă de finanţare POR 2021 - 2027, în funcţie de criteriile pe care aceste programe regionale le vor stabili în perioada care urmează;
    – un plan de acţiune pe termen lung, ce include centrele cu situaţie juridică incertă pentru care MTS trebuie să facă demersurile de clarificare (resurse financiare, juridice şi tehnice sunt necesare);


    PLAN DE ACŢIUNI PE TERMEN SCURT
        În urma aplicări filtrelor sus-menţionate a rezultat lista de acţiuni pe termen scurt, concretizată în fişe de investiţii / note conceptuale ce urmează să fie transmise spre analiză autorităţilor de management ale programelor de finanţare, respectiv către ADR-urile din cele 7 regiuni de dezvoltare şi regiunea Bucureşti-Ilfov şi către Compania Naţională de Investiţii.
        Cu titlu de excepţie faţă de strategia de prioritizare prezentată anterior, pe lista acţiunilor pe termen scurt se află:
    - 2 centre de agrement care nu sunt intabulate, dar au situaţia juridică clară, fără litigii, pentru care întabularea se poate face ca activitate în proiect;
    – 1 centru de agrement nefuncţional (Băile Herculane), cu situaţie juridică clară, întabulat, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potenţial turistic şi balnear deosebit de atractiv;
    – Complexul Lahovari, căruia i se va schimba destinaţia din sediu secundar al MTS în centru de agrement, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potenţial turistic şi cultural deosebit de atractiv.

        Planul de acţiuni pe termen scurt include elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, finanţate din POAT 2014 - 2020, pentru următoarele centre de agrement.

┌────┬──────────────┬───────────────┬────────────┬─────────┐
│Nr. │Centrul de │Localizare │Perioada de │Sursa de │
│Crt.│agrement │ │implementare│finanţare│
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Oraş Eforie │ │ │
│1 │agrement │(staţiunea │2020-2021 │POAT 2014│
│ │“Luminiţa” │Eforie Nord), │ │– 2020 │
│ │ │Jud. Constanţa │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Com. Limanu, │ │POAT 2014│
│2 │agrement ”2 │sat 2 Mai, │2020-2021 │- 2020 │
│ │Mai” │jud. Constanţa │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Com. Mălaia, │ │POAT 2014│
│3 │agrement │jud. Vâlcea │2020-2021 │- 2020 │
│ │"Brădişor" │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Oraş │ │POAT 2014│
│4 │agrement │Călimăneşti, │2020-2021 │- 2020 │
│ │"Cozia" │jud. Vâlcea │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Oraş Băile │ │ │
│5 │agrement │Herculane │2020-2021 │POAT 2014│
│ │"Băile │jud. │ │- 2020 │
│ │Herculane" │Caraş-Severin │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Com. Orăştioara│ │ │
│6 │agrement │de Sus, Sat │2020-2021 │POAT 2014│
│ │"Costeşti" │Costeşti, │ │- 2020 │
│ │ │jud. Hunedoara │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Com. Şuncuiuş, │ │POAT 2014│
│7 │agrement "UABS│Sat Şuncuiuş, │2020-2021 │- 2020 │
│ │Şuncuiuş" │jud. Bihor │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Oraş │ │ │
│8 │agrement │Sângeorz-Băi, │2020-2021 │POAT 2014│
│ │"Sângeorz-Băi"│jud. │ │- 2020 │
│ │ │Bistrita-Năsăud│ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │ │ │ │
│9 │agrement │Oraş Buşteni, │2020-2021 │POAT 2014│
│ │"Buşteni, Vila│jud. Prahova │ │- 2020 │
│ │Şoimul" │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Oraş Amara, │ │POAT 2014│
│10 │agrement │jud. Ialomiţa │2020-2021 │- 2020 │
│ │"Amara" │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Mun. Sibiu, │ │POAT 2014│
│11 │agrement │Păltiniş, │2020-2021 │- 2020 │
│ │"Păltiniş" │jud. Sibiu │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Com. Râu │ │POAT 2014│
│12 │agrement "Râu │Sadului, │2020-2021 │- 2020 │
│ │Sadului" │jud. Sibiu │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Oraş │ │ │
│13 │agrement │Dărmăneşti, Sat│2020-2021 │POAT 2014│
│ │"Sălătruc" │Sălătruc, │ │- 2020 │
│ │ │jud. Bacău │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Centrul de │Com. Mărgineni,│ │ │
│14 │agrement │Sat Valea │2020-2021 │POAT 2014│
│ │"Valea │Budului, │ │- 2020 │
│ │Budului" │jud. Bacău │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │"Centrul de │Comuna Beceni, │ │ │
│15 │Agrement │Sat Arbănaşi, │2020-2021 │POAT 2014│
│ │Arbănaşi - │jud. Buzău │ │- 2020 │
│ │judeţul Buzău"│ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │"Centrul de │ │ │ │
│ │Agrement │Oraşul Frasin, │ │POAT 2014│
│16 │Bucşoaia – │jud. Suceava │2020-2021 │- 2020 │
│ │judeţu │ │ │ │
│ │Suceava" │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │"Centrul de │ │ │ │
│ │Agrement │Localitatea │ │POAT 2014│
│17 │Gălăciuc - │Tulnici, │2020-2021 │- 2020 │
│ │judeţul │jud. Vrancea │ │ │
│ │Vrancea" │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │"Centrul de │ │ │ │
│18 │Agrement │Comuna Tazlău, │2020-2021 │POAT 2014│
│ │Tazlău - │jud. Neamţ │ │- 2020 │
│ │judeţul Neamţ"│ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │"Centrul de │ │ │ │
│ │Agrement Vila │Comuna Văliug, │ │POAT 2014│
│19 │Klaus - │jud. │2020-2021 │- 2020 │
│ │judeţul Caraş-│Caraş-Severin │ │ │
│ │Severin" │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│20 │Centrul │Mun. Bucureşti │2020-2021 │POAT 2014│
│ │Lahovari │ │ │- 2020 │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Casa de │ │ │ │
│21 │Cultură a │Mun. Bucureşti │2020-2021 │POAT 2014│
│ │Studenţilor │ │ │- 2020 │
│ │Bucureşti │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Reabilitare şi│ │ │POAT 2014│
│22 │modernizare │Mun. Bucureşti │2020-2021 │- 2020 │
│ │CCSS TEI │ │ │ │
└────┴──────────────┴───────────────┴────────────┴─────────┘

        Pentru toate aceste proiecte se vor elabora studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice, care vor fundamenta necesarul de lucrări de reabilitare, modernizare, extindere a centrelor de agrement, în scopul asigurării serviciilor de cazare, servire a mesei şi desfăşurare adecvată a activităţilor de agrement. Pentru toate centrele se vor prevedea măsuri specifice de accesibilizare pentru persoanele cu deficienţe, măsuri de eficienţă energetică şi utilizare durabilă a resurselor regenerabile de energie, măsuri de conformare cu cerinţele IGSU.
        Finanţarea investiţiilor se va face din alocarea financiară aferentă perioadei de programare 2021 - 2027, identificarea precisă a surselor de finanţare se va face ulterior şi se va aproba prin Ordin de ministru în condiţiile legii.

    PLAN DE ACŢIUNI PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
        Mai jos se regăsesc listele cu centrele de agrement pentru care se vor urmări sursele de finanţare disponibile pe termen mediu şi lung, respectiv programe operaţionale şi guvernamentale aferente perioadei de programare 2021 - 2027:

┌────┬─────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬────────────┐
│ │ │centru de │ │ │ │
│nr. │judeţ │agrement/ │funcţional│întabulat │sursa de │
│crt.│ │bază │ │ │finanţare │
│ │ │turistică │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┤
│1 │ALBA │C.A. │da │Neintabulat│ │
│ │ │Arieşeni │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│2 │ALBA │C.A. Roica │da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│3 │ARGEŞ │C.A. │da │Neintabulat│ │
│ │ │Corbeni │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│4 │ARGEŞ │C.A. │da │Neintabulat│ │
│ │ │Nucşoara │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│5 │ARGEŞ │BT Piteşti │da │Neintabulat│ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│6 │BIHOR │UABS Oradea│da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│7 │BIHOR │CAT Remeţi │da │Neintabulat│ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│8 │BIHOR │CAT Valea │da │Neintabulat│ │
│ │ │Brătcuţei │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│9 │BRĂILA │C.A. Lacu │da │Intabulat │ │
│ │ │Sărat │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│10 │BRAŞOV │C.A. │da │Neintabulat│ │
│ │ │Predeal │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│11 │BUZĂU │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Arbănaşi │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│12 │BUZĂU │C.A. Poiana│da │Intabulat │ │
│ │ │Pinului │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│13 │CARAŞ-SEVERIN│C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Râul-Alb │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│14 │CONSTANŢA │C.A. New │da │Neintabulat│ │
│ │ │Paradise │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│15 │COVASNA │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Pădureni │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │Youth │ │ │ │
│16 │DOLJ │Hostel │da │Intabulat │ │
│ │ │Griffon şi │ │ │ │
│ │ │BT Craiova │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│17 │GALAŢI │BT Tineret │da │Neintabulat│ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│18 │GORJ │C.A. Săcelu│da │Neintabulat│ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│19 │HUNEDOARA │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Căprioara │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│20 │HUNEDOARA │C.A. │da │Neintabulat│ │
│ │ │Costeşti │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│21 │HUNEDOARA │B.T. Deva │da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│22 │IAŞI │C.A. Muncel│da │Intabulat │ │
│ │ │1 │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│23 │MARAMUREŞ │C.A. Mara │da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│24 │MEHEDINŢI │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Drobeta │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│25 │MUREŞ │BT Mureşul │da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤urmează să │
│26 │MUREŞ │C.A. Sovata│da │Intabulat │fie │
│ │ │1 │ │ │identificată│
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│27 │MUREŞ │C.A. Sovata│da │Intabulat │ │
│ │ │2 │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│28 │NEAMŢ │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Oglinzi │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│29 │NEAMŢ │C.A. Cozla │da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │C.A. Sinaia│ │ │ │
│30 │PRAHOVA │- Vila Casa│da │Intabulat │ │
│ │ │Elevilor │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │C.A. Cheia │ │ │ │
│31 │PRAHOVA │- Vila │da │Neintabulat│ │
│ │ │Brădet │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│32 │SATU-MARE │C.A. Ştrand│da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│33 │SIBIU │C.A. Ocna │da │Intabulat │ │
│ │ │Sibiului │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│34 │SIBIU │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Cisnădioara│ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│35 │SIBIU │C.A. – │da │Intabulat │ │
│ │ │Sălişte │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│36 │TELEORMAN │CA Dunărica│da │Neintabulat│ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│37 │TELEORMAN │BT Valahia │da │Neintabulat│ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │C.A. │ │ │ │
│38 │TIMIŞ │Chevereşu │da │Intabulat │ │
│ │ │Mare │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│39 │TIMIŞ │C.A. Poieni│da │Intabulat │ │
│ │ │Strâmbu │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │Baza │ │ │ │
│40 │TIMIŞ │Turistică │da │Intabulat │ │
│ │ │Timişoara │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │C.A. Sulina│ │ │ │
│41 │TULCEA │(Briza │da │Neintabulat│ │
│ │ │Mării) │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│ │ │C.A. │ │ │ │
│42 │TULCEA │Babadag │da │Intabulat │ │
│ │ │(Sinaia │ │ │ │
│ │ │Dobrogei) │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│43 │VÂLCEA │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Căciulata │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│44 │VÂLCEA │BT │da │Intabulat │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│45 │VASLUI │C.A. Poiana│da │Neintabulat│ │
│ │ │Căprioarei │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│46 │VASLUI │BT Podul │da │Neintabulat│ │
│ │ │Înalt │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│47 │VRANCEA │C.A. │da │Intabulat │ │
│ │ │Gălăciuc │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┤ │
│48 │VRANCEA │BT Focşani │da │Neintabulat│ │
└────┴─────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴────────────┘


┌────┬───────────────┬────────────┬──────────┬────────────┐
│ │ │centru de │ │ │
│nr. │judeţ │agrement/ │funcţional│sursa de │
│crt.│ │bază │ │finanţare │
│ │ │turistică │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│1 │ALBA │Poiana │nu │ │
│ │ │Vadului │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│2 │ALBA │Garda │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│3 │ALBA │Albac │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│4 │ALBA │Abrud │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│5 │ALBA │Taut │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│6 │ALBA │Sugag │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│7 │ARGEŞ │Pauleasca │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│8 │ARGEŞ │Valea Mare │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│9 │BACĂU │Poiana │nu │ │
│ │ │Sărată │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│10 │BACĂU │Geamăna │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│11 │BACĂU │Valea Uzului│nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│12 │BIHOR │CAT Urvis │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│13 │BIHOR │CAT Nucet │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│14 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Telciu │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│15 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Fiad │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│16 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Valea Mare │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│17 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Valea │nu │ │
│ │ │Blasnei │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│18 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Colibiţa │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│19 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│Baza │nu │ │
│ │ │Turistică │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│20 │BRĂILA │Blasova │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│21 │BRAŞOV │Zizin │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│22 │BRAŞOV │Timişu de │nu │ │
│ │ │Jos │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │Timişu de │ │ │
│ │ │Sus - │ │ │
│ │ │transmis │ │ │
│ │ │parţial CL │ │ │
│23 │BRAŞOV │Mun. Braşov │nu │ │
│ │ │prin HG 654/│ │ │
│ │ │2010, ceea │ │ │
│ │ │ce a rămas │ │ │
│ │ │este │ │ │
│ │ │nefuncţional│ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│24 │BRAŞOV │Brădet │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│25 │BRAŞOV │Sâmbăta de │nu │ │
│ │ │Sus │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│26 │BUCUREŞTI-IF │Stejarul │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│27 │BUCUREŞTI-IF │Mogoşoaia │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│28 │BUCUREŞTI-IF │Cernica │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│29 │BUZĂU │Fisici │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│30 │CARAŞ-SEVERIN │Vila Klaus │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│31 │CARAŞ-SEVERIN │Brebu Nou │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│32 │CARAŞ-SEVERIN │Ciresnaia │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│33 │CARAŞ-SEVERIN │Valea │nu │ │
│ │ │Minişului │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│34 │CARAŞ-SEVERIN │Delineşti │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│35 │CARAŞ-SEVERIN │Maciova │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│36 │CARAŞ-SEVERIN │Jervani │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │"Casa de │ │ │
│37 │CONSTANŢA │Piatră" - │nu │ │
│ │ │Eforie Sud │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│38 │DÂMBOVIŢA │Bucşani │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│39 │DÂMBOVIŢA │Cobia │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│40 │DOLJ │CA Danubiu │nu │ │
│ │ │Calafat │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │Băile │ │ │
│ │ │Homorod - │ │ │
│ │ │transmis │ │ │
│ │ │parţial CJ │ │ │
│41 │HARGHITA │Harghita │nu │ │
│ │ │prin HG 54/ │ │ │
│ │ │2012, ceea │ │ │
│ │ │ce a rămas │ │ │
│ │ │este │ │ │
│ │ │nefuncţional│ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│42 │HUNEDOARA │Brădăţel │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│43 │HUNEDOARA │Ohaba │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│44 │HUNEDOARA │Bulzeşti de │nu │urmează să │
│ │ │Sus │ │fie │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤identificată│
│45 │IALOMIŢA │C.A. Amara -│nu │ │
│ │ │căsuţe │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│46 │IAŞI │Muncel II │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│47 │IAŞI │Ciric │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│48 │IAŞI │Strunga │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│49 │MEHEDINŢI │CA Orşova │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│50 │MEHEDINŢI │CA Cazane │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│51 │NEAMŢ │Bicaz │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│52 │OLT │Moşteni │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│53 │OLT │Vitomireşti │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │Sinaia Vila │ │ │
│54 │PRAHOVA │1 şi 3 │nu │ │
│ │ │concesionată│ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│55 │PRAHOVA │Buşteni Vila│nu │ │
│ │ │Fraga │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │Cheia Bloc │ │ │
│56 │PRAHOVA │alim + │nu │ │
│ │ │mansardă │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│57 │PRAHOVA │Cheia Vila │nu │ │
│ │ │Cumpăna │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│58 │PRAHOVA │Cheia Vila │nu │ │
│ │ │Scărişoara │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│59 │PRAHOVA │Telega │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│60 │PRAHOVA │Voila │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│61 │PRAHOVA │Păuleşti │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│62 │PRAHOVA │Izvoarele │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│63 │PRAHOVA │Suzana │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│64 │PRAHOVA │Ştefeşti │nu │ │
│ │ │Vila nr. 2 │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│65 │PRAHOVA │Slănic Corp │nu │ │
│ │ │A │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │Izovoarele │ │ │
│66 │SĂLAJ │Barcăului │nu │ │
│ │ │Tuşa │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│67 │SATU MARE │Tarna │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│68 │SATU MARE │Livada │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│69 │SATU MARE │Vrăticel │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│70 │SUCEAVA │Rusca │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│ │ │Baza │ │ │
│71 │SUCEAVA │Turistică │nu │ │
│ │ │Bucovina │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│72 │TIMIŞ │Poieni Sat │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│73 │TIMIŞ │Bogda │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│74 │TIMIŞ │Herneacova │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│75 │VÂLCEA │Arutela │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│76 │VÂLCEA │Lotru │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│77 │VASLUI │Talasmani │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│78 │VRANCEA │Coteşti │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│79 │VRANCEA │Soveja │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│80 │ARGEŞ │Stoeneşti │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│81 │BIHOR │CAT Roşia │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│82 │BOTOŞANI │Luceafărul │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│83 │BUCUREŞTI-IF │Pustnicul I │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│84 │BUCUREŞTI-IF │Pustnicul II│nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│85 │CARAŞ-SEVERIN │Poiana │nu │ │
│ │ │Mărului │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│86 │GALAŢI │Gârboavele │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│87 │GALAŢI │Buciumeni │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│88 │HUNEDOARA │Hotel Flora │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│89 │HUNEDOARA │Lăpuşnic │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│90 │IAŞI │Valea Seacă │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│91 │IAŞI │Bucium │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│92 │NEAMŢ │Tazlău │nu │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│93 │PRAHOVA │Cheia Vila │nu │ │
│ │ │Brânduşa │ │ │
├────┼───────────────┼────────────┼──────────┤ │
│94 │SIBIU │Nou Săsesc │nu │ │
└────┴───────────────┴────────────┴──────────┴────────────┘



    ACŢIUNI DE INFORMARE, MARKETING ŞI CONSULTARE PUBLICĂ
        Succesul unei strategii naţionale şi a proiectelor generate prin adoptarea acestui tip de demers administrativ, la nivel guvernamental, depinde în mare măsură de participarea grupurilor ţintă la implementarea acestuia.
        În contextul elaborării Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului din România pentru perioada 2020 -2025, informarea generală, pe înţelesul tuturor, prin canale adecvate de comunicare, este o condiţie esenţială pentru succesul implementării.
        Dialogul social, inclusiv prin mijloacele dialogului structurat cu tinerii şi organizaţiile acestora, cu cercetătorii în domeniul tineretului şi cu decidenţii politici de la nivel central, regional şi local, la care Consiliul Uniunii Europene a convenit împreună cu Statele Membre, prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene şi a reprezentaţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului prin Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01*9))/este esenţial pentru implicarea tuturor entităţilor interesate în implementarea Strategiei.
        *9) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:42018Y1218(01)&from=EN

        În conformitate cu principiile directoare ale Politicii europene de tineret, precum şi cu acţiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027, toate politicile şi activităţile privind tinerii ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internaţional al drepturilor omului, respectând următoarele principii:
    A. Egalitatea şi nediscriminarea: combaterea tuturor formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de gen, recunoaşterea faptului că tinerii sunt expuşi riscului unor forme multiple de discriminare, inclusiv discriminării bazate pe vârstă, şi respectarea principiilor recunoscute, printre altele, la articolele 21 şi 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    B. Incluziunea: recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen şi, prin urmare, au nevoi, situaţii de viaţă şi interese diferite şi provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activităţi şi politici care să îi includă pe toţi tinerii, în special pe cei care au mai puţine oportunităţi şi/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite.
    C. Participarea: recunoscând că toţi tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile şi activităţile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare şi acţiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor şi a organizaţiilor de tineret în acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoaşterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice şi civice.
    D. Dimensiunea globală, europeană, naţională, regională şi locală: pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a Uniunii Europene să fie pusă în aplicare ţinând cont de interconexiunile cu nivelul regional şi local şi să fie desfăşurate activităţi pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În acelaşi timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale.
    E. Abordarea duală: Politicile care urmăresc îmbunătăţirea vieţii tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine.

        Părţile interesate la nivelul României sunt reprezentate de autorităţi la nivel central, de autorităţi locale şi regionale, consilii ale tinerilor, organizaţii tematice de tineret, cercetători din domeniul tineretului şi actori din societatea civilă, precum şi de structuri ale programelor Erasmus+, SEE, Discover EU*10) şi Corpul European de solidaritate şi proiectele generate.
        *10) Programul "Discover EU" este o iniţiativă propusă de Parlamentul European în 2016 şi aprobată de Comisia Europeană. Scopul acestuia este de a oferi tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul unor experienţe inedite, să dobândească mai multe informaţii despre patrimoniul cultural şi istoria acesteia şi să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, Discover EU permite tinerilor dezvoltarea de competenţe utile pentru viitor, cum ar fi: independenţa, încrederea şi deschiderea către alte culturi. Mai multe informaţii sunt disponibile la adresa: https://europa.eu/youth/discovereu en

        În consecinţă, recunoscând că toţi tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile şi activităţile referitoare la aceştia (populaţia cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani*11)) trebuie să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare şi acţiunile ulterioare generate de politicile adoptate.
        *11) Conform Legii nr. 350/2006 a tinerilor; la această categorie de cetăţeni, se adaugă populaţia şcolară şi stundenţii, indiferent de formele de învăţământ practicate - public sau privat.

        Ministerul Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, va elabora şi va pune în aplicare, încă de la adoptarea Strategiei, un program de informare publică şi dialog social, prin care să asigure cunoaşterea şi înţelegerea de către tineri, de către autorităţile publice şi de către structurile societăţii civile implicaţiile şi beneficiile implementării Strategiei.
        Dialogul continuu cu tinerii (copii, elevi, studenţi şi tineri până la vârsta de 35 de ani) şi cu entităţile implicate este de natură să asigure şi să menţină sentimentul de parte implicată, cu efecte pozitive asupra mobilizării acestora în etapa de utilizare a serviciilor şi a infrastructurii reabilitate prin investiţiile previzionate (baze turistice/centre de agrement).
        Tinerii şi copiii reprezintă categorii sociale vulnerabile, iar serviciile pe care Ministerul Tineretului şi Sportului le va oferi, în baza proiectelor generate de prezenta Strategie, atât cele de turism în centrele de agrement/baza turistice (organizare de tabere), cât şi cele care promovează educaţia non-formală, prezintă avantajele unei accesibilităţi financiare evidente.
        Categoriile de stakeholderi identificaţi în tot procesul de elaborare a prezentei Strategii se conturează pe direcţiile:
    - Autorităţi centrale:
        ● Ministerul Educaţiei şi Cercetării
        ● Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
        ● Ministerul Turismului (Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri)
        ● Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
        ● Ministerul Culturii
        ● Ministerul Afacerilor Interne
        ● Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară).

    – Autorităţi locale şi regionale:
        ● Consilii judeţene
        ● Consilii locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din România
        ● Agenţii pentru Dezvoltare Regională din regiunile de dezvoltare din România, responsabile pentru politica de dezvoltare regională

    – Organizaţii de şi pentru tineret şi cluburi sportive;
    – Furnizori de formare din domeniul turismului.

        Toate aceste entităţi au roluri diferite în procesul de modernizare a infrastructurii Ministerului Tineretului şi Sportului.

    Măsuri propuse pentru informarea potenţialilor beneficiari şi a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei
        Beneficiarii prezentei strategii pot fi clasificaţi, pentru o justă implicare în procesul participativ, în:
    - Beneficiari direcţi: copii (preşcolari, elevi) studenţi şi tineri cu vârsta între 14 - 35 ani
    – Beneficiari indirecţi

        ● Ministerul Tineretului şi Sportului, cu toate entităţile subordonate (direcţii judeţene de sport şi tineret şi a municipiului Bucureşti, cluburi şi complexe sportive, case de cultură ale studenţilor, muzee);
        ● Instituţiile şi structurile instituţionale conexe - inspectorate şcolare, universităţi, unităţi de învăţământ preuniversitar, instituţii de cultură;
        ● ONG-urile de tineret şi cele studenţeşti, locale şi naţionale, precum şi structurile asociative conexe (federaţii, asociaţii etc.), care au activitate de tineret şi care pot iniţia parteneriate în domeniu;
        ● Structurile sportive, de drept public sau privat, locale şi naţionale, inclusiv federaţii sportive naţionale şi internaţionale.
        Creşterea accesibilităţii şi a vizibilităţii activităţii Ministerului Tineretului şi Sportului cu privire la bazele turistice şi la centrele de agrement sunt esenţiale în relaţia cu grupul ţintă al prezentei Strategii, care este reprezentat de:
        ● tineri
        ● tineri cu oportunităţi reduse şi aparţinând grupurilor vulnerabile,
        ● studenţi şi organizaţii studenţeşti,
        ● organizaţii de şi pentru tineret,
        ● angajaţi ai serviciilor publice cu atribuţii în domeniul tineretului: 41 direcţii pentru sport şi tineret şi direcţia pentru sport şi tinere a municipiului Bucureşti,
        ● personalul MTS din instituţiile subordonate: case de cultură ale studenţilor, muzee, cluburi sportive etc.

        Având în vedere investiţiile propuse, Ministerul Tineretului şi Sportului va actualiza infrastructura comunicaţională prietenoasă cu grupul ţintă în secţiunea TABERE din website-ul: http://mts.ro la subsecţiunea Tabere de odihnă.
        Facem menţiunea că informaţiile despre facilităţile existente se regăsesc în secţiunile specifice din paginile de internet ale Ministerului şi ale direcţiilor judeţene din subordine, respectiv cea a municipiului Bucureşti, pentru fiecare tip de serviciu existent în centrele agrement/bazele turistice, la nivel naţional:
    - Tabere naţionale,
    – Tabere tematice,
    – Tabere sociale,
    – Tabere destinate tinerilor cu dizabilităţi,
    – Tabere pentru elevi olimpici, sportivi cu rezultate la concursuri naţionale şi internaţionale, formaţii sau ansambluri laureate la festivaluri de profil,
    – Tabere stagii sportive,
    – Tabere destinate tinerilor din afara ţării,
    – Tabere de odihnă pentru copii şi tineri,
    – Proiecte de şi pentru tineret, finanţate de Ministerul Tineretului şi Sportului,
    – Proiecte pentru studenţi.

        Un instrument de comunicare agregator, website-ul, cu o secţiune specializată, care să trimită concret la facilităţile din fiecare judeţ, va conduce la o transparenţă a informaţiilor şi un acces direct al grupului ţintă la facilităţile reabilitate prin proiectele de investiţii propuse prin prezenta Strategie.
        O informaţie agregată, unitară şi cu şanse de aplicabilitate imediată va aduce beneficii atât grupului ţintă, care va ajunge facil la informaţie şi va consuma serviciile turistice oferite, cât şi furnizorilor acestor servicii.
        Informaţia cu privire la existenţa unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului va regăsi şi pe platformele de socializare (Facebook) ale direcţiilor subordonate pentru sport şi tineret.

    Marketing şi promovare turistică orientată spre tineri
        Publicul ţintă, pentru a deveni consumator de servicii turistice, trebuie în primul rând, să cunoască ceea ce are de oferit Ministerul Tineretului şi Sportului şi să considere oferta ca fiind una atractivă. Consumatorul trebuie să ajungă rapid la informaţie, în special cel care poate asigura venituri pentru bazele turistice, în perioadele în care nu există, de obicei, un grad de ocupare semnificativ.
        Având în vedere costurile ridicate ale serviciilor de publicitate, investiţiile în reclame nu sunt cele mai indicate, dar un plan de marketing pentru promovarea noilor servicii ar putea fi o combinaţie între dezvoltarea paginii de internet a Ministerului la secţiunea Tabere/Tabere de odihnă/Centre de agrement şi actualizarea informaţiilor din paginile de internet ale direcţiilor subordonate.
        De asemenea, identificarea unor parteneri de informare cu privire la noile atracţii şi facilităţi turistice care să asigure diseminarea informaţiei spre toate categoriile de tineret (preşcolari, elevi, studenţi) este o condiţie esenţială în procesul de promovare: inspectorate şcolare judeţene, şcoli, licee, universităţi, târguri de ocupare a forţei de muncă etc.
        Investiţiile realizate de Ministerul Tineretului şi Sportului vor pune accent pe baza turistică destinată tineretului, o componentă inexistentă în comunicarea publică a Ministerului, respectiv a direcţiilor pentru sport şi tineret subordonate.
        Proiectele cu potenţial de finanţare prin programe operaţionale şi fonduri structurale şi de investiţii europene sau prin fonduri guvernamentale vor avea obligatoriu o componentă de informare şi promovare, ceea ce va duce la o mai bună promovare a bazei turistice şi a serviciilor oferite în centrele de agrement.
        Printr-o analiză a oportunităţilor oferite de bazele turistice/centrele de agrement aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, o pondere semnificativă se situează în zone turistice foarte populare (litoralul Mării Negre, zona turistică Valea Prahovei) sau în zone cu mare potenţial turistic balnear, ceea ce reprezintă o prioritate de exploatare din perspectiva marketingului şi a promovării.
        O promovare corectă a resurselor oferite de potenţialul turistic al zonelor în care sunt amplasate bazele turistice/centrele de agrement ar putea duce la reducerea sezonalităţii, iar implicarea unor stakeholderi importanţi la nivel central prin parteneriate de colaborare pentru gestionarea gradului de ocupare (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri - Direcţia Generală Turism) poate reprezenta un pas important în deschiderea serviciilor pe o piaţă mai largă, dar cu respectarea grupului ţintă: tinerii.
        O oportunitate extrem de actuală pentru consumul serviciilor de turism intern, inclusiv în bazele turistice ale Ministerului Tineretului şi Sportului, o reprezintă limitările de călătorie, inclusiv a tinerilor, cauzate de pandemia COVID-19.
        Introducerea sistemului de clasificare în turism pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului şi Sportului în vederea creşterii calităţii ofertei de servicii hoteliere pentru tinerii până la vârsta de 35 de ani, poate reprezenta un element vital în promovarea serviciilor.
        O viziune globală a promovării serviciilor turistice pentru tineret depinde de deciziile de prioritizare a investiţiilor care vor fi derulate, cu identificarea corectă a surselor de finanţare, în vederea consolidării infrastructurii existente pe termen mediu şi lung.
        Un grad sporit de igienă şi de confort la infrastructura existentă, care se va realiza prin investiţiile propuse de prezenta Strategie, reprezintă în sine o condiţie esenţială în conturarea unor servicii turistice pentru tineret competitive şi mai uşor de promovat.

    Procesul de consultare publică
        Conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi celelalte instituţii publice care utilizează resurse financiare publice au obligaţia de a face publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate.
        Prin urmare, Ministerul Tineretului şi Sportului este responsabil de derularea întregului proces de consultare şi de adoptarea propunerilor, sugestiilor şi a opiniilor factorilor interesaţi.

                                         -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016