Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I
INTRODUCERE. SCOP
La începutul acestui mileniu, comunitatea internaţionalã este confruntatã cu ameninţãri grave la adresa securitãţii şi ordinii mondiale, cu noi forme de manifestare a criminalitãţii, mai ales sub aspectul sãu organizat, statele membre ale Uniunii Europene şi cele candidate la aderare reprezentând principalii vectori ai luptei împotriva criminalitãţii, fiind puternic angajate din punct de vedere logistic, operaţional şi financiar în combaterea acestui flagel.
România ca oricare altã ţarã din lume se confruntã cu diversitatea criminalitãţii organizate, respectiv, traficul de persoane, traficul de droguri, migraţia ilegalã, falsul de monedã, criminalitatea informaticã, traficul internaţional cu autovehicule furate, de materiale strategice şi spãlarea banilor proveniţi din aceste activitãţi ilicite.
În perioada de tranziţie parcursã de România dupã Revoluţia din Decembrie 1989, criminalitatea organizatã naţionalã şi internaţionalã şi-a fãcut apariţia şi s-a dezvoltat, grupurile criminale acţionând structurat în diverse domenii ale vieţii sociale şi economice. O parte a cetãţenilor români uzitând de dreptul la libera circulaţie au sãvârşit fapte penale în afara teritoriului naţional, pentru ca ulterior, în baza "experienţei" acumulate, sã iniţieze pe teritoriul României forme organizate de criminalitate, deja existente în alte zone geografice. În acest context s-a ajuns la o specializare a grupãrilor criminale în domenii în care profitul este maxim, prejudiciind de cele mai multe ori sistemul economic şi social prin: fraudarea banilor publici şi trecerea acestora în profitul grupurilor de interese şi afectând sãnãtatea şi viitorul naţiunii; organizarea unor reţele de traficanţi de droguri şi atragerea tineretului în sfera consumatorilor; traficarea de persoane în vederea exploatãrii sexuale; traficarea persoanelor cu handicap în vederea practicãrii cerşetoriei; constituirea unor reţele de aducere în România şi trecerea ilegalã peste frontiera a unor grupuri de migranţi.
Dimensiunile criminalitãţii organizate fac din aceasta un risc la adresa securitãţii naţionale a României prin afectarea majoritãţii domeniilor de manifestare ale mediului economic şi social, ceea ce impune elaborarea unei strategii adecvate, fundamentatã pe analiza de stare a criminalitãţii organizate şi a tendinţelor de manifestare a fenomenului.
Strategia prezintã factorii de risc la adresa asigurãrii unui climat de siguranţã şi securitate, principiile care stau la baza combaterii fenomenului de crimã organizatã, stabileşte obiectivele generale şi specifice, precum şi modalitãţile de realizare a acestora, cât şi responsabilitãţile fiecãrei instituţii cu atribuţii în combaterea fenomenului, în raport cu prioritãţile şi resursele destinate acestui domeniu.
În cadrul procesului de armonizare cu legislaţia internaţionalã a fost adoptatã <>Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalitãţii organizate, instituindu-se astfel cadrul juridic de reglementare principal, necesar pentru abordarea unitarã a fenomenelor conexe şi infracţiunilor din sfera criminalitãţii organizate, de cãtre diferitele instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii acesteia.
CAP. II
PRINCIPII DIRECTOARE. FACTORI DE RISC. OBIECTIVE
SECTIUNEA 1
PRINCIPII DIRECTOARE
1. Principiul prioritãţii - Problema combaterii criminalitãţii organizate este asumatã ca o prioritate de Guvernul României.
2. Principiul viziunii globale şi unitare - Mãsurile de combatere a criminalitãţii organizate se bazeazã pe viziunea globalã şi unitarã a problemei.
3. Principiul profesionalizãrii în toate domeniile de activitate - Lupta împotriva criminalitãţii organizate presupune pregãtirea profesionalã corespunzãtoare a specialiştilor, precum şi diseminarea experienţei, bunelor practici şi a instrumentelor de lucru în domeniu.
4. Principiul continuitãţii - Activitãţile desfãşurate în vederea combaterii fenomenului vor avea un caracter permanent.
5. Principiul legalitãţii - Respectarea prevederilor Constituţiei şi legislaţiei naţionale în materie, precum şi a prevederilor specifice din tratatele internaţionale la care România este parte.
6. Principiul confidenţialitãţii - Datele personale deţinute rezultate din activitãţile specifice nu se fac publice decât în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
7. Principiul nediscriminãrii - Activitãţile specifice de contracarare se aplicã tuturor cetãţenilor care sãvârşesc fapte ilicite, indiferent de sex, apartenenţã etnicã şi religioasã etc.
8. Principiul coordonãrii şi cooperãrii unitare între toate instituţiile implicate - Practicile şi procedurile în domeniul combaterii criminalitãţii organizate vor avea la bazã o concepţie naţionalã unitarã.
9. Principiul cooperãrii internaţionale active - Cooperarea activã în procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeanã şi asigurarea unui rol activ al României la nivel internaţional.
SECTIUNEA a 2-a
FACTORI DE RISC ŞI VULNERABILITĂŢI INTERNE
Realizarea obiectivelor, atât a celor generale, cât şi a celor specifice poate fi influenţatã de anumiţi factori de risc şi vulnerabilitãţi interne, care trebuie identificaţi, evaluaţi şi luaţi în considerare la elaborarea strategiei şi a planului de implementare a acesteia.
Principalii factori de risc şi vulnerabilitãţi interne sunt:
1) Factori de risc:
a) aşezarea geograficã a României, teritoriul ţãrii fiind tranzitat de unele rute utilizate de cãtre reţele ale criminalitãţii organizate internaţionale;
b) instabilitatea socialã, politicã şi economicã a unor zone din proximitatea României;
c) expansiunea reţelelor criminalitãţii organizate transnaţionale, a traficului ilegal de persoane, droguri, arme şi muniţii, tehnologii sensibile, materiale radioactive şi strategice;
d) proliferarea armelor de distrugere în masã, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armelor şi mijloacelor letale neconvenţionale;
e) creşterea fluxului de migranţi ilegali;
f) acţiuni individuale sau colective de accesare şi folosire ilegale a sistemelor informatice sau de comunicaţii.
2) Vulnerabilitãţi interne:
a) accentuarea unor manifestãri ale fenomenului de corupţie;
b) amplificarea infracţionalitãţii economico-financiare;
c) contrabanda, migraţia clandestinã şi traficul de persoane;
d) traficul cu armament, muniţii, materii explozive, substanţe toxice şi radioactive;
e) escaladarea traficului şi consumului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope;
f) contrabanda cu produse, tehnologii şi servicii aflate sub embargo internaţional;
g) posibilitatea penetrãrii ilegale sau distrugerii reţelelor de telecomunicaţii;
h) unele deficienţe ale cadrului legislativ necesar desfãşurãrii activitãţilor;
i) insuficienţa resurselor umane, materiale sau financiare;
j) lipsa sau neactualizarea cadrului juridic de cooperare cu unele ţãri.
SECTIUNEA a 3-a
OBIECTIVE
În formularea obiectivelor cuprinse în Strategia Naţionalã de Combatere a Criminalitãţii Organizate au fost luate în considerare prevederile legilor prin care România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalitãţii transnaţionale organizate, adoptatã la New York, la 15 noiembrie 2000, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestrã, a aerului şi pe mare, precum şi Protocolul împotriva fabricãrii şi traficului ilegale de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adiţionale la Convenţia Naţiunilor Unite.
De asemenea, la baza elaborãrii strategiei au stat documentele programatice privind aderarea României la Uniunea Europeanã, precum şi observaţiile, recomandãrile şi concluziile rezultate din analiza stadiului actual al acestui proces.
A. Obiective generale
1. Dezvoltarea instituţionalã şi operaţionalã pentru compatibilizarea cu structurile europene în conformitate cu convenţiile, acordurile, recomandãrile internaţionale şi legislaţia naţionalã
2. Dezvoltarea şi modernizarea capacitãţii manageriale, precum şi profesionalizarea personalului
3. Armonizarea legislaţiei în domeniu cu acquis-ul comunitar
4. Combaterea infracţiunilor din sfera criminalitãţii organizate
5. Dezvoltarea cooperãrii inter-instituţionale,
6. Dezvoltarea cooperãrii internaţionale în lupta împotriva criminalitãţii organizate.
B. Obiective specifice
1. Compatibilizarea instituţionalã şi funcţionalã cu structurile europene
2. Perfecţionarea legislaţiei în domeniu
3. Optimizarea activitãţilor structurilor implicate în combaterea criminalitãţii organizate
4. Creşterea eficienţei activitãţilor operative prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi de comunicare
5. Îmbunãtãţirea cooperãrii interinstituţionale în scopul combaterii eficiente a criminalitãţii organizate
6. Intensificarea activitãţii de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri, având ca efecte creşterea capturilor de droguri de mare risc şi reducerea cererii de droguri
7. Contracararea deturnãrii de precursori din circuitul legal
8. Confiscarea bunurilor şi valorilor folosite la sãvârşirea de infracţiuni sau obţinute din sãvârşirea infracţiunilor privind criminalitatea organizatã
9. Reducerea traficului ilegal de persoane
10. Menţinerea trendului descendent al infracţiunilor comise cu mare violenţã
11. Scãderea numãrului de autoturisme furate din Uniunea Europeanã şi care sunt indigenizate sau tranzitate prin România
12. Dezvoltarea activitãţilor de prevenire a traficului ilicit cu materiale strategice
13. Reducerea volumului de monedã falsã din circuitul economic şi financiar, cât şi a fraudelor cu instrumente de platã contrafãcute
14. Combaterea spãlãrii banilor de cãtre reţelele naţionale şi internaţionale de infractori
15. Diminuarea fenomenului corupţiei
16. Informatizarea bazelor de date şi interconectarea structurilor de specialitate la nivel naţional.
CAP. III
MĂSURI PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea "Strategiei naţionale de combatere a criminalitãţii organizate, în perioada 2004-2007" implicã responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare care sã garanteze menţinerea programelor în derulare şi realizarea obiectivelor. Instituţiile implicate în implementarea acestei strategii vor asigura, fiecare pentru activitãţile ce îi revin, resursele financiare necesare.
Obiectiv 1: Dezvoltarea instituţionalã şi operaţionalã în vederea compatibilizãrii cu structurile europene în conformitate cu convenţiile, acordurile, recomandãrile internaţionale şi legislaţia naţionalã
1.1. Crearea şi operaţionalizarea în cadrul Ministerului Public a CENTRULUI NATIONAL DE COORDONARE A ACTIVITĂŢILOR DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE, denumit în continuare Centrul Naţional de Coordonare ca structurã naţionalã inter-instituţionalã, cu urmãtoarele atribuţii:
a) colectarea, centralizarea şi analizarea datelor privind fenomenul criminalitãţii organizate la nivel naţional;
b) coordonarea activitãţilor de cooperare ale structurilor specializate din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice având competenţe în domeniu;
c) schimbul de date şi informaţii cu structurile similare din ţãrile europene;
d) coordonarea investigaţiilor comune cu autoritãţile judiciare şi poliţieneşti din statele europene, pe baza acordurilor bilaterale şi multilaterale.
1.2. Necesarul de date şi informaţii de la structurile similare Punctului Naţional Focal din ţãrile europene vor fi puse la dispoziţia Centrului Naţional de Coordonare.
1.3 Corelarea funcţionalã, la nivel central şi teritorial, a structurilor de combatere a criminalitãţii organizate şi antidrog din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice competente în domeniu cu structurile corespondente aparţinând Ministerului Public
1.4. Reorganizarea unor structuri ale instituţiilor implicate în combaterea criminalitãţii organizate
1.5. Dezvoltarea informatizãrii instituţiilor implicate în combaterea criminalitãţii organizate
1.6. Operaţionalizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism.
Obiectiv 2: Dezvoltarea şi modernizarea capacitãţii manageriale, precum şi profesionalizarea personalului.
2.1. Eficientizarea actului managerial
2.2. Îmbunãtãţirea nivelului de pregãtire şi specializare a personalului din structurile de combatere a criminalitãţii organizate
2.3. Selecţionarea şi încadrarea cu personal a structurilor specializate în combaterea criminalitãţii
Obiectiv 3: Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.
3.1. Iniţierea unor propuneri legislative vizând: dezvoltarea cadrului de prevenire şi combatere a diferitelor forme ale criminalitãţii organizate; euroconformizarea legislaţiei referitoare la arme, explozivi şi substanţe toxice.
Obiectiv 4: Combaterea infracţiunilor din sfera criminalitãţii organizate.
4.1. Eficientizarea activitãţilor de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri
4.2. Combaterea traficului cu fiinţe umane
4.3. Perfecţionarea şi creşterea rolului Grupului Interministerial de Lucru pentru Coordonarea şi Evaluarea activitãţilor de prevenire şi combatere a traficului de persoane
4.4. Combaterea falsului si contrafacerii de monedã, cãrţi de credit şi alte instrumente de platã
4.5. Prevenirea şi combaterea traficului cu materiale strategice
4.6. Combaterea criminalitãţii informatice
4.7. Combaterea traficului internaţional cu autovehicule furate
4.8. Combaterea spãlãrii banilor
4.9. Prevenirea şi combaterea infracţiunilor care aduc atingere vieţii, integritãţii şi sãnãtãţii persoanei
4.10. Eficientizarea activitãţilor pentru combaterea corupţiei, a infracţiunilor privind concurenţa neloialã, contrafacerea de produse şi valori, fraudelor fiscale şi a infracţiunilor legate de protecţia mediului înconjurãtor.
Obiectiv 5: Dezvoltarea cooperãrii inter-instituţionale.
5.1. Optimizarea cooperãrii cu Asociaţia furnizorilor de internet
5.2. Îmbunãtãţirea cooperãrii dintre autoritãţile şi instituţiile publice competente în domeniu
5.3. Crearea portalului pentru depunerea sesizãrilor on-line pe linia criminalitãţii informatice
5.4. Îmbunãtãţirea cooperãrii între instituţiile având responsabilitãţi în domeniul combaterii criminalitãţii organizate.
Obiectiv 6: Dezvoltarea cooperãrii internaţionale în lupta împotriva criminalitãţii organizate.
6.1. Optimizarea cooperãrii cu ofiţerii de legãturã strãini acreditaţi pentru România
6.2. Eficientizarea activitãţilor de colaborare cu ataşaţii de afaceri interne şi cu ofiţerii de legãturã români aflaţi la post în strãinãtate
6.3. Consolidarea cooperãrii cu agenţii internaţionale în domeniu: Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea criminalitãţii transfrontaliere (SECI), Iniţiativa Central Europeanã (ICE), Interpol, Europol (prin intermediul Unitãţii Naţionale), Eurojust, Secret-Service, Drug Enforcement Administration (D.E.A.) şi Biroul Federal de Investigaţii (F.B.L) din SUA
6.4. Încheierea unor protocoale de cooperare cu structuri similare din ţãrile vecine Moldova, Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Ungaria şi Ucraina
6.5. Dezvoltarea colaborãrii operative în domeniul schimbului şi analizei informaţiilor cu cele 11 state semnatare ale Programului UNODC- Întãrirea Capacitãţii de Colectare si Analiza Informaţiilor in Europa de Sud - Est.
6.6. Participarea activa în cadrul task-force-urilor şi iniţiativelor organismelor regionale, europene şi internaţionale
6.7. Dezvoltarea cooperãrii în cadrul programelor punctuale cu structurile similare din statele membre ale UE, SUA, ţãrile vecine şi organisme internaţionale
6.8. Derularea Programului Phare 2004 privind înfiinţarea Centrului de resurse pe trafic cu fiinţe umane
6.9. Implementarea recomandãrilor Catalogului Schengen al Uniunii Europene vol. 4 "Cooperarea poliţieneascã, recomandãri şi cele mai bune practici privind cooperarea transfrontalierã".
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
