Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA NATIONALA din 20 martie 2012 anticoruptie pe perioada 2012-2015 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STRATEGIA NATIONALA din 20 martie 2012 anticoruptie pe perioada 2012-2015

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 27 martie 2012
Comenteaza legea
    Cuprins

    1. INTRODUCERE
    2. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE
    3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE
    4. OBIECTIVELE GENERALE
    5. IMPLICAŢII JURIDICE
    6. IMPLICAŢII BUGETARE
    7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA

    ABREVIERI

    AEP - Autoritatea Electoralã Permanentã
    ANAF - Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã
    ANFP - Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici
    ANI - Agenţia Naţionalã de Integritate
    ANRMAP - Autoritatea Naţionalã pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
    CARIN - Reţeaua Internaţionalã Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanţelor
    CC - Curtea de Conturi
    CE - Comisia Europeanã
    CSM - Consiliul Superior al Magistraturii
    CNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
    DGA - Direcţia Generalã Anticorupţie
    IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de investigare a fraudelor
    DEPABD - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date
    DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudã
    DNA - Direcţia Naţionalã Anticorupţie
    GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul Europei
    H.G. - Hotãrârea Guvernului
    INM - Institutul Naţional al Magistraturii
    JASPERS - Asistenţã comunã pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene
    ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
    MAE - Ministerul Afacerilor Externe
    MAEur - Ministerul Afacerilor Europene
    MECTS - Ministrul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
    MCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale
    MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare
    MECMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
    MFP - Ministerul Finanţelor Publice
    MJ - Ministerul Justiţiei
    MP - Ministerul Public
    OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã
    ONPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spãlãrii Banilor
    ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
    ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
    OUG - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului
    PGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisã
    PÎCCJ - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    SGG - Secretariatul General al Guvernului
    SNA - Strategia naţionalã anticorupţie
    UCRAP - Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice
    UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice
    UE - Uniunea Europeanã


                        STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

                                  2012 - 2015

    1. Introducere

    1.1. Despre strategie
    România, ca stat democratic european, promoveazã o politicã publicã integratã în materia consolidãrii integritãţii instituţionale, bazatã pe o atitudine proactivã orientatã spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţã, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societãţii civile în procesele decizionale.
    Strategia naţionalã anticorupţie are ca premise asumate politic importanţa asigurãrii stabilitãţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientã a instituţiilor publice în serviciul cetãţeanului.
    Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicitãţii în luna iulie 2011, reitereazã recomandarea consolidãrii politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunãtãţirea coordonãrii la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandãrile fãcute întrun studiu de impact independent*1).
---------
    *1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicitãţii la 20 iulie 2011.

    Prezenta strategie asigurã implementarea recomandãrilor formulate de CE, încorporând totodatã recomandãrile specifice formulate în Evaluarea independentã privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publicã Localã pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniazã faptul cã noul document strategic anticorupţie trebuie sã fie unul comprehensiv şi multidisciplinar, care sã vizeze puterea executivã, legislativã şi judecãtoreascã, dar şi autoritãţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilã.
---------
    *2) Evaluarea independentã a fost realizatã în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiţiei pentru implementarea recomandãrilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodatã şi lansarea procesului de consultare publicã în vederea elaborãrii noii strategii naţionale anticorupţie.

    Documentul preia domeniile identificate ca prioritãţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice, protecţia intereselor financiare ale UE.
------------
    *3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupţie care conţine: comunicarea CE - Lupta împotriva corupţiei în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupţie la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupţia în sectorul privat; raportul privind modalitãţile concrete de participare a UE la GRECO.

    De asemenea, prin acest document strategic se urmãreşte şi pregãtirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecãtorilor şi al procurorilor", care se va axa pe urmãtoarele capitole: principii etice şi reguli de conduitã, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activitãţi, declaraţiile de avere şi interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conştientizarea.
    Prezenta strategie promoveazã bunele practici anticorupţie, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor sectoriale.
    Nu în ultimul rând, strategia reflectã angajamentul României faţã de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisã. În septembrie 2011, ţara noastrã a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca prioritãţi majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de cãtre autoritãţile publice, îmbunãtãţirea serviciilor publice, creşterea integritãţii publice, gestionarea eficientã a fondurilor publice, crearea unei comunitãţi sigure şi consolidarea responsabilitãţii corporative.

    1.2. Corupţia în România în indicatori de percepţie şi statistici oficiale
    La nivelul percepţiei publice, corupţia continuã sã fie identificatã ca o piedicã în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce submineazã administrarea eficientã a fondurilor publice şi obstrucţioneazã înfãptuirea justiţiei, afectând totodatã mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţioneazã România sub media ţãrilor membre ale UE.




┌─────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Indicator extern     │                    Constatãri                               │Ţinta de atins pânã│
│                     │                                                             │     în 2015       │
├─────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Indicele de percepţie│Aproximativ trei sferturi din ţãrile care compun acest index │                   │
│a corupţiei 2011     │au un scor inferior valorii de 5 (pe o scarã de la 0 - nivel │                   │
│                     │ridicat de corupţie la 10 - nivel ridicat de integritate).   │6,37 - media UE    │
├─────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│                     │România se numãrã printre acestea, cu un scor de 3,6.        │                   │
├─────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Barometrul global al │87% dintre respondenţii români considerã cã nivelul corupţiei│                   │
│corupţiei 2010       │din România a crescut în ultimii 3 ani.                      │73% - media UE     │
│                     ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│                     │Partidele politice şi Parlamentul sunt considerate           │Media UE           │
│                     │instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de    │4,4 (partide       │
│                     │4,5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3,9) şi   │     politice),    │
│                     │funcţionari publici (3,8).                                   │3,5 (Parlament),   │
│                     │                                                             │3,4 (justiţie),    │
│                     │                                                             │3,1 (poliţie),     │
│                     │                                                             │3,5 (funcţionari   │
│                     │                                                             │     publici)      │
│                     ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│                     │Numai 7% dintre respondenţi apreciazã ca eficiente eforturile│                   │
│                     │curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei.       │26% - media UE     │
├─────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Sondaj al Bãncii     │Mediul de afaceri din România considerã corupţia ca o        │Corupţia nu mai    │
│Mondiale*4) asupra   │problemã majorã în a face afaceri (a treia ca importanţã     │este identificatã  │
│mediului de afaceri  │din 14).                                                     │de mediul de       │
│şi performanţelor    │                                                             │afaceri în top 5.  │
│investiţionale       │                                                             │                   │
│2005-2008            │                                                             │                   │
├─────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Raportul global      │Steag roşu la capitolul cereri de informaţii guvernamentale  │Steguleţ verde     │
│privind integritatea │                                                             │                   │
│2010                 │                                                             │                   │
│                     ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│                     │Trei steaguri portocalii la transparenţa finanţãrii          │                   │
│                     │partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital    │                   │
│                     │majoritar de stat şi aplicarea legii: garanţii şi            │                   │
│                     │profesionalism privind conflictele de interese               │Steguleţ verde     │
├─────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Raportul naţiuni în  │Evaluarea stagneazã la 4,00.                                 │3,27 - media UE    │
│tranziţie 2011       │                                                             │pentru anul 2010.  │
└─────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘


--------------
    *4) Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicitãţii în anul 2011 şi oferã date comparative pentru anii 2005 şi 2008.

    În ceea ce priveşte statistica judiciarã, anii 2010 şi 2011 au continuat sã marcheze o tendinţã pozitivã a indicatorilor de performanţã specifici activitãţii DNA în lupta împotriva corupţiei. Aceasta denotã consecvenţã în investigarea şi trimiterea în judecatã a unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publicã centralã şi localã. Astfel, în 2010 au fost trimişi în judecatã 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi, şi a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimişi în judecatã 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sãnãtãţii, un subprefect, un preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncã, cu rang de secretar de stat, un vicepreşedinte al Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, cu rang de subsecretar de stat) şi au fost condamnaţi 4 (2 deputaţi, un fost deputat şi un subprefect).
    În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost trimişi în judecatã 147 de inculpaţi, dintre care 7 judecãtori, 6 procurori, un notar public, un executor judecãtoresc, 19 avocaţi şi 34 de poliţişti. Au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, dintre care 2 procurori, 10 avocaţi, 24 de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortã de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimişi în judecatã 263 de inculpaţi (2 judecãtori şi 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocaţi, 231 de poliţişti) şi au fost condamnaţi 43 (2 judecãtori şi 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângã judecãtorie, 5 avocaţi, 26 de poliţişti - 7 subofiţeri şi 19 ofiţeri, dintre care 4 cu funcţii de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofiţer şi 3 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţã, un jandarm cu funcţie de conducere).
    În ceea ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecatã 53 de inculpaţi, dintre care 8 comisari ai Gãrzii Financiare, un comisar al Gãrzii de Mediu, 5 lucrãtori vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncã. De asemenea, în 2010 au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrãtori vamali, un comisar al Gãrzii Financiare, 6 inspectori fiscali şi un inspector de la inspectoratul teritorial de muncã. În anul 2011 au fost trimişi în judecatã 91 de inculpaţi (63 de lucrãtori vamali şi un director al Direcţiei de accize şi operaţiuni vamale, 11 comisari ai Gãrzii Financiare, dintre care 3 comisari-şefi, 2 directori şi 4 inspectori, dintre care un inspector şef la direcţia generalã a finanţelor publice, un consilier al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, 5 funcţionari ai Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã, un inspector şef la inspectoratul teritorial de muncã, 3 comisari ai Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, din care un comisar-şef) şi au fost condamnaţi 30 (8 lucrãtori vamali, 4 comisari ai Gãrzii Financiare şi 3 comisari ai Gãrzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori şi un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncã).
    În plus, în 2010 au fost trimise în judecatã 194 de persoane din sectorul privat pentru sãvârşirea unor fapte de corupţie, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice şi 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 de inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar în anul 2011, 90 de inculpaţi.
    De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnitãţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, activitatea operativã a ANI a fost reluatã. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un numãr 4.294 de investigaţii. Totodatã, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activitãţii operaţionale a ANI se prezintã astfel: 2.800 de investigaţii finalizate (clasãri + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancţiuni contravenţionale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de naturã penalã (conflicte de interese, falsuri în declaraţii, suspiciuni privind infracţiuni asimilate faptelor de corupţie sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilitãţi identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanţelor de judecatã/comisiilor de cercetare a averii de pe lângã curţile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totalã reprezentând diferenţe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive şi irevocabile; 2.660.250 de declaraţii de avere şi de interese postate pe portalul declaraţiilor de avere şi de interese în perioada 2008-2012.

    1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente
    SNA este un document de viziune strategicã pe termen mediu, care oferã coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovãrii integritãţii şi bunei guvernãri la nivelul tuturor instituţiilor publice.
    Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de cãtre instituţiile şi autoritãţile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel naţional. Totodatã, documentul include aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acţiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind mãsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţã asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.
    Prezenta strategie asigurã dezvoltarea direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiţia şi politici anticorupţie".
    Totodatã, pentru asigurarea coerenţei şi coordonãrii tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, SNA încorporeazã condiţionalitãţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV şi conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituţionalã înfiinţatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.
    În baza consultãrii interinstituţionale organizate cu ocazia elaborãrii prezentei strategii, se asigurã complementaritatea iniţiativelor deja adoptate la nivel naţional. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea şi prevenirea acumulãrii averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a stãrilor de incompatibilitate 2011-2014, precum şi demersurile instituţionale ale CSM privind sporirea credibilitãţii justiţiei şi responsabilizarea sistemului judiciar.
    Cadrul legislativ anticorupţie din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO şi MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeaşi concluzie a fost formulatã şi de autorii evaluãrii independente a strategiilor anticorupţie implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecinţã, prezenta strategie pune accent pe implementarea şi asigurarea stabilitãţii, predictibilitãţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.

    2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de SNA

    2.1. Valorile fundamentale
    Prezenta strategie este construitã pe premisa asumãrii de cãtre toate instituţiile şi autoritãţile publice a urmãtoarelor valori fundamentale:
    - voinţa politicã - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivã, judecãtoreascã şi cea legislativã, înţeleg importanţa unei societãţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor prevãzute de prezenta strategie;
    - integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi ai autoritãţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivã a atribuţiilor de serviciu. Totodatã, aceştia sunt obligaţi sã ia toate mãsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilitãţi;
    - prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autoritãţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie sã se foloseascã de îndatoririle publice pentru obţinerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
    - transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autoritãţilor publice vor asigura accesul neîngrãdit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea membrilor societãţii civile în cadrul acestui proces.

    2.2. Principii
    Fiecare mãsurã cuprinsã în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumeazã urmãtoarelor principii, a cãror respectare este esenţialã pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:
    - principiul statului de drept, în baza cãruia este consacratã supremaţia legii, toţi cetãţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bazã respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
    - principiul responsabilitãţii, potrivit cãruia autoritãţile statului rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor de acţiune convenite;
    - principiul evaluãrii şi gestionãrii riscurilor de corupţie, care ar trebui sã facã parte integrantã din procesul managerial desfãşurat de cãtre fiecare organizaţie;
    - principiul proporţionalitãţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie sã elaboreze, sã implementeze şi sã menţinã proceduri puternice, care sã fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilitãţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
    - principiul rãspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mitã" nu vor fi eficiente dacã nu existã un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, conform cãruia mita nu este toleratã. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administraţie trebuie sã iniţieze, sã supravegheze şi sã conducã, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul cã mita este contrarã valorilor fundamentale de integritate, transparenţã şi responsabilitate şi cã aceasta submineazã eficacitatea organizaţionalã;
    - principiul prevenirii sãvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate, potrivit cãruia identificarea anticipatã şi înlãturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie sã dea dovadã de diligenţã în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui sã evalueze riscurile de luare de mitã asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entitãţi şi este datoare apoi sã efectueze evaluãri periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie sã verifice dacã respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţã cu aceste principii şi orientãri;
    - principiul eficacitãţii în combaterea corupţiei, care se bazeazã pe evaluarea continuã a activitãţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptã, cât şi al managementului organizaţional;
    - principiul cooperãrii şi coerenţei, în baza cãruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie sã coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitarã asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a mãsurilor ce urmeazã a fi luate;
    - principiul parteneriatului public-privat, care recunoaşte importanţa cooptãrii societãţii civile şi a mediului de afaceri în activitãţile concrete de implementare a mãsurilor de prevenire a corupţiei.

    3. Scopul SNA, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

    3.1. Scopul SNA şi caracterul multidisciplinar
    Scopul SNA este reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasã a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizãrii impactului mãsurilor anticorupţie.
    Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivã, legislativã şi judecãtoreascã, autoritãţilor publice locale, mediului de afaceri şi societãţii civile.

    3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse
    Rapoartele periodice de evaluare a eficienţei demersurilor anticorupţie implementate de România aratã faptul cã momentul adoptãrii de noi legi anticorupţie a fost deja depãşit. Este momentul ca la nivelul fiecãrei instituţii publice, dar şi al celor din sectorul privat sã se punã accent pe implementarea eficientã a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie.
    Totodatã, este necesarã o schimbare de abordare cu privire la promovarea integritãţii instituţionale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de cãtre conducãtorii instituţiilor publice a problematicii integritãţii la nivelul organizaţiei. Aceastã atitudine trebuie sã depãşeascã nivelul asumãrii declarative a principiului "toleranţei zero" şi sã se manifeste prin mãsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.
    În susţinerea unei schimbãri de abordare a managementului, SNA pune accent pe mãsurile de promovare a integritãţii instituţionale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial şi eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare, protecţia avertizorului de integritate, managementul vulnerabilitãţilor specifice fiecãrei instituţii.
    SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de cãtre DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementãrii noii SNA se urmãreşte testarea aplicãrii acestui instrument şi în cadrul altor instituţii publice. În funcţie de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care sã fie ulterior implementatã de toate instituţiile publice.
    De asemenea, pornind de la experienţa SNA implementate între 2008 şi 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituţie are obligaţia elaborãrii şi implementãrii propriului plan de mãsuri care sã urmãreascã remedierea vulnerabilitãţilor specifice.
    Prezenta strategie rãspunde şi recomandãrilor privind consolidarea mecanismului de coordonare şi monitorizare a implementãrii mãsurilor anticorupţie.
    Prin cooperarea cu agenţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivelul secretariatului tehnic se urmãreşte operaţionalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA şi IGPR-DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodicã a eficienţei reacţiei instituţionale şi a mãsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilitãţile identificate, precum şi diseminarea la nivelul tuturor autoritãţilor publice a bunelor practici anticorupţie. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc şi a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.
    Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului mãsurilor preventive anticorupţie şi indicatorilor de evaluare asociaţi (anexa nr. 2 la hotãrâre) se urmãreşte realizarea la nivelul fiecãrei instituţii/autoritãţi publice a unei autoevaluãri periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare şi eficienţã a mãsurilor anticorupţie. Autoevaluarea va viza mãsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilitãţile, codurile etice şi deontologice, transparenţa decizionalã, accesul la informaţii de interes public, gestionarea fondurilor publice, achiziţiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecţie şi promovare a personalului etc.
    Aceastã autoevaluare va fi dublatã de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de cãtre echipe mixte, constituite din experţi ai diferitelor instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a mãsurilor preventive prevãzute în anexa nr. 2 la hotãrâre, precum protecţia personalului din instituţiile şi autoritãţile publice care semnaleazã încãlcãri ale legii şi a consilierului de eticã/integritate şi, dacã este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU şi OCDE.
    Pentru fiecare tip de intervenţie, SNA identificã obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasicã, trihotomicã de intervenţie strategicã în domeniul anticorupţie, respectiv prevenire, educaţie şi combatere.

    4. Obiectivele generale

    4.1. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice
    Legislaţia naţionalã anticorupţie dezvoltatã de-a lungul ultimului deceniu conţine un set complex de mãsuri preventive care asigurã un nivel înalt de integritate în administraţia publicã din România.
    Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, instituie o obligaţie a persoanelor care exercitã o funcţie publicã de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însãrcinãrilor încredinţate, cu respectarea strictã a legilor şi a normelor de conduitã profesionalã, şi de a asigura ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetãţenilor, fãrã sã se foloseascã de funcţiile, atribuţiile ori însãrcinãrile primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Aceastã obligaţie cu caracter general este subsecvent reglementatã prin legi speciale, precum şi coduri etice şi regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public şi privat, în concordanţã cu standardele internaţionale în materie.
    Rãspunderea individualã trebuie însã dublatã de asigurarea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea şi evaluarea periodicã a eficienţei mãsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilitãţi ce aparţin conducerii instituţiilor publice şi implicã asumarea agendei anticorupţie la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secţiuni, ce urmeazã a fi implementat la nivelul tuturor instituţiilor publice.
    Pe lângã mãsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autoritãţile publice, SNA cuprinde şi mãsuri specifice pentru creşterea gradului de integritate şi transparenţã în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, achiziţiile publice şi administraţia publicã localã.
    Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE reprezintã o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Alãturi de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodicã a implementãrii de cãtre România a legislaţiei specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupţiei în sectorul privat, precum şi a standardelor Convenţiei ONU împotriva corupţiei.


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilitãţilor specifice instituţiilor │
│                        publice prin implementarea sistematicã a mãsurilor    │
│                        preventive                                            │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. autoevaluarea periodicã a gradului de implementare a mãsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotãrâre);
    2. intensificarea activitãţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetului oricãrui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine*5);
-----------
    *5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitãţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.

    3. introducerea treptatã la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisã pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
    4. implementarea codului de conduitã pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de cãtre personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;
    5. consolidarea statutului şi a rolului consilierului de eticã;
    6. operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care sã faciliteze sesizarea iregularitãţilor şi a posibilelor fapte de corupţie;
    7. implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţie.

    Responsabili: conducãtorii instituţiilor şi autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 2. Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea  │
│                        gradului de disponibilitate a datelor publice deschise│
│                        (open data*6) puse la dispoziţie de cãtre autoritãţile│
│                        publice                                               │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



-------------
    *6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziţie de cãtre autoritãţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra cãruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţã deschisã (care permite folosirea liberã a datelor, fãrã ca acestea sã fie limitate prin drepturi de proprietate intelectualã - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mãrci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizãrii datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, care a fost transpusã în legislaţia româneascã prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificãrile ulterioare. Legea prevede cã reutilizarea documentelor deţinute de cãtre instituţiile publice este liberã pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţã şi cã instituţiile publice trebuie sã asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizãrii mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizãrii. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisã (Open Government Partnership).

    Mãsuri:
    1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisã;
    2. asigurarea respectãrii prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional;
    3. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de cãtre cetãţeni;
    4. implementarea de proiecte pentru promovarea integritãţii şi bunei guvernãri în parteneriat cu societatea civilã;
    5. îmbunãtãţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie, cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media.

    Responsabili: conducãtorii instituţiilor şi autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 3. Consolidarea integritãţii şi transparenţei sistemului │
│                        judiciar prin promovarea mãsurilor anticorupţie şi a  │
│                        standardelor etice profesionale                       │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;
    2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare;
    3. cooperarea în domeniul integritãţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe;
    4. elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integritãţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public.

    Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ şi structurile subordonate, instanţe şi parchete



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 4. Creşterea transparenţei finanţãrii partidelor politice│
│                        şi a campaniilor electorale                           │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţã cu recomandãrile GRECO*7);
-----------
    *7) Recomandãrile au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminãrile faptelor de corupţie şi transparenţa finanţãrii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele douã rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.

    2. creşterea capacitãţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;
    3. organizarea periodicã de cãtre AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice;
    4. asigurarea publicitãţii surselor de finanţare a activitãţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate;
    5. stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal;
    6. aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.

    Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 5. Consolidarea integritãţii în rândul membrilor         │
│                        Parlamentului                                         │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunitãţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;
    2. reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţã sau de a reprezenta în orice fel autoritãţi publice sau entitãţi economico-financiare cu capital majoritar de stat;
    3. pregãtirea evaluãrii României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecãtorilor şi al procurorilor";
    4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;
    5. organizarea de seminare, consultãri şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetãţenilor.

    Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 6. Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a      │
│                        corupţiei în materia achiziţiilor publice             │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;
    2. extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP;
    3. scãderea substanţialã a numãrului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice;
    4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora;
    5. sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largã la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor;
    6. constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzãtor contractele din fonduri publice;
    7. organizarea periodicã de cursuri de formare profesionalã multidisciplinarã pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice;
    8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscalã, analizã utilã pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.

    Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PICCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect │
│                        şi integru                                            │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat;
    2. promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale;
    3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public;
    4. organizarea de consultãri publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţionalã anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activitãţii economice;
    5. diseminarea politicilor şi programelor antimitã dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectãrii unor standarde echivalente.

    Responsabili: reprezentanţii mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenţei



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 8. Consolidarea integritãţii, eficienţei şi transparenţei│
│                        la nivelul administraţiei publice locale              │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor;
    2. instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale;
    3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservitã;
    4. organizarea de consultãri/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetãţenilor;
    5. elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publicã localã*8);
------------
    *8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publicã localã", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional Dezvoltarea capacitãţii administrative - axa prioritarã 1, domeniul major de intervenţie 1.2 - Creşterea responsabilitãţii administraţiei publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP şi DGA.

    6. dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local dupã modelul Grupurilor de Acţiune Anticorupţie*9).
------------
    *9) În cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008-2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autoritãţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.

    Responsabili: primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ

    4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie
    Cunoaşterea de cãtre angajaţi a normelor etice care guverneazã exercitarea funcţiei sau a demnitãţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţionalã. Pe lângã componenta de îndrumare îndeplinitã prin intermediul consilierilor de eticã sau de integritate - care devine incidentã în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituţiei trebuie sã adopte un rol proactiv şi sã asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregãtire specializate anticorupţie. Aceste cursuri trebuie sã fie adaptate la tipul de serviciu public prestat şi pregãtirea profesionalã a angajatului şi sã ofere un bagaj solid de cunoştinţe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaştere sau înţelegere greşitã - pot conduce la corupţie.
    Pe de altã parte, promovarea integritãţii şi a eticii în viaţa publicã nu se poate realiza fãrã contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de cãtre cetãţeni, raportarea iregularitãţilor sau a abuzurilor reprezintã manifestãri ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însã promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoalã, şi trebuie dublate de accesul facil la informaţiile de interes public. Astfel, o componentã fundamentalã a SNA va consta în activitatea de informare a cetãţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalitãţile de luptã împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetãţean dispune.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului │
│                        de formare continuã pentru personalul propriu al      │
│                        instituţiilor publice                                 │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. asigurarea participãrii propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduitã;
    2. introducerea în tematica de formare profesionalã a modulelor pe tema integritãţii;
    3. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau ale incidentelor de integritate.

    Responsabili: conducãtorii instituţiilor şi autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 2. Creşterea gradului de informare a publicului cu       │
│                        privire la impactul fenomenului de corupţie           │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie;
    2. introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activitãţilor extracurriculare şi programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare);
    3. desfãşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoalã - comunitate - familie;
    4. iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;
    5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie;
    6. realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizãri on-line şi mecanisme instituţionale de verificare;
    7. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publicã în domeniul anticorupţie în educaţie.

    Responsabili: MECTS în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, conducãtorii instituţiilor şi autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar şi Parlament

    4.3. Combaterea corupţiei prin mãsuri administrative şi penale
    Rezultatele DNA privind investigarea şi urmãrirea penalã a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingãtoare şi s-a putut constata o creştere a numãrului de condamnãri. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintã în continuare o imagine mixtã. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţioneazã în termen de 3 ani, un numãr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunţat hotãrâri definitive, statisticile indicã faptul cã trendul de înãsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupţie observat în 2010, cu mai puţine decizii de suspendare, nu a fost menţinut în 2011.
    Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor judeţene în combaterea corupţiei la nivel mic şi mediu aduc în continuare îmbunãtãţiri. Strategiile judeţene de combatere a corupţiei sunt puse în aplicare şi rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numãrul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat sã creascã (creştere cu 14% în 2010), existând şi o proporţie mai mare de investigaţii ce au condus la trimiteri în judecatã. O tendinţã pozitivã în ceea ce priveşte complexitatea cazurilor, precum şi gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menţinute. Totodatã, cooperarea cu structurile MAI-DGA şi DIF a avut ca rezultat creşterea indicatorilor de performanţã. Cu toate acestea, a existat o scãdere semnificativã a numãrului de anchete iniţiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.
    Deşi ANI şi-a îmbunãtãţit metodologia, iar investigaţiile pe care le desfãşoarã sunt mai eficiente, monitorizarea de cãtre organismele judiciare şi administrative competente ar trebui îmbunãtãţitã în mod semnificativ. Sancţiunile aplicate ca urmare a constatãrilor fãcute de ANI sunt puţine la numãr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10).
-----------
    *10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.

    Pe lângã mãsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA pune accent şi pe creşterea eficienţei activitãţilor de control administrativ. Sunt avute în vedere mãsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integritãţii instituţionale.
-----------
    *11) UE şi-a reafirmat una dintre prioritãţile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent mãsuri în acest sens: Strategia comunã a OLAF, DG Regio, DG Empl şi DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei cãtre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.

    Nu în ultimul rând, SNA urmãreşte producerea unei schimbãri fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalitãţii organizate şi a corupţiei, prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor. În acest sens, SNA asigurã complementaritatea demersurilor naţionale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale şi spãlãrii banilor.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul │
│                        de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de    │
│                        cãtre instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel│
│                        local (BM 3 şi 4)                                     │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. asigurarea stabilitãţii şi predictibilitãţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie;
    2. continuarea efectuãrii de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA;
    3. adoptarea de mãsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecatã competente;
    4. continuarea implementãrii strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;
    5. transmiterea de cãtre instanţele de judecatã în format electronic a hotãrârilor de judecatã definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal;
    6. realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF;
    7. consolidarea transparenţei, a cooperãrii interinstituţionale şi internaţionale.

    Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanţele, MJ, DGA şi DIF



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 2. Îmbunãtãţirea calitativã şi cantitativã a activitãţii │
│                      de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor,│
│                      astfel încât sã se obţinã efecte disuasive, care sã     │
│                      permitã limitarea cazurilor de averi nejustificate,     │
│                      conflicte de interese sau incompatibilitãţi (BM 2)      │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autoritãţilor competente (parchete, instanţe de judecatã, comisii de cercetare a averilor de pe lângã curţile de apel, comisii de disciplinã);
    2. consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurãrii integritãţii în exercitarea funcţiilor publice;
    3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecãtorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângã curţile de apel;
    4. dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activitãţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţionalã optimã) cu instituţii şi autoritãţi publice, monitorizarea periodicã a îndeplinirii lor;
    5. realizarea de cãtre autoritãţile administrative şi judiciare a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilitãţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a cãror provenienţã nu poate fi justificatã ca urmare a constatãrilor ANI;
    6. reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice.

    Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângã curţile de apel, instanţele, instituţiile publice



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│  Obiectiv specific 3. Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare│
│                       ale UE în România, prin mijloace legislative,          │
│                       operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)        │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România;
    2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecãtoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu.

    Responsabili: DLAF



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ    │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a implementãrii lor;
    2. analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesionalã în administraţia publicã centralã şi localã;
    3. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;
    4. intensificarea cooperãrii cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activitãţilor de audit şi control intern;
    5. introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca mãsurã exclusiv administrativã de evaluare a respectãrii standardelor etice;
    6. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încãlcarea standardelor etice şi de conduitã anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnitãţilor publice;
    7. publicarea periodicã a unui raport privind sancţiunile disciplinare;
    8. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a rãspunde într-un mod mai elaborat la întrebãrile adresate de cetãţean şi de a oferi îndrumãri adecvate care sã depãşeascã nivelul rãspunsurilor-tip sau a sintagmelor-şablon.

    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), CC, autoritãţile (unitãţile) de audit şi control intern



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 5. Creşterea gradului de recuperare a produselor         │
│                        infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte │
│                        state membre UE şi consolidarea practicii judiciare   │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificãrii prevederilor art. 44 alin. (8);
    2. adoptarea de cãtre Parlament a celor douã proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsã şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti;
    3. iniţierea unui numãr mai mare de investigaţii în cazurile de spãlare de bani ca infracţiune de sine stãtãtoare;
    4. consolidarea cooperãrii în materia identificãrii bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor;
    5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a mãsurilor asigurãtorii şi a confiscãrilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificãrii bunurilor provenite din infracţiuni;
    6. modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP sã poatã interveni ca parte civilã în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afecteazã bugetul public;
    7. adoptarea de mãsuri legislative şi instituţionale care sã permitã o mai bunã administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalitãţii;
    8. diseminarea bunelor practici în materia identificãrii, confiscãrii şi valorificãrii bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.

    Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanţele, ONPCSB, INM, CSM

    4.4. Aprobarea planurilor sectoriale şi dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a SNA
    SNA se completeazã cu Planul naţional de acţiune (anexa nr. 3 la hotãrâre) şi planurile sectoriale.
    Planul naţional de acţiune pune accent pe mãsurile instituţionale cu impact general, orientate spre obiective şi domenii prioritare, precum şi pe implementarea diferitelor recomandãri formulate de organismele internaţionale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, corespunzãtoare obiectivului general 1, şi obiectivele specifice 1, 2, 3 şi 5, corespunzãtoare obiectivului general 3).
    Planurile sectoriale urmeazã a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituţiilor şi autoritãţilor publice la nivel central şi local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanţe şi parchete) şi Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:
    - formatul standard pentru planul naţional de acţiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotãrâre);
    - abordarea trihotomicã: prevenire, educaţie, combatere;
    - inventarul mãsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotãrâre);
    - obiectivele specifice şi mãsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzãtoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 şi 2, corespunzãtoare obiectivului general 2, şi obiectivul specific 4, corespunzãtor obiectivului general 3).
    Suplimentar, instituţiile publice îşi vor identifica propriile vulnerabilitãţi instituţionale şi riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum şi mãsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituţiilor publice, asistenţã în elaborarea planurilor sectoriale.
    Instituţiile publice sunt încurajate sã publice pe propria paginã de internet şi sã comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informaţii privind:
    - adoptarea de cãtre conducerea instituţiei publice a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA;
    - desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituţiei şi a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnatã va avea în fişa de post ca atribuţie distinctã cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum şi obligaţia transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea mãsurilor de prevenire a corupţiei. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinarã, conform legii;
    - aprobarea şi diseminarea planului sectorial.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│  Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodicã│
│                       a gradului de implementare a legislaţiei naţionale     │
│                       anticorupţie, în special a mãsurilor preventive        │
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. informarea angajaţilor despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;
    2. identificarea riscurilor şi vulnerabilitãţilor specifice instituţiei;
    3. identificarea mãsurilor de remediere a vulnerabilitãţilor specifice instituţiei;
    4. aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA.

    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducãtorii principalelor compartimente din cadrul instituţiilor.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                                              │
│   Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementãrii planului sectorial şi     │
│                       participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA│
│                                                                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Mãsuri:
    1. adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea cãtre Secretariatul tehnic al SNA;
    2. operaţionalizarea Secretariatului tehnic al SNA;
    3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bazã necesare autoevaluãrii şi comunicarea primului raport cãtre Secretariatul tehnic al SNA;
    4. elaborarea, testarea şi aprobarea metodologiei derulãrii activitãţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA;
    5. contribuţia la elaborarea Raportului Naţional Anticorupţie;
    6. participarea la activitãţile de monitorizare ale SNA.

    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale

    5. Implicaţii juridice

    SNA porneşte de la premisa cã actualul cadru normativ anticorupţie este suficient dezvoltat, în special în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea DNA.
    Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ şi ajustãri ale cadrului instituţional sunt necesare, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:
    ● Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicatã, cu completãrile ulterioare;
    ● Hotãrârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificãrile ulterioare;
    ● Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale, aprobatã prin Legea nr. 227/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei, ANRMAP şi AEP nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 22 alin (2).
    Alte acte normative care e posibil sã fie modificate pe perioada implementãrii SNA:
    ● Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    ● Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    ● regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;
    ● Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    ● Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    ● Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    ● Codul penal şi Codul de procedurã penalã.
    Pentru asigurarea coerenţei procesului de coordonare şi monitorizare al SNA, Guvernul României va promova şi proiecte de modificare/completare a:
    ● Hotãrârii Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei;
    ● Hotãrârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalitãţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
    Ca urmare a evaluãrilor privind eficienţa mãsurilor anticorupţie aflate în vigoare, este posibil sã fie formulate propuneri de amendare a legislaţiei privind unele mãsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de eticã, accesul la informaţii de interes public, transparenţa procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementãrii SNA vor fi elaborate sau, dupã caz, actualizate codurile deontologice/de conduitã/etice.
    Punerea în aplicare a mãsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui numãr de cel puţin 4 experţi din cadrul instituţiilor publice, precum şi voluntari din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.

    6. Implicaţii bugetare

    Implementarea SNA se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetarã pentru anii 2012-2014. SNA şi Planul naţional de acţiune cuprins în anexã sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât Planul naţional de acţiune, cât şi cele sectoriale vor exclude mãsurile care nu au acoperire financiarã.
    Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaţie, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepţia AEP, ANRMAP şi Consiliului Concurenţei.
    Pentru asigurarea sustenabilitãţii instituţionale şi financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Naţional Strategic de Referinţã pentru perioada 2014-2020 şi a programului operaţional finanţat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii şi integritãţii la nivelul sectorul public şi privat.

    7. Coordonarea implementãrii SNA şi monitorizarea

    7.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementãrii SNA
    Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare cãtre Guvern.
    În acest scop, ministrul justiţiei va organiza, cel puţin odatã la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupţie. Lucrãrile reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activitãţii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativã, judecãtoreascã şi executivã, precum şi a administraţiei publice locale, a mediului de afaceri şi a societãţii civile.
    Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituţional cu activitate permanentã. În cadrul acestuia vor fi cooptaţi şi experţi din alte instituţii publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar şi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.
    În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine şi dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultãrilor pentru elaborarea SNA:
    a) platforma autoritãţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
    b) platforma administraţiei publice centrale;
    c) platforma administraţiei publice locale;
    d) platforma mediului de afaceri;
    e) platforma societãţii civile.
    Platformele vor fi convocate cel puţin o datã la douã luni. La reuniunile acestora vor fi invitaţi specialişti şi reprezentanţi ai societãţii civile.

    7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual
    Obiectivele procesului de monitorizare sunt:
    - identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
    - identificarea şi corectarea problemelor practice apãrute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;
    - creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a mãsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.
    Stadiul implementãrii strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial şi anual de cãtre secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme şi supuse aprobãrii în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei.
    Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activitãţi de monitorizare care vor include:
    - centralizarea şi actualizarea periodicã a stadiului implementãrii listei de mãsuri preventive anticorupţie (anexa nr. 2 la hotãrâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;
    - centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situaţiei iniţiale, corespunzãtoare anului 2011, pentru toţi indicatorii prevãzuţi în anexa nr. 2 la hotãrâre;
    - raport semestrial şi anual de monitorizare;
    - documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;
    - sondaje de opinie.
    Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementãrii SNA, se introduc urmãtoarele mecanisme cu caracter permanent:
    - un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de cãtre echipe de experţi formate din reprezentanţii celor 5 platforme de cooperare. Evaluãrile vor avea ca obiect modalitãţile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficienţa mãsurilor preventive prevãzute în anexa nr. 2 la hotãrâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experţi pot întocmi rapoarte de evaluare şi recomandãri care vor fi ulterior prezentate instituţiei vizate;
    - evaluarea periodicã a eficienţei reacţiei instituţionale şi a mãsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilitãţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecatã, decizie definitivã a ANI sau hotãrâre definitivã de condamnare), la propunerea instituţiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituţiei vizate prezentarea mãsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat sãvârşirea faptei.
    Metodologia derulãrii acestor activitãţi de monitorizare va fi elaboratã de secretariatul tehnic în termen de douã luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentatã la nivelul celor 5 platforme şi va fi supusã aprobãrii în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei. Monitorizarea prin mecanismele şi mãsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanţã anticorupţie, dar şi la cei vizând costul corupţiei.
    Anual se va publica un raport de monitorizare a implementãrii SNA. Raportul va include evaluãri privind stadiul implementãrii strategiei, deficienţele constatate şi recomandãrile pentru remediere.
    Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care sã asigure transmiterea, procesarea şi analizarea raportãrilor, precum şi accesarea de cãtre instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.

    7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei
    Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmãri sã analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, precum şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvatã a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizatã dupã trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.

                                      -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA NATIONALA din 20 martie 2012

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016