Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIA NAŢIONALĂ din 29 noiembrie 2022  de Reducere a Riscului Seismic    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIA NAŢIONALĂ din 29 noiembrie 2022 de Reducere a Riscului Seismic

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1195 bis din 13 decembrie 2022
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.442 din 29 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.195 din 13 decembrie 2022.
──────────

    Abrevieri
    ag - Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului
    ADR - Agenţie pentru Dezvoltare Regională
    ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
    APL - Autoritate publică locală
    DSU - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă
    HG - Hotărârea Guvernului
    IGSU - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
    INCDFP - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
    ISC - Inspectoratul de Stat în Construcţii
    MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
    MAI - Ministerul Afacerilor Interne
    MC - Ministerul Culturii
    MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
    MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
    ME - Ministerul Educaţiei
    MF - Minsiterul Finanţelor
    MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
    MJ - Ministerul Justiţiei
    MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
    MRD - Managementul riscului de dezastre
    MS - Ministerul Sănătăţii
    IMR - Interval mediu de recurenţă
    INP - Institutul Naţional al Patrimoniului
    NZEB - Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero
    OSC - Organizaţii ale societăţii civile
    PIB - Produs Intern Brut
    PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
    SIIIR - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului în România
    SNRRS - Strategia Naţională de Reducere a Riscului Seismic
    SNRTL - Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung
    UAT - Unitate administrativ-teritorială
    UE - Uniunea Europeană
    URBAN-INCERC - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”
    UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    1. INTRODUCERE
    Relevanţă şi domeniul de aplicare
    România este considerată una dintre ţările cu cea mai activă seismicitate din Europa şi între primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte expunerea la cutremur, după suprafaţa construită, conform statisticilor la nivel european şi internaţional (Atlas of the Human Planet 2017 - Global Exposure to Natural Hazards). Evaluările recente de risc indică faptul că aproape 75% din populaţie şi peste 60% din infrastructura existentă sunt expuse riscului seismic, reprezentând o pondere de peste 70% din produsul intern brut (PIB). Conform analizei Băncii Mondiale şi Comisiei Europene (Economic Analysis of Prevention and Preparedness – Financial Risk and Opportunities to Build Resilience in Europe, 2021), între statele membre ale UE, România se situează pe locul trei în ceea ce priveşte pierderile medii anuale asociate riscului seismic, acestea fiind estimate la 512 milioane Euro, majoritatea ca urmare a avarierii clădirilor rezidenţiale.
    Înainte de cutremurul din anul 1940, în România nu existau reglementări tehnice referitoare la proiectarea seismică a clădirilor. Prăbuşirea blocului Carlton, cea mai înaltă clădire de beton armat din Bucureşti la vremea respectivă, şi distrugerea aproape totală a oraşului Panciu, alături de alte oraşe puternic afectate, precum Focşani, Mărăşeşti, Tecuci, Galaţi şi Iaşi, ca urmare a cutremurului din 1940, a condus la iniţierea şi redactarea unui prim set de reglementări de proiectare seismică a clădirilor.
    Proiectarea seismică a structurilor pentru construcţii a fost reglementată*1 în anul 1963 prin normativul P13-63, normativ revizuit în 1970. În ciuda acestor progrese în domeniul reglementărilor în construcţii, cutremurul din 4 martie 1977 a provocat peste 1.500 de decese, peste 11.300 răniţi, distrugeri sau avarieri grave a mai mult de 150.000 apartamente din zone urbane şi 20.000 case din zone rurale, peste 360.000 locuinţe din mediul urban şi 100.000 locuinţe din mediul rural necesitând reparaţii sau consolidări. Raportul Băncii Mondiale (1978)*2 indică pierderi materiale de 2,048 miliarde USD (cca. 5% din PIB-ul calculat la rata de schimb din România la acel moment, echivalentul a cca. 8 miliarde dolari în prezent), dintre care 1,42 miliarde USD în sectorul construcţiilor şi utilităţilor publice.
    *1 Normativele de proiectare seismică au fost incluse în următoarele: Ordin al Comisiei de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare nr. 306/1963, „Proiectarea construcţiilor civile şi industriale”; STAS 7766-68,
    „Proiectarea construcţiilor civile, industriale şi agro-tehnice în regiunile seismice”; STAS 9315-72, „Principii generale de proiectare pentru construcţia în regiunile seismice”

    *2 World Bank (1978). Report No. P-2240-RO, Report and Recommendation of the President of the International Bank for Reconstruction and Development to the Executive Directors on a Proposed Loan to the Investment Bank with the Guarantee of the Socialist Republic of Romania for a Post Earthquake Construction Assistance Project

    Totuşi, pachetul de reglementări, limitat la nivelul de cunoştinţe existent la vremea elaborării acestora, a contribuit la prevenirea avarierilor grave şi prăbuşirilor unui număr important de clădiri realizate după 1950, dar nu şi la evitarea distrugerilor şi pagubelor cutremurului din 1977 în privinţa clădirilor înalte realizate înainte de 1940 (care au rămas în funcţiune, până în prezent, fără consolidări, având avarieri neevaluate) sau a unor tipuri structurale cu vulnerabilităţi specifice. Înainte de cutremurul din 1977, normele inginereşti erau considerate principala sursă de asigurare a siguranţei structurale, nefiind luate măsuri de evaluare sau consolidare a clădirilor construite înainte de normativul din 1963 sau a celor care suferiseră avarieri la cutremurul din 10 noiembrie 1940. De asemenea, nu au existat înregistrări accelerografice la cutremure puternice în teritoriul naţional, iar proiectarea seismică a clădirilor se baza doar pe datele seismologilor (hărţi de zonare şi microzonare) şi coeficienţi seismici preluaţi din date internaţionale, acestea fiind deficitare faţă de realitatea naţională.
    Pe baza lecţiilor învăţate după cutremurul din Vrancea din 1977, a fost elaborat un nou normativ de proiectare seismică (P100-78), aprobat prin Ordinul consiliului de coordonare a activităţii de investiţii nr. 23/IX/15 iunie 1978, care a avut ca scop îmbunătăţirea cerinţelor, în sensul creşterii siguranţei seismice a construcţiilor. Un element esenţial de progres la cutremurul din 4 martie 1977 a constat în obţinerea singurei accelerograme de interes ingineresc, înregistrată la Institutul de Cercetări în Construcţii INCERC, care a evidenţiat faptul că valorile parametrilor mişcării seismice înregistrate în 1977 au fost complet diferite faţă de cele considerate în normativele de proiectare (P13-1963 şi P13-1970). Specificul mişcării seismice din sursa de adâncime intermediară (subcrustală) Vrancea (cca. 100 km) a fost complet diferit de ceea ce se cunoştea din alte ţări de la cutremure de suprafaţă (crustale), fiind o mişcare seismică cu perioadă lungă de oscilaţie. De asemenea, acceleraţiile terenului au fost mult mai mari, comparativ cu cele prevăzute de normativul în vigoare, de unde şi efectele produse asupra clădirilor existente, care erau proiectate la un nivel inferior al forţelor seismice şi implicit, cu vulnerabilitate ridicată. În mod special, unda de perioadă lungă a avut capacitatea de a afecta structurile înalte şi zvelte, în timp ce codurile de proiectare ale acelei epoci considerau că acest tip de structuri ar suferi mai puţin (deoarece mişcările cunoscute din surse de suprafaţă aveau perioade scurte de oscilaţie).
    Deşi aplicarea acestor reglementări a promovat implementarea unor soluţii de construcţie mai sigure şi mai reziliente pentru clădirile moderne, populaţia şi fondul construit existent rămân extrem de expuse riscului seismic.
    La începutul anilor ‘90, s-au dezvoltat politici publice cu finanţare dedicată pentru a îmbunătăţi performanţa seismică a clădirilor existente. În acest sens, în anul 1994, a fost emisă Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce cuprindea măsuri detaliate pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, ordonanţă care a suferit o serie de modificări de-a lungul anilor şi care ulterior a fost abrogată prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 708 din 14 iulie 2022. Aceasta, pe lângă obligaţiile şi responsabilităţile stabilite în sarcina proprietarilor şi autorităţilor locale în ceea ce priveşte măsurile de reducere a riscului seismic, a reglementat în perioada 1994 – 2022 programul pentru consolidarea seismică a clădirilor rezidenţiale multietajate.
    Cadrul legislativ care reglementa programul privind măsuri pentru reducerea riscului seismic, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea includerea clădirilor de locuit multietajate care au fost încadrate în clasa de risc seismic RsI, conform expertizei tehnice, în programe anuale de acţiuni, astfel încât proprietarii acestora să poată beneficia de sprijin financiar din fonduri publice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare seismică. Deşi Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificată din 1994 până în 2020 de 14 ori, unele modificări fiind semnificative, mecanismul de finanţare nu se consideră a fi adecvat celor care au în proprietate astfel de clădiri, având în vedere costurile de consolidare ridicate. Au fost identificate două paliere în ceea ce priveşte implementarea programului anterior de consolidare reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
    (i) probleme legate de modul de utilizare a fondurilor alocate:
    - insuficientă predictibilitate pentru autorităţile administraţiei publice locale cu privire la bugetul alocat pentru finanţarea lucrărilor în anul/anii următor/următori;
    – grad insuficient de utilizare a fondurilor alocate programelor la nivelul anului, fapt care determină ca fondurile alocate la începutul anului, deşi insuficiente în raport cu nevoile din teritoriu, să nu poată fi utilizate în totalitate până la finalul anului;

    (ii) probleme legate de modul de accesare, gestionare şi implementare a investiţiilor:
    - lipsa de eficienţă în administrarea proceselor privind finanţarea documentaţiilor atât la nivel central, cât şi la nivel local (este necesară repetarea anuală a activităţilor de transmitere a solicitărilor, de stabilire a priorităţilor la finanţare, de contractare);
    – ritm extrem de lent de realizare a lucrărilor de intervenţie (cca. 2 clădiri/an), fapt care are impact asupra realizării investiţiilor şi a asigurării condiţiilor de siguranţă pentru cetăţeni.
    – lipsa unor indicatori de performanţă şi monitorizare şi evaluare periodică;
    – lipsa elementelor de planificare şi prioritizare a investiţiilor, care nu sunt fundamentate de datele referitoare la risc.


    Cu toate că reducerea riscului seismic al clădirilor existente şi creşterea siguranţei cetăţenilor este o problemă de interes naţional şi de utilitate publică, asigurarea finanţării lucrărilor de consolidare prin programul reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu a fost prevăzută şi pentru clădirile aflate în proprietatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale, expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII.
    Pentru accelerarea ritmului de realizare a lucrărilor de consolidare seismică şi utilizarea eficientă a fondurilor alocate, MDLPA a promovat proiectul de Lege privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, actul normativ fiind aprobat prin Legea nr. 212/2022, prin care este reglementat nou program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
    În baza progreselor realizate şi lecţiilor învăţate în ultimele decenii, România intensifică acţiunile care contribuie la creşterea rezilienţei fondului construit şi comunităţii la cutremure.
    Conform sistemului naţional de management a situaţiilor de urgenţă şi totodată potrivit actelor normative de organizare şi funcţionare a ministerelor din domenii specifice precum infrastructura de transport, construcţiile hidrotehnice, infrastructura energetică, reducerea riscului seismic în România este o responsabilitate partajată.
    Pentru a aborda toate tipurile de infrastructură este necesară dezvoltarea de strategii, programe sau planuri de acţiune specifice de către ministerele cu atribuţii sectoriale, inclusiv pentru infrastructurile strategice sau de interes naţional, acestea fiind esenţiale pentru a transforma România într-o ţară rezilientă la cutremure până în anul 2050.
    România deţine un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică şi consolidare seismică, cu accent pe intervenţii care să asigure atât creşterea performanţei energetice, cât şi stabilitatea structurală şi funcţională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziţia către un parc imobiliar verde şi rezilient, ce conservă valorile culturale şi care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie. Astfel, în elaborarea actului normativ s-a avut în vedere corelarea cu principiile aplicabile, propuse prin Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020 pentru aprobarea Strategiei naţionale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, şi prin Strategia „A Renovation Wave for Europe” a Comisiei Europene referitoare la renovarea şi consolidarea fondului construit european, din perspectiva atingerii obiectivelor de climă şi energie.
    Complementar cu Strategia naţională de renovare pe termen lung (SNRTL) pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, elaborată în temeiul Directivei (UE) 2018/844 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, transpusă în legislaţia naţională prin prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia naţională de reducere a riscului seismic, denumită în continuare SNRRS, va stabili obiective specifice de reducere a riscului seismic care urmează să fie realizate în etape până în anul 2050, luând în considerare eforturile diferenţiate, necesare în reducerea riscului seismic pentru diferite tipuri de clădiri vulnerabile (publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale).
    Implementarea SNRRS va contribui la îmbunătăţirea rezilienţei fondului construit, la realizarea obiectivelor UE în materie de climă, la crearea unui număr mare de locuri de muncă, prin realizarea de lucrări integrate de intervenţie. Astfel, asigurarea cadrului strategic privind reducerea riscului seismic şi implementarea de măsuri integrate de renovare contribuie la iniţiativa emblematică UE (Renovate). Aceste demersuri sunt necesare în sensul îmbunătăţirii performanţei seismice a clădirilor, precum şi pentru asigurarea păstrării operaţionalităţii acestora în timpul şi după un cutremur.
    1.2 Scopul SNRRS
    Cutremurele sunt fenomene naturale inevitabile cu un potenţial distructiv major ce poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti, afectarea majoră a infrastructurii, pierderi de proprietăţi şi disfuncţii majore în viaţa de zi cu zi, însă efectele pot fi minimizate prin intermediul unei abordări planificate, coerente şi preventive, bazate pe o viziune strategică naţională care să asigure coordonarea acţiunilor diferitelor categorii de factori interesaţi şi o mai bună alocare a resurselor.
    Abordarea comprehensivă a riscurilor de dezastre naturale la nivel naţional este realizată prin intermediul Planului naţional de management al riscurilor de dezastre 2020-2027, aprobat prin Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi prin viitoarea Strategie naţională de reducere a riscurilor de dezastre (SNRRD). SNRRS tratează, dintr-o perspectivă sectorială, problematica riscului seismic la nivelul clădirilor civile publice şi private, inclusiv a celor pentru serviciile publice esenţiale şi a celor cu valoare de patrimoniu cultural. Complementaritatea SNRRS privind abordarea riscului seismic pentru celelalte tipuri de infrastructuri existente, strategice sau de interes naţional, se va asigura prin SNRRD.

    1.3 Public-ţintă
    SNRRS oferă o viziune şi o agendă comună care să îndrume factorii de la toate nivelurile (administraţia centrală, administraţiile locale, organizaţii, agenţii, grupuri şi persoane) în eforturile acestora de a reduce riscul seismic şi de a construi comunităţi mai reziliente în România.
    • Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să utilizeze SNRRS pentru a-şi identifica priorităţile, pentru a planifica şi a coordona eforturile de creştere a rezilienţei în comunităţile cărora le furnizează servicii publice.
    • Organizaţiile nonguvernamentale, profesionale şi comunitare pot folosi SNRRS pentru a înţelege şi a coopera cu reţeaua mai largă de factori interesaţi care lucrează pentru realizarea unor obiective comune.
    • Cetăţenii pot folosi SNRRS pentru a înţelege propriul nivel de rezilienţă, precum şi pe acela al comunităţilor în care trăiesc, şi pentru a se informa cu privire la etapele de urmat pentru reducerea riscului seismic.


    1.4 Părţile implicate în elaborarea SNRRS
    Elaborarea SNRRS s-a realizat de către MDLPA, cu sprijinul Băncii Mondiale, în baza unui acord de servicii de consultanţă, şi în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă “URBAN-INCERC”, pentru implementarea proiectului “Consolidarea capacităţii de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în renovarea fondului construit naţional din perspectiva eficienţei energetice şi a riscului seismic”, cod SIPOCA 606, finanţat prin POCA 2014-2020.
    În etapa de fundamentare a SNRRS şi în cea de elaborare a proiectului propriu-zis de strategie au fost realizate mai multe runde de consultări ale factorilor interesaţi, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii profesionale şi patronale, mediul academic şi de cercetare, organizaţii ale societăţii civile.


    2. VIZIUNEA SNRRS
    SNRRS stabileşte obiectivele şi acţiunile pe termen scurt, mediu şi lung pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, în România, până în anul 2050, armonizând aceste obiective cu ţintele relevante asociate creşterii rezilienţei la dezastre sau la schimbări climatice.
    SNRRS include o serie de elemente-cheie care reflectă cele mai bune practici de reducere a riscului seismic la nivelul clădirilor, inclusiv luarea de decizii bazate pe cunoştinţe, soluţii integrate care contribuie la adaptarea/atenuarea schimbărilor climatice şi la atingerea diferitelor obiective de dezvoltare durabilă, decizii investiţionale bazate pe analize cost- beneficiu, proceduri eficiente de monitorizare şi evaluare, precum şi explorarea unor abordări inovatoare pentru implicarea părţilor interesate şi a cetăţenilor.
    • Planificarea strategică. SNRRS introduce o abordare mai complexă privind evaluarea riscului seismic al clădirilor existente, prin tranziţia de la un singur nivel de evaluare, realizat prin investigaţii detaliate, la o abordare a evaluării pe trei niveluri, care să ofere informaţiile necesare pentru fundamentarea şi prioritizarea investiţiilor şi intervenţiilor la nivel naţional şi local.
    • Politici şi programe care să abordeze integrat asigurarea diferitelor cerinţe de calitate aplicabile construcţiilor, pentru a contribui la obiective conexe de sustenabilitate şi dezvoltare. Politicile de reducere a riscului seismic trebuie corelate cu politicile de dezvoltare durabilă şi schimbări climatice ale României, prin programe integrate care contribuie la atingerea mai multor obiective de dezvoltare durabilă şi care creează beneficii comune în ceea ce priveşte sustenabilitatea, incluziunea şi bunăstarea.
    • Investiţii eficiente. SNRRS propune mobilizarea investiţiilor pe baza unor criterii de prioritizare care iau în considerare riscul seismic al clădirilor, nivelul de expunere al comunităţilor şi beneficiile acţiunilor de reducere a riscului seismic. Soluţiile de intervenţie propuse trebuie să fie eficiente din punct de vedere al costurilor şi să aibă potenţialul de a fi replicate la scară mai largă, pe un grup de clădiri care necesită intervenţii similare. SNRRS propune, de asemenea, ca în situaţii excepţionale să se aplice demolarea şi înlocuirea clădirilor vechi şi vulnerabile seismic, fără valoare de patrimoniu, care nu sunt monumente istorice, nu fac parte din zonele construite protejate, nu au valoare arhitecturală, ca alternativă viabilă în programele de reducere a riscului seismic, în susţinerea aplicării principiului „Reconstruieşte mai bine” (Build Back Better), dar care să ţină seama de standardele actuale ce corespund nevoilor curente ale utilizatorilor şi publicului larg. Criteriile pentru evaluarea deprecierii totale a unei clădiri vor fi dezvoltate prin studii dedicate, bazate pe analiza cost-beneficiu şi pe baza impactului asupra mediului (repectarea principiului “Do not significant harm”). De asemenea, programele de investiţii trebuie să cuprindă un set de criterii clare şi imparţiale pentru decizia de înlocuire, ţinând seama de beneficiile structurale şi funcţionale, iar implementarea unor astfel de programe trebuie să fie precedată de crearea mecanismelor juridice, economice şi financiare care să facă posibilă acest tip de soluţii. Setul de criterii menţionate trebuie să fie bazat pe analize cost-beneficiu, pe studii de impact asupra mediului, dar în egală măsură, şi pe analiza vârstei clădirii în raport cu durata de viaţă proiectată.
    • Monitorizare şi evaluare eficiente. SNRRS stabileşte indicatori de rezultat şi rezultate intermediare, care permit monitorizarea şi evaluarea eficientă a progresului în implementare, precum şi a acţiunilor stabilite pentru atingerea obiectivelor.
    • Participare şi acţiune incluzivă. SNRRS promovează o abordare participativă şi acţiune incluzivă prin eforturi pe termen lung în direcţia comunicării aspectelor legate de riscul seismic, cu resurse umane şi fonduri dedicate, şi prin colaborare între părţile-cheie implicate în gestionarea riscului seismic. Implementarea eficientă a SNRRS depinde de participarea şi implicarea cetăţenilor, a autorităţilor şi a celorlalţi factori interesaţi.
    • Programe sectoriale şi bugete multianuale. SNRRS defineşte acţiuni de reducere a riscului seismic al clădirilor publice, cât şi al celor private, prin programe multianuale susţinute cu finanţare din fonduri publice, cât şi cu mobilizarea finanţării private şi din fondurile europene sau alte surse externe.

    SNRRS va fi implementată împreună cu alte documente strategice, asigurând corelarea cu măsurile descrise în cadrul Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung (SNRTL) şi a celor din viitoarea Strategie Naţională de Reducere a Riscului la Dezastre (SNRRD), precum şi cu alte strategii naţionale relevante pentru fondul construit, pentru a se asigura faptul că investiţiile în creşterea eficienţei energetice ţin cont şi de considerente precum riscul seismic şi reciproc, dar şi pentru a alinia acţiunile pentru reducerea riscului seismic cu alte demersuri privind managementul riscului generat de alte tipuri de hazarduri, cu politicile de dezvoltare urbană şi cu politicile de locuire.
    SNRRS promovează conştientizarea publicului şi implicarea cetăţenilor în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic şi integrarea aspectelor socio-economice în punerea în aplicare a acţiunilor propuse, concentrându-se pe vulnerabilitatea clădirilor, fără a aborda vulnerabilitatea socială sau pregătirea în caz de cutremur.
    SNRRS promovează o abordare participativă, incluzivă şi bazată pe date şi informaţii, pentru reducerea riscului seismic, oferind un cadru pe baza căruia să se obţină un impact mai mare în termeni de dezvoltare durabilă. SNRRS propune o foaie de parcurs detaliată a acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung, care împreună cu alte instrumente dezvoltate (programe de investiţii, mecanisme de monitorizare şi evaluare, instrumente de comunicare), vor susţine realizarea obiectivelor preconizate. Implementarea SNRRS se va realiza printr-un set de acţiuni intercorelate, în baza unui plan de investiţii şi a unui sistem de monitorizare - evaluare, care au ca scop asigurarea îndrumării operaţionale pentru realizarea şi monitorizarea progresului în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor descrise de SNRRS. Pentru atingerea acestor obiective, va fi necesară consolidarea capacităţii administrative, optimizarea cadrului legislativ, eficientizarea procedurilor de implementare şi a instrumentelor de finanţare.
    Implementarea SNRRS va fi realizată printr-un set de acţiuni de tip soft, respectiv acţiuni de natură ştiinţifică şi tehnică, de reglementare tehnică, de informare şi comunicare, precum şi unele acţiuni de tip hard, respectiv programe de investiţii sectoriale dedicate sau care să abordeze inclusiv problematica riscului seismic, precum şi un sistem de monitorizare - evaluare, menit să ofere îndrumări operaţionale pentru realizarea şi monitorizarea progreselor în ceea ce priveşte obiectivele preconizate şi să asigure existenţa unor seturi de date statistice şi tehnice necesare monitorizării politicilor şi acţiunilor. Legăturile dintre diferitele instrumente menţionate sunt ilustrate în Figura 2.1.
 (a se vedea imaginea asociată)
         Figura 2.1. Rolul SNRRS în mobilizarea investiţiilor pentru rezilienţă

    3. ANALIZA CONTEXTULUI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR
    Populaţia României este şi va fi şi în continuare expusă la riscul seismic, aproape 70% din populaţie fiind expusă în prezent la niveluri medii sau ridicate de hazard seismic. Deşi cutremurele nu pot fi prezise, există posibilitatea statistică ca un cutremur cu potenţial de a produce avarii şi pierderi să se producă o dată la 10 ani, conform analizei statistice a datelor privind riscul seismic.
    3.1. Riscul seismic
    Riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman, material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacţiunii dintre evenimentele seismice şi condiţiile de vulnerabilitate de la nivelul societăţii, cu impact negativ asupra funcţionării normale a unei comunităţi sau a societăţii. Riscul seismic este o funcţie de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere şi vulnerabilitate.
    • Hazardul seismic se referă la probabilitatea de producere a unui cutremur care poate cauza pierderi de vieţi, rănirea persoanelor sau alte tipuri de impact asupra sănătăţii, precum şi avarii şi daune la nivelul bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii şi resurselor de mediu.
    • Expunerea se referă la oameni, bunuri, sisteme sau alte elemente prezente în zonele expuse hazardului, care, astfel, sunt supuse unor potenţiale pierderi.
    • Vulnerabilitatea reprezintă condiţiile care cresc măsura în care persoanele, comunităţile, bunurile sau sistemele sunt susceptibile a fi afectate nefavorabil de impactul hazardurilor. Vulnerabilitatea fizică se referă la nivelul de avariere a fondului construit, apărut în urma materializării unui hazard, pe când vulnerabilitatea socială se referă la daunele suferite din punct de vedere al mijloacelor de trai, legăturilor sociale, populaţiilor vulnerabile şi altor factori care pot influenţa capacitatea unei comunităţi de a răspunde, de a face faţă şi de a îşi reveni în urma unui dezastru.

    Aceste trei componente pot fi completate cu o a patra componentă, capacitatea de rezilienţă, care se referă la combinaţia tuturor punctelor forte, atributelor şi resurselor pe care le are la dispoziţie o persoană, o comunitate, o societate sau o organizaţie şi care pot fi folosite pentru a realiza obiectivele stabilite.

    3.2. Hazardul seismic în România
    Seismicitatea României este dată de o combinaţie între sursa seismică subcrustală de adâncime intermediară Vrancea şi 13 surse seismice crustale (superficiale), localizarea acestor surse seismice fiind ilustrată în Figura 3.1*3. Datele înregistrate evidenţiază faptul că parte dintre aceste surse seismice pot genera cutremure cu magnitudini moment Mw>6.5, care pot cauza decese şi pierderi economice semnificative. Tabelul 3.1 indică magnitudinile minime şi maxime estimate care ar putea fi generate de aceste surse, precum şi numărul mediu de cutremure cu magnitudine mai mare sau egală cu magnitudinea minimă şi care pot avea loc într-un interval de 25 ani.
    *3 BIGSEES, “Bridging the Gap between Seismology and Earthquake Engineering: From the Seismicity of Romania towards a Refined Implementation of Seismic Action EN 1998-1 (2004) in Earthquake Resistant Design of Buildings (BIGSEES Project),” http://infp.infp.ro/bigsees/default.htm. (BIGSEES, „Reducerea decalajului între seismologie şi ingineria cutremurului: de la seismicitatea României la o implementare rafinată a acţiunii seismice EN 1998-1 (2004) în proiectarea clădirilor reziliente la cutremure (Proiectul BIGSEES)”, http://infp.infp.ro/bigsees/default.htm.

    Hazardul seismic nu este distribuit uniform în România, ci este concentrat în regiunile de sud şi est ale ţării. Această distribuţie geografică a hazardului seismic, prezentată în Figura 3.2, depinde de amplasarea şi de caracteristicile diferitelor surse seismice. O estimare statistică a numărului mediu al cutremurelor de diferite magnitudini care pot afecta cele mai populate 10 oraşe din România este ilustrată în Tabelul 3.1. Considerând populaţia şi clădirile expuse la cutremure şi vulnerabilitatea acestora, este probabil ca regiunile sudice şi estice ale ţării să sufere cele mai mari avarii şi pierderi în viitor, din cauza cutremurelor puternice.
        Populaţia României este şi va fi şi în continuare expusă la riscul seismic, aproape 70% din populaţie fiind expusă în prezent la niveluri medii sau ridicate de hazard seismic. Deşi cutremurele nu pot fi prezise, există posibilitatea statistică ca un cutremur cu potenţial de a produce avarii şi pierderi să se producă o dată la 10 ani, conform analizei statistice a datelor privind riscul seismic.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3.1 Sursele seismice din România
    Notă: B = Banat; BD = Depresiunea Bârlad; CM = Crişana Maramureş; D = Dunărea; DU = Dulovo; FC = Făgăraş Câmpulung; G = Gorna; PD = Depresiunea pre-dobrogeană; S = Serbia; SHA = Shabla; SHU = Shumen; T = Transilvania; VC = Vrancea de suprafaţă; VI = Vrancea adâncime intermediară.
    Tabelul 3.1. Caracteristici ale surselor seismice

┌────────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┐
│ │ │ │Număr mediu │
│ │ │ │de cutremure│
│ │ │ │de │
│ │Magnitudine│Magnitudine│magnitudine │
│Sursa seismică │minimă │maximă │mai mare sau│
│ │aşteptată │aşteptată │egală cu │
│ │ │ │magnitudinea│
│ │ │ │minimă în 25│
│ │ │ │de ani │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Banat │4.5 │6.4 │4 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Depresiunea Bârlad │4.5 │5.8 │2 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Crişana Maramureş │4.5 │6.6 │3 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Dunărea │4.5 │6 │4 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Dulovo │4.5 │6.6 │2 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Făgăraş Câmpulung │4.5 │6.8 │3 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Gorna │4.5 │7.4 │3 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Depresiunea │4.5 │5.7 │2 │
│pre-dobrogeană │ │ │ │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Serbia │4.5 │6.1 │15 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Shabla │4.5 │7.8 │3 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Shumen │4.5 │6.3 │2 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Transilvania │4.5 │6.2 │1 │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│Vrancea suprafaţă │4.5 │6.3 │3 │
├────────────┬───────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │60–90 │4.9 │7.0 │4 │
│ │km │ │ │ │
│ ├───────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │90–120 │4.9 │8.0 │16 │
│Vrancea │km │ │ │ │
│adâncime ├───────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│intermediară│120–150│4.9 │8.1 │30 │
│ │km │ │ │ │
│ ├───────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │150–180│4.9 │6.6 │6 │
│ │km │ │ │ │
└────────────┴───────┴───────────┴───────────┴────────────┘

    Sursa: Parametrii de seismicitate au fost obţinuţi folosind catalogul de cutremure ROMPLUS, http://www.infp.ro/data/romplus.txt.
    Conform Codului de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2465/2013, cu modificările şi completările ulterioare, zonarea hazardului seismic este dată de distribuţia valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag), cu un interval mediu de recurenţă a acţiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX şi un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 şi 1990.
    Având în vedere nivelul de hazard seismic recomandat de Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri, prin zonarea acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag) corespunzătoare unui interval mediu de recurenţă a acţiunii seismice de 475 de ani (probabilitate de depăşire de 10% în 50 de ani), care va fi luat în considerare la următoarea revizuire a Codului de proiectare P100-1, hazardul seismic la nivel naţional se împarte în următoarele 3 zone (Figura 3.2):
    • Zona cu hazard seismic scăzut include regiunile expuse la valori ag ≤150 cm/s^2 (≤0,15g);
    • Zona cu hazard seismic mediu include regiunile expuse la 150 cm/s^2 (0,15g)< ag ≤350 cm/s^2 (≤0,35g);
    • Zona cu hazard seismic ridicat include regiunile expuse la ag >350 cm/s^2 (>0,35g).

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3.2 Harta de zonare a hazardului seismic la nivel naţional
    Pavel et al. 2016.
    Notă: PGA = valoarea de vârf a acceleraţiei terenului (ag, în cm/s^2). Această hartă reprezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului cu o probabilitate de depăşire de 10% în 50 de ani (IMR=475 de ani)

    3.3. Expunerea populaţiei
    Datele preluate de la recensământul din 2011 indică faptul că aproximativ 70% din populaţie este expusă la niveluri de hazard seismic mediu sau ridicat. Pe baza analizei demografice a zonelor de hazard seismic la nivel naţional, s-a concluzionat că aproximativ 12% din populaţie este expusă la un nivel de hazard seismic ridicat şi 57% la un nivel de hazard mediu (Tabelul 3.2).
    Tabelul 3.2 Populaţia expusă la cutremure

┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Populaţie │
│Zonă de hazard ├────────┬─────────┤
│seismic │Număr de│Procent │
│ │persoane│din total│
│ │ │(%) │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Hazard seismic │6 │ │
│scăzut (ag ≤ 0.15 │milioane│31% │
│g) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Hazard seismic │12 │ │
│mediu (0.15 g < ag │milioane│57% │
│≤ 0.35 g) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│Hazard seismic │2 │ │
│ridicat │milioane│12% │
│(ag > 0.35 g) │ │ │
└───────────────────┴────────┴─────────┘


    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România (2011).
    Note: ag = valoarea de vârf a acceleraţiei terenului.
    ag este exprimată aici în termeni de acceleraţie gravitaţională (g), cu 0.1 g însemnând 10% din valoarea acceleraţiei gravitaţionale


    3.4. Fondul construit existent în România
    Dimensiunea problemei necesită un angajament naţional pe termen lung pentru investiţii eficiente în reducerea riscului seismic, având în vedere numărul mare de clădiri vulnerabile la cutremur. Evaluarea fondului construit existent şi înţelegerea vulnerabilităţii acestuia este un punct de referinţă în elaborarea SNRRS.
    Datele referitoare la fondul construit sunt elemente esenţiale pentru evaluarea riscului seismic, respectiv a nivelului de expunere şi de vulnerabilitate seismică. Tipurile de informaţii despre clădiri, necesare pentru evaluările seismice şi planificarea intervenţiei, pot fi în general grupate în patru categorii:
    - Identificare: identificator unic al clădirii, localizare (de ex. cod SIRUTA, adresă, coordonate geografice), funcţiune a clădirii (de ex. şcoală, spital, clădire de birouri etc.), printre alte date.
    – Vulnerabilitate seismică: sistem structural (de ex. cadre din beton armat, zidărie nearmătă etc.), an de construcţie, înălţime, suprafaţă construită, număr de ocupanţi şi vizitatori ai clădirii, active şi echipamente în clădiri, lucrări anterioare de consolidare sau reabilitare, lucrări de intervenţie realizate fără autorizaţie, expertiză tehnică realizată de experţi tehnici, ce conţine/adăposteşte, printre alte date, încadrarea în clase de risc seismic;
    – Funcţionalitate (de ex. eficienţă energetică, alimentare cu apă şi canalizare, condiţii igienico-sanitare): materialul din care sunt alcătuiţi pereţii exteriori şi interiori, prezenţa izolaţiei, surse de energie, instalaţiile electrice, de apă şi de canalizare, starea instalaţiilor sanitare, existenţa unui certificat de performanţă energetică, printre alte date; şi
    – Alte informaţii relevante: proprietar, administrator, clasă de importanţă (în funcţie de fiecare sector), monument istoric/zonă protejată, componente artistice din clădirile de patrimoniu, printre alte date.

    3.4.1. Vulnerabilitatea tipurilor reprezentative de clădiri
    Un indicator important privind evaluarea vulnerabilităţii seismice a clădirilor existente îl constituie versiunea normativului (codului) folosit pentru proiectarea clădirilor. Primele structuri din România proiectate seismic au fost construite în anii 1950, deşi primul normativ de proiectare seismică a fost publicat în 1963 (normativul P13-63). De atunci, normativul a fost actualizat de mai multe ori. Ediţiile publicate sunt P13-70, P100-78, P100-81, P100-92, P100- 1/2006 şi P100-1/2013. Clădirile existente se pot împărţi, astfel, în patru categorii, în funcţie de versiunea de normativ folosită la proiectarea lor:
    • perioda Pre-cod corespunde clădirilor construite înainte de anul 1963, când a intrat în vigoare primul normativ de proiectare seismică;
    • perioada Cod de nivel inferior corespunde clădirilor construite între 1963 şi 1977;
    • perioada Cod de nivel moderat corespunde clădirilor construite între 1978 şi 1992;
    • perioada Cod de nivel superior corespunde clădirilor construite după 1992.

        În ansamblu, clădirile proiectate conform versiunilor mai vechi ale normativului, se consideră a fi mai vulnerabile la cutremur decât clădirile proiectate conform versiunilor mai recente. În sectorul de educaţie şi în sectorul rezidenţial, care conţin cel mai mare număr de clădiri publice şi, respectiv, private, peste 70% din fondul construit existent a fost proiectat conform practicii seismice corespunzătoare perioadei pre-cod sau cod de nivel inferior (a se vedea Figura 3.3 şi Figura 3.4).
        Normativul P100-78 este considerat drept prag pentru prioritizarea clădirilor din punct de vedere al vulnerabilităţii seismice, motiv pentru care, în codul de proiectare P100-3/2019, se recomandă evaluarea seismică cu prioritate a tuturor clădirilor proiectate înainte de intrarea în vigoare a normativului P100-78, în raport cu hazardul seismic din amplasament.
        Deşi versiunea normativului (codului) folosită pentru proiectarea clădirilor este un factor important în evaluarea vulnerabilităţii seismice, acesta nu este suficient pentru a o caracteriza în întregime. Vulnerabilitatea seismică a unei clădiri poate fi afectată şi de alţi factori precum calitatea execuţiei, modificările structurale post-construire, funcţiunea, ratele de ocupare şi degradările suferite de clădire. Pentru a include în evaluare şi aceste aspecte, fondul construit se poate grupa în tipuri reprezentative de clădiri, în funcţie de practicile de construcţie din România de-a lungul anilor, astfel că sistemele structurale din zidărie portantă sunt specifice preponderent clădirilor vechi (perioada Pre-cod), iar sistemele structurale din beton armat sunt specifice preponderent perioadelor ulterioare Pre-cod.
        În prezent, cele mai multe clădiri sunt, fie cu sisteme structurale din zidărie portantă (în cazul clădirilor rezidenţiale cu regim mic de înălţime), fie cu sisteme structurale din beton armat monolit (turnat in-situ). Folosirea betonului prefabricat este limitată, în prezent, la clădirile comerciale sau industriale cu un singur nivel.
 (a se vedea imaginea asociată)
                    Figura 3.3 Nivelul de proiectare a clădirilor de
                 învăţământ conform normativului de proiectare seismică
        Sursa: SIIIR, https://www.siiir.edu.ro.
 (a se vedea imaginea asociată)
                     Figura 3.4 Nivelul de proiectare a clădirilor
              rezidenţiale în funcţie de normativul de proiectare seismică
        Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România 2011.
        Figura 3.5 exemplifică evoluţia practicilor în construcţii din sectorul de locuinţe în perioada 1965 - 1985, care a fost o perioadă de schimbări în ceea ce priveşte materialele de construcţie utilizate şi tehnologia de execuţie a construcţiilor din România. (a se vedea imaginea asociată)
      Figura 3.5 Tehnologii de construcţie pentru locuinţe în perioada 1965 - 1985
        Avram 1987.
        Notă: Panourile mari se referă la structuri făcute din pereţi din beton armat prefabricaţi

        În raport cu tipul de sistem structural, fondul construit existent cuprinde în principal tipurile de clădiri descrise în Tabelul 3.3.
        Tabelul 3.3 Tipuri de clădiri principale în România în raport cu tipul de sistem structural

┌──────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────────────────┐
│Tip de sistem │Structuri │Zidărie │Cadre de BA │Pereţi de BA │
│structural │autohtone │portantă │monolit │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Majoritatea │Structurile │Structurile │Între 1977 şi 1990, │
│ │clădirilor │vechi erau │de BA încep │majoritatea structurilor │
│Practici │rurale sunt │construite │să fie │cu regim de înălţime │
│generale de │construite │predominant │construite │mediu-ridicat din România │
│construcţie │din materiale│din zidărie │în România │au fost construite cu │
│ │disponibile │portantă. │în anii │pereţi de BA (prefabricaţi│
│ │local. │ │1920. │sau monoliţi). │
├──────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┬─────────────┤
│ │ │Structuri │ │ │Folosit după │
│ │ │joase- medii │În România │Structuri cu│1960. │
│ │ │de zidărie │s-au │pereţi de BA│Între 1960 şi│
│ │ │simplă (cu │construit │cu regim │1977, în │
│ │ │planşee │puţine │mediu de │afara │
│ │ │flexibile sau│clădiri │înălţime (în│Bucureştiului│
│ │Clădirile cu │rigide) sau │rezidenţiale│general │s-au │
│ │regim mic de │confinată, │cu structuri│cinci etaje)│construit │
│ │înălţime, │construite în│în cadre de │sau cu regim│clădiri cu │
│ │construite │cea mai mare │BA, atât │ridicat de │sistem │
│ │din materiale│parte după │înainte, cât│înălţime, │structural cu│
│Rezidenţiale │convenţionale│1960 şi │şi după │construite │panouri mari,│
│ │şi │înainte de │cutremurul │după anii │cu patru sau │
│ │disponibile │1977. │din 1977. │1960. │cinci etaje; │
│ │local (de ex.│După 1977, │Clădirile │Majoritatea │în Bucureşti │
│ │chirpici, │folosirea │înalte │structurilor│s- au │
│ │cărămidă şi │structurilor │construite │înalte │construit şi │
│ │lemn). │de zidărie │în Bucureşti│construite │clădiri cu │
│ │ │pentru │în │între 1963 │sisteme │
│ │ │clădirile │anii ‘30 │şi │structurale │
│ │ │rezidenţiale │reprezintă │1977 sunt de│cu panouri │
│ │ │s-a │un sub-tip │acest tip. │mari, de │
│ │ │redus │special. │ │şapte sau opt│
│ │ │semnificativ.│ │ │etaje. │
├──────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┴────────────┴─────────────┤
│ │ │Unităţi de │ │
│ │ │învăţământ │ │
│ │ │construite │ │
│ │ │înainte de │Unităţile de învăţământ construite după│
│Educaţie │ │1970 sunt │1970 au în general structuri de BA (fie│
│ │ │realizate în │monolit, fie prefabricat). │
│ │ │general din │ │
│ │ │zidărie │ │
│ │ │portantă. │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Spitalele din oraşele │ │
│ │ │ │mari sunt realizate în │ │
│Sănătate │ │ │general cu structuri din │ │
│ │ │ │BA (cadre sau pereţi │ │
│ │ │ │structurali). │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────┴─────────────────────────┴─────────────┤
│Administrative│ │Se consideră probabil că aceste clădiri au fost │
│/ birouri │ │construite utilizând aceleaşi tehnologii ca în │
├──────────────┼─────────────┤celelalte sectoare. │
│Comerciale │ │ │
└──────────────┴─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘

        Surse: Pentru practicile de construcţie: Avram 1987.
        Notă: BA = beton armat.



    3.4.2. Date şi informaţii de la cutremurul din 1977 privind vulnerabilitatea fondului construit
    Un eveniment seismic comparabil cu cel din sursa Vrancea din anul 1977 ar putea provoca în prezent chiar şi mai multe pierderi şi daune decât cel din 1977 din cauza îmbătrânirii fondului construit, a urbanizării şi a altor factori socio-economici. În urma cutremurului din Vrancea de la 4 martie 1977, au fost efectuate evaluări la scară largă a avarierilor suferite de clădirile din Bucureşti (18.000 de clădiri) şi Iaşi (2.000 de clădiri) (Sandi 1986). Nivelurile de avariere observate la tipurile de clădiri reprezentative din cele două zone menţionate anterior sunt prezentate în Figura 3.6 şi Figura 3.7, pe baza unui grad de avariere cuprins între 0 şi 5 (unde 0 nu prezintă daune şi 5 reprezintă colaps total). Mai multe lecţii relevante privind performanţa seismică a fondului construit din România au fost învăţate de către comunitatea ştiinţifică, după cutremurul din Vrancea din 1977, principalele fiind enumerate mai jos. În ciuda faptului că efectele acestui cutremur au demonstrat vulnerabilitatea fondului construit din România, clădirile avariate în timpul cutremurului din 1977 au fost doar reparate, fără a fi supuse ulterior unor lucrări de consolidare. Reparaţiile au avut ca scop îmbunătăţirea stării acestora astfel încât să se apropie de starea de dinaintea cutremurului, dar nu au redus nivelul de vulnerabilitate. Astfel, o parte semnificativă din fondul construit existent în România este susceptibilă să sufere avarii considerabile în cazul unui eveniment comparabil cu cutremurul din 1977 (Georgescu şi Pomonis 2018).
    • În Bucureşti, clădirile înalte de beton armat s-au comportat mai puţin favorabil decât clădirile joase, însă în Iaşi, clădirile joase au fost mai avariate decât clădirile înalte. Pe baza acestor constatări, în rândul specialiştilor s-a consolidat ideea că performanţa seismică este puternic influenţată de condiţiile locale de teren.
    • Clădirile cu regim de înălţime mare construite înainte de 1940 şi cele cu pereţi structurali de beton armat, construite după 1960, precum şi clădirile cu parter flexibil din Bucureşti au fost avariate grav în timpul cutremurului. Pe de altă parte, clădirile cu regim redus de înălţime construite după 1960 au avut o performanţă adecvată, în ansamblu.
    • Clădirile cu regim de înălţime redus şi mediu, din zidărie, s-au comportat în general bine, excepţie făcând structurile de zidărie simplă nearmată, care au fost grav avariate şi chiar s-au prăbuşit, în diferite localităţi.
    • Clădirile realizate din materiale locale (de exemplu chirpici, cărămidă şi lemn) s-au comportat diferit, în funcţie de amplasament şi de tipul de construcţie, prezentând avarii majore în unele amplasamente şi avarii moderate în altele.

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3.6 Gradul mediu de avariere după cutremurul din Vrancea din 1977: Bucureşti
    Sandi 1986.
    Notă: BA = beton armat.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3.7 Gradul mediu de avariere după cutremurul din Vrancea din 1977: Iaşi
    Sandi 1986.
    Notă: BA = beton armat.

    3.4.3. Nivelul de expunere seismică pe sectoare
    Conform datelor statistice care au stat la baza fundamentării Strategiei naţionale de renovare pe termen lung (SNRTL), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020, fondul construit al României cuprinde peste 5,5 milioane de clădiri distribuite în mai multe sectoare. Clădirile rezidenţiale reprezintă peste 90% din suprafaţa totală construită, urmate de clădirile din sectorul de educaţie şi de clădirile comerciale.
    În comparaţie cu sectorul clădirilor rezidenţiale, clădirile din sectorul de educaţie pot avea o rată mai mare de ocupare; în funcţie de ziua din săptămână şi de ora din zi, rata de ocupare pentru clădirile din acest domeniu poate fi de peste trei ori mai mare decât cea a clădirilor rezidenţiale.
    Pe de altă parte, clădirile din sectorul de sănătate pot fi ocupate 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Astfel, indiferent de momentul producerii unui cutremur, toate paturile dintr-o clădire ar putea fi ocupate. Rata de ocupare are un impact semnificativ asupra numărului de persoane decedate sau rănite în timpul unui cutremur. Un alt factor esenţial în evaluarea vulnerabilităţii fondului construit existent este funcţiunea clădirii. De exemplu, dacă un spital este grav avariat în timpul unui cutremur, o mare parte a comunităţii pierde un serviciu esenţial.
    În acest sens, în definirea politicilor, a programelor şi a măsurilor specifice de intervenţie, este necesară obţinerea de date detaliate şi realizarea de scenarii diferenţiate pentru clădirile din fiecare sector.
    3.4.3.1. Sectorul de educaţie
    Aproximativ 50% dintre elevi şi 45% dintre clădirile din sectorul de educaţie sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi şi 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.
    Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului în România (SIIIR)*4 cuprinde o serie de atribute relevante pentru evaluarea expunerii seismice a clădirilor din sectorul educaţiei. Atributele folosite pentru estimarea expunerii actuale a clădirilor se referă la numărul de elevi înscrişi (anul universitar 2018-2019) şi numărul de clădiri cu săli de clasă şi laboratoare. Amplasarea clădirilor a permis identificarea nivelului de hazard seismic şi raportul dintre infrastructura educaţională în mediul urban şi rural. SIIIR include parametri suplimentari cu privire la clădirile existente, respectiv anul construcţiei, suprafaţa construită, regimul de înălţime, printre alţi parametri asociaţi cu eficienţa energetică, condiţii igienico-sanitare. Aceste atribute, împreună cu datele de identificare sau alte informaţii suplimentare (administrator, clasificarea monumentelor istorice etc.), reprezintă o bază solidă în evaluarea iniţială a riscului seismic pentru clădirile din sectorul de educaţie.
    *4 Datele din SIIIR sunt disponibile la https://www.siiir.edu.ro.

    Conform datelor disponibile la nivelul anului 2020 în SIIIR, aproximativ trei milioane de elevi sunt înscrişi în cca. 18.400 unităţi de învăţământ din România. Două treimi dintre aceştia învaţă în unităţi de învăţământ din zonele urbane. Totuşi, aproape 65% din unităţile de învăţământ din România se află în zonele rurale. Distribuţia clădirilor din sectorul de educaţie şi a elevilor pe zone de hazard seismic (în funcţie de pragurile descrise la capitolul 3.2) este prezentată în Figura 3.8.
    SNRRS poate deschide oportunităţi de eficientizare a proceselor de colectare a datelor şi de control al calităţii pentru datele tehnice ale clădirilor, pentru a se asigura că SIIIR poate fundamenta eficient prioritizarea şi proiectarea investiţiilor în rezilienţa infrastructurii educaţionale. Deşi SIIIR conţine un set consistent de atribute ale clădirilor din acest sector care au susţinut recent prioritizarea unităţilor de învăţământ pentru intervenţie în cadrul proiectului „Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile din România”*5 pe baza informaţiilor tehnice disponibile la momentul pregătirii acestuia, acurateţea datelor trebuie optimizată, fiind necesară completarea datelor relevante, simplificarea proceselor de colectare şi optimizarea instrumentelor procedurale de raportare a acestora.
    *5 Pornind de la setul de date SIIIR, în proiectul „Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile din România”, implementat în perioada 2021-2027 de Ministerul Educaţiei, cu finanţare integrală din împrumutul acordat României de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, s-a realizat o listă de unităţi de învăţământ (cca. 55 din mediul urban şi rural, situate în zone cu hazard seismic ridicat), strict în scopul prioritizării pentru intervenţie în cadrul proiectului, pe baza unor criterii şi a unei metodologii de prioritizare pentru finanţarea de lucrări de reabilitare, modernizare, consolidare seismică (http://schoolrehabilitation.ro/sissp/). Conform metodologiei aplicate, în prima etapă, s-a calculat un scor tehnic pe baza nivelului de hazard seismic, anul de construcţie, sistemul structural şi numărul de elevi înscrişi. În a doua etapă, unităţile situate în zone cu hazard seismic (ag< 0,25g) au fost filtrate împreună cu şcoli private, licee şi grădiniţe. În a treia etapa, s-a stabilit lista unităţilor de învăţământ prioritare, clasificate în funcţie de aspectele educaţionale şi sociale, rata de sărăcie şi condiţiile igienico-sanitare.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3.8 Expunerea la cutremure a clădirilor din sectorul de educaţie
        Sursă: SIIIR, https://www.siiir.edu.ro

    3.4.3.2. Sectorul de sănătate
    Informaţiile referitoare la unităţile medicale care au stat la baza fundamentării SNRRS au fost obţinute din diferite surse de date, constatându-se o lipsă a informaţiilor disponibile privind vulnerabilitatea seismică a unităţilor de sănătate. Aceste surse conţin doar date despre spitale, nu includ date despre alte tipuri de unităţi sanitare, cum ar fi unităţi de asistenţă medicală primară, care sunt administrate de autorităţile locale, şi nu se regăsesc la acest moment sistematizate şi monitorizate în mod centralizat. Seturile de date analizate au luat în considerare:

    (1) baza de date a Institutului Naţional de Sănătate Publică*6, conform căreia aproximativ 45% din clădirile existente din sectorul de sănătate pot avea un nivel ridicat de vulnerabilitate la seism. Aproximativ două treimi din unităţile medicale deţin date despre clădiri, cum ar fi localizarea, anul construcţiei, suprafaţa construită, sistemele structurale şi clasa de risc seismic, considerate informaţii critice pentru evaluarea riscului seismic. Dintr-un total de 3.100 de clădiri, expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic, 14% sunt încadrate în clasa de risc seismic RsI, 30% în clasa de risc seismic RsII, 38% în clasa de risc seismic RsIII şi 18% în clasa de risc seismic RsIV. Doar pentru o parte dintre clădiri există disponibile informaţii cu privire la lucrările de consolidare sau reabilitare anterioare. Acest tip de date necesită o revizuire şi validare tehnică suplimentară.
    *6 Baza de date a Institutului Naţional de Sănătate Publică (https://www.insp.gov.ro/) cu informaţii colectate în 2019


    (2) baza de date administrată de Ministerul Sănătăţii*7, respectiv lista spitalelor cu număr de paturi alocate fiecărei unităţi sanitare. Aproximativ două treimi din clădirile din baza de date a Ministerului Sănătăţii sunt folosite permanent de pacienţi şi personalul medical. Această bază de date nu include informaţii despre ocupare. Baza de date publicată de Ministerul Sănătăţii include, de asemenea, clasificarea unităţilor de asistenţă medicală, care este un alt parametru relevant pentru prioritizarea investiţiilor de capital în sectorul sănătăţii. Această bază de date include 325 de spitale şi cuprinde informaţii cu privire la localizarea acestora şi numărul total de clădiri. Aceste spitale cuprind 3.344 de clădiri, dintre care aproximativ 2.000 sunt spaţii ocupate permanent de pacienţi şi personal. Alte clădiri incluse în baza de date adăpostesc, în principal, spaţii dedicate activităţilor administrative, educaţionale, spaţii de depozitare şi pentru echipamente.
    *7 Baza de date a Ministerului Sănătăţii (https://data.gov.ro/dataset/lista-unitatilor-cu-paturi-publice)

    Aproximativ 10% dintre paturile de spital disponibile se află în zone cu nivel de hazard seismic ridicat, iar peste 60% dintre ele sunt expuse unui nivel de hazard seismic moderat. Numărul maxim estimat de paturi de spital disponibile, se bazează pe datele publicate de Ministerul Sănătăţii. Conform listei, există 116.549 de paturi de spital disponibile în România. Pe baza amplasării acestor spitale, se poate concluziona că peste 60% dintre paturile disponibile se află în zone cu hazard seismic mediu şi aproape 10% în zonele cu hazard seismic ridicat (Figura 3.9).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3.9 Expunerea la cutremure a spitalelor
    Sursa: Baza de date a Ministerului Sănătăţii (2018), https://data.gov.ro/dataset/lista-unitatilor-cu-paturi-publice

    3.4.3.3. Sectorul rezidenţial
    Deşi există un consens general în rândul experţilor asupra faptului că mare parte din fondul construit existent în România este expus la hazard seismic mediu sau ridicat, riscul efectiv este în mare parte necunoscut din cauza lipsei de date cu privire la vulnerabilitatea seismică a fondului construit. Fondul de clădiri rezidenţiale expuse la diferite niveluri de hazard seismic în România este prezentat în Figura 3.10, pe baza datelor colectate la Recensământul din anul 2011 (în funcţie de pragurile descrise la capitolul 3.2). Aproximativ 57% din fondul construit rezidenţial este expus unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 12% din acesta este expus unui nivel de hazard seismic ridicat.
    Recensământul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011 este singura sursă de date disponibile despre clădiri, care permite identificarea nivelului de expunere a clădirilor rezidenţiale la cutremure. Cele mai relevante date din recensământ, pentru analiza seismică, includ locaţia clădirilor, numărul de ocupanţi ai clădirii, suprafaţa construită, regimul de înălţime, perioada de construcţie (sub formă de întrebări cu alegere multiplă) şi materialul pereţilor exteriori. Există, de asemenea, câteva informaţii suplimentare relevante pentru starea tehnică a clădirii, dar care nu sunt legate neapărat de riscul seismic, cum ar fi tipul de proprietate, informaţii despre lucrările anterioare de reabilitare termică şi nivelul la care este situată locuinţa în clădire.
 (a se vedea imaginea asociată)
              Figura 3.10 Expunerea la cutremure a clădirilor rezidenţiale
        Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România 2011

    3.4.3.4. Clădiri cu valoare de patrimoniu cultural
    România deţine un fond important de clădiri cu valoare de patrimoniu cultural, pentru care însă este necesară evaluarea vulnerabilităţii la cutremure şi la alte hazarduri, astfel încât strategiile de intervenţie să contribuie la conservarea valorii clădirilor şi să conducă în acelaşi timp la utilizarea în siguranţă a acestora. Clădirile de patrimoniu reprezintă un caz special, deoarece necesită soluţii de reducere a riscului seismic care să le asigure, totodată, conservarea valorii culturale. În general, pentru aceste clădiri sunt necesare abordări diferenţiate, minim invazive, bazate pe prevederi tehnice specifice şi pe studii de fundamentare/investigare detaliate.
    Ministerul Culturii finalizează în prezent Sistemul informatic pentru patrimoniul cultural imobil (SIPCI), care este un instrument de colectare şi centralizare, dezvoltat în relaţie cu activităţile de realizare a Strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice. Acesta va permite interogări complexe şi generarea de statistici, ce vor servi pe termen mediu şi lung la fundamentarea pe bază de dovezi a strategiilor şi politicilor publice din domeniu, la nivel central, regional sau local. Sistemul este destinat gestionării obiectivelor de patrimoniu incluse în Lista Monumentelor Istorice (LMI), a siturilor arheologice cuprinse în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), a obiectivelor identificate ca fiind valoroase prin intermediul documentaţiilor de urbanism, precum şi tuturor acelor obiective ce poartă valori patrimoniale, inclusiv peisaje culturale. SIPCI permite de asemenea, colectarea de date necesară evidenţei privind zonele de protecţie ale monumentelor istorice precum şi a zonelor construite protejate identificate prin documentaţii de urbanism. Sistemul va fi gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului şi va fi compus din mai multe module cuprinzând date spaţiale, administrative şi ştiinţifice, rapoarte de monitorizare a stării de conservare. În cursul anului 2021, o serie de date au fost deja migrate în noul sistem informatic, efectuându-se o serie de teste şi verificări.
    Datele relevante privind clădirile de patrimoniu cultural trebuie colectate pe termen scurt şi lung pentru a evalua vulnerabilitatea acestora şi pentru a defini strategiile de intervenţie. Printre atributele care sunt incluse în bazele de date dedicate monumentelor istorice se numără: sistemul structural, materialele şi tehnica de construcţie, suprafaţa construită, descrierea peisajului cultural şi a zonei, componentele artistice, informaţii despre intervenţiile anterioare (consolidare, restaurare sau reparaţii) şi starea actuală de conservare.
    Pe baza Listei Monumentelor Istorice, aprobată prin Ordinul ministrului culturii nr. 2828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 113 bis din 15.02.2016, şi disponibilă online pe site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului*8, România are aproximativ 30.200 monumente istorice, din care 18.000 încadrate în categoria monumentelor de arhitectură, în proprietate publică sau privată. Dintre acestea, 52% reprezintă monumente de arhitectură civilă cuprinzând clădiri cu funcţiuni de locuire (43%), comerţ, educaţie, cultură, învăţământ, muzee (în total 5,5%), unităţi sanitare (1%), clădiri publice, administrative (2,7%). La acestea se adaugă monumente de arhitectură industrială (2,6%), arhitectură populară (2%), de vilegiatură, peisageră, militară. Clădirile cu funcţiuni religioase reprezintă cca. 38% din totalul monumentelor de arhitectură (a se vedea Figura 3.11).
    *8 Informaţiile sunt disponibile la Institutul Naţional al Patrimoniului, https://patrimoniu.ro/monumente- istorice/lista-monumentelor-istorice.

    Lista monumentelor istorice, publicată în 2015 de Institutul Naţional al Patrimoniului, Ministerul Culturii*9 indică faptul că dintr-un total de 18.000 de monumente de arhitectură, aproximativ 14.000 sunt clădiri civile şi religioase, cu ocupanţi şi vizitatori, multe dintre acestea fiind potenţial expuse la cutremurele din România.
    *9 https://patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice

    Lista Monumentelor Istorice disponibilă online conţine date de identificare (cod unic, denumire), localizare (localitate, adresă) şi datare (precisă sau perioada de construcţie). Codul unic atribuit fiecărui monument conţine încadrarea în categoria de monument conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare (m = monument, a = ansamblu, s = sit), categoria după natura monumentului (I = arheologie, II = arhitectură, III = for public, IV = memorial, funerar), precum şi grupa valorică (A = valoare universală, naţională, B = valoare locală.
 (a se vedea imaginea asociată)
                           Figura 3.11 Clădiri de patrimoniu
        Sursa: Institutul Naţional al Patrimoniului, https://patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice

    3.4.3.5. Alte sectoare
        În ceea ce priveşte clădirile comerciale şi cele de birouri, deţinute de proprietari privaţi, se consideră că acestea pot fi expuse la niveluri de hazard seismic, similare cu nivelurile estimate pentru clădirile din sectorul de învăţământ şi sectorul de sănătate. Deoarece în prezent nu există date seismice disponibile despre aceste tipuri de clădiri, nu este posibilă o evaluare precisă a expunerii acestora, considerată a fi necesară pentru planificarea măsurilor de reducere a riscului seismic.



    3.5. Date privind riscul seismic
        Conform evaluării riscului seismic la clădirile rezidenţiale din România, un cutremur cu potenţial de a cauza pierderi economice foarte mari s-ar putea produce în următorii 10 ani şi un cutremur cu potenţial de a cauza un număr mare de victime s-ar putea produce în următorii 100 de ani.*10) Principalele rezultate ale acestei evaluări de risc seismic, respectiv impactul scenariilor de cutremur cu acoperire naţională, aşa cum au fost estimate în cadrul proiectului "Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional (RO-RISK)" (SIPOCA 30), sunt indicate în Tabelul 3.4, Figura 3.12 şi Figura 3.13, pentru diferite intervale medii de recurenţă, adică intervalul mediu de timp dintre momentele producerii unui cutremur de o anumită magnitudine, provenit dintr-o anumită sursă seismică. În general, cutremurele cu o magnitudine mai mare au intervale de recurenţă mai lungi, dar este posibil să se producă seisme cu IMR = 100 ani în următorii 10 ani, de exemplu.
        *10) Proiectul RO-RISK (2016 - 2018), https://gis.ro-risk.ro/site/.

        Tabelul 3.4 Riscul seismic al clădirilor rezidenţiale

┌────────┬─────────────────────────────────────┐
│ │Indicatori de risc seismic │
│ ├─────────┬───────┬─────────┬─────────┤
│Scenariu│Pierderi │ │Persoane │ │
│cutremur│economice│Victime│afectate │Clădiri │
│ │(milioane│ │(inclusiv│avariatea│
│ │Euro) │ │victime) │ │
├────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│IMR = 10│4.460 │0 │760 │500 │
│ani │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│IMR = │7.620 │6.800 │57.000 │211.000 │
│100 ani │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│IMR = │ │ │ │ │
│1.000 │25.650 │42.000 │325.500 │930.000 │
│ani │ │ │ │ │
└────────┴─────────┴───────┴─────────┴─────────┘

        Sursa: Proiectul RO-RISK, https://gis.ro-risk.ro/site/
        Notă:
        IMR = interval mediu de recurenţă;
    a. Clădirile avariate se referă la clădiri pentru care există probabilitatea să sufere orice nivel de avariere ca urmare a scenariului respectiv de cutremur. Nivelul de avariere poate varia de la avariere uşoară la prăbuşire totală.



    Deşi proiectul RO-RISK este cea mai relevantă sursa de date de risc pentru sectorul locuinţelor, informaţiile sunt disponibile doar la nivel de recensământ (unităţi administrativ-teritoriale) cu rezoluţie limitată, în special în cazul oraşelor mari. Mai mult, cele mai recente date sunt cele colectate până în anul 2011, data ultimului recensământ.
    Datele privind riscul seismic pentru alte sectoare (de exemplu: educaţie, sănătate, clădiri administrative de birouri, clădiri de patrimoniu) sunt disponibile într-o măsură mult mai redusă, comparativ cu cele disponibile pentru sectorul locuinţelor.
    În general, lipsa unor date de expunere actualizate despre fondul de clădiri existente este principala provocare în ceea ce priveşte producerea, utilizarea şi partajarea datelor referitoare la riscul seismic, pentru a fundamenta definirea nevoilor la scară largă, implementarea şi monitorizarea programelor de finanţare a măsurilor de reducere a riscului seismic. Din cauza acestor limitări, abordările utilizate pentru evaluarea vulnerabilităţii seismice a clădirilor se bazează pe informaţii teritoriale limitate, dar şi pe date şi practici internaţionale, care nu sunt întotdeauna relevante contextului naţional.
    Expunerea şi vulnerabilitatea seismică, în special, tind să se schimbe în timp, din cauza migraţiei interne, dezvoltării urbane, precum şi degradării fondului de clădiri. Drept urmare, riscul nu este constant, iar politicile şi programele de gestionare a riscului seismic trebuie să poată anticipa măsuri pentru a aborda o viitoare potenţială creştere a nivelului de risc.
    Deşi în cadrul RO-RISK evaluarea riscului seismic s-a concentrat cu precădere către sectorul locuinţelor, este necesară extinderea eforturilor şi către clădirile publice şi clădirile de patrimoniu, precum şi colaborarea cu autorităţile locale, pentru a colecta sistematic date de expunere despre fondul de clădiri existent, public şi privat.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3.12 Impactul scenariului de cutremur cu acoperire naţională
      IMR = 100 de ani asupra clădirilor rezidenţiale (număr de clădiri avariate)
        Sursa: Proiectul RO-RISK, https://gis.ro-risk.ro/site/.
        Notă: IMR = interval mediu de recurenţă.
 (a se vedea imaginea asociată)
               Figura 3.13 Impactul scenariului de cutremur cu acoperire
       naţională IMR = 100 de ani asupra persoanelor (număr de persoane afectate)
        Sursa: Proiectul RO-RISK, https://gis.ro-risk.ro/site/.
        Notă: IMR = interval mediu de recurenţă.

    3.6. Comunicare şi conştientizare publică
    Creşterea nivelului de conştientizare a publicului privind riscul seismic necesită un efort coordonat al factorilor interesaţi cu atribuţii instituţionale în ceea ce priveşte comunicarea pe teme legate de gestionarea riscului seismic.
    Comitetele Judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, au atribuţii în „educaţia antiseismică a populaţiei”, conform prevederilor art. 9, alin. (1) din Legea nr. 212/2022. Conform art. 24^1, lit. m din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), aflat sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), este instituţia care răspunde de „comunicarea publică în domeniul situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor”. DSU gestionează în prezent singura platformă oficială de informare multi-risc (fiipregatit.ro). Conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare, MDLPA este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea riscului seismic, cu sprijinul MAI.
    Deşi eforturile de conştientizare a publicului şi de mobilizare a acţiunilor pentru reducerea riscului seismic s-au intensificat în ultimul deceniu, SNRRS oferă oportunitatea accelerării acţiunilor, atât prin campanii coordonate de informare şi comunicare adresate grupurilor- ţintă strategice, cât şi prin fonduri dedicate şi o monitorizare eficientă a rezultatelor.
    Până în prezent, au fost implementate mai multe campanii şi programe de comunicare (o listă sintetică a programelor implementate anterior se regăseşte în Tabelul 3.5), iar unele sunt încă în derulare. Aceste programe, împreună cu alte eforturi similare promovate de alte părţi interesate, au fost implementate în colaborare cu diferite autorităţi, instituţii de cercetare şi universităţi, asociaţii profesionale, organizaţii ale societăţii civile şi (în unele cazuri) de către actorii din sectorul privat.
        Tabelul 3.5 Programe anterioare pentru comunicarea riscului seismic

┌────────────┬─────────┬────────────────┬──────────────────────────┐
│Program │Data │Parteneri │Descriere │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Ministerul │ │
│ │ │Transporturilor,│Pliante distribuite în │
│Programul │ │Construcţiilor │program de autorităţile │
│naţional de │ │şi Turismului, │locale; sesiuni de │
│educaţie │1990-2007│MAI, Ministerul │educaţie antiseismică │
│antiseismică│ │Educaţiei; │desfăşurate în unităţi de │
│a populaţiei│ │coordonare │învăţământ. │
│ │ │tehnică de către│ │
│ │ │URBAN-INCERC │ │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Programul a dezvoltat un │
│ │ │ │site cuprinzător cu │
│INFORISX │2006-2007│MDLPA, URBAN- │informaţii privind riscul │
│ │ │INCERC, UTCB │seismic. Site-ul este │
│ │ │ │funcţional şi în prezent. │
│ │ │ │https://inforisx.incd.ro │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │În cadrul proiectului au │
│ │ │ │fost elaborate şi │
│ │ │ │distribuite materiale │
│ │ │ │promoţionale în grădiniţe,│
│ │ │ │şcoli, şcoli speciale, │
│ │ │ │azile, etc. Proiectul a │
│ │ │ │inclus şi ateliere │
│ │ │ │tematice privind │
│ │ │IGSU (finanţat │instruirea cetăţenilor cu │
│SAFE QUAKE │2010-2011│de Comisia │privire la regulile de │
│ │ │Europeană) │comportare │
│ │ │ │în caz de cutremur, │
│ │ │ │demonstraţii privind │
│ │ │ │acordarea/primirea │
│ │ │ │primului ajutor medical, │
│ │ │ │exerciţii de deblocare şi │
│ │ │ │salvare persoane. https://│
│ │ │ │isubif.ro/local/safe-quake│
│ │ │ │/ │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Iniţiativa a vizat │
│ │ │ │instruirea elevilor din │
│ │ │ │unităţile de învăţământ │
│ │ │ │din Bucureşti asupra │
│TOO QUICK TO│ │ │modului corect de a │
│QUAKE │2012 │ISU Bucureşti │reacţiona în cazul │
│ │ │ │producerii unui cutremur. │
│ │ │ │https://isubif.ro/local/ │
│ │ │ │01-06-2012-premiere- │
│ │ │ │proiect-too-quick-to-quake│
│ │ │ │/ │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Programul a fost │
│ │ │ │implementat în perioada │
│ │ │ │2012- 2016, în 22 de │
│ │ │ │unităţi de învăţământ şi a│
│ │ │ │avut ca principale │
│ │ │ │rezultate: elaborarea şi │
│ │ │ │diseminarea de materiale │
│ │ │ │educaţionale şi informare │
│ │ │ │(ex: broşurile „Despre │
│ │ │ │cutremure şi efectele │
│ │ │ │lor”), destinate │
│ROEDUSEIS │2012–2016│URBAN-INCERC, │implementării unor │
│ │ │INCDFP, ME │discipline opţionale de │
│ │ │ │seismologie, pentru elevii│
│ │ │ │din învăţământul │
│ │ │ │preuniversitar, precum şi │
│ │ │ │dezvoltarea unui │
│ │ │ │seismolaborator cu rol │
│ │ │ │educaţional dedicat │
│ │ │ │stagiilor de practică din │
│ │ │ │cadrul INCDFP. Site-ul │
│ │ │ │este funcţional şi în │
│ │ │ │prezent. │
│ │ │ │http://www.roeduseis.ro │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Expoziţia mobilă în cadrul│
│ │ │ │căreia s-au dezvoltat │
│ │ │ │materiale despre cutremure│
│ │ │ │şi care au fost prezentate│
│MOBEE │2014–2017│INCDFP, ME │în unităţi de unităţile de│
│ │ │ │învăţământ, incluzând şi o│
│ │ │ │variantă digitală a │
│ │ │ │expoziţiei şi aplicaţii │
│ │ │ │interactive. │
│ │ │ │https://mobee.infp.ro/ │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Sondaj la scară largă care│
│ │ │ │a indicat discrepanţe │
│ │ │ │între aşteptările │
│COBPEE │2015–2017│UTCB │comunităţilor şi │
│ │ │ │realitatea privind │
│ │ │ │performanţa structurală a │
│ │ │ │clădirilor. │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │În cadrul campaniei, s-au │
│ │ │ │tipărit şi distribuit │
│ │ │ │pliante pentru a informa │
│ │ │ │publicul general cu │
│ │ │ │privire la modalităţile de│
│ │ │ │protecţie individuală şi │
│NU TREMUR LA│ │ │colectivă în timpul │
│CUTREMUR │Iniţiată │ │manifestării unui │
│(DON’T SHAKE│în 2015 │DSU │cutremur, la necesitatea │
│AT THE │ │ │pregătirii individuale sau│
│QUAKE) │ │ │colective; materialele │
│ │ │ │sunt disponibile şi │
│ │ │ │online. Campanie în │
│ │ │ │derulare la TV/reţele │
│ │ │ │sociale. │
│ │ │ │https:// │
│ │ │ │nutremurlacutremur.ro/ │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Programul combină │
│ │ │ │informaţii despre mai │
│PLATFORMA │ │ │multe tipuri de risc │
│NAŢIONALĂ DE│ │ │într-o singură platformă, │
│PREGĂTIRE │ │ │aflată în evoluţie │
│PENTRU │Iniţiată │DSU │continuă; include un │
│SITUAŢII DE │în 2016 │ │centru de formare mobil │
│URGENŢĂ │ │ │care oferă cursuri de prim│
│FII PREGĂTIT│ │ │ajutor în situaţii de │
│ │ │ │urgenţă adresate │
│ │ │ │publicului larg. │
│ │ │ │https://fiipregatit.ro/ │
├────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │Sistemul RO-ALERT permite │
│ │ │ │transmiterea de mesaje de │
│ │ │DSU, IGSU, │tip „cell-broadcast” │
│SISTEMUL │Iniţiat │Serviciul de │pentru informări sau │
│RO-ALERT │în 2018 │Telecomunicaţii │avertizări punctuale către│
│ │ │Speciale │cetăţeni în caz de │
│ │ │ │urgenţă, independent de │
│ │ │ │tipul de risc. │
│ │ │ │https://ro-alert.ro/ │
└────────────┴─────────┴────────────────┴──────────────────────────┘

        Sursa: Banca Mondială, 2021
        Notă: DSU= Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă; IGSU = Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; ISU = Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă; URBAN-INCERC = Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare URBAN-INCERC; MAI = Ministerul Afacerilor Interne; MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; ME = Ministerul Educaţiei; INCDFP = Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului; UTCB = Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.


    3.7. Bariere identificate în implementarea măsurilor de reducere a riscului seismic
        Analiza diagnostic efectuată de Banca Mondială ca parte a Acordului de servicii de asistenţă tehnică rambursabilă care a sprijinit elaborarea SNRRS, a evidenţiat o serie de bariere în calea implementării măsurilor de reducere a riscului seismic în România. Aceste bariere sunt prezentate în Tabelul 3.6, fiind grupate în cinci categorii: (1) politici publice; (2) economice; (3) sociale; (4) tehnice şi (5) legislative. În tabel sunt prezentate şi bariere specifice asociate anumitor tipuri de clădiri din fondul construit.
        Tabelul 3.6 Bariere identificate în implementarea măsurilor de reducere a riscului seismic

┌────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │· Identificarea riscului seismic nu este un │
│ │proces sistematizat. Dimensiunea reală a │
│ │problemei nu este pe deplin cunoscută, │
│ │deoarece informaţiile privind fondul │
│ │construit existent nu sunt colectate │
│ │sistematic. │
│ │· Elaborarea politicilor publice nu se │
│ │bazează pe rezultatele măsurabile privind │
│ │reducerea riscului seismic. În general, │
│ │elaborarea politicilor, precum şi │
│ │implementarea investiţiilor la scară largă, │
│ │nu se bazează pe indicatori măsurabili │
│ │privind beneficiile acestora în ceea ce │
│ │priveşte siguranţa şi bunăstarea. │
│ │· Sistemul de planificare teritorială nu │
│ │abordează sistematic obiective de reducere a│
│ │riscului seismic. Reducerea riscului seismic│
│ │nu este abordată sistematic în documentele │
│ │de planificare teritorială şi în strategiile│
│ │de dezvoltare la nivel local, judeţean, │
│ │regional şi naţional. │
│ │· Procedurile de achiziţii şi autorizare │
│Politici │sunt complexe şi de durată. │
│publice ├───────────────────────┬────────────────────┤
│ │Clădiri publice │Clădiri private │
│ │· Există probleme în │· Aplicarea │
│ │ceea ce priveşte │programului │
│ │gestionarea sistematică│reglementat de │
│ │a informaţiilor privind│Ordonanţa Guvernului│
│ │bunurile imobile şi │nr. 20/1994, │
│ │este necesară creşterea│republicată, cu │
│ │capacităţii │modificările şi │
│ │administrative pentru │completările │
│ │colectarea acestora la │ulterioare, este │
│ │nivel local. │limitată doar la │
│ │· Reducerea riscului │clădirile │
│ │seismic se realizează │rezidenţiale │
│ │rar, iar atunci cand se│multietajate. │
│ │realizează nu este │· Reducerea riscului│
│ │integrată cu alte │seismic nu este │
│ │tipuri de intervenţii │integrată cu alte │
│ │(de ex. eficienţă │tipuri de │
│ │energetică, securitate │intervenţii (de ex. │
│ │la │eficienţa │
│ │incendiu, │energetică). │
│ │accesibilitate). │ │
├────────────┼───────────────────────┴────────────────────┤
│ │· Alocarea fondurilor pentru reducerea │
│ │riscului seismic nu se face în mod eficient.│
│ │Această ineficienţă apare urmare a faptului │
│ │că investiţiile publice nu sunt prioritizate│
│ │în funcţie de analiza cost-beneficiu, dar şi│
│ │a faptului că este dificilă combinarea unor │
│Economice │surse de finanţare diferite. De asemenea, │
│ │programele de investiţii publice se │
│ │confruntă, în │
│ │implementare, cu probleme care reduc │
│ │eficienţa acestora şi conduc la situaţii în │
│ │care fondurile alocate nu pot fi cheltuite, │
│ │din cauza caracterului anual al programului │
├────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │· Procesul decizional nu are la bază analiza│
│ │diferitelor soluţii de natură tehnică. │
│ │Decizia de consolidare trebuie să implice o │
│ │analiză complexă, bazată pe criterii │
│ │tehnico-economice, cu luarea în considerare │
│ │a opţiunilor privind demolarea/ │
│ │reconstruirea, atunci când │
│ │nu mai este posibilă consolidarea. │
│ ├───────────────────────┬────────────────────┤
│ │ │Clădirile cu valoare│
│ │ │de patrimoniu │
│ │ │cultural │
│ │ │· Intervenţiile la │
│ │ │clădirile de │
│ │ │patrimoniu implică │
│ │ │costuri de │
│ │ │implementare mai │
│ │Clădiri private │mari. Demolarea şi │
│ │· Mobilizarea │reconstruirea, care │
│ │investiţiilor private │este cea mai │
│ │în reducerea riscului │eficientă soluţie în│
│ │seismic este dificilă. │cazurile în care │
│ │ │costul intervenţiei │
│ │ │este similar cu │
│ │ │costul │
│ │ │reconstruirii, nu │
│ │ │este o opţiune în │
│ │ │acest caz, dată │
│ │ │fiind │
│ │ │valoarea culturală a│
│ │ │clădirilor. │
├────────────┼───────────────────────┴────────────────────┤
│ │· Problematica riscului seismic asupra │
│ │siguranţei vieţii nu este suficient │
│ │înţeleasă şi comunicată. │
│ │· În general, cetăţenii nu sunt implicaţi │
│ │efectiv în acţiunile de reducere a riscului │
│ │seismic. │
│Sociale │· Mobilizarea acţiunii în clădirile de │
│ │locuit colective este un proces dificil. │
│ │· Implementarea programului actual de │
│ │consolidare seismică a evidenţiat gradul │
│ │limitat de încredere între părţile │
│ │interesate, din lipsa de comunicare şi a │
│ │considerentelor de ordin financiar. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │· Capacitatea tehnică a instituţiilor │
│ │reprezintă o provocare. Instituţiile au │
│ │resurse umane limitate pentru a gestiona │
│ │programe de investiţii pentru reducerea │
│ │riscului seismic la scară largă. │
│ │· Lipsesc procedurile tehnice pentru │
│ │planificare şi prioritizare la scară largă. │
│ │Procedurile actuale de evaluare a │
│ │vulnerabilităţii seismice a clădirilor │
│ │trebuie completate cu proceduri care │
│Tehnice │necesită mai puţine resurse şi completează │
│ │datele limitate, existente la nivelul │
│ │inventarierii naţionale a fondului de │
│ │clădiri. │
│ │· Număr limitat de ingineri, arhitecţi şi │
│ │lucrători. Firmele care execută în general │
│ │lucrări de consolidare au capacitate tehnică│
│ │limitată. Mai mult, numărul redus de │
│ │specialişti atestaţi afectează, de asemenea,│
│ │capacitatea de elaborare a expertizelor │
│ │tehnice şi de pregătire a │
│ │proiectelor de consolidare. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │· Capacitate limitată de aplicare a │
│ │prevederilor privind siguranţa publică în │
│ │cazul clădirilor private. │
│ ├────────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │Clădiri │ │
│ │ │private │ │
│ │ │· Prevederile │ │
│ │ │Ordonanţei │ │
│ │ │Guvernului nr.│ │
│ │ │20/1994, │ │
│ │ │republicată, │ │
│ │ │cu │ │
│ │ │modificările │ │
│ │Clădiri publice │şi │Clădiri cu │
│ │· Cadrul │completările │valoare de │
│ │legislativ │ulterioare, cu│patrimoniu │
│ │actual conţine │privire la │cultural │
│ │atribuţii fără a│condiţiile │· Măsurile │
│ │fi asigurată şi │pentru cazarea│de protejare│
│ │o finanţare │temporară a │a clădirilor│
│Legislative/│adecvată, fiind │persoanelor şi│de │
│operaţionale│stabilite │a familiilor, │patrimoniu │
│ │responsabilităţi│pe perioada │nu sunt │
│ │unor instituţii │executării │efectuate │
│ │publice fără ca │intervenţiilor│într-un mod │
│ │acestea să │care nu se pot│adecvat din │
│ │deţină resursele│efectua în │punct de │
│ │umane şi │construcţii │vedere al │
│ │financiare │ocupate, │riscului │
│ │necesare │precum şi │seismic, în │
│ │aplicării │aplicarea │lipsa unor │
│ │prevederile │sancţiunilor │reglementări│
│ │respective. │prevăzute în │tehnice │
│ │ │cazul în care │specifice. │
│ │ │proprietarii │ │
│ │ │privaţi nu │ │
│ │ │acţionează în │ │
│ │ │respectarea │ │
│ │ │obligaţiilor │ │
│ │ │stabilite prin│ │
│ │ │aceasta, sunt │ │
│ │ │dificil de │ │
│ │ │implementat. │ │
└────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────┘

        Sursa: Banca Mondială, 2021




    4. PRIORITĂŢILE, POLITICILE ŞI CADRUL LEGAL EXISTENTE
    SNRRS este aliniată cu strategii şi politici internaţionale şi guvernamentale, care contribuie, de asemenea, la creşterea rezilienţei la nivel naţional. În cele ce urmează, sunt prezentate cele mai relevante documente strategice din punct de vedere al obiectivelor preconizate şi legăturile dintre acestea şi SNRRS. Pentru asigurarea complementarităţii documentelor strategice relevante, acţiunile stabilite în strategiile aflate în curs de elaborare sau care urmează a fi aprobate la nivelul Guvernului se vor corela cu cele prevăzute în SNRRS, inclusiv prin stabilirea un set de indicatori măsurabili comuni, colectaţi şi monitorizaţi la nivelul instituţiilor responsabile, ca rezultat al implementării coordonate şi colaborative a acţiunilor şi programelor.
    4.1. Strategii şi priorităţi de nivel internaţional
    • Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre – Organizaţia Naţiunilor Unite (2015-2030)
    SNRRS este aliniată cu Cadrul de la Sendai şi contribuie la implementarea acestuia prin reducerea riscului seismic, care constituie unul dintre rezultatele aşteptate ale Cadrului. Atât SNRRS cât şi Cadrul de la Sendai promovează, ca acţiuni prioritare, mobilizarea investiţiilor publice şi private în reducerea riscurilor de dezastre prin măsuri structurale şi nestructurale, care sunt esenţiale pentru creşterea rezilienţei economice, sociale, sanitare şi culturale a persoanelor, a comunităţilor şi a bunurilor acestora, precum şi a mediului înconjurător. Acţiunile stabilite prin SNRRS contribuie la cele patru arii prioritare stabilite în Cadrul de la Sendai. Prioritatea 1 (Înţelegerea riscului de dezastre), este acoperită de evaluarea fondului construit şi analizarea condiţiilor locale de teren. SNRRS propune consolidarea capacităţii instituţionale pentru gestionarea riscului seismic, obiectiv care se încadrează în Prioritatea 2 (Consolidarea guvernanţei privind riscul de dezastre). Programele de investiţii care susţin operaţionalizarea SNRRS, contribuie la Prioritatea 3 (Investiţii în reducerea riscului la dezastre pentru rezilienţă). Prioritatea 4 (Îmbunătăţirea pregătirii în caz de dezastre pentru un răspuns eficient şi şi pentru a reconstrui mai bine („Build Back Better”) în recuperare, reabilitare şi reconstrucţie, este acoperită de îmbunătăţirea cadrului normativ, precum şi de consolidarea capacităţii instituţionale de răspuns la dezastre.

    • Priorităţile strategice ale Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024
    Priorităţile Uniunii Europene pentru 2019-2024*11 sunt organizate pe 6 direcţii principale:

    (1) Un Pact Verde european, (2) O Europă adecvată pentru era digitală, (3) O economie ce lucrează pentru oameni, (4) O Europă mai puternică în lume, (5) Promovarea felului nostru de viaţă european, şi (6) O nouă impulsionare a democraţiei europene.
    *11 Disponibile online, la: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024_en

    SNRRS se corelează în mod direct cu Pactul Verde european prin adoptarea unor măsuri de renovare integrată a clădirilor existente, promovând în acelaşi timp adaptarea la schimbările climatice şi reducerea riscului seismic. SNRRS contribuie în mod direct şi la a doua prioritate, incluzând digitalizarea informaţiilor referitoare la risc în procesul de luare a deciziilor, prin măsuri şi mecanisme privind colectarea şi gestionarea sistematică a datelor referitoare la riscul seismic, prin actualizarea hărţilor de risc, baze de date despre elementele expuse la risc etc.


    4.2. Strategii, programe şi politici conexe şi priorităţi definite de acestea la nivel naţional sau regional
    • Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (România policentrică 2035) aflată în procedură parlamentară
    Această strategie face referire la numărul mare de clădiri expuse riscului seismic din localităţi urbane, majoritatea fiind concentrate în zone istorice. În oraşele cu o densitate mare de clădiri cu risc de prăbuşire sau cu avarieri structurale (ex. Bucureşti, Focşani, Buzău, Ploieşti, Câmpina, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Iaşi, Vaslui, Bârlad, Constanţa, Slobozia, Reşiţa, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, Bacău, Braşov şi Botoşani), strategia prevede necesitatea consolidării seismice pentru protejarea şi păstrarea valorii arhitecturale a acestora.

    • Politica Urbană a României (PUR, 2021-2035) – elaborată, în curs de aprobare
    Politica Urbană a României reprezintă o strategie integrată şi coordonată la nivel naţional şi local pentru a ghida dezvoltarea urbană durabilă şi pentru a controla expansiunea urbană necontrolată. O atenţie deosebită este acordată coerenţei formei urbane a oraşelor, valorificării terenurilor virane, densificării şi regenerării ca forme de creştere rezilientă. Politica urbană va stabili o agendă comună a autorităţilor publice de la nivel central şi local pentru îmbunătăţirea cadrului de dezvoltare urbană, prin furnizarea unui set de măsuri coerente şi prin coordonarea şi corelarea domeniilor sectoriale şi a diferiţilor actori.
    Politica urbană a României cuprinde 5 obiective prioritare:
    () sustenabilitatea spaţială;
    () crearea de oraşe propice locuirii şi inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre pentru a atenua şi a se adapta la riscurile urbane;
    () intensificarea activităţii economice prin oferirea unor condiţii de trai prielnice, creşterea ofertei locurilor de muncă şi îmbunătăţirea accesului la centre de afaceri bine deservite;
    () îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special prin creşterea accesului la locuinţe şi servicii publice;
    () îmbunătăţirea capacităţii sectorului public şi a cooperării între administraţii publice şi sectoare (domenii).

    Proiectul politicii urbane descrie obiectivele de politică, precum şi măsurile asociate lor, cu scopul de a face oraşele: (a) verzi şi reziliente; (b) competitive şi productive; (c) juste şi incluzive şi (d) bine guvernate. Ca parte a obiectivului oraşelor reziliente, politica urbană specifică patru provocări de mediu principale asupra cărora se impun măsuri urgente: efectul de insulă de căldură urbană şi valurile de căldură (UHI), riscul seismic, poluarea aerului şi gestionarea deşeurilor solide municipale. De asemenea, este stabilit un set de indicatori de performanţă pe baza cărora să se monitorizeze atingerea obiectivelor.

    • Strategia naţională de renovare pe termen lung (SNRTL) pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050 - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020
    Implementarea Strategiei naţionale de renovare pe termen lung (SNRTL) include trei măsuri complementare pentru integrarea riscului seismic în investiţiile în eficienţă energetică:
    (i) expertize structurale şi inspecţii tehnice care trebuie efectuate asupra clădirilor, cu determinarea măsurilor relevante pentru siguranţa structurală a clădirilor înainte de renovări majore de eficienţă energetică; (ii) analiza cost-beneficiu pentru clădirile vulnerabile, comparând cel puţin două alternative obligatorii - renovarea clădirii la nivelul clădirii cuconsum de energie aproape zero (nZEB), împreună cu măsuri de creştere a siguranţei seismice, sau demolarea şi construirea unei clădiri noi ca alternativă viabilă în programele de reducere a riscului seismic, conform cu cerinţele nZEB; şi (iii) măsuri obligatorii de creştere a siguranţei seismice a clădirilor pe baza rezultatelor analizei cost-beneficiu de mai sus. SNRRS a adoptat o serie de indicatori din Strategia naţională de renovare pe termen lung (SNRTL) pentru a cuantifica contribuţia intervenţiilor de reducere a riscului seismic, la îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului construit.


    • Strategia Naţională a Locuirii pentru perioada 2022-2050 (SNL) – aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 842/2022
    Parlamentul European (PE) a adoptat în ianuarie 2021 Rezoluţia „Locuinţe decente şi accesibile pentru toţi”, prin care solicită Statelor Membre, printre altele, să asigure locuinţe adecvate, sănătoase şi eficiente din punct de vedere energetic, să ia măsuri privind persoanele fără adăpost şi să investească în locuinţe sociale, publice, accesibile şi eficiente din punct de vedere energetic. SNL vizează stabilirea unei viziuni strategice la nivel central (perioada 2022-2050) privind locuirea, prin abordarea integrată a problemelor multiple şi complexe ale domeniului, manifestate în mediul urban şi rural, având ca arie de cuprindere atât locuinţele, cât şi problemele asociate locuirii aflate în domeniul de responsabilitate a statului, precum accesul la servicii de utilităţi publice (apă, canalizare), modul de utilizare a terenurilor şi relaţionarea cu politicile de dezvoltare urbană. În concordanţă cu problemele identificate în domeniul locuirii, obiectivele strategiei se referă la:
    - definirea cerinţelor de calitate pentru o locuire decentă (inclusiv accesul la serviciile şi dotările de bază), securitatea locuirii în faţa hazardurilor naturale şi antropice;
    – definirea măsurilor care să conducă la creşterea calităţii locuirii;
    – accesul egal şi nediscriminatoriu la locuinţe pentru comunităţile şi grupurile defavorizate sau marginalizate, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru acestea;
    – creşterea fondului de locuinţe publice şi dezvoltarea pieţei de locuinţe;
    – realizarea reformei legislative şi instituţionale în domeniu.

    Consolidarea seismică a clădirilor rezidenţiale vulnerabile şi prioritizarea acţiunilor de renovare a locuinţelor, sunt incluse ca domenii prioritare în cadrul acestei strategii.

    • Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) – aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.877/2018, cu modificările şi completările ulterioare
    În obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 11, SNDDR 2030 face referire la necesitatea reducerii riscului seismic a clădirilor pentru a crea comunităţi durabile. Mai exact, la nivelul anului 2020 se propun măsuri privind continuarea implementării programelor existente de reducere a riscurilor de dezastre naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren), adoptarea de măsuri suplimentare pentru avertizare timpurie, efectuarea lucrărilor pentru intervenţii de urgenţă (punerea în siguranţă) şi consolidare seismică a clădirilor. La nivelul anului 2030, se propun ţinte privind educarea şi responsabilizarea populaţiei în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic.

    • Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025 - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2016
    Această strategie identifică, printre alte acţiuni, necesitatea stabilirii unui inventar digital al activelor IGSU şi identifică 32 de clădiri care sunt incluse în categoria clădirilor cu risc seismic ridicat. În Obiectivul General nr. 4, strategia face referire la necesitatea consolidării capacităţii umane, logistice şi administrative, şi la modernizarea clădirilor existente şi consolidarea seismică a celor cu risc seismic ridicat.

    • Strategia Naţională pentru Prevenirea Situaţiilor de Urgenţă - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2008
    Unul dintre principalele obiective ale acestei strategii îl reprezintă prevenirea urgenţelor generate de hazarduri naturale. Obiectivele specifice ale strategiei includ (1) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului, (2) elaborarea hărţilor de risc pentru zonele vulnerabile, (3) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc, (4) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc, (5) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele predezastru, dezastru şi postdezastru şi (6) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze relocarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punctul de vedere al costurilor.

    • Strategia naţională pentru protecţia infrastructurii critice - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 718/2011
    Această strategie include dezastrele naturale ca domeniu prioritar în ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice. În cadrul obiectivelor strategice, strategia include mai multe direcţii de acţiune care sunt complementare cu SNRRS, cu accent pe infrastructura critică, inclusiv (1) elaborarea unor metodologii comune pentru identificarea şi clasificarea riscurilor şi stabilirea criteriilor sectoriale şi a pragurilor aferente acestora ţinând seama de caracteristicile sectoarelor individuale ale infrastructurilor critice, (2) promovarea cercetării ştiinţifice prin parteneriate public- private în vederea identificării unor metode de determinare şi analiză a riscurilor, vulnerabilităţilor şi măsurilor necesare realizării protecţiei infrastructurilor critice şi (3) dezvoltarea unor modele computerizate care simulează operaţiuni ce implică infrastructura critică, şi sisteme de gestiune a informaţiilor pentru a sprijini luarea deciziilor şi a consolida capacitatea de răspuns a autorităţilor şi populaţiei în faţa hazardurilor.

    • Strategia naţională de protecţie civilă - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2005
    Această strategie include mai multe obiective care sunt aliniate cu SNRRS, inclusiv (1) identificarea, monitorizarea şi gestionarea riscurilor generate de hazarduri naturale, (2) conştientizarea publicului cu privire la aceste riscuri, precum şi creşterea capacităţii populaţiei de a lua măsuri de auto-protecţie şi de a acţiona corespunzător în situaţii de urgenţă şi (3) protecţia populaţiei şi a bunurilor, inclusiv a bunurilor culturale şi a mediului, în faţa dezastrelor.

    • Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (2020-2027) – aprobat prin Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă
    România a aprobat Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD), document strategic care stabileşte un cadru de coordonare interinstituţională în direcţia reducerii riscurilor şi creşterii rezilienţei la hazarduri multiple. PNMRD indică măsurile şi acţiunile necesare pentru a asigura prevenirea, pregătirea şi răspunsul adecvat la nivel de sistem, într-un mod metodic, uniform şi integrat, inclusiv cele asociate managementului riscului seismic. Una dintre priorităţile vizate constă în creşterea capacităţii la nivelul instituţiilor responsabile pentru gestionarea riscurilor sau îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional, măsuri care sunt complementare cu cele stabilite prin SNRRS. Totodată, planul cuprinde măsuri privind constituirea de baze de date şi realizarea evaluărilor de risc care să furnizeze date de intrare pentru acestea, în scopul de a facilita o prioritizare eficace a intervenţiilor. Planul precizează în mod explicit priorităţile şi direcţiile de acţiune descrise în SNRRS, pentru asigurarea armonizării acestora la nivel naţional cu cele stabilite prin PNMRD.

    • Strategia naţională pentru reducerea riscurilor de dezastre (SNRRD) - în curs de elaborare
    La nivel naţional este în curs de elaborare Strategia naţională pentru reducerea riscurilor de dezastre, care propune o agendă comună pentru instituţiile cu atribuţii în gestionarea riscurilor de dezastre, în vederea alinierii obiectivelor şi activităţilor planificate cu investiţiile sectoriale, astfel încât principiile de rezilienţă să poată fi integrate în mod coordonat de factorii implicaţi. SNRRD stabileşte un plan de măsuri prioritare şi acţiunile necesare pentru a asigura prevenirea, pregătirea şi răspunsul adecvat la dezastre naturale şi tehnologice, care pot servi drept o platformă pentru coordonarea şi implicarea mai multor hazarduri şi sectoare în ceea ce priveşte rezilienţa la dezastre şi schimbările climatice, incluzând diferite niveluri administrative, mediul academic şi de cercetare, organizaţii ale societăţii civile, actori privaţi şi cetăţenii. În acest sens, SNRRD are în vedere şi un plan de comunicare/conştientizare atât pentru actorii instituţionali, cât şi pentru publicul larg. SNRRS promovează obiective şi acţiuni specifice riscului seismic, direcţionate către sectorul clădirilor civile, publice şi private, inclusiv cele pentru serviciile publice esenţiale şi cu valoare de patrimoniu cultural. Complementar, SNRRD propune abordarea celorlalte sectoare de infrastructură.

    • Strategia Sectorială în Domeniul Culturii pentru perioada 2023-2030, în curs de elaborare
    Această strategie va include mecanisme noi de finanţare a intervenţiilor asupra bunurilor cu valoare culturală, care vizează asigurarea conformităţii cu cerinţele de calitate aplicabile, cum ar fi rezistenţa mecanică şi stabilitatea. Cu toate acestea, aceste intervenţii trebuie să protejeze valoarea culturală a bunului/clădirii. De asemenea, strategia promovează investiţiile în evaluări de risc şi măsuri preventive pentru protejarea patrimoniului cultural în faţa efectelor dezastrelor naturale.

    • Strategia naţională privind protejarea monumentelor istorice – elaborată, în curs de aprobare
    Această strategie va include printre priorităţi, elaborarea normelor metodologice şi tehnice şi a programelor de restaurare şi consolidare a monumentelor istorice. Strategia stabileşte obiective şi acţiuni comune cu cele ale SNRRS, promovând acţiuni privind armonizarea cadrului normativ aplicabil clădirilor istorice cu valoare de patrimoniu, precum şi digitalizarea informaţiilor şi proceselor interne şi inter-instituţionale care vizează protejarea patrimoniului cultural imobil.

    • Strategia Naţională privind Sănătatea 2014-2020 - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014
    Această strategie promovează o utilizare eficace a infrastructurii de sănătate la nivel regional şi naţional, care implică şi construirea de spitale noi şi reabilitarea celor existente pentru a se conforma standardelor actuale. De asemenea, strategia propune reducerea riscului seismic în infrastructura din sectorul sănătăţii, în special în ceea ce priveşte clădirile cu funcţiuni esenţiale.

    • Strategia pentru Modernizarea Infrastructurii de Educaţie 2017-2023
    Pilonul 2 al acestei strategii stabileşte obiective pentru îmbunătăţirea siguranţei şi funcţionalităţii spaţiilor educaţionale, inclusiv consolidarea cadrului de reglementare pentru crearea de medii de învăţare de calitate sporită şi mai eficiente, precum şi îmbunătăţirea siguranţei şi a funcţionării mediilor de învăţare. Unul dintre indicatorii specifici pentru monitorizarea obiectivelor constă în reducerea procentului de unităţi de învăţământ cu vulnerabilitate seismică ridicată.

    • Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) 2021-2026
    PNRR cuprinde o componentă dedicată renovării clădirilor (Componenta 5 - Valul Renovării), care vizează asigurarea tranziţiei către un fond construit rezilient şi verde, prin intermediul unui set de reforme şi investiţii prin care să se accelereze renovarea clădirilor din perspectiva eficienţei energetice şi a consolidării seismice la clădirile rezidenţiale multifamiliale şi la clădirile publice. În cadrul Componentei 5 - Valul Renovării, pentru care MDLPA este autoritatea responsabilă cu implementarea, este prevăzută în Reforma R2. Cadru strategic, normativ şi procedural care să sprijine rezilienţa seismică a fondului construit, cu următorul pachet de subreforme:
    R2.a. Adoptarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic şi pregătirea cadrului de implementare inclusiv pentru măsuri integrate de renovare (termen: trimestrul IV 2022), cu următoarele jaloane: intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic, precum şi pregătirea cadrului de implementarea a acesteia, intrarea în vigoare a metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, intrarea în vigoare a ghidului de intervenţii integrate (termen: trimestrul IV 2022)
    R2.b. Optimizarea cadrului legislativ privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cu jalon privind intrarea în vigoare a legii privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (termen: trimestrul IV 2022).

    Pornind de la necesitatea unei abordări integrate în realizarea intervenţiilor la clădirile existente, promovată în documentele strategice europene (Strategia “A Renovation Wave for Europe) şi naţionale (Strategia naţională de renovare pe termen lung - SNRTL, SNRRD). Pentru realizarea investiţiilor în renovarea clădirilor publice şi rezidenţiale multifamiliale, Componenta 5 – Valul Renovării prevede o alocare financiară eligibilă din PNRR în cuantum de 2,17 miliarde Euro, din care 217 milioane Euro sunt dedicate proiectelor integrate (eficienţă energetică şi consolidare seismică), distribuiţi astfel: 117 milioane Euro pentru clădirile publice şi 100 milioane Euro pentru clădirile rezidenţiale multifamiliale.
    Componenta 5 – Valul Renovării cuprinde şi investiţii privind digitalizarea sectorului construcţii, care să sprijine procesele de colectare şi analiză de date relevante despre clădiri, din multiple perspective, inclusiv cele legate de riscul seismic, astfel cum se precizează şi în cadrul SNRRS, respectiv dezvoltarea Registrului naţional digital al clădirilor.

    • Programele Operaţionale Regionale 2021-2027 – ghiduri specifice în curs de elaborare
    Programele Operaţionale Regionale pentru perioada 2021-2027, elaborate la nivelul Agenţiilor de Dezvoltare Regională, propun alocarea de fonduri pentru intervenţii de consolidare seismică a clădirilor existente, publice şi private. În mare parte, lucrările de consolidare sunt complementare lucrărilor de eficienţă energetică, făcându-se referire la măsurile din Valul Renovării din PNRR, dar şi la Pactul Verde European.



    5. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE
    SNRRS promovează creşterea rezilienţei la cutremure a comunităţilor şi a fondului construit din România. Pentru tranziţia către un fond construit verde, rezilient şi incluziv până în anul 2050, SNRRS stabileşte patru obiective generale.
    Primul obiectiv al SNRRS se concentrează pe reducerea riscului seismic la nivel naţional, prin investiţii prioritizate şi eficiente care să conducă la salvarea de vieţi, protejarea bunurilor şi reducerea prejudiciilor materiale. Pentru maximizarea rezultatelor raportat la fondurile investite, un factor important în ceea ce priveşte eficienţa investiţiilor în reducerea riscului seismic constă în prioritizarea fondului construit.
    Al doilea obiectiv al SNRRS vizează asigurarea de beneficii asociate privind îmbunătăţirea sustenabilităţii şi funcţionalităţii fondului construit, respectiv pentru îmbunătăţirea incluziunii sociale. Astfel, investiţiile pentru reducerea riscului seismic vor crea beneficii asociate în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi condiţiile igienico-sanitare, alături de alte aspecte legate de funcţionalitatea clădirilor.
    Al treilea obiectiv al SNRRS, creşterea rezilienţei, se realizează prin integrarea aspectelor de risc seismic în planificarea teritorială şi sectorială şi prin asigurarea proceselor de redresare şi reconstrucţie post-dezastru pentru a spori rezilienţa fondului construit şi a comunităţilor.
    Al patrulea obiectiv al SNRRS se referă la creşterea nivelului de conştientizare a publicului cu privire la riscul seismic şi promovarea participării şi a acţiunii incluzive la implementarea măsurilor de reducere a riscurilor.

    Acţiuni specifice până în 2050
        Pentru atingerea obiectivelor stabilite în SNRRS, sunt necesare următoarele acţiuni specifice principale:

    Obiectiv 1. Reducerea riscului seismic şi Obiectiv 2. Promovarea bunăstării
    Acţiune 1. Asigurarea unui sistem funcţional de generare a datelor privind riscul seismic pentru a fundamenta planificarea intervenţiilor în cadrul programelor de reducere a riscului seismic
    Acţiune 2. Consolidarea capacităţii autorităţilor de a utiliza datele privind riscul seismic în luarea deciziilor privind politicile şi investiţiile publice sau private
    Acţiune 3. Dezvoltarea/continuarea de programe/subprograme de investiţii, pentru accelerarea măsurilor de reducere a riscului seismic care vizează clădirile publice şi clădirile rezidenţiale
    Acţiune 4 şi 6. Integrarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi alte îmbunătăţiri funcţionale
    Acţiune 5. Dezvoltarea de instrumente pentru mobilizarea fondurilor din suse private

    Obiectiv 3. Creşterea rezilienţei la nivel local
    Acţiune 7. Integrarea aspectelor privind riscul seismic în planurile de amenajare a teritoriului şi în cele de urbanism, în planurile de dezvoltare regională şi în strategiile sectoriale
    Acţiune 8. Înfiinţarea/consolidarea de structuri şi instrumente organizaţionale pentru a acţiona într-o situaţie post-dezastru
    Acţiune 9. Evaluarea expunerii financiare pe baza scenariilor de risc
    Acţiune 10. Creşterea capacităţii financiare pentru rezilienţă la nivelul autorităţilor şi cetăţenilor

    Obiectiv 4. Mobilizarea participării şi a acţiuni incluzive
    Acţiune 11. Instituţionalizarea comunicării privind riscul seismic, ca efort pe termen lung, orientat pe impact, cu resurse dedicate
    Acţiune 12. Consolidarea colaborării şi coordonării între principalii actori implicaţi în gestionarea riscului seismic
    Acţiune 13. Folosirea comunicării ca factor determinant pentru mobilizarea acţiunilor de reducere a riscului seismic
        În vederea atingerii acestor obiective, SNRRS abordează teoria schimbării ilustrată în Figura. 5.1. Schimbările aşteptate (outcomes) reprezintă schimbările generale vizate de implementarea SNRRS în cadrul fiecărui obiectiv. Acţiunile (outputs), necesare pentru obţinerea acestora, sunt organizate în piloni (I - VII) sau obiective specifice, cu acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung.
        Figura 5.1 Teoria schimbării abordată în cadrul SNRRS (Sursa: Banca Mondială, 2021) (a se vedea imaginea asociată)



    6. PRINCIPII GENERALE
    Principii orizontale UE
    SNRRS respectă cele trei principii orizontale ale UE - dezvoltare durabilă, egalitate de şanse şi nediscriminare şi egalitate de tratament între bărbaţi şi femei (egalitate de gen), Figura 6.1. Acţiunile definite în SNRRS vizează utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi promovează oportunităţi egale şi toleranţă zero faţă de orice discriminare legată de gen, origine rasială sau etnică, religie sau credinţă, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 6.1 Principii orizontale ale UE
    Acţiunile propuse pentru implementarea SNRRS, inclusiv cele care asigură armonizarea cu măsurile de renovare energetică stabilite prin Strategia naţională de renovare pe termen lung şi Strategia „A Renovation Wave for Europe”, contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) promovate prin Agenda 2030 prin:
    - beneficii asupra calităţii vieţii pentru toţi utilizatorii prin îmbunătăţirea confortului termic, a condiţiilor igienico-sanitare, a siguranţei şi calităţii aerului (ODD 11);
    – îmbunătăţirea performanţei energetice a fondului existent de clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon (ODD 7, ODD 13);
    – îmbunătăţirea incluziunii sociale, prin asigurarea accesibilizării clădirilor civile şi a spaţiului public pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru vârstnici (ODD 10).

    SNRRS promovează schimbul de cunoştinţe, de date, învăţare şi bune practici de gestionare a informaţiilor, pentru a facilita proiectarea şi implementarea programelor şi politicilor şi pentru a încuraja implicarea cetăţenilor în reducerea riscului seismic.

    Teme transversale
    Prin acţiunile stabilite, SNRRS promovează conformarea cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH – „Do No Significant Harm”) pentru cele şase obiective de mediu, prevăzute în Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (2021/C58/01).
    Astfel, acţiunile prevăzute în SNRRS nu au un impact previzibil asupra obiectivului de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, luând în considerare efectele directe şi efectele primare indirecte de pe parcursul implementării.
    Referitor la obiectivul de mediu privind adaptarea la schimbările climatice, implementarea SNRRS va contribui la creşterea rezilienţei prin integrarea considerentelor de risc seismic în planurile de amenajare a teritoriului şi în cele de urbanism, în planurile de dezvoltare regională şi în strategiile sectoriale, pentru a nu afecta în mod negativ eforturile de adaptare sau nivelul de rezilienţă la riscurile fizice legate de climă a altor persoane, a naturii, a activelor şi a altor activităţi economice şi să fie în concordanţă cu eforturile de adaptare de la nivel local, regional şi naţional. De asemenea, acţiunile stabilite în cadrul SNRRS asigură sprijinul în atingerea nivelurilor de ambiţie stabilite la nivel naţional în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice (ODD 12), prin corelarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu cele de creştere a eficienţei energetice în clădiri
    Referitor la obiectivul de mediu privind utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine, adoptarea şi implementarea măsurilor cuprinse în SNRRS nu implică riscuri de degradare a mediului legate de păstrarea calităţii apei sau de accentuarea deficitului de apă.
    La obiectivul de mediu economie circulară, inclusiv prevenirea şi reciclarea deşeurilor, cadrul procedural suport pentru implementarea SNRRS (ghidul privind realizarea de lucrări de intervenţii integrate la clădirile rezidenţiale multifamiliale şi la clădirile publice şi metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor) va cuprinde prevederi referitoare la utilizarea materialelor cu conţinut scăzut de carbon, atât pentru intervenţiile în vederea reducerii riscului seismic, cât şi pentru eficientizarea energetică a clădirilor. Deoarece atât fabricarea, cât şi transportul materialelor generează emisii de gaze cu efect de seră, se vor identifica soluţii pentru reducerea lor în cadrul lucrărilor de intervenţie, plecând de la folosirea materialelor disponibile cât mai aproape de locul construcţiei şi a celor al căror proces de producţie este cât se poate de prietenos cu mediul. În executarea lucrărilor de intervenţie integrate (consolidare seismică şi eficienţă energetică) se va avea în vedere utilizarea produselor de construcţii non-toxice, reciclabile şi biodegradabile, fabricate la nivelul industriei locale, din materii prime produse în zonă, folosind tehnici care nu afectează mediul.
    Acţiunile pentru implementarea SNRRS contribuie la obiectivul de mediu privind prevenirea şi controlul poluării în aer, apă sau sol, în special prin corelarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu cele de renovare energetică a clădirilor, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul construcţiilor, cu efecte pozitive asupra acestui obiectiv de mediu. În cadrul ghidului de intervenţii integrate asupra clădirilor existente, document suport pentru realizarea intervenţiilor integrate promovate prin SNRRS, se vor introduce prevederi cu privire la asigurarea calităţii aerului interior, atât pentru clădirile rezidenţiale cât şi pentru clădirile administraţiei publice centrale sau locale, pentru a asigura conformarea cu cerinţele fundamentale aplicabile prevăzute în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    Referitor la obiectivul de mediu privind protecţia şi refacerea biodiversităţii şi ecosistemelor, SNRRS nu are un impact previzibil asupra acestuia.
        Principiile directoare care vor contribui la implementarea SNRRS sunt prezentate în Figura 6.2.

┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Politici integrate │
│ │Politicile de │
│ │reducere a riscului │
│ │seismic sunt corelate│
│ │cu politicile │
│Decizii │României în ceea ce │
│fundamentate pe │priveşte dezvoltarea │
│dovezi │durabilă, schimbările│
│Starea actuală │climatice, educaţia, │
│şi evaluarea │politicile economice,│
│vulnerabilităţii│sociale, culturale, │
│seismice a │de mediu şi urbane. │
│fondului │Programele de │
│construit │reducere a riscului │
│fundamentează │seismic creează │
│deciziile de │beneficii asociate în│
│investiţii şi │ceea ce priveşte │
│prioritizarea │adaptarea la │
│acestora. │schimbările climatice│
│ │şi atenuarea │
│ │efectelor acestora, │
│ │incluziunea şi │
│ │bunăstarea │
│ │comunităţilor. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Integrarea │ │
│managementului │Transparenţă şi │
│riscului seismic│răspundere │
│Reducerea │Deciziile de │
│riscului seismic│investiţii se bazează│
│se corelează cu │pe criterii │
│politicile şi │transparente, │
│programele │răspunderea atingerii│
│guvernamentale │rezultatelor se │
│la nivel │asigură prin │
│naţional şi │proceduri specifice. │
│local. │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Scalabilitate şi│ │
│eficienţă │Monitorizare şi │
│Soluţiile sunt │evaluare │
│eficiente din │Implementarea │
│punct de vedere │acţiunilor stabilite │
│al costurilor şi│în SNRRS este │
│au potenţialul │măsurată prin procese│
│de a fi │eficiente şi │
│replicate la │transparente de │
│scară mai largă,│evaluare şi │
│pe tipuri de │monitorizare a │
│clădiri cu nevoi│indicatorilor de │
│similare de │rezultat. │
│intervenţie │ │
└────────────────┴─────────────────────┘

        Figura 6.2. Principiile directoare


    7. DIRECŢII DE ACŢIUNE
        Direcţiile de acţiune stabilite în SNRRS pentru atingerea acestor obiective generale se bazează pe conceptele interconectate de (1) planificare strategică, (2) soluţii integrate, (3) investiţii eficiente şi (4) participare şi acţiune incluzivă (Figura 7.1). (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7.1 Factori determinanţi pentru amplificarea acţiunilor de reducere a riscului seismic
        Sursa: Banca Mondială, 2021

    7.1. Planificarea strategică a investiţiilor din perspectiva evaluării riscului seismic
    Abordarea actuală pentru evaluarea seismică a fondului construit existent este cea bazată pe expertize tehnice detaliate, conform prevederilor din Codul de proiectare seismică - Partea III- Prevederi de proiectare pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3. Câteva lecţii au fost învăţate din implementarea acestora în ultimii ani, printre care:
    - evaluarea seismică necesită accesul neîngrădit al inginerului la întreaga clădire, care necesită permisiunea tuturor proprietarilor de apartamente sau spaţii cu altă destinaţie. Adesea, permisiunea nu este acordată de proprietarii de case atunci când condominiile sunt evaluate de autorităţile publice locale.
    – evaluarea seismică necesită o analiză structurală cuprinzătoare a întregii clădiri şi efectuarea testelor in-situ şi de laborator. Acest lucru implică echipamente specializate şi laboratoare, care nu sunt disponibile în unele regiuni din afara Bucureştiului.
    – sunt necesare atât evaluări seismice calitative, cât şi cantitative, prin analize structurale detaliate care sunt efectuate de experţi tehnici atestaţi. Acest lucru implică necesitatea ca experţii tehnici atestaţi să fie disponibili la nivel local. În unele regiuni din România, există un deficit de specialişti atestaţi.
    – evaluarea seismică prin expertizarea tehnică a fiecărei clădiri necesită resurse umane, tehnice şi financiare semnificative şi presupune eforturi care implică mult timp, prin urmare ar fi o abordare impracticabilă pentru evaluarea a riscului seismic al fondului construit existent la scară naţională, pentru a fundamenta politicile şi deciziile de investiţii.

    La nivel naţional, fondul construit cuprinde peste 5 milioane de clădiri, pentru mare parte dintre acestea fiind necesară evaluarea seismică. Prin urmare, este necesară o nouă abordare pentru evaluarea riscului seismic a acestora la scară largă, într-o perioadă rezonabilă, cu scopul de a colecta informaţiile necesare pentru fundamentarea politicilor în domeniu şi elaborarea planurilor de acţiuni şi investiţii.
    În contextul lipsei unor date şi informaţii actualizate, structurate şi complete, legate de fondul construit, pentru ca autorităţile centrale şi locale să cunoască mai rapid dimensiunea problemei şi pentru a îmbunătăţi eficienţa programelor de reducere a riscului seismic, SNRRS stabileşte o metodă de planificare strategică a investiţiilor, pe baza unor criterii de prioritizare care ţin seama de riscul seismic la care sunt expuse clădirile şi comunităţile, preecum şi de beneficiile create de acţiunile de reducere a acestuia. Prioritizarea este elementul-cheie propus în cadrul SNRRS, astfel că alocarea fondurilor pe diferite programe şi prioritizarea intervenţiilor să se fac pe baza unor indicatori de risc, rezultaţi în urma unor evaluări sistematice, progresive a riscului seismic (Figura 7.2). Fiecare nivel din această abordare permite identificarea clădirilor prioritare care urmează să fie evaluate la nivelul următor, astfel încât nivelul 3 - expertizarea tehnică detaliată – să fie realizat doar în clădirile identificate ca fiind clădiri expuse riscului. Clădirile selectate pentru o expertizare tehnică detaliată trebuie consolidate dacă expertul o recomandă, pe baza acordului proprietarilor.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7.2 Abordare pe trei niveluri pentru evaluarea riscului seismic al clădirilor
        Sursa: Banca Mondială, 2021
        SNRRS propune o abordare complexă de evaluare a riscului seismic în România, trecând de la cea actuală, realizată într-o singură etapă - expertiza tehnică, care presupune eforturi financiare şi tehnice substanţiale, la o abordare graduală, pe trei niveluri, care ghidează deciziile privind investiţiile în planificarea intervenţiilor la scară largă (Figura 7.3). (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7.3 Planificarea strategică a investiţiilor prin evaluarea riscului seismic pe 3 niveluri

    Etapele de evaluare a riscului seismic al clădirilor existente constau în:
    Evaluarea de nivel 1, realizată la nivel naţional, are ca scop determinarea impactului cutremurelor la nivelul fiecărui UAT din România. Acest tip de evaluare ia în considerare fondul construit existent din fiecare UAT, prin identificarea tipurilor de clădiri pe baza atributelor de bază ale clădirii care permit evaluarea nivelului de risc. Necesită informaţii de bază despre clădirile care constituie fondul construit existent şi informaţii despre mişcările seismice ale terenului pentru fiecare UAT. Acest tip de evaluare permite clasificarea UAT în funcţie de riscul seismic, în funcţie de hazardul seismic, expunerea şi vulnerabilitatea clădirilor.
    Alocarea fondurilor pe programe sectoriale se face pe baza informaţiilor privind riscul seismic, în funcţie de expunerea diferitelor sectoare ale fondului construit (de ex. educaţie, sănătate, locuinţe) şi de zonele de hazard seismic. Datele de risc la acest nivel pot fi exprimate în termeni de număr preconizat de victime, persoane rănite, daune şi pierderi economice pe care le poate cauza un anumit scenariu de cutremur într-un anumit sector al fondului construit (ex.: rezidenţial, educaţie, sănătate) sau o anumită regiune. Acest nivel de evaluare a riscului seismic (exprimat ca Nivelul 1 în Fig. 7.3) este necesar, în general, pentru a evalua beneficiile în ansamblu şi costurile diferitelor opţiuni de investiţii.
    Evaluarea de nivel 2 constă în evaluarea vizuală rapidă, procedură care permite clasificarea clădirilor la nivel de UAT în funcţie de vulnerabilitatea lor seismică, pentru a determina clădirile cu risc seismic ridicat. Evaluarea vizuală rapidă trebuie efectuată mai întâi la UAT- urile identificate ca zone cu risc seismic ridicat în conformitate cu rezultatele evaluării de nivel 1. Astfel, în sectoarele fondului construit şi în regiunile prioritizate, se fac evaluări tipologico- vizuale rapide, mai detaliate (etapă indicată ca Nivelul 2 în Figura 7.3), pentru a caracteriza tipurile reprezentative de clădiri şi a facilita prioritizarea intervenţiilor în cadrul diferitelor programe. Evaluările vizuale rapide efectuate la nivel sub-naţional (local, zonal), vor fi utilizate de către autorităţile locale, pentru a prioritiza şi a selecta intervenţiile.
    Spre deosebire de expertizarea tehnică, care necesită mai mult timp şi existenţa unor experţi tehnici atestaţi, o evaluare tipologică a unei clădiri trebuie să dureze între 15 minute şi 75 de minute, în plus faţă de timpul necesar pentru pregătirea anchetei şi analiza rezultatelor. Pentru a efectua o evaluare vizuală rapidă, este necesar să existe personal tehnic de specialitate (ingineri, subingineri, arhitecţi, conductori arhitecţi, alte persoane cu studii tehnice), care au nevoie de pregătire specifică, respectiv o serie de cunoştinţe specifice de bază, date de formare profesională şi o pregătire cu privire la modalitatea de aplicare a procedurii de evaluare vizuală rapidă , care nu necesită atestare profesională ca experţi tehnici sau verificatori de proiecte.
    Evaluarea vizuală rapidă se realizează prin inspecţie vizuală din exteriorul clădirii, în majoritatea cazurilor nefiind necesar accesul la interiorul clădirii. Aceasta implică colectarea datelor cheie ale clădirii prin inspecţie vizuală şi prelucrarea acestora folosind un formular digital standard (Figura 7.4). Unele date despre clădiri pot fi colectate din bazele de date publice disponibile, incluzând https://data.gov.ro/ şi http://maps.google.com/. Formularul digital va fi pus la dispoziţia utilizatorilor de către entitatea cu autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, sub forma unei aplicaţii mobile. Informaţiile colectate prin intermediul acestei aplicaţii trebuie să fie transmise unui sistem integrat de gestionare a informaţiei, care să fie accesibil pentru MDLPA, precum şi pentru autorităţilor publice locale care trebuie să realizeze prioritizările fondului construit din perspectiva riscului seismic.
    Datele clădirii care trebuie colectate prin evaluarea vizuală rapidă completează datele existente privind clădirile care sunt deţinute de autorităţile publice locale şi/sau de proprietari/administratori. Acestea ar putea include data evaluării, numele celui care execută evaluarea, adresa, funcţiunea, coordonatele geografice, codul SIRUTA, numărul de etaje, probleme tehnice identificate, anul construirii, suprafaţă construită, caracteristici ale hazardului seismic, alte hazarduri la care este expus amplasamentul (de ex. inundaţii, alunecări de teren, lichefieri), zone înconjurătoare, neregularităţi structurale, siguranţă şi integritate structurală, fotografii, schiţe, planuri şi elevaţii, printre altele.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 7.4 Procedura de evaluare vizuală rapidă
    Sursa: Banca Mondială, 2021
    Evaluarea de nivel 3 constă în evaluări seismice detaliate (expertize tehnice urmate de documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii - DALI, analize cost-beneficiu şi proiecte de consolidare/înlocuire pentru fondul de clădiri selectat) pentru intervenţie în cadrul unui anumit program (Nivelul 3 în Fig. 7.3).
    Nivelul 3 constă în evaluarea seismică a clădirilor prin expertizări tehnice detaliate, conform codului P100-3. Expertizarea tehnică se realizează, în principal, pentru clădirile care au fost identificate ca având risc seismic ridicat, în urma evaluării vizuale rapide.
    Expertiza tehnică necesită colectarea de informaţii detaliate cu privire la clădire (geometrie, caracteristici mecanice ale materialelor de construcţie, starea de sănătate structurală, etc.) şi este realizată doar de experţi tehnici atestaţi pentru domeniul A “Rezistenţă mecanică şi stabilitate“. Expertiza tehnică trebuie să fie urmată de lucrările efective de consolidare, într- un termen rezonabil de la finalizarea acesteia.


    7.2. Soluţii integrate
    SNRRS promovează abordarea integrată a intervenţiilor asupra fondului construit, fiind avută în vedere, în principal, alinierea investiţiilor propuse cu cele din Strategia naţională de renovare pe termen lung - SNRTL. Astfel, se va asigura, în procesul de implementare, corelarea cel puţin a măsurilor stabilite de Strategia naţională de renovare pe termen lung - SNRTL, cu cele de reducere a riscului seismic, în vederea unei prioritizări obiective a finanţării investiţiilor. Investiţiile nu abordează doar problemele de consolidare seismică, ci şi tranziţia către un fond construit verde, fiind avute în vedere, pe cât posibil, lucrări de renovare, care să asigure creşterea performanţei energetice a clădirilor.
    Având în vedere că intervenţiile asupra clădirilor care se consolidează sunt majore, se consideră necesară abordarea complexă de reabilitare arhitecturală şi structurală, astfel încât, prin aplicarea unor soluţii integrate asupra fondului construit din România, intervenţiile de reducere a riscului seismic să fie, pe cât posibil, complementate cu alte tipuri de intervenţii privind funcţionalitatea, accesibilitatea, siguranţa la incendiu, pentru a conduce la următoarele beneficii:
    - creşterea rezilienţei fondului construit, prin obţinerea performanţelor structurale preconizate ale clădirilor;
    – asigurarea unor beneficii asociate în ceea ce priveşte sustenabilitatea, calitatea arhitecturală, caracterul incluziv, funcţionalitate sporită.

    Evaluarea integrată în fundamentarea deciziilor de investiţii trebuie realizată astfel încât, decizia de intervenţie structurală, să fie stabilită exclusiv pe baza considerentelor de reducere a riscului seismic, urmând ca ulterior acesteia, să se analizeze oportunitatea realizării celorlalte tipuri de lucrări de intervenţie, pentru generarea de beneficii asociate.

    Performanţa structurală a clădirilor conform normativelor de proiectare
    Cerinţele tehnice pentru proiectarea seismică a clădirilor noi şi pentru evaluarea şi consolidarea clădirilor existente, sunt definite de Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P100 – 1 şi de Codul de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3. Aceste cerinţe corespund standardelor europene de proiectare seismică (EN 1998-1/2004) şi prevăd ca toate clădirile noi şi existente să răspundă următoarelor cerinţe de performanţă:
    • Cerinţa de siguranţă a vieţii: Structura trebuie să fie proiectată şi construită pentru a preveni pierderea de vieţi omeneşti sau avarii structurale nereparabile, pentru o valoare a acţiunii seismice ce corespunde unui interval mediu de recurenţă de 225 de ani (probabilitate de 20% de depăşire în 50 de ani).
    • Cerinţa de limitare a degradărilor: Structura trebuie să fie proiectată şi construită pentru a limita degradarea clădirii sau scoaterea din funcţiune pentru o valoare a acţiunii seismice ce corespunde unui interval mediu de recurenţă de 40 de ani (probabilitate de 20% de depăşire în 10 de ani).

    Conform codului P100-1, clădirile sunt clasificate în una dintre următoarele clase de importanţă-expunere la cutremur, în funcţie de (1) consecinţele prăbuşirii lor pentru viaţa umană, (2) importanţa lor pentru siguranţa publică şi protecţia civilă în caz de urgenţă şi redresare post-dezastru şi (3) consecinţele sociale şi economice ale prăbuşirii lor. Clădirile cu o importanţă mai mare au cerinţe de performanţă mai ridicate, pentru a se asigura că este disponibilă o capacitate ridicată de protecţie civilă la cutremure puternice.
    • Clasa I de importanţă-expunere pentru acţiunea seismică: include clădiri de importanţă vitală pentru protecţia civilă (spitale de urgenţă, staţii de pompieri, de poliţie şi de jandarmerie, centre de comunicaţii pentru situaţii de urgenţă, adăposturi de urgenţă, clădiri esenţiale ale administraţiei publice, unităţi esenţiale de securitate naţională precum şi producţia de energie şi unităţile de distribuţie);
    • Clasa II de importanţă-expunere pentru acţiunea seismică: include clădiri importante, ale căror prăbuşiri sau avarieri grave ar avea un impact major asupra siguranţei publice (spitale, clădiri educaţionale, case de îngrijire, grădiniţe, creşe, clădiri mari de birouri sau rezidenţiale, săli de conferinţe, centre comerciale şi clădiri de patrimoniu cultural);
    • Clasa III de importanţă-expunere pentru acţiunea seismică: include clădiri obişnuite (clădiri rezidenţiale şi de birouri, precum şi clădiri mici de învăţământ şi administraţie);
    • Clasa IV de importanţă-expunere pentru acţiunea seismică: include clădiri cu importanţă redusă, ale căror prăbuşiri sau avarieri grave ar avea un impact minor asupra siguranţei publice (clădiri temporare, clădiri agricole).



    Performanţa seismică a clădirilor
    Având în vedere vulnerabilitatea seismică ridicată a clădirilor vechi, comunitatea specialiştilor în domeniu din România a pus accent, în general, pe satisfacerea în mod adecvat a cerinţei privind siguranţa vieţii. Ca urmare, lucrările convenţionale de consolidare seismică sunt proiectate şi realizate pentru asigurarea atingerii rezistenţei mecanice şi stabilităţii necesare clădirilor, în vederea protejării vieţii ocupanţilor în timpul cutremurelor puternice şi nu pentru a reduce la minim avarierea acestora şi pierderile economice rezultate.
    La clădirile construite după anul 1980, evaluările privind vulnerabilitatea seismică verifică, în general, cerinţele asociate atât cu siguranţa vieţii, cât şi cu limitarea degradărilor. Codul de proiectare P100-3 include prevederi menite să asigure continuitatea funcţionării acestora în urma unor cutremure cu frecvenţă mare/intensitate redusă, care ar putea apărea de mai multe ori pe durata de viaţă a unei clădiri.
    Cutremurele istorice din România au arătat că avariile moderate produse de cutremure pot avea un impact negativ ridicat asupra populaţiei şi economiei, cauzând disfuncţiuni la nivelul serviciilor şi afacerilor şi compromiţând obiective de dezvoltare durabilă. Astfel, acţiunile propuse în implementarea SNRRS trebuie să asigure o performanţă adecvată a fondului construit consolidat sau reconstruit, fără disfuncţiuni majore, în faţa cutremurelor viitoare.

    Performanţa seismică a clădirilor cu valoare de patrimoniu cultural
    Se consideră că monumentele istorice au vulnerabilitate seismică ridicată, mai ales în cazul clădirilor situate în zone de hazard seismic ridicat. De asemenea, un număr mare de persoane care locuiesc în zone istorice, prezintă un nivel ridicat de expunere la cutremure.
    România este semnatară a convenţiilor internaţionale privind patrimoniul arhitectural şi monumentele istorice, ratificate prin legi generale şi transpuse prin legislaţia specifică referitoare la patrimoniul construit, şi are obligaţia de protejare a acestui patrimoniu. În acest context, clădirile cu valoare de patrimoniu cultural sunt excluse din sfera codului de proiectare P100-3, deoarece necesită cerinţe tehnice de performanţă care să ţină seama de valoarea lor culturală.
    Pe baza documentelor dezvoltate de specialiştii în domeniu, proiectul de cod pentru evaluarea seismică a clădirilor cu valoare culturală (P100-8), cuprinde prevederi specifice referitoare la:
    • definirea categoriilor de clădiri care intră în sfera prevederilor codului de proiectare;
    • definirea cerinţelor tehnice pentru evaluarea seismică şi propuneri de intervenţii privind clădirile cu valoare culturală;
    • descrierea tehnicilor de consolidare care se pot aplica la clădirile istorice în scopul reducerii la minim a impactului intervenţiilor asupra valorii culturale a acestora.

    Pentru definirea cerinţelor de performanţă seismică a clădirilor istorice, trebuie evaluate atât beneficiile, cât şi limitările diferitelor cerinţe în termeni de (i) prezervare a importanţei culturale a clădirii, (ii) protejare a vieţii umane şi (iii) alte considerente sociale şi economice.
    În acest context, definitivarea şi promovarea codului de proiectare specific este o acţiune prioritară comună MDLPA – MC - INP, care necesită sprijinul organizaţiilor profesionale şi a universităţilor din domenul construcţiilor şi arhitecturii.

    Beneficii asociate pentru sustenabilitate şi funcţionalitate, incluziune socială
    Investiţiile în reducerea riscului seismic constituie o oportunitate pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii şi funcţionalităţii fondului construit existent, precum şi pentru îmbunătăţirea incluziunii sociale. Se consideră că investiţiile care integrează măsurile de reducere a riscului seismic cu alte tipuri de intervenţii care conduc la beneficii asociate, au eficienţa cea mai ridicată din punct de vedere a costurilor, pe termen lung şi, de asemenea, contribuie la creşterea rezilienţei comunităţilor.
    Investiţiile în reducerea riscului seismic trebuie să includă lucrări de intervenţii care creează următoarele beneficii asociate:
    • Securitatea la incendiu: Cea mai mare parte din fondul construit existent nu corespunde cerinţelor actuale de securitate la incendiu, acestea fiind proiectate şi executate anterior stabilirii acestor cerinţe, ca atare necesită intervenţii de conformare, având în vedere că intervenţiile pentru reducerea riscului seismic se realizează cu relocarea utilizatorilor, odată cu acestea fiind realizate inclusiv modificări funcţionale şi ale instalaţiilor, pentru a integra măsurile pentru asigurarea respectării, de către clădire, a prevederilor din normativele de securitate la incendiu.
    • Eficienţa energetică: Implementarea Strategiei de renovare pe termen lung include trei măsuri complementare pentru abordarea riscului seismic în investiţiile ce vizează eficienţa energetică: (i) expertize structurale şi inspecţii tehnice care trebuie efectuate asupra clădirilor, cu determinarea măsurilor relevante pentru siguranţa structurală a clădirilor înainte de renovări majore de eficienţă energetică; (ii) analiza cost-beneficiu pentru clădirile vulnerabile, comparând cel puţin două alternative obligatorii - renovarea clădirii la nivelul clădirii cu consum de energie aproape zero (nZEB), împreună cu măsuri de creştere a siguranţei seismice, sau demolarea şi construirea unei clădiri noi, conform cu cerinţele nZEB; şi (iii) măsuri obligatorii de creştere a siguranţei seismice a clădirilor pe baza rezultatelor analizei cost-beneficiu de mai sus.
    • Caracterul incluziv: Conform Strategiei naţionale pentru incluziunea persoanelor cu dizabilităţi „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 655/2016, un procent considerabil din clădirile publice şi rezidenţiale existente nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilităţi, fiind realizate sau reabilitate anterior elaborării normativelor tehnice privind accesibilitatea clădirilor şi a spaţiului urban – situaţie care este considerată ca fiind principala provocare pentru crearea unei societăţi incluzive*12. Conform Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi „o Românie echitabilă”, 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2022, una dintre principalele direcţii de actiune este asigurarea accesului fizic, informaţional şi comunicaţional al persoanelor cu dizabilităţi la produsele, serviciile şi programele pe care societatea le pune la dispoziţia membrilor săi, obiectivul specific nr 1 este Îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic (locuinţa proprie, clădiri publice şi zone publice urbane şi rurale).
    *12 Strategia privind caracterul incluziv este disponibilă în Monitorul Oficial al României la http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/09/MO-nr-737Bis-din-22-septembrie-2016.pdf.

    • Intervenţiile pentru reducerea riscului seismic pot cuprinde măsuri conexe de asigurarea a accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru vârstnici, prin realizarea de elemente precum rampe, toalete accesibile şi uşi largi etc., în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare privind accesibilizarea clădirilor civile şi a spaţiului public.
    • Condiţii sanitare şi de igienă, calitatea aerului interior şi alte îmbunătăţiri funcţionale: Pandemia de COVID-19 a amplificat nevoia de condiţii sanitare şi de igienă adecvate, în clădiri. Integrarea măsurilor igienico-sanitare şi a altor măsuri de îmbunătăţire funcţională, în măsurile de intervenţie pentru reducerea riscului seismic, este eficientă din punct de vedere al costurilor şi generează beneficii importante pentru comunităţi.


    7.3. Investiţii eficiente
    Criterii de prioritizare şi analiza cost-beneficiu
    Prioritizarea investiţiilor este esenţială pentru creşterea eficienţei programelor de reducere a riscului seismic şi maximizarea rezultatelor în scopul protejării vieţii şi reducerii pagubelor şi pierderile economice.
    SNRRS propune considerarea criteriilor de prioritizare care ţin seama de riscul seismic la care sunt expuse clădirile şi comunităţile şi de beneficiile create de acţiunile de reducere a riscului, la întocmirea/elaborarea programelor de investiţii dedicate. Această abordare presupune următoarele măsuri specifice:
    • Identificarea tipurilor de clădiri de referinţă pentru fiecare sector (rezidenţial, educaţie, sănătate etc.) şi a soluţiilor de intervenţie pentru consolidare seismică, eficiente din punct de vedere al costurilor;
    • Efectuarea unor analize cost-beneficiu pentru a evalua soluţiile alternative de intervenţie.


    Consolidare versus demolare/înlocuire
    Acolo unde regimul juridic o permite, este necesar să se analizeze dacă este o alternativă viabilă în programele de reducere a riscului seismic, demolarea şi/sau înlocuirea clădirilor vechi şi vulnerabile din punct de vedere seismic fără valoare de patrimoniu cultural. Criteriile pentru evaluarea deprecierii complete a unei clădiri trebuie să fie bazate pe analize cost-beneficiu, pe studii de impact asupra mediului, dar în egală măsură şi pe analiza vârstei clădirii în raport cu durata de viaţă proiectată. În programele de investiţii trebuie incluse criterii clare şi obiective privind decizia de înlocuire, având în vedere beneficiile structurale şi funcţionale, economice, sociale, de mediu şi de sănătate publică, cu respectarea regimului proprietăţii şi a valorilor culturale. Este necesară dezvoltarea instrumentelor juridice şi economice specifice pentru operaţionalizarea acestei abordări distincte pentru clădirile publice şi cele private.

    Mobilizarea participării şi acţiunea incluzivă
    Obiectivul 4 al SNRRS are ca scop creşterea gradului de conştientizare a publicului cu privire la riscul seismic şi promovarea participării şi a acţiunii incluzive la implementarea măsurilor de reducere a acestuia. Acest obiectiv de comunicare a riscului va fi atins printr-un efort pe termen lung, cu investiţii şi resurse umane dedicate, bazat pe colaborarea şi coordonarea între părţile-cheie interesate implicate în gestionarea riscului seismic.
    Implementarea eficientă a acţiunilor stabilite în SNRRS, depinde de participarea şi implicarea cetăţenilor. Deşi reducerea riscului seismic se realizează în principal prin acţiuni individuale ale proprietarilor de imobile în sensul reducerii vulnerabilităţii seismice, întreaga societate, inclusiv comunităţile vulnerabile, este afectată de riscul seismic, fiind necesară conştientizarea acestuia la scară largă. Atunci când întreaga societate este implicată în reducerea riscului, mesajul este amplificat, iar reducerea riscului este încurajată.
    Pentru promovarea acţiunilor pe toate palierele societăţii, este necesară o comunicare clară a politicilor, a mecanismelor de finanţare şi a programelor disponibile, precum şi o explicitare clară a responsabilităţilor individuale în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, comunicarea riscului seismic trebuie să aibă ca scop: (1) creşterea gradului de conştientizare generală a acestuia şi (2) comunicarea orientată pe programe şi atribuţii specifice pentru reducerea riscului seismic, incluzând în special comunicări care ţintesc nevoile persoanelor vulnerabile (precum vârstnicii, minorităţile, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu venituri mici).

    Comunicarea instituţionalizată privind riscul seismic ca efort pe termen lung, cu bugete dedicate
    Toţi factorii interesaţi şi cetăţenii, inclusiv persoanele vulnerabile, trebuie implicate în comunicarea privind riscul seismic, ca parte a programelor şi politicilor în domeniu, pentru a spori nivelul de conştientizare şi implicarea civică în măsurile de reducere a riscului seismic. Acest demers necesită un efort coordonat din partea autorităţilor, pentru a elabora politici publice şi programe de investiţii însoţite de strategii de comunicare clare, care să permită şi să stimuleze părţile interesate şi cetăţenii să acţioneze şi să participe la reducerea riscului seismic, în funcţie de rolurile şi responsabilităţile de implementare.
    Cu toate acestea, comunicarea riscului seismic este mai eficientă atunci când există o sursă principală de informare, de încredere. În timp ce MAI are rolul principal în comunicarea în situaţii de urgenţă şi de răspuns la dezastre, MDLPA va coordona comunicarea privind reducerea riscului seismic, cu resurse financiare şi umane dedicate pentru acest efort. Angajamentul faţă de comunicarea riscului seismic va fi reflectat în bugetul MDLPA, precum şi în cadrul fiecărui program de reducere a riscului seismic. Ca autoritate coordonatoare în comunicarea pentru reducerea riscului seismic, MDLPA va aborda proactiv autorităţile publice locale, precum şi alte ministere de resort (de exemplu, MAI şi ME) pentru promovarea reducerii riscului seismic şi constituirea unui grup consultativ pentru ghidarea iniţiativelor de comunicare a riscului seismic care maximizează eficacitatea printr-o varietate a canalelor media şi a mesajelor direcţionate. Un obiectiv principal al acestor eforturi trebuie să fie clarificarea atribuţiilor pentru toate instituţiile şi părţile interesate, oferind în acelaşi timp oportunităţi de feedback valoros, pentru a îmbunătăţi procesul de comunicare.

    Colaborare şi coordonare între părţile-cheie implicate în gestionarea riscului seismic
    Pentru a asigura colaborarea şi coordonarea, la nivelul părţilor-cheie implicate trebuie să fie utilizată o terminologie clară şi consecventă privind riscul seismic şi o agendă comună care să vizeze un plan cu măsuri complementare, fiind necesară o colaborare periodică între acestea. Principalii parteneri ai MDLPA implicaţi în implementarea SNRRS sunt ministerele care au în patrimoniu clădiri publice cu risc seismic sau care realizează politici în domenii-cheie precum educaţie, sănătate, ordine publică şi siguranţă naţională, autorităţile publice locale, comunitatea tehnică şi profesională şi organizaţiile societăţii civile.
    Este esenţial ca aceştia să asigure informarea cu privire la programele şi politicile de reducere a riscului seismic, să furnizeze date şi informaţii care să fie accesibile tuturor părţilor-cheie interesate şi, pe cât posibil, publicului larg. Accesul publicului şi presei la informaţii de încredere reprezintă o modalitate eficientă de comunicare, cu scopul de a preîntâmpina problema mesajelor cu privire la riscul seismic, lansate în spaţiul public, din surse neoficiale. Extinderea procesului de comunicare, prin derularea de activităţi de conştientizare la nivelul unor grupuri specifice - copii, vârstnici şi alte categorii vulnerabile, mediul de afaceri - este esenţială pentru creşterea nivelului de conştientizare generală asupra politicilor de reducere a riscului seismic şi pentru consolidarea coordonării între autorităţi şi cetăţeni.

    Utilizarea comunicării ca factor de mobilizare a acţiunilor
    Pentru a mobiliza implicarea şi acţiunea incluzivă este necesar un efort susţinut de comunicare. Cetăţenii şi grupurile de părţi interesate trebuie să fie informaţi cu privire la riscul seismic, să înţeleagă care este rolul lor în raport cu responsabilităţile stabilite prin legislaţia din domeniu şi, cum să acţioneze pentru a contribui la reducerea riscul seismic. Comunicarea cu privire la programele de investiţii şi fondurile disponibile pentru reducerea riscului seismic, precum şi modul de accesare a acestora, conduce la sporirea nivelului de implicare a părţilor interesate. MDLPA va asigura informarea permanentă cu privire la programele de investiţii şi politicile de reducere a riscului seismic, adresate părţilor interesate responsabile de implementare, precum şi cu privire la programele de perfecţionarea profesională a specialiştilor. Comunicarea va necesita mesaje specifice, concepute pentru a răspunde nevoilor fiecărui grup-ţintă. În plus, MDLPA va comunica, în mod clar, potenţialele beneficii ale reducerii riscului seismic, precum şi rezultatele relevante obţinute până în prezent pentru a accelera acţiunile în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic.

    7.4. Planul de acţiuni pentru atingerea obiectivelor
        Tabelul 7.1 Acţiuni pe termen scurt (2022- 2026)

┌───────────────────┬──────────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────┐
│ │ │Instituţie │Entităţi care │ │ │
│Acţiuni │Acţiuni │responsabilă │contribuie la │Indicator de │Sursă de │
│ │intermediare │cu coordonarea│implementare │monitorizare │finanţare │
│ │ │implementării │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Stabilirea şi │ │ │ │ │
│ │adoptarea unei │ │ │ │ │
│ │metode de evaluare│ │Asociaţii │ │Bugetul │
│ │a riscului seismic│Grup de lucru │profesionale, │Metoda de │venituri │
│ │pentru a efectua │MDLPA, MAI/ │instituţii de │evaluare │proprii │
│ │evaluarea la nivel│IGSU │cercetare şi │elaborată │MDLPA, MAI │
│ │naţional (nivel 1)│ │universităţi de│ │Fonduri │
│ │şi evaluarea │ │profil │ │europene │
│ │tipologico-vizuală│ │ │ │ │
│ │rapidă (nivel 2) │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Buget de │
│ │Efectuarea │ │Asociaţii │ │stat Bugete│
│ │evaluării de nivel│Ministere de │profesionale, │Evaluare de │locale │
│ │1 în sectoarele în│resort, │instituţii de │nivel 1 │Fonduri │
│ │care nu există │autorităţi │cercetare şi │efectuată │europene │
│ │date de risc │locale │universităţi de│ │Alte surse │
│ │disponibile │ │profil │ │legal │
│ │ │ │ │ │constituite│
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Efectuarea │ │ │ │ │
│ │evaluării de nivel│ │Specialişti în │ │ │
│ │2 în sectoare │ │domeniul │Sectoare │ │
│ │esenţiale (de ex. │Ministere de │construcţiilor,│esenţiale care │ │
│ │educaţie, │resort, │ingineri, │au realizat │Buget de │
│ │sănătate, clădiri │autorităţi ale│arhitecţi, │evaluare de │stat Bugete│
│ │esenţiale ale │administraţiei│asociaţii │nivel 2 │locale Alte│
│ │administraţiei │publice │profesionale, │Număr de UAT │surse legal│
│ │publice, clădiri │locale, MDLPA,│instituţii de │uri care au │constituite│
│ │esenţiale de │ISC │cercetare şi │realizat │ │
│ │securitate │ │universităţi de│evaluarea de 2 │ │
│ │naţională) în zone│ │profil │ │ │
│ │predispuse la │ │ │ │ │
│ │cutremure │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Realizarea │ │ │ │Bugete │
│ │evaluării seismice│ │ │Număr de UAT │locale │
│ │detaliate de nivel│ │ │uri care au │Buget de │
│ │3 (expertizare │Autorităţi │Corpul │realizat │stat PNRR, │
│ │tehnică) la nivel │locale, │experţilor │evaluarea de │fonduri │
│ │de clădire pentru │ministere de │tehnici │nivel 3 │europene │
│ │clădirile │resort │atestaţi │Număr de │Alte surse │
│ │prioritizate │ │ │clădiri │externe de │
│Asigurarea unui │pentru consolidare│ │ │expertizate │finanţare, │
│sistem funcţional │seismică │ │ │tehnic │fonduri │
│de generare a │ │ │ │ │private │
│datelor privind ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│riscul seismic │Elaborarea │Grup de lucru │Asociaţii │ │ │
│pentru a fundamenta│metodologiei de │coordonat de │profesionale, │Metodologie │Buget │
│planificarea │elaborare a │MDLPA, │instituţii de │elaborată şi │venituri │
│intervenţiilor în │hărţilor de risc │ministere de │cercetare şi │aprobată │proprii │
│cadrul programelor │seismic │resort │universităţi de│ │MDLPA │
│de reducere a │ │ │profil │ │ │
│riscului seismic ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Stabilirea unei │ │ │Metoda de │ │
│ │abordări de │Grup de lucru │Reprezentanţi │evaluare pentru│ │
│ │evaluare a │format din │ai mediului de │firme si │ │
│ │riscului seismic │MAI, MDLPA, │afaceri, │organizaţii │Buget │
│ │adecvate scopului,│alte ministere│Ministerul │realizată │venituri │
│ │pentru firme şi │de resort, │Economiei, │Metodologie de │proprii │
│ │organizaţii, │structuri │reprezentanţi │elaborare a │MDLPA, MAI │
│ │pentru a permite │implicate în │ai structurilor│planurilor de │Fonduri │
│ │elaborarea de │managementul │asociative ale │continuitate, │private │
│ │planuri de │situaţiilor de│autorităţilor │elaborată şi │ │
│ │continuitate a │urgenţă │locale │aprobată │ │
│ │activităţii │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea unor │ │ │ │ │
│ │ghiduri pentru │ │ │ │ │
│ │autorităţile │ │Reprezentanţi │ │ │
│ │publice, │ │ai structurilor│ │ │
│ │proprietari de │ │asociative ale │ │ │
│ │locuinţe şi │ │autorităţilor │ │ │
│ │chiriaşi, şi │ │locale, │ │ │
│ │pentru │Grup de lucru │asociaţii │ │Buget │
│ │profesionişti, cu │coordonat de │profesionale, │Ghiduri │venituri │
│ │explicarea │MDLPA, │instituţii de │elaborate │proprii │
│ │principalelor │ministere de │cercetare şi │ │MDLPA │
│ │prevederi tehnice │resort │universităţi de│ │ │
│ │şi juridice pentru│ │profil, │ │ │
│ │evaluarea riscului│ │organizaţiile │ │ │
│ │seismic a │ │societăţii │ │ │
│ │clădirilor şi │ │civile │ │ │
│ │beneficiile │ │ │ │ │
│ │consolidării │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Investigarea │ │Grup de lucru │ │ │
│ │elementelor pro şi│ │cu asociaţii │ │ │
│ │contra privind │ │profesionale, │Analiză privind│ │
│ │certificarea │ │instituţii de │certificarea │Buget │
│ │clădirilor din │ │cercetare │clădirilor din │venituri │
│ │punct de vedere al│MDLPA │(INCDFP, INCD │punct de vedere│proprii │
│ │riscului seismic │ │URBAN- INCERC) │al riscului │MDLPA │
│ │şi explorarea │ │şi │seismic, │ │
│ │opţiunilor de │ │universităţi de│realizată │ │
│ │certificare pentru│ │profil │ │ │
│ │România │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Realizarea unui │ │ │ │ │
│ │portal dedicat │ │ │ │ │
│ │pentru agregarea │ │ │ │ │
│ │şi punerea la │ │ │ │ │
│ │dispoziţia │ │ │ │ │
│ │publicului a │ │Autorităţi │ │ │
│ │datelor de risc │ │locale, │ │Buget │
│ │(de ex. date │ │asociaţii │ │venituri │
│ │privind riscul │ │profesionale, │ │proprii │
│ │seismic, │MDLPA, MAI/ │instituţii de │ │MDLPA │
│ │informaţii despre │IGSU, │cercetare │Portal │Fonduri │
│ │programe, │ministere de │(INCDFP, INCD │funcţional │europene │
│ │comunicare, │resort │URBAN- INCERC) │ │Alte surse │
│ │oportunităţi de │ │şi │ │legal │
│ │instruire, bune │ │universităţi de│ │constituite│
│ │practici, etc.). │ │profil │ │ │
│ │Integrarea unui │ │ │ │ │
│ │sistem de │ │ │ │ │
│ │monitorizare │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │ │
│ │SNRRS │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Definirea │ │ │ │ │
│ │structurii bazei │ │ │ │ │
│ │de date cu │ │Grup de lucru │Act normativ │ │
│ │condiţiile de │ │autorităţi │elaborat şi │ │
│ │teren la nivel │ │locale cu │aprobat cu │ │
│ │naţional şi │ │asociaţii │privire la │ │
│ │stabilirea │ │profesionale, │structura bazei│Buget │
│ │obligaţiilor │MDLPA │instituţii de │de date cu │venituri │
│ │legale pentru │ │cercetare │condiţiile de │proprii │
│ │introducerea │ │(INCDFP, INCD │teren si cu │MDLPA │
│ │informaţiilor │ │URBAN- INCERC) │mecanismul de │ │
│ │necesare, prin │ │şi │colectare şi │ │
│ │elaborarea/ │ │universităţi de│raportare a │ │
│ │actualizarea │ │profil │datelor │ │
│ │actelor normative │ │ │ │ │
│ │necesare │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Constituirea unei │ │ │ │ │
│ │baze de date la │INCDFP, INCD │ │ │ │
│ │nivel naţional cu │URBAN- │ │ │Buget de │
│ │mişcările seismice│INCERC, │ │ │stat Bugete│
│ │înregistrate, │entităţi care │MDLPA, │ │locale │
│ │conform │deţin staţii │Ministerul │Bază de date │Fonduri │
│ │standardelor │seismice (free│Cercetării, │operaţională │europene │
│ │internaţionale │field) şi │Inovării şi │ │Alte surse │
│ │pentru a se │clădiri │Digitalizării │ │legal │
│ │asigura că poate │instrumentate │ │ │constituite│
│ │fi parte din │seismic │ │ │ │
│ │reţelele regionale│ │ │ │ │
│Consolidarea │şi globale │ │ │ │ │
│capacităţii ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│autorităţilor de a │Definirea │ │ISC, ANCPI, │ │ │
│utiliza datele │structurii │ │IGSU, │ │ │
│privind riscul │inventarului │ │ministere de │ │ │
│seismic în luarea │naţional al │ │resort, │ │ │
│deciziilor privind │datelor specifice │ │asociaţii │Registru │ │
│politicile şi │legate de riscul │ │profesionale, │naţional al │ │
│investiţiile │seismic al │MDLPA │instituţii de │clădirilor │PNRR │
│publice sau private│clădirilor care │ │cercetare │funcţional │ │
│ │trebuie introduse │ │(INCDFP, │ │ │
│ │în registrul │ │INCD URBAN- │ │ │
│ │naţional al │ │INCERC) şi │ │ │
│ │clădirilor │ │universităţi de│ │ │
│ │ │ │profil │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Analizarea │ │ │ │ │
│ │necesităţii şi, │ │ │ │ │
│ │dacă este cazul, │ │ │ │ │
│ │revizuirea │ │ │ │ │
│ │periodică a │ │ │ │ │
│ │reglementărilor │ │ │ │ │
│ │tehnice existente │ │Asociaţii │ │ │
│ │sau elaborarea de │ │profesionale, │ │ │
│ │reglementări │ │instituţii de │ │ │
│ │tehnice noi în │ │cercetare │Reglementări │Buget │
│ │domeniul riscului │MDLPA │(INCDFP, INCD │tehnice │venituri │
│ │seismic, │ │URBAN- INCERC) │revizuite sau │proprii │
│ │proiectării │ │şi │elaborate │MDLPA │
│ │seismice, │ │universităţi de│ │ │
│ │evaluării şi │ │profil │ │ │
│ │consolidării, │ │ │ │ │
│ │pentru a încuraja │ │ │ │ │
│ │utilizarea celor │ │ │ │ │
│ │mai recente │ │ │ │ │
│ │cunoştinţe şi │ │ │ │ │
│ │informaţii de │ │ │ │ │
│ │specialitate │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Completarea │ │ │ │ │
│ │reglementărilor │ │ │ │ │
│ │tehnice privind │ │ │ │ │
│ │proiectarea │ │ │ │ │
│ │seismică cu │ │ │ │ │
│ │prevederi │ │ │ │ │
│ │specifice │ │ │ │ │
│ │clădirilor cu │ │Asociaţii │ │ │
│ │valoare de │ │profesionale, │ │ │
│ │patrimoniu │ │instituţii de │ │Buget │
│ │cultural - │MDLPA, MC │cercetare │Cod de │venituri │
│ │aprobarea codului │(INP) │(INCDFP, INCD │proiectare │proprii │
│ │de evaluare │ │URBAN- INCERC) │aprobat │MDLPA │
│ │seismică a │ │şi │ │ │
│ │clădirilor cu │ │universităţi de│ │ │
│ │valoare culturală │ │profil │ │ │
│ │şi propuneri de │ │ │ │ │
│ │intervenţii, │ │ │ │ │
│ │asigurând astfel │ │ │ │ │
│ │protejarea │ │ │ │ │
│ │patrimoniului │ │ │ │ │
│ │cultural al │ │ │ │ │
│ │României │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Conceperea şi │ │ │ │ │
│ │implementarea unui│ │ │ │Buget de │
│ │nou program/ │ │ │ │stat Bugete│
│ │subprogram │ │MF, alte │ │locale │
│ │multianual pentru │ │ministere de │Program/ │PNRR, │
│ │consolidarea şi/ │MDLPA, MIPE, │resort (MAI, │subprogram – │fonduri │
│ │sau înlocuirea │ADR -uri │ME, MC, MS şi │mecanism de │europene │
│ │clădirilor din │ │autorităţi │implementare │Fonduri │
│ │infrastructura │ │locale │dezvoltat │private │
│ │socială (unităţi │ │ │ │Alte surse │
│ │sanitare, unităţi │ │ │ │externe de │
│ │de învăţământ │ │ │ │finanţare │
│ │etc.) │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │
│ │altor programe de │ │ │ │ │
│ │investiţii care │ │ │ │ │
│ │contribuie la │ │ │ │ │
│ │realizarea acestei│ │ │ │ │
│ │acţiuni, pentru a │ │ │ │ │
│ │măsura progresul │ │ │Programe de │ │
│ │în reducerea │ │ │investiţii │ │
│ │riscului seismic │ │ │monitorizate; │Buget de │
│ │la nivel naţional │ │ │date incluse in│stat Bugete│
│ │(de ex. programele│ │MF, alte │registrul │locale │
│ │existente pentru │ │ministere de │naţional al │PNRR, │
│ │consolidarea │MDLPA, MIPE, │resort (MAI, │construcţiilor/│fonduri │
│Dezvoltarea/ │seismică a │ADR -uri │ME, MC, MS), │baze de date │europene │
│continuarea de │facilităţilor de │ │autorităţi │privind riscul │Alte surse │
│programe/ │intervenţie de │ │locale │seismic la │externe de │
│subprograme de │urgenţă │ │ │nivel naţional │finanţare │
│investiţii, pentru │administrate de │ │ │gestionate de │ │
│accelerarea │MAI şi unităţile │ │ │MDLPA │ │
│măsurilor de │de învăţământ │ │ │ │ │
│reducere a riscului│administrate de ME│ │ │ │ │
│seismic care │şi de autorităţile│ │ │ │ │
│vizează clădirile │publice locale, │ │ │ │ │
│publice │POR- │ │ │ │ │
│ │urile gestionate │ │ │ │ │
│ │de ADR uri). │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │
│ │instrumentelor │ │Alte ministere │ │ │
│ │juridice şi │ │de resort (MJ, │ │ │
│ │economice │ │MF), autorităţi│Cadrul legal │ │
│ │specifice pentru │Grup de lucru │locale, mediul │completat cu │ │
│ │operaţionalizarea │coordonat de │de afaceri, │instrumentele │- │
│ │acestei abordări │MDLPA şi MAI │mediul bancar, │juridice şi │ │
│ │distincte │ │alte │economice │ │
│ │(consolidare/ │ │entităţi de │necesare │ │
│ │demolare) pentru │ │profil │ │ │
│ │clădirile publice │ │ │ │ │
│ │şi cele private │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Asigurarea de │ │ │ │ │
│ │asistenţă tehnică │ │ │ │Buget │
│ │pentru │ │ │ │venituri │
│ │administraţiile │ │Asociaţii │Proiecte de │proprii │
│ │publice locale │ │profesionale, │asistenţă │MDLPA │
│ │pentru │MDLPA, MIPE, │universităţi de│tehnică │Fonduri │
│ │implementarea │ADR-uri │profil │derulate/ │europene │
│ │programelor de │ │MF │finalizate │Alte surse │
│ │reducere a │ │ │ │externe de │
│ │riscului seismic, │ │ │ │finanţare │
│ │finanţate prin │ │ │ │ │
│ │diferite surse │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Stabilirea unor │ │ │ │ │
│ │criterii coerente │ │ │ │ │
│ │de prioritizare │ │ │ │ │
│ │pentru │ │Ministere de │ │ │
│ │intervenţiile de │ │resort, │ │ │
│ │reducere a │ │asociaţii │ │ │
│ │riscului seismic │ │profesionale, │Criterii de │ │
│ │şi de creştere a │ │instituţii de │prioritizare │Buget │
│ │eficienţei │MDLPA │cercetare │definite şi │venituri │
│ │energetice, │ │(INCDFP, INCD │integrate în │proprii │
│ │asigurându-se că │ │URBAN- INCERC) │programe de │MDLPA │
│Integrarea │programele de │ │şi │investiţii │ │
│măsurilor de │investiţii vizează│ │universităţi de│ │ │
│reducere a riscului│atât rezilienţa la│ │profil │ │ │
│seismic cu măsuri │cutremure, cât şi │ │ │ │ │
│de îmbunătăţire a │rezilienţa la │ │ │ │ │
│eficienţei │schimbările │ │ │ │ │
│energetice şi alte │climatice │ │ │ │ │
│îmbunătăţiri ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│funcţionale │Finanţarea │ │ │ │ │
│ │cercetării şi │ │ │Axe de │Buget de │
│ │realizarea de │ │ │finanţare/ │stat │
│ │proiecte de │ │Instituţii de │programe │Buget │
│ │cercetare/studii │ │cercetare │sectoriale │venituri │
│ │privind soluţii │ │(INCDFP, INCD │lansate pentru │proprii │
│ │scalabile şi │MCID, MDLPA │URBAN- INCERC) │proiecte de │MDLPA │
│ │integrate care │ │şi │cercetare │Fonduri │
│ │combină │ │universităţi de│specifice │europene │
│ │performanţa │ │profil │Proiecte de │Alte surse │
│ │seismică a │ │ │cercetare │legal │
│ │clădirii cu cea │ │ │realizate │constituite│
│ │energetică │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Identificarea │ │Reprezentanţi │ │ │
│ │oportunităţilor de│ │ai mediului │ │ │
│ │a acorda granturi │Autorităţi │bancar, mediul │ │ │
│ │sau subvenţii │locale, │de afaceri, MF,│Instrumente │ │
│ │pentru │organizaţiile │reprezentanţi │financiare │- │
│ │consolidarea │societăţii │ai structurilor│identificate │ │
│ │clădirilor │civile │asociative ale │ │ │
│ │rezidenţiale │ │autorităţilor │ │ │
│ │vulnerabile │ │locale │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Proiectarea şi │ │ │ │Buget de │
│ │implementarea │ │MF │ │stat Bugete│
│Dezvoltarea de │programelor de │ │Reprezentanţi │ │locale │
│instrumente pentru │investiţii pentru │Grup de lucru │ai mediului │Programe de │PNRR, │
│mobilizarea │clădiri │MDLPA şi │bancar, mediul │investiţii │fonduri │
│fondurilor din │rezidenţiale, │autorităţi │de afaceri, │elaborate │europene │
│surse private, │finanţate cu │locale │organizaţiile │/implementate │Fonduri │
│pentru clădirile │acordarea de │ │societăţii │ │private │
│rezidenţiale │granturi şi │ │civile │ │Alte surse │
│eligibile în │subvenţii │ │ │ │externe de │
│programele publice │ │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Creşterea fondului│ │ │ │Buget de │
│ │de clădiri │ │Reprezentanţi │ │stat Bugete│
│ │disponibil pentru │ │ai mediului de │Clădiri │locale │
│ │relocare │ │afaceri, │disponibile │PNRR, │
│ │temporară, în │Autorităţi │reprezentanţi │pentru locare │fonduri │
│ │special pentru │locale │ai structurilor│Persoane │europene │
│ │grupurile │ │asociative, │vulnerabile │Fonduri │
│ │vulnerabile din │ │organizaţiile │relocate │private │
│ │clădiri unde se │ │societăţii │ │Alte surse │
│ │efectuează lucrări│ │civile │ │externe de │
│ │de consolidare. │ │ │ │finanţare │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Identificarea de │ │ │ │ │
│ │mecanisme de │ │ │ │ │
│ │garantare a │ │ │ │ │
│ │împrumuturilor │ │ │ │ │
│ │acordate │ │ │ │ │
│ │proprietarilor de │ │ │ │ │
│ │clădiri private │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │consolidarea │ │ │ │ │
│ │clădirilor cu risc│ │ │ │ │
│ │seismic ridicat │ │ │ │ │
│Dezvoltarea de │care nu sunt │ │ │ │ │
│instrumente pentru │eligibile în │ │ │ │ │
│mobilizarea │programele publice│ │Reprezentanţi │Mecanisme │ │
│fondurilor din │precum clădiri │Grup de lucru │ai mediului │identificate │ │
│surse private, │comerciale sau │MDLPA, │bancar, mediul │Instrumente de │- │
│pentru clădirile │industriale. │autorităţi │de afaceri, │finanţare │ │
│rezidenţiale │Explorarea │locale │Min. Economiei,│analizate │ │
│(neeligibile în │instrumentelor de │ │MF │ │ │
│programele publice)│finanţare din │ │ │ │ │
│ │sectorul privat │ │ │ │ │
│ │(PPP, obligaţiuni │ │ │ │ │
│ │de impact social, │ │ │ │ │
│ │lucrări pentru │ │ │ │ │
│ │impozite, altele) │ │ │ │ │
│ │şi a cadrului │ │ │ │ │
│ │legislativ şi de │ │ │ │ │
│ │reglementare │ │ │ │ │
│ │necesar pentru │ │ │ │ │
│ │utilizarea │ │ │ │ │
│ │acestora în │ │ │ │ │
│ │România. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┴┬──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Detalierea │ │Specialisti │ │ │
│ │importanţei şi │ │atestaţi în │Metodologii de │ │
│ │utilizării │ │domeniul │elaborare a │ │
│ │aspectelor privind│MDLPA, │amenajării │documentaţiilor│Buget │
│ │hazardul seismic │Registrul │teritoriului │de amenajarea │venituri │
│ │în documentaţiile │Urbaniştilor │şi │teritoriului şi│proprii │
│ │de amenajare a │din România │urbanismului, │a celor de │MDLPA │
│ │teritoriului şi a │ │asociaţii │urbanism, │ │
│ │celor de urbanism,│ │profesionale, │revizuite │ │
│ │în strategiile │ │universităţi │ │ │
│ │sectoriale │ │de profil │ │ │
│ ├──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Armonizarea şi │ │ │ │ │
│ │integrarea │ │ │ │ │
│ │hărţilor de hazard│ │ │ │ │
│ │seismic la nivel │ │ │ │ │
│ │judeţean şi local │ │ │Hărţi de hazard│ │
│Integrarea │în Observatorul │ │ │seismic │Buget de │
│aspectelor privind │Teritorial │ │ │elaborate, │stat Bugete│
│riscul seismic în │Naţional, astfel │ │Autorităţi │transmise la │locale │
│planurile de │încât aceste hărţi│MDLPA │locale │MDLPA şi │Buget │
│amenajare a │să poată fi │ │ │integrate în │venituri │
│teritoriului şi în │utilizate în │ │ │Observatorul │proprii │
│cele de urbanism, │actualizarea sau │ │ │Teritorial │MDLPA │
│în planurile de │elaborarea │ │ │Naţional │ │
│dezvoltare │planurilor de │ │ │ │ │
│regională şi în │amenajare a │ │ │ │ │
│strategiile │teritoriului şi de│ │ │ │ │
│sectoriale │urbanism │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea unui │ │ │ │ │
│ │set de îndrumări │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │
│ │planificarea │ │ │ │ │
│ │strategică pentru │ │Structuri │ │ │
│ │dezvoltarea │ │asociative ale│ │ │
│ │locală, în care să│ │autorităţilor │Ghid │Buget │
│ │fie integrate │ │locale, alte │metodologic │venituri │
│ │aspecte relevante │MDLPA, MAI │structuri │aprobat prin │proprii │
│ │de managementul │ │implicate în │ordin comun │MDLPA, MAI │
│ │riscului de │ │managementul │MDLPA şi MAI │ │
│ │dezastru, în │ │situaţiilor de│ │ │
│ │contextul riscului│ │urgenţă │ │ │
│ │seismic şi │ │ │ │ │
│ │diseminarea către │ │ │ │ │
│ │autorităţile │ │ │ │ │
│ │publice locale. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┬┴──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Clarificarea │ │ │ │ │
│ │rolurilor şi │ │Autorităţi │ │Buget de │
│ │consolidarea │ │locale, alte │Regulament de │venituri │
│ │capacităţii │Grup de lucru │structuri │gestionare a │proprii │
│ │instituţiilor, a │MDLPA, ISC, │implicate în │situaţiilor de │MDLPA, MAI │
│ │specialiştilor şi │MAI/IGSU │managementul │urgenţă, │Instrument │
│ │cetăţenilor de a │ │situaţiilor de │elaborat şi │European de│
│ │acţiona într-o │ │urgenţă │aprobat │Vecinătate │
│ │situaţie │ │ │ │ │
│ │post-dezastru │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Promovarea │ │ │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │
│ │apărare şi │Grup de lucru │ │ │ │
│ │intervenţie în │MAI/IGSU, │ │ │ │
│ │situaţii de │MDLPA, ISC, │Autorităţi │Planuri de │Buget de │
│ │urgenţă, incluzând│autorităţi │locale, │apărare şi │stat Bugete│
│ │acţiunile de │locale, alte │reprezentanţi │intervenţie în │locale Alte│
│ │evacuare sau alte │structuri │ai mediului de │situaţii de │surse legal│
│ │măsuri de │implicate în │afaceri │urgenţă │constituite│
│Înfiinţarea/ │protecţie a │managementul │ │elaborate │ │
│consolidarea de │persoanelor şi a │situaţiilor de│ │ │ │
│structuri şi │bunurilor, şi │urgenţă │ │ │ │
│instrumente │difuzarea în │ │ │ │ │
│organizaţionale │spaţiul public a │ │ │ │ │
│pentru a acţiona │acestora. │ │ │ │ │
│într-o situaţie ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│post-dezastru │Instruirea şi │Grup de lucru │ │ │ │
│ │pregătirea │MAI/IGSU, │ │ │Buget de │
│ │voluntarilor şi │MDLPA, ISC, │ │ │stat Bugete│
│ │consolidarea │autorităţi │Organizaţiile │ │locale │
│ │capacităţii │locale, alte │societăţii │Voluntari │Fonduri │
│ │acestora de a │structuri │civile │instruiţi │europene │
│ │acţiona într-o │implicate în │ │ │Alte surse │
│ │situaţie │managementul │ │ │externe de │
│ │post-dezastru │situaţiilor de│ │ │finanţare │
│ │ │urgenţă │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Metodologie de │ │
│ │ │Grup tehnic de│ │evaluare a │ │
│ │Stabilirea unor │lucru MAI/ │ │pagubelor │ │
│ │metodologii de │IGSU, ISC, │Reprezentanţi │post-dezatru, │Fonduri │
│ │evaluare a │autorităţi │ai mediului de │elaborată în │europene │
│ │pagubelor generate│locale, alte │afaceri, │cadrul │Alte surse │
│ │de dezastre/ │structuri │Institutul de │proiectului │externe de │
│ │situaţii de │implicate în │Prognoză │„Îmbunătăţirea │finanţare │
│ │urgenţă │managementul │Economică │managementului │ │
│ │ │situaţiilor de│ │riscului de │ │
│ │ │urgenţă │ │dezastre”şi │ │
│ │ │ │ │aprobată │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │
│ │expunerii │ │ │ │ │
│Evaluarea expunerii│financiare/a │ │MF │Evaluare │ │
│financiare pe baza │datoriilor │Grup de lucru │Reprezentanţi │expunerii │ │
│unor scenarii de │contingente ale │ministere de │ai mediului de │financiare │- │
│risc │administraţiei │resort │afaceri, mediul│realizată │ │
│ │centrale pe baza │ │bancar │ │ │
│ │unor scenarii de │ │ │ │ │
│ │risc │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │Identificarea şi │ministere de │MF │ │ │
│ │adoptarea unor │resort, │Reprezentanţi │Instrumente │ │
│ │instrumente │autorităţi │ai mediului de │financiare │- │
│ │financiare pentru │locale, │afaceri, mediul│adoptate │ │
│ │atenuarea riscului│organizaţiile │bancar │ │ │
│ │financiar │societăţile │ │ │ │
│ │ │civile │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Promovarea, în │ │ │ │ │
│ │rândul │ │ │ │ │
│ │cetăţenilor, a │ │ │ │ │
│ │asigurării │ │ │ │ │
│ │locuinţei în caz │ │ │ │ │
│ │de dezastru (ca │ │Autorităţi │ │ │
│ │parte din alte │MAI, MDLPA, │locale, │Activităţi de │Fonduri │
│ │eforturi de │societăţi de │reprezentanţi │promovare │private │
│ │stimulare a │asigurare │ai mediului de │realizate │Fonduri │
│ │conştientizării │ │afaceri │ │europene │
│ │privind riscul │ │ │ │ │
│Creşterea │seismic) pentru a │ │ │ │ │
│capacităţii │ajuta la │ │ │ │ │
│financiare pentru │creşterea gradului│ │ │ │ │
│rezilienţă la │de penetrare a │ │ │ │ │
│nivelul │asigurărilor │ │ │ │ │
│autorităţilor şi ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│cetăţenilor │Realizarea de │ │ │ │ │
│ │anchete │ │ │ │ │
│ │sociologice │ │ │ │ │
│ │periodice în │ │ │ │ │
│ │rândul ocupanţilor│ │ │ │ │
│ │clădirilor │ │ │ │ │
│ │rezidenţiale din │ │ │ │ │
│ │zonele cu hazard │ │ │ │Buget │
│ │seismic ridicat, │Autorităţi │ │ │venituri │
│ │pentru │locale, │ │Anchete │proprii │
│ │identificarea │organizaţiile │Ministerul │sociologice │MDLPA │
│ │variabilele │societăţii │Muncii │realizate │Bugete │
│ │sociale care pot │civile │ │ │locale Alte│
│ │fi considerate în │ │ │ │surse legal│
│ │definirea │ │ │ │constituite│
│ │programelor │ │ │ │ │
│ │viitoare (de ex., │ │ │ │ │
│ │nivelurile de │ │ │ │ │
│ │venit, date │ │ │ │ │
│ │demografice, date │ │ │ │ │
│ │despre grupurile │ │ │ │ │
│ │vulnerabile etc.) │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Stabilirea rolului│ │ │ │ │
│ │de coordonare în │ │ │ │ │
│ │comunicarea pe │Grup de lucru │ │ │ │
│ │tema riscului │MAI/IGSU, │ │ │ │
│ │seismic în cadrul │MDLPA, ISC, │ │Grup de lucru │ │
│ │MDLPA pentru a │autorităţi │ │de comunicare │ │
│ │dezvolta şi │locale, alte │Organizaţiile │constituit şi │ │
│ │implementa o │structuri │societăţii │operaţional │- │
│ │abordare │implicate în │civile │Măsuri │ │
│ │strategică pentru │managementul │ │stabilite şi │ │
│ │creşterea │situaţiilor de│ │implementate │ │
│ │nivelului de │urgenţă │ │ │ │
│ │conştientizare şi │ │ │ │ │
│ │educarea privind │ │ │ │ │
│ │riscul seismic │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │ │
│ │nivelului de │ │ │ │ │
│ │conştientizare în │ │ │ │ │
│ │rândul publicului │ │ │ │ │
│ │ţintă prin crearea│ │ │ │ │
│ │unor activităţi │ │ │Activităţi │Buget stat │
│ │specifice, cu │Grup de lucru │ │derulate │Bugete │
│Instituţionalizarea│mesaje şi canale │MAI/IGSU, │ │Chestionare │locale │
│comunicării privind│de comunicare │MDLPA, ISC, │ │elaborate şi │Buget │
│riscul seismic, ca │dedicate │autorităţi │Organizaţiile │completate │venituri │
│efort pe termen │diferitelor │locale, alte │societăţii │Persoane din │proprii │
│lung, orientat pe │grupuri-ţintă │structuri │civile │grupuri- ţintă │MDLPA, MAI │
│impact, cu resurse │(persoane │implicate în │ │care participă │Fonduri │
│dedicate │vârstnice, copii │managementul │ │la activităţi │europene │
│ │şi alte grupuri │situaţiilor de│ │de reducere a │Alte surse │
│ │vulnerabile) │urgenţă │ │riscului │legal │
│ │Testarea şi │ │ │seismic │constituite│
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │mesajelor în │ │ │ │ │
│ │funcţie de │ │ │ │ │
│ │feedbackul primit │ │ │ │ │
│ │de la public │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Alocarea şi │ │ │ │ │
│ │mobilizarea de │ │ │ │ │
│ │resurse financiare│ │ │ │ │
│ │şi umane, pentru │ │ │ │ │
│ │comunicarea │ │ │Resurse alocate│Buget de │
│ │permanentă pe teme│Ministere de │Organizaţiile │(bugete │stat Bugete│
│ │privind riscul │resort, │societăţii │aprobate şi │locale │
│ │seismic, implicând│autorităţi │civile │număr de │Fonduri │
│ │entităţi la nivel │locale │ │persoane │europene │
│ │central şi local │ │ │implicate) │ │
│ │pentru coordonarea│ │ │ │ │
│ │resurselor şi │ │ │ │ │
│ │amplificarea │ │ │ │ │
│ │mesajului │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Folosirea de │ │ │ │ │
│ │mijloace │ │ │ │ │
│ │multimedia │ │ │ │ │
│ │(comunicare │ │ │ │ │
│ │socială, materiale│ │ │ │ │
│ │tipărite, │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │Buget de │
│ │audiovizuale) │ │ │Comunicări │stat Buget │
│ │pentru partajarea │ │ │realizate şi │venituri │
│ │datelor existente │ │Ministere de │diseminate │proprii │
│ │şi a celor noi cu │ │resort, │Materiale │MDLPA, MAI │
│ │privire la riscul │MDLPA, MAI │autorităţi │elaborate şi │Bugete │
│ │seismic, │ │locale │diseminate │locale │
│ │accesibilitatea │ │ │Evenimente de │Fonduri │
│ │datelor pentru │ │ │informare │europene │
│ │toţi factorii │ │ │organizate │Fonduri │
│Consolidarea │interesaţi şi │ │ │ │private │
│colaborării şi │gestionarea │ │ │ │ │
│coordonării între │informaţiilor din │ │ │ │ │
│principalii actori │surse neoficiale │ │ │ │ │
│implicaţi în │şi a percepţiilor │ │ │ │ │
│gestionarea │greşite partajate │ │ │ │ │
│riscului seismic │pe alte canale │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │Stabilirea unor │alte structuri│ │ │ │
│ │întâlniri regulate│implicate în │ │ │ │
│ │pentru toţi │managementul │Ministere de │ │ │
│ │actorii implicaţi,│situaţiilor de│resort, │Întâlniri │ │
│ │pentru a asigura │urgenţă, │autorităţi │organizate │ │
│ │colaborarea şi │asociaţii │locale, │Măsuri │- │
│ │coordonarea │profesionale, │organizaţiile │stabilite şi │ │
│ │mesajelor şi a │instituţii de │societăţii │implementate │ │
│ │eforturilor de │cercetare │civile │ │ │
│ │comunicare pe teme│(INCDFP, INCD │ │ │ │
│ │privind risc │URBAN-INCERC) │ │ │ │
│ │seismic │şi │ │ │ │
│ │ │universităţi │ │ │ │
│ │ │de profil │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │ │alte structuri│ │ │Buget │
│ │Folosirea │implicate în │ │ │venituri │
│ │portalului de │managementul │Ministere de │ │proprii │
│ │informaţii pentru │situaţiilor de│resort, │Portal │MDLPA │
│ │a permite schimbul│urgenţă, │autorităţi │operaţional, │Bugete │
│ │de informaţii │asociaţii │locale, │informaţii │locale │
│ │între │profesionale, │organizaţiile │partajate │Fonduri │
│ │părţile-cheie │instituţii de │societăţii │Accesări │europene │
│ │implicate în │cercetare │civile │înregistrate │Alte surse │
│ │implementare │(INCDFP, INCD │ │ │externe de │
│ │ │URBAN-INCERC) │ │ │finanţare │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │universităţi │ │ │ │
│ │ │de profil │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Dezvoltarea │Grup de lucru │ │ │ │
│ │comunicărilor │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │orientate, care │alte structuri│ │ │Buget de │
│ │definesc │implicate în │ │ │stat Bugete│
│ │drepturile şi │managementul │Ministere de │ │locale │
│ │responsabilităţile│situaţiilor de│resort, │ │Buget │
│ │fiecărui grup de │urgenţă, │autorităţi │Comunicări │venituri │
│ │actori implicaţi, │asociaţii │locale, │elaborate şi │proprii │
│ │astfel încât toţi │profesionale, │organizaţiile │diseminate │MDLPA │
│ │actorii implicaţi │instituţii de │societăţii │ │Fonduri │
│ │să cunoască │cercetare │civile │ │private │
│ │atribuţiile în │(INCDFP, INCD │ │ │Alte surse │
│ │legătură cu │URBAN-INCERC) │ │ │legal │
│Folosirea │reducerea riscului│şi │ │ │constituite│
│comunicării ca │seismic │universităţi │ │ │ │
│factor determinant │ │de profil │ │ │ │
│pentru mobilizarea ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│acţiunilor de │ │Grup de lucru │ │Comunicări │ │
│reducere a riscului│Dezvoltarea │MDLPA, MAI, │ │elaborate şi │ │
│seismic │permanentă de │alte structuri│ │diseminate │Buget de │
│ │comunicări │implicate în │ │Persoane din │stat Bugete│
│ │orientate privind │managementul │ │grupuri- ţintă │locale │
│ │programele de │situaţiilor de│Ministere de │care participă │Buget │
│ │reducere a │urgenţă, │resort, │la activităţi │venituri │
│ │riscului seismic, │asociaţii │autorităţi │de reducere a │proprii │
│ │oportunităţi de │profesionale, │locale, │riscului │MDLPA, MAI │
│ │finanţare, pentru │instituţii de │organizaţiile │seismic Anchete│Fonduri │
│ │mobilizarea │cercetare │societăţii │sociologice/ │private │
│ │acţiunilor la │(INCDFP, INCD │civile │chestionare │Alte surse │
│ │nivelul publicului│URBAN-INCERC) │ │realizate │legal │
│ │larg şi │şi │ │privind │constituite│
│ │autorităţilor │universităţi │ │evaluarea │ │
│ │publice. │de profil │ │nivelului de │ │
│ │ │ │ │cunoaştere │ │
└───────────────────┴──────────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────┘


        Tabelul 7.2 Acţiuni pe termen mediu (2027- 2040)

┌───────────────────┬──────────────────┬──────────────┬───────────────┬─────────────────────┬───────────┐
│ │ │Instituţie │Entităţi care │ │ │
│Acţiuni │Acţiuni │responsabilă │contribuie la │Indicator de │Surse de │
│ │intermediare │cu coordonarea│implementare │monitorizare │finanţare │
│ │ │implementării │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────────┼───────────┤
│ │Elaborarea sau │ │ │ │Buget de │
│ │actualizarea │ │Asociaţii │ │stat Bugete│
│ │hărţilor de risc │Ministere de │profesionale, │Hărţi de risc seismic│locale │
│ │seismic la nivel │resort, │instituţii de │elaborate sau │Fonduri │
│ │de judeţ pe baza │autorităţi │cercetare şi │actualizate │europene │
│ │rezultatelor │locale │universităţi de│ │Alte surse │
│ │evaluării de nivel│ │profil │ │legal │
│ │1. │ │ │ │constituite│
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Specialişti în │ │ │
│ │ │ │domeniul │ │ │
│ │Finalizarea │Ministere de │construcţiilor,│Sectoare care au │ │
│ │evaluării de nivel│resort, │ingineri, │realizat evaluare de │Buget de │
│ │2 a fondului │autorităţi ale│arhitecţi, │nivel 2 │stat Bugete│
│ │construit existent│administraţiei│asociaţii │Număr de UAT uri care│locale Alte│
│Asigurarea unui │la scară │publice │profesionale, │au realizat evaluarea│surse legal│
│sistem funcţional │naţională. │locale, MDLPA,│instituţii de │de nivel 2 │constituite│
│de generare a │ │ISC │cercetare şi │ │ │
│datelor privind │ │ │universităţi de│ │ │
│riscul seismic │ │ │profil │ │ │
│pentru a fundamenta├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────────┼───────────┤
│planificarea │Realizarea │ │ │ │Buget de │
│intervenţiilor în │evaluării seismice│ │ │ │stat Bugete│
│cadrul programelor │detaliate de nivel│ │ │Număr de UAT uri care│locale │
│de reducere a │3 (expertize │Autorităţi │Corpul │au realizat evaluarea│Fonduri │
│riscului seismic │tehnice), la nivel│locale, │experţilor │de nivel 3 │europene │
│ │de clădire, pentru│ministere de │tehnici │Număr de clădiri │Alte surse │
│ │lucrări de │resort │atestaţi │expertizate │externe de │
│ │consolidare │ │ │ │finanţare, │
│ │seismică sau │ │ │ │fonduri │
│ │reconstrucţie. │ │ │ │private │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru │Reprezentanţi │ │ │
│ │Promovarea │format din │ai mediului de │ │ │
│ │planificării │MAI, MDLPA, │afaceri, │ │Buget de │
│ │pentru reducerea │alte ministere│Ministerul │ │stat Bugete│
│ │riscului seismic │de resort, │Economiei, │Măsuri stabilite şi │locale │
│ │şi continuitatea │structuri │reprezentanţi │implementate │Fonduri │
│ │activităţii în │implicate în │ai structurilor│ │private │
│ │firme şi │managementul │asociative ale │ │ │
│ │organizaţii. │situaţiilor de│autorităţilor │ │ │
│ │ │urgenţă │locale │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┬┴───────────┤
│ │Stabilirea unei │ │Grup de lucru │ │ │
│ │abordări pentru │ │cu asociaţii │ │ │
│ │certificarea de │ │profesionale, │ │ │
│ │risc seismic a │ │instituţii de │ │Buget │
│ │clădirilor │MDLPA │cercetare │Măsuri implementate │venituri │
│ │(condiţionată de │ │(INCDFP, INCD │ │proprii │
│ │rezultatul │ │URBAN- INCERC) │ │MDLPA │
│ │activităţii │ │şi │ │ │
│ │anterioare). │ │universităţi de│ │ │
│ │ │ │profil │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │Autorităţi │ │ │
│ │ │ │locale, │ │Buget │
│ │Consolidarea │ │asociaţii │ │venituri │
│ │portalului pentru │MDLPA, MAI/ │profesionale, │ │proprii │
│ │a permite │IGSU, │instituţii de │Portal funcţional, │MDLPA │
│ │partajarea datelor│ministere de │cercetare │cu informaţii │Fonduri │
│ │între diferite │resort │(INCDFP, INCD │actualizate │europene │
│ │instituţii │ │URBAN- INCERC) │ │Alte surse │
│ │guvernamentale. │ │şi │ │legal │
│ │ │ │universităţi de│ │constituite │
│ │ │ │profil │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Constituirea bazei│ │ │ │ │
│ │de date cu │ │Grup de lucru │ │ │
│ │condiţiile de │ │autorităţi │ │Buget │
│ │teren la nivel │ │locale cu │ │venituri │
│ │naţional şi │ │asociaţii │ │proprii │
│ │stabilirea │ │profesionale, │ │MDLPA Bugete│
│ │obligaţiilor │ │instituţii de │Bază de date │locale │
│ │legale pentru │MDLPA │cercetare │populată şi │Fonduri │
│ │introducerea │ │(INCDFP, INCD │actualizată │europene │
│ │informaţiilor │ │URBAN- INCERC) │ │Alte surse │
│ │necesare, prin │ │şi │ │externe de │
│ │elaborarea/ │ │universităţi de│ │finanţare │
│ │actualizarea │ │profil │ │ │
│ │actelor normative │ │ │ │ │
│ │necesare │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │INCDFP, INCD │ │ │stat Bugete │
│ │Actualizarea │URBAN-INCERC, │ │ │locale Buget│
│ │continuă a bazei │entităţi care │MDLPA, │ │venituri │
│ │naţionale de date │deţin staţii │Ministerul │Bază de date │proprii │
│ │cu mişcările │seismice (free│Cercetării, │actualizată │MDLPA │
│ │seismice │field) şi │Inovării şi │ │Fonduri │
│ │înregistrate. │clădiri │Digitalizării │ │europene │
│ │ │instrumentate │ │ │Alte surse │
│ │ │seismic │ │ │legal │
│ │ │ │ │ │constituite │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Completarea │ │ISC, ANCPI, │ │ │
│ │inventarului │ │IGSU, ministere│ │Buget de │
│ │naţional al │ │de resort, │ │stat │
│ │datelor specifice │ │asociaţii │ │Buget │
│ │legate de riscul │ │profesionale, │Registru naţional al│venituri │
│ │seismic al │MDLPA │instituţii de │clădirilor │proprii │
│ │clădirilor care │ │cercetare │actualizat │MDLPA Bugete│
│ │trebuie introduse │ │(INCDFP, INCD │ │locale │
│ │în registrul │ │URBAN- INCERC) │ │Fonduri │
│Consolidarea │naţional al │ │şi │ │europene │
│capacităţii │clădirilor. │ │universităţi de│ │ │
│autorităţilor şi │ │ │profil │ │ │
│cetăţenilor de a ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│utiliza datele │Consolidarea │ │ │ │ │
│privind riscul │procesului de │ │ │ │ │
│seismic în luarea │atestare tehnică a│ │ │ │ │
│deciziilor privind │specialiştilor │ │ │ │ │
│politicile şi │prin introducerea │ │ │ │ │
│investiţiile │unei structuri │ │ │ │ │
│publice sau private│ierarhice │ │ │ │ │
│ │(niveluri │ │ │Sesiuni de atestare │ │
│ │diferenţiate) şi │ │ │organizate │ │
│ │creşterea │ │Universităţi de│Certificate de │Buget │
│ │numărului de │ │profil, │atestare │venituri │
│ │experţi atestaţi, │MDLPA │asociaţii │tehnico-profesionale│proprii │
│ │prin sesiuni │ │profesionale │eliberate │MDLPA │
│ │periodice de │ │ │Diplome cursuri de │ │
│ │atestare. │ │ │instruire │ │
│ │Promovarea │ │ │ │ │
│ │perfecţionării │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │
│ │continue prin │ │ │ │ │
│ │organizarea de │ │ │ │ │
│ │sesiuni de │ │ │ │ │
│ │perfecţionare │ │ │ │ │
│ │profesională │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Dezvoltarea unei │ │ │ │ │
│ │abordări din punct│ │ │ │ │
│ │de vedere tehnic a│ │ │ │ │
│ │evaluării │Grup de lucru │ │ │ │
│ │hazardului seismic│MDLPA, ISC, │ │Act normativ │Buget │
│ │în funcţie de │asociaţii │ │elaborat şi aprobat │venituri │
│ │amplasament şi │profesionale, │Corpul │privind procesul de │proprii │
│ │crearea unui cadru│instituţii de │experţilor │evaluare a │MDLPA │
│ │de reglementare cu│cercetare │tehnici │rapoartelor de │Fonduri │
│ │privire la │(INCDFP, INCD │atestaţi │expertiză de către │europene │
│ │procesul de │URBAN- │ │comunitatea de │Alte surse │
│ │evaluare a │INCERC) şi │ │specialitate (“peer │externe de │
│ │rapoartelor de │universităţi │ │review”) │finanţare │
│ │expertiză de către│de profil │ │ │ │
│ │comunitatea de │ │ │ │ │
│ │specialitate │ │ │ │ │
│ │(“peer review”). │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Îmbunătăţirea şi │ │ │ │ │
│ │actualizarea │ │ │ │ │
│ │periodică a │ │ │ │ │
│ │codurilor de │ │ │ │ │
│ │proiectare │ │Ministere de │ │ │
│ │seismică - │ │resort, │Secţiuni ale │Buget │
│ │elaborarea │ │asociaţii │codurilor de │venituri │
│ │celorlalte │MDLPA │profesionale, │proiectare seismică │proprii │
│ │secţiuni ale │ │universităţi de│elaborate │MDLPA │
│ │codului de │ │profil │ │ │
│ │proiectare │ │ │ │ │
│ │seismică P100, în │ │ │ │ │
│ │acord cu structura│ │ │ │ │
│ │normei europene │ │ │ │ │
│ │Eurocod 8 │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │Buget de │
│ │investiţiilor în │ │ │ │stat Bugete │
│ │clădiri publice │ │MF, alte │ │locale │
│ │folosind criterii │ │ministere de │Program/subprograme │Fonduri │
│ │de prioritizare │MDLPA, MIPE, │resort (MAI, │de investiţii │europene │
│ │transparente şi │ADR -uri │ME, MC, MS), │implementate │Fonduri │
│ │eficiente pentru a│ │autorităţi │ │private │
│ │fundamenta │ │locale │ │Alte surse │
│ │deciziile de │ │ │ │externe de │
│ │investiţii. │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Monitorizarea │ │ │Programe de │Buget │
│ │altor programe de │ │ │investiţii │venituri │
│ │investiţii care │ │MF, alte │monitorizate; date │proprii │
│ │contribuie la │ │ministere de │incluse in registrul│MDLPA Bugete│
│ │realizarea acestei│MDLPA, MIPE, │resort (MAI, │naţional al │locale │
│ │acţiuni pentru a │ADR -uri │ME, MC, MS), │construcţiilor/baze │Fonduri │
│Dezvoltarea/ │măsura progresul │ │autorităţi │de date privind │europene │
│continuarea de │în reducerea │ │locale │riscul seismic la │Alte surse │
│programe/ │riscului seismic │ │ │nivel national │legal │
│subprograme de │la nivel naţional │ │ │gestionate de MDLPA │constituite │
│investiţii, pentru ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│accelerarea │Implementarea │ │ │ │ │
│măsurilor de │instrumentelor │ │ │ │ │
│reducere a riscului│juridice şi │ │Alte ministere │ │ │
│seismic care │economice │ │de resort (MJ, │ │ │
│vizează clădirile │specifice pentru │ │MF), autorităţi│Operaţionalizarea │ │
│publice │operaţionalizarea │Grup de lucru │locale, mediul │instrumentelor │ │
│ │acestei abordări │coordonat de │de afaceri, │juridice şi │- │
│ │distincte │MDLPA şi MAI │mediul bancar, │economice │ │
│ │(consolidare │ │alte │ │ │
│ │versus demolare) │ │entităţi de │ │ │
│ │pentru clădirile │ │profil │ │ │
│ │publice şi cele │ │ │ │ │
│ │private │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Asigurarea de │ │ │ │Buget │
│ │asistenţă tehnică │ │ │ │venituri │
│ │pentru │ │ │ │proprii │
│ │administraţiile │ │Asociaţii │Proiecte de │MDLPA │
│ │publice locale │MDLPA, MIPE, │profesionale, │asistenţă tehnică │Fonduri │
│ │pentru │ADR-uri │universităţi de│derulate/finalizate │europene │
│ │implementarea │ │profil MF │ │Alte surse │
│ │programelor de │ │ │ │externe de │
│ │reducere a │ │ │ │finanţare │
│ │riscului seismic. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Implementarea │ │ │ │ │
│ │criteriilor │ │ │ │ │
│ │integrate de │ │ │ │ │
│ │apreciere a │ │ │ │ │
│ │fondului construit│ │ │ │ │
│ │(risc seismic, │ │ │ │ │
│ │eficienţă │ │Ministere de │ │ │
│Integrarea │energetică, │ │resort, │ │ │
│măsurilor de │accesibilitate, │ │asociaţii │ │ │
│reducere a riscului│alimentare cu apă │ │profesionale, │Criterii de │ │
│seismic cu măsuri │şi canalizare, │ │instituţii de │prioritizare │Buget │
│de creştere a │condiţii │MDLPA │cercetare │integrate în │venituri │
│eficienţei │igienico-sanitare │ │(INCDFP, INCD │programe de │proprii │
│energetice şi alte │şi alţi factori │ │URBAN- INCERC) │investiţii │MDLPA │
│îmbunătăţiri │relevanţi pentru │ │şi │ │ │
│funcţionale │bunăstarea │ │universităţi de│ │ │
│ │oamenilor). Scopul│ │profil │ │ │
│ │este de a avea o │ │ │ │ │
│ │abordare de │ │ │ │ │
│ │evaluare integrată│ │ │ │ │
│ │care să │ │ │ │ │
│ │fundamenteze │ │ │ │ │
│ │deciziile de │ │ │ │ │
│ │investiţii. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Promovarea │ │ │ │Buget de │
│ │cercetării privind│ │Instituţii de │ │stat Buget │
│ │soluţii integrate │ │cercetare │ │venituri │
│ │scalabile, care │ │(INCDFP, INCD │Proiecte de │proprii │
│ │combină │MCID, MDLPA │URBAN- INCERC) │cercetare derulate │MDLPA │
│ │performanţa │ │şi │sau finalizate, │Fonduri │
│ │seismică a │ │universităţi de│studii elaborate │europene │
│ │clădirii cu cea │ │profil │ │Alte surse │
│ │energetică. │ │ │ │legal │
│ │ │ │ │ │constituite │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Inventarierea │ │ │ │ │
│ │clădirilor │ │ │ │ │
│ │rezidenţiale │ │ │ │ │
│ │vulnerabile │ │ │ │ │
│ │(clădiri într-o │ │ │ │ │
│ │stare vizibilă de │ │ │ │Buget de │
│ │degradare sau │ │Reprezentanţi │Inventar al │stat Bugete │
│ │condominii cu rată│ │ai mediului de │clădirilor │locale │
│ │de ocupare │ │afaceri, │rezidenţiale │Fonduri │
│ │scăzută, amplasate│Autorităţi │reprezentanţi │vulnerabile │europene │
│ │în zone cu valoare│locale │ai structurilor│completat │Fonduri │
│ │de piaţă scăzută),│ │asociative, │Mecanism de sprijin │private │
│ │cu potenţial de │ │organizaţiile │pentru relocare │Alte surse │
│ │înlocuire, şi │ │societăţii │elaborat │externe de │
│ │stabilirea │ │civile │ │finanţare │
│ │mecanismelor │ │ │ │ │
│ │pentru a sprijini │ │ │ │ │
│ │relocarea │ │ │ │ │
│ │persoanelor care │ │ │ │ │
│ │locuiesc în │ │ │ │ │
│ │acestea. │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Implementarea │ │ │ │Buget de │
│Dezvoltarea de │programelor de │ │MF │ │stat Bugete │
│instrumente pentru │investiţii pentru │ │Reprezentanţi │ │locale │
│mobilizarea │clădiri │Grup de lucru │ai mediului │Programe de │Fonduri │
│fondurilor din │rezidenţiale, │MDLPA, │bancar, mediul │investiţii elaborate│europene │
│surse private, │finanţate cu │autorităţi │de afaceri, │/ implementate │Fonduri │
│pentru clădirile │acordarea de │locale │organizaţiile │ │private │
│rezidenţiale │granturi şi │ │societăţii │ │Alte surse │
│ │subvenţii. │ │civile │ │externe de │
│ │ │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Creşterea fondului│ │ │ │Buget de │
│ │de clădiri │ │Reprezentanţi │ │stat Bugete │
│ │disponibil pentru │ │ai mediului de │ │locale │
│ │relocare │ │afaceri, │ │Programe │
│ │temporară, în │ │reprezentanţi │Clădiri disponibile │finanţate │
│ │special pentru │Autorităţi │ai structurilor│pentru locare │din fonduri │
│ │grupurile │locale │asociative, │Persoane vulnerabile│europene │
│ │vulnerabile din │ │organizaţiile │relocate │Fonduri │
│ │clădiri unde se │ │societăţii │ │private │
│ │efectuează lucrări│ │civile │ │Alte surse │
│ │de consolidare. │ │ │ │externe de │
│ │ │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Proiectarea şi │Grup de lucru │ │ │ │
│ │implementarea de │MDLPA, alte │Reprezentanţi │ │ │
│ │programe de │ministere de │ai mediului │Programe de │Fonduri │
│ │investiţii pentru │resort, │bancar, mediul │investiţii elaborate│private │
│ │mobilizarea │autorităţi │de afaceri MF, │/ implementate │ │
│ │finanţării din │locale │Min. Economiei │ │ │
│ │fonduri private. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │
│ │acţiunilor pe │ │Specialişti │ │ │
│ │termen scurt cu │ │atestaţi în │ │ │
│ │privire la │ │domeniul │Integrare în │Buget de │
│ │utilizarea │MDLPA, │amenajării │documentaţii de │stat Bugete │
│ │aspectelor privind│Registrul │teritoriului şi│amenajare a │locale Buget│
│ │hazardul seismic │Urbaniştilor │urbanismului, │teritoriului şi de │venituri │
│ │în documentaţiile │din România │asociaţii │urbanism, în │proprii │
│ │de amenajare a │ │profesionale, │strategii sectoriale│MDLPA │
│ │teritoriului şi a │ │universităţi de│ │ │
│ │celor de urbanism,│ │profil │ │ │
│ │în strategiile │ │ │ │ │
│ │sectoriale │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Armonizarea şi │ │ │ │ │
│Integrarea │integrarea │ │ │ │ │
│aspectelor privind │hărţilor de hazard│ │ │ │ │
│riscul seismic în │seismic la nivel │ │ │ │ │
│planurile de │judeţean şi local │ │ │ │ │
│amenajare a │în Observatorul │ │ │ │Buget de │
│teritoriului şi în │Teritorial │ │ │Hărţi de hazard │stat Bugete │
│cele de urbanism, │Naţional, astfel │ │Autorităţi │seismic actualizate │locale Buget│
│în planurile de │încât aceste hărţi│MDLPA │locale │şi integrate în │venituri │
│dezvoltare │să poată fi │ │ │Observatorul │proprii │
│regională şi în │utilizate în │ │ │Teritorial Naţional │MDLPA │
│strategiile │actualizarea sau │ │ │ │ │
│sectoriale │elaborarea │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │
│ │amenajare a │ │ │ │ │
│ │teritoriului şi de│ │ │ │ │
│ │urbanism │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Promovarea celor │ │ │ │ │
│ │mai bune practici │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │pentru │autorităţi │ │Strategii de │Buget de │
│ │implementarea │locale, alte │ │dezvoltare locală │stat Bugete │
│ │măsurilor │structuri │ │actualizate, cu │locale Buget│
│ │specifice privind │implicate în │ │măsuri privind │venituri │
│ │managementul │managementul │ │managementul │proprii │
│ │riscului de │situaţiilor de│ │riscului de dezastru│MDLPA, MAI │
│ │dezastru în │urgenţă │ │ │ │
│ │strategiile de │ │ │ │ │
│ │dezvoltare locală.│ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Dezvoltarea sau │ │ │ │ │
│ │actualizarea │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │
│ │apărare şi │Grup de lucru │ │ │ │
│ │intervenţie în │MAI/IGSU, │ │ │ │
│ │situaţii de │MDLPA, ISC, │Autorităţi │Planuri de apărare │Buget de │
│ │urgenţă, incluzând│autorităţi │locale, │şi intervenţie în │stat Bugete │
│ │acţiunile de │locale, alte │reprezentanţi │situaţii de urgenţă,│locale Alte │
│ │evacuare sau alte │structuri │ai mediului de │elaborate sau │surse legal │
│ │măsuri de │implicate în │afaceri │actualizate │constituite │
│ │protecţie a │managementul │ │ │ │
│ │persoanelor şi a │situaţiilor de│ │ │ │
│ │bunurilor, şi │urgenţă │ │ │ │
│Înfiinţarea/ │difuzarea în │ │ │ │ │
│consolidarea de │spaţiul public a │ │ │ │ │
│structuri şi │acestora. │ │ │ │ │
│instrumente ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│organizaţionale │Instruirea şi │ │ │ │ │
│pentru a acţiona │pregătirea │ │ │ │ │
│într-o situaţie │profesioniştilor │ │ │ │ │
│post-dezastru │şi studenţilor din│ │ │ │ │
│ │domeniu pentru │ │ │ │ │
│ │efectuarea de │ │ │ │Buget de │
│ │evaluări ale │ │Asociaţii │ │stat Bugete │
│ │pagubelor în │ │profesionale, │ │locale │
│ │situaţii │MAI, MDLPA, │ME, │Profesionişti şi │Fonduri │
│ │post-dezastru, │ISC │universităţi de│studenţi instruiţi │europene │
│ │conform │ │profil │ │Alte surse │
│ │metodologiei │ │ │ │externe de │
│ │privind │ │ │ │finanţare │
│ │investigarea de │ │ │ │ │
│ │urgenţă a │ │ │ │ │
│ │siguranţei │ │ │ │ │
│ │post-seism a │ │ │ │ │
│ │clădirilor. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │
│ │expunerii │ │ │ │ │
│Evaluarea expunerii│financiare/a │ │MF │ │ │
│financiare pe baza │datoriilor │Grup de lucru │Reprezentanţi │Evaluare expunerii │ │
│unor scenarii de │contingente ale │ministere de │ai mediului de │financiare realizată│- │
│risc │administraţiei │resort │afaceri, │ │ │
│ │centrale pe baza │ │mediul bancar │ │ │
│ │unor scenarii de │ │ │ │ │
│ │risc. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │Identificarea şi │ministere de │MF │ │ │
│ │adoptarea unor │resort, │Reprezentanţi │Instrumente │ │
│ │instrumente │autorităţi │ai │financiare definite │- │
│ │financiare pentru │locale, │mediului de │şi propuse pentru │ │
│ │atenuarea riscului│organizaţiile │afaceri, mediul│implementare │ │
│ │financiar. │societăţile │bancar │ │ │
│ │ │civile │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Investigarea şi │ │ │ │ │
│ │promovarea unor │ │ │ │ │
│ │soluţii de │ │ │ │ │
│ │asigurare │Grup de lucru │Reprezentanţi │ │Fonduri │
│Creşterea │obligatorie a │ministere de │ai mediului │Soluţii de asigurare│private │
│capacităţii │clădirilor publice│resort, │bancar, mediul │obligatorie │Fonduri │
│financiare pentru │pentru a diminua │societăţi de │de afaceri │analizate │europene │
│rezilienţă la │povara bugetară a │asigurare │ │ │ │
│nivelul │eforturilor de │ │ │ │ │
│autorităţilor şi │demolare/ │ │ │ │ │
│cetăţenilor │înlocuire. │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Stimularea │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirii │ │ │ │ │
│ │schemelor de │ │ │ │Fonduri │
│ │asigurare │Grup de lucru │ │ │private │
│ │obligatorie în caz│autorităţi │Reprezentanţi │Scheme de asigurare │Fonduri │
│ │de dezastru │locale şi │ai mediului de │obligatorie │europene │
│ │susţinute de │societăţi de │afaceri, mediul│îmbunătăţite │Alte surse │
│ │guvern, pe baza │asigurare │bancar │ │externe de │
│ │feedback-ului de │ │ │ │finanţare │
│ │la cetăţeni şi a │ │ │ │ │
│ │experienţei din │ │ │ │ │
│ │implementare. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │Buget de │
│ │Monitorizarea │MAI/IGSU, │ │ │stat Bugete │
│ │nivelului de │MDLPA, ISC, │ │Chestionare │locale Buget│
│ │conştientizare şi │autorităţi │ │completate de │venituri │
│ │educare privind │locale, alte │Organizaţiile │persoane care │proprii │
│ │riscul seismic şi │structuri │societăţii │participă la │MDLPA, MAI │
│ │continuarea │implicate în │civile │activităţi de │Fonduri │
│ │acţiunilor pe │managementul │ │reducere a riscului │europene │
│ │termen scurt. │situaţiilor de│ │seismic │Alte surse │
│ │ │urgenţă │ │ │legal │
│ │ │ │ │ │constituite │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Implementarea şi │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │Grup de lucru │ │ │Buget de │
│ │permanentă a │MAI/IGSU, │ │ │stat Bugete │
│ │nivelului de │MDLPA, ME, │ │Comunicări realizate│locale Buget│
│Instituţionalizarea│conştientizare │autorităţi │ │şi diseminate │venituri │
│comunicării privind│prin activităţi de│locale, alte │Organizaţiile │Materiale elaborate │proprii │
│riscul seismic, ca │educaţie pe tema │structuri │societăţii │şi diseminate │MDLPA │
│efort pe termen │riscului seismic │implicate în │civile │Evenimente de │Fonduri │
│lung, orientat pe │pentru toţi │managementul │ │informare organizate│europene │
│impact, cu resurse │actorii implicaţi,│situaţiilor de│ │ │Alte surse │
│dedicate │inclusiv pentru │urgenţă │ │ │legal │
│ │anumite grupuri │ │ │ │constituite │
│ │vulnerabile. │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │
│ │colaborării cu │Grup de lucru │ │ │ │
│ │alte entităţi la │MAI/IGSU, │ │ │ │
│ │nivel central şi │MDLPA, │ │ │ │
│ │local pentru │autorităţi │ │ │Buget de │
│ │coordonarea │locale, alte │ │Activităţi comune │stat Bugete │
│ │resurselor şi │structuri │ │realizate │locale Alte │
│ │creşterea │implicate în │ │ │surse legal │
│ │nivelului de │managementul │ │ │constituite │
│ │acoperire în │situaţiilor de│ │ │ │
│ │vederea obţinerii │urgenţă │ │ │ │
│ │unui impact │ │ │ │ │
│ │sporit. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Buget de │
│ │Menţinerea unei │ │ │ │stat Buget │
│Consolidarea │comunicări a │ │ │Comunicări realizate│venituri │
│colaborării şi │datelor privind │ │Ministere de │şi diseminate │proprii │
│coordonării între │riscul seismic şi │ │resort, │Materiale elaborate │MDLPA, MAI │
│principalii actori │asigurarea │MDLPA, MAI │autorităţi │şi diseminate │Bugete │
│implicaţi în │partajării tuturor│ │locale │Evenimente de │locale │
│gestionarea │datelor între │ │ │informare organizate│Fonduri │
│riscului seismic │actorii implicaţi.│ │ │ │europene │
│ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │ │ │ │ │private │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │ │alte structuri│ │ │ │
│ │Continuarea │implicate în │ │ │ │
│ │acţiunilor de │managementul │Ministere de │ │ │
│ │colaborare cu toţi│situaţiilor de│resort, │ │ │
│ │actorii implicaţi,│urgenţă, │autorităţi │Întâlniri organizate│ │
│ │pentru coordonarea│asociaţii │locale, │Măsuri stabilite şi │- │
│ │mesajelor şi a │profesionale, │organizaţiile │implementate │ │
│ │eforturilor de │instituţii de │societăţii │ │ │
│ │comunicare pe teme│cercetare │civile │ │ │
│ │de risc seismic. │(INCDFP, INCD │ │ │ │
│ │ │URBAN-INCERC) │ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │universităţi │ │ │ │
│ │ │de profil │ │ │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │ │alte structuri│ │ │ │
│ │Folosirea şi │implicate în │ │ │Buget │
│ │popularea │managementul │Ministere de │ │venituri │
│ │portalului de │situaţiilor de│resort, │Portal operaţional, │proprii │
│ │informaţii pentru │urgenţă, │autorităţi │informaţii partajate│MDLPA Bugete│
│ │a permite schimbul│asociaţii │locale, │şi actualizate │locale │
│ │de informaţii │profesionale, │organizaţiile │Accesări │Fonduri │
│ │între │instituţii de │societăţii │înregistrate │europene │
│ │părţile-cheie │cercetare │civile │ │Alte surse │
│ │implicate în │(INCDFP, INCD │ │ │externe de │
│ │implementare. │URBAN-INCERC) │ │ │finanţare │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │universităţi │ │ │ │
│ │ │de profil │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │ │Grup de lucru │ │ │ │
│ │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │ │alte structuri│ │ │Buget de │
│ │Actualizarea │implicate în │ │ │stat Bugete │
│ │periodică a │managementul │Ministere de │ │locale Buget│
│ │comunicării │situaţiilor de│resort, │ │venituri │
│ │privind │urgenţă, │autorităţi │ │proprii │
│ │responsabilităţile│asociaţii │locale, │Comunicări elaborate│MDLPA │
│ │şi atribuţiile │profesionale, │organizaţiile │şi diseminate │Fonduri │
│ │specifice în │instituţii de │societăţii │ │private │
│ │legătură cu │cercetare │civile │ │Alte surse │
│ │reducerea riscului│(INCDFP, INCD │ │ │legal │
│ │seismic. │URBAN-INCERC) │ │ │constituite │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │universităţi │ │ │ │
│Folosirea │ │de profil │ │ │ │
│comunicării ca ├──────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│factor determinant │Continuarea │ │ │ │ │
│pentru mobilizarea │acţiunilor privind│Grup de lucru │ │ │ │
│acţiunii │dezvoltarea │MDLPA, MAI, │ │Comunicări elaborate│ │
│ │permanentă de │alte structuri│ │şi diseminate │Buget de │
│ │comunicări │implicate în │ │Persoane din │stat Bugete │
│ │orientate privind │managementul │Ministere de │grupuri-ţintă care │locale Buget│
│ │programele de │situaţiilor de│resort, │participă la │venituri │
│ │reducere a │urgenţă, │autorităţi │activităţi de │proprii │
│ │riscului seismic, │asociaţii │locale, │reducere a riscului │MDLPA, MAI │
│ │oportunităţi de │profesionale, │organizaţiile │seismic Anchete │Fonduri │
│ │finanţare, │instituţii de │societăţii │sociologice/ │private │
│ │activităţi care │cercetare │civile │chestionare │Alte surse │
│ │includ un imbold │(INCDFP, INCD │ │realizate privind │legal │
│ │clar spre acţiune │URBAN-INCERC) │ │evaluarea nivelului │constituite │
│ │pentru publicul │şi │ │de cunoaştere │ │
│ │larg şi pentru │universităţi │ │ │ │
│ │autorităţile │de profil │ │ │ │
│ │publice locale. │ │ │ │ │
└───────────────────┴──────────────────┴──────────────┴───────────────┴────────────────────┴────────────┘


        Tabelul 7.3 Acţiuni pe termen lung (2041 - 2050)

┌───────────────────┬──────────────────┬─────────────┬─────────────┬──────────────┬───────────┐
│ │ │Instituţie │ │ │ │
│ │Acţiuni │responsabilă │Entităţi care│Indicator de │Surse de │
│Acţiuni │intermediare │cu │contribuie la│monitorizare │finanţare │
│ │ │coordonarea │implementare │ │ │
│ │ │implementării│ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Actualizarea │ │ │ │ │
│ │permanentă a │ │ │ │Buget de │
│ │evaluărilor de │ │Asociaţii │ │stat Bugete│
│ │nivel 1 şi 2, │Ministere de │profesionale,│Evaluări de │locale │
│ │monitorizarea şi │resort, │instituţii de│nivel 1 şi de │Fonduri │
│ │evaluarea │autorităţi │cercetare şi │nivel 2 │europene │
│ │politicilor │locale │universităţi │actualizate │Alte surse │
│ │publice │ │de profil │ │legal │
│ │implementate şi │ │ │ │constituite│
│ │revizuirea │ │ │ │ │
│ │programelor │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│Asigurarea unui │Realizarea │ │ │ │Bugete │
│sistem funcţional │evaluării seismice│ │ │Număr de UAT │locale │
│de generare a │detaliate de nivel│ │ │uri care au │Fonduri │
│datelor privind │3 (expertize │Autorităţi │Corpul │realizat │europene │
│riscul seismic │tehnice), la nivel│locale, │experţilor │evaluarea de │Alte surse │
│pentru a fundamenta│de clădire, pentru│ministere de │tehnici │nivel 3 │externe de │
│planificarea │lucrări de │resort │atestaţi │Număr de │finanţare, │
│intervenţiilor în │consolidare │ │ │clădiri │fonduri │
│cadrul programelor │seismică sau │ │ │expertizate │private │
│de reducere a │reconstrucţie. │ │ │ │ │
│riscului seismic ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru│Reprezentanţi│ │ │
│ │ │format din │ai mediului │ │ │
│ │Promovarea │MAI, MDLPA, │de afaceri, │ │ │
│ │planificării │alte │Ministerul │ │Buget de │
│ │pentru reducerea │ministere de │Economiei, │Măsuri │stat Bugete│
│ │riscului seismic │resort, │reprezentanţi│stabilite şi │locale │
│ │şi continuitatea │structuri │ai │implementate │Fonduri │
│ │activităţii în │implicate în │structurilor │ │private │
│ │firme şi │managementul │asociative │ │ │
│ │organizaţii. │situaţiilor │ale │ │ │
│ │ │de urgenţă │autorităţilor│ │ │
│ │ │ │locale │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│Consolidarea │ │ │Autorităţi │ │ │
│capacităţii │ │ │locale, │ │Buget │
│autorităţilor şi │Consolidarea │ │asociaţii │ │venituri │
│cetăţenilor de a │portalului pentru │ │profesionale,│ │proprii │
│utiliza datele │a permite │MDLPA, MAI/ │instituţii de│Portal │MDLPA │
│privind riscul │partajarea datelor│IGSU, │cercetare │funcţional, cu│Fonduri │
│seismic în luarea │între diferite │ministere de │(INCDFP, INCD│informaţii │europene │
│deciziilor privind │instituţii │resort │URBAN- │actualizate │Alte surse │
│politicile şi │guvernamentale. │ │INCERC) şi │ │legal │
│investiţiile │ │ │universităţi │ │constituite│
│publice sau private│ │ │de │ │ │
│ │ │ │profil │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │ │Grup de lucru│ │Buget │
│ │ │ │autorităţi │ │venituri │
│ │ │ │locale cu │ │proprii │
│ │Actualizarea │ │asociaţii │ │MDLPA │
│ │permanentă a bazei│ │profesionale,│ │Bugete │
│ │de date naţionale │MDLPA │instituţii de│Bază de date │locale │
│ │privind condiţiile│ │cercetare │actualizată │Fonduri │
│ │de teren. │ │(INCDFP, INCD│ │europene │
│ │ │ │URBAN- │ │Alte surse │
│ │ │ │INCERC) şi │ │externe de │
│ │ │ │universităţi │ │finanţare │
│ │ │ │de profil │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Buget de │
│ │ │INCDFP, INCD │ │ │stat Bugete│
│ │ │URBAN- │ │ │locale │
│ │Actualizarea │INCERC, │MDLPA, │ │Buget │
│ │continuă a bazei │entităţi care│Ministerul │ │venituri │
│ │naţionale de date │deţin staţii │Cercetării, │Bază de date │proprii │
│ │cu mişcările │seismice │Inovării şi │actualizată │MDLPA │
│ │seismice │(free field) │Digitalizării│ │Fonduri │
│ │înregistrate. │şi clădiri │ │ │europene │
│ │ │instrumentate│ │ │Alte surse │
│ │ │seismic │ │ │legal │
│ │ │ │ │ │constituite│
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │ │ISC, ANCPI, │ │ │
│ │ │ │IGSU, │ │ │
│ │ │ │ministere de │ │Buget de │
│ │Completarea │ │resort, │ │stat Bugete│
│ │registrului │ │asociaţii │Registru │locale │
│ │naţional al │ │profesionale,│naţionalal │Buget │
│ │clădirilor cu date│MDLPA │instituţii de│clădirilor │venituri │
│ │specifice legate │ │cercetare │actualizat │proprii │
│ │de riscul seismic │ │(INCDFP, INCD│ │MDLPA │
│ │ │ │URBAN- │ │Fonduri │
│ │ │ │INCERC) şi │ │europene │
│ │ │ │universităţi │ │ │
│ │ │ │de profil │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │
│ │acţiunilor privind│ │ │ │ │
│ │elaborarea │ │Ministere de │ │ │
│ │celorlalte │ │resort, │Secţiuni ale │Buget │
│ │secţiuni ale │ │asociaţii │codurilor de │venituri │
│ │codului de │MDLPA │profesionale,│proiectare │proprii │
│ │proiectare │ │universităţi │seismică │MDLPA │
│ │seismică P100, în │ │de profil │elaborate │ │
│ │acord cu structura│ │ │ │ │
│ │normei europene │ │ │ │ │
│ │Eurocod 8 │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │Buget de │
│ │investiţiilor în │ │ │ │stat Bugete│
│ │clădiri publice │ │MF, alte │ │locale │
│ │folosind criterii │ │ministere de │Program/ │Fonduri │
│ │de prioritizare │MDLPA, MIPE, │resort (MAI, │subprograme de│europene │
│ │transparente şi │ADR -uri │ME, MC, MS), │investiţii │Fonduri │
│ │eficiente pentru a│ │autorităţi │implementate │private │
│ │fundamenta │ │locale │ │Alte surse │
│ │deciziile de │ │ │ │externe de │
│ │investiţii. │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Programe de │ │
│ │Monitorizarea │ │ │investiţii │Buget │
│ │altor programe de │ │ │monitorizate; │venituri │
│ │investiţii care │ │MF, alte │date incluse │proprii │
│ │contribuie la │ │ministere de │in registrul │MDLPA │
│ │realizarea acestei│MDLPA, MIPE, │resort (MAI, │naţional al │Bugete │
│ │acţiuni pentru a │ADR -uri │ME, MC, MS), │construcţiilor│locale │
│ │măsura progresul │ │autorităţi │/baze de date │Fonduri │
│Dezvoltarea/ │în reducerea │ │locale │privind riscul│europene │
│continuarea de │riscului seismic │ │ │seismic la │Alte surse │
│programe/ │la nivel naţional │ │ │nivel naţional│legal │
│subprograme de │ │ │ │gestionate de │constituite│
│investiţii, pentru │ │ │ │MDLPA │ │
│accelerarea ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│măsurilor de │Implementarea │ │Alte │ │ │
│reducere a riscului│instrumentelor │ │ministere de │ │ │
│seismic care │juridice şi │ │resort (MJ, │ │ │
│vizează clădirile │economice │ │MF), │ │ │
│publice │specifice pentru │ │autorităţi │Instrumente │ │
│ │operaţionalizarea │Grup de lucru│locale, │juridice şi │ │
│ │acestei abordări │coordonat de │mediul de │economice │- │
│ │distincte │MDLPA şi MAI │afaceri, │implementate │ │
│ │(consolidare │ │mediul │ │ │
│ │versus demolare) │ │bancar, │ │ │
│ │pentru clădirile │ │alte entităţi│ │ │
│ │publice şi cele │ │de profil │ │ │
│ │private │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Asigurarea de │ │ │ │Buget │
│ │asistenţă tehnică │ │ │ │venituri │
│ │pentru │ │Asociaţii │Proiecte de │proprii │
│ │administraţiile │ │profesionale,│asistenţă │MDLPA │
│ │publice locale │MDLPA, MIPE, │universităţi │tehnică │Fonduri │
│ │pentru │ADR-uri │de profil │derulate/ │europene │
│ │implementarea │ │MF │finalizate │Alte surse │
│ │programelor de │ │ │ │externe de │
│ │reducere a │ │ │ │finanţare │
│ │riscului seismic │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │
│ │investiţiilor în │ │ │ │ │
│ │intervenţii │ │ │ │Buget de │
│ │integrate (risc │ │ │Indicatori de │stat Bugete│
│ │seismic, eficienţa│Ministere de │ │performanţă ai│locale │
│ │energetică, │resort, │ │programelor de│Fonduri │
│ │accesibilitate, │autorităţi │ │investiţii, │europene │
│Integrarea │apa, canalizarea │locale │ │monitorizaţi │Alte surse │
│măsurilor de │şi igiena şi alţi │ │ │ │externe de │
│reducere a riscului│factori relevanţi │ │ │ │finanţare │
│seismic cu măsuri │pentru bunăstarea │ │ │ │ │
│de creştere a │oamenilor). │ │ │ │ │
│eficienţei ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│energetice şi alte │Realizarea de │ │ │ │Buget de │
│îmbunătăţiri │cercetări privind │ │ │ │stat Buget │
│funcţionale │soluţii scalabile │ │Instituţii de│Proiecte de │venituri │
│ │şi integrate care │ │cercetare │cercetare │proprii │
│ │combină │ │(INCDFP, INCD│derulate sau │MDLPA │
│ │îmbunătăţiri ale │MCID, MDLPA │URBAN- │finalizate, │Fonduri │
│ │performanţei │ │INCERC) şi │studii │europene │
│ │seismice ale │ │universităţi │elaborate │Alte surse │
│ │clădirilor şi ale │ │de profil │ │externe de │
│ │eficienţei │ │ │ │finanţare │
│ │energetice. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Inventarierea │ │ │ │ │
│ │clădirilor │ │ │ │ │
│ │rezidenţiale │ │Reprezentanţi│Inventar al │Buget de │
│ │vulnerabile │ │ai mediului │clădirilor │stat Bugete│
│ │(clădiri într-o │ │de afaceri, │rezidenţiale │locale │
│ │stare vizibilă de │ │reprezentanţi│vulnerabile │Fonduri │
│ │degradare sau │Autorităţi │ai │completat │europene │
│ │condominii cu rată│locale │structurilor │Mecanism de │Fonduri │
│ │de ocupare │ │asociative, │sprijin pentru│private │
│ │scăzută, amplasate│ │organizaţiile│relocare │Alte surse │
│ │în zone cu valoare│ │societăţii │implementat │externe de │
│ │de piaţă scăzută),│ │civile │ │finanţare │
│ │cu potenţial de │ │ │ │ │
│ │înlocuire │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Buget de │
│ │Implementarea │ │MF │ │stat Bugete│
│ │programelor de │ │Reprezentanţi│ │locale │
│ │investiţii pentru │ │ai mediului │ │Programe │
│ │clădiri │Grup de lucru│bancar, │Programe de │finanţate │
│Dezvoltarea de │rezidenţiale, │MDLPA şi │mediul de │investiţii │din fonduri│
│instrumente pentru │finanţate cu │autorităţi │afaceri, │elaborate / │europene │
│mobilizarea │acordarea de │locale │organizaţiile│implementate │Fonduri │
│fondurilor din │granturi şi │ │societăţii │ │Private │
│surse private, │subvenţii. │ │civile │ │Alte surse │
│pentru clădirile │ │ │ │ │externe de │
│rezidenţiale │ │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Creşterea fondului│ │ │ │ │
│ │de clădiri │ │Reprezentanţi│ │Buget de │
│ │disponibil pentru │ │ai mediului │ │stat Bugete│
│ │relocare │ │de afaceri, │Clădiri │locale │
│ │temporară, în │ │reprezentanţi│disponibile │Fonduri │
│ │special pentru │Autorităţi │ai │pentru locare │europene │
│ │grupurile │locale │structurilor │Persoane │Fonduri │
│ │vulnerabile din │ │asociative, │vulnerabile │private │
│ │clădiri unde se │ │organizaţiile│relocate │Alte surse │
│ │efectuează lucrări│ │societăţii │ │externe de │
│ │de consolidare/ │ │civile │ │finanţare │
│ │construcţie. │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru│Reprezentanţi│ │ │
│ │Implementarea de │MDLPA, │ai mediului │Programe de │ │
│ │programe de │ministere de │bancar, │investiţii │Fonduri │
│ │investiţii cu │resort, │mediul de │elaborate / │private │
│ │finanţare din │autorităţi │afaceri │implementate │ │
│ │fonduri private. │locale │MF, Min. │ │ │
│ │ │ │Economiei │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │
│ │acţiunilor pe │ │Specialişti │ │ │
│ │termen mediu cu │ │atestaţi în │Integrare în │ │
│ │privire la │ │domeniul │documentaţii │Buget de │
│ │utilizarea │MDLPA, │amenajării │de amenajare a│stat Bugete│
│ │aspectelor privind│Registrul │teritoriului │teritoriului │locale │
│ │hazardul seismic │Urbaniştilor │şi │şi de │Buget │
│Integrarea │în documentaţiile │din România │urbanismului,│urbanism, în │venituri │
│aspectelor privind │de amenajare a │ │asociaţii │strategii │proprii │
│riscul seismic în │teritoriului şi a │ │profesionale,│sectoriale │MDLPA │
│planurile de │celor de urbanism,│ │universităţi │ │ │
│amenajare a │în strategiile │ │de profil │ │ │
│teritoriului şi în │sectoriale │ │ │ │ │
│cele de urbanism, ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│în planurile de │Continuarea │ │ │ │ │
│dezvoltare │promovării celor │ │ │ │ │
│regională şi în │mai bune practici │MDLPA, MAI, │ │Strategii de │ │
│strategiile │pentru │autorităţi │ │dezvoltare │Buget de │
│sectoriale │implementarea │locale, alte │ │locală │stat Bugete│
│ │măsurilor │structuri │ │actualizate, │locale │
│ │specifice privind │implicate în │ │cu măsuri │Buget │
│ │managementul │managementul │ │privind │venituri │
│ │riscului de │situaţiilor │ │managementul │proprii │
│ │dezastru în │de urgenţă │ │riscului de │MDLPA, MAI │
│ │strategiile │ │ │dezastru │ │
│ │de dezvoltare │ │ │ │ │
│ │locală. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Actualizarea │ │ │ │ │
│ │continuă a │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │
│ │apărare şi │Grup de lucru│ │ │ │
│Înfiinţarea/ │intervenţie în │MAI/IGSU, │ │ │ │
│consolidarea de │situaţii de │MDLPA, ISC, │Autorităţi │Planuri de │Buget de │
│structuri şi │urgenţă, incluzând│autorităţi │locale, │apărare şi │stat Bugete│
│instrumente │acţiunile de │locale, alte │reprezentanţi│intervenţie în│locale Alte│
│organizaţionale │evacuare sau alte │structuri │ai mediului │situaţii de │surse │
│pentru a acţiona │măsuri de │implicate în │de afaceri │urgenţă │externe de │
│într-o situaţie │protecţie a │managementul │ │actualizate │finanţare │
│post-dezastru │persoanelor şi a │situaţiilor │ │ │ │
│ │bunurilor, şi │de urgenţă │ │ │ │
│ │difuzarea în │ │ │ │ │
│ │spaţiul public a │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │
│ │acţiunilor privind│ │ │ │ │
│ │instruirea şi │ │ │ │ │
│ │pregătirea │ │ │ │ │
│ │profesioniştilor │ │ │ │ │
│ │şi studenţilor din│ │ │ │ │
│ │domeniu pentru │ │ │ │Buget de │
│ │efectuarea de │ │Asociaţii │ │stat Bugete│
│ │evaluări ale │ │profesionale,│Profesionişti │locale │
│ │pagubelor în │MAI, MDLPA, │ME, │şi studenţi │Fonduri │
│ │situaţii │ISC │universităţi │instruiţi │europene │
│ │post-dezastru, │ │de profil │ │Alte surse │
│ │conform │ │ │ │externe de │
│ │metodologiei │ │ │ │finanţare │
│ │privind │ │ │ │ │
│ │investigarea de │ │ │ │ │
│ │urgenţă a │ │ │ │ │
│ │siguranţei │ │ │ │ │
│ │post-seism a │ │ │ │ │
│ │clădirilor. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │
│ │expunerii │ │MF │ │ │
│Evaluarea expunerii│financiare/a │ │Reprezentanţi│Evaluare │ │
│financiare pe baza │datoriilor │Grup de lucru│ai mediului │expunerii │ │
│unor scenarii de │contingente ale │ministere de │de │financiare │- │
│risc │administraţiei │resort │afaceri, │realizată │ │
│ │centrale pe baza │ │mediul │ │ │
│ │unor scenarii │ │bancar │ │ │
│ │de risc. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Promovarea unor │ │ │ │ │
│ │soluţii de │ │ │ │Fonduri │
│ │asigurare │Grup de lucru│Reprezentanţi│Soluţii de │private │
│ │obligatorie a │ministere de │ai mediului │asigurare │Fonduri │
│ │clădirilor publice│resort, │bancar, │obligatorie │europene │
│ │pentru a diminua │societăţi de │mediul de │analizate │Alte surse │
│ │povara bugetară a │asigurare │afaceri │ │externe de │
│Creşterea │eforturilor de │ │ │ │finanţare │
│capacităţii │demolare/înlocuire│ │ │ │ │
│financiare pentru ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│rezilienţă la │Stimularea │ │ │ │ │
│nivelul │îmbunătăţirii │ │ │ │Fonduri │
│autorităţilor şi │schemelor de │ │ │ │private │
│cetăţenilor │asigurare │Grup de lucru│ │ │Bugete │
│ │obligatorie în caz│autorităţi │Reprezentanţi│Scheme de │locale │
│ │de dezastru │locale şi │ai mediului │asigurare │Fonduri │
│ │susţinute de │societăţi de │de afaceri, │obligatorie │europene │
│ │guvern, pe baza │asigurare │mediul bancar│îmbunătăţite │Alte surse │
│ │feedback-ului de │ │ │ │externe de │
│ │la cetăţeni şi a │ │ │ │finanţare │
│ │experienţei din │ │ │ │ │
│ │implementare. │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru│ │ │Buget │
│Instituţionalizarea│Monitorizarea │MAI/IGSU, │ │Chestionare │venituri │
│comunicării privind│nivelului de │MDLPA, ISC, │ │completate de │proprii │
│riscul seismic, ca │conştientizare şi │autorităţi │Organizaţiile│persoane care │MDLPA, MAI │
│efort pe termen │educarea privind │locale, alte │societăţii │participă la │Fonduri │
│lung, orientat pe │riscul seismic şi │structuri │civile │activităţi de │europene │
│impact, cu resurse │continuarea │implicate în │ │reducere a │Bugete │
│dedicate │acţiunilor pe │managementul │ │riscului │locale Alte│
│ │termen scurt │situaţiilor │ │seismic │surse legal│
│ │ │de urgenţă │ │ │constituite│
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Buget de │
│ │Continuarea │Grup de lucru│ │Comunicări │stat Bugete│
│ │eforturilor de a │MAI/IGSU, │ │realizate şi │locale │
│ │furniza programe │MDLPA, ME, │ │diseminate │Buget │
│ │şi mesaje pentru │autorităţi │Organizaţiile│Materiale │venituri │
│ │creşterea │locale, alte │societăţii │elaborate şi │proprii │
│ │nivelului de │structuri │civile │diseminate │MDLPA, MAI │
│ │conştientizare şi │implicate în │ │Evenimente de │Fonduri │
│ │educaţie pe teme │managementul │ │informare │europene │
│ │privind riscul │situaţiilor │ │organizate │Alte surse │
│ │seismic. │de urgenţă │ │ │externe de │
│ │ │ │ │ │finanţare │
│ ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │Buget de │
│ │acţiunilor privind│Grup de lucru│ │ │stat Bugete│
│ │comunicarea pe │MAI/IGSU, │ │ │locale │
│ │teme privind │MDLPA, │ │ │Buget │
│ │riscul seismic, │autorităţi │ │Activităţi │venituri │
│ │implicând entităţi│locale, alte │ │comune │proprii │
│ │la nivel central │structuri │ │realizate │MDLPA │
│ │şi local pentru │implicate în │ │ │Fonduri │
│ │coordonarea │managementul │ │ │europene │
│ │resurselor şi │situaţiilor │ │ │Alte surse │
│ │amplificarea │de urgenţă │ │ │legal │
│ │mesajului │ │ │ │constituite│
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │Buget de │
│ │acţiunilor privind│ │ │Comunicări │stat Buget │
│ │menţinerea unei │ │ │realizate şi │venituri │
│ │comunicări exacte │ │Ministere de │diseminate │proprii │
│ │şi suficiente a │ │resort, │Materiale │MDLPA, MAI │
│ │datelor privind │MDLPA, MAI │autorităţi │elaborate şi │Bugete │
│ │riscul seismic şi │ │locale │diseminate │locale │
│ │asigurarea │ │ │Evenimente de │Fonduri │
│ │partajării tuturor│ │ │informare │europene │
│ │datelor între │ │ │organizate │Fonduri │
│ │actorii implicaţi.│ │ │ │private │
│Consolidarea ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│colaborării şi │ │Grup de lucru│ │ │ │
│coordonării între │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│principalii actori │ │alte │ │ │ │
│implicaţi în │ │structuri │ │ │ │
│gestionarea │Continuarea │implicate în │ │ │ │
│riscului seismic │acţiunilor de │managementul │Ministere de │ │ │
│ │colaborare cu toţi│situaţiilor │resort, │Întâlniri │ │
│ │actorii implicaţi,│de urgenţă, │autorităţi │organizate │ │
│ │pentru coordonarea│asociaţii │locale, │Măsuri │- │
│ │mesajelor şi a │profesionale,│organizaţiile│stabilite şi │ │
│ │eforturilor de │instituţii de│societăţii │implementate │ │
│ │comunicare pe teme│cercetare │civile │ │ │
│ │de risc seismic. │(INCDFP, INCD│ │ │ │
│ │ │URBAN-INCERC)│ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │universităţi │ │ │ │
│ │ │de profil │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │Grup de lucru│ │ │ │
│ │ │MDLPA, MAI, │ │ │ │
│ │Continuarea │alte │ │ │Buget de │
│ │acţiunilor privind│structuri │ │ │stat Bugete│
│ │actualizarea │implicate în │ │ │locale │
│ │periodică a │managementul │Ministere de │ │Buget │
│ │comunicării │situaţiilor │resort, │ │venituri │
│ │privind │de urgenţă, │autorităţi │Comunicări │proprii │
│ │responsabilităţile│asociaţii │locale, │elaborate şi │MDLPA │
│ │şi atribuţiile │profesionale,│organizaţiile│diseminate │Fonduri │
│ │specifice în │instituţii de│societăţii │ │private │
│ │legătură cu │cercetare │civile │ │Alte surse │
│ │reducerea riscului│(INCDFP, INCD│ │ │legal │
│ │seismic. │URBAN-INCERC)│ │ │constituite│
│ │ │şi │ │ │ │
│Folosirea │ │universităţi │ │ │ │
│comunicării ca │ │de profil │ │ │ │
│factor determinant ├──────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────────┤
│pentru mobilizarea │ │Grup de lucru│ │Comunicări │ │
│acţiunii │Continuarea │MDLPA, MAI, │ │elaborate şi │ │
│ │acţiunilor privind│alte │ │diseminate │ │
│ │comunicări │structuri │ │Persoane din │Buget de │
│ │orientate privind │implicate în │ │grupuri- ţintă│stat Bugete│
│ │programele de │managementul │Ministere de │care participă│locale │
│ │reducere a │situaţiilor │resort, │la activităţi │Buget │
│ │riscului seismic, │de urgenţă, │autorităţi │de reducere a │venituri │
│ │oportunităţi de │asociaţii │locale, │riscului │proprii │
│ │finanţare, │profesionale,│organizaţiile│seismic │MDLPA, MAI │
│ │activităţi care │instituţii de│societăţii │Anchete │Fonduri │
│ │includ un imbold │cercetare │civile │sociologice/ │private │
│ │clar spre acţiune │(INCDFP, INCD│ │chestionare │Alte surse │
│ │pentru publicul │URBAN-INCERC)│ │realizate │legal │
│ │larg şi pentru │şi │ │privind │constituite│
│ │autorităţile │universităţi │ │evaluarea │ │
│ │publice locale. │de profil │ │nivelului de │ │
│ │ │ │ │cunoaştere │ │
└───────────────────┴──────────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────────┴───────────┘




    8. REZULTATELE AŞTEPTATE ALE POLITICILOR ŞI ACŢIUNILOR PROPUSE
    Punerea în aplicare a politicilor şi a acţiunilor prezentate în secţiunile anterioare, este necesară pentru sprijinirea şi accelerarea demersurilor privind creşterea rezilienţei fondului construit şi a comunităţilor la acţiuni seismice, şi pentru producerea de beneficii asociate, respectiv siguranţa vieţii şi confortul utilizatorilor din clădirile private şi publice.
    În tabelele 8.1, 8.2 şi 8.3 sunt prezentate acţiunile intermediare care conduc la realizarea obiectivelor generale şi specifice ale SNRRS, acţiuni care vor contribui la atingerea indicatorilor prezentaţi în capitolul 9.
        Tabelul 8.1 Rezultatele acţiunilor pentru Obiectivul 1. Reducerea riscului seismic şi Obiectivul 2. Promovarea bunăstării

┌──────────────┬──────────────┬──────────────────┐
│Obiectiv │Acţiune │Rezultate │
│specific │ │aşteptate │
├──────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │· Metodologie de │
│ │ │evaluare │
│ │ │tipologico-vizuală│
│ │ │rapidă a │
│ │ │clădirilor, │
│ │Asigurarea │adoptată │
│ │unui sistem │· Ingineri şi │
│ │funcţional de │specialişti în │
│ │generare a │construcţii, │
│ │datelor │instruiţi cu │
│ │privind riscul│privire la noua │
│ │seismic pentru│abordare a │
│ │a fundamenta │evaluării │
│Formarea │planificarea │tipologice- │
│culturii │intervenţiilor│vizuale rapide │
│riscului şi │ │· Fond construit │
│creşterea │ │din zonele cu │
│capacităţii de│ │hazard seismic │
│utilizare a │ │moderat şi │
│datele privind│ │ridicat, evaluat │
│riscul seismic├──────────────┼──────────────────┤
│pentru │ │· Bază de date cu │
│fundamentarea │ │informaţii │
│şi │Consolidarea │concatenate │
│planificarea │capacităţii │privind condiţiile│
│intervenţiilor│autorităţilor │de teren şi │
│ │de a utiliza │înregistrările │
│ │datele privind│mişcărilor │
│ │riscul seismic│terenului la │
│ │în luarea │acţiuni seismice, │
│ │deciziilor │actualizată şi │
│ │privind │interoperabilă │
│ │politicile şi │· Studii pilot de │
│ │investiţiile │microzonare │
│ │publice sau │seismică a │
│ │private │condiţiilor de │
│ │ │teren în zone │
│ │ │urbane mari, │
│ │ │finalizate │
├──────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Dezvoltarea/ │ │
│ │continuarea de│· Numărul de │
│ │programe/ │persoane care │
│ │subprograme de│beneficiază de │
│ │investiţii, │clădiri publice │
│ │pentru │reziliente la │
│ │accelerarea │cutremure, creşte │
│ │măsurilor de │constant în timp │
│ │reducere a │· Numărul de │
│ │riscului │clădiri reziliente│
│ │seismic care │la cutremure, │
│ │vizează │creşte constant în│
│ │clădirile │timp │
│ │publice │ │
│ ├──────────────┼──────────────────┤
│Investirea │ │· Criterii pentru │
│eficientă în │ │prioritizarea │
│măsuri de │ │acţiunilor de │
│reducere a │ │reducere a │
│riscului │ │riscului seismic │
│seismic al │Integrarea │şi îmbunătăţirea │
│clădirilor │măsurilor de │eficienţei │
│publice │reducere a │energetice, │
│ │riscului │dezvoltate şi │
│ │seismic cu │implementate │
│ │măsuri de │Abordări integrate│
│ │îmbunătăţire a│pentru evaluarea │
│ │eficienţei │fondului construit│
│ │energetice şi │care combină │
│ │alte │riscul seismic, │
│ │îmbunătăţiri │eficienţa │
│ │funcţionale │energetică, │
│ │ │accesibilitatea, │
│ │ │accesul la apă │
│ │ │potabilă, │
│ │ │salubritatea şi │
│ │ │igienă, dezvoltate│
│ │ │şi implementate │
├──────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │· Fond de clădiri │
│ │ │rezidenţiale │
│ │ │inventariat şi │
│ │ │anchete │
│ │ │sociologice │
│ │ │periodice în │
│ │ │rândul │
│ │ │proprietarilor, │
│ │ │administratorilor │
│ │ │şi chiriaşilor │
│ │ │clădirilor │
│ │ │vulnerabile, │
│ │ │realizate si │
│ │ │disponibile pentru│
│ │ │fundamentarea │
│ │ │politicilor │
│ │Dezvoltarea de│publice │
│ │instrumente ├──────────────────┤
│ │pentru │· Facilităţi │
│Mobilizarea │mobilizarea │privind accesul │
│fondurilor din│fondurilor din│cetăţenilor la │
│surse private │surse private,│împrumuturi │
│ │pentru │comerciale pentru │
│ │clădirile │consolidarea │
│ │rezidenţiale │seismică a │
│ │ │proprietăţilor │
│ │ │private, │
│ │ │identificate şi │
│ │ │promovate │
│ │ ├──────────────────┤
│ │ │· Spaţii de cazare│
│ │ │temporare a │
│ │ │persoanelor pe │
│ │ │perioada execuţiei│
│ │ │intervenţiilor de │
│ │ │consolidare │
│ │ │seismică, care nu │
│ │ │se pot efectua în │
│ │ │clădiri ocupate, │
│ │ │identificate şi │
│ │ │asigurate │
└──────────────┴──────────────┴──────────────────┘


        Tabelul 8.2 Rezultatele acţiunilor pentru Obiectivul 3. Creşterea rezilienţei la nivel local

┌──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│Obiectiv │Acţiune │Rezultate │
│specific │ │aşteptate │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │· Aspecte │
│ │ │privind │
│ │ │hazardul │
│ │ │seismic în │
│ │ │documentaţiile│
│ │ │de amenajare a│
│ │ │teritoriului │
│ │ │şi a celor de │
│ │ │urbanism, în │
│ │ │strategiile │
│ │Integrarea │sectoriale, │
│ │aspectelor │integrate │
│ │privind riscul │· Planuri de │
│Integrarea │seismic în │amenajare a │
│managementului│planurile de │teritoriului │
│riscului │amenajare a │şi de │
│seismic în │teritoriului şi│urbanism, │
│planificarea │în cele de │actualizate de│
│urbană şi │urbanism, în │municipalităţi│
│regională şi │planurile de │cu informaţii │
│în strategiile│dezvoltare │de risc │
│sectoriale │regională şi în│seismic (ex. │
│ │strategiile │potenţial de │
│ │sectoriale │lichefiere) │
│ │ │rezultate din │
│ │ │studii şi │
│ │ │investigaţii │
│ │ │· Criterii de │
│ │ │prioritizare │
│ │ │privind riscul│
│ │ │seismic pentru│
│ │ │investiţiile │
│ │ │sectoriale, │
│ │ │stabilite şi │
│ │ │aplicate │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │· Ghiduri de │
│ │ │planificare a │
│ │ │continuităţii │
│ │ │activităţii/ │
│ │ │afacerii │
│ │ │post-dezastru,│
│ │ │elaborate şi │
│ │ │diseminate │
│ │ │· Metodologie │
│ │ │de evaluare a │
│ │ │pagubelor şi │
│ │ │necesităţilor,│
│ │ │adoptată │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │· Planuri de │
│ │Înfiinţarea/ │apărare şi │
│ │consolidarea de│intervenţie în│
│Consolidarea │structuri şi │situaţii de │
│capacităţii de│instrumente │urgenţă, │
│redresare │organizaţionale│elaborate │
│post- dezastru│pentru a ├──────────────┤
│ │acţiona într-o │· Voluntari │
│ │situaţie │instruiţi şi │
│ │post-dezastru │pregătiţi │
│ │ │pentru a │
│ │ │acţiona în │
│ │ │situaţii │
│ │ │post-dezastru │
│ │ ├──────────────┤
│ │ │· │
│ │ │Profesionişti │
│ │ │şi studenţi, │
│ │ │instruiţi │
│ │ │pentru │
│ │ │efectuarea de │
│ │ │evaluări ale │
│ │ │pagubelor în │
│ │ │situaţii │
│ │ │post-dezastru │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │· Expunerea │
│ │ │financiară a │
│ │Evaluarea │comunităţii şi│
│ │expunerii │a fondului │
│ │financiare pe │construit, │
│ │baza │exprimând │
│ │scenariilor de │progresul în │
│ │risc │reducerea │
│Creşterea │ │riscului │
│capacităţii │ │seismic, │
│financiare │ │monitorizată │
│pentru ├───────────────┼──────────────┤
│rezilienţă │Creşterea │· Numărul de │
│ │capacităţii │persoane │
│ │financiare │acoperite de │
│ │pentru │asigurarea │
│ │rezilienţă la │obligatorie la│
│ │nivelul │dezastre, │
│ │autorităţilor │creşte │
│ │şi │constant în │
│ │cetăţenilor │timp │
└──────────────┴───────────────┴──────────────┘


        Tabelul 8.3 Rezultatele acţiunilor pentru Obiectivul 4. Mobilizarea participării şi acţiuni incluzive

┌────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│Obiectiv │Acţiune │Rezultate │
│specific │ │aşteptate │
├────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │· Buget dedicat │
│ │ │pentru activităţi │
│ │ │de comunicare la │
│ │ │nivel naţional şi │
│ │ │local, alocat │
│ │ │· Resurse umane │
│ │ │pentru îndrumare │
│ │ │de specialitate în│
│ │ │comunicare, │
│ │ │asigurate │
│ │ ├──────────────────┤
│ │ │· Includerea │
│ │ │explicită a │
│ │ │comunicării în │
│ │ │liniile bugetelor │
│ │Instituţionalizarea│programelor de │
│ │comunicării privind│investiţii │
│ │riscul seismic, ca │· Sondaje │
│ │efort pe termen │periodice pentru │
│ │lung, orientat pe │creşterea │
│ │impact, cu resurse │nivelului de │
│ │dedicate │conştientizare a │
│ │Consolidarea │publicului, │
│Mobilizarea │colaborării şi │realizate şi │
│participării│coordonării între │prelucrate │
│şi a │principalii actori │· Nivelul de │
│acţiunii │implicaţi în │conştientizare a │
│incluzive │gestionarea │publicului, │
│ │riscului seismic │monitorizat │
│ │Folosirea │· Date şi │
│ │comunicării ca │informaţii privind│
│ │factor determinant │acţiunile de │
│ │pentru mobilizarea │reducere a │
│ │acţiunilor de │riscului seismic, │
│ │reducere a riscului│disponibile │
│ │seismic │părţilor │
│ │ │interesate şi │
│ │ │publicului │
│ │ ├──────────────────┤
│ │ │· Sesiuni de │
│ │ │instruire privind │
│ │ │evaluarea │
│ │ │tipologico-vizuală│
│ │ │rapidă a │
│ │ │clădirilor, │
│ │ │investigarea de │
│ │ │urgenţă a │
│ │ │siguranţei │
│ │ │post-seism, │
│ │ │organizate │
│ │ │periodic │
└────────────┴───────────────────┴──────────────────┘



    9. INDICATORI
        Sistemul de monitorizare pentru implementarea SNRRS include indicatori de rezultat, care permit cuantificarea şi monitorizarea continuă a progresului general în realizarea obiectivelor propuse, inclusiv a stadiului de derulare a programelor de investiţii şi a activităţilor de comunicare. Tabelul 9.1 prezintă o listă de indicatori care trebuie monitorizaţi pe parcursul implementării SNRRS.
        Tabelul 9.1 Indicatori de rezultat

┌────────────────┬─────────────────────┬──────────────┐
│Indicator │Descriere │Sursa │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │· Numărul de elevi, │ │
│ │profesori şi personal│ │
│ │auxiliar din │ │
│ │unităţile de │ │
│ │învăţământ │ │
│ │· Numărul de │ │
│ │pacienţi, personal şi│ │
│ │utilizatori ai │ │
│ │unităţilor de │ │
│ │sănătate │ │
│ ├─────────────────────┤ │
│ │· Numărul de ocupanţi│ │
│ │ai clădirilor de │Date raportate│
│ │protecţie civilă │la MDLPA de │
│ │(poliţie, │către │
│ │jandarmerie, şi │autorităţile │
│ │staţii de pompieri, │administraţiei│
│ │etc.) │publice │
│ ├─────────────────────┤centrale şi │
│Persoane care │· Numărul de ocupanţi│locale, │
│beneficiază de │ai altor clădiri │beneficiare │
│clădiri mai │publice │ale │
│sigure şi mai ├─────────────────────┤diferitelor │
│reziliente │· Numărul de ocupanţi│programe de │
│ │ai clădirilor │investiţii │
│ │rezidenţiale │gestionate de │
│ │(inclusiv clădirile │MDLPA sau care│
│ │rezidenţiale cu │realizează │
│ │spaţii comerciale) │lucrări din │
│ ├─────────────────────┤alte surse de │
│ │· Numărul de │finanţare │
│ │utilizatori/turişti │ │
│ │pentru obiectivele de│ │
│ │patrimoniu cultural │ │
│ ├─────────────────────┤ │
│ │· Numărul de ocupanţi│ │
│ │ai clădirilor │ │
│ │comerciale │ │
│ ├─────────────────────┤ │
│ │· Date segregate în │ │
│ │funcţie de sex, │ │
│ │vârstă şi alţi │ │
│ │indicatori │ │
│ │socio-economici │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │· Numărul şi/sau │ │
│ │procentul de unităţi │ │
│ │de învăţământ, │ │
│ │unităţi sanitare, │Date raportate│
│ │clădiri de urgenţă, │la MDLPA de │
│ │alte clădiri publice,│către │
│ │clădiri rezidenţiale │autorităţile │
│ │şi clădiri comerciale│administraţiei│
│ │consolidate pentru │publice │
│ │reducerea riscului │centrale şi │
│ │seismic │locale │
│ │· Creşterea în mp a │beneficiare │
│ │suprafeţei fondului │ale │
│ │construit asupra │diferitelor │
│ │căruia s-au realizat │programe de │
│ │intervenţii pentru │investiţii │
│ │eficienţa energetică │gestionate de │
│ │(în legătură cu │MDLPA sau care│
│ │Strategia naţională │realizează │
│ │de renovare pe termen│lucrări din │
│ │lung - SNRTL), prin │alte surse de │
│ │lucrări integrate de │finanţare │
│ │consolidare seismică │ │
│ │şi de eficientizare │ │
│ │energetică │ │
│ ├─────────────────────┼──────────────┤
│ │· Reducerea, în │ │
│ │procente, a numărului│ │
│ │de clădiri din │ │
│ │clasele de energie │ │
│Procentul din │cele mai scăzute, │ │
│fondul construit│prin realizarea de │ │
│care este mai │lucrări integrate de │ │
│rezilient la │consolidare seismică │ │
│cutremure │şi de eficientizare │ │
│ │energetică (legat de │ │
│ │Strategia naţională │ │
│ │de renovare pe termen│ │
│ │lung - SNRTL) │ │
│ │· Procentul şi/sau │ │
│ │numărul de clădiri │ │
│ │consolidate pentru │ │
│ │reducerea riscului │ │
│ │seismic care au │ │
│ │devenit de asemenea │ │
│ │conforme cu normele │ │
│ │de securitate la │ │
│ │incendiu │ │
│ │· Procentul şi/sau │ │
│ │numărul clădirilor │ │
│ │consolidate pentru │ │
│ │reducerea riscului │ │
│ │seismic la care au │ │
│ │fost realizate │ │
│ │intervenţii pentru │ │
│ │alte cerinţe │ │
│ │funcţionale │ │
│ │· Procentul şi/sau │ │
│ │numărul clădirilor de│ │
│ │patrimoniu cultural │ │
│ │consolidate pentru │ │
│ │reducerea riscului │ │
│ │seismic la care au │ │
│ │fost realizate │ │
│ │intervenţii │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │· Numărul de campanii│ │
│ │de comunicare axate │ │
│ │pe siguranţa │· Date │
│ │clădirilor şi │raportate la │
│ │costurile măsurilor │MDLPA de către│
│ │de reducere a │beneficiarii │
│ │riscului seismic │programelor de│
│ │diseminate într-o │investiţii şi │
│ │perioadă de referinţă│de către alţi │
│ │· Procentul │factori care │
│ │publicului ţintă (sau│organizează │
│ │numărul de persoane) │astfel de │
│ │care deţin cunoştinţe│campanii │
│ │şi atitudini corecte,│ │
│ │în concordanţă cu │ │
│ │mesajele cheie │ │
│Populaţia ├─────────────────────┼──────────────┤
│educată şi │ │· Anchete │
│responsabilizată│ │sociologice, │
│pentru situaţii │ │derulate de │
│de risc seismic │ │autorităţile │
│ │ │locale, cu │
│ │ │sprijinul │
│ │ │autorităţilor │
│ │ │centrale, cu │
│ │ │privire la │
│ │ │nivelul de │
│ │ │cunoaştere a │
│ │ │informaţiilor │
│ │ │legate de │
│ │ │siguranţa │
│ │ │clădirilor şi │
│ │ │costurile │
│ │ │măsurilor de │
│ │ │reducere a │
│ │ │riscului │
│ │ │seismic │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │ │· Date │
│ │ │raportate │
│ │ │către MDLPA │
│ │ │· Anchete │
│ │· Numărul de │sociologice, │
│ │comunicări axate pe │derulate de │
│ │oportunităţi de │autorităţile │
│ │reducere a riscului │locale, cu │
│ │seismic diseminate │sprijinul │
│ │într-o perioadă de │autorităţilor │
│Populaţia │referinţă │centrale, cu │
│conştientă de │· Numărul de persoane│privire la │
│oportunităţile │/procentul populaţiei│nivelul de │
│de finanţare │implicate în │cunoaştere a │
│pentru reducerea│activităţi de │informaţiilor │
│riscului seismic│comunicare, obţinut │legate de │
│ │din chestionare │oportunităţile│
│ │bazate pe memoria şi │de finanţare │
│ │amintirea oamenilor │pentru │
│ │(similar cu testele │reducerea │
│ │de cunoştinţe) │riscului │
│ │ │seismic │
│ │ │· Postări în │
│ │ │mass media şi │
│ │ │reţele de │
│ │ │socializare │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │ │Date raportate│
│ │· Numărul de persoane│la MDLPA de │
│ │/procentul populaţiei│către │
│ │care au participat la│organizaţiile │
│ │activităţi de │care derulează│
│Populaţia │reducere a riscului │diferite │
│implicată în │seismic │activităţi de │
│activităţi de │· Numărul de │reducere a │
│reducere a │voluntari implicaţi │riscului │
│riscului seismic│în activităţi │seismic │
│ │dedicate pregătirii │(autorităţi │
│ │în situaţii │publice, │
│ │post-dezastru │organizaţiile │
│ │ │societăţii │
│ │ │civile) │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │ │· Certificate │
│ │ │de atestare │
│ │ │tehnico- │
│ │ │profesionale │
│ │· Numărul de │eliberate │
│ │participanţi la ├──────────────┤
│Specialişti │sesiunile de atestări│· Diplome de │
│instruiţi sau │tehnico-profesionale,│cursuri de │
│atestaţi în │perfecţionare │instruire, │
│domeniul │profesională │participare la│
│riscului seismic│continuă, evenimente │diferite │
│ │de consultare sau │evenimente de │
│ │informare, etc │consultare sau│
│ │ │informare, în │
│ │ │domeniul │
│ │ │reducerii │
│ │ │riscului │
│ │ │seismic │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤
│ │ │· Diplome de │
│Personal al │ │participare la│
│autorităţilor │ │cursuri de │
│publice │· Numărul de │instruire, de │
│(centrale şi │participanţi la │participare la│
│locale), │sesiuni de informare,│diferite │
│informaţi şi/sau│sesiuni de instruire,│sesiuni de │
│instruiţi în │evenimente etc. │informare │
│domeniul │ │în domeniul │
│riscului seismic│ │reducerii │
│ │ │riscului │
│ │ │seismic │
└────────────────┴─────────────────────┴──────────────┘

    Notă: SNRTL = Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung; MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.



    10. IMPLICAŢII BUGETARE ŞI SURSE DE FINANŢARE
    Având în vedere necesitatea corelării în implementare a SNRRS şi a Strategiei naţionale de renovare pe termen lung - SNRTL, se consideră oportună utilizarea aceloraşi tipuri de mecanisme de finanţare, acolo unde este posibil, considerând abordarea integrată potrivit căreia lucrările de consolidare seismică şi cele de creştere a eficienţei energetice trebuie executate simultan în clădirile care sunt atât vulnerabile seismic, cât şi care nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică.
    Pentru atingerea obiectivelor SNRRS, se propune, la nivel conceptual, proiectarea şi implementarea unui program de investiţii, structurat în subprograme (Figura 10.1), care va avea în vedere principiile planificării investiţiilor bazate pe date privind riscul seismic, pe baza unei strategii de intervenţie, de investiţii şi de implementare.
    Atingerea obiectivului de reducere a riscului seismic al clădirilor, în mod progresiv, necesită mobilizarea mai multor surse de finanţare publice şi private.
    Strategia de intervenţie are ca principal obiectiv, pe lângă partea investiţională care conduce la reducerea nivelului de vulnerabilitate seismică a clădirilor prioritare cu risc seismic ridicat, şi crearea unui mediu favorabil care să permită extinderea măsurilor de reducere a riscului seismic şi către alte sectoare. Se propune un program de investiţii structurat pe subprograme principale (Figura 10.1), fiecare dintre ele cu subcomponente specifice de comunicare.
    Subprogramul 1 vizează îmbunătăţirea performanţelor seismice ale clădirilor publice existente. Fondul de clădiri existente care se prioritizează pentru realizarea intervenţiilor este alcătuit din unităţi de învăţământ administrate sau deţinute de Ministerul Educaţiei şi de autorităţile publice locale, unităţi de sănătate publică (inclusiv spitale, policlinici şi alte clădiri din sistemul de sănătate), precum şi clădiri ale administraţiei publice (inclusiv clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru ordinea publică, apărarea şi securitatea naţională, clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru administraţia publică, clădiri ale administraţiei centrale şi locale), clădiri de patrimoniu cultural.
    Subprogramul 2 vizează îmbunătăţirea performanţelor seismice ale clădirilor rezidenţiale existente. Fondul de clădiri existente care se prioritizează pentru realizarea intervenţiilor constă în locuinţe unifamiliale, multifamiliale, cu sau fără spaţii comerciale.
    Implementarea subprogramelor 1 şi 2 necesită soluţii integrate care îmbunătăţesc performanţa seismică şi energetică a clădirilor şi generează co-beneficii în ceea ce priveşte confortul şi bunăstarea.
    Subcomponentele specifice de comunicare aferente fiecarui program auca scop informarea publicului cu privire la riscul seismic şi promovarea implicării cetăţenilor în implementarea subprogramelor.
    Este luată în considerare şi componenta pentru managementul programului, care presupune mobilizarea unei unităţi de management din cadrul MDLPA, cu fonduri dedicate, personal şi capacitate tehnică, necesare pentru implementarea şi monitorizarea SNRRS. Această unitate de implementare are rolul de a gestiona atât programele de reducere a riscului seismic, cât şi programele de eficienţă energetică, pentru a facilita implementarea soluţiilor integrate. De asemenea, poate asigura proiectarea programului, managementul financiar, elaborarea prevederilor tehnice şi operaţionale, achiziţionarea şi execuţia activităţilor direct implementate de MDLPA, monitorizarea şi evaluarea întregului program în conformitate cu aranjamentele instituţionale stabilite în SNRRS.
    Pentru realizarea acţiunilor stabilite pentru implementarea SNRRS, se au în vedere servicii de consultanţă de specialitate şi asistenţă tehnică, respectiv parteneriate interinstituţionale, care să vină în sprijinul elaborării de reglementări tehnice noi sau revizuirea celor existente, actualizarea cadrului legislativ, realizarea de studii de cercetare specifice în domeniu, studii sociologice, în vederea atingerii indicatorilor de rezultat. Într-o primă etapă, se are în vedere derularea următoarelor activităţi prin consultanţă de specialitate şi parteneriate, pentru care sursa de finanţare este asigurată prin veniturile proprii ale MDLPA constituite conform legislaţiei privind calitatea în construcţii:
    - Elaborarea Metodologiei de evaluare vizuală rapidă (reformă PNRR, Componenta 5 – Valul Renovării, termen elaborare: trim. IV 2022);
    – Elaborarea Ghidului privind realizarea de lucrări de intervenţii integrate la clădirile rezidenţiale multifamiliale şi la clădirile publice (reformă PNRR, Componenta 5 – Valul Renovării, termen elaborare: trim. IV 2022);
    – Elaborarea Metodologiei de realizare a anchetei sociologice, precum şi instrucţiunile de implementare, cu privire la evaluarea nivelului de cunoaştere a publicului larg în ceea ce priveşte informaţiile legate de riscul seismic;
    – Actualizarea regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice cutremurului (MDLPA, MAI);
    – Aprobarea Codului de proiectare P100-8 pentru construcţii cu valoare de patrimoniu cultural.
    – Realizarea unor ghiduri de microzonarea seismică;
    – Revizuirea Metodologiei de elaborare a hărţilor de risc seismic (anexă suplimentară la Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren, al hărţilor de hazard la inundaţii şi al hărţilor de risc la inundaţii).

    De asemenea, în planul de acţiuni pentru implementarea SNRRS sunt propuse o serie de măsuri privind promovarea cercetării în domeniul reducerii riscului seismic, prin realizarea de parteneriate cu instituţii de cercetare, mediul academic, asociaţii profesionale, sectorul privat sau organizaţii a societăţii civile, care să vizeze:
    () Analiza soluţiilor de consolidare seismică şi a obiectivelor de performanţă corespunzătoare pentru clădiri şi monumente istorice;
    () Investigarea soluţiilor de consolidare seismică eficiente economic pentru anumite tipuri de clădiri;
    () Cercetări privind fezabilitatea aplicării unor soluţii avansate în România, cum ar fi izolarea seismică şi disipatoarele de energie;
    () Caracterizarea condiţiilor de teren (perioada/frecvenţa amplasamentului, amplificările) la nivel naţional;
    () Investigarea efectelor de amplificare a locală în România;
    () Condiţii preliminare pentru utilizarea metodelor avansate de analiză structurală;
    () Soluţii integrate de intervenţie (eficienţă energetică şi reducerea riscului seismic);
    () Soluţii-tip de intervenţie pe tipologii de clădiri (replicate în număr mare). Eficientizarea programului de investiţii se bazează pe principiul conform căruia o strategie de intervenţie este concepută pentru un grup reprezentativ de clădiri existente, spre deosebire de abordarea actuală bazată pe soluţii individuale pentru fiecare clădire, pentru a realiza economii de scară, prin reducerea la maxim a costurilor şi cheltuielilor, în acelaşi timp cu creşterea performanţei.

    În acest sens, fondul construit este împărţit pe tipuri de intervenţii posibile pe categorii de clădiri (Tabelul 10.1). Acest lucru este posibil deoarece fondul de clădiri existent poate fi grupat în tipuri reprezentative de clădiri, atribuite pe baza sistemului structural, a regimului de înălţime, a anului/perioadei de construire şi a altor caracteristici care definesc vulnerabilitatea seismică a acestora (lucrări anterioare de consolidare/reabilitare termică, calitatea execuţiei, modificările structurale post-construire, funcţiunea, ratele de ocupare şi degradările clădirii, nivelul de avariere la cutremure anterioare).
    Clădirile de acelaşi tip, proiectate conform aceloraşi norme de proiectare, pot prezenta o vulnerabilitate seismică similară, care să conducă, în general, la intervenţii similare, prin urmare, un proiect care vizează un anumit tip de clădire poate conduce la economii de scară (alocare de fonduri, forţă de muncă, proceduri administrative simplificate).
    Tabelul 10.1. Tipuri de intervenţii posibile pe categorii de clădiri reprezentantive, cu condiţia existenţei mecanismelor juridice şi financiare adecvate

┌───────────────┬─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│ │ │Intervenţii │ │
│ │ ├──────────┬──────────┬───────────┬───────────┬────────────┤ │
│ │Categorie de │ │Clădiri │ │Relocarea │ │ │
│Sector │clădiri │Clădiri de│fără │ │şi │Demolare şi │Pachet│
│ │ │patrimoniu│valoare de│Consolidare│reconversia│reconstruire│ │
│ │ │cultural │patrimoniu│ │funcţională│ │ │
│ │ │ │ │ │a clădirii │ │ │
├───────────────┼─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │a. Locuinţe │x │ │x │ │ │1a.1 │
│ │unifamiliale ├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │x │x │ │x │1a.2 │
│ ├─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │ │x │ │x │ │ │1b.1 │
│ │ ├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │b. Clădiri │ │ │ │ │x ( în │ │
│ │multifamilial│ │ │ │ │situaţia în │ │
│1. Rezidenţial │e cu spaţii │ │ │ │ │care sunt în│ │
│ │comerciale la│ │x │x │ │proprietate │1b.2 │
│ │parter │ │ │ │ │publică şi │ │
│ │ │ │ │ │ │au risc de │ │
│ │ │ │ │ │ │prăbuşire ) │ │
│ ├─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │c. Clădiri │ │ │ │ │ │ │
│ │multifamilial│ │x │x │ │ │1c.1 │
│ │e cu parter │ │ │ │ │ │ │
│ │flexibil │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │a. Unităţi de│x │ │x │x │ │2a.1 │
│2. Educaţie │învăţământ ├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │x │x │ │x │2a.2 │
├───────────────┼─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │ │x │ │ │x │ │3a.1 │
│ │a. Spitale ├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │ │ │x │ │ │x │3a.2 │
│ ├─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│3. Sănătate │b. Alte │x │ │x │x │ │3b.1 │
│ │clădiri │ │ │ │ │ │ │
│ │din sistemul ├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │de sănătate │ │x │x │ │x │3b.2 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │a. Clădiri │ │ │ │ │ │ │
│ │ale │x │ │x │x │ │4a.1 │
│ │structurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru ├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │situaţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │urgenţă │ │x │x │ │x │4a.2 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │b. Clădiri │x │ │x │x │ │4b.1 │
│4.Administraţie│ale │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │centrale │ │x │x │ │x │4b.2 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │c. Clădiri │x │ │x │x │ │4c.1 │
│ │ale │ │ │ │ │ │ │
│ │autorităţilor├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────┤
│ │locale │ │x │x │ │x │4c.2 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────────┴──────┘

    Sursa: Banca Mondială, 2021


    Aspecte privind proiectarea programului de investiţii
    Pentru a îmbunătăţi eficienţa programelor de reducere a riscului seismic, SNRRS promovează o abordare de alocare a fondurilor în diferite programe şi de prioritizare a intervenţiilor pe baza unei matrice de risc (Figura 10.1). Datele referitoare la riscul seismic, pe baza cărora se fundamentează planificarea şi prioritizarea clădirilor vulnerabile, sunt colectate prin abordarea pe 3 niveluri a evaluării seismice (descrisă în capitolul 7), care constă în evaluări naţionale ale riscului seismic (evaluare de nivel 1), evaluări tipologice (evaluare de nivel 2) şi expertizare tehnică (evaluare de nivel 3).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.1 Structura programului de investiţii pe baza evaluării riscului seismic pe 3 niveluri
    Sursa: Banca Mondială, 2021
    Programul de investiţii vizează un proces de prioritizare în doi paşi:
    Pasul 1 de prioritizare. Prioritizarea investiţiilor pezone de hazard seismic şi sector (sănătate, educaţie, etc). Evaluările naţionale ale riscului seismic (evaluare de nivel 1) furnizează informaţii despre avariile şi pierderile aşteptate în diferite judeţe ca urmare a diferitelor scenarii de cutremur. Aceste date, de obicei agregate la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale, pot fundamenta alocarea financiară a investiţiilor pentru reducerea riscului seismic, prin identificarea zonelor prioritare cu hazard seismic ridicat. Concomitent, evaluările naţionale ale riscului seismic ale unor tipuri specifice de construcţii, precum unităţi de învăţământ, unităţi sanitare, unităţi de urgenţă, clădiri rezidenţiale, permit prioritizarea investiţiilor în funcţie de riscul real corespunzător fiecărui sector. Implementarea activităţilor din această etapă se poate realiza prin coordonarea MAI şi MDLPA, în cooperare cu alte autorităţi publice care gestionează date referitoare la risc, organizaţii ale societăţii civile,mediul academic, asociaţii profesionale, sectorul privat şi public.
    Pasul 2 de prioritizare. Prioritizarea clădirilor în zonele de hazard seismic ridicat şi sector prioritar pentru selecţia proiectelor. Evaluările tipologice (evaluare de nivel 2) pot fi efectuate în zone de hazard seismic şi sectoarele prioritare, pentru a selecta proiectele în conformitate cu criteriile de prioritizare stabilite. Datele obţinute în urma acestei evaluări tipologice se pot colecta se completeaza cu date obtinute pe baza unor sondaje sociale, în cazul clădirilor rezidenţiale, în baza informaţiilor privind persoanele care locuiesc, deţin şi folosesc acele clădiri, din punct de vedere al vulnerabilităţii sociale, nivelul veniturilor, nivelul de conştientizare şi disponibilitatea de consolidare a proprietăţii.

    După finalizarea procesului de stabilire a priorităţilor, se are în vedere realizarea de expertize tehnice (evaluare de nivel 3) în clădirile care au fost selectate pentru intervenţie. Aceste expertize tehnice au ca scop, pe lângă încadrarea clădirii în clase de risc seismic şi propunerea măsurilor de intervenţie, şi confirmarea selecţiei proiectelor, fie pentru eliminarea din lista de clădiri prioritare a acelora care nu au fost încadrate în mod corespunzător, fie pentru a furniza informaţii suplimentare în vederea iniţierii lucrărilor de proiectare şi execuţie.
    Pentru investiţiile dedicate reducerii riscului seismic la clădirile publice şi rezidenţiale, se are în vedere stabilirea unor criterii de prioritizare şi metodologia utilizată, care vizează evaluarea nivelului de risc seismic, sens în care sunt agregate informaţiile referitoare la hazardul seismic, expunerea şi vulnerabilitatea elementelor expuse riscului seismic (Figura 10.2). În consecinţă, în matricea de prioritizare sunt integraţi parametrii care ţin seama de:
    • hazardul seismic, exprimat prin valori de vârf ale acceleraţiei terenului (conform hărţii de hazard seismic din codul de proiectare P100-1/2013);
    • anul de construire al clădirii: înainte de 1920, între 1920-1950, între 1950-1977 (înainte de cutremurul de la 4 martie 1977) şi după 1977;
    • sistemul structural: URM+FF, URM+RF, RM+RF, W, RC+RF or S+RF (URM: zidărie portantă, RM: zidărie confinată, W: lemn, RC: beton armat (pereţi structurali din beton armat/cadre de beton armat/panouri mari prefabricate), S: oţel, FF: planşee flexibile, RF: planşee rigide);
    • importanţa clădirii: la nivel naţional şi la nivel de judeţ (folosind datele referitoare la expunere, corelate cu sectorul vizat – educaţie, sănătate, protecţie civilă, patrimoniu cultural). În figura 11.2 sunt furnizate exemple legate de clădirile cu funcţiuni esenţiale. Referitor la clădirile din sectorul de educaţie, importanţa se poate stabili în funcţie de numărul de elevi înscrişi anual. În cazul clădirilor din patrimoniul cultural imobil, importanţa poate fi dată de grupa valorică în care este clasat bunul imobil (monument istoric de valoare universală, naţională sau locală; clădire cu valoare arhitecturală sau ambientală conform documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului etc.).

    Pentru fiecare parametru inclus în matrice se va acorda un scor. Ponderile folosite pentru cei patru parametri sunt următorii: a) hazardul seismic – 0,3; b) anul construirii – 0,2; c) tipul de sistem structural – 0,2; d) importanţa clădirii – 0,3. Pentru anul de construire şi pentru tipul de sistem structural se vor atribui ponderi mai mici, având în vedere că cele două criterii se corelează prin prisma practicilor de construire şi a codurilor de proiectare la cutremur. Scorul final pentru fiecare clădire reprezintă media ponderată a celor patru parametri prezentaţi anterior.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.2 Criterii de prioritizare
    Sursa: Banca Mondială, 2021
    Pentru a stabili ierarhizarea finală a investiţiilor, clădirile cu scor final mic vor avea o prioritate crescută pentru realizarea expertizelor tehnice şi a proiectelor/lucrărilor de consolidare seismică, clădirile cu scor final mare vor avea o prioritate redusă pentru realizarea expertizelor tehnice şi a proiectelor/lucrărilor de consolidare seismică.
    În situaţia în care investiţiile vizează intervenţii integrate asupra clădirilor, se vor lua în considerare, cumulativ, criteriile de prioritizare menţionate pentru intervenţiile de renovare energetică şi consolidare seismică. Se va avea în vedere că intervenţiile propuse pentru clădirile care vor fi supuse unor renovări energetice ce nu vizează şi consolidarea seismică, nu se pot aplica în cazul clădirilor încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasele de risc seismic RsI şi RsII.
    De asemenea, în procesul de prioritizare, se pot considera suplimentar, pe lângă criteriile prezentate anterior, şi alte criterii, folosite cu scopul de a ierarhiza clădirile publice eligibile în funcţie de comunităţile deservite (indicele sărăciei şi al dezvoltării umane în zona clădirii, bugetul administraţiei locale, evoluţia demografică) şi de alte caracteristici specifice (rezultate şcolare, condiţiile sanitare etc.).

    Descrierea fazelor de derulare a programului de investiţii
    Programul/subprogramele de investiţii pentru reducerea riscului seismic cuprinde patru faze/etape (Figura 10.3), după cum urmează:
    În Faza 0 – etapa preliminară (perioada 2022-2026) este faza de debut în implementarea programului naţional de consolidare a clădirilor publice şi rezidenţiale (reglementat prin Legea nr. 212/2022), încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI şi RsII, care va acorda finanţare integrală de la bugetul de stat, bugete locale sau din alte surse legal constituite, pe principiul primul-venit, primul-servit.
    În această etapă, investiţiile privind reducerea riscului seismic care au fost deja aprobate prin PNRR şi alte programe de finanţare ale UE, împreună cu fondurile alocate de la bugetul de stat şi bugete locale, vor asigura finanţarea măsurilor de reducere a riscului seismic al clădirilor publice şi rezidenţiale.
    De asemenea, în această etapă, se va monitoriza implementarea programului şi se va completa cu prevederi suplimentare care să faciliteze accesarea fondurilor şi atingerea indicatorilor de performanţă propuşi. Se va realiza o analiză care să fundamenteze, într-o fază ulterioară, necesitatea extinderii finanţării măsurilor de reducere a riscului seismic al clădirilor existente prin alte programe sectoriale sau regionale şi identificarea de surse de finanţare complementare celor disponibile în etapa preliminară.

    În Faza 1 – etapa de pilotare se derulează o serie de activităţi în paralel cu cele din etapa preliminară. După perioada 2022-2024, investiţiile pot viza cu prioritate unităţi de intervenţie şi de răspuns în situaţii de urgenţă, infrastructurile administrative şi sociale, de sănătate şi educaţionale prioritare şi clădirile rezidenţiale care cuprind spaţii în care se desfăşoară activităţi sau servicii de interes public sau comercial (Figura 11.4), în care utilizatorii acestor servicii (adică publicul larg) sunt foarte expuşi la cutremure, având în vedere că unităţile de intervenţie în situaţii de urgenţă şi unităţile de învăţământ sunt deja abordate în cadrul unor proiecte/programe în derulare, gestionate de ME şi MAI.
    De asemenea, prin diferite programe naţionale sau regionale, aceste investiţii pot fi finanţate integral prin granturi, sau parţial , în funcţie de nivelul veniturilor proprietarilor de locuinţe şi proprietarilor de afaceri şi de specificul programului. În această fază, la nivelul Guvernului trebuie să stabilească parteneriate-cheie cu instituţiile financiare şi să se dezvolte instrumente de finanţare care să permită şi să mobilizeze investiţiile private pentru Subprogramul 2 privind clădirile rezidenţiale.
    În prima parte a acestei etape de pilotare, la nivelul MDLPA se vor elabora reglementări tehnice specifice şi se va avea în vedere derularea sesiunilor de instruire pentru realizarea primelor evaluări tipologice ale clădirilor publice şi rezidenţiale prioritare, precum şi a sondajelor sociale. După implementarea prevederilor din cadrul normativ şi a politicilor în domeniu, aceste responsabilităţi de instruire si evaluare vor reveni autorităţilor publice locale sau altor instituţii publice care deţin clădirile selectate. Implementarea intervenţiilor de reducere a riscului seismic intră astfel în sarcina autorităţilor publice locale sau a altor instituţii publice care deţin clădirile vulnerabile prioritare.
    În Faza 1, în cadrul Subprogramului 1 - Clădiri publice (Figura 10.4), se are în vedere colectarea datelor de risc pentru fundamentarea planificării investiţiilor, definirea costurilor şi a beneficiilor investiţiilor (identificarea sistemului structural, anul construcţiei, regimul de înălţime, funcţiune şi de gradul de ocupare a clădirii, numărul de personal şi vizitatori, suprafaţa construită). Prioritizarea clădirilor din oraşe, comune sau sectoare prioritare, se va face sub coordonarea autorităţilor publice locale sau a instituţiilor publice care deţin clădirile selectate. Acest proces va fi fundamentat în evaluările tipologice şi poate include criterii legate de:
    • importanţa clădirilor: clădirile pot fi prioritizate în funcţie de serviciul public pe care îl furnizează (de ex. unităţi sanitare, clădiri publice care oferă servicii sociale esenţiale comunităţilor vulnerabile etc.);
    • riscul seismic: evaluările tipologice vizează atribuirea unui scor de risc seismic pentru fiecare clădire evaluată, care oferă o măsură a vulnerabilităţii seismice şi a expunerii acestora;
    • alte aspecte legate de priorităţi şi nevoi sectoriale şi regionale.

    În Faza 1, în cadrul Subprogramului 2 - Clădiri rezidenţiale (Figura 10.4), strategia de intervenţie se concentrează asupra clădirilor rezidenţiale multifamiliale. Având în vedere numărul de victime potenţiale, se recomandă ca o prioritate să fie acordată clădirilor cu regim de înălţime de 6 etaje sau mai mare de 6 etaje, şi parter flexibil. Acestea sunt în general cele care cuprind spaţii comerciale sau spaţii în care se desfăşoară activităţi sau servicii de interes public, de obicei la parter.
    Criteriile de eligibilitate pentru Subprogramul 2 trebuie să fie armonizate cu criteriile stabilite prin Strategia naţională de renovare pe termen lung - SNRTL, pentru a asigura astfel corelarea implementarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu cele de creştere a eficienţei energetice. Trebuie stabilite criterii suplimentare pe baza rezultatelor evaluărilor tipologice şi sociale, precum:
    • importanţa clădirilor: clădirile pot fi prioritizate dacă includ spaţii comerciale şi în care se pot desfăşura activităţi sau servicii de interes public (de ex. clădiri multietajate, cu spaţii de obicei la parter);
    • riscul seismic: evaluările tipologice vizează definirea unui scor de risc seismic pentru fiecare clădire evaluată, care oferă o măsură a vulnerabilităţii seismice şi a expunerii acestora;
    • factori sociali: populaţiile vulnerabile care locuiesc în clădiri vulnerabile ar trebui să aibă prioritate pentru finanţare prin granturi, pe baza rezultatelor sondajelor sociale;
    • alte aspecte legate de priorităţi şi nevoi sectoriale şi regionale.

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.3 Cronologia de implementare a programului de investiţii
    Sursa: Banca Mondială, 2021
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.4 Plan general de intervenţie pentru derulare Faza 1 – Etapa de pilotare
    Note: Clădiri publice prioritare în faza 1: unităţi de sănătate şi clădiri administrative care furnizează servicii sociale, Clădiri rezidenţiale multifamiliale prioritare în faza 1: blocuri de locuinţe cu spaţii în care se desfăşoară activităţi sau servicii de interes public sau comercial.
    Sursa: Banca Mondială, 2021
    Faza 2 a programului de investiţii este propusă să se desfăşoare în perioada 2027-2040 şi vizează extinderea finanţării măsurilor de reducere a riscului seismic la clădirile publice şi clădirile rezidenţiale vulnerabile. Pe baza experienţei operaţionale şi tehnice din faza 1, se pot diversifica mecanismele de finanţare disponibile în cadrul subprogramului 2 privind clădirile rezidenţiale multifamiliale fără spaţii unde se desfăşoară activităţi sau servicii de interes public şi clădirile unifamiliale. În cazul acestora, se are în vedere asigurarea cofinanţării costurilor de investiţii din partea proprietarilor de locuinţe şi a proprietarilor de afaceri, prin mecanisme financiare care iau în considerare nivelul veniturilor şi condiţia socială a acelor beneficiari. Scopul sondajelor sociale întreprinse în faza 1 este de a înţelege implicaţiile financiare şi sociale ale acestui tip de intervenţii pentru proprietarii de locuinţe, chiriaşi şi proprietarii de afaceri şi, în consecinţă, ajustarea mecanismelor de finanţare ale programului la nivelul situaţiei socio-economice al acestora. Pe baza acestor date sociale şi financiare, se pot utiliza mecanisme alternative de finanţare bazate pe granturi rambursabile parţial, cofinanţare totală sau parţială din partea proprietarului, sau împrumuturi (împrumuturi fără dobândă sau împrumuturi cu dobândă mică sau împrumuturi obişnuite). În cadrul subprogramului 1 privind clădirile publice, se pot continua investiţiile în infrastructura socială prioritară şi se pot extinde şi către alte sectoare prioritare, cum ar fi instituţiile de educaţie şi de intervenţie în situaţii de urgenţă, în coordonare cu ME şi MAI.
    Faza 3 este propusă să se desfăşoare în perioada 2041-2050 şi presupune că întregul fond de clădiri din România să fie rezilient la cutremure. În această perioadă avansată de implementare, se anticipează că nu mai este necesar un program dedicat de reducere a riscului seismic pe sectoare, acesta putând fi restrâns la un program general, prin care să se asigure finanţarea investiţiilor pentru restul clădirilor vulnerabile, neacoperite sau nefinanţate în subprogramele şi fazele anterioare. Pe baza progreselor realizate în fazele 1 şi 2, această fază finală ar putea fi integrată în programe sectoriale sau subnaţionale mai largi, gestionate de sectoarele şi autorităţile respective (atât autorităţile centrale, cât şi cele locale).
    Principalele faze/etape de derulare a programului de investiţii şi categoriile de clădiri prioritare pentru finanţarea lucrărilor de intervenţie, pe termen scurt, mediu şi lung, sunt descrise în Tabelul 10.2 şi Figura 10.3.
    Tabelul 10.2 Fazele programului de investiţii pentru reducerea riscului seismic

┌────────────┬────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │Perioada de │Domeniu de │Mecanisme │
│ │implementare│aplicare │financiare │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Infrastructură │ │
│ │ │socială │ │
│ │ │prioritară: │ │
│ │ │clădiri publice│ │
│ │ │din sectorul de│ │
│ │ │sănătate şi │Grant (100%) │
│Faza 1 │Termen scurt│clădiri │ │
│Etapa de │2022-2026 │administrative │ │
│pilotare │ │care furnizează│ │
│ │ │servicii │ │
│ │ │sociale │ │
│ │ ├───────────────┼──────────────┤
│ │ │Clădiri │ │
│ │ │rezidenţiale │Grant (100%) │
│ │ │multifamiliale │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Clădiri publice│ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │(unităţi de │ │
│ │ │învăţământ, │ │
│ │ │unităţi din │ │
│ │ │sectorul de │ │
│ │ │sănătate, │ │
│ │ │clădiri │Grant (100%) │
│ │ │administrative,│ │
│ │ │unităţi de │ │
│ │ │intervenţie şi │ │
│ │ │de răspuns în │ │
│ │ │situaţii de │ │
│ │ │urgenţă etc.) │ │
│ │ ├───────────────┼──────────────┤
│ │ │Clădiri │ │
│ │ │rezidenţiale │Grant (100%) │
│Faza 2 │ │prioritare care│sau grant │
│Extinderea │ │cuprind spaţii │rambursabil │
│categoriilor│Termen mediu│în care se │parţial (în │
│de clădiri │spre lung │desfăşoară │funcţie de │
│Faza 3 │2027-2040 │activităţi sau │venitul │
│Integrarea │Termen lung │servicii de │gospodăriei) │
│în programul│2041-2050 │interes public │ │
│sectorial şi│ │sau comercial │ │
│subnaţional,│ ├───────────────┼──────────────┤
│general │ │Clădiri │ │
│ │ │rezidenţiale │ │
│ │ │multifamiliale │Grant │
│ │ │prioritare fără│rambursabil │
│ │ │spaţii unde se │parţial (%), │
│ │ │desfăşoară │cofinanţare │
│ │ │activităţi sau │din partea │
│ │ │servicii de │proprietarului│
│ │ │interes public,│sau împrumut │
│ │ │clădiri │(%) (în │
│ │ │rezidenţiale cu│funcţie de │
│ │ │spaţii │venitul │
│ │ │comerciale │gospodăriei) │
│ │ ├───────────────┤ │
│ │ │Clădiri │ │
│ │ │unifamiliale │ │
└────────────┴────────────┴───────────────┴──────────────┘



    Strategia de investiţii
    Principalele surse de finanţare în domeniul reducerii riscului seismic în etapa preliminară şi de pilotare a programului de investiţii includ finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fondurile structurale şi de investiţii ale UE, proiectele finanţate de Banca Mondială (implementate de MAI şi ME), bugetul de stat şi bugetele locale (Figura 10.5).
    PNRR cuprinde o componentă dedicată (Componenta 5 – Valul Renovării), care are în vedere reforme şi investiţii pentru asigurarea rezilienţei şi sustenabilităţii fondului construit (clădiri rezidenţiale multifamiliale şi clădiri publice) prin abordarea integrată a eficienţei energetice şi a consolidării seismice. Prin Componenta 5 - Valul Renovării se are în vedere finanţarea lucrărilor de creştere a eficienţei energetice şi consolidare seismică, în cadrul celor două axe, una dedicată clădirilor rezidenţiale multifamiliale şi alta clădirilor publice. În cadrul acestor axe există apeluri de proiecte dedicate pentru finanţarea măsurilor de reducere a riscului seismic pentru clădirile vulnerabile, încadrate în clasa de risc seismic RsI şi RsII, prin care se mobilizează din PNRR cca. 220 milioane Euro.
    Fondurile structurale şi de investiţii ale UE pot asigura finanţarea lucrărilor de consolidare seismică în cadrul Programelor Operaţionale Regionale (POR) sau Programului de Sănătate (POS). În cadrul POR, două dintre Agenţiile de Dezvoltare Regională au în vedere alocarea a cca. 100 milioane Euro fiecare pentru consolidarea seismică a clădirilor vulnerabile. În cadrul POS, cca. 50 milioane Euro pot fi utilizate pentru consolidarea clădirilor. Programul de asistenţă tehnică pentru capacitatea administrativă (POCA) şi programul privind creşterea inteligentă, digitizarea şi instrumentele financiare (POCIDIF) pot contribui la capacitatea tehnică şi instituţională de extindere a reducerii riscului seismic. POCIDIF, în special, poate contribui la inventarierea şi digitalizarea clădirilor cu valoare de patrimoniu cultural.
    Se preconizează că aproximativ 40 milioane Euro şi, respectiv, 10 milioane Euro pot fi alocate în fiecare an pentru reducerea riscului seismic din bugetul de stat şi respectiv din bugetul local în faza 1 a programului de investiţii.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.5 Surse de finanţare confirmate şi potenţiale pentru reducerea riscului seismic, în perioada 2022-2026
    Sursa: Banca Mondială, 2022

    Valoarea de înlocuire
    În termeni de prognoză economică, conceptul de cost de înlocuire a activelor tangibile (clădiri) înseamnă costurile de obţinere a unui activ similar celui afectat, prin una dintre următoarele metode:
    - construirea unui activ nou care are caracteristici similare cu cel vechi, dar încorporează îmbunătăţirile tehnice şi de utilizare curente la momentul înlocuirii. În acest caz valoarea activului tangibil afectat este dată de cheltuielile necesare pentru repararea sau înlocuirea activului tangibil prin reconstrucţie. În practică, în situaţia demolării şi înlocuirii unei clădiri, necesitatea dată de creşterea performanţelor seismice, termice, de incendiu, accesibilitate, sustenabilitate etc. va conduce cel mai probabil către costuri/valori de piaţă mai mari ale noii clădiri propuse, care să îndeplinească cerinţele de rezistenţă mecanică şi stabilitate.
    – cumpărarea unui activ tangibil cu caracteristici similare cu cel afectat de către eveniment. În acest caz vorbim de regulă de aplicarea valorii de piaţă pentru estimarea costurilor necesare înlocuirii activului tangibil afectat.

    Cele două variante ale conceptului de cost de înlocuire sunt similare conceptului valorii de asigurare pentru bunuri care este, în mare parte, aplicat şi în România. Valoarea asigurată a bunului nu poate fi mai mare decât valoarea de reconstrucţie sau valoarea de piaţă pentru un bun având caracteristici similare, inclusiv din punctul de vedere al duratei de viaţă rămase. În materie de asigurări de locuinţe, valoarea de asigurare pentru locuinţe individuale este stabilită pe baza costului de reconstrucţie, în timp ce pentru locuinţele aflate într-o construcţie tip bloc, este stabilită pe baza valorii de piaţă.
    Modelele HAZUS*13 cu valoare de înlocuire a clădirilor se bazează pe modele de estimare a costurilor standard din industrie. Costurile medii de înlocuire sunt propuse în HAZUS în funcţie de gradul de ocupare a clădirii. Pe baza modelelor HAZUS s-au calculat valorile de înlocuire pentru fondul de clădiri din România (Tabelul 10.3). Extrapolarea costurilor de înlocuire HAZUS la fondul de clădiri din România a luat în calcul un cost mediu de 700 Euro/mp pentru construcţia de clădiri rezidenţiale noi, cu regim de înălţime mediu şi mare, considerată valoare de referinţă după consultarea inginerilor locali din România. Costurile de înlocuire pentru celelalte categorii de clădiri au fost extrapolate din această valoare de referinţă pe baza modelelor HAZUS. Costurile de înlocuire asociate dotării clădirilor sunt, de asemenea, preluate din HAZUS, ca procent din valoarea de înlocuire a structurii clădirii (Tabelul 10.4).
    *13 Federal Emergency Management Agency, 2003. Metodologia de estimare a pierderilor multi-hazard - HAZUS MR4 – manual tehnic.

    Tabelul 10.3 Valoarea de înlocuire pentru categoriile de clădiri prioritare în faza 1 a programului

┌───────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │Raport │
│Categorii │Costul de│(comparativ cu │
│de clădiri │înlocuire│clădirile │
│ │[Euro/mp]│rezidenţiale │
│ │ │multietajate) │
├───────────┼─────────┼────────────────┤
│Sector │ │ │
│rezidenţial│700 - 800│- │
│(> 6 etaje)│ │ │
├───────────┼─────────┼────────────────┤
│Primărie – │ │ │
│comună │600 │85% │
│(mică) │ │ │
├───────────┼─────────┼────────────────┤
│Primărie – │ │ │
│oraş │600 │85% │
│(medie) │ │ │
├───────────┼─────────┼────────────────┤
│Primărie – │ │ │
│municipiu │750 - 800│110% │
│(mare) │ │ │
├───────────┼─────────┼────────────────┤
│Prefecturi/│ │ │
│Consilii │750 - 800│110% │
│Judeţene │ │ │
│(mare) │ │ │
├───────────┼─────────┼────────────────┤
│Sector de │900 - │ │
│sănătate │1000 │125% │
│(spitale) │ │ │
└───────────┴─────────┴────────────────┘


    Tabelul 10.4 Costuri de înlocuire asociate dotării clădirii

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Valoarea │
│Clasa de ocupare │conţinutului │
│ │(% din costul de │
│ │înlocuire) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Clădiri │50 │
│multifamiliale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Spitale │150% │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Clădiri │100% │
│administrative │ │
└─────────────────┴────────────────────┘

    Sursa: Banca Mondială, 2022


    Costuri specifice de consolidare
    Pe baza cerinţelor fundamentale pentru proiectarea clădirilor noi (cerinţa de siguranţă a vieţii şi cerinţa de limitare a degradărilor) şi stările limită din P100-1/2013 şi a cunoştinţelor disponibile despre vulnerabilitatea seismică a tipurilor structurale reprezentative din România, s-a realizat o estimare a costurilor de consolidare seismică pentru aceste tipologii structurale (Tabelul 10.5). Aceste costuri medii nu includ cheltuielile privind dotarea clădirilor (echipamente şi mobilier) sau cele privind măsurile de eficienţă energetică, şi iau în considerare, strict, criteriile legate de nivelul de hazard seismic şi tipologia structurală, fără diferenţierea pe clădiri din diferite sectoare.
    Tabelul 10.5 Costuri estimate de consolidare în funcţie de nivelul de hazard seismic şi tipul structural

┌───────────────┬──────────┬───────────┐
│Hazard seismic │ │Costul │
│Acceleraţie de │Tip │specific de│
│vârf a │structural│consolidare│
│terenului (ag) │ │[Euro/mp │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│>=0.25g │ │700 │
├───────────────┤URM_FF ├───────────┤
│<0.25g │ │550 │
├───────────────┼──────────┼───────────┤
│>=0.25g │CM │600 │
│ │RC_F/W/LP │ │
├───────────────┤S ├───────────┤
│<0.25g │W │450 │
│ │ │ │
└───────────────┴──────────┴───────────┘

    Legendă: URM_FF (zidărie nearmată cu planşee flexibile), CM (zidărie confinată cu planşee rigide), RC_F (cadru din beton armat), RC_W (pereţi structurali din beton armat), RC_LP (panouri mari prefabricate din beton armat), S (structură din metal ), W (structură din lemn).
    Sursa: Banca Mondială, 2022

    Analiza beneficiu-cost trebuie realizată pe parcursul implementării programului/ subprogramelor de investiţii pentru a evalua soluţia cea mai rentabilă în ceea ce priveşte acţiunile de reducere a riscului seismic şi pentru a estima indicatorii necesari în monitorizarea SNRRS. Acest tip de instrument poate fundamenta eficient deciziile de investiţii, permiţând compararea costurilor şi beneficiilor asociate diferitelor decizii de investiţii. O investiţie este considerată viabilă din punct de vedere economic atunci când beneficiile, la orizontul de timp considerat, sunt mai mari decât costurile.
    Studiile de estimare a pierderilor sunt o contribuţie importantă la analiza beneficiu-cost a acţiunilor de reducere a riscului seismic planificate în sectoarele prioritizate în Faza 1 din cadrul programului de investiţii. Beneficiile pot fi exprimate în termeni de beneficii de siguranţă (adică decese evitate) şi beneficii economice (adică pierderi economice evitate). Metodologia HAZUS este utilizată pentru estimarea potenţialelor pierderi umane şi economice în cazul în care se produce un cutremur în România. Abordarea standardizată prezentată în
    HAZUS estimează daunele cauzate de cutremur şi le transformă în pierderi financiare. Pierderile pot fi exprimate în termeni de avarii structurale şi nestructurale, avarii aduse conţinutului clădirilor şi întreruperi ale serviciului sau timp de nefuncţionare.
    Analiza beneficiu-cost se realizează în etape, prin utilizarea următoarelor informaţii:
    - date disponibile privind tipologii structurale aferente clădirilor din sectorul administrativ, de sănătăte şi rezidenţial (doar Bucureşti), luând în considerare şi persoanele expuse;
    – stabilirea unui scenariu de cutremur cu o probabilitate de depăşire de 39% în 50 de ani (IMR=100 ani). În scenariul de cutremur, parametrul de mişcare a terenului pentru a defini hazardul seismic este acceleraţia de vârf a terenului (ag);
    – realizarea unei analize probabilistice de hazard seismic (PSHA) pentru a obţine valorile acceleraţia de vârf a terenului pe amplasament;
    – utilizarea curbelor de fragilitate pentru a obţine informaţii despre pierderi;
    – calculul numărului de persoane rănite din fiecare clădire tipologică luată în considerare;
    – calculul valorii unei vieţi statistice (VSV). Pentru obţinerea VSV în România, se aplică procedura bazată pe raportul PIB/cap de locuitor şi o rată de elasticitate a venitului de 1,5;
    – obţinerea beneficiului vieţilor umane salvate ca produs dintre numărul total de decese şi valoarea unei vieţi statistice;
    – obţinerea pierderilor directe legate de clădiri;
    – obţinerea beneficiului agregat;
    – aplicarea unor indici specifici de prognoză economică pentru obţinerea ratei de actualizare
    – obţinerea unei rate de rentabilitate internă (IRR), valoarea actuală netă (VAN), raportul beneficiu-cost (BCR).

    În analiza beneficiu-cost realizată s-a considerat că programul de investiţii în faza 1 acordă prioritate clădirilor administrative cu spaţii publice, care furnizează servicii sociale, unităţi spitaliceşti şi clădiri rezidenţiale multietajate, cu spaţii comerciale şi publice. Scenariul de cutremur selectat are o probabilitate de depăşire de 39% în 50 de ani (IMR=100 ani). Tabelul 10.6 prezintă datele de intrare utilizate în analiza beneficiu-cost utilizând metodologia HAZUS, care se bazează pe calculul probabilistic al mişcării seismice şi al efectelor acesteia asupra bunurilor şi utilizatorilor. Datele disponibile în analiză pentru clădirile rezidenţiale multietajate cu parter flexibil au fost disponibile doar pentru Bucureşti, fiind necesară revizuirea şi extinderea ulterioară pe măsura colectării rezultatelor din evaluărilor tipologice şi pentru alte judeţe. Conform estimărilor, programul de investiţii propune ca finanţarea alocată să acopere investiţiile pentru reducerea vulnerabilităţii a peste 3.000 de clădiri administrative, a peste 1.000 de spitale şi a cca. 500 de clădiri cu parter flexibil din Bucureşti. Aceasta reprezintă o investiţie totală de peste 4 miliarde Euro pentru a reduce riscul seismic în acele categorii de clădiri care sunt prioritare în Faza 1.
    Tabelul 10.6 Date de intrare pentru analiza beneficiu-cost în Faza 1 a programului de Investiţii (conform metodologiei HAZUS)

┌─────────────┬──────────────┬─────────┬────────────┐
│ │Clădiri │Clădiri │Cladiri │
│ │administrative│din │rezidentiale│
│ │cu spaţii │sectorul │(cladiri cu │
│ │publice şi │de │parter │
│ │prestări de │sănătate │flexibil 6E │
│ │servicii │(spitale)│sau >6E, │
│ │sociale │ │Bucureşti) │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│Numărul de │3.230 │1.363 │443 │
│clădiri │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│Numărul de │ │ │ │
│persoane │250.630 │340.800 │77.525 │
│expuse la │ │ │ │
│cutremure │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│Suprafaţa │1.3 milioane │5.1 │2.2 milioane│
│pentru │mp │milioane │mp │
│intervenţie │ │mp │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│Costul de │ │ │ │
│înlocuire │600 – 750 Euro│900 Euro/│ │
│(numai │/mp │mp │700 Euro/mp │
│structura │ │ │ │
│clădirii) │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│Costul mediu │500 – 600 Euro│450 – 700│150 – 200 │
│de │/mp │Euro/mp │Euro/mp │
│consolidare │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│Investiţie │802 milioane │2.972 │443 milioane│
│totală │Euro │milioane │Euro │
│(consolidare)│ │Euro │ │
├─────────────┼──────────────┴─────────┴────────────┤
│Valoarea │ │
│vieţii │720.000 Euro │
│statistice │ │
│(VSV) │ │
└─────────────┴─────────────────────────────────────┘

    Sursa: Banca Mondială, 2022

    Se estimează că investiţiile în clădirile din sectorul de sănătate, în clădirile administraţiei publice şi în clădirile rezidenţiale cu spaţii comerciale şi publice, pot preveni peste 6.000 de decese şi pot evita pagube directe asupra clădirilor existente în valoare de aproape 1 miliard Euro (Figura 10.7). Costurile estimate de consolidare sunt costuri medii, care iau în considerare tipul structural reprezentativ pentru fiecare sector de clădiri în parte.
    Datele rezultate în urma aplicării scenariului de cutremur considerat, au evidenţiat că raporturile beneficiu-cost în aceste categorii de clădiri sunt cuprinse între 3 şi 12, cu mai puţin de 15 ani ca perioadă de rambursare. S-a estimat o valoare a vieţii statistice de 720.000 Euro, ceea ce conduce la un beneficiu economic de 4,4 miliarde Euro asociat deceselor evitate.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.7 Beneficiile reducerii riscului seismic în sectoarele prioritizate în faza 1 a programului de investiţii
    Sursa: Banca Mondială, 2022
    Prioritizarea investiţiilor în funcţie de datele de risc poate maximiza beneficiile în comparaţie cu finanţarea mobilizată în primii ani ai programului de investiţii. Figura 10.8 prezintă beneficiile cumulate ale programului pe o perioadă de 50 de ani, în ceea ce priveşte decesele evitate, urmare a investiţiilor de reducere a riscului seismic în clădirile din domeniul sănătăţii şi ale administraţiei publice. Prin utilizarea unor criterii de prioritizare care iau în considerare riscul seismic real, identificat prin evaluările tipologice, investiţiile în primii ani pot fi alocate către zonele şi clădirile în care se concentrează cele mai mari pierderi potenţiale. Această analiză arată că, dacă acele investiţii sunt direcţionate către clădiri prioritare din sectorul de sănătate şi către cele administrative, unde sunt concentrate cele mai multe pierderi potenţiale, aproape 90% din risc ar putea fi redus.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 10.8 Beneficiile cumulate privind siguranţa (decese evitate)
    ale investiţiilor de reducere a riscului seismic în clădirile din
    sectorul de sănătate şi administrativ pe o perioadă de 50 de ani
    Sursa: Banca Mondială, 2022

    Scenariul de investiţii pentru Subprogramele 1 şi 2 (Faza 1)
    România poate investi 537 milioane Euro în reducerea riscului seismic al clădirilor din sectorul de sănătate prioritare, al clădirilor administrative cu spaţii publice şi al clădirilor rezidenţiale multifamiliale, cu spaţii comerciale sau spaţii unde se desfăşoară activităţi sau servicii de interes public, în primii 5 ani ai programului de investiţii. Tabelul 10.7 compară fondurile care se preconizează a fi alocate pentru reducerea riscului seismic al clădirilor publice şi clădirilor rezidenţiale în faza 1 a Programului (perioada 2022-2026), cu investiţia totală necesară pentru a reduce pe deplin riscul seismic al categoriilor de clădiri prioritizate în primii ani ai programului. În estimarea investiţiei publice totale disponibile în faza 1 au fost luate în considerare sursele de finanţare enumerate în Figura 10.6. În plus, se are în vedere mobilizarea unor fonduri estimate de 200 milioane Euro de la bugetul de stat prin Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat şi de 50 milioane Euro de la bugetul local pentru consolidarea seismică a clădirilor vulnerabile din Bucureşti, în perioada 2022-2026.
    Dacă programul de investiţii aplică un proces de prioritizare bazat pe risc, selectând mai întâi clădirile existente unde sunt aşteptate cele mai multe pierderi, se poate reduce mai mult de 43% din riscul seismic al clădirilor din sectorul de sănătate, administrative şi rezidenţiale, cu o investiţie de 13% din necesarul total de investiţii în acele sectoare (Tabelul 10.8). Investiţiile estimate de cca. 537 milioane Euro (adică 13% din necesarul total de investiţii) în primii 5 ani ai programului pot preveni peste 2.600 de decese şi pot fi evitate aproape 235 milioane Euro în pagube directe aduse clădirilor existente din sectorul de sănătate, administrative şi rezidenţiale. Acesta este un beneficiu echivalent cu evitarea a 43% din potenţialele decese cauzate de cutremure în acele categorii de clădiri. Perioada de rambursare estimată este de 13 ani în sectorul rezidenţial şi mai mică de 10 ani pentru clădirile publice.
    Tabelul 10.7 Alocarea investiţiilor în Faza 1 a programului de investiţii (2022-2026)

┌──────────────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │Investiţie │Investiţii │
│Investiţie necesară │ │ │Bugetul │Bugetul │totală │disponibile│
│pentru a reduce 100% │PNRR │POR │de stat │local │disponibilă│/nevoi │
│din risc │ │ │ │ │în primii 5│totale de │
│ │ │ │ │ │ani │investiţii │
├─────────────┬────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼───────────┤
│Sectorul de │2.972 │81,9 │40 │90 │ │211,9 │ │
│sănătate │milioane│milioane│milioane│milioane│- │milioane │7% │
│(spitale) │Euro │Euro │Euro │Euro │ │Euro │ │
├─────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼───────────┤
│Sectorul │ │ │ │ │ │ │ │
│administrativ│802 │35,1 │160 │5 │50 │250 │ │
│(cu spaţii │milioane│milioane│milioane│milioane│milioane│milioane │31% │
│publice, │Euro │Euro │Euro │Euro │Euro │Euro │ │
│servicii │ │ │ │ │ │ │ │
│sociale) │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────────┼───────────┤
│Sectorul │ │ │ │ │ │ │ │
│rezidenţial │ │ │ │ │ │ │ │
│(clădiri │443 │20 │ │5 │50 │ │ │
│vulnerabile │milioane│milioane│- │milioane│milioane│75 milioane│17% │
│multietajate │Euro │Euro │ │Euro │Euro │Euro │ │
│cu spaţii │ │ │ │ │ │ │ │
│comerciale │ │ │ │ │ │ │ │
│şi publice) │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴───────────┴───────────┘

    Sursa: Banca Mondială, 2022

    Tabelul 10.8 Beneficiile programului de investiţii în Faza 1 (2022-2026)

┌──────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │Beneficii │Beneficii │ │
│ │ │de │economice │ │
│ │ │siguranţă │(pierderile│ │
│Tipuri de │Numărul de │(număr de │cauzate de │Perioada │
│clădiri ce pot│clădiri │decese │pagubele │de │
│fi consolidate│consolidate│potenţiale│directe │rambursare│
│ │ │evitate, %│asupra │ │
│ │ │din total │clădirilor │ │
│ │ │în sector)│evitate) │ │
├──────────────┼───────────┼──────┬───┼───────────┼──────────┤
│Spitale │ │ │ │120 │ │
│prioritare │83 │656 │23%│milioane │9 ani │
│ │ │ │ │Euro │ │
├──────────────┼───────────┼──────┼───┼───────────┼──────────┤
│Clădiri │ │ │ │73 milioane│ │
│administrative│1.274 │1.888 │71%│Euro │7 ani │
│prioritare │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼──────┼───┼───────────┼──────────┤
│Clădiri cu │ │ │ │ │ │
│parter │70 │104 │16%│42 milioane│13 ani │
│flexibil din │ │ │ │Euro │ │
│Bucureşti │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼──────┼───┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │235 │ │
│Total │1.427 │2.648 │ │milioane │ │
│ │ │ │ │Euro │ │
└──────────────┴───────────┴──────┴───┴───────────┴──────────┘

    Notă: Spitalele prioritare sunt considerate aici ca fiind clădirile din zidărie nearmată sau din zidărie confinată, din judeţele cu ag=0,4g. Rezultatele evaluărilor tipologice vor fundamenta selecţia efectivă a clădirilor prioritare. Clădirile administrative prioritare sunt presupuse aici ca fiind primării şi prefecturi/consilii judeţene din judeţe cu ag≥0,25g. Rezultatele evaluărilor tipologice vor fundamenta selecţia efectivă a clădirilor prioritare.
    Sursa: Banca Mondială, 2022


    Scenariu de investiţii pe termen lung pentru Subprogramele 1 şi 2
    Se estimează că este nevoie de peste 10 miliarde Euro pentru a face întregul fond de clădiri publice şi rezidenţiale din România mai sigur şi mai rezilient la cutremure. Având în vedere actualele lacune semnificative de informaţii, această valoare trebuie revizuită şi validată în primii ani ai programului, pe baza datelor care vor fi colectate prin evaluările tipologice. Proiecţiile orientative ale investiţiilor sunt prezentate în Figura 10.9 pentru toate cele trei faze ale programului de investiţii. Pentru a interveni în toate clădirile publice şi clădirile rezidenţiale existente până în anul 2050, adică orizontul de timp pentru implementarea SNRRS, investiţiile trebuie să crească semnificativ în faza 2, fiind necesară în special mobilizarea finanţării private, pentru a extinde reducerea riscului seismic în sectorul rezidenţial.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10.9 a) Scenariul de investiţii pe termen lung pentru implementarea SNRRS (2022 - 2050)
        Sursa: Banca Mondială, 2022
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10.9 b) Scenariul de investiţii pentru implementarea SNRRS (2022 - 2026)
        Sursa: Banca Mondială, 2022
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10.9 c) Scenariul de investiţii pentru implementarea SNRRS (2027 - 2040)
        Sursa: Banca Mondială, 2022
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10.9 d) Scenariul de investiţii pentru implementarea SNRRS (2041 - 2050)
        Sursa: Banca Mondială, 2022

    Strategia de implementare
    Pentru proiectele selectate în cadrul programului de investiţii, în vederea eficienţei în implementare, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: descrierea clară a ciclului proiectului şi a etapelor acestuia şi asigurarea că implementarea este în concordanţă cu procesele şi procedurile existente, astfel încât să fie eficientă în obţinerea rezultatelor scontate. Etapele cheie ale unui ciclu tipic de proiect sunt prezentate în Figura 10.10.
    Primele trei etape (identificare şi pre-evaluare, pregătire şi evaluare; verificare şi selecţie) reprezintă partea de management al investiţiilor publice şi controlează calitatea proiectelor depuse. Aceste procese asigură că proiectele propuse spre finanţare în fiecare an, îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale programului de investiţii şi trec printr-un proces consistent de prioritizare. Acest ciclu de proiect se aplică atât subprogramului 1 privind clădirile publice, cât şi subprogramului 2 privind clădirile rezidenţiale. Având în vedere că subprogramul 2 este dedicat clădirilor proprietate privată, ciclul său de proiect include activităţi suplimentare în ceea ce priveşte sondajele sociale, implicarea comunităţilor şi crearea de instrumente de cofinanţare care implică investiţii private.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10.10 Ciclul de proiect
        Sursă: Kim et al. 2020.

    Necesarul estimat de investiţii pentru reducerea riscului seismic
    Tabelul 10.9 prezintă estimări preliminare ale investiţiilor pentru reducerea riscului seismic al clădirilor pentru care se efectuează renovări pentru creşterea eficienţei energetice până în anul 2030, conform Strategiei naţionale de renovare pe termen lung - SNRTL. Aceste estimări includ numai sumele legate de consolidarea seismică, dar SNRRS specifică o gamă mai largă de acţiuni care vor necesita linii bugetare suplimentare.
    Se are în vedere utilizarea diferitelor surse de finanţare existente dedicate măsurilor de reducere a riscului seismic, incluzând fondurile de la bugetele administraţiei centrale şi locale, fondurile UE şi fondurile private. SNRRS promovează direcţionarea fondurilor publice în primul rând către clădirile publice prioritare, prin investiţii eficiente din punct de vedere al costului, prioritizate pe bază de risc. Pentru clădirile private, SNRRS promovează mobilizarea finanţării private, sau granturi şi împrumuturi avantajoase (ex: împrumuturi cu dobândă zero). Pentru identificarea principalilor beneficiari ai acestor granturi sau împrumuturi avantajoase, SNRRS prevede derularea unor sondaje sociale în zonele mai expuse la cutremur, pentru a evalua capacitatea şi vulnerabilitatea financiară a cetăţenilor.
    Investiţia totală, atât din fonduri private cât şi din fonduri publice necesară pentru consolidarea clădirilor ce vor fi şi eficientizate energetic până în 2030, este estimată la 13,6 miliarde Euro, cu o investiţie de aproximativ 1,5 miliarde Euro în clădiri publice. Estimarea a fost realizată pe baza costurilor de la nivelul anului 2020, fiind bazată pe următoarele ipoteze:
    • Clădiri rezidenţiale unifamiliale. Majoritatea clădirilor rezidenţiale unifamiliale au suferit avarii seismice minore sau nu au suferit avarii la cutremurul din Vrancea din 1977 şi doar câteva clădiri au fost deteriorate moderat. Cu toate acestea, actualul cod de proiectare seismică specifică faptul că aceste clădiri trebuie să se comporte adecvat în cazul unui unui cutremur cu magnitudine mai mare. În consecinţă, s-a presupus că 50% din clădirile rezidenţiale unifamiliale necesită consolidare seismică. Consolidarea seismică în zonele urbane este mai scumpă decât în zonele rurale, deoarece în zonele rurale majoritatea clădirilor au un singur etaj şi pot fi consolidate cu soluţii mai accesibile şi mai simple din punct de vedere tehnic, decât clădirile cu mai multe etaje. Deoarece case noi cu un singur etaj din zonele rurale costă în medie 400 Euro/mp (fără TVA), se estimează un cost al consolidării de aproximativ 50% din costul de înlocuire. În zonele urbane, costurile de construcţie sunt considerate cu 50% mai mari decât în zonele rurale – adică, costul de înlocuire este estimat la 600 Euro/mp.
    • Clădiri rezidenţiale multifamiliale. Aceste clădiri sunt structuri mai complexe care necesită intervenţii mai scumpe. Prin urmare, 800 Euro/mp (fără TVA) a fost estimat drept cost de înlocuire, estimarea fiind realizată pe baza costurilor de la nivelul anului 2020.
    • Clădiri de învăţământ. Cele mai comune tipuri de clădiri au maxim 4 etaje, cu sisteme structurale şi instalaţii convenţionale. Prin urmare, se poate anticipa un cost de înlocuire similar cu clădirile rezidenţiale cu mai multe etaje. Cea mai mare parte a infrastructurii educaţionale este veche, multe clădiri necesitând consolidarea pentru a îndeplini cerinţele actuale ale codului seismic, astfel, s-a presupus că 75% din clădirile existente ar putea necesita consolidare seismică.
    • Clădiri din sectorul de sănătate. Clădirile spitalelor sunt mai complexe din punct de vedere arhitectural sau al sistemelor structurale, cu instalaţii specializate şi, prin urmare, cu un cost mai mare de înlocuire. Se estimează un cost de înlocuire în cazul unui spital cu 25 % mai mare decât costul de înlocuire pentru o clădire rezidenţială. La fel ca în cazul infrastructurii educaţionale, majoritatea clădirilor din sectorul de sănătate sunt clădiri vechi şi probabil foarte vulnerabile. În consecinţă, se poate presupune că 75% din clădirile existente au nevoie de consolidare seismică.
    • Clădiri administrative. Multe birouri administrative se află în clădiri vechi, care au fost construite înainte de aplicarea primului cod de proiectare seismică; prin urmare, pot necesita consolidare seismică extinsă. În cazul clădirilor construite după anii 1960, ar putea fi necesare intervenţii de consolidare mai puţin invazive. Se presupune că aproximativ 65% din clădirile administrative existente au nevoie de consolidare
    seismică. Pentru estimarea costurilor, se presupune un cost de înlocuire de 800 Euro/mp (fără TVA).
    • Clădiri comerciale. Există o mare varietate de clădiri comerciale în România, dar în prezent sunt disponibile puţine informaţii despre starea şi vulnerabilitatea acestora. Pentru această estimare, se presupune că 50% din suprafaţa construită asociată clădirilor comerciale necesită consolidare seismică. În ceea ce priveşte costurile de înlocuire, se estimează 1000 Euro/mp pentru hoteluri, 800 Euro/mp pentru restaurante şi 600 Euro/mp pentru zonele comerciale (fără TVA).

        Tabelul 10.9 Estimarea investiţiilor pentru lucrările de consolidare seismică

┌───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │Suprafaţa │ │ │ │ │
│ │ │de │ │Cost de │ │Cost total │
│ │Suprafaţă│consolidat│Cost de │consolidare│Cost de │de │
│Categorie │[M mp] │/ │înlocuire│/Cost de │consolidare│consolidare│
│ │ │Suprafaţă │[Euro/mp]│înlocuire │[Euro/mp] │[M Euro] │
│ │ │totală │ │[%] │ │ │
│ │ │[%] │ │ │ │ │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│Clădiri rezidenţiale unifamiliale │ │
├───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┼───────────┤
│Rural │10.57 │50% │400 │25% │100 │529 │
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Urban │9.39 │50% │600 │30% │180 │845 │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│Clădiri rezidenţiale multifamiliale │ │
├───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┼───────────┤
│<= P + 4 │21.62 │50% │800 │30% │240 │2.594 │
│etaje │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│> P + 4 │44.04 │65% │800 │35% │280 │8.015 │
│etaje │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│Clădiri de învăţământ │ │
├───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┼───────────┤
│Şcoli │4.24 │75% │800 │30% │240 │763 │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│Asistenţă medicală │ │
├───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┼───────────┤
│Spitale │1.61 │75% │1.000 │35% │350 │423 │
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Altele │1.07 │50% │600 │30% │180 │96 │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│Clădiri administrative │ │
├───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┼───────────┤
│ │1.35 │65% │800 │30% │240 │211 │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│Clădiri comerciale │ │
├───────────┬─────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┼───────────┤
│Hoteluri │0.04 │50% │1.000 │30% │300 │6 │
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Restaurante│0.12 │50% │800 │25% │200 │12 │
│Cafenele │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Magazine │1.31 │50% │600 │25% │150 │98 │
├───────────┴─────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┼───────────┤
│TOTAL │13,6 │
│ │miliarde │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘

        Sursa: Banca Mondială, 2021

    Pe lângă investiţiile legate de lucrările de consolidare seismică, sunt necesare şi alte tipuri de investiţii în activităţi de comunicare şi instruire. Estimarea costurilor anuale aferente acestor tipuri de acţiuni este prezentată în tabelul 10.10 şi este în strânsă corelare cu proiectele de investiţii pentru consolidarea seismică pentru care sunt alocate fonduri. Activităţile specifice de comunicare se vor finanţa din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi externe, potrivit legii. Planificarea etapizată a acestor activităţi este prezentată la capitolul 13, împreună cu entităţile cu rol în implementare.
        Tabelul 10.10. Estimarea costurilor specifice componentei de comunicare

┌──────────────┬──────────────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │Buget │ │
│Activitate │Descriere │anual │Frecvenţă │
│ │ │(Euro) │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │15.000 │ │
│ │Timpul necesar │(100 de │ │
│ │personalului │zile │Semestrial │
│ │pentru organizarea│împărţite│(actualizări│
│ │de consultări │între │ale │
│Consultări │ │angajaţi)│programului/│
│ ├──────────────────┼─────────┤politicii şi│
│ │Tipărirea şi │ │feedback, │
│ │distribuirea │1.000 │după caz) │
│ │materialelor de │ │ │
│ │sprijin │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Echipă/firmă media│ │ │
│ │pentru marketing │10.000 │ │
│ │şi publicitate │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┤ │
│Evenimente de │Timpul necesar │4.500 (30│ │
│implicare │personalului │zile/an) │Anual │
│creativă │pentru organizare │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┤ │
│ │Facilităţi pentru │ │ │
│ │organizarea de │4.000 │ │
│ │evenimente; premii│ │ │
│ │sau distincţii │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Firmă pentru │ │ │
│ │colectarea şi │10.000 │ │
│ │analiza │ │ │
│ │rezultatelor │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┤ │
│ │Timpul necesar │ │ │
│ │personalului │ │ │
│Sondaj de │pentru comunicarea│ │ │
│conştientizare│rezultatelor la │ │Semestrial │
│a publicului │nivel intern, │ │ │
│ │către părţile │1.500 (10│ │
│ │interesate şi │zile/an) │ │
│ │către publicul │ │ │
│ │larg (de ex. pe │ │ │
│ │website, prin │ │ │
│ │e-mail, broşuri │ │ │
│ │etc.) │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Continuu │
│ │ │ │(website │
│ │Taxe anuale de │ │actualizat │
│ │găzduire site │250 │cu │
│ │ │ │informaţii │
│ │ │ │depsre │
│ │ │ │programe/ │
│Management ├──────────────────┼─────────┤politici noi│
│website │ │ │şi │
│ │ │ │evenimente, │
│ │Timpul necesar │ │precum şi cu│
│ │personalului │750 │materiale │
│ │pentru gestionarea│(5 zile/ │generale │
│ │site-ului web │lună) │dedicate │
│ │ │ │reducerii │
│ │ │ │riscului │
│ │ │ │seismic) │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Materiale şi │ │ │
│ │timpul necesar │ │ │
│ │personalului │ │ │
│ │(aprox. 10 zile/ │ │ │
│ │an) pentru │ │ │
│ │comunicarea prin │ │ │
│ │intermediul │2.000 │ │
│ │website-ului, │ │ │
│ │reţelelor │ │ │
│ │sociale,promovarea│ │ │
│ │oportunităţilor de│ │ │
│ │formare prin │ │ │
│ │apeluri directe │ │Anual/După │
│Formare ├──────────────────┼─────────┤caz │
│ │Timpul necesar │ │ │
│ │personalului/ │ │ │
│ │experţi angajaţi │10.000 │ │
│ │pentru a facilita │ │ │
│ │formarea │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┤ │
│ │Facilităţi pentru │ │ │
│ │găzduirea │2.500 │ │
│ │evenimentelor de │ │ │
│ │formare │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┤ │
│ │Materiale de │500 │ │
│ │formare │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Timpul necesar │1.500 (10│ │
│ │personalului │zile) │ │
│ │pentru coordonare │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┤ │
│Reducerea │Subvenţii/premii │ │ │
│riscului │pentru finanţarea │ │Anual/ │
│seismic la │campaniilor la │ │continuu │
│nivel local – │nivel local sau │ │ │
│(OSC) │pentru a ajuta la │5.000 │ │
│ │punerea în │ │ │
│ │aplicare a │ │ │
│ │campaniilor la │ │ │
│ │nivel naţional │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Implementarea │ │ │
│ │strategiilor de │ │ │
│ │comunicare la │18.000 │Anual │
│Reducerea │nivel local – │ │ │
│riscului │Bucureşti │ │ │
│seismic la ├──────────────────┼─────────┼────────────┤
│nivel local * │Implementarea │ │ │
│- autorităţi │strategiilor de │ │ │
│ │comunicare la │20.000 │Anual │
│ │nivel local – în │ │ │
│ │afara │ │ │
│ │Bucureştiului │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Timpul necesar │ │ │
│ │personalului │ │ │
│ │intern sau extern │ │ │
│ │pentru elaborarea │7.500 (50│ │
│ │de materiale de │zile/an) │Continuu │
│Materiale de │reducere a │ │ │
│conştientizare│riscului seismic │ │ │
│a publicului │adecvate la nivel │ │ │
│ │local │ │ │
│ ├──────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │Cheltuieli de │ │ │
│ │tipărire şi │5.000 │ │
│ │distribuţie │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────┤
│Total │ │119.000 │ │
└──────────────┴──────────────────┴─────────┴────────────┘



    11. IMPLICAŢII ASUPRA CADRULUI JURIDIC
    SNRRS promovează o nouă abordare cu privire la evaluarea riscului seismic, fiind necesară optimizarea cadrului legislativ, inclusiv modificări ale reglementărilor tehnice specifice şi elaborarea unui pachet de reglementări noi, pentru a susţine şi a facilita îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor stabilite.
    MDLPA a iniţiat demersurile pentru promovarea Legii nr. 212/2022, prin care este reglementat şi noul Program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care este aliniat cu obiectivele şi principiile SNRRS şi înlocuieşte Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Intrarea în vigoare a actului normativ este o reformă asumată de România în PNRR (Componenta 5 – Valul Renovării) şi prevede reglementări pe baza cărora vor fi realizate lucrări de consolidare seismică, cu finanţare nerambursabilă, integral de la bugetul naţional.
    Principalele diferenţe dintre noul program şi programul anterior reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prezentate în Tabelul 11.1.
        Tabelul 11.1 Principalele diferenţe între Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi noul program naţional de consolidare a clădirilor

┌────────────┬─────────────┬─────────────────┐
│ │Program │ │
│ │anterior de │ │
│ │acţiuni │Noul program │
│ │reglementat │naţional pentru │
│ │de Ordonanţa │consolidarea │
│ │Guvernului │clădirilor cu │
│ │nr. 20/1994, │risc seismic │
│ │republicată, │ridicat │
│ │cu │reglementat prin │
│ │modificările │Legea nr. 212/ │
│ │şi │2022 │
│ │completările │ │
│ │ulterioare │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │Operaţionalizează│