Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIA NAŢIONALĂ din 28 decembrie 2022  de dezvoltare urbană integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022-2035 - Politica urbană a României    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIA NAŢIONALĂ din 28 decembrie 2022 de dezvoltare urbană integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022-2035 - Politica urbană a României

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1275 bis din 30 decembrie 2022
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.575 din 28 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 30 decembrie 2022.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    DECEMBRIE 2022
 (a se vedea imaginea asociată)

    Listă de abrevieri
    AFM – Administraţia Fondului pentru Mediu
    CNI – Compania Naţională de Investiţii
    INS – Institutul Naţional de Statistică
    GES - Gaze cu efect de seră
    PNRR – Planul naţional de redresare şi rezilienţă
    PODD – Programul operaţional dezvoltare durabilă
    POIDS – Programul operaţional incluziune şi demnitate socială
    POR – Programul operaţional regional
    POS – Programul operaţional sănătate
    POTJ – Programul operaţional tranziţie justă
    I. Introducere
    Descrierea necesităţii elaborării Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României (numită în continuare SNDU)
    Oraşele sunt centre esenţiale atât pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă de la nivel global şi european, cât şi pentru implicarea cetăţenilor în deciziile de politică publică. Angajându-se să ofere o viaţă bună cetăţenilor lor, oraşele pot promova schimbări comportamentale şi instituţionale care vor aduce beneficii tuturor, asumându-şi un rol activ în guvernanţa globală. Mai multe oraşe europene se află în fruntea unor demersuri ce susţin guvernanţa şi implicarea cetăţenilor, acţiuni inteligente din punct de vedere climatic, inovaţia şi creativitatea. Lupta pentru sustenabilitate, susţinută de Pactul Verde al UE, va fi puternic influenţată de ceea ce se întâmplă în oraşe.

    "Astăzi, provocarea este de a găsi modalitatea de a participa, cu creativitate şi cu implicare, la transformarea oraşelor, pentru a le face mai agreabile pentru locuit, mai vii, pentru a evita degradarea lor astfel încât calitatea vieţii locuitorilor…. În anul 2020, nu este uşor să înţelegem habitatul şi sintagma teritoriul şi ecosistemul său, ce presupune noi mobilităţi, noi interconectivităţi care s-au născut prin convergenţa lumilor fizice, digitale şi sociale.... Amploarea provocărilor legate de fenomenul urban la care generaţia noastră trebuie să răspundă nu mai trebuie demonstrată: încălzirea climatică, diminuarea resurselor, explozia demografică, concentraţia populaţiei urbane, mărirea numărului de megalopolisuri, metropolizarea lumii, noile boli urbane, impactul digitalizării şi al tehnologiei. Marile oraşe atrag bogăţiile, dar generează, de asemenea sărăcie, bulversând echilibrele teritoriale şi economice mondiale. Evoluţia situaţiei refugiaţilor din cauza războaielor şi tensiunile create de viitorul lor sunt subiecte dificile, dar actuale…. Pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor locuitorilor, spaţiile urbane din cele patru colţuri ale lumii trebuie să facă faţă unor provocări de cinci tipuri: ecologice, sociale, economice, culturale şi celor care testează rezistenţa lor la situaţii destabilizante*1."
    *1 Carlos Moreno, (2022). Drept de cetate, de la “oraşul-lume” la “oraşul sfertului de oră”, Igloomedia
    O politică urbană naţională este un cadru politic esenţial în vederea stabilirii legăturii dintre dinamica urbanizării, schimbările demografice şi procesul general de dezvoltare naţională. Aceasta este menită să alinieze politicile sectoriale care au impact asupra zonelor urbane şi să creeze un mediu instituţional favorabil. Politica urbană naţională a fost recunoscută de comunitatea internaţională ca un instrument de politică esenţial şi deopotrivă ca un proces şi un rezultat care valorifică dinamismul oraşelor şi urbanizarea. Ea poate consolida alinierea politicilor naţionale şi locale care afectează dezvoltarea urbană; împuterniceşte autorităţile şi comunităţile locale, organizaţiile locale, liderii sociali şi tradiţionali, mişcările femeilor şi societatea civilă în general; promovează beneficiile oferite de zonele urbane pe întreg teritoriul şi printre toţi actorii implicaţi şi creşte investiţiile în zonele urbane prin îmbunătăţirea mediului de afaceri şi încurajează cooperarea şi colaborarea între jurisdicţii, de exemplu prin depăşirea fragmentării metropolitane. Ca obiectiv final, o politică urbană naţională poate îmbunătăţi bunăstarea şi calitatea vieţii urbane.
    O politică urbană naţională nu înlocuieşte politicile sau strategiile urbane locale, ci le completează pentru a crea condiţiile de coordonare necesare dezvoltării urbane durabile. Politica urbană naţională poate conecta toate nivelurile de guvernare şi alte părţi interesate prin furnizarea unui cadru strategic comun, care le permite să se deplaseze în mod unitar spre aceleaşi obiective. Deoarece fiecare oraş are un set unic de provocări, politica urbană naţională poate conferi oraşelor puterea de a determina schimbarea de care este nevoie şi de a lua deciziile care se potrivesc cel mai bine situaţiilor lor. În loc să prevadă un set de soluţii, aceste politici ar trebui să ofere oraşelor capacitatea şi resursele necesare pentru a atinge obiectivele de dezvoltare economică, de mediu şi socială ale ţării, în conformitate cu acordurile globale şi supranaţionale.
    România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană fără o politică dedicată de dezvoltare urbană şi fără un program de finanţare dedicat exclusiv zonelor urbane/metropolitane. Fără un cadru de planificare urbană coerent, stabilit şi sprijinit la nivel naţional, susţinut de bune practici, cum ar fi planificarea integrată a dezvoltării, bugetarea multianuală şi o planificare a investiţiilor de capital fundamentată teritorial, municipiile şi oraşele au o capacitate limitată de a răspunde provocărilor aferente creşterii sau declinului. Fără o viziune naţională clară pentru oraşe, care să fundamenteze priorităţile de cheltuieli şi să abordeze cele mai presante provocări sociale, oraşele care ar putea fi motoare semnificative ale creşterii economice naţionale au fost lăsate în mare măsură pe cont propriu în privinţa planificării şi stimulării creşterii. În plus faţă de investiţiile din zonele urbane, există o nevoie stringentă pentru dezvoltarea unei infrastructuri cheie de conectare, care ar putea fi prioritizată printr-o înţelegere clară a rolului şi importanţei anumitor oraşe de a contribui la o agendă naţională de creştere.
    România are o relaţie istorică complicată cu mediul urban şi oraşele, inclusiv trauma urbanizării forţate sub comunism. De-a lungul mai multor decenii, deplasarea oamenilor către oraşe nu a fost ca răspuns la dinamica pieţei, ci prin decret guvernamental, anii ‘50 şi ‘60 fiind dominaţi de o presiune pentru industrializarea unor oraşe considerate centre regionale cheie. În anii ‘70, continuarea presiunii pentru industrializare s-a concentrat asupra oraşelor mijlocii şi a fost cuplată cu o extindere a construcţiei de locuinţe pentru a facilita migraţia rural-urbană. Până la mijlocul anilor ‘70, accentul s- a îndreptat şi spre „urbanizarea oraşelor mici şi a zonelor rurale”, cu un plan de transformare a aşezărilor rurale în oraşe cu aproximativ 25.000 de locuitori, care ar fi fost răspândite uniform în toată ţara, cu limită de populaţie stabilită pentru oraşele de peste 100.000 de locuitori.*2 Dezindustrializarea, schimbările demografice şi urbanizarea necontrolată de după 1989 au dus la ceea ce se vede şi astăzi în ţesutul urban - expansiune difuză şi necoordonată, fără suficientă atenţie acordată infrastructurii publice critice şi dotărilor urbane.
    *2 Constantinescu, I (ed.). 2019. Shrinking Cities in Romania / Oraşe româneşti în declin Vol. 1: Research and Analysis / O cercetare critică. DOM publishers & Editura MNAC.

    Transformarea României în ultimii 25 de ani a fost „o poveste a două Românii” - una dinamică şi integrată cu UE; cealaltă săracă şi izolată.*3 Reformele impuse de aderarea la UE au stimulat productivitatea şi au integrat România în spaţiul economic al UE. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 30% din media UE în 1995 la 66% în 2018. Cu toate că Bucureştiul a depăşit venitul mediu pe cap de locuitor al UE, iar o bună parte din oraşele secundare devin centre de prosperitate şi inovare, România rămâne una dintre cele mai puţin urbanizate ţări din UE.
    *3 Banca Mondială (2018), From Uneven Growth to Inclusive Development [De la o creştere neuniformă la o dezvoltare incluzivă], Raport, Washington, DC: Banca Mondială, 4 iunie 2018.

    Oraşele sunt motoare ale economiei şi, în contextul politicii de coeziune a Comisiei Europene, fără zone urbane puternice, nu putem avea regiuni puternice. Cele mai dinamice regiuni din UE cuprind una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane.*4 Investiţiile în oraşe, în special în oraşele secundare, ca surse de productivitate şi creştere, acumulare de capital uman şi, în cele din urmă, ca nuclee de oportunitate, sunt esenţiale pentru valorificarea potenţialului regiunilor rămase în urmă. Zonele urbane funcţionale (ZUF) ale celor 40 de reşedinţe de judeţ şi a Bucureştiului generează 90% din veniturile firmelor la nivel naţional.
    *4 Farole, Thomas, Soraya Goga, şi Marcel Ionescu-Heroiu, (2018). Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions [Regândirea regiunilor rămase în urmă: Utilizarea politicii de coeziune pentru a atinge potenţialul regiunilor europene]. Banca Mondială, 2018.

    Deşi s-au înregistrat progrese economice, România se confruntă cu o criză demografică, deoarece natalitatea a scăzut şi migraţia s-a intensificat, ducând la scăderea populaţiei urbane. În anii 2000, România a cunoscut unul dintre cele mai mari exoduri de creiere la nivel global*5, cu între 3 şi 5 milioane de români care trăiesc şi lucrează în prezent în străinătate, mai ales în state OCDE şi în ţările europene. În ceea ce priveşte demografia, cu excepţia câtorva oraşe mai mari, declinul este răspândit*6, cu jumătate din oraşele româneşti pierzând până la o cincime din populaţia lor faţă de anul 1989.
    *5 Banca Mondială (2018), From Uneven Growth to Inclusive Development [De la o creştere neuniformă la o dezvoltare incluzivă], Raport, Washington, DC: Banca Mondială, 4 iunie 2018.
    *6 Constantinescu, I (ed.). 2019. Shrinking Cities in Romania / Oraşe româneşti în declin Vol. 1: Research and Analysis / O cercetare critică. DOM publishers & Editura MNAC.

    Chiar dacă populaţia urbană a scăzut în ultimii 25 de ani, intravilanul s-a extins, iar amprenta urbană a oraşelor şi a localităţilor înconjurătoare a crescut continuu*7, adesea fără o planificare coerentă. Acest lucru a dus la dificultăţi majore în gestionarea infrastructurii şi a serviciilor publice dincolo de limitele administrative, inclusiv a transportului public, întreţinerii şi modernizării drumurilor şi a altor servicii de bază.
    *7 Banca Mondială. 2017. Oraşe din Europa şi Asia Centrală - Instantaneu asupra României*

    Modul în care s-au dezvoltat oraşele din România în ultimii ani este nesustenabil şi creează provocări semnificative pentru viitor. Aceasta include procesul continuu de suburbanizare, extinderea slab gestionată a zonelor metropolitane în creştere (şi impactul rezultat al congestiei şi poluării), creşterea costurilor locuinţelor şi oportunitatea ratată de investiţii de capital critice pentru furnizarea de servicii şi calitatea vieţii. Un mediu de reglementare complex (şi, discutabil, nu întotdeauna încurajator), descentralizarea limitată către autorităţile locale cu provocări persistente privind capacitatea locală a complicat şi mai mult peisajul urban. Discrepanţa din ce în ce mai mare între un grup mic de oraşe în creştere puternică şi oraşele mai mici în declin necesită un răspuns inovator şi proactiv la nivel naţional în contextul deciziilor importante de programare ale UE pentru 2021-2027.
    Abordările globale, cum ar fi Noua Agendă Urbană, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sau recentul Pact Verde European al Comisiei Europene, trebuie transpuse în mod eficient în sfera urbană. În acest sens, Noua Cartă de la Leipzig propune un cadru de politici care oferă instrumentele care pot ajuta oraşele să răspundă acestor provocări globale oferind soluţii destinate asigurării unui mediu de viaţă de calitate şi urmăririi binelui comun. Totdată, cadrul operaţional de dezvoltare urbană dezvoltat prin Agenda Urbană pentru UE reprezintă o sursă de măsuri inovative pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare, de finanţare şi de cunoştinţe de la nivel naţional.
    Municipiile şi oraşele româneşti nu au fost scutite de efectele devastatoare ale pandemiei COVID-19. De la serviciile de sănătate, finanţele municipale şi presiunea asupra personalului care s-a aflat în prima linie de furnizare a serviciilor, până la schimbări ale mediului de operare – furnizarea de servicii menţinând în acelaşi timp distanţarea fizică. Pandemia necesită noi abordări în gestionarea spaţiului urban, oferind o oportunitate de resetare în care oraşele pot modela o realitate urbană substanţial diferită, promovând un angajament de a sprijini persoanele vulnerabile, de a proteja sistemele naturale, de a construi o economie durabilă şi de a aborda împreună ameninţările viitoare. Nu în ultimul rând, în contextul agresiunii asupra Ucrainei, oraşele au demonstrat că sunt factori cheie în preluarea şi integrarea fluxurilor de refugiaţi, demonstrând încă o dată că sunt esenţiale în consolidarea rezilienţei unei regiuni.

    Elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României – modul de lucru şi părţile implicate
    Politica urbană a României include:
    - O viziune de dezvoltare urbană durabilă, incluzivă şi rezilientă a României pentru perioada 2022-2035.
    – Un instrument concret de transpunere la nivel naţional a obiectivelor şi principiilor documentelor cadru la nivel european şi la nivel naţional;
    – Un cadru unic de planificare care să fundamenteze programele de finanţare cu fonduri europene şi naţionale. Un document care să cuprindă un set de principii directoare de planificare, dezvoltare, management şi susţinerea zonelor urbane de toate dimensiunile, rezultat dintr-un proces colaborativ şi de stabilirea responsabilităţilor între toate nivelurile de guvernare, bazat pe implicarea tuturor actorilor urbani relevanţi, inclusiv societatea civilă şi sectorul privat.
    – Un cadru de fundamentare a politicilor urbane şi a strategiilor locale, cu respectarea principiului autonomiei locale şi a subsidiarităţii.
    – O agendă comună a autorităţilor publice de la nivel central şi local pentru îmbunătăţirea cadrului de dezvoltare urbană, prin furnizarea unui set de măsuri coerente şi prin coordonarea şi corelarea domeniilor sectoriale şi a diferiţilor actori.
    – Un proces participativ, colaborativ deschis tuturor actorilor implicaţi în procesul de dezvoltare urbană şi teritorială care să schimbe mentalităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea prezentă şi viitoare a oraşelor României şi a zonelor metropolitane

    România a integrat Politica Urbană printre documentele strategice şi priorităţile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reiterând astfel atât importanţa procesului de elaborare a primei politici urbane naţionale a României, cât şi locul important ocupat de sustenabilitatea şi redresarea economică a zonelor urbane în demersurile naţionale de redresare post-COVID-19.
    Strategia Naţională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României a fost realizată în cadrul proiectului Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacităţii administrative şi de planificare strategică a zonelor urbane din România (SIPOCA 711), derulat de către MDLPA şi Banca Mondială în cadrul unui parteneriat de asistenţă tehnică şi cofinanţat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 –2020. Perioada de implementare a fost de 24 luni (2019-2021).

    Livrabilele rezultate din activităţile proiectului:
    – Analiza documentelor cadru de la nivel mondial şi european cu incidenţă asupra dezvoltării urbane;
    – Analiza documentelor strategice, legislative şi de planificare pentru domeniile sectoriale cu incidenţă asupra dezvoltării urbane;
    – Analiza documentelor strategice privind dezvoltarea urbană şi teritorială la nivel local
    – Bază de date în vederea fundamentării diagnosticului Politicii Urbane 2021-2035
    – Politica Urbană 2021-2035 şi Planul de acţiune
    – 4 Strategii de dezvoltare urbană la nivel local: Craiova, Suceava, Târgu Secuiesc şi Simeria
    – Grup de dialog şi sprijin tehnic pentru asigurarea implementării la nivel naţional a acţiunilor convenite în cadrul parteneriatelor Agendei Urbane pentru UE.
    – 5 mecanisme de implementare a Politicii Urbane:
    o Ghid de implementare a prevederilor Politicii Urbane 2022-2035;
    o Metodologie privind dezvoltarea si gestionarea serviciilor publice la nivel metropolitan / de zonă urbană funcţională;
    o Metodologie de identificare si delimitare a zonelor urbane funcţionale şi a zonelor metropolitane;
    o Metodologie privind planificarea strategică, prioritizarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii publice în zonele urbane;
    o Ghid de implementare la nivel naţional a acţiunilor Agendei Urbane pentru UE.

    – Sesiune de training în domeniul instrumentelor realizate în cadrul proiectului (28 persoane din MDLPA).
    Resursele umane implicate au constat într-o echipă multi-, pluri-, trans-disciplinară (12 membri din MDLPA, alături de peste 124 experţi naţionali şi peste 25 experţi internaţionali).

    Consultarea părţilor interesate în etapa de elaborare
    Constatările, recomandările şi priorităţile din cadrul SNDU sunt fundamentate de un amplu proces de consultare cu o gamă largă de părţi interesate.
    Consultările au urmărit o mai bună înţelegere a celor mai presante probleme urbane cu care se confruntă oraşele româneşti şi locuitorii acestora, precum şi identificarea de soluţii inovatoare şi idei noi pentru a le aborda. Aceste modalităţi de implicare au inclus autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, precum şi experţi locali şi mediul academic din toate cele opt regiuni de dezvoltare din România.
    Astfel, consultările au avut loc prin intermediul a 22 de sesiuni online desfăşurate la nivel regional cu aproximativ 450 de factori interesaţi din toate cele 8 regiuni de dezvoltare, 6 sesiuni online la nivel naţional cu aproximativ 100 de participanţi, 7 sesiuni online la nivel local cu aproximativ 150 de factori interesaţi, 1 chestionar trimis prin e-mail către 319 de oraşe şi oraşe din România, cu 259 de respondenţi, 1 barometru urban derulat faţă în faţă sau prin telefon cu 13.380 de cetăţeni din 41 de oraşe reprezentative pentru România, 1 platformă online dedicată (www.citadini.ro), o pagină dedicată pe reţelele de socializare (pagina de Facebook Politica Urbană a României) şi multe alte evenimente online ale unor terţi, precum diferite conferinţe, proiecte ale ONG-urilor preocupate de dezvoltare urbană, diferite iniţiative despre oraşele româneşti, precum şi evenimente la nivel naţional şi european pe tematica legată de oraşe şi regiuni.
    De asemenea, au fost organizate reuniuni ale comitetului de coordonare format din reprezentanţi la nivel politic de la ministerele ce gestionează domenii conexe dezvoltării urbane, precum şi întâlniri de consultare cu reprezentanţii nivelului central din Germania (care au coordonat Noua Cartă de la Leipzig) şi cu reprezentanţii OECD.
    În ceea ce priveşte diseminarea rezultatelor proiectului, au fost organizate 16 evenimente online, organizate câte două per fiecare regiune de dezvoltare cu reprezentanţi autorităţile locale, cu societatea civilă (în total 914 de participanţi). Acestea au fost completate de peste 200 de postări pe Instagram pentru promovarea Politicii Urbane, peste 500 postări pe pagina de Facebook a Politicii Urbane şi peste 60 video pe Youtube.

    II. Viziunea – către o dezvoltare urbană durabilă şi integrată
    Energiile colective, resursele şi implicarea unei game largi de parteneri pentru dezvoltare vor fi mobilizate spre realizarea:
    Zonele urbane din România sunt reziliente, ecologice, productive, competitive şi incluzive, oferind locuitorilor o înaltă calitate a vieţii şi oportunităţi economice. Administraţiile publice locale sunt proactive, interactive, accesibile şi sustenabile din punct de vedere fiscal. Acestea plasează cetăţenii în centrul preocupărilor, prin parteneriate şi colaborare pentru a co-crea soluţii inteligente şi inovatoare la provocările lor.

    Strategia Naţională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 promovează următoarele principii:
    1. Planificarea oraşelor pentru oameni şi, în mod esenţial, pentru sănătatea şi bunăstarea locuitorilor.
    2. Orientarea oraşelor către o economie circulară.
    3. Dezvoltarea de oraşe mai compacte şi o concentrare mai mare pe reutilizarea potenţialului existent prin regenerare urbană.
    4. Adoptarea şi maximizarea evoluţiei tehnologice atât în economiile oraşelor, cât şi în furnizarea către cetăţeni de servicii prin abordări de tip oraş inteligent.
    5. Sprijinirea oraşului ca spaţiu incluziv, care să ofere oportunităţi tuturor locuitorilor.
    6. Promovarea abordărilor participative în dezvoltarea urbană.
    7. Colaborarea şi parteneriatele între diversele categorii de oraşe, în interiorul şi între regiuni vor fi cruciale pentru construirea unei noi abordări de multi-guvernanţă a dezvoltării urbane.
    8. Cooperarea dintre oraşe şi unităţile administrativ teritoriale din teritoriul metropolitan pentru a asigura cadrul necesar de dezvoltare urbană durabilă.
    9. Colaborarea dintre autorităţile publice de la niveluri teritoriale diferite (abordarea multi-nivel) pentru o dezvoltare urbană durabilă şi integrată.
    10. Stabilirea unei viziuni clare pentru dezvoltarea urbană, aliniată la dimensiunea urbană europeană şi internaţională.

    Propunerile pentru o Strategie NaţionalĂ de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive se angajează în cadrul reprezentat de Noua Cartă de la Leipzig, dar îl completează prin adăugarea unei a patra dimensiuni a oraşelor bine guvernate. Această politică urbană mobilizează astfel întreaga administraţie publică şi partenerii săi de dezvoltare şi angrenează oraşele spre realizarea celor patru dimensiuni interconectate menţionate anterior. Prin urmare, (a) un oraş productiv şi competitiv, (b) un oraş verde şi rezilient, (c) un oraş echitabil şi incluziv, şi d) un oraş bine guvernat, acţionează ca scopurile fundamentale ale recomandărilor propuse.
    Mai mult, există un pilon transversal cheie care unifică şi asigură materializarea şi articularea eficientă a scopurilor: forma şi scara spaţială. Provocările urbane au loc la diferite niveluri: la nivel de cartier, de oraş, de zonă urbană funcţională şi la nivel naţional. Prin urmare, măsurile orientate spre a avea oraşe (a) productive şi competitive, (b) verzi şi reziliente, (c) echitabile şi incluzive, (d) bine guvernate ar trebui proiectate la scara spaţială adecvată, creând în acelaşi timp legături cu alte unităţi spaţiale. În consecinţă, politicile ar trebui să vizeze în mod adecvat scara spaţială şi, de asemenea, să fie încorporate într-un cadru coerent atotcuprinzător de planificare spaţială. Acest lucru va reduce în cele din urmă ineficienţa implementării politicilor şi va produce rezultate care se bucură de mai mult succes.

    III. Contextul actual - Priorităţi, politici şi cadrul legal
    Din marea varietate de strategii naţionale elaborate de autorităţile centrale, 44 de documente de planificare au un impact asupra dezvoltării urbane şi, prin urmare, asupra Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României.
    Trebuie remarcat faptul că mai multe planuri şi strategii prezentate mai jos au fost elaborate pe o perioadă de timp care se încheie în 2020. În acest sens, în funcţie de poziţia ramurilor legislative şi executive, unele dintre documente ar putea fi reînnoite sau extinse pentru perioada de programare viitoare şi, prin urmare, au fost incluse în analiză.
    În România, strategiile şi legislaţia referitoare la dezvoltarea urbană se axează, în principal, pe mediul construit şi amenajarea teritoriului. Cu toate acestea, SNDU se încadrează într-un mediu strategic şi legislativ care este în mare parte intersectorial. În acest sens, un număr mare de documente identificate se axează pe dimensiuni conexe, dar au un impact direct sau indirect în aplicarea politicii în domeniul urbanismului, al dezvoltării teritoriale şi al construcţiilor. Pentru a evita supradimensionarea acestui document cu informaţii cuprinse în livrabilul complementar, acest capitol analizează un anumit număr de strategii de importanţă majoră pentru dezvoltarea urbană.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1 Strategii şi programe în domeniile
    economic, social, urban, mediu şi guvernanţă
    Unele dintre documentele strategice de mai sus sunt extrem de importante pentru contextul general al unei strategii naţionale urbane: şi anume, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030, Strategia Generală de Descentralizare şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapele I şi II. Alte strategii cheie, cum ar fi Master Planul General de Transport al României, Strategia Energetică şi cea privind Schimbările Climatice, precum şi Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 sunt prezentate în cadrul dimensiunilor respective.

    Provocări legate de cadrul strategic general
    Strategiile sunt puternic influenţate de ciclurile de finanţare ale UE
    Multe strategii sunt întocmite în scopul atragerii de fonduri UE, deoarece pentru a obţine finanţare din partea UE este nevoie adesea ca obiectivele programelor să fie corelate cu obiectivul strategic naţional.
    Astfel, strategiile au rolul de a asigura o justificare scrisă în scopul îndeplinirii cerinţelor de finanţare, dar sunt însoţite de o lipsă de asumare a responsabilităţii şi de angajamente fragile pentru îndeplinirea obiectivelor de politică pe termen lung. În acelaşi timp, având în vedere că majoritatea acestor strategii trebuie actualizate, acest lucru ar putea constitui o oportunitate de a asigura o corelare mai bună a strategiilor sectoriale şi trans-sectoriale şi de a crea o corespondenţă directă în cadrul SNDU. Pe scurt, actualizarea necesară a anumitor documente strategice şi de planificare pentru a corespunde documentelor programatice viitoare este, de asemenea, privită ca un bun punct de plecare pentru punerea în aplicare a SNDU.
    De multe ori, mediului legislativ nu i se acordă suficientă atenţie la elaborarea planurilor şi a strategiilor naţionale. Planul în domeniul energiei este un exemplu elocvent de strategie al cărei inventar de legi a fost criticat pentru lipsa unei dimensiuni evaluative prin care să fie analizată eficacitatea legislaţiei şi modul în care ar putea fi îmbunătăţită pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi respectarea legislaţiei UE. Inventarele şi descrierile de legi ar trebui urmate de o verificare pentru a stabili dacă legislaţia preexistentă permite îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor strategice. De asemenea, este necesar ca reglementările să fie actualizate pentru a se asigura corelarea cu necesităţile şi abordările actuale.
    Implementarea strategiilor a fost dezamăgitoare din cauza lipsei de asumare a responsabilităţii şi a angajamentului pentru îndeplinirea obiectivelor de politică pe termen lung. În timp ce mediul politic volatil a blocat frecvent implementarea multor strategii şi programe, există şi o nevoie clară de asumare a responsabilităţii pentru aceste strategii şi de o implementare mai bună prin alocarea atribuţiilor corespunzătoare la toate nivelurile de guvernare. Procesul legislativ ad-hoc care are loc după adoptarea strategiilor nu furnizează instrumentele şi condiţiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de politică pe termen lung. Există o tendinţă vizibilă la elaborarea strategiilor naţionale de a furniza un inventar lung de planuri de acţiune, programe şi legi în vigoare în sectorul respectiv, fără a detalia mecanismele specifice care vor garanta implementarea la nivel local şi finanţarea acestor intervenţii de politică. Astfel de acţiuni tind să conducă la intervenţii ad-hoc ulterioare sau la alte modificări ale legislaţiei în vigoare, în special prin utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă.
    Monitorizarea şi evaluarea (M&E) tind să fie limitate de deficitul de personal şi de resurse, precum şi de lipsa unei metodologii solide. Un proces riguros de monitorizare şi evaluare este îngreunat şi de o abundenţă a indicatorilor care împiedică o evaluare concisă a progresului. Având în vedere implementarea adesea limitată, accentul pus în prezent pe realizarea evaluărilor ex-ante a nevoilor, urmată de o monitorizare şi de o evaluare ex-post superficiale, doar pentru a îndeplini condiţiile în vederea obţinerii de fonduri UE, pare să piardă din vedere etapa crucială în care sprijinul este esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor ţintă: implementarea.

    Provocări privind cadrul legislativ
    Derivat dintr-un mediu strategic deja complex, mediul legislativ cu impact asupra dezvoltării urbane în România este la fel de complex şi de fragmentat. Având în vedere că legile nu sunt doar de sine stătătoare, ci sunt adoptate şi pentru aplicarea strategiilor, o mulţime de legi directe şi conexe structurează mediul legislativ privind urbanismul în România.
    O provocare majoră identificată în cadrul legislativ din România este faptul că legile sunt adesea făcute mai degrabă ca reacţie la presiunea publică şi nu ca urmare a unei viziuni proactive, orientate spre îndeplinirea obiectivelor, necesitând modificări rapide. Şi presiunea politică joacă un rol important în procesul legislativ, ceea ce a dus la un număr mare de amendamente propuse pentru a corespunde modificărilor frecvente ale programelor de guvernare.
    În acest cadru legislativ, lipsa unei viziuni proactive şi orientate spre îndeplinirea obiectivelor nu doar afectează calitatea punerii în aplicare, dar împiedică şi administraţiile locale să realizeze execuţia bugetară şi să îşi atingă obiectivele de dezvoltare. Legea bugetului de stat este un exemplu elocvent în acest sens, modificările aduse acesteia în ultimii ani generând un impact negativ asupra veniturilor administraţiilor locale. Pentru a reduce presiunea asupra bugetului local şi a compensa pierderea de venituri, autorităţile centrale au creat soluţii bugetare pe termen scurt, care au dus la alte modificări legislative.
    În plus, legile sunt adesea fragmentate, redundante şi formulate ca şiruri de dispoziţii disparate. Numeroase rapoarte şi documente privind dezvoltarea urbană au exprimat clar şi au subliniat în mod repetat necesitatea de a elimina fragmentarea legislativă şi de mai multă coerenţă din acest punct de vedere. Între timp, MDLPA depune eforturi pentru elaborarea unui Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor pentru sistematizarea legislaţiei şi a competenţelor de administrare. Se doreşte ca aceste eforturi să contribuie la simplificarea cadrului legislativ în ceea ce priveşte mediul de construire. Vor fi însă necesare eforturi suplimentare pentru a asigura coerenţa legislativă şi în ceea ce priveşte alte dimensiuni relevante pentru dezvoltarea urbană.
    Cele mai bune practici indică faptul că natura tehnică şi complexitatea legislaţiei se reflectă într-o capacitate mai mică de alocare a resurselor locale. Pe măsură ce complexitatea cadrului legislativ creşte, priorităţile de politică sunt îndeplinite mai greu de autorităţile locale din cauza capacităţii instituţionale şi a resurselor financiare limitate.
    În fine, legislaţia în sine nu este suficientă pentru a sprijini dezvoltarea durabilă. Simpla existenţă a legislaţiei nu garantează gestionarea eficace. Cadrul trebuie să fie stabilit de comun acord pentru a asigura coordonarea dintre autoritatea centrală şi autorităţile locale în vederea integrării eficace în politici concrete. În ceea ce priveşte delegarea, atribuţiile trebuie să fie revizuite pentru ca nivelurile de guvernare cărora le este transferată responsabilitatea să beneficieze de competenţe şi funcţii suficiente (acest lucru permite asumarea răspunderii).
    Întrucât, în fond, strategia naţională de dezvoltare urbană va fi implementată în oraşe şi în localităţi, vor fi necesare eforturi pentru consolidarea capacităţii administraţiilor locale. Cadrul legislativ în domeniul dezvoltării urbane indică o tendinţă spre atribuirea mai multor responsabilităţi autorităţilor locale şi organismelor guvernamentale, însă acest lucru va trebui să fie însoţit de măsuri adecvate de consolidare a capacităţilor la nivel local. În prezent, presiunea tot mai mare pusă pe administraţiile locale, care sunt deja limitate de resursele mai mici de capital uman în raport cu administraţia centrală, se reflectă într-o capacitate redusă de implementare, monitorizare şi evaluare a obiectivelor strategice la nivel local.
    Tabelul 1 Sinteza principalelor constatări pentru fiecare dimensiune a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035

┌───────────────┬───────────────┬────────────────┐
│ │Principalele │ │
│Dimensiune │provocări │Rolul SNDU │
│ │strategice şi │ │
│ │legislative │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Legislaţia │ │
│ │privind │ │
│ │urbanismul şi │Implementarea │
│ │autorizarea │unei strategii │
│ │lucrărilor de │clare şi │
│ │construcţii │predictibile de │
│ │este modificată│dezvoltare │
│ │frecvent, │urbană pentru ca│
│ │creând │administraţiile │
│ │dificultăţi în │locale să │
│ │respectarea │beneficieze de o│
│ │acesteia de │viziune pe │
│ │către │termen lung │
│ │autorităţile │ │
│ │locale │ │
│ ├───────────────┼────────────────┤
│ │Proliferarea │Regândirea │
│ │strategiilor şi│strategiilor de │
│ │a planurilor │dezvoltare │
│ │locale │locală pentru a │
│ │elaborate în │permite o │
│ │vederea │dezvoltare │
│ │absorbţiei de │spaţială şi │
│Sustenabilitate│fonduri UE a │urbană adecvată.│
│spaţială │creat un vid │Se identifică │
│ │pentru │nevoia şi apoi │
│ │completarea │sursele de │
│ │investiţiilor │finanţare care │
│ │din bugetul de │pot contribui la│
│ │stat, local şi │atingerea │
│ │surse private. │ţintelor │
│ ├───────────────┼────────────────┤
│ │ │Crearea unor │
│ │ │instrumente │
│ │ │pentru a ajuta │
│ │Suprapunerea, │autorităţile │
│ │lipsa de │locale să │
│ │corelare şi │elaboreze │
│ │slaba │planuri de │
│ │coordonare │urbanism, │
│ │între planurile│coroborând în │
│ │de urbanism şi │acelaşi timp │
│ │strategiile de │documentele │
│ │dezvoltare │strategice │
│ │ │naţionale pentru│
│ │ │a asigura o │
│ │ │dezvoltare │
│ │ │urbană adecvată │
├───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Infrastructura │ │
│ │de transport │ │
│ │conectată │ │
│ │rămâne într-o │Crearea unui │
│ │stare avansată │cadru unitar │
│ │de degradare │pentru │
│ │din cauza │coordonarea │
│ │lipsei cronice │investiţiilor în│
│Economic │de măsuri de │infrastructura │
│ │întreţinere │fizică finanţate│
│ ├───────────────┤din bugetul de │
│ │Investiţii │stat şi din │
│ │publice blocate│fonduri UE │
│ │de incoerenţa │ │
│ │surselor de │ │
│ │finanţare şi a │ │
│ │proiectelor │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Sunt necesare │ │
│ │progrese │ │
│ │suplimentare în│ │
│ │materie de │ │
│ │legislaţie şi │ │
│ │capacitate │ │
│ │locală pentru a│ │
│ │reduce │ │
│ │depozitele de │ │
│ │deşeuri şi a │ │
│ │creşte rata de │ │
│ │reciclare în │ │
│ │municipii │ │
│ ├───────────────┤ │
│ │Aplicarea │Recunoaşterea şi│
│ │legislaţiei în │integrarea │
│ │materie de │rolului oraşelor│
│ │gestionare a │în prima linie a│
│ │riscului de │eforturilor de │
│ │dezastre este │combatere a │
│Mediu │subminată de │provocărilor de │
│ │capacitatea │mediu pe │
│ │limitată la │probleme │
│ │nivel │specifice; │
│ │subnaţional │consolidarea │
│ ├───────────────┤guvernanţei în │
│ │Nu au fost încă│materie de mediu│
│ │aplicate │la nivel local │
│ │dispoziţiile │ │
│ │Directivei UE │ │
│ │privind │ │
│ │tratarea apelor│ │
│ │reziduale │ │
│ │urbane │ │
│ ├───────────────┤ │
│ │Lipsă de │ │
│ │coordonare │ │
│ │instituţională │ │
│ │în transpunerea│ │
│ │reglementărilor│ │
│ │stabilite la │ │
│ │nivel european │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Contribuţie la │
│ │ │consolidarea │
│ │ │relaţiei dintre │
│ │ │urbanism şi │
│ │ │educaţie, în │
│ │Deşi există │special prin │
│ │legi care │conectarea │
│ │abordează │persoanelor din │
│ │inegalităţile │comunităţile │
│ │urban- rural în│marginalizate de│
│ │domeniul │la periferiile │
│ │educaţiei, │oraşelor. │
│ │finanţele │Asigurarea │
│ │publice nu │disponibilităţii│
│ │contribuie la │şi a unei │
│ │reducerea │calităţi │
│ │acestui │ridicate a │
│ │decalaj, fiind │programelor de │
│ │necesară │formare │
│ │corectarea │vocaţională şi │
│ │anumitor │profesională │
│ │mecanisme de │care să │
│ │finanţare │corespundă │
│ │publică la │nevoilor │
│ │nivel local │economice │
│ │ │locale. │
│Social │ │Consolidarea │
│ │ │rolului │
│ │ │autorităţilor │
│ │ │publice locale. │
│ ├───────────────┼────────────────┤
│ │Legislaţia în │ │
│ │materie de │ │
│ │sănătate │ │
│ │publică │ │
│ │stipulează │Umplerea vidului│
│ │faptul că │strategic │
│ │răspunsul │privind │
│ │public de │integrarea │
│ │urgenţă este │sănătăţii │
│ │organizat la │publice în │
│ │nivel rural, │procesul de │
│ │urban, judeţean│urbanism şi │
│ │/Bucureşti şi │asigurarea unui │
│ │regional. Cu │cadru pentru │
│ │toate acestea, │creşterea │
│ │nu există în │calităţii vieţii│
│ │legislaţie │în oraşele din │
│ │atribuţii │România │
│ │special │ │
│ │delimitate │ │
│ │pentru centrele│ │
│ │urbane. │ │
├───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Urbanismul este│ │
│ │considerat doar│ │
│ │ca mod de │ │
│ │ocupare a │ │
│ │teritoriului, │Consolidarea │
│ │ca etapă în │importanţei │
│ │obţinerea │dezvoltării │
│ │autorizaţiei de│urbane la nivel │
│ │construire, │naţional şi │
│ │fără │local ca element│
│ │considerarea │cheie privind │
│ │interacţiunii │calitatea vieţii│
│ │dintre acesta │cetăţenilor │
│ │şi politicile │ │
│ │sectoriale şi a│ │
│ │impactului │ │
│ │acestei │ │
│ │interacţiuni. │ │
│ ├───────────────┼────────────────┤
│ │Lipsa │ │
│ │actualizării │Actualizarea │
│ │planurilor de │cadrului de │
│ │urbanism │abordare a │
│ │generale au │documentaţiilor │
│ │condus la │în conformitate │
│ │decuplarea │cu │
│ │acestor │posibilităţile │
│ │documentaţii de│tehnologice şi │
│ │realităţile şi │încurajarea unei│
│ │tendinţele din │finanţări │
│ │prezent, fiind │adecvate │
│ │create bariere │adresate │
│ │administrative │documentaţiilor │
│ │suplimentare în│de urbanism │
│ │implementarea │ │
│ │investiţiilor │ │
│ ├───────────────┼────────────────┤
│ │Modificările │ │
│ │legislative │ │
│ │frecvente │ │
│Buna guvernare │privind │ │
│ │capacitatea │ │
│ │administrativă │Încurajarea unei│
│ │reprezintă o │abordări pe │
│ │sursă │termen lung, │
│ │principală de │bazate pe │
│ │îngrijorare │politici, în │
│ │pentru │ceea ce priveşte│
│ │administraţia │adoptarea │
│ │publică locală │propunerilor │
│ ├───────────────┤legislative, │
│ │Utilizarea │pentru │
│ │frecventă a │utilizarea mai │
│ │ordonanţelor de│rară a │
│ │urgenţă │ordonanţelor de │
│ │constituie o │urgenţă │
│ │ameninţare │ │
│ │pentru procesul│ │
│ │decizional │ │
│ │participativ şi│ │
│ │o guvernare │ │
│ │deschisă │ │
│ ├───────────────┼────────────────┤
│ │ │Axarea într-o │
│ │ │mai mare măsură │
│ │ │pe capacitatea │
│ │ │administraţiilor│
│ │De multe ori, │locale │
│ │administraţiile│Susţinerea │
│ │locale nu au │parteneriatelor │
│ │capacitatea │(orizontale şi │
│ │tehnică pentru │transversale) │
│ │a aborda │pentru depăşirea│
│ │probleme │problemelor │
│ │specifice de │actuale. │
│ │planificare │Susţinerea │
│ │sectorială sau │transparenţei şi│
│ │urbanism │implicării │
│ │ │comunităţii în │
│ │ │planificarea │
│ │ │dezvoltării la │
│ │ │nivel local. │
└───────────────┴───────────────┴────────────────┘



    Documentele strategice privind dezvoltarea urbană la nivel local
    Există două tipuri majore de astfel de documente de dezvoltare urbană şi spaţială elaborate de administraţiile publice locale din România:
    1) director (care prevede opţiuni pentru dezvoltarea viitoare); şi
    2) normativ (care are forţă de lege la nivel local şi care reglementează modul de ocupare a terenurilor).

    În privinţa dezvoltării urbane, majoritatea administraţiilor publice locale elaborează o multitudine de documente directoare, de la planuri sectoriale (de exemplu, planuri de mobilitate) la strategii de dezvoltare integrată, şi un singur document principal cu caracter de reglementare (Planul Urbanistic General - PUG). În plus, administraţiile locale elaborează adesea planuri urbanistice zonale (PUZ), care adaugă mai multe detalii unei zone dintr-un PUG sau ajustează unele dintre prevederile urbanistice. Din păcate, la nivel naţional se înregistrează un procent limitat de documentaţii PUG actualizate (aproximativ o treime din totalul UAT). Acest aspect face ca autorităţile publice locale să îşi ghideze dezvoltarea după documentaţii decuplate de la realităţile şi necesităţile actuale şi să îngreuneze atragerea de fonduri europene, pentru acestea fiind necesare documentaţii suplimentare care conduc la cheltuieli mai mari şi o perioadă de timp mai mare pentru implementare.
    Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) reprezintă un instrument de planificare care să răspundă nevoilor de dezvoltare locală şi să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare. Strategiile ajută administraţiile locale să ia cunoştinţă de problemele/aspectele principale ale comunităţii, să formuleze priorităţi de viitor şi, în special, să identifice investiţiile pe care trebuie să le efectueze pentru accesarea finanţării externe şi pentru dezvoltare. Pentru a identifica principalele aspecte acoperite de aceste strategii şi pentru a identifica principalele lipsuri şi provocări pentru oraşe în elaborarea şi implementarea strategiilor urbane, acest raport are la bază şi o analiză a 183 de strategii ale oraşelor din România cu o populaţie mai mare de 10.000 de locuitori.
    Majoritatea municipiilor şi oraşelor au adoptat practica elaborării Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), valorificând rolul acestor strategii în planificarea locală. Iniţial, acest instrument a fost introdus drept condiţie pentru accesarea anumitor fonduri UE de către unele oraşe. Calitatea acestor strategii variază foarte mult, iar listele priorităţilor de investiţii sunt afectate de procese opace de prioritizare – aparent menite să acceseze fondurile UE disponibile. Per ansamblu, se observă absenţa bunelor practici de monitorizare şi evaluare (M&E) şi o deconectare cauzată de lipsa unei împărţiri clare a responsabilităţilor în vederea trecerii de la stadiul de strategie, la stadiul de implementare. Deşi există instrumente de planificare (PMUD şi planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism) care s-au aplicat cu succes în mediul urban, planificarea integrată adevărată, care combină planurile de infrastructură cu cele de utilizare a terenurilor şi transport, nu s-a materializat până în acest moment. De asemenea, de cele mai multe ori, oraşele nu elaborează planuri la nivel metropolitan sau peri- urban, în ciuda faptului că există un cadru legislativ în vigoare care le permite acest lucru. Acest lucru se datorează faptului că nu există mecanisme de control şi nici stimulente pentru elaborarea de strategii şi sancţiuni pentru absenţa unor astfel de strategii.
    O principală concluzie care derivă din analizele efectuate asupra documentelor strategice de urbanism şi amenajare a teritoriului este aceea că gradul de management spaţial al localităţilor, ce ar putea fi cu ajutorul PUG-urilor este tot mai scăzut calitativ direct proporţional cu scăderea rangului localităţii.
    În absenţa planificării urbane eficiente, creşterea populaţiei tinde să conducă la o extindere urbană exagerată ocupând terenuri din zonele înconjurătoare localităţii. În lipsa planificării teritoriului privind alocarea de terenuri pentru facilităţi şi infrastructuri, populaţia trebuie să se bazeze pe o mobilitate auto pentru necesităţile de bază. Costul infrastructurilor necesare pentru a rezolva ulterior aceste probleme este cu atât mai mare cu cât arealele respective sunt mai mari şi mai dispersate.
    Cu presiunea asupra terenurilor şi a resurselor naturale vin efecte adverse asupra agriculturii şi biodiversităţii sau chiar impermeabilizarea solului. Acestea au impact asupra economiei urbane şi a eficienţei generale a regiunii pe care o polarizează localitatea respectivă. De asemenea, cu cât localitatea este/devine mai mare şi deci mai polarizatoare, presiunea pe sistemele adiacente care o deservesc (infrastructură rutieră, edilitare, funcţiuni) este tot mai mare şi tot mai greu de gestionat cu cât problemele cresc şi rămân nerezolvate. Aceste extinderi de intravilan care nu au rezolvate de la început soluţiile scheletului dat de infrastructură vor genera în timp probleme tot mai mari şi mai greu de rezolvat de administraţiile publice locale.
    Într-o altă ordine de idei, la o primă parcurgere a informaţiilor publice eliberate de diferite instituţii identificăm o gravă necorelare a datelor publicate. Astfel din punct de vedere al suprafeţei intravilanului localităţilor analizate se observă o lipsă totală a corelării informaţiilor deţinute de administraţiile publice locale, OCPI şi INSSE. Deşi datele calendaristice la care se referă sunt diferite şi, probabil au la bază informaţii din surse diferite, valorile acestora ar trebui să fie corelate.
    În acest context, două direcţii de modificare legislativă devin necesare pentru restructurarea cadrului tehnic şi a celui normativ care guvernează elaborarea şi aprobarea documentaţiilor de tipul Planurilor Urbanistice Generale (PUG).
    Prima este stabilirea clară a raportului între caracterul strategic şi cel operativ al Planurilor Urbanistice Generale. Problema este evidentă atât în cazul oraşelor mari din România, cât şi, din ce în ce mai des, în cazul celor mijlocii. Determinarea acestui raport ar asigura o eficienţă mult mai mare a planificării strategice care se află în spatele acestor Planuri.
    Una din soluţiile posibile ar fi următoarea: elaborarea şi aprobarea unor Planuri Urbanistice Generale care să cuprindă două secţiuni – una strategică, mai flexibilă, care să stabilească principiile şi direcţiile majore de dezvoltare urbană dar care să se plieze şi pe programul de gestionare a localităţii; o a doua secţiune – de reglementare a utilizării terenurilor, care poate fi întreţinută prin Planurile Urbanistice Zonale.
    O asemenea abordare se bazează însă în mod explicit pe formularea unei politici funciare coerente, precum şi pe ierarhia priorităţilor de investiţie ale oraşului.
    Cea de a doua direcţie presupune integrarea mult mai strânsă a dezvoltării centrului urban polarizator cu zona sa periurbană. În momentul de faţă, coordonarea dezvoltării unităţilor administrativ- teritoriale de bază care alcătuiesc coroana periurbană a centrului urban polarizator, se face doar prin intermediul Planurilor de Amenajare a Teritoriului, care nu au, momentan, decât un caracter director. Prin urmare, pentru zonele urbane de mari dimensiuni, ar putea fi considerate o abordare unitară prin elaborarea unei singure documentaţii PUG pentru toată zona metropolitană.
    În practică, acestea presupun delegarea unor responsabilităţi limitate asociaţiilor intercomunale sau celor interorăşeneşti, prin intermediul unor contracte de asociere. Contractele se limitează însă doar la aspectele comune ale dezvoltării, restul deciziilor fiind luate de consiliul local al fiecărei localităţi.

    IV. Definirea problemelor
    Prezentarea pe scurt a principalelor probleme cu care se confruntă oraşele din România
    Analiza situaţiei existente a fost realizată pe baza următoarelor livrabile:
    • Înţelegerea abordării globale şi a UE
    • Analiza documentelor strategice, legislative şi de planificare de la nivel sectorial
    • Analiza documentelor strategice privind dezvoltarea urbană la nivel local
    • Analiza creşterii şi contracţiei oraşelor din România
    • Sondaj al problemelor cu care se confruntă administraţiile locale

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 2 Rezultate din barometrul urban:
    Transformări urbane preconizate ca necesare în următorii 10 ani

    O traiectorie duală de creştere şi micşorare urbană
    Asemenea modului în care povestea României se împarte în două zone (urban şi rural)*8, şi povestea municipiilor şi oraşelor prezintă o traiectorie duală de creştere şi declin. Printr-o analiză detaliată a schimbărilor spaţiale, demografice, de densitate şi ale arealului construit apărute de-a lungul timpului în oraşele din România, s-a identificat o extindere urbană cu golirea simultană a centrului urban ca formă dominantă de creştere, în timp ce, la nivelul oraşelor de dimensiuni mici şi medii s-a identificat o scădere dramatică a populaţiei şi o fragmentare a amprentei urbane.
    *8 Banca Mondială 2018. De la o creştere inegală la o dezvoltare incluzivă. Calea României spre prosperitate comună (Diagnosticare sistematică a ţării)

    În ciuda faptului că populaţia urbană a scăzut în ultimii 25 ani, suprafaţa arealului construit s-a extins, iar amprenta urbană a oraşelor şi a localităţilor învecinate a continuat să crească, adesea fără o planificare coerentă. Acest lucru a cauzat dificultăţi majore în gestionarea infrastructurii şi a serviciilor publice dincolo de limitele administrative, inclusiv în ceea ce priveşte întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi alte servicii de bază. Deşi în joc se află dinamica pieţei, lipsa unui răspuns corespunzător din partea administraţiei locale a permis extinderea urbană prin reglementări insuficiente privind mediul construit (atât din punctul de vedere al elaborării de reglementări, cât şi din punctul de vedere al aplicării acestora) şi prin absenţa coordonării inter-jurisdicţionale. Doar câteva oraşe din România şi-au actualizat documentaţia de urbanism şi instrumentele de planificare în vederea regenerării zonelor urbane aflate în declin, precum centrele istorice, zonele industriale abandonate, cartierele de locuinţe comuniste care în unele cazuri au devenit „insule” de sărăcie care găzduiesc un număr disproporţionat de populaţie îmbătrânită.
    Fenomenul micşorării oraşelor nu este specific doar României, ci reprezintă o caracteristică a mediului urban din Europa de Est şi din UE per ansamblu. Cercetările arată că 20% din oraşele europene se micşorează definitiv, cu precădere în ţările postsocialiste din Europa Centrală şi de Est. În România, oraşele mai mici, aflate la baza piramidei urbane, sunt cele mai afectate de această micşorare. Până în prezent, această problemă a fost abordată la scară mică şi de jos în sus, fără crearea unei strategii naţionale sau a unei viziuni coerente privind soluţionarea acestor probleme, cu care se confruntă numeroase municipii şi oraşe. În ciuda faptului că o schimbare semnificativă se poate produce doar în cadrul comunităţilor, utilizarea resurselor locale disponibile pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi susţinerea acestor iniţiative printr-un set exhaustiv de politici, programe şi proiecte specifice ar putea genera rezultate semnificative. Localităţile din întreaga ţară se află în curs de transformare, fapt care are implicaţii sociale profunde – un prim pas pentru aceste comunităţi ar putea fi acceptarea realităţii şi adoptarea unei viziuni realiste cu privire la viitorul lor municipiu sau oraş, care ar putea fi mai mic ca dimensiune, dar mai prosper.

    Probleme privind furnizarea serviciilor şi externalităţi negative generate de creşterea neplanificată
    Deşi furnizarea de servicii reprezintă, în general, o problemă în mediul rural, creşterea anumitor zone urbane a creat dificultăţi semnificative în capacitatea de a furniza servicii. Serviciile de termoficare se află sub o presiune imensă ca urmare a lipsei de întreţinere şi investiţii, ceea ce îngreunează semnificativ continuarea furnizării serviciilor. Infrastructura rutieră şi investiţiile în transportul public sunt insuficiente, ceea ce conduce la creşterea congestionării traficului şi la probleme privind locurile de parcare în interiorul oraşelor. Sectorul locuinţelor şi sectorul gestionării deşeurilor solide reprezintă două probleme îngrijorătoare. În ceea ce priveşte locuinţele, în puţinele oraşe aflate în creştere, sectorul privat a răspuns în mare parte la cererea mare de locuinţe*9. Multe dintre aceste rezultate au fost generate într-o manieră neglijentă şi neplanificată, ceea ce a generat externalităţi negative semnificative (congestionare, poluarea aerului etc.). Studiile recente arată că preţurile ridicate ale locuinţelor din oraşele mari reprezintă principalul motiv pentru limitarea mobilităţii interne. Gestionarea deşeurilor solide reprezintă un alt sector în care oraşele din România au avut performanţe slabe, înregistrând printre cele mai ridicate rate de depozitare a deşeurilor din UE şi rate scăzute de reciclare. Drept urmare, România riscă să nu mai îndeplinească standardele UE în multe domenii, inclusiv în reciclarea deşeurilor.
    *9 Migrarea în masă aflată în curs de desfăşurare se traduce prin faptul că multe zone urbane pierd locuitori, ceea ce creează un dezechilibru între cerere şi ofertă: supraaglomerarea centrelor urbane şi o rată crescută de neocupare a locuinţelor în celelalte zone urbane.

    În contextul i) Pactului Verde European şi a impactului acestuia asupra criteriilor de eligibilitate şi a priorităţilor de investiţii şi ii) a expunerii semnificative a României la schimbările climatice, este necesară concentrarea asupra rolului oraşelor şi a rolului acestora în cadrul politicii climatice a României. Actualele investiţii sectoriale fragmentate (apă, drumuri, energie etc.) generează investiţii subevaluate şi neconectate, care nu contribuie la o strategie ecologică generală pentru oraşe. De asemenea, există o necesitate urgentă pentru creşterea semnificativă a investiţiilor în prevenirea şi pregătirea României pentru dezastre şi schimbări climatice, deoarece nivelul actual al investiţiilor este complet inadecvat pentru nivelul riscurilor la care este expusă România în acest sens. Stabilirea unor obiective şi monitorizarea progresului vor fi dificil de realizat, deoarece multe zone sectoriale nu au datele disponibile, iar acolo unde datele sunt disponibile, de multe ori, acestea nu sunt introduse în baze de date accesibile la nivel naţional.

    Probleme de capacitate administrativă
    Capacitatea autorităţilor urbane de planificare strategică şi de coordonare şi cooperare eficientă este limitată, fapt care le împiedică să valorifice pe deplin oportunităţile de dezvoltare şi finanţare. În cazul primăriilor mai mici, dimensiunea reprezintă o problemă suplimentară, atât în ceea ce priveşte capacitatea administrativă, cât şi în ceea ce priveşte potenţialul de furnizare eficientă a serviciilor publice. Insuficienţa reformei instituţionale de sus în jos indică necesitatea depunerii de eforturi suplimentare la nivelele descentralizate ale administraţiei publice şi necesitatea unor abordări de jos în sus în vederea rezolvării problemelor de guvernanţă din România şi îmbunătăţirii răspunderii sectorului public faţă de cetăţeni.
    Deşi analiza a fost realizată sectorial (social, economic, mediu, etc.), parcurgerea acestui document arată în mod clar că există câteva aspecte problematice care afectează mai multe domenii şi care se pot identifica cu uşurinţă într-un sector sau în altul. Printr-un proces de prioritizare, rezultatele ar putea fi împărţite în mai multe domenii cheie care ar trebui să fie considerate prioritare în procesul de elaborare a strategiei naţionale de dezvoltare urbană.
    Tabelul 2 Rezumatul provocărilor principale, constatărilor principale şi implicaţiile pentru politică

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Ca motoare ale │
│ │creşterii economice şi│
│ │concentrări ale │
│ │populaţiilor, oraşele │
│ │au un impact │
│ │disproporţionat asupra│
│ │mediului şi sunt mai │
│ │vulnerabile la │
│ │dezastre. │
│ │În virtutea funcţiilor│
│ │lor, administraţiile │
│ │oraşelor joacă un rol │
│ │incontestabil din │
│ │punctul de vedere al │
│ │ameliorării şi │
│ │adaptării. Acestea │
│ │merg de la │
│ │reglementarea formei │
│ │urbane, deciziile │
│Mediul, │investiţionale şi │
│managementul │planificarea │
│riscului la │infrastructurii până │
│dezastre şi │la renovarea │
│stadiul │clădirilor existente │
│serviciilor │pentru eficienţa │
│urbane │energetică şi │
│ │rezistenţa seismică. │
│ │Pandemia globală │
│ │recentă a adus în │
│ │prim-plan rolul pe │
│ │care îl joacă oraşele │
│ │pentru sănătatea │
│ │publică. Ca parte a │
│ │unei reveniri optime, │
│ │oraşele trebuie să se │
│ │protejeze contra │
│ │pandemiilor viitoare │
│ │prin analizarea atentă│
│ │a impactului │
│ │deciziilor lor de │
│ │investiţii, printre │
│ │altele, prin active │
│ │publice adecvate care │
│ │pot îndeplini mai │
│ │multe scopuri în │
│ │perioade de criză. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Există dovezi că │
│ │modelele curente de │
│ │creştere vor duce la o│
│ │dezvoltare │
│ │nesustenabilă. Rata │
│ │extinderii urbane │
│ │depăşeşte creşterea │
│ │populaţiei şi │
│ │dezvoltarea economică.│
│ │Extinderea urbană │
│ │către zonele │
│Modele de │periurbane şi golirea │
│creştere urbană│rezultată a zonelor │
│nesustenabile │urbane centrale, cu │
│ │precădere în oraşe cu │
│ │populaţii în scădere │
│ │erodează beneficiile │
│ │urbanizării. Deşi │
│ │complex, acesta este │
│ │un fenomen a cărui │
│ │rezolvare se situează │
│ │integral în sfera de │
│ │acoperire a unei │
│ │politici urbane şi a │
│ │autorităţilor locale. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Mobilitatea rapidă, │
│ │sigură, eficientă şi │
│ │accesibilă a │
│ │persoanelor şi │
│ │bunurilor este │
│ │esenţială pentru orice│
│ │sistem urban. │
│ │Extinderea curentă şi │
│ │axarea pe folosirea │
│ │autovehiculelor │
│ │private, precum şi │
│ │trecerea de la │
│ │transportul feroviar │
│ │la cel rutier ca │
│ │principală modalitate │
│ │de transport de marfă │
│Mobilitatea şi │sunt inadecvate din │
│conectivitatea │punct de vedere │
│ │economic, social şi de│
│ │mediu. Politica, │
│ │planificarea şi │
│ │investiţiile în │
│ │domeniul │
│ │transporturilor │
│ │reprezintă o funcţie │
│ │trans-sectorială (pe │
│ │orizontală şi pe │
│ │verticală), ceea ce îi│
│ │creşte complexitatea. │
│ │Cu toate acestea, are │
│ │şi beneficii multiple │
│ │(de mediu, sociale şi │
│ │economice), necesitând│
│ │astfel o analiză şi o │
│ │atenţie ţintită. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Productivitatea │
│ │economică şi │
│ │competitivitatea sunt │
│ │elemente cheie ale │
│ │oraşelor şi sunt │
│ │influenţate de o serie│
│ │de factori, cum ar fi │
│ │situarea geografică, │
│ │predominanţa │
│ │sectoarelor de │
│ │dezvoltare, calitatea │
│ │mediilor de trai, │
│ │activele economice │
│ │(infrastructură, │
│ │universităţi, dotări │
│ │naturale), accesul la │
│ │forţă de muncă de │
│ │calitate şi suficientă│
│ │şi procese de │
│ │guvernanţă uşoare şi │
│ │transparente (cum ar │
│ │fi obţinerea │
│ │autorizaţiilor). Deşi │
│ │este posibil ca o │
│Productivitatea│parte dintre acestea │
│economică │să nu fie │
│ │responsabilitatea │
│ │exclusivă a │
│ │autorităţilor locale –│
│ │unele sunt controlate │
│ │exclusiv de │
│ │autorităţile locale. │
│ │Administratorii │
│ │oraşelor trebuie să │
│ │controleze ferm │
│ │factorii care │
│ │influenţează │
│ │productivitatea │
│ │economică locală. La │
│ │nivel naţional, SNDU │
│ │trebuie să acorde o │
│ │atenţie deosebită │
│ │acestor lucruri şi să │
│ │îşi alinieze │
│ │strategiile sectoriale│
│ │(cum ar fi │
│ │transportul) şi să │
│ │elimine barierele │
│ │administrative (cum ar│
│ │fi mediul de │
│ │reglementare complex).│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Oraşele din România se│
│ │confruntă cu provocări│
│ │specifice legate de │
│ │creşterea │
│ │randamentului │
│ │economic, creşterea │
│ │activităţii economice │
│ │axate pe consum, │
│ │scăderea ratei de │
│ │creştere a populaţiei │
│ │şi îmbătrânirea │
│ │acesteia. Aceasta │
│ │necesită o abordare │
│ │diferenţiată şi │
│ │ţintită a oraşelor │
│ │aflate în creştere – │
│ │pentru controlarea │
│ │creşterii fără a │
│ │periclita │
│Contracţia │sustenabilitatea pe │
│oraşelor │termen lung, dar şi a │
│ │oraşelor care se │
│ │micşorează – pentru │
│ │identificarea unei │
│ │politici adecvate şi a│
│ │unor investiţii care │
│ │să asigure medii de │
│ │trai de calitate │
│ │pentru atenuarea │
│ │migraţiei. Strategia │
│ │trebuie să acorde o │
│ │atenţie specială şi │
│ │oraşelor care │
│ │înregistrează o │
│ │scădere sub nivelul de│
│ │sustenabilitate şi │
│ │unde perspectivele de │
│ │inversare a acestei │
│ │tendinţe sunt reduse │
│ │spre inexistente. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │SNDU trebuie să ofere │
│ │soluţii care pot fi │
│ │implementate pentru │
│ │contracararea unor │
│ │provocări legate de │
│ │locuinţe, cum ar fi │
│ │fondul de locuinţe │
│ │moştenit din era │
│ │comunistă, care │
│ │reprezintă mare parte │
│ │din spaţiile │
│ │rezidenţiale urbane, │
│ │dezvoltările │
│Calitatea │rezidenţiale │
│locuinţelor şi │monofuncţionale de la │
│oferta │periferii, care nu │
│disponibilă │beneficiază de o │
│ │infrastructură tehnică│
│ │şi socială │
│ │corespunzătoare, │
│ │consecinţa fiind │
│ │navetele lungi şi │
│ │furnizarea unui număr │
│ │insuficient de │
│ │locuinţe sociale │
│ │pentru a răspunde │
│ │cererii în creştere │
│ │din partea │
│ │locuitorilor urbani │
│ │vulnerabili. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Inegalităţile şi │
│ │excluziunea reduc │
│ │beneficiile creşterii │
│ │economice şi │
│ │prosperităţii asociate│
│ │urbanizării pentru │
│ │anumite categorii │
│ │sociale. În România, │
│ │marginalizarea păturii│
│ │sărace din mediul │
│ │urban are 4 │
│ │caracteristici │
│ │predominante: etnică │
│Societatea │(comunitatea romă), pe│
│incluzivă │criterii de vârstă │
│ │(persoanele │
│ │vârstnice), de gen şi │
│ │spaţiale. Soluţiile la│
│ │aceste provocări se │
│ │bazează pe decizii │
│ │legate de furnizarea │
│ │de locuinţe sociale, │
│ │investiţii în mediile │
│ │publice, educaţie │
│ │corespunzătoare │
│ │economiilor locale şi │
│ │rezultate medicale │
│ │îmbunătăţite. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Strategia ar trebui să│
│ │consolideze schimbarea│
│ │de paradigmă dinspre │
│ │guvern spre │
│ │guvernanţă, axându-se │
│ │pe i) îmbunătăţirea │
│ │capacităţii │
│ │autorităţilor locale │
│ │(îmbunătăţirea │
│ │capabilităţii tehnice │
│ │de planificare │
│ │strategică şi │
│ │implementare a │
│ │proiectelor, proiecte │
│Guvernanţa şi │participative şi │
│capacitatea │parteneriate); ii) │
│ │îmbunătăţirea │
│ │cooperării │
│ │inter-guvernamentale │
│ │(pe orizontală şi pe │
│ │verticală); iii) │
│ │guvernanţa │
│ │electronică, în │
│ │special pentru fondul │
│ │funciar şi cadastru; │
│ │iv) un mediu de │
│ │reglementare │
│ │uniformizat şi v) │
│ │îmbunătăţirea │
│ │resurselor financiare │
│ │municipale. │
└───────────────┴──────────────────────┘


    În chestionarul realizat la nivelul administraţiilor locale, marea majoritate a acestora (72%) au indicat faptul că se confruntă cu un deficit în ceea ce priveşte capacitatea de specialişti. Acest lucru a fost identificat mai ales în legătură cu procesul de planificare şi de implementare a proiectelor. Nevoile de competenţe tehnice în aceste privinţe coincid parţial cu necesităţile de infrastructură, al de-al doilea deficit de capacitate tehnică fiind identificat în domeniile infrastructurii rutiere şi urbanismului. Peste 60% dintre oraşe au declarat că ar prefera să acopere acest deficit prin consolidarea capacităţii la nivel local şi nu prin contractarea de servicii externe.

    V. Clasificarea oraşelor din România după dinamica demografică, spaţială şi economică
    În total, în România există 2.862 de comune (localităţi rurale) şi 319 oraşe (localităţi urbane). Unităţile administrativ-teritoriale urbane includ capitala, 40 de municipii reşedinţă de judeţ, 62 de municipii şi 216 oraşe.
    În cadrul studiilor de specialitate sunt subliniate două niveluri spaţiale suplimentare, recunoscând tendinţele actuale de peri-urbanizare şi relaţiile teritoriale dintre oraşe şi teritoriul din jurul acestora, mai precis, localităţi periurbane şi zone urbane funcţionale. Acestea nu se bucură încă de un statut juridic, dar s-au consolidat în cadrul procesului de elaborare a politicilor de dezvoltare naţională şi locală. Per total, oraşele reprezintă 56% din populaţia totală a României, în timp ce zonele urbane funcţionale, identificate prin noua metodologie globală (CE – OCDE), reprezintă 76% din populaţia totală.
    Conceptul de zonă periurbană nu reprezintă un concept unic la nivelul României, ci este legat de alte concepte care desemnează modele similare din întreaga lume, cum ar fi zona metropolitană sau zona suburbană. Faptul că această nouă tendinţă este denumită formarea zonei periurbane se bazează pe două motive: i) conceptul a fost deja în uz în România timp de jumătate de secol (Stahl, 1969; M. Constantinescu, 1974); şi ii) în contextul european, termenul indică de asemenea urbanizarea unei zone tipic rurală, fie prin migrarea populaţiei urbane spre mediul rural, unde încearcă să adopte un stil de viaţă sustenabil, sau prin popularea de către orăşenii care aleg să trăiască în mediul rural din vecinătatea oraşului, deseori mai accesibil ca preţ, care fac naveta către nucleul urban la locul de muncă, şcoală, etc.
    Zona periurbană reprezintă primul inel de localităţi adiacente unui oraş - denumit oraş-nucleu, dacă este discutat în contextul relaţiei sale cu localităţile înconjurătoare. Zona periurbană poate include municipalităţi şi oraşe cu o populaţie mai mică, denumite oraşe periurbane şi comune. În total, în România există: 260 de oraşe-nucleu, 59 de oraşe periurbane şi 1312 comune periurbane.
    Aglomerarea urbană este termenul folosit pentru a se referi la oraşele-nucleu împreună cu primul inel de localităţi, atât urbane, cât şi rurale.
    Zonele urbane funcţionale (ZUF) se referă la oraş şi la zona de navetism, ceea ce ar putea reprezenta o zonă mai largă decât cea periurbană. Zona de navetism include localităţile înconjurătoare de unde cel puţin 15% dintre rezidenţii angajaţi călătoresc zilnic pentru a lucra în oraş. Aceste zone surprind modele zilnice de mobilitate determinate de piaţa muncii şi nu urmăresc neapărat dinamica zonei urbane şi periurbane. De fapt, în ultimele decenii, creşterea populaţiei şi a suprafeţelor construite, acolo unde există, au fost puternic localizate chiar în cadrul oraşelor şi în primul inel de localităţi din jurul acestora (Petrovici 2020). Cu toate acestea, ZUF-urile sunt utilizate pentru a înţelege, de asemenea, potenţialul de dezvoltare al oraşelor mai puţin dinamice, ca urmare a proximităţii şi a conexiunilor cu un pol dinamic.
    Zona construită se referă la suprafaţa acoperită de structuri artificiale, atât în mediul urban, cât şi rural. Nucleul urban se referă la zona construită iniţială a unui oraş - aceea care exista înainte de 1990 şi anterior extinderii urbane. Centrul urban nu include aşezările de tip rural pe care un oraş le poate avea sub administrare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3 Ilustrare schematică a unităţilor spaţiale de analiză
    Dinamica duală a creşterii şi a declinului. În ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creştere şi declin. Tendinţele demografice, spaţiale şi economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferenţe mari din punct de vedere al intensităţii de manifestare a creşterii sau a declinului din cele 319 oraşe, ceea ce indică complexitatea României urbane şi diversele forme în care a fost remodelată în ultimele decenii. Cu toate acestea, intersecţia datelor demografice, spaţiale şi economice permite o grupare a oraşelor în funcţie de dinamica dominantă de creştere, stagnare sau contracţie, menită să informeze o implementare nuanţată a SNDU.

    Dinamica demografică
    Din 1992, populaţia României a scăzut cu 3,7%, tendinţa fiind constant negativă. Structura demografică s-a schimbat semnificativ, deoarece rata natalităţii a scăzut de la 13,6% la 9,2% din 1992, iar România se confruntă cu a patra cea mai mare rată de emigrare din UE. În prezent, 16% din totalul populaţiei urbane are 65 de ani sau peste această vârstă, de două ori mai mult decât în 1992, iar cea mai numeroasă grupă de vârstă, cea născută după decretul comunist pro-natalitate din 1969, se apropie de vârsta de pensionare. În acelaşi timp, procentul copiilor sub 14 ani a scăzut de la 25% în 1992 la 14% în 2020. Tendinţele demografice naţionale au implicaţii directe asupra comunităţilor urbane şi reprezintă o parte importantă a procesului de elaborare a politicilor şi, în cele din urmă, a deciziilor de investiţii şi a managementului dezvoltării.
    În ceea ce priveşte sporul demografic, există unele particularităţi regionale care ar trebui luate în considerare. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, regiunea istorică a Moldovei, creşterea populaţiei este atipică, în comparaţie cu celelalte regiuni ale României. Imigraţia este principalul motor din spatele acestei schimbări, deoarece în 2019 s-au înregistrat 64.479 imigranţi internaţionali, din care 59% provenind din Republica Moldova, ţară vecină, şi alte 10% provenind din Ucraina. În total, 64% din numărul total de imigranţi sunt înregistraţi în regiunea Moldovei, mai exact în judeţele Iaşi şi Vaslui.*10
    *10 Date INS Tempo-POP310D.

    Cu toate acestea, de regulă, aceşti noi cetăţeni nu locuiesc în localitatea în care şi-au înregistrat adresa permanentă. Perspectiva de a deveni cetăţean român este deosebit de atractivă pentru un român originar din regiunea Bucovina (Ucraina) şi din Republica Moldova, deoarece aceasta le acordă acces la Uniunea Europeană. Prin urmare, oraşele din această regiune au înregistrat o creştere spectaculoasă a populaţiei în ultimul deceniu, reprezentând o dinamică anormală în comparaţie cu tendinţele naţionale. Pentru a ilustra acest aspect, această creştere a populaţiei nu este compensată de o creştere spaţială comparabilă.
    La nivel local, oraşele de toate tipurile se confruntă, în general, cu un declin demografic, cu unele excepţii determinate de i) rolul jucat în dezvoltarea regională sau naţională (pol de creştere, reşedinţă de judeţ) şi ii) conexiunile geografice şi proximitatea faţă de oraşele mari şi oportunităţi. Faţă de 2003, oraşele au pierdut 5,1% din populaţia rezidentă, dar tendinţele migraţiei interne au convers către oraşele cele mai mari, noii rezidenţi stabilindu-se în zonele periurbane ale acestora, care au crescut cu 5,1%. În marea lor majoritate, cele 62 de oraşe a căror populaţie a crescut din 2003 sunt grupate de regulă în jurul zonelor urbane funcţionale ale marilor oraşe, în timp ce 5 dintre cele 9 oraşe atipice sunt situate în regiunea Moldovei, iar celelalte prezintă anumite particularităţi sau active locale.
    Aceste tendinţe au accentuat inegalităţile dintre oraşe şi, uneori, au estompat liniile dintre urban şi rural. Faţă de 2003, Bragadiru, oraşul cu cea mai rapidă creştere, situat în zona periurbană a Bucureştiului, a crescut cu 231%, în timp ce Slănic, din judeţul Prahova, a pierdut 23% din populaţia totală, înregistrând cea mai severă scădere. Comuna Floreşti, situată în zona periurbană a oraşului Cluj-Napoca, a atras 35.000 de noi locuitori, trecând de la o comună cu mai puţin de 10.000 de locuitori la o localitate mai mare decât 85% dintre oraşe. În acelaşi timp, 116 oraşe au scăzut sub pragul oficial minim de 10.000 de locuitori pe care o localitate trebuie să-l atingă pentru a fi considerată urbană, oraşul cel mai puţin populat, Băile Tuşnad, având numai 1.600 de locuitori.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 4 Tendinţe demografice în perioada 1992-2020 în România,
    în mediul urban, periurban şi în alte zone rurale
    Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 5 Dinamica demografică în oraşele-nucleu zonele periurbane
    şi zonele urbane funcţionale, după tipologia urbană, 2003-2020
    Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 6 Dinamica demografică în România în perioada 2003-2019
    Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D)
    Tabelul 3 Clasificarea dinamicii demografice în 260 de aglomerări urbane, în funcţie de sporul populaţiei, 2003-2018

┌──────────┬───────────────────────────┐
│Dinamica │ │
│populaţiei│ │
│2003-2018 │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Buftea, Cluj-Napoca, │
│≥10% │Eforie, Iaşi, Recaş, │
│ │Timişoara │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Bistriţa, Cajvana, Ciacova,│
│ │Mihăileşti, Podu Iloaiei, │
│≥5% │Rădăuţi, Sibiu, Solca, │
│ │Şomcuţa Mare, Suceava, │
│ │Ungheni, Vicovu de Sus │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Alba Iulia, Avrig, │
│ │Bistriţa, Bolintin-Vale, │
│ │Borşa, Bucureşti, Codlea, │
│≥2% │Curtici, Întorsura │
│ │Buzăului, Jimbolia, Livada,│
│ │Oradea, Răcari, Rupea, │
│ │Sângeorz-Băi, Sânnicolau │
│ │Mare, Sântana │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Agnita, Boldeşti-Scăieni, │
│ │Braşov, Constanţa, │
│≥0% │Dumbrăveni, Gura Humorului,│
│ │Miercurea Nirajului, │
│ │Pâncota, Piteşti, Râmnicu │
│ │Vâlcea, Roznov, Ţăndărei │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Adjud, Arad, Băbeni, Bacău,│
│ │Baia Mare, Băicoi, Baraolt,│
│ │Beclean, Botoşani, Budeşti,│
│ │Buziaş, Călimăneşti, │
│ │Cernavodă, Chişineu-Criş, │
│ │Craiova, Cristuru Secuiesc,│
│ │Deta, Dolhasca, Fălticeni, │
│ │Focşani, Gătaia, Ineu, │
│ │Lipova, Mangalia, │
│ │Mărăşeşti, Medgidia, │
│ │Miercurea Ciuc, Miercurea │
│ │Sibiului, Mioveni, Nădlac, │
│≥-5% │Odorheiu Secuiesc, Râmnicu │
│ │Sărat, Reghin, Rovinari, │
│ │Săcuieni, Salonta, Satu │
│ │Mare, Seini, Sfântu │
│ │Gheorghe, Sighetu │
│ │Marmaţiei, Sighişoara, │
│ │Şimleu Silvaniei, │
│ │Târgovişte, Târgu Frumos, │
│ │Târgu Jiu, Târgu Mureş, │
│ │Târgu Neamţ, Titu, │
│ │Topoloveni, Ulmeni, Urlaţi,│
│ │Urziceni, Valea lui Mihai, │
│ │Vălenii de Munte, Vaslui, │
│ │Zalău, Zărneşti │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Aleşd, Babadag, Băile │
│ │Govora, Băile Olăneşti, │
│ │Băile Tuşnad, Bârlad, │
│ │Bechet, Beiuş, Bicaz, Blaj,│
│ │Borsec, Brezoi, Broşteni, │
│ │Bucecea, Buhuşi, Buzău, │
│ │Călăraşi, Câmpulung │
│ │Moldovenesc, Caransebeş, │
│ │Carei, Cavnic, Covasna, │
│ │Curtea de Argeş, Dej, Deva,│
│ │Drobeta-Turnu Severin, │
│ │Făget, Feteşti, Filiaşi, │
│ │Flămânzi, Fundulea, Găeşti,│
│ │Galaţi, Geoagiu, │
│ │Gheorgheni, Gherla, Hârlău,│
│≥-10% │Hârşova, Haţeg, Iernut, │
│ │Isaccea, Jibou, Marghita, │
│ │Mediaş, Mizil, Moineşti, │
│ │Moreni, Năsăud, Negreşti, │
│ │Negru Vodă, Oneşti, │
│ │Orăştie, Oţelu Roşu, │
│ │Paşcani, Piatra-Neamţ, │
│ │Ploieşti, Sângeorgiu de │
│ │Pădure, Segarcea, Siret, │
│ │Slatina, Slobozia, Sovata, │
│ │Târgu Bujor, Târgu │
│ │Cărbuneşti, Târgu Lăpuş, │
│ │Târgu Ocna, Târgu Secuiesc,│
│ │Tăşnat, Tecuci, Tismana, │
│ │Tulcea, Turceni, Turda, │
│ │Vatra Dornei, Victoria, │
│ │Videle, Vişeu de Sus │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Aiud, Alexandria, Anina, │
│ │Baia de Aramă, Băileşti, │
│ │Bălceşti, Balş, Berbeşti, │
│ │Brad, Breaza, Călan, │
│ │Câmpina, Câmpulung, │
│ │Caracal, Cehu Silvaniei, │
│ │Costeşti, Cugir, Dărăbani, │
│ │Dorohoi, Drăgăneşti-Olt, │
│ │Drăgăşani, Făgăraş, │
│ │Fierbinţi-Târg, Giurgiu, │
│ │Horezu, Huedin, Huşi, │
│≥-15% │Ianca, Însurăţei, │
│ │Lehliu-Gară, Măcin, Motru, │
│ │Murgeni, Nehoiu, Novaci, │
│ │Olteniţa, Oraviţa, Orşova, │
│ │Petrila, Piatra-Olt, │
│ │Pogoanele, Potcoava, │
│ │Pucioasa, Reşiţa, Roman, │
│ │Săliştea de Sus, Sărmaşu, │
│ │Scorniceşti, Sebiş, Sinaia,│
│ │Slănic, Brăila, Ştefăneşti,│
│ │Strehaia, Târnăveni, │
│ │Ţicleni, Uricani │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Făurei, Lupeni, Moldova │
│ │Nouă, Petroşani, Roşiori de│
│<-15% │Vede, Săveni, Ştei, Sulina,│
│ │Turnu Măgurele, Vânju Mare,│
│ │Zimnicea, Zlatna │
└──────────┴───────────────────────────┘

    Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D)

    Tabelul 4 Clasificarea dinamicii demografice în 59 de zone periurbane, în funcţie de sporul populaţiei în 2003-2018

┌──────────┬───────────────────────────┐
│Dinamica │ │
│populaţiei│ │
│2003-2018 │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Aidud, Bragadiru, Chitila, │
│ │Cisnădie, Ghimbav, │
│ │Măgurele, Năvodari, │
│ │Odobeşti, Otopeni, Ovidiu, │
│≥10% │Pantelimon, │
│ │Popeşti-Leordeni, Râşnov, │
│ │Săcele, Salcea, Ştefăneşti,│
│ │Tăuţii-Măgherăuş, │
│ │Techirghiol, Voluntari │
├──────────┼───────────────────────────┤
│≥5% │Pecica │
├──────────┼───────────────────────────┤
│≥2% │Baia Sprie, Sălişte, Sebeş │
├──────────┼───────────────────────────┤
│≥0% │Amara, Copşa Mică, │
│ │Milişăuţi, Ocnele Mare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Bocşa, Dărmăneşti, │
│ │Dragomireşti, Frasin, │
│≥-5% │Liteni, Murfatlar, │
│ │Negreşti-Oaş, Ocna │
│ │Sibiului, Teiuş, Vlăhiţa │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Comăneşti, Nucet, Panciu, │
│≥-10% │Simeria, Slănic-Moldova, │
│ │Topliţa │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Azuga, Bumbeşti-Jiu, │
│ │Buşteni, Câmpia Turzii, │
│≥-15% │Comarnic, Fieni, Hunedoara,│
│ │Ocna Mureş, Pătârlagele, │
│ │Plopeni, Predeal, Tălmaciu,│
│ │Vulcan │
├──────────┼───────────────────────────┤
│<-15% │Aninoasa, Bălan, Vaşcău │
└──────────┴───────────────────────────┘

    Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D)


    Dinamica spaţială
    Reorganizarea demografică naţională în jurul zonelor urbane mari şi declinul demografic urban general au remodelat forma şi structura oraşelor şi a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces de expansiune accelerată a amprentei urbane, depăşind cu mult creşterea demografică, această amprentă extinzându-se uneori în primul inel periurban, iar, pe de altă parte, nucleele urbane ale oraşelor de toate tipurile se confruntă cu fenomenul de golire a centrului urban.
    Dinamica duală constituie provocări importante pentru dezvoltarea durabilă, în special utilizarea excesivă a terenurilor şi dispersia funcţiilor urbane ca urmare a proiectelor de dezvoltare imobiliară necontrolate, fragmentate, de utilizare de noi terenuri şi a scăderii atractivităţii nucleului urban, consecinţă a accesului limitat la spaţiile publice de calitate, învechirea fondului imobiliar, scăderea condiţiilor de viaţă – trăsături valabile pentru toate oraşele, traficul aglomerat şi spaţiile de parcare supraaglomerate – specifice oraşelor mai dinamice şi ratele ridicate de neocupare a spaţiilor – cu precădere în oraşele în declin.
    Având în vedere tiparele spaţiale complexe, cum ar fi rededicarea loturilor vacante intravilane, densificarea, extinderea sau golirea, care pot avea loc simultan într-o zonă urbană, există numeroase metode de evaluare a dinamicii oraşelor. În timp ce fenomenul de golire - contracţia spaţială poate fi un fenomen mai dificil de evaluat, care necesită coroborarea mai multor indicatori, cum ar fi zonele dezafectate, vârsta şi starea fondului imobiliar sau accesul şi calitatea spaţiului public, creşterea spaţială este mai uşor de cuantificat.
    Expansiunea urbană se fundamentează pe doi factori principali: i) poate exista o creştere a spaţiilor cu utilizare economică (comercială, de birouri sau industrială) şi II) zonele de locuit se pot extinde pe măsură ce apar zone rezidenţiale nou înfiinţate. În general, expansiunea economică tinde să consume mai multe resurse funciare şi să fie localizată în zona periurbană. Acest lucru se întâmplă deoarece expansiunea economică necesită adesea loturi mari de teren pentru parcurile industriale şi comerciale, acestea negăsindu-se de obicei în centrul urban.
    Extinderea rezidenţială, pe de altă parte, poate lua mai multe forme – dezvoltări imobiliare de prin rededicarea loturilor vacante intravilane sau prin utilizarea de noi terenuri, compacte sau extinse, cu o tendinţă de creştere pe verticală mai accentuată, în special în contextele cu o cultură de case multi-familiale. Scara dezvoltărilor rezidenţiale permite, de asemenea, dezvoltarea imobiliară prin rededicarea loturilor vacante intravilane şi compactarea. În contextul românesc, proiectele rezidenţiale pentru rededicarea loturilor vacante intravilane şi a celor situate la marginea celor mai dinamice oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov) constau cel mai probabil în blocuri de locuinţe, datorită oportunităţilor de piaţă imobiliară, însă o mare parte a creşterii rezidenţiale, în special în inelul periurban şi oraşele mai puţin dinamice, urmează modelul extinderii cu dezvoltarea fragmentată a clădirilor joase (case mono-familiale).
    Figura 7 Selectarea indicatorilor pentru părăsirea nucleului urban
 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa: Prelucrări pe baza
    INS Tempo, Eurostat, Filip şi Cocean (2012).
    Contracţia spaţială sau părăsirea nucleului urban se manifestă printr-o varietate de factori care duc la scăderea calităţii mediului urban, inclusiv fondul imobiliar îmbătrânit, supraaglomerarea, numărul mare de situri urbane neocupate şi zonele dezafectate, calitatea în scădere a spaţiului public şi a infrastructurii pietonale. Acest fenomen afectează atât oraşele în creştere cât şi pe cele afectate de contracţie, deşi factorii pot fi diferiţi: oraşele dinamice sunt afectate de aglomeraţia din trafic, supraaglomerarea parcărilor şi presiunea crescută asupra infrastructurii sociale existente, în timp ce oraşele afectate de contracţie se deteriorează din cauza eforturilor insuficiente de regenerare a mediului urban îmbătrânit.
    Calitatea condiţiilor de trai din România este sub media UE, în ciuda unei îmbunătăţiri semnificative a indicatorilor în ultimul deceniu, la nivel naţional, suprafaţa construită pe cap de locuitor fiind de numai 19,5 mp, mai puţin de jumătate din media UE de 42,6 m2, 1,1 camere / cap de locuitor în România, comparativ cu 1,7 camere/cap de locuitor, iar 45,8% din populaţie trăieşte într-o gospodărie supraaglomerată, procent aproape de trei ori mai mare decât media UE. Mai mult decât atât, 87% din locuinţele urbane au fost construite înainte de 1990, prezentând riscuri seismice semnificative şi provocări pentru eforturile de decarbonizare, în special având în vedere procentul scăzut de renovare a fondului imobiliar (6%) şi lipsa eforturilor integrate, renovarea concentrându-se doar pe reabilitarea termică a faţadei. Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, iar alte 52 de oraşe sunt clasificate ca fiind cu risc ridicat, confruntându-se astfel cu rezilienţa la cutremur, în timp ce majoritatea clădirilor publice şi private nu respectă standardele de accesibilitate.
    Oraşele se confruntă cu menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii spaţiului public, precum şi cu asigurarea accesului echitabil la spaţiile verzi şi publice. Procentul ridicat de spaţii urbane dezafectate rezultate din restructurarea activităţii de producţie şi peri-urbanizarea acestui tip de activităţi reprezintă atât o provocare, cât şi o oportunitate de regenerare. Lipsa măsurilor conduce la fragmentare suplimentară şi la scăderea calităţii vieţii în cartierele din vecinătate, însă reprezintă resurse funciare cu o bună amplasare a căror redezvoltare şi reconversie funcţională ar trebui să reprezinte o prioritate: pentru oraşele în creştere, aceste zone au o valoare de piaţă ridicată, dacă sunt conectate adecvat la serviciile publice, în timp ce în situaţia oraşelor afectate de contracţie sau a celor statice, acestea pot fi utilizate de către administraţia publică pentru a îmbunătăţi accesul la spaţiile publice şi la cele verzi.
    Figura 8 Comparaţie între zonele urbane din România
     şi indicatorii calităţii vieţii din UE
 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa: Date INS Tempo şi Eurostat.
    Pentru a fundamenta mai bine punerea în aplicare a măsurilor recomandate în cadrul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană şi pentru a avansa mai ales spre obiectivul sustenabilităţii spaţiale, este important să înţelegem tiparele de expansiune spaţială şi factorii care stau la baza modelelor de creştere respective. Argumentele prezentate în continuare vor detalia modelele de expansiune spaţială. Din analiza evoluţiei amprentei urbane între 2006 şi 2018, se desprind patru categorii de dinamici spaţiale: creştere accelerată (>10%), creştere moderată (5%-10%), creştere marginală (1%-5%) şi amprentă statică (0% până la 1%).
    Tabelul 5 Clasificarea zonelor urbane în funcţie de dinamica spaţială bazată pe creşterea zonei construite în limitele administrative*11
    *11 Legendă: A = Reşedinţă de judeţ, B=Oraşul periurban al reşedinţei de judeţ, C = oraşele din cadrul zonelor ZUF ale reşedinţelor de judeţ, E = alte oraşe cu zone ZUF, F=alte oraşe

┌──────────┬─┬─────────────────────────┐
│ │ │Alba Iulia, Baia Mare, │
│ │ │Bistriţa, Braşov, │
│ │ │Bucureşti, Cluj-Napoca, │
│ │A│Miercurea Ciuc, Oradea, │
│ │ │Piatra-Neamţ, Ploieşti, │
│ │ │Sibiu, Slobozia, Suceava,│
│ │ │Târgovişte, Târgu Mureş, │
│ │ │Timişoara, Zalău │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│CREŞTERE │ │Buftea, Chitila, │
│ACCELERATĂ│ │Cisnădie, Codlea, │
│>10% │B│Ghimbav, Năvodari, │
│ │ │Otopeni, Pantelimon, │
│ │ │Râşnov, Săcele, Sebeş, │
│ │ │Voluntari │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │C│Mihăileşti │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Beclean, Mangalia, │
│ │D│Odorheiu Secuiesc, │
│ │ │Reghin, Sebiş, Titu │
├──────────┼─┼─────────────────────────┤
│ │ │Arad*, Botoşani, Buzău, │
│ │ │Constanţa, Craiova, │
│ │A│Focşani, Galaţi, Iaşi, │
│ │ │Piteşti, Satu Mare, │
│ │ │Sfântu Gheorghe, Slatina │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│CREŞTERE │B│Bragadiru, Popeşti │
│MODERATĂ │ │Leordeni │
│(5% -10%) ├─┼─────────────────────────┤
│ │C│Avrig, Băicoi, Ungheni, │
│ │ │Videle │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │D│Curtea de Argeş, Feteşti,│
│ │ │Sighişoara, Turceni │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │F│Târgu Cărbuneşti │
├──────────┼─┼─────────────────────────┤
│ │ │Brăila, Deva, │
│ │A│Drobeta-Turnu-Severin, │
│ │ │Râmnicu Vâlcea, Reşiţa, │
│ │ │Târgu Jiu, Tulcea │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Ardud, Pecica, │
│ │B│Ştefăneşti, │
│ │ │Tăuţii-Măgherăuş │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │D│Curtici, Medgidia, │
│ │ │Răcari, Urlaţi │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│CREŞTERE │ │Adjud, Bârlad, Beiuş, │
│MARGINALĂ │ │Câmpina, Caracal, │
│(1% - 5%) │ │Cristuru Secuiesc, Dej, │
│ │ │Drăgăşani, Găeşti, │
│ │ │Gheorgheni, Huşi, Lugoj, │
│ │E│Mizil, Moineşti, Oneşti, │
│ │ │Oraviţa, Paşcani, │
│ │ │Pucioasa, Râmnicu Sărat, │
│ │ │Sălişte, Salonta, Sighetu│
│ │ │Marmaţiei, Turda, │
│ │ │Urziceni, Vatra Dornei │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Baraolt, Bechet, Cajvana,│
│ │F│Gătaia, Iernut, Isaccea, │
│ │ │Jibou, Lupeni, Mioveni, │
│ │ │Novaci, Ţicleni │
├──────────┼─┼─────────────────────────┤
│ │A│Alexandria, Bacău, │
│ │ │Călăraşi, Giurgiu, Vaslui│
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Amara, Baia Sprie, Bocşa,│
│ │ │Bumbeşti-Jiu, Eforie, │
│ │ │Hunedoara, Măcin, │
│ │ │Măgurele, Milişăuţi, │
│ │B│Negreşti-Oaş, Ocnele │
│ │ │Mari, Odobeşti, Ovidiu, │
│ │ │Predeal, Roznov, Salcea, │
│ │ │Simeria, Techirghiol, │
│ │ │Vlăhiţa │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Aninoasa, Azuga, Bălan, │
│ │ │Buşteni, Câmpia Turzii, │
│ │ │Comăneşti, Comarnic, │
│ │ │Copşa Mică, Dărmăneşti, │
│ │ │Dragomireşti, Fieni, │
│ │C│Frasin, Liteni, │
│ │ │Murfatlar, Nucet, Ocna │
│ │ │Mureş, Panciu, │
│ │ │Pătârlagele, Plopeni, │
│ │ │Slănic-Moldova, Solca, │
│ │ │Teiuş, Topliţa, Vaşcău, │
│ │ │Vulcan │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Băbeni, Băile Govora, │
│ │ │Băile Olăneşti, │
│ │ │Boldeşti-Scăieni, │
│ │ │Bolintin-Vale, Bucecea, │
│ │ │Budeşti, Buhuşi, Cavnic, │
│ │ │Ciacova, Costeşti, │
│ │D│Fierbinţi-Târg, Fundulea,│
│ │ │Lehliu Gară, Mărăşeşti, │
│ │ │Ocna Sibiului, Pâncota, │
│ │ │Piatra-Olt, Podu Iloaiei,│
│ │ │Recaş, Săcuieni, Sântana,│
│ │ │Şomcuta Mare, Tălmaciu, │
│ │ │Topoloveni, Zărneşti, │
│ │ │Zlatna │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Abrud, Aiud, Aleşd, Băile│
│ │ │Herculane, Balş, Blaj, │
│ │ │Borsec, Brad, Buziaş, │
│ │ │Călimăneşti, Câmpeni, │
│ │ │Câmpulung, Câmpulung │
│ │ │Moldovenesc, Caransebeş, │
│ │ │Carei, Cernavodă, │
│ │ │Chişineu-Criş, Cugir, │
│ │ │Deta, Făgăraş, Făget, │
│STATICE │ │Gherla, Gura Humorului, │
│ │ │Hârşova, Haţeg, Huedin, │
│ │ │Ineu, Lipova, Marghita, │
│ │E│Mediaş, Moldova Nouă, │
│ │ │Moreni, Motru, Năsăud, │
│ │ │Olteniţa, Orăştie, │
│ │ │Orşova, Oţelu Roşu, │
│ │ │Petroşani, Roman, Roşiori│
│ │ │de Vede, Rovinari, │
│ │ │Sânnicolau Mare, Şimleu │
│ │ │Silvaniei, Sinaia, │
│ │ │Sovata, Ştei, Târgu │
│ │ │Secuiesc, Târnăveni, │
│ │ │Valea lui Mihai, Vălenii │
│ │ │de Munte, Vicovu de Sus, │
│ │ │Victoria, Zimnicea │
│ ├─┼─────────────────────────┤
│ │ │Agnita, Anina, Babadag, │
│ │ │Baia de Aramă, Baia de │
│ │ │Arieş, Băile Tuşnad, │
│ │ │Băileşti, Bereşti, Bicaz,│
│ │ │Borşa, Brezoi, Broşteni, │
│ │ │Calafat, Călan, │
│ │ │Căzăneşti, Cehu │
│ │ │Silvaniei, Corabia, │
│ │ │Covasna, Dăbuleni, │
│ │ │Dărăbani, Dolhasca, │
│ │ │Dorohoi, Drăgăneşti-Olt, │
│ │ │Dumbrăveni, Fălticeni, │
│ │ │Făurei, Filiaşi, │
│ │ │Flămânzi, Geoagiu, │
│ │ │Hârlău, Horezu, Ianca, │
│ │ │Însurăţei, Întorsura │
│ │ │Buzăului, Jimbolia, │
│ │F│Livada, Luduş, Miercurea │
│ │ │Nirajului, Murgeni, │
│ │ │Nădlac, Negreşti, Negru │
│ │ │Vodă, Nehoiu, Petrila, │
│ │ │Pogoanele, Potcoava, │
│ │ │Rupea, Săliştea de Sus, │
│ │ │Sângeorgiu de Pădure, │
│ │ │Sângeorz-Băi, Sărmaşu, │
│ │ │Săveni, Scorniceşti, │
│ │ │Segarcea, Seini, Siret, │
│ │ │Slănic, Ştefăneşti, │
│ │ │Strehaia, Sulina, │
│ │ │Ţăndărei, Târgu Bujor, │
│ │ │Târgu Frumos, Târgu │
│ │ │Lăpuş, Târgu Neamţ, Târgu│
│ │ │Ocna, Tăşnad, Tecuci, │
│ │ │Tismana, Ulmeni, Uricani,│
│ │ │Vânju Mare, Vişeu de Sus │
└──────────┴─┴─────────────────────────┘

    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.

    Majoritatea oraşelor aflate într-o creştere spaţială accelerată, a căror amprentă construită s-a extins cu mai mult de 10%, sunt fie reşedinţe de judeţ, fie situate în inelul peri-urban al unei reşedinţe de judeţ dinamice, şi anume, Bucureşti, Braşov, Constanţa, Sibiu şi Alba Iulia - din cele 38 de oraşe în expansiune rapidă, 17 sunt reşedinţe de judeţ şi 12 sunt situate în inelul periurban al unei reşedinţe de judeţ. Modelele de creştere sunt determinate în principal de expansiunea rezidenţială, manifestată ca o dezvoltare a imobilelor de mică înălţime, fragmentată şi treptată a terenurilor de tip greenfield, o extindere urbană efectiv necontrolată. Cu patru excepţii, toate aceste oraşe au cunoscut o creştere a populaţiei fie în interiorul nucleului, fie în inelul periurban - excepţiile sunt Slobozia, Reghin, Sebiş şi Titu.
    Jumătate dintre oraşele a căror amprentă urbană s-a extins cu un procent mai mare de 5%, dar mai puţin de 10% sunt reşedinţe de judeţ, în timp ce alte şase oraşe sunt situate fie într-un inel periurban, fie în zona urbană funcţională a unei reşedinţe de judeţ. Dintre cele cinci oraşe cu creştere moderată situate în afara influenţei unei reşedinţe de judeţ, în trei dintre acestea principalul motor al creşterii a fost expansiunea industrială şi comercială. Şapte din cele 22 de oraşe au o populaţie în scădere atât în nucleul urban cât şi în inelul periurban: Curtea de Argeş, Târgu Cărbuneşti, Turceni, Sighişoara, Slatina, Avrig, Videle.
    Majoritatea oraşelor dinamice din punct de vedere spaţial, 73% (44/60) dintre cele cu creştere accelerată sau moderată, se extind atât în limitele administrative, cât şi în afara acestora. Acest lucru accentuează necesitatea unor abordări inter-jurisdicţionale în ceea ce priveşte planificarea, investiţiile şi managementul creşterii, în special la nivelul inelului periurban şi al zonelor urbane funcţionale. Se subliniază astfel importanţa ca zonele metropolitane să capete mai multă putere legislativă şi ca acest nivel de planificare să devină o cerinţă pentru o dezvoltare urbană integrată pe orizontală şi coerentă.
    Tabelul 6 Dinamica demografică a zonelor urbane care prezintă o creştere accelerată a zonelor construite

┌──────────┬──────────┬────────────────┐
│ │ │Alba Iulia, Baia│
│ │ │Mare, Bistriţa, │
│ │ │Braşov, │
│ │ │Bucureşti, │
│ │ │Cluj-Napoca, │
│ │ │Miercurea Ciuc, │
│ │Reşedinţă │Oradea, │
│ │de judeţ │Piatra-Neamţ, │
│ │ │Ploieşti, Sibiu,│
│ │ │Slobozia, │
│ │ │Suceava, │
│ │ │Târgovişte, │
│ │ │Târgu Mureş, │
│ │ │Timişoara, Zalău│
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Buftea, Chitila,│
│CREŞTERE │ │Cisnădie, │
│ACCELERATĂ│ │Codlea, Ghimbav,│
│>10% │Oraş │Năvodari, │
│ │periurban │Otopeni, │
│ │ │Pantelimon, │
│ │ │Râşnov, Săcele, │
│ │ │Sebeş, Voluntari│
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş din │ │
│ │zona ZFU a│Mihăileşti │
│ │reşedinţei│ │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Beclean, │
│ │Alte oraşe│Mangalia, │
│ │din zona │Odorheiu │
│ │ZFU │Secuiesc, │
│ │ │Reghin, Sebiş, │
│ │ │Titu │
├──────────┴──────────┴────────────────┤
│Dinamica demografică │
├──────────┬──────────┬────────────────┤
│ │Reşedinţă │Alba Iulia, │
│ │de judeţ │Bistriţa, │
│ │ │Cluj-Napoca │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Buftea, Chitila,│
│ │ │Cisnădie, │
│ │Oraş │Ghimbav, │
│ │periurban │Otopeni, │
│Creşterea │ │Pantelimon, │
│populaţiei│ │Râşnov, Săcele, │
│urbane │ │Voluntari │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş din │ │
│ │zona ZFU a│Mihăileşti │
│ │reşedinţei│ │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│ │
│ │în zona │Beclean │
│ │ZFU │ │
├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │ │Baia Mare, │
│ │ │Braşov, │
│ │ │Bucureşti, │
│ │ │Miercurea Ciuc, │
│ │Reşedinţă │Oradea, Piatra │
│ │de judeţ │Neamţ, Ploieşti,│
│Creşterea │ │Sibiu, Suceava, │
│populaţiei│ │Târgovişte, │
│periurbane│ │Târgu Mureş, │
│(exclusiv)│ │Timişoara, Zalău│
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş │Codlea, │
│ │periurban │Năvodari, Sebeş │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Mangalia, │
│ │Alte oraşe│Odorheiu │
│ │ │Secuiesc │
├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │Reşedinţă │Slobozia │
│ │de judeţ │ │
│Scăderea ├──────────┼────────────────┤
│populaţiei│Alte oraşe│Reghin, Sebiş, │
│ │din zona │Titu │
│ │ZFU │ │
└──────────┴──────────┴────────────────┘

    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.*12
    *12 Oraş = creştere a amprentei bazată pe cota clădirilor industriale şi comerciale - cota clădirilor industriale şi comerciale în totalul creşterii fondului construit >50%. * definit în secţiunea următoare.

    Tabelul 7 Clasificarea demografică a oraşelor care prezintă o creştere moderată a zonelor construite

┌──────────┬──────────┬────────────────┐
│ │ │Botoşani, Buzău,│
│ │ │Constanţa, │
│ │ │Craiova, │
│ │Reşedinţă │Focşani, Galaţi,│
│ │de judeţ │Iaşi, Piteşti, │
│ │ │Satu Mare, │
│ │ │Sfântu Gheorghe,│
│ │ │Slatina, Arad* │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş │Bragadiru, │
│CREŞTERE │periurban │Popeşti Leordeni│
│MODERATĂ ├──────────┼────────────────┤
│(5% -10%) │Oraş din │ │
│ │zona ZFU a│Avrig, Băicoi, │
│ │reşedinţei│Ungheni, Videle │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│Curtea de Argeş,│
│ │din zona │Feteşti, │
│ │ZFU │Turceni, │
│ │ │Sighişoara │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│Târgu Cărbuneşti│
├──────────┴──────────┴────────────────┤
│Dinamica demografică │
├──────────┬──────────┬────────────────┤
│ │Reşedinţă │Iaşi │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│Creşterea │Oraş │Bragadiru, │
│populaţiei│periurban │Popeşti Leordeni│
│urbane ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş din │ │
│ │zona ZFU a│Ungheni │
│ │reşedinţei│ │
│ │de judeţ │ │
├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │ │Arad*, Piteşti, │
│ │ │Botoşani, Buzău,│
│Creşterea │Reşedinţă │Constanţa, │
│populaţiei│de judeţ │Sfântu Gheorghe,│
│periurbane│ │Craiova, Galaţi,│
│(exclusiv)│ │Satu Mare, │
│ │ │Focşani │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│Sighişoara │
├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │Oraş în │ │
│Populaţie │zona ZFU a│Avrig │
│statică │reşedinţei│ │
│ │de judeţ │ │
├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │Reşedinţă │Slatina │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş în │ │
│ │zona ZFU a│Băicoi, Videle │
│Scăderea │reşedinţei│ │
│populaţiei│de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│Curtea de Argeş,│
│ │din zona │Feteşti, Turceni│
│ │ZFU │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│Târgu Cărbuneşti│
└──────────┴──────────┴────────────────┘

    Arad * = variaţia fondului construit în cadrul nucleului urban este marginală, de 3% , însă variaţia fondului construit din zona periurbană se încadrează în categoria creşterii moderate (6%)
    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.

    Abordarea metropolitană este esenţială pentru zonele care se extind rapid, şi anume, zonele metropolitane ale oraşelor Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Timişoara, Alba Iulia, Sibiu, incluzând toate oraşele care se extind dincolo de graniţele administrative, mai puţin trei dintre acestea – Târgovişte, Sfântu Gheorghe şi Târgu Cărbuneşti fiind cazuri particulare. Zonele periurbane reprezintă 61% din ansamblul expansiunii urbane, şi chiar dacă inelul periurban al altor oraşe dinamice este fie static, fie prezintă numai o creştere marginală, este important pentru toate aceste oraşe să adopte o abordare metropolitană a planificării strategice şi spaţiale, a managementul resurselor (de exemplu, monitorizarea constantă a raportului dintre rata de consum a terenului şi creşterea populaţiei) şi a administrării investiţiilor. Această abordare la nivel metropolitan poate şi ar trebui să fie susţinută de o filozofie generală a utilizării compacte, mixte a zonelor urbane într-un sistem de tip reţea.
    Tabelul 8 Clasificarea spaţială bazată pe dinamica urbană şi periurbană a zonelor construite

┌──────────┬──────────┬────────────────┐
│ │ │Alba Iulia, │
│ │ │Arad*, Braşov, │
│ │ │Bucureşti, Cluj │
│ │ │Napoca, │
│ │Reşedinţe │Constanţa, │
│ │de judeţ │Craiova, Oradea,│
│ │ │Ploieşti, Sfântu│
│ │ │Gheorghe, Sibiu,│
│ │ │Târgovişte, │
│ │ │Timişoara │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Bragadiru, │
│ │ │Buftea, Chitila,│
│CREŞTERE │ │Cisnădie, │
│URBANA şi │ │Codlea, Ghimbav,│
│PERIURBANA│Oraşe │Otopeni, │
│ │periurbane│Pantelimon, │
│ │ │Popeşti │
│ │ │Leordeni, │
│ │ │Râşnov, Săcele, │
│ │ │Voluntari │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraş din │ │
│ │zona ZFU a│Băicoi │
│ │reşedinţei│ │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Miercurea │
│ │Alte oraşe│Sibiului, Târgu │
│ │ │Cărbuneşti │
├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │ │Baia Mare, │
│ │ │Bistriţa, │
│ │ │Botoşani, Buzău,│
│ │ │Focşani, Galaţi,│
│ │ │Iaşi, Miercurea │
│ │Reşedinţe │Ciuc, Piatra │
│ │de judeţ │Neamţ, Piteşti, │
│ │ │Satu Mare, │
│ │ │Slatina, │
│ │ │Slobozia, │
│ │ │Suceava, Târgu │
│ │ │Mureş, Zalău │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Oraşe │Năvodari, Sebeş │
│EXCLUSIV │periurbane│ │
│CREŞTERE ├──────────┼────────────────┤
│URBANĂ │Oraş din │Avrig, │
│ │zona ZFU a│Mihăileşti, │
│ │reşedinţei│Ungheni, Videle │
│ │de judeţ │ │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │ │Beclean, Breaza,│
│ │ │Curtea de Argeş,│
│ │ │Feteşti, │
│ │Alte oraşe│Mangalia, │
│ │din zona │Odorheiu │
│ │ZFU │Secuiesc, │
│ │ │Reghin, Sebiş, │
│ │ │Sighişoara, │
│ │ │Titu, Turceni │
│ ├──────────┼────────────────┤
│ │Alte oraşe│Rădăuţi │
└──────────┴──────────┴────────────────┘

    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.*13
    *13 Arad * = variaţia fondului construit în cadrul nucleului urban este marginală, de 3% , dar variaţia fondului construit din zona periurbană se încadrează în categoria creşterii moderate (6%)

    Figura 9 Repartizarea teritoriala a suprafeţelor totale de teren ocupat (suprafeţe de expansiune) în perioada 2006-2018 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.

    Figura 10 Rata de creştere a suprafeţelor construite în zonele urbane şi periurbane, la diferite niveluri teritoriale (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.

    Figura 11 Dinamica spaţială în oraşele româneşti în perioada 2006-2018 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.


    Dinamica economică
    Economia României a crescut din 2011 cu o medie anuală de 3,9%, o creştere mai accelerată decât media din Europa Centrală şi de Est, de 3,2%, şi semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, de 1,4%. Redresarea economiei României după criza financiară globală din 2008 a avut loc abia în 2011, în timp ce Europa de Est, alături de restul Uniunii Europene, a înregistrat semne de redresare în 2010. România a suferit o contracţie economică de 5,5% în 2009 şi de 3,9% în 2011, ceea ce nu constituie o surpriză, având în vedere rolul important al exporturilor şi caracterul complex al interdependenţelor dintre economia naţională şi pieţele globale.
    În ultimele decenii, România a suferit o reorganizare a economiei urbane,*14 care s-a concentrat în interiorul şi în jurul Bucureştiului şi al marilor oraşe. Veniturile agregate ale companiilor din România - suma tuturor veniturilor, au crescut cu 59,9% între 2008 şi 2019 şi cu 52,4% faţă de 2011. Între 2011 şi 2018, Bucureştiul a crescut cu numai 6,5%, însă concentrează 28,1% din cifra de afaceri naţională.
    *14 Analiză bazată pe prelucrarea de către autor a datelor INS Tempo. (COMP-REV).

    Creşterea modestă a capitalei se datorează unei schimbări în geografia economică a României: oraşele cu mai mult de 110.000 de locuitori au devenit din ce în ce mai importante pe măsură ce economia lor a crescut cu aproape jumătate (48%) în mai puţin de un deceniu. În plus, oraşele cu mai mult de 110.000 de locuitori, cu excepţia capitalei, au generat împreună 59,6% din veniturile totale ale companiilor. Economia oraşelor cu mai puţin de 110.000 de locuitori a stagnat, în general, concentrând în 2017 numai 17% din cifra de afaceri a României.
    Localităţile din zona periurbană a oraşelor cu peste 110.000 de locuitori au avut o creştere de 65% a cifrei de afaceri agregate. Veniturile companiilor din cele 171 de comune din zona periurbană a oraşelor cu peste 110.000 de locuitori au fost aceleaşi cu cele din restul celor 2719 comune din ţară - respectiv 8%.
    În plus, localităţile din primul inel din jurul oraşelor cu mai mult de 110.000 de locuitori au înregistrat cea mai mare creştere a numărului de angajaţi. În aceste zone periurbane procentul de angajaţi a crescut cu 76% între 2011 şi 2018. Localităţile din al doilea inel din jurul oraşelor au înregistrat o creştere de 39% a numărului de angajaţi.
    După 2008, redresarea economică s-a bazat pe doi piloni: externalizarea producţiei (EP) şi externalizarea tehnologiei informaţiei (ETI). Pe de o parte, din 2011, sectorul de prelucrare a avut cel mai mare impact asupra creşterii PIB-ului – o creştere medie anuală de 24,0% din PIB. Pe de altă parte, România a avut o creştere în sectorul TIC, sectorul fiind al doilea cel mai mare contribuitor la creşterea PIB în 2011 – cu 5,6%.*15
    *15 INS. 2019. Seria „Comunicat evoluţia PIB".

    Economia a suferit o restructurare importantă, cu consecinţe spaţiale majore influenţate de dinamica investiţiilor la nivel local şi, în consecinţă, unele oraşe au devenit motoare economice importante. Pentru a evalua dinamica locală şi oportunităţile de dezvoltare, această clasificare a zonelor urbane coroborează schimbarea impozitelor pe venitul personal, cifra de afaceri şi numărul de angajaţi din diferite sectoare, grupând astfel oraşele în funcţie de dinamica lor economică.
    Figura 12 Variaţia anuală a populaţiei în oraşul-nucleu faţă de 2003, în funcţie de sectorul economic dominant al ocupării forţei de muncă din localitate, 1992-2020 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, seturi de date la cerere: Angajaţi la nivel de punct de lucru al unei companii, 2011, 2018; set de Date TEMPO POP104D şi POP310D.

    Figura 13 Variaţia anuală a populaţiei în zona periurbană faţă de 2003, în funcţie de sectorul economic dominant al ocupării forţei de muncă din localitate, 1992-2020 (a se vedea imaginea asociată)
    Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, seturi de date la cerere: Angajaţi la nivel de punct de lucru al unei companii, 2011, 2018; set de Date TEMPO POP104D şi POP310D.

    Metodologia de măsurare şi grupare a dinamicii dezvoltării urbane
    (demografică, spaţială şi economică)

    Cuantificarea dinamicii demografice
    Selectarea datelor
    Dinamica populaţiei este cuantificată în baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în fiecare an şi la fiecare recensământ. Populaţia rezidentă permanentă este înregistrată la nivel de localitate în fiecare an, pe baza adresei oficiale de reşedinţă specificată în cartea de identitate, în timp ce populaţia rezidentă care locuieşte efectiv într-o localitate este măsurată doar cu ocazia recensământului. Deoarece cel mai recent recensământ datează din 2011, iar de atunci au survenit schimbări semnificative, acest raport utilizează datele privind populaţia rezidentă permanentă, disponibile până în 2020.

    Metodologie
    S-au aplicat două ajustări la datele anuale privind populaţia rezidentă permanentă – POP107D, pentru a elimina bias-ul regional creat de concentrarea imigranţilor „formali" din regiunea Moldova, care nu trăiesc efectiv în acea zonă, şi o altă ajustare a datelor pentru localităţile unde modificările demografice au survenit sub impactul reorganizării teritoriale.
    Pentru a corecta în cadrul seturilor de date aspectul particular creat de imigrare, am ajustat volumele de populaţie de la nivel de localitate astfel încât să nu ia în considerare imigranţii cu domiciliul în localitatea respectivă (INS Tempo POP104D şi POP310D). Legea care reglementează cetăţenia în Republica Moldova datează din anul 2000 şi pentru a lua în considerare această anomalie, din cifra populaţiei din 2020 s-au scăzut imigranţii începând cu anul 2000, anul în care legea a intrat în vigoare.
    Între 2003 şi 2010, 189 de localităţi noi au ieşit din componenţa comunelor sau oraşelor existente, accelerând astfel în mod artificial rata de declin a acestor localităţi. Variaţia procentuală a populaţiei ia în considerare această transformare spaţială.

    Gruparea (clustering)
    Deoarece chiar şi o parte dintre oraşele reşedinţă de judeţ cu cea mai pronunţată creştere demografică periurbană pierd locuitori din nucleul urban – doar Cluj-Napoca, Iaşi, Bistriţa şi Alba-Iulia cresc în limitele administrative ale oraşului, este necesar să se ţină cont atât de dinamica urbană, cât şi de cea periurbană. În timp ce prin grupare cele două sunt evaluate în paralel, grupându-le pe baza ratei de creştere, sporul populaţiei este coroborat la nivel de aglomerare urbană.
    Utilizând cifre ajustate privind populaţia la nivelul aglomerării, schimbările demografice pentru perioada 2003-2020 formează trei grupări (clustere) diferite de creştere, stagnare şi contracţie. În timp ce majoritatea oraşelor pierd rezidenţi, creşterea periurbană este comună pentru multe oraşe dinamice, prin urmare, în procesul de clasificare sunt luate în calcul atât dinamica urbană, cât şi cea periurbană.
    • Oraşe în creştere: creşterea populaţiei oraşului-nucleu cu peste 2% sau creşterea populaţiei periurbane cu cel puţin 10%.
    • Oraşe statice: populaţia oraşului-nucleu între 0% şi 2% sau populaţia periurbană între 1% şi 9%;
    • Oraşe în declin: populaţia din oraşul-nucleu şi cea peri-urbană scad cu mai mult de 1%.


    Cuantificarea dinamicii spaţiale
    Selectarea datelor
    Amprenta urbană a unui oraş este într-o continuă evoluţie, densificându-se, modificându-şi utilizările terenurilor şi uneori extinzându-se. Gestionarea responsabilă a expansiunii şi a creşterii compacte sunt subiecte importante pe agenda sustenabilităţii; prin urmare, evoluţia amprentei urbane prezintă un interes deosebit.
    Creşterea amprentei urbane poate fi cuantificată prin variaţia suprafeţei construite, autorizaţiile de construire şi schimbările în acoperirea terenului, şi anume creşterea spaţiului construit şi impermeabilizarea solului. Expansiunea economică şi cea rezidenţială pot fi ambele verticale şi orizontale, însă pentru a promova sustenabilitatea spaţială şi pentru a modela comunităţi compacte, conectate şi diverse, clasificarea dinamicii spaţiale se axează pe tiparele de extindere ale creşterii, cele care consumă resurse de teren importante – prin urmare, pe zona construită. În plus, în România, există o nevoie acută de date urbane de mai bună calitate, de aceea a fost luată în considerare calitatea şi disponibilitatea datelor.
    • Rata de creştere a amprentei urbane evaluează evoluţia zonei construite şi a altor facilităţi urbane la scară mică (de exemplu, arene sportive, parcuri urbane sau străzi) care formează o aşezare. Cele mai apropiate date furnizate de Institutul Naţional de Statistică sunt suprafaţa intravilană, suprafaţa totală construibilă a unui oraş, însă, având în vedere desemnarea excesivă a terenurilor ca suprafaţă intravilană - în creştere cu peste 100% în ultimele decenii, aceasta include semnificative resurse de teren subdezvoltate din punct de vedere imobiliar. Acoperirea terenurilor şi amprenta construită atât a oraşelor şi cât şi a comunelor este măsurată pentru toate statele europene prin inventarul CORINE Land Cover, cu seturi de date produse în 2006, 2012 şi 2018. Intersecţia acestor straturi de utilizare a terenurilor şi de schimbare a terenurilor cu contururile celor 3181 UAT-uri a ilustrat principalele zone de creştere spaţială.
    • Variaţia suprafeţei construite - date furnizate anual de către Institutul Naţional de Statistică, poate reflecta densificarea şi extinderea pe verticală, însă rata de variaţie indică o largă extindere în toate localităţile, ceea ce nu permite o diferenţiere precisă între dinamicile de creştere, reprezentând în parte rezultatul unei îmbunătăţiri continue la nivelul topografiei, fapt indicat prin salturile mari înregistrate în anii de recensământ. Ultimul recensământ a fost realizat în 2011 şi de atunci datele indică o creştere generală de numai 7%, ceea ce nu este în concordanţă cu recenta intensificare a expansiunii spaţiale. Prin urmare, clasificarea spaţială nu a luat în considerare variaţia suprafeţei construite.
    • Autorizaţiile de construire - date furnizate anual de Institutul Naţional de Statistică, relevă dinamica globală imobiliară, care este legată atât de schimbările economice, cât şi de cele demografice, dar nu oferă informaţii despre modelele de creştere. Au fost utilizate datele privind numărul autorizaţiilor de construire emise începând cu anul 2002 pentru a evalua dinamica generală a unui oraş faţă de altele din aceeaşi categorie – reşedinţe de judeţ, municipii, oraşe şi pentru a verifica exactitatea datelor privind spaţiul construit.
    Dat fiind faptul că niciunul dintre aceste seturi de date nu indică fragmentarea spaţială, care poate fi evaluată corect numai printr-o analiză mai localizată a formei, a structurii şi a indicatorilor calitativi urbani, această clasificare nu a luat în considerare contracţia spaţială.

    Metodologie
    Amprenta unei zone urbane sau periurbane, denumită şi zonă construită – zona dezvoltată, este compusă din următoarele categorii de utilizare a terenurilor, care sunt cuantificate după cum urmează: structură urbană continuă şi discontinuă, unităţi industriale sau comerciale şi facilităţi sportive şi de agrement.
    Baza de date CORINE Land Cover constituie un instrument util în evaluarea dinamicii spaţiale la scară mică, însă are anumite limitări, în special în ceea ce priveşte zonele fragmentate, unde generalizarea la utilizarea dominantă a terenurilor ar putea cauza pierderi de informaţii. Odată cu fiecare ciclu de topografie, sunt furnizate două seturi de date diferite – un strat de acoperire a terenurilor (CLC), reprezentând categoriile de utilizare a terenurilor, şi un strat de schimbare a utilizării terenurilor (CHC), prin care se identifică principalele zone ale schimbării utilizării terenurilor. Datele CLC sunt de regulă generate prin interpretarea imaginilor satelitare de înaltă rezoluţie şi utilizează o unitate de cartografiere minimă de 25 ha cu o lăţime minimă de 100 m, în timp ce straturile de schimbare utilizează o unitate de cartografiere minimă de 5 ha.
    Analiza empirică a dinamicii spaţiale din România pe baza datelor oferite de CORINE Land Cover a arătat că, în anumite localităţi, straturile de schimbare (CHA) alocă în mod necorespunzător utilizarea terenurilor pentru o serie de localităţi în dezvoltare, din cauza fragmentării (adică extinderea construcţiilor rezidenţiale), în timp ce CLC are un grad mai mic de precizie pentru aşezările liniare şi/sau fragmentate, ca urmare erorilor de clasificare a utilizării terenurilor, evidenţiate odată cu fiecare ciclu de studiu topografic (de exemplu, aşezări liniare, înguste sau satele de munte clasificate împreună cu pădurile sau câmpurile din jur).
    Prin urmare, pentru a surprinde creşterea spaţială din diferitele tipuri de oraşe din România, lucrând totodată în limitele acestor seturi de date, a fost elaborată o metodologie adaptată, filtrând datele CLC/CHA pe baza tipologiei dimensiunii aşezării (comună, oraş, municipiu, reşedinţă de judeţ) şi a numărului total de autorizaţii de construire.
    • Pentru comune şi oraşe, aşezări mici şi fragmentate, s-a utilizat setul de date CHA.
    • Pentru municipii şi reşedinţe de judeţ, care utilizează resurse de teren mai mari şi se confruntă cu extinderea, am aplicat un raţionament format din două etape:
    i) dacă dinamica imobiliară este statică sau creşte marginal – mai puţin de 500 de autorizaţii de construire între 2006 şi 2019, s-a utilizat setul de date CHA.
    ii) dacă dinamica imobiliară este în creştere, moderată sau accelerată - peste 500 de autorizaţii de construire între 2006 şi 2019, s-a utilizat setul de date CLC.

    Ultimul pas a implicat o verificare empirică a rezultatelor în raport cu toţi ceilalţi indicatori şi cu intervalul de timp Google Earth (imagini din satelit pentru 2006-2018) pentru a identifica potenţialele erori de identificare a utilizării terenurilor. Au fost semnalate câteva cazuri pentru care seturile de date CLC şi CHA au fost schimbate între ele.

    Gruparea (clustering)
    Deoarece multe oraşe se extind dincolo de graniţele administrative, au fost analizate atât dinamica zonelor urbane, cât şi a celor periurbane.
    Prin utilizarea modificărilor amprentei în perioada 2006-2018, este posibilă diferenţierea ratelor de creştere spaţială, identificând diferitele forme de expansiune urbană sau stagnarea amprentei urbane.
    • Oraşe în creştere: creşterea totală a zonelor urbane şi periurbane construite cu peste 2%;
    • Oraşe statice: creştere totală a zonelor urbane şi periurbane construite sub 2%.



    Cuantificarea dinamicii economice
    Selectarea datelor
    Variaţiile procentuale au fost calculate pentru cifra de afaceri agregată a tuturor companiilor dintr-o aglomerare (2011-2018), impozitul pe venitul personal agregat dintr-o aglomerare (2009-2019) şi numărul de angajaţi dintr-o aglomerare (2011-2018).
    Datele provin din surse oficiale. Institutul Naţional de Statistică a furnizat date la cerere la nivel de companie pentru anii 2011 şi 2018. Specificitatea setului de date constă în unitatea de analiză, şi anume, punctul de lucru al companiei. Acest lucru a permis o analiză detaliată a numărului de angajaţi şi a cifrei de afaceri la nivelul localităţii, indiferent de sediul companiilor.
    Datele privind veniturile personale provin din bugetele oraşului. În anul 2019, un sfert din veniturile localităţilor au provenit din impozitul pe salarii şi impozitul pe venit. În timp ce bugetul de stat reţine impozitul pe profit (care a reprezentat 12% din veniturile la bugetul de stat), impozitele pe salarii sunt o sursă cheie a venitului de la nivel local. O altă pătrime din veniturile localităţilor au fost generate de TVA-ul la tranzacţiile comerciale dintr-o anumită localitate. Aproximativ 7% au provenit din impozitul pe proprietate şi 19% din veniturile nefiscale (în special amenzi şi închirieri de terenuri şi clădiri publice). Pentru a exprima altfel informaţiile, venitul unei localităţi este strâns legat de volumul forţei sale de muncă, de veniturile acesteia şi de veniturile disponibile. În plus, există două tipuri de circuite de redistribuire: pe de o parte, la nivel judeţean (impozitele pe salarii) şi, pe de altă parte, între judeţe (TVA). Pe baza veniturilor oraşului, am determinat impozitele locale generate de impozitul pe venitul personal şi am calculat variaţia procentuală din 2011-2019.

    Metodologie
    Datele privind cifra de afaceri şi veniturile personale au fost ajustate negativ utilizând factorul de conversie a parităţii puterii de cumpărare pentru produsul intern brut. Factorul de ajustare negativă a fost unitatea monetară locală per dolar internaţional, conform calculului inclus în Programul de comparaţie internaţională, Bazele de date cu indicatorii de dezvoltare atât ale Băncii Mondiale, cât şi cele ale la Eurostat-Programul PPP OCDE*16.
    *16 Banca Mondială. N. d. „Date ale Băncii Mondiale". Disponibil la: https://data.worldbank.org/indicator/PA.NUS.PPP

    În România, impozitul pe venitul personal a scăzut cu 8% în ultimul deceniu. Acest lucru se datorează faptului că, în medie, impozitele pe salarii ca procent din PIB-ul ţării au scăzut în ultimul deceniu. La nivel de politică naţională, a existat o reducere a impozitării. Cu toate acestea, această scădere agregată a fost distribuită extrem de inegal în teritoriul naţional. Unele localităţi, în special zonele periurbane ale oraşelor mari, au înregistrat o creştere procentuală semnificativă.
    Cifra de afaceri a companiilor a crescut între 2011 şi 2018 cu 10%. Creşterea este legată de creşterea economică generală a României. Oraşele mai mari, cu peste 100.000 de locuitori, au cunoscut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri agregate.
    De asemenea, pe fondul creşterii economice, între 2011 şi 2018, numărul angajaţilor a crescut cu 8%. Au fost create noi locuri de muncă în cele mai mari oraşele nuclee şi în zonele periurbane ale acestora.

    Gruparea (clustering)
    Cei trei indici se corelează semnificativ din punct de vedere spaţial, dar nu constituie un singur factor. Cifra de afaceri agregată şi cifra cumulată a locurilor de muncă nou create într-o localitate au o corelaţie de intensitate medie (valoarea coeficientului de corelaţie Pearson, r, este de 44%). Acest lucru se datorează faptului că majoritatea noilor locuri de muncă au fost în industrie, comerţ şi logistică. În industrie s-a înregistrat o creştere a productivităţii de 60%, iar la nivel naţional numărul cumulat de locuri de muncă în industria prelucrătoare a rămas constant (chiar dacă în sudul României s-au pierdut locuri de muncă în industria prelucrătoare, în timp ce în Transilvania a crescut numărul de locuri de muncă). Au crescut stocurile disponibile din comerţul cu amănuntul, ceea ce înseamnă o creştere a cifrei de afaceri, această creştere nefiind însă acoperită prin crearea de noi de locuri de muncă.
    PIT se corelează slab cu cifra de afaceri (coeficient Pearson r=4%) şi cu noile locuri de muncă (Pearson=7%). Impozitul nu urmează compania, ci adresa angajaţilor, ceea ce arată că o mare parte din creştere se datorează forţei de muncă care face naveta. Fie angajaţii locuiesc în zona periurbană, fie noile locuri de muncă urbane sunt deţinute de locuitorii navetişti din mediul rural. O altă explicaţie importantă vine din faptul că, în timp ce indicatorul PIT a scăzut în ultimul deceniu la nivel naţional, cifra de afaceri a companiilor şi cifra angajaţilor acestora a crescut.
    Pe baza acestor trei indicatori a căror variaţie nu poate fi redusă la un singur indice (o componentă principală), am stabilit următoarele criterii pentru a clasifica dinamica unei aglomerări urbane. Am aplicat dihotomia tuturor celor trei criterii în raport cu mediana proprie calculată la nivelul aglomerării urbane (pentru PIT 20%, pentru cifra de afaceri 15%, iar pentru angajaţii din companii 4%).
    • Aglomerarea în creştere este cea pentru care doi din cei trei indici au o valoare superioară medianei.
    • Aglomerarea statică este cea pentru care unul din cei trei indici are o valoarea superioară medianei.
    • Aglomerarea în scădere este cea pentru care doi din cei trei indici au o valoare inferioară medianei.

    Intersecţia celor trei indicatori poate să informeze mai bine măsurile şi programele necesare pentru îmbunătăţirea performanţei în raport cu cele cinci obiective prioritare ale SNDU şi să modeleze oraşe care sunt durabile din punct de vedere spaţial, ecologice şi reziliente, competitive şi productive, juste şi incluzive şi bine guvernate. Cu toate acestea, variaţiile dinamicii economice şi spaţial-demografice sunt importante, deoarece necesită abordări ţintite şi s-ar putea să nu se suprapună întotdeauna. Dinamica economică este uneori influenţată de dinamica locală şi regională şi nu se traduce întotdeauna în creşterea populaţiei şi a zonei construite, la fel cum gruparea oamenilor şi expansiunea fizică pot surveni fără o creştere semnificativă a economiei.

    Intersectarea dinamicii demografice, spaţiale şi economice
    În ciuda complexităţii dinamicilor demografice, spaţiale şi economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinaţia celor trei dimensiuni se obţine astfel dinamica generală a unei zone urbane, permiţând o diferenţiere între zonele urbane în creştere, statice şi în declin.
    Metodologia agregă dinamica oraşului şi a localităţilor înconjurătoare situate în primul inel periurban, deoarece o înţelegere a performanţei oraşelor depinde atât de dinamica urbană, cât şi de cea periurbană. Oraşele dinamice au un efect de polarizare asupra localităţilor limitrofe, în multe situaţii, creşterea demografică, teritorială şi economică fiind mai pronunţată în afara graniţelor administrative, prin urmare, combinaţia tendinţelor indică direcţia în care se îndreaptă o zonă urbană şi, mai important decât atât, oferă jaloane importante pentru orientarea intervenţiilor viitoare prin care zonele urbane să devină spaţii ale vieţii comunitare de bună calitate, de productivitate şi de incluziune.
    Această abordare necesită o diferenţiere clară între cele 260 oraşe-nucleu, pentru care dinamica este analizată la nivel urban şi periurban şi cele 59 oraşe periurbane, care, pe de o parte, sunt contabilizate în dinamica oraşelor-nucleu în jurul cărora gravitează, cu scopul a informa implementarea politicilor.
    Prin urmare, clasificările de oraş în creştere, static şi în declin sunt ilustrate diferenţiind nuanţele care există în cadrul fiecărui grup. În primul rând, am utilizat intersecţia datelor privind demografia spaţială pentru a informa astfel intervenţiile spaţiale şi pentru a evidenţia variaţiile tendinţelor economice:
    • Oraşe în creştere: creştere demografică şi amprentă în creştere sau statică;
    • Oraşe statice: amprenta în creştere şi populaţie statică sau în scădere sau ambele statice;
    • Oraşe în declin: cel puţin unul dintre indicatori scade şi niciunul nu creşte.

    Această primă grupare este evaluată în continuare pentru a înţelege mai bine diferitele tendinţe economice din cadrul fiecărui grup şi pentru a informa mai profund o anumită abordare, clasificarea finală evidenţiindu-se după intersecţia celor trei indicatori, pe baza unui raţionament simplu:
    • Oraşe în creştere: cel puţin doi dintre cei trei indicatori sunt în creştere;
    • Oraşe statice: doar unul dintre indicatori este în creştere sau toţi trei sunt statici;
    • Oraşe în declin: cel puţin unul dintre indicatori scade şi niciunul nu creşte.

    În total, dintre oraşele-nucleu, 58 sunt în creştere, 119 sunt statice şi 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 şi, respectiv, 18 oraşe periurbane, situate în zona lor de influenţă.

    Clasificarea demografică, spaţială şi economică
    Atunci când se combină indicatorii demografici şi spaţiali cu dinamica economică la nivel de aglomerare, există numeroase variaţii ale indicatorilor, care, în cele din urmă, se grupează în trei clustere. În total, dintre oraşele-nucleu, 58 sunt în creştere, 119 sunt statice şi 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 şi, respectiv, 18 oraşe periurbane, situate în zona lor de influenţă.
    Tabelul 9 Dinamici demografice, spaţiale şi economice ale celor trei clustere pentru cele 260 de oraşe-nucleu

┌─────────────────┬──────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│Clasificare │ │ │ │ │
│demografică, │Oraşe │Dinamica │Amprenta │Dinamica │
│spaţială şi │nucleu│populaţiei│construită│economică│
│economică │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ │# │# │# │# │
├─────────────────┼──────┼───┬──┬───┼─────┬────┼────┬──┬─┤
│1.Zone urbane în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│creştere (58 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oraşe-nucleu cu │58 │49 │3 │6 │42 │16 │47 │5 │6│
│29 de oraşe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periurbane) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼───┴──┴───┼─────┴────┼────┴──┴─┤
│Alba Iulia, │ │ │ │ │
│Avrig, Beclean, │ │ │ │ │
│Bistriţa, │ │ │ │ │
│Bolintin-Vale, │ │ │ │ │
│Braşov, Buftea, │ │ │ │ │
│Cajvana, │ │ │ │ │
│Cluj-Napoca, │ │ │ │ │
│Codlea, Craiova, │22 │În │În │În │
│Iaşi, Miercurea │ │creştere │creştere │creştere │
│Sibiului, Oradea,│ │ │ │ │
│Piteşti, Rădăuţi,│ │ │ │ │
│Satu Mare, Sibiu,│ │ │ │ │
│Sighişoara, │ │ │ │ │
│Suceava, │ │ │ │ │
│Timişoara, │ │ │ │ │
│Ungheni │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Arad, Botoşani, │ │ │ │ │
│Bucureşti, │5 │În │În │Statică │
│Mihăileşti, │ │creştere │creştere │ │
│Sfântu Gheorghe │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Brăila, │ │ │ │ │
│Constanţa, │ │În │În │În │
│Galaţi, Mangalia,│6 │creştere │creştere │scădere │
│Ploieşti, Târgu │ │ │ │ │
│Mureş │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Borşa, Curtici, │ │ │ │ │
│Eforie, Făgăraş, │ │ │ │ │
│Focşani, │ │ │ │ │
│Întorsura │ │ │ │ │
│Buzăului, Livada,│ │ │ │ │
│Pâncota, Podu │16 │În │Statică │În │
│Iloaiei, Recaş, │ │creştere │ │creştere │
│Sângeorz-Băi, │ │ │ │ │
│Sântana, Seini, │ │ │ │ │
│Şomcuţa Mare, │ │ │ │ │
│Ţăndărei, Vicovu │ │ │ │ │
│de Sus │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Baia Mare, │ │ │În │În │
│Cristuru │3 │Statice │creştere │creştere │
│Secuiesc, Titu │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Băicoi, Băileşti,│ │ │În │În │
│Găeşti, Novaci, │6 │În scădere│creştere │creştere │
│Reghin, Sebiş, │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼─┬───┬────┼────┬─────┼──┬───┬──┤
│2. Zone urbane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│statice (119 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oraşe – nucleu cu│119 │6│37 │76 │18 │101 │84│22 │13│
│12 zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periurbane) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼─┴───┴────┼────┴─────┼──┴───┴──┤
│Ciacova, Mioveni,│3 │În │Statică │Statică │
│Roznov │ │creştere │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Bacău, Râmnicu │3 │În │Statică │În │
│Vâlcea, Rovinari │ │creştere │ │scădere │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Solca, Zalău │2 │Statice │În │Statică │
│ │ │ │creştere │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Buzău, Drobeta │ │ │ │ │
│Turnu Severin, │ │ │ │ │
│Miercurea Ciuc, │ │ │În │În │
│Odorheiu │6 │Statice │creştere │scădere │
│Secuiesc, │ │ │ │ │
│Piatra-Neamţ, │ │ │ │ │
│Târgovişte │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Bârlad, Breaza, │ │ │În │ │
│Giurgiu, Moreni, │6 │În scădere│creştere │Statică │
│Slatina, Videle │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Feteşti, │ │ │ │ │
│Slobozia, Târgu │6 │În scădere│În │În │
│Cărbuneşti, Târgu│ │ │creştere │scădere │
│Ocna │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Băbeni, │ │ │ │ │
│Boldeşti-Scăieni,│ │ │ │ │
│Cernavodă, │ │ │ │ │
│Chişineu-Criş, │ │ │ │ │
│Dolhasca, │ │ │ │ │
│Dumbrăveni, │ │ │ │ │
│Fălticeni, │18 │Statice │Statică │În │
│Fundulea, Gătaia,│ │ │ │creştere │
│Gura Humorului, │ │ │ │ │
│Jimbolia, Lipova,│ │ │ │ │
│Mărăşeşti, │ │ │ │ │
│Orăştie, Răcari, │ │ │ │ │
│Rupea, Târgu │ │ │ │ │
│Frumos, Ulmeni │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Aiud, Babadag, │ │ │ │ │
│Băile Govora, │ │ │ │ │
│Băile Olăneşti, │ │ │ │ │
│Băile Tuşnad, │ │ │ │ │
│Bălceşti, Bechet,│ │ │ │ │
│Beiuş, Blaj, │ │ │ │ │
│Blejoi, Bucecea, │ │ │ │ │
│Budeşti, Buhuşi, │ │ │ │ │
│Călimăneşti, │ │ │ │ │
│Câmpulung │ │ │ │ │
│Moldovenesc, │ │ │ │ │
│Caracal, Cavnic, │ │ │ │ │
│Căzăneşti, │ │ │ │ │
│Corabia, │ │ │ │ │
│Costeşti, Cugir, │ │ │ │ │
│Curtea de Argeş, │ │ │ │ │
│Dăbuleni, │ │ │ │ │
│Dărăbani, Dej, │ │ │ │ │
│Dorohoi, │ │ │ │ │
│Drăgăneşti-Olt, │ │ │ │ │
│Făget, │ │ │ │ │
│Fierbinţi-Târg, │ │ │ │ │
│Filiaşi, Geoagiu,│ │ │ │ │
│Gherla, Hârşova, │ │ │ │În │
│Horezu, │66 │În scădere│Statică │creştere │
│Însurăţei, │ │ │ │ │
│Isaccea, Jibou, │ │ │ │ │
│Luduş, Măcin, │ │ │ │ │
│Moldova Nouă, │ │ │ │ │
│Năsăud, Negru │ │ │ │ │
│Vodă, Piatra-Olt,│ │ │ │ │
│Pogoanele, │ │ │ │ │
│Potcoava, │ │ │ │ │
│Pucioasa, │ │ │ │ │
│Săliştea de Sus, │ │ │ │ │
│Salonta, Sărmaşu,│ │ │ │ │
│Segarcea, Şimleu │ │ │ │ │
│Silvaniei, │ │ │ │ │
│Slănic, Sovata, │ │ │ │ │
│Ştefăneşti, Târgu│ │ │ │ │
│Bujor, Târgu │ │ │ │ │
│Lăpuş, Târnăveni,│ │ │ │ │
│Tăşnad, Tecuci, │ │ │ │ │
│Tismana, │ │ │ │ │
│Topoloveni, │ │ │ │ │
│Urlaţi, Valea lui│ │ │ │ │
│Mihai, Vălenii de│ │ │ │ │
│Munte, Vişeu de │ │ │ │ │
│Sus, Zlatna │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Agnita, │ │ │ │ │
│Caransebeş, │ │ │ │ │
│Nădlac, Oraviţa, │ │ │ │ │
│Râmnicu Sărat, │11 │Statice │Statică │Statică │
│Roman, Săcueni, │ │ │ │ │
│Sânnicolau Mare, │ │ │ │ │
│Târgu Neamţ, │ │ │ │ │
│Tulcea, Vaslui │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼─┬───┬────┼────┬─────┼──┬───┬──┤
│3. Zone urbane în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│declin (83 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oraşe-nucleu cu │83 │-│8 │75 │- │83 │- │40 │43│
│18 zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periurbane) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼─┴───┴────┼────┴─────┼──┴───┴──┤
│Baraolt, Deta, │ │ │ │ │
│Lugoj, Medgidia, │ │ │ │ │
│Mediaş, Miercurea│8 │Statice │Statică │Statică │
│Nirajului, │ │ │ │ │
│Urziceni, │ │ │ │ │
│Victoria │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Alexandria, Baia │ │ │ │ │
│de Arieş, Balş, │ │ │ │ │
│Bereşti, Borsec, │ │ │ │ │
│Brad, Broşteni, │ │ │ │ │
│Buziaş, Carei, │ │ │ │ │
│Cehu Silvaniei, │ │ │ │ │
│Covasna, │ │ │ │ │
│Drăgăşani, │ │ │ │ │
│Făurei, Flămânzi,│ │ │ │ │
│Gheorgheni, │ │ │ │ │
│Hârlău, Huedin, │ │ │ │ │
│Ianca, Ineu, │ │ │ │ │
│Lehliu-Gară, │ │ │ │ │
│Mizil, Motru, │ │ │ │ │
│Murgeni, │40 │În scădere│Statică │Statică │
│Negreşti, │ │ │ │ │
│Olteniţa, Oţelu │ │ │ │ │
│Roşu, Petroşani, │ │ │ │ │
│Roşiori de Vede, │ │ │ │ │
│Sângeorgiu de │ │ │ │ │
│Pădure, Săveni, │ │ │ │ │
│Scorniceşti, │ │ │ │ │
│Sighetu │ │ │ │ │
│Marmaţiei, │ │ │ │ │
│Sinaia, Strehaia,│ │ │ │ │
│Sulina, Târgu │ │ │ │ │
│Secuiesc, Vânju │ │ │ │ │
│Mare, Vatra │ │ │ │ │
│Dornei, │ │ │ │ │
│Zărneşti40 │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Abrud, Adjud, │ │ │ │ │
│Aleşd, Anina, │ │ │ │ │
│Baia de Aramă, │ │ │ │ │
│Băile Herculane, │ │ │ │ │
│Bereşti, Bicaz, │ │ │ │ │
│Calafat, Călan, │ │ │ │ │
│Călăraşi, Călan, │ │ │ │ │
│Călăraşi, │ │ │ │ │
│Câmpeni, │ │ │ │ │
│Câmpulung, Deva, │ │ │ │ │
│Haţeg, Huşi, │35 │În scădere│Statică │În │
│Iernut, Lupeni, │ │ │ │scădere │
│Marghita, │ │ │ │ │
│Moineşti, Nehoiu,│ │ │ │ │
│Oneşti, Orşova, │ │ │ │ │
│Paşcani, Petrila,│ │ │ │ │
│Reşiţa, Ştei, │ │ │ │ │
│Târgu Jiu, │ │ │ │ │
│Ţicleni, Turceni,│ │ │ │ │
│Turda, Turnu │ │ │ │ │
│Măgurele, │ │ │ │ │
│Uricani, Zimnicea│ │ │ │ │
└─────────────────┴──────┴──────────┴──────────┴─────────┘


    Sursa datelor: Clasificarea autorului pe baza datelor INS Tempo şi CORINE Land Cover.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 14 Centre urbane şi zone periurbane în România
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 15 Gruparea oraşelor după dinamica generală


    Oraşe în creştere
    Există 58 de oraşe-nucleu în creştere, dintre care 22 sunt reşedinţe de judeţ şi 29 – oraşe periurbane în zona lor de influenţă. O astfel de dualitate necesită o abordare diferenţiată care să propună: a) măsuri pentru oraşele periurbane care să consolideze planificarea la nivel metropolitan şi coordonarea investiţiilor, eliminarea lacunelor de infrastructură, furnizarea de servicii de bază şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în noile comunităţi; b) pentru oraşele-nucleu, măsuri care urmăresc şi gestionează expansiunea urbană necontrolată, atât în interiorul, cât şi în afara graniţelor lor administrative, abordând simultan golirea centrelor lor.
    Tabelul 10 Lista oraşelor-nucleu şi periurbane în creştere - clasificare bazată pe dinamica demografică, spaţială şi economică

┌┬────────┬──────────┬─────────────────┐
││ │ │Alba Iulia, Arad,│
││ │ │Baia Mare, │
││ │ │Bistriţa, │
││ │ │Botoşani, Brăila,│
││ │ │Braşov, │
││ │ │Bucureşti, │
││ │ │Cluj-Napoca, │
││ │Reşedinţă │Constanţa, │
││ │de judeţ │Craiova, Focşani,│
││ │ │Galaţi, Iaşi, │
││ │ │Oradea, Piteşti, │
││ │ │Ploieşti, Satu │
││ │ │Mare, │
││ │ │Sfântu-Gheorghe, │
││ │ │Sibiu, Suceava, │
││ │ │Târgu Mureş, │
││ │ │Timişoara │
││ ├──────────┼─────────────────┤
││ │ │Ardud, Baia │
││ │ │Sprie, Bragadiru,│
││ │ │Chitila, │
││ │ │Cisnădie, │
││ │ │Ghimbav, │
││ │ │Măgurele, │
││ │ │Năvodari, │
││ │Oraş din │Negreşti-Oaş, │
││ │zona │Ocna Sibiului, │
││ │periurbană│Odobeşti, │
││ │a │Otopeni, Ovidiu, │
││ │reşedinţei│Pantelimon, │
││ │de judeţ │Pecica, Popeşti │
││ │ │Leordeni, │
││ │ │Predeal, Râşnov, │
││ZONE │ │Săcele, Salcea, │
││URBANE │ │Sebeş, │
││ÎN │ │Ştefăneşti, │
││CREŞTERE│ │Tăuţii-Măgherăuş,│
││ │ │Voluntari │
││ ├──────────┼─────────────────┤
││ │ │Avrig, Băicoi, │
││ │ │Bolintin-Vale, │
││ │ │Buftea, Codlea, │
││ │ │Curtici, Eforie, │
││ │Zona ZUF a│Mihăileşti, │
││ │reşedinţei│Pâncota, Plopeni,│
││ │de judeţ │Podu Iloaiei, │
││ │ │Recaş, Sântana, │
││ │ │Şomcuţa Mare, │
││ │ │Tălmaciu, │
││ │ │Techirghiol, │
││ │ │Titu, Ungheni │
││ ├──────────┼─────────────────┤
││ │ │Băileşti, │
││ │ │Beclean, Borşa, │
││ │ │Cajvana, Cristuru│
││ │ │Secuiesc, │
││ │ │Făgăraş, Găeşti, │
││ │ │Întorsura │
││ │ │Buzăului, Livada,│
││ │ │Mangalia, │
││ │Alte oraşe│Miercurea │
││ │ │Sibiului, │
││ │ │Milişăuţi, │
││ │ │Novaci, Rădăuţi, │
││ │ │Reghin, Sălişte, │
││ │ │Sângeorz-Băi, │
││ │ │Sebiş, Seini, │
││ │ │Sighişoara, │
││ │ │Ţăndărei, Vicovu │
││ │ │de Sus │
└┴────────┴──────────┴─────────────────┘


    Figura 16 Zonele urbane în creştere - clasificare bazată pe dinamica demografică, spaţială şi economică (a se vedea imaginea asociată)


    Oraşe statice
    Există 119 oraşe statice şi 12 oraşe periurbane în zona lor de influenţă.
    Unele zone urbane statice au performanţe economice bune, adesea explicate prin apropierea lor de un alt pol de creştere sau existenţa unei dotări naturale/istorice. Deşi aceste active sau oportunităţi geografice există, ele nu au fost suficiente pentru a schimba soarta acestor zone. Cu toate acestea, există oportunităţi pentru intervenţii ţintite şi specifice contextului pentru a exploata aceste active. Astfel, măsurile se bazează pe îmbunătăţirea conectivităţii la zonele cu oportunităţi economice, consolidarea oportunităţilor economice locale, cum ar fi prin creşterea productivităţii sectoarelor locale printr-o forţă de muncă calificată şi condiţii de viaţă mai bune pentru a atrage şi a păstra talentele.
    Alte zone urbane statice (79) au avut în ultimele decenii o performanţă economică mai puţin dinamică, o scădere a populaţiei, dar au continuat să se extindă. În consecinţă, articularea SNDU în aceste zone se va axa pe limitarea extinderii urbane şi îmbunătăţirea calităţii spaţiilor urbane pentru a permite populaţiei să continue să trăiască acolo.
    Tabelul 11 Lista oraşelor-nucleu şi periurbane statice - clasificare bazată pe dinamica demografică, spaţială şi economică

┌┬───────┬──────────┬──────────────────┐
││ │ │Bacău, Buzău, │
││ │ │Drobeta-Turnu │
││ │ │Severin, Giurgiu, │
││ │ │Miercurea Ciuc, │
││ │Reşedinţă │Piatra-Neamţ, │
││ │de judeţ │Râmnicu Vâlcea, │
││ │ │Slatina, Slobozia,│
││ │ │Târgovişte, │
││ │ │Tulcea, Vaslui, │
││ │ │Zalău │
││ ├──────────┼──────────────────┤
││ │Oraş din │ │
││ │zona │ │
││ │periurbană│Amara, Ocnele │
││ │a │Mari, Vlăhiţa │
││ │reşedinţei│ │
││ │de judeţ │ │
││ ├──────────┼──────────────────┤
││ │ │Băbeni, Băile │
││ │ │Govora, Băile │
││ │ │Olăneşti, │
││ │ │Boldeşti-Scăeni, │
││ │ │Bucecea, Budeşti, │
││ │ │Buhuşi, Cavnic, │
││ │Zona ZUF a│Ciacova, Costeşti,│
││ │reşedinţei│Fierbinţi-Târg, │
││ │de judeţ │Fundulea, │
││ │ │Mărăşeşti, │
││ │ │Piatra-Olt, │
││ │ │Răcari, Săcueni, │
││ │ │Teiuş, Topoloveni,│
││ │ │Urlaţi, Videle, │
││ │ │Zlatna │
││ ├──────────┼──────────────────┤
││ │ │Agnita, Aiud, │
││ │ │Babadag, Băile │
││ │ │Tuşnad, Bălceşti, │
││ │ │Bârlad, Bechet, │
││ │ │Beiuş, Blaj, │
││ │ │Breaza, Brezoi, │
││ │ │Călimăneşti, │
││ │ │Câmpulung │
││ │ │Moldovenesc, │
││ │ │Caracal, │
││ │ │Caransebeş, │
││ │ │Căzăneşti, │
││ │ │Cernavodă, │
││ │ │Chişineu-Criş, │
││ZONE │ │Copşa Mică, │
││URBANE │ │Corabia, Cugir, │
││STATICE│ │Curtea de Argeş, │
││ │ │Dăbuleni, │
││ │ │Dărăbani, Dej, │
││ │ │Dolhasca, Dorohoi,│
││ │ │Drăgăneşti-Olt, │
││ │ │Dragomireşti, │
││ │ │Dumbrăveni, Făget,│
││ │ │Fălticeni, │
││ │ │Feteşti, Fieni, │
││ │ │Filiaşi, Frasin, │
││ │ │Gătaia, Geoagiu, │
││ │ │Gherla, Gura │
││ │ │Humorului, │
││ │ │Hârşova, Horezu, │
││ │ │Însurăţei, │
││ │ │Isaccea, Jibou, │
││ │Alte oraşe│Jimbolia, Lipova, │
││ │ │Liteni, Luduş, │
││ │ │Măcin, Mioveni, │
││ │ │Moldova Nouă, │
││ │ │Moreni, Nădlac, │
││ │ │Năsăud, Negru │
││ │ │Vodă, Ocna Mureş, │
││ │ │Odorheiu Secuiesc,│
││ │ │Orăştie, Oraviţa, │
││ │ │Panciu, Pogoanele,│
││ │ │Potcoava, │
││ │ │Pucioasa, Râmnicu │
││ │ │Vâlcea, Roman, │
││ │ │Rovinari, Roznov, │
││ │ │Rupea, Săliştea de│
││ │ │Sus, Salonta, │
││ │ │Sânnicolau Mare, │
││ │ │Sărmaşu, Segarcea,│
││ │ │Şimleu Silvaniei, │
││ │ │Slănic, │
││ │ │Slănic-Moldova, │
││ │ │Solca, Sovata, │
││ │ │Ştefăneşti, Târgu │
││ │ │Bujor, Târgu │
││ │ │Cărbuneşti, Târgu │
││ │ │Frumos, Târgu │
││ │ │Lăpuş, Târgu │
││ │ │Neamţ, Târgu Ocna,│
││ │ │Târnăveni, Tăşnad,│
││ │ │Tecuci, Tismana, │
││ │ │Ulmeni, Valea lui │
││ │ │Mihai, Vălenii de │
││ │ │Munte, Vişeu de │
││ │ │Sus │
└┴───────┴──────────┴──────────────────┘


    Figura 17 Zonele urbane statice - clasificare bazată pe dinamica demografică, spaţială şi economică (a se vedea imaginea asociată)


    Oraşe în declin
    Există 83 de oraşe-nucleu care se încadrează în această categorie şi 18 oraşe periurbane. Dintre toate oraşele în declin, 85% sunt oraşe situate în afara ZUF a unei reşedinţe de judeţ. Aceasta este o dovadă în plus a rolului pe care îl joacă apropierea de oraşele dinamice în performanţa economică a oraşelor mici/în declin. De asemenea, este important de reţinut că poate exista şi creştere şi declin chiar şi în cadrul aceluiaşi oraş, necesitând astfel o înţelegere la nivel de oraş a fenomenului pentru a perfecţiona în continuare aplicarea locală a propunerilor din SNDU. Proporţia declinului sugerează nevoia de a regândi strategiile de dezvoltare adoptate de aceste oraşe, de exemplu, mai degrabă folosind contracţia decât ignorând-o, şi folosind în mod activ resursele urbane existente, axându-se în pe crearea unor comunităţi locale coerente şi rezistente. Acest lucru se poate realiza prin integrarea activă a locuitorilor în proiectele de dezvoltare urbană, crearea şi proiectarea în comun a spaţiilor urbane pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei existente împreună cu îmbunătăţirea capitalului social pentru a îmbunătăţi performanţa economică a acestor oraşe.
    Tabelul 12 Lista oraşelor-nucleu şi periurbane în declin – clasificare bazată pe dinamica demografică, spaţială şi economică

┌┬──────┬──────────┬───────────────────┐
││ │Reşedinţă │Alexandria, │
││ │de judeţ │Călăraşi, Deva, │
││ │ │Reşiţa, Târgu Jiu │
││ ├──────────┼───────────────────┤
││ │Oraş din │ │
││ │zona │Bocşa, │
││ │periurbană│Bumbeşti-Jiu, │
││ │a │Hunedoara, Simeria │
││ │reşedinţei│ │
││ │de judeţ │ │
││ ├──────────┼───────────────────┤
││ │Zona ZUF a│Bălan, Lehliu-Gară,│
││ │reşedinţei│Medgidia, │
││ │de judeţ │Murfatlar, │
││ │ │Olteniţa, Zărneşti │
││ ├──────────┼───────────────────┤
││ │ │Abrud, Adjud, │
││ │ │Aleşd, Anina, │
││ │ │Aninoasa, Azuga, │
││ │ │Baia de Aramă, Baia│
││ │ │de Arieş, Băile │
││ │ │Herculane, Balş, │
││ │ │Baraolt, Berbeşti, │
││ │ │Bereşti, Bicaz, │
││ │ │Borsec, Brad, │
││ │ │Broşteni, Buşteni, │
││ │ │Buziaş, Calafat, │
││ │ │Călan, Câmpeni, │
││ │ │Câmpia Turzii, │
││ │ │Câmpina, Câmpulung,│
││ │ │Carei, │
││ │ │Cehu-Silvaniei, │
││ZONE │ │Comăneşti, │
││URBANE│ │Comarnic, Covasna, │
││ÎN │ │Dărmăneşti, Deta, │
││DECLIN│ │Drăgăşani, Făurei, │
││ │ │Flămânzi, │
││ │ │Gheorgheni, Hârlău,│
││ │ │Haţeg, Huedin, │
││ │ │Huşi, Ianca, │
││ │ │Iernut, Ineu, │
││ │ │Lugoj, Lupeni, │
││ │Alte oraşe│Marghita, Mediaş, │
││ │ │Miercurea │
││ │ │Nirajului, Mizil, │
││ │ │Moineşti, Motru, │
││ │ │Murgeni, Negreşti, │
││ │ │Nehoiu, Nucet, │
││ │ │Oneşti, Orşova, │
││ │ │Oţelu Roşu, │
││ │ │Paşcani, │
││ │ │Pătârlagele, │
││ │ │Petrila, Petroşani,│
││ │ │Roşiori de Vede, │
││ │ │Sângeorgiu de │
││ │ │Pădure, Săveni, │
││ │ │Scorniceşti, │
││ │ │Sighetu Marmaţiei, │
││ │ │Sinaia, Siret, │
││ │ │Ştei, Strehaia, │
││ │ │Sulina, Târgu │
││ │ │Secuiesc, Ţicleni, │
││ │ │Topliţa, Turceni, │
││ │ │Turda, Turnu │
││ │ │Măgurele, Uricani, │
││ │ │Urziceni, Vânju │
││ │ │Mare, Vaşcău, Vatra│
││ │ │Dornei, Victoria, │
││ │ │Vulcan, Zimnicea │
└┴──────┴──────────┴───────────────────┘


    Figura 18 Zonele urbane în declin - clasificare bazată pe dinamica demografică, spaţială şi economică (a se vedea imaginea asociată)


    Dinamica locală în oraşele periurbane
    Tabelul 13 Dinamica locală în oraşele periurbane

┌──────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┬───────────────────────────────────┐
│Denumire │Oraş-nucleu │Dinamica │Dinamica │Dinamica economică │
│ │ │demografică │amprentei │ │
├──────────────┼──────────┬────────┼───────┬────┼───────┬────┼────────┬──────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Oraş │
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───────┬─────────┬────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Cifra │Impozitul│ │
│ │Denumire │Dinamică│Agregat│Oraş│Agregat│Oraş│Agregat │de │Pe │Angajaţi│
│ │ │ │ │ │ │ │ │afaceri│Venitul │(%) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │(%) │Personal │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │(%) │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│SEBEŞ │ALBA IULIA│În │4% │4% │15% │20% │În │ │72,1% │14% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│PECICA │ARAD │În │-4% │7% │4% │3% │În │ │13,4% │2% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│ŞTEFĂNEŞTI │PITEŞTI │În │2% │31% │4% │3% │În │ │34,5% │19% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│GHIMBAV │BRAŞOV │În │1% │36% │21% │136%│În │ │28,1% │13% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│PREDEAL │BRAŞOV │În │1% │-14%│21% │0% │În │ │28,1% │13% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│RÂŞNOV │BRAŞOV │În │1% │12% │21% │10% │În │ │28,1% │13% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│SĂCELE │BRAŞOV │În │1% │17% │21% │13% │În │ │28,1% │13% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│NĂVODARI │CONSTANŢA │În │1% │14% │8% │17% │În │ │-5,9% │-4% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│OVIDIU │CONSTANŢA │În │16% │13% │0% │0% │În │ │-27,7% │14% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│TECHIRGHIOL │EFORIE │În │16% │14% │0% │0% │În │33,7% │-27,7% │14% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│TĂUŢII- │BAIA MARE │În │-3% │36% │4% │4% │Statică │6,8% │16,2% │4% │
│MĂGHERĂUŞ │ │creştere│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│BAIA SPRIE │BAIA MARE │În │-3% │2% │4% │0% │În │6,8% │16,2% │4% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│NEGREŞTI-OAŞ │BAIA MARE │În │-3% │-1% │4% │0% │În │6,8% │16,2% │4% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│PLOPENI │BĂICOI │În │-5% │-13%│6% │0% │În │19,8% │112,3% │10% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│ABRUD │SATU MARE │În │-6% │15% │5% │1% │Statică │22,9% │256% │7% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│CISNĂDIE │SIBIU │În │8% │29% │11% │10% │În │25,4% │31,7% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│SALCEA │SUCEAVA │În │5% │20% │8% │0% │Statică │19,1% │38,0% │14% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│FRASIN │GURA │În │2% │-2% │0% │0% │În │9,6% │35,2% │9% │
│ │HUMORULUI │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│MILIŞĂUŢI │RĂDĂUŢI │În │7% │2% │6% │0% │În │28,3% │31,6% │13% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│SOLCA │CAJVANA │În │5% │-2% │1% │0% │În │38,1% │83,1% │52% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│LITENI │DOLHASCA │În │-2% │-1% │0% │0% │În │21,2% │178,6% │112% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│ODOBEŞTI │FOCŞANI │În │-4% │16% │2% │1% │În │6,5% │21,4% │6% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│BRAGADIRU │BUCUREŞTI │În │3% │231%│40% │9% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│CHITILA │BUCUREŞTI │În │3% │34% │40% │80% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│MĂGURELE │BUCUREŞTI │În │3% │49% │40% │0% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│OTOPENI │BUCUREŞTI │În │3% │74% │40% │20% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│PANTELIMON │BUCUREŞTI │În │3% │91% │40% │57% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│POPEŞTI │BUCUREŞTI │În │3% │170%│40% │7% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│LEORDENI │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│VOLUNTARI │BUCUREŞTI │În │3% │53% │40% │29% │În │-70,0% │4,0% │17% │
│ │ │creştere│ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│OCNA MUREŞ │AIUD │Statice │-12% │-12%│0% │0% │În │-4,9% │72,0% │12% │
│ │ │ │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│TEIUŞ │AIUD │Statice │-12% │-5% │0% │0% │În │-4,9% │72,0% │12% │
│ │ │ │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│MURFATLAR │MEDGIDIA │Statice │-1% │-3% │1% │0% │În │2,1% │-66,8% │-35% │
│ │ │ │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│VLĂHIŢA │MIERCUREA │Statice │-2% │-2% │5% │0% │În │-6,2% │10,8% │-10% │
│ │CIUC │ │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│AMARA │SLOBOZIA │Statice │-7% │1% │7% │0% │În │-2,5% │7,4% │-5% │
│ │ │ │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│COPŞA MICĂ │MEDIAŞ │Statice │-7% │2% │0% │0% │În │-2,3% │7,6% │1% │
│ │ │ │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│OCNELE MARI │RÂMNICU │Statice │1% │1% │0% │0% │În │-11,4% │-17,1% │-20% │
│ │VÂLCEA │ │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│PANCIU │MĂRĂŞEŞTI │Statice │-5% │-8% │0% │0% │În │12,2% │40,9% │7% │
│ │ │ │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│COMĂNEŞTI │MOINEŞTI │În │-7% │-10%│0% │0% │În │1,6% │1,1% │-19% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│DÂRMĂNEŞTI │MOINEŞTI │În │-7% │-1% │0% │0% │În │1,6% │1,1% │-19% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│SLĂNIC-MOLDOVA│TÂRGU OCNA│În │-6% │-9% │2% │0% │În │-38,9% │14,0% │-12% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│NUCET │ŞTEI │În │-16% │-7% │0% │0% │În │-12,2% │-40,0% │-22% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│VAŞCĂU │ŞTEI │În │-16% │-23%│0% │0% │În │-12,2% │-40,0% │-22% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│PĂTÂRLAGELE │NEHOIU │În │-14% │-15%│0% │0% │În │5,9% │3,7% │-18% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│BOCŞA │REŞIŢA │În │-11% │-5% │1% │0% │În │-12,0% │-1,1% │-22% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│CÂMPIA TURZII │TURDA │În │-9% │-11%│1% │0% │În │-0,3% │-7,0% │-5% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│FIENI │PUCIOASA │În │-11% │-10%│0% │0% │În │3,5% │37,0% │8% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│BUMBEŞTI-JIU │TÂRGU JIU │În │-3% │-12%│1% │0% │Statică │-4,5% │-13,3% │-14% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│TOPLIŢA │BORSEC │În │-8% │-9% │0% │0% │Statică │24,5% │-10,8% │-16% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│BĂLAN │GHEORGHENI│În │-9% │-21%│1% │0% │Statică │21,6% │-15,6% │-11% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│HUNEDOARA │DEVA │În │-9% │-12%│1% │0% │Statică │-3,5% │-7,3% │-9% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│SIMERIA │DEVA │În │-9% │-7% │1% │1% │În │-3,5% │-7,3% │-9% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│ANINOASA │PETROŞANI │În │-16% │-17%│0% │0% │În │-37,2% │-162% │13% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │scădere │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│VULCAN │LUPENI │În │-16% │-15%│1% │0% │Statice │-63,4% │-38,4% │-60% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│DRAGOMIREŞTI │SĂLIŞTEA │În │-11% │-3% │0% │0% │În │77,4% │1106% │66% │
│ │DE SUS │scădere │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│AZUGA │SINAIA │În │-12% │-14%│0% │0% │În │-10,1% │22,6% │1% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │creştere│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│BUŞTENI │SINAIA │În │-12% │-11%│0% │0% │Statică │-10,1% │22,6% │1% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────┼───────┼────┼───────┼────┼────────┼───────┼─────────┼────────┤
│COMARNIC │SINAIA │În │-12% │-11%│0% │0% │Statică │-10,1% │22,6% │1% │
│ │ │scădere │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴────────┴───────┴────┴───────┴────┴────────┴───────┴─────────┴────────┘



    VI. Dimensiunile strategiei naţionale de dezvoltare urbană - transpunerea Cartei de la Leipzig
    Oraşele sunt actori cheie în răspunsul provocările globale contemporane, fiind şi sunt afectate de acestea, şi anume schimbările climatice, decalajul digital sau pandemiile, cum ar fi recenta pandemie de COVID-19. Abordările globale, cum ar fi Noua Agendă Urbană, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sau recentul Pact Verde European al Comisiei Europene, trebuie transpuse în mod eficient în sfera urbană. În acest scop, noua Cartă de la Leipzig propune un cadru de politici care oferă instrumentele care pot ajuta oraşele să răspundă acestor provocări globale oferind soluţii destinate asigurării unui mediu de viaţă de calitate şi urmăririi binelui comun. Acest lucru se realizează prin aplicarea celor mai adecvate instrumente digitale în cele trei dimensiuni interconectate: aspectele de mediu, sociale şi economice ale dezvoltării durabile. Aceasta înseamnă că scopurile oraşelor care funcţionează bine sunt acelea de a dezvolta oraşul productiv, ecologic şi echitabil.
    În consecinţă, propunerile pentru o strategie naţională de dezvoltare urbană în România se angajează în acest cadru şi îl completează prin adăugarea unei a patra dimensiuni a oraşelor bine guvernate. Aceasta mobilizează astfel întreaga administraţie publică şi partenerii săi de dezvoltare şi angrenează oraşele spre realizarea celor patru dimensiuni interconectate menţionate anterior. Prin urmare, (a) un oraş productiv şi competitiv, (b) un oraş verde şi rezilient, (c) un oraş echitabil şi incluziv, şi d) un oraş bine guvernat, acţionează ca scopurile fundamentale ale recomandărilor propuse.
    Dimensiunile SNDU, detaliate în continuare mai jos, ar trebui astfel înţelese ca patru tratate, care se susţin reciproc, despre modul în care ar trebui planificat un oraş pentru a asigura un cadru de viaţă de calitate, urmărirea binelui comun şi o planificare urbană integratoare care nu lasă pe nimeni în urmă în evoluţia sa.
    Mai mult, există un pilon transversal cheie care unifică şi asigură materializarea şi articularea eficientă a scopurilor: forma şi scara spaţială. Provocările urbane au loc la diferite niveluri: la nivel de cartier, de oraş, de zonă urbană funcţională şi la nivel naţional. Prin urmare, măsurile orientate spre a avea oraşe (a) productive şi competitive, (b) verzi şi reziliente, (c) echitabile şi incluzive, (d) bine guvernate ar trebui proiectate la scara spaţială adecvată, creând în acelaşi timp legături cu alte unităţi spaţiale. În consecinţă, politicile ar trebui să vizeze în mod adecvat scara spaţială şi, de asemenea, să fie încorporate într-un cadru coerent atotcuprinzător de planificare spaţială. Acest lucru va reduce în cele din urmă ineficienţa implementării politicilor şi va produce rezultate care se bucură de mai mult succes.

    Un oraş verde şi rezilient
    Puterea transformatoare a oraşelor contribuie la combaterea încălzirii globale şi la un mediu mai sănătos, cu o calitate crescută a aerului, apei, solului şi utilizării terenului*17. Astfel, a vorbi despre un oraş verde înseamnă a ne asigura că strategiile de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), alături de adaptarea la schimbările climatice, de exemplu prin reducerea vulnerabilităţilor la schimbările climatice pentru toate categoriile demografice, sunt practici bine înrădăcinate.
    *17 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Spaţială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a oraşelor pentru binele comun, 2020.

    În acest scop, administraţiile publice locale ar trebui să asigure accesul tuturor la zonele verzi şi recreaţionale, concentrându-se totodată pe regenerarea ecosistemelor urbane prin investiţii în tehnologii ecologice, infrastructură ecologică urbană şi soluţii bazate pe natură. Un oraş verde implică promovarea aprovizionării cu energie şi utilizarea tehnologiilor care sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, mai ales în clădiri, transport şi furnizarea de servicii urbane, pentru a asigura eficienţa energetică. Transportul în masă cu neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon şi mobilitatea durabilă pot genera adevărate schimbări, deoarece contribuie la o mai bună conectivitate în interiorul oraşului şi înspre oraş, reducând în acelaşi timp externalităţile negative asupra mediului care sunt legate de mobilitate. Conectivitate şi eficienţa sunt elemente care constituie un oraş mai incluziv şi deopotrivă mai atractiv, atât pentru afaceri cât şi pentru cetăţeni.
    În plus, transformarea oraşului într-un oraş verde necesită, de asemenea, o transformare a sistemelor de producţie şi consum, permiţând şi promovând implementarea practicilor economiei circulare. Aceasta implică promovarea a unei utilizări durabile a resurselor care, în cele din urmă, va reduce atât deşeurile, cât şi nivelurile de emisii de GES.
    Actualul cadru legislativ din România oferă un punct de plecare puternic pentru implementarea unei strategii naţionale aliniate cu scopul de a dezvolta oraşe verzi şi reziliente. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2022-2035 prevede combaterea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea calităţii mediului urban prin planificarea spaţiului public şi dezvoltarea reţelelor de spaţii verzi şi coridoare verzi în zonele urbane. Strategia pentru Dezvoltare Durabilă 2030 (SDD) completează SDTR abordând în mod direct combaterea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea calităţii aerului în cadrul ODD 11 şi respectiv ODD 13. Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (SRTL) de asemenea caută să avanseze renovarea clădirilor publice, pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic şi neutre din prisma emisiilor de carbon; SRTL poate fi folosita şi pentru investiţii în renovări menite să protejeze fondul imobiliar împotriva riscului seismic sau al incendiilor. Nu în cele din urmă, proiectul Planului Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice 2021-2030 stabileşte numeroase obiective care vizează integrarea atenuării schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea rezilienţei la pericole cu producţia şi consumul de energie.
    În conformitate cu dezideratele cheie enunţate în corpul legislativ menţionat anterior, împreună cu provocările şi oportunităţile menţionate în cadrul SNDU dezvoltate ulterior, pentru România, consideraţiile cheie în promovarea oraşelor verzi şi reziliente sunt: limitarea expansiunii urbane necontrolate şi regenerarea zonelor intravilane existente, combaterea poluării aerului, atenuarea efectelor devastatoare ale temperaturilor în creştere şi ale activităţii seismice, iar nu în ultimul rând, gestionarea eficientă a deşeurilor solide cu un accent deosebit atribuit reciclării.
    Realizarea oraşelor verzi şi reziliente, propice traiului şi inteligente din punct de vedere climatic, va avea la bază:
    • Limitarea fenomenului de expansiune urbană necontrolată, în special în zonele cu declin demografic;
    • Regenerarea zonelor intravilane, acordând o atenţie specială apartamentelor multifamiliale din era comunistă; reconversia patrimoniului industrial dezafectat şi subutilizat, şi reducerea aglomerărilor de vehicule (parcaje);
    • Investiţiile în şi activarea spaţiilor publice deschise, încorporând soluţii bazate pe natură şi infrastructură verde urbană pentru a atenua pericolele hidrometeorologice; şi
    • Investiţii în reducerea vulnerabilităţii la riscul seismic prin dezvoltarea unei abordări de management al riscului ce încorporează imobile şi comunităţi în pericol.


    Un oraş productiv şi competitiv
    „Puterea transformatoare a oraşelor se bazează pe o economie diversificată, care oferă locuri de muncă, asigurând în acelaşi timp o bază financiară solidă pentru o dezvoltare urbană durabilă”*18.
    *18 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Spaţială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a oraşelor pentru binele comun, 2020.

    Pentru a vorbi despre un oraş productiv este nevoie de implementarea strategiilor şi politicilor care sporesc atractivitatea oraşelor pentru afaceri, asigurând în acelaşi timp condiţii pentru un trai bun. Întreprinderile au nevoie de forţă de muncă calificată, spaţiu adecvat, acces la servicii care includ dar nu se limitează la logistică, TIC şi inginerie. De asemenea, ca un oraş să poată atrage sau reţine forţa de muncă calificată, trebuie să îmbunătăţească calitatea vieţii în oraş. Prin urmare, având în vedere că investiţiile care cresc calitatea vieţii pot face un oraş mai atractiv şi productiv economic, planificarea urbană ar trebui să asigure accesibilitatea spaţiului şi a infrastructurii pentru afaceri, alături de investiţii adecvate în educaţie, spaţii publice şi de agrement, şi locuinţe la preţuri accesibile pentru a crea medii bune şi atractive pentru forţa de muncă. Cu alte cuvinte, planificarea urbană ar trebui să ofere condiţiile necesare materializării oraşului productiv.
    Pe lângă industriile tradiţionale, multe sectoare se îndreaptă mai mult către o economie digitală, orientată spre servicii şi cu emisii reduse de carbon, construită pe o societate bazată pe cunoaştere. Acest lucru a devenit şi mai clar odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. Prin urmare, întreprinderile la scară mică, fabricaţia cu emisii reduse şi agricultura urbană pot fi stimulate pentru a reintegra producţia în oraşe şi zone urbane, permiţând şi promovând noi forme de cartiere cu utilizări mixte.
    Prin urmare, oraşele sunt motoare esenţiale ale creşterii economice. La nivelul UE, oraşele româneşti sunt foarte competitive în ceea ce priveşte costurile şi producţia industrială, care a crescut semnificativ în ultimii ani. Aceste caracteristici pot transforma oraşele ţării în magneţi pentru investiţii, în special în sectorul de producţie, având în vedere fenomenele de relocare anticipate*19. Pentru a valorifica aceste oportunităţi în zonele urbane ale României şi pentru a atinge stadiul de oraşe competitive şi productive, principalele aspecte care trebuiesc urmărite sunt asigurarea accesibilităţii la infrastructura majoră de conectivitate atât în interiorul oraşelor cât şi între oraşe, asigurarea disponibilităţii forţei de muncă calificate care să sprijine inovarea, facilitarea infrastructurii TIC, stabilirea zonelor de dezvoltare economică şi dezvoltarea capacităţii instituţionale locale aferentă creşterii, ancorarea dezvoltării economice în strategiile de dezvoltare locală, reducând în acelaşi timp birocraţia şi creând condiţii pentru implicare.
    *19 Planurile actuale ale companiilor europene de scurtare sau repatriere a lanţurilor de valori/facilităţilor de producţie, având în vedere distanţele tot mai problematice şi tensiunile comerciale care au crescut din cauza pandemiei.

    Pentru a realiza scopul dezvoltării unor oraşe productive, competitive şi ofertante din punct de vedere al locurilor de muncă, administraţiile publice şi partenerii de dezvoltare vor face demersuri pentru:
    • Asigurarea investiţiilor în infrastructura economică necesară, în special transport ecologic de tranzit şi cale ferată;
    • Pregătirea şi eliberarea terenurilor şi proprietăţilor bine amplasate pentru activitate economică;
    • Combaterea efectelor contracţiei demografice prin încurajarea parteneriatelor strategice cu instituţiile de învăţământ şi organizaţii comunitare pentru a dezvolta, atrage şi reţine o forţă de muncă calificată; şi
    • Asigurarea unor procese de guvernanţă eficiente care nu împiedică competitivitatea economică.


    Un oraş echitabil şi incluziv
    Puterea transformatoare a oraşelor oferă oportunităţi egale şi acces la justiţie în probleme de mediu pentru toţi*20. Prin aceasta se înţelege că fiecare categorie demografică trebuie să aibă acces egal la servicii de interes general - acces echitabil la beneficiile produse de zonele urbane. Locuinţe adecvate şi la preţuri accesibile, accesul la infrastructură care include furnizarea de energie, racordarea la canalizare şi apă potabilă ar trebui să fie o realitate în toate cartierele, iar accesul la spaţiul verde din oraşe ar trebui să fie pus la dispoziţia tuturor grupurilor diverse din societate. Oportunităţile înseamnă, de asemenea, accesul la locuri de muncă şi oportunităţi de a acumula bunuri şi averi. Sistemele de guvernanţă urbană ar trebui să fie în mod similar accesibile tuturor categoriilor demografice, iar administraţiile publice ale oraşelor ar trebui să aibă grijă să includă categoriile vulnerabile şi marginalizate în procesele participative stabilite.
    *20 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Spaţială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a oraşelor pentru binele comun, 2020.

    De-a lungul anilor, incluziunea socială şi accesibilitatea la oportunităţile urbane au devenit un aspect central în eforturile de regenerare urbană şi în elaborarea politicilor publice în România. Acest lucru este cel mai bine exemplificat în Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030, care este structurată de-a lungul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Deşi toate ODD se referă la scopul incluziunii şi justiţiei sociale, următoarele îl abordează direct şi îl susţin: ODD 1 - Fără sărăcie, ODD 4 - Educaţie de calitate, ODD 6 - Asigurarea accesului la apă şi de canalizare pentru toţi, ODD 7.1 - Asigurarea accesului universal la servicii energetice accesibile financiar, fiabile şi moderne, ODD 10 - Inegalităţi reduse, ODD 13.1 - Locuinţe decente şi ODD 16.7 - Asigurarea luării de decizii receptive, incluzive, participative şi reprezentative la toate nivelurile.
    În România, oraşele echitabile şi incluzive trebuie să acorde o atenţie specială marginalizării şi excluderii persoanelor sărace, a minorităţilor etnice, a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor în vârstă din mediul urban.
    Răspunsurile la oraşe juste, incluzive şi durabile vor depinde de:
    Regularizarea proprietăţii funciare şi regularizarea zonelor urbane marginalizate pentru a încuraja extinderea locuinţelor sociale şi accesul la servicii de infrastructură;
    Furnizarea de locuinţe bine amplasate, proiectate corespunzător şi accesibile ca preţ;
    ONG-uri puternice care extind serviciile guvernamentale şi acţionează ca o punte între persoanele vulnerabile şi administraţiile publice;
    Măsuri deliberate pentru a îmbunătăţi accesul şi accesibilitatea financiară la serviciile publice;
    Reducerea decalajului digital.


    Un oraş bine guvernat
    Administraţiile locale ale oraşelor sunt cele mai apropiate de cetăţeni şi locuitori, şi sunt adesea primul punct de contact între cetăţeni şi guvernul central. Oraşele bine guvernate se caracterizează prin eficienţă, transparenţă şi accesibilitate. Eficienţa se referă la procesele administrative, utilizarea judicioasă a resurselor publice şi administraţia publică bine capacitată. Transparenţa se referă la procese de guvernanţă clare şi responsabile, în timp ce accesibilitatea se referă la guvernanţa participativă.
    Descentralizarea rămâne o prioritate în contextul reformelor continue ale României pentru a atinge capacitatea administrativă locală necesară. Strategia Naţională privind Descentralizarea îşi propune să transfere competenţe de la administraţia publică centrală în mai multe sectoare: i) agricultură, ii) educaţie, iii) sănătate, iv) cultură, v) mediu, vi) tineret şi sport şi vii) turism. Mai mult, această strategie generală este completată de mai multe strategii orientate spre îmbunătăţirea bunei guvernări, în special: Strategia Naţională privind Agenda Digitală a României 2020 care aplică instrumente digitale pentru a crea un mediu competitiv care să încurajeze cetăţenii şi întreprinderile să plătească impozite pentru a continua dezvoltarea durabilă; şi Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, care a avut ca scop îmbunătăţirea eficienţei, transparenţei şi accesibilităţii administraţiei publice şi a sistemului judiciar din România.
    Susţinut de obiectivele care conduc strategiile naţionale menţionate mai sus, scopul de a asigura oraşe bine guvernate va fi atins prin:
    • Un sistem care încurajează integrarea verticală şi orizontală, respectând în acelaşi timp autonomia administraţiilor publice locale;
    • Entităţi publice bine capacitate (oameni şi sisteme);
    • Mediu de reglementare simplificat;
    • Sisteme de guvernanţă eficiente care utilizează soluţii IT adecvate pentru a adresa provocări, ca de exemplu evidenţa de carte funciară şi cadastru incomplete, sau mobilitatea inteligentă;
    • Transparenţă şi guvernanţă participativă; şi
    • Mediu fiscal solid bazat pe fluxuri fiscale previzibile şi venituri din surse proprii (VSP) solide.


    VII. Centralitatea planificării spaţiale
    SNDU are un dublu rol în conturarea dezvoltării urbane: un rol vizionar în formularea unui set de scopuri clare care să ghideze dezvoltarea către calea sustenabilităţii şi un rol de coordonare în consolidarea capacităţii instituţionale şi a instrumentelor de politică disponibile pentru a se asigura că oraşele devin: i) verzi şi reziliente, ii) echitabile şi incluzive, iii ) competitive şi productive, şi iv) bine guvernate. După cum s-a menţionat la început, sustenabilitatea spaţială şi planificarea urbană sunt transversale şi fundamentale în materializarea acestor scopuri.
    România se confruntă cu o dezvoltare teritorială inegală şi un decalaj economic semnificativ, ilustrând astfel o dublă naraţiune, una a creşterii şi alta a contracţiei. După 1989, sistemul naţional de guvernanţă a intrat într-un proces de descentralizare, în timp ce economia s-a îndepărtat de industrializare, determinând multe dintre oraşele mai mici să-şi piardă motoarele economice, creând un decalaj între capitala Bucureşti, principalii poli de creştere economică, oraşele secundare sub- performante cu importanţă regională, vestul ţării care beneficiază de proximitatea sa geografică de zonele urbane mari şi dinamice din Europa de Vest, spre deosebire de o mare parte din oraşele mici şi mijlocii în contracţie. În general, oraşele mari au resurse financiare pentru a aborda problemele spaţiale pe măsură ce apar, dar trebuie acordată o atenţie sporită oraşelor secundare neperformante şi celor mici care se contractă.
    Indiferent de dimensiune şi dinamica spaţială, oraşele României prezintă două provocări spaţiale: expansiunea urbană necontrolată şi decăderea nucleului urban. Există dovezi ale expansiunii urbane necontrolate atât în oraşele dinamice din punct de vedere economic, cât şi în oraşele mai puţin prospere, cu populaţii în scădere, deşi sunt mai pronunţate în prima categorie. În mod similar, decăderea nucleelor urbane afectează atât oraşele în creştere, cât şi cele în regres. În general, această dublă provocare a creat o rupere a legăturilor dintre oportunităţile de muncă, facilităţile oraşului, şi locurile de reşedinţă.
    Mai jos sunt reliefate clar tiparele spaţiale ale oraşelor româneşti, caracterizate prin expansiune urbană, chiar şi în zonele care se confruntă cu declinul populaţiei. Din prima figură este clar că majoritatea zonelor urbane au experimentat fie stagnare sau declin demografic, cea de a doua figură aratând că totuşi amprenta urbană a celor mai multe zone a crescut.
    Figura 19 Dinamica populaţiei zonelor urbane din România (a se vedea imaginea asociată)

    Figura 20 Dinamica spaţială a zonelor urbane din România (a se vedea imaginea asociată)

    Rarefierea nucleului urban se manifestă prin declinul calităţii generale a vieţii în interiorul nucleului urban cauzat de decăderea infrastructurii sociale şi pietonale, vitalitatea socială redusă şi eforturile insuficiente de regenerare pentru a menţine atractivitatea centrelor urbane. Acest fenomen poate fi fie un simptom al oraşelor mai puţin dinamice aflate în dificultate demografică şi economică, fie o consecinţă a echilibrului perturbat între dinamica urbană şi cea periurbană, cauzată de expansiunea necontrolată în jurul oraşelor dinamice. Următoarele provocări sunt manifestări uzuale ale declinului urban în oraşele româneşti:
    • În pofida conceptului iniţial de a construi cartiere dense, circulabile pitenonal şi active, cu acces bun la transportul public, fondul locativ din epoca socialistă în curs de îmbătrânire, care reprezintă 69,7% din locuinţele urbane, acest concept a devenit mai puţin dezirabil şi competitiv pe piaţa imobiliară. Adesea acestea necesită reabilitare termică şi arhitecturală pentru a se menţine ca opţiuni competitive de locuire şi pentru a se alinia la noile standarde de viaţă.
    • În plus, calitatea spaţiului deschis şi public a scăzut, determinând oamenii să nu utilizeze la potenţialul maxim spaţiile publice. Zonele verzi urbane şi cele plantate cu arbori se micşorează, afectând direct sănătatea, microclimatul urban şi calitatea vieţii.
    • Cadrul urban istoric şi cultural este o resursă generoasă pentru oraşele dinamice, dar o povară pentru cele mai mici, care se luptă să găsească resursele financiare pentru regenerarea urbană şi conservarea istorică.
    • Siturile vacante, abandonate, inclusiv zonele industriale urbane dezafectate, sunt larg răspândite în multe oraşe cu fostă activitate industrială, declanşând fragmentare şi declin urban în zonele adiacente. Eforturile de reutilizare productivă sunt limitate, iar dezvoltatorii evită de obicei zonele industriale dezafectate din cauza problemelor de proprietate, a costurilor ridicate asociate achiziţiei de terenuri şi decontaminării.

    Expansiunea urbană necontrolată a fost forma dominantă de creştere în era post-socialistă, fenomen care a luat amploare după 2006, când creşterea din nucleul urban a încetinit, în timp ce expansiunea în localităţile periurbane s-a intensificat: 61,3% din creşterea în interiorul şi în jurul reşedinţelor de judeţ se situa dincolo de graniţa administrativă a oraşului, 45,2% în jurul limitei unei aşezări periurbane, adesea rurale şi 10,3% ca dezvoltare ad-hoc a terenurilor naturale. În ciuda faptului că este o consecinţă directă a schimbării preferinţelor de viaţă, noile dezvoltări periurbane se confruntă cu o slabă calitate a vieţii şi a spaţiul construit, înfruntând o serie de provocări*21:
    *21 Banca Mondială (2020), Document însoţitor: Cadru de planificare spaţială pentru dezvoltare durabilă , Livrabilul 3.
    • În ceea ce priveşte utulizarea terenului, extinderea este dominată de expansiunea rezidenţială (68,7%), care apare adesea ca dezvoltare neplanificată, incrementală, a loturilor de teren viran individuale, ducând la consum rapid al terenurilor, fragmentare şi dispersare. Clusterele de dezvoltare sunt mono-funcţionale şi, cu excepţia dezvoltării de birouri, multe centre comerciale şi industriale migrează către periferie. Această creştere necontrolată reprezintă o ameninţare pentru resursele naturale şi perturbă activitatea agricolă din jurul oraşelor.
    • Noile clustere de dezvoltare au conexiuni de transport public slabe sau inexistente către nucleul urban, bizuindu-se pe un stil de viaţă dependent de maşină ce produce congestia traficului, amprente de carbon individuale mai mari şi inegalităţi sociale. În acelaşi timp, o nouă infrastructură rutieră se dezvoltă treptat, împreună cu proiecte individuale, ducând la o lipsă de planificare şi structură. Străzile rămân deseori neasfaltate mult timp după apariţia dezvoltării şi pe măsură ce comunităţile cresc, capacitatea rutieră este rapid copleşită de volumul de trafic.
    • În cadrul noilor dezvoltări, reţelele de utilităţi publice rămân în urmă, punând presiune suplimentară pe autorităţile publice pentru extinderea şi modernizarea acestor reţele. Infrastructura de bază pentru apă, canalizare şi gaz trebuie să ajungă din urmă extinderea, altfel, dacă dezvoltarea se alimentează la reţelele de utilităţi ale unei dezvoltări adiacente, aceasta supraîncarcă sistemul. Datorită dezvoltării individuale progresive sau a schemelor suburbane incomplete, noile comunităţi nu dispun de trotuare, străzi laterale şi iluminare stradal.
    • Infrastructura socială este omisă din planificarea noilor comunităţi. În consecinţă, rezidenţii lor se bazează pe şcolile, serviciile de sănătate şi facilităţile de petrecere a timpului liber oferite de localităţile înconjurătoare sau din nucleul urban, facilităţi care devin rapid supraaglomerate şi subfinanţate, deoarece rezidenţii periurbani nu au o contribuţie directă la jurisdicţiile respective. În plus, noile comunităţi sunt lipsite de vitalitate şi identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a genera întâlniri şi a stimula implicarea comunităţii.

    Dubla provocare a creşterii necontrolate şi a contracţiei cu care se confruntă oraşele româneşti necesită o abordare versatilă în care rolul sistemului de planificare spaţială este consolidat şi transferat de la planuri de utilizare a terenului către integrarea, echilibrarea şi transpunerea direcţiilor de dezvoltare sectorială în realităţile mediului construit, în timp ce le aliniază viziunii de dezvoltare urbană locală şi scopurilor generale ale Cartei de la Leipzig. În acest scop, ar trebui integrate patru direcţii cheie ale strategiei.

    VIII. Obiectivele prioritare şi specifice, măsuri pentru dezvoltarea urbană durabilă şi integrată
    SNDU identifică o paletă largă de probleme urbane pe care oraşele trebuie să le ia în considerare pentru a deveni în mod efectiv a) verzi şi reziliente, b) productive şi competitive, c) echitabile şi incluzive, şi d) bine guvernate.
    Obiectivele prioritare reprezintă nucleul SNDU, fiind direcţiile esenţiale pentru a aduce beneficii integrate şi contribuţii simultane la obiectivele şi viziunea strategiei.
    Metodologia aplicată pentru identificarea obiectivelor prioritare a fost un proces de consultare cu o gamă largă de părţi interesate relevante pentru a identifica problemele care respectă următoarele criterii:
    1. Obiectivul abordează o prioritate a UE şi/sau vizează rezolvarea unui aspect neconform cu aceasta
    2. Obiectivul abordează o prioritate/un program naţional
    3. Problema vizată este evidenţiată în barometrul urban
    4. Priorităţile ridicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
    5. Obiectivul are efect multiplicator intersectorial
    6. Obiectivul se aliniază cu priorităţile de investiţii emergente pentru perioada de programare 2021-2027.

    Acestea integrează un număr stabilit de măsuri specifice care ajută la operaţionalizarea lor concretă prin măsuri legislative, tehnice, de finanţare aliniate cu priorităţile României pentru următorul Cadru Financiar Multianual (CFM).
    Obiectivele prioritare sunt următoarele:
    • Obiectivul prioritar 1: Sustenabilitatea spaţială – Sustenabilitatea spaţială este un obiectiv transversal şi fundamental care se intersectează cu şi contribuie la realizarea altor obiective. Măsurile propuse sunt menite să plaseze evoluţia viitoare a zonelor urbane.
    1. Consolidarea mediului favorabil pentru sustenabilitatea spaţială (mediul de autorizare)
    i. Reformarea cadrului normativ din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
    ii. Consolidarea cadrului de planificare urbană

    2. Limitarea şi controlul expansiunii urbane
    i. No net land take until 2050
    ii. Dezvoltarea infrastructurii în zonele cu extinderi de intravilan din ultimii 20 de ani

    3. Regenerarea zonelor urbane
    i. Asigurarea cadrului pentru regenerarea urbană

    4. Cartiere complete şi conectivitate intensificată
    i. Asigurarea cadrului de cunoştiinţe, de reglementare şi de finanţare pentru cartierele compacte
    ii. Îmbunătăţirea conectivităţii


    • Obiectivul prioritar 2: Crearea de oraşe propice locuirii şi inteligente din punct de vedere climatic, prin dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre pentru a atenua şi a se adapta la riscurile urbane.
    1. Atenuarea şi adaptarea la riscurile urbane
    i. Combaterea efectelor schimbărilor climatice prin integrarea soluţiilor bazate pe natură (SBN)
    ii. Limitarea vulnerabilităţii zonelor urbane la riscul seismic

    2. Reducerea poluării aerului
    i. Creşterea eficienţei energetice şi îmbunătăţirea calităţii aerului, inclusiv standarde obligatorii în toate unităţile administrativ-teritoriale şi zonele urbane funcţionale

    3. Îmbunătăţirea mobilităţii urbane durabile
    i. Stabilirea mobilităţii urbane ca domeniu de sine stătător
    ii. Asigurarea cadrului instituţional pentru implementarea mobilităţii urbane verzi


    • Obiectivul prioritar 3: Intensificarea activităţii economice prin oferirea unor condiţii de trai prielnice, creşterea ofertei locurilor de muncă şi îmbunătăţirea accesului la centre de afaceri bine deservite.
    1. Încurajarea parteneriatelor pentru creşterea forţei de muncă calificate şi promovarea inovaţiei (colaborarea activă dintre administraţia locală şi alte părţi interesate relevante), pentru a îmbunătăţi oportunităţile de angajare
    i. Stabilirea unui cadru legal şi metodologic coerent şi clar pentru cooperarea intercomunitară pentru transportul metropolitan, precum şi alte servicii publice şi activităţi economice (inclusiv dezvoltarea turismului)
    ii. Încurajarea cooperării între administraţii locale şi sectorul privat
    iii. Încurajarea colaborării strânse între industriile înalt tehnologizate şi industriile tradiţionale pentru a cultiva inovaţia
    iv. Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri
    v. Sprijinirea oraşelor în utilizarea potenţialului local

    2. Eliberarea de terenuri adecvate, clădiri şi infrastructură conectivă, pentru spaţii de afaceri bine deservite
    i. Consolidarea cadrului de planificare urbană pentru a încorpora mecanismul de identificare a terenurilor bine amplasate (inclusiv cele din interiorul oraşelor) şi cu infrastructură conectivă pentru dezvoltarea parcurilor industriale. În consecinţă, cadrul de planificare ar trebui să conţină reglementări foarte specifice şi precise privind reconversia funcţională a acestor platforme

    3. Asigurarea infrastructurii sociale şi fizice pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, care creşte capitalul uman
    i. Consolidarea infrastructurii locale


    • Obiectivul prioritar 4: Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special prin extinderea accesului la locuinţe şi servicii publice
    1. Creşterea accesibilităţii şi suportabilităţii financiare a locuinţelor şi utilităţilor publice de calitate, în special pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru cele din comunităţile marginalizate
    i. Creşterea accesului la locuinţe de calitate
    ii. Finalizarea/ reabilitarea/ renovarea/ refuncţionalizarea construcţiilor neutilizate
    iii. Îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilităţi în mediul urban
    iv. Îmbunătăţirea situaţiei aşezărilor informale

    2. Reducerea decalajului digital
    i. Extinderea accesului la internet pentru cetăţeni şi firme prin acces la reţelele şi servicii de comunicaţii electronice locale şi punctele de acces Wi-Fi
    ii. Dezvoltarea competenţelor digitale

    3. Atragerea şi retenţia de noi locuitori, mai ales cei tineri
    i. Asigurarea integrării imigranţilor prin centre de învăţare a limbii române şi de dezvoltare a unor noi aptitudini, inclusiv digitale

    4. Sprijin pentru ONG-uri pentru a contribui la dezvoltarea urbană
    i. Utilizarea ONG în activităţi de dezvoltare urbană


    • Obiectivul prioritar 5: Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a cooperării între jurisdicţii şi sectoare
    1. Creşterea eficienţei guvernării prin capital uman şi instrumente adecvate
    i. Creşterea capacităţii administrative la nivel local
    ii. Susţinerea parteneriatelor pentru transferul de cunoştinţe şi exemple de bună practică
    iii. Stabilirea de programe de instruire pentru creşterea competenţelor personalul administraţiei locale în domeniile de interes identificate
    iv. Monitorizarea performanţei specialiştilor pe dezvoltare urbană

    2. Finanţare durabilă pentru stimularea investiţiilor de capital
    i. Creşterea veniturilor din surse proprii prin creşterea marjelor de impozitare pe proprietate şi adoptarea unor surse alternative de impozitare şi prin optimizarea planificării bugetare anuale.
    ii. Dezvoltarea de programe de finanţare bazate pe condiţii minime de acces

    3. Integrarea orizontală şi verticală a planificării strategice şi a investiţiilor
    i. Monitorizarea zonelor metropolitane
    ii. Monitorizarea instrumentelor strategice şi a datelor de la nivel local
    iii. Susţinerea parteneriatelor metropolitane

    4. Guvernanţa participativă consolidată
    i. Creşterea capacităţii de implementare a bugetării participative prin înfiinţarea unui birou dedicat.
    ii. Operaţionalizarea proiectelor propuse de comunitate
    iii. Implicarea cetăţenilor în deciziile de dezvoltare urbană de la nivel local



    Obiectivul transversal - Valorificarea instrumentelor digitale pentru a atinge scopurile strategiei
    Cadrul propice de aplicare a măsurilor este consolidat printr-un set de instrumente dedicate smart city.
    Digitalizarea este o tendinţă transformativă, trans-sectorială majoră, care afectează toate dimensiunile dezvoltării urbane durabile. În multe privinţe, reprezintă o oportunitate şi un factor pentru o transformarea urbană durabilă accelerată.
    Au fost identificate câteva principii ale abordării oraşului inteligent pe care ar trebui să le ia în considerare SNDU:
    • deşi nu este o condiţie prealabilă, proiectele şi măsurile oraşelor inteligente sunt din ce în ce mai coordonate şi ancorate de strategiile oraşelor inteligente;
    • abordarea oraşului inteligent implică o abordare integrată şi cuprinzătoare asupra dezvoltării urbane (inclusiv guvernanţă), profitând de noile tehnologii şi de soluţiile TIC;
    • în timp ce infrastructura este o piesă centrală a oraşului inteligent şi tehnologia este facilitatorul, combinaţia, conexiunea şi integrarea tuturor sistemelor devin fundamentale pentru ca un oraş să fie cu adevărat inteligent;
    • abordarea oraşului inteligent trebuie să identifice şi să abordeze provocările locale şi priorităţile de dezvoltare urbană - „Oraşul inteligent” nu este scopul, ci mijlocul de a aborda provocările urbane şi de a atinge viziunea şi obiectivele dezvoltării urbane.

    Cu alte cuvinte, complementar propunerilor din planul de acţiune scopul ca oraşele româneşti să devină: a) verzi şi reziliente, b) productive şi competitive, c) echitabile şi incluzive, şi d) bine guvernate, va integra o digitalizare cuprinzătoare în dimensiuni specifice, în care utilizarea instrumentelor oraşului inteligent şi efectele lor multiplicatoare pot face reţelele de infrastructură şi serviciile publice mai eficiente şi mai echitabile, conlucrând în beneficiul tuturor, al rezidenţilor şi al întreprinderilor deopotrivă.
    Principalele dimensiuni care trebuie luate în considerare pentru un oraş inteligent sunt: economie inteligentă, mobilitate inteligentă, mediu inteligent, populaţie inteligentă, stil de viaţă inteligent, guvernanţă inteligentă.
    Programele specifice în care instrumentele de oraş inteligent pot fi eficiente includ următoarele:
    Tabelul 14 Instrumente ale oraşului inteligent în sprijinul PUR

┌───────────┬─────────────────────────┬┐
│DIMENSIUNE │PROGRAM(E) ││
├───────────┴─────────────────────────┴┤
│DIMENSIUNEA SPAŢIALĂ │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │· Dezvoltarea în │
│ │continuare a cadastrului │
│ │digital şi asigurarea │
│ │legăturilor cu bazele de │
│ │date urbane/metropolitane │
│ │· Actualizarea liniilor │
│ │directoare PUG şi │
│ │impunerea utilizării │
│ │instrumentelor digitale şi│
│ │crearea bazelor de date │
│ │urbane, inclusiv la │
│ │nivelul zonei │
│ │metropolitane │
│ │· Dezvoltarea │
│ │instrumentelor digitale de│
│GUVERNANŢĂ │monitorizare, prognozare │
│INTELIGENTĂ│şi construire a │
│ │scenariilor de dezvoltare │
│ │urbană/metropolitană, pe │
│ │baza băncilor de date │
│ │metropolitane/urbane │
│ │· Actualizarea şi │
│ │dezvoltarea în continuare │
│ │a Observatorului │
│ │Teritorial şi furnizarea │
│ │de date locale (inclusiv │
│ │dezagregarea datelor NUTS │
│ │3 / LAU) pentru a descrie │
│ │şi analiza mai bine │
│ │tendinţele de dezvoltare │
│ │spaţială şi zonele │
│ │metropolitane │
├───────────┴──────────────────────────┤
│ORAŞE ECHITABILE ŞI REZILIENTE │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │· Elaborarea de politici │
│ │de parcare fundamentate pe│
│ │studii şi utilizarea de │
│ │instrumentele digitale │
│ │pentru o gestionare │
│ │eficientă a parcării │
│ │(inclusiv colectarea │
│ │taxelor de parcare) │
│ │• Investirea în baze de │
│ │date privind transportul │
│ │public pentru a optimiza │
│ │serviciul (inclusiv │
│ │tranzitul receptiv la │
│ │cerere) şi îmbunătăţirea │
│ │planificării rutei cu │
│ │informaţii în timp real. │
│ │• Sprijinirea serviciilor │
│ │şi platformelor de │
│ │mobilitate partajată │
│ │(ridesharing) şi │
│ │utilizarea datelor │
│ │furnizate (datele ar │
│ │trebui integrate în │
│ │modelul de transport │
│ │local) │
│MEDIU │• Extinderea │
│INTELIGENT:│infrastructurii de │
│MOBILITATEA│încărcare a vehiculelor │
│ │electrice pentru a │
│ │sprijini decarbonizarea │
│ │transportului. │
│ │• Folosirea dispozitivele │
│ │de colectare a datelor │
│ │pentru a sprijini │
│ │schimbarea │
│ │comportamentului în ceea │
│ │ce priveşte alegerea │
│ │transportului. │
│ │• Investirea în şi │
│ │menţinerea simulării │
│ │diverselor scenarii de │
│ │transport în oraş, judeţ │
│ │sau la nivel regional │
│ │pentru a înţelege mai bine│
│ │impactul proiectelor de │
│ │mobilitate. Modelele de │
│ │transport la nivelul │
│ │întregului oraş ar trebui │
│ │utilizate mai mult în │
│ │urbanism, mai ales atunci │
│ │când se acordă autorizaţii│
│ │de construire pentru noi │
│ │dezvoltări. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │• Implementarea ulterioară│
│ │a măsurătorilor │
│ │inteligente şi a │
│ │soluţiilor digitale pentru│
│ │monitorizarea şi │
│ │îmbunătăţirea eficienţei │
│ │energetice │
│ │• Implementarea de soluţii│
│ │inteligente de energie şi │
│MEDIU │siguranţă în clădirile │
│INTELIGENT:│publice (instituţii │
│ENERGIA │publice, şcoli, spitale, │
│ │etc.), inclusiv prin │
│ │renovare pe termen lung │
│ │• Aplicarea principiilor │
│ │renovării profunde în │
│ │cadrul proiectelor de │
│ │eficienţă energetică │
│ │pentru clădirile │
│ │rezidenţiale (blocuri de │
│ │apartamente) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │• Dezvoltarea reţelelor │
│ │digitale pentru │
│ │monitorizarea calităţii │
│ │factorilor de mediu şi │
│ │informarea cetăţenilor în │
│ │proces (de exemplu, │
│ │măsurători ale calităţii │
│ │aerului) │
│ │• Testarea noilor │
│ │tehnologii şi soluţii cu │
│MEDIU │impact redus asupra │
│INTELIGENT │mediului în laboratoarele │
│ │vii, încurajând │
│ │parteneriatele locale, │
│ │urmând modelul de spirală │
│ │cvadruplă/cvintuplă │
│ │• Monitorizarea │
│ │vulnerabilităţii în faţa │
│ │riscurilor şi integrarea │
│ │monitorizării şi a │
│ │răspunsului la risc la │
│ │nivel local/regional │
├───────────┴──────────────────────────┤
│ORAŞE ECHITABILE ŞI INCLUZIVE │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │• Dezvoltarea şi pilotarea│
│ │Instrumentului de │
│ │Vecinătate al Planului de │
│ │Acţiune pentru Tranziţia │
│ │Digitală a ZU pentru a │
│ │sprijini incluziunea │
│ │digitală │
│ │• Continuarea │
│ │investiţiilor în │
│ │platformele digitale de │
│ │servicii publice │
│ │• Suplimentarea │
│ │platformelor digitale de │
│ │servicii publice cu │
│ │infrastructură fizică │
│ │(centre de servicii │
│STIL DE │publice, săli de servicii │
│VIAŢĂ │publice, chioşcuri de │
│INTELIGENT │servicii publice, etc.) │
│ │care susţin învăţarea şi │
│ │accesul la serviciile │
│ │digitale │
│ │• Modernizarea şi │
│ │dezvoltarea │
│ │infrastructurilor TIC │
│ │pentru a asigura │
│ │acoperirea la nivel urban │
│ │/ zone metropolitane │
│ │• Investirea în servicii │
│ │electronice incluzive │
│ │(e-învăţare, e-sănătate, │
│ │servicii sociale, etc.), │
│ │prin evaluarea şi luarea │
│ │în considerare a nevoilor │
│ │specifice ale grupurilor │
│ │vulnerabile │
├───────────┴──────────────────────────┤
│ORAŞE BINE GUVERNATE │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │• Continuarea │
│ │investiţiilor în │
│ │actualizarea şi │
│ │digitalizarea proceselor │
│ │şi procedurilor, inclusiv │
│ │a investiţiilor în │
│ │infrastructura modernă de │
│ │software şi hardware; │
│ │reducerea decalajului │
│ │între oraşele mari şi mici│
│ │• Investirea în formarea │
│ │angajaţilor publici pentru│
│ │adoptarea şi utilizarea │
│ │soluţiilor digitale, dar │
│ │şi pentru planificarea │
│ │strategică şi │
│ │implementarea abordărilor │
│ │oraşelor inteligente │
│ │• Introducerea unei │
│GUVERNANŢĂ │abordări centrate pe │
│INTELIGENTĂ│cetăţean în furnizarea │
│ │serviciilor publice, │
│ │bazată pe procese │
│ │participative şi de │
│ │co-creare; integrarea CIIC│
│ │şi a altor abordări │
│ │similare │
│ │• Furnizarea de linii │
│ │directoare privind │
│ │planificarea strategică şi│
│ │integrarea documentelor de│
│ │planificare strategică - │
│ │Strategii Integrate de │
│ │Dezvoltare Urbană/ │
│ │Metropolitană Durabilă, │
│ │Planuri de Mobilitate │
│ │Urbană Durabilă, Planuri │
│ │Urbanistice Generale, │
│ │Strategii pentru un Oraş │
│ │Inteligent, etc. │
└───────────┴──────────────────────────┘



    IX. Rezultatele aşteptate şi indicatori
    SNDU stabileşte o serie de indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea implementării şi eficienţei măsurilor recomandate. Înainte de atribuirea măsurilor bazate pe cele trei clustere urbane, este util să se evalueze modul în care fiecare dintre cele trei categorii de oraşe, se comportă în raport cu aceşti indicatori, utilizând datele colectate în Cadrul european pentru oraşe durabile (RFSC).
    Tabelul 15 Ţinte propuse în raport cu indicatorii de monitorizare şi evaluare. Indicatori de impact

┌───────────────┬────────────────┬───────────┬──────────┬───────────────────────┐
│ │ │ │ │Valoare de referinţă │
│ │ │ │ │(2018) │
│Obiectiv │Obiectiv │ │Unitate de│Ţintă (2035) │
│prioritar │specific │Indicator │măsură ├────────┬───────┬──────┤
│ │ │ │ │Oraşe în│Oraşe │Oraşe │
│ │ │ │ │creştere│statice│în │
│ │ │ │ │ │ │declin│
├───────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┼────────┼───────┼──────┤
│ │OS 1.1. │Raportul │ │ │ │ │
│ │Consolidarea │dintre │ │ │ │ │
│ │mediului │consumul de│Ha. │ │ │ │
│ │favorabil pentru│teren şi │Intravilan│0,003 │-0,3 │0,04 │
│ │sustenabilitatea│rata de │/ locuitor│0-1 │0-1 │0-1 │
│OP 1: │spaţială (mediul│creştere a │ │ │ │ │
│Sustenabilitate│de autorizare) │populaţiei │ │ │ │ │
│spaţială │Şi │(2000-2018)│ │ │ │ │
│ ├────────────────┼───────────┼──────────┼────────┼───────┼──────┤
│ │OS 1.2: │ │ │ │ │ │
│ │Limitarea şi │Densitatea │Locuitori │2229 │2024 │1992 │
│ │controlul │populaţiei │/ kmp │≥3000 │≥2000 │≥1500 │
│ │expansiunii │(2018) │ │ │ │ │
│ │urbane │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┼────────┼───────┼──────┤
│ │OS 2.1. │ │ │ │ │ │
│ │Atenuarea │ │ │ │ │ │
│ │pericolelor │ │ │ │ │ │
│ │urbane şi │Emisii de │ │ │ │ │
│OP 2: Oraşe │adaptarea la │gaze cu │ │ │ │ │
│locuibile şi │acestea │efect de │CO_2/ cap │3,9 │3,8 │3,3 │
│inteligente din│OS 2.2 Reducerea│seră pe cap│de │2,2 │2,2 │2,2 │
│punct de vedere│poluării aerului│de locuitor│locuitor │ │ │ │
│climatic │şi │(2014) │ │ │ │ │
│ │OS 2.3. │ │ │ │ │ │
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │mobilităţii │ │ │ │ │ │
│ │urbane durabile │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┼────────┼───────┼──────┤
│ │OS 3.1. │ │ │ │ │ │
│ │Stabilirea │ │ │ │ │ │
│ │parteneriatelor │ │ │ │ │ │
│ │de dezvoltare │ │ │ │ │ │
│ │pentru o forţă │ │ │ │ │ │
│ │de muncă │ │ │ │ │ │
│ │calificată şi │ │ │ │ │ │
│ │stimularea │ │ │ │ │ │
│ │inovării │RFSC 8.48 │ │ │ │ │
│OP 3: │OS 3.2. │Impozitul │RON / cap │ │ │ │
│Intensificarea │Terenuri, │pe venit pe│de │708 │427 │399 │
│activităţii │clădiri şi │cap de │locuitor │1000 │500 │400 │
│economic │infrastructură │locuitor │ │ │ │ │
│ │de legătură │(2019) │ │ │ │ │
│ │adecvate │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │
│ │OS 3.3. │ │ │ │ │ │
│ │Infrastructura │ │ │ │ │ │
│ │socială şi │ │ │ │ │ │
│ │fizică pentru │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │calităţii vieţii│ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┼────────┼───────┼──────┤
│ │OS 4.1. │ │ │ │ │ │
│ │Creşterea │ │ │ │ │ │
│ │accesibilităţii │RFSC 13.1 │ │ │ │ │
│ │la locuinţe şi │Populaţia │ │ │ │ │
│OP 4: │utilităţi │expusă │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │publice de │riscului de│% │ │14,5% │ │
│condiţiilor de │calitate │sărăcie sau│ │ │10% │ │
│viaţă │Şi │excluziune │ │ │ │ │
│ │OS 4.2. │în mediul │ │ │ │ │
│ │Eliminarea │urban 2019 │ │ │ │ │
│ │decalajul │ │ │ │ │ │
│ │digital │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┼────────┼───────┼──────┤
│ │OS 5.1. │ │ │ │ │ │
│OP 5: │Guvernanţa │RFSC 8.33 │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │eficientă │Investiţii │RON / cap │656 │630 │564 │
│capacităţii │Şi │pe cap de │de │1000 │800 │800 │
│publice şi a │OS 5.2. │locuitor │locuitor │ │ │ │
│cooperării │Finanţare │2019 │ │ │ │ │
│ │durabilă │ │ │ │ │ │
└───────────────┴────────────────┴───────────┴──────────┴────────┴───────┴──────┘

    Sursa datelor: Politica urbană a României, Livrabil 3, Cadrul de monitorizare şi evaluare


    X. Surse potenţiale de finanţare
    O combinaţie de fonduri naţionale şi fonduri UE din cadrul financiar 2021-2027 poate fi integrată într-un mod coeziv pentru a asigura implementarea eficientă şi cu succes a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035. O problemă majoră cu cheltuielile de capital la nivel local este aceea că finanţarea nu este utilizată într- un mod integrat, ceea ce duce la o cantitate mare de suprapuneri în investiţii. Atunci când autorităţile locale au utilizat fondurile UE sau au alocat transferuri ale administraţiei centrale într-un mod izolat, a existat tendinţa de a investi sub-optim în obiective care nu generează întotdeauna rentabilitatea economică adecvată. Integrarea fondurilor naţionale şi UE poate servi nu numai pentru a evita dubla cheltuire şi pentru a profita la maximum de resursele financiare, ci şi pentru a se asigura că sunt îndeplinite priorităţile sectoriale şi locale, întrucât investiţiile vor fi realizate mai degrabă strategic decât în funcţie de disponibilitatea oportunităţilor de finanţare unice. În tabelele de mai jos, cele mai relevante fonduri naţionale şi programe UE au fost identificate pentru a armoniza investiţiile naţionale şi UE şi pentru a facilita prioritizarea*22.
    *22 Banca Mondială (2020), Document însoţitor PUR: Finanţarea politicii urbane, Livrabilul 3.

    După cum se arată, în contextul SNDU, poate fi încorporată o gamă largă de potenţiale domenii de investiţii, care acoperă o varietate de programe operaţionale (PO) 2021-2027 propuse.
    Tabelul 16 Sursele celor mai relevante fonduri UE şi naţionale

┌───────────┬────────────────────────────┬────────────────┬───────────────┬──────────────┐
│Scopul SNDU│Program / intervenţii │Obiectiv de │Intervenţii UE │Programe UE │
│ │ │politică UE │2021-2027 │complementare │
├───────────┴────────────────────────────┴────────────────┴───────────────┴──────────────┤
│FONDUL PENTRU MEDIU ŞI INVESTIŢIILE UE RELEVANTE │
│Reglementat prin OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, acest fond este │
│disponibil pentru: UAT, consilii judeţene, ministere, asociaţii de proprietari, │
│instituţii publice, instituţii religioase, companii private, persoane fizice; │
│scopul programului este de a sprijini şi implementa proiecte prioritare pentru │
│protecţia mediului. 98% din fondurile disponibile sunt utilizate pentru │
│investiţii ecologice, 2% pentru campanii de informare şi conştientizare, precum │
│şi pentru cercetarea de teren. │
├───────────┬────────────────────────────┬────────────────┬───────────────┬──────────────┤
│ │ │O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │POR BI, POR │
│ │ │carbon, prin │ │Centru, POR │
│ │ │promovarea unei │Renovarea │Nord-Est, POR │
│Verzi şi │ │tranziţii │eficienţei │Nord-Vest, POR│
│reziliente │Program de sprijinire a │energetice │energetice a │Sud-Est, POR │
│/ Locuibile│eficienţei energetice şi a │curate şi │infrastructurii│Sud-M, POR │
│şi │gestionării inteligente a │corecte, │publice, │Sud-Vest, POR │
│inteligente│energiei în infrastructura │investiţii verzi│proiecte │Vest PNRR - │
│din punct │de iluminat public │şi albastre, │demonstrative │Componenta 5 │
│de vedere │ │economie │şi măsuri de │Valul │
│climatic │ │circulară, │sprijin │renovării, │
│ │ │adaptarea la │ │Componenta 10 │
│ │ │climat şi │ │Fondul local │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │ │ │
│Verzi şi │Casa Verde Clasic – Program │tranziţii │ │ │
│reziliente │pentru instalarea sistemelor│energetice │Energia │POTJ POTJ, POR│
│/Locuibile │de încălzire care utilizează│curate şi │regenerabilă: │Sud-Muntenia │
│şi │energie regenerabilă, │corecte, │eoliană │PNRR – │
│inteligente│inclusiv înlocuirea sau │investiţii verzi│Energia │Componenta 5 │
│din punct │completarea sistemului de │şi albastre, │regenerabilă: │Valul │
│de vedere │încălzire convenţional │economie │solară │renovării, │
│climatic │ │circulară, │ │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │ │ │
│Verzi şi │Casa Eficientă Energetic – │tranziţii │ │POTJ POTJ, POR│
│reziliente │Program de realizare a │energetice │Energia │Sud-Muntenia, │
│/ Locuibile│lucrărilor care vizează │curate şi │regenerabilă: │POR SV Oltenia│
│şi │creşterea eficienţei │corecte, │eoliană │PNRR – │
│inteligente│energetice în locuinţele │investiţii verzi│Energia │Componenta 5 │
│din punct │unifamiliale, beneficiari │şi albastre, │regenerabilă: │Valul │
│de vedere │persoane fizice │economie │solară │renovării │
│climatic │ │circulară, │ │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │ │ │
│Verzi şi │Programul pentru instalarea │tranziţii │ │ │
│reziliente │sistemelor de panouri │energetice │Energia │ │
│/ Locuibile│fotovoltaice pentru │curate şi │regenerabilă: │ │
│şi │producţia de energie │corecte, │eoliană │POTJ POTJ, POR│
│inteligente│electrică, pentru acoperirea│investiţii verzi│Energia │Sud-M │
│din punct │consumului necesar şi │şi albastre, │regenerabilă: │ │
│de vedere │livrarea surplusului în │economie │solară │ │
│climatic │reţeaua naţională │circulară, │ │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │ │ │
│Verzi şi │ │tranziţii │ │ │
│reziliente │Program privind instalarea │energetice │Energia │ │
│/ Locuibile│sistemelor fotovoltaice │curate şi │regenerabilă: │ │
│şi │pentru gospodăriile izolate │corecte, │eoliană │POTJ POTJ, POR│
│inteligente│neconectate la reţeaua de │investiţii verzi│Energia │Sud-M │
│din punct │distribuţie a energiei │şi albastre, │regenerabilă: │ │
│de vedere │electrice │economie │solară │ │
│climatic │ │circulară, │ │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Furnizarea de │ │
│ │ │ │apă pentru │ │
│ │ │ │consumul uman │ │
│ │ │ │(extracţie, │ │
│ │ │ │tratare, │ │
│ │ │ │stocare şi │ │
│ │ │2. O Europă mai │infrastructură │ │
│ │ │verde, cu emisii│de distribuţie,│ │
│ │ │reduse de │măsuri de │ │
│ │ │carbon, prin │eficienţă, │ │
│ │ │promovarea unei │alimentare cu │ │
│Verzi şi │ │tranziţii │apă potabilă) │ │
│reziliente │Programul vizează protecţia │energetice │Managementul │ │
│/ Locuibile│resurselor de apă, sisteme │curate şi │apei şi │ │
│şi │integrate de alimentare cu │corecte, │conservarea │ │
│inteligente│apă, staţii de tratare, │investiţii verzi│resurselor de │PODD, PNRR │
│din punct │canalizare şi staţii de │şi albastre, │apă (inclusiv │ │
│de vedere │epurare │economie │managementul │ │
│climatic │ │circulară, │bazinelor │ │
│ │ │adaptarea la │hidrografice, │ │
│ │ │climat şi │măsuri │ │
│ │ │prevenirea şi │specifice de │ │
│ │ │gestionarea │adaptare la │ │
│ │ │riscurilor │schimbările │ │
│ │ │ │climatice, │ │
│ │ │ │reutilizare, │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │scurgerilor) │ │
│ │ │ │Colectarea şi │ │
│ │ │ │tratarea apelor│ │
│ │ │ │uzate menajere │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │ │ │
│Verzi şi │ │tranziţii │Managementul │ │
│reziliente │ │energetice │deşeurilor │ │
│/ Locuibile│Programul a vizat educarea │curate şi │menajere: │ │
│şi │şi sensibilizarea publicului│corecte, │măsuri de │PODD PNRR POTJ│
│inteligente│cu privire la managementul │investiţii verzi│prevenire, │ │
│din punct │deşeurilor │şi albastre, │minimizare, │ │
│de vedere │ │economie │sortare, │ │
│climatic │ │circulară, │reciclare │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │ │ │
│Verzi şi │Schema regională de ajutor │tranziţii │Managementul │ │
│reziliente │de stat pentru investiţii │energetice │deşeurilor │ │
│/ Locuibile│vizând reducerea efectelor │curate şi │menajere: │ │
│şi │negative ale deşeurilor │corecte, │măsuri de │PODD │
│inteligente│asupra mediului şi reducerea│investiţii verzi│prevenire, │ │
│din punct │consumului de resurse │şi albastre, │minimizare, │ │
│de vedere │primare │economie │sortare, │ │
│climatic │ │circulară, │reciclare │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Procese de │ │
│ │ │ │cercetare şi │ │
│ │ │ │inovare, │ │
│Verzi şi │ │ │transfer de │ │
│reziliente │ │1. O Europă mai │tehnologie şi │ │
│/ Locuibile│Monitorizare, studii, │inteligentă prin│cooperare între│ │
│şi │cercetare şi dezvoltare în │promovarea │întreprinderi │POTJ, POR │
│inteligente│domeniul schimbărilor │transformării │axate pe │2021-2027 │
│din punct │climatice │economice │economia cu │ │
│de vedere │ │inovatoare şi │emisii reduse │ │
│climatic │ │inteligente │de carbon, │ │
│ │ │ │rezilienţă şi │ │
│ │ │ │adaptare la │ │
│ │ │ │schimbările │ │
│ │ │ │climatice │ │
├───────────┼────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Program pentru îmbunătăţirea│ │ │ │
│ │calităţii aerului şi │ │ │ │
│ │reducerea emisiilor de gaze │ │ │ │
│ │cu efect de seră prin │ │ │ │
│ │utilizarea vehiculelor mai │ │ │ │
│ │puţin poluante în │ │ │ │
│ │transportul public local de │ │ │ │
│ │pasageri │ │ │ │
│ │Program privind reducerea │ │ │ │
│ │emisiilor de gaze cu efect │ │ │ │
│ │de seră în transport, prin │ │ │ │
│ │promovarea infrastructurii │ │ │ │
│ │vehiculelor de transport │ │ │ │
│ │rutier nepoluante din punct │ │ │ │
│ │de vedere energetic: staţii │ │ │ │
│ │de reîncărcare pentru │ │ │ │
│ │vehicule electrice în │ │ │ │
│ │municipiile reşedinţă de │ │ │ │
│ │judeţ │ │ │ │
│ │Program de reducere a │ │ │POTJ, POT, POR│
│Verzi şi │emisiilor de gaze cu efect │ │ │BI, POR │
│reziliente │de seră în transport, prin │3. O Europă mai │ │Centru, POR │
│/ Locuibile│promovarea infrastructurii │conectată prin │Infrastructură │Nord-Est, POR │
│şi │pentru vehiculele de │îmbunătăţirea │de transport │Nord-Vest, POR│
│inteligente│transport rutier fără │mobilităţii şi a│urbană curată │Sud-Est, POR │
│din punct │acţionare energetică: staţii│conectivităţii │ │Sud-M, POR │
│de vedere │de încărcare pentru vehicule│regionale TIC │ │Sud-Vest, POR │
│climatic │electrice şi vehicule │ │ │Vest PNRR AFM │
│ │electrice hibride │ │ │ │
│ │conectabile │ │ │ │
│ │RABLA - Programul de │ │ │ │
│ │stimulare a reînnoirii │ │ │ │
│ │parcului auto naţional; │ │ │ │
│ │RABLA PLUS - Programul de │ │ │ │
│ │reducere a emisiilor de gaze│ │ │ │
│ │cu efect de seră în │ │ │ │
│ │transporturi prin promovarea│ │ │ │
│ │vehiculelor de transport │ │ │ │
│ │rutier curate şi eficiente │ │ │ │
│ │din punct de vedere │ │ │ │
│ │energetic │ │ │ │
│ │Schema de ajutor de stat │ │ │ │
│ │pentru dezvoltarea │ │ │ │
│ │infrastructurii de │ │ │ │
│ │reîncărcare pentru │ │ │ │
│ │vehiculele electrice şi │ │ │ │
│ │hibride electrice │ │ │ │
│ │conectabile │ │ │ │
├───────────┴────────────────────────────┴────────────────┴───────────────┴──────────────┤
│PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONSTRUCŢII DE INTERES PUBLIC SAU SOCIAL ŞI INVESTIŢIILE │
│UE COMPLEMENTARE RELEVANTE │
│Reglementat prin Ordonanţa nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale │
│de Investiţii CNI S.A., cu modificările şi completările ulterioare; acest fond │
│este disponibil: autorităţilor administraţiei publice centrale, UAT-urilor, │
│asociaţiilor de proprietari, persoanelor fizice, instituţiilor publice, │
│instituţiilor religioase. Programul este gestionat de Compania Naţională de │
│Investiţii, sub coordonarea MDLPA şi are ca principal obiect de activitate │
│executarea programelor de interes public sau social în domeniul construcţiilor, │
│aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Scopul │
│este de a face investiţii menite să asigure dezvoltarea economică şi socială a │
│ţării prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei locale şi │
│îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor. │
├────────────┬───────────────────────────┬────────────────┬───────────────┬──────────────┤
│ │ │ │Furnizarea de │ │
│ │ │ │apă pentru │ │
│ │ │ │consumul uman │ │
│ │ │ │(extracţie, │ │
│ │ │ │tratare, │ │
│ │ │ │stocare şi │ │
│ │ │2. O Europă mai │infrastructură │ │
│ │ │verde, cu emisii│de distribuţie,│ │
│ │ │reduse de │măsuri de │ │
│ │ │carbon, prin │eficienţă, │ │
│ │ │promovarea unei │alimentare cu │ │
│ │ │tranziţii │apă potabilă) │ │
│Verzi şi │ │energetice │Managementul │ │
│reziliente /│Sistem integrat de apă şi │curate şi │apei şi │ │
│Locuibile şi│canalizare │corecte, │conservarea │ │
│inteligente │Fose septice, staţii de │investiţii verzi│resurselor de │PODD, PNRR │
│din punct de│microtratare şi sisteme de │şi albastre, │apă (inclusiv │ │
│vedere │alimentare cu apă │economie │managementul │ │
│climatic │ │circulară, │bazinelor │ │
│ │ │adaptarea la │hidrografice, │ │
│ │ │climat şi │măsuri │ │
│ │ │prevenirea şi │specifice de │ │
│ │ │gestionarea │adaptare la │ │
│ │ │riscurilor │schimbările │ │
│ │ │ │climatice, │ │
│ │ │ │reutilizare, │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │scurgerilor) │ │
│ │ │ │Colectarea şi │ │
│ │ │ │tratarea apelor│ │
│ │ │ │uzate menajere │ │
├────────────┼───────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │2. O Europă mai │ │ │
│ │ │verde, cu emisii│ │ │
│ │ │reduse de │ │ │
│ │ │carbon, prin │ │ │
│ │ │promovarea unei │Renovarea │ │
│Verzi şi │ │tranziţii │eficienţei │POR BI, POR │
│reziliente /│ │energetice │energetice a │Centru, POR │
│Locuibile şi│Reabilitarea blocurilor în │curate şi │fondului │Nord-Est, POR │
│inteligente │zonele defavorizate │corecte, │locativ │Nord-Vest, POR│
│din punct de│Reabilitare termică pentru │investiţii verzi│existent, │Sud-Est, POR │
│vedere │clădiri publice │şi albastre, │proiecte │Sud-M, POR │
│climatic │ │economie │demonstrative │Sud-Vest, POR │
│ │ │circulară, │şi măsuri de │Vest PNRR │
│ │ │adaptarea la │sprijin │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├────────────┼───────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Construire/ │ │
│ │ │ │modernizare/ │ │
│ │ │ │Întreţinere │ │
│ │ │ │autostrăzi şi │ │
│ │ │ │drumuri │ │
│ │ │ │construite │ │
│ │ │ │naţionale din │ │
│ │ │ │reţeaua │ │
│ │ │ │centrală şi │POT, POR BI, │
│Competitive │ │ │globală TEN-T │POR Centru, │
│şi │ │ │Legături │POR Nord-Est, │
│productive /│ │3. O Europă mai │rutiere │POR Nord- │
│Competitive │ │conectată prin │secundare │Vest, POR Sud-│
│şi ofertante│Drumuri de interes local şi│îmbunătăţirea │construite │M, POR Sud- │
│din punct de│judeţean │mobilităţii şi a│recent către │Vest, POR Vest│
│vedere al │ │conectivităţii │reţeaua şi │POR Sud-Est, │
│locurilor de│ │regionale TIC │nodurile │POR Sud-M, POR│
│muncă │ │ │rutiere TEN-T │Sud-Vest, POR │
│ │ │ │Drumuri │Vest │
│ │ │ │regionale şi │ │
│ │ │ │locale de acces│ │
│ │ │ │nou construite │ │
│ │ │ │Alte drumuri │ │
│ │ │ │modernizate │ │
│ │ │ │(drumuri │ │
│ │ │ │naţionale, │ │
│ │ │ │regionale şi │ │
│ │ │ │locale) │ │
├────────────┼───────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Competitive │ │ │ │ │
│şi │ │4. O Europă mai │ │ │
│productive /│ │socială care │ │ │
│Competitive │ │pune în aplicare│Infrastructura │ │
│şi ofertante│Infrastructura de sănătate │Pilonul European│de sănătate │POS, , PNRR │
│din punct de│ │al Drepturilor │ │ │
│vedere al │ │Sociale │ │ │
│locurilor de│ │ │ │ │
│muncă │ │ │ │ │
├────────────┼───────────────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Competitive │ │ │ │POR BI POR │
│şi │ │4. O Europă mai │ │Centru POR │
│productive /│ │socială care │Infrastructură │Nord-Est POR │
│Competitive │Unităţi şi instituţii de │pune în aplicare│pentru educaţia│Nord- Vest POR│
│şi ofertante│învăţământ de stat │Pilonul European│şi îngrijirea │Sud-Est POR │
│din punct de│ │al Drepturilor │copiilor │Sud-M POR │
│vedere al │ │Sociale │antepreşcolari │Sud-Vest POR │
│locurilor de│ │ │ │Vest PNRR │
│muncă │ │ │ │ │
├────────────┴───────────────────────────┴────────────────┴───────────────┴──────────────┤
│PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ, PROGRAMUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII │
│„ANGHEL SALIGNY” ŞI INTERVENŢIILE RELEVANTE ALE UE │
│PNDL - reglementat prin Ordinul MDRAP nr. 1.851/2013 pentru punerea în aplicare │
│a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea │
│Programului Naţional de Dezvoltare Locală *) şi OUG nr. 28/2013 pentru │
│aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Este disponibil pentru: │
│UAT-uri de la nivel local şi judeţean. Obiectivele de investiţii finanţate în │
│cadrul programului includ lucrări pentru dezvoltarea, modernizarea sau │
│extinderea următoarelor domenii specifice: sisteme de alimentare cu apă şi │
│staţii de tratare a apei, sisteme de canalizare şi staţii de tratare a apelor │
│uzate menajere, unităţi de învăţământ preuniversitar, unităţi sanitare, drumuri │
│judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice în │
│cadrul localităţilor, poduri sau poduri pietonale, obiective culturale de │
│interes local (biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre), │
│pieţe comerciale publice, târguri comerciale, târguri, modernizarea bazelor │
│sportive, instituţii publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, │
│precum şi unităţi subordonate (lucrări de construcţii, reparaţii capitale, │
│transformări, consolidări, modificări, extinderi, reabilitări, modernizări şi │
│reabilitări termice), infrastructură turistică dezvoltată de autorităţile │
│locale │
│Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” - reglementat prin OUG nr. 95 │
│/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny". │
│Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate │
│de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi unităţile │
│administrativ-teritoriale membre ale ADI-urilor │
│Categorii de investiţii: alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei, │
│canalizare şi staţii de epurare a apei, drumuri, poduri, podeţe, pasaje şi │
│punţi pietonale, sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi racordarea la │
│sistemul de transport. │
├─────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────────────┤
│ │Sediile │ │ │ │
│ │instituţiilor │ │ │ │
│ │publice ale │ │ │ │
│ │autorităţilor │ │ │ │
│ │administraţiei │2. O Europă mai│ │ │
│ │publice locale, │verde, cu │ │ │
│ │precum şi ale │emisii reduse │ │ │
│ │instituţiilor │de carbon, prin│ │ │
│ │publice │promovarea unei│ │ │
│ │subordonate │tranziţii │Renovarea │ │
│Verzi şi │acestora (lucrări │energetice │eficienţei │POR BI, POR Centru, │
│reziliente / │de construcţii, │curate şi │energetice a │POR Nord-Est, POR │
│Locuibile şi │reparaţii │corecte, │infrastructurii │Nord-Vest, POR Sud- │
│inteligente │capitale, │investiţii │publice, │Est, POR Sud-M, POR │
│din punct de │transformări, │verzi şi │proiecte │Sud-Vest, POR Vest │
│vedere │consolidări, │albastre, │demonstrative şi│PNRR │
│climatic │modificări, │economie │măsuri de │ │
│ │extinderi, │circulară, │sprijin │ │
│ │reabilitări, │adaptarea la │ │ │
│ │modernizări şi │climat şi │ │ │
│ │reabilitare │prevenirea şi │ │ │
│ │termică a │gestionarea │ │ │
│ │construcţiilor │riscurilor │ │ │
│ │aferente │ │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │ │
│ │investiţii │ │ │ │
│ │propuse) │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │ │Furnizarea de │ │
│ │ │ │apă pentru │ │
│ │ │ │consumul uman │ │
│ │ │ │(extracţie, │ │
│ │ │ │tratare, stocare│ │
│ │ │2. O Europă mai│şi │ │
│ │ │verde, cu │infrastructură │ │
│ │ │emisii reduse │de distribuţie, │ │
│ │ │de carbon, prin│măsuri de │ │
│ │ │promovarea unei│eficienţă, │ │
│ │Sisteme de │tranziţii │alimentare cu │ │
│Verzi şi │alimentare cu apă │energetice │apă potabilă) │ │
│reziliente / │şi staţii de │curate şi │Managementul │ │
│Locuibile şi │tratare a apei; │corecte, │apei şi │ │
│inteligente │sisteme de │investiţii │conservarea │PODD, PNRR │
│din punct de │canalizare şi │verzi şi │resurselor de │ │
│vedere │staţii de epurare │albastre, │apă (inclusiv │ │
│climatic │a apelor uzate │economie │managementul │ │
│ │menajere; │circulară, │bazinelor │ │
│ │ │adaptarea la │hidrografice, │ │
│ │ │climat şi │măsuri specifice│ │
│ │ │prevenirea şi │de adaptare la │ │
│ │ │gestionarea │schimbările │ │
│ │ │riscurilor │climatice, │ │
│ │ │ │reutilizare, │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │scurgerilor) │ │
│ │ │ │Colectarea şi │ │
│ │ │ │tratarea apelor │ │
│ │ │ │uzate menajere │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │2. O Europă mai│ │ │
│ │ │verde, cu │ │ │
│ │ │emisii reduse │ │ │
│ │Program care │de carbon, prin│ │ │
│ │vizează │promovarea unei│ │ │
│ │îmbunătăţirea │tranziţii │ │ │
│Verzi şi │calităţii mediului│energetice │ │ │
│reziliente / │prin împădurirea │curate şi │Reabilitarea │ │
│Locuibile şi │terenurilor │corecte, │siturilor │ │
│inteligente │degradate, │investiţii │industriale şi a│POTJ, PODD, PNRR │
│din punct de │reconstrucţia │verzi şi │terenurilor │ │
│vedere │ecologică şi │albastre, │contaminate │ │
│climatic │gestionarea │economie │ │ │
│ │durabilă a │circulară, │ │ │
│ │pădurilor │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │2. O Europă mai│ │ │
│ │ │verde, cu │ │ │
│ │ │emisii reduse │ │ │
│ │ │de carbon, prin│ │ │
│ │ │promovarea unei│ │ │
│ │ │tranziţii │ │ │
│Verzi şi │Program de │energetice │Măsuri de │ │
│reziliente / │dezvoltare şi │curate şi │îmbunătăţire a │ │
│Locuibile şi │optimizare a │corecte, │calităţii │ │
│inteligente │Reţelei Naţionale │investiţii │aerului şi de │PODD, PNRR │
│din punct de │de Monitorizare a │verzi şi │reducere a │ │
│vedere │Calităţii Aerului.│albastre, │zgomotului │ │
│climatic │ │economie │ │ │
│ │ │circulară, │ │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │2. O Europă mai│ │ │
│ │ │verde, cu │ │ │
│ │ │emisii reduse │ │ │
│ │ │de carbon, prin│ │ │
│ │ │promovarea unei│ │ │
│ │ │tranziţii │ │ │
│Verzi şi │Programul naţional│energetice │ │PODD, POT, POR BI, POR│
│reziliente / │de îmbunătăţire a │curate şi │Protecţia │Centru, POR Nord-Est, │
│Locuibile şi │calităţii mediului│corecte, │naturii şi a │POR Nord- Vest, POR │
│inteligente │prin crearea de │investiţii │biodiversităţii,│Sud-Est , POR Sud-M, │
│din punct de │spaţii verzi în │verzi şi │infrastructură │POR Sud-Vest, POR Vest│
│vedere │localităţi │albastre, │ecologică │PNRR │
│climatic │ │economie │ │ │
│ │ │circulară, │ │ │
│ │ │adaptarea la │ │ │
│ │ │climat şi │ │ │
│ │ │prevenirea şi │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│Competitive │ │4. O Europă mai│ │ │
│şi productive│ │socială care │ │ │
│/ Competitive│ │pune în │ │ │
│şi ofertante │Infrastructura de │aplicare │Infrastructura │POS, PNRR │
│din punct de │sănătate │Pilonul │de sănătate │ │
│vedere al │ │European al │ │ │
│locurilor de │ │Drepturilor │ │ │
│muncă │ │Sociale │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │Unităţi de │ │ │ │
│ │învăţământ │ │ │ │
│ │preuniversitar, │ │ │ │
│Competitive │respectiv: │4. O Europă mai│ │ │
│şi productive│grădiniţe, şcoli │socială care │ │ │
│/ Competitive│generale primare │pune în │Infrastructură │POR BI, POR Centru, │
│şi ofertante │şi gimnaziale, │aplicare │pentru educaţia │POR Nord-Est, POR │
│din punct de │licee, grupuri │Pilonul │şi îngrijirea │Nord-Vest, POR Sud- │
│vedere al │şcolare, colegii │European al │copiilor │Est , POR Sud-M, POR │
│locurilor de │naţionale, şcoli │Drepturilor │antepreşcolari │Sud-Vest POR Vest PNRR│
│muncă │profesionale, │Sociale │ │ │
│ │şcoli postliceale,│ │ │ │
│ │unităţi de │ │ │ │
│ │învăţământ special│ │ │ │
│ │de stat; │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │Infrastructura │ │ │ │
│ │turistică │ │ │ │
│ │dezvoltată de │ │ │ │
│ │autorităţile │5. O Europă mai│ │ │
│ │publice locale ca │aproape de │ │ │
│Competitive │instrument de │cetăţeni prin │Protecţia, │ │
│şi productive│evidenţiere a │încurajarea │dezvoltarea şi │POR BI, POR Centru, │
│/ Competitive│potenţialului │dezvoltării │promovarea │POR Nord-Est, POR │
│şi ofertante │turistic local, │durabile şi │activelor │Nord-Vest, POR Sud- │
│din punct de │pentru obiectivele│integrate a │turistice │Est, POR Sud-M, POR │
│vedere al │de investiţii în │zonelor urbane,│publice şi a │Sud-Vest, POR Vest │
│locurilor de │proprietatea │rurale şi de │serviciilor │PNRR │
│muncă │publică sau │coastă şi a │turistice conexe│ │
│ │privată a │iniţiativelor │ │ │
│ │unităţilor │locale │ │ │
│ │administrativ- │ │ │ │
│ │teritoriale sau în│ │ │ │
│ │administrarea │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │5. O Europă mai│ │ │
│ │ │aproape de │ │ │
│Competitive │Obiective │cetăţeni prin │Protecţia, │ │
│şi productive│culturale de │încurajarea │dezvoltarea şi │POR BI, POR Centru, │
│/ Competitive│interes local, │dezvoltării │promovarea │POR Nord-Est, POR │
│şi ofertante │respectiv │durabile şi │patrimoniului │Nord-Vest, POR Sud- │
│din punct de │biblioteci, muzee,│integrate a │cultural şi a │Est , POR Sud-M, POR │
│vedere al │centre culturale │zonelor urbane,│serviciilor │Sud-Vest, POR Vest │
│locurilor de │multifuncţionale, │rurale şi de │culturale │PNRR CNI │
│muncă │teatre; │coastă şi a │ │ │
│ │ │iniţiativelor │ │ │
│ │ │locale │ │ │
├─────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────────────┤
│PROGRAME DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ INCLUSE ÎN MAI MULTE PROGRAME GESTIONATE DE │
│MDLPA ŞI INTERVENŢIILE UE │
│Aceste programe acoperă construcţia, reabilitarea şi gestionarea locuinţelor │
│sociale / de urgenţă, împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energetice │
├─────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┬──────────────────────┤
│ │Locuinţe pentru │ │ │ │
│ │tineri, pentru │ │ │ │
│ │închiriere │ │ │ │
│ │(administrate prin│ │ │ │
│ │Agenţia Naţională │ │ │ │
│ │pentru Locuinţe │ │ │ │
│ │(ANL)) Program de │ │ │ │
│ │construcţie a │ │ │ │
│ │locuinţelor de │ │ │ │
│ │serviciu pentru │ │ │ │
│ │funcţionarii │ │ │ │
│ │publici şi │ │ │ │
│ │personalul │ │ │ │
│ │instituţiilor │ │ │ │
│ │publice centrale │ │ │ │
│ │şi locale (ANL) │ │Infrastructura │ │
│ │Locuinţe sociale │4. O Europă mai│de locuinţe │ │
│ │pentru │socială care │(altele decât │ │
│Incluzive şi │comunităţile de │pune în │pentru migranţi,│ │
│accesibile / │romi (ANL) │aplicare │refugiaţi şi │ │
│Echitabile şi│Locuinţe pentru │Pilonul │persoane aflate │POIDS PNRR │
│incluzive │persoane evacuate │European al │sub sau care │ │
│ │din locuinţe │Drepturilor │solicită │ │
│ │naţionalizate (OUG│Sociale │protecţie │ │
│ │nr. 74/2007 │ │internaţională) │ │
│ │privind asigurarea│ │ │ │
│ │fondului de │ │ │ │
│ │locuinţe sociale │ │ │ │
│ │destinate │ │ │ │
│ │chiriaşilor │ │ │ │
│ │evacuaţi sau care │ │ │ │
│ │urmează a fi │ │ │ │
│ │evacuaţi din │ │ │ │
│ │locuinţele │ │ │ │
│ │retrocedate │ │ │ │
│ │foştilor │ │ │ │
│ │proprietari) │ │ │ │
│ │Locuinţe sociale │ │ │ │
│ │(Legea nr. 114/ │ │ │ │
│ │1996 privind │ │ │ │
│ │locuinţele) │ │ │ │
└─────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┴──────────────────────┘



    XI. Cadrul de monitorizare şi evaluare
    Structurile şi responsabilităţile instituţionale
    Funcţiile de monitorizare şi evaluare (M&E) sunt asigurate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), prin direcţia de specialitate, cu sprijin din partea autorităţilor locale, a Observatorului teritorial şi a asistenţei tehnice externe (dacă este cazul).
    Principalele responsabilităţi ale Unităţii M&E sunt:
    • Stabilirea unui sistem integrat de M&E eficient şi funcţional pentru Strategia Naţională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022- 2035;
    • Dezvoltarea procedurii M&E şi a instrumentelor;
    • Dezvoltarea de parteneriate interinstituţionale pentru colectarea şi agregarea datelor;
    • Monitorizarea progresului SNDU, cu sprijinul Observatorului teritorial şi al autorităţilor locale;
    • Pregătirea şi diseminarea raportul anual de implementare, inclusiv a planului de acţiune pentru atenuarea posibilelor riscuri şi abateri;
    • Coordonarea şi diseminarea rezultatelor evaluărilor intermediare şi finale, cu sprijinul asistenţei tehnice externe / serviciilor de consultanţă;
    • Asigurarea punctului naţional de contact pe dezvoltare urbană; şi
    • Asigurarea implementării, raportării şi feedback-ului la timp al lecţiilor învăţate în arhitectura decizională a Ministerului.

    Principalele responsabilităţi ale autorităţilor locale sunt:
    • Transmiterea de informaţii cu privire la portofoliul de proiecte urbane locale (de exemplu, numărul şi valoarea proiectelor planificate, în curs şi finalizate, domeniul de aplicare şi durata proiectelor, sursa identificată de finanţare), anual sau conform cererii, în raport cu fiecare dintre cele cinci obiective prioritare a SNDU;
    • Transmiterea de informaţii privind starea proiectelor urbane locale (de exemplu, progresul financiar - plăţi; progresul fizic - indicatorii proiectului), anual sau conform cererii;
    • Informarea cu privire la posibilele dificultăţi întâmpinate în implementare, respectiv a proiectelor urbane locale, interne sau externe, şi propunerea de soluţii de remediere.

    Principalele responsabilităţi ale Observatorului teritorial sunt:
    • Semnalarea unor posibile schimbări în contextul SNDU (de exemplu, indicatori cu performanţe slabe);
    • Transmiterea de date pentru o selecţie de indicatori, anual sau conform solicitărilor.

    Principalele responsabilităţi ale asistenţei tehnice externe (dacă este cazul) sunt:
    • Evaluările de progres şi de impact şi evaluarea ex-post a strategiei.
    • Pregătirea rapoartelor de evaluare intermediare şi finale.


    Raportul anual de implementare
    Direcţia de specialitate va efectua verificări periodice cu privire la progresul SNDU, pentru a identifica potenţialele probleme şi a propune măsuri corective în timp util. Aceasta implică o colectare şi o analiză continuă şi sistematică a indicatorilor de monitorizare, la nivel de politică.
    Raportul anual de implementare va fi principalul livrabil al funcţiei de monitorizare, care conţine informaţii despre:
    • Numărul şi valoarea proiectelor planificate, în derulare şi finalizate, în funcţie de obiectivul prioritar;
    • Orice problemă care afectează performanţa SNDU;
    • O sinteză a constatărilor şi recomandărilor din Rapoartele de Evaluare disponibile


    Rapoartele de evaluare
    Direcţia de specialitate va coordona evaluările selective privind eficacitatea, eficienţa, relevanţa şi impactul strategiei, pentru a încorpora lecţiile învăţate în planificarea strategică şi procesul de luare a deciziilor.

    Sistemul de indicatori
    Funcţiile M&E se vor baza pe sistemul de indicatori ai Observatorului teritorial corespunzători celor cinci dimensiuni ale SNDU - (1) dimensiunea spaţială, (2) dimensiunea de mediu, (3) dimensiunea economică, (4) dimensiunea socială şi culturală şi (5) guvernanţa.
    Va fi asigurată o monitorizare mai atentă a indicatorilor legaţi direct de intervenţiile prioritare ale strategiei, prezentate în tabelul de mai jos.
    Indicatorii de monitorizare pentru obiectivele prioritare şi măsuri, precum şi ţintele propuse se regăsesc în Planul de acţiune pentru SNDU 2022-2030, prezentat în Anexă.

    Planificarea cronologică a activităţilor
    Activităţile de M&E vor fi corelate în primul rând cu ciclul de viaţă al SNDU (configurare, implementare, finalizare), dar şi cu perioadele de programare financiară ale UE. Ulterior pot genera modificări ale documentului de politică sau ale planului de acţiune aferent. De exemplu: (1) lista actualizată a intervenţiilor prioritare, pe baza noilor obiective ale UE, adaptată la nivel naţional, (2) surse financiare suplimentare pentru implementarea proiectelor urbane, şi (3) portofoliul de proiecte la nivel local. Figura de mai jos prezintă principalele repere care trebuie luate în considerare, precum şi activităţile specifice legate de M&E.

┌─────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┐
│2021 │2025 │2028 │2032 │2035 │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│- │ │- PRIMELE │- PROIECTE │ │
│CONFIGURAREA │- PRIMELE │IMPACTURI │NOI ŞI │- ÎNCHIDERE│
│POLITICII │REZULTATE │- POLITICI UE │REZULTATELE │ │
│ │ │ACTUALIZATE │AFERENTE │ │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Funcţia de │ │ │Funcţia de │
│ │evaluare: │Funcţia de │ │evaluare: │
│ │· Evaluarea │evaluare: │Funcţia de │· Evaluarea│
│Funcţia de │configurării│· Evaluarea │evaluare: │progresului│
│monitorizare:│politicii │progresului │· Evaluarea │intermediar│
│· Evaluarea │· Evaluarea │intermediar │configurării│(2028- │
│portofoliului│progresului │(2023-2027) │politicii │2035) │
│de proiecte │intermediar │· Evaluarea │(portofoliu │· Evaluarea│
│· Evaluarea │(2023- │impactului │nou de │impactului │
│adecvării │2025) │intermediar │proiecte) │intermediar│
│resurselor │· Oferirea │(2023-2027) │· Evaluarea │(2028- │
│financiare │de │· Evaluarea │impactului │2035) │
│· Discuţii cu│recomandări │relevanţei │intermediar │· Evaluare │
│autorităţile │pentru │Politicii şi │(2028- │ex-post – │
│locale │realocarea │actualizarea │2032) │rezultate │
│ │fondurilor │intervenţiilor│ │globale şi │
│ │UE │prioritare │ │lecţii │
│ │ │ │ │învăţate │
└─────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┘

    Figura 21 Planificarea cronologică a activităţilor

    XII. Instituţiile implicate în implementarea şi monitorizarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035
    MDLPA este un minister cu portofoliu strict legat de dezvoltarea urbană în ceea ce priveşte aria sa de competenţă, dar şi un minister cu o funcţie orizontală cu un rol special în sistemul de implementare, monitorizare şi evaluare a PUR: asigură echipa tehnică principală a PUR, secretariatul comitetului de coordonare şi punctul principal de informare.
    Ministere cu funcţii orizontale
    Prin funcţia lor, unele ministere interacţionează direct cu alte ministere iar acest rol se va manifesta şi în implementarea PUR: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Economiei, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Ministerele cu funcţii sectoriale (de resort)
    Ministerele de resort promovează dezvoltarea urbană durabilă prin strategii sectoriale, reglementări şi programe naţionale tematice, iar documentele lor conceptuale şi de programare pot reflecta aspectul teritorial şi dezvoltarea oraşelor şi a zonelor urbane. Este de dorit ca ministerele să dezvolte capacitatea personalului din cadrul departamentelor sectoriale în privinţa competenţelor de analiză a politicilor şi cooperarea cu alte ministere pentru evaluarea integrată a impactului politicilor sectoriale asupra dezvoltării urbane. De asemenea, este necesar ca strategiile şi politicile sectoriale să integreze obiectivele SNDU şi să preia măsurile aferente domeniului lor. Pentru a asigura o bună interacţiune cu reprezentanţii ministerelor, vor fi utilizate ca puncte de contact Nucleele de Dezvoltare Durabilă create în contextul implementării Strategiei Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030.

    Alte instituţii relevante:
    Secretariatul General al Guvernului – Departamentul de Dezvoltare Durabilă
    Institutul Naţional de Statistică

    O serie de autorităţi, agenţii sau instituţii subordonate sau în coordonarea ministerelor trebuie luate în considerare, deţinând resurse şi cunoştinţe importante pentru implementarea PU sau gestionând programe relevante, contribuind la fundamentarea politicilor publice sectoriale:
    • în subordinea MDLPA:
    - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară- relevantă pentru OP1, dar şi transversal
    – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice –
    – Institutul Naţional de Administraţie - relevant pentru OP5

    • sub autoritatea sub autoritatea MDLPA:
    - Agenţia Naţională pentru Locuinţe - relevantă pentru OP4
    – Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." - S.A.

    • în subordinea altor ministere:
    - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în subordinea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, importantă în relaţie cu OP2;
    – Autoritatea pentru Digitalizare României, structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.


    Agenţiile de Dezvoltare Regională
    Asociaţii ale autorităţilor publice locale şi ale zonelor metropolitane (UNCJR, AMR, AOR, AcoR, FZMAUR)
    Administraţiile publice locale
    Universităţi, autorităţi profesionale, organizaţii de cercetare, furnizori consultanţă, asociaţii agenţi economici
    Organizaţii ale societăţii civile, grupuri de initiative civice
    Structura de dialog şi guvernanţă
    Fundamentele pentru dezvoltarea urbană sunt reprezentate dialogul, implicarea, consultarea, informarea. Parcursul consultativ şi analiza factorilor interesaţi din perspectiva implementării SNDU au relevat nevoia următoarelor structuri şi instrumente de dialog, schematizate mai jos: Comitet de coordonare (la nivel decizional), Grup consultativ tehnic (Think-Tank), Forum Urban, sprijin pentru parteneriate locale sau regionale şi comunicare prin instrumente online.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 22 Dialog pentru implementare concertată
    şi dezvoltarea capacităţii
    Comitetul de coordonare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022-2035 asigură abordările integrate, inter-sectoriale şi guvernanţa multi-nivel şi se va concentra pe articularea programelor şi demersurilor legislative, stabilirea şi detalierea măsurilor de implementare a SNDU şi corelarea şi sincronizarea lor cu documentele de planificare la nivel national, în scopul asigurării coerenţei.
    Grupului consultativ tehnic furnizează suport din perspectiva practicienilor şi cercetătorilor, idei referitoare la măsurile SNDU din cadrul tematicilor abordate, furnizarea de resurse de cercetare şi contribuţii la creşterea competenţelor pentru implementarea strategiei şi pentru îmbunătăţirea deciziilor şi corelarea dintre diferitele demersuri conexe.
    Forumul Urban va discuta bianual evoluţia politicilor şi va contribui la transferul de cunoştinţe şi experienţe, idei, soluţii şi practici inovatoare, reunind factori de decizie precum lideri guvernamentali, miniştri, primari şi consilieri locali, profesionişti din administraţia oraşelor, agenţii naţionale şi regionale, mediul academic şi asociaţii profesionale, societatea civilă, mediul de afaceri şi sectorul financiar, precum şi cetăţeni activi. Forumul Urban poate fi un cadru propice şi pentru iniţierea sau (re)asumarea de parteneriate cu privire la asumarea obiectivelor şi a eforturilor de implementare.
    Structurile şi instrumentele de dialog şi colaborare au în vedere nevoia de coordonare la nivel politico-strategic, nevoia de creştere a capacităţii la nivel tehnic, de sincronizare şi extindere a eforturilor şi nevoia de comunicare cu publicul.
    Comunicarea online prin website-ul Citadini.ro şi platforma de social media dedicate asigură conexiune şi colaborare pentru specialişti şi oameni pasionaţi de dezvoltarea urbană din România, dar şi comunicarea cu publicul larg.
    Obiectivul stabilirii unei platforme de dialog în cadrul procesului de elaborare şi implementare a SNDU este coordonarea verticală şi orizontală, colaborarea şi învăţarea din experienţe. Început pe parcursul elaborării strategiei, dialogul între diferitele niveluri administrative, schimbul de bune practici şi ajustări în urma experienţei câştigate de către instituţiile din România şi de oraşe prin participarea lor în activităţi de cooperare cu privire la dezvoltarea urbană, precum şi prin diferite parteneriate, grupuri de lucru sau participarea în cadrul proiectelor desfăşurate la nivel european, va menţine şi eficientiza eforturile către atingerea obiectivelor propuse. Platforma de dialog generează un grad sporit de integrare cu privire la planificarea spaţială şi guvernanţa teritoriului, susţinerea abordărilor „de jos în sus” şi a abordărilor bazate pe dovezi, punând accentul pe asumarea răspunderii, învăţare, independenţă şi parteneriat.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 23 Schema de dialog - Implementarea SNDU

    XIII. Plan de acţiune
    Pe lângă măsurile identificate pentru fiecare obiectiv prioritar, strategia defineşte şi un plan de acţiune privind punerea în aplicare, ce are la bază doi piloni: i) investiţiile în infrastructură şi ii) consolidarea capacităţilor. Planul de acţiune privind punerea în aplicare urmăreşte să definească acţiuni concrete care ar trebui întreprinse pentru a realiza obiectivele strategiei. De asemenea, se bazează pe acelaşi principiu al unei abordări diferenţiate ca răspuns la dinamica de dezvoltare şi instituţională din diferitele zone urbane. Prin urmare, urmăreşte să vizeze diferite investiţii specifice în infrastructură (în funcţie de tip şi scară), fundamentate de tendinţele de dezvoltare predominante. Intervenţiile de consolidare a capacităţilor sunt, de asemenea, conceptualizate cu unele nuanţe, de exemplu, pentru oraşele dinamice, măsurile de consolidare a capacităţilor ar trebui să includă un accent pe creşterea veniturilor din surse proprii (VSP), deşi există o recunoaştere tacită a faptului că oraşele în declin probabil nu îşi vor creşte baza de venituri iar accentul ar trebui să fie pus mai degrabă pe consolidarea capacităţilor în vederea îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor UE. Figura de mai jos reprezintă o descriere schematică a abordării diferenţiate adoptate în planul de acţiune privind punerea în aplicare.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 24 Aplicarea măsurilor de politică
    în funcţie de dinamica urbană
    Planul de acţiune pentru SNDU pe perioada 2022-2030 este inclus în capitolul XIII. Planul de Acţiune urmează să fie revizuit pentru restul perioadei de implementare a Strategiei în anul 2030.
    PLAN DE ACŢIUNE 2022-2030

┌────┬────────────────┬────────────────┬──────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬─────────┬────────────────┬──────────────┬────────┬───────────────┬───────────┐
│Nr. │Obiectiv │Obiectiv │Măsură │Direcţii de acţiune │Tip măsură │Acţiune │Categorie│Sursa de │Buget estimat │Termen │Indicatori │Responsabil│
│crt.│prioritar │specific │ │ │ │ │de oraş │finanţare │(lei) │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Prin intermediul Codului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │amenajării teritoriului, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbanismului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │construcţiilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │reglementările din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │domeniile amenajării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │teritoriului, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbanismului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │construcţiilor precum şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │prevederile specifice din│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │domeniile conexe (mediu, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │energie, transporturi, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cadastru, proprietate, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │zone construite protejate│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi monumente istorice, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │gestiunea riscurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │naturale şi industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │etc.) vor fi corelate, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │simplificate, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │îmbunătăţite şi reunite │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │într-o structură unitară │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │în cadrul unui singur act│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │normativ clar, coerent, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │stabil şi adaptat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │realităţilor contemporane│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │naţionale, europene şi │ │Aprobarea Codului │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │internaţionale, care să │Măsuri │amenajării │creştere │ │ │ │ │ │
│1 │ │ │ │contribuie substanţial │legislative şi│teritoriului, │Oraşe │ │ │Trim. II│Publicare în │MDLPA │
│ │ │ │ │la: │strategice │urbanismului şi │statice │ │ │2023 │Mof │ │
│ │ │ │ │- dezvoltarea echilibrată│ │construcţiilor │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi sustenabilă a │ │ │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │teritoriului naţional; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- simplificarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Reformarea │digitalizarea proceselor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cadrului normativ │administrative; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din domeniul │- calitatea mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │amenajării │construit şi asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │teritoriului, │dreptului constituţional │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │urbanismului şi │la un mediu sănătos; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │construcţiilor │- echilibrul între │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interesul general şi cel │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │individual, intre │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interesul public şi cel │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │privat; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- stabilitatea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │predictibilitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mediului investiţional şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │competitivitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │economică; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │accelerată a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │investiţiilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Reducerea cu 50% a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │perioadei necesare pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │obţinerea autorizaţiei de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │construire. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Actualizarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Adaptarea reglementărilor│Măsuri │reglementărilor │creştere │Venituri proprii│ │ │50 de │ │
│2 │ │ │ │tehnice la cerinţele şi │legislative şi│tehnice aferente │Oraşe │MDLPA, alte │15.000.000 │2030 │reglementări │MDLPA │
│ │ │ │ │tendinţele actuale şi │strategice │lucrărilor de │statice │surse │ │ │publicate pe │ │
│ │ │ │ │viitoare │ │construcţie │Oraşe în │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Furnizarea de norme │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │privind modul de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │gestionare a teritoriului│ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │oraşelor în corelare cu │Măsuri │Actualizarea │creştere │ │ │ │ │ │
│3 │ │ │ │cerinţele şi necesităţile│legislative şi│Regulamentului │Oraşe │ │ │2027 │Publicare în │MDLPA │
│ │ │ │ │actuale │strategice │General de │statice │ │ │ │Mof │ │
│ │ │ │ │Corelarea gestionarea │ │Urbanism │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │spaţială a oraşelor în │ │ │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │raport cu transportul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │public │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Documentaţiile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbanism trebuie să │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │abordeze următoarele: │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │a) Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │utilizării mixte a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │terenului din zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │periurbane dezvoltate – │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │se vizează o funcţiune │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │dominantă de nu mai mult │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de 50% pentru orice tip │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de utilizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │terenurilor; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │b) Implementarea │ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │dezvoltării orientate │Măsuri │metodologiei de │ │POCA 2014-2020, │ │Trim. IV│Metodologie │ │
│4 │ │ │ │spre transportul public │legislative şi│elaborare a │ │SIPOCA 50 │100.000 │2023 │aprobată │MDLPA │
│ │ │ │ │(DOT) la nivel │strategice │documentaţiilor de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │metropolitan │ │urbanism │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- în special gruparea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │intensificarea utilizării│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │terenurilor de-a lungul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │coridoarelor şi nodurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de transport public - se │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │recomandă o minimă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │densitate rezidenţială de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │40 locuitori/hectar │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │conceptului „oraş de 15 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │minute”); │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │c) Completarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │deficienţelor de ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │infrastructură periurbană│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi reamenajarea zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cu segregare socială sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │în care s-au format zone │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbane marginalizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │d) Consolidarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │coordonării planificării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(1) Consolidarea│ │în cadrul zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mediului │ │metropolitane - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │favorabilpentru │ │asigurarea unor reţele de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sustenabilitatea│ │drumuri colectoare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spaţială (mediul│ │rute alternative la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de autorizare) │ │nucleul urban pentru a │ │ │ │Programul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │preveni aglomeraţia şi │Măsuri │ │ │finanţare PUG │ │ │2 PUG │ │
│5 │ │ │ │culoare pentru │legislative şi│Instituirea PUG │Oraşe în │conform HG nr. │10.000.000 │2030 │metropolitane │MDLPA, ZM, │
│ │ │ │ │străpungeri viitoare; │strategice │metropolitan │creştere │525/1996; Buget │ │ │aprobate │APL │
│ │ │ │ │e) Utilizarea soluţiilor │ │ │ │local, alte │ │ │ │ │
│ │ │ │ │bazate pe natură - │ │ │ │surse │ │ │ │ │
│ │ │ │ │infrastructura verde şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │albastră. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │f) flexibilitate în modul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de reglementare al │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │terenului pentru a limita│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │barierele administrative;│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │g) Transpunerea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │documentaţiilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sisteme informaţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │geografice (GIS); │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │h) Extinderea zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pietonale. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Aprobarea prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ordin de ministru │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Digitalizarea │Măsuri │a normelor tehnice│creştere │ │ │ │ │ │
│6 │ │ │ │instrumentelor de │legislative şi│privind seturile │Oraşe │ │ │Trim. I │Publicare site │MDLPA │
│ │ │ │ │planificare urbană │strategice │de date spaţiale │statice │ │ │2023 │MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │documentaţiile de │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │urbanism │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │instrumente care să │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sprijină autorităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │publice locale în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │procesul de elaborarea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │actualizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Consolidarea │documentelor strategice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cadrului de │de la nivel local. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │planificare urbană│Consolidarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │capacităţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planificare ale oraşelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi pentru adaptarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │măsurilor strategice şi a│ │Elaborare toolkit │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │investiţiilor în raport │ │pentru │ │ │ │ │Toolkit │ │
│ │ │ │ │cu tiparul propriu de │Măsuri │autoevaluarea │Oraşe în │ │ │ │elaborat şi │ │
│7 │ │ │ │creştere │legislative şi│strategiilor │creştere │Alte surse │100.000 │2024 │publicat pe │MDLPA │
│ │ │ │ │Elaborarea de strategii │strategice │pentru oraşele în │ │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │de gestionare a creşterii│ │creştere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │– fiecare administraţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │locală trebuie ca prin │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │instrumentele de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planificare să recunoască│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │tiparele proprii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │creştere şi să adopte │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │măsurile adecvate, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │inclusiv spaţiale şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │financiare, facilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │densificării, mixităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │funcţionale şi a unei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │structuri urbane │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │echilibrate. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Consolidarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │capacităţilor de │ │Elaborare toolkit │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planificare ale oraşelor │Măsuri │pentru │ │ │ │ │Toolkit │ │
│8 │ │ │ │şi pentru adaptarea │legislative şi│autoevaluarea │Oraşe │Alte surse │100.000 │2024 │elaborat şi │MDLPA │
│ │ │ │ │măsurilor strategice şi a│strategice │strategiilor │statice │ │ │ │publicat pe │ │
│ │ │ │ │investiţiilor în raport │ │oraşelor statice │ │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │cu tiparul propriu de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │oraş static │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Consolidarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │capacităţilor de │ │Elaborare toolkit │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planificare ale oraşelor │Măsuri │pentru │ │ │ │ │Toolkit │ │
│9 │ │ │ │şi pentru adaptarea │legislative şi│autoevaluarea │Oraşe în │Alte surse │100.000 │2024 │elaborat şi │MDLPA │
│ │ │ │ │măsurilor strategice şi a│strategice │strategiilor │declin │ │ │ │publicat pe │ │
│ │ │ │ │investiţiilor în raport │ │oraşelor în declin│ │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │cu tiparul propriu de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Actualizarea SIDU │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Asigurarea cadrului │Măsuri │conform │creştere │ │ │ │ │ │
│10 │ │ │ │strategic la nivel local │instituţionale│prevederilor │Oraşe │Alte surse │10.000.000 │2027 │100 de SIDU │APL │
│ │ │ │ │pentru implementarea │/ de │PUR2035 şi conform│statice │ │ │ │actualizate │ │
│ │ │ │ │prevederilor PUR2035 │capacitate │Handbook lansat de│Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Comisia Europeană │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Alinierea PMUD la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │prevederilor Strategiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru o mobilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sustenabilă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │inteligentă – înscrierea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │transporturilor europene │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pe calea viitorului - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Comunicarea Comisiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │către Parlamentul │ │ │Oraşe în │ │ │ │Ordin de │ │
│ │ │ │ │European, Consiliu, │Măsuri │Aprobarea ghidului│creştere │ │ │ │ministru │ │
│11 │ │ │ │Comitetul Economic şi │legislative şi│privind elaborarea│Oraşe │POCA, SIPOCA 50 │200.000 │2023 │aprobat şi │MDLPA │
│ │ │ │ │Social European şi │strategice │PMUD │statice │ │ │ │publicat pe │ │
│ │ │ │ │Comitetul Regiunilor – │ │ │ │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │789/2020 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Introducerea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │secţiuni în PMUD dedicată│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │parcării autovehiculelor,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │care să cuprindă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │infrastructura de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │încărcare cu combustibili│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │alternativi │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Asigurarea cadrului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │strategic la nivel local │ │ │Oraşe în │PNRR componenta │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru implementarea │Măsuri instit │Actualizarea PMUD │creştere │10 -Fondul │ │ │50 PMUD │ │
│12 │ │ │ │prevederilor Strategiei │uţionale / de │conform │Oraşe │local, buget │10.000.000 │2027 │actualizate │APL │
│ │ │ │ │pentru o mobilitate │capacitate │metodologiei │statice │local, alte │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sustenabilă şi │ │ │ │surse │ │ │ │ │
│ │ │ │ │inteligentă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Dezvoltarea de │Măsuri │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│13 │ │ │ │instrumente strategice │instituţionale│Planurilor privind│Oraşe în │Alte surse, │2.000.000 │2027 │10 planuri │APL │
│ │ │ │ │adresate calităţii │/ de │calitatea aerului │creştere │buget local │ │ │aprobate │ │
│ │ │ │ │aerului │capacitate │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Aprobare HG pentru│Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │transformarea │creştere │ │ │ │ │ │
│14 │ │ │ │ │legislative şi│Programului de │Oraşe │ │ │Trim I │HG aprobat │MDLPA │
│ │ │ │ │Facilitarea actualizării │strategice │finanţare a PUG în│statice │ │ │2023 │ │ │
│ │ │ │ │Planurilor Urbanistice │ │program multianual│Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Generale folosind │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │instrumente digitale, ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │pentru a fundamenta │ │ │ │PNRR - │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planurile locale de │ │ │Oraşe în │Componenta 10, │ │ │ │ │
│ │ │ │ │investiţii şi a răspunde │Măsuri │Actualizarea │creştere │Fondul local; │ │ │120 oraşe cu │ │
│15 │ │ │ │rapid la dinamicile │instituţionale│Planurilor │Oraşe │Programul │500.000.000 │2027 │PUG actualizat/│APL │
│ │ │ │ │dezvoltării. │/ de │urbanistice │statice │finanţare PUG │ │ │elaborat │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │generale │Oraşe în │conform HG nr. │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │525/1996; Buget │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │local │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Finalizarea lucrărilor de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cadastru în zonele urbane│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Principalele activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ale PNCCF sunt : │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-campanii de informare şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │conştientizare publică a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cetăţenilor; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-identificarea imobilelor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi a cetăţenilor; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-realizarea de măsurători│ │Continuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cadastrale; │ │Programul Naţional│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-colectarea actelor │ │de Cadastru şi │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │juridice de la │Măsuri │Carte Funciară │creştere │ │ │ │319 oraşe cu │ │
│16 │ │ │ │deţinători; │instituţionale│(PNCCF) pentru │Oraşe │alte surse │96.620.000 │2030 │ortofotoplanuri│ANCPI, AM │
│ │ │ │ │-integrarea şi │/ de │înregistrarea │statice │ │ │ │actualizate │ │
│ │ │ │ │prelucrarea datelor şi │capacitate │sistematică a │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │intocmirea documentelor │ │imobilelor în │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cadastrale; │ │zonele urbane │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-afişarea publică a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │documentelor cadastrale; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-înregistrarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │soluţionarea cererilor de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │rectificare formulate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │proprietari/posesori; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │-actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │documentelor cadastrale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi deschiderea cărţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │funciare. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Crearea platformei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │digitale urbane de date │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interoperabile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │standardizate (ca parte │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │componentă a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Observatorului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Teritorial), va asigura: │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- accesul publicului la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cele mai recente │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │documente de amenajare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │teritoriului şi urbanism │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │corespunzătoare tuturor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │unităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │administrativ-teritoriale│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din ţară; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- digitalizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │proceselor de emitere a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │certificatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbanism şi autorizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │construcţiilor, oferind │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │posibilitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │autorităţilor publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │locale de a elibera │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │certificate de urbanism, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │autorizaţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │construire, într-un mod │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interoperabil cu toate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │bazele de date relevante │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ale autorităţilor publice│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(de exemplu, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │administrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │impozitelor) şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │utilizarea │ │Crearea platformei│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │infrastructurii │ │digitale urbane de│Oraşe în │Venituri proprii│ │ │ │ │
│ │ │ │ │disponibile pentru │Măsuri │date │creştere │MDLPA │ │ │Platformă │ │
│17 │ │ │ │cloudul guvernamental; │instituţionale│interoperabile (ca│Oraşe │constituite │2.000.000 │2023 │publicată pe │MDLPA │
│ │ │ │ │- livrarea datelor în │/ de │parte componentă a│statice │conform legii 10│ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │timp real (de ex date │capacitate │Observatorului │Oraşe în │/1995 │ │ │ │ │
│ │ │ │ │privind reglementările, │ │Teritorial) │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │restricţiile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │permisivităţile privind │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │utilizarea terenurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │etc) către toate părţile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interesate, inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │publicul larg, pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │asigura transparenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │OBIECTIVUL │ │ │emiterii certificatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │PRIORITAR 1: │ │ │de urbanism şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Sustenabilitatea│ │ │autorizaţiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │spaţială - │ │ │construire; │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Sustenabilitatea│ │ │- managementul dinamic al│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │spaţială este un│ │ │documentaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectiv │ │ │(actualizare continuă a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transversal şi │ │ │datelor luând în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fundamental care│ │ │considerare schimbările │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │se intersectează│ │ │efectuate, de exemplu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu şi contribuie│ │ │modificarea indicatorilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la realizarea │ │ │din Planurile urbanistice│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │altor obiective.│ │ │generale prin Planurile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Măsurile propuse│ │ │urbanistice zonale), │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sunt menite să │ │ │oferind posibilitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │plaseze evoluţia│ │ │autorităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │viitoare a │ │ │administraţiei publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor urbane │ │ │locale, inclusiv cele din│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din România pe o│ │ │zonele urbane şi cele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cale durabilă │ │ │rurale funcţionale, de a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin respectarea│ │ │coordona implementarea la│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │atentă a formei │ │ │nivel local a politicilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │urbane. │ │ │sectoriale din domeniile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │energiei, mediului, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │locuirii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │transportului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Creşterea accesului │Măsuri │Întreţinerea şi │ │Venituri proprii│ │ │ │ │
│ │ │ │ │cetăţenilor la date şi │instituţionale│îmbunătăţirea │ │MDLPA │ │ │ │ │
│18 │ │ │ │instrumente de │/ de │Observatorului │ │constituite │500.000 │2024 │OT funcţional │MDLPA │
│ │ │ │ │planificare │capacitate │Teritorial │ │conform legii 10│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │/1995 │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Oraşele în creştere vor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │adopta măsuri adecvate de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │gestionare a creşterii. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Acestea cuprind: │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │i)Stabilirea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │obiective privind │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │consumul de terenuri care│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │să aibă în vedere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │creşterea populaţiei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │creşterea economică ca │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │bază pentru extinderea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │intravilanului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │i)Adoptarea unor măsuri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │adecvate de limitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │creşterii intravilanului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │care iau în considerare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │natura policentrică a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │creşterii la nivel │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │metropolitan. Acestea ar │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │putea include centuri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │verzi, zone cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interdicţie de construire│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │iii)Revizuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │politicilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planificare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │teritoriului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │stabilirea obiectivelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │la nivel de cartier │ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru o utilizare │ │legislaţiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │compactă, mixtă şi o │Măsuri │introducerea de │ │ │ │ │Act normativ │ │
│19 │ │ │ │dezvoltare cu densitate │legislative şi│condiţii pentru │ │ │ │2027 │aprobat │MDLPA │
│ │ │ │ │ridicată. Aceste │strategice │extinderea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │principii trebuie │ │intravilanului - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │integrate în diferite │ │oraşul compact │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │No net land take │niveluri ale planurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │until 2050 │de la PUZ la PUG. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │iv)Consolidarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(2) Limitarea şi│ │integrării sectoriale a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │controlul │ │instrumentelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │expansiunii │ │planificare, în special │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │urbane │ │pentru utilizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │terenurilor (PUG), │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planificarea mobilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(PMUD) şi managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mediului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Aceasta – pentru a se │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │asigura că utilizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mixtă şi dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │compactă sunt susţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de o infrastructură de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │transport adecvată, care │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │se axează pe o mobilitate│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │activă şi pe spaţii verzi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │suficiente. Adoptarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │aplicarea contextuală a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │dezvoltării orientate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │spre tranzit ca o │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │abordare a dezvoltărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │compacte cu utilizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mixtă care sunt susţinute│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de mobilitatea activă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de transportul public. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Act normativ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru eliminarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │suprafeţei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Limitarea extinderii │Măsuri │intravilanului ca │ │ │ │ │Publicare în │ │
│20 │ │ │ │intravilanelor oraşelor │legislative şi│indicator la │ │ │ │2027 │Mof │MF MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │calcularea cotei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de transfer │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │aferente UAT de la│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │bugetul de stat │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Dezvoltarea │Finanţarea lucrărilor şi │ │Program de │ │ │ │ │Buget alocat │ │
│ │ │ │infrastructurii în│dotărilor de │Măsuri │finanţare pentru │Oraşe în │POR 2021-2027, │ │ │pentru │ │
│21 │ │ │zonele cu │infrastructură pentru │instituţionale│dezvoltarea │creştere │buget ZM, APL, │500.000.000 │2030 │dezvoltarea │ZM, APL, AM│
│ │ │ │extinderi de │combaterea efectelor de │/ de │infrastructurii │Oraşe │Anghel Saligny, │ │ │infrastructurii│ │
│ │ │ │intravilan din │urban sprawl │capacitate │metropolitane │statice │alte surse │ │ │metropolitane │ │
│ │ │ │ultimii 20 de ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Crearea cadrului de │Măsuri │ │creştere │ │ │ │ │ │
│22 │ │ │ │reglementare pentru │legislative şi│Lege privind │Oraşe │ │ │2023 │Publicare în │MIPE, MDLPA│
│ │ │ │ │regenerarea urbană │strategice │regenerarea urbană│statice │ │ │ │Mof │ │
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Program de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │regenerarea urbană│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │aliniate cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │principiile noului│Oraşe în │ │ │ │Buget alocat │MIPE, │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Bauhaus European │creştere │POR 2021-2027, │ │ │pentru │MDLPA, │
│23 │ │ │ │Finanţarea regenerării │instituţionale│- centre istorice │Oraşe │POTJ 2021-2027, │3.500.000.000 │2030 │dezvoltarea │Autorităţi │
│ │ │ │ │urbane │/ de │- cartiere cu │statice │Anghel Saligny, │ │ │regenerarea │de │
│ │ │ │ │ │capacitate │blocuri construite│Oraşe în │APL, alte surse │ │ │urbană │management,│
│ │ │(3) Regenerarea │Asigurarea │ │ │între 1947-1989 │declin │ │ │ │ │APL │
│ │ │zonelor urbane │cadrului pentru │ │ │- platforme │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regenerarea urbană│ │ │industriale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │- cursuri de apă/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │zone verzi │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Program de │Oraşe în │ │ │ │ │MIPE, │
│ │ │ │ │ │Măsuri │finanţare pentru │creştere │POR 2021-2027, │ │ │Buget alocat │MDLPA, │
│24 │ │ │ │Finanţarea spaţiilor │instituţionale│spaţiile publice │Oraşe │APL, Anghel │500.000.000 │2030 │pentru spaţiile│Autorităţi │
│ │ │ │ │publice urbane │/ de │urbane aliniat cu │statice │Saligny, alte │ │ │publice urbane │de │
│ │ │ │ │ │capacitate │principiile noului│Oraşe în │surse │ │ │ │management,│
│ │ │ │ │ │ │Bauhaus European │declin │ │ │ │ │APL │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Pentru asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │condiţiilor de mobilitate│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │durabilă, inclusiv a unor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │reţele de transport │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │durabil, la aprobarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │planurilor de urbanism │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │general sau zonal prin │ │ │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │care se propun noi │Măsuri │Elaborare ghid │Oraşe │Venituri proprii│ │ │Publicat pe │ │
│25 │ │ │ │extinderi este │legislative şi│privind cartierele│statice │MDLPA, alte │100.000 │2024 │site-ul MDLPA │MDLPA │
│ │ │ │ │obligatoriu să fie │strategice │complete │Oraşe în │surse │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cuprinse viitoarele │ │ │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │servicii de transport │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │public şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │aferente, inclusiv staţii│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de încărcare rapidă şi/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sau staţii de redresare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Program de │ │ │ │ │ │APL, │
│ │ │ │ │Finanţarea de proiecte │Măsuri │finanţare pentru │ │ │ │ │ │Autorităţi │
│26 │ │ │ │care să contribuie la │instituţionale│parcaje subterane │Oraşe în │POR 2021-2027, │200.000.000 │2030 │Buget alocat │de │
│ │ │ │ │asigurarea dotărilor în │/ de │sau supraterane în│creştere │APL, alte surse │ │ │ │management,│
│ │ │ │Asigurarea │cadrul cartierelor │capacitate │cartierele cu │ │ │ │ │ │MIPE │
│ │ │ │cadrului de │ │ │locuinţe colective│ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │cunoştiinţe, de ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │reglementare şi de│Finanţarea de proiecte │Măsuri │Program de │ │ │ │ │ │APL, │
│ │ │ │finanţare pentru │care să contribuie la │instituţionale│reconfigurare a │Oraşe în │POR 2021-2027, │ │ │ │Autorităţi │
│27 │ │ │cartierele │asigurarea prioritizării │/ de │profilurilor │creştere │APL, alte surse │400.000.000 │2030 │Buget alocat │de │
│ │ │ │compacte │mobilităţii active şi │capacitate │stradale │ │ │ │ │ │management,│
│ │ │ │ │nepoluante │ │ │ │ │ │ │ │MIPE │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Implementarea conceptului│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │DOT - proiectarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │realizarea spaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbane şi periurbane │ │Promovare de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru a integra │ │ghiduri ce │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │comunităţi, activităţi, │ │stabilesc │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │clădiri şi spaţiul │ │indicatori de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │public, cu asigurarea │ │gestiune a modului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │unor conexiuni facile │Măsuri │de utilizare a │ │ │ │ │ │ │
│28 │ │ │ │prin mersul pe jos şi cu │legislative şi│terenurilor şi │Oraşe în │ │ │2027 │Publicare pe │MDLPA │
│ │ │ │ │bicicleta, precum şi prin│strategice │relaţia cu │creştere │ │ │ │site MDLPA │ │
│ │ │ │ │asigurarea unor conexiuni│ │serviciile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi servicii de transport │ │transport public -│ │ │ │ │ │ │
│ │ │(4) Cartiere │ │public eficiente către │ │Conceptul DOT/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │complete şi │ │restul oraşului. │ │Oraşul de 15 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conectivitate │ │Stabilirea de indicatori │ │minute │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intensificată │ │care contribuie la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │implementarea conceptului│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de oraş compact şi oraşul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de 15 minute │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │Program pentru │ │ │ │ │2 zone urbane │ │
│29 │ │ │ │ │instituţionale│implementarea │Oraşe în │POT, alte surse │1.000.000.000 │2030 │cu tren │MTI │
│ │ │ │ │ │/ de │trenului │creştere │ │ │ │metropolitan │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │metropolitan │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │ │ │PNRR Componenta │ │ │Conexiune cu │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│Extinderea reţelei│Oraşe în │4 Transport │ │ │Aeroportul │ │
│30 │ │ │ │ │/ de │de metrou │creştere │sustenabil, POT │4.000.000.000 │2030 │Otopeni Metrou │MTI │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │ │2021-2027, alte │ │ │operaţional la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │surse │ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │Crearea de │ │POT 2021-2027, │ │ │5 zone urbane │ │
│31 │ │ │ │ │instituţionale│terminale │Oraşe în │POR 2021-2027, │200.000.000 │2030 │cu terminale │MIPE, MTI, │
│ │ │ │ │ │/ de │intermodale │creştere │POIM 2021- 2027,│ │ │intermodale │APL, │
│ │ │ │ │ │capacitate │transport public │ │Alte surse │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │Crearea de │ │POT 2021-2027, │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│terminale │Oraşe în │POR 2021-2027, │ │ │5 zone urbane │MIPE, MTI, │
│32 │ │ │ │Programe de finanţare │/ de │intermodale │creştere │POIM 2021- 2027,│350.000.000 │2030 │cu terminale │APL, │
│ │ │ │Îmbunătăţirea │pentru îmbunătăţirea │capacitate │logistică mărfuri │ │POTJ 2021-2027, │ │ │intermodale │ │
│ │ │ │conectivităţii │conectivităţii │ │ │ │Alte surse │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │ │Oraşe în │POT 2021-2027, │ │ │10 zone urbane │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│Pasaje rutiere/ │creştere,│POR 2021-2027, │ │ │cu intersecţii │MIPE, MTI, │
│33 │ │ │ │ │/ de │străpungeri │Oraşe │POIM 2021- 2027,│1.000.000.000 │2030 │denivelate/ │APL, │
│ │ │ │ │ │capacitate │rutiere │statice │Alte surse │ │ │străpungeri │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rutiere │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Extinderea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │sistemelor de apă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi canalizare în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │aglomerări mai │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │mari de 2.000 de │creştere │PNRR Componenta │ │ │2000 km de │ │
│34 │ │ │ │ │instituţionale│locuitori │Oraşe │1 Managementul │3.000.000.000 │2026 │reţea de │MMAP, ZM, │
│ │ │ │ │ │/ de │echivalenţi, │statice │apei │ │ │canalizare │APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │prioritizate prin │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Planul accelerat │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de conformare cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │directivele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │europene │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Extinderea │ │ │ │ │Atingerea la │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │suprafeţelor verzi│Oraşe în │POR 2021-2027, │ │ │nivel naţional │ │
│35 │ │ │ │Adaptarea legislaţiei │instituţionale│în zonele urbane -│creştere,│POTJ 2021-2027, │50.000.000 │2030 │a mediei de │APL │
│ │ │ │ │actuale pentru a stabili │/ de │realizarea de │Oraşe │Buget local, │ │ │26mp sp. verzi/│ │
│ │ │ │ │un obiectiv măsurabil cu │capacitate │culoare verzi/ │statice │alte surse │ │ │locuitor │ │
│ │ │ │ │privire la spaţiile verzi│ │albastre │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │necesare, ţinta fiind 15 ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │m²/locuitor la o distanţă│ │Crearea unei baze │Oraşe în │ │ │ │319 oraşe cu │ │
│ │ │ │ │de 10 minute de zonele │Măsuri │de date locale │creştere │ │ │ │baza de date │ │
│36 │ │ │ │rezidenţiale. │legislative şi│digitalizate │Oraşe │Buget local, │1.000.000 │2030 │finalizată │MMAP, MDLPA│
│ │ │ │ │ │strategice │privind accesul │statice │alte surse │ │ │finalizată şi │ │
│ │ │ │ │ │ │populaţiei la │Oraşe în │ │ │ │publicată pe │ │
│ │ │ │ │ │ │spaţiile verzi │declin │ │ │ │site │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │319 oraşe cu │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Finalizarea │creştere │ │ │ │Registrul │ │
│37 │ │ │ │Elaborarea Registrului │instituţionale│Registrului │Oraşe │Buget local, │1.000.000 │2030 │spaţiilor verzi│APL │
│ │ │ │ │local al spaţiilor verzi │/ de │spaţiilor verzi la│statice │alte surse │ │ │finalizat şi │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │nivel local │Oraşe în │ │ │ │publicat pe │ │
│ │ │ │Combaterea │ │ │ │declin │ │ │ │site │ │
├────┤ │ │efectelor ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │schimbărilor │ │ │ │ │Program │ │ │ │ │
│ │ │ │climatice prin │Elaborare instrumente de │ │ │Oraşe în │finanţare │ │ │ │ │
│ │ │ │integrarea │planificare şi │Măsuri │Finanţare PUZ │creştere │documentaţii de │ │ │ │ │
│38 │ │ │soluţiilor bazate │reglementare pentru │instituţionale│pentru │Oraşe │urbanism HG nr. │5.000.000 │2030 │3 PUZ-uri │MDLPA, ZM, │
│ │ │ │pe natură (SBN) │zonele cu cursuri de apă/│/ de │infrastructura │statice │525/1996, │ │ │aprobate │APL │
│ │ │ │ │zone verzi │capacitate │verde/albastră │Oraşe în │Venituri proprii│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │MDLPA, buget │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │local │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Construirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │instalaţiilor de │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │reciclare a │creştere │PNRR Componenta │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│deşeurilor pentru │Oraşe │2 Managementul │ │ │26 de centre │ │
│39 │ │ │ │ │/ de │a îndeplini │statice │deşeurilor, PODD│1.000.000.000 │2026 │operaţionale │MMAP, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │obiectivele de │Oraşe în │2021-2027 │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │reciclare din │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Managementul deşeurilor │ │pachetul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │economie circulară│ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Înfiinţarea de │creştere │PNRR Componenta │ │ │ │ │
│40 │ │ │ │ │instituţionale│centre de │Oraşe │2 Managementul │2.250.000.000 │2026 │565 de centre │MMAP, APL │
│ │ │ │ │ │/ de │colectare prin │statice │deşeurilor │ │ │operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │aport voluntar │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Program pentru │creştere │POR 2021-2027, │ │ │ │ │
│41 │ │ │ │ │instituţionale│consolidarea de │Oraşe │PODD 2021-2027, │100.000.000 │2030 │Buget alocat │MIPE, AM, │
│ │ │ │ │ │/ de │maluri/ecologizare│statice │alte surse │ │ │ │ANAR, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │cursuri de apă │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Program pentru │creştere │POR 2021-2027, │ │ │ │ │
│42 │ │ │ │ │instituţionale│finanţarea │Oraşe │POIM 2021-2027, │100.000.000 │2030 │Buget alocat │APL, AM, │
│ │ │ │ │ │/ de │acoperişurilor │statice │POTJ 2021-2027, │ │ │ │MIPE │
│ │ │ │ │Oferirea unui cadru care │capacitate │verzi │Oraşe în │Alte surse │ │ │ │ │
│ │ │ │ │să faciliteze extinderea │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │spaţiilor verzi. ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │PNRR Componenta │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │ │ │2 Păduri şi │ │ │ │APL, │
│ │ │ │ │ │instituţionale│Program pentru │Oraşe în │protecţia │ │ │ │Autorităţi │
│43 │ │ │ │ │/ de │finanţarea │creştere │biodiversităţii,│100.000.000 │2030 │Buget alocat │de │
│ │ │ │ │ │capacitate │pădurilor urbane │ │POR 2021-2027, │ │ │ │management,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │POTJ 2021-2027, │ │ │ │MIPE │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Alte surse │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │Elaborarea unui │ │ │ │ │Ghid aprobat şi│ │
│44 │ │ │ │ │legislative şi│Ghid privind │Oraşe în │Venituri proprii│100.000 │2024 │publicta pe │MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │soluţiile bazate │creştere │MDLPA │ │ │site │ │
│ │ │ │ │ │ │pe natură │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Adoptarea HG │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │pentru aprobarea │creştere │ │ │ │ │ │
│45 │ │ │ │ │legislative şi│Strategiei de │Oraşe │ │ │2022 │Publicare în │MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │reducere a │statice │ │ │ │Mof │ │
│ │ │ │ │ │ │riscului seismic. │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Registrului │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Naţional al │creştere │ │ │ │Registrul │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│Clădirilor, pentru│Oraşe │PNRR - │ │ │elaborat şi │ │
│46 │ │(1) Atenuarea şi│ │ │/ de │a susţine o │statice │Componenta 5 │25.000.000 │2024 │publicat pe │MDLPA │
│ │ │adaptarea la │ │ │capacitate │monitorizare │Oraşe în │Valul renovării │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │riscurile urbane│ │ │ │eficientă şi ţinte│declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de renovare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │realiste │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Metodologie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │privind │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │conţinutul- cadru,│creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │cerinţele tehnice │Oraşe │Venituri proprii│ │ │Aprobare prin │ │
│47 │ │ │ │ │legislative şi│şi etapele de │statice │MDLPA │500.000 │2024 │Ordin de │MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │parcurs în │Oraşe în │ │ │ │ministru │ │
│ │ │ │ │Crearea cadrului │ │elaborarea │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Limitarea │strategic, de acţiune şi │ │hărţilor de risc │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vulnerabilităţii │de monitorizare pentru │ │seismic │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │zonelor urbane la │reducerea riscului ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │riscul seismic │seismic │ │Metodologia de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │evaluare vizuală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │rapidă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │clădirilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │(instrument │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │procedural pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ierarhizarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │clădirilor din │creştere │ │ │ │Aprobare prin │ │
│48 │ │ │ │ │legislative şi│punct de vedere al│Oraşe │Venituri proprii│185.000 │2023 │Ordin de │MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │riscului seismic │statice │MDLPA │ │ │ministru │ │
│ │ │ │ │ │ │şi prioritizării │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │investiţiilor în │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │unităţile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │administrativ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │teritoriale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │situate în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │OBIECTIVUL │ │ │ │ │cu risc seismic │ │ │ │ │ │ │
│ │PRIORITAR 2: │ │ │ │ │mai mare) │ │ │ │ │ │ │
├────┤Crearea de oraşe│ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │propice locuirii│ │ │ │ │Program de │Oraşe în │PNRR - │ │ │ │ │
│ │şi inteligente │ │ │ │Măsuri │finanţare pentru │creştere │Componenta 5 │ │ │ │ │
│49 │din punct de │ │ │ │instituţionale│consolidarea │Oraşe │Valul renovării,│5.000.000.000 │2030 │Buget alocat │MDLPA, AM, │
│ │vedere climatic,│ │ │ │/ de │clădirilor cu risc│statice │POR 2021-2027, │ │ │ │APL │
│ │prin dezvoltarea│ │ │ │capacitate │seismic │Oraşe în │buget de stat, │ │ │ │ │
│ │infrastructurii │ │ │ │ │ │declin │alte surse │ │ │ │ │
├────┤verzi- albastre ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │pentru a atenua │ │ │ │ │Program pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a se adapta │ │ │ │ │creşterea │ │PNRR - │ │ │ │ │
│ │la riscurile │ │ │ │ │eficienţei │Oraşe în │Componenta 5, │ │ │9.000.000 mp │MDLPA, │
│ │urbane │ │ │ │Măsuri │energetice a │creştere │Componenta 10; │ │ │suprafaţă │MIPE, M │
│50 │ │ │ │ │legislative şi│clădirilor - │Oraşe │POR 2021-2027, │20.000.000.000│2030 │desfăşurată │ENERGIEI, │
│ │ │ │ │ │strategice │renovarea în │statice │AFM, buget de │ │ │clădiri │MMAP, AM, │
│ │ │ │ │ │ │spiritul │Oraşe în │stat (OUG 18/ │ │ │renovate │APL │
│ │ │ │ │ │ │circularităţii şi │declin │2009), alte │ │ │energetic │ │
│ │ │ │ │ │ │neutralităţii │ │surse │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │climatice │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Programului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │naţional de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │control al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │poluării │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │atmosferice, │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │conform │Oraşe │ │ │Trim. I │Lege publicată │ │
│51 │ │ │ │ │legislative şi│prevederilor │statice │ │ │2023 │în M.Of. │MMAP │
│ │ │ │ │ │strategice │Directivei (UE) │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │2016/2284 privind │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │reducerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │emisiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │naţionale ale unor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │poluanţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │atmosferici │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Extinderea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │reţelei de puncte │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │fixe de │ │ │ │ │Nr. puncte de │ │
│ │ │ │Creşterea │ │Măsuri │monitorizare a │Oraşe în │ │ │ │monitorizare │ │
│52 │ │ │eficienţei │Stabilirea unor │instituţionale│calităţii aerului │creştere │PODD 2021-2027, │ │2030 │instalate - 200│MMAP │
│ │ │ │energetice şi │obiective, planuri şi │/ de │în zonele urbane │Oraşe │buget MMAP/AFM │ │ │de puncte fixe │ │
│ │ │ │îmbunătăţirea │programe de reducere a │capacitate │aferente Reţelei │statice │ │ │ │de măsurare │ │
│ │ │ │calităţii aerului,│poluării aerului la nivel│ │naţionale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(2) Reducerea │inclusiv standarde│naţional şi subnaţional │ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │poluării aerului│obligatorii în │care să includă impunerea│ │calităţii aerului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │toate unităţile │unor obligaţii de │ │(RNMCA) │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │administrativ- │evaluare a calităţii ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │teritoriale şi │aerului în raport cu │ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonele urbane │valorile limită, în │ │calităţii aerului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │funcţionale │diferite zone │ │în zonele urbane │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │prin puncte fixe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │de monitorizare cu│Oraşe în │ │ │ │50 de puncte │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│respectarea │creştere │buget local, │ │ │noi de │ │
│53 │ │ │ │ │/ de │prevederilor │Oraşe │alte surse │ │2030 │monitorizare a │APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │conform │statice │ │ │ │calităţii │ │
│ │ │ │ │ │ │prevederilor art. │ │ │ │ │aerului │ │
│ │ │ │ │ │ │5(6) din Legea nr.│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │104/2011 privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │calitatea aerului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ambiental │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │Instituirea de │Oraşe în │ │ │ │10 aglomerări │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│zone cu nivel │creştere │ │ │ │cu zone cu │ │
│54 │ │ │ │ │/ de │scăzut al │Oraşe │ │ │2026 │nivel scăzut al│APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │emisiilor │statice │ │ │ │emisiilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituite │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Măsuri │Instituirea de │Oraşe în │ │ │ │1 aglomerare cu│ │
│55 │ │ │ │ │instituţionale│zone cu emisii │creştere │ │ │2030 │zonă cu emisii │APL │
│ │ │ │ │ │/ de │zero │Oraşe │ │ │ │zero instituită│ │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │statice │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Reînnoirea │ │ │ │ │2025 cel puţin │ │
│ │ │ │ │ │ │parcului auto │ │ │ │ │5%; până la 31 │ │
│ │ │ │ │ │ │nepoluant (din │Oraşe în │ │ │ │decembrie 2028 │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │categoriile M1, │creştere │PNRR - │ │ │cel puţin 10%; │ │
│56 │ │ │ │ │instituţionale│M2, M3) destinat │Oraşe │Componenta 10, │5.000.000.000 │2030 │până la 31 │MDLPA, ADR,│
│ │ │ │ │ │/ de │transportului │statice │POR 2021-2027, │ │ │decembrie 2031 │APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │public urban în │Oraşe în │AFM, alte surse │ │ │cel puţin 20%; │ │
│ │ │ │ │ │ │municipiile │declin │ │ │ │până la 31 │ │
│ │ │ │ │ │ │reşedinţă de judeţ│ │ │ │ │decembrie 2034 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cel puţin 30% │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │aprobarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Programului pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tranziţie verde a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │oraşelor în baza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │îndeplinirii unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │condiţii minime de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │acces şi criterii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de performanţă: │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │*Componenta 1: │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Program de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │investiţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Consolidarea capacităţii │ │destinat │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │instituţionale a oraşelor│Măsuri │administraţiilor │creştere │ │ │ │40 oraşe cu │ │
│57 │ │ │ │şi a zonelor urbane şi │legislative şi│locale, bazat pe │Oraşe │Alte surse │2.500.000.000 │2027 │proiecte de │MDLPA, APL │
│ │ │ │ │susţinerea implementării │strategice │condiţii minime de│statice │ │ │ │tranziţie verde│ │
│ │ │ │ │investiţiilor verzi │ │acces │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │*Componenta 2: │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Asistenţă directă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │va fi oferită │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru a putea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │realiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │“condiţiile minime│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de accesare” şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │„indicatorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │performanţă” │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │*Componenta 3: │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Granturi pe baza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │indicatorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │performanţă │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Crearea cadrului normativ│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru domeniul │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Stabilirea │mobilităţii urbane │ │Adoptarea Legii │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mobilităţii urbane│Stabilirea competenţelor │Măsuri │privind │Oraşe │ │ │ianuarie│Publicare în │ │
│58 │ │ │ca domeniu de sine│instituţionale privind │legislative şi│mobilitatea urbană│statice │ │ │2023 │Mof │MDLPA │
│ │ │ │stătător │mobilitatea urbană │strategice │durabilă │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Stabilirea relaţiei │ │ │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │dintre documentaţiile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbanism şi PMUD │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Grupul Naţional Suport │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru optimizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Planurilor de Mobilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Urbană Durabilă (GNS- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │PMUD) este un organism │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interministerial şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │interdisciplinar, fără │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │personalitate juridică, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │format din membri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │desemnaţi, reprezentanţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ai administraţiei publice│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │centrale, structurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │asociative ale │Măsuri │Instituirea │Oraşe în │ │ │ │Aprobare ordin │ │
│ │ │ │ │autorităţilor publice │instituţionale│Grupului Naţional │creştere │ │ │Trim. IV│de ministru şi │ │
│59 │ │ │ │locale, mediului │/ de │suport pentru │Oraşe │ │ │2022 │publicare pe │MDLPA │
│ │ │ │ │universitar, mediului │capacitate │optimizarea PMUD │statice │ │ │ │site │ │
│ │ │ │ │privat, organizaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │neguvernamentale, alţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │experţi în domeniu, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │rol consultativ în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │procesul de luare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │deciziilor de avizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │documentaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │corespunzătoare Planului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de Mobilitate Urbană │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Durabilă şi cu rol de a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sprijini oraşele în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │elaborarea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │actualizarea PMUD │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Aprobarea Ghidului│creştere │ │ │ │Reglementare │ │
│60 │ │ │ │ │legislative şi│privind │Oraşe │ │ │Trim. │aprobată şi │MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │infrastructura │statice │ │ │III 2023│publicată pe │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru biciclete │Oraşe în │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │(3) │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │Îmbunătăţirea │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │mobilităţii │ │Asigurarea unui cadru │ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │urbane durabile │ │corent de implementare a │ │standardelor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Asigurarea │infrastructurii aferente │ │normativelor în │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cadrului │micromobilităţii urbane │ │vigoare din │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instituţional │ │Măsuri │domeniul │Oraşe │ │ │ │Publicare în │ │
│61 │ │ │pentru │ │legislative şi│drumurilor pentru │statice │ │ │2025 │Mof │MAI, MDLPA │
│ │ │ │implementarea │ │strategice │integrarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mobilităţii urbane│ │ │prevederilor │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │verzi │ │ │privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │micromobilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │urbană │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │Sprijin pentru │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │autorităţile publice │Măsuri │Elaborare ghid │creştere │ │ │Trim. │Publicare pe │ │
│62 │ │ │ │locale pentru instituirea│legislative şi│privind calmarea │Oraşe │ │ │III 2023│site-ul MDLPA │MDLPA, MAI │
│ │ │ │ │de măsuri proactive │strategice │traficului │statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │privind siguranţa rutieră│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │PNRR - │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Operaţionalizarea │creştere │Componenta 4, │ │ │30.000 puncte │MDLPA. MTI,│
│63 │ │ │ │ │instituţionale│de puncte de │Oraşe │Componenta 5, │1.500.000.000 │2030 │de reîncărcare │AFM, AM, │
│ │ │ │ │ │/ de │reîncărcare │statice │Componenta 10; │ │ │operaţionale │ME, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │vehicule elctrice │Oraşe în │POR 2021-2027, │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │AFM, alte surse │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Instituirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │benzi dedicate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │transportului în │Oraşe în │ │ │ │20 de oraşe cu │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│comun pentru │creştere │ │ │ │benzi dedicate │ │
│64 │ │ │ │ │/ de │liniile de │Oraşe │ │ │2030 │pentru │APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │transport public │statice │ │ │ │transport │ │
│ │ │ │ │Finanţarea investiţiilor │ │cu o viteză medie │ │ │ │ │public │ │
│ │ │ │ │verzi şi digitale pentru │ │de deplasare mai │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mobilitatea urbană │ │mică de 15km/h │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │PNRR – │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Instituirea de │creştere │Componenta 10; │ │ │20 de oraşe cu │ │
│65 │ │ │ │ │instituţionale│benzi dedicate │Oraşe │POR 2021-2027, │1.500.000.000 │2030 │benzi dedicate │APL │
│ │ │ │ │ │/ de │micromobilităţii │statice │AFM, buget │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │Oraşe în │local, alte │ │ │micromobilitate│ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │surse │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │PNRR – │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │ │Oraşe în │Componenta 10; │ │ │41 de zone │MDLPA. MTI,│
│66 │ │ │ │ │instituţionale│Instituirea │creştere │POR 2021-2027, │1.000.000.000 │2030 │urbane cu │AFM, AM, │
│ │ │ │ │ │/ de │sistemelor ITS │Oraşe │AFM, buget │ │ │sisteme ITS │ME, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │statice │local, alte │ │ │operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │surse │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Zone metropolitane│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │constituite care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │au printre │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │obiective │Oraşe în │ │ │ │25 de zone │ │
│67 │ │ │ │ │instituţionale│dezvoltarea │creştere │ │ │2030 │metropolitane │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │/ de │economică │Oraşe │ │ │ │constituite │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │integrată şi │statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │competitivităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │economice │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │41 de zone │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Servicii de │Oraşe în │ │ │ │urbane cu │ │
│68 │ │ │Stabilirea unui │ │instituţionale│transport public │creştere │ │ │2030 │servicii de │ZM, APL │
│ │ │ │cadru legal şi │ │/ de │la nivel │Oraşe │ │ │ │transport │ │
│ │ │ │metodologic │ │capacitate │metropolitan │statice │ │ │ │public │ │
│ │ │ │coerent şi clar │ │ │ │ │ │ │ │metropolitan │ │
├────┤ │ │pentru cooperarea │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │intercomunitară │Gestionarea de servicii │ │Contracte de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru transportul│publice în parteneriat în│Măsuri │servicii publice │Oraşe în │ │ │ │40 de municipii│ │
│69 │ │ │metropolitan, │cadrul teritoriilor │instituţionale│conform cerinţelor│creştere │ │ │2026 │reşedinţă de │ZM, APL │
│ │ │ │precum şi alte │metropolitane │/ de │Regulamentului │Oraşe │ │ │ │judeţ │ │
│ │ │ │servicii publice │ │capacitate │european nr. 1370/│statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi activităţi │ │ │2007 │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │economice │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │(inclusiv │ │ │Metodologie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │dezvoltarea │ │ │privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │turismului) │ │Măsuri │dezvoltarea şi │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│70 │ │ │ │ │instituţionale│gestionarea │creştere │ │ │2023 │Mpublicare pe │MDLPA │
│ │ │ │ │ │/ de │serviciilor │Oraşe │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │publice la nivel │statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │metropolitan sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ZUF │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Metodologie de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │identificare şi │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│delimitare a │creştere │ │ │ │Mpublicare pe │ │
│71 │ │ │ │ │/ de │zonelor urbane │Oraşe │ │ │2023 │site-ul MDLPA │MDLPA │
│ │ │ │ │ │capacitate │funcţionale şi a │statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │zonelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │metropolitane │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Metodologie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │privind │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │planificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │strategică, │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│72 │ │ │ │ │instituţionale│prioritizarea, │creştere │ │ │2023 │Mpublicare pe │MDLPA │
│ │ │ │ │ │/ de │implementarea şi │Oraşe │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │monitorizarea │statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │proiectelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │investiţii publice│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │în zonele urbane │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Înfiinţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │centrelor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │talente (talent │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │office) - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │structură de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │guvernanţă pentru │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │a sprijini şi a │creştere │ │ │ │3 de zone │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│spori dezvoltarea │Oraşe │ │ │ │urbane cu │ │
│73 │ │ │ │ │/ de │talentelor şi a │statice │POR 2021-2027 │30.000.000 │2030 │centre pentru │ZM,APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │pune persoanele │Oraşe în │ │ │ │talente │ │
│ │ │ │ │ │ │calificate în │declin │ │ │ │operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │ │legătură cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │părţile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │interesate. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Înfiinţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şcolilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │profesionale duale│ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │5 zone urbane │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Crearea de agenţii│creştere │ │ │ │cu agenţii de │ │
│74 │ │ │ │ │instituţionale│de dezvoltare │Oraşe │ │ │2030 │dezvoltare │ZM,APL │
│ │ │ │ │ │/ de │economică locală │statice │ │ │ │economică │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │Oraşe în │ │ │ │operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Crearea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │structuri dedicate│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Încurajarea │Crearea unui ecosistem │ │în cadrul │ │ │ │ │20 de zone │ │
│ │ │ │cooperării între │orientat spre locurile de│ │primăriei oraşului│Oraşe în │ │ │ │urbane cu │ │
│ │ │ │administraţii │muncă: abordări privind │Măsuri │pentru a se ocupa │creştere │ │ │ │structură │ │
│ │ │ │locale şi sectorul│dezvoltarea economică │instituţionale│de relaţia cu │Oraşe │ │ │ │responsabilă de│ │
│75 │ │(1) Încurajarea │privat │locală │/ de │afacerile locale │statice │ │ │2030 │interacţiunea │ZM,APL │
│ │ │parteneriatelor │ │ │capacitate │şi organizarea │Oraşe în │ │ │ │cu mediul de │ │
│ │ │pentru creşterea│ │ │ │unor întâlniri │declin │ │ │ │afaceri │ │
│ │ │forţei de muncă │ │ │ │regulate cu │ │ │ │ │operaţională │ │
│ │ │calificate şi │ │ │ │reprezentanţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │promovarea │ │ │ │mediului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inovaţiei │ │ │ │afaceri │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │(colaborarea │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │activă dintre │ │ │ │Crearea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administraţia │ │ │Măsuri │parteneriate între│Oraşe în │ │ │ │10 de zone │ │
│76 │ │locală şi alte │ │ │instituţionale│administraţia │creştere │ │ │2030 │urbane cu │ZM,APL │
│ │ │părţi interesate│ │ │/ de │locală - mediul │Oraşe │ │ │ │parteneriate │ │
│ │ │relevante), │ │ │capacitate │universitar - │statice │ │ │ │operaţionale │ │
│ │ │pentru a │ │ │ │mediul privat │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │îmbunătăţi │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │oportunităţile │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │50 oraşele cu │ │
│ │ │de angajare │ │ │Măsuri │Obţinerea digitală│creştere │ │ │ │proceduri care │ │
│77 │ │ │ │ │instituţionale│a autorizaţiei de │Oraşe │ │ │2030 │permit emiterea│MDLPA, CJ, │
│ │ │ │ │ │/ de │construire │statice │ │ │ │autorizaţiei de│APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │Oraşe în │ │ │ │construire în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │mod digital │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Reducerea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │birocraţiei pentru│creştere │ │ │ │Perioada mai │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│scurtarea cu 50% a│Oraşe │ │ │ │scurta cu 50% │ │
│78 │ │ │ │ │/ de │perioadei de │statice │ │ │2030 │în 2030 faţă de│MDLPA, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │obţinere a │Oraşe în │ │ │ │2022 │ │
│ │ │ │ │ │ │autorizaţiei de │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │construire │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │OBIECTIVUL │ │colaborării │ │ │Sprijinirea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │PRIORITAR 3: │ │strânse între │ │ │oraşelor în │creştere │ │ │ │ │MIPE, │
│ │Intensificarea │ │industriile înalt │ │Măsuri │stabilirea unor │Oraşe │PNRR, POR │ │ │ │Meconomiei,│
│79 │activităţii │ │tehnologizate şi │ │legislative şi│scheme de │statice │2021-2027, POTJ │10.000.000 │2030 │Buget alocat │ADR, ZM, │
│ │economice prin │ │industriile │ │strategice │finanţare care să │Oraşe în │2021-2027 │ │ │ │APL │
│ │oferirea unor │ │tradiţionale │ │ │încurajeze aceste │declin │ │ │ │ │ │
│ │condiţii de trai│ │pentru a cultiva │ │ │parteneriate │ │ │ │ │ │ │
│ │prielnice, │ │inovaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤creşterea │ ├──────────────────┤ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ofertei │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │locurilor de │ │Dezvoltarea │ │Măsuri │Dezvoltarea │creştere │POR 2021-2027, │ │ │10 parcuri │ │
│80 │muncă şi │ │infrastructurii │ │legislative şi│parcurilor │Oraşe │Buget local, │30.000.000 │2030 │industriale │MIPE, AM, │
│ │îmbunătăţirea │ │pentru afaceri │Asigurarea de suport │strategice │industriale │statice │alte surse │ │ │create │ZM, APL │
│ │accesului la │ │ │financiar pentru │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │centre de │ │ │dezvoltarea economică │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤afaceri bine │ ├──────────────────┤locală ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │deservite │ │ │ │ │Dezvoltarea de │Oraşe │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │centre de │statice │POR 2021-2027, │ │ │10 centre │MIPE, AM, │
│81 │ │ │ │ │legislative şi│colectare/ │Oraşe în │Buget local, │50.000.000 │2030 │create │APL │
│ │ │ │ │ │strategice │prelucrare produse│declin │alte surse │ │ │ │ │
│ │ │ │Sprijinirea │ │ │locale │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │oraşelor în │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │utilizarea │ │ │Încurajarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │potenţialului │ │Măsuri │antreprenoriatului│creştere │ │ │ │ │MIPE, │
│ │ │ │local │ │instituţionale│prin scheme de │Oraşe │PNRR, POR │ │ │ │Meconomiei,│
│82 │ │ │ │ │/ de │sprijin pentru │statice │2021-2027, POTJ │10.000.000 │2030 │Buget alocat │ADR, ZM, │
│ │ │ │ │ │capacitate │activităţi │Oraşe în │2021-2027 │ │ │ │APL │
│ │ │ │ │ │ │aliniate │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │specificului local│ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Stabilirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │standarde comune │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de calitate pentru│creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │dezvoltarea şi │Oraşe │ │ │ │Metodologie │ │
│83 │ │ │ │ │legislative şi│implementarea │statice │ │ │2026 │publicată pe │MDLPA │
│ │ │ │ │ │strategice │SIDU, care includ │Oraşe în │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │ │prioritizări, │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Consolidarea │ │ │costuri clare, şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cadrului de │ │ │proceduri M&E │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │planificare urbană│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │pentru a încorpora│ │ │Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mecanismul de │ │ │terenurilor bine │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │identificare a │ │ │amplasate şi cu │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │terenurilor bine │ │Măsuri │infrastructură │creştere │ │ │ │10 zone urbane │ │
│ │ │ │amplasate │ │instituţionale│conectivă pentru │Oraşe │ │ │ │cu bază de date│ │
│84 │ │(2) Eliberarea │(inclusiv cele din│ │/ de │dezvoltarea │statice │ │ │2027 │creată la nivel│ZM, APL │
│ │ │de terenuri │interiorul │ │capacitate │parcurilor │Oraşe în │ │ │ │local │ │
│ │ │adecvate, │oraşelor) şi cu │Asigurarea unor │ │industriale sau a │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │clădiri şi │infrastructură │instrumente eficiente de │ │altor obiective │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructură │conectivă pentru │evidenţă şi a celor │ │pentru dezvoltarea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │conectivă, │dezvoltarea │strategice de la nivel │ │economică locală │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │pentru spaţii de│parcurilor │local ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │afaceri bine │industriale. În │ │ │ │ │POR 2021-2027, │ │ │ │ │
│ │ │deservite. │consecinţă, cadrul│ │ │ │ │alte surse, │ │ │ │ │
│ │ │ │de planificare ar │ │ │ │Oraşe în │buget local, │ │ │ │ │
│ │ │ │trebui să conţină │ │Măsuri │Prezervarea/ │creştere │Iniţiativa │ │ │ │ │
│85 │ │ │reglementări │ │instituţionale│transformarea │Oraşe │Urbană Europeană│400.000.000 │2030 │Buget alocat │MIPE, MC, │
│ │ │ │foarte specifice │ │/ de │patrimoniului │statice │(EUI) - apel │ │ │ │AM, APL │
│ │ │ │şi precise privind│ │capacitate │cultural │Oraşe în │privind acţiuni │ │ │ │ │
│ │ │ │reconversia │ │ │ │declin │inovative în │ │ │ │ │
│ │ │ │funcţională a │ │ │ │ │sprijinul Noului│ │ │ │ │
│ │ │ │acestor platforme.│ │ │ │ │Bauhaus European│ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Clarificarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │proprietăţii │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│asupra clădirilor │Oraşe │ │ │ │Bază de date │ │
│86 │ │ │ │ │/ de │istorice pentru a │statice │ │ │2027 │creată la nivel│ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │le reabilita şi a │Oraşe în │ │ │ │local │ │
│ │ │ │ │ │ │le reintegra în │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │circuitul economic│ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │ │creştere │POT 2021-2027, │ │ │500 km │ │
│87 │ │ │ │Finanţarea │instituţionale│Realizarea de │Oraşe │POIM 2021-2027, │3.000.000.000 │2030 │construiţi │MT, MIPE, │
│ │ │ │ │infrastructurii conective│/ de │centuri ocolitoare│statice │Anghel Saligny │ │ │pentru centuri │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │Oraşe în │ │ │ │ocolitoare noi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Finanţarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │centre integrate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de îngrijire │ │ │ │ │20 de zone │ │
│ │ │ │ │ │ │medicală │Oraşe în │ │ │ │urbane cu │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │comunitară pentru │creştere │PNRR, POR │ │ │finanţare │MIPE, MS, │
│88 │ │ │ │Finanţarea │instituţionale│a intensifica │Oraşe │2021-2027, POS │4.000.000.000 │2030 │pentru centre │MDLPA, CJ, │
│ │ │ │ │infrastructurii medicale │/ de │asistenţa medicală│statice │2021-2027, CNI, │ │ │integrate de │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │primară şi │Oraşe în │lte surse │ │ │îngrijire │ │
│ │ │ │ │ │ │preventivă. │declin │ │ │ │medicală │ │
│ │ │ │ │ │ │Finanţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │spitaliceşti │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │550000 mp │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru creşe │ │
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │nou construite/│ │
│ │ │ │ │Finanţarea │Măsuri │Construirea/ │creştere │PNRR - │ │ │grădiniţe │MIPE, │
│89 │ │ │ │infrastructurii de │instituţionale│dotarea de creşe, │Oraşe │Componenta 15, │2.000.000.000 │2030 │construite sau │Meducaţiei,│
│ │ │ │ │educaţie │/ de │grădiniţe şi şcoli│statice │POR 2021-2027, │ │ │reabilitate sau│AM, CNI, │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │Oraşe în │CNI, buget local│ │ │echipate/şcoli │APL │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │construite sau │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │reabilitate sau│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │echipate │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Cultură şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │biblioteci în zona│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │urbană (biblioteci│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │– investiţii în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │infrastructura │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(3) Asigurarea │ │ │ │socială – şcoli de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │ │arte pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sociale şi │ │ │ │tineret, case de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fizice pentru │Consolidarea │ │ │cultură) │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │infrastructurii │ │ │reamenajarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │calităţii │locale │ │Măsuri │bibliotecilor ca │creştere │PNRR, POR │ │ │50 de oraşe cu │MIPE, MC, │
│90 │ │vieţii, care │ │Finanţarea │instituţionale│să permită accesul│Oraşe │2021-2027, alte │100.000.000 │2030 │finanţare │MAT, ZM, │
│ │ │creşte capitalul│ │infrastructurii culturale│/ de │persoanelor cu │statice │surse │ │ │pentru imobile │APL │
│ │ │uman │ │ │capacitate │dizabilităţi │Oraşe în │ │ │ │de patrimoniu │ │
│ │ │ │ │ │ │(mobilitate │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │redusă)/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Diversificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ofertei de consum │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │cultural şi de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │petrecere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │timpului liber │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │prin reactivarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │spaţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │patrimoniu │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Diversificarea │creştere │PNCIPS, POR │ │ │50 de oraşe cu │MIPE, │
│91 │ │ │ │Finanţarea │instituţionale│ofertei pentru │Oraşe │2021-2027, alte │1.000.000.000 │2030 │finanţare │MDLPA, CNI,│
│ │ │ │ │infrastructurii sportive │/ de │activităţile │statice │surse │ │ │pentru imobile │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │sportive │Oraşe în │ │ │ │de patrimoniu │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Construirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │locuinţe sociale │ │POIDS 2021-2027,│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru persoanele │Oraşe în │ANL, Programul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │ce provin din │creştere │de construcţii │ │ │8.000 unităţi │MIPE, │
│92 │ │ │ │ │instituţionale│grupuri │Oraşe │de locuinţe │3.000.000.000 │2027 │locative │MDLPA, ANL,│
│ │ │ │ │ │/ de │vulnerabile, │statice │sociale conform │ │ │construite │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │categorii expuse │Oraşe în │Legii Locuinţei │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │riscului de │declin │nr. 114/1996 │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │excluziune socială│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi marginalizare │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Construirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │locuinţe pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tineri sub 35 de │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │ani care provin │creştere │PNRR - │ │ │2845 unităţi │ │
│93 │ │ │ │ │instituţionale│din comunităţi │Oraşe │Componenta 10 │967.300.000 │2027 │locative │MDLPA, APL │
│ │ │ │Creşterea │ │/ de │marginalizate sau │statice │Fondul local │ │ │construite │ │
│ │ │ │accesului la │Creşterea stocului de │capacitate │grupuri │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │locuinţe de │locuinţe │ │vulnerabile, │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │calitate │ │ │inclusiv aşezări │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │informale │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Sprijinirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │accesului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │persoanelor care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │provin din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │comunităţi │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │marginalizate sau │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│grupuri │Oraşe │PNRR - │ │ │500 unităţi │ │
│94 │ │ │ │ │/ de │vulnerabile la │statice │Componenta 10 │170.000.000 │2027 │locative │MDLPA, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │servicii publice │Oraşe în │Fondul local │ │ │construite │ │
│ │ │ │ │ │ │de sănătate şi │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │educaţie prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │construirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │locuinţe pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │specialişti în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │aceste domenii │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Program de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(1) Creşterea │Finalizarea/ │Finalizarea/reabilitarea/│ │finanţare pentru │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │accesibilităţii │reabilitarea/ │refuncţionalizarea │Măsuri │finalizarea/ │creştere │POR 2021-2027, │ │ │200000 mp │MDLPA, │
│95 │ │şi │renovarea/ │construcţiilor ce aparţin│instituţionale│reabilitarea/ │Oraşe │POTJ 2021-2027, │500.000.000 │2027 │reabilitaţi/ │MIPE, ZM, │
│ │ │suportabilităţii│refuncţionalizarea│autorităţilor şi │/ de │renovarea/ │statice │Buget local, │ │ │renovaţi │APL │
│ │ │financiare a │construcţiilor │instituţiilor publice │capacitate │refuncţionalizarea│Oraşe în │alte surse │ │ │ │ │
│ │ │locuinţelor şi │neutilizate │ │ │construcţiilor │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │utilităţilor │ │ │ │neutilizate │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │publice de ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │calitate, în │ │ │ │Crearea unui fond │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │special pentru │ │Îmbunătăţirea accesului │Măsuri │de locuinţe │creştere │ │ │ │ │ │
│96 │ │persoanele cu │ │persoanelor cu │instituţionale│publice pentru │Oraşe │PNRR, Buget │375.000.000 │2027 │1000 unităţi │MMSS, ZM, │
│ │ │dizabilităţi sau│ │dizabilităţi la locuinţe │/ de │persoanele cu │statice │local │ │ │locative │APL │
│ │ │pentru cele din │ │publice │capacitate │dizabilităţi la │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │comunităţile │ │ │ │nivel local │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │marginalizate │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Amenajarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │Obiectivul │ │Îmbunătăţirea │ │Măsuri │spaţiului public │creştere │ │ │ │ │ │
│97 │Prioritar 4: │ │accesului │Accesibilizarea spaţiului│instituţionale│urban cu dotări │Oraşe │POR 2021-2027, │100.000.000 │2027 │ │MIPE, MMSS,│
│ │Îmbunătăţirea │ │persoanelor cu │public urban │/ de │adaptate nevoilor │statice │POIDS 2021-2027 │ │ │ │ZM, APL │
│ │condiţiilor de │ │dizabilităţi în │ │capacitate │persoanelor cu │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │viaţă, în │ │mediul urban │ │ │dizabilităţi │declin │ │ │ │ │ │
├────┤special prin │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │extinderea │ │ │ │ │Amenajarea │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │accesului la │ │ │ │Măsuri │spaţiilor │creştere │POR 2021-2027, │ │ │ │MIPE, │
│ │locuinţe şi │ │ │Dotarea instituţiilor │instituţionale│instituţiilor │Oraşe │PNRR Componenta │ │ │ │MDLPA, │
│98 │servicii publice│ │ │publice cu echipamente │/ de │publice cu dotări │statice │10 - Fondul │100.000.000 │2027 │ │MMSS, ZM, │
│ │ │ │ │digitale │capacitate │adaptate nevoilor │Oraşe în │local │ │ │ │APL │
│ │ │ │ │ │ │persoanelor cu │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │dizabilităţi │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Stabilirea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │plan de acţiune la│Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Crearea cadrului │Măsuri │nivel naţional │creştere │ │ │ │ │ │
│99 │ │ │ │strategic şi de acţiune │instituţionale│privind │Oraşe │ │ │2024 │ │MDLPA, MIPE│
│ │ │ │ │privind aşezările │/ de │soluţionarea │statice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │informale │capacitate │problematicilor │Oraşe în │ │ │ │Plan de acţiune│ │
│ │ │ │ │ │ │aşezărilor │declin │ │ │ │aprobat de │ │
│ │ │ │ │ │ │informale │ │ │ │ │Guvern │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┤Publicare pe ├───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Monitorizarea la │Oraşe în │ │ │ │site MDLPA │ │
│ │ │ │Îmbunătăţirea │ │Măsuri │nivel naţional a │creştere │ │ │ │ │ │
│100 │ │ │situaţiei │ │instituţionale│situaţiei privind │Oraşe │ │ │2026 │ │MDLPA, CJ, │
│ │ │ │aşezărilor │ │/ de │aşezările │statice │ │ │ │ │APL │
│ │ │ │informale │ │capacitate │informale │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │Intervenţii în cadrul ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │aşezărilor informale │ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │situaţiei │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │aşezărilor │creştere │ │ │ │200 de aşezări │ │
│101 │ │ │ │ │instituţionale│informale; │Oraşe │POIDS 2021-2027 │50.000.000 │2027 │informale cu │MIPE, APL │
│ │ │ │ │ │/ de │Reglementarea │statice │ │ │ │statut juridic │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │urbanistică a │Oraşe în │ │ │ │reglementat │ │
│ │ │ │ │ │ │aşezărilor │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │informale │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Asigurarea │Oraşe în │ │ │ │25 zone urbane │ │
│ │ │ │ │Asigurarea │Măsuri │infrastructurii │creştere │PNRR - │ │ │cu sisteme │ │
│102 │ │ │ │infrastructurii digitale │instituţionale│TIC (sisteme │Oraşe │Componenta 10 │250.000.000 │2026 │inteligente de │MDLPA, APL │
│ │ │ │ │în managementul urban │/ de │inteligente de │statice │Fondul local │ │ │management │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │management urban/ │Oraşe în │ │ │ │operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │ │local) │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Extinderea │Utilizarea Punctului de │Măsuri │Conectarea │creştere │ │ │ │319 oraşe │ │
│103 │ │ │accesului la │Contact Unic Electronic -│instituţionale│oraşelor la │Oraşe │ │ │2027 │conectate la │APL │
│ │ │ │internet pentru │Administraţie şi cetăţeni│/ de │Punctul de Contact│statice │ │ │ │PCU │ │
│ │ │ │cetăţeni şi firme │ │capacitate │Unic Electronic │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │(2) Reducerea │prin acces la │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │decalajului │reţelele şi ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │digital │servicii de │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │comunicaţii │Creşterea accesului │Măsuri │Creşterea │creştere │ │ │ │103 oraşe cu │ │
│104 │ │ │electronice locale│populaţiei la serviciile │instituţionale│accesului la Wi-Fi│Oraşe │ │ │2027 │WI-Fi în │APL │
│ │ │ │şi punctele de │de internet │/ de │în spaţiul public │statice │ │ │ │spaţiul public │ │
│ │ │ │acces Wi-Fi. │ │capacitate │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Crearea unei │Măsuri │Implementarea │creştere │PNRR - │ │ │Cloud │ │
│105 │ │ │ │infrastructuri de stocare│instituţionale│infrastructurii de│Oraşe │Componenta 7 │1.873.650.000 │2026 │guvernamental │MCID │
│ │ │ │ │a informaţiilor │/ de │cloud │statice │Transformare │ │ │operaţional │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │guvernamental │Oraşe în │digitală │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Program de formare│Oraşe în │ │ │ │30000 de │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │de competenţe │creştere │PNRR - │ │ │funcţionari │ │
│106 │ │ │ │ │instituţionale│digitale avansate │Oraşe │Componenta 7 │100.000.000 │2026 │publici formaţi│MCID │
│ │ │ │ │ │/ de │pentru │statice │Transformare │ │ │profesional cu │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │funcţionarii │Oraşe în │digitală │ │ │competenţe │ │
│ │ │ │Dezvoltarea │Competenţe digitale │ │publici │declin │ │ │ │digitale │ │
├────┤ │ │competenţelor │pentru funcţionarii ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │digitale │publici şi cetăţeni │ │Scheme dedicate │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │perfecţionării/ │creştere │PNRR - │ │ │ │ │
│107 │ │ │ │ │instituţionale│recalificării │Oraşe │Componenta 7 │100.000.000 │2026 │2000 de IMM │MCID │
│ │ │ │ │ │/ de │angajaţilor din │statice │Transformare │ │ │finanţate │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │firme │Oraşe în │digitală │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │integrării │ │ │Construirea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(3) Atragerea şi│imigranţilor prin │ │Măsuri │dotarea de centre │ │ │ │ │ │ │
│ │ │retenţia de noi │centre de învăţare│Construirea/dotarea de │instituţionale│multifuncţionale │Oraşe în │POIDS 2021-2027,│ │ │10 centre │MIPE, ADR, │
│108 │ │locuitori, mai │a limbii române şi│centre multifuncţionale/ │/ de │şi hub-uri sociale│creştere │alte surse │50.000.000 │2030 │multifuncţiona │ZM, APL │
│ │ │ales cei tineri.│de dezvoltare a │hub-uri sociale │capacitate │pentru integrarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │unor noi │ │ │imigranţilor/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aptitudini, │ │ │refugiaţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │inclusiv digitale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │50 de oraşe cu │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Dezvoltarea de │creştere │ │ │ │agenţii de │ │
│109 │ │ │ │ONG în activităţi sociale│instituţionale│agenţii de │Oraşe │ │ │2030 │închiriere │APL │
│ │ │ │ │ │/ de │închiriere socială│statice │ │ │ │socială │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │ │Oraşe în │ │ │ │operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Crearea unui │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Registru ONG │creştere │ │ │ │100 de oraşe cu│ │
│ │ │ │ │Asigurarea de baze de │instituţionale│pentru a creşte │Oraşe │ │ │ │Registre ONG │ │
│110 │ │ │ │date cu ONG implicate în │/ de │numărul de │statice │ │ │2026 │publicate pe │APL │
│ │ │ │ │dezvoltarea urbană │capacitate │parteneriate între│Oraşe în │ │ │ │site │ │
│ │ │(4) Sprijin │ │ │ │autorităţile │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru ONG-uri │ │ │ │locale şi ONG-uri.│ │ │ │ │ │ │
├────┤ │pentru a │Utilizarea ONG în ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │contribui la │activităţi de │ │ │Crearea unui │ │ │ │ │50 de oraşe cu │ │
│ │ │dezvoltarea │dezvoltare urbană │ │ │ecosistem de │Oraşe în │ │ │ │proceduri de │ │
│ │ │urbană │ │ │Măsuri │consultări │creştere │ │ │ │consultare a │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│perioadice cu │Oraşe │ │ │ │ONG pe │ │
│111 │ │ │ │ │/ de │organizaţiile │statice │ │ │2025 │dezvoltare │APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │societăţii civile │Oraşe în │ │ │ │urbană │ │
│ │ │ │ │Asigurarea unui cadru şi │ │pentru a încorpora│declin │ │ │ │publicate pe │ │
│ │ │ │ │a unui buget pentru │ │propunerile │ │ │ │ │site │ │
│ │ │ │ │implementarea ideilor │ │acestora │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │comunităţii locale ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │50 de oraşe cu │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Instituirea │creştere │ │ │ │proceduri de │ │
│112 │ │ │ │ │instituţionale│bugetării │Oraşe │ │ │2027 │bugetare │APL │
│ │ │ │ │ │/ de │participative la │statice │ │ │ │participativă │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │nivel local │Oraşe în │ │ │ │publicate pe │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │site │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Creştetrea │ │ │Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │capacităţii │Asigurarea specialiştilor│Măsuri │consorţiilor │Oraşe în │ │ │Trim. IV│Publicare în │ │
│113 │ │ │administrative la │la nivel local │legislative şi│administrative în │declin │ │ │2022 │Mof │MDLPA │
│ │ │ │nivel local │ │strategice │cadrul Codului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Administrativ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Participarea în │creştere │ │ │ │10 autorităţi │ │
│114 │ │ │ │ │instituţionale│parteneriatele │Oraşe │ │ │2030 │din România │MDLPA, APL │
│ │ │ │ │ │/ de │aferente Agendei │statice │ │ │ │membre ale │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │Urbane pentru UE │Oraşe în │ │ │ │parteneriatelor│ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │contribuţiei │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │pentru ca România │creştere │ │ │ │România membră │ │
│115 │ │ │ │Participarea activă în │instituţionale│să redevină membru│Oraşe │Alte surse │750.000 │2027 │în EUKN (site │MDLPA │
│ │ │ │ │formatele de cooperare │/ de │în cadrul EUKN │statice │ │ │ │EUKN) │ │
│ │ │ │ │informală de la nivel │capacitate │Platforma de │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │european │ │dialog şi sprijin │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tehnic │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │implementării la │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │nivel naţional a │creştere │ │ │ │Întâlniri │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│acţiunilor │Oraşe │ │ │ │organizate, │ │
│116 │ │ │ │ │/ de │convenite în │statice │ │ │2024 │publicare pe │MDLPA/ APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │cadrul │Oraşe în │ │ │ │site-ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │ │parteneriatelor │declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Agendei Urbane a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Susţinerea │ │ │Uniunii Europene │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │parteneriatelor ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │pentru transferul │ │ │ │ │ │ │ │ │MDLPA, SGG,│
│ │ │ │de cunoştinţe şi │ │ │ │ │ │ │ │ │MAI, MMAP, │
│ │ │ │exemple de bună │ │Măsuri │Operaţionalizarea │ │ │ │ │Publicare pe │MTI, MIPE, │
│117 │ │ │practică. │ │instituţionale│Comitetului de │ │ │ │2023 │site-ul MDLPA │MCID, MF, │
│ │ │ │ │ │/ de │coodonare SNDU │ │ │ │ │Întâlniri │ME, M │
│ │ │ │ │ │capacitate │2035 │ │ │ │ │organizate │ENERGIEI, │
│ │ │(1) Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │MMSS, MAT, │
│ │ │guvernanţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │MC, MADR │
├────┤ │eficiente prin │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │capital uman şi │ │ │ │Reuniuni pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumente │ │ │Măsuri │dezvoltare urbană │ │ │ │ │ │ │
│118 │ │adecvate │ │Dezvoltarea de │instituţionale│cu structurile │ │ │ │2023 │minim 2 │MDLPA, AMR,│
│ │ │ │ │parteneriate la nivel │/ de │asociative pentru │ │ │ │ │reuniuni/an │AOR │
│ │Obiectivul │ │ │naţional pentru │capacitate │implementarea SNDU│ │ │ │ │ │ │
│ │Prioritar 5: │ │ │implementarea PUR2035 - │ │2022-2035 │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │ │activităţi de disemniare ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │a dezvoltării urbane │Măsuri │Operaţionalizarea │ │ │ │ │Publicare pe │ │
│119 │ │ │ │ │instituţionale│Think-Thank (grup │ │ │ │2023 │site-ul MDLPA │MDLPA │
│ │ │ │ │ │/ de │de lucru la nivel │ │ │ │ │Întâlnire │ │
│ │ │ │ │ │capacitate │tehnic) │ │ │ │ │organizată │ │
├────┤ │ │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Operaţionalizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │bi-anuală a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│Forumului urban - │ │ │ │ │Conferinţă │ │
│120 │ │ │ │ │/ de │organizarea │ │ │ │2024 │organiztă │MDLPA, RUR │
│ │ │ │ │ │capacitate │periodice a unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │conferinţe pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │dezvoltarea urbană│ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Stabilirea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │programe de │ │ │Formarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instruire pentru │ │ │profesională a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │creşterea │ │Măsuri │funcţionarilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │competenţelor │Susţinerea formării │instituţionale│publici în │ │ │ │ │2 sesiuni de │MDLPA, INA,│
│121 │ │ │personalul │profesionale continue │/ de │parteneriat cu RUR│ │ │ │2024 │formare/an │RUR, AMR, │
│ │ │ │administraţiei │ │capacitate │şi cu structurile │ │ │ │ │ │AOR │
│ │ │ │locale în │ │ │asociative ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │domeniile de │ │ │autorităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │interes │ │ │publice locale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │identificate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Asigurarea unui cadru │ │Regulamentului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Monitorizarea │actualizat de │Măsuri │pentru dobândirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │performanţei │monitorizare a │instituţionale│dreptului de │ │ │ │ │Publicare în │ │
│122 │ │ │specialiştilor pe │specialiştilor din │/ de │semnătură pentru │ │ │ │2024 │MOf │RUR │
│ │ │ │dezvoltare urbană │domeniul dezvoltării │capacitate │documentaţiile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │urbane │ │amenajarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │teritoriului şi de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │urbanism │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │Codului fiscal │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Flexibilitate mai mare │Măsuri │unei mai mari │ │ │ │ │ │ │
│123 │ │ │ │pentru UAT în stabilirea │legislative şi│flexibilităţi │Oraşe în │ │ │2025 │Publicare în │MF, MDLPA, │
│ │ │ │ │cotelor de impozitare │strategice │pentru UAT în │creştere │ │ │ │MOf │APL │
│ │ │ │ │ │ │stabilirea cotelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │de impozitare, în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │corelare cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │politicile fiscale│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Introducerea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │taxe de dezvoltare│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru terenurile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Introducerea unor metode │ │propuse spre a fi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Creşterea │de finanţare inovatoare │Măsuri │introduse în │ │ │ │ │10 oraşe cu │ │
│124 │ │ │veniturilor din │care cuprind creşterea în│legislative şi│intravilan de │Oraşe în │ │ │2027 │proceduri │ZM, APL │
│ │ │ │surse proprii prin│valoare a terenurilor – │strategice │către │creştere │ │ │ │publicate pe │ │
│ │ │ │creşterea marjelor│exemplu: taxe de │ │dezvoltatorii │ │ │ │ │site │ │
│ │ │ │de impozitare pe │dezvoltare. │ │imobiliari, pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │proprietate şi │ │ │asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptarea unor │ │ │infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │surse alternative │ │ │necesare │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │de impozitare şi ├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │(2) Finanţare │prin optimizarea │ │ │ │ │ │ │ │10 oraşe cu │ │
│ │ │durabilă pentru │planificării │Autorităţile locale ar │ │SIDU să cuprindă │ │ │ │ │SIDU ce │ │
│ │ │stimularea │bugetare anuale. │trebui să elaboreze un │Măsuri │un plan de │ │ │ │ │cuprinde o │ │
│125 │ │investiţiilor de│ │plan de maximizare a │legislative şi│maximizare a │Oraşe în │ │ │2027 │secţiune │ZM, APL │
│ │ │capital │ │veniturilor proprii, ca │strategice │veniturilor │creştere │ │ │ │dedicată │ │
│ │ │ │ │parte din SIDU. │ │proprii │ │ │ │ │maximizării │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │veniturilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprii │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Utilizarea │ │ │ │ │2 programe de │ │
│ │ │ │ │ │ │condiţiilor minime│ │ │ │ │finanţare │ │
│ │ │ │Dezvoltarea de │Creştrea capacităţii │ │de acces şi a │ │ │ │ │construite prin│ │
│ │ │ │programe de │administrative şi a │Măsuri │indicatorilor de │Oraşe în │ │ │ │utilizarea │MIPE, │
│126 │ │ │finanţare bazate │infrastructurii în │legislative şi│performanţă la │declin │ │ │2030 │condiţiilor │MDLPA, APL │
│ │ │ │pe condiţii minime│oraşele mici │strategice │stabilirea │ │ │ │ │minime de acces│ │
│ │ │ │de acces │ │ │arhitecturii │ │ │ │ │şi a │ │
│ │ │ │ │ │ │programelor de │ │ │ │ │indicatorilor │ │
│ │ │ │ │ │ │finanţare │ │ │ │ │de performanţă │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Monitorizarea │Asigurarea unui cadru de │Măsuri │Adoptarea │Oraşe în │ │ │ │Registru │ │
│127 │ │ │zonelor │monitorizare a Zonelor │legislative şi│Registrului │creştere │ │ │Trim. IV│publicat pe │MDLPA │
│ │ │ │metropolitane │metropolitane constituite│strategice │privind Zonele │Oraşe │ │ │2022 │site- ul MDLPA │ │
│ │ │ │ │ │ │Metropolitane │statice │ │ │ │ │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Dezvoltarea unei │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │baze de date │creştere │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│comune a │Oraşe │ │ │ │Registru │ │
│128 │ │ │ │ │/ de │strategiilor │statice │ │ │2024 │publicat pe │MDLPA │
│ │ │ │ │ │capacitate │existente la nivel│Oraşe în │ │ │ │site- ul MDLPA │ │
│ │ │ │Monitorizarea │ │ │naţional, inclusiv│declin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instrumentelor │Asigurarea unui cadru de │ │PMUD │ │ │ │ │ │ │
├────┤ │ │strategice şi a │monitorizare a ├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │datelor de la │documentelor strategice │ │Stabilirea prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel local │de la nivel local │ │cooperare multi │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │(3) Integrarea │ │ │Măsuri │nivel a unui set │creştere │ │ │ │Registru │ │
│129 │ │orizontală şi │ │ │instituţionale│de date privind │Oraşe │ │ │2025 │publicat pe │MDLPA, ZM, │
│ │Îmbunătăţirea │verticală a │ │ │/ de │mobilitatea urbană│statice │ │ │ │site- ul MDLPA │APL │
│ │capacităţii │planificării │ │ │capacitate │- bază de date │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │administrative │strategice şi a │ │ │ │întreţinută │declin │ │ │ │ │ │
│ │şi a cooperării │investiţiilor │ │ │ │permanent │ │ │ │ │ │ │
├────┤între │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │jurisdicţii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │40 de zone │ │
│ │sectoare │ │ │ │Măsuri │Gestionarea │ │ │ │ │urbane cu │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│serviciilor │Oraşe în │ │ │ │servicii │ │
│130 │ │ │ │ │/ de │publice la nivel │creştere │ │ │2027 │publice │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │metropolitan │ │ │ │ │gestionate la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nivel │ │
│ │ │ │Susţinerea │Gestionarea serviciilor │ │ │ │ │ │ │metropolitan │ │
├────┤ │ │parteneriatelor │publice în parteneriat la├──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │metropolitane │nivel metropolitan │ │ │ │ │ │ │10 de zone │ │
│ │ │ │ │ │Măsuri │Dezvoltarea de │ │ │ │ │urbane cu │ │
│ │ │ │ │ │instituţionale│agenţii de │Oraşe în │ │ │ │agenţii de │ │
│131 │ │ │ │ │/ de │planificare la │creştere │ │ │2027 │planificare │ZM, APL │
│ │ │ │ │ │capacitate │nivel metropolitan│ │ │ │ │dezvoltate la │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nivel │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │metropolitan │ │
├────┤ ├────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │10 de zone │ │
│ │ │ │capacităţii de │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │urbane cu │ │
│ │ │ │implementare a │Structura în cadrul UAT │Măsuri │Înfiinţarea unui │creştere │ │ │ │structură │ │
│132 │ │ │bugetării │pentru guvernanţa │instituţionale│birou dedicat │Oraşe │ │ │2027 │dedicată │ZM, APL │
│ │ │ │participative prin│participativă │/ de │guvernanţei │statice │ │ │ │guvernanţei │ │
│ │ │ │înfiinţarea unui │ │capacitate │participative │Oraşe în │ │ │ │participative │ │
│ │ │ │birou dedicat. │ │ │ │declin │ │ │ │la nivel │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │metropolitan │ │
├────┤ │ ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Oraşe în │ │ │ │10 de zone │ │
│ │ │ │Operaţionalizarea │ │Măsuri │Implementarea │creştere │ │ │ │urbane cu │ │
│ │ │ │proiectelor │Implementarea proiectelor│instituţionale│proiectelor │Oraşe │ │ │ │proiecte │ │
│133 │ │ │propuse de │stabilite în baza │/ de │propuse de către │statice │ │ │2027 │implementate în│ZM, APL │
│ │ │ │comunitate │guvernanţei participative│capacitate │comunitate │Oraşe în │ │ │ │baza │ │
│ │ │ │ │ │ │ │declin │ │ │ │guvernanţei │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │participative │ │
├────┤ │(4) Guvernanţa ├──────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │participativă │ │Introducerea obligaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │consolidată │ │legale de a publica │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │rapoarte cu privire la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │activităţile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │consultare şi implicare a│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │publicului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Creşterea numărului de │ │Dezvoltarea de │Oraşe în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Implicarea │consultări cu ONG-urile │Măsuri │proceduri de către│creştere │ │ │ │40 de zone │ │
│ │ │ │cetăţenilor în │şi crearea unui cadru │instituţionale│UAT pentru │Oraşe │ │ │ │urbane cu │ │
│134 │ │ │deciziile de │care să aplice ideile │/ de │implicarea │statice │ │ │2027 │proceduri │ZM, APL │
│ │ │ │dezvoltare urbană │inovatoare în conceperea │capacitate │populaţiei în │Oraşe în │ │ │ │publicate pe │ │
│ │ │ │de la nivel local │proiectelor locale. │ │deciziile de │declin │ │ │ │site │ │
│ │ │ │ │Folosirea mai multor │ │dezvoltare urbană │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │instrumente de consultare│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │publică. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea serviciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │digitale publice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cetăţeni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │întreprinderi. │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────┴────────────────┴──────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴─────────┴────────────────┴──────────────┴────────┴───────────────┴───────────┘



                                        -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016