────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 582 din 14 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 21 iulie 2025.────────── (a se vedea imaginea asociată) CUPRINS Introducere 1. Analiza contextului şi definirea problemelor 1.1. Povara bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în România 1.1.1. Situaţia epidemiologică 1.1.2. Factori de risc 1.2. Prevenţia bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare 1.2.1. Evaluarea riscului cardiovascular şi prevenţia primară 1.2.2. Strategii de prevenţie 1.2.3. Bariere de acces şi facilitatori pentru pacienţi 1.3. Sistemul naţional de asistenţă medicală în cardiologie şi neurologie 1.3.1. Unităţile sanitare care acordă asistenţa BCC în România şi problemele identificate 1.3.2. Alte cauze ale inechităţilor şi insuficienţei accesului la servicii cardiologice şi neurologice la nivel naţional 1.4. Tratamentul bolilor cardiovasculare 1.4.1. Tratamentul medicamentos 1.4.2. Cardiologia intervenţională 1.4.3. Electrofiziologia intervenţională 1.4.4. Chirurgie cardiovasculară 1.4.5. Programul Naţional de Boli Cardiovasculare şi Acţiunile Prioritare în Domeniul Bolilor Cardiovasculare 1.5. Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale 1.5.1. Tratamentul medicamentos 1.5.2. Tratamentul acut intervenţional al accidentelor vasculare cerebrale 1.5.2.1. Tratamentul trombolitic intravenos al AVC ischemic acut: 1.5.2.2. Tratamentul endovascular al AVC ischemic acut: 1.5.3. Hemoragia cerebrală cerebrală subarahnoidiană (HSA) 1.5.4. Tratamentul de prevenţie primară şi secundară al stenozei de arteră carotidă internă 1.5.5. Tratmentul anevrismului nerupt 1.5.6. Resursa umană în tratamentul bolilor cerebrovasculare 1.6. Reabilitarea cardiovasculară şi reabilitarea accidentelor vasculare cerebrale în România 1.6.1. Reabilitarea cardiovasculară 1.6.2. Reabilitarea accidentelor vasculare cerebrale 1.7. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea (CDI) în domeniul BCC 1.8. Nevoia dezvoltării unui sistem integrat de informaţii de sănătate pentru prevenirea şi îngrijirea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare 1.9. Ţinte operaţionale la nivel naţional pentru 2030, în baza reperelor Europene 1.9.1. Prevenţia primară a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare 1.9.2. Tratamentul acut şi prevenţia secundară a bolilor cardiovasculare 1.9.3. Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale acute 1.9.4. Reabilitarea cardiovasculară şi cerebrovasculară 1.9.5. Actori cheie la nivel naţional pentru atingerea ţintelor SNBCC 2. Misiune, viziune, scop, cadru conceptual, principii de guvernanţă şi referinţe strategice 2.1. Misiune 2.2. Viziune 2.3. Scop 2.4. Cadru conceptual 2.5. Principii care guvernează SNBCC 2.6. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente 3. Obiective generale şi specifice 4. Programe - direcţiile de acţiune O.G.1. Dezvoltarea unui sistem integrat de informaţii de sănătate pentru prevenirea şi îngrijirea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.1.1. Dezvoltarea registrului naţional de accidente vasculare cerebrale (RES-Q) O.S.1.2. Constituirea registrului naţional al pacienţilor cu risc vascular înalt O.S.1.3. Dezvoltarea şi operaţionalizarea registrelor naţionale populaţionale de cardiologie O.S.1.4. Dezvoltarea registrelor naţionale de reabilitare cardio- şi cerebrovasculară O.S.1.5. Digitalizarea şi transformarea datelor clinice în informaţii ce pot susţine politici publice pentru prevenţia şi îngrijirea pacienţilor cu BCC O.S.1.6. Dezvoltarea cadrului de monitorizare naţional al prevalenţei factorilor de risc O.S.1.7. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea resurselor pentru cercetare populaţională în domeniul epidemiologiei BCC, prin dezvoltarea unui cadru unitar de raportare a variabilelor şi de prezentare a informaţiilor O.G.2. Asigurarea unui cadru integrat pentru prevenţia, depistarea precoce, diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.2.1. Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a gradului de conştientizare al populaţiei în legătură cu riscul şi prevenţia BCC O.S.2.2. Intervenţii asupra factorilor de risc modificabili ai BCC O.S.2.3. Creşterea accesului şi calităţii îngrijirilor în BCC O.S.2.4. Creşterea accesului şi calităţii diagnosticării precoce a BCC O.S.2.5. Îmbunătăţirea managementul de caz al pacientului cu BCC, cu implicarea medicinei primare O.G.3. Tratamentul bolilor cardiovasculare O.S.3.1. Consolidarea resursei umane de specialitate pentru asigurarea nevoii la nivel naţional pentru tratamentul bolilor ardiovasculare O.S.3.2. Consolidarea reţelei naţionale spitaliceşti pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, în funcţie de standardele de îngrijiri, în jurul spitalelor judeţene şi regionale O.S.3.3. Dezvoltarea serviciilor cardiologice la nivelul ambulatoriilor de specialitate O.S.3.4. Îmbunătăţirea accesului la timp la tratamentul farmacologic al BCC, inclusiv la medicamentele de noua generaţie O.S.3.5. Îmbunătăţirea accesului la procedurile intervenţionale şi chirurgicale în domeniul BCC O.S.3.6. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării Acţiunilor Prioritare ale MS din domeniul bolilor cardiovasculare O.S.3.7. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării Programului naţional de boli cardiovasculare derulat de CNAS şi a Acţiunilor Prioritare O.G.4. Tratamentul bolilor cerebrovasculare O.S.4.1. Consolidarea resursei umane de specialitate pentru asigurarea nevoii la nivel naţional pentru tratamentul accidentelor vasculare cerebrale O.S.4.2. Consolidarea reţelei naţionale spitaliceşti pentru tratamentul bolilor cerebrovasculare prin unităţi de AVC acute bazale sau comprehensive (UAVCA) O.S.4.3. Îngrijirea completă şi integrată a patologiei cerebrovasculare acute O.S.4.4. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării Acţiunilor Prioritare ale MS din domeniul bolilor cerebrovasculare O.S.4.5. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării prevederilor contractului-cadru şi ale normelor de aplicare ale acestuia în domeniul BCC O.G.5. Dezvoltarea reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare în România O.S.5.1. Configurarea cadrului legal dedicat reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.5.2. Dezvoltarea reţelei de centre de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară O.S.5.3. Creşterea numărului de specialişti implicaţi în domeniul reabilitării cardiovasculare şi neurologice O.S.5.4. Conştientizarea pacienţilor cu BCC în relaţie cu măsurile de prevenţie secundară şi cu rolul reabilitării cardiovasculare şi neurologice O.G.6. Diagnosticul şi tratamentul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare rare O.S.6.1. Configurarea cadrului legal dedicat BCC rare şi dezvoltarea unei reţele de centre specializate de diagnostic şi tratament al BCC rare O.S.6.2. Creşterea capacităţii profesionale în diagnosticul şi tratamentul BCC rare şi asigurarea unor mecanisme de interdisciplinaritate în diagnosticul şi tratamentul BCC rare O.G.7. Măsuri comune cardiologiei şi neurologiei privind dezvoltarea resursei umane specializate pentru prevenţia, diagnosticul, tratamentul şi reabilitarea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.7.1. Dezvoltarea planurilor sectoriale specifice de resurse umane în cardiologie şi neurologie, în conformitate cu Planurile de acţiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2023 - 2030, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 661/2023 O.S.7.2. Îmbunătăţirea cadrului pentru educaţia de bază iniţială / universitară, formarea vocaţională (rezidenţiat), EMC- DPC şi educaţia bazată pe cercetare în cardiologie şi neurologie O.S.7.3. Creşterea capacităţii de atragere şi de retenţie a personalului medical în serviciile medicale cardiologice şi neurologice O.G.8. Promovarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în domeniul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în România, prin intermediul finanţărilor nerambursabile şi a parteneriatelor public-private naţionale şi/sau internaţionale O.S 8.1. Dezvoltarea infrastructurii şi resurselor de cercetare în BCC O.S.8.2. Promovarea studiului multidisciplinar al determinanţilor sănătăţii, evaluarea impactului asupra sănătăţii şi politicilor de sănătate în domeniul BCC O.S.8.3. Dezvoltarea studiilor privind caracterizarea factorilor de risc comportamentali şi de mediu O.S.8.4. Creşterea capacităţii de cercetare clinică şi translaţională în domeniul BCC Notă metodologică Implementarea SNBCC Instituţii şi autorităţi responsabile: Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare Implicaţiile asupra cadrului juridic Monitorizare şi evaluare Calendar de implementare Definiţii, acronime, referinţe Definiţii Acronime Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare INTRODUCERE Bolile cerebrovasculare şi cardiovasculare reprezintă principalele cauze de deces la nivel naţional şi sunt principala cauză de dizabilitate şi povară economică la nivelul sistemului de sănătate şi a societăţii româneşti. Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare (SNBCC) urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România prin implementarea unui plan de reformă sistemică a gestionării bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare la nivel naţional, în concordanţă cu Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/2023. SNBCC vizează definirea şi implementarea politicilor de sănătate bazate sau fundamentate pe dovezi, ce dirijează utilizarea resurselor în sănătate, dar şi a patologilor cu povară importantă în cadrul sistemului de sănătate din România, prin abordarea unor teme esenţiale în plan naţional: "care este realitatea epidemiologică şi socială a acestor boli la nivel naţional?", "care sunt intervenţiile cele mai sigure, eficiente, eficace şi cost-eficace pentru reducerea acestei poveri?", "ce instrumente clinice sunt necesare profesioniştilor din sistemul de sănătate pentru a îmbunătăţi calitatea actului medical?" sau "ce măsuri sau politici publice sunt necesare pentru a îmbunătăţi nivelul de sănătate al populaţiei?". Toate ţările din lume, indiferent de nivelul de dezvoltare, se confruntă cu resurse publice limitate în general şi, în particular, în domeniul sănătăţii, unde aşteptările societăţii de la serviciile medicale sunt din ce în ce mai mari. Abordarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii faţă de această situaţie este neechivocă: niciun guvern nu deţine resursele suficiente pentru a oferi servicii medicale universale de înaltă calitate. Este nevoie de o investiţie mai mare în sănătate în România, dar în acelaşi timp este nevoie şi de o asumare atentă a modului în care resursele disponibile sunt alocate, precum şi de politici publice care să clarifice şi să ridice priorităţile sistemului de sănătate în prim plan din punct de vedere al guvernanţei. Având în vedere povara bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, România are obligaţia unei reabordări profunde, dar şi realiste, a mecanismelor de gestionare a acestor patologii pentru a materializa aspiraţia colectivă către un sistem de sănătate performant şi rezilient. Principiile care guvernează SNBCC sunt: 1. Strategie bazată pe dovezi ştiinţifice: utilizarea datelor, informaţiilor şi a dovezilor ştiinţifice existente pentru prioritizarea deciziilor şi maximizarea utilizării resurselor; integrarea cercetării şi inovaţiei în sistemul de sănătate pentru îmbunătăţirea serviciilor; 2. Abordarea integrată a prevenţiei, diagnosticului, tratamentului, pe tot parcursul traseului pacientului; 3. Abordarea multisectorială (sănătate, educaţie, cercetare, transport) şi implicarea tuturor factorilor relevanţi pentru ca intervenţia de sănătate să răspundă nevoilor colective şi individuale ale populaţiei; 4. Egalitate de şanse: dezvoltarea unui sistem de sănătate mai incluziv, care să asigure acces egal şi echitabil la servicii de egală calitate tuturor cetăţenilor; 5. Solidaritate: asigurarea acoperirii universale cu serviciile esenţiale de prevenţie, diagnostic, tratament, recuperare pentru toţi cetăţenii; 6. Responsabilitate în actul de guvernare; 7. Sustenabilitate financiară: finanţarea în mod sustenabil, asigurând resurse suficiente pentru a răspunde nevoilor identificate. Execuţia bugetului Ministerului Sănătăţii, denumit în continuare MS şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, sunt structurate în prezent pe niveluri de servicii, abordare limitativă în contextul interdependenţelor dintre servicii şi obstacolele (de resursă umană, de infrastructură, birocratice, legislative şi de altă natură) întâmpinate de cetăţeni pe parcursul interacţiunilor acestora în cadrul sistemului de sănătate. SNBCC urmăreşte o gândire transversală, aliniată cu nevoile pacienţilor, o mai bună coordonare între nivelurile de servicii, precum şi colaborări cu organizaţii din sectorul public, privat şi societatea civilă pentru a preveni, ameliora sau acoperi limitările existente. Strategia pune accentul pe înţelegerea profundă a problemelor de sănătate ale populaţiei şi a barierelor de acces la servicii de sănătate în patologia cardiovasculară şi cerebrovasculară, continuând cu soluţii pentru prevenţia, diagnosticul, tratamentul şi recuperarea acestor afecţiuni, cu scopul asigurării unor trasee optime de îngrijire şi acces echitabil la servicii medicale, în condiţiile respectării recomandărilor ghidurilor internaţionale. De asemenea, se acordă prioritate dezvoltării sistemului informaţional în sănătate, programelor de cercetare şi iniţiativelor de inovare în bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, toate acestea fiind evaluate şi monitorizate prin intermediul indicatorilor fiabili şi transparenţi. Acest document a fost elaborat sub coordonarea comisiilor de Cardiologie şi Neurologie a MS, cu sprijinul altor comisii de specialitate şi a societăţilor profesionale naţionale şi internaţionale. 1. Analiza contextului şi definirea problemelor 1.1. Povara bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în România 1.1.1. Situaţia epidemiologică Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare (BCC) sunt principalele cauze de mortalitate şi morbiditate la nivelul României. Conform celor mai recente raportări OECD, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană.*1) *1) Mortalitatea evitabilă prin prevenţie este definită ca decesul care poate fi evitat în principal prin intervenţii de sănătate publică şi de prevenţie primară. Mortalitatea prin cauze tratabile este definită ca decesul care poate fi evitat în principal prin intervenţii de asistenţă medicală, inclusiv screening şi tratament. Jumătate din totalul deceselor cauzate de anumite boli: boala cardiacă ischemică şi bolile cerebrovasculare, sunt atribuite mortalităţii evitabile; cealaltă jumătate este atribuită cauzelor tratabile. Ambii indicatori se referă la mortalitatea prematură, sub vârsta de 75 de ani. Datele se bazează pe listele OCDE/Eurostat revizuite. Sursă: Baza de date Eurostat (datele se referă la 2018, cu excepţia Franţei 2016). (a se vedea imaginea asociată) Figura 1 - Profil de ţară OECD, 2021: România înregistrează rate ridicate ale mortalităţii evitabile prin prevenţie şi ale mortalităţii prin cauze tratabile. În anul 2020, boala cardiacă ischemică a fost prima cauză de mortalitate în România (19% dintre toate decesele), în timp ce mortalitatea prin accident vascular cerebral a fost de 14%. Astfel, 55% dintre decesele din România în 2020 s-au datorat BCC. În acelaşi an, în România au fost externaţi 30.374 de pacienţi cu boala cardiacă ischemică, determinând o rată a morbidităţii spitalizate de 157,7%_000 locuitori. Cazurile externate de pacienţi cu boală cardiacă ischemică în anul 2020 au avut o pondere de 11,6% din numărul total de pacienţi externaţi cu boli ale aparatului circulator (261.556). Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin boala cardiaca ischemica pe perioada 2011-2020, se constată o scădere de la 311,7%_000 locuitori în 2011 la 157,7%_000 locuitori în 2020, în principal datorita introducerii Acţiunii Prioritare a MS dedicate tratamentului intervenţional al infarctului miocardic acut. La nivel naţional, boala cardiacă ischemică reprezintă prima cauză de deces evitabil prin prevenţie. Cele mai multe decese prevenibile de cauză cardiovasculară sunt înregistrate în judeţele din centrul, nord-vestul şi vestul ţării, în timp ce cele mai puţine decese prevenibile de cauză cardiovasculară sunt întâlnite în localităţile din judeţele din nord-estul ţării. Potrivit raportului INS mortalitatea prin boli ale aparatului circulator are un trend uşor ascendent în intervalul 2011-2020, crescând în 2020 faţă de 2011 cu 59,9%_000, respectiv 11242 decese, de la 675,3%_000, respectiv 11242 decese în 2011 la 735,2%_000, respectiv 162780 decese în 2020 , reprezentând cea mai mare rată în intervalul studiat. Un studiu efectuat în 2019 în România a cuantificat povara financiară a spitalizărilor cauzate de insuficienţa cardiacă la 376 milioane de euro. Obiectivul studiului a fost de a evalua povara financiară a îngrijirii spitaliceşti a insuficienţei cardiace cronice (ICC) asupra sectorului public de sănătate din România, precum şi costurile sociale asociate cu absenţa de la locul de muncă şi decesul prematur al pacienţilor. Costul mediu naţional ponderat, calculat pentru fiecare episod, a fost de 1002 EUR per pacient. În 2019, au fost identificate 375.037 de episoade la pacienţi cu ICC la nivel naţional, rezultând astfel un cost total de 376 de milioane EUR. Costul zilelor de muncă pierdute a însumat 122 milioane EUR, în timp ce costurile anuale asociate cu decesul prematur a fost de 230 milioane EUR. În concluzie, prevalenţa ICC în România este ridicată, reprezentând o mare proporţie din spitalizări, ceea ce se traduce prin costuri mari pentru plătitorul naţional.*2) *2) Lorenzovici L. et al. Healthcare 2022, 10, 107. https://doi.org/10.3390/healthcare10010107 Consecinţele accidentelor vasculare cerebrale (AVC) sunt dramatice. Aproximativ o treime dintre pacienţi decedează în faza acută, iar majoritatea supravieţuitorilor vor dobândi o formă de dizabilitate din cauza acestei patologii, multe dintre acestea fiind severe şi definitive. Reabilitarea inadecvată post- AVC conduce la pierderea capacităţii de muncă, spitalizări repetate, necesitatea de îngrijire permanentă şi o reducere semnificativă a calităţii vieţii. Toate acestea generează costuri considerabile pentru sistemul de sănătate şi pentru societate. Pe lângă impactul direct al AVC asupra pacienţilor şi al costurilor medicale, familia şi aparţinătorii sunt de asemenea de obicei grav afectaţi ca urmare a nevoilor de îngrijire ale acestora. Spre deosebire de alte ţări, în România o proporţie ridicată a pacienţilor care au supravieţuit unui AVC nu beneficiază de reinserţie pe piaţa forţei de muncă, fiind pensionaţi pe motiv de boală. Fenomenul afectează în mod indirect bugetul de stat, prin scăderea productivităţii populaţiei. Abordarea integrată a pacientului care a supravieţuit unui AVC este esenţială pentru păstrarea potenţialului de reabilitare a acestui pacient, în funcţie de mecanismele endogene ale creierului şi rezerva biologică a fiecărei persoane. AVC reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global, după boala cardiacă ischemică, şi principala cauză de dizabilitate. Din totalitatea cazurilor de AVC, aproximativ 80% sunt reprezentate de AVC ischemice, 15% de AVC hemoragice şi 5% de hemoragii subarahnoidiene. AVC netratat în fază acută este asociat cu o mortalitate şi morbiditate importante. Principalele mijloace pentru reducerea dizabilităţii şi a mortalităţii secundare AVC sunt reprezentate de internarea într-o unitate de AVC, de tromboliza intravenoasă şi de tratamentul endovascular. Cele mai bune estimări disponibile arată că anual, în România, aproximativ 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 7.500 persoane un AVC hemoragic şi 1500 o hemoragie subarahnoidiană. 1.1.2. Factori de risc Factorii de risc cardiovasculari şi cerebrovasculari sunt adesea comuni datorită naturii interconectate a principalelor organe afectate de aceste afecţiuni. Inima şi creierul sunt ambele părţi vitale ale reţelei vasculare şi, prin urmare, sunt susceptibile la mecanisme fiziopatologice similare. Astfel, orice factor care afectează circulaţia sângelui, precum acumularea de plăci de aterom în artere, poate avea impact atât asupra inimii, cât şi asupra creierului. Mai mult, disfuncţiile sau afecţiunile care afectează sistemul cardiovascular pot avea, de asemenea, consecinţe asupra sistemului cerebrovascular şi viceversa. Cu alte cuvinte, SNBCC se adresează nu doar unei specialităţi clinice, ci unui ansamblu de patologii cu factori de risc comuni, ce necesită o abordare integrată nu doar la nivel de prevenţie, ci la toate nivelurile de îngrijiri şi servicii de sănătate. Factorii de risc pentru BCC pot fi clasificaţi în nemodificabili sau modificabili. Factorii de risc nemodificabili includ factorii genetici, sexul, vârsta şi în unele clasificări rasa, antecedentele heredo- colaterale şi cele personale de BCC. Factorii de risc modificabili sunt strâns legaţi de mediul înconjurător şi de stilul de viaţă. Aceştia oferă oportunităţi pentru intervenţii preventive şi modificări ale stilului de viaţă. Factorii de risc nemodificabili Factorii genetici. Deşi nu putem interveni asupra acestora, unele predispoziţii genetice pot fi identificate printr-o testare adecvată, permiţând implementarea strategiilor de prevenţie primară. Datele rezultate din studiile de genomică au permis identificarea în ultimii ani a tot mai multe cauze monogenice de AVC, unele beneficiind deja de programe naţionale de substituţie enzimatică, respectiv boala Fabry. Acest domeniu este în plină dezvoltare şi va permite în următorul deceniu dezvoltarea unor intervenţii terapeutice personalizate, bazate pe cartografierea genetică. În ceea ce priveşte ereditatea, este considerat factor de risc cardiovascular istoricul familial de boală coronariană ischemică prematură, definită ca existenţa acesteia la rude de gradul I de sex masculin cu vârsta <55 ani, respectiv feminin cu vârsta <65 ani. Vârsta reprezintă cel mai important factor predictiv al BCC. Totuşi, nu vârsta în sine contribuie la apariţia BCC, ci ea reflectă acţiunea în timp a celorlalţi factori de risc cardiovascular. În ultimii 10 ani se observa o creştere a numărului de infarcte miocardice acute (IMA) şi de AVC la persoanele cu vârste sub 50 de ani. Sexul influenţează riscul cardiovascular. Femeile fac, în medie, primul IMA cu 9 ani mai târziu decât bărbaţii. Vârsta mai tânără de apariţie a IMA la bărbaţi este explicată prin niveluri mai crescute ale factorilor de risc. În schimb, după menopauză, BCC devin mai frecvente la femei. În ceea ce priveşte AVC, distribuţia pe sexe este sensibil egală, dar există o distribuţie diferită a subtipurilor etiologice de AVC ischemice, cele ateromatoase fiind mai frecvente la sexul masculin, iar cele cardioembolice la sexul feminin, în special după vârsta de 75 de ani. Factorii de risc modificabili Fumatul Fumatul este una din cauzele de mortalitate şi morbiditate care pot fi evitate cel mai uşor. Riscul de boală coronariană ischemică creşte de două ori la fumători comparativ cu nefumătorii, iar două treimi din morţile subite cardiace datorită sindroamelor coronariene acute apar la fumători. Nefumătorii trăiesc cu 8,66 (bărbaţii) şi 7,59 (femeile) ani mai mult decât fumătorii şi mai mulţi ani fără boală cardiovasculară: 2,43 ani pentru bărbaţi şi 2,66 ani pentru femei. Mai mult, dovezile recente arată că fumatul pasiv este la fel de nociv ca fumatul activ, aşadar nu mai putem considera fumatul drept o alegere personală ci un pericol pentru sănătatea tuturor. Datele clinice obţinute în urma studiilor privind riscul aterosclerotic în comunităţi au arătat că atât fumatul activ cât şi pasiv sunt asociate cu accelerarea procesul de ateroscleroză. Astfel, studiile epidemiologice arată că fumatul pasiv creşte riscul de boală coronariană ischemică, dar şi faptul că un nefumător care locuieşte alături de un fumător are un risc mai crescut de a face BCC, estimat la 30%. În Statele Unite ale Americii, peste 5000 dintre decesele anuale datorate BCC sunt legate de fumatul pasiv. Sunt necesare doze relativ mici de toxine inhalate de către fumătorii pasivi pentru a declanşa disfuncţia endotelială, activare plachetară, stres oxidativ şi reacţii inflamatorii asociate procesului de ateroscleroză. Dar cel mai important, fumatul pasiv poate precipita aterotromboza. Toţi fumătorii ar trebui încurajaţi să renunţe la fumat, mai ales că beneficiile sunt enorme, indiferent de vârstă. Reducerea fumatul nu poate fi considerată o alternativă la renunţarea la fumat, deoarece nu s-a demonstrat ca va duce în final la renunţarea completă la fumat. Pe de altă parte beneficiile renunţării la fumat au fost amplu studiate: renunţarea la fumat după un IMA scade mortalitatea cu cca o treime, comparativ cu cei care continuă să fumeze. Totodată, studiile epidemiologice au identificat fumatul drept un potenţial factor de risc pentru AVC, acesta fiind asociat cu o creştere a riscului de 2 ori pentru AVC ischemic şi de 2-4 ori pentru AVC hemoragic, inclusiv hemoragia subarahnoidiană. Dieta Rolul nutriţiei în prevenţia BCC a fost îndelung studiat şi există dovezi clare care arată că dieta influenţează aterogeneza fie direct, fie prin efectele asupra factorilor de risc tradiţionali precum nivelul lipidelor în sânge, tensiunea arterială sau valoarea glicemiei. Acizii graşipolinesaturaţi. În ceea ce priveşte efectul direct al alimentaţiei asupra riscului cardiovascular, acizi graşi saturaţi au cel mai mare impact asupra LDL-colesterol. Acizii graşi polinesaturaţi n-3 nu au în sine un efect hipocolesterolemiant direct, dar s-a demonstrat că peştele în dieta pacienţilor reduce riscul cardiovascular, independent de un efect asupra lipidelor plasmatice. Un alt efect al unei dietei corespunzătoare, bogată în acizi graşi polinesaturati, este că îmbunătăţeşte sensibilitatea ţesuturilor la insulină, comparativ cu dieta bogată în acizi graşi saturaţi. Acest lucru se corelează şi cu o scădere a trigliceridelor, mai ales în perioada post-prandială. Sarea. Există o corelaţie strânsă între aportul crescut de sodiu (>5 g/zi) şi BCC. Cu toate acestea, unele diete pot conţine un nivel crescut de sodiu concomitent cu alţi factori cardioprotectori (ex: peştele sărat şi legumele), pe când alte diete pot avea un nivel crescut de sodiu dar fără factori cardioprotectori (ex: mâncărurile tip fast-food). Datele epidemiologice sugerează că un consum crescut de potasiu se asociază cu scăderea riscului de BCC, mai ales hipertensiunea arteriala şi AVC, dar şi faptul că ar putea contrabalansa efectele negative ale consumului crescut de sodiu. Fibrele. Consumul alimentar de fibre reduce riscul cardiovascular. Surse importante de fibre sunt cerealele integrale, legumele şi fructele. Legumele şi fructele reprezintă surse importante de vitamine şi fibre. S-a demonstrat că riscul evenimentelor coronariene şi al AVC scade cu 4% şi respectiv 5% pentru fiecare porţie suplimentară de fructe şi legume. Alcoolul. Deşi studiile mai vechi păreau să demonstreze un efect protector al consumului moderat de alcool asupra apariţiei BCC (în special vinul roşu), noul ghid de Prevenţie Cardiovasculară a Societăţii Europene de Cardiologie recomandă consumul a maxim 100 g alcool/săptămână. Consumul excesiv de alcool, în schimb, este asociat cu un risc crescut de moarte subită şi de AVC. Vitaminele. Legătura dintre vitamine, în special A şi E şi reducerea riscului cardiovascular nu a fost demonstrată. Dieta mediteraneeană este caracterizată de aport energetic moderat, aport scăzut de grăsimi animale şi crescut de ulei de măsline, aport crescut de cereale, legume şi nuci şi consum regulat şi moderat de vin. S-a demonstrat faptul că dieta mediteraneeană poate duce la scăderea semnificativă a mortalităţii generale şi a mortalităţii de cauză cardiovasculară. În concluzie, o dietă sănătoasă care să prevină BCC ar trebui să fie variată şi bogată în fructe şi legume de diferite feluri pentru a obţine antioxidanţi variaţi. Cel puţin două sau trei porţii de peşte pe săptămână sunt recomandate populaţiei, în general, pentru a preveni BCC, alături de consumul de alte mâncăruri care sunt surse de acizi graşi polinesaturaţi, rspectiv nuci, soia, seminţe de în. Consumul de sare trebuie limitat la <5 g/zi, nu doar reducând cantitatea de sare pe care o adăugăm în mâncare, ci evitând şi alimentele care au fost conservate cu sare. Activitatea fizică Primele dovezi ştiinţifice în privinţa efectelor benefice ale activităţii fizice au fost publicate încă din 1953 de către Morris, după ce a examinat incidenţa bolii coronariane la echipele de şoferi de autobuz londonezi. El a observat că incidenţa bolii coronariene a fost mai scăzută la controlori, faţă de şoferii sedentari de aceeaşi vârstă. După mulţi ani de zile şi o multitudine de studii pe această temă, exerciţiul fizic a devenit parte a ghidurilor de prevenţie cardiovasculară, care recomandă cel puţin 150-300 minute de efort fizic moderat pe săptămână sau 75 minute de efort fizic intens pe săptămână. Activitatea fizică acţionează prin mai multe căi metabolice care afectează factorii de risc cardiovascular: îmbunătăţeşte profilul lipidic, reduce greutatea corporală, scade tensiunea arterială, reduce agregarea plachetară, creşte activitatea fibrinolitică, îmbunătăţeşte funcţia cardiacă şi funcţia respiratorie şi scade frecvenţa cardiacă de repaus. Mai mult, exerciţiul fizic pare să îmbunătăţească vasodilataţia dependentă de endoteliu şi să crească excreţia urinară de sodiu şi sensibilitatea ţesuturilor la insulină. Recent, există studii care spun că reducerea sedentarismul la mai puţin de 3 ore/zi şi privitul la televizor sub 2 ore/zi cresc speranţa de viaţă cu 2 şi, respectiv, 1,4 ani. Într-o meta-analiză a 33 de studii de cohortă, cuprinzând 883.372 de participanţi, s-a observat că activitatea fizică se asociază cu o scădere de 35% a mortalităţii de cauză cardiovasculară şi 33% a mortalităţii globale. Mai mult, studii recente demonstrează că 15 minute de activitate fizică (aproximativ jumătate din ce recomandă ghidurile) se asociază cu o reducere semnificativă a mortalităţii globale şi a riscului de boală coronariană ischemică. Această descoperire vine să confirme prevederea ghidului cum că orice activitate fizică este mai bună decât niciuna. Obezitatea În numeroase ţări din întreaga lume, unii factori de risc (fumatul, hipercolesterolemia şi hipertensiunea arterială) au început să scadă ca frecvenţă. Excepţii sunt obezitatea şi diabetul zaharat, a căror frecvenţă este în creştere. Obezitatea are deja un caracter epidemic la nivel mondial, atât la adulţi, cât şi la copii. Tradiţional, se consideră că obezitatea apare ca urmare a alegerilor individuale pe un fond genetic. Astăzi a devenit evidentă implicarea mediului în apariţia epidemiei de obezitate, prin afectarea stilului de viaţă individual în contextul societăţii. Astfel, măsurile care pot fi luate pentru a împiedica creşterea greutăţii la nivel populaţional includ atât măsuri politice, cât şi culturale şi sociale. Obezitatea generală şi abdominală sunt asociate cu o mortalitate crescută. Astfel, obezitatea favorizează scăderea toleranţei la glucoză şi apariţia diabetului zaharat de tip 2, creşterea tensiunii arteriale, apariţia sindromului inflamator şi a unei stări protrombotice, apariţia albuminuriei, a dislipidemiei şi a numeroase boli cardiovasculare şi cerebrovasculare (insuficienţă cardiacă, boală coronariană ischemica, accident vascular cerebral, aritmii). În ceea ce priveşte cuantificarea obezităţii, creşterea indicelui de masă corporală [IMC = greutate (kg) / talie (m2)] este asociată cu un risc cardiovascular crescut. Totuşi, s-a demonstrat faptul că ţesutul adipos abdominal are un rol mai important în determinarea riscului cardiovascular. Ţesutul adipos abdominal este măsurat prin raportul talie/şold sau prin circumferinţa abdominală. Deşi terapiile de bază în obezitate sunt reprezentate de dietă, activitate fizică şi optimizarea stilului de viaţă, frecvent acestea nu conduc la rezultatele sperate. Astfel, acestea se pot asocia cu terapia medicamentoasă sau chirurgia bariatrică. Prevalenta obezităţii în studiul epidemiologic efectuat în cadrul programului "Totul pentru inima ta" a fost de 37% în populaţia testată. Diabetul zaharat Diabetul zaharat şi BCC apar frecvent ca 2 feţe ale aceleiaşi monede - diabetul zaharat este considerat un echivalent al bolii coronariene ischemice şi numeroşi pacienţi cu boală coronariană ischemica au diabet zaharat sau stări premergătoare acestuia. S-a estimat că, la nivel mondial, existau aproximativ 537 milioane de persoane cu diabet zaharat în 2021 (conform Internaţional Diabetes Federation Diabetes Atlas) şi se preconizează că în 2030 acest număr va ajunge la 643 milioane de persoane. Diabetul zaharat poate duce la complicaţii microvasculare (nefropatia şi retinopatia diabetică) şi macrovasculare (patologii ale arterelor coronariene, arterelor carotide şi ale arterelor periferice). Boala coronariană ischemica reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate în rândul diabeticilor. Astfel, s-a demonstrat faptul că riscul de boală coronariană ischemică este de 2-3 ori mai mare la diabetici faţă de persoanele fără diabet zaharat. În plus, prezenţa diabetului zaharat creşte riscul de AVC de 2 ori, iar riscul relativ de AVC creşte cu aproximativ 15% cu fiecare creştere de 1% a nivelului hemoglobinei glicate. Prevalenta diabetului zaharat tip 2 în studiul epidemiologic efectuat în cadrul programului "Totul pentru inima ta" a fost de 27% în populaţia testata, în funcţie de prezenţa unei singure valori a hemoglobinei glicate [HbAlc] peste 6,5%. Diabetul zaharat de tip 2 este, de obicei, precedat de variate alterări metabolice, precum scăderea toleranţei la glucoză, rezistenţa la insulină şi dislipidemia. Pacienţii cu stări prediabetice trebuie consiliaţi în vederea optimizării stilului lor de viaţă. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială, definită ca valori tensionale persistent crescute peste 140/90 mmHg, afectează aproximativ un sfert din populaţia adultă a numeroase ţări de pe glob. Recent, s-a introdus categoria de tensiune arterială (TA) crescută, peste 120/70 mmHg, unde intensificarea măsurilor de modificare a stilului de viaţă este esenţială. Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc major pentru BCC, cum ar fi boala coronariană ischemica, insuficienţa cardiacă, boala cerebrovasculară, boala arterială periferică, insuficienţa renală şi fibrilaţia atrială. Nivelul valorilor tensiunii arteriale are o relaţie logaritmică cu riscul de AVC; astfel, o creştere cu 20 mmHg a TA sistolice sau cu 10 mmHg a TA diastolice este asociată cu dublarea riscului de AVC. Persoanele care prezintă valori tensionale crescute au, cel mai adesea, şi alţi factori de risc cardiovascular. În evaluarea unui pacient hipertensiv, o parte crucială este reprezentată de depistarea eventualelor leziuni subclinice de organe ţintă. Pentru depistarea hipertrofiei ventriculare stângi sunt utilizate electrocardiografia şi ecocardiografia. Pentru evaluarea arterelor carotide este utilizat indicele de grosime intimă-medie, calculat cu ajutorul ecografiei. Evaluarea arterelor include şi calcularea indicelui gleznă-braţ, care, la o valoare <0,9 indică o leziune la nivelul arterelor membrelor inferioare. O altă metodă utilizată pentru artere constă în determinarea vitezei de propagare a undei de puls (PWV). Afectarea renală din hipertensiunea arterială este cuantificată prin dozarea creatininei serice, prin aflarea valorii clearance-ului de creatinină şi prin detectarea unei valori crescute a albuminuriei. În evaluarea retiniană, se utilizează examenul fundului de ochi. În cazul pacienţilor hipertensivi care au suferit un AVC sunt utilizate tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară, pentru a identifica modificări la nivelul substanţei albe (leucoaraioză, infarcte silenţioase sau depozite de hemosiderină, care demonstrează existenţa unor hemoragii intracerebrale anterioare). Evaluarea vasculară trebuie completată cu examinare Doppler a vaselor intracerebrale şi teste de reactivitate vasomotorie. Dislipidemiile Colesterolul de tip LDL este factorul de risc ce provoacă evenimente cardio- şi cerebrovasculare. Valoarea medie a LDL-colesterol în populaţia testată în cadrul programului "Totul pentru inima ta" a fost de cca 140 mg/dl. Date recente provenite din studiul DaVinci, un studiu transversal observaţional, care a inclus 2154 de pacienţi aflaţi în prevenţie primară sau secundară, cu terapii destinate scăderii nivelului lipidic, publicat în 2021, arată că doar 12% dintre pacienţii români cu ateroscleroză, aflaţi în prevenţie secundară, au atins un nivel de LDL-colesterol conform ţintelor recomandate de către ghidul Societăţii Europene de Cardiologie. Studiile SNAPSHOT 1 şi 2, desfăşurate în România şi comunicate recent, confirmă ratele de control foarte reduse ale LDL-colesterol. Boala cronică de rinichi Boala cardiovasculară reprezintă principala cauză de deces a pacienţilor cu boală cronică de rinichi, cu o mortalitate de 30 de ori mai mare decât în populaţia generală. Rata filtrării glomerulare şi albuminuria sunt indicatori importanţi de pierdere progresivă a funcţiei renale. Relaţia dintre funcţia renală şi boala cardiovasculară, denumita recent "continuum cardiorenal", are la bază atât factori de risc cardiovasculari tradiţionali: vârstă, obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, fumat, cât şi factori specifici bolii cronice de rinichi: anemie, hipoalbuminemie, acidoză, hiperhidratare, peptide natriuretice, proteinurie, tulburări ale metabolismului osos şi mineral, care produc leziuni vasculare progresive. Riscul cardiovascular este crescut din stadiile iniţiale ale bolii cronice de rinichi şi se accentuează pe măsura avansării acesteia. Factori psihosociali Recent, a început să fie demonstrată relaţia dintre biomarkerii de stres şi alţi factori psihosociali şi apariţia sau prognosticul bolii coronariene ischemice. Deşi, în comparaţie cu alţi factori de risc majori, factorii psihosociali sunt variabile dificil de definit obiectiv, o relaţie între elemente concrete din gama largă a factorilor psihosociali şi boala cardiovasculară este deja recunoscută de medicina bazată pe dovezi. Aceşti factori reprezintă una din cele 9 variabile modificabile evidenţiate de studiul INTERHEART. Factorul psihosocial poate fi definit ca o entitate care face legătura între un fenomen psihologic, mediul social şi modificările fiziopatologice. Factorii a căror legătură cu boala cardiovasculară a fost demonstrată sunt: tipul A de personalitate, depresia, anxietatea, stresul de la locul de muncă, stresul din viaţa familială, evenimentele stresante, sentimentul controlului scăzut, statutul socioeconomic şi suportul social. Mecanismul prin care factorii psihosociali cresc riscul de boală cardiovasculară este complex. Variate studii experimentale au demonstrat legătura dintre variabilele psihosociale şi agravarea aterosclerozei coronariene, apariţia disfuncţiei endoteliale, apariţia stării inflamatorii, creşterea stării protrombotice şi scăderea fibrinolizei. Intervenţiile terapeutice psihologice au drept scop contracararea stresului psihosocial şi promovarea comportamentelor şi a unui stil de viaţă sănătos. Raportul OECD "Health at a Glance: Europe", 2022, precum şi raportul "State of Health în the EU - România; Country Health Profile 2023" prezintă date despre aceşti factori de risc la nivelul României în comparaţie cu alte ţări. Astfel, cca 46% dintre decesele din România în 2019 sunt atribuite factorilor de risc, cum ar fi fumatul, dieta neadecvată, consumul de alcool şi activitatea fizică redusă. Dieta neadecvată, incluzând consumul crescut de zahăr şi sare, împreună cu consumul redus de fructe şi legume, au fost asociate cu 25% din decesele din România în 2019. Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, a fost asociat cu cca 17% din decese, în timp ce consumul de alcool cu cca 7%. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2 - Alimentaţia necorespunzătoare, fumatul şi poluarea aerului contribuie major la mortalitate în România. Sursa: OECD, State of Health în the EU - România; Country Health Profile 2023 (a se vedea imaginea asociată) Figura 3 - Consumul total de alcool/adult/an în diferite tari, 2010 şi 2020. (a se vedea imaginea asociată) Figura 4 - Activitatea fizică în funcţie de numărul de minute petrecute/săptămână în diferite tari, (a se vedea imaginea asociată) Figura 5 - Rata de supraponderalitate (inclusiv obezitate), adulţi, 2014 şi 2019. 1.2. Prevenţia bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare Ghidul de prevenţie al bolilor cardiovasculare al European Society of Cardiology (ESC) 2021*3) încadrează România în harta de risc foarte înalt, respectiv zona roşie. *3) https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/CVD-Prevention-Guidelines (a se vedea imaginea asociată) Figura 6 - Regiunile la risc de mortalitate cardiovasculară, conform clasificării ESC2 (2021). Deşi în ultimul deceniu au apărut tratamente eficace pentru combaterea factorilor de risc, acestea sunt insuficient utilizate şi, de obicei, în doze sub-optimale. În plus, o serie de factori comportamentali îşi menţin prevalenţe mari în România comparativ cu alte state din UE. Ca atare, factorii de risc în România sunt frecvent insuficient controlaţi: hipertensiunea în cca 25% dintre pacienţi, dislipidemiile în cca 10%, diabetul zaharat în cca 40%. În consecinţa, BCC rămâne cauza principală de morbiditate şi mortalitate în România. Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/2023 are ca obiective centrale "îmbunătăţirea speranţei de viaţă sănătoasă şi a calităţii vieţii" alături de "posibilitatea informării adecvate şi a implicării active în deciziile referitoare la menţinerea şi îmbunătăţirea propriei sănătăţi" pentru toţi cetăţenii României. "Această abordare comprehensivă a sănătăţii este susţinută de intenţia de a implementa reforme structurale susţinute ale sistemului de sănătate cu focus special pe bolile cardiovasculare, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din UE, în principal datorită comportamentelor nesănătoase, dezechilibrelor socioeconomice, precum şi deficienţei în furnizarea şi accesul la servicii de sănătate. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenţii de sănătate publică, cât şi din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate, principalele cauze ale mortalităţii evitabile în România fiind bolile cardiovasculare cu valori de 1,5 - 3 ori mai mari decât media UE 27." 1.2.1. Evaluarea riscului cardiovascular şi prevenţia primară Managementul riscului cardiovascular se bazează pe profilul factorilor de risc cardiovascular. Pentru un medic, este esenţial să poată evalua repede şi cât mai exact riscul unei persoane de a avea predispoziţie genetică (prin screening familial, teste genetice) sau de a dezvolta o afecţiune cardio- sau cerebrovasculară. În acest scop, au fost publicate scoruri de risc cardiovascular, bazate pe studii populaţionale mari. În România, scorurile recomandate de către ghidurile ESC sunt SCORE2: "Systematic Coronary Risk Estimation 2", pentru pacienţii cu vârste intre 40 şi 69 de ani, şi SCORE- OP: "Systematic Coronary Risk Estimation 2-Older Persons", pentru pacienţii cu vârsta egală sau mai mare de 70 de ani. Aceste scoruri evaluează riscul la 10 ani de evenimente fatale şi non-fatale (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral), pe baza următoarelor elemente: vârsta subiectului, sexul, statusul de fumător, nivelul non-HDL colesterolului şi tensiunea arterială sistolică. Categoriile de risc cardiovascular sunt următoarele: (1) risc foarte înalt; (2) risc înalt; şi (3) risc uşor-moderat. Estimarea riscului cardiovascular total reprezintă primul pas în aplicarea măsurilor de prevenţie. Prin programe de prevenţie implementate eficient se doreşte îndeplinirea obiectivului principal al Uniunii Europene, şi anume "fiecare persoană din Europa trebuie să crească şi să se dezvolte într-un mediu care promovează sănătatea cardiovasculară. Mortalitatea prematură şi evitabilă datorată BCC ar trebui să scadă cu 30% până în 2030." Pentru a prezice riscul de insuficienţă cardiacă în rândul pacienţilor din ambulatoriu cu T2DM, a fost elaborat scorul de risc WATCH-DM. Fiecare creştere de 1 unitate a scorului de risc este asociată cu un risc de insuficienţă cardiacă cu 24% mai mare în decurs de 5 ani. În plus, un scor de risc bazat pe biomarkeri, incluzând troponina cardiacă T >6 ng/L cu sensibilitate ridicată, NT-proBNP > 125 pg/mL, proteina C reactivă cu sensibilitate ridicată >3 mg/L şi hipertrofie VS prin ECG, cu un punct pentru fiecare parametru anormal, au demonstrat o bună discriminare şi calibrare pentru prezicerea riscului de insuficienta cardiaca la 5 şi 10 ani în rândul pacienţilor cu diabet.*4) *4) 2023 ESC Guidelines for the management of cardiovascular disease în patients with diabetes: Developed by the task force on the management of cardiovascular disease în patients with diabetes of the European Society of Cardiology (ESC), European Heart Journal, Volume 44, Issue 39, 14 October 2023, Pages 4043-4140, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad 192 1.2.2. Strategii de prevenţie A. Prevenţia secundară Prevenţia secundară a BCC se referă la un set de strategii şi intervenţii care vizează reducerea riscului de evenimente ulterioare sau complicaţii la persoanele care au fost deja diagnosticate cu o boală cardiovasculară sau cerebrovasculară. Scopul principal al prevenţiei secundare este să prevină evenimentele recurente (cum ar fi infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale), să îmbunătăţească calitatea vieţii şi să prelungească durata de viaţă. Această abordare este esenţială pentru persoanele care au avut deja un eveniment cardiovascular/cerebrovascular sau au fost diagnosticate cu o BCC. Este important ca pacienţii să colaboreze îndeaproape cu furnizorii lor de asistenţă medicală pentru a dezvolta un plan personalizat de prevenţie secundară. Componentele cheie ale prevenţiei secundare a BCC includ: a. Diagnosticul bolii în stadii incipiente prin facilitarea accesului la metode diagnostice în medicina primară şi de ambulator: diagnosticul precoce, inclusiv prin aplicarea de algoritmi digitali, are ca scop diminuarea poverii bolii asupra pacienţilor şi sistemului de sănătate prin reducerea spitalizărilor, a mortalităţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Este necesară implementarea algoritmului dezvoltat de societăţile medicale relevante (SRC şi SNMF) pentru depistarea precoce şi emiterea suspiciunii de boală în cadrul controalelor medicale periodice efectuate la nivelul medicinei de familie.*5) *5) https://protect-de.mimecast.com/s/hPvMCw0oAxtAN5jjMTq5Q4y?domain=snmf.ro) b. Medicamentele: medicii pot prescrie medicamente pentru reducerea evenimentelor majore cardiovasculare şi cerebrovasculare. Este esenţială identificarea mecanismelor etiopatogenice ale acestora pentru a putea prescrie o terapie de prevenţie adecvată. c. Modificarea stilului de viaţă: încurajarea pacienţilor să-şi schimbe stilul de viaţă este un aspect esenţial al prevenţiei secundare. Acesta include renunţarea la fumat, schimbarea dietei: promovarea unei diete sănătoase, săracă în grăsimi saturate şi trans, sodiu şi zaharuri şi bogată în fructe, legume, cereale integrale şi proteine slabe, activitate fizică regulată, precum şi reducerea consumului de alcool. d. Reabilitarea: programele de reabilitare a BCC oferă exerciţii structurate, educaţie şi consilierea persoanelor care au suferit un eveniment cardiovascular sau cerebrovascular. Reabilitarea precoce îmbunătăţeşte rezultatele pentru pacienţii cu BCC.*6) *6) SAFE - STROKE ALLIANCE FOR EUROPE: The burden of stroke în Europe, 5. Early Coordinated Multidisciplinary Rehabilitation https://strokeeurope.eu/index/rehabilitation-and-long-term-support/5-3earlv-coordinated-multidisciplinarv-rehabilitation/ e. Monitorizarea: monitorizarea regulată este esenţială pentru menţinerea sub control a factorilor de risc, prin ajustarea corespunzătoare a medicaţiei şi a stilului de viaţă. f. Managementul comorbidităţilor: managementul celorlalte boli cronice care pot influenţa riscul cardiovascular: diabetul zaharat, obezitatea, boala cronică de rinichi. g. Suportul psihosocial: acordarea de suport emoţional şi psihologic pacienţilor care se confruntă cu BCC. h. Educaţia pacienţilor: aceasta este importantă pentru conştientizarea bolii, dar şi pentru aderenţa la recomandările specialiştilor. B. Prevenţia riscului înalt Institutul Naţional de Sănătate Publică, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, Societatea Română de Cardiologie, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România a implementat, începând cu 29 iulie 2020, proiectul "Totul pentru inima ta - Program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular". Proiectul a furnizat servicii de screening pentru circa 150.000 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, dintre care minim 50% aparţin grupurilor vulnerabile, precum şi programe de formare pentru circa 900 de specialişti implicaţi în derularea screening-ului şi a prevenţiei BCC. Dintre rezultatele proiectului enumerăm: peste 150.000 de persoane beneficiare de screening pentru riscul cardiovascular; deschiderea a 8 centre regionale, coordonatoare a activităţilor de prevenţie a BCC; elaborarea metodologiei naţionale de screening cardiovascular, pentru identificarea pacienţilor care prezintă risc crescut şi foarte crescut; elaborarea unui protocol pentru serviciile de sprijin acordat pacienţilor cu BCC; iniţierea Registrului Naţional al Pacienţilor cu Risc Cardiovascular; elaborarea unui curriculum postuniversitar de formare a medicilor şi altor profesionişti în sistemul de sănătate, acreditat la nivel naţional; campanie de informare şi conştientizare derulată la nivel naţional, regional şi local. SNBCC urmăreşte extinderea acestui program, utilizarea rezultatelor în vederea planificării judicioase a activităţilor de prevenţie a BCC, precum şi susţinerea cercetărilor ulterioare în vederea publicării rezultatelor. C. Prevenţia populaţională Promovarea la nivel populaţional al programelor de prevenţie cardiovasculară şi cerebrovasculară are ca obiective principale reducerea incidenţei primului eveniment clinic al BCC şi a recurenţelor, prevenirea handicapului determinat de BCC, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii şi creştere a calităţii vieţii. 1.2.3. Bariere de acces şi facilitatori pentru pacienţi Accesul pacientului la prevenţia cardiovasculară şi cerebrovasculară poate fi influenţat de diverse bariere şi facilitatori. Iată câteva dintre barierele şi facilitatorii cheie care pot afecta accesul pacientului la prevenţia BCC: A. Resurse financiare: a. Reactualizarea permanenta a pachetului de baza pentru asiguraţi, în funcţie de progresele în domeniu, în vederea acoperirii prevenţiei BCC, în afara consultaţiilor acordate de medicul de familie şi a serviciilor medicale paraclinice recomandate de medicul de familie în urma consultaţiilor de prevenţie anuale; b. Costurile crescute suportate de pacient, atunci când consultaţia nu este cu un medic în relaţie contractuală cu casa de asigurări, pot descuraja accesul la prevenţie pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare. B. Bariere geografice: a. Acces limitat la cabinete / centre medicale / spitale, în special în zonele rurale; b. Parcursul unor distanţe crescute pentru controale de rutină, care pot descuraja unii pacienţi să se mai prezinte la medic, atunci când consultaţia nu poate fi acordată la distanţă. C. Educaţie medicală deficitară: a. Educaţia medicală deficitară poate determina o slabă înţelegere a programelor de prevenţie în BCC şi implicit a importanţei accesului către specialişti; b. Mulţi pacienţi nu îşi conştientizează propriul risc cardiovascular neglijând consultaţia la medicul specialist. D. Bariere de ordin cultural: diverse obiceiuri culturale care pot influenţa decizia pacientului de a se prezenta la medic. E. Frica şi stigmatul asociat BCC: a. Stigmatul asociat unor factori de risc, precum obezitatea sau fumatul, pot descuraja pacientul de a se prezenta la o consultaţie de prevenţie cardiovasculară/cerebrovasculară; b. Frica de anumite proceduri diagnostice poate influenţa decizia pacientului de a se prezenta la medic. F. Bariere legate de sistemul de sănătate: a. Medicina primară nu este suficient promovată pentru intervenţiile preventive; b. Inexistenţa unei disponibilităţi imediate pentru o consultaţie poate duce la amânarea pe termen nedefinit a prezentării la medic. G. Prevenţia nu e percepută ca o activitate prioritară în politicile de sănătate, din cauza beneficiilor care se înregistrează în special pe termen mediu şi lung, în comparaţie cu tratamentul acut al BCC. 1.3. Sistemul naţional de asistenţă medicală în cardiologie şi neurologie Asistenţa medicală în cardiologie şi neurologie a evoluat continuu după 1990, având câteva caracteristici: ● S-a centralizat, adică o asistenţă modernă, care să asigure toate tipurile de patologie, este asigurată doar în centrele mari, de regulă universitare, asistenţa din celelalte spitale, inclusiv judeţene, fiind din ce în ce mai limitată. Centralizarea lungeşte drumul pacienţilor şi creează inechităţi pentru pacienţi. ● S-a democratizat, adică pacienţii cu boli cronice pot fi consultaţi la cabinetul privat accesibil în toate localităţile, contra cost. Cererea pentru astfel de consultaţii este atât de mare încât, acolo unde este o ofertă limitată, programările la consultaţii plătite, în special la anumiţi medici, sunt accesibile peste multe luni. Acest lucru determină migraţia pacienţilor pentru consultaţie în centrele universitare, unde se concentrează cei mai mulţi medici cardiologi şi neurologi. ● S-a privatizat parţial, ceea ce implica că unele tratamente noi pot fi făcute exclusiv în centrele private, majoritatea investigaţiilor imagistice moderne se efectuează mai repede în centrele private iar majoritatea consultaţiilor cronice au loc în cabinete private. Sistemul medical privat este selectiv pentru ca asigură tratamentul doar al pacienţilor care plătesc, nu abordează, de regulă, urgenţele şi evită patologia gravă şi trenantă, ce necesită internări lungi. 1.3.1. Unităţile sanitare care acordă asistenţa BCC în România şi problemele identificate Unităţile spitaliceşti, unde se acordă asistenţa cea mai completă, însă şi cea mai costisitoare. Spitalele din reţeaua publică au următoarele probleme: - Spitalele universitare au, în majoritatea situaţiilor, suficienţi medici angajaţi; în plus, au la dispoziţie medicii aflaţi la specializare, respectiv medicii rezidenţi. În schimb, spitalele judeţene şi orăşeneşti funcţionează, de obicei, cu deficit de medici. Deficitul de personal s-a accentuat în ultimii ani şi se simte mai pregnant de când consulturile cardiologice şi neurologice au devenit regula pentru evaluarea riscului înainte de intervenţii chirurgicale şi de când au apărut tratamentele oncologice moderne care trebuie monitorizate periodic pentru efecte secundare cardiace sau neurologice. – Totodată, toate unităţile spitaliceşti cu secţii de cardiologie / neurologie au deficit de personal mediu, normativul prevăzut în OMS 1224/2010 fiind inadecvat pentru activitatea multora dintre acestea. Lipsa personalului necesar generează condiţii epuizante de lucru pentru personalul încadrat. – Dotarea cu aparatură de investigaţie şi tratament este insuficientă, relativ la nevoile sistemul public de sănătate. O problemă nerezolvată este accesul la imagistica prin tomografie computerizată şi rezonanţă magnetică, dedicată pentru pacienţii cu BCC. Pe lângă numărul insuficient de aparate, o problemă la fel de importanta o constituie lipsa de resursa umană calificată, mare parte dintre specialişti migrând către sistemul privat de sănătate, unde câştigurile financiare sunt mai mari iar presiunea exercitată asupra medicului este mai mică. – Toate spitalele au fonduri insuficiente, în special datorită alocării bugetare pentru asistenţa medicală spitalicească, care conduce la stabilirea unor tarife pe caz ponderat pentru cazuri acute şi tarife pe zi de spitalizare pentru reabilitare mai mici decât cele necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate efectiv pentru tratarea corespunzătoare a pacienţilor, ceea ce împiedică desfăşurarea normală a activităţii medicale: deficit de medicamente, investigaţii, consumabile. – Lipsurile mari din reţeaua de stat au făcut posibilă dezvoltarea unor spitale private care acoperă unele deficienţe ale spitalelor publice, creând însă alte inegalităţi: – Spitalele private tratează doar patologia cronică, lăsând majoritatea cazurilor de urgenţă pe seama sistemului public. Centrele de diagnostic şi tratament, unde se poate acorda o asistenţă de calitate, clinică şi imagistică, pentru pacienţii cronici. Majoritatea acestor centre sunt private, accesul la ele fiind restrictiv datorită costurilor pentru pacienţi, exceptând situaţiile în care centrele sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, caz în care asiguraţii beneficiază de servicii medicale gratuite. Ambulatoriile spitalelor pot asigura o asistenţă medicală de bună calitate, însă capacitatea lor este limitată. Astfel: a. Capacitatea scăzută de consultare a pacienţilor se datorează, în primul rând, lipsei de medici în ambulator; b. Programările se fac, de obicei, după multe luni de aşteptare; c. Comunicarea cu pacienţii pentru programare este deficitară, din cauza numărul scăzut de personal auxiliar, respectiv registratoare, secretare şi a lipsei unor programe IT pentru efectuarea şi urmărirea programărilor; d. Alocare şi diversificare limitată a bugetului şi intervenţiilor paraclinice rambursate în ambulatoriu. Cabinetele individuale de cardiologie / neurologie: reţeaua publică este insuficientă, în special în judeţele cu un număr mic de medici cardiologi/neurologi, existând programări peste multe săptămâni/luni. Reţeaua privată creează inegalităţi datorită costurilor pentru pacienţi. Pe de altă parte, este răspândită în majoritatea oraşelor, fiind deservită atât de medici care lucrează doar în sistemul privat, cât şi de medici care lucrează în cabinete după ce termină programul din spitalele din sistemul public. Unităţile de Primiri Urgente (UPU) ale spitalelor asigură primirea şi trierea pacienţilor gravi care necesită internare de urgenţă, în secţii de cardiologie sau neurologie. Au însă capacitate limitată, ceea ce presupune, uneori, timpi lungi de aşteptare. În plus, prezentarea la UPU a unui număr mare de pacienţi cu probleme minore, care ar putea fi rezolvate în ambulator, centre de permanenţă sau la medicul de familie reprezintă o problemă reală, care determina încărcarea UPU. 1.3.2. Alte cauze ale inechităţilor şi insuficienţei accesului la servicii cardiologice şi neurologice la nivel naţional Emigraţia multor medici români, inclusiv cardiologi şi neurologi. Printre motivele plecării se află: a. Posibilitatea mai bună în străinătate de a practica medicina conform recomandărilor de practică medicală, fără a avea obstacolele şi limitările care există în România; b. Posibilitate de practică medicală cu reguli şi protocoale care se respectă şi cu aprecierea socială pentru munca bine făcută; c. Preferinţa de a trăi în altă ţară, pentru o mai bună perspectivă pentru copii şi pentru o asistenţă medicală de calitate pentru sine şi familie; d. Posibilitatea de a face cercetare într-un sistem bine organizat; e. Un salariu mai bun, conform calităţii activităţii prestate; în România, salariile medicilor nu permit o diferenţiere după calitatea muncii depuse. România avea în 2022 un total de 2440 de cardiologi şi 1285 de neurologi. Municipiul Bucureşti însumează 33% dintre cardiologi (Fig. 7) şi 25% dintre neurologi. Astfe, există spitale judeţene cu număr insuficient de cardiologi, conform studiului SRC din 2021, sunt: Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Târgu Jiu, Alexandria şi Focşani. În ceea ce priveşte medicii neurologi, distribuţia este de asemenea inegală, primele 12 judeţe din România, respectiv Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi, Dolj, Constanţa, Braşov, Mureş, Bihor, Sibiu, Gorj, Bacău cumulând 69% din totalul medicilor neurologi, restul de 30 de judeţe având 31% dintre aceştia. Raportat la numărul de locuitori, în România, în anul 2022, media naţională era de 1 neurolog la 30718 locuitori. Distribuţia inegală teritorială se reflectă şi în raportarea per capita. Astfel, în timp ce în Bucureşti şi în Cluj se observă o medie de 1 neurolog la 6701, respectiv 7115 locuitori, în judeţul Călăraşi şi Ialomiţa observăm o distribuţie de 1 neurolog la 80.076, respectiv 92.877 de locuitori (Fig. 8). (a se vedea imaginea asociată) Figura 7 - Majoritatea cardiologilor lucrează în Bucureşti (33%) şi centrele universitare, restul de 32 de judeţe având cu totul mai puţin de 25% din cardiologii din România - an de referinţă: 2016. (a se vedea imaginea asociată) Figura 8 - Distribuţia medicilor neurologi raportată la populaţia României, 2021. Centrele universitare concentrează majoritatea medicilor cardiologi / neurologi, din mai mult motive: - Preferinţa tinerilor specialişti pentru locurile în care s-au pregătit şi în care se practică o medicină mult mai apropiată de cea modernă, în comparaţie cu oraşele lor de provenienţă; – Dezirabilitatea în creştere a unor supraspecializări înalt tehnologizate, respectiv cardiologie/neurologie intervenţională, electrofiziologie, disponibile doar în centrele universitare; – Dificultatea de a lucra în unele spitale judeţene, datorită dezechilibrului dintre volumul de muncă şi numărul de personal. Spitalele judeţene reprezintă scheletul reţelei de cardiologie/neurologie, însă ele funcţionează cu dificultate în majoritatea judeţelor, în primul rând datorită lipsei medicilor. Lipsa de medici cardiologi / neurologi din spitalele judeţene are mai multe cauze, şi anume: - Volumul mare de muncă pe care îl au de prestat; – Numărul mare de consulturi interdisciplinare, în special consulturile elective: consulturile preoperatorii, care ar trebui să se efectueze cu cel puţin 2 săptămâni înainte de intervenţie; – Lipsa de atractivitate a medicilor tineri de a se angaja în spitalele judeţene; tinerii specialişti sunt mult mai puţin atraşi de aceste poziţii şi, chiar atunci când se angajează, ei pleacă mult mai repede în sistemul privat, centre universitare sau străinătate. – Lipsa de atractivitate a unor oraşe. Numărul insuficient de medici în secţiile de cardiologie/neurologie ale spitalele judeţene este responsabil de o serie de probleme: - Nu se poate asigura linia de garda, lăsând urgenţele cardiologice/neurologice pe seama medicilor internişti, dacă spitalul dispune de linie de gardă de medicină internă sau de alte specialităţi; – Atragerea de medici din afara unităţii pentru efectuarea de gărzi este puţin eficientă, datorită: a. Volumului mare de lucru din gardă; b. Duratei lungi a gărzii; de altfel, în mod efectiv, nu se poate asigura ziua liberă de după gardă; c. Plăţii nesatisfăcătoare; d. Nerecunoaşterea orelor de gardă ca vechime în muncă şi în specialitate. – Nu se pot asigura corespunzător activităţile curente ale secţiei de cardiologie/neurologie: îngrijirea pacienţilor internaţi, consulturile interclinice. Spitalele municipale şi orăşeneşti asigură o acoperire mai mică, însă necesară, a asistenţei cardiologice / neurologice din România. Ele se confrunta cu probleme majore, din cauza lipsei medicilor cardiologi / neurologi şi a dotărilor necesare. 1.4. Tratamentul bolilor cardiovasculare 1.4.1. Tratamentul medicamentos Ultimul deceniu a însemnat pentru cardiologia din România o îmbunătăţire semnificativă a modului în care sunt trataţi pacienţii cu patologie cardiovasculară în sensul alinierii la ghidurile europene de bună practică în domeniu. Factorii care au determinat această modificare sunt reprezentaţi de: a. îmbunătăţirea semnificativă a cunoaşterii ghidurilor de bună practică, îndeosebi datorită programelor educaţionale desfăşurate de Societatea Română de Cardiologie (SRC); b. creşterea conştientizării populaţiei legate de prevenţia şi riscurile netratării bolilor cardiovasculare, datorită campaniilor media ale instituţiilor statului şi organizaţiilor profesionale, în special a programelor desfăşurate de către Fundaţia Română a Inimii; c. creşterea accesului pacienţilor la medicamentele de ultimă generaţie, prin compensarea totală sau parţială a costurilor acestor terapii, inclusiv în baza contractelor cost-volum. Cu toate acestea, tratamentul bolilor cardiovasculare este departe de a fi optim la nivel naţional, existând discrepanţe regionale semnificative. Principalele cauze sunt: a. aplicarea încă insuficientă a ghidurilor de bună practică medicală; b. educaţia insuficientă a populaţiei; c. costuri mari pentru anumite clase terapeutice, limitând accesul pacienţilor la terapii cu beneficii suplimentare dovedite; d. întârzieri ale accesului la tratamente inovatoare cu beneficii dovedite. 1.4.2. Cardiologia intervenţională Activitatea de cardiologie intervenţională este o componentă obligatorie a cardiologiei moderne. În România, în ciuda progresului continuu din ultimii ani a activităţii de cardiologie intervenţională, ea rămâne în continuare insuficient dezvoltată, aspect ilustrat cel mai bine în diferenţa numărului de proceduri realizate în anul 2021, chiar şi comparativ cu ţările din aceeaşi regiune geografică, conform datelor ESC Atlas of Cardiology*7). Se poate remarca faptul că raportat la populaţie, România se situează în medie la un volum de proceduri undeva la jumătate faţă de aceste ţări. *7) https://www.escardio.org/Research/ESC-Atlas-of-cardiology a. proceduri de angiografie sau cateterism cardiac diagnostic: România cu 2.212 proceduri/milion locuitori reprezintă 48,7% din numărul de proceduri din Polonia, 37,0% din numărul de proceduri din Cehia, 56,5% din numărul de proceduri din Slovacia, 43,0% din numărul de proceduri din Ungaria şi 57,5% din numărul de proceduri din Bulgaria; b. proceduri de angioplastie coronariană percutană electivă (PCI): România cu 1.125 proceduri/milion locuitori reprezintă 42,0% din numărul de proceduri din Polonia, 49,6% din numărul de proceduri din Cehia, 42,0% din numărul de proceduri din Slovacia, 48,2% din numărul de proceduri din Ungaria şi 23,7% din numărul de proceduri din Bulgaria; c. proceduri de angioplastie coronariană percutană primară de urgenţă (pPCI): România cu 428 proceduri/milion locuitori reprezintă 65,0% din numărul de proceduri din Polonia, 80,1% din numărul de proceduri din Cehia, 61,9% din numărul de proceduri din Slovacia, 64,3% din numărul de proceduri din Ungaria şi 35,4% din numărul de proceduri din Bulgaria; d. proceduri de implant percutan de valvă aortică (TAVI): România cu 22 proceduri/milion locuitori reprezintă 55,3% din numărul de proceduri din Polonia, 24,8% din numărul de proceduri din Cehia, 55,3% din numărul de proceduri din Slovacia, depăşind Ungaria şi Bulgaria ca număr de proceduri per milion de locuitori. Programul CNAS asigură acoperirea dispozitivelor medicale şi materialelor necesare pentru aceste proceduri. Principalele cauze responsabile de această situaţie la nivel naţional sunt: a. numărul insuficient de centre de cardiologie intervenţională, respectiv a personalului instruit pentru a practica aceste proceduri. Astfel, comparând situaţia existentă în România în anul 2021 cu cea a ţărilor din acelaşi areal geografic, avem: (1) centre cu laborator de cateterism cardiac disponibil 24 ore şi 7 zile/săptămâna: 1,03/milion de locuitori în România, faţă de 4,19 în Polonia, 2,06 în Cehia, 1,10 în Slovacia, 2,05 în Ungaria şi 8,31 în Bulgaria; (2) centre cu laborator de cateterism cardiac dotat pentru proceduri structurale: 0,67/milion de locuitori în România, faţă de 1,16 în Polonia, 1,22 în Cehia, 1,10 în Slovacia, 0,61 în Ungaria şi 0,29 în Bulgaria. În interpretarea corectă a acestor date trebuie precizat că unele dintre aceste ţări au o suprafaţă considerabil mai mică decât cea a României, cu o infrastructură rutieră considerabil mai bună, ceea ce le permite sa aibă posibilitatea de a acoperi necesarul de astfel de proceduri cu un număr mai redus de centre, dar cu volum mare de activitate. b. repartizarea neomogenă a centrelor la nivel naţional, limitând accesul unor categorii de pacienţi la centrele de cardiologie intervenţională. Majoritatea centrelor de cardiologie intervenţională sunt localizate la nivelul centrelor universitare, existând zone mari din România care nu sunt acoperite. Acest aspect este important mai ales în cazul procedurile de urgenţă imediată, respectiv angioplastia primară în infarctul miocardic acut, pentru realizarea cărora este necesar transferul pacientului pe distanţe mari, peste 100 km, ceea ce, în condiţiile infrastructurii rutiere din România, scoate pacientul din intervalul optim pentru realizarea tratamentului de reperfuzie; transferul pe cale aeriană rezolvă doar în puţine cazuri această problemă. c. finanţarea inadecvată, atât în valoare absolută, cât şi ca modalitate de distribuţie la nivelul centrelor şi mai ales ca ritmicitate a acestei finanţări. Ca atare, anumite proceduri nu pot fi realizate optim şi nu poate exista o predictibilitate a acestei activităţi la nivelul centrelor; d. dificultatea de a include centre noi în programele de sănătate. Astfel, există centre în spitalele publice care posedă infrastructura necesară, dar nu au suficient personal. Pe de altă parte, centrele din spitalele private nu doresc să acceseze Programul de Acţiuni Prioritare, cum ar fi AP-IMA şi AP-AVC AC; e. lipsa şi/sau non-operabilitatea unor registre care să acopere întregul spectru al procedurilor de cardiologie intervenţională, care să ofere o imagine completă atât a aspectelor legate de finanţare cât şi a celor de calitate a procedurilor efectuate, şi care să reprezinte baza obiectivă a dezvoltării ulterioare. Registrul de proceduri intervenţionale în sindroamele coronariene acute (ACS-PCI), derulat de către SRC sub egida programului EuroHeart al ESC, se bazează pe voluntariat şi nu are caracter de obligativitate la nivel naţional. 1.4.3. Electrofiziologia intervenţională Electrofiziologia intervenţională, cu referire atât la partea de terapie ablativă cât şi la implantul de dispozitive electronice de ritm, este o componentă absolut obligatorie a cardiologiei moderne. În ciuda dezvoltării explozive a acestor ramuri din ultimii ani, electrofiziologia intervenţională este în acest moment unul dintre cele mai văduvite domenii ale practicii cardiologice din România. Compararea numărului de proceduri realizate în anul 2021 cu cel din ţările din aceeaşi regiune geografică arată cifre absolut îngrijorătoare*8). Aceasta în contextul în care, vorbind de populaţii asemănătoare, necesarul este foarte probabil similar, ceea ce sugerează că un număr foarte mare de pacienţi nu beneficiază de astfel de proceduri, adesea salvatoare de viaţă. Astfel: *8) https://www.escardio.org/Research/ESC-Atlas-of-cardiology a. proceduri de ablaţie a aritmiilor: România cu 72,0 proceduri/milion locuitori reprezintă 38,0% din numărul de proceduri din Polonia, 34,4% din numărul de proceduri din Cehia, 48,9% din numărul de proceduri din Slovacia, 16,6% din numărul de proceduri din Ungaria şi 45,5% din numărul de proceduri din Bulgaria; b. implant de stimulatoare cardiace: România cu 319 proceduri/milion locuitori reprezintă 42,0% din numărul de proceduri din Polonia, 49,6% din numărul de proceduri din Cehia, 42,0% din numărul de proceduri din Slovacia, 59,7% din numărul de proceduri din Ungaria şi 57,5% din numărul de proceduri din Bulgaria. La aceasta trebuie luat în considerare şi faptul că gradul de complexitate a dispozitivelor implantate este, cel puţin comparativ cu unele ţări din listă, mult mai redus, anumite tehnici: stimulare selectivă de sistem excitoconductor, stimulatoarele "leadless" fiind foarte puţin utilizate în România; c. implantul de defibrilatoare cardiace (ICD): România cu 319,4 proceduri/milion locuitori reprezintă 15,7% din numărul de proceduri din Polonia, 8,5% din numărul de proceduri din Cehia, 27,5% din numărul de proceduri din Slovacia şi 31,9% din numărul de proceduri din Ungaria. Trebuie menţionat că, spre deosebire de alte ţări, defibrilatoarele subcutane (S-ICD), dispozitive considerabil mai scumpe, sunt foarte puţin utilizate în România; d. proceduri de resincronizare cardiacă (CRT) cu sau fără suport de defibrilare: România cu 14,3 proceduri/milion locuitori reprezintă 10,7% din numărul de proceduri din Polonia, 6,3% din numărul de proceduri din Cehia, 15,4% din numărul de proceduri din Slovacia şi 13,6% din numărul de proceduri din Ungaria. Principalele cauze responsabile de această situaţie, ca şi în cazul procedurilor de cardiologie intervenţională, sunt reprezentate de: a. număr insuficient de centre de electrofiziologie intervenţională, respectiv a personalului instruit pentru a practica aceste proceduri. Astfel, comparând situaţia existentă în România în anul 2021 cu cea a ţărilor din acelaşi areal geografic, avem următoarea situaţie: (1) centre cu laborator de electrofiziologie intervenţională/ablaţie: 0,67/milion de locuitori în România, faţă de 2,40 în Polonia, 2,34 în Cehia, 0,73 în Slovacia, 1,54 în Ungaria şi 0,72 în Bulgaria; (2) centre cu posibilitate de implantare de stimulatoare cardiace: 1,24/milion de locuitori în România, faţă de 4,00 în Polonia, 3,47 în Cehia, 2,75 în Slovacia, 1,54 în Ungaria şi 4,59 în Bulgaria. Este de menţionat că în România exista spitale de gradul I sau II care nu numai că nu au posibilitatea de a implanta stimulatoare cardiace, ci nu practică nici măcar stimularea temporară de urgenţă, procedură din curricula de pregătire a oricărui medic cardiolog şi având caracter salvator de viaţă; (3) centre cu posibilitate de implantare de defibrilatoare cardiace (ICD): 0,83/milion de locuitori în România, faţă de 3,56 în Polonia, 1,97 în Cehia, 0,73 în Slovacia, 1,43 în Ungaria şi 2,15 în Bulgaria; (4) centre cu posibilitate de implantare de sisteme de resincronizare: 0,57/milion de locuitori în România, faţă de 2,11 în Polonia, 1,97 în Cehia, 1,10 în Slovacia, 1,43 în Ungaria şi 2,15 în Bulgaria. În interpretarea corectă a acestor date trebuie precizat că unele dintre aceste ţări au o suprafaţă considerabil mai mică decât cea a României, ceea ce le permite sa aibă posibilitatea de a acoperi necesarul de astfel de proceduri cu un număr mai redus de centre, dar cu volum mare de activitate. b. repartizarea neomogenă a centrelor la nivel naţional, limitând accesul unor categorii de pacienţi la centrele de electrofiziologie intervenţională. Vasta majoritatea a centrelor de electrofiziologie intervenţională sunt localizate la nivelul centrelor universitare, existând totodată zone mari din România care nu sunt acoperite; c. finanţarea inadecvată, atât în valoare absolută, cât şi ca modalitate de distribuţie la nivelul centrelor şi mai ales ca ritmicitate a acestei finanţări. Ca atare, anumite proceduri nu pot fi realizate optim şi nu poate exista o predictibilitate a acestei activităţi la nivelul centrelor; d. dificultatea de a include centre noi în programele de sănătate. Astfel, există centre în spitalele publice care posedă infrastructura necesară, dar nu au suficient personal. Pe de altă parte, centrele din spitalele private nu doresc să acceseze programele procedurilor de urgenţă, cum ar fi implantarea în urgenţă a stimulatoarelor cardiace; e. lipsa şi/sau non-operabilitatea unor registre care să acopere întregul spectru al procedurilor de cardiologie intervenţională, care să ofere o imagine completă atât a aspectelor legate de finanţare cât şi a celor de calitate a procedurilor efectuate, şi care să reprezinte baza obiectivă a dezvoltării ulterioare; f. Nivelul insuficient de supraspecializare al resursei umane. 1.4.4. Chirurgie cardiovasculară În conformitate cu datele ESC Atlas of Cardiology, în anul 2021 în România există un număr de 0,62 de spitale la 1 milion locuitori având secţii de chirurgie cardiovasculară. Din acestea, doar extrem de puţine au posibilitatea de a realiza implantarea de dispozitive de asistare circulatorie pe termen lung sau de a realiza transplant cardiac. Ca urmare, conform aceleiaşi surse, la nivelul anului 2021 exista următoarea situaţie: a. intervenţii de revascularizare coronariană (CABG): România cu 270 proceduri/milion locuitori reprezintă 98,6% din numărul de proceduri din Polonia, 62,5% din numărul de proceduri din Cehia, 106,2% din numărul de proceduri din Slovacia, 124,4% din numărul de proceduri din Ungaria; b. intervenţii de înlocuire valvulară aortică: România cu 67,4 proceduri/milion locuitori reprezintă 37,6% din numărul de proceduri din Polonia, 27,7% din numărul de proceduri din Cehia, 96,7% din numărul de proceduri din Slovacia, 37,2% din numărul de proceduri din Ungaria; c. intervenţii chirurgicale la pacienţii cu patologie congenitală: România cu 19.8 proceduri/milion locuitori reprezintă 31,5% din numărul de proceduri din Polonia, 29,9% din numărul de proceduri din Cehia, 35,0% din numărul de proceduri din Slovacia, Ungaria situându-se la acelaşi număr de proceduri/milion locuitori. 1.4.5. Programul Naţional de Boli Cardiovasculare şi Acţiunile Prioritare în Domeniul Bolilor Cardiovasculare Programul naţional de boli cardiovasculare este finanţat de către CNAS. La acesta se adaugă Acţiunile Prioritare ale MS, dedicate tratamentului urgenţelor. Din păcate, aşa cum s-a arătat mai sus, exista o finanţarea inadecvată, atât în valoare absolută, cât şi ca modalitate de distribuţie la nivelul centrelor şi mai ales ca ritmicitate a acestei finanţări. Implementarea Acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut (AP- IMA) a condus la scăderea mortalităţii şi dizabilităţii din infarctul miocardic în România. Cu toate acestea, intervenţia care a demarat încă din august 2010, a progresat insuficient, încât au rămas zone întinse din ţară care beneficiază doar parţial de această acţiune prioritară. În afară de lipsa de acoperire naţională, acţiunea are următoarele deficienţe: 1. Transportul lent la centrul de infarct datorită: a. Numărului insuficient de ambulanţe cu medic; b. Organizării deficitare în teritoriu, ceea ce determină un diagnostic tardiv şi transportul mai întâi a pacientului la spitalul superior ierarhic, în loc de a fi transportat direct la centrul de infarct cel mai apropiat. 2. Efectuarea doar sporadic a trombolizei medicamentoase, atunci când timpul de transport până la centru de infarct este prea mare. 3. Inexistenţa unui dispecerat naţional/regional dedicat, încât să se evite suprapunerea mai multor cazuri simultan la acelaşi centru de infarct. 4. Lipsa unui registru naţional, în care să fie introduşi toţi pacienţii care au beneficiat de tratament intervenţional al infarctului miocardic acut prin AP-IMA. 1.5. Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale 1.5.1. Tratamentul medicamentos Accesul la terapiile de prevenţie moderne în neurologie s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii 10 ani. Sunt disponibile medicamente antiagregante plachetare sau anticoagulante orale, accesul la tratamentul cu anticoagulante cu mecanism direct fiind în continuă creştere. Tratamentul factorilor de risc, atât în prevenţie primară cât şi secundară, este încă insuficient aplicat, situaţie determinată atât de lipsa unei educaţii medicale corecte, cât şi de statutul socio-economic al pacienţilor. În faza acută, tratamentul medicamentos al AVC este axat pe recanalizare, dar poate fi sprijinit de intervenţii complementare. Pentru reabilitarea motorie a accidentelor vasculare cerebrale, ghidul clinic al European Academy of Neurology (EAN) şi European Federation of Neurorehabilitation Societies (EFNR) recomandă iniţierea intervenţiilor cerebrolysin şi citalopram în primele 7 zile de la debutul patologiei cerebrovasculare acute*9). De asemenea, recomandările ghidurilor europene pentru reabilitare în îngrijirea pacienţilor cu accidente vasculare cerebrale*10) menţionează: *9) https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ene.14936 *10) SAFE - STROKE ALLIANCE FOR EUROPE: The burden of stroke în Europe, 5. Rehabilitation guideliness https://strokeeurope.eu/index/rehabilitation-and- long-term-support/5-2rehabilitation-guidelines/ a. Reabilitarea multidisciplinară precoce, coordonată în cadrul UAVCA pentru pacienţii acuţi; aceasta include fizioterapie, terapia ocupaţională şi evaluarea terapiei de comunicare: vorbire şi limbaj; b. Externarea timpurie din unitatea de îngrijire a AVC, dacă este disponibilă o reabilitare comunitară adecvată din punct de vedere medical; c. Evaluarea precoce a nevoilor după externare; d. Reabilitarea în primul an după externare după accidentul vascular cerebral. 1.5.2. Tratamentul acut intervenţional al accidentelor vasculare cerebrale În acest moment, pe plan internaţional, sunt disponibile două metode de tratament intervenţional pentru AVC ischemic acut ce au drept scop recanalizarea arterei obstruate şi în consecinţă reperfuzia ţesutului cerebral şi ameliorarea simptomatologiei pacientului. Cele două metode sunt tromboliza intravenoasă şi trombectomia mecanică şi pot fi aplicate individual sau în combinaţie, în funcţie de dimensiunea arterei obstruate, anumite particularităţi clinice ale pacientului, precum şi intervalul dintre debutul simptomatologiei şi momentul prezentării la spital. Structurile implicate în tratamentul acut al AVC în România sunt: 1. Serviciile de ambulanţă judeţene, Serviciul de ambulanţă Bucureşti - Ilfov, Serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare (SMURD): a. Medici coordonatori, dispeceri, operatori 112, personalul medical din echipajele de pe ambulanţă; b. Rol: identificarea pacienţilor cu AVC potenţial eligibili pentru revascularizare, prioritizarea deplasării la caz a echipajului, prioritizarea transportului către spital şi pre- notificarea spitalului. 2. Spitale ce deţin infrastructura şi personalul medical necesare pentru a efectua tratament prin tromboliză intravenoasă 24/24, 7/7, pentru pacienţii cu AVC ischemic acut: a. Unităţi de Primiri Urgenţe, Compartimente de Primiri Urgenţe, camere de gardă Neurologie, Secţii de Neurologie, Secţii de Radiologie - Imagistică, tomografie computerizată. 3. Spitale ce deţin infrastructura şi personalul medical necesare pentru a efectua tromboliză intravenoasă şi tratament endovascular pentru pacienţii cu AVC ischemic acut: a. Unităţi de Primiri Urgenţe, Compartimente de Primiri Urgenţe, camere de gardă Neurologie, Secţii de Neurologie, Secţii de Radiologie - Imagistică (CT), Secţii/Compartimente de Radiologie Intervenţională. 4. MS, prin finanţarea şi coordonarea AP-AVC acut. Finanţarea centrelor de radiologie şi neuroradiologie intervenţională este în continuare deficitară în România. Lipsa finanţării adecvate a acestui domeniu a condus la o dezvoltare redusă a acestei specialităţi în România, mult sub cea a altor state din UE. Consecinţele directe ale lipsei de finanţare sunt: 1. Număr redus de proceduri efectuate şi de pacienţi trataţi; 2. Număr redus de specialişti în domeniu; 3. Capacitate redusă de a antrena noi specialişti; 4. Număr redus de centre specializate în acest domeniu; 5. Creşterea morbidităţii şi mortalităţii pacienţilor care nu pot beneficia de procedurile necesare. 1.5.2.1. Tratamentul trombolitic intravenos al AVC ischemic acut: În anul 2023, pe teritoriul României existau 46 de centre cu infrastructura şi personalul sanitar necesare pentru a efectua tromboliză intravenoasă (Figura 9) şi 9 centre ce pot efectua tratament endovascular: trombectomie mecanică (Figura 10) pentru pacienţii cu AVC ischemic acut. Toate aceste centre sunt incluse în Acţiunile Prioritare pentru Tratamentul Intervenţional al AVC acut (AP AVC-Ac) şi finanţate din bugetul acţiunilor prioritare ale MS. Centrele ce pot efectua tratament prin tromboliză intravenoasă sunt dispuse relativ omogen pe teritoriul ţării, aproimativ 1 centru în fiecare judeţ, cu excepţia a 5 judeţe care nu dispun de nici un astfel de centru şi a Municipiului Bucureşti care dispune de 7 centre. Centrele ce pot efectua tratament endovascular sunt dispuse inegal pe teritoriul ţării: 4 în Bucureşti, 1 la Târgu Mureş, 1 la Timişoara, 1 la Suceava, 1 la Oradea, 1 la Sibiu şi nu pot deservi toată populaţia României. (a se vedea imaginea asociată) Figura 9 - Centre ce pot efectua tromboliză intravenoasă pentru pacienţii cu AVC ischemic acut în cadrul AP - AVC-Ac, la nivelul anului 2023. (a se vedea imaginea asociată) Figura 10 - Centre ce pot efectua tratament endovascular al AVC ischemic acut în cadrul AP - A VC-Ac, noiembrie 2023. (a se vedea imaginea asociată) Figura 11 - Regiuni geografice deservite de centrele capabile să efectueze tratament endovascular pentru pacienţii cu AVC ischemic acut şi numărul de pacienţi cu AVC ischemic acut potenţial eligibili anual pentru acest tratament, calcul efectuat pe baza numărului de locuitori şi a numărului estimat de AVC ischemice din fiecare regiune/an şi a recomandărilor ESO de a trata 5% din pacienţii cu AVC ischemic acut prin tratament endovascular. Tromboliza intravenoasă (IV) constă în administrarea intravenoasă de Alteplază în doză de 0,9 mg/kgc. Aceasta poate fi administrată numai în primele 4,5 ore de la debutul simptomatologiei la pacienţii cu AVC ischemic acut care îndeplinesc anumite criterii de eligibilitate şi se realizează în urma unei evaluări a pacientului prin tehnici imagistice avansate: CT de perfuzie, RMN de perfuzie, care să dovedească existenţa de ţesut cerebral viabil în regiunea cerebrală deservită de artera obstruată, tromboliza poate fi efectuată şi într-un interval mai lung de la debutul simptomatologiei. Cu cât intervalul de timp între debutul accidentului vascular cerebral şi momentul iniţierii trombolizei intravenoase este mai scurt, cu atât şansa de recanalizare a arterei obstruate este mai mare iar prognosticul pacientului va fi mai bun. Tromboliza intravenoasă pentru tratamentul pacienţilor cu AVC ischemic acut este o indicaţie de tratament cu clasă de recomandare I.A. în ghidurile internaţionale de tratament*11) şi poate fi aplicată pacienţilor cu AVC ischemic acut care îndeplinesc criteriile de eligibilitate specifice, indiferent de calibrul arterei care a dus la producerea accidentului vascular cerebral. Criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească pacienţii cu AVC ischemic acut pentru efectuarea trombolizei intravenoase în România sunt prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 714/2025 pentru aprobarea Protocolului naţional de practică medicală privind tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut. *11) Jauch EC, Saver JL, Adams HP Jr, Bruno A, Connors JJ, Demaerschalk BM, Khatri P, McMullan PW Jr, Qureshi AI, Rosenfield K, Scott PA, Summers DR, Wang DZ, Wintermark M, Yonas H; American Heart Association Stroke Council; Council on Cardiovascular Nursing; Council on Peripheral Vascular Disease; Council on Clinical Cardiology. Guidelines for the early management of patients with acute ischemic stroke: a guideline for healthcare professionals from the American Heart Association/American Stroke Association. Stroke 2013; 44: 870-947. doi: 10.1161/STR.0b013e318284056a. Pe baza rezultatelor studiilor mari, efectuate până în prezent la nivel internaţional, precum şi a registrelor disponibile, se estimează că aproximativ 25% din pacienţii cu AVC ischemic acut sunt potenţial eligibili pentru tratament prin tromboliză intravenoasă.*12) În România, în anul 2019, un număr de 2300 de pacienţi au fost trataţi prin tromboliză intravenoasă în centrele capabile să efectueze acest tip de tratament, ceea ce corespunde unei rate de tromboliză la nivel naţional de doar 4,18% (Figura 11). Deşi acest procent este mult sub ţinta stabilită de Societatea Europeană a Accidentelor Vasculare de 15% şi unul dintre cele mai mici din Europa, acesta a crescut de peste zece ori, de la 0,8% în 2017, la 8,8% în 2023. Acest procent are potenţial de a se îmbunătăţi pe parcursul următorilor ani prin creşterea activităţii fiecărui centru, îmbunătăţirea identificării AVC în etapa prespital, transportul mai rapid al pacienţilor cu AVC la spital şi pre-notificarea spitalelor în etapa prespital. Se remarcă distribuţia inegală a numărului de AVC trombolizate, distribuţie influenţată şi de dimensiunile secţiilor de neurologie în care se interneză aceşti pacienţi (Figura 12). *12) Leira EC, Savitz ŞI. In the Era of Thrombectomy, Let Us Also Protect the Majority of Patients With Stroke Who Only Require Medical Treatment! Stroke 2018; 49: 1538-1540. doi: 10.1161/STR0KEAHA.118.021411. (a se vedea imaginea asociată) Figura 12 - Rata de tromboliză la nivelul centrelor din AP AVC-ac. Rata medie la nivelul acestor centre este de 8,71, dar la nivelul întregii ţări acest procent este mai mic, datorită judeţelor care nu participă în AP-AVC-Ac. 1.5.2.2. Tratamentul endovascular al AVC ischemic acut: Tratamentul endovascular, respectiv trombectomia / trombaspiraţia mecanică, constă în extracţia mecanică a cheagului ce obstruează o arteră ce vascularizează creierul, cu ajutorul unor dispozitive mecanice specifice, de aspirare a cheagului sau de inclavare a acestuia într-un stent şi extragere, procedură ce implică efectuarea unei angiografii cerebrale şi a unor proceduri tehnice specifice într-un Compartiment de Radiologie Intervenţională. Această procedură poate fi aplicată pacienţilor cu AVC ischemic acut survenit prin ocluzia unei artere de calibru mare, respectiv artera carotidă internă, artera vertebrală, artera bazilară, artera cerebrală medie, artera cerebrală posterioară, artera cerebrală anterioară şi în cazuri selecţionate pentru ocluzii de artere de calibru mediu. Trombectomia mecanică poate fi efectuată la pacienţii cu AVC ischemic acut survenit prin ocluzia unei artere de calibru mare, numai în primele 6 ore de la debutul simptomatologiei. Conform ghidurilor terapeutice actuale, trombectomia / trombaspiraţia poate fi efectuată şi într-un interval mai lung de la debutul simptomatologiei numai în condiţiile unei evaluări a pacientului prin tehnici imagistice avansate: CT de perfuzie, RMN de perfuzie, RMN cu secvenţe FLAIR şi DWI, care să dovedească existenţa de ţesut cerebral viabil în regiunea cerebrală deservită de artera obstruată. Cu cât intervalul de timp între debutul accidentului vascular cerebral şi momentul iniţierii trombectomiei/trombaspiraţiei este mai scurt, cu atât şansa de recanalizare a arterei obstruate este mai mare. Trombectomia pentru tratamentul pacienţilor cu AVC ischemic acut este o indicaţie de tratament cu clasă de recomandare I.A. în ghidurile internaţionale de tratament5 şi poate fi aplicată pacienţilor cu AVC ischemic acut care îndeplinesc criteriile de eligibilitate specifice, fie per primam, la pacienţii care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru tromboliza intravenoasă, fie în continuarea trombolizei intravenoase la pacienţii care îndeplinesc criteriile pentru ambele proceduri. Criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească pacienţii cu AVC ischemic acut pentru efectuarea tratamentului de revascularizare prin trombectomie / trombaspiraţie în România sunt prevăzute în Ordinul nr. 17/2019 privind aprobarea protocolului pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral ischemic acut publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 34 din 11 ianuarie 2019. Pe baza rezultatelor studiilor mari efectuate până în prezent la nivel internaţional, precum şi a registrelor disponibile, se estimează că aproximativ 10% din pacienţii cu AVC ischemic acut sunt potenţial eligibili pentru tratament endovascular (trombectomie). Totuşi, în urma creşterii indicaţilor pentru tratamentul de revascularizare în 2019-2020, multiple ţări din UE, precum Germania, Olanda, Portugalia şi Elveţia au tratat între 16% şi 22% din toţi pacienţii cu AVC ischemic cu trombectomie mecanică. Date din registrul RES-Q, la care şi România participă din anul 2017, arată că în 2022 au fost identificate ocluzii de vas mare, potenţial eligibile pentru trombectomie mecanică în procente care variază de la 12,5% (România), la aproximativ 22% (Ungaria, Croaţia, Lituania) şi aproximativ 32% în Cehia. Acest procent trebuie interpretat în corelaţie cu accesibilitatea la investigaţii imagistice aplicabile în urgenţă, de tip angio CT, procentul pacienţilor cu AVC acut la care nu s-au efectuat astfel de investigaţii fiind de 53% în România şi de doar 6,4% în Cehia. Pentru creşterea accesului la imagistică vasculară este necesară asigurarea infrastructurii medicale de urgenţă şi capacitatea de expertiză radiologică pentru a diagnostica pacienţii potenţial eligibili pentru trombectomie mecanică. Problemele identificate în acest sens sunt: a. În acest moment, capacitatea centrelor primare de a realiza imagistică simplă vasculară, respectiv angio-CT şi de a diagnostica eventuali pacienţii eligibili este redusă; b. Majoritatea centrelor nu efectuează imagistică vasculară de rutină şi astfel nu identifică ocluzii de vas mare; această situaţie, prin tendinţa de externalizare a serviciilor de radiologie diagnostică a multiplelor spitale judeţene spre reţele private, prin lipsa atractivităţii exercitării profesiei de radiologie în regim de gardă, va tinde să agraveze acest deficit. O posibilă soluţie pentru această problemă este finanţarea prin programe guvernamentale a achiziţiei de softuri "inteligente", care sunt capabile să identifice cu o acurateţe ridicată, de peste 90%, ocluziile de vas mare pe imagistica nativă, precum şi instalarea acestora în centrele primare. Aceste softuri ar permite diagnosticarea rapidă şi asigurarea transferului pacienţilor pentru a beneficia de tratament rapid. Pe parcursul ultimilor ani, numărul de pacienţi trataţi în fiecare centru care efectuează tratament endovascular pentru pacienţii cu AVC ischemic acut este redat în Figura 13.a. În figura 13.b sunt prezentate datele din anul 2023, inclusiv activitatea centrelor care au iniţiat tratamentul prin trombectomie prin resurse proprii. (a se vedea imaginea asociată) Figura 13.a - Numărul pacienţilor cu AVC ischemic acut trataţi prin proceduri endovasculare în cadrul AP AVC-ac în perioada 2017 - 2022 (* Pentru centrul Tg. Mureş este reprezentat numărul de pacienţi cu AVC ischemic acut trataţi endovascular cu dispozitive finanţate atât prin AP AVC-ac, cât şi prin efortul propriu al spitalului). (a se vedea imaginea asociată) Figura 13.b - Numărul trombectomiilor mecanice efectuate în anul 2023. Centrul din Cluj Napoca a iniţiat activitatea prin resurse proprii în aşteptarea includerii în AP-AVC acut Numărul de pacienţi cu AVC ischemic acut trataţi prin proceduri endovasculare (trombectomie) în fiecare din aceste centre este foarte mic, comparativ cu numărul de pacienţi potenţial eligibili pentru acest tratament din regiunea deservită de fiecare din aceste centre. Aceasta situaţie se datorează faptului că mai mult de 50% din centrele din AP AVC-ac nu desfăşoară activitate endovasculară susţinută. Printre oportunităţile de îmbunătăţire a stării de fapt se numără: a. Asigurarea personalului medical, prin care cel puţin 3-4 medici cu atestat de studii complementare de tratament al AVC ischemic prin tehnici endovasculare să fie angajaţi într-un centru care este inclus în AP AVC-ac; b. Asigurarea personalul auxiliar necesar: asistenţi de sală şi infirmiere; c. Asigurarea cadrului bugetar şi legal prin care să fie organizate linii de gardă la domiciliu pentru specialişti capabili să trateze pacienţi prin trombectomie mecanică în centrele AP AVC-ac; d. Asigurarea că un centru inclus în AP AVC-ac efectuează un număr anual de cel puţin 40-50 de trombectomii, reprezentând cel puţin 5-10% din numărul total de AVC acute internate; e. Dezvoltarea a cel puţin 5 centre noi de trombectomie care să acopere uniform teritoriul ţării; f. Asigurarea cadrului bugetar adecvat pentru pacienţii eligibili pentru trombectomie mecanică; trombectomia mecanică reprezintă una din cele mai cost-eficiente proceduri din medicină, iar beneficiile finanţării acesteia şi impactul bugetar al unui sistem eficient asupra bugetului consolidat prin reducerea costurilor indirecte şi a celor asociate cu dizabilitatea depăşesc cu mult costurile iniţiale cu procedura; g. Stabilirea de protocoale de transfer al pacienţilor intre centrele comprehensive, capabile să efectueze tratament endovascular, şi centrele primare. Astfel, este necesar transferul pacienţilor dinspre centrul comprehensiv spre centrul primar, odată ce trombectomia a fost efectuată, pentru continuarea investigaţilor şi tratamentul post-intervenţie. h. Susţinerea campaniilor de informare a populaţiei desfăşurate de asociaţiile de pacienţi, în colaborare cu MS şi cu autorităţile administraţiei publice locale. i. Dezvoltarea programelor de pre-notificare la nivelul serviciilor de ambulanţă care vor putea reduce timpii de intervenţie şi vor asigura un flux uniform şi continuu de pacienţi cu AVC ischemic acut care se adresează în centre primare şi comprehensive; j. Asigurarea unor protocoale rapide de transport prin ambulanţe specifice pacienţilor cu AVC ischemic acut, dinspre centrele primare spre centrele comprehensive; k. Asigurarea unor protocoale de transport aerian specifice pacienţilor cu AVC ischemic acut eligibili pentru tratament endovascular care se află la o distanţă de peste 100 de km de un centru comprehensiv. Centrele comprehensive, care oferă servicii de trombectomie, au costuri de funcţionare ridicate. Toate aceste costuri nu pot fi susţinute, în condiţiile în care pentru efectuarea procedurilor endovasculare se finanţează doar costuri directe cu materialele. Astfel, sunt necesare următoarele măsuri pentru a rentabiliza şi a stimula dezvoltarea centrelor endovasculare: a. Crearea unui sistem de coduri de procedură / DRG, special pentru procedura de trombectomie, prin care cazurile de trombectomie să fie rambursate către centrul comprehensiv la un nivel superior faţă de cazurile de AVC; b. Implementarea indicatorilor de performanţă pentru îngrijirea pacienţilor cu AVC. 1.5.3. Hemoragia cerebrală cerebrală subarahnoidiană (HSA) Hemoragia cerebrală subarahnoidiană (HSA) de cauză anevrismală survine prin ruptura unui anevrism cerebral şi reprezintă mai puţin de 10% din totalul AVC. Afectează cu predilecţie pacienţi mai tineri, vârsta medie de ruptură a unui anevrism cerebral fiind de 50-55 de ani, majoritatea HSA afectând populaţia între 40-60 de ani. Hemoragia subarahnoidiană este o afecţiune severă cu o mortalitate extrem de mare. Se apreciază ca aproximativ 18% dintre pacienţii care suferă o HSA vor deceda înainte de ajunge la spital. Istoric, mortalitatea în HSA era de aproximativ 50%, dar în ţările dezvoltate a scăzut în prezent la 30% prin dezvoltarea impresionantă a posibilităţilor terapeutice şi a condiţiilor de îngrijire a acestor pacienţi. Tratamentul pacienţilor cu HSA implică două etape importante: 1. Securizarea de urgenţă a anevrismului pentru a preveni o resângerare asociată cu o mortalitate de 75%, care poate fi efectuată neurochirurgical sau endovascular; tendinţele actuale favorizează, pentru marea majoritate a anevrismelor rupte, tratamentul endovascular, dat fiind gradul redus de complicaţii peri-procedurale. 1. Îngrijirea pacienţilor cu HSA în unităţi medicale adecvate: a. Îngrijirea pacienţilor cu HSA trebuie efectuată în departamente specializate, capabile să monitorizeze în permanenţă starea clinică a pacienţilor pe parcursul internării; b. Aceşti pacienţi ar trebui trataţi de echipe medicale mixte formate din neurochirurgi, neurologi, neurointervenţionişti şi medici specialişti în terapie intensivă, în care decizia privind tipul de intervenţie se va lua prin consult interdisciplinar. În cazul în care tratamentul endovascular este considerat cel mai potrivit pentru pacient, decizia privind tipul intervenţiei, mijloacele tehnice şi materialele necesare efectuării acesteia aparţine medicului neurointervenţionist. c. Post-intervenţional, pacienţii trebuie să beneficieze de o monitorizare complexă, care de cele mai multe ori necesită internarea acestora în secţiile de terapie intensivă sau compartimentele de terapie acută neurologică / neurochirurgicală. Aşadar, pacienţii cu HSA ar trebui îngrijiţi în centre de tratament comprehensive pentru patologia cerebrovasculară, care dispun de medici specialişti în neurochirurgie, neurologie (cu experienţă în domeniul bolilor vasculare cerebrale), terapie intensivă şi neuroradiologie intervenţională. Condiţiile de infrastructură şi experienţa medicilor radiologi intervenţionişti, implicaţi în tratamentul hemoragiei subarahnoidiene prin anevrism rupt, sunt similare cu cele expuse pentru tratamentul endovascular al AVC ischemic. Astfel, următoarele condiţii sunt necesare pentru ca un centru să trateze pacienţi cu HSA prin anevrism rupt: 1. Să îndeplinească criteriile pentru un centru de tip I (comprehensiv); 2. Să îndeplinească criteriile pentru un centru de tip II (secundar), dar cu obligativitatea existenţei: a. Capacităţii de intervenţie neurochirurgicală rapidă (în centru); b. Capacităţii de anestezie şi terapie intensivă adecvată şi funcţională; c. Capacităţii de monitorizare a pacienţilor pe parcursul internării. Întrucât incidenţa anevrismelor cerebrale este de ~3% din populaţie, numărul estimativ de pacienţi cu anevrisme cerebrale în România este de cca 570.000. Totuşi, nu toate anevrismele cerebrale necesită tratament, întrucât riscul de ruptură anevrismală diferă în funcţie de numeroase caracteristici ale anevrismului şi ale pacientului. În SUA există anual 21.000-33.000 de HSA la o populaţie aproximativă de 307 milioane de locuitori. Având în vedere că nu sunt disponibile date exacte referitoare la incidenţa HSA în România, prin similitudine, în România există anual între 1300-2040 de hemoragii subarahnoidiene de cauză anevrismală. Aceste cazuri sunt spitalizate într-o proporţie mare în Secţiile de Neurochirurgie şi sunt tratate fie endovascular, fie neurochirurgical. La nivelul anului 2021, următoarele centre aveau capacitatea de a efectua tratament endovascular pentru pacienţii cu HSA prin ruptură anevrismală: 1. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti 2. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias 3. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Bucureşti 4. Spitalul Clinic de Urgenţă Nicolae Oblu Iaşi 5. Spitalul Judeţean de Urgenţă Mureş 6. Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara 7. Spitalul Bagdasar Arseni. Postulând un număr mediu de 600 de HSA tratate anual prin tehnici endovasculare, cele 6 centre ar trebui să trateze cca 100 de pacienţi cu HSA anual. Aşadar, în acest moment, capacitatea centrelor existente de a trata endovascular HSA este suficientă, nefiind necesară includerea urgentă de noi centre în AP AVC-Ac pentru această patologie. Este însă necesară asigurarea finanţării adecvate pentru tratamentul acestei patologii, pentru a putea trata minim 1000 de anevrisme cerebrale rupte/an. De asemenea, este necesară dezvoltarea compartimentelor / secţiilor de Terapie Acută Neurologică în care să fie spitalizaţi şi îngrijiţi pacienţii cu hemoragie subarahnoidiană. Totodată, este necesara asigurarea infrastructurii necesare supravegherii şi tratării complicaţilor HSA, respectiv hidrocefalie acută, subacută şi diagnosticarea precoce a vasospasmului cerebral, precum şi crearea de posturi specializate de neurologi cu pregătire în terapie acută neurologică. 1.5.4. Tratamentul de prevenţie primară şi secundară al stenozei de arteră carotidă internă Stenoza carotidiană semnificativă hemodinamic reprezintă un important factor de risc şi o cauză de AVC ischemic. Dacă ne folosim de prevalenţa generală raportată în populaţia caucaziană de aproximativ 1,5% din populaţie, rezultă că în România sunt aproximativ 250.000 de stenoze semnificative hemodinamic. Scopul tratamentului stenozei de carotidă este reducerea riscului de AVC recurent şi deci de reducere a morbidităţii şi dizabilităţii create de acesta. Din punct de vedere al organizării sistemului de sănătate, tratamentul stenozelor carotidiene, simptomatice sau asimptomatice, ar trebui efectuat în echipa mixtă, din care ar trebui obligatoriu să facă parte un medic neurolog care să aprecieze oportunitatea tratamentului de revascularizare. Din punct de vedere al opţiunilor terapeutice, centrele care tratează pacienţii cu stenoze carotidiene simptomatice, ar trebui să încurajeze tratamentul stenozei simptomatice în primele 14-30 zile de la apariţia simptomelor, pentru avea maximul de beneficiu şi minimul de risc aferent procedurii. Rambursarea nediferenţiată a procedurilor, mai frecvent chirurgicale, pentru stenoze simptomatice, la mai mult de 3 luni de la apariţia simptomelor, poate determina irosirea unor resurse bugetare importante şi efectuarea de gesturi terapeutice care survin prea târziu. 1.5.5. Tratmentul anevrismului nerupt Prevalenţa anevrismelor cerebrale în populaţie este de aproximativ 3-5% ceea ce ar implica că în România sunt aproximativ 510-800.000 mii de anevrisme cerebrale la o populaţie de 17 milioane de locuitori. Totuşi, nu toate anevrismele sunt simptomatice şi puţine sunt descoperite, majoritatea incidental. Nu toate necesită tratament, dar toate necesită supraveghere medicală. În Germania au fost tratate aproximativ 90.000 de anevrisme; dintre acestea 62% au fost tratate prin tratament endovascular şi 35% prin tratament chirurgical. Studiile arata că tratamentul endovascular este asociat cu dizabilitate mai redusă şi un grad mai mare de independenţă funcţională. Tratamentul anevrismelor cerebrale nerupte poate fi efectuat atât prin chirurgie deschisă "clipping" cât şi prin tehnici endovasculare. Costurile tratamentului endovascular sunt semnificativ mai crescute, dacă se ia în considerare costul iniţial al procedurii, însă rata mult mai redusă de complicaţii şi durata de spitalizare redusă, de aproximativ 48 de ore, precum şi reinserţia socială rapidă, conduc ca din punct de vedere al costurilor indirecte tratamentul endovascular să fie net superior tratamentului prin chirurgie deschisă, motiv pentru care în majoritatea ţărilor dezvoltate acesta s-a impus ca tratament de elecţie. Tratamentul anevrismelor cerebrale nerupte se impune la anumiţi pacienţii în urma efectuării unor scoruri specifice pentru riscul de ruptură şi implica prevenirea HSA cu consecinţele ei devastatoare menţionate mai sus, precum şi tratarea unor complicaţii compresive locale ale unor anevrisme gigante. În acest moment, finanţarea tratamentului endovascular al anevrismelor nerupte se efectuează prin Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - Subprogramul de Radiologie Intervenţională subpunctul a) terapia afecţiunilor cerebrovasculare. În România se tratează anual sub 400 de anevrisme prin tratament endovascular dintre care majoritatea sunt rupte, întrucât programul naţional al CNAS nu asigură fondurile necesare prevenţiei rupturii unui anevrism cerebral prin embolizare. Majoritatea centrelor incluse în acest program nu îşi pot desfăşura activitatea şi au liste de aşteptare de peste 50 de pacienţi, din cauza lipsei unui buget adecvat. 1.5.6. Resursa umană în tratamentul bolilor cerebrovasculare În România, tratamentul endovascular al pacienţilor cu AVC ischemic acut este realizat majoritar de medici specialişti radiologi cu Atestat de pregătire complementară în Radiologia Intervenţională Terapeutică - nivel 2 (avansat). Numărul acestor medici specialişti radiologi este insuficient, comparativ cu numărul de specialişti necesar pentru a putea asigura tratamentul unui procent semnificativ mai mare de pacienţi cu AVC ischemic acut eligibili pentru tratament endovascular. De asemenea, numărul limitat al acestor specialişti nu permite funcţionarea centrelor de tratament endovascular 24 ore din 24, 7 zile din 7, întrucât gărzile nu ar putea fi asigurate decât în condiţiile unui sacrificiu personal semnificativ, cu un număr foarte mare de ore lucrate lunar, un efort ce nu poate fi admis ca soluţie pe termen lung pentru construirea unui sistem de sănătate modern şi care contravine normativelor legale de lucru în condiţiile expunerii la radiaţii. Neuroradiologia intervenţională este un domeniu complex, ce include numeroase proceduri cu grade diferite de dificultate, iar pentru dobândirea unei experienţe adecvate în realizarea acestor proceduri este necesar un interval lung de timp şi pregătire în centre dedicate cu diferite profile de activitate. În consecinţă, pentru a facilita pregătirea specialiştilor necesari care să poată asigura tratamentul unui număr mai mare de pacienţi cu AVC ischemic acut prin proceduri endovasculare, specialişti care să asigure de asemenea funcţionarea unor noi centre de tratament endovascular în cadrul AP AVC-ac, este necesară dezvoltarea continuă a Atestatului de Studii Complementare în Neuroradiologie Intervenţională (Nivel 1 şi Nivel 2), înfiinţat în octombrie 2023. Întrucât domeniul Neuroradiologiei Intervenţionale este foarte dezvoltat în celelalte ţări ale UE, iar Societăţile Profesionale de Neuroradiologie Intervenţională din Europa (EBNI, ESMINT) au dezvoltat un set de criterii necesare pentru obţinerea unui Atestat European de Competenţă în Neuroradiologia Intervenţională, recunoaşterea acestui atestat în România şi echivalarea lui cu Atestatul de Studii Complementare în Neuroradiologie Intervenţională obţinut pe teritoriul României va duce la creşterea mai rapidă a numărului de specialişti experimentaţi în tratamentul endovascular al AVC acut. În plus, pentru a avea certitudinea că medicii specialişti radiologi cu Atestat de pregătire complementară în Radiologia Intervenţională Terapeutică - nivel 2 (avansat), care îşi desfăşoară activitatea în centre care nu sunt specializate în tratamentul patologiei cerebrovasculare, pot efectua în siguranţă proceduri de tratament intervenţional a AVC acut, aceştia trebuie să facă dovada îndeplinirii unui set de criterii înainte de a putea efectua proceduri de tratament intervenţional pentru pacienţii cu AVC acut. SNBCC trebuie să includă şi planuri pentru ameliorarea terapiei hemoragiilor intracerebrale prin tehnici minim invazive, creşterea numărului de intervenţii de decompresie, şi bineînţeles îngrijirea pacientului cu AVC acut, indiferent dacă a fost sau nu beneficiarul unei intervenţii de revascularizare. 1.6. Reabilitarea cardiovasculară şi reabilitarea accidentelor vasculare cerebrale în România 1.6.1. Reabilitarea cardiovasculară Reabilitarea bolnavilor cardiovasculari este o activitate de prevenţie secundară a bolilor cardiovasculare. Antrenamentul fizic, respectiv reabilitarea fizică a bolnavilor cardiovasculari, este numai o componentă a prevenţiei secundare, care conţine şi alte măsuri de modificare a stilului de viaţă, abandonarea fumatului, măsuri de modificare a dietei. Peste tot în lume s-a dovedit că activitatea fizică şi reabilitarea preventivă a bolnavilor cardiovasculari: reabilitare fizică, asistenţă psihologică, dietă, contribuie substanţial la creşterea capacităţii de efort a bolnavului, la integrarea lui în societate, la reducerea costurilor asistenţei medicale şi la prelungirea vieţii. De aceea, această activitate este considerată nu numai utilă, ci şi cost eficientă. Ghidurile Societăţii Europene de Cardiologie (ESC) recomandă ca majoritatea bolnavilor cardiovasculari, dar în special cei după sindroame coronariene acute, intervenţii chirurgicale pe cord, sau insuficienţă cardiacă, să fie incluşi în programe de reabilitare cardiovasculară şi de antrenament fizic. La nivel de management integrat de caz în reabilitarea cardiovasculară, ESC recomandă modelul format dintr-o echipă multidisciplinară, în cadrul căreia membrii echipei au formări profesionale şi arii de expertiză diferite şi al cărei coordonator medical al programului este medicul cardiolog. Astfel, ghidul de Diagnostic şi Management al Sindroamelor Coronariane Cronice al ESC din anul 2024 recomanda programele complete de reabilitare cardiacă, prin echipe multidisciplinare, care vizează îmbunătăţirea celor 5 elemente cheie asociate unui stil de viaţă sănătos: exerciţiul fizic, renunţarea la fumat, dieta adecvată, controlul greutăţii şi consiliere psihologică. Ghidul de Insuficienţă Cardiacă al ESC din anul 2021 include reabilitarea cardiacă ca recomandare de prima linie, cu scopul de îmbunătăţire a capacităţii de efort, de creştere a calităţii vieţii şi de scădere a episoadelor de respitalizare. Intervenţia supervizată prin exerciţii fizice pe o perioadă de 12-24 săptămâni conduce la îmbunătăţiri semnificative la nivelul metabolismului muscular şi a funcţiei vasculare la pacienţi cu insuficienţă cardiacă. În cazul pacienţilor cu transplant de cord, înrolarea acestora într-un program de reabilitare cardiacă determina scăderea riscului cardiovascular asociat terapiei imunosupresive şi controlul factorilor de risc. Ghidul de Prevenţie al Bolilor Cardiovasculare al ESC din anul 2021 recomandă a se lua în considerare şi programele de reabilitare la domiciliu prin telemonitorizare deoarece, conform ultimelor studii, aceste programe prezintă efecte similare programelor de reabilitare cardiacă în persoană. Datele studiului EuroCaReD, în care au fost analizate programele de reabilitare din 12 ţări din Europa, au arătat că cea mai frecventă indicaţie este cea de reabilitare a bolnavilor cu cardiopatie ischemică (83%), urmata de sindroamele coronariene acute (40%), angioplastia coronariană electivă (22%), by- pass aorto-coronarian (CABG) (19%). Reabilitarea în sindroamele coronariene acute se aplică în procente mari în ţări precum Elveţia (79%), Portugalia (62%) şi Germania (61%). Reabilitarea după angioplastia coronariană electivă este indicată mai ales în Grecia (37%), Austria (36%) şi Spania (32%). O altă situaţie deosebit de importantă este reabilitarea post CABG, de care beneficiază pacienţii din Croaţia şi Rusia în procente similare (36%). În schimb, reabilitarea într-o afecţiune extrem de importantă, insuficienţa cardiacă cronică, s-a realizat, per ansamblu, într-un procent extrem de scăzut (4%). Durata reabilitării a variat de la 3 până la 24 de săptămâni, iar numărul total de sesiuni de la 30 la 196. Aderarea la programul pacienţilor după internare a fost ridicată, de 85%. Doar 9% dintre aceşti bolnavi au fost incluşi în programe de reabilitare pe termen lung. Conform datelor EuroCaReD, situaţia din România a fost următoarea în ceea ce priveşte reabilitarea bolnavilor cu diferite afecţiuni cardiovasculare: 1,2% cu angină instabilă, 25,6% cu sindroame coronariene acute, 14,3% cu angioplastie coronariană electivă, 17,3% cu by-pass aorto-coronarian şi 10,1% cu insuficienţă cardiacă. Persoanele cu BCC au nevoie de sprijin continuu pentru a trăi bine şi pentru a-şi reduce riscurile de respitalizare. Tocmai de aceea, de la primul episod acut, aceşti pacienţi ar trebui să fie incluşi în programe de fază 0 într-un continuum până la programe de faza 3. Accesul la servicii de reabilitare cardiovasculară pot reduce în mod semnificativ riscurile unui episod ulterior. Este imperativ să creştem accesul pacienţilor eligibili la programele de reabilitare cardiovasculară. În România, reabilitarea cardiovasculară nu este reglementată legal. Reabilitarea medicală reglementată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1221/2010 privind aprobarea ghidului de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală, completată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 361/2013 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.222/2010 privind aprobarea ghidului de practică medicală pentru specialitatea reabilitare medicală, cu modificările ulterioare, prezintă modul de organizare a activităţi specialităţii, însă nu cuprinde informaţii specifice despre reabilitarea cardiovasculară şi despre modul în care aceasta trebuie desfăşurată. În România, prevenţia secundară a bolilor cardiovasculare este condusă şi realizată de cardiologi şi de asemenea, antrenamentul fizic al bolnavilor cardiovasculari este o activitate indicată de cardiologi şi desfăşurată în centre specializate de cardiologie ambulatorie sau spitale, respectiv: secţiile de Recuperare Cardio-Pulmonară din Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Cluj şi Spitalul de Boli Cardiovasculare Covasna. În prezent, reabilitarea cardiovasculară se realizează în sistemul public decontat de CNAS în 6 centre regionale de cardiologie din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Târgu Mureş, Timişoara şi Covasna. În ultimii ani au apărut şi unităţi private ce desfăşoară programe de reabilitare, cu spitalizare sau ambulatorii, însă nu există la momentul actual o statistică cu privire la numărul acestora, numărul de pacienţi care au desfăşurat reabilitare cardiacă, tipul programelor desfăşurate şi durata acestora. În toate centrele, reabilitarea cardiovasculară constă în măsuri de prevenţie secundară oferite de o echipă multidisciplinară. Clinica de Recuperare Cardiovasculară a Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi are 45 de paturi. Spitalul de Cardiologie Covasna este singurul spital de cardiologie situat într-o staţiune balneoclimaterică de profil. Aici se desfăşoară programe de reabilitare de fază 2 şi 3; spitalul are 695 paturi. Aici există singura secţie de cardiopediatrie cu profil de reabilitare cardiovasculară din România. Clinica de Reabilitare Cardiovasculara Timişoara are 33 paturi internare continua şi 15 paturi internare de zi. În clinică, sunt încadraţi bolnavi în programe de reabilitare de faza 1 după revascularizare miocardică, intervenţională sau chirurgicală, şi după protezare valvulară. De asemenea, se desfăşoară programe individualizate de faza 2 pentru pacienţi cu angina pectorală de efort stabilă sau insuficienţă cardiacă. Clinica de Cardiologie - Recuperare Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea pe un număr de 89 de paturi. Secţia Clinică de Recuperare Cardiovasculară Târgu Mureş are în structura sa un număr de 25 de paturi. Avantajele reabilitării în spital sunt: precocitatea reabilitării, siguranţa antrenamentului fizic, intensitatea crescută a efortului, progresia rapidă a intensităţii efortului, aderenţa crescută a categoriilor de bolnavi cu risc, monitorizarea atentă a bolnavilor, tratamentul prompt al accidentelor, complicaţiilor, precum şi aderenţa crescută la terapia medicamentoasă şi la măsurile de prevenţie secundară. Există însă şi o serie de dezavantaje: centrele spitaliceşti nu pot cuprinde totalitatea bolnavilor care necesită reabilitare, costul reabilitării intraspitaliceşti este mai mare decât al celei ambulatorii şi aplicată tuturor bolnavilor ar însemna un efort financiar enorm pentru comunitate. Ea nu permite bolnavilor desfăşurarea unei activităţi profesionale concomitente, respectiv reintegrarea rapidă în activitatea profesională. Nu în ultimul rând, trebuie luat în considerare impactul psihologic negativ asupra bolnavilor internaţi. Barierele legate de includerea în programele de reabilitare se referă la indicaţiile în număr redus a reabilitării de către medici. Din păcate, puţini medici recomandă pacienţilor să urmeze un program de reabilitare, în ciuda beneficiilor cunoscute. În studiul EUROASPIRE III, în România, mai puţin de 10% dintre pacienţii eligibili au urmat programe de reabilitare cardiovasculară. O altă barieră este reprezentată de aderenţa scăzută la programele de reabilitare. Cauzele sunt reprezentate de distanţa mare faţă de centrele de reabilitare, existenţa unui număr mic de astfel de centre, intervalul de timp lung până la programare. 1.6.2. Reabilitarea accidentelor vasculare cerebrale Afecţiunile neurologice reprezintă o cauză foarte importantă de mortalitate şi dizabilitate la nivel naţional. Eforturile terapeutice de lungă durată, în scopul ameliorării dizabilităţii asociate bolilor neurologice, sunt coordonate printr-o ramură specializată a disciplinei de reabilitare, medicină fizică şi balneologie: reabilitarea neurologică. Reabilitarea creierului, proces care depinde de neuroplasticitatea ţesutului nervos, poate fi stimulată prin intervenţii farmacologice, activitate fizică şi cognitivă, stimulare electromagnetică, susţinere psihologică, prin adaptarea mediului şi prin combinaţii ale acestor intervenţii. Din această perspectivă, continuarea tratamentelor iniţiate în faza acută este esenţială. Scopul reabilitării în cazul bolilor cerebrovasculare este restabilirea cât mai mult posibil a funcţiei sistemului nervos, optimizarea activităţilor zilnice şi realizarea participării sociale la cel mai înalt nivel posibil. În abordările moderne de reabilitare, acest proces se bazează pe noţiunea de neuroplasticitate. În fiziologie, plasticitatea înseamnă o schimbare a sistemului nervos central datorită informaţiilor. Creierul nu este "fixat", ci se schimbă pe tot parcursul vieţii datorită experienţelor şi impresiilor; noi conexiuni se formează continuu între neuroni. Această învăţare este obiectul central al reabilitării, chiar şi după mulţi ani după un accident vascular cerebral. Pentru a beneficia de uriaşa capacitate de reabilitare şi de adaptare a creierului la condiţiile patologice prin mecanisme neuroprotectoare şi neurorestaurative, este imperios necesară intervenţia imediată, continuă şi comprehensivă asupra pacientului. Neuroreabilitarea reprezintă îmbinarea între neuroştiinţele cu aplicabilitate clinică şi medicina de reabilitare. Acest domeniu de specialitate aduce beneficii atât în urgenţele cerebrale, precum accidentul vascular cerebral, traumatismul craniocerebral, cât şi în bolile cronice neurodegenerative. Activitatea în cadrul compartimentelor de neuroreabilitare necesită un plan de acţiune de durată, adaptat scopurilor biopsihosociale, stabilite de o echipa de îngrijire multidisciplinară, formată din medici, asistenţi, fizioterapeuţi, psihologi, pacient şi familia acestuia, tratamentul fiind monitorizat şi ajustat în funcţie de evoluţia pacientului. La nivel global există un număr mare de studii şi rapoarte care au confirmat atât eficacitatea clinică, cât şi cost-eficienţa reabilitării neurologice. Având în vedere natura finită a resurselor din sistemul public de sănătate, un aspect esenţial pentru evaluarea oportunităţii implementării programelor de reabilitare este reprezentat de costul acestor servicii. Astfel, în ciuda accentului important pe componenta de spitalizare şi necesitatea eforturilor pentru educarea şi formarea resurselor umane de specialitate, costul de reabilitare pentru pacienţii cu nevoi complexe este compensat rapid prin economisirea pe termen lung a costurilor indirecte societale şi directe privind îngrijirea pacienţilor. Cele mai convingătoare dovezi privind cost-eficienţa reabilitării neurologice au fost descrise pentru accidentul vascular cerebral şi pentru scleroza multiplă. Mai mult, literatura de specialitate confirmă beneficiile reabilitării neurologice în rândul adulţilor aflaţi în grupa de vârstă activă. Implementate printr-o echipă multidisciplinară condusă de un medic neurolog, neuroreabilitarea ajută la reducerea costurilor de invaliditate pentru servicii de sănătate şi sociale, pentru angajatori şi, în special, pentru persoanele cu handicap şi familiile acestora. La nivel naţional, deşi au existat progrese semnificative în tratamentul acut al patologiei cerebrovasculare prin introducerea şi extinderea acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut - AP-AVCAc, accesul la servicii integrate de reabilitare este deficitar, atât la nivelul infrastructurii şi resursei umane disponibile, cât şi din perspectiva modului în care sunt structurate şi finanţate astfel de interacţiuni în cadrul sistemului de asigurări de sănătate. Traseul pacienţilor cu AVC relevă faptul că doar o proporţie foarte mică dintre aceştia beneficiază de servicii de reabilitare în cadrul secţiilor de neurologie, aproximativ 30%, conform estimărilor centrelor care furnizează astfel de servicii. Existenţa unor centre dedicate reabilitării pacientului care a supravieţuit unui AVC ar degreva spitalele de urgenţă, supra-aglomerate în acest moment cu pacienţi cu dizabilităţi severe care nu pot fi externaţi.*13) *13) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36793744/ Pacienţii cu AVC se confruntă cu nevoi complexe, care necesită o abordare multidisciplinară. În primul rând, reabilitarea pacienţilor cu afecţiuni neurologice funcţională implică o combinaţie de fizioterapie, neuropsihologică, ocupaţională şi logopedică, intervenţii farmacologice şi dispozitive medicale pentru a ajuta pacientul să-şi recapete sau să compenseze abilităţile motorii, coordonarea, comunicarea şi cogniţia. Un alt aspect important este monitorizarea şi tratarea complicaţiilor medicale, cum ar fi infecţiile, malnutriţia şi prevenirea ulcerelor de presiune. De asemenea, este esenţial să se abordeze aspectele emoţionale şi psihologice, incluzând depresia, anxietatea şi adaptarea la noile limitări funcţionale. În cele din urmă, reintegrarea pacientului în comunitate şi asigurarea unui sprijin adecvat din partea familiei şi a serviciilor de îngrijire la domiciliu joacă un rol fundamental în promovarea unei calităţi a vieţii cât mai bune pentru pacient. Conform datelor publicate de organizaţia Stroke Alliance For Europe (SAFE), supravieţuitorii unui AVC aşteaptă prea mult timp să li se evalueze nevoile şi să înceapă tratamentul de reabilitare. În general, reabilitarea pe care o primesc nu este suficient de intensă, este prea scurtă şi adesea nu reuşeşte să abordeze problemele în curs, cum ar fi spasticitatea. Foarte puţini pacienţi primesc îngrijiri ulterioare. Pe termen lung, sprijinul este adesea inexistent.*14) *14) SAFE -STROKE ALLIANCE FOR EUROPE: The burden of stroke în Europe, 5. Rehabilitation And Long Term Support https://strokeeurope.eu/index/rehabilitation-and-lona-term-support În prezent, deşi sistemul de sănătate din România asigură unele servicii necesare pentru pacienţii cu AVC, acoperirea acestora este insuficientă şi limitată geografic, de obicei în oraşele mari şi în centrele universitare. Modul fragmentat în care sunt îngrijiţi pacienţii care au suferit un AVC în România plasează ţara noastră printre ultimele locuri în EU27 la nivelul mortalităţii tratabile prin bolile cerebrovasculare. Având în vedere povara epidemiologică şi economică imensă a patologiei AVC şi modului în care sunt trataţi aceşti pacienţi în cadrul sistemului de sănătate după externarea din reţeaua de spitalizare continuă, se impune înfiinţarea acţiunilor prioritare pentru îngrijirea pacienţilor critici cu accidente vasculare cerebrale acute în secţiile de neurologie. Este necesară de asemenea înfiinţarea/reorganizarea unor centre pentru pacienţii sever dizabilităţi, care necesită îngrijire de tip spital, pacienţi care nu pot fi preluaţi la domiciliu de către familii şi nici nu sunt acceptaţi de căminele de bătrâni obişnuite. Aceşti pacienţi cu stări vegetative, sindroame "locked-in" sau alte dizabilităţi severe post AVC stau luni de zile în secţiile de urgenţă, cu costuri enorme, şi blochează accesul pentru tratamentul acut al altor pacienţi. 1.7. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea (CDI) în domeniul BCC România alocă constant un procent modest pentru cercetare (0,5% din PIB) comparativ cu media statelor UE (2,3% din PIB) fapt care se evidenţiază şi în contribuţia pentru cercetare per locuitor (locul 28 din 28 state membre). În plus, alocarea de resurse pentru CDI în domeniul BCC este foarte mică, mult sub cea alocată pentru cancer. Pe plan internaţional, cercetarea în domeniul BCC cunoaşte o dezvoltare deosebită, majoritatea ghidurilor elaborate în ultimii ani recomandând priorităţile de cercetare interdisciplinară în acest domeniu. La acestea se adaugă preocupările pentru identificarea elementelor de genomică, proteomică sau metabolomică care să permită practicarea unei medicine personalizate în BCC. Infrastructura şi resursa umană aferentă cercetării în domeniul BCC, indiferent de tipul acesteia respectiv cercetare fundamentală, cercetare aplicată, cercetare translaţională, cercetare epidemiologică, este concentrată în cadrul Universităţilor de Medicină şi Farmacie, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare specifice, precum şi în cadrul Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe Medicale şi structurilor de cercetare afiliate acestora. Până în prezent, nu există o strategie comprehensivă de CDI în domeniul BCC, astfel că majoritatea entităţilor menţionate mai sus şi-au dezvoltat propriile direcţii de CDI. Sistemul public de CDI în sănătate are probleme de guvernanţă, finanţare şi infrastructură, care au ca rezultat o eficienţă şi o productivitate scăzută, cât şi o capacitate suboptimală de translatare a rezultatelor cercetării în practică. Cele mai performante instituţii în accesarea de fonduri de cercetare rămân universităţile, astfel încât există oportunitatea ca în continuare să se investească în structura de CDI a acestora, atât pentru cercetarea fundamentală, cât şi pentru cercetarea aplicată interdisciplinară, inclusiv prin constituirea de consorţii intersectoriale sub forma unor centre de excelenţă în CDI în domeniul BCC. Cercetarea în domeniul BCC reprezintă una dintre ariile majore de cercetare la nivel European, dovadă fiind susţinerea CDI în domeniul bolilor cronice netransmisibile în cadrul actualului Program European de Cercetare şi Inovare 2021-2027, care plasează sănătatea în cadrul celor patru domenii majore de interes. Cu toate acestea, în România accesarea fondurilor de CDI pentru BCC de la nivelul UE este constant deficitară. Cercetarea în domeniul BCC se axează pe cercetarea fundamentală, cercetarea clinică şi cercetarea epidemiologică. Are obiectivul principal de a translata rezultatele cercetării fundamentale în domeniul clinic : cercetarea translaţională şi interdisciplinară. În acest sens, dezvoltarea studiilor clinice de fază II-IV în domeniul BCC este foarte importantă, având o contribuţie directă la reducerea impactului negativ major al BCC în dizabilitate şi mortalitate evitabilă. O alta direcţie importantă de cercetare în domeniul BCC sunt studiile epidemiologice de la nivel naţional (registrele de boli), integrate în sistemul internaţional de cercetare. Ele permit, pe lângă activităţile de CDI în domeniul BCC, realizate inclusiv prin intermediul inteligenţei artificiale, furnizarea de date pentru evaluarea calităţii actului medical, precum şi pentru planificarea, dimensionarea şi finanţarea acţiunilor prioritare şi a programelor naţionale din domeniul BCC. Calitatea registrelor de boli din România variază. Unele registre au fost dezvoltate cu suport tehnic şi financiar din zona academică, a societăţilor profesionale sau a industriei, atingând un anumit nivel de reprezentativitate la nivel populaţional. Cu toate acestea, există şi multe registre care fie lipsesc, sau au nevoie de îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte colectarea, analiza şi raportarea datelor. Printre acestea se numără şi registrele dedicate BCC. Provocările includ lipsa de resurse, infrastructura IT învechită, precum şi nevoia de formare continuă a personalului. De asemenea, interoperabilitatea dintre diferitele registre şi sisteme de sănătate rămâne o problemă, limitând capacitatea de a realiza analize complexe la nivel naţional. România, prin intermediul Societăţii Române de Cardiologie, face parte din programul EuroHeart al Societăţii Europene de Cardiologie (ESC). Prin acest program, în România s-a adaptat şi implementat platforma utilizată de registrele de boli din Suedia. Primul registru cu caracter naţional care foloseşte platforma Europeană şi variabilele recomandate de către ESC este Registrul Naţional de Sindroame Coronariene Acute (SCA). Acest registru a debutat în urma cu 2 ani şi a inclus peste 6.500 de pacienţi cu SCA. Analiza datelor a permis încercarea de optimizare a protocoalelor şi a algoritmelor din domeniul tratamentului SCA. Se impune extinderea acestui registru la nivelul tuturor unităţilor sanitare finanţate din fondurile publice, dezvoltarea de noi registre în domeniul BCC (principalele domenii fiind intervenţiile costisitoare şi bolile grave), precum şi asigurarea finanţării registrelor pe termen lung din fonduri publice. Pentru pacienţii cu accidente vasculare cerebrale (AVC) există la acest moment 2 registre utilizate la nivel naţional. Primul registru priveşte pacienţii incluşi în Acţiunea Prioritară pentru Managementul pacienţilor cu AVC, incluzând doar pacienţii care beneficiază de măsuri de revascularizare prin tromboliză şi/sau trombectomie. Înregistrarea pacienţilor în acest registru este obligatorie, pe baza acestuia elaborându-se rapoartele anuale, precum şi bugetele pentru programul naţional. Registrul aparţine Societăţii de Neurologie din România, funcţionează din anul 2014 şi include peste 10.000 de pacienţi care au beneficiat în acest interval de revascularizare farmacologică sau mecanică. Cel de-al doilea registru este unul internaţional, numit "Res-Q - Registry of Stroke Care Quality". Acesta este elaborat de Organizaţia Europeană pentru AVC (ESO - "European Stroke Organization") şi urmăreşte înregistrarea tuturor pacienţilor cu AVC la nivel European într-un registru unic. Datele colectate pot fi analizate comparativ la nivelul ţărilor participante. Întrucât eforturile de a înregistra toţi pacienţii cu AVC sunt considerabile, iar România nu beneficiază de o infrastructură administrativă care să susţină acest demers, s-a stabilit ca datele să fie înregistrate pentru o singură lună pe an. România s-a alăturat acestui demers în anul 2017. În cei 7 ani de participare au fost înrolaţi peste 12.500 de pacienţi. Analiza datelor a permis obţinerea pentru prima oară a unei imagini de ansamblu la nivel naţional privind pacienţii cu AVC. Astfel, mortalitatea intraspital se menţine crescută, în jurul valorii de 20% pentru toate AVC, cu un scor modificat Rankin la externare median de 3 puncte, relevând pacienţi care prezintă sechele importante şi care necesită asistenţă pentru desfăşurarea activităţilor de zi cu zi. O importanţă deosebită o are abordarea intersectorială a CDI în domeniul BCC. Abordarea intersectorială implică aducerea împreună a expertizei din diferite domenii pentru a dezvoltă soluţii inovatoare şi eficiente, domenii precum ştiinţele biologice, ingineria biomedicală, informatica, matematica, psihologia, economia şi politicile publice. Prin colaborarea între specialiştii din aceste domenii se pot dezvolta noi instrumente şi tehnologii pentru diagnosticarea şi tratamentul BCC, precum şi noi abordări în prevenirea acestora. Printre oportunităţile de cercetare intersectorială se numără dezvoltarea de instrumente şi tehnologii noi pentru diagnosticarea şi tratamentul BCC, îmbunătăţirea gestionării pacienţilor cu aceste boli şi dezvoltarea de strategii de prevenire a acestora. De asemenea, cercetarea intersectorială ajută la identificarea factorilor de risc asociaţi cu aceste boli şi la dezvoltarea de politici publice mai eficiente pentru a aborda aceste probleme de sănătate publică. Există numeroase oportunităţi de cercetare intersectorială care pot contribui la prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul BCC. Aceste oportunităţi includ, printre altele: - Dezvoltarea de noi tehnologii şi metode de prevenire, screening al factorilor de risc şi predispoziţiei genetice la BCV, diagnosticare corectă şi timpurie, monitorizare şi asigurarea de tratament adecvat, inclusiv cu terapii inovatoare; – Controlul factorilor de risc şi al cauzelor bolilor; – Accesul la analizele şi investigaţiile diagnostice necesare, inclusiv în regim ambulator; – Dezvoltarea de politici publice mai eficiente; – Abordarea aspectelor sociale şi comportamentale ale bolilor. SNBCC poate sprijini cercetarea intersectorială prin intermediul următoarelor iniţiative: - Crearea de programe şi iniţiative publice care promovează colaborarea între cercetători, inclusiv în cadrul unor consorţii; aceste programe şi iniţiative includ finanţarea cercetării intersectoriale, organizarea de conferinţe şi workshop-uri, precum şi crearea de reţele de cercetare. – Alocarea de fonduri pentru finanţarea cercetării intersectoriale, precum şi pentru dezvoltarea de tehnologii şi instrumente noi pentru identificarea precoce, prevenirea şi tratarea BCC. – Încurajarea colaborării între instituţiile de cercetare şi industrie, în vederea dezvoltării de soluţii mai eficiente şi mai sustenabile pentru prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea şi asigurarea tratamentului adecvat al BCC. – Crearea de politici publice în domeniul BCC. Partenerii din diverse sectoare pot juca un rol crucial în dezvoltarea şi implementarea soluţiilor intersectoriale pentru combaterea BCC. Aceşti parteneri includ, printre altele, universităţile, institutele de cercetare, industria, ONG-urile şi organizaţiile guvernamentale. Universităţile şi institutele de cercetare joacă un rol important în dezvoltarea şi implementarea soluţiilor intersectoriale, prin intermediul cercetării şi dezvoltării de tehnologii şi metodologii noi. De asemenea, universităţile sunt implicate în pregătirea şi formarea viitoarelor generaţii de cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii şi specialişti în politică publică. Industria joacă un rol important în dezvoltarea şi implementarea soluţiilor intersectoriale, prin intermediul cercetării şi dezvoltării de noi tehnologii şi instrumente pentru diagnosticarea şi tratamentul BCC. De asemenea, industria contribuie la dezvoltarea de soluţii de prevenire, precum şi la îmbunătăţirea accesului la tratament şi îngrijire medicală pentru pacienţi. ONG-urile joacă un rol important în dezvoltarea şi implementarea soluţiilor intersectoriale prin intermediul activismului social şi politic şi prin promovarea educaţiei şi conştientizării publice. De asemenea, aceste organizaţii contribuie la dezvoltarea de programe de prevenire şi de sprijin pentru pacienţi şi familiile acestora. Organizaţiile guvernamentale joacă un rol important în dezvoltarea şi implementarea soluţiilor intersectoriale prin intermediul politicii publice şi a programelor de finanţare a cercetării. Principalele obiective generale ale Planului Strategic 2023-2030 al European Heart Network, adaptate în contextul SNBCC, sunt: a. Creşterea finanţării cercetării în domeniul BCC; b. Dezvoltarea de centre de excelenţă în cercetarea colaborativă şi interdisciplinară, în cadrul unor consorţii, în domeniul BCC; c. Creşterea cercetării în domeniul determinanţilor sociali şi de mediu al BCC; d. Creşterea cercetării în domeniul constituirii şi analizei bazelor mari de date, inclusiv a registrelor specifice de boală, pentru argumentarea politicilor sanitare; e. Creşterea cercetării în vederea stabilirii determinanţilor biomedicali clinici, imagistici, paraclinici, biomarkeri ai BCC; f. Creşterea atragerii de studii clinice de faza 2-4 în domeniul BCC, cu implicarea directă a experţilor naţionali în elaborarea, desfăşurarea, publicarea şi implementarea acestor studii; g. Implicarea pacienţilor în activităţile de CDI din domeniul BCC. Principalele ţinte operaţionale în domeniul CDI în domeniul BCC, conform recomandărilor la nivel European, sunt: 1. Cel puţin triplarea finanţării CDI în domeniul BCC; 2. Dezvoltarea a cel puţin 5 centre de excelenta în cercetarea colaborativă şi interdisciplinară, în cadrul unor consorţii, în domeniul BCC; 3. Stabilirea Statutului Cercetătorului în domeniul "Sănătate", cu creşterea atractivităţii cercetării în domeniul BCC; 4. Cel puţin dublarea numărului de studii clinice de fază 2-4 din domeniul BCC; 5. Dezvoltarea de noi registre în domeniul BCC, precum şi asigurarea finanţării registrelor pe termen lung din fonduri publice. 1.8. Nevoia dezvoltării unui sistem integrat de informaţii de sănătate pentru prevenirea şi îngrijirea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare Scopul final al analizei datelor din sănătate, respectiv servicii medicale sau date clinice este de a îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale, de a dezvolta intervenţii de sănătate publică informate şi de a creşte accesibilitatea şi eficienţa furnizării de îngrijiri. Colectarea datelor digitale în sănătate trebuie să fie structurată şi standardizată pentru a obţine analize şi raportări de înaltă calitate a furnizării de servicii. Datele trebuie colectate o singură dată şi utilizate în mai multe scopuri şi în mod repetat. Uniunea Europeană (UE) a confirmat importanţa datelor digitale de sănătate şi utilizarea lor primară şi secundară prin adoptarea unui regulament de înfiinţare a spaţiului european de date privind sănătatea (EHDS). EHDS este un ecosistem specific sănătăţii, format din reguli, standarde şi practici comune, infrastructuri şi un cadru de guvernanţă. Acesta are ca scop creşterea implicării persoanelor prin accesul digital sporit şi controlul asupra datelor lor electronice de sănătate cu caracter personal, la nivel naţional şi la nivelul UE, promovând o piaţă unică pentru sistemele electronice de evidenţă medicală, dispozitivele medicale relevante şi inteligenţa artificială. De asemenea, EDHS oferă o configuraţie eficientă şi de încredere pentru utilizarea datelor de sănătate pentru CDI, precum şi pentru elaborarea politicilor şi activităţilor de reglementare prin utilizarea secundară a datelor. România, asemenea altor ţări europene, a recunoscut importanţa registrelor de boli ca instrumente esenţiale în monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pacienţilor, precum şi în formarea politicilor de sănătate bazate pe dovezi. Aceste registre colectează, analizează şi raportează date despre anumite boli, condiţii sau proceduri, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra indicatorilor epidemiologici, rezultatelor tratamentelor şi siguranţa unor intervenţii. În prezent, există trei fluxuri primare de colectare şi analiză a datelor pentru luarea deciziilor în domeniul sănătăţii în România, conduse de MS, CNAS şi Institutul Naţional de Sănătate Publică cu departamentele sale, inclusiv Centrul Naţional de Statistică în Sănătate Publică. Pe baza acestor date colectate, deciziile privind furnizarea de servicii de sănătate, finanţarea asistenţei medicale, precum şi privind politicile de sănătate, sunt luate în consecinţă. CNAS şi MS colectează date la nivel judeţean prin Casele de Asigurări de Sănătate şi prin Direcţiile de Sănătate Publică. Un centralizator important de date este Institutul Naţional de Statistică care consolidează şi analizează datele colectate din teritoriu pentru a publica statistici şi indicatori despre starea de sănătate a populaţiei din România. INS colectează statistici de sănătate, calculează indicatori derivaţi, îi transpune în sistemul standard european şi îi trimite către entităţi externe precum Eurostat, OECD şi OMS. Toate fluxurile principale de colectare a datelor şi serviciile analitice au fost construite în scopuri diferite, folosind măsuri dedicate de captare şi raportare a datelor specifice fiecărei instituţii. Acest lucru a condus la construirea unor baze de date care nu permit interoperabilitate, multe din informaţiile colectate de acestea fiind deseori duplicate. Colectarea şi utilizarea eficientă a datelor este esenţială în gestionarea modernă a analizei datelor de sănătate. Acest lucru necesită o guvernare clară a măsurilor de analiză a datelor, structuri şi standarde convenite de captare şi partajare a datelor digitale, reglementări legale care permit gestionarea datelor digitale, măsuri de securitate şi confidenţialitate, precum şi de arhitectură şi sisteme avansate de tehnologie a informaţiei care sprijină colectarea şi partajarea datelor digitale. Astfel, cadrul şi sistemele de analiză a datelor de sănătate din România pe care le va implementa SNBCC sunt aliniate cu EHDS şi, în acelaşi timp, iau în considerare proiectele de sănătate digitală deja implementate în România. 1.9. Ţinte operaţionale la nivel naţional pentru 2030, în baza reperelor Europene 1.9.1. Prevenţia primară a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare Consensul European de la Cork (Irlanda), elaborat în februarie 2004, stipulează măsurile ce trebuie să fie aplicate la nivel populaţional în fiecare ţară europeană pentru promovarea sănătăţii cardiovasculare. Cele mai importante măsuri se referă la modificarea stilului de viaţă, după cum urmează: Măsuri recomandate pentru reducerea fumatului: a. interzicerea reclamelor publicitare pentru tutun/ţigări şi a derivatelor acestora; b. creşterea taxelor privind produsele de tutun, ţigări, precum şi a derivatelor acestora; c. completarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice; d. obligativitatea menţionării efectelor nocive ale tutunului pe toate produsele ce conţin tutun sau derivate ale acestuia; e. suplimentarea finanţării destinată programelor de promovare a sănătăţii şi de renunţare la fumat. Măsuri recomandate pentru optimizarea dietei: a. promovarea înlocuirii grăsimilor trans- şi saturate din compoziţia alimentelor, cu grăsimi mono- şi polinesaturate; b. aprovizionarea corespunzătoare a pieţei de desfacere cu fructe şi legume şi încurajarea accesului populaţiei la aceste produse; c. reducerea conţinutului de sare, zahăr şi grăsimi în produsele alimentare; d. reducerea vânzării alimentelor şi băuturilor nesănătoase către copii, cu promovarea alimentaţiei sănătoase în şcoli; e. combaterea consumului de alcool, prin dezvoltarea unei legislaţii specifice. Măsuri recomandate pentru promovarea activităţii fizice: a. conştientizarea importanţei activităţii fizice în prevenţia cardiovasculară; b. informarea opiniei publice asupra rolului benefic al activităţii fizice, chiar şi de intensitate scăzută, ce poate fi atinsă prin activităţi integrate în viaţa cotidiană; c. elaborarea de mijloace şi metode de promovare a activităţii fizice cu caracter comunitar, care să permită accesul direct al tuturor categoriilor populaţionale, indiferent de vârstă, etnie, stare socială; d. conceperea unor proiecte de modificare a infrastructurii existente, în scopul integrării activităţii fizice în viaţa de zi cu zi: deplasarea la locul de muncă pe jos sau cu bicicleta, posibilitatea efectuării activităţii fizice la locul de muncă; e. construirea de facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor fizice sportive şi recreative, destinate atât participării individuale a membrilor comunităţii cât şi a întregii familii; f. elaborarea de programe şcolare şi de instruire care să promoveze activităţile fizice cu caracter necompetiţional şi să dezvolte abilităţile şi deprinderile necesare unei vieţi active din punct de vedere fizic; g. încurajarea vârstnicilor şi a altor categorii cu risc cardiovascular crescut să participe la activităţi fizice special destinate lor, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a independenţei în acţiunile cotidiene; h. crearea unor programe sportive speciale pentru persoanele cu dizabilităţi fizice; i. măsuri de combatere a poluării aerului, precum şi a poluării fonice, în special în marile oraşe, în vederea creării unui mediu sănătos pentru activităţi fizice. Măsuri recomandate pentru controlul factorilor psihosociali: măsuri de combatere a privării de somn, a stresului şi a depresiei. Măsuri pentru combaterea obezităţii, hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, dislipidemiilor, bolii cronice de rinichi: a. promovarea şi implementarea ghidurilor internaţionale pentru managementul acestor factori de risc cardiovascular, precum şi a ghidurilor multidisciplinare (cardiologie/diabet/neurologie); b. promovarea şi susţinerea acţiunilor de educaţie medicală continuă în rândul personalului medico-sanitar; c. campanii de sănătate publică şi programe educaţionale de conştientizare a factorilor de risc ai BCC şi a programelor de prevenţie cardiovasculară. d. operaţionalizarea programului de screening a riscului cardio- şi cerebrovascular, diabet, boli renale, inclusiv a hipercolesterolemiei, factorilor metabolici, factorilor de risc genetici. Facilitatori ai prevenţiei primare a BCC: A. Promovarea sănătăţii şi educaţiei: a. promovarea şi susţinerea acţiunilor de educaţie medicală continuă în rândul personalului medico-sanitar; b. dezvoltarea de campanii de sănătate publică şi de programe educaţionale de conştientizare a factorilor de risc ai BCC şi a programelor de prevenţie cardiovasculară, pentru a oferi pacienţilor posibilitatea de a lua decizii informate privind starea lor de sănătate. B. Accesul la programe de sănătate decontate de stat, cu subvenţionarea serviciilor medicale de prevenţie a BCC, cu scopul de a creşte accesul unui număr cât mai mare de pacienţi, inclusiv a celor proveniţi din medii defavorizate. C. Dezvoltarea serviciilor de telemedicină şi sănătate digitală, consultaţiile prin telemedicină oferind posibilitatea accesului la servicii de sănătate şi pacienţilor aflaţi în zone izolate sau fără acoperire medicală. D. Intervenţii la nivel populaţional: politici guvernamentale de promovare a programelor de prevenţie a BCC în rândul populaţiei, dar şi acordarea de stimulente, în special medicinei primare, pentru încurajarea acestor servicii. E. Intervenţii la diferite niveluri: industrial, comunitar, politic şi de mediu, cu integrarea diferitelor sectoare implicate şi acţiunea complementară a acestora. F. Planuri de prevenţie personalizate bazate pe factorii de risc individual, care pot motiva pacienţii într-o măsură mult mai mare. G. Integrarea şi sincronizarea cu sistemele de prevenţie a BCC de la nivelul Uniunii Europene. Principale ţinte în domeniul prevenţiei BCC, conform recomandărilor Europene, sunt: a. Fumatul: fără expunere la fumat, fie că este vorba de fumat activ sau pasiv; b. Dieta: o dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate şi bogată în cereale integrale, legume, fructe şi peşte; c. Activitate fizică: între 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 30-60 minute în majoritatea zilelor; d. Greutate: indicele de masa corporala < 25 kg/mp, circumferinţa abdominală < 94 cm (bărbaţi) şi < 80 cm (femei); e. Glicemia şi hemoglobina glicată: controlul conform recomandărilor societăţilor naţionale din domeniul diabetului zaharat; f. Tensiunea arterială: TA < 140/90 mmHg, cu ţinte particularizate în funcţie de vârsta şi de patologia asociată; g. Colesterolul total < 175 mg/dl, cu o valoare optimă < 155 mg/dl; LDL-colesterol < 55 mg/dl pentru pacienţii cu risc foarte înalt, < 70 mg/dl pentru pacienţii cu risc înalt, < 100 mg/dl pentru pacienţii cu risc moderat şi < 116 mg/dl pentru pacienţii cu risc scăzut. Testarea, cel puţin o data în viata pentru toţi adulţii, a lipoproteinei(a). 1.9.2. Tratamentul acut şi prevenţia secundară a bolilor cardiovasculare Cele trei obiective generale ale Planului Strategic 2023-2030 al European Heart Network, adaptate în contextul SNBCC, sunt: 1. Diagnosticarea prococe şi prevenirea BCC pentru a obţine cele mai bune rezultate populaţionale, centrat pe sănătatea cardiovasculară pentru fiecare persoană din România, creând un mediu care să conducă la o viaţă sănătoasă. 2. Amplificarea vocii pacienţilor şi a populaţiei, facilitând implicarea continuă a celor care trăiesc cu BCC în conturarea politicilor de sănătate în acest domeniu. 3. Creşterea investiţiilor în cercetarea BCC, cu impact asupra factorilor determinanţi societali, biologici şi de mediu care influenţează sănătatea cardiovasculară, precum şi explorarea cercetărilor privind comorbidităţile care afectează BCC şi accelerarea colaborărilor în cercetare în acest domeniu, prin realizarea de consorţii. Principalele ţinte operaţionale în domeniul bolilor cardiovasculare (BCV), conform recomandărilor Europene, sunt: 1. Elaborarea de protocoale terapeutice şi de diagnostic pentru fiecare dintre BCV cu impact important asupra mortalităţii şi morbidităţii, care să precizeze standardul de tratament corespunzător atât în ambulator cât şi pentru spitalele de gradul I-IV, în funcţie de clasificarea fiecăruia. Urmărirea modului în care aceste standarde sunt îndeplinite. 2. Implementarea unui mecanism de compensare a tratamentului farmacologic astfel încât să permită accesul rapid al pacienţilor la orice terapie având recomandare terapeutică de clasa I, conform ghidurilor Societăţii Europene de Cardiologie. 3. Creşterea numărului de centre capabile să realizeze proceduri de cardiologie şi electrofiziologie intervenţională, în special în zonele cu acoperire deficitară, precum şi includerea acestor centre în Acţiunile Prioritare ale MS şi în Programul Naţional de Boli Cardiovasculare al CNAS. Obiectivul SNBCC este de a asigura disponibilitatea procedurilor de coronarografie, angioplastie coronariană şi implantare de stimulatoare cardiace în toate spitalele de categoria I şi II. 4. Dezvoltarea şi finanţarea corespunzătoare a centrelor existente, care să poată asigura întregul spectru de proceduri de cardiologie intervenţională, inclusiv procedurile complexe şi procedurile structurale, electrofiziologie intervenţională , inclusiv ablaţii complexe şi de furtună aritmică şi implant de dispozitive electronice de ritm, inclusiv dispozitive electronice de ultimă generaţie şi extragerea de sonde, cel puţin la nivelul Institutelor de Boli Cardiovasculare şi al Spitalelor Regionale de Urgenţă. 5. Atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri anuale similar cu o medie a ţărilor din acelaşi areal geografic şi anume: a. proceduri de angiografie/cateterism cardiac diagnostic: creşterea la cel puţin 5000 proceduri/milion de locuitori, de cca 2,5 ori; b. proceduri de angioplastie coronariană percutană electivă: creşterea la cel puţin 2500 proceduri/milion de locuitori de cca 2,5 ori; c. proceduri de angioplastie coronariană percutană în sindroamele coronariene acute: creşterea la cel puţin 1300 proceduri/milion de locuitori, de cca 5 ori; d. proceduri de ablaţie în tratamentul aritmiilor: creşterea la cel puţin 450 proceduri/milion de locuitori, de cca 6 ori; e. proceduri de implant de stimulatoare cardiace: creşterea la cel puţin 750 proceduri/milion de locuitori, de cca 2,5 ori; f. proceduri de implant de defibrilatoare cardiace (ICD): creşterea la cel puţin 200 proceduri/milion de locuitori, de cca 6 ori; g. proceduri de implant de sisteme de resincronizare: creşterea la cel puţin 140 proceduri/milion de locuitori, de cca 10 ori; h. proceduri de implant percutan de valvă aortică (TAVI): creşterea la cel puţin 50 proceduri/milion de locuitori, de cca 2,5 ori; i. proceduri de reparare percutana a valvelor mitrale şi tricuspide: creşterea la cel puţin 20 proceduri/milion de locuitori, de la cazuri izolate, efectuate în prezent în sistemul public; j. proceduri de chirurgie cardiovasculară de revascularizare (CABG): creşterea la 350 proceduri/milion de locuitori, de cca 1,5 ori; k. proceduri de chirurgie cardiovasculară adresate pacienţilor congenitali: creşterea la cel puţin 50 proceduri/milion de locuitori, de cca 2,5 ori; l. proceduri de cardiologie intervenţională adresate pacienţilor congenitali: creşterea la cel puţin 50 proceduri/milion de locuitori, de la cazuri izolate, efectuate în prezent în sistemul public. 6. Dezvoltarea şi finanţarea corespunzătoare a Unităţilor de Supraveghere şi Tratament Avansat al pacienţilor Cardiaci Critici (USTACC). Toate spitalele de categoria 1 şi 2 vor trebui să aibă USTACC. USTACC vor fi dotate la standardele Europene. 7. Asigurarea resursei umane necesare, atât în ceea ce priveşte numărul medicilor cardiologi, cât şi în ceea ce priveşte personalul sanitar mediu şi auxiliar, în special la spitalele judeţene, municipale şi orăşeneşti. 8. Asigurarea dotărilor necesare, cu stabilirea unui standard minim de dotare în funcţie de categoria spitalului în care se află secţiile/compartimentele de cardiologie. 9. Existenţa de registre naţionale pentru toate tipurile de BCV care se pretează la proceduri de cardiologie şi electrofiziologie intervenţională, precum şi chirurgie cardiovasculara, integrate cu cele ale sistemelor naţionale de asigurări de sănătate, care să permită monitorizarea atât a calităţii procedurilor efectuate, respectiv indicaţii, complexitate, rezultate, cât şi a costurilor, în aşa fel încât să poată constitui o bază obiectivă şi predictibilă pentru finanţare. 1.9.3. Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale acute Date fiind consecinţele asociate accidentului vascular cerebral (AVC), atât la nivel individual cât şi la nivel populaţional, precum şi estimările care prevăd o creştere a prevalenţei AVC în Europa în contextul îmbătrânirii populaţiei, Societatea Europeană a Accidentelor Vasculare Cerebrale (European Stroke Organisation) a adoptat în anul 2018 un document de consens ("Stroke Action Plan for Europe 20182030"). Acest document a fost adoptat în 2023 de MS din România. Principalele obiective generale, conform acestui document de consens, sunt: a. Prevenţia primară a AVC; b. Organizarea structurilor implicate în tratamentul pacienţilor cu AVC; c. Tratamentul de fază acută al pacienţilor cu AVC; d. Prevenţia secundară a AVC; e. Reabilitarea AVC; f. Evaluarea calităţii îngrijirii pacienţilor cu AVC; g. Creşterea calităţii vieţii supravieţuitorilor unui AVC. Principalele ţinte ale acestui document de consens, adaptate în contextul SNBCC, sunt: a. Reducerea numărului absolut de AVC cu 10%; b. Spitalizarea a peste 90% dintre pacienţii cu AVC în secţii/compartimente specializate în tratamentul AVC ("Unităţi de AVC acute"); c. Implementarea de protocoale naţionale care să ghideze şi standardizeze traseul pacientului cu AVC, de la momentul debutului simptomatologiei până la reabilitarea post AVC; d. Implementarea unor strategii naţionale care să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să reducă prevalenţa factorilor de risc ai AVC cum ar fi fumatul, obezitatea, hipercolesterolemia, sedentarismul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi factorii de mediu. În vederea reducerii cu 10% a numărului absolut de AVC trebuie aplicate măsuri integrate la nivelul tuturor palierelor de îngrijire a pacienţilor cu risc crescut de a dezvolta un AVC, sau a pacienţilor care au supravieţuit unui AVC, adresate atât AVC ischemice cât şi hemoragice. Astfel, în ceea ce priveşte tratamentul de fază acută al AVC ischemic, obiectivele ce ar trebui atinse la nivel naţional sunt următoarele: a. Tratamentul a peste 90% dintre pacienţii cu AVC într-o Unitate de AVC acute; b. Garantarea accesului la terapii de recanalizare pentru 95% dintre pacienţii eligibili; c. Scăderea intervalului de timp dintre debutul simptomelor AVC şi iniţierea tratamentului de reperfuzie până <120 de minute pentru tromboliză intravenoasă şi <200 de minute pentru tratamentul endovascular; d. Atingerea unei rate de tromboliză intravenoasă de peste 15% şi a unei rate de tratament endovascular de peste 5% pentru AVC ischemice. Pentru atingerea acestor obiective este recomandată existenţa a: a. 3 centre capabile să ofere tratament prin tromboliză I.V./1 milion locuitori; b. 1 centru capabil să ofere tratament endovascular/1 milion locuitori. Terapiile specifice de prevenţie secundară pentru AVC, în funcţie de etiologie, sunt: a. Măsurile de bază în prevenţia primară se aplică şi prevenţiei secundare; b. Campanii guvernamentale pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, reducerea poluării aerului; c. Renunţarea la fumat şi la sarea suplimentară, limitarea consumului de alcool, scăderea ponderală, creşterea nivelului de exerciţii, alimentaţie sănătoasă care să includă fructe şi legume; d. Tratarea hipertensiunii arteriale, cu atingerea unei ţinte de <130/80 mmHg, în limita tolerabilităţii; pacienţii care necesită mai mult de 3 clase de medicamente pentru controlul TA ar trebui investigaţi pentru cauze secundare de hipertensiune arterială; e. Controlul glicemiei în cazul pacienţilor cu diabet zaharat; f. Controlul dislipidemiilor la nivelul valorilor tinta; g. Tratamentul specific, în funcţie de etiologie. 1.9.4. Reabilitarea cardiovasculară şi cerebrovasculară Principalele obiective generale pentru reabilitarea cardiovasculară şi cerebrovasculară în România sunt: 1. Construirea unui cadru legal privind modul de desfăşurare a programelor de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară; 2. Construirea de modele inovative de programe de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară pe viaţă; 3. Creşterea accesului pacienţilor la programe de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară, atât în spital cât şi în ambulator; 4. Creşterea aderenţei pacienţilor la programele de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară. 5. Dotarea cu aparatura modernă a structurilor spitaliceşti şi ambulatorii de reabilitare medicală. 6. Creşterea finanţării alocate reabilitării pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare şi cerebrovasculare în ambulatoriu de specialitate şi spitalizare continuă. Principalele ţinte sunt: 1. Dezvoltarea reabilitării în ambulator, în aşa fel încât cel puţin 90% din reabilitarea cardiovasculară să poată fi efectuată în ambulatoriu. 2. Creşterea accesului la servicii de spitalizare de zi în ambulatoriile din oraşele reşedinţă de judeţ. Dezvoltarea coordonată a sectorului ambulatoriu de spitalizare de zi şi integrarea acestuia în continuumul ofertei de servicii de sănătate ambulatorii conform cu prevederile din Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/2023. 3. Includerea în programele de reabilitare cardiovasculară şi neuroabilitare a: a. peste 90% din pacienţii eligibili cu AVC; 20% dintre aceştia să poată fi transferaţi direct spre reabilitare; b. peste 80% din populaţia eligibilă cu sindroame coronariene acute; c. peste 40% din populaţia eligibilă cu sindroame coronariene cronice; d. peste 40% din populaţia eligibilă cu intervenţii coronariene percutane sau după implantarea de dispozitive; e. peste 30% din populaţia eligibilă cu insuficienţă cardiacă; f. peste 30% din populaţia eligibilă după intervenţii chirurgicale cardiace. 4. Asigurarea unei alocări bugetare corespunzătoare în anexele la legile anuale ale bugetului de stat pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, astfel încât să se creeze spaţiu bugetar suficient pentru completarea pachetului de servicii de bază cu posibilitatea ca specialităţile de cardiologie şi neurologie să fie printre specialităţile care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate şi pentru servicii conexe actului medical. 5. Creşterea capacităţii resursei umane şi a finanţării în clinicile de reabilitare existente. 6. Dezvoltarea de echipe multidisciplinare care să includă şi personal cu titlu de calificare în fizioterapie şi psihologie, poate chiar şi nutriţionist, având în vedere prevenţia secundară a pacienţilor cu BCC, care conţine alături de reabilitarea fizică şi alte măsuri de stil de viaţă: abandonarea fumatului, măsuri de dietetică. 7. Creşterea finanţării serviciilor de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară; includerea de noi servicii decontate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. 8. Dezvoltarea acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu accidente vasculare cerebrale acute în secţiile de neurologie prin acţiuni prioritare. 9. Dezvoltarea programelor de atestare a studiilor complementare în domeniul reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare. 1.9.5. Actori cheie la nivel naţional pentru atingerea ţintelor SNBCC (a se vedea imaginea asociată) 2. Misiune, viziune, scop, cadru conceptual, principii de guvernanţă şi referinţe strategice 2.1. Misiune Creşterea conştientizării asupra factorilor de risc ai BCC şi asupra modalităţilor de prevenţie, screening, diagnostic, monitorizare şi tratament al acestora. Asigurarea accesului cetăţenilor din România la intervenţii de sănătate care să permită evitarea, limitarea şi gestionarea factorilor de risc, diagnosticarea precoce şi precisă, tratamentul şi reabilitarea afecţiunilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, pentru combaterea suferinţei fizice şi psiho-emoţionale generate de acestea, maximizând calitatea vieţii, speranţa de viaţă şi integrarea socială a acestor pacienţi. 2.2. Viziune Un sistem integrat, accesibil şi performant de prevenţie, diagnostic, tratament şi reabilitare a BCC, care oferă tuturor cetăţenilor afectaţi servicii echitabile, sigure şi centrate pe individ, familie şi comunitate. 2.3. Scop Scopul SNBCC este de a creşte nivelul de sănătate a populaţiei României, în special a categoriilor vulnerabile, prin informarea şi implementarea unui plan de reformă sistemică a prevenţiei, diagnosticului, tratamentului şi reabilitării BCC la nivel naţional, în acord cu Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/2023. 2.4. Cadru conceptual (a se vedea imaginea asociată) 2.5. Principii care guvernează SNBCC a. Strategie bazată pe dovezi ştiinţifice: utilizarea datelor, informaţiilor şi a dovezilor ştiinţifice existente pentru prioritizarea deciziilor şi maximizarea utilizării resurselor; integrarea cercetării şi inovaţiei în sistemul de sănătate pentru îmbunătăţirea serviciilor; b. Abordarea integrată a prevenţiei, diagnosticului, tratamentului, pe tot parcursul traseului pacientului; c. Abordarea multisectorială (sănătate, educaţie, cercetare, transport) şi implicarea tuturor factorilor relevanţi pentru ca intervenţia de sănătate să răspundă nevoilor colective şi individuale ale populaţiei; d. Egalitate de şanse: dezvoltarea unui sistem de sănătate mai incluziv, care să asigure acces egal şi echitabil la servicii de egală calitate tuturor cetăţenilor; e. Solidaritate: asigurarea acoperirii universale cu serviciile esenţiale de prevenţie, diagnostic, tratament, recuperare pentru toţi cetăţenii; f. Responsabilitate în actul de guvernare; g. Sustenabilitate financiara: finanţarea în mod sustenabil, asigurând resurse suficiente pentru a răspunde nevoilor identificate. 2.6. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente a. Programul de Guvernare 2021 - 2024; b. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030; c. Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2022-2027; d. Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027; e. Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/2023; f. Planul strategic 2023-2030 al European Heart Network; g. "A European Cardiovascular Health Plan: the need and the ambition" al European Alliance for Cardiovascular Health; h. Stroke Action Plan for Europe; i. Planul strategic ale Directoratului General Sănătate şi Siguranţă Alimentară 2020-2024; j. Strategia Farmaceutică pentru Europa; k. Regulamentul European privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale; l. Programul EU4Health 2021-2027 şi planul de acţiuni pentru 2022; m. Iniţiativa UE privind reducerea poverii bolilor netransmisibile "Împreună mai sănătoşi": n. Spaţiul European al Datelor privind Sănătate; o. Planul Strategic al Directoratului General Cercetare şi Inovaţie 2020-2024; p. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă q. Programul Operaţional Sănătate r. România: Country Health Profile 2023, OECD. s. European Commission EU Cardiovascular Health Plan 3. Obiective generale şi specifice 4. Programe - direcţiile de acţiune Obiectivele generale şi specifice ale strategiei vor fi atinse prin intermediul programelor - direcţiilor de acţiune, care sunt descrise la nivelul tuturor obiectivelor din cadrul strategiei şi care vor fi monitorizare prin indicatori specifici, fiind în concordanţă cu programele incluse în Planul Strategic Instituţional al MS. O.G.1. Dezvoltarea unui sistem integrat de informaţii de sănătate pentru prevenirea şi îngrijirea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.1.1. Dezvoltarea registrului naţional de accidente vasculare cerebrale (RES-Q) ● Direcţii de acţiune: D.A.1.1.1. Actualizarea legislaţiei privind înregistrarea pacienţilor care au suferit AVC prin intermediul extinderii la nivel naţional a registrului RES-Q; D.A.1.1.2. Implementarea standardelor de codificare şi a parametrilor relevanţi din cadrul registrului RES-Q; D.A.1.1.3. Îmbunătăţirea registrului de AVC intervenţional prin creşterea acoperirii şi calităţii datelor, conform recomandărilor Comisiei Europene şi a proiectului FOCUS AVC; D.A.1.1.4. Dezvoltarea reţelei de furnizori de servicii de diagnostic şi tratament al AVC cu atribuţii în raportarea cazurilor noi de AVC şi dezvoltarea platformei informatice de raportare. Indicatori: I.1.1.1. Aprobarea OMS privind înfiinţarea şi organizarea registrului naţional de AVC; I.1.1.2. Elaborarea de metodologii de raportare şi înregistrare a cazurilor de AVC, inclusiv mecanismele de control şi asigurare a calităţii datelor şi indicatorii de calitate ai registrului de AVC; I.1.1.3. Cursuri de instruire a personalului privind raportarea, înregistrarea, prelucrarea şi analiza datelor; I.1.1.4. Aplicaţie informatică de interfaţare a datelor RES-Q către MS şi INMSS, dezvoltată şi operaţională; I.1.1.5. Rapoarte anuale privind epidemiologia AVC. O.S.1.2. Constituirea registrului naţional al pacienţilor cu risc vascular înalt ● Direcţii de acţiune: D.A.1.2.1. Constituirea prin OMS a unui registru naţional al pacienţilor cu risc cardiovascular înalt (RNPRCI) în vederea realizării profilului de risc cardiovascular în populaţia din regiunea geografică deservită şi urmărirea pe termen lung a pacienţilor cu risc înalt; D.A.1.2.2. Dezvoltarea reţelei de furnizori de servicii de prevenţie, diagnostic şi tratament al bolilor cardiovasculare cu atribuţii în raportarea persoanelor la risc şi dezvoltarea platformei informatice de raportare. Indicatori: I.1.2.1. Aprobarea OMS privind înfiinţarea şi organizarea RNPRCI; I.1.2.2. Elaborarea şi implementarea de metodologii de raportare, înregistrare şi urmărire a persoanelor la risc, inclusiv mecanismele de control şi asigurare a calităţii datelor şi indicatorii de calitate ai RNPRCI; I.1.2.3. Cursuri de instruire a personalului privind raportarea, înregistrarea, prelucrarea şi analiza datelor; I.1.2.4. Aplicaţia informatică dezvoltată şi operaţională; I.1.2.5. Rapoarte anuale folosind informaţii colectate prin RNPRCI. O.S.1.3. Dezvoltarea şi operaţionalizarea registrelor naţionale populaţionale de cardiologie ● Direcţii de acţiune: D.A.1.3.1. Dezvoltarea unei platforme tehnologice securizate şi interoperabile pentru colectarea şi gestionarea datelor de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară nivel naţional, cu prioritate pentru sindroame coronariene acute, insuficienţa cardiacă, implant percutan de valva aortică, precum şi pentru toate tipurile de boli cardiovasculare care se pretează la proceduri de cardiologie şi electrofiziologie intervenţională; D.A.1.3.2. Elaborarea unor standarde clare pentru înregistrarea şi raportarea datelor, pentru a asigura coerenţa şi compatibilitatea între diferitele regiuni şi instituţii; D.A.1.3.3. Iniţierea unor programe de formare pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii, în special pentru personalul medical implicat în colectarea şi analiza datelor. Indicatori: I.1.3.1. Procentul de persoane incluse în registrul naţional în raport cu populaţia totală; I.1.3.2. Măsura în care datele înregistrate sunt complete, precise şi actualizate; I.1.3.3. Gradul în care datele din registrul naţional sunt utilizate pentru cercetare, planificare şi monitorizare a serviciilor de sănătate. O.S.1.4. Dezvoltarea registrelor naţionale de reabilitare cardio- şi cerebrovasculară ● Direcţii de acţiune: D.A.1.4.1. Dezvoltarea unei platforme tehnologice securizate şi interoperabile pentru colectarea şi gestionarea datelor de reabilitare cardio- şi cerebrovasculară; D.A.1.4.2. Elaborarea unor standarde clare pentru înregistrarea şi raportarea datelor, pentru a asigura coerenţa şi compatibilitatea între diferitele regiuni şi instituţii; D.A.1.4.3. Iniţierea unor programe de formare pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii, în special pentru personalul medical implicat în colectarea şi analiza datelor. Indicatori: I.1.4.1. Procentul de persoane incluse în registrul naţional în raport cu populaţia totală; I.1.4.2. Măsura în care datele înregistrate sunt complete, precise şi actualizate; I.1.4.3. Gradul în care datele din registrul naţional sunt utilizate pentru cercetare, planificare şi monitorizare a serviciilor de sănătate. O.S.1.5. Digitalizarea şi transformarea datelor clinice în informaţii ce pot susţine politici publice pentru prevenţia şi îngrijirea pacienţilor cu BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.1.5.1. Dezvoltarea bazelor de date instituţionale de AVC şi IMA pentru asigurarea accesului rapid la informaţii şi susţinerea cercetării; D.A.1.5.2. Interfaţarea sistemelor informatice existente cu registrele pentru patologii cu factori de risc comuni (AVC, IMA, diabet, cancer) şi asigurarea inter-operabilităţii cu registrele de tratament, precum şi asigurarea furnizării datelor relevante de la Direcţia pentru Evidenta Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date; D.A.1.5.3. Dezvoltarea de platforme tehnologice suport pentru monitorizarea traseului pacienţilor cu boli cardiovasculare şi cerebrovasculare, implementarea managementului de caz, inclusiv prin intermediul algoritmilor cardiaci, pentru maximizarea calităţii vieţii, posibilitatea relaţionării active medic- pacient şi a participării active a pacientului în decizia terapeutică; D.A.1.5.4. Dezvoltarea şi utilizarea programelor de inteligenţă artificială în managementul pacienţilor cu BCV şi în programele de cercetare pentru analiza datelor existente; D.A.1.5.5. Utilizarea sistemelor de telemedicină atât pentru participarea specialiştilor la comisiile multidisciplinare, cât şi pentru evaluarea stării de sănătate a pacienţilor de la distanţă, de medicii cardiologi şi neurologi curanţi, sau pentru obţinerea unor opinii din partea experţilor din ţară şi străinătate. Indicatori: I.1.5.1. Registre instituţionale de AVC şi IMA, înfiinţate şi operaţionale, conform metodologiilor naţionale elaborate; I.1.5.2. Bază de date comprehensivă pentru monitorizarea factorilor de risc cardiovasculari şi cerebrovasculari, interoperabil cu registre de tratament al acestor patologii şi ale patologiilor conexe; I.1.5.3. Dezvoltarea unor algoritmi de urmărire şi monitorizare a traseului pacientului; I.1.5.4. Aplicaţie informatică dedicată, dezvoltată şi operaţională; I.1.5.5. OMS privind utilizarea sistemelor de telemedicină pentru comisii multidisciplinare, pentru evaluarea de la distanţă a stării de sănătate a pacienţilor, elaborat şi operaţional. O.S.1.6. Dezvoltarea cadrului de monitorizare naţional al prevalenţei factorilor de risc ● Direcţii de acţiune: D.A.1.6.1. Dezvoltarea metodologiilor anchetelor periodice privind stilul de viaţă şi prevalenţa factorilor de risc; D.A.1.6.2. Implementarea anchetelor de prevalenţă despre stil de viaţă şi prevalenţa factorilor de risc; D.A.1.6.3. Dezvoltarea şi implementarea periodică a studiilor de cunoştinţe şi atitudini ale populaţiei privind prevenţia patologiei cardio- şi cerebrovasculare. Indicatori: I.1.6.1. Metodologii elaborate şi publicate, pentru anchetele periodice privitoare la starea de sănătate, corelate cu metodologiile anchetelor europene de sănătate (European Health Survey); I.1.6.2. Rapoarte publicate privind prevalenţa factorilor de risc în populaţia generală; I.1.6.3. Rapoarte periodice în urma derulării studiilor de cunoştinţe şi atitudini ale populaţiei, privind prevenţia patologiei. O.S.1.7. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea resurselor pentru cercetare populaţională în domeniul epidemiologiei BCC, prin dezvoltarea unui cadru unitar de raportare a variabilelor şi de prezentare a informaţiilor ● Direcţii de acţiune: D.A.1.7.1. Dezvoltarea platformei comune de informaţii în domeniul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare care să reunească toate informaţiile privind: - politicile şi iniţiativele naţionale şi internaţionale în domeniul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare; – criteriile de certificare a centrelor de specialitate; – ghidurile şi protocoale de practică specifice; – date privind prevalenţa factorilor de risc cardiovascular şi cerebrovascular rezultate din dosarele electronice ale pacienţilor, anchetele stării de sănătate şi din alte surse care colectează date privind factorii de risc; – rapoartele anuale ale registrelor de AVC şi IMA; – rapoartele anuale ale programelor de screening pentru factori de risc; – rapoarte privind morbiditatea, morbiditatea spitalizată şi variabilitatea furnizării serviciilor specifice pentru fiecare patologie; – rapoarte privind inechităţile de acces la diagnostic şi îngrijiri specifice BCC; – intervenţii de sănătate publică şi campanii de informare, educare, conştientizare. Indicatori: I.1.7.1. Acces public la date din domeniul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, printr-o platformă operaţională. * sistemele informatice dezvoltate vor avea în vedere nevoia interoperabilităţii cu infrastructura informatică existentă şi alte proiecte aflate în derulare. O.G.2. Asigurarea unui cadru integrat pentru prevenţia, depistarea precoce, diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.2.1. Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a gradului de conştientizare al populaţiei în legătură cu riscul şi prevenţia BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.2.1.1. Dezvoltarea metodologiilor de studii despre cunoştinţe şi atitudini ale populaţiei privitoare la bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, precum şi implementarea lor periodică pentru monitorizarea eficacităţii intervenţiilor de informare, educare, comunicare ale populaţiei; D.A.2.1.2. Creşterea gradului de informare privind factorii de risc cardiovascular şi privind măsurile individuale de reducere a acestora la nivelul populaţiei generale, prin dezvoltarea campaniilor şi intervenţiilor sistematice de promovare a sănătăţii, inclusiv asupra controalelor de sănătate recomandare, prin sisteme de notificare şi rechemare; D.A.2.1.3. Dezvoltarea programelor de educaţie pentru sănătate pe grupe populaţionale; D.A.2.1.4. Dezvoltarea de instrumente digitale de informare privind factorii de risc ai bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, precum şi metodele de reducere a riscului individual. Indicatori: I.2.1.1. Metodologii ale studiilor de cunoştinţe şi atitudini elaborate şi implementate; I.2.1.2. Cel puţin 10 campanii sau intervenţii sistematice de promovare a sănătăţii; I.2.1.3. Cel puţin 4 rapoarte privind cunoştinţe şi atitudini ale populaţiei publicate; I.2.1.4. Numărul instrumentelor digitale dezvoltate. O.S.2.2. Intervenţii asupra factorilor de risc modificabili ai BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.2.2.1. Elaborarea sau actualizarea ghidurilor clinice şi protocoalelor terapeutice pentru evaluarea riscului cardiovascular şi cerebrovascular, pentru utilizarea de către profesioniştii în domeniul sănătăţii, integrate în cadrul programelor şi serviciilor de sănătate din România, implementarea unui model unic de evaluare a riscului cardiovascular, agreat la nivel european; D.A.2.2.2. Sesiuni de formare a MF despre factorii de risc şi instrumentele de depistare a riscurilor; D.A.2.2.3. Includerea unor alerte în soft-urile utilizate în cabinetele MF cu privire la necesitatea evaluării factorilor de risc şi rechemarea pentru monitorizare a pacienţilor la care s-au identificat factori de risc; D.A.2.2.4. Pilotarea unui sistem de notificare şi rechemare a persoanelor adulte şi informarea acestora asupra listei de investigaţii pentru evaluarea riscurilor; D.A.2.2.5. Aplicarea chestionarelor de risc la examenele de medicina muncii şi transmiterea informaţiilor într-o platformă digitală naţională, care alertează medicul de familie; D.A.2.2.6. Înfiinţarea Centrelor Judeţene de Prevenţie a Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare în vederea monitorizării populaţiei prin programe specifice de prevenţie primară şi secundară; D.A.2.2.7. Finanţarea serviciilor de prevenţie, în funcţie de numărul de pacienţi încadraţi în grupele de risc, precum şi dezvoltarea de programe de screening pentru BCC; D.A.2.2.8. Extinderea şi actualizarea standardizării pe buletinele de analize a acelor valori ce indică riscul de BCC, astfel încât acestea să folosească drept referinţă ţintele recomandate. D.A.2.2.9. Standardizarea documentelor de externare prin includerea obligatorie a recomandărilor privind ţintele individualizate pentru factorii de risc modificabili ai BCC. Indicatori: I.2.2.1. Numărul de ghiduri şi protocoale clinice elaborate, adaptate, publicate şi diseminate către profesioniştii din domeniul sănătăţii; I.2.2.2. Numărul de sesiuni de formare a MF, disponibile on-line; I.2.2.3. Numărul de pacienţi rechemaţi pentru monitorizare pe baza alertelor din soft-urile utilizate în cabinetele MF; I.2.2.4. Sistem de notificare şi rechemare funcţional; I.2.2.5. Platformă digitală funcţională; I.2.2.6. Cel puţin 50% dintre judeţe să deţină Centre de Prevenţie a BCC; I.2.2.7. Finanţarea de către sistemul asigurărilor sociale de sănătate a serviciilor de prevenţie a BCC, inclusiv a pachetului specific de investigaţii paraclinice recomandate de medicul de familie; I.2.2.8. Implementarea standardizării buletinelor de analize; I.2.2.9. Implementarea standardizării documentelor de externare; O.S.2.3. Creşterea accesului şi calităţii îngrijirilor în BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.2.3.1. Reducerea variabilităţii practicii medicale prin implementarea instrumentelor clinice pentru prevenţia primară şi secundară (elaborare, adaptare, publicare, diseminare ghiduri şi protocoale clinice); D.A.2.3.2. Elaborarea sau actualizarea traseelor pacienţilor pentru cele mai frecvente patologii cardiovasculare şi cerebrovasculare; D.A.2.3.3. Diseminarea în spaţiul public a unor materiale informative cu principalele ramificaţii ale traseelor pacienţilor, pe site-urile MS, societăţi profesionale, asociaţii de pacienţi, într-un limbaj accesibil; D.A.2.3.4. Dezvoltarea unor indicatori de calitate ai serviciilor de sănătate în funcţie de traseele pacienţilor (dezvoltare mecanisme de analiză comparativă a activităţii furnizorilor); D.A.2.3.5. Evaluarea tehnologiilor medicale cost-eficiente din pachetele de servicii, precum şi a celor emergente (inovative); D.A.2.3.6. Extinderea gamei de servicii de sănătate pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare prin introducerea soluţiilor de telemedicină şi cele inovative, inclusiv prin realitate vizuală şi augumentată. Indicatori: I.2.3.1. Numărul de ghiduri şi protocoale clinice elaborate, adaptate, publicate şi diseminate către profesioniştii din domeniul sănătăţii; I.2.3.2. Numărul de trasee ale pacienţilor elaborate sau actualizate pentru cele mai frecvente patologii cardiovasculare şi cerebrovasculare; I.2.3.3. Numărul de materiale informative publicate pe site-urile MS, societăţi profesionale şi asociaţii de pacienţi, precum şi numărul de vizualizări şi distribuiri ale acestora; I.2.3.4. Numărul de indicatori de calitate dezvoltaţi şi implementaţi pentru evaluarea serviciilor de sănătate în funcţie de traseele pacienţilor; I.2.3.5. Numărul de tehnologii medicale evaluate şi incluse/excluse din pachetele de servicii, precum şi numărul de tehnologii inovative evaluate; I.2.3.6. Numărul de soluţii de telemedicină şi tehnologii inovative implementate în serviciile de sănătate pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare; O.S.2.4. Creşterea accesului şi calităţii diagnosticării precoce a BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.2.4.1. Creşterea capacităţii de diagnostic şi asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialişti, disponibilitatea geografică, competenţe şi expertiză, ca şi a aparaturii necesare; D.A.2.4.2. Definirea testelor de screening, diagnostic şi de monitorizare (biomarkeri) de baza, precum şi extinderea serviciilor rambursate pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, în concordanţă cu recomandările la nivel European, inclusiv cele cu substrat genetic; D.A.2.4.3. Utilizarea instrumentelor digitale pentru transmiterea la distanţă a rezultatelor investigaţiilor, teleradiologie acolo unde este necesar, precum şi pentru a creşte capacitatea de diagnosticare şi acurateţea diagnosticului şi, totodată, extinderea rambursării unor servicii medicale la distanţă. Indicatori: I.2.4.1. Raport privind activităţile de creştere a capacităţii de diagnostic; I.2.4.2. Lista testelor de screening, diagnostice, şi de monitorizare, definite conform recomandărilor la nivel European; I.2.4.3. Numărul de servicii noi realizate prin intermediul instrumentelor digitale rambursate; O.S.2.5. Îmbunătăţirea managementul de caz al pacientului cu BCC, cu implicarea medicinei primare ● Direcţii de acţiune: D.A.2.5.1. Implementarea şi extinderea utilizării telemedicinei în monitorizarea şi gestionarea pacienţilor cronici cu BCC, prin dezvoltarea de platforme online securizate şi instruirea personalului medical în utilizarea acestora; D.A.2.5.2. Consolidarea colaborării cu reţeaua de medicină de familie, prin organizarea de cursuri de formare continuă pentru medicii de familie în managementul BCC cronice, precum şi prin stabilirea unor protocoale de comunicare şi trimitere a pacienţilor către specialişti; D.A.2.5.3. Dezvoltarea unui program naţional de formare a asistenţilor medicali specializaţi în BCC cronice, care să includă module teoretice şi practice privind monitorizarea pacienţilor, educaţia terapeutică, administrarea tratamentului şi gestionarea urgenţelor cardiovasculare; D.A.2.5.4. Crearea de centre comunitare de îngrijire a pacienţilor cu BCC cronice, dotate cu echipamente medicale necesare şi personal specializat, pentru a oferi servicii de monitorizare, educaţie şi consiliere pacienţilor în apropierea locuinţei acestora; D.A.2.5.5. Dezvoltarea de aplicaţii mobile şi platforme online pentru pacienţii cu BCC cronice, care să ofere informaţii despre boală, tratament, stil de viaţă sănătos şi să permită monitorizarea parametrilor de sănătate şi comunicarea cu medicul curant. Indicatori: I.2.5.1. Creşterea cu 20% a numărului de pacienţi cu BCC cronice care beneficiază de telemedicină în următorii 5 ani; I.2.5.2. Creşterea cu 25% a numărului de medici de familie care participă la cursuri de formare continuă în managementul BCC cronice, în următorii 5 ani; I.2.5.3. Formare a 500 de asistenţi medicali specializaţi în BCC cronice, în următorii 5 ani; I.2.5.4. Înfiinţarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienţilor cu BCC cronice, în următorii 5 ani; I.2.5.5. Dezvoltarea a cel puţin 2 aplicaţii mobile şi platforme online pentru pacienţii cu BCC cronice, cu o rată de utilizare de cel puţin 20% în rândul pacienţilor; I.2.5.6. Reducerea cu 10% a ratei de spitalizare şi a utilizării serviciilor de urgenţă pentru pacienţii cu BCC cronice aflaţi în reţeaua de îngrijire în afara spitalului. O.G.3. Tratamentul bolilor cardiovasculare O.S.3.1. Consolidarea resursei umane de specialitate pentru asigurarea nevoii la nivel naţional pentru tratamentul bolilor cardiovasculare ● Direcţii de acţiune: D.A.3.1.1. Asigurarea existenţei a minim un medic cardiolog/10 paturi în secţiile de cardiologie şi a minim un medic cardiolog/3 paturi în USTACC, prin creşterea numărului de posturi disponibile şi oferirea de stimulente financiare şi non-financiare pentru atragerea şi menţinerea medicilor cardiologi în sistemul public de sănătate; D.A.3.1.2. Asigurarea a minim 2 posturi de cardiolog dedicate în ambulatorul integrat în spitalele judeţene, pentru a facilita accesul pacienţilor la consultaţii de specialitate şi a reduce presiunea asupra secţiilor de cardiologie; D.A.3.1.3. Reformularea normativelor de personal, astfel încât personalul auxiliar în secţiile de cardiologie din centrele cu cardiologie intervenţională să fie identic cu cel din chirurgie, pentru a asigura o îngrijire adecvată a pacienţilor şi a reduce riscul de erori medicale; D.A.3.1.4. Normare corespunzătoare a gărzilor efectuate de medicii cardiologi şi a personalului sanitar mediu, cu plata corespunzătoare a orelor de gardă, pentru a asigura o motivare financiară adecvată şi a reduce riscul de epuizare profesională; D.A.3.1.5. Implementarea de măsuri de sprijin pe plan local (spital, oraş), cum ar fi oferirea de locuinţe de serviciu, facilităţi pentru transport şi acces la cursuri de formare continuă, pentru a atrage şi menţine medicii cardiologi în zonele defavorizate. Indicatori: I.3.1.1. Creşterea cu cel puţin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori; I.3.1.2. Creşterea cu cel puţin 20% a numărului de consultaţii cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor judeţene; I.3.1.3. Creşterea cu cel puţin 15% a satisfacţiei medicilor cardiologi şi a personalului sanitar mediu faţă de condiţiile de muncă şi salarizare; I.3.1.4. Revizuirea modelului de normare şi plată; I.3.1.5. Implementarea a cel puţin 3 măsuri de sprijin pe plan local în spitalele judeţene. O.S.3.2. Consolidarea reţelei naţionale spitaliceşti pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, în funcţie de standardele de îngrijiri, în jurul spitalelor judeţene şi regionale ● Direcţii de acţiune: D.A.3.2.1. Suplimentarea finanţării prezente prin programe complementare, în afară de cele existente, ajustată complexităţii procedurilor moderne, având în vedere că tratamentul endocarditei infecţioase înseamnă o spitalizare de cel puţin 4 săptămâni, cu consum zilnic de combinaţii de antibiotice, intervenţie chirurgicală complexă şi recuperare; D.A.3.2.2. Dezvoltarea unităţilor ATI dedicate tratamentului pacienţilor cu BCC; D.A.3.2.3. Optimizarea activităţii la nivelul spitalelor judeţene, astfel încât acestea să devină complet funcţionale în reţeaua de cardiologie: a. Existenţa unei secţii de cardiologie care să acopere nevoia în continuă creştere de consultaţii cardiologice şi asigurarea unei linii de garda de cardiologie. b. Acolo unde nu există posibilitatea ca spitalele judeţene să aibă o linie de garda de cardiologie, datorită numărului redus de paturi din secţia de cardiologie (< 70 conform OMS 870/2004), se vor realiza linii de gardă comune cu medicina internă, cu condiţia ca un spital judeţean din judeţele vecine să aibă linie de garda de cardiologie, precum şi protocol de colaborare în vederea preluării rapide a pacienţilor cu BCC. c. Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cardiologice şi a calităţii acesteia în spitalele judeţene mari, este necesar un număr suficient de cardiologi angajaţi, optim de cel puţin 10. Indicatori: I.3.2.1. Cel puţin 20% creştere a finanţării pentru proceduri complexe; I.3.2.2. Creştere cu cel puţin 20% a numărul de unităţi ATI dedicate tratamentului BCC; I.3.2.3. Cel puţin 80% din spitalele judeţene vor avea o secţie de cardiologie cu linie de gardă dedicată. O.S.3.3. Dezvoltarea serviciilor cardiologice la nivelul ambulatoriilor de specialitate ● Direcţii de acţiune: D.A.3.3.1. Dezvoltarea infrastructurii pentru a permite o gamă largă de investigaţii de laborator şi imagistică, cu echipamente dedicate şi cu program de lucru clar precizat; D.A.3.3.2. Program de lucru pentru medici clar precizat, care nu suprapune cu alte activităţi; D.A.3.3.3. Dezvoltarea unor sisteme de planificare a consultaţiilor care să fie uşor accesibile de pacienţi printr-un sistem informatic. Indicatori: I.3.3.1. Procentul pacienţilor cu BCC care utilizează serviciile cardiologice la nivelul ambulatoriilor de specialitate; I.3.3.2. Monitorizarea timpului necesar pentru programarea unei consultaţii cardiologice; I.3.3.3. Procentul pacienţilor care sunt referiţi către alte niveluri de îngrijire, cum ar fi spitalele sau centrele de urgenţă; I.3.3.4. Utilizarea indicatorilor de calitate a îngrijirii, cum ar fi rata de diagnostic corect, rata de prescriere a tratamentelor conform protocoalelor clinice şi rata de urmărire a pacienţilor. O.S.3.4. Îmbunătăţirea accesului la timp la tratamentul farmacologic al BCC, inclusiv la medicamentele de noua generaţie ● Direcţii de acţiune: D.A.3.4.1. Înfiinţarea sau creşterea funcţionalităţii unor centre pentru tratamentului intervenţional al infarctului miocardic (AP-IMA) în zonele din ţară neacoperite în prezent (Buzau, Galaţi, Brăila, Suceava, Târgu Jiu, Bacău, Sibiu); D.A.3.4.2. Asigurarea personalului medical şi auxiliar în toate centrele din cadrul AP-IMA; D.A.3.4.3. Sprijinirea tuturor spitalelor care sunt centre AP-IMA, pentru a asigura îngrijirea unor pacienţi gravi cu şoc cardiogen, aritmii sau resuscitaţi; D.A.3.4.4. Asigurarea la nivelul serviciului de SMURD/ambulanţă, precum şi a tuturor spitalelor judeţene şi orăşeneşti a condiţiilor pentru diagnosticul rapid al infarctului miocardic: instruirea medicilor de urgenţă, asigurarea investigaţiilor necesare - ECG, troponină, precum şi pentru efectuarea tratamentului trombolitic; D.A.3.4.5. Îmbunătăţirea serviciului de SMURD/ambulanţă, prin creşterea numărului de ambulanţe cu medic, pentru a scurta timpii de ajungere a pacientului la centrul AP-IMA; D.A.3.4.6. Existenţa unui centru coordonator/dispecerat naţional care să monitorizeze fiecare caz de infarct miocardic şi să ţină legătura cu centrele AP-IMA, inclusiv pentru a optimiza cererile de transfer intre spitale; D.A.3.4.7. Extinderea AP-IMA la pacienţii cu NSTEMI cu risc foarte înalt şi risc înalt; D.A.3.4.8. Asigurarea formării cardiologilor intervenţionişti pentru a completa necesarul de medici în centrele AP-IMA; D.A.3.4.9. Existenţa unui Registru Naţional obligatoriu pentru pacienţii incluşi în AP-IMA. D.A.3.4.10. Îmbunătăţirea timpilor de acces al pacienţilor cu BCC la tratamentele inovative. Indicatori: I.3.4.1. Creşterea cu 50% a numărului de centre în AP-IMA în următorii 5 ani; I.3.4.2. Creşterea cu 50% a personalului medical şi auxiliar din centrele AP-IMA; I.3.4.3. Reducerea la <10 min a timpului de la primul contact medical până la diagnosticul de infarct miocardic (STEMI/NSTEMI); I.1.3.4.4. Reducerea la <120 min a timpului de la diagnosticul infarctului miocardic până la primirea tratamentului intervenţional; I.1.3.4.5. Creşterea la >80% a pacienţilor care primesc tratament trombolitic în cazul în care nu ajung la un centru AP-IMA <120 min; I.1.3.4.6. Reducerea la <60 min a timpului de la primirea pacientului până la tratamentul intervenţional în centrele AP-IMA; I.1.3.4.7. Creşterea la >80% a tratamentului intervenţional al pacienţilor cu STEMI sau NSTEMI cu risc foarte înalt; I.1.3.4.8. Reducerea cu 10% a mortalităţii în spital al pacienţilor cu STEMI sau NSTEMI cu risc foarte înalt; I.1.3.4.9. Introducerea tuturor pacienţilor incluşi în AP-IMA în Registrul Naţional. I.1.3.4.10. Scăderea cu 25% a timpilor de acces la tratamentele inovative în BCC. O.S.3.5. Îmbunătăţirea accesului la procedurile intervenţionale şi chirurgicale în domeniul BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.3.5.1. Creşterea numărului de centre de cardiologie intervenţională şi electrofiziologie, precum şi a celor de chirurgie cardiovasculară, în special în zonele subdeservite, pentru a asigura o distribuţie geografică echitabilă şi a reduce timpul de transport al pacienţilor; D.A.3.5.2. Creşterea numărului de medici care accesează atestatele de studii complementare în domeniile cardiologie intervenţională şi electrofiziologie, pentru a creşte numărul de specialişti disponibili şi a îmbunătăţi calitatea actului medical; D.A.3.5.3. Asigurarea finanţării adecvate, similare, transparente şi predictibile pentru procedurile intervenţionale şi chirurgicale, atât în spitalele publice cât şi în cele private, pentru a permite accesul tuturor pacienţilor la aceste terapii; D.A.3.5.4. Crearea unui sistem de monitorizare şi evaluare a calităţii procedurilor intervenţionale şi chirurgicale, prin implementarea de registre naţionale obligatorii, pentru a identifica şi corecta eventualele deficienţe; D.A.3.5.5. Implementarea unui centru coordonator/dispecerat naţional, dedicat pentru gestionarea urgenţelor cardiovasculare, pentru a optimiza transferul pacienţilor către centrele specializate; D.A.3.5.6. Dezvoltarea infrastructurii de transport medical de urgenţă, inclusiv a transportului aerian, pentru a asigura accesul rapid al pacienţilor la centrele de cardiologie intervenţională şi chirurgie cardiovasculara, în special în zonele izolate. Indicatori: I.3.5.1. Creşterea cu cel puţin 25% a numărului de centre de cardiologie intervenţională, electrofiziologie şi chirurgie cardiovasculara la nivel naţional; I.3.5.2. Creşterea cu cel puţin 25% a numărului de medici specialişti în cardiologie intervenţională şi electrofiziologie; I.3.5.3. Creşterea cu cel puţin 25% a numărului de proceduri intervenţionale şi chirurgicale efectuate anual; I.3.5.4. Implementarea registrelor naţionale pentru toate tipurile de proceduri intervenţionale şi chirurgicale destinate BCC, cu o rată de înregistrare de cel puţin 90%; I.3.5.5. Reducerea cu cel puţin 20% a timpului mediu de transport al urgenţelor cardiovasculare majore către centrele de intervenţie; I.3.5.6. Creşterea cu cel puţin 10% a numărului de pacienţi transportaţi cu ajutorul transportului aerian medical de urgenţă. O.S.3.6. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării Acţiunilor Prioritare ale MS din domeniul bolilor cardiovasculare ● Direcţii de acţiune: D.A.3.6.1. Creşterea bugetului alocat Acţiunilor Prioritare pentru boli cardiovasculare cu 20%, asigurând finanţarea corespunzătoare a tuturor activităţilor, inclusiv a programelor de prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi reabilitare; D.A.3.6.2. Revizuirea şi actualizarea periodică a criteriilor de eligibilitate şi a protocoalelor de tratament din cadrul Acţiunilor Prioritare, pentru a reflecta cele mai recente dovezi ştiinţifice şi ghiduri de practică clinică; D.A.3.6.3. Extinderea reţelei de centre incluse în Acţiunile Prioritare, în special în zonele subdeservite, pentru a asigura accesul echitabil al pacienţilor la servicii medicale de calitate; D.A.3.6.4. Implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare continuă a performanţei Acţiunilor Prioritare, cu accent pe indicatori de rezultat relevanţi, cum ar fi reducerea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare; D.A.3.6.5. Dezvoltarea de programe de educaţie şi formare continuă pentru personalul medical implicat în Acţiunile Prioritare, pentru a îmbunătăţi competenţele şi cunoştinţele acestora în domeniul bolilor cardiovasculare; D.A.3.6.6. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa prevenţiei, precum şi a diagnosticului şi tratamentului precoce al bolilor cardiovasculare, prin campanii de informare şi educare publică. Indicatori: I.3.6.1. Creşterea cu cel puţin 50% a bugetului alocat Acţiunilor Prioritare pentru boli cardiovasculare; I.3.6.2. Revizuirea şi actualizarea criteriilor de eligibilitate şi a protocoalelor de tratament cel puţin o dată la 2 ani; I.3.6.3. Creşterea cu cel puţin 30% a numărului de centre incluse în Acţiunile Prioritare; I.3.6.4. Cel puţin 30% din personalul medical implicat în Acţiunile Prioritare a participat la programe de educaţie şi formare continuă; I.3.6.5. Cel puţin 5 programe dezvoltate; I.3.6.6. Creşterea cu cel puţin 20% a gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la diagnosticul şi tratamentul precoce al urgentelor cardiovasculare, măsurat prin sondaje de opinie. O.S.3.7. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării Programului naţional de boli cardiovasculare derulat de CNAS şi a Acţiunilor Prioritare ● Direcţii de acţiune: D.A.3.7.1. Creşterea bugetului anual alocat Programului naţional de boli cardiovasculare al derulat de CNAS cu 10%, în perioada 2028-2030, asigurând finanţarea corespunzătoare a tuturor activităţilor; D.A.3.7.2. Revizuirea şi actualizarea periodică a criteriilor de eligibilitate prevăzute în cadrul Programului naţional de boli cardiovasculare, precum şi a protocoalelor terapeutice, pentru a reflecta cele mai recente dovezi ştiinţifice şi ghiduri de practică clinică; D.A.3.7.3. Extinderea reţelei de unităţi sanitare incluse în Programului naţional de boli cardiovasculare şi în Acţiunile Prioritare, în special în zonele subdeservite, pentru a asigura accesul echitabil al pacienţilor la servicii medicale de calitate; D.A.3.7.4. Implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare continuă a performanţei Programului naţional de boli cardiovasculare şi a Acţiunilor Prioritare, cu accent pe indicatori de rezultat relevanţi, conform cu prevederile SNS; D.A.3.7.5. Dezvoltarea de programe de educaţie şi formare continuă pentru personalul medical implicat în Programul naţional de boli cardiovasculare şi Acţiunile Prioritare, pentru a îmbunătăţi competenţele şi cunoştinţele acestora în domeniul bolilor cardiovasculare; D.A.3.7.6. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa prevenţiei, precum şi a diagnosticului şi tratamentului precoce al bolilor cardiovasculare, prin campanii de informare şi educare publică, precum şi prin dezvoltarea de programe de screening şi depistare precoce a factorilor de risc cardiovascular. Indicatori: I.3.7.1. Suplimentarea anuală cu 10% a bugetului alocat Programului naţional de boli cardiovasculare derulat de CNAS, în perioada 2028-2030; I.3.7.2. Revizuirea şi actualizarea criteriilor de eligibilitate aferente Programului naţional de boli cardiovasculare şi a protocoalelor de tratament cel puţin o dată la 2 ani; I.3.7.3. Număr unităţi de specialitate noi, în decursul unui an, în puţin două zone subdeservite; I.3.7.4. Crearea şi implementarea indicatorilor de rezultat relevanţi pentru evaluarea performanţei Programului naţional de boli cardiovasculare şi a Acţiunilor Prioritare; I.3.7.5. Cel puţin 30% din personalul medical implicat în derularea Programului naţional de boli cardiovasculare şi a Acţiunilor Prioritare a participat la programe de educaţie şi formare continuă; I.3.7.6. Creşterea cu cel puţin 15% a gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la bolile cardiovasculare, măsurat prin sondaje de opinie. O.G.4. Tratamentul bolilor cerebrovasculare O.S.4.1. Consolidarea resursei umane de specialitate pentru asigurarea nevoii la nivel naţional pentru tratamentul accidentelor vasculare cerebrale ● Direcţii de acţiune: D.A.4.1.1. Creşterea numărului de locuri şi a finanţării pentru rezidenţiat în specialităţile neurologie şi atestat de studii complementare în neuroradiologie intervenţională, cu accent pe tratamentul AVC acut; D.A.4.1.2. Dezvoltarea de programe de formare continuă şi specializare în neuroradiologie intervenţională, cu accent pe trombectomie mecanică, pentru medici din specialităţile radiologie, neurologie, neurochirurgie, cardiologie, chirurgie vasculară; D.A.4.1.3. Crearea unui sistem de burse şi granturi pentru medicii care doresc să se specializeze în tratamentul AVC acut, inclusiv în străinătate; D.A.4.1.4. Asigurarea resursei umane pentru a permite organizarea liniilor de gardă conform protocolului pentru tratament intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut în fiecare judeţ. Indicatori: I.4.1.1. Creşterea cu cel puţin 20% a numărului de medici specialişti neurologi specializaţi în tratamentul intervenţional al AVC acut; I.4.1.2. Creşterea cu cel puţin 20% a numărului de specialişti în neuroradiologie intervenţională (Nivel 1 şi 2); I.4.1.3. Acordarea a cel puţin 50 burse şi granturi pentru supraspecializare în tratamentul AVC acut. I.4.1.3. Existenţa liniilor de gardă în fiecare judeţ. O.S.4.2. Consolidarea reţelei naţionale spitaliceşti pentru tratamentul bolilor cerebrovasculare prin unităţi de AVC acute bazale sau comprehensive (UAVCA) ● Direcţii de acţiune: D.A.4.2.1. Dezvoltarea unui plan naţional de distribuţie a UAVCA şi a secţiilor de neurologie care tratează AVC acut, asigurând o acoperire geografică echitabilă şi ţinând cont de densitatea populaţiei şi incidenţa AVC; D.A.4.2.2. Stabilirea unor standarde minime de dotare, personal şi evaluarea activităţii UAVCA şi a secţiilor de neurologie care tratează AVC acut, atât bazale, cât şi comprehensive, în conformitate cu recomandările ESO; D.A.4.2.3. Înfiinţarea de noi UAVCA în zonele subdeservite, în special în regiunile cu incidenţă crescută a AVC; D.A.4.2.4. Implementarea unui sistem de telemedicină pentru a facilita accesul la specialişti şi consultaţii de urgenţă în zonele izolate. Indicatori: I.4.2.1. Existenţa unui plan naţional de distribuţie a UAVCA, aprobat şi implementat; I.4.2.2. Toate UAVCA îndeplinesc standardele minime de dotare şi personal; I.4.2.3. Cel puţin 50% din UAVCA existente au fost modernizate; I.4.2.4. Cel puţin 5 noi UAVCA au fost înfiinţate; I.4.2.5. Sistemul de telemedicină este funcţional în 50% din UAVCA. O.S.4.3. Îngrijirea completă şi integrată a patologiei cerebrovasculare acute ● Direcţii de acţiune: D.A.4.3.1. Implementarea unui protocol naţional de îngrijire a pacienţilor cu AVC acut, bazat pe ghidurile internaţionale, care să includă toate etapele de tratament, de la faza acută la reabilitare şi prevenţie secundară; D.A.4.3.2. Dezvoltarea de programe de educaţie şi formare continuă pentru personalul medical implicat în îngrijirea pacienţilor cu AVC, cu accent pe recunoaşterea precoce a simptomelor, iniţierea rapidă a tratamentului şi prevenţia complicaţiilor; D.A.4.3.3. Înfiinţarea de centre de reabilitare specializate în recuperarea pacienţilor cu AVC, cu personal multidisciplinar (fizioterapeuţi, logopezi, psihologi); D.A.4.3.4. Crearea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a calităţii îngrijirii pacienţilor cu AVC, inclusiv indicatori de performanţă pentru fiecare etapă a îngrijirii; D.A.4.3.5. Dotarea secţiilor de neurologie pentru monitorizarea pacienţilor critici în primele 72 de ore după AVC. D.A.4.3.6. Dezvoltarea compartimentelor de terapie intensivă specializate în îngrijirea pacienţilor cu AVC. D.A.4.3.7. Îmbunătăţirea serviciului de SMURD/ambulanţă, prin creşterea numărului de ambulanţe cu medic şi crearea unui cod de prioritizare dedicat AVC, pentru a scurta timpii de ajungere a pacientului la spital. Indicatori: I.4.3.1. Protocolul naţional de îngrijire a pacienţilor cu AVC acut este implementat şi utilizat în toate UAVCA şi secţiile de neurologie; I.4.3.2. Cel puţin 30% din personalul medical implicat în îngrijirea pacienţilor cu AVC a participat la programe de educaţie şi formare continuă; I.4.3.3. Cel puţin 10 centre de reabilitare specializate în recuperarea pacienţilor cu AVC au fost dotate sau înfiinţate şi sunt funcţionale; I.4.3.4. Sistemul naţional de monitorizare şi evaluare a calităţii îngrijirii pacienţilor cu AVC este funcţional şi produce rapoarte periodice. I.4.3.5. Dotarea secţiilor de neurologie din cel puţin 1 spital care tratează AVC acut în fiecare judeţ la nivel naţional. I.4.3.6. Cel puţin 10 compartimente de terapie intensivă specializate în îngrijirea pacienţilor cu AVC. I.4.3.7. Îmbunătăţirea ratei pacienţilor eligibili care au suferit AVC acut care beneficiază de tromboliză sau trombectomie mecanică în fereastra de tratament. O.S.4.4. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării Acţiunilor Prioritare ale MSi din domeniul bolilor cerebrovasculare ● Direcţii de acţiune: D.A.4.4.1. Creşterea bugetului alocat AP-AVC-Ac şi AP-AVC-REAB pentru a asigura finanţarea corespunzătoare a tuturor activităţilor, inclusiv a tratamentului endovascular (trombectomie mecanică); D.A.4.4.2. Evaluarea periodică a impactului şi a eficienţei Acţiunilor Prioritare, cu accent pe rezultatele clinice şi cost-eficienţa intervenţiilor; implementarea unui sistem de monitorizare şi raportare transparentă a rezultatelor Acţiunilor Prioritare, inclusiv a numărului de pacienţi trataţi, a complicaţiilor şi a rezultatelor pe termen lung; D.A.4.4.3. Optimizarea traseului pacientului cu AVC acut prin dezvoltarea unor protocoale de arondare a pacienţilor la cel mai apropiat spital apt să ofere îngrijiri pacientului cu AVC acut şi protocoale transfer între spitalele incluse în AP-AVC-Ac. Indicatori: I.4.4.1. Creşterea bugetului alocat AP-AVC-Ac şi AP-AVC-REAB în funcţie de nevoile identificate la nivelul reţelei de spitale incluse în aceste programe; I.4.4.2. Realizarea a 2 evaluări periodice ale impactului şi eficienţei Acţiunilor Prioritare; I.4.4.3. Implementarea protocoalelor de arondare a pacienţilor cu AVC acut la cel mai apropiat spital apt să ofere îngrijiri şi transfer între toate spitalele incluse în AP-AVC-Ac. O.S.4.5. Dezvoltarea, finanţarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea funcţionării prevederilor contractului-cadru şi ale normelor de aplicare ale acestuia în domeniul BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.4.5.1. Revizuirea şi actualizarea periodică a contractului-cadru şi a normelor de aplicare pentru a reflecta nevoile actuale ale pacienţilor cu BCC, inclusiv includerea de noi terapii şi proceduri, în funcţie de bugetul alocat fiecărui tip de asistenţă medicală; D.A.4.5.2. Negocierea unor tarife adecvate pentru serviciile medicale oferite pacienţilor cu boli cerebrovasculare, care să acopere costurile reale ale acestor servicii; Indicatori: I.4.5.1. Revizuirea şi actualizarea prevederilor asociate tratamentului AVC ale contractului-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia cel puţin o dată pe parcursul implementării strategiei, în funcţie de bugetul alocat fiecărui tip de asistenţă medicală; I.4.5.2. Ajustarea tarifelor pentru serviciile medicale oferite pacienţilor cu boli cerebrovasculare, în funcţie de bugetul alocat fiecărui tip de asistenţă medicală; O.G.5. Dezvoltarea reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare în România O.S.5.1. Configurarea cadrului legal dedicat reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare ● Direcţii de acţiune: D.A.5.1.1. Crearea unui protocol naţional unic pentru reabilitarea cardiovasculară şi neurologică; D.A.5.1.2. Stabilirea unor standarde minime de calitate pentru centrele de reabilitare cardiovasculară şi neurologică, inclusiv criterii privind dotarea, personalul medical şi terapiile oferite, pentru a asigura o îngrijire de calitate şi eficientă a pacienţilor; D.A.5.1.3. Evaluarea şi acreditarea periodică a centrelor de reabilitare cardiovasculară şi neurologică, pentru a verifica respectarea standardelor de calitate şi a identifica oportunităţile de îmbunătăţire; D.A.5.1.4. Extinderea mecanismului de feedback al pacientului la servicii de reabilitare cardiovasculară şi neurologică. Indicatori: I.5.1.1. Document de reglementare: protocol naţional de organizare şi desfăşurare a activităţii clinice de reabilitare cardiovasculară şi neurologică; I.5.1.2. Set standarde minime de funcţionare pentru centrele de reabilitare cardiovasculară şi neurologică; I.5.1.3. Minim 30% din centrele de reabilitare sunt evaluate şi acreditate periodic; I.5.1.4. Îmbunătăţirea satisfacţiei pacienţilor privitor la serviciile de reabilitare cardiovasculara şi neurologică. O.S.5.2. Dezvoltarea reţelei de centre de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară ● Direcţii de acţiune: D.A.5.2.1. Extinderea reţelei de centre de reabilitare cardiovasculară şi cerebrovasculară prin înfiinţarea de noi centre, în special în zonele subdeservite, pentru a asigura o acoperire geografică echitabilă şi a reduce timpul de aşteptare pentru pacienţi; D.A.5.2.2. Dotarea, modernizarea şi extinderea centrelor de reabilitare cardiovasculară şi neurologică existente; D.A.5.2.3. Dezvoltarea de programe de formare continuă pentru personalul medical din centrele de reabilitare, cu accent pe cele mai noi tehnici şi abordări terapeutice în reabilitarea cardiovasculară şi neurologică; D.A.5.2.4. Promovarea colaborării între centrele de reabilitare şi spitalele care tratează pacienţii cu boli cardiovasculare şi cerebrovasculare, pentru a asigura o tranziţie lină şi o continuitate a îngrijirii. Indicatori: I.5.2.1. Creşterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară şi neurologică la nivel naţional; I.5.2.2. Modernizarea tuturor centrelor de reabilitare cardiovasculara şi neurologică existente; I.5.2.3. Minim 30% din personalul medical din centrele de reabilitare participă la programe de formare continuă anual; I.5.2.4. Minim 70% din pacienţii eligibili, externaţi din spitalele care tratează boli cardiovasculare şi cerebrovasculare, sunt îndrumaţi către centrele de reabilitare. O.S.5.3. Creşterea numărului de specialişti implicaţi în domeniul reabilitării cardiovasculare şi neurologice ● Direcţii de acţiune: D.A.5.3.1. Reconfigurarea modulelor de pregătire în reabilitarea cardiovasculară şi neurologică din rezidenţiat şi desfăşurarea acestora în centre specializate; D.A.5.3.2. Elaborarea unor programe de studii complementare în reabilitare cardiovasculară şi neurologică; D.A.5.3.3. Elaborarea de curricule de pregătire pentru programe de studii în reabilitarea cardiovasculară şi neurologică dedicate fizioterapeuţilor, fizioterapeuţilor, psihologilor, şi asistentelor medicale (programe masterale, cursuri acreditate); D.A.5.3.4. Creşterea numărului de ore de practică şi a accesului studenţilor în unităţile sanitare de stat sau private care oferă servicii de reabilitare cardiovasculară sau neurologică. Indicatori: I.5.3.1. Actualizarea curriculelor de pregătire în cardiologie şi neurologie; I.5.3.2. Programe de studii complementare în reabilitare cardiovasculară şi neurologică; I.5.3.3. Creşterea cu minim 15% a numărului de fizioterapeuţi, psihologi, şi asistente medicale specializate în reabilitare cardiovasculară şi neurologică. I.5.3.4. Creşterea cu minim 20% a numărului de pacienţi direcţionaţi către programe de reabilitare în unităţile sanitare de stat şi private, în termen de 4 ani de la implementarea cadrului legal. O.S.5.4. Conştientizarea pacienţilor cu BCC în relaţie cu măsurile de prevenţie secundară şi cu rolul reabilitării cardiovasculare şi neurologice ● Direcţii de acţiune: D.A.5.4.1. Crearea de campanii de informare despre rolul reabilitării cardiovasculare şi neurologice; D.A.5.4.2. Crearea de campanii de informare şi educare cu privire la factorii de risc cardiovasculari corectabili; D.A.5.4.3. Dezvoltarea de materiale educaţionale pentru adoptarea măsurilor de prevenţie secundară şi reabilitare cardiovasculară şi neurologică; D.A.5.4.4. Mediatizarea centrelor de reabilitare cardiovasculară şi neurologică. Indicatori: I.5.4.1. Campanii anuale de informare despre rolul reabilitării cardiovasculare şi neurologice; I.5.4.2. Campanii anuale de informare şi educare cu privire la factorii de risc cardiovasculari corectabili; I.5.4.3. Elaborarea de materiale informative pentru adoptarea măsurilor de prevenţie secundară şi pentru pacienţii eligibili pentru reabilitare cardiovasculară şi neurologică; I.5.4.4. Dezvoltarea unei pagini web şi a unei hărţi electronice cu informaţii utile despre centrele de reabilitare cardiovasculară şi neurologică din România. O.G.6. Diagnosticul şi tratamentul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare rare O.S.6.1. Configurarea cadrului legal dedicat BCC rare şi dezvoltarea unei reţele de centre specializate de diagnostic şi tratament al BCC rare ● Direcţii de acţiune: D.A.6.1.1. Crearea unui protocol naţional pentru diagnosticul şi tratamentul BCV rare; D.A.6.1.2. Definirea unor standarde minime de funcţionare pentru centrele specializate în BCV rare; D.A.6.1.3. Modernizarea şi extinderea centrelor existente, specializate în BCV rare; D.A.6.1.4. Creare de noi centre specializate în BCV rare; D.A.6.1.5. Crearea unui registru naţional pentru BCV rare, pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea asistenţei medicale oferite pacienţilor. Indicatori: I.6.1.1. Protocol naţional pentru diagnosticul şi tratamentul BCV rare; I.6.1.2. Standarde minime de funcţionare pentru centrele specializate în BCV rare; I.6.1.3. Minim 2 centre modernizate, specializate în BCV rare; I.6.1.4. Minim 2 centre noi create, specializate în BCV rare; I.6.1.5. Registru naţional funcţional pentru BCV rare. O.S.6.2. Creşterea capacităţii profesionale în diagnosticul şi tratamentul BCC rare şi asigurarea unor mecanisme de interdisciplinaritate în diagnosticul şi tratamentul BCC rare ● Direcţii de acţiune: D.A.6.2.1. Dezvoltarea de module de formare în BCV rare pentru cardiologi, neurologi şi alţi specialişti; D.A.6.2.2. Construirea unor programe de studii postuniversitare/atestate de studii complementare în BCV rare; D.A.6.2.3. Creşterea numărului de ore de practică şi a accesului rezidenţilor şi specialiştilor în centrele specializate în BCV rare. Indicatori: I.6.2.1. Module de formare pentru specialişti în BCV rare; I.6.2.2. Programe de studii postuniversitare/atestate de studii complementare în BCV rare; I.6.2.3. Creşterea numărului de ore de practică a rezidenţilor în centrele specializate în BCV rare. O.G.7. Măsuri comune cardiologiei şi neurologiei privind dezvoltarea resursei umane specializate pentru prevenţia, diagnosticul, tratamentul şi reabilitarea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare O.S.7.1. Dezvoltarea planurilor sectoriale specifice de resurse umane în cardiologie şi neurologie, în conformitate cu Planurile de acţiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2023 - 2030, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 661/2023 ● Direcţii de acţiune: D.A.7.1.1. Organizarea de către MS şi CMR a unui recensământ bine structurat al specialiştilor cardiologi, neurologi şi al personalului auxiliar implicat în de pe tot teritoriul ţării, în vederea conturării unei strategii sustenabile de dezvoltare: a. Determinarea numărul de medici existenţi în activitate, precum şi distribuţia lor pe grupe de vârstă, sex, tipuri de instituţii medicale şi supraspecializări; b. Determinarea numărul de medici existenţi în activitate, precum şi distribuţia lor pe grupe de vârstă, sex, tipuri de instituţii medicale şi supraspecializări; c. Stabilirea densităţii geografice a medicilor cardiologi şi neurologi la nivel de judeţe; D.A.7.1.2. Promovarea colaborării regionale, naţionale şi internaţionale în dezvoltarea şi implementarea celor mai bune politici pentru dezvoltarea resurselor umane în domeniul prevenţiei, diagnosticului şi tratamentului BCV; D.A.7.1.3. Elaborarea necesarului de resurse umane pe specialităţile neurologie şi cardiologie şi adaptarea posturilor alocate pentru rezidenţiat; D.A.7.1.4. Formarea unui număr suficient de medici cardiologi şi neurologi în toate centrele universitare: a. Număr de locuri la examenul naţional de rezidenţiat bazat pe estimările de necesitate; b. Strategie de stabilire a locurilor cu post pentru examenul de rezidenţiat şi contract ferm pentru minim 5 ani de specialitate. D.A.7.1.5. Formarea unui număr suficient de profesionişti din toate categoriile de personal auxiliar implicat în îngrijirea pacienţilor cu BCC. Indicatori: I.7.1.1. Numărul de medici cardiologi şi neurologi în raport cu populaţia şi teritoriul fiecărui judeţ sau regiune, indicând accesibilitatea la serviciile de sănătate (vezi şi O.S.3.1); I.7.1.2. Creşterea nivelului de colaborare între diferitele regiuni ale ţării, precum şi între România şi alte ţări în dezvoltarea şi implementarea politicilor de sănătate în domeniul BCC; I.7.1.3. Creşterea cu minim 30% a locurilor disponibile la rezidenţiat pentru cardiologie şi neurologie; I.7.1.4. Implementarea locurilor cu post pentru examenul de rezidenţiat şi contract ferm pentru minim 5 ani de specialitate. I.7.1.5. Numărul personalului auxiliar implicat direct în îngrijirea pacienţilor cu BCC în raport cu populaţia şi teritoriul fiecărui judeţ sau regiune. O.S.7.2. Îmbunătăţirea cadrului pentru educaţia de bază iniţială/universitară, formarea vocaţională (rezidenţiat), EMC-DPC şi educaţia bazată pe cercetare în cardiologie şi neurologie ● Direcţii de acţiune: D.A.7.2.1. Stabilirea colaborărilor şi cooperărilor între instituţiile de învăţământ superior şi postliceal în vederea actualizării educaţiei universitare a cadrelor medicale şi a profesioniştilor din domeniul cardiologiei şi neurologiei la cerinţele europene, prin formare bazată pe competenţe; D.A.7.2.2. Dezvoltarea programelor de formare medicală continuă în cardiologie şi neurologie, bazate pe ghidurile de diagnostic şi tratament, şi includerea acestora în criteriile de certificare şi ierarhizare ale serviciilor medicale de diagnostic şi tratament a BCV; D.A.7.2.3. Dezvoltarea de programe de formare medicală complementare în domeniul serviciilor de suport pentru BCV; D.A.7.2.4. Dezvoltarea programelor de formare specifică obligatorii în asistenţa medicală comunitară şi stabilirea competenţelor de exercitare a profesiei în domeniul cardiologiei şi neurologiei în asistenţa medicală comunitară; D.A.7.2.5. Asigurarea resurselor umane necesare echipelor interdisciplinare de reabilitare cardiovasculara şi neurologică destinate pacienţilor cu BCV; D.A.7.2.6. Dezvoltarea programelor de formare medicală specifică în asistenţa medicală primară. Indicatori: I.7.2.1.1. Procentajul colaborărilor instituţiilor de învăţământ superior şi postliceal; I.7.2.1.2. Gradul de acoperire al programelor de formare continuă; I.7.2.1.3. Numărul şi diversitatea programelor de formare complementare; I.7.2.1.4. Procentajul personalului medical comunitar format; I.7.2.1.5. Raportul între resurse umane şi necesităţile echipelor interdisciplinare de reabilitare; I.7.2.1.6. Gradul de acoperire al programelor de formare medicală în asistenţa medicală primară. O.S.7.3. Creşterea capacităţii de atragere şi de retenţie a personalului medical în serviciile medicale cardiologice şi neurologice ● Direcţii de acţiune: D.A.7.3.1. Dezvoltarea cooperării între MS şi Autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea de politici comune privind serviciile de cardiologie şi neurologie, în special în zonele cu deficit de personal; D.A.7.3.2. Reexaminarea procedurilor de recrutare a personalului medical în serviciile de cardiologie şi neurologie, în special în zonele deficitare; D.A.7.3.3. Sprijinirea şi extinderea rezidenţiatului cu post; D.A.7.3.4. Îmbunătăţirea climatului de lucru în domeniul cardiologiei şi neurologiei, inclusiv prin revizuirea normativelor specifice pe specialităţi şi din punct de vedere al culturii organizaţionale şi al siguranţei la locul de muncă. Indicatori: I.7.3.1. Rata de ocupare a posturilor vacante(vezi şi O.S.3.1.); I.7.3.2. Numărul de medici şi asistenţi medicali în zonele deficitare; I.7.3.3. Procentul de recrutare din regiunile deficitare; I.7.3.4. Rata de retenţie a personalului medical; I.7.3.5. Numărul de rezidenţi în cardiologie şi neurologie. O.G.8. Promovarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în domeniul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în România, prin intermediul finanţărilor nerambursabile şi a parteneriatelor public-private naţionale şi/sau internaţionale O.S.8.1. Dezvoltarea infrastructurii şi resurselor de cercetare în BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.8.1.1. Elaborarea planului naţional de cercetare în BCC; D.A.8.1.2. Dezvoltarea reţelei naţionale de cercetare în BCC; D.A.8.1.3. Creşterea calităţii şi a numărului proiectelor de cercetare translaţională, precum şi a centrelor de excelenta în cercetarea complexa a BCC; D.A.8.1.4. Elaborarea sistemului de certificare a centrelor de cercetare din BCC; D.A.8.1.5. Stimularea participării centrelor de cercetare în reţele europene şi internaţionale. Indicatori: I.8.1.1. Numărul de proiecte de cercetare finanţate în domeniul BCC; I.8.1.2. Numărul de centre de excelenţă în CDI create în domeniul BCC; I.8.1.3. Numărul de publicaţii ştiinţifice relevante, în vederea evaluării impactului şi relevanţei cercetării în comunitatea ştiinţifică internaţională; I.8.1.4. Creşterea fondurilor alocate cercetării în domeniul BCC; I.8.1.5. Numărul de colaborări naţionale şi internaţionale, precum şi implicarea în reţelele internaţionale. O.S.8.2. Promovarea studiului multidisciplinar al determinanţilor sănătăţii, evaluarea impactului asupra sănătăţii şi politicilor de sănătate în domeniul BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.8.2.1. Dezvoltarea proiectelor de cercetare multidisciplinară care să integreze factorii biologici (genetică, imunologie), factorii de mediu, epidemiologia, sănătatea publică şi factorii economici, sociali, culturali şi psihologici; D.A.8.2.2. Dezvoltarea proiectelor de analiză a impactului politicilor de sănătate în reducerea inegalităţilor şi a barierelor de acces la servicii de sănătate; D.A.8.2.3. Dezvoltarea studiilor de analiză a impactului campaniilor şi intervenţiilor de sănătate publică. Indicatori: I.8.2.1. Numărul de proiecte de cercetare multidisciplinară iniţiate în domeniul BCC; I.8.2.2. Numărul de politici de sănătate implementate care au demonstrat o reducere a barierelor de acces la serviciile de sănătate în domeniul BCC; I.8.2.3. Evaluarea nivelului de conformitate a politicilor de sănătate cu recomandările şi bunele practici internaţionale în domeniul BCC; I.8.2.4. Evaluarea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la factorii de risc şi măsurile de prevenire a BCC; I.8.2.5. Măsurarea schimbărilor în comportamentul populaţiei în urma campaniilor şi intervenţiilor de sănătate publică; I.8.2.6. Analiza ratei de incidenţă şi mortalitate în rândul populaţiei ţintă, înainte şi după implementarea intervenţiilor de sănătate publică, pentru a evalua eficacitatea acestora în reducerea încărcăturii BCC. O.S.8.3. Dezvoltarea studiilor privind caracterizarea factorilor de risc comportamentali şi de mediu ● Direcţii de acţiune: D.A.8.3.1. Dezvoltarea studiilor de identificare a riscurilor din mediul de viaţă şi de muncă şi riscurilor comportamentale şi a grupurilor populaţionale expuse acestor riscuri; D.A.8.3.2. Promovarea cercetării intervenţionale pentru testarea efectelor/impactului produse prin modificarea riscurilor comportamentale şi din mediul de viaţă şi de muncă; D.A.8.3.3. Promovarea şi dezvoltarea studiilor pentru cercetarea factorilor de risc; D.A.8.3.4. Dezvoltarea informaticii şi a biologiei sistemelor şi creşterea specializării în aceste discipline. Indicatori: I.8.3.1. Numărul de studii de identificare a riscurilor efectuate în diferite medii de viaţă şi de muncă (urban, rural, industrial); I.8.3.2. Gradul de acoperire a grupurilor populaţionale expuse riscurilor în funcţie de criterii demografice (vârstă, gen, etnie, statut socio-economic); I.8.3.3. Numărul de riscuri identificate şi clasificate în funcţie de severitate şi probabilitatea de apariţie; I.8.3.4. Numărul şi tipurile de intervenţii implementate pentru a reduce riscurile comportamentale şi din mediu; O.S.8.4. Creşterea capacităţii de cercetare clinică şi translaţionala în domeniul BCC ● Direcţii de acţiune: D.A.8.4.1. Încurajarea participării în studii/trialuri clinice şi stimularea parteneriatelor naţionale şi internaţionale; D.A.8.4.2. Crearea sistemului de informare periodică a profesioniştilor privind studiile/trialurile clinice existente; D.A.8.4.3. Crearea mecanismelor de informare a pacienţilor şi încurajarea participării la studii/trialuri clinice; D.A.8.4.4. Încurajarea derulării programelor de analiza datelor din activitatea medicală curentă (ADAMC); D.A.8.4.5. Organizarea de programe educaţionale pentru profesioniştii din domeniul cardiologiei şi neurologiei, pentru dobândirea de capacităţi necesare participării la proiecte de cercetare clinică (studii/trialuri clinice); D.A.8.4.6. Stimularea industriei farmaceutice pentru implicarea ţării noastre în cât mai multe studii/trialuri clinice internaţionale cu produse farmaceutice inovatoare; D.A.8.4.7. Definirea unor standarde minime necesare pentru dotarea unui centru specializat în diagnosticul, monitorizarea şi tratamentul BCC, în vederea participării la proiecte internaţionale de cercetare clinică; D.A.8.4.8. Creşterea numărului de proiecte de cercetare clinică propuse de către medici investigatori din România - Trialuri Clinice Iniţiate de către Investigatori (TCII); D.A.8.4.9. Investiţii pentru creşterea capacităţii de cercetare clinică a centrelor medicale din România; D.A.8.4.10. Definirea cadrului de organizare şi dezvoltare a Unităţilor de Studii Clinice de fază I în domeniul BCC; D.A.8.4.11. Organizarea de programe educaţionale pentru profesioniştii din domeniul BCC, pentru dobândirea de capacităţi necesare participării la studii clinice de fază I; D.A.8.4.12. Definirea standardelor de calitate necesare pentru desfăşurarea studiilor clinice de fază I; D.A.8.4.13. Stimularea industriei farmaceutice pentru implicarea specialiştilor din România în studii clinice internaţionale de fază I; D.A.8.4.14. Investiţii pentru creşterea numărului de Unităţi de Studii Clinice de Fază I în România. Indicatori: I.8.4.1. Numărul de profesionişti medicali şi de pacienţi implicaţi în studii / trialuri clinice; I.8.4.2. Numărul de colaborări între instituţii de cercetare şi universităţi din ţară şi străinătate; I.8.4.3. Sistem de informare dedicat profesioniştilor medicali şi, respectiv, pacienţilor despre studiile / trialurile clinice; I.8.4.4. Implicarea pacienţilor în studiile / trialurile clinice, evaluată prin numărul şi feedback-ul pacienţilor participanţi; I.8.4.5. Participarea în studii clinice internaţionale şi nivelul de investiţii în cercetare şi dezvoltare; I.8.4.6. Proiecte de cercetare clinică propuse de medici-investigatori; I.8.4.7. Valoarea investiţiilor în echipamente, facilităţi şi personal specializat în centrele de cercetare clinică; I.8.4.8. Numărul de Unităţilor de Studii Clinice de fază I nou create în domeniul BCC; I.8.4.9. Numărul de studii clinice de faza I; I.8.4.10. Valoarea investiţiilor în echipamente, facilităţi şi personal specializat în Unităţile de Studii Clinice de fază I; I.8.4.11. Cel puţin 5 programe educaţionale operaţionale; I.8.4.12. Standardele de calitate elaborate; I.8.4.13. Plan de măsuri pentru stimulare implicării industriei farmaceutice; I.8.4.14. Cel puţin 3 unităţi nou dezvoltate; Notă metodologică SNBCC a fost elaborată în concordanţă cu structura şi principiile enunţate în Metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, aprobată prin HG nr. 379/2022. Procesul de elaborare a strategiilor se fundamentează pe următoarele principii: a) principiul participării - se referă la procesele de consultare în elaborarea strategiilor, ce implică autorităţi ale administraţiei publice centrale şi/sau locale, organizaţii neguvernamentale, parteneri sociali, asociaţii profesionale, reprezentanţi ai sectorului privat, după caz; b) principiul responsabilităţii - reprezintă asumarea de către iniţiatori a unui set explicit de rezultate în cadrul unei alocări bugetare definite într-o perioadă de timp specificată; c) principiul fundamentării - reprezintă utilizarea de date concrete, factuale în procesele de documentare şi analize care precedă elaborarea strategiilor; d) principiul sustenabilităţii - reprezintă ansamblul acţiunilor şi deciziilor iniţiatorilor privind politicile publice care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; e) principiul predictibilităţii - reprezintă ansamblul acţiunilor şi deciziilor iniţiatorilor privind politicile publice şi alocările bugetare stabilite în cadrul bugetar pe termen mediu şi care contribuie la implementarea obiectivelor strategice şi la obţinerea rezultatelor asumate; f) principiul transparenţei - reprezintă informarea prealabilă a cetăţenilor asupra problemelor care sunt de interes public, în consultarea acestora cu privire la proiectele de strategii care vizează interesul public, precum şi participarea lor activă la procesul de luare a deciziilor, la elaborarea de strategii, precum şi asigurarea accesului acestora la informaţiile relevante privind alocarea şi cheltuirea resurselor publice pentru realizarea rezultatelor planificate, conform dispoziţiilor art. 5 şi art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările ulterioare. Implementarea SNBCC Instituţii şi autorităţi responsabile: a. MS - Măsurile ce vizează programele de prevenţie şi sănătate publică, Acţiunile Prioritare, politica medicamentului, iniţierea modificărilor legislative în domeniul sănătăţii. b. CNAS - Măsurile ce vizează Programele Naţionale de Sănătate Curative, contractul-cadru pentru furnizarea serviciilor în sistemul de asigurări de sănătate şi normele acestuia, listele cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi contractele cost-volum. c. Colegiul Medicilor din România - Măsurile privind resursa umană în sănătate. d. Autorităţile administraţiei publice locale (primării, consilii judeţene) - Suport în implementarea programelor de sănătate la nivel local, inclusiv înfiinţarea şi administrarea unităţilor de sănătate publică. e. Universităţi de Medicină şi Farmacie şi Centre de Cercetare - Implicate în educaţie şi cercetare medicală şi dezvoltarea de noi tehnologii şi tratamente, finanţate prin granturi naţionale şi internaţionale. f. Institutul Naţional de Sănătate Publică - Asigură îndrumarea tehnică şi metodologică a reţelei de sănătate publică, supraveghează starea de sănătate a populaţiei, elaborează metodologia, instrumentele şi indicatorii de monitorizare şi evaluare a serviciilor şi programelor de sănătate publică, de promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru sănătate. g. Agenţii guvernamentale - suport: Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare: a. Programul Sănătate (POS) 2021-2027 - Finanţare pentru infrastructura de sănătate şi modernizarea echipamentelor medicale şi formare a personalului medical. b. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - Fonduri dedicate reformei şi digitalizării sistemului de sănătate şi dezvoltării infrastructurii. c. Fonduri din bugetul de stat - Finanţarea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională se face cu încadrare în bugetul aprobat instituţiilor implicate prin legile bugetare anuale. d. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate - Principala sursă de finanţare prin care se finanţează serviciile medicale pentru persoanele asigurate, prin contribuţiile sociale. e. Fonduri europene de cercetare - Granturi pentru proiecte de cercetare şi inovare, inclusiv din programul Orizont Europa. f. Fonduri din bugetele locale - Bugete ale autorităţilor administraţiei publice locale destinat sprijinirii serviciilor de sănătate şi intervenţiilor comunitare. g. Sponsorizări şi parteneriate public-privat - Colaborări între sectorul public şi cel privat pentru finanţarea de proiecte de sănătate sau infrastructură. Implicaţiile asupra cadrului juridic: SNBCC implică modificări de natură legislativă la nivelul legislaţiei secundare şi terţiare. Cu privire la legislaţia secundară, cele mai multe intervenţii vizează cadrul de reglementare al contractului-cadru. Modificări şi completări sunt prevăzute şi la reglementările privind evaluarea tehnologiilor medicale, soluţiile de telemedicină şi tehnologii inovative implementate în serviciile de sănătate pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare;. La nivel terţiar, modificările legislaţiei vizează atât modificarea şi completarea unor ordine de ministru, dar şi aprobarea altor ordine noi. Reglementări noi sunt prevăzute pentru implementarea unui număr important din măsurile strategiei, potrivit planului de acţiune. Monitorizare şi evaluare Monitorizarea implementării SNBCC se va efectua continuu de către MS, urmărindu-se indicatorii aferenţi direcţiilor de acţiune detaliate în Planul de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare şi termenele acestora. Pentru fiecare obiectiv specific al SNBCC, există indicatori de monitorizare care vor fi cuantificaţi anual şi indicatori de evaluare care vor fi cuantificaţi de obicei o singură dată la finalizarea implementării acestei strategii. Calendar de implementare este cuprins în Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare din Anexa la prezenta strategie. Definiţii, acronime, referinţe Definiţii Depistare precoce: diagnosticarea pacienţilor cu semne şi simptome de boală în stadii incipiente; Screening: examen de masă, organizat pe baze populaţionale pentru depistarea precoce a patologiilor în populaţii aparent sănătoase, fără semne şi simptome de boală. Presupune testare sistematică, la intervale regulate de timp a unor grupuri populaţionale aflate la risc înalt pentru anumite afecţiuni, în condiţii de acces egal şi echitabil la servicii şi de asigurare şi control al întregului continuum de servicii. Este aplicabil doar anumitor boli unde acest tip de intervenţie preventivă şi-a dovedit eficacitatea şi cost-eficacitatea. Screening oportunist: testare pentru anumite patologii, ocazional, în cadrul unei consultaţii pentru alte acuze de sănătate. Este dovedit ca având efecte limitate în ameliorarea indicatorilor de incidenţă şi mortalitate, fără cost-eficacitate, cu supra-investigare şi supra-diagnosticare şi fără asigurarea întregului continuum de servicii. Registru populaţional: colectarea de informaţii privind toate cazurilor noi care apar într-o populaţie bine definită, corespunzătoare unei arii geografice. Colectarea de date se realizează în mod sistematic şi continuu, din surse multiple: unităţi sanitare, laboratoare şi certificate de deces. Registru instituţional: colectează şi gestionează date privind bolnavii diagnosticaţi şi/sau trataţi la nivelul unei unităţi sanitare. Traseul pacientului: intervenţia complexă pentru organizarea procesului de diagnostic şi tratament bazat pe decizie comună, pentru un grup bine definit de pacienţi, pentru o perioadă strict definită de timp. Caracteristicile traseului pacientului sunt: a. Formularea explicită a obiectivelor şi a componentelor esenţiale de diagnostic şi tratament bazate pe dovezi, care ţin cont de aşteptările pacientului şi particularităţile sale; b. Facilitarea comunicării între membri echipei de îngrijire şi cu pacienţii şi familiile acestora; c. Coordonarea procesului de îngrijire prin coordonarea rolurilor şi a secvenţei de servicii în cadrul echipei de îngrijire multidisciplinară, pacienţi şi familiile acestora; d. Documentarea, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor; e. Identificarea resurselor adecvate. Scopul dezvoltării traseului pacientului este acela de a creşte calitatea îngrijirilor de-a lungul continuumului de servicii prin îmbunătăţirea rezultatelor, creşterea satisfacţiei pacienţilor şi optimizarea utilizării resurselor. Acronime ANMDMR - Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România ANMCS - Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CCC (JRC) - Centrul Comun pentru Cercetare CE - Comisia Europeană DEPABD - Direcţia de Evidenţă a Populaţiei şi de Administrare a Bazelor de Date FNUASS - Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate FOCUS AVC - Proiectul "Formare pentru Obţinerea de Compeţente Unitare în Structurile implicate în îngrijirea pacientului cu Accident Vascular Cerebral", derulat prin Programul Sănătate 2021-2027 FSE+ - Fondul Social European + FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională M - Măsuri MS - Ministerul Sănătăţii INSP - Institutul Naţional de Sănătate Publică PCDIF - Programul Cercetare Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 PNCC - Planul Naţional pentru Combaterea şi Controlul Cancerului OG - Obiective generale OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii OS - Obiective specifice PS - Program Sănătate 2021-2027 EU4Health - Programul Uniunii Europene pentru Sănătate UE - Uniunea Europeană Autori Coordonatori SNBCC: Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, Prof. Dr. Fior-Dafin Mureşanu, CS II Dr. Ştefan Strilciuc Comisia de cardiologie a MS Prof. Dr. Dan Dobreanu Prof. Dr. Ovidiu Chioncel Prof. Dr. Şerban Mihai Bălănescu Prof. Dr. Gheorghe Andrei Dan Prof. Dr. Daniel Florin Lighezan Prof. Dr. Diana Ţînţ Prof. Dr. Dana Pop Prof. Dr. Bogdan Alexandru Popescu Prof. Dr. Dan Gaiţă Prof. Dr. Cristian Stătescu Conf. Dr. Călin Florin Pop Prof. Dr. Radu Gabriel Vătăşescu Şef lucrări Dr. Silviu Ionel Dumitrescu Dr. Dan Alexandru Dărăbanţiu Dr. Ioana Suş Comisia de neurologie a MS Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu Prof. Dr. Cristina Tiu Prof. Dr. Rodica Bălaşa Prof. Dr. Mihaela Adriana Simu Prof. Dr. Dragoş Cătălin Jianu Prof. Dr. Carmen Adella Sîrbu Conf. Dr. Cristina Aura Panea Conf. Dr. Ioana Raluca Mîndruţă Dr. Florina Anca Antochi Dr. Tudor Dimitrie Lupescu Dr. Dan Andrei Mitrea Grupurile de lucru ale Societăţii Române de Cardiologie: a. Povara şi prevenţia bolilor cardiovasculare - Prof. Dr. Dan Gaiţă, Dr. Iulia Kulcsar b. Tratamentul bolilor cardiovasculare - Prof. Dr. Dan Dobreanu, Prof. Dr. Ovidiu Chioncel c. Reabilitarea cardiovasculară - Prof. Dr. Dana Pop, Conf. Dr. Ştefan Buşnatu d. Sistemul naţional de asistenţă medicală în cardiologie - Prof. Dr. Ruxandra Jurcuţ, Dr. Adrian Mereuţă e. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în domeniul BCC - Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, Prof. Dr. Bogdan Alexandru Popescu Grupurile de lucru ale Societăţii de Neurologie din România: a. Tratamentul acut al bolilor cardiovasculare - Prof. Dr. Cristina Tiu, Şef lucrări Dr. Elena Oana Terecoasă, Asist. univ. Dr. Radu Alexandru Răzvan b. Reabilitarea accidentelor vasculare cerebrale - Prof. Dr. Fior-Dafin Mureşanu, Conf. Dr. Vitalie Văcăraş c. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în domeniul BCC - Prof. Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, Prof. Dr. Dragoş Cătălin Jianu d. Povara şi prevenţia bolilor cerebrovasculare - Conf. Dr. Adina Dora Stan, Dr. Hanna Maria Dragoş, Asist. univ. Dr. Raluca Badea, Dr. Anamaria Truţă. ANEXA 1 Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare
┌────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┬─────────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │ │Direcţii de │ │Institutii │Trimestru│Trimestru│Sursa de │Impact bugetar│
│Obiectiv general│Obiectiv specific │Acţiune │indicatori, rezultate│responsabile │început │final │finanţare │direct │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Lei- │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│O.G.1. │ │D.A.1.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea unui│ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│sistem integrat │ │legislaţiei │I.1.1.1. Aprobarea │ │ │ │ │ │
│de informaţii de│O.S.1.1. Dezvoltarea │privind │OMS privind │ │ │ │ │ │
│sănătate pentru │registrului naţional │înregistrarea │înfiinţarea şi │ │ │ │ │ │
│prevenirea şi │de accidente │pacienţilor care │organizarea │MS │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│îngrijirea │vasculare cerebrale │au suferit AVC │registrului naţional │ │ │ │ │ │
│bolilor │RES-Q │prin intermediul │de AVC; │ │ │ │ │ │
│cardiovasculare │ │extinderii la │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │nivel naţional a │ │ │ │ │ │ │
│cerebrovasculare│ │registrului RES-Q;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.1.1.2. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de metodologii de │ │ │ │ │ │
│ │ │D.A.1.1.2. │raportare şi │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea │înregistrare a │ │ │ │ │ │
│ │ │standardelor de │cazurilor de AVC, │ │ │ │ │ │
│ │ │codificare şi a │inclusiv mecanismele │MS, CNAS │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │parametrilor │de control şi │ │ │ │ │ │
│ │ │relevanţi din │asigurare a calităţii│ │ │ │ │ │
│ │ │cadrul registrului│datelor şi │ │ │ │ │ │
│ │ │RES-Q; │indicatorii de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │calitate ai │ │ │ │ │ │
│ │ │ │registrului de AVC; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │registrului de AVC│I.1.1.3. Cursuri de │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţional │instruire a │ │ │ │ │ │
│ │ │prin creşterea │personalului privind │MS, INSP, │ │ │ │ │
│ │ │acoperirii şi │raportarea, │Societăţi │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │calităţii datelor,│înregistrarea, │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │conform │prelucrarea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandărilor │analiza datelor; │ │ │ │ │ │
│ │ │Comisiei Europene │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a proiectului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │FOCUS AVC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.1.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reţelei de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizori de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii de │I.1.1.4. Aplicaţie │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │diagnostic şi │informatică de │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │tratament al AVC │interfaţare a datelor│MS │T2 2028 │T4 2030 │nerambursabile,│2000000 │
│ │ │cu atribuţii în │RES-Q către MS şi │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │raportarea │INMSS, dezvoltată şi │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │cazurilor noi de │operaţională; │ │ │ │ │ │
│ │ │AVC şi dezvoltarea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │platformei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informatice de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │raportare. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.1.1.5. Rapoarte │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anuale privind │MS, INSP │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │epidemiologia AVC. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Constituirea prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │OMS a unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │registru naţional │ │ │ │ │ │ │
│ │ │al pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │risc │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovascular │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.1.2. Constituirea│înalt RNPRCI în │I.1.2.1. Aprobarea │ │ │ │ │ │
│ │registrului naţional │vederea realizării│OMS privind │ │ │ │ │ │
│ │al pacienţilor cu │profilului de risc│înfiinţarea şi │MS │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │risc vascular înalt │cardiovascular în │organizarea RNPRCI; │ │ │ │ │ │
│ │ │populaţia din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regiunea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │geografică │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deservită şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │urmărirea pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │termen lung a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │risc înalt; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reţelei de │I.1.2.2. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizori de │şi implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii de │metodologii de │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţie, │raportare, │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic şi │înregistrare şi │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament al │urmărire a │ │ │ │ │ │
│ │ │bolilor │persoanelor la risc, │MS, CNAS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiovasculare cu│inclusiv mecanismele │ │ │ │ │ │
│ │ │atribuţii în │de control şi │ │ │ │ │ │
│ │ │raportarea │asigurare a calităţii│ │ │ │ │ │
│ │ │persoanelor la │datelor şi │ │ │ │ │ │
│ │ │risc şi │indicatorii de │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │calitate ai RNPRCI; │ │ │ │ │ │
│ │ │platformei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informatice de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │raportare. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.1.2.3. Cursuri de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │instruire a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │personalului privind │MS, INSP, │ │ │ │ │
│ │ │ │raportarea, │Societăţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │înregistrarea, │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │ │prelucrarea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │analiza datelor; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.1.2.4. Aplicaţia │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ │informatică │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │ │dezvoltată şi │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│2000000 │
│ │ │ │operaţională; │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │ │ │ │ │ │împrumut │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.1.2.5. Rapoarte │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anuale folosind │MS, INSP │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │informaţii colectate │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin RNPRCI. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │platforme │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tehnologice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │securizate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │interoperabile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru colectarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi gestionarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │datelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │chirurgie │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.1.3. Dezvoltarea │cardiovasculară │I.1.3.1. Procentul de│ │ │ │Bugetul de │ │
│ │şi operaţionalizarea │nivel naţional, cu│persoane incluse în │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │registrelor naţionale│prioritate pentru │registrul naţional în│MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│5000000 │
│ │populaţionale de │sindroame │raport cu populaţia │ │ │ │acorduri de │ │
│ │cardiologie │coronariene acute,│totală; │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │insuficienţa │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiacă, implant │ │ │ │ │ │ │
│ │ │percutan de valva │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aortică, precum şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru toate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tipurile de boli │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │care se pretează │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la proceduri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │electrofiziologie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţională; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.3.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standarde clare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înregistrarea şi │I.1.3.2. Măsura în │ │ │ │ │ │
│ │ │raportarea │care datele │MS, INSP, │ │ │ │ │
│ │ │datelor, pentru a │înregistrate sunt │INMSS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │asigura coerenţa │complete, precise şi │ │ │ │ │ │
│ │ │şi │actualizate; │ │ │ │ │ │
│ │ │compatibilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │între diferitele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regiuni şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţii; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.1.3.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Iniţierea unor │I.1.3.3. Gradul în │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │care datele din │ │ │ │ │ │
│ │ │formare pentru │registrul naţional │ │ │ │ │ │
│ │ │profesioniştii din│sunt utilizate pentru│MS, INMSS, │ │ │ │ │
│ │ │domeniul │cercetare, │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │sănătăţii, în │planificare şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │special pentru │monitorizare a │ │ │ │ │ │
│ │ │personalul medical│serviciilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │implicat în │sănătate. │ │ │ │ │ │
│ │ │colectarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiza datelor. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.4.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │platforme │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.1.4. Dezvoltarea │tehnologice │I.1.4.1. Procentul de│ │ │ │Bugetul de │ │
│ │registrelor naţionale│securizate şi │persoane incluse în │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │de reabilitare │interoperabile │registrul naţional în│MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│2000000 │
│ │cardio- şi │pentru colectarea │raport cu populaţia │ │ │ │acorduri de │ │
│ │cerebrovasculară │şi gestionarea │totală; │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │datelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardio- şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculară; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.4.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standarde clare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înregistrarea şi │I.1.4.2. Măsura în │ │ │ │ │ │
│ │ │raportarea │care datele │MS, INSP, │ │ │ │ │
│ │ │datelor, pentru a │înregistrate sunt │Societăţi │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │asigura coerenţa │complete, precise şi │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │şi │actualizate; │ │ │ │ │ │
│ │ │compatibilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │între diferitele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regiuni şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţii; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.4.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Iniţierea unor │I.1.4.3. Gradul în │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │care datele din │ │ │ │ │ │
│ │ │formare pentru │registrul naţional │ │ │ │ │ │
│ │ │profesioniştii din│sunt utilizate pentru│MS, INMSS, │ │ │ │ │
│ │ │domeniul │cercetare, │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │sănătăţii, în │planificare şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │special pentru │monitorizare a │ │ │ │ │ │
│ │ │personalul medical│serviciilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │implicat în │sănătate. │ │ │ │ │ │
│ │ │colectarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analiza datelor. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │O.S.1.5. │M.1.5.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │Digitalizarea şi │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │transformarea datelor│bazelor de date │I.1.5.1. Registre │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │clinice în informaţii│instituţionale de │instituţionale de AVC│ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ce pot susţine │AVC şi IMA pentru │şi IMA, înfiinţate şi│MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│2000000 │
│ │politici publice │asigurarea │operaţionale, conform│ │ │ │acorduri de │ │
│ │pentru prevenţia şi │accesului rapid la│metodologiilor │ │ │ │împrumut │ │
│ │îngrijirea │informaţii şi │naţionale elaborate; │ │ │ │ │ │
│ │pacienţilor cu BCC │susţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetării; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.5.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Interfaţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistemelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informatice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │existente cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │registrele pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │patologii cu │I.1.5.2. Bază de date│ │ │ │ │ │
│ │ │factori de risc │comprehensivă pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │comuni cum sunt │monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │ │AVC, IMA, diabet, │factorilor de risc │ │ │ │ │ │
│ │ │cancer şi │cardiovasculari şi │MS, CNAS, │ │ │ │prin │
│ │ │asigurarea inter- │cerebrovasculari, │INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │redimensionare│
│ │ │operabilităţii cu │interoperabil cu │ │ │ │ │PIAS │
│ │ │registrele de │registre de tratament│ │ │ │ │ │
│ │ │tratament, precum │al acestor patologii │ │ │ │ │ │
│ │ │şi asigurarea │şi ale patologiilor │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizării datelor│conexe; │ │ │ │ │ │
│ │ │relevante de la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Direcţia pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Evidenta │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Persoanelor si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Administrarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Bazelor de Date; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.5.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │platforme │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tehnologice suport│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │traseului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │boli │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │I.1.5.3. Dezvoltarea │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │managementului de │unor algoritmi de │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │caz, inclusiv prin│urmărire şi │MS │T2 2025 │T4 2027 │nerambursabile,│2000000 │
│ │ │intermediul │monitorizare a │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │algoritmilor │traseului │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │cardiaci, pentru │pacientului; │ │ │ │ │ │
│ │ │maximizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │calităţii vieţii, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │posibilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │relaţionării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │active │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medic-pacient şi a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │participării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │active a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacientului în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │decizia │ │ │ │ │ │ │
│ │ │terapeutică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.5.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │inteligenţă │I.1.5.4. Aplicaţie │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │artificială în │informatică dedicată,│MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│5000000 │
│ │ │managementul │dezvoltată şi │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │pacienţilor cu BCV│operaţională; │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │şi în programele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de cercetare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │ │datelor existente;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.5.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistemelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │telemedicină atât │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │participarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialiştilor la │I.1.5.5. OMS privind │ │ │ │ │ │
│ │ │comisiile │utilizarea sistemelor│ │ │ │ │ │
│ │ │multidisciplinare,│de telemedicină │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │cât şi pentru │pentru comisii │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │evaluarea stării │multidisciplinare, │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│2000000 │
│ │ │de sănătate a │pentru evaluarea de │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │pacienţilor de la │la distanţă a stării │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │distanţă, de │de sănătate a │ │ │ │ │ │
│ │ │medicii cardiologi│pacienţilor, elaborat│ │ │ │ │ │
│ │ │şi neurologi │şi operaţional. │ │ │ │ │ │
│ │ │curanţi, sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru obţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unor opinii din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │partea experţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din tară si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │străinătate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.6.1. │I.1.6.1. Metodologii │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │elaborate si │ │ │ │ │ │
│ │O.S.1.6. Dezvoltarea │metodologiilor │publicate, pentru │ │ │ │ │ │
│ │cadrului de │anchetelor │anchetele periodice │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare naţional│periodice privind │privitoare la starea │MS, INSP │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │al prevalenţei │stilul de viaţă şi│de sănătate, corelate│ │ │ │ │ │
│ │factorilor de risc │prevalenţa │cu metodologiile │ │ │ │ │ │
│ │ │factorilor de │anchetelor europene │ │ │ │ │ │
│ │ │risc; │de sănătate European │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Health Survey; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.6.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea │I.1.6.2. Rapoarte │ │ │ │ │ │
│ │ │anchetelor de │publicate privind │ │ │ │ │ │
│ │ │prevalenţă despre │prevalenţa factorilor│MS, INSP, DSP│T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │stil de viaţă şi │de risc în populaţia │ │ │ │ │ │
│ │ │prevalenţa │generală; │ │ │ │ │ │
│ │ │factorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │risc; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.6.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │I.1.6.3. Rapoarte │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │periodice în urma │MS, │ │ │ │ │
│ │ │studiilor de │derulării studiilor │Universităţi │ │ │ │ │
│ │ │cunoştinţe şi │de cunoştinţe şi │de Medicină, │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │atitudini ale │atitudini ale │Societăţi │ │ │ │ │
│ │ │populaţiei privind│populaţiei, privind │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │prevenţia │prevenţia patologiei │ │ │ │ │ │
│ │ │patologiei cardio-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..1.7.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │platformei comune │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de informaţii în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul bolilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │care să reunească │ │ │ │ │ │ │
│ │ │toate informaţiile│ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind: • │ │ │ │ │ │ │
│ │ │politicile şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │iniţiativele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul bolilor │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.1.7. │cardiovasculare şi│ │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea şi │cerebrovasculare; │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │•criteriile de │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor pentru │certificare a │I.1.7.1. Acces public│ │ │ │ │ │
│ │cercetare │centrelor de │la date din domeniul │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │populaţională în │specialitate; │bolilor │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │domeniul │•ghidurile şi │cardiovasculare şi │MS, CNAS │T3 2026 │T4 2028 │nerambursabile,│2000000 │
│ │epidemiologiei BCC, │protocoale de │cerebrovasculare, │ │ │ │acorduri de │ │
│ │prin dezvoltarea unui│practică │printr-o platformă │ │ │ │împrumut │ │
│ │cadru unitar de │specifice; │operaţională. │ │ │ │ │ │
│ │raportare a │•diate privind │ │ │ │ │ │ │
│ │variabilelor şi de │prevalenţa │ │ │ │ │ │ │
│ │prezentare a │factorilor de risc│ │ │ │ │ │ │
│ │informaţiilor │cardiovascular şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovascular │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultate din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dosarele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │electronice ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │anchetele stării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de sănătate şi din│ │ │ │ │ │ │
│ │ │alte surse care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colectează date │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind factorii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de risc; │ │ │ │ │ │ │
│ │ │• rapoartele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │anuale ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │registrelor de AVC│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │metodologiilor de │ │ │ │ │ │ │
│O.G.2. │ │studii despre │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea unui │ │cunoştinţe şi │ │ │ │ │ │ │
│cadru integrat │ │atitudini ale │ │ │ │ │ │ │
│pentru │O.S.2.1. │populaţiei │ │ │ │ │ │ │
│prevenţia, │îmbunătăţirea │privitoare la │ │ │ │ │ │ │
│depistarea │cunoştinţelor şi a │bolile │I.2.1.1. Metodologii │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│precoce, │gradului de │cardiovasculare şi│ale studiilor de │Profesionale │ │ │ │ │
│diagnosticul, │conştientizare al │cerebrovasculare, │cunoştinţe şi │Universităţi │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│tratamentul şi │populaţiei în │precum şi │atitudini elaborate │de Medicină │ │ │ │ │
│monitorizarea │legătură cu riscul şi│implementarea lor │şi implementate; │ │ │ │ │ │
│bolilor │prevenţia BCC │periodică pentru │ │ │ │ │ │ │
│cardiovasculare │ │monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │eficacităţii │ │ │ │ │ │ │
│cerebrovasculare│ │intervenţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │populaţiei; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.1.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea gradului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de informare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind factorii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de risc │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovascular şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privind măsurile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │individuale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reducere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora la │I.2.1.2. Cel puţin 10│ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul populaţiei│campanii sau │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │generale, prin │intervenţii │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │sistematice de │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │campaniilor şi │promovare a │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │intervenţiilor │sănătăţii; │ │ │ │ │ │
│ │ │sistematice de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │promovare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătăţii, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │ │controalelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandare, prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sisteme de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │notificare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rechemare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.1.3. │I.2.1.3. Cel puţin 4 │MS, INSP, │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │rapoarte privind │Societăţi │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │cunoştinţe şi │Profesionale │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │educaţie pentru │atitudini ale │Universităţi │ │ │ │ │
│ │ │sănătate pe grupe │populaţiei publicate.│de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │populaţionale; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.1.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumente │ │ │ │ │ │ │
│ │ │digitale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │informare privind │ │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │factorii de risc │I.2.1.4. Numărul │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │ai bolilor │instrumentelor │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiovasculare şi│digitale dezvoltate │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │precum şi metodele│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de reducere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │individual. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ghidurilor clinice│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi protocoalelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │terapeutice pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluarea riscului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovascular şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovascular, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de către │I.2.2.1. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │O.S.2.2. Intervenţii │profesioniştii în │ghiduri şi protocoale│ │ │ │ │ │
│ │asupra factorilor de │domeniul │clinice elaborate, │ │ │ │ │ │
│ │risc modificabili ai │sănătăţii, │adaptate, publi cate │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │BCC │integrate în │şi diseminate către │ │ │ │ │ │
│ │ │cadrul programelor│profesioniştii din │ │ │ │ │ │
│ │ │şi serviciilor de │domeniul sănătăţii; │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │România ,de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea unui│ │ │ │ │ │ │
│ │ │model unic de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │riscului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovascular, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │agreat la nivel │ │ │ │ │ │ │
│ │ │european ; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Sesiuni de formare│I.2.2.2. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │a MF despre │sesiuni de formare a │ │ │ │ │ │
│ │ │factorii de risc │MF, disponibile │MS │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │si instrumentele │on-line; │ │ │ │ │ │
│ │ │de depistare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │riscurilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Includerea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │alerte în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │soft-urile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizate în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cabinetele MF cu │I.2.2.3. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │privire la │pacienţi rechemaţi │ │ │ │ │ │
│ │ │necesitatea │pentru monitorizare │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluării │pe baza alertelor din│MS │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │factorilor de risc│soft-urile utilizate │ │ │ │ │ │
│ │ │şi rechemarea │în cabinetele MF; │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │care s-au │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identificat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │factori de risc; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Pilotarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │notificare şi │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │rechemare a │I.2.2.4. Sistem de │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │persoanelor adulte│notificare şi │MS │T3 2026 │T4 2028 │nerambursabile,│5000000 │
│ │ │si informarea │rechemare funcţional;│ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │acestora asupra │ │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │listei de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │investigaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │riscurilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Aplicarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │chestionarelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │risc la examenele │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │de medicina muncii│ │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │şi transmiterea │I.2.2.5. Platformă │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│2000000 │
│ │ │informaţiilor │digitală funcţională;│ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │într-o platformă │ │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │digitală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţională, care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │alertează medicul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de familie; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Centrelor Judeţene│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de Prevenţie a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Bolilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Cardiovasculare şi│I.2.2.6. Cel puţin │ │ │ │ │prin mecanisme│
│ │ │Cerebrovasculare │50% dintre judeţe sa │MS │T2 2025 │T4 2030 │Bugetul de Stat│existente │
│ │ │în vederea │deţină Centre de │ │ │ │ │contract- │
│ │ │monitorizării │Prevenţie a BCC; │ │ │ │ │cadru │
│ │ │populaţiei prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe specifice│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de prevenţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │primară şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │secundară; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.7. │I.2.2.7. Finanţarea │ │ │ │ │ │
│ │ │Finanţarea │de către sistemul │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor de │asigurărilor sociale │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţie, în │de sănătate a │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţie de numărul│serviciilor de │ │ │ │ │prin mecanisme│
│ │ │de pacienţi │prevenţie a BCC, │ │ │ │ │existente │
│ │ │încadraţi în │inclusiv a pachetului│MS, CNAS │T2 2025 │T4 2030 │Bugetul de Stat│contract- │
│ │ │grupele de risc, │specific de │ │ │ │ │cadru │
│ │ │precum şi │investigaţii │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea de │paraclinice │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │recomandate de │ │ │ │ │ │
│ │ │screening pentru │medicul de familie; │ │ │ │ │ │
│ │ │BCC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.8. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standardizarii pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │buletinele de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analize a acelor │I.2.2.8. │ │ │ │ │ │
│ │ │valori ce indică │Implementarea │MS, CNAS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │riscul de BCC, │standardizării; │ │ │ │ │ │
│ │ │astfel încât │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestea să │ │ │ │ │ │ │
│ │ │foloseasca drept │ │ │ │ │ │ │
│ │ │referinţă ţintele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.2.9. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standardizarii pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │buletinele de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │analize a acelor │I.2.2.9. │ │ │ │ │ │
│ │ │valori ce indică │Implementarea │MS, CNAS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │riscul de BCC, │standardizării; │ │ │ │ │ │
│ │ │astfel încât │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestea să │ │ │ │ │ │ │
│ │ │foloseasca drept │ │ │ │ │ │ │
│ │ │referinţă ţintele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Reducerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │variabilităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │practicii medicale│ │ │ │ │ │ │
│ │ │prin implementarea│I.2.3.1. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumentelor │ghiduri şi protocoale│ │ │ │ │ │
│ │O.S.2.3. Creşterea │clinice pentru │clinice elaborate, │ │ │ │ │ │
│ │accesului şi │prevenţia primară │adaptate, publicate │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │calităţii │şi secundară │şi diseminate către │ │ │ │ │ │
│ │îngrijirilor în BCC │respectiv │profesioniştii din │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborare, │domeniul sănătăţii; │ │ │ │ │ │
│ │ │adaptare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │publicare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diseminare ghiduri│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi protocoale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │clinice; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.3.2. │I.2.3.2. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea sau │trasee ale │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │pacienţilor elaborate│MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │traseelor │sau actualizate │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor pentru│pentru cele mai │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cele mai frecvente│frecvente patologii │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │patologii │cardiovasculare şi │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│cerebrovasculare; │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A. .2.3.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Diseminarea in │I.2.3.3. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │spaţiul public a │materiale informative│ │ │ │ │ │
│ │ │unor materiale │publicate pe │ │ │ │ │ │
│ │ │informative cu │site-urile MS, │ │ │ │ │ │
│ │ │principalele │societăţi │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │ramificaţii ale │profesionale şi │Profesionale │ │ │ │ │
│ │ │traseelor │asociaţii de │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │pacienţilor, pe │pacienţi, precum şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │site-urile MS, │numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │societăţi │vizualizări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │profesionale, │distribuiri ale │ │ │ │ │ │
│ │ │asociaţii de │acestora; │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi, într-un │ │ │ │ │ │ │
│ │ │limbaj accesibil; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.3.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │indicatori de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │calitate ai │I.2.3.4. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor de │indicatori de │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate în │calitate dezvoltaţi │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţie de │şi implementaţi │MS, INSP, │ │ │ │ │
│ │ │traseele │pentru evaluarea │INMSS, ANMCS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │pacienţilor ca de │serviciilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │exemplu dezvoltare│sănătate în funcţie │ │ │ │ │ │
│ │ │mecanisme de │de traseele │ │ │ │ │ │
│ │ │analiză │pacienţilor; │ │ │ │ │ │
│ │ │comparativă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │furnizorilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.3.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Evaluarea │I.2.3.5. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │tehnologiilor │tehnologii medicale │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale │evaluate şi incluse/ │ │ │ │ │ │
│ │ │cost-eficiente din│excluse din pachetele│MS, ANMDMR │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │pachetele de │de servicii, precum │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii, precum │şi numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a celor │tehnologii inovative │ │ │ │ │ │
│ │ │emergente, │evaluate; │ │ │ │ │ │
│ │ │inovative; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.3.7. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea gamei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de servicii de │I.2.3.6. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate pentru │soluţii de │ │ │ │ │ │
│ │ │bolile │telemedicină şi │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │cardiovasculare şi│tehnologii inovative │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │cerebrovasculare │implementate în │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│10000000 │
│ │ │prin introducerea │serviciile de │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │soluţiilor de │sănătate pentru │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │telemedicină şi │bolile │ │ │ │ │ │
│ │ │cele inovative, │cardiovasculare şi │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv prin │cerebrovasculare; │ │ │ │ │ │
│ │ │realitate vizuală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi augumentată. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.4.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │capacităţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.2.4. Creşterea │resurselor │I.2.4.1. Raport │ │ │ │ │ │
│ │accesului şi │necesare din punct│privind activităţile │MS, │ │ │ │ │
│ │calităţii │de vedere al │de creştere a │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │diagnosticării │numărului de │capacităţii de │de Medicină │ │ │ │ │
│ │precoce a BCC │specialişti, │diagnostic │ │ │ │ │ │
│ │ │disponibilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │geografică, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţe şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │expertiză, ca şi a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │aparaturii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │necesare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.4.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Definirea testelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de screening, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic şi de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare, aşa │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numiţii biomarkeri│I.2.4.2. Lista │ │ │ │ │ │
│ │ │de baza, precum şi│testelor de │ │ │ │ │ │
│ │ │extinderea │screening, │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor │diagnostice, şi de │MS, CNAS, │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │rambursate pentru │monitorizare, │INSP │ │ │ │ │
│ │ │bolile │definite conform │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│recomandărilor la │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare, │nivel European │ │ │ │ │ │
│ │ │în concordanţă cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandările la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivel European, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv cele cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │substrat genetic; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.4.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instrumentelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │digitale pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transmiterea la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │distanţă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │investigaţiilor, │I.2.4.3. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │teleradiologie, │servicii noi │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │acolo unde este │realizate prin │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │necesar, precum şi│intermediul │MS, CNAS │T2 2028 │T4 2030 │nerambursabile,│30000000 │
│ │ │pentru a creşte │instrumentelor │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │capacitatea de │digitale rambursate; │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │diagnosticare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acurateţea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticului şi,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │totodată, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │extinderea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rambursării unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii medicale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la distanţă. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.2.5.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementar ea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │extinderea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │telemedicinei în │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.2.5. │monitorizarea şi │I.2.5.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │gestionarea │20% a numărului de │ │ │ │ │ │
│ │managementul de caz │pacienţilor │pacienţi cu BCC │MS, CNAS, │ │ │vezi şi M1.2.1.│ │
│ │al pacientului cu │cronici cu BCC, │cronice care │INSP │T3 2026 │T4 2027 │şi M.2.3.7. │n.c. │
│ │BCC, cu implicarea │prin dezvoltarea │beneficiaza de │ │ │ │ │ │
│ │medicinei primare │de platforme │telemedicină în │ │ │ │ │ │
│ │ │oniine securizate │următorii 5 ani; │ │ │ │ │ │
│ │ │şi instruirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medical în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..2.5.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Consolidare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colaborării cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reţeaua de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicină de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │familie, prin │I.2.5.2. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │organizarea de │25% a numărului de │ │ │ │ │ │
│ │ │cursuri de formare│medici de familie │ │ │ │ │ │
│ │ │continuă pentru │care participă la │MS, │ │ │ │ │
│ │ │medicii de familie│cursuri de formare │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │în managementul │continuă în │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │BCC cronice, │managementul BCC │ │ │ │ │ │
│ │ │precum şi prin │cronice, in următorii│ │ │ │ │ │
│ │ │stabilirea unor │5 ani; │ │ │ │ │ │
│ │ │protocoale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │trimitere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor către │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialişti; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │DA.2.5.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │program naţional │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de formare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicali │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specializaţi în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │BCC cronice, care │I.2.5.3. Formare a │ │ │ │ │ │
│ │ │să includă module │500 de asistenţi │MS, │ │ │ │ │
│ │ │teoretice şi │medicali specializaţi│Universităţi │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │practice privind │în BCC cronice, în │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │monitorizarea │următorii 5 ani; │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţia │ │ │ │ │ │ │
│ │ │terapeutică, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administrar ea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gestionarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │urgenţelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.2.5.4. Crearea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de centre │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitare de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu BCC│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cronice, dotate cu│ │ │ │ │ │ │
│ │ │echipamente │I.2.5.4. înfiinţarea │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale necesare │a 20 de centre │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │şi personal │comunitare de │MS, │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │specializat, │îngrijire a │Universităţi │T2 2025 │T4 2027 │nerambursabile,│10000000 │
│ │ │pentru a oferi │pacienţilor cu BCC │de Medicină │ │ │acorduri de │ │
│ │ │servicii de │cronice, în următorii│ │ │ │împrumut │ │
│ │ │monitorizare, │5 ani; │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │consiliere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │apropierea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │locuinţei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.2.5.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aplicaţii mobile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi platforme │ │ │ │ │ │ │
│ │ │online pentru │I.2.5.5. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţii cu BCC │a cel puţin 2 │ │ │ │ │ │
│ │ │cronice, care să │aplicaţii mobile şi │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │ofere informaţii │platforme online │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │despre boală, │pentru pacienţii cu │MS │T2 2025 │T4 2027 │nerambursabile,│1000000 │
│ │ │tratament, stil de│BCC cronice, cu o │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │viaţă sănătos şi │rată de utilizare de │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │să permită │cel puţin 20% în │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizarea │rândul pacienţilor; │ │ │ │ │ │
│ │ │parametrilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunicarea cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicul curant. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.2.5.6. Reducerea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │10% a ratei de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │spitalizare şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │utilizării │ │ │ │ │ │
│ │ │ │serviciilor de │MS, CNAS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │urgenţă pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pacienţii cu BCC │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cronice aflaţi în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │reţeaua de îngrijire │ │ │ │ │ │
│ │ │ │în afara spitalului. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │existenţei a minim│ │ │ │ │ │ │
│ │ │un medic cardiolog│ │ │ │ │ │ │
│ │ │/10 paturi în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │secţiile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie si a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │minim un medic │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.1. Consolidarea│cardiolog/3 paturi│ │ │ │ │ │ │
│ │resursei umane de │în USTACC, prin │I.3.1.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│O.G.3. │specialitate pentru │creşterea │cel puţin 10% a │ │ │ │ │ │
│Tratamentul │asigurarea nevoii la │numărului de │numărului de medici │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│bolilor │nivel naţional pentru│posturi │cardiologi la 100.000│ │ │ │ │ │
│cardiovasculare │tratamentul bolilor │disponibile şi │de locuitori; │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare │oferirea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │stimulente │ │ │ │ │ │ │
│ │ │financiare şi non-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │financiare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atragerea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │menţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologi în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistemul public de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.3.1.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea a minim│ │ │ │ │ │ │
│ │ │2 posturi de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiolog dedicate│I.3.1.2. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │în ambulatorul │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│ │ │integrat în │numărului de │ │ │ │ │ │
│ │ │spitalele │consultaţii │ │ │ │ │ │
│ │ │judeţene, pentru a│cardiologice │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │facilita accesul │efectuate în │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor la │ambulatoriul integrat│ │ │ │ │ │
│ │ │consultaţii de │al spitalelor │ │ │ │ │ │
│ │ │specialitate şi a │judeţene; │ │ │ │ │ │
│ │ │reduce presiunea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asupra secţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de cardiologie; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Reformulare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │normativelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personal, astfel │ │ │ │ │ │ │
│ │ │încât personalul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │auxiliar în │I.3.1.3. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │secţiile de │cel puţin 15% a │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie din │satisfacţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele cu │medicilor cardiologi │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiologie │şi a personalului │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţională să│sanitar mediu faţă de│ │ │ │ │ │
│ │ │fie identic cu cel│condiţiile de muncă │ │ │ │ │ │
│ │ │din chirurgie, │şi salarizare; │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura o│ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire adecvată│ │ │ │ │ │ │
│ │ │a pacienţilor şi a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │reduce riscul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │erori medicale; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.1.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Normare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gărzilor efectuate│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de medicii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologi şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sanitar mediu, cu │I.3.1.4. Revizuirea │ │ │ │ │ │
│ │ │plata │modelului de normare │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │corespunzătoare a │şi plată; │ │ │ │ │ │
│ │ │orelor de gardă, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura o│ │ │ │ │ │ │
│ │ │motivare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │financiară │ │ │ │ │ │ │
│ │ │adecvată şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reduce riscul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │epuizare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │profesională; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.1.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │măsuri de sprijin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe plan local │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respectiv spital, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │oraş, cum ar fi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │oferirea de │I.3.1.5. │ │ │ │ │ │
│ │ │locuinţe de │Implementarea a cel │MS, │ │ │Bugetele │ │
│ │ │serviciu, │puţin 3 măsuri de │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │administraţii │conform │
│ │ │facilităţi pentru │sprijin pe plan local│de Medicină │ │ │lor locale │politicii UAT │
│ │ │transport şi acces│în spitalele │ │ │ │ │ │
│ │ │la cursuri de │judeţene. │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a atrage şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │menţine medicii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologi în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │defavorizate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Suplimentarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │finanţării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prezente prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │complementare, în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │afară de cele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │existente, │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.2. Consolidarea│ajustată │ │ │ │ │ │ │
│ │reţelei naţionale │complexităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │spitaliceşti pentru │procedurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │tratamentul bolilor │moderne având în │I.3.2.1. Cel puţin │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare, în │vedere că │20% creştere a │MS │T2 2028 │T4 2030 │Bugetul de stat│100000000 │
│ │funcţie de │tratamentul │finanţării pentru │ │ │ │ │ │
│ │standardele de │endocarditei │proceduri complexe; │ │ │ │ │ │
│ │îngrijiri, în jurul │infecţioase │ │ │ │ │ │ │
│ │spitalelor judeţene │înseamnă o │ │ │ │ │ │ │
│ │şi regionale │spitalizare de cel│ │ │ │ │ │ │
│ │ │puţin 4 săptămâni,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu consum zilnic │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de combinaţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │antibiotice, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │chirurgicală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │complexă şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recuperare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │I.3.2.2. Creştere cu │ │ │ │ │ │
│ │ │unităţilor ATI │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│ │ │dedicate │numărul de unităţi │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │tratamentului │ATI dedicate │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │tratamentului BCC; │ │ │ │ │ │
│ │ │BCC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.3.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Optimizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţii la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul spitalelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │judeţene, astfel │ │ │ │ │ │ │
│ │ │încât acestea să │ │ │ │ │ │ │
│ │ │devină complet │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţionale în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reţeaua de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie: • │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Existenţa unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │secţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │să acopere nevoia │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în continuă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │creştere de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │consultaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologice şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea unei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │linii de garda de │I.3.2.3. Cel puţin │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie. • │80% din spitalele │ │ │ │ │ │
│ │ │Acolo unde nu │judeţene vor avea o │ │ │ │ │ │
│ │ │există │secţie de cardiologie│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │posibilitatea ca │cu linie de gardă │ │ │ │ │ │
│ │ │spitalele judeţene│dedicată. │ │ │ │ │ │
│ │ │să aibă o linie de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │garda de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │datorită numărului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │redus de paturi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din secţia de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie < 70 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conform OMS 870/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2004, se vor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realiza linii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gardă comune cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicina internă, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu condiţia ca un │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spital judeţean │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din judeţele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vecine să aibă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │linie de garda de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │precum si protocol│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de colaborare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii │I.3.3.1. Procentul │ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.3. Dezvoltarea │pentru a permite o│pacienţilor cu BCC │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │serviciilor │gamă largă de │care utilizează │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │cardioiogice la │investigaţii de │serviciile │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│100000000 │
│ │nivelul │laborator şi │cardioiogice la │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ambulatoriilor de │imagistică, cu │nivelul │ │ │ │împrumut │ │
│ │specialitate │echipamente │ambulatoriilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │dedicate si cu │specialitate; │ │ │ │ │ │
│ │ │program de lucru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │clar precizat; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.3.3.2. Program│I.3.3.2. │ │ │ │ │ │
│ │ │de lucru pentru │Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │ │medici clar │timpului necesar │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │precizat, care nu │pentru programarea │ │ │ │ │ │
│ │ │suprapune cu alte │unei consultaţii │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţi; │cardioiogice; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │M.3.3.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unor │I.3.3.3. Procentul │ │ │ │ │ │
│ │ │sisteme de │pacienţilor care sunt│ │ │ │ │ │
│ │ │planificare a │referiţi către alte │ │ │ │ │ │
│ │ │consultaţiilor │niveluri de │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │care să fie uşor │îngrijire, cum ar fi │ │ │ │ │ │
│ │ │accesibile de │spitalele sau │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi printr-un│centrele de urgenţă; │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem informatic;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.3.3.4. Utilizarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │indicatorilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │calitate a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │îngrijirii, cum ar fi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │rata de diagnostic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │corect, rata de │MS, CNAS │T2 2027 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │prescriere a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │tratamentelor conform│ │ │ │ │ │
│ │ │ │protocoalelor clinice│ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi rata de urmărire a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │pacienţilor. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţarea sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţionalităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.4. │unor centre pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │tratamentului │ │ │ │ │ │ │
│ │accesului la timp la │intervenţional al │I.3.4.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │tratamentul │infarctului │50% a numărului de │MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │farmacologic al BCC, │miocardic AP-IMA │centre în AP-IMA în │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv la │în zonele din ţară│următorii 5 ani; │ │ │ │ │ │
│ │medicamentele de noua│neacoperite în │ │ │ │ │ │ │
│ │generaţie │prezent cum sunt. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Buzău, Galaţi, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Brăila, Suceava, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Târgu Jiu, Bacău, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Sibiu şi altele; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │I.3.4.2. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │personalului │50% a personalului │ │ │ │ │ │
│ │ │medical şi │medical şi auxiliar │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │auxiliar în toate │din centrele AP- IMA;│ │ │ │ │ │
│ │ │centrele din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cadrul AP- IMA; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Sprijinirea │I.3.4.3. Reducerea la│ │ │ │ │ │
│ │ │tuturor spitalelor│<10 min a timpului de│ │ │ │ │ │
│ │ │care sunt centre │la primul contact │ │ │ │ │ │
│ │ │AP-IMA, pentru a │medical până la │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │asigura îngrijirea│diagnosticul de │ │ │ │ │ │
│ │ │unor pacienţi │infarct miocardic │ │ │ │ │ │
│ │ │gravi cu şoc │STEMI / NSTEMI ; │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiogen, aritmii│ │ │ │ │ │ │
│ │ │sau resuscitaţi; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nivelul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │SMURD/ambulanţă, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │precum şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tuturor spitalelor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │judeţene şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │orăşeneşti a │I.3.4.4. Reducerea la│ │ │ │ │ │
│ │ │condiţiilor pentru│<120 min a timpului │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticul rapid│de la diagnosticul │ │ │ │ │ │
│ │ │al infarctului │infarctului miocardic│MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │miocardic spre │până la primirea │ │ │ │ │ │
│ │ │exemplu instruirea│tratamentului │ │ │ │ │ │
│ │ │medicilor de │intervenţional; │ │ │ │ │ │
│ │ │urgenţă, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │investigaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │necesare - ECG, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │troponină şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │altele, precum şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru efectuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │trombolitic; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.3.4.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciului de │I.3.4.5. Creşterea la│ │ │ │ │ │
│ │ │SMURD/ambulanţă, │>80% a pacienţilor │ │ │ │ │ │
│ │ │prin creşterea │care primesc │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │tratament trombolitic│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ambulanţe cu │în cazul în care nu │ │ │ │ │ │
│ │ │medic, pentru a │ajung la un centru │ │ │ │ │ │
│ │ │scurta timpii de │AP-IMA <120 min; │ │ │ │ │ │
│ │ │ajungere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacientului la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centrul AP-IMA; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Existenţa unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centru coordonator│ │ │ │ │ │ │
│ │ │/dispecerat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional care să │I.3.4.6. Reducerea la│ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizeze │<60 min a timpului de│ │ │ │ │ │
│ │ │fiecare caz de │la primirea │ │ │ │ │ │
│ │ │infarct miocardic │pacientului până la │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │şi să ţină │tratamentul │ │ │ │ │ │
│ │ │legătura cu │intervenţional în │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele AP- IMA, │centrele AP-IMA;’ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │optimiza cererile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de transfer intre │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spitale; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.7. │I.3.4.7. Creşterea la│ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea AP-IMA │>80% a tratamentului │ │ │ │ │ │
│ │ │la pacienţii cu │intervenţional al │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │NSTEMI cu risc │pacienţilor cu STEMI │ │ │ │ │ │
│ │ │foarte inalt si │sau NSTEMI cu risc │ │ │ │ │ │
│ │ │risc inalt; │foarte înalt; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.8. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formarii │I.3.4.8. Reducerea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologilor │10% a mortalităţii în│ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţionişti │spital al pacienţilor│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │pentru a completa │cu STEMI sau NSTEMI │ │ │ │ │ │
│ │ │necesarul de │cu risc foarte înalt;│ │ │ │ │ │
│ │ │medici în centrele│ │ │ │ │ │ │
│ │ │AP- IMA; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.9. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Existenţa unui │I.3.4.9. Introducerea│ │ │ │ │ │
│ │ │Registru National │tuturor pacienţilor │MS │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │obligatoriu pentru│incluşi în AP-IMAÎn │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţii incluşi │Registrul Naţional. │ │ │ │ │ │
│ │ │in AP- IMA. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.4.10. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţirea │I.3.4.10. Scăderea cu│MS, CNAS, │ │ │ │ │
│ │ │timpilor de acces │25% a timpilor de │INSP, │ │ │ │ │
│ │ │al pacienţilor cu │acces la tratamentele│Ministerul │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │BCC la │inovative în BCC. │Finanţelor │ │ │ │ │
│ │ │tratamentele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inovative. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.5.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centre de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţională şi│I.3.5.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.5. │electrofiziologie,│cel puţin 25% a │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │precum si a celor │numărului de centre │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │accesului la │de chirurgie │de cardiologie │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │procedurile │cardiovasculară, │intervenţională, │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│100000000 │
│ │intervenţionale si │în special în │electrofiziologie si │ │ │ │acorduri de │ │
│ │chirurgicale in │zonele │chirurgie │ │ │ │împrumut │ │
│ │domeniul BCC │subdeservite, │cardiovasculara la │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura o│nivel naţional; │ │ │ │ │ │
│ │ │distribuţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │geografică │ │ │ │ │ │ │
│ │ │echitabilă şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reduce timpul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transport al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.5.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medici care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accesează │ │ │ │ │ │ │
│ │ │atestatele de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │studii │I.3.5.2. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │complementare în │cel puţin 25% a │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniile │numărului de medici │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie │specialişti în │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │intervenţională şi│cardiologie │ │ │ │ │ │
│ │ │electrofiziologie,│intervenţională şi │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a creşte │electrofiziologie; │ │ │ │ │ │
│ │ │numărul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialişti │ │ │ │ │ │ │
│ │ │disponibili şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │calitatea actului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medical; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.5.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │finanţării │ │ │ │ │ │ │
│ │ │adecvate, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │similare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transparente şi │I.3.5.3. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │predictibile │cel puţin 25% a │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru procedurile│numărului de │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţionale si│proceduri │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │chirurgicale, atât│intervenţionale si │ │ │ │ │ │
│ │ │în spitalele │chirurgicale │ │ │ │ │ │
│ │ │publice cât şi în │efectuate anual; │ │ │ │ │ │
│ │ │cele private, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a permite │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accesul tuturor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aceste terapii; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.5.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare şi │I.3.5.4. │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare a │Implementarea │ │ │ │ │ │
│ │ │calităţii │registrelor naţionale│ │ │ │ │ │
│ │ │procedurilor │pentru toate tipurile│ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţionale si│de proceduri │ │ │ │ │ │
│ │ │chirurgicale, prin│intervenţionale si │MS, INSP │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │implementarea de │chirurgicale │ │ │ │ │ │
│ │ │registre naţionale│destinate BCC, cu o │ │ │ │ │ │
│ │ │obligatorii, │rată de înregistrare │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a │de cel puţin 90%; │ │ │ │ │ │
│ │ │identifica şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │corecta │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eventualele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deficienţe; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.5.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea unui│ │ │ │ │ │ │
│ │ │centru coordonator│I.3.5.5. Reducerea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │/dispecerat │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional, dedicat │timpului mediu de │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru gestionarea│transport al │ │ │ │ │ │
│ │ │urgenţelor │urgenţelor │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiovasculare, │cardiovasculare │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a optimiza │majore către centrele│ │ │ │ │ │
│ │ │transferul │de intervenţie; │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor către │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specializate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.5.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastructurii de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │transport medical │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de urgenţă, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv a │I.3.5.6. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │transportului │cel puţin 10% a │ │ │ │ │ │
│ │ │aerian, pentru a │numărului de pacienţi│ │ │ │ │ │
│ │ │asigura accesul │transportaţi cu │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │rapid al │ajutorul │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor la │transportului aerian │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele de │medical de urgenţă. │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţională si│ │ │ │ │ │ │
│ │ │chirurgie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculara, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în special în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │zonele izolate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.6.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │bugetului alocat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Acţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.6. Dezvoltarea,│boli │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţarea │cardiovasculare cu│I.3.6.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │corespunzătoare şi │20%, asigurând │cel puţin 50% a │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │finanţarea │bugetului alocat │ │ │ │ │ │
│ │funcţionării │corespunzătoare a │Acţiunilor Prioritare│MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │Bugetul de stat│10000000 │
│ │Acţiunilor Prioritare│tuturor │pentru boli │ │ │ │ │ │
│ │ale MS din domeniul │activităţilor, │cardiovasculare; │ │ │ │ │ │
│ │bolilor │inclusiv a │ │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare │programelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.6.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Revizuirea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │criteriilor de │I.3.6.2. Revizuirea │ │ │ │ │ │
│ │ │eligibilitate şi a│şi actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │ │protocoalelor de │criteriilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament din │eligibilitate şi a │MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cadrul Acţiunilor │protocoalelor de │ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, pentru│tratament cel puţin o│ │ │ │ │ │
│ │ │a reflecta cele │dată la 2 ani; │ │ │ │ │ │
│ │ │mai recente dovezi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ştiinţifice şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ghiduri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │practică clinică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.6.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea reţelei│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de centre incluse │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în Acţiunile │I.3.6.2. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, în │cel puţin 30% a │ │ │ │ │ │
│ │ │special în zonele │numărului de centre │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │subdeservite, │incluse în Acţiunile │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura │Prioritare; │ │ │ │ │ │
│ │ │accesul echitabil │ │ │ │ │ │ │
│ │ │al pacienţilor la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii medicale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de calitate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.6.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea unui│ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem de │I.3.6.4. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare şi │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare continuă │gradului de │ │ │ │ │ │
│ │ │a performanţei │conştientizare a │ │ │ │ │ │
│ │ │Acţiunilor │populaţiei cu privire│ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, cu │la diagnosticul si │MS, INSP │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │accent pe │tratamentul precoce │ │ │ │ │ │
│ │ │indicatori de │al urgentelor │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultat │cardiovasculare, │ │ │ │ │ │
│ │ │relevanţi, cum ar │măsurat prin sondaje │ │ │ │ │ │
│ │ │fi reducerea │de opinie. │ │ │ │ │ │
│ │ │mortalităţii şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │morbidităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.6.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru personalul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medical implicat │I.3.6.5. Cel puţin 5 │MS, │ │ │ │ │
│ │ │în Acţiunile │programe dezvoltate; │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │Prioritare, pentru│ │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │a îmbunătăţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţele şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cunoştinţele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul bolilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.6.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea gradului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de conştientizare │I.3.6.6. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │a populaţiei cu │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│ │ │privire la │gradului de │ │ │ │ │ │
│ │ │importanţa │conştientizare a │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţiei, precum│populaţiei cu privire│MS, │ │ │ │ │
│ │ │şi a │la diagnosticul si │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │diagnosticului si │tratamentul precoce │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului │al urgentelor │ │ │ │ │ │
│ │ │precoce al bolilor│cardiovasculare, │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare, │măsurat prin sondaje │ │ │ │ │ │
│ │ │prin campanii de │de opinie. │ │ │ │ │ │
│ │ │informare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educare publică. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.7.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.3.7. Dezvoltarea,│bugetului anual │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţarea │alocat Programului│I.3.7.1. │ │ │ │ │ │
│ │corespunzătoare si │naţional de boli │Suplimentarea anuală │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │cardiovasculare al│cu 10% a bugetului │ │ │ │ │ │
│ │funcţionării │derulat de CNAS cu│alocat Programului │MS, CNAS, │T2 2028 │T4 2030 │Bugetul de Stat│100000000 │
│ │Programului naţional │10%, în perioada │naţional de boli │INSP │ │ │ │ │
│ │de boli │2028-2030, │cardiovasculare │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare │asigurând │derulat de CNAS, în │ │ │ │ │ │
│ │derulat de CNAS şi a │finanţarea │perioada 2028-2030; │ │ │ │ │ │
│ │Acţiunilor Prioritare│corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tuturor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.7.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Revizuirea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │criteriilor de │I.3.7.2. Revizuirea │ │ │ │ │ │
│ │ │eligibilitate │şi actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │ │prevăzute în │criteriilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │cadrul Programului│eligibilitate │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional de boli │aferente Programului │MS, CNAS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiovasculare, │naţional de boli │ │ │ │ │ │
│ │ │precum şi a │cardiovasculare şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │protocoalelor │protocoalelor de │ │ │ │ │ │
│ │ │terapeutice, │tratament cel puţin o│ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a reflecta │dată la 2 ani; │ │ │ │ │ │
│ │ │cele mai recente │ │ │ │ │ │ │
│ │ │dovezi ştiinţifice│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi ghiduri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │practică clinică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.7.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea reţelei│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de unităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sanitare incluse │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în Programului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional de boli │I.3.7.3. Număr │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│unităţi de │ │ │ │ │ │
│ │ │în Acţiunile │specialitate noi, în │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │Prioritare, în │decursul unui an, în │ │ │ │ │ │
│ │ │special în zonele │puţin două zone │ │ │ │ │ │
│ │ │subdeservite, │subdeservite; │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accesul echitabil │ │ │ │ │ │ │
│ │ │al pacienţilor la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii medicale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de calitate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.3.7.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea unui│ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare şi │I.3.7.4. Crearea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare continuă │implementarea │ │ │ │ │ │
│ │ │a performanţei │indicatorilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │Programului │rezultat relevanţi │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional de boli │pentru evaluarea │MS, CNAS, │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│performanţei │INSP │T2 2026 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │a Acţiunilor │Programului naţional │ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, cu │de boli │ │ │ │ │ │
│ │ │accent pe │cardiovasculare şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │indicatori de │Acţiunilor │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultat │Prioritare; │ │ │ │ │ │
│ │ │relevanţi, conform│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu prevederile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │SNS; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.7.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă │I.3.7.5. Cel puţin │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru personalul │30% din personalul │ │ │ │ │ │
│ │ │medical implicat │medical implicat în │ │ │ │ │ │
│ │ │în Programul │derularea Programului│MS, │ │ │ │ │
│ │ │naţional de boli │naţional de boli │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiovasculare şi│cardiovasculare şi a │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │Acţiunile │Acţiunilor Prioritare│ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, pentru│a participat la │ │ │ │ │ │
│ │ │a îmbunătăţi │programe de educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţele şi │şi formare continuă; │ │ │ │ │ │
│ │ │cunoştinţele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul bolilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..3.7.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea gradului│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de conştientizare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a populaţiei cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │privire la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │importanţa │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţiei, precum│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a │I.3.7.6. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticului si │cel puţin 15% a │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului │gradului de │ │ │ │ │ │
│ │ │precoce al bolilor│conştientizare a │MS, │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare, │populaţiei cu privire│Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │prin campanii de │la bolile │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │informare şi │cardiovasculare, │ │ │ │ │ │
│ │ │educare publică, │măsurat prin sondaje │ │ │ │ │ │
│ │ │precum şi prin │de opinie. │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │screening şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │depistare precoce │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a factorilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │risc │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovascular. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.4.1. Consolidarea│locuri şi a │I.4.1.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │resursei umane de │finanţării pentru │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│O.G.4. │specialitate pentru │rezidenţiat în │numărului de medici │ │ │ │ │ │
│Tratamentul │asigurarea nevoii la │specialităţile │specialişti neurologi│ │ │ │ │ │
│bolilor │nivel naţional pentru│neurologie şi │specializaţi în │MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│cerebrovasculare│tratamentul │atestat de studii │tratamentul │ │ │ │ │ │
│ │accidentelor │complementare în │intervenţional al AVC│ │ │ │ │ │
│ │vasculare cerebrale │neuroradiologie │acut; │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţională, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu accent pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentul AVC │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acut; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.1.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi specializare în│ │ │ │ │ │ │
│ │ │neuroradiologie │I.4.1.2. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţională, │cel puţin 20% a │ │ │ │ │ │
│ │ │cu accent pe │numărului de │MS, │ │ │ │ │
│ │ │trombectomie │specialişti în │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │mecanică, pentru │neuroradiologie │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │medici din │intervenţională, │ │ │ │ │ │
│ │ │specialităţile │Nivel 1 şi 2; │ │ │ │ │ │
│ │ │radiologie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurochirurgie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │chirurgie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vasculară; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem de burse şi│I.4.1.3. Acordarea a │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │granturi pentru │cel puţin 50 burse şi│ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │medicii care │granturi pentru │MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │nerambursabile,│1000000 │
│ │ │doresc să se │supraspecializare în │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │specializeze în │tratamentul AVC acut.│ │ │ │împrumut │ │
│ │ │tratamentul AVC │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acut, inclusiv în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │străinătate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.1.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │resursei umane │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a permite │ │ │ │ │ │ │
│ │ │organizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │linilor de gardă │I.4.1.3. Existenţa │ │ │ │ │ │
│ │ │conform │liniilor de gardă în │MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │protocolului │fiecare judeţ. │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru tratament │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţional al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accident vascular │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebral acut în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fiecare judeţ. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │plan naţional de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │distribuţie a │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.4.2. Consolidarea│UAVCA şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │reţelei naţionale │secţiilor de │I.4.2.1. Existenţa │ │ │ │ │ │
│ │spitaliceşti pentru │neurologie care │unui plan naţional de│ │ │ │ │ │
│ │tratamentul bolilor │tratează AVC acut,│distribuţie a UAVCA, │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │cerebrovasculare prin│asigurând o │aprobat şi │ │ │ │ │ │
│ │unităţi de AVC acute │acoperire │implementat; │ │ │ │ │ │
│ │bazale sau │geografică │ │ │ │ │ │ │
│ │comprehensive UAVCA │echitabilă şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ţinând cont de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │densitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │populaţiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │incidenţa AVC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.4.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Stabilirea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standarde minime │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de dotare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personal şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluarea │I.4.2.2. Toate UAVCA │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţii UAVCA │îndeplinesc │MS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │şi a secţiilor de │standardele minime de│ │ │ │ │ │
│ │ │neurologie care │dotare şi personal; │ │ │ │ │ │
│ │ │tratează AVC acut,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │atât bazale, cât │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi comprehensive, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în conformitate cu│ │ │ │ │ │ │
│ │ │recomandările ESO;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.4.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Înfiinţarea de noi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │UAVCA în zonele │I.4.2.3. Cel puţin │ │ │ │ │ │
│ │ │subdeservite, în │50% din UAVCA │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │special în │existente au fost │ │ │ │ │ │
│ │ │regiunile cu │modernizate; │ │ │ │ │ │
│ │ │incidenţă crescută│ │ │ │ │ │ │
│ │ │a AVC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.2.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea unui│ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem de │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │telemedicină │I.4.2.4. Cel puţin 5 │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │pentru a facilita │noi UAVCA au fost │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│100000000 │
│ │ │accesul la │înfiinţate; │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │specialişti şi │ │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │consultaţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │urgenţă în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │izolate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.4.2.5. Sistemul de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │telemedicină este │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │funcţional în 50% din│ │ │ │ │ │
│ │ │ │UAVCA. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Implementarea unui│ │ │ │ │ │ │
│ │ │protocol naţional │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de îngrijire a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu AVC│I.4.3.1. Protocolul │ │ │ │ │ │
│ │O.S.4.3. Îngrijirea │acut, bazat pe │naţional de îngrijire│ │ │ │ │ │
│ │completă şi integrată│ghidurile │a pacienţilor cu AVC │ │ │ │ │ │
│ │a patologiei │internaţionale, │acut este implementat│MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │cerebrovasculare │care să includă │şi utilizat în toate │ │ │ │ │ │
│ │acute │toate etapele de │UAVCA şi secţiile de │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament, de la │neurologie; │ │ │ │ │ │
│ │ │faza acută la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │secundară; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă │I.4.3.2. Cel puţin │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru personalul │30% din personalul │ │ │ │ │ │
│ │ │medical implicat │medical implicat în │ │ │ │ │ │
│ │ │în îngrijirea │îngrijirea │MS, │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │pacienţilor cu AVC a │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │AVC, cu accent pe │participat la │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │recunoaşterea │programe de educaţie │ │ │ │ │ │
│ │ │precoce a │şi formare continuă; │ │ │ │ │ │
│ │ │simptomelor, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │iniţierea rapidă a│ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţia │ │ │ │ │ │ │
│ │ │complicaţiilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Înfiinţarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centre de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │I.4.3.3. Cel puţin 10│ │ │ │ │ │
│ │ │specializate în │centre de reabilitare│ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │recuperarea │specializate în │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │pacienţilor cu │recuperarea │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│150000000 │
│ │ │AVC, cu personal │pacienţilor cu AVC au│ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │multidisciplinar │fost dotate sau │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │cum ar fi │înfiinţate şi sunt │ │ │ │ │ │
│ │ │fizioterapeuţi, │funcţionale; │ │ │ │ │ │
│ │ │logopezi, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │psihologi şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │alţii; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sistem naţional de│I.4.3.4. Sistemul │ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare şi │naţional de │ │ │ │ │ │
│ │ │evaluare a │monitorizare şi │ │ │ │ │ │
│ │ │calităţii │evaluare a calităţii │MS, CNAS, │ │ │ │ │
│ │ │îngrijirii │îngrijirii │INSP, ANMCS │T4 2026 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │pacienţilor cu │pacienţilor cu AVC │ │ │ │ │ │
│ │ │AVC, inclusiv │este funcţional şi │ │ │ │ │ │
│ │ │indicatori de │produce rapoarte │ │ │ │ │ │
│ │ │performanţă pentru│periodice. │ │ │ │ │ │
│ │ │fiecare etapă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijirii; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dotarea secţiilor │I.4.3.5. Dotarea │ │ │ │ │ │
│ │ │de neurologie │secţiilor de │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │pentru │neurologie din cel │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │monitorizarea │puţin 1 spital care │MS, INSP │T2 2025 │T4 2027 │nerambursabile,│50000000 │
│ │ │pacienţilor │tratează AVC acut în │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │critici în primele│fiecare judeţ la │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │72 de ore după │nivel naţional. │ │ │ │ │ │
│ │ │AVC. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │I.4.3.6. Cel puţin 10│ │ │ │ │ │
│ │ │compartimentelor │compartimente de │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │de terapie │terapie intensivă │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │intensivă │specializate în │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│10000000 │
│ │ │specializate în │îngrijirea │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │îngrijirea │pacienţilor cu AVC. │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │AVC. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.3.7. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │SMURD/ambulanţă, │I.4.3.7. │ │ │ │ │ │
│ │ │prin creşterea │Îmbunătăţirea ratei │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │pacienţilor eligibili│ │ │ │ │ │
│ │ │ambulanţe cu medic│care au suferit AVC │ │ │ │ │ │
│ │ │şi crearea unui │acut care beneficiază│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cod de │de tromboliză sau │ │ │ │ │ │
│ │ │prioritizare │trombectomie mecanică│ │ │ │ │ │
│ │ │dedicat AVC, │în fereastra de │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a scurta │tratament. │ │ │ │ │ │
│ │ │timpii de ajungere│ │ │ │ │ │ │
│ │ │a pacientului la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spital. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.4.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │bugetului alocat │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.4.4. Dezvoltarea,│APAVC- Ac şi │I.4.4.1. Creşterea │ │ │ │ │ │
│ │finanţarea │AP-AVC-REAB pentru│bugetului alocat │ │ │ │ │ │
│ │corespunzătoare şi │a asigura │AP-AVC-Ac şi │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │finanţarea │AP-AVC-REAB în │ │ │ │ │ │
│ │funcţionării │corespunzătoare a │funcţie de nevoile │MS, INSP │T2 2028 │T4 2030 │Bugetul de Stat│20000000 │
│ │Acţiunilor Prioritare│tuturor │identificate la │ │ │ │ │ │
│ │ale MS din domeniul │activităţilor, │nivelul reţelei de │ │ │ │ │ │
│ │bolilor │inclusiv a │spitale incluse în │ │ │ │ │ │
│ │cerebrovasculare │tratamentului │aceste programe; │ │ │ │ │ │
│ │ │endovascular, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respectiv │ │ │ │ │ │ │
│ │ │trombectomie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mecanică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.4.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │impactului şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eficienţei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Acţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │accent pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultatele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │clinice şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cost-eficienţa │I.4.4.2. Realizarea a│ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţiilor; │2 evaluări periodice │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea unui│ale impactului şi │MS, INSP │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │sistem de │eficienţei Acţiunilor│ │ │ │ │ │
│ │ │monitorizare şi │Prioritare; │ │ │ │ │ │
│ │ │raportare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │transparentă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezultatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Acţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Prioritare, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi trataţi, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a complicaţiilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi a rezultatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe termen lung; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.4.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Optimizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │traseului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacientului cu AVC│I.4.4.3. │ │ │ │ │ │
│ │ │acut prin │Implementarea │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea unor │protocoalelor de │ │ │ │ │ │
│ │ │protocoale de │arondare a │ │ │ │ │ │
│ │ │arondare a │pacienţilor cu AVC │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor la cel│acut la cel mai │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │mai apropiat │apropiat spital apt │ │ │ │ │ │
│ │ │spital apt să │să ofere îngrijiri şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ofere îngrijiri │transfer între toate │ │ │ │ │ │
│ │ │pacientului cu AVC│spitalele incluse în │ │ │ │ │ │
│ │ │acut şi protocoale│AP-AVC-Ac. │ │ │ │ │ │
│ │ │transfer între │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spitalele incluse │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în AP-AVC-Ac. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.5.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Revizuirea şi │I.4.5.1. Revizuirea │ │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │şi actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │prevederilor asociate│ │ │ │ │ │
│ │O.S.4.5. Dezvoltarea,│contractului-cadru│tratamentului AVC ale│ │ │ │ │ │
│ │finanţarea │şi a normelor de │contractului-cadru şi│ │ │ │ │ │
│ │corespunzătoare si │aplicare pentru a │a normelor de │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │reflecta nevoile │aplicare ale acestuia│ │ │ │ │ │
│ │funcţionării │actuale ale │cel puţin o dată pe │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │prevederilor │pacienţilor cu │parcursul │ │ │ │ │ │
│ │contractului-cadru şi│BCC, inclusiv │implementării │ │ │ │ │ │
│ │ale normelor de │includerea de noi │strategiei, în │ │ │ │ │ │
│ │aplicare ale acestuia│terapii şi │funcţie de bugetul │ │ │ │ │ │
│ │în domeniul BCC │proceduri, în │alocat fiecărui tip │ │ │ │ │ │
│ │ │funcţie de bugetul│de asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │ │alocat fiecărui │medicală; │ │ │ │ │ │
│ │ │tip de asistenţă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicală; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..4.5.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Negocierea unor │I.4.5.2. Ajustarea │ │ │ │ │ │
│ │ │tarife adecvate │tarifelor pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru serviciile │serviciile medicale │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale oferite │oferite pacienţilor │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │cu boli │MS │T2 2028 │T4 2030 │Bugetul de Stat│suplimentări │
│ │ │boli │cerebrovasculare, în │ │ │ │ │FNUASS │
│ │ │cerebrovasculare, │funcţie de bugetul │ │ │ │ │ │
│ │ │care să acopere │alocat fiecărui tip │ │ │ │ │ │
│ │ │costurile reale │de asistenţă │ │ │ │ │ │
│ │ │ale acestor │medicală; │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.5.1.1. Document de │ │ │ │ │ │
│O.G.5. │ │D.A..5.1.1. │reglementare: │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │O.S.5.1. Configurarea│Crearea unui │protocol naţional de │ │ │ │ │ │
│reabilitării │cadrului legal │protocol naţional │organizare şi │ │ │ │ │ │
│cardiovasculare │dedicat reabilitării │unic pentru │desfăşurare a │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│şi │cardiovasculare şi │reabilitarea │activităţii clinice │ │ │ │ │ │
│cerebrovasculare│cerebrovasculare │cardiovasculară şi│de reabilitare │ │ │ │ │ │
│în România │ │neurologică; │cardiovasculară şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │neurologică; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.1.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Stabilirea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standarde minime │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de calitate pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │I.5.1.2. Set │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│standarde minime de │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică, │funcţionare pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv criterii │centrele de │MS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │privind dotarea, │reabilitare │ │ │ │ │ │
│ │ │personalul medical│cardiovasculară şi │ │ │ │ │ │
│ │ │şi terapiile │neurologică; │ │ │ │ │ │
│ │ │oferite, pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asigura o │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijire de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │calitate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eficientă a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Evaluarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acreditarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │centrelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │I.5.1.3. Minim 30% │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│din centrele de │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică, │reabilitare sunt │MS, ANMCS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │pentru a verifica │evaluate şi │ │ │ │ │ │
│ │ │respectarea │acreditate periodic; │ │ │ │ │ │
│ │ │standardelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │calitate şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │identifica │ │ │ │ │ │ │
│ │ │oportunităţile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţire; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.1.4. │I.5.1.4. │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │
│ │ │mecanismului de │satisfacţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │feedback al │pacienţilor privitor │ │ │ │ │ │
│ │ │pacientului la │la serviciile de │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │servicii de │reabilitare │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │cardiovasculara si │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│neurologica. │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extinderea reţelei│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de centre de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculară │I.5.2.1. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │O.S.5.2. Dezvoltarea │prin înfiinţarea │15% a numărului de │ │ │ │ │ │
│ │reţelei de centre de │de noi centre, în │centre de reabilitare│ │ │ │vezi O.G. 3 şi │ │
│ │reabilitare │special în zonele │cardiovasculară şi │MS │T2 2025 │T4 2030 │O.G. 4 │n.c. │
│ │cardiovasculară şi │subdeservite, │neurologică la nivel │ │ │ │ │ │
│ │cerebrovasculară │pentru a asigura o│naţional; │ │ │ │ │ │
│ │ │acoperire │ │ │ │ │ │ │
│ │ │geografică │ │ │ │ │ │ │
│ │ │echitabilă şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reduce timpul de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aşteptare pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţi; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dotarea, │I.5.2.2. Modernizarea│ │ │ │ │ │
│ │ │modernizarea şi │tuturor centrelor de │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │extinderea │reabilitare │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │centrelor de │cardiovasculara si │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│100000000 │
│ │ │reabilitare │neurologica │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │cardiovasculară şi│existente; │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │neurologică │ │ │ │ │ │ │
│ │ │existente; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare continuă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru personalul │I.5.2.3. Minim 30% │ │ │ │ │ │
│ │ │medical din │din personalul │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele de │medical din centrele │MS, │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare, cu │de reabilitare │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │accent pe cele mai│participă la programe│de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │noi tehnici şi │de formare continuă │ │ │ │ │ │
│ │ │abordări │anual; │ │ │ │ │ │
│ │ │terapeutice în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.2.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colaborării între │I.5.2.4. Minim 70% │ │ │ │ │ │
│ │ │centrele de │din pacienţii │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare şi │eligibili, externaţi │ │ │ │ │ │
│ │ │spitalele care │din spitalele care │ │ │ │ │ │
│ │ │tratează pacienţii│tratează boli │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cu boli │cardiovasculare şi │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculare şi│cerebrovasculare, │ │ │ │ │ │
│ │ │cerebrovasculare, │sunt îndrumaţi către │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru a asigura o│centrele de │ │ │ │ │ │
│ │ │tranziţie lină şi │reabilitare. │ │ │ │ │ │
│ │ │o continuitate a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │îngrijirii. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Reconfigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.5.3. Creşterea │modulelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │numărului de │pregătire în │I.5.3.1. Actualizarea│ │ │ │ │ │
│ │specialişti implicaţi│reabilitarea │curriculelor de │ │ │ │ │ │
│ │în domeniul │cardiovasculară si│pregătire in │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │reabilitării │neurologică din │cardiologie si │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare si │rezidenţiat şi │neurologie; │ │ │ │ │ │
│ │neurologice │desfăşurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acestora în centre│ │ │ │ │ │ │
│ │ │specializate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.3.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea unor │I.5.3.2. Programe de │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de studii│studii complementare │ │ │ │ │ │
│ │ │complementare în │în reabilitare │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │reabilitare │cardiovasculară şi │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│neurologică; │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.3.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │curricule de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pregătire pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de studii│I.5.3.3. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │în reabilitarea │minim 15% a numărului│ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară si│de fizioterapeuţi, │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică │psihologi, şi │ │ │ │ │ │
│ │ │dedicate │asistente medicale │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │fizioterapeuţilor,│specializate în │ │ │ │ │ │
│ │ │psihologilor şi │reabilitare │ │ │ │ │ │
│ │ │asistentelor │cardiovasculară si │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale cum ar │neurologică. │ │ │ │ │ │
│ │ │fi: programe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │masterale, cursuri│ │ │ │ │ │ │
│ │ │acreditate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │altele; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.3.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │I.5.3.4. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de ore │minim 20% a numărului│ │ │ │ │ │
│ │ │de practică şi a │de pacienţi │ │ │ │ │ │
│ │ │accesului │direcţionaţi către │ │ │ │ │ │
│ │ │studenţilor în │programe de │ │ │ │ │ │
│ │ │unităţile sanitare│reabilitare în │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │de stat sau │unităţile sanitare de│ │ │ │ │ │
│ │ │private care oferă│stat şi private, în │ │ │ │ │ │
│ │ │servicii de │termen de 4 ani de la│ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │implementarea │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară │cadrului legal. │ │ │ │ │ │
│ │ │sau neurologică. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │O.S.5.4. │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Conştientizarea │D.A..5.4.1. │I.5.4.1. Campanii │ │ │ │ │ │
│ │pacienţilor cu BCC în│Crearea de │anuale de informare │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │relaţie cu măsurile │campanii de │despre rolul │Profesionale,│ │ │ │ │
│ │de prevenţie │informare despre │reabilitării │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │secundară şi cu rolul│rolul reabilitării│cardiovasculare şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │reabilitării │cardiovasculare şi│neurologice; │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare şi │neurologice; │ │ │ │ │ │ │
│ │neurologice │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.4.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea de │I.5.4.2. Campanii │ │ │ │ │ │
│ │ │campanii de │anuale de informare │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │informare şi │şi educare cu privire│Profesionale,│ │ │ │ │
│ │ │educare cu privire│la factorii de risc │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │la factorii de │cardiovasculari │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │risc │corectabili; │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculari │ │ │ │ │ │ │
│ │ │corectabili; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..5.4.3. │I.5.4.3. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │de materiale │ │ │ │ │ │
│ │ │materiale │informative pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţionale │adoptarea măsurilor │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │pentru adoptarea │de prevenţie │Profesionale,│ │ │ │ │
│ │ │măsurilor de │secundară şi pentru │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │prevenţie │pacienţii eligibili │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │secundară şi │pentru reabilitare │ │ │ │ │ │
│ │ │reabilitare │cardiovasculară şi │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│neurologică; │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.5.4.4. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │unei pagini web şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │D.A..5.4.4. │unei hărţi │ │ │ │ │ │
│ │ │Mediatizarea │electronice cu │MS, Societăţi│ │ │ │ │
│ │ │centrelor de │informaţii utile │Profesionale,│T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │reabilitare │despre centrele de │Universităţi │ │ │ │ │
│ │ │cardiovasculară şi│reabilitare │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │neurologică. │cardiovasculară şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │neurologică din │ │ │ │ │ │
│ │ │ │România. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│O.G.6. │O.S.6.1. Configurarea│D.A..6.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│Diagnosticul şi │cadrului legal │Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│tratamentul │dedicat BCC rare şi │protocol naţional │I.6.1.1. Protocol │ │ │ │ │ │
│bolilor │dezvoltarea unei │pentru │naţional pentru │MS, CNAS, │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│cardiovasculare │reţele de centre │diagnosticul şi │diagnosticul şi │INSP │ │ │ │ │
│şi │specializate de │tratamentul BCV │tratamentul BCV rare;│ │ │ │ │ │
│cerebrovasculare│diagnostic si │rare; │ │ │ │ │ │ │
│rare │tratament al BCC rare│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..6.1.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Definirea unor │I.6.1.2. Standarde │ │ │ │ │ │
│ │ │standarde minime │minime de funcţionare│ │ │ │ │ │
│ │ │de funcţionare │pentru centrele │MS │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │pentru centrele │specializate in BCV │ │ │ │ │ │
│ │ │specializate în │rare; │ │ │ │ │ │
│ │ │BCV rare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..6.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Modernizarea şi │I.6.1.3. Minim 2 │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │extinderea │centre modernizate, │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │centrelor │specializate in BCV │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│10000000 │
│ │ │existente, │rare; │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │specializate în │ │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │BCV rare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..6.1.4. Creare│I.6.1.4. Minim 2 │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │de noi centre │centre noi create, │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │specializate în │specializate in BCV │MS │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│50000000 │
│ │ │BCV rare; │rare; │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │ │ │ │ │ │împrumut │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..6.1.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │registru naţional │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │pentru BCV rare, │I.6.1.5. Registru │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │pentru │naţional funcţional │MS │T2 2025 │T4 2027 │nerambursabile,│5000000 │
│ │ │monitorizarea şi │pentru BCV rare. │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │asistenţei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale oferite │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │O.S.6.2. Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii │D.A..6.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │profesionale în │Dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │diagnosticul şi │module de formare │I.6.2.1. Module de │MS, │ │ │ │ │
│ │tratamentul BCC rare │în BCV rare pentru│formare pentru │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │şi asigurarea unor │cardiologi, │specialişti în BCV │de Medicină │ │ │ │ │
│ │mecanisme de │neurologi şi alţi │rare; │ │ │ │ │ │
│ │interdisciplinaritate│specialişti; │ │ │ │ │ │ │
│ │în diagnosticul şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tratamentul BCC rare │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..6.2.2. │I.6.2.2. Programe de │ │ │ │ │ │
│ │ │Construirea unor │studii │ │ │ │ │ │
│ │ │programe de studii│postuniversitare / │ │ │ │ │ │
│ │ │postuniversitare /│atestate de studii │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │atestate de studii│complementare în BCV │ │ │ │ │ │
│ │ │complementare în │rare; │ │ │ │ │ │
│ │ │BCV rare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..6.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de ore │I.6.2.3. Creşterea │ │ │ │ │ │
│ │ │de practică şi a │numărului de ore de │ │ │ │ │ │
│ │ │accesului │practică a │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │rezidenţilor şi │rezidenţilor în │ │ │ │ │ │
│ │ │specialiştilor în │centrele specializate│ │ │ │ │ │
│ │ │centrele │in BCV rare. │ │ │ │ │ │
│ │ │specializate in │ │ │ │ │ │ │
│ │ │BCV rare. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.1.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Organizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │către MS şi CMR a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │unui recensământ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │bine structurat al│ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialiştilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologi, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologi şi al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personalului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │auxiliar implicat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în de pe tot │ │ │ │ │ │ │
│ │ │teritoriul ţării, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │in vederea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │conturării unei │ │ │ │ │ │ │
│O.G.7. Măsuri │ │strategii │ │ │ │ │ │ │
│comune │O.S.7.1. Dezvoltarea │sustenabile de │ │ │ │ │ │ │
│cardiologiei şi │planurilor sectoriale│dezvoltare: │ │ │ │ │ │ │
│neurologiei │specifice de resurse │• Determinarea │I.7.1.1. Numărul de │ │ │ │ │ │
│privind │umane în cardiologie │numărul de medici │medici cardiologi şi │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │şi neurologie, în │existenţi în │neurologi în raport │ │ │ │ │ │
│resursei umane │conformitate cu │activitate, precum│cu populaţia şi │ │ │ │ │ │
│specializate │Planurile de acţiune │şi distribuţia lor│teritoriul fiecărui │ │ │ │ │ │
│pentru │sectoriale pentru │pe grupe de │judeţ sau regiune, │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│prevenţia, │dezvoltarea │vârstă, sex, │indicând │ │ │ │ │ │
│diagnosticul, │resurselor umane în │tipuri de │accesibilitatea la │ │ │ │ │ │
│tratamentul şi │sănătate 2023 – 2030,│instituţii │serviciile de │ │ │ │ │ │
│reabilitarea │aprobate prin Ordinul│medicale şi │sănătate, vezi si │ │ │ │ │ │
│bolilor │ministrului sănătăţii│supraspecializări;│O.S.3.1; │ │ │ │ │ │
│cardiovasculare │nr. 661/2023 │• Determinarea │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │numărul de medici │ │ │ │ │ │ │
│cerebrovasculare│ │existenţi în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activitate, precum│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi distribuţia lor│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe grupe de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vârstă, sex, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tipuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │instituţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │supraspecializări;│ │ │ │ │ │ │
│ │ │• Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │densităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │geografice a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologi si │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologi │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.1.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Promovarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colaborării │I.7.1.2. Creşterea │ │ │ │ │ │
│ │ │regionale, │nivelului de │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale şi │colaborare între │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale în │diferitele regiuni │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea şi │ale ţării, precum şi │ │ │ │ │ │
│ │ │implementarea │între România şi alte│MS, INMSS, │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │celor mai bune │ţări în dezvoltarea │INSP │ │ │ │ │
│ │ │politici pentru │şi implementarea │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │politicilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │resurselor umane │sănătate în domeniul │ │ │ │ │ │
│ │ │în domeniul │BCC; │ │ │ │ │ │
│ │ │prevenţiei, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnosticului şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentului BCV;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │necesarului de │I.7.1.3. Creşterea cu│ │ │ │ │ │
│ │ │resurse umane pe │minim 30% a locurilor│ │ │ │ │ │
│ │ │specialităţile │disponibile la │MS, │ │ │ │ │
│ │ │neurologie şi │rezidenţiat pentru │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiologie şi │cardiologie şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │adaptarea │neurologie; │ │ │ │ │ │
│ │ │posturilor alocate│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiat; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.1.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Formarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │ │număr suficient de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │medici cardiologi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi neurologi în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │toate centrele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │universitare: │I.7.1.4. │ │ │ │ │ │
│ │ │• Număr de locuri │Implementarea │ │ │ │ │ │
│ │ │la examenul │locurilor cu post │ │ │ │ │ │
│ │ │naţional de │pentru examenul de │MS, │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiat bazat │rezidenţiat şi │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │pe estimările de │contract ferm pentru │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │necesitate; │minim 5 ani de │ │ │ │ │ │
│ │ │• Strategie de │specialitate. │ │ │ │ │ │
│ │ │stabilire a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │locurilor cu post │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru examenul de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │rezidenţiat şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │contract ferm │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru minim 5 ani│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de specialitate. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.7.1.5. │I.7.1.5. Numărul │ │ │ │ │ │
│ │ │Formarea unui │personalului auxiliar│ │ │ │ │ │
│ │ │număr suficient de│implicat direct în │ │ │ │ │ │
│ │ │profesionişti din │îngrijirea │MS, │ │ │ │ │
│ │ │toate categoriile │pacienţilor cu BCC în│Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │de personal │raport cu populaţia │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │auxiliar implicat │şi teritoriul │ │ │ │ │ │
│ │ │în îngrijirea │fiecărui judeţ sau │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │regiune. │ │ │ │ │ │
│ │ │BCC. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │colaborărilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cooperărilor între│ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.7.2. │instituţiile de │ │ │ │ │ │ │
│ │Îmbunătăţirea │învăţământ │ │ │ │ │ │ │
│ │cadrului pentru │superior şi │ │ │ │ │ │ │
│ │educaţia de bază │postliceal în │ │ │ │ │ │ │
│ │iniţială / │vederea │I.7.2.1.1. │ │ │ │ │ │
│ │universitară, │actualizării │Procentajul │MS, │ │ │ │ │
│ │formarea vocaţională,│educaţiei │colaborărilor │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │respectiv │universitare a │instituţiilor de │de Medicină │ │ │ │ │
│ │rezidenţiat, EMC-DPC │cadrelor medicale │învăţământ superior │ │ │ │ │ │
│ │şi educaţia bazată pe│şi a │şi postliceal; │ │ │ │ │ │
│ │cercetare în │profesioniştilor │ │ │ │ │ │ │
│ │cardiologie şi │din domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │neurologie │cardiologiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologiei la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cerinţele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │europene, prin │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare bazată pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │competenţe; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare medicală │ │ │ │ │ │ │
│ │ │continuă în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologie, bazate│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe ghidurile de │I.7.2.1.2. Gradul de │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic şi │acoperire al │MS, │ │ │ │ │
│ │ │tratament, şi │programelor de │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │includerea │formare continuă; │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │acestora în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │criteriile de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │certificare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ierarhizare ale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │diagnostic şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tratament a BCV; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.2.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea de │I.7.2.1.3. Numărul şi│ │ │ │ │ │
│ │ │programe de │diversitatea │MS, │ │ │ │ │
│ │ │formare medicală │programelor de │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │complementare în │formare │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │domeniul │complementare; │ │ │ │ │ │
│ │ │serviciilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │suport pentru BCV;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.2.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │formare specifică │ │ │ │ │ │ │
│ │ │obligatorii în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţa medicală│ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitară şi │I.7.2.1.4. │MS, │ │ │ │ │
│ │ │stabilirea │Procentajul │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │competenţelor de │personalului medical │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │exercitare a │comunitar format; │ │ │ │ │ │
│ │ │profesiei în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologiei în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │asistenţa medicală│ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitară; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.2.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │resurselor umane │I.7.2.1.5. Raportul │ │ │ │ │ │
│ │ │necesare echipelor│între resurse umane │ │ │ │ │ │
│ │ │interdisciplinare │şi necesităţile │ │ │ │ │ │
│ │ │de reabilitare │echipelor │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cardiovasculara si│interdisciplinare de │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologică │reabilitare; │ │ │ │ │ │
│ │ │destinate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │BCV; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..7.2.6. │I.7.2.1.6. Gradul de │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │acoperire al │ │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │programelor de │MS, │ │ │ │ │
│ │ │formare medicală │formare medicală în │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │specifică în │asistenţa medicală │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │asistenţa medicală│primară. │ │ │ │ │ │
│ │ │primară. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.7.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cooperării între │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.7.3. Creşterea │MS şi Autorităţile│ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii de │administraţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │atragere şi de │publice locale │I.7.3.1. Rata de │ │ │ │ │ │
│ │retenţie a │pentru dezvoltarea│ocupare a posturilor │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │personalului medical │de politici comune│vacante, vezi si │ │ │ │ │ │
│ │în serviciile │privind serviciile│O.S.3.1.; │ │ │ │ │ │
│ │medicale cardiologice│de cardiologie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │şi neurologice │neurologie, în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │special în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cu deficit de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │personal; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.7.3.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Reexaminarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │procedurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │recrutare a │I.7.3.2. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │personalului │medici şi asistenţi │ │ │ │ │ │
│ │ │medical în │medicali în zonele │MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │serviciile de │deficitare; │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologie şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologie, în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │special în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deficitare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.7.3.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Sprijinirea şi │I.7.3.3. Procentul de│ │ │ │ │ │
│ │ │extinderea │recrutare din │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │rezidenţiatului cu│regiunile deficitare;│ │ │ │ │ │
│ │ │post; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A.7.3.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │climatului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lucru în domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neurologiei, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inclusiv prin │I.7.3.4. Rata de │ │ │ │ │ │
│ │ │revizuirea │retenţie a │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │normativelor │personalului medical;│ │ │ │ │ │
│ │ │specifice pe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specialităţi şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din punct de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vedere al culturii│ │ │ │ │ │ │
│ │ │organizaţionale şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │al siguranţei la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │locul de muncă. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.7.3.5. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │rezidenţi în │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │cardiologie şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │neurologie. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│O.G.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercetare, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inovare CDI în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│domeniul bolilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│cardiovasculare │O.S 8.1. Dezvoltarea │D.A..8.1.1. │I.8.1.1. Numărul de │ │ │ │ │ │
│şi │infrastructurii şi │Elaborarea │proiecte de cercetare│ │ │ │ │ │
│cerebrovasculare│resurselor de │planului naţional │finanţate în domeniul│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│în România, prin│cercetare în BCC │de cercetare în │BCC; │ │ │ │ │ │
│intermediul │ │BCC; │ │ │ │ │ │ │
│finanţărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nerambursabile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│public-private │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţionale şi/sau│ │ │ │ │ │ │ │ │
│internaţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.1.2. │I.8.1.2. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │centre de excelenţă │ │ │ │ │ │
│ │ │reţelei naţionale │în CDI create în │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │de cercetare în │domeniul BCC; │ │ │ │ │ │
│ │ │BCC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.1.3. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │I.8.1.3. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │calităţii şi a │publicaţii │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului │ştiinţifice │ │ │ │ │ │
│ │ │proiectelor de │relevante, in vederea│ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare │evaluării impactului │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │translaţională, │şi relevanţei │ │ │ │ │ │
│ │ │precum si a │cercetării în │ │ │ │ │ │
│ │ │centrelor de │comunitatea │ │ │ │ │ │
│ │ │excelenta in │ştiinţifică │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetarea │internaţională; │ │ │ │ │ │
│ │ │complexa a BCC; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.1.4. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Elaborarea │I.8.1.4. Creşterea │ │ │ │ │ │
│ │ │sistemului de │fondurilor alocate │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │certificare a │cercetării în │ │ │ │ │ │
│ │ │centrelor de │domeniul BCC; │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare din BCC;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.1.5. │I.8.1.5. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │Stimularea │colaborări naţionale │ │ │ │ │ │
│ │ │participării │şi internaţionale, │ │ │ │ │ │
│ │ │centrelor de │precum şi implicarea │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cercetare în │în reţelele │ │ │ │ │ │
│ │ │reţele europene şi│internaţionale. │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale. │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.2.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiectelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │O.S.8.2. Promovarea │cercetare │ │ │ │ │ │ │
│ │studiului │multidisciplinară │ │ │ │ │ │ │
│ │multidisciplinar al │care să integreze │I.8.2.1. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │determinanţilor │factorii biologici│proiecte de cercetare│ │ │ │ │ │
│ │sănătăţii, evaluarea │din genetică, │multidisciplinară │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │impactului asupra │imunologie, │iniţiate în domeniul │ │ │ │ │ │
│ │sănătăţii şi │factorii de mediu,│BCC; │ │ │ │ │ │
│ │politicilor de │epidemiologia, │ │ │ │ │ │ │
│ │sănătate în domeniul │sănătatea publică │ │ │ │ │ │ │
│ │BCC │şi factorii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │economici, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sociali, culturali│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi psihologici; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.2.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiectelor de │I.8.2.2. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │analiză a │politici de sănătate │ │ │ │ │ │
│ │ │impactului │implementate care au │ │ │ │ │ │
│ │ │politicilor de │demonstrat o reducere│MS │T2 2028 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │sănătate în │a barierelor de acces│ │ │ │ │ │
│ │ │reducerea │la serviciile de │ │ │ │ │ │
│ │ │inegalităţilor şi │sănătate in domeniul │ │ │ │ │ │
│ │ │a barierelor de │BCC; │ │ │ │ │ │
│ │ │acces la servicii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de sănătate; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.2.3. │I.8.2.3. Evaluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │nivelului de │ │ │ │ │ │
│ │ │studiilor de │conformitate a │ │ │ │ │ │
│ │ │analiză a │politicilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │impactului │sănătate cu │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │campaniilor şi │recomandările şi │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţiilor de │bunele practici │ │ │ │ │ │
│ │ │sănătate publică. │internaţionale în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │domeniul BCC; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.8.2.4. Evaluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │gradului de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conştientizare a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiei cu privire│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │la factorii de risc │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi măsurile de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prevenire a BCC; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.8.2.5. Măsurarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │schimbărilor în │ │ │ │ │ │
│ │ │ │comportamentul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiei în urma │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │campaniilor şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │intervenţiilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sănătate publică; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │I.8.2.6. Analiza │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ratei de incidenţă şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │mortalitate în rândul│ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiei ţintă, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │înainte şi după │ │ │ │ │ │
│ │ │ │implementarea │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │ │intervenţiilor de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sănătate publică, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru a evalua │ │ │ │ │ │
│ │ │ │eficacitatea acestora│ │ │ │ │ │
│ │ │ │în reducerea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │încărcăturii BCC. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.3.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │studiilor de │I.8.3.1.Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │O.S.8.3. Dezvoltarea │identificare a │studii de │ │ │ │ │ │
│ │studiilor privind │riscurilor din │identificare a │ │ │ │ │ │
│ │caracterizarea │mediul de viaţă şi│riscurilor efectuate │ │ │ │ │ │
│ │factorilor de risc │de muncă şi │în diferite medii de │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │comportamentali şi de│riscurilor │viaţă şi de muncă │ │ │ │ │ │
│ │mediu │comportamentale şi│respectiv urban, │ │ │ │ │ │
│ │ │a grupurilor │rural, industrial, şi│ │ │ │ │ │
│ │ │populaţionale │altele; │ │ │ │ │ │
│ │ │expuse acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │riscuri; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.3.2. │I.8.3.2. Gradul de │ │ │ │ │ │
│ │ │Promovarea │acoperire a │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetării │grupurilor │ │ │ │ │ │
│ │ │intervenţionale │populaţionale expuse │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru testarea │riscurilor în funcţie│ │ │ │ │ │
│ │ │efectelor / │de criterii │MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │impactului produse│demografice cum sunt │ │ │ │ │ │
│ │ │prin modificarea │vârstă, gen, etnie, │ │ │ │ │ │
│ │ │riscurilor │statut │ │ │ │ │ │
│ │ │comportamentale şi│socio-economic, şi │ │ │ │ │ │
│ │ │din mediul de │altele; │ │ │ │ │ │
│ │ │viaţă şi de muncă;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.3.3. │I.8.3.3. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │Promovarea şi │riscuri identificate │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltarea │şi clasificate în │ │ │ │ │ │
│ │ │studiilor pentru │funcţie de severitate│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │cercetarea │şi probabilitatea de │ │ │ │ │ │
│ │ │factorilor de │apariţie; │ │ │ │ │ │
│ │ │risc; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.3.4. │I.8.3.4. Numărul şi │ │ │ │ │ │
│ │ │Dezvoltarea │tipurile de │ │ │ │ │ │
│ │ │informaticii şi a │intervenţii │ │ │ │ │ │
│ │ │biologiei │implementate pentru a│MS │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │sistemelor şi │reduce riscurile │ │ │ │ │ │
│ │ │creşterea │comportamentale şi │ │ │ │ │ │
│ │ │specializării în │din mediu; │ │ │ │ │ │
│ │ │aceste discipline.│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.1. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Încurajarea │I.8.4.1. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │O.S.8.4. Creşterea │participării în │profesionişti │ │ │ │ │ │
│ │capacitaţii de │studii / trialuri │medicali şi de │ │ │ │ │ │
│ │cercetare clinică şi │clinice şi │pacienţi implicaţi în│MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │translaţionala în │stimularea │studii / trialuri │ │ │ │ │ │
│ │domeniul BCC │parteneriatelor │clinice; │ │ │ │ │ │
│ │ │naţionale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.2. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea sistemului│I.8.4.2. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │de informare │colaborări între │MS, │ │ │ │ │
│ │ │periodică a │instituţii de │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │profesioniştilor │cercetare şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │privind studiile /│universităţi din ţară│ │ │ │ │ │
│ │ │trialurile clinice│şi străinătate; │ │ │ │ │ │
│ │ │existente; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.3. │I.8.4.3. Sistem de │ │ │ │ │ │
│ │ │Crearea │informare dedicat │ │ │ │ │ │
│ │ │mecanismelor de │profesioniştilor │ │ │ │ │ │
│ │ │informare a │medicali si, │MS, │ │ │ │ │
│ │ │pacienţilor şi │respectiv, │Universităţi │T3 2026 │T4 2028 │n.c. │n.c. │
│ │ │încurajarea │pacienţilor despre │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │participării la │studiile / trialurile│ │ │ │ │ │
│ │ │studii / trialuri │clinice; │ │ │ │ │ │
│ │ │clinice; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.4. │I.8.4.4. Implicarea │ │ │ │ │ │
│ │ │Încurajarea │pacienţilor în │ │ │ │ │ │
│ │ │derulării │studiile / trialurile│MS, │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │clinice, evaluată │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │analiza datelor │prin numărul şi │de Medicină, │ │ │ │ │
│ │ │din activitatea │feedback-ul │INMSS │ │ │ │ │
│ │ │medicală curentă │pacienţilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ADAMC; │participanţi; │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.5. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Organizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │profesioniştii din│I.8.4.5. Participarea│ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul │în studii clinice │ │ │ │ │ │
│ │ │cardiologiei şi │internaţionale şi │MS, │ │ │ │ │
│ │ │neurologiei, │nivelul de investiţii│Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │pentru dobândirea │în cercetare şi │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │de capacităţi │dezvoltare; │ │ │ │ │ │
│ │ │necesare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │participării la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecte de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare clinică │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respectiv studii /│ │ │ │ │ │ │
│ │ │trialuri clinice; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.6. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Stimularea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │industriei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │farmaceutice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru implicarea │I.8.4.6. Proiecte de │ │ │ │ │ │
│ │ │ţării noastre în │cercetare clinică │ │ │ │ │ │
│ │ │cât mai multe │propuse de │MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │studii / trialuri │medici-investigatori;│ │ │ │ │ │
│ │ │clinice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │produse │ │ │ │ │ │ │
│ │ │farmaceutice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │inovatoare; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.7. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Definirea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standarde minime │ │ │ │ │ │ │
│ │ │necesare pentru │I.8.4.7. Valoarea │ │ │ │ │ │
│ │ │dotarea unui │investiţiilor în │ │ │ │ │ │
│ │ │centru specializat│echipamente, │ │ │ │ │ │
│ │ │în diagnosticul, │facilităţi şi │MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2027 │n.c. │n.c. │
│ │ │monitorizarea şi │personal specializat │ │ │ │ │ │
│ │ │tratamentul BCC, │în centrele de │ │ │ │ │ │
│ │ │în vederea │cercetare clinică; │ │ │ │ │ │
│ │ │participării la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare clinică;│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.8. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Creşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecte de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │cercetare clinică │I.8.4.8. Numărul de │ │ │ │ │ │
│ │ │propuse de către │Unităţilor de Studii │ │ │ │ │ │
│ │ │medici │Clinice de fază I nou│MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │investigatori din │create în domeniul │ │ │ │ │ │
│ │ │România – Trialuri│BCC; │ │ │ │ │ │
│ │ │Clinice Iniţiate │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de către │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Investigatori │ │ │ │ │ │ │
│ │ │respectiv TCII; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.9. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Investiţii pentru │ │ │ │ │Bugetul de │ │
│ │ │creşterea │I.8.4.9. Numărul de │ │ │ │Stat, fonduri │ │
│ │ │capacităţii de │studii clinice de │MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │nerambursabile,│30000000 │
│ │ │cercetare clinică │faza I; │ │ │ │acorduri de │ │
│ │ │a centrelor │ │ │ │ │împrumut │ │
│ │ │medicale din │ │ │ │ │ │ │
│ │ │România; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.10. │I.8.4.10. Valoarea │ │ │ │ │ │
│ │ │Definirea cadrului│investiţiilor în │ │ │ │ │ │
│ │ │de organizare si │echipamente, │ │ │ │ │ │
│ │ │dezvoltare a │facilităţi şi │MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │Unităţilor de │personal specializat │ │ │ │ │ │
│ │ │Studii Clinice de │în Unităţile de │ │ │ │ │ │
│ │ │fază I in domeniul│Studii Clinice de │ │ │ │ │ │
│ │ │BCC; │fază I. │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.11. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Organizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │programe │ │ │ │ │ │ │
│ │ │educaţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │profesioniştii din│I.8.4.11. Cel puţin 5│ │ │ │ │ │
│ │ │domeniul BCC, │programe educaţionale│MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │pentru dobândirea │operaţionale; │ │ │ │ │ │
│ │ │de capacităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │necesare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │participării la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │studii clinice de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fază I; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.12. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Definirea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │standardelor de │I.8.4.12. Standardele│ │ │ │ │ │
│ │ │calitate necesare │de calitate │MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2026 │n.c. │n.c. │
│ │ │pentru │elaborate; │ │ │ │ │ │
│ │ │desfăşurarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │studiilor clinice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de fază I; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.13. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Stimularea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │industriei │I.8.4.13. Plan de │ │ │ │ │ │
│ │ │farmaceutice │măsuri pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru implicarea │stimulare implicării │MS, ANMDMR │T2 2025 │T4 2030 │n.c. │n.c. │
│ │ │specialiştilor din│industriei │ │ │ │ │ │
│ │ │România în studii │farmaceutice; │ │ │ │ │ │
│ │ │clinice │ │ │ │ │ │ │
│ │ │internaţionale de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fază I; │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │D.A..8.4.14. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Investiţii pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │ │creşterea │I.8.4.14. Cel puţin 3│MS, │ │ │ │ │
│ │ │numărului de │unităţi nou │Universităţi │T2 2025 │T4 2030 │vezi M.8.4.9. │n.c. │
│ │ │Unităţi de Studii │dezvoltate; │de Medicină │ │ │ │ │
│ │ │Clinice de Fază I │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în România. │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┴─────────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴───────────────┴──────────────┘
----- 
