Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  STRATEGIA NAŢIONALĂ din 10 mai 2023 pentru sport pentru perioada 2023-2032 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 STRATEGIA NAŢIONALĂ din 10 mai 2023 pentru sport pentru perioada 2023-2032

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 452 bis din 24 mai 2023
Comenteaza legea
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 444 din 10 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 452 din 24 mai 2023.
──────────
        Document strategic cadru

    Cuprins
        Strategia naţională pentru sport 2023-2032
    1. Introducere
    1.1. Concepte cheie în sport
    1.2. Metodologia procesului de planificare strategică şi principii în realizarea strategiei

    2. Context strategic. Analiza situaţiei actuale şi identificarea problemelor
    2.1. Analiza unor cazuri de bună practică
    2.2. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente

    3. Analiza situaţiei actuale. Definirea problemelor
    3.1. Erori şi pericole strategice
    3.2. Factori strategici cheie
    3.3. Analiza SWOT
    3.4. Analiza PESTLE

    4. Viziune
    5. Scenarii strategice de dezvoltare
    6. Direcţii strategice de dezvoltare
    7. Obiective generale şi specifice. Programe şi măsuri. Indicatori
        D1. Paradigma strategică şi viziune. Sportul prioritate naţională
        D2. Cadrul instituţional şi capacitate administrativă
        D3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare
        D4. Finanţare
        D5. Cadrul legal
        D6. Infrastructură
        D7. Imagine şi marketing

    8. Implicaţii juridice ale strategiei
    9. Implicaţii bugetare ale Strategiei Naţionale pentru Sport
    10. Operaţionalizare şi implementare
        Operaţionalizare Strategia naţională pentru sport
        Plan Operaţional 2023 - pe cele trei dimensiuni strategice
        Portofoliu de proiecte operaţional. Se actualizează permanent
        Portofoliu de proiecte operaţionale propuse pentru perioada 2023-2032 - se actualizează permanent

    11. Monitorizare şi evaluare
        ANEXE
        ANEXA nr. 1 la Strategie - Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie in extenso
    ANEXA nr. 2 la Strategie

    ABREVIERI

┌─────────────────────────┬────────────┐
│Institutul Australian de │I.A.S.      │
│Sport                    │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Sport Sigur Australia SSA│S.S.A.      │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Organismele naţionale de │            │
│conducere a sportului -  │N.G.B.      │
│National Governing Bodies│            │
│of Sport                 │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Land Property Services – │            │
│Servicii pentru terenuri │L.P.S.      │
│şi proprietăţi           │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Indicatori de Performanţă│K.P.I.      │
│Cheie                    │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Sistemului de Informaţii │S.I.G.      │
│Geografice               │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Codul de Guvernanţă      │            │
│pentru Comunitate,       │C.G.C.V.C.  │
│Voluntariat şi Caritate  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│                         │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Youth Sport Trust -      │            │
│Asociaţia pentru tineret │Y.S.T.      │
│şi sport                 │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Sistemului de Informaţii │S.I.G.      │
│Geografice               │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Organizaţiile sportive   │O.S.N..     │
│naţionale .              │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│mediul zilnic de         │D.T.E.      │
│antrenament              │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│mediul de competiţie     │C.E.        │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Canadian Olympic and     │            │
│Paralympic Sport         │            │
│Institute Institutul     │C.O.P.S.I.N.│
│Sportiv Olimpic şi       │            │
│Paralimpic din Canada    │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Direcţia Generală pentru │            │
│Tineret, Sport, Educaţie │D.G.E.A.C.  │
│şi Cultură               │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Directoratul General     │            │
│pentru Educaţie şi       │D.G.E.C.    │
│Cultură                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Olimpic şi Sportiv Român │C.O.S.R.    │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul Sportului     │MSp         │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul Educaţiei     │MEd         │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul Sănătăţii     │MS          │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul Afacerilor    │MAI         │
│Interne                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul Apărării      │MapN        │
│Naţionale                │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul Dezvoltării,  │            │
│Lucrărilor Publice şi    │MDLPA       │
│Administraţiei           │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Ministerul               │            │
│Transporturilor şi       │M.T.I.      │
│Infrastructurii          │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Uniunea Naţională a      │            │
│Consiliilor Judeţene din │U.N.C.J.R.  │
│România                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Asociaţia Oraşelor din   │A.O.R.      │
│România                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Asociaţia Comunelor din  │A.Co.R.     │
│România                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Organizaţii              │O.N.G.      │
│neguvernamentale         │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Grupurile de Acţiune     │G.A.L..     │
│Locală                   │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Asociaţie de dezvoltare  │A.D.I.      │
│intercomunitară          │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Institutul National de   │INCS        │
│Cercetare pentru Sport   │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Centrul Naţional de      │            │
│Formare şi Perfecţionare │CNFPA       │
│a Antrenorilor           │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Organizaţia Mondială a   │O.M.S.      │
│Sănătăţii                │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Strategia naţională      │S.N.S.      │
│pentru sport             │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Comisia de Monitorizare a│C.M.I.S.    │
│Implementării Strategiei │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Certificate de identitate│C.I.S.      │
│sportivă                 │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Traseul Blue Derby       │M.T.B.      │
│Mountain Bike            │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Direcţia pentru Sport a  │D.S.M.B.    │
│Municipiului Bucureşti   │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Comitetul Naţional       │C.N.P.      │
│Paralimpic               │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Comitetul Internaţional  │C.I.O.      │
│Olimpic                  │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Campionatele mondiale    │C.M.        │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Centrele Regionale de    │C.R.E.      │
│Excelenţă                │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│Complex sportiv naţional │CSN         │
└─────────────────────────┴────────────┘

    1. Introducere
        Strategia naţională pentru sport reprezintă un demers amplu, cu un grad ridicat de complexitate, care îşi propune transformarea modului în care sportul este înţeles, practicat şi sprijinit la nivelul întregii naţiuni.
        Caracterul vast, multi-dimensional al sportului inter-relaţionare cu o multitudine de domenii şi activităţi umane precum economic, social, sănătate, educaţie, mediu, guvernanţă publică, finanţe, turism etc, trebuie reflectat în acest demers strategic prin menţinerea unei perspective sistemice, structurale şi obiective asupra domeniului.
        Rolul acestei strategii este de a identifica factorii strategici cheie care vor influenţa domeniul sportului de o manieră determinantă pe o perioadă lungă de timp, de a utiliza cunoaşterea dobândită în faza de analiză preliminară pentru a construi o viziune de dezvoltare ambiţioasă, dar realistă, şi a creiona principalele direcţii strategice de acţiune, menite să susţină efortul tuturor actorilor implicaţi în acest domeniu pentru a transforma viziunea în realitate.
        Strategia naţională pentru sport reprezintă o abordare holistică, iar funcţia sa principala este de a direcţiona şi coagula totalitatea eforturilor, resurselor şi acţiunilor întreprinse într-o direcţie coerentă, care să poziţioneze sportul ca o prioritate naţională.
        Componenta tactică şi operaţională are o importanţă deosebită în procesul de implementare şi trebuie să urmărească liniile directoare ale strategiei. Eventualele confuzii între cele trei niveluri strategic, tactic, operaţional, reprezintă un pericol major, care riscă să disipeze şi să reducă semnificativ impactul acestui demers. Strategia naţională pentru sport reprezintă documentul cadru care stabileşte viziunea de dezvoltare şi direcţiile majore, urmând ca în funcţie de dinamica mediului extern, precum şi a factorilor de influenţă implicaţi instituţii, resurse, actori cointeresaţi non-guvernamentali şi privaţi, componenta operaţională să aibă un caracter organic, dinamic şi adaptat la constrângerile şi provocările specifice procesului de implementare*1).
        *1) Documentul final de planificare strategică va cuprinde în mod sintetic principalele probleme strategice identificate, viziunea de dezvoltare precum şi componenta tactică şi operaţională, dezvoltată în parteneriat cu Ministerul Sportului. Documentul de faţă este cadrul suport pe baza căruia este construită Strategia naţională pentru sport

    1.1. Concepte cheie în sport
        ● Wellbeing -bunăstare- sau calitatea vieţii face referire la sănătatea fizică, psihică şi socială a indivizilor dintr-un colectiv, luând în calcul aspecte multidimensionale atât la nivel subiectiv, cât şi obiectiv. Prin calitatea vieţii se analizează starea generală a indivizilor, percepţiile lor cu privire la aspectele socio-culturale, condiţiile materiale şi de trai, condiţiile de locuit, ocuparea forţei de muncă, modul de petrecere a timpului, partea de educaţie şi sănătate, relaţiile sociale din comunitatea respectivă, nivelul de siguranţă resimţit, elemente de protecţia mediului şi partea de guvernanţă şi stabilitate instituţională.
        ● Conceptul de sănătate publică evaluează starea generală a sănătăţii unei comunităţi, serviciile sanitare, de igienă şi de calitate a mediului, la fel şi politicile publice şi legile în vigoare care urmăresc combaterea şi prevenirea disconfortului produs de boli - diabet, obezitate, probleme cardiovasculare, insuficienţă pulmonară, etc. - şi a deceselor premature. Sănătatea comunitară este totodată ştiinţa prin care se oferă certitudinea aplicării legilor coerente pentru sănătate, asigurarea de condiţii optime pentru menţinerea sănătăţii fizice şi psihice şi mobilizarea comunităţii prin informare, educare şi cercetare.
        ● Dezvoltarea comunitară este o abordare pe termen lung, ce face referire la o acţiune planificată la nivel de grup, cu scopul de a rezolva probleme împărtăşite în cadrul comunităţii respective. Problemele abordate sunt la nivel economic, social, de mediu sau la nivel cultural, iar eforturile depuse de către comunitate, împreună cu autorităţile locale, au scopul de a susţine comunităţile defavorizate, grupurile vulnerabile şi de a dezvolta bunăstarea generală a comunităţii.
        ● Educaţia în context formal se realizează într-un cadru bine structurat, urmând anumite planuri de învăţământ şi curricule şcolare, existând finalităţi educaţionale clare, formulate prin idealul educaţional prevăzut în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Prin fişele de disciplină se urmăreşte formarea şi educarea elevilor prin dezvoltarea unor competenţe specifice, stabilite la nivel instituţional. Educaţia în context informal face referire la deprinderile şi experienţele zilnice din viaţa unei persoane, care contribuie la cunoştinţele şi aptitudinile individului. Mediul social, cultural, economic influenţează indivizii în afara mediului formal, instituţionalizat, şi contribuie la formarea valorilor, percepţiilor şi a comportamentului lor. Sportul joacă un rol esenţial în ambele tipuri de educaţie, ca vector de transmitere şi reprezentare ale unor valori sociale.
        ● Conceptul de cultură face referire la valorile, tradiţiile şi obiceiurile şi trăsăturile definitorii ale unei comunităţi, elemente care sunt transmise longitudinal şi întăresc credinţele şi presupunerile de bază. Aceste idei şi valori colective, împreună cu normele de bază, definesc şi influenţează comportamentul indivizilor dintr-o comunitate. Cultura este un element esenţial pentru că, în funcţie de valorile şi convingerile promovate în cadrul unei comunităţi, calitatea vieţii şi bunăstarea generală pot fi afectate semnificativ.
        ● Participarea face referire la implicarea indivizilor în diferite activităţi de grup sportive, culturale, petrecere a timpului liber. Prin participarea indivizilor la activităţi colective, organizate, se promovează implicarea în comunitate, împărtăşirea unor experienţe şi a unor stări de spirit care susţin coeziunea socială în comunitate.
        ● Facilităţile sportive sunt indispensabile în promovarea sportului şi a unui stil de viaţă sănătos. Facilităţile sportive, cum ar fi patinoar, bazine de înot, baze sportive, terenuri de fotbal/tenis etc., susţin practicarea diverselor sporturi, le oferă indivizilor posibilitatea de a participa la evenimente sportive, evenimente care contribuie la calitatea vieţii, atractivitatea comunităţii, şi se corelează cu turismul şi dezvoltarea economică. Facilităţile sportive dezvoltate le oferă sportivilor condiţii optime pentru practicarea sportului în timpul liber, dar şi a celui de performanţă.
        ● Managementul sportiv este esenţial în conducerea organizaţiilor sportive, promovând valori de eficienţă şi concentrare pe rezultatele stabilite. Scopul managerilor sportivi este de a atinge obiectivele organizaţionale şi financiare prin planificare strategică, conducere şi organizare. La fel, managementul sportiv tinde să transforme resursele financiare în performanţe sportive. Principii precum eficacitate, eficienţă, value for money se aplică în acest segment, ţinând cont de specificul sportului. Activitatea de management a bazelor sportive presupune, printre altele, optimizarea modului în care sunt alocate şi utilizate resursele de orice fel financiare, bază materială sportivă umane, atragerea de fonduri din surse alternative, dincolo de cele formale, folosirea unor tehnici şi metode moderne de analiză a performanţei sportive, evaluarea obiectivă şi utilizarea datelor în luarea deciziilor.
        ● Politicile de gen şi egalitatea dintre femei şi bărbaţi reprezintă un principiu de bază la nivelul Uniunii Europene, în toate domeniile de activitate. Drepturile egale şi accesul nerestricţionat în practicarea unor sporturi sau participarea în cadrul competiţiilor sunt elemente de bază în dezvoltarea unitară a acestui domeniu. Participarea egală la viaţa publică ar trebui susţinută şi promovată, pentru a reduce discrepanţele dintre genuri şi excluziunea grupurilor vulnerabile.
        ● Caracterul social al sportului - Cartea Albă a Sportului UE, 2007 defineşte fără echivoc rolul pe care sportul îl are în sfera socială - "sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetăţenii Uniunii Europene şi care deţine un potenţial imens de a-i reuni şi de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială". Acelaşi document subliniază 'contribuţia importantă la coeziunea economică şi socială, precum şi la formarea unor societăţi mai bine integrate [...] rolul special pe care sportul îl poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap şi pentru cei ce aparţin unor categorii defavorizate, [...] sportul poate facilita, de asemenea, integrarea în societate a imigranţilor şi a persoanelor de origine străină şi poate sprijini dialogul intercultural, promovează sentimentul apartenenţei comune şi al participării.
        ● Turismul reprezintă una dintre cele mai puternice ramuri economice care poate fi dezvoltată şi fructificată exponenţial, atât prin exploatarea zonelor naturale, cât şi prin activităţi şi atracţii artificiale. Turismul dezvoltă noi afaceri şi noi locuri de muncă, contribuie substanţial la economia şi susţine dezvoltarea sustenabilă a comunităţii. Turismul sportiv este o ramură importantă a turismului şi a economiei, datorită potenţialului de internaţionalizare a evenimentelor şi competiţiilor sportive şi dezvoltării de activităţi conexe.
        ● Conceptul de etică şi integritate este corelat cu abilitatea indivizilor de a clarifica ce este bine şi ce nu şi modul în care aceştia acţionează, identificând astfel standardele morale. La fel, vorbim despre încercări raţionale, sistematice ale indivizilor de a-şi analiza experienţele din perspectiva moralităţii, pentru a determina regulile şi normele de acţiune la nivel individual şi societal.
        ● Calitatea procesului bugetar şi eficienţa economică influenţează cantitatea şi calitatea resurselor avute la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor organizaţionale. Selectarea unei resurse umane bine pregătite are un impact direct asupra direcţiei strategice la nivel organizaţional, în concordanţă cu resursele financiare şi materiale avute la dispoziţie. Din perspectiva strategiei sportului, resursele materiale, baza materială sportivă modernă au un impact direct asupra ratei de practicare a sportului în şcoli şi de masă, la fel şi asupra numărului de sportivi de performanţă. Mijloacele susceptibile de a fi valorificate trebuie să îndeplinească anumite standarde şi criterii bine definite pentru a asigura performanţa şi dezvoltarea domeniului sporturilor.
        ● Utilizarea datelor empirice şi a tehnologiei digitale - digitalizarea şi investiţiile în tehnologia modernă reprezintă un obiectiv strategic al UE - investiţiile UE în această zonă reprezintă peste 20% din bugetul multi-anual 2020-2027. Ţinând cont de oportunităţile existente, de necesitatea modernizării abordării în sport prin folosirea datelor empirice la nivel de politici, programe şi decizii, precum şi de avantajele oferite de utilizarea tehnologiei digitale pentru facilitarea accesului, creşterea popularităţii, promovarea sau creşterea participării la sport, dar şi de potenţialul enorm reprezentat de sporturile digitale, este important ca acest element - digitalizare şi utilizare de date - să fie înglobat în transformarea sportului.

    1.2. Metodologia procesului de planificare strategică şi principii în realizarea strategiei
        Procesul de planificare strategică are la bază următoarele principii fundamentale:
        ● Rigurozitate metodologică - dezvoltarea strategiei s-a realizat pornind de la date empirice, utilizarea unor instrumente specifice planificării şi în parteneriat cu actori cointeresaţi din domeniul sportului, cu implicare directă sau indirectă, astfel încât proiectul final să poată fi utilizat ca un instrument real de coordonare a procesului de operaţionalizare şi implementare.
        ● Participarea actorilor cointeresaţi - în fiecare etapă din proiect participarea actorilor cointeresaţi din domeniul sportului a avut un rol esenţial, atât pentru înţelegerea specificului acestui domeniu, identificarea principalelor probleme şi nevoi, cât şi pentru componenta prospectivă - definirea viziunii, a direcţiilor strategice şi a direcţiilor şi obiectivelor strategice de dezvoltare. Niciun efort de planificare nu poate fi realizat şi implementat cu succes fără participarea activă a actorilor cointeresaţi din domeniu. Un alt avantaj al implicării acestora în procesul de planificare este posibilitatea utilizării expertizei şi know-howului existent, precum şi validarea datelor cantitative culese.
        ● Orientare pe termen lung - problemele şi nevoile în cadrul unui domeniu atât de vast precum sportul sunt în general complexe, au un caracter structural şi sunt caracterizate de un grad ridicat de interdependenţă. Esenţa unei strategii rezidă în identificarea factorilor strategici cheie, a trendurilor majore existente şi dezvoltarea unui plan realist. Strategia a fost gândită ca un instrument de direcţionare şi integrare a eforturilor desfăşurate la toate nivelurile şi de către toate entităţile implicate în fenomenul sportiv. Cel mai mare risc al unui demers strategic este pierderea perspective macro-sistemice şi urmărirea unor detalii, care, deşi importante la nivel micro, nu vor produce o schimbare la nivel structural, efectul fiind unul de reducere a încrederii în eficacitatea unui astfel de demers şi creşterea rezistenţei la schimbare.

        Procesul de planificare a fost divizat în trei etape majore:
    1. Analiza preliminară - această etapă a constat în colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor statistice relevante în domeniul sportului, cu scopul de a înţelege situaţia actuală în domeniu, identificarea principalelor probleme şi pericole, evidenţierea trendurilor majore. Analiza preliminară urmăreşte conturarea unei imagini obiective cu privire la situaţia prezentă şi reprezintă bază empirică pe care se construieşte planul strategic. Acest proces s-a desfăşurat în perioada iunie-decembrie 2021, a presupus utilizarea de metode cantitative şi calitative de colectare şi analiză a datelor - analiză de documente, analiza unor cazuri de bună practică, analiza cadrului instituţional şi legal, analiză de date statistice secundare şi seturi de date mari-. O sinteză a rezultatelor obţinute în urma cercetării desfăşurate se regăseşte în Anexa nr. 1 la Strategie.
    2. Identificarea şi consultarea actorilor cointeresaţi relevanţi - pe baza analizei preliminare privind Strategia naţională pentru sport - decembrie 2021 - au fost definiţi o serie de actori cointeresaţi - stakeholderi - relevanţi pentru realizarea documentului de planificare strategică. Procesul de definire a actorilor cointeresaţi a avut la bază o metodologie mixtă
    1) identificarea pe bază de interes direct/complementar cu cei trei factori strategici cheie: sportul de performanţă, sportul pentru toţi -de masă-, sportul în educaţie unităţi de învăţământ
    2) includerea actorilor cointeresaţi sugeraţi în cadrul procesului de consultare publică - "snowball sampling"- metoda "bulgăre de zăpadă"-. Lista de actori cointeresaţi are un caracter deschis, pentru a asigura o acoperire cât mai largă a intereselor directe şi indirecte existente în conexiune cu domeniul sportului. Prin acest demers se urmăreşte, dincolo de rigoarea metodologică, posibilitatea de a dezvolta un plan strategic care să unească toate interesele convergente în sport, oferind o legitimitate ridicată demersului şi rezultatului final. Procesul de consultare a actorilor cointeresaţi a urmărit o serie de obiective specifice:
        ● Testarea şi validarea datelor colectate în faza de analiză preliminară;
        ● Validarea trendurilor majore identificate în analiza datelor cantitative;
        ● Completarea datelor cantitative cu date calitative şi înţelegerea problemelor şi provocărilor specifice domeniului, precum şi a interdependenţei dintre acestea;
        ● Validarea pericolelor strategice identificate în analiza preliminară;
        ● Identificarea de resurse informaţionale suplimentare prin inputul oferit de actorii cointeresaţi;
        ● Asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi legitimitate a procesului -şi documentului cadru-, care să conducă la un nivel ridicat de conştientizare a intereselor comune, complementare, existente între actorii instituţionali şi non-instituţionali participanţi;
        ● Identificarea problemelor strategice cu care se confruntă actorii cointeresaţi şi preluarea de input informaţional privind potenţiale soluţii pentru aceste probleme;
        ● Identificarea elementelor de conectare şi inter-relaţionare între interesele, activitatea şi propunerile actorilor cointeresaţi participanţi;
        ● Identificarea unor actori cointeresaţi adiţionali relevanţi -tehnica "bulgărelui de zăpadă"-.

        Procesul de consultare a actorilor cointeresaţi s-a desfăşurat pe o perioadă de 4 luni, decembrie 2021 - aprilie 2022, calendarul întâlnirilor realizate fiind cuprins în tabelul de mai jos:

┌──────────────┬─────────────┬────────────┐
│Categorie     │Data         │Număr       │
│consultări    │consultărilor│participanţi│
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Comitetul     │             │            │
│Olimpic şi    │             │            │
│Sportiv Român │03.12.2021   │6           │
│/ Comitetul   │             │            │
│Naţional      │             │            │
│Paralimpic    │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Federaţii     │             │            │
│olimpice şi   │03.12.2021   │66          │
│neolimpice    │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Cluburi       │             │            │
│sportive      │21.12.2021   │34          │
│departamentale│             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Antrenori     │20.12.2021   │26          │
│federali      │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Direcţii      │             │            │
│judeţene      │20.12.2021   │30          │
│pentru sport  │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Cluburi       │             │            │
│sportive      │             │            │
│şcolare, licee│             │            │
│cu program    │             │            │
│sportiv,      │             │            │
│palate ale    │21.12.2021   │112         │
│copiilor,     │             │            │
│cluburi       │             │            │
│sportive de   │             │            │
│drept public/ │             │            │
│privat        │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Ministere     │             │            │
│MDLPA, Med,   │03.02.2022   │8           │
│MSP           │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Sportivi de   │02.02.2022   │37          │
│performanţă   │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Structuri     │             │            │
│sportive de   │02.02.2022   │50          │
│drept privat  │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Reprezentanţi │             │            │
│mediu de      │             │            │
│afaceri partea│             │            │
│1             │10.02.2022 şi│15          │
│Reprezentanţi │31.03.2022   │21          │
│mediu de      │             │            │
│afaceri parte │             │            │
│2             │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Asociaţia     │             │            │
│Municipiilor  │09.02.2022   │20          │
│din România   │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Asociaţia     │             │            │
│Comunelor din │04.03.2022   │5           │
│România       │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Ordinul       │             │            │
│Arhitecţilor  │04.03.2022   │3           │
│din România   │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Clubul Steaua,│04.03.2022   │7           │
│Clubul Dinamo │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Grupuri de    │             │            │
│Acţiune Locală│01.04.2022   │15          │
│-sport rural- │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│CNFPA şi INCS │31.03.2022   │4           │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Decani        │             │            │
│facultăţi de  │             │            │
│educaţie      │31.03.2022   │7           │
│fizică şi     │             │            │
│sport         │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│              │             │            │
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│Total         │             │445         │
└──────────────┴─────────────┴────────────┘


        În această etapă, 445 de persoane, reprezentând 375 de entităţi centrale şi locale cu activităţi în domeniul sportului sau conectate cu sportul, au avut posibilitatea să furnizeze informaţii cu privire la problemele cu care se confruntă, provocările şi specificul activităţii desfăşurate, nevoile existente şi propuneri de soluţii sau acţiuni.
        Dincolo de acest feedback direct din cadrul celor peste 20 de întâlniri, participanţi au avut posibilitatea de a furniza informaţii, documente sau orice alt fel de feedback suplimentar prin două modalităţi distincte:
    A. Prin intermediul unui chestionar online primit pe adresele de contact furnizate - participanţi la aceste consultări au primit un email, cu rugămintea de a completa un chestionar focalizat pe identificarea şi înţelegerea unor elemente cheie:
    a) problemelor strategice,
    b) potenţiale soluţii,
    c) bariere legislative,
    d) recomandări generale.
        25% dintre cei care au participat direct la consultări au completat şi acest chestionar.

    B. Prin documente, propuneri, idei sau orice fel de materiale considerate relevante, trimise pe pe adresa strategie@mts.ro -adresa de pe care au primit invitaţia de a completa chestionarul-. Toate aceste informaţii reprezintă baza empirică care a stat la baza construcţiei profilului strategic în domeniul sportului: factori strategici cheie, pericole şi erori strategice, proiecţie de scenarii strategice, definirea direcţiilor şi obiectivelor strategice, propuneri de măsuri, acţiuni şi activităţi operaţionale.
        Calitatea unui proces de planificare strategică derivă în mod substanţial din construcţia unui profil strategic, pe baza unor date empirice obiective, cuevitarea elementelor subiective sau focalizării pe detalii cu impact scăzut pe termen lung zona tactică şi operaţională.



    3. Realizarea profilului strategic în domeniul sportului
        Ultima etapă a procesului constă în realizarea profilului strategic, pe baza datelor colectate şi analizate în etapele precedente. Profilul strategic cuprinde conceptele strategice cheie, analiza factorilor strategici cheie, viziunea de dezvoltare, direcţiile de dezvoltare şi obiectivele strategice. Profilul strategic reprezintă esenţa strategiei, are un caracter general, sistemic şi include doar acele elemente care au un impact major pe termen lung asupra domeniului.




    2. Context strategic. Analiza situaţiei actuale şi identificarea problemelor.
        Contextul strategic se referă la cadrul "macro" în care se desfăşoară demersul strategic, cuprinde analiza situaţiei actuale şi reprezintă baza pentru paşii următori ai demersului.
    2.1. Analiza unor cazuri de bună practică
        În această secţiune au fost selectate şi analizate 5 cazuri de strategii naţionale pentru sport, considerate modele de bună practică: Australia, Noua Zelandă, Marea Britanie, Irlanda, Canada.
        Analiza cazurilor de bună practică permite identificarea acelor elemente de planificare care pot constitui modele de urmat, ţinând cont de contextul naţional, şi facilitează elaborarea unei strategii care ţine cont de principalele evoluţii în domeniu.

    Australia*2)
        *2) https://www.sportsthinktank.com/research.123224.html
        Strategia de sport a Australiei, "Sport 2030. Participare. Performanţă. Integritate. Industrie", are la bază ideea de a construi cea mai sănătoasă şi activă naţiune, fiind cunoscută pentru succesul şi integritatea din sport. Strategia promovează sportul şi activităţile sportive pe toată durata vieţii, incluzând o arie largă de activităţi nestructurate, cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, înot, dar şi sporturi nou dezvoltate, asigurând un sector sportiv divers care să reprezinte preferinţele populaţiei.
        Astfel, s-a luat în considerare faptul că lumea sportului este într-o continuă evoluţie, motiv pentru care este necesară o colaborare, viziune şi acţiuni clare, care să menţină lumea sportului australian sigură, integră şi inclusivă.
        Viziunea strategiei - "Australia este cea mai activă, sănătoasă şi sportivă naţiune din lume, cunoscută pentru integritatea şi excelenţa sa" - accentuează elementele de creştere a calităţii vieţii prin sport, dezvoltarea personală prin sport şi atingerea performanţelor sportive, elemente intercalate şi interconectate.
        Priorităţile sunt:
        ● Crearea unei Australii mai activă - Mai mulţi australieni, mai activi, mai des;
        ● Atingerea excelenţei sportive - Mândrie naţională, inspiraţie şi motivaţie, prin succesul sportiv internaţional;
        ● Protejarea integrităţii sportului - Un sector sportiv echitabil, sigur şi puternic, lipsit de corupţie;
        ● Întărirea industriei sportive din Australia - Un sport australian înfloritor şi o industrie de recreere.

        Priorităţile strategice sunt interconectate, pentru a evidenţia relaţiile cheie între participare, performanţă ridicată, integritate şi industria sportului. Sub domeniile prioritare se află cinci rezultate ţintă care vor:
        ● Îmbunătăţi sănătatea fizică a australienilor - prin beneficiile sportului şi activitate fizică, inclusiv risc redus de afecţiuni cronice;
        ● Îmbunătăţi sănătatea mintală a australienilor - prin intermediul beneficiilor recunoscute pentru sănătatea mintală ale sportului şi ale activităţii fizice, inclusiv îmbunătăţirea managementul bolilor mintale şi o mai mare conexiune socială;
        ● Creşte dezvoltarea personală - de la acceptarea unei noi provocări, până la stabilirea unui nou obiectiv personal sau lupta pentru podium;
        ● Întări comunităţile - prin valorificarea beneficiilor sociale ale sportului, inclusiv prin îmbunătăţirea coeziunii şi reducerea izolării;
        ● Creşterea economiei Australiei - bazându-se pe contribuţia deja semnificativă a sportului pentru economia australiană.

        Prima prioritate - "Crearea unei Australie active" - subliniază importanţa sportului de masă, încercând să promoveze un stil de viaţă sănătos şi activ atât în rândul copiilor, cât şi în rândul adulţilor, coordonându-se astfel investiţii în facilităţi sportive şi de recreere pentru a obţine rezultate sustenabile în comunităţi, asigurând în acelaşi timp un design care să ofere accesibilitate tuturor australienilor.
        "Sport 2030" vizează încurajarea şi sprijinirea tuturor australienilor să devină mai activi, în special cei care sunt deficitari la acest capitol, iar măsurile principale ale Guvernului australian constau în:
    a) introducerea de noi programe special concepute pentru a aborda barierele din calea participării, cum ar fi accesul, timpul, costurile, de asemenea, minimizarea leziunilor şi sprijinirea recuperării;
    b) finanţarea partenerilor de activitate fizică pe baza unui set clar şi agreat de rezultate;
    c) continuarea sprijinirii organizaţiilor sportive naţionale pentru a-şi conduce reţelele organizaţiilor şi cluburilor spre a stimula participarea la sporturile lor;
    d) colaborarea şi coordonarea între portofolii, cu statul, administraţia locală, organizaţiile neguvernamentale şi sectorul privat.

        Ca prim pas pentru îndeplinirea acestei priorităţi, Guvernul australian va colabora cu guvernele de stat şi de teritoriu şi Autoritatea australiană pentru Curriculum, Evaluare şi Raportare pentru a găsi oportunităţi de a sprijini predarea alfabetizării sportive în curriculum australian, iar în urma acordului Reuniunii Miniştrilor Sportului şi Recreării, miniştrii vor monitoriza progresul eforturilor de includere a alfabetizării sportive în şcolile australiene.
        Alături de alfabetizarea sportivă, se doreşte introducerea lecţiilor de înot în şcolile gimnaziale şi primare, ca parte a unei game de programe menite să ajute părinţii să le ofere copiilor cel mai bun început în viaţă, dezvoltând prima Strategie de activitate pentru copilăria timpurie. Colaborarea cu şcolile australiene este un alt pas important în atingerea acestei priorităţi, pentru a înţelege valoarea alfabetizării sportive şi pentru a ajuta la integrarea conceptului în sistemele şcolare. În urma acordului Reuniunii Miniştrilor Sportului şi Recreării, miniştrii vor promova fezabilitatea dezvoltării unui sistem de raportare pentru monitorizarea nivelului de activitate fizică a copiilor din şcoli.
        O altă măsură este folosirea platformelor digitale pentru promovarea sportului, Guvernul australian finanţând un premiu la nivel naţional pentru inovativitatea digitală sportivă care poate fi adaptat în sport, şcoli sau de către studenţii care participă în activităţi sportive. Guvernul australian va promova competiţia între şcoli ca o oportunitatea de a încuraja proiecte şi conversaţii care se concentrează pe beneficiile activitatea fizică asigurând ca activitatea fizică să fie integrată în educaţia copiilor.
        Promovarea stimulentelor pentru implicarea în activităţi fizice şi sport este o altă măsură luată pentru a combate barierele ce stau în calea adoptării unui stil de viaţă sănătos şi activ, astfel propunându-se oferirea de vouchere şi granturi familiilor sau persoanelor care doresc să desfăşoare activităţi sportive. În acest context, Sport Australia va lucra cu organizaţiile sportive naţionale şi actori cointeresaţi din domeniul activităţilor fizice pentru a scădea costul participării la sport şi activităţi fizice, inclusiv taxe de înregistrare, costuri de asigurare, costuri uniforme. Mai mult, Guvernul australian va sprijini organizaţiile pentru a oferi sport şi alte oportunităţi de activitate fizică pentru australienii în vârstă, prin reţele accesibile inclusiv la locurile de muncă, serviciile de îngrijire a vârstnicilor, satele de pensionare şi centre de recreere.
        În final, se vor examina oportunităţile de a crea o bază de date privind baza materială sportivă şi se va lucra cu administraţia locală şi organizaţiile sportive naţionale pentru dezvoltarea unei abordări naţionale pentru cartografierea infrastructurii din Australia.
        A doua prioritate -"Atingerea excelenţei sportive" - are în vedere examinarea oportunităţilor de a sprijini Institutul Australian de Sport pentru a continua să fie de înaltă performanţă, sprijinirea organizaţiilor sportive naţionale pentru a atinge succesul sportiv, dezvoltarea talentul în întregul sistem şi sprijinirea sportivilor australieni atât în timpul, cât şi după cariera lor competitivă.
        Pentru a atinge cele sus-menţionate, IAS va colabora pentru a crea strategii de înaltă performanţă care sunt recunoscute ca lideri la nivel mondial şi care sunt influente şi relevante pentru toate sporturile din Australia în următoarele zone:
        ● colaborarea cu institutele de stat şi academii sportive pentru a eficientiza şi maximiza căile de acces pentru sportivi;
        ● consolidarea sistemului australian de înaltă performanţă printr-o abordare unitară - obţinerea corectă a elementelor de bază;
        ● stimularea investiţiilor generale şi a alocării resurselor pentru a optimiza rezultatele performante, inclusiv pe termen lung prin căi eficiente;
        ● transformarea forţei de muncă de înaltă performanţă din Australia pentru a oferi rezultate performante, în special în coaching şi leadership;
        ● dezvoltarea capacităţii sistemului de a asigura dezvoltarea personală a sportivului, asigurarea bunăstării sale şi implicare în comunitate;
        ● rezolvarea problemelor strategice de performanţă prin cercetare aplicată, tehnologie şi inovaţie.

        IAS şi Sport Australia vor colabora alături de industria sportivă din Australia pentru susţinerea atleţilor de elită şi pentru a dezvolta o înţelegere comună a unei culturi de succes în sportul de înaltă performanţă prin:
    a) sprijinirea sportivilor pe parcursul carierei lor, inclusiv viaţa după sport;
    b) implementarea strategiilor inovatoare care sunt recunoscute ca fiind lider la nivel mondial;
    c) creşterea numărului de viitori sportivi de mare calibru, realizând o gamă largă de discipline şi creşterea numărului de medaliaţi;
    d) atragerea, dezvoltarea şi menţinerea antrenorilor, liderilor şi a echipelor de asistenţă;
    e) promovarea imaginii campionilor ca fiind modele puternice, pozitive, angajaţi cu comunitatea, unind, inspirând şi motivând pe toţi australienii să participe la sport şi să trăiască un stil de viaţă mai sănătos.

        "Protejarea integrităţii sportului" are la bază dezvoltarea şi implementarea răspunsului Guvernului la Revizuirea Aranjamentelor de Integritate Sportivă din Australia şi protejarea copiilor în mediile sportive, asigurându-se că sectorul sportiv este inclusiv, demarând următoarele acţiuni:
        ● dezvoltarea şi promovarea resurselor şi iniţiativelor care asigura că sportul este sigur, corect, curat şi incluziv;
        ● încurajarea şi sprijinirea părţilor interesate din sport la nivel naţional şi de stat să practice comportamente unificatoare şi implementarea unei guvernări contemporane, cu cele mai bune practici;
        ● contribuirea la eforturile internaţionale de integritate, astfel încât sportul global să fie desfăşurat pe un teren de joc egal pentru toţi participanţii, fără corupţie sau influenţă externă.

        Sport Australia va încuraja organizaţiile sportive naţionale să adopte un model de guvernare mai eficient, care poate poziţiona cel mai bine sportul pentru a genera rezultate comerciale mai mari, pentru a reduce dependenţa de finanţare, pentru a creşte autonomia şi sprijinirea inovaţiei.
        Din perspectiva protecţiei copiilor în mediile sportive, Sport Sigur Australia -SSA- este esenţial pentru răspunsul guvernului australian la cele patru recomandări ale Comisiei Regale referitoare la sport. Aceste recomandările vor fi îndeplinite prin introducerea standardelor de siguranţă pentru copii, înfiinţarea unui comitet consultativ pentru siguranţa copiilor, extinzând aria de acoperire a Play By Rules, -Joacă după reguli- şi îmbunătăţirea comunicării astfel încât standardele de siguranţă şi relevante ale copilului sunt accesibile.
        Prin cel de-al patrulea pilon - "Întărirea industriei sportive din Australia" - se doreşte dezvoltarea unei strategii în diplomaţia sportivă, îmbunătăţirea forţei de muncă ce susţine atleţii şi analiza de date pentru a monitoriza nivelul actual de activităţi fizice şi modul în care acele procente pot fi îmbunătăţite.
        Guvernele au obligaţia de a căuta profituri tangibile din investiţiile în atragerea şi organizarea de evenimente sportive internaţionale majore în statele Australiei. Aceste randamente sunt măsurate într-o gamă largă de aspecte economice, beneficii comunitare şi sociale pentru australieni, inclusiv:
        ● Turism - internaţional, interstatal şi intrastatal;
        ● Comerţ - activitate de afaceri atât directă, cât şi indirectă generată de evenimente sportive;
        ● Angajare - organizatori de evenimente, parteneri comerciali, furnizori de servicii;
        ● Baza materială sportivă - beneficiile moştenite ale stadioanelor noi şi îmbunătăţite, sportului, transport şi alte facilităţi publice;
        ● Egalitatea de gen - atât în sport, cât şi prin intermediul acestuia;
        ● Comunităţi - unirea oamenilor, consolidarea comunităţilor locale şi insuflarea mândriei naţionale;
        ● Participare - crearea de modele care să motiveze şi să inspire copiii şi adulţii să fie activi şi să facă sport;
        ● Diplomaţie - valorificarea priceperii sportive şi a simţului egalitar al Australiei a "fair go" pentru a crea noi legături interpersonale în interesul naţional al Australiei.

        Din perspectiva monitorizării şi a ţintelor propuse, se estimează că, până în 2030, cu 15% mai mulţi cetăţeni vor participa în cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată spre intensă în fiecare săptămână. Se propune dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a excelenţei sportive în cadrul sporturilor de performanţă, iar autorităţile locale, alături de restul părţilor interesate şi a actorilor cointeresaţi, vor trebui să ofere actualizări şi rapoarte anuale cu privire la activităţile sau obiectivele atinse. Sport Australia va oferi rapoarte anuale cu privire la activitatea desfăşurată şi direcţia de mers, viitoare investiţii, parteneriate şi rezultate previzionate, iar Guvernul australian va oferi rapoarte o data la patru ani pentru a revizui şi actualiza Sport 2030.
        Din perspectiva procesului de consultare, au fost organizate forumuri în fiecare capitală, au fost făcute depuneri publice şi a fost realizat un sondaj de opinie trimis către public. În total, au fost organizate 14 forumuri, însumând 500 de persoane. Acestea au inclus nouă sectoare sportive, desfăşurate în mare parte în colaborare cu departamentele de sport şi recreere de stat şi teritoriale, trei forumuri de organizaţii sportive naţionale, un forum de sănătate preventivă, şi un forum pentru lideri sportivi. Au fost primite în total 433 de propuneri. Principalii respondenţi au fost cluburile sportive, urmate de membrii publicului. Un total de 3.541 de membri ai publicului au participat la studiu. Sondajul a întrebat oamenii cum şi de ce ar trebui guvernele să investească în şi susţine diferite componente ale sectorului sportiv. Sport Australia a coordonat consultarea naţională, angajând o firmă de consultanţă, care a facilitat majoritatea forumurilor. Temele cheie care au apărut din consolarea publică au inclus:

    Participare
        ● Rolul sportului în şcoli rămâne cea mai mare provocare pentru stimularea participării;
        ● Participanţii au ridicat problema perfecţionării profesorilor, pentru a le permite să predea mai bine sport şi activitate fizică;
        ● Programul Şcoli Sportive a fost lăudat ca un mijloc eficient de abordare a unora dintre lacunele din domeniul sportului şi educaţiei;
        ● Trei bariere în calea participării au fost identificate în mod constant de-a lungul întregii consultări: accesibilitate, un accent excesiv pe concurenţă faţă de alţi factori de motivare, precum socializarea şi stereotipurile legate de sport;
        ● Baza materială sportivă a fost remarcată ca un factor cheie al sportului;
        ● Investiţia în sportul de înaltă performanţă este văzută ca fiind importantă, deşi nu la fel de important ca sprijinirea sportului comunitar.

    Prevenire
        ● Unii oameni au pus la îndoială dacă sănătatea preventivă ar trebui să fie văzută ca element central pentru Comisia Australiană pentru Sport -Sport Australia;
        ● Un apel puternic în sector pentru a investi într-o strategie de conştientizare a publicului cu privire la întregul spectru de beneficii ale sportului şi ale activităţii fizice, inclusiv cele fizice şi sănătatea mintală, precum şi beneficiile sociale şi comunitare;
        ● Pentru ca sportul să joace un rol în promovarea unui stil de viaţă sănătos şi prevenirea condiţiilor cronice, este necesară o mai bună colaborare între departamentele guvernamentale relevante, iar organizaţiile sportive au nevoie de un sprijin mai mare pentru a face contribuţii productive.

    Performanţă
        ● Oamenii au recunoscut beneficiile succesului medaliilor, în ceea ce priveşte mândria civică, şi finanţarea şi sponsorizarea rezultată;
        ● Poveştile de excelenţă sunt considerate un indicator mai mare de succes decât numărul de medalii;
        ● Investiţia ţintită într-o cantitate limitată de sporturi de înaltă performanţă a fost foarte contestată;
        ● Participanţii au fost fermi în ideea conform căreia finanţarea de înaltă performanţă ar trebui să fie echitabilă pentru sportivii cu dizabilităţi.

    Integritate
        ● Problemele de integritate la nivel comunitar au avut un rol central, fiind văzute ca o cerinţă pentru un sport sigur şi corect;
        ● Informarea şi conştientizarea au fost văzute ca esenţiale, folosind o abordare educaţională pentru a asigura sportul, la toate nivelurile, încorporând valori corecte;
        ● Toate feedback-urile au inclus faptul că poate era necesar să se treacă dincolo de "voluntarul" cod de conduită, introducând sancţiuni mai mari pentru încălcarea integrităţii sportive sau prin înfiinţarea unui organism de integritate la nivel de sector.

    Noua Zeelandă*3)
        *3) Sport New Zeeland Ihi Aotearoa: https://sportnz.org.nz/about/publications/strategic-direction/;
        Direcţia strategică 2020-2032 a Noii Zeelande include şi primii trei-patru ani ai Planului strategic 2020-2024 "Toată lumea activă", dezvoltându-şi imaginea în jurul conceptului de "Ihi" -Aotearoa-, făcând referire la o stare de energie pozitivă datorită elementelor pe care le vedem, auzim şi simţim. Valorificarea sportului s-a făcut prin promovarea unei vieţi mai sănătoase şi o creştere a calităţii vieţii, conectivitatea comunităţilor prin sport şi generarea de beneficii economice prin sport. Direcţia strategică 2020-2032 "Toată lumea activă" se derulează pe o perioadă de 12 ani şi se concentrează pe sportul de masă, grupul ţintă principal fiind populaţia adultă, dezvoltarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos prin joacă, activităţi recreative active şi sport. Planului strategic 2020-2024 "Toată lumea activă" are o durată de 4 ani şi are ca grupuri ţintă principale 2 categorii, şi anume copii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani şi tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, promovând sportul prin joacă şi dezvoltarea unei vieţi sociale active, accentuând importanţa incluziunii sociale prin sport.
        Planul strategic 2024 "Inspirăm performanţa în fiecare zi" şi-a format imaginea în jurul ideii conform căreia atleţii, antrenorii şi personalul suport inspiră în fiecare zi, nu doar prin trofee, performanţă sportivă, ci prin antrenamentele zilnice, prin pasiunea lor, prin dezvoltarea sentimentelor de apartenenţă şi coeziune prin participarea la evenimentele sportive.
        Viziunea Direcţiei strategice şi a Planului strategic este "Toată lumea activă", la fel ca şi titlul strategiilor, având ca principal scop creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din Noua Zeelandă prin Sistemul de Joacă, Recreere Activă şi Sport. La fel, în cadrul viziunii există câteva elemente de bază şi anume incluziunea, bunăstarea generală oferită de o viaţă activă, colaborarea comunitară şi schimbarea comportamentelor sedentare.
        Viziunea Planului strategic 2024 este "Inspirăm performanţa în fiecare zi", concentrându-se pe sporturile de performanţă la nivel general. Prin atingerea acestei viziuni se doreşte inspirarea celor care practică sporturi de performanţă şi înaltă performanţă, crescându-le în acelaşi timp sentimentul de apartenenţă şi conectare la Noua Zeelandă.
        Principalele domenii luate în considerare în cadrul Direcţiei generale:
    a) activităţi fizice în scop recreaţional;
    b) mobilitate activă şi activitate fizică prin deplasarea dintr-un punct în altul;
    c) activitate fizică prin intermediul activităţilor casnice şi
    d) activităţi fizice la locul de muncă.

        Elementele sunt integrate în oferirea de oportunităţi echitabile, integrând grupurile vulnerabile, marginalizate -persoane cu dizabilităţi, femei, minorităţi-, valorificarea activităţii fizice prin învăţarea activă sănătoasă, dezvoltarea unor programe de suport şi de integritate, dezvoltarea de competenţe bi-culturale.
        Parteneriatele sunt la nivel local, regional şi naţional, fiind integrate entităţi private şi nonprofit care pot oferi suport activ în atingerea viziunii. Sursele de finanţare sunt atât de la bugetul local, cât şi din investiţiile făcute de actori cointeresaţi, susţinând implementarea celor 4 poli principali de acţiune din Planul strategic, care are ca grupuri ţintă copii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani şi tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani.
        Principalele zone de rezultate sunt:
    a) îmbunătăţirea activităţii fizice pentru cele două grupuri ţintă şi creşterea procentelor de participare activă;
    b) îmbunătăţirea nivelelor de activitate a celor două grupuri ţintă care, anterior planului strategic, aveau nivele ridicate de sedentarism
    c) asigurarea unei implementări a Sistemului de Joacă, Recreere Activă şi Sport care să respecte principiile diversităţii, incluziunii şi integrităţii.

        Pentru grupul ţintă cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani -tamariki-, s-au propus două programe de bază, şi anume: Promovarea Puterii Jocului şi Creşterea Calităţii Educaţiei Fizice. Primul program argumentează că joaca are un rol vital în dezvoltarea cognitivă şi fizică a copiilor, astfel că s-au alocat resurse pentru dezvoltarea Principiilor de Joacă şi a unor instrucţiuni pentru Dezvoltarea celor 5 Stagii din Joacă. În perioada 2020-2024, investiţiile vor fi direcţionate către dezvoltarea Planului de Joacă al Aotearoa Noua Zeelandă, la fel şi pentru dezvoltarea în rândul partenerilor şi a instituţiilor implicate a oportunităţilor de joacă prin sport în cadrul şcolilor.
        Creşterea calităţii orelor de educaţie fizică se va realiza în parteneriat cu iniţiativa Învăţare activă sănătoasă, dezvoltată în 2019 din colaborarea Ministerului Educaţiei şi al Sănătăţii.
        Se doreşte implementarea parteneriatului dintre Învăţare activă sănătoasă şi Trust-ul de Sport Regional în aproximativ 40% din totalul şcolilor primare şi gimnaziale.
        Pentru al doilea grup ţintă 12-18 ani - rangatahi, s-au propus alte planuri de acţiune, şi anume recreaţia activă - Înţelegerea şi atingerea nevoilor recreative ale rangatahi - şi Sport - Menţinerea momentumului în dezvoltarea sportivă. Iniţiativele şi investiţiile sunt îndreptate înspre dezvoltarea de organizaţii naţionale pentru recreere, precum şi spre implicarea actorilor cointeresaţi în oferirea de suport şi oportunităţi pentru programele de recreere activă. Pentru menţinerea momentum-ului în dezvoltarea sportivă şi a unei vieţi active, se doresc investiţii în dezvoltarea unei reţele suport pentru directori sportivi din şcolile gimnaziale şi a antrenorilor.
        Pentru dezvoltarea sportului de performanţă, celelalte două sectoare, sport în rândul tinerilor şi sport în rândul cetăţenilor, sunt luate în considerare şi integrate în planul de acţiune, având o imagine de ansamblu, evolutivă a procesului:
    1. Stagiul dezvoltării, care include principiile jocului, găsirea echilibrului şi dezvoltarea talentelor sportive.
    2. Stagiul pre-performanţei înalte, care face referire la identificarea şi confirmarea talentelor sportive şi tranziţia către aprofundarea lor.
    3. Stagiul performanţei înalte, în care avem perioade de tranziţie continuă de la dezvoltarea potenţialului, fundamentarea acestuia şi identificarea de oportunităţi, transformarea potenţialului şi a oportunităţilor în performanţă şi până la testarea performanţei de elită.
    4. Stagiul post-performanţă înaltă, care face referire la viaţa de după competiţii şi la importanţa susţinerii antrenorilor şi sportivilor la finalul carierei lor.

        Principalele puncte cheie în dezvoltarea sportului de performanţă fac referire la:
    a) bunăstare generală şi implicare;
    b) traseul performanţei
    c) fonduri şi investiţii.
    1. Bunăstare generală şi implicare
        În cadrul acestei direcţii întâlnim două programe principale, şi anume:
    a) Program pentru bunăstarea generală, care se concentrează pe creşterea investiţiilor pentru monitorizarea bunăstării atleţilor şi a antrenorilor;
    b) Femei în sportul de performanţă, program prin care se va oferi o prioritate de finanţare, pentru a se putea continua programele de antrenament, la fel şi dezvoltarea de programe educative, pentru a susţine medii performance incluzive şi diverse.

        Această direcţie are ca obiectiv general menţinerea unui echilibru între bunăstare şi cerinţele sportului de elită.

    2. Traseul performanţei
        În cadrul acestei direcţii, se doreşte creşterea numărului atleţilor de performanţă şi a antrenorilor prin: Dezvoltarea Hub-urilor şi Pods-urilor de Performanţă, pentru a creşte accesul şi integrarea în comunitatea sportivă de elită, oferirea de suport prin dezvoltarea de parteneriate cu diferite instituţii şi actori cointeresaţi, pentru a identifica nevoile specifice a cel puţin 420 de atleţi şi 75 de antrenori, cu scopul de a le oferi posibilităţile necesare.
        Această direcţie are ca scop principal întărirea avantajului competitiv, prin crearea de trasee direcţionate pentru atleţi şi antrenori.

    3. Fonduri şi investiţii
        Prin intermediul acestei direcţii se doreşte dezvoltarea unor programe prin care atleţii de elită pot primi finanţări pe baza performanţelor obişnuite, încercând astfel creşterea implicării şi menţinerea siguranţei financiare a acestora.
        În acelaşi timp, se doreşte dezvoltarea unui Fond de Investiţii Sportive, pentru a putea creşte numărul de sporturi în care se investeşte, la fel şi regândirea modelului de investiţii în sportul de performanţă. Obiectivul în acest caz este livrarea de succes repetat şi sustenabil.



    Irlanda*4)
        *4) https://assets.gov.ie/15979/04e0f52cee5f47ee9c01003cf559e98d.pdf
        "Politica Naţională de Sport 2018-2027" din Irlanda a definit sportul ca fiind orice activitate fizică, organizată sau neorganizată, menită să îmbunătăţească forma fizică şi bunăstarea mentală, formând astfel relaţii sociale şi obţinând rezultate în competiţii de orice fel. Astfel, s-a făcut distincţia între sporturi recreaţionale, care îmbunătăţeasc condiţia fizică şi starea mentală, şi sporturi de performanţă sau competitive, care fac legătura cu obţinerea rezultatelor sportive de orice fel.
        Viziunea strategiei este aceea că "Oamenii vor fi inspiraţi, vieţile lor vor fi îmbogăţite, plăcerea - sporită, iar calitatea vieţii lor se va îmbunătăţi, ca rezultat al propriei lor participări active sau sociale la sport şi ca urmare a succesului sportivilor noştri de top în competiţii. Toate entităţile din comunitatea noastră sportivă vor fi foarte apreciate pentru calitatea personalului şi a voluntarilor lor, pentru standardele lor de guvernare, etică, responsabilitate şi spiritul lor de colaborare inclusiv cu parteneri din afara sectorului sportiv". Aceasta integrează valorile bazate pe incluziune, colaborare, pe dezvoltarea unei reţele de responsabilizare, bazată pe rezultate şi dezvoltarea unui stil de viaţă activ. Pentru a îndeplini viziunea sus-menţionată, s-au propus trei obiective principale, fiecare având un set de indicatori de performanţă cheie şi anume:
    1. Participare sporită: Un număr semnificativ mai mare de irlandezi, copii şi adulţi din toate sectoarele societăţii sunt implicaţi în mod regulat în toate formele de activităţi sportive şi sociale. Indicatorii de performanţă cheie sunt:
        ● Creşterea numărului de adulţi care practică sporturi -excluzând mersul/plimbările recreaţional/e- de la 43% în 2017 la 50% în 2027;
        ● Eliminarea barierelor dintre femei şi bărbaţi în participarea activă la sport -de la 4,5% în 2017 la 0% în 2027-;
        ● Reducerea nivelului de sedentarism -de la 22% în 2017 la 15% în 2027-;
        ● Creşterea numărului de copii care practică sporturi în mod regulat;
        ● Creşterea numărului de adulţi care sunt implicaţi social în sport în mod regulat prin activităţi de voluntariat, sunt membri în cluburi sau participă la activităţi sportive -de la 45% în 2017 la 55% în 2027-.

    2. Mai multă excelenţă: Sunt mai mulţi irlandezi sportivi şi echipe care ating în mod corect şi sistematic rezultate de clasă mondială la cel mai înalt nivel nivel internaţional de concurenţă. Indicatorii de performanţă cheie sunt:
        ● Creşterea numărului de medalii la competiţiile olimpice şi paralimpice -de la 13 în 2018 la 20 în 2028-;
        ● Clasamentul ţărilor în Tabelul cu medalii la Jocurile Olimpice 62 în 2016, top 50 în 2028
        ● Clasamentul ţărilor în Tabelul cu medalii la Jocurile Paralimpice 28 în 2016 la top 20 în 2028;
        ● Creşterea numărului de medalii la juniori şi senior nivel european şi mondial de la 255 în perioada 2013-2016 la 290 pentru 2025-2028.

    3. Capacitate îmbunătăţită: vom avea entităţi sportive adecvate NGB-uri, LSP-uri, cluburi, cu un stil de conducere puternic, etică şi guvernare la toate nivelurile, profesionişti şi voluntari antrenaţi adecvat şi modernizarea şi dezvoltarea metodelor şi sistemelor de lucru. Vor fi niveluri superioare de colaborare la nivelul sportului, precum şi între sport şi alte sectoare publice şi private.
        ● Creşterea numărului NGB-urilor şi a LSP-urilor care adoptă Codul de Guvernanţă pentru Comunitate, Voluntariat şi Caritate CGCVC;
        ● Creşterea numărului de entităţi finanţate în sport care adopta CGCVC;
        ● Progres spre asigurarea egalităţii de gen în cadrul consiliului de administrare a sporturilor;
        ● Calitate a facilităţilor sportive.


        Pentru atingerea obiectivelor generale, dar şi pentru îndeplinirea viziunii pe toate planurile sport de masă, de performanţă, facilităţi sportive, s-au propus o serie de acţiuni şi politici interconectate pentru facilitarea acestora, şi anume:
        Participare activă:
    1. Colaborarea cu creşele şi şcolile primare sau alte entităţi educaţionale pentru a garanta că practicienii preşcolari, părinţii/tutorii legali sunt susţinuţi în îmbunătăţirea obiceiurilor de activitate fizică în rândul copiilor mici, incluzând dezvoltarea alfabetizării sportive şi a rezultatelor lor.
    2. Colaborarea cu Departamentul de Educaţie şi Abilităţi, profesori, educatori şi alte entităţi interesate, actori cointeresaţi pentru a garanta că educaţia fizică în şcoli este oferită în aşa fel încât să susţină dezvoltarea fizică şi alfabetizarea sportivă în rândul tuturor copiilor.
    3. Sport Irlanda va evalua suportul financiar oferit entităţilor sportive, pentru a garanta o concentrare asupra dezvoltării programelor de alfabetizare care nu sunt concentrate doar pe sport, ci şi pe activităţile fizice la nivel general.
    4. Colaborarea cu Departamentul pentru Tineri şi Copii, LPS-uri, NGB-uri, Executivul pentru Servicii de Sănătate şi alte entităţi relevante pentru a dezvolta campanii de educare şi informare în rândul părinţilor/tutorilor legali, spre a le oferi instrumentele necesare în buna dezvoltare a copiilor.
    5. Prioritizarea sporturilor precum înotul, ciclismul şi alergatul, având un potenţial ridicat în promovarea unui stil de viaţă activ şi sănătos, asigurându-se în acelaşi timp că există resursele, baza materială sportivă şi abilităţile necesare pentru a ajuta copiii să dezvolte un stil de viaţă sănătos, care să continue şi la maturitate.
    6. Dezvoltarea de iniţiative care să includă participarea în activităţi sportive a persoanelor cu dizabilităţi, persoane cu un status economic şi social scăzut, persoanelor de gen feminin şi a altor tineri dezavantajaţi, pentru a dezvolta cadre inclusive şi armonioase de dezvoltare.
    7. Promovarea ideii conform căreia există o corelaţie clară între participarea în activităţile sportive şi performanţele academice în rândul profesorilor, părinţilor/tutorilor legali.
    8. Stabilirea unei iniţiative suport pentru autorităţile locale în elaborarea Planurilor Sportive Locale, corelate cu viziunea generală şi obiectivele prezentei strategii, asigurând o creştere şi o implicare ridicată la nivel local.
    9. Prin intermediul Planurilor Sportive Locale se vor demara eforturi în reducerea inegalităţilor, asigurând acces nerestricţionat în participarea la activităţi sportive, concentrându-se pe grupurile defavorizate.
    10. Prioritizarea iniţiativelor şi programelor, pentru a atrage grupurile cu un nivel scăzut de activitate fizică, şi analiza comportamentelor pasive, pentru a înţelege mai clar lipsa participării în activităţi sportive sau de recreere.
    11. Dezvoltarea unui Hub Comunitar de Sport, susţinând sectorul privat în aceste demersuri
    12. Dezvoltarea unei reţele de Incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în sport.
    13. Pe lângă investiţiile tradiţionale în baza materială sportivă, se vor căuta alternative pentru a facilita sportul în natură.
    14. Susţinerea dezvoltării unor facilităţi sportive în jurul comunităţilor.
    15. Limitarea şi eliminarea diferenţelor şi barierelor în sport în funcţie de gen, vârstă, statut social, etnie, dizabilitate etc.

        Baza materială sportivă va beneficia de investiţii prin intermediul Programului de Capital Sportiv, pentru a facilita finanţarea unităţilor sportive şi dezvoltarea unor noi centre care să promoveze şi faciliteze accesul la activităţi fizice şi sport. La fel, se vor realiza sesiuni de diagnoză şi audit, pentru a verifica nivelul de siguranţă şi modernizare al facilităţilor sportive. Sport Irlanda, în colaborare cu entităţi guvernamentale relevante, va analiza potenţialul dezvoltării unei Strategii Naţionale pentru Înot, dar şi la nivel general, o colaborare constantă cu autorităţile locale, pentru a analiza capacitatea facilităţilor sportive şi pentru a stabili măsura în care programe noi de bază materială sportivă sunt necesare.

    Sportul de performanţă
        Din perspectiva finanţării sportului de performanţă, acest lucru s-a realizat anual, fără a oferi antrenorilor, atleţilor posibilitatea de a face previziuni clare, concrete, pe o perioadă orientativă de 4-8 ani, spre a putea identifica oportunităţi de câştigare a medaliilor olimpice sau paralimpice.
        Astfel, stabilirea unui Grup de Lucru pentru Sportul de Performanţă reprezintă o decizie importantă pentru a adresa principalele provocări survenite în rândul atleţilor de elită, antrenorilor şi echipelor suport, cu scopul de a creşte numărul de medalii câştigate la Jocurile Olimpice şi Paralimpice.
        Dezvoltarea capacităţii sportive şi a sectorului la nivel general are în vedere şapte acţiuni cheie ce trebuie luate în vedere pentru a putea facilita rezultate de succes, o calitate a vieţii crescute şi o orientare înspre comunitate:
    1. voluntariat,
    2. antrenorat,
    3. guvernanţă,
    4. diferenţe de gen,
    5. dezvoltarea forţei de muncă,
    6. colaborare şi
    7. sisteme de cercetare, dezvoltare şi informare.

        Programul Capitala Sportivă, orientat în principal la nivel regional, doreşte să susţină dezvoltarea bazei materiale sportive şi a accesului în facilităţi cu acest scop, iar în Proiectul 2040 - Planul Naţional de Dezvoltare s-a stabilit finanţarea cu 100 mil. euro pentru dezvoltarea bazei materiale sportive la scară mare, din care contribuţia guvernului este de peste jumătate. Sport Irlanda a propus o serie de 57 de acţiuni specifice, pentru a acoperi în mod uniform sectorul sportiv, integrând obiectivele şi elementele cheie sus menţionate.

    Marea Britanie*5)
        *5) https://assets.publishmg.service.gov.uk/govemment/uploads/svstem/uploads/attachment data/file/486622/Sporting Future ACCESSIBLE.pdf
        Strategia Marii Britanii - "Viitorul sportiv: O nouă strategie pentru o naţiune activă" - se orientează în jurul a cinci rezultate principale, şi anume: bunăstare fizică şi mentală, dezvoltare personală, dezvoltare socială şi comunitară şi dezvoltare economică. Imaginea strategiei este construită în jurul #SportingFuture /#ViitorSportiv şi se concentrează pe dezvoltarea sectorului sportiv într-un mod sustenabil şi responsabil, promovând participarea tuturor cetăţenilor în activităţi fizice şi sport, voluntariat şi participarea la evenimente sportive, indiferent de categoria socială, precum şi maximizarea succesului sportiv la nivel naţional şi internaţional şi a impactului pe care atleţii îl au în cadrul evenimentelor sportive majore.
        Rolul Guvernului este de a stabili modul în care fondurile vor fi distribuite pentru atingerea politicilor şi acţiunilor din cadrul strategiei, autorităţile locale lucrând alături de partenerii sportivi de la nivelul judeţelor pentru a implementa în mod unitar strategia.
        Implicarea în activităţile sportive este definită de la practicarea sporturilor de performanţă, până la activităţile tipice de mişcare -fitness, înot, ciclism şi voluntariat în cluburile sportive, chiar participarea la evenimente sportive. Din perspectiva sportului de masă, se doreşte implicarea tuturor cetăţenilor, cu accent pe categoriile defavorizate din medii economice deficitare, persoane cu dizabilităţi, minorităţi. Astfel, în perioada 2015-2025 se doreşte dezvoltarea sectorului sportiv, a facilităţilor de această natură şi a accesului tuturor categoriilor de persoane. Totodată, se doreşte analiza datelor cu privire la nivelul de participare în activităţile în aer liber cu ajutorul Monitorizării de Participare şi Implicare în Mediul Natural, accentuând importanţa faptului că a petrece timp în aer liber este la fel de important ca şi desfăşurarea de activităţi fizice şi sport.
        Pentru a susţine cele sus-menţionate, Sport Marea Britanie va dezvolta politici clare, ce vor încuraja petrecerea timpului în aer liber, responsabilizând Autoritatea de Licenţiere a Activităţilor cu tematică Aventură. Pe baza programelor pilot Get Healthy, Get Active, guvernul va stabili, prin Sport Marea Britanie, o nouă finanţare competitivă, concepută special pentru a determina persoanele inactive să fie mai active din punct de vedere fizic şi prezentând o evaluare amănunţită a succesului în realizarea rezultatelor acestei strategii.
        Pentru promovarea sportului în rândul copiilor şi a tinerilor, se accentuează importanţa înotului la aceste vârste, asumându-se faptul că toţi elevii din clasele primare trebuie să poată înota. Guvernul va înfiinţa un grup de lucru pentru a oferi consiliere astfel încât niciun copil să nu părăsească şcoala în imposibilitatea de a îndeplini un standard minim de capacitate şi încredere în înot, inclusiv tinerii cu dizabilităţi şi cei cu nevoi educaţionale speciale. Grupul va analiza ce înseamnă cu adevărat încrederea şi competenţa în înot, cu ce provocări se confruntă şcolile în furnizarea de şcoli de înot de calitate, modul în care înotul este oferit pentru a veni în întâmpinarea tuturor copiilor şi ce pot face guvernul şi alţi actori cointeresaţi relevanţi pentru a aborda aceste probleme.
        În mod similar, competenţa de a merge cu bicicleta este o altă abilitate de bază care, dacă este învăţată la o vârstă fragedă, poate acţiona ca un stimulent puternic, astfel încât copiii să rămână activi pe măsură ce cresc. Este obiectivul guvernului ca toţi copiii să aibă posibilitatea de a învăţa să meargă pe bicicletă, pe baza programului de antrenament pentru ciclul Bikeability.
        Guvernul şi Sport Anglia, colaborând cu Youth Sport Trust -YST -Asociaţia pentru tineret şi sport- ca partener actual de livrare, vor evalua eficacitatea şi priorităţile viitoare ale Jocurilor Şcolare, asigurându-se că este poziţionată în mod corespunzător în contextul mai larg al acestei noi strategii pentru sport.
        Din perspectiva Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, se doreşte analiza sporturilor şi prioritizarea a două dintre ele, pentru a maximiza potenţialul de câştig al medaliilor. În cazul în care UK Sport trebuie să ia o decizie de finanţare între două sporturi care sunt egale sau apropiate în tabelul lor valoric, un factor important în luarea deciziei va fi modul în care aceste sporturi contribuie la rezultatele stabilite în această strategie.
        Pentru a reduce dependenţa excesivă a unor organizaţii de sectorul public şi pentru a le muta către un model de finanţare mixt mai durabil, Sport Marea Britanie şi UK Sport vor stabili împreună obiective şi vor sprijini organizaţiile în
    1. reducerea procentului de venit pe care organizaţiile îl primesc dintr-o singură sursă din sectorul public şi
    2. creşterea nivelului general al investiţiilor nepublice pe care le primesc.

        Bazându-se pe lecţiile învăţate din Fondul Arts Impact, guvernul va lucra să sprijine înfiinţarea unui Fond de Impact Social pentru Investiţii în Sport, punerea în comun a capitalului public, filantropic şi comercial. Ca parte a acestuia, Fondul ar putea, de asemenea, să caute modalităţi de a permite comunităţilor locale să investească în zona lor în facilităţi sportive, folosind modele precum share-uri comunitare şi crowdfunding.
        Investiţiile viitoare în infrastructură la scară largă prin Sport Marea Britanie vor funcţiona pe o variantă de soluţii multi-sport, cu excepţia cazului în care acest lucru poate fi demonstrat că oferă în mod evident un raport calitate/preţ slab sau nu există cerere.
        Integritatea în sport are la bază măsurile mult mai ferme de anti-doping ce trebuie adoptate şi implementate pentru a păstra corectitudinea, echitatea şi egalitatea de şanse din sport. Guvernul va colabora cu actorii cointeresaţi cheie pentru a-şi extinde activitatea educaţională şi pentru a se asigura că un mesaj puternic anti-doping este promovat la toate nivelurile de sport, de la unitate de învăţământ şi sportul de bază, prin fiecare nivel de sport competitiv, până la nivelul de elită.
        Ca rezultate aşteptate pentru indicatorii de bază ai strategiei, întâlnim:
    1. Bunăstare fizică: - creşterea procentului persoanelor care îndeplinesc standardele stabilite de către Ofiţerii Medicali Şefi în activitatea fizică şi sport şi
    2. scăderea procentajului persoanelor sedentare.

        Bunăstare mentală: - îmbunătăţirea bunăstării subiective.
        Dezvoltare personală: - creşterea nivelului de auto-eficacitate percepută.
        Dezvoltare comunitară şi socială: - Niveluri crescute de încredere socială.
        Dezvoltare Economică: - Valoare economică a sportului pentru economia Marii Britanii.
        Pentru măsurarea rezultatelor, s-au stabilit o serie de Indicatori de Performanţă Cheie - KPI şi anume:
        Creşterea numărului de persoane care iau parte la activităţi fizice şi sport:
        KPI 1 - Creşterea procentului populaţiei care participă la sport şi activitate fizică de cel puţin două ori în ultima lună
        KPI 2 - Scăderea procentului de persoane sedentare KPI 1 şi 2 de la Sondajul Vieţi Active KPI 3 - Creşterea procentului de adulţi care utilizează spaţiul exterior pentru exerciţii fizice/din motive de sănătate -sondaj MENE
        KPI 4 - Creşterea procentului de copii care ating standardele de alfabetizare sportivă
        KPI 5 - Creşterea procentului de copii care dobândesc competenţe în înot şi Bikeability nivelurile 1-3
        KPI 6 - Creşterea procentului de tineri 11-18 cu o atitudine pozitivă faţă de sport şi de activitatea fizică -KPI 4, 5 şi 6

        Creşterea voluntariatului în sport
        KPI 7 - Creşterea numărului de persoane care fac voluntariat în sport de cel puţin două ori în ultimul an -din sondajul Active Lives-
        KPI 8 - Datele demografice ale voluntarilor din sport pentru a deveni mai reprezentative pentru societate în ansamblu din sondajul Active Lives şi datele populaţiei Organizaţie Naţionale de Sănătate

        Mai multe persoane care participă în evenimente sportive
        KPI 9 - Numărul de persoane care au participat la un eveniment sportiv în direct mai mult de o dată în ultimul an din sondajul Active Lives

        Maximizarea succesului sportiv internaţional
        KPI 10 - Numărul de medalii olimpice şi paralimpice câştigate la Jocurile de Vară şi Iarnă
        KPI 11 - Poziţia în tabelele de medalii Olimpice şi Paralimpice de Vară şi Iarnă
        KPI 12 - Performanţa din Marea Britanie/Home Nation în topurile sportive, europene sau


    Competiţiile din Commonwealth furnizate de UK Sport
        Maximizarea succesului sportiv local
        KPI 13 - Niveluri medii de participare la sporturi de la nivel naţional Maximizarea impactului produs de evenimente majore în sport
        KPI 14 - Prezenţa la evenimente susţinute de guvern şi UK Sport, programe de evenimente majore
        KPI 15 - Impactul economic al evenimentelor susţinute de guvern şi Marea Britanie. Programe de evenimente sportive majore ambele de la personalităţi sportive din Marea Britanie

        Un sector sportiv mult mai productiv
        KPI 16 - Angajare în sectorul sportului din Sport Satellite Account
        KPI 17 - Poziţia Regatului Unit în Nation Brands Index, atât
    a) general, cât şi
    b) ca răspuns la întrebarea specifică despre excelenţa în sport a Regatului Unit -din indicele Anholt-GfK Roper Nation Brands

        KPI 18 - Procentul de facilităţi aflate în proprietate publică cu capacitate subutilizată prin Serviciul naţional de evaluare comparativă revizuit

        Un sector sportiv mai sustenabil din punct de vedere financiar şi organizaţional
        KPI 19 - Creşterea cantităţii de investiţii nepublice în organismele sportive care primesc investiţii publice
        KPI 20 - Creşterea numărului de organisme finanţate din fonduri publice care îndeplinesc noul Cod de guvernare a sportului din Regatul Unit colaborat anual de către UK Sport şi consiliile sportive ale naţiunilor de origine

        Un sector sportiv mult mai responsabil
        KPI 21 - Numărul de sporturi care îndeplinesc Codul voluntar al Alianţei pentru Sport şi Recreere pentru a reinvesti 30% din veniturile lor nete din transmisiile de televiziune din Regatul Unit în sportul de bază
        KPI 22 - Rezultatele principale ale noului Sondaj pentru oamenii de muncă din sport Sport benchmarking Anglia
        KPI 23 - Indicator relevant care urmează să fie dezvoltat ca parte a revizuirii Duty of Care- obligaţia de diligenţă


    Canada*6)
        *6) https://sirc.ca/canadian-sport-policies/
        Strategia Canadei - "O viziune comună pentru creşterea activităţii fizice şi reducerea vieţii sedentare în Canada: Să ne mişcăm" - a oferit câteva definiţii pentru conceptele de bază, şi anume: activitate fizică, sport, comportament sedentar şi activitate fizică utilitară. Activitatea fizică este definită ca fiind orice mişcare a corpului produsă de muşchii scheletici şi care necesită un consum de energie. Sportul este definit pe patru paliere diferite, aşa cum a fost stabilit în Politica Canadiană de sport din 2012 şi anume
    1. introducerea în sport - adaptarea abilităţilor fundamentale, cunoştinţelor şi atitudinilor pentru a participa în activităţi sportive organizate sau neorganizate,
    2. sport recreaţional - participarea în activităţi sportive pentru sănătate, interacţiuni sociale şi relaxare,
    3. sport competitiv - oportunitatea de a-ţi îmbunătăţi şi măsura performanţa în competiţii cu alţii
    4. sport de înaltă performanţă-participarea la cele mai înalte niveluri de competiţie internaţională. Comportamentul sedentar este legat de postura corpului, niveluri scăzute de energie şi lipsă de activitate fizică. Activitatea fizică utilitară este legată de scopul principal de a îndeplini sarcini, treburi sau călătorii.

        Viziunea strategiei, "O Canadă unde toţi canadienii se mişcă mai mult şi stau mai puţin, mai des" are şase arii de interes, şi anume:
    1. norme culturale,
    2. locuri şi spaţii,
    3. implicarea publicului,
    4. parteneriate,
    5. leadership şi educaţie
    6. progres.

        Pe lângă ariile de interes, strategia de sport se axează pe cinci principii independente şi anume:
    1. alfabetism sportiv,
    2. ciclul vieţii,
    3. abordarea populaţiei,
    4. bazat pe evidenţă şi axat pe emergenţă
    5. motivaţii.

        În dezvoltarea strategiei, s-a luat în considerare aportul unei game largi de părţi dintr-o gamă largă de sectoare ale societăţii, inclusiv: cetăţeni, profesionişti, sectorul nonprofit şi privat, mediul academic şi cercetătorii, precum şi toate ordinele de guvern din toate provinciile, teritoriile şi regiunile Canadei.
        O serie de şase ateliere de lucru au avut loc, incluzând experţi din diferite sectoare, pentru a discuta despre colaborare, medii fizice, sociale, de învăţare şi leadership, incluziune socială şi diversitate şi implicarea publicului.
        Strategia se adresează publicului larg, oferind sugestii de politici şi programe pentru fiecare categorie copii 0-4, copii 5-17, adulţi şi seniori. Astfel, pentru cele şase arii principale susmenţionate se doreşte dezvoltarea de parteneriate pentru implicarea cetăţenilor în activităţi fizice şi sport, respectând şi implicând în acelaşi timp normele şi valorile culturale ale comunităţii diverse, integrând astfel grupurile minoritare şi/sau vulnerabile.
        Norme culturale - importanţa stabilirii unei mişcări a normei sociale. Pentru această arie de interes s-au dezvoltat 8 imperative strategice care se axează pe modelarea atitudinii publice cu privire la atitudinile legate de activitatea fizică şi sport, promovând o transformare culturală care să valorifice activităţile structurate sau nestructurate. Totodată, au fost urmărite eliminarea stigmelor şi a stereotipurilor, colaborarea cu persoane şi parteneri indigeni, pentru a identifica valori culturale bazate pe activităţi fizice, sport şi mişcare.
        Municipalităţile, cluburile de servicii, grupurile bazate pe credinţă şi asociaţiile de voluntari pot lua în considerare experienţele noilor veniţi şi pot aduce perspectivele acestora asupra a ceea ce înseamnă a fi activ. Ei pot încuraja şi sprijini oportunităţile pentru noii cetăţeni de a-şi pune ideile în joc, în propriile lor condiţii. Ei pot invita asociaţiile etnice şi de imigranţi să găzduiască o zi pentru alţii pentru a încerca activităţi fizice care sunt populare printre noii canadieni, cum ar fi cricket, bocce, tenis de masă, tai chi, bowling pe gazon, printre altele. Spaţii şi locuri - importanţa susţinerii mişcării prin intermediul facilităţilor. Cele 7 imperative strategice se concentrează pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea bazei materiale sportive pentru a oferi acces tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, rasă, gen, poziţie geografică etc. De asemenea, se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de transport în comun şi mobilitate pentru a încuraja folosirea metodelor alternative de transport.
        Reprezentanţii din mediile rurale pot primi instrumentele necesare pentru a dezvolta baza materială sportivă, în colaborare cu municipalităţile şi cetăţeni.
        Implicarea publicului - urgentarea implicării publicului. Pentru această arie de interes se urmăresc implicarea comunităţii şi dezvoltarea de oportunităţi pentru organizaţiile indigene, în vederea implicării acestora în comunităţi. De asemenea, se doreşte eliminarea barierelor ce stau în calea indivizilor pentru a face sport lipsa timpului, lipsa resurselor financiare, dar şi susţinerea iniţiativelor inovatoare care susţin un stil de viaţă activ.
        Parteneriate - importanţa lucrului în echipă. Incluziunea socială şi munca în echipă reprezintă două elemente esenţiale în asigurarea unei participări active în activităţile sportive. Astfel, se doreşte identificarea priorităţilor la nivel multi-sectorial sănătate, educaţie, planificare comunitară, baza materială sportivă etc, pentru a stabili programe uniforme şi integrate. Folosind o abordare comprehensivă în şcoli, acestea pot lucra cu autorităţile de sănătate pentru a descoperi oportunităţi de dezvoltare a alfabetismului sportiv în rândul elevilor, iar în aceeaşi idee se pot dezvolta programe de tipul after school, pentru organizarea activităţilor sportive recreative.
        Liderii sau voluntarii de recreere şi activitate fizică pot colabora cu comunitatea pentru a crea oportunităţi de activitate fizică adecvate din punct de vedere cultural. Un exemplu în acest sens ar putea fi facilitarea activităţilor indigene pe uscat. Vânătoarea, pescuitul, montarea de capcane au fost odată activităţi de susţinere a vieţii pentru popoarele indigene din întreaga Canada şi rămân importante în unele zone. Beneficiile activităţii fizice ale acestor activităţi pot fi semnificative.
        Leadership -management- şi educaţie - este imperios să construim un management puternic şi o reţea educaţională. Această arie prioritară se concentrează pe încurajarea sistemului educaţional să preia un rol de conducere în dezvoltarea oportunităţilor pentru desfăşurarea activităţilor fizice şi sportive. La fel, prin imperativele strategice ale acestei arii se doreşte susţinerea comunităţilor care se bazează pe voluntari pentru a găsi soluţii adaptate la nevoile lor, pentru a le oferi programe de încredere şi calitative. Pe lângă cele menţionate, se mai doreşte includerea unui conţinut curricular relevant din punct de vedere cultural şi metode de instruire care creează conştientizarea istoriei şi experienţei populaţiei indigene.
        Consiliile şcolare, administratorii şi asociaţiile de profesori pot include modalităţi şi mijloace de încorporare a activităţii fizice crescute şi a comportamentului sedentar redus în rândul elevilor şi personalului în timpul zilei al unităţilor de învăţământ şi oportunităţi de dezvoltare profesională legate de alfabetizarea fizică pentru profesori.
        Progres - este vital să ştim ce anume funcţionează. Printre imperativele principale se doreşte prioritizarea şi distribuirea de date de referinţă la nivel naţional, provincial, regional şi nivel comunitar care încorporează întregul spectru de activitate fizică în toate formele ei. Se doreşte analiza datelor pentru a găsi metode eficiente pentru a combate comportamentul sedentar şi dezvoltarea unor indicatori cheie care să susţină creşterea calităţii vieţii.
        În acelaşi timp se doreşte colaborarea cu partenerii indigeni, pentru a înţelege protocoalele de lucru cu comunităţile indigene, cu scopul dea crea programe inclusive şi adaptate la nevoile lor.
        Municipalităţile, inginerii şi planificatorii comunitari pot folosi instrumentele Sistemului de Informaţii Geografice -SIG pentru a dezvălui tendinţele şi a detecta deficienţe în ceea ce priveşte accesibilitatea pe jos şi accesul la facilităţile de recreere şi utilizarea spaţiilor verzi în comunităţi. Municipalităţile şi cercetătorii pot lucra cu liderii comunităţii şi de recreere pentru a monitoriza parcurile, câmpurile şi locurile de joacă, pentru a determina cum să activeze cel mai bine aceste locuri şi spaţii. Guvernele, cadrele universitare şi cercetătorii pot lucra împreună şi în colaborare cu parteneri relevanţi, cum ar fi organizaţiile indigene, pentru a identifica şi a valorifica activităţile de colectare a datelor, astfel încât planificarea să poată fi mai informată şi rezultatele să fie mai monitorizate în mai multe sectoare, cum ar fi educaţia, mediul, design urban şi peisagistic, transport, sănătate şi altele. Populaţiile indigene şi organizaţiile indigene trebuie să fie implicate în procesul de cercetare.
        Lucrări de colaborare importante sunt deja în curs de desfăşurare la nivel municipal, provincial, teritorial şi naţional, pentru a creşte activitatea fizică şi a reduce viaţa sedentară pentru canadieni, care trebuie recunoscută şi continuată. Fie în sport, recreere, viaţă sănătoasă sau în alte domenii de politică, toate ordinele guvernamentale pot construi pe această bază solidă. Guverne de toate ordinele se vor reuni pentru a explora modalităţi noi şi interesante de a implementa Viziunea comună în toate domeniile de politică relevante şi vor căuta să co- dezvolte oportunităţi pentru a obţine succese şi impulsuri timpurii.
        În final, guvernele federale, provinciale şi teritoriale continuă să lucreze împreună cu organizaţii, comunităţi şi lideri pentru a promova activitatea fizică şi a reduce viaţa sedentară.
        Mergând mai departe, guvernele pot reuni toţi partenerii şi canadienii pentru a realiza beneficiile şi impactul deplin al viziunii comune.
        Din perspectiva sportului de performanţă*7) s-au stabilit câteva arii strategice care doresc să împlinească viziunea, şi anume "Canada are un sistem sportiv de înaltă performanţă, fiind lider mondial, care se bazează pe valori, producând în acelaşi timp performanţe sustenabile şi îmbunătăţite la Jocuri Olimpice, Paralimpice şi alte jocuri multi-sport majore şi au identificat Campionatele Mondiale de Seniori". Astfel, întâlnim:
        *7) https://www.canada.ca/en/canadian-heritage/services/sport-policies-acts-regulations/high-performance-strategy.html


        Atleţi - Canada îşi susţine în mod holistic atleţii pe parcursul carierei lor sportive de înaltă performanţă, în timp ce creşte şi susţine grupul nostru de potenţiali sportivi pe podium.
        Recrutat
    1. Numărul de sportivi care au intrat pe Calea Podiumului a crescut
    2. Diversitatea de gen, etnică şi culturală a sportivilor este reprezentativă pentru populaţia canadiană
    3. Sportivii sunt pregătiţi pentru calea lor de înaltă performanţă prin educaţie obligatorie şi planuri de dezvoltare personală

        Dezvoltat
    4. Atleţii îndeplinesc criteriile de performanţă stabilite la fiecare etapă a drumului spre podium
    5. Sportivii au un program cuprinzător şi accesibil de sănătate totală a sportivilor

        Reţinut
    6. Sportivii rămân în disciplina lor sportivă, aşa cum a fost planificat, în calea lor de înaltă performanţă
    7. Sportivii sunt pregătiţi şi sprijiniţi în tranziţia lor din calea de înaltă performanţă
    8. Sportivii trec în roluri de conducere în sistemul sportiv canadian


        Antrenori - Sistemul sportiv din Canada a recrutat, dezvoltat şi păstrat antrenori competenţi de frunte mondială.
        Recrutat
    1. Antrenorii intră în Competiţia NCCP Dezvoltare: Gradare avansată şi Competiţie: Sistem de certificare de înaltă performanţă
    2. Diversitatea de gen, etnică şi culturală a antrenorilor recrutaţi este reprezentativă pentru populaţia canadiană

        Dezvoltat
    3. Antrenorii îşi finalizează certificarea în cadrul Competiţiei Dezvoltare: Gradare avansată şi Competiţie: Certificare de înaltă performanţă a NCCP
    4. Antrenorii se angajează în dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile şi pentru a-şi menţine certificarea
    5. Antrenorii sunt evaluaţi ca fiind lideri la nivel mondial

        Reţinut
    6. Antrenorii sunt sprijiniţi holistic pe parcursul carierei lor
    7. Antrenorii rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obţine stabilitate, continuitate şi succes în sportul lor


        Lideri tehnici - Sistemul sportiv de înaltă performanţă din Canada a recrutat, dezvoltat şi păstrat lideri tehnici de top pentru toate organizaţiile sportive naţionale - OSN.
        Recrutat
    1. Liderii tehnici au intrat în sistemul sportiv de înaltă performanţă
    2. Diversitatea de gen, etnică şi culturală a liderilor tehnici recrutaţi este reprezentativă pentru populaţia canadiană
    3. OSN cu o disciplină sportivă paralimpică au lideri tehnici paralimpici recrutaţi cu normă întreagă

        Dezvoltat
    4. Liderii tehnici se angajează în dezvoltarea profesională pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile
    5. Liderii tehnici au acces la o carieră planificată
    6. Liderii tehnici au acces la oportunităţi de a participa în comitetele tehnice ale Federaţiei Internaţionale

        Reţinut
    7. Liderii tehnici rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obţine stabilitate, continuitate şi succes în sportul lor
    8. Liderii tehnici sunt sprijiniţi holistic pe parcursul carierei lor sportive de înaltă performanţă


        Oficiali tehnici - Sistemul sportiv de înaltă performanţă din Canada a recrutat, dezvoltat şi păstrat oficiali tehnici de top la nivel mondial.
        Recrutat
    1. Oficialii tehnici intră în sistemul sportiv de înaltă performanţă care au cunoştinţele, abilităţile şi judecata pentru a sprijini o competiţie corectă şi sigură
    2. Diversitatea de gen, etnică şi culturală a oficialilor tehnici recrutaţi este reprezentativă pentru populaţia canadiană
    3. OSN cu o disciplină sportivă paralimpică au clasificatori specifici paralimpic şi oficiali tehnici pentru a-şi susţine sistemul de competiţie naţional

        Dezvoltat
    4. Oficialii tehnici se angajează în dezvoltarea profesională pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile
    5. Oficialii tehnici au acces la oportunităţi de a participa în comitetele tehnice ale Federaţiei Internaţionale

        Reţinut
    6. Oficialii tehnici rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obţine stabilitate, continuitate şi succes în sportul lor


        Ştiinţă sportivă, medicină sportivă şi inovaţie - Canada are un grup sustenabil de oameni de ştiinţă în sport de frunte la nivel mondial, care oferă ştiinţă sportivă, medicină sportivă şi tehnologie consecventă tuturor sportivilor identificaţi pe Calea Podiumului şi antrenorilor lor. Organizaţiile sportive au capacitatea de a lua decizii bazate pe dovezi care stimulează inovaţia.
        Recrutat
    1. Un număr optim de practicieni acreditaţi susţin mediul zilnic de antrenament -DTE şi mediul de competiţie -CE
    2. Diversitatea de gen, etnică şi culturală a practicienilor acreditaţi recrutaţi este mai reprezentativă pentru populaţia canadiană

        Dezvoltat
    3. Parcursul profesional se dezvoltă şi oferă un număr suficient de practicieni de calitate în fiecare disciplină

        Reţinut
    4. Practicanţii rămân în rolurile lor pentru perioade optime, pentru a obţine stabilitate, continuitate şi succes în sportul lor
    5. Furnizarea serviciilor se bazează pe un plan cuprinzător de înaltă performanţă, condus de antrenor, care include un plan integrat al echipei de asistenţă şi o analiză individuală a decalajelor de performanţă a sportivului
    6. Sportivii şi antrenorii primesc un nivel consistent de servicii în cadrul şi în afara COPSIN, inclusiv în DTE şi CE la jocurile internaţionale majore
    7. O strategie de colaborare naţională de cercetare şi inovare în sport sprijină realizarea de performanţe pe podium
    8. Sportivii, antrenorii, administratorii şi practicanţii au acces la soluţii de cercetare aplicată şi inovare pentru a conduce succesul pe podium


        Calea podiumului - OSN-urile urmăresc dezvoltarea sportivilor prin intermediul traseului lor pe podium, inclusiv pista rezultatelor podiumului sau stilul de joc câştigător şi profilul medaliei de aur, care este pe deplin aliniat cu matricea lor de dezvoltare a sportivilor.
    1. OSN-urile au o cale pentru podium, care include o pistă a rezultatelor podiumului sau un stil de joc câştigător şi un profil pentru medalia de aur sau echivalent
    2. OSN-urile îşi leagă matricea de dezvoltare a sportivilor cu profilul lor pentru medalia de aur sau echivalent
    3. OSN-urile îşi urmăresc sportivii pe Calea Podiumului folosind analize de date bazate pe dovezi

        Mediul zilnic de antrenament - Sportivii şi antrenorii sunt sprijiniţi pentru a avea timpi optimi de antrenament prin programare, resurse şi servicii specifice, în cadrul unor facilităţi adecvate de antrenament de înaltă performanţă.
    1. Sportivii, antrenorii, liderii tehnici şi practicienii au acces, la momentul necesar, la unitatea de antrenament adecvată de înaltă performanţă
    2. Sportivii au un mediu de antrenament de calitate, primitor, sănătos, incluziv şi sigur, care încurajează jocul corect şi sportul fără droguri
    3. Există o aliniere a mediului de antrenament prin sistemul de înaltă performanţă

        Mediul competiţional - Sportivii au acces constant la competiţia adecvată, care este aliniată cu planul lor individual de performanţă, pentru a-şi îmbunătăţi progresul prin Calea Podiumului.
    1. Planul de competiţie al OSN este coerent şi aliniat cu planul lor anual de înaltă performanţă, sprijinind în acelaşi timp progresia sportivilor prin Calea Podiumului
    2. Sportivii şi antrenorii au acces la suport adecvat şi consistent în timpul competiţiei
    3. Sportivii şi antrenorii au un mediu competiţional de calitate, primitor, sănătos, incluziv şi sigur, care încurajează jocul corect şi sportul fără droguri

        Plan de înaltă performanţă - Organizaţiile sportive naţionale au un plan de înaltă performanţă quadrienal clar definit şi cuprinzător, care duce la performanţe internaţionale susţinute. Există o armonizare a politicilor şi o colaborare în sistemul canadian de sport de înaltă performanţă.
    1. Planurile de înaltă performanţă ale OSN sunt monitorizate şi ajustate în mod regulat pe baza decalajelor de performanţă identificate legate de planul lor pentru Campionatul Mondial de seniori/Jocuri Olimpice/Jocuri Paralimpice.
    2. Planurile de înaltă performanţă ale OSN sunt legate şi/sau încorporate în planul lor strategic general, planul de competiţie şi calea podiumului
    3. Sistemul sportiv canadian de înaltă performanţă a identificat domenii care necesită armonizare

        Integritate sportivă - Sistemul sportiv canadian are instrumentele, resursele şi expertiza pentru a se asigura că sportul canadian de înaltă performanţă este bazat pe valori. Sistemul sportiv canadian de înaltă performanţă are toleranţă zero faţă de abuz, hărţuire, discriminare şi dopaj în sport.
    1. Participanţii canadieni la sport de înaltă performanţă au instrumentele, resursele şi sprijinul pentru a asigura un sport de înaltă performanţă bazat pe valori
    2. Sportul canadian de înaltă performanţă este lipsit de abuz, hărţuire şi discriminare
    3. Sportul canadian de înaltă performanţă este corect, sigur şi incluziv
    4. Participanţii canadieni la sport de înaltă performanţă au acces la resursele şi procesele necesare pentru a-şi gestiona plângerile cu privire la abuz, hărţuire, discriminare, experienţe sportive neloiale sau nesigure
    5. Toate rezultatele canadiane de înaltă performanţă sunt fără dopaj
    6. La nivel internaţional, liderii canadieni ai sportului de înaltă performanţă se angajează în susţinerea integrităţii sportive
    7. OSM, OSN şi P/TSO-urile lor respective au adoptat Mişcarea de Coaching Responsabil

        Buna guvernare - Toate părţile interesate din sistemul canadian de sport de înaltă performanţă aderă la o guvernanţă transparentă şi la cele mai bune practici de afaceri ca mijloc de a dezvolta şi proteja integritatea sistemului sportiv de înaltă performanţă. Sportivii se simt confortabil să vorbească despre guvernanţă şi probleme legate de sport şi să abordeze sportul lor sau alte organizaţii de înaltă performanţă cu preocupări.
    1. Sistemul sportiv canadian a dezvoltat şi adoptat un Cod canadian de bună guvernare
    2. Liderii tehnici de înaltă performanţă au linii clare de autoritate şi de luare a deciziilor bazate pe roluri şi responsabilităţi detaliate în cadrul structurii de guvernare a sportului lor
    3. Organizaţiile naţionale de înaltă performanţă au o voce influentă a sportivilor la mesele lor de luare a deciziilor
    4. O Declaraţie canadiană a drepturilor şi responsabilităţilor sportivilor este susţinută de sportivi, jurisdicţii F/P-T, OSN şi OSM


    2.2 Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente
    Contextul european*8)
        *8) Informaţiile incluse în această secţiune au la bază analiza mai multor documente cu caracter oficial la nivel european:
        EU sports policy: assessment and possible ways forward 2021 - Research for EU Cult Comittee, Policy Department for Structural and Cohesion Policies Directorate-General for Internal Policies, online: https://www.europarl.europa.eu/cMSpdata/236742/PE652-251 Study-EU-Sport-Policy.pdf
        În 2007 Comisia Europeană adoptă Cartea Albă privind Sportul*9) care defineşte noile interese ale instituţiilor europene în domeniul sportului, în special ale CE:
        *9) online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/HTML/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RQ


    "Această iniţiativă marchează momentul în care Comisia abordează pentru prima dată într-un mod cuprinzător aspectele legate de sport. Obiectivul său general este de a da rolului pe care sportul îl are în Europa o orientare strategică, de a încuraja dezbaterile pe tema unor probleme specifice acestuia, de a îmbunătăţi gradul de vizibilitate a domeniului sportiv în cadrul politicilor elaborate la nivelul UE şi de a sensibiliza opinia publică cu privire la necesităţile şi aspectele specifice acestui sector. Iniţiativa are drept scop de a ilustra aspecte importante precum punerea în aplicare a legislaţiei UE în domeniul sportiv şi îşi propune, de asemenea, să stabilească în continuare noi acţiuni legate de domeniul sportului la nivelul UE."
        Această carte albă a fost una dintre principalele contribuţii ale Comisiei Europene la tema sportului şi a rolului acestuia în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor Uniunii Europene:
        ● Aceasta a recunoscut impactul pe care sportul îl poate avea asupra altor politici ale UE
        ● A deschis viitoare perspective ale implicării mai puternice a UE în sfera sportului, respectând în acelaşi timp legislaţia UE, principiul subsidiarităţii şi independenţa organizaţiilor sportive

        Sportul este tratat din perspectiva a trei dimensiuni - Care se păstrează şi azi în politica europeană
    1. "Rolul social al sportului", adică ce reprezintă sportul ca fenomen social;
    2. "Dimensiunea economică a sportului", adică contribuţia sportului la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă în UE;
    3. "Organizarea sportului", adică rolul organizaţiilor şi al organismelor publice, private, economice şi sportive în guvernarea sportului.

        Pentru fiecare din cele trei dimensiuni, CE defineşte o serie de indicatori cheie şi un set de acţiuni recomandate - în total Cartea Albă pentru Sport defineşte un set de 53 de acţiuni specifice pentru cele trei dimensiuni amintite anterior.
        Dimensiunea socială a sportului
    a) Îmbunătăţirea sănătăţii publice prin intermediul activităţilor fizice
    b) unirea forţelor în lupta împotriva dopajului,
    c) sporirea rolului sportului în educaţie şi formare,
    d) promovarea voluntariatului şi a cetăţeniei active,
    e) Utilizarea potenţialului sportului cu privire la incluziunea socială, integrarea şi şansele egale
    f) Consolidarea activităţilor de prevenire şi combatere a rasismului şi violenţei
    g) Difuzarea valorilor noastre în întreaga lume
    h) sprijinirea dezvoltării durabile a mediului prin facilităţi sportive şi evenimente sportive.

        Dimensiunea economică a sportului

    (1) Orientarea către politici în domeniul sportului care să fie sprijinite cu date

    (2) Crearea unui cadru mai sigur pentru subvenţiile publice acordate sectorului sportiv

        Dimensiunea organizării sportului
    a) Specificitatea sportului,
    b) libera circulaţie şi naţionalitate,
    c) transferuri,
    d) agenţi ai jucătorilor,
    e) protecţia minorilor,
    f) corupţie, spălare de bani, şi alte forme de infracţiuni financiare,
    g) sistemele de acordare a licenţelor pentru cluburi sportive de drept public/privat
    h) mass-media

        Planul de acţiune*10)
        *10) Cartea Albă privind Sportul, sinteză, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l35010&from=R0. UE lucrează la o variantă nouă, ultimul draft disponibil online (sep. 2021): https://www.coe.int/en/web/sport/revision-esc/
        ● Împreună cu Cartea Albă, Consiliul a adoptat un plan de lucru pentru perioada 2017-2020.
        ● Planul de lucru pentru 2017-2020 include o serie de măsuri specifice legate de aspectele sociale şi economice ale sportului, cum ar fi sănătatea, incluziunea socială, munca voluntară, educaţia sau relaţiile externe.

        Măsurile cuprinse în Planul de lucru includ:
        ● elaborarea de orientări privind activitatea fizică şi crearea unei reţele europene de promovare a sportului ca activitate de consolidare a sănătăţii;
        ● combaterea mai eficientă a dopajului în sport la nivel european;
        ● acordarea unei etichete europene şcolilor care încurajează implicarea în activităţi fizice;
        ● lansarea unui studiu privind munca voluntară în sport;
        ● îmbunătăţirea incluziunii sociale şi a integrării prin intermediul sportului, utilizând programele şi resursele UE;
        ● promovarea schimbului de informaţii, experienţe şi bune practici între serviciile de aplicare a legii şi organizaţiile sportive pentru a preveni rasismul şi violenţa;
        ● colectarea de statistici care cuantifică impactul economic al sportului şi pe care se pot baza deciziile de politică;
        ● analizarea finanţării publice şi private a sportului;
        ● continuarea lucrărilor privind activităţile agenţilor sportivi şi valoarea adăugată a posibilei acţiuni a UE în acest domeniu care face obiectul unei comunicări a Comisiei din 2011;
        ● o mai bună structurare a dialogului privind sportul la nivelul UE, în special printr-un forum anual privind sportul;
        ● intensificarea cooperării interguvernamentale în domeniul sportului;
        ● promovarea creării de comitete europene pentru dialog social în sectorul sportului şi sprijinirea angajatorilor şi a angajaţilor.

        Comisia Europeană nu a avut pentru mult timp nicio bază legală pentru cercetări suplimentare în acest domeniu, întrucât statele membre erau singurele responsabile pentru implementarea măsurilor legate de educaţie fizică şi sport în unitatea de învăţământ sau în timpul liber, astfel ghidurile sau rapoartele elaborate de organismele europene nu au avut o bază juridică. Nu a existat nicio imagine de ansamblu actualizată asupra modului în care statele membre au definit rolul educaţiei fizice şi al activităţilor fizice sau a felului în care propriile lor politici în acest domeniu erau corelate cu dezvoltările recente în domeniile sănătăţii, educaţiei şi sportului.
        Tratatul de la Lisabona -2009 marchează o etapă importantă pentru politica UE privind sportul. Începând cu acest tratat, sunt definite competenţe clare pentru instituţiile UE Comisie, Parlament, Consiliul de Miniştri în sfera sportului - mai precis UE poate coordona şi sprijini politici şi programe în sfera sportului însă nu poate interveni la nivel de armonizare a legislaţiei la nivelul statelor sau în schimbarea competenţelor specifice ale instituţiilor guvernamental la nivel de stat. Articolul 165 al Tratatului de la Lisabona din 2009 oferă Uniunii Europene o bază legală pentru o nouă competenţă în domeniul sportului, care face apel la acţiune pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului. De asemenea, Tratatul dă dreptul Uniunii Europene să contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului şi recunoaşte funcţia socială şi educativă a sportului.
        Uniunea Europeană şi-a intensificat interesul şi activitatea în zona sportului ulterior adoptării Tratatului de la Lisabona. Cele trei dimensiuni ale sportului din Cartea Albă sunt păstrate.
        În 2011 Comisia Europeană publică Comunicatul CE cu privire la Sport 2011*11) care reiterează cele trei dimensiuni cuprinse în Cartea Albă - dimensiunea socială şi cea economică precum şi organizarea sportului - şi trasează principalele elemente ale dimensiunii europene a sportului promovând conceptul de model european în sport. În ultimul deceniu CE împreună cu celelalte instituţii europene au luat măsuri activă pentru a promova o politică integrată, comprehensivă la nivelul statelor UE - un model european al sportului.
        *11) EU Commission communication on Sport (2011), online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/- /publication/db29fl62-d754-49bc-b07c-786ded813f71

        Comisia este organismul executiv în domeniu. În cadrul Comisiei, Direcţia Generală pentru Tineret, Sport, Educaţie şi Cultură -DGEAC- este ramura instituţională responsabilă cu dezvoltarea şi implementarea politicii europene în domeniul sportului. Activităţile DGEAC în domeniul sportului sunt conturate de:
        ● Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport 2017-2020*12)
        *12) Rezoluţia Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniţi în cadrul Consiliului, din 21 mai 2014 privind Planul de lucru european pentru sport (2014-2017) 2014/C 183/03 Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf

        ● Cartea Albă pentru Sport*13)
        *13) Carta Albă pentru Sport, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:42014Y0614(03)

        ● Comunicare a CE privind dezvoltarea dimensiunii europene în sport*14)
        *14) COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR privind Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RQ/TXT/HTML/?uri=CELEX:52011DC0012&from=EN


        DGEAC este responsabil pentru dezvoltarea unei politici în sport bazate pe dovezi, pentru promovarea cooperării şi gestionarea iniţiativelor de sprijinire a activităţii fizice şi a sportului în întreaga Europă, în special prin intermediul programului Erasmus +. DGEAC este responsabil ca componentă executivă, parte din Comisie în faţa Parlamentului European, anume Comitetul pentru educaţie şi cultură.
        DG EAC are trei domenii principale de activitate în domeniul sportului*15)
        *15) Informaţii detaliate despre politicile DG EAC, online: https://sport.ec.europa.eu/policies/
        ● Integritatea sportului - în special promovarea bunei guvernări, inclusiv protejarea minorilor, specificitatea sportului, combaterea corupţiei şi a meciurilor aranjate/trucate, precum şi combaterea dopajului.
        Eforturile Comisiei au fost axate pe trei direcţii majore:
    1. Combaterea violenţei şi a discriminării,
    2. Anti-doping şi
    3. Combaterea meciurilor aranjate

        Violenţa în sport rămâne o problemă, atât pe teren cât şi în afara acestuia are un impact atât asupra sportului, cât şi asupra sportivilor ca modele sociale. Comportamentul violent pune în pericol rolul sportului ca instrument de transmitere a valorilor pozitive.
        Studiul Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale privind rasismul şi discriminarea etnică în sport indică faptul că rasismul şi discriminarea au devenit din ce în ce mai răspândite atât în sportul amator, cât şi în cel al tinerilor.
        Dopajul nu se limitează doar la profesionişti - un număr din ce în ce mai mare de amatori şi sportivi recreativi sunt tentaţi sau presaţi să utilizeze medicamente care îmbunătăţesc performanţa. Alături de problemele grave de sănătate pe care le poate provoca, dopajul afectează negativ percepţia publică a sportului şi demotivează participanţii, subminând grav principiile concurenţei deschise şi loiale în acest proces. Creşterea nivelului de dopaj în sportul profesional şi amator a afectat negativ, de asemenea, profitabilitatea şi sponsorizarea evenimentelor şi echipelor sportive. Prin urmare, împreună cu statele membre, Comisia dezvoltă iniţiative de coordonare a acţiunilor naţionale, regionale şi locale axate pe această problemă. În mod tradiţional, politicile antidoping s-au preocupat în primul rând de testare şi sancţiuni. Cu toate acestea, există acum un nivel de conştientizare tot mai mare în UE că astfel de reguli şi programe trebuie să fie susţinute de eforturi mai largi de prevenire a unei culturi pro-doping.
        Aranjarea meciurilor reprezintă o ameninţare majoră pentru integritatea evenimentelor sportive, sportivii fiind supuşi unor tentaţii financiare considerabile şi presiunii de a influenţa obiectivele şi rezultatele sportive. Ca parte a eforturilor mai largi de asigurare a sportului competitiv rămân echitabile - şi reputaţia echipelor sportive, a organizaţiilor şi a evenimentelor nu este compromisă - Comisia Europeană joacă un rol activ în combaterea aranjamentelor meciurilor. Acest lucru are loc prin coordonarea legislaţiei UE în domenii conexe şi prin cooperarea cu organisme internaţionale cheie în ceea ce priveşte modalităţile de abordare a meciurilor la nivel european şi global.

        ● Dimensiunea economică a sportului - în acest domeniu eforturile Comisiei sunt direcţionate spre
    1. integrarea şi valorificarea sportului în procesul de dezvoltare regională şi
    2. promovarea inovaţiei şi a practicilor sustenabile prin sport.
        Sportul aduce o contribuţie directă la creşterea regională, încurajează ocuparea forţei de muncă şi coeziunea socială, inovarea, dezvoltarea durabilă şi regenerarea urbană, sporind atractivitatea generală a regiunilor. Studiul realizat de CE privind contribuţia sportului la dezvoltarea regională prin intermediul fondurilor structurale*16) demonstrează această contribuţie şi indică un specific al proiectelor inter-regionale şi focalizarea mai degrabă pe zonele urbane. Sportul este recunoscut din ce în ce mai mult ca un factor important pentru dezvoltarea locală şi regională. Peste 100 de regiuni din Europa au inclus acum sportul în strategiile lor de specializare inteligentă ca prioritate economică sau ca zonă de inovare. În 2018 a fost lansată SportHub: Alianţa pentru Dezvoltare Regională în Europa - iniţiativa SHARE.
        *16) Study on the contribution of sport to regional development through the structural funds - Final report (2016), online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/3e9c6d76-9aal-lle6-9bca-01aa75ed71al

        Această iniţiativă îşi propune să sensibilizeze rolul sportului şi al activităţii fizice în contextul dezvoltării regionale. Obiectivul principal este de a împuternici părţile interesate şi de a valorifica întregul potenţial al sportului pentru dezvoltarea economică şi socială pe teritoriile europene prin consolidarea includerii sale în platformele politice care se ocupă de dezvoltarea regională.
        Iniţiativa Share va acţiona pentru a standardiza utilizarea instrumentelor de finanţare în special fondurile structurale şi de investiţii europene. Iniţiativa Share reuneşte în prezent peste 100 de organizaţii sportive locale, regionale şi naţionale din întreaga Europă care sunt angajate în discuţii şi activităţi menite să aducă sportul în procesul de negociere pentru fondurile structurale - atât la nivel regional, cât şi la nivelul UE.

        ● Sportul şi societatea dimensiunea socială - în special incluziunea socială, rolul antrenorilor, educaţia în şi prin sport, sport şi sănătate, sport şi mediu şi sport şi mass-media, precum şi diplomaţia sportivă

        Eforturile Comisie se îndreaptă în trei direcţii:
    1. egalitatea de gen şi non discriminare,
    2. sănătate prin activitate fizică şi
    3. incluziune socială.

        Promovarea egalităţii de gen şi eradicarea discriminării sunt principii cheie ale UE. şi reprezintă o prioritate şi în sport. Egalitatea de gen este unul dintre principiile cheie ale Comisiei Europene, care trebuie integrat în toate politicile sale, inclusiv în sport. Planul de lucru al UE pentru sport 2017-2020*17) promovează egalitatea de gen ca unul dintre principalele obiective ale acţiunilor şi iniţiativelor Comisiei în domeniul sportului. Principala provocare este de a încuraja mai multe fete şi femei să participe la sport, deoarece statisticile*18) arată că nivelurile de inactivitate feminină sunt chiar mai mari decât tendinţele deja îngrijorătoare ale populaţiei generale din UE.
        *17) documentul integral, online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf
        *18) Special Eurobarometer 465:Gender Equality 2017, online https://data.europa.eu/data/datasets/s2154_87_4_465_eng?locale=en

        Promovarea egalităţii în sport este un proces complex, multi-generaţional. Prin urmare, Comisia îşi propune să:
    1. promoveze modele feminine care ar putea inspira generaţiile mai tinere
    2. realizeze un echilibru de gen în conducerea instituţională echilibru poziţii conducere - de exemplu prin eliminarea barierelor şi încurajarea activă a femeilor să preia roluri de conducere în cadrul organizaţiei sportive
    3. încurajeze egalitatea de gen în antrenorat, facilitând accesul la educaţia antrenorului şi, în cele din urmă, la o profesie mai echilibrată.

        Importanţa activităţilor sportive. Sportul joacă un rol vital în îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi în reducerea impactului multor alte condiţii legate de sănătate. Exerciţiul fizic regulat şi implicarea în sport sunt cruciale pentru a rămâne în formă fizică şi mentală. Activităţile sportive contribuie la reducerea problemelor legate de greutate şi obezitate şi joacă un rol important în prevenirea sau reducerea impactului multor alte afecţiuni legate de sănătate.
        În afară de beneficiile individuale pentru sănătate, există şi dovezi ale efectelor economice directe şi indirecte pozitive ale participării la sport şi activitate fizică. Un număr mare de oameni din întreaga Europă nu practică sport Special Eurobarometer 472. Sport and physical activity - sondaj eurobarometru 472 - sport şi activitate fizică. Lipsa exerciţiilor fizice şi implicarea în activităţi sportive are un impact serios asupra stării generale de sănătate, a ratei bolilor care pot fi prevenite şi a numărului de decese premature.
        Un nivel excesiv de ridicat de inactivitate fizică a fost raportat în ultimul Eurobarometru privind sportul şi activitatea fizică*19). Există, de asemenea, costuri sociale şi economice grave legate de inactivitatea fizică.
        *19) Documentul integral, online: https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports- and-physical-activity.pdf

        Pentru a încuraja dezvoltarea unor politici eficiente în statele membre, majoritatea activităţilor din domeniul sportului se concentrează acum pe punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind promovarea activităţii fizice care îmbunătăţeşte sănătatea între sectoare*20). Recomandarea stabileşte colectarea de informaţii şi date privind nivelurile şi politicile HEPA şi se bazează pe orientările UE privind activitatea fizică. Prin urmare, activităţile Comisiei susţin consolidarea cooperării dintre părţile interesate - statele membre ale UE, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi societatea civilă.
        *20) RECOMANDAREA CONSILIULUI din 26 noiembrie 2013 privind promovarea intersectorială a activităţii fizice de îmbunătăţire a stării de sănătate 2013/C 354/01, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013H1204(01)&from=GA

        Sportul şi activitatea fizică joacă un rol important în procesul de integrare şi incluziune socială. Astfel de activităţi oferă oportunităţi grupurilor marginalizate şi defavorizate să interacţioneze şi să se integreze cu alte grupuri sociale. Sportul oferă, de asemenea, celor cu dizabilităţi ocazia de a-şi prezenta talentele şi de a elimina stereotipurile. Multe dintre aceste grupuri sunt, de asemenea, subreprezentate în rândul sportivilor profesionişti, voluntari şi membri ai comitetelor şi organelor de conducere - fie la nivel local, naţional sau european. Alături de Concluziile Consiliului cu privire la contribuţia sportului în procesul de incluziune socială*21) şi rolul vital pe care îl are sportul în abordarea ocupării forţei de muncă a tinerilor şi a incluziunii sociale. Strategia UE pentru persoanele cu dizabilităţi 2010-2020 îşi propune, de asemenea, să împuternicească persoanele cu dizabilităţi, astfel încât să se poată bucura de drepturile lor şi să participe pe deplin în societate.
        *21) Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul sportului ca sursă şi forţă motrice a incluziunii sociale active, 2010/C 326/04, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52010XG1203(04)

        Documente relevante la nivel European
        ● Mapping of innovative practices in the EU to promote sport outside of tradiţional structures. Final Report to the European Comission, 2020 Cartografierea practicilor inovatoare din UE pentru promovarea sportului în afara structurilor tradiţionale. Raport final către Comisia Europeană online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/- /publication/d02e4ea2-9295-11eb-b85c-01aa75ed71a1/language-en
        ● Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2013. Educaţia fizică şi sportul în şcolile din Europa Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru publicaţii al Uniunii Europene. online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0-401b- 9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF
        ● Resolution of the Council and of the Representatives of the Governments of the Member States, meeting within the Council, on the European Union Work Plan for Sport 1 July 2017 - 31 December 2020 - Rezoluţia Consiliului şi a Reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniţi în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport, Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf
        ● Comisia Europeană, 2007, Cartea Albă privind Sportul, online: https://eur- lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=celex%3A52007DC0391
        ● Mittag, J. & Naul, R. 2021, EU sports policy: assessment and possible ways forward, European Parliament, Research for CULT Committee - Policy Department for Structural and Cohesion Policies, Brussels, Politica sportivă a UE: evaluare şi posibile căi de urmat, Parlamentul European, Comisia de cercetare pentru CULT - Departamentul de politici pentru politici structurale şi de coeziune, Bruxelles online:https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/652251/IP0L ST U(2021)652251 EN.pdf
        ● Comisia Europeană, EU Special Eurobarometer 472. Sports and Physical Activity, 2017 - Comisia Europeană, Eurobarometru special 472. Sport şi activitate fizică online: https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer- 472-Sports-and-physical-activity.pdf
        ● Comisia Europeană, European Guide of Healthy Physical Activity and Sports Programmes Methodology and compilation of best practices, 2011, Ghidul european al programelor de activitate fizică sănătoasă şi sport Metodologie şi compilare de bune practici online: http://igoid.uclm.es/Libros/European Guide.pdf
        ● WHO Regional Office for Europe, Promoting sport and enhancing health in European Union countries: a policy content analysis to support action, 2011 -Biroul Regional al OMS pentru Europa, Promovarea sportului şi îmbunătăţirea sănătăţii în ţările Uniunii Europene: o analiză a conţinutului politicii pentru a sprijini acţiunea, online: https://www.euro.who.int/_data/assets/pdf file/0006/147237/e95168.pdf
        ● European Commision, Communication on Sport. Developing the European Dimension of Sport -Comisia Europeană, Comunicare privind sportul. Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, 2011, online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/- /publication/db29f162-d754-49bc-b07c-786ded813f71
        ● ESSA-SPORT, Naţional Report. analysis of labour market in the sport and physical activity sector. România - SSA-SPORT, Raport Naţional. analiza pieţei muncii în sectorul sportului şi activităţii fizice. România 2019, online: https://www.essa- sport.eu/wp-content/uploads/2020/01/ESSA_Sport_Naţional_Report_România.pdf.


    Sinteză context european
        Activitatea Comisiei Europene în domeniul sportului în ultimii 15 ani, pornind de la studiile, politicile şi acţiunile în sport, indică următoarele:
        ● Sportul a crescut semnificativ în importanţă la nivel politic, eforturile UE concentrându-se în definirea unui cadru legal care să-i permită o implicare mai amplă în acest domeniu cu intervenţii indirecte prin diverse instrumente programe transnaţionale precum iniţiativa SHARE, campanii de promovare a activităţii fizice, dezvoltarea dimensiunii europene a sportului
        ● Planul de lucru al UE pentru perioada 2017-2020*22) reiterează caracterul multidimensional al sportului, focalizând-uşi eforturile în trei direcţii majore:
        *22) Resolution of the Council and of the Representatives of the Governments of the Member States, meeting within the Council, on the European Union Work Plan for Sport (1 July 2017 - 31 December 2020). Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf
    1. Integritatea sportului, în special promovarea bunei guvernări, inclusiv protejarea minorilor, specificul sportului, combaterea corupţiei şi a meciurilor trucate/aranjate, precum şi combaterea dopajului;
    2. Dimensiunea economică a sportului, în special inovaţia în sport, şi sportul şi piaţa unică digitală;
    3. Sport şi societate, în special incluziunea socială, rolul antrenorilor, educaţia în şi prin sport, sport şi sănătate, sport şi mediu şi sport şi mass-media, precum şi diplomaţia sportivă

        ● Obiectivele CE prin acest plan sunt:
    a) să crească conştientizarea domeniilor diverse la care sportul poate aduce o contribuţie pozitivă,
    b) să promoveze o abordare cooperativă şi concertată între statele membre şi Comisie,
    c) să abordeze provocările transnaţionale utilizând o abordare coordonată a UE luând în considerare natura specifică a sportului,
    d) să contribuie la priorităţile generale ale politicii economice şi sociale a ue precum şi la promovarea dezvoltării durabile,
    e) să promoveze şi stimuleze egalitatea de gen, să ia în considerare relaţia dintre sport şi educaţie,
    f) să contribuie prin politicile şi programele definite la promovarea sportului de masă la nivelul statelor membre UE recunoaşte formal rolul important pe care sportul îl joacă în educaţie, cultură, incluziune socială şi sănătate publică şi include sportul între priorităţile sale strategice pentru a atinge solidaritatea şi prosperitatea la nivelul comunităţii europene



    Strategii naţionale şi bune practici în UE
        Comisia Europeană prin intermediul Directoratului General pentru Educaţie şi Cultură DGEC a realizat o analiză asupra strategiilor naţionale pentru sport, la nivelul statelor membre UE*23) pentru a înţelege modul în care statele membre îşi definesc şi implementează strategiile naţionale de sport.
        *23) Comisia Europeană, European Guide of Healthy Physical Activity and Sports Programmes Methodology and compilation of best practices, 2011, online: http://igoid.uclm.es/Libros/European_Guide.pdf

        Municipalităţile joacă un rol cheie în promovarea practicării sportului şi activităţii fizice în rândul populaţiei, deoarece acestea sunt cea mai apropiată componentă instituţională a administraţiei pentru cetăţean principiul subsidiarităţii. Municipalităţile sunt în contact direct cu cluburile sportive de drept public/privat şi alte tipuri de instituţii care permit cetăţenilor să se implice în sport şi, în multe cazuri, municipalităţile susţin aceste instituţii din punct de vedere financiar sau tehnic pentru ca acestea să îşi dezvolte activităţile sportive în beneficiul societăţii. Prin urmare, rolul municipalităţilor în sistemul sportiv local poate fi considerat crucial deoarece acestea au un potenţial imens de a promova practicarea sportului şi activităţii fizice prin politicile pe care le implementează.
        Analiza a 25 de strategii naţionale*24) a condus la următoarele rezultate*25):
        *24) Documentele analizate au fost elaborate în perioada 2000-2009
        *25) Datele preluate şi prelucrate din Comisia Europeană, European Guide of Healthy Physical Activity and Sports Programmes Methodology and compilation of best practices, 2011, online: http://igoid.uclm.es/Libros/European Guide.pdf


    Componenta instituţională
    – În majoritatea cazurilor, organismul care a emis documentele a fost un minister de la nivelul guvernului 80%. În unele cazuri, documentul a fost emis oficial de parlament sau de guvern, dar şi în aceste cazuri, organismul de coordonare era un minister la nivelul guvernului abordare topdown, centru-local.
        Se observă o diversitate ridicată la nivel de organism iniţiator/coordonator element care reflectă diversitatea politică, istorică şi culturală - în majoritatea cazurilor, ministerul responsabil pentru sport a fost combinat cu cel pentru educaţie sau pentru tineret. A doua cea mai frecventă combinaţie a fost cea a sportului şi culturii, uneori combinată cu alte domenii precum turismul alte situaţii au fost sport şi sănătate, bunăstare şi sport, administraţie, guvernare locală şi sport.

    Durata acoperită de strategie în ani
    – Aproape toate documentele 21 din 25 sau 84% au menţionat o perioadă generală de timp a strategiei cele trei documente care nu precizau perioada, aveau specificată o perioadă ataşată planului de acţiune.
    – Perioada de timp acoperită de plan variază de la 2 la 20 de ani, în timp ce planurile de acţiune au perioade de implementare semnificativ mai scurte - de asemenea există documente Letonia, Irlanda de Nord care menţionează obiective pe termen scurt, mediu şi lung. Stabilirea intervalelor de timp intermediare poate facilita monitorizarea progresului şi permite ajustări ale acţiunilor dacă este necesar.

    Participare actori cointeresaţi
    – Doar 12 strategii din cele 25 analizate 67% au descris procesul de elaborare, nivelul de detaliere furnizat a fost divers. Unele doar menţionează consultări cu actori cointeresaţi în cadrul procesului fără alte detalii, la capătul celălalt al spectrului, există documente care oferă o descriere amplă, integrală a fiecărei etape inclusiv lista de actori cointeresaţi consultaţi - în general actorii cointeresaţi consultaţi au fost entităţi instituţionale guvernamentale în domeniile conexe - sănătate, educaţie, social, finanţe, apărare, alături de care întâlnim reprezentanţi ai societăţii civile şi a asociaţiilor în domeniu, universităţi, reprezentanţi ai sectorului privat etc. De asemenea, în majoritatea cazurilor feedback-ul obţinut sau ajustările realizate pe baza acestuia nu au vizat elemente de conţinut, ci de formă. Deoarece o treime din strategiile analizate nu au furnizat detalii suficiente cu privire la proces de elaborare în special componenta de participare a actorilor cointeresaţi, este dificil să avem o imagine completă cu privire la gradul real de implicare a actorilor cointeresaţi în dezvoltarea strategiilor naţionale. Este recomandat ca procesul de planificare să fie transparent, deschis participării tuturor categoriilor de actori cointeresaţi, colaborarea să implice atât guvernul central, cât şi autorităţile locale caracterul comunitar al sportului, alături de reprezentanţi ai sectorului non-profit componenta de voluntariat în sport

    Conţinut
    – Toate strategiile analizate menţionează impactul pozitiv al sportului şi activităţii fizice asupra sănătăţii şi conţin obiective în acest sens, corelate cu promovarea unui stil de viaţă sănătos. Există o recunoaştere generală a beneficiilor pe care sportul şi activitatea fizică le au asupra sănătăţii.
    – Aproximativ jumătate din strategii stabilesc obiective specifice sau ţinte clare privind creşterea participării în activităţi sportive sau fizice însă doar 3 dintre acestea au definiţi indicatori măsurabili în acest sens spre exemplu strategia Olandei "cel puţin 70% dintre adulţi 18+ desfăşoară minimum de activităţi fizice conform recomandărilor Organizaţie mondiale a Sănătăţii".
    – Majoritatea strategiilor includ sportul pentru toţi/sport de masă şi sportul de performanţă două strategii sunt dedicate exclusiv sportului de masă. În general, accentul pus pe sportul de masă poate fi văzut ca un element pozitiv din perspectiva sănătăţii publice. Mai multe strategii pornesc de la premisa că susţinerea sportului de performanţă şi atragerea/organizarea unor evenimente sportive internaţionale vor conduce la o creştere a participării publicului larg în activităţi fizice şi sport, fără a oferi dovezi empirice în acest sens.
    – Investiţiile în baza materială sportivă sunt o temă recurentă baza materială sportivă pentru sportul de performanţă şi sportul de masă. Dezvoltarea unui mediu accesibil prin investiţii în baza materială sportivă piste de bicicletă, săli de sport, piste de alergare/mers creşte posibilitatea participării tuturor grupurilor sociale în special celor dezavantajate în activităţi fizice. Baza materială pentru sport ar trebui să fie cât mai diversă pentru toate formele de sport, activitate fizică şi conectată cu alte domenii precum transportul sustenabil. Există dovezi empirice*26) Danemarca care confirmă că e nevoie facilităţi care să permită practicarea de sportului la nivel individual şi non- organizat rolul autorităţilor locale e important aici. Având în vedere necesitatea de a creşte participarea populaţiei în sport şi activităţi fizice, este crucial că, din punctul de vedere al investiţiilor economice, facilităţile destinate sportului de performanţă nu sunt prioritizate în detrimentul facilităţilor pentru publicul larg, iar procesul de planificare şi dezvoltare a acestui tip de baza materială sportivă este corelat cu planificarea urbană locală.
        *26) Idrat for Alle - konklusioner og forslag [Sport for All - conclusions and suggestions]. Copenhagen, Ministry of Culture, 2009 (http:// kum.dk/Documents/Publikationer/2009/Idr%c3%a6t%20for%20 alle/idraet_for_alle_pixi.pdf, accessed 6 May 2011).


    Grup ţintă
    – Grupurile ţintă vizate de strategii sunt diverse, structurate în funcţie de indicatori socio-economice, gen, dizabilităţi, etniei sau locaţie geografică. Toate documentele analizate includ în grupul ţintă copii, tinerii şi persoanele cu dizabilităţi. Alături de acestea, unele strategii includ şi obiective care vizează grupuri precum persoanele în vârstă, femei diferenţiere bazată pe gen, persoane cu niveluri reduse de activitate fizică şi grupuri defavorizate. Analiza indică o abordare largă, incluzivă cu privire la grupurile ţintă, şi stabilirea unor obiective SMART şi a unor programe măsurabile pentru aceste grupuri
    – Toate strategiile includ şcolile ca zone de intervenţie importante - şcolile reprezintă un cadru excelent pentru asigurarea oportunităţilor de a desfăşura activităţi sportive de către copii în general şi a celor care sunt inactivi în timpul lor liber cu activitate fizică; studiile sugerează că creşterea numărului de ore de educaţie fizică sau sport nu are un impact negativ asupra performanţei academice a elevilor, şi, în unele cazuri, are un impact pozitiv asupra notelor*27)
        *27) Shephard, R. Curricular physical activity and academic performance. Paediatric Exercise Science, 1997, 9:113-125.
        Trudeau F, Shephard RJ. Physical education, school physical activity, school sports and academic performance. Internaţional Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2008, 5:10.
        Trost SG. Active education: physical education, physical activity and academic performance [policy brief]. San Diego, Active Living Research, 2007.

        Implementare şi evaluare
    - Toate strategiile au plasat principala responsabilitate pentru implementarea la nivelul ministerului de sport. Asigurarea unui cadru care să promoveze colaborarea intersectorială este văzută ca un element important pentru succesul strategiei
    – Toate strategiile au subliniat importanţa implementării de programe la nivel local prin implicarea autorităţilor locale - administraţia locală are un rol esenţial în promovarea sportului şi activităţii fizice, datorită apropierii de cetăţeni şi a responsabilităţilor privind mediul şi baza materială pentru sport - este esenţial ca strategia să dezvolte mecanisme instituţionale care să faciliteze colaborarea şi implementarea politicilor eficient, atât la nivel central, cât şi local mecanisme de finanţare specifice, reglementări favorabile sportului.
    – Sursele de finanţare pentru implementarea strategiilor includ, pe lângă fondurile publice, şi fonduri private sau surse alternative loterie, sponsorizări, donaţii etc.
    – Majoritatea strategiilor 70% au secţiuni specifice privind procesul de evaluare şi monitorizare şi prevăd proceduri clare în acest sens - se observă în schimb lipsa unor obiective SMART, fapt care îngreunează procesul şi creşte dificultatea înţelegerii corecte a impactului pe termen mediu şi lung.


    Sinteză - principalele elemente de interes privind realizarea Strategiei Naţionale pentru Sport
    1. Realizarea unei strategii naţionale pentru sport reprezintă o mare oportunitate pentru sectoarele sănătăţii şi sportului de a propune politici şi programe comune pentru a promova activitatea fizică şi sportul pentru toţi cu efecte pozitive la nivelul sănătăţii publice. Cooperarea poate fi deosebit de avantajoasă, în special pentru activarea şi implicarea grupurilor defavorizate, a persoanelor în vârstă şi persoanele cu niveluri scăzute de activitate fizică şi pentru a reduce inegalităţile în participarea la sport şi activitate fizică. Sportul poate juca un rol important în componenta de prevenţie în sănătate publică.
    2. Colaborarea intersectorială este un element esenţial în ecuaţia succesului acestor strategii - acest principiu trebuie păstrat şi în faza de implementare. Promovarea sportului şi a activităţii fizice este relevantă pentru o multitudine de sectoare - este important ca toţi actorii cointeresaţi din aceste sectoare sport, sănătate, educaţie, administraţie publică să fie implicaţi pe tot parcursul procesului - un proces participativ permite valorificarea sinergiilor dintre domenii şi corelarea programelor din strategie cu alte programe conexe, pentru un impact mai mare. Colaborarea trebuie să includă nu doar autorităţile centrale ministere, agenţii guvernamentale, ci, de asemenea, autorităţile locale, societatea civilă şi sectorul privat.
    3. Autorităţile locale au un rol esenţial în succesul unei strategii pentru sport deoarece în general oportunităţile pentru a face sport şi activitate fizică sunt asigurate de acestea aceste activităţii se desfăşoară în context local.
    4. Abordarea comprehensivă a domeniului sportului ca parte a unui stil de viaţă sănătos prin oferirea de oportunităţi variate de a desfăşura activităţi fizice diversitate activităţi fizice, oportunităţi într-un context variat - unitate de învăţământ, muncă, spaţii publice este un factor important pentru succesul strategiei.
    5. Caracterul trans-sectorial al sportului presupune o abordare comprehensivă la nivelul programelor şi politicilor - sportul de performanţă ar trebui utilizat ca un "catalizator" şi pentru dezvoltarea celorlalte domenii cheie - sportul de masă, sportul în şcoli, sport şi sănătate etc. Aceste domenii ar trebui integrate, politicile şi programele corelate, astfel încât împreună să sublinieze importanţa sportului în general şi beneficiile investiţie în sport.
    6. Dezvoltarea bazei materiale sportive calitate şi diversitate în tipuri de bază materială sportivă, destinată publicului larg, care să ofere o paletă amplă de oportunităţi pentru a desfăşura sport şi activităţi fizice în locaţii diverse, ar trebui inclusă în procesul de planificare urbană de la nivel local.
    7. Focalizare pe componenta educativă prin implicarea timpurie a copiilor în activităţi sportive, diferite de cele formale incluse în programul şcolar - activităţi de voluntariat, arbitraj, vizionări de antrenamente sportive, competiţii locale, întâlniri cu sportivi profesionişti cu performanţe deosebite "role models" - aceste eforturi urmăresc crearea unei noi perspective colective care să includă sportul şi activitatea fizică în general printre elementele "de bază" ale vieţii individului proces de schimbare culturală.
    8. Componenta de evaluarea şi monitorizare este esenţială pentru înţelegerea efectelor pe termen mediu şi lung - un mecanism coerent permite evaluarea măsurii în care obiectivele stabilite sunt atinse, înţelegerea factorilor pozitivi, dar şi a barierelor existente, precum şi modul în care resursele sunt alocate şi dacă acestea sunt alocate corespunzător.


    3. Analiza situaţiei actuale. Definirea problemelor.
        Analiza preliminară a situaţiei actuale are ca scop colectarea de date relevante pentru demersul strategic şi realizarea unei analize diagnostic privind problemele şi pericolele strategice cu care se confruntă domeniul sportului. Analiza a fost realizată în perioada august- decembrie 2021 şi este redată în întregime în ANEXA 1la finalul acestui document.
        În continuare, am selectat elementele care sunt relevante pentru realizarea profilului strategic
        Analiza contextului european relevă existenţa a trei factori strategici cheie domenii în sfera sportului:
    - Sport în comunitate - de masă
    – Sport în educaţie unităţi de învăţământ
    – Sport de performanţă

         Cele trei domenii trebuie percepute integrat la nivel naţional, pentru a produce un rezultat strategic: o comunitate naţională sănătoasă, implicată în sport şi cu performanţe remarcabile. Este foarte important de înţeles ca domeniul strategic 3 este puternic legat şi condiţionat de primele două domenii.
    3.1. Erori şi pericole strategice
        Erorile şi pericolele strategice reprezintă pericole sau ameninţări care pot influenţa negativ, semnificativ şi pe termen lung dezvoltarea domeniului sportului la nivel naţional. Este vorba de acel gen de probleme care, lăsate nerezolvate, vor afecta puternic viitorul sportului în România. Definirea listei de erori strategice presupune analiza profilului strategic, capacitatea instituţională existentă, precum şi elementele specifice domeniului şi mediului extern.
        Pericolele strategice identificate în urma analizei pe cei trei factori strategici cheie:
        Pericole transversale:
    1. Tratarea eronată a sportului ca o zonă de interes scăzut pentru politic şi minimizarea/ignorarea importanţei acestuia la nivel naţional
    2. Fragmentarea instituţionala accentuată a domeniului sportiv şi lipsa cooperării actorilor instituţionali relevanţi
    3. Neînţelegerea corelării celor trei factori strategici cheie sport în comunitate, sport în scoală, sport de performanţă pentru a avea succes în domeniul sportului la nivel naţional şi internaţional

        Pericole sectoriale
        Sport în comunitate - de masă
        Menţinerea trendului actual de practicare a activităţii fizice şi activităţilor sportive la nivelul populaţiei - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populaţie care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activităţi fizice comparativ cu 35% media UE - trendul este în creştere în ambele cazuri, faţă de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel. Lipsa unor măsuri concrete care să faciliteze accesul la activităţi fizice şi sport, lipsa investiţiilor în baza materială sportivă şi menţinerea barierelor identificate vor contribui negativ la păstrarea acestui trend. Efectele pe termen mediu şi lung ale practicării reduse a sportului sunt multiple şi interconectate: efecte negative asupra sănătăţii, efecte privind calitatea vieţii în general, efecte la nivelul bazei de selecţie pentru sporturile de performanţă, impact negativ la nivel economic prin valorificarea redusă a potenţialului sportului.
    1. Riscuri pentru sănătate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezităţii România clasându-se peste media europeană şi obezităţii în rândul adulţilor, din cauza lipsei atractivităţii faţă de activităţile fizice şi sport, dar şi din cauza facilităţilor, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17% din populaţia României practică sport în parcuri sau spaţii publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE - baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creşterea activităţii fizice şi a practicării sportului de către populaţie 13% respondenţi RO declară că nu există baza materială sportivă adecvată, comparativ cu 3% media UE.
    2. Bariere în practicarea sportului - printre principalii motivatori pentru practicarea unui sport se numără beneficiile pentru sănătate 54%, relaxarea 35% şi distracţia 17%. Din perspectiva barierelor, lipsa timpului 50%, lipsa motivaţiei 17% şi lipsa bazei materiale sportive 13% sunt cele mai des întâlnite. 12% dintre respondenţi spun că existenţa unei dizabilităţi îi împiedică - proiectele de dezvoltare a bazei materiale sportive destinate sportului trebuie gândite şi implementate ţinând cont de aceşti factori - acces pentru toate categoriile cu focalizare pe categorii marginalizate şi persoane cu dizabilităţi. Lipsa bazei materiale sportive adecvate, limitările produse de cadrul legal existent precum şi o abordare restrictivă în utilizarea spaţiilor disponibile pentru activităţi sportive contribuie la alimentarea unui cerc vicios - minimizarea importanţei şi rolului pe care îl are sportul în dezvoltarea individului şi bunăstarea unei comunităţii. Pe termen lung, repercusiunile sunt majore negative pe multiple paliere: social, economic, al sănătăţii.
    3. Minimizarea rolului autorităţilor locale - rolul autorităţilor locale în acest sector este esenţial, politicile şi programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri şi actori cointeresaţi locali; majoritatea populaţiei 52% consideră că autorităţile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja şi facilita practicarea de activităţi fizice sau sport 40% media UE. Datorită cadrului legal existent, autorităţile locale joacă un rol fundamental nu doar în dezvoltarea bazei materiale sportive, ci şi în alocarea de resurse în domenii conexe - sportul în educaţie, evenimente sportive, campanii de sănătate cu o componentă de activitate fizică şi sport.
    4. Minimizarea importanţei activităţilor fizice şi sportive în contextul calităţii vieţii unei comunităţi - conceptul de calitate a vieţii joacă un rol central în facilitarea unei dezvoltări sustenabile pentru comunităţile locale. Capacitatea de a oferi acces şi oportunităţi de a practica activităţi fizice şi sportive trebuie dublată de conştientizarea rolului pe care sportul îl joacă în viaţa unei comunităţi - asumarea politică a importanţei sportului de către liderii locali se traduce în investiţii de resurse în această zonă. Fără o conştientizare a importanţei acestui element de către factorul politic, alocarea de resurse va continua să fie limitată, lipsită de o viziune clară de dezvoltare şi cu impact redus pe termen lung.

        Sport în educaţie - unităţi de învăţământ
    1. Managementul resursei umane deficitar - principalul pericol strategic ţine de resursa umană insuficientă, mai exact a profesorilor de educaţie fizică şi sport specializaţi şi a antrenorilor. Acest lucru are un efect negativ asupra calităţii orelor de sport, dar şi asupra nivelului de atractivitate şi implicare în cadrul orelor de educaţie fizică, din partea elevilor. Şcolile din mediul rural suferă în mod deosebit, unde, din cauza lipsei de personal, cadrele didactice sunt nevoite să ţină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă şi la un stil de viaţă sănătos. De asemenea, calitatea resursei umane trebuie să reprezinte o prioritate, datorită impactului general la nivel de sistem - focalizarea pe programe de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltare profesională este esenţială în a asigura un grad ridicat de calitate la nivelul educaţiei şi pregătirii sportive. Metodele utilizate în prezent prezintă un decalaj comparativ cu practica la nivel european, iar acest element se răsfrânge şi asupra sportului de performanţă.
    2. Definirea restrictivă şi deficitară a educaţiei fizice şi a sportului - opţiunile existente privind desfăşurarea activităţilor fizice în cadrul sistemului educaţional sunt reduse, comparativ cu celelalte state europene nu există oportunităţi privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport şi aventură în natură, dans, înot etc, atât la nivelul materiilor obligatorii, cât şi în cazul celor opţionale. Diversificarea activităţilor sportive care pot fi practicate este un alt element care necesită o atenţie deosebită, pentru valorificarea apetitului latent la nivelul elevilor. E necesară o delimitare cât mai amplă, incluzivă, a ceea ce înseamnă educaţia fizică şi sportul la nivelul sistemului de învăţământ, pentru a oferi o paletă cât mai largă de activităţi, precum şi o autonomie mai amplă profesorilor de educaţie fizică şi sport în a menţine un nivel ridicat de participare din partea elevilor. Sportul trebuie să fie tratat cu seriozitate şi prioritizat la nivelul curriculei şi a abordării în relaţie cu celelalte domenii: continuarea tratării cu superficialitate a domeniului şi a minimizării importanţei sale este un risc strategic major, care se poate observa în toate domeniile în care sportul are impact sănătate, viaţă socială, performanţă sportivă, valorificare economică etc.
    3. Baza materială sportivă şcolară insuficientă şi inadecvată este un alt aspect important ce trebuie avut în vedere din perspectiva pericolelor strategice. Baza materială sportivă existentă este insuficientă, inadecvată şi distribuită inechitabil geografic zonele rurale şi mediile urbane mici având cel mai mult de suferit. De asemenea, diversitatea bazei materiale sportive este o problemă - aceasta trebuie să fie corelată cu paleta largă de opţiuni pentru practicarea educaţiei fizice şi a sportului. Principiul care trebuie urmărit aici este "Infrastructura mai întâi, activitatea va urma/Infrastructure first, activity will follow".
    4. Sistemul de evaluare şi monitorizare pentru educaţie fizică - din perspectiva evaluării rezultatelor şi a performanţelor elevilor, se foloseşte metodologia de evaluare în vigoare din 1999, şi anume "Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la Disciplina Educaţie Fizică şi Sport". Metodologia are scopul de a ghida profesorii specialişti în privinţa activităţilor sportive de rezistenţă, îndemânare, viteză şi aerobic şi cu privire la probele pe care elevii trebuie să le efectueze pentru a-şi primi calificativele şi evaluările sumative şi formative la sport. Luând în considerare lipsa actualizării metodologiei, multe sporturi şi potenţiale activităţi pot avea de suferit, iar lipsa diversităţii în activităţile fizice poate reduce nivelul de interes al elevilor în desfăşurarea activităţilor fizice. De asemenea, datele colectate şi utilizate în acest proces sunt rareori verificate şi nu corespund întotdeauna cu realitatea, din cauza/pe fondul lipsei unor mecanisme funcţionale de monitorizare şi control.
    5. Lipsa de coordonare între actorii instituţionali - atât actorii de la nivel central Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Sportului, cât şi cei de la nivel local licee cu program sportiv, şcoli cu profil sportiv, cluburi sportive de drept public/privat şi cluburi sportive şcolare trebuie să colaboreze şi să îşi coordoneze eforturile pentru a creşte rata de participare la activităţi fizice şi de sport. Ele reprezintă o bază esenţială pentru construcţia unui sistem funcţional în sportul de performanţă. Lipsa de coordonare de la nivel central se traduce într-o utilizare deficitare a resurselor limitate existente, încurajarea unui mediu concurenţial ostil între aceşti actori şi disiparea eforturilor depuse în protejarea poziţiei proprii, în detrimentul unor efecte cu impact pozitiv pe termen lung.

        Sport de performanţă
    1. Lipsa unei prioritizări a sporturilor la nivel naţional, în funcţie de potenţial şi performanţă - pe fondul sistemului de recompensare financiară, observăm o tendinţă negativă la nivelul performanţei sporturilor olimpice şi un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice - o diferenţiere clară între aceste două categorii şi construcţia unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiţie esenţială pentru inversarea trendului negativ. Cauzele acestor evoluţii sunt multiple şi se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente. Viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la nivelul performanţei olimpice, fără a reduce popularitatea şi performanţa înregistrată la nivelul sporturilor non-olimpice. În prezent, alocarea de resurse financiare nu este corelată neapărat în mod direct cu performanţa.
    2. Baza materială sportivă insuficientă şi inadecvată - atât la nivel de bază materială sportivă, cât şi la nivel de resurse umane antrenori, sportivi există diferenţe geografice substanţiale, care pot fi explicate doar parţial de diferenţele de populaţie între judeţe - în medie între cele mai "sărace" şi cele mai "bogate" judeţe diferenţele sunt între 5x şi 10x la nivel de resurse. Acest fenomen se observă şi la nivelul i bazei materiale sportive, în ceea ce priveşte diversitatea - există o concentrare a bazei materiale specifice pentru anumite sporturi fotbal, tenis, handbal în detrimentul altora înot, atletism, gimnastică - din perspectiva sportului de agrement aceste diferenţe pot fi explicate parţial prin popularitatea sportului - din perspectiva performanţei sportive, lipsa bazei materiale pentru sporturi în care, istoric, România a avut performanţe va avea un impact negativ major pe termen lung.
    3. Lipsa unui sistem performant şi politici de resurse umane - atât la nivelul sportivilor profesionişti, cât şi din prisma antrenorilor şi staff-ului asociat, e necesară o politică pe termen lung, pentru crearea unui "career path/parcurs profesional" funcţional pentru resursa umană implicată în sportul de performanţă, care să ofere condiţiile optime pentru dezvoltarea unui corp de sportivi performanţi pe termen lung. Nivelul de competenţă, pregătire al resursei umane, la toate palierele - de la poziţii manageriale, la sportivi de performanţă, antrenori, staff tehnic - este deficitar; nu există un sistem integrat, modern conectat cu standardele din domeniu privind dezvoltarea profesională a resursei umane - care să ofere oportunităţi de dezvoltare profesională continuă, printr-o proces de life long learning învăţare pe tot parcursul vieţii şi care să asigure standarde înalte de pregătire - acest lucru se reflectă în metodologii învechite utilizate în pregătirea sportivilor, abordări ne-unitare care produc multiple efecte negative - demotivarea sportivilor, creşterea riscului de accidentare, o performanţă scăzută la competiţii internaţionale. E necesară introducerea unor mecanisme şi stimulente conectate direct cu rezultatele/performanţa, pentru a creşte atractivitatea unei cariere în sport.

        Prioritizarea sporturilor cu potenţial, în condiţiile unui cadru de dezvoltare integrat de la juniori la seniori şi menţinerea sportivilor în sistem după ieşirea din activitatea sportivă. De asemenea, pentru categoria antrenorilor şi instructorilor sportivi nu există un sistem funcţional de perfecţionare
    4. Managementul deficitar al sportului de performanţă - alocarea de resurse, coordonare, strategie - modalităţile actuale de alocare a resurselor condiţionare minimă în relaţie cu rezultatele/performanţa, lipsa unor mecanisme de evaluare şi control, procesul de colectare a datelor privind sportul de performanţă raportări inexacte sau eronate, indicatori diferiţi utilizaţi de instituţiile care raportează, utilizarea datelor în procesul decizional datorită validităţii discutabile a acestora, multitudinea de actori instituţionali şi de actori cointeresaţi cu atribuţii, respectiv interese în sportul de performanţă, generează un grad redus de eficacitate în utilizarea resurselor - asistăm la o diversitate ridicată de structuri. Capacitatea de coordonare, planificare strategică, utilizarea unor criterii de performanţă în alocările de resurse, evaluare şi monitorizare, în relaţie cu obiective clare în zona sportului de performanţă. Sunt necesare mecanisme instituţionale care să conecteze obiectivele pe termen lung cu componenta tactică şi operaţională activităţi zilnice pentru a sprijini performanţa în sport. E necesară o redefinire a sportului de performanţă şi o alocare a resurselor bazată pe date reale, ţinând cont de context factori istorici privind potenţialul ridicat al anumitor sporturi, cu implicarea actorilor cointeresaţi din domeniu. Se observă o ineficienţă sistemică în utilizarea resurselor la nivelul sportului de performanţă exp. incapacitatea de a genera date de calitate, lipsa de control asupra rezultatelor, sistem modelat pentru a consuma resurse şi pentru a supravieţui. Dezvoltarea unui set comun de indicatori de performanţă şi a unui sistem de raportare facil şi obiectiv e o condiţie necesară pentru o alocare judicioasă a resurselor.
    5. Lipsa capacităţii administrative la nivelul Ministerului Sportului - caracterul trans- sectorial al sportului coroborat cu numărul ridicat de instituţii aflate în subordine, coordonare sau colaborare cu Ministerul Sportului, cadrul legal existent precum şi structura actuală a Ministerului Sportului şi resursa umană de specialitate disponibilă în prezent conduc la o situaţie de supra-încărcare administrative supraîncărcate, care are implicaţii negative semnificative privind principala responsabilitate a Ministerului Sportului - cea de a ghida şi coordona la nivel strategic direcţia de dezvoltare a sportului de performanţă. Această situaţie produce deficienţe majore în managementul resurselor la nivelul sistemului şi se reflectă în situaţii precum: lipsa unor standarde clare de bună guvernanţă la nivelul structurilor sportive aflate în subordine sau spre care MSP direcţionează resurse, lipsa unor mecanisme reale de control asupra modului în care resursele financiare alocate şi distribuite de MSP sunt utilizate, management deficitar la nivelul managementului bazelor sportive destinate sportului de performanţă.
    6. Cadrul legal inadecvat - cadrul legal existent atât Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi alte legi, precum legea sponsorizării sau acte legale secundare este o barieră majoră în funcţionarea sistemului pe toate palierele. În prezent, actorii cointeresaţi instituţionali se confruntă cu probleme majore din cauza limitărilor legale existente privind: finanţarea, recrutarea, selectarea şi angajarea de personal, managementul activităţilor sportive, promovarea performanţei, administrarea bazei materiale sportive, desfăşurarea de activităţi sportive. Cadrul legal trebuie actualizat astfel încât să reprezinte un sprijin în desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter sportiv şi să susţină eforturile tuturor actorilor cointeresaţi, atât din sectorul public, cât şi cel non profit şi privat.


    3.2. Factori strategici cheie
        Factorii strategici cheie au două caracteristici: influenţează pe termen lung şi într-o maniera structurală evoluţia domeniului sport. Capacitatea de a identifica aceşti factori este foarte importantă pentru a înţelege principalele provocări strategice şi pentru a nu canaliza eforturile organizaţiei în zone irelevante.
        FSC pentru sportul din România:
    1. Sport în comunitate-de masă
    2. Sportul în educaţie în unităţi de învăţământ
    3. Sportul de performanţă

        Cei trei factori strategici cheie sunt interconectaţi şi trebuie trataţi într-o manieră integrată pentru a influenta pozitiv evoluţia sportului. Reforma strategica a sectorului sportiv din România se bazează pe aceşti trei piloni- în cazul în care ei nu funcţionează, şansele succesului în acest domeniu sunt reduse. Această strategie trebuie să evite greşeala de a considera că prin tratarea punctuală a unor probleme operaţionale poate obţine rezultate strategice.
        Domeniul sportului este multidimensional, complex, cu un grad ridicat de interconectare şi interdependenţă între dimensiuni, având ramificaţii într-o mulţime de arii conexe sănătate, educaţie, viaţă social-economică, dezvoltare durabilă, turism, cultură, relaţia cu mediul înconjurător. Factorii strategici cheie sunt acei factori care păstrează acest caracter şi influenţează evoluţia sportului într-o manieră structurală.
        Identificarea şi înţelegerea factorilor strategici cheie este esenţială pentru dezvoltarea unei strategii de succes - reprezintă elementele care definesc în mod structural domeniul de analiză şi care influenţează în mod decisiv evoluţia pe termen mediu şi lung a domeniului. Dat fiind caracterul comprehensiv, multi-nivel şi interconectat al sportului, factorii strategici cheie trebuie definiţi diferit faţă un proces similar realizat pentru o organizaţie sau un business privat. În contextul sportului, factorii strategici cheie sunt acele elemente sau dimensiuni care împreună înglobează şi integrează esenţa domeniului. Caracterul lor este vast, sunt într-o relaţie de interdependenţă şi conexiunea funcţională dintre aceştia permite dezvoltarea sau evoluţia domeniului.

    Sport în comunitate
        Sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetăţenii Uniunii Europene şi care deţine un potenţial imens de a-i reuni şi de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială. Sportul şi activităţile fizice reprezintă un instrument prin care autorităţile centrale, locale pot sprijini direct îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin valorificarea atractivităţii sociale a sportului şi a imaginii pozitive de care se bucură. Lipsa activităţii sportive produce efecte negative semnificative atât la nivel individual lipsa de activitate fizică duce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul*28), cât şi la nivel comunitar afectează în mod direct calitatea vieţii cetăţenilor, produce cheltuieli ridicate la nivelul bugetelor de sănătate şi un impact economic negativ pe termen lung. De asemenea sportul contribuie în mod direct la încurajarea cetăţeniei active şi a voluntariatului participarea într-o echipă, principiile de fair play, respectarea regulilor, respect faţă de ceilalţi participanţi, solidaritate, disciplină etc. şi oferă practicanţilor oportunităţi pentru educaţia în context informal, implicarea şi angajamentul tinerilor în proiecte cu caracter social pozitiv, şi poate avea un efect benefic în contracararea delincvenţei. Sportul are o contribuţie importantă la coeziunea economică şi socială, precum şi la formarea unor societăţi mai bine integrate şi sprijină dialogul intercultural prin oferirea de oportunităţi de interacţiune într-un mediu inclusiv şi deschis. Activităţile cu caracter sportiv creează un mediu de comunicare social, prin care valorile specifice unei societăţi democratice - drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, incluziune socială, combaterea rasismului şi a violenţei, echitate, integritate, transparenţă, competiţie corectă - pot fi împărtăşite într-un cadru de interacţiune care favorizează înţelegerea şi adoptarea acestor valori. Importanţa sportului comunitar de masă datorită caracterului divers şi a impactului pozitiv asupra populaţiei nu poate fi supraestimat.
        *28) Ibid.

        În România, se înregistrează un nivel scăzut al activităţii fizice şi a activităţilor sportive de masă la nivel de frecvenţă şi practică constantă: conform Eurobarometrului 472 pentru Sport şi Activităţi Fizice*29), 61% dintre cetăţenii europeni afirmă faptul că merg pe jos cel puţin 10 minute pe zi, în timp ce 15% dintre aceştia au menţionat că nu se angajează în activităţi fizice sau mers pe jos minim 10 minute pe săptămână. Sedentarismul reprezintă principalul impediment în desfăşurarea activităţilor fizice, din cauza locului de muncă, a stilului de viaţă sau a diferitelor afecţiuni. Astfel, 69% dintre cetăţenii europeni au afirmat că stau la birou între 2.5 şi 8.5 ore, 12% au menţionat că petrec peste 8.5 ore la birou sau pe scaun şi doar 16% dintre respondenţi au menţionat că stau mai puţin de 2.5 ore. În perioada 2018-2019, populaţia totală a României s-a raportat la 19,414,458 de persoane, dintre care 48.9% persoane de gen masculin cu o medie de vârstă de 71.9 ani, şi 51.1% persoane de gen feminin cu o medie de vârstă de 79.5 ani. Din totalul populaţiei, 37% prezintă un comportament sedentar, 18% desfăşoară activităţi fizice uşoare şi doar 5% din populaţie desfăşoară activităţi fizice moderate spre intense. Acest lucru reiese din predispoziţia indivizilor la obezitate şi la rata peste media Uniunii Europene de persoane în risc de pre-obezitate.
        *29) https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports-and-physical-activity.pdf

        Din perspectiva locului în care indivizii practică sport, conform aceluiaşi Euro barometru, 40% dintre respondenţi desfăşoară activităţi fizice preponderent în aer liber şi în parcuri, 32% dintre respondenţi practică sportul acasă cu sau fără echipamente sportive şi 23% dintre respondenţi au menţionat că plimbările dintre diferite locuri de interes magazine/unitate de învăţământ /muncă reprezintă momentul în care aceştia desfăşoară activităţi fizice.
        Astfel, se poate observa un pattern de a desfăşura activităţi fizice sportive pe cont propriu, într-un mediul familiar şi fără prea multe implicaţii financiare, mai ales că doar 15% şi respectiv 13% dintre respondenţi au menţionat că realizează activităţi fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive de drept public/privat.
        Principalele bariere identificate de respondenţi în calea practicării de activităţi fizice şi sport au fost identificate ca fiind lipsa timpului, motivaţiei şi a posibilităţilor de a desfăşura sport 50% dintre respondenţi şi lipsa bazei materiale sportive adecvate 13%.
        Conform Organizaţie Mondiale a Sănătăţii orice activitate fizică efectuată în mod regulat şi în cantitate adecvată îmbunătăţeşte funcţiile musculare şi cardio-respiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân şi cancer de colon şi depresie; reduce riscul de căderi, precum şi de fracturi şi este fundamentală pentru echilibrul energetic şi controlul greutăţii - dezvoltarea bazei materiale sportive necesare, adecvate şi diverse, creşterea semnificativă a oportunităţilor de a practica sport ca activitate fizică, diversificarea tipurilor şi modalităţilor de practicare regulată a sportului sau activităţii fizice precum şi creşterea nivelului de conştientizare la nivelul populaţiei a importanţei unei vieţi active practică regulată a activităţii fizice/sportului - sunt elemente fără de care transformarea trendului actual negativ într-unul pozitiv va fi dificil de realizat.

    Sport în educaţie - unităţi de învăţământ
        Integrarea corectă a sportului în educaţie reprezintă o condiţie esenţială în dezvoltarea armonioasă a tinerilor şi viitorilor adulţi. Conştientizarea şi promovarea importanţe sportului şi a activităţii fizice, a poziţiei pe care o ocupă în sistemul educaţional, a funcţiei şi rolului său - educaţiei pentru sănătate, valori promovate, formarea caracterului, dezvoltarea fizică şi psihică echilibrată, funcţia de socializare şi dezvoltarea spiritului comunitar - este prioritară în contextul prezent.
        Înţelegerea corectă a rolului jucat de sport în formarea individului trebuie să se reflecte în politici, programe, acţiuni şi măsuri strategice menite să elimine principalele probleme şi provocări identificate în zona sportului în educaţie - minimizarea importanţei sportului, lipsa bazei materiale sportive adecvate, metodologie, curriculă şi organizare a orelor de sport şi educaţie fizică deconectate de standardele din domeniu, participare scăzută a elevilor la aceste ore, resurse limitate pentru susţinerea activităţilor extra-curriculare cu caracter sportiv etc.
        Rolul social al sportului nu poate fi subestimat - sportul are un impact major în special în mediile sociale defavorizate - sunt necesare politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilităţi materiale reduse la sport.
        Prin rolul pe care îl deţine în educaţia în context formal şi în context informal, sportul contribuie la îmbogăţirea capitalului uman la nivel european. Valorile transmise prin intermediul sportului ajută la dezvoltarea cunoştinţelor, a motivaţiei, aptitudinilor şi a pregătirii pentru efortul individual. Timpul petrecut în practicarea activităţilor sportive la unităţile de învăţământ şi la facultate produce efecte benefice pentru sănătate şi educaţie, efecte care trebuie să fie consolidate*30)
        *30) Cartea Albă privind sportul, Comisia europeană, 2007, online: https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RQ/TXT/?uri=celex%3A52007DC0391

        România este o ţară cu un grad mare de sărăcie în rândul copiilor şi de aceea atenţia în aceasta zonă este esenţială. Este importanta reducerea excluziunii sociale prin sport, prin facilitarea echipamentelor adecvate pentru prevenirea accidentărilor, pentru elevii cu dizabilităţi şi prin crearea unui mediu sigur pentru desfăşurarea activităţilor fizice. Acest lucru implică în acelaşi timp şi toleranţă 0 la hărţuirea fizică, verbală, sexuală a elevilor.
        Din perspectiva sportului în educaţie, accentul cade în primul rând pe zona bazei materiale sportive, dezvoltarea sălilor de sport, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, crearea unui mediu sigur în care elevii pot practica diferite sporturi, atât în interior cât şi în exterior. Rolul sportului şi a activităţii fizice în educaţie nu trebuie subestimat - creşterea oportunităţilor de a practica sport de către elevi, dezvoltarea unei baze materiale sportive care să reflecte diversitatea de opţiuni privind practicarea sportului, precum şi creşterea accesului categoriilor sociale defavorizate în practicarea de activităţi sportive în cadrul sistemului educaţional reprezintă priorităţi majore.
        Este importantă diversitatea sporturilor practicate, tocmai pentru a face activităţile fizice atractive pentru elevi. La fel, numărul de ore de sport pe săptămână este un element important, corelat cu activităţile efective ce se vor desfăşura în intervalul respectiv programa şcolară.
        Profesorii de educaţie fizică şi sport reprezintă un alt punct cheie de interes, deoarece nivelul lor de calificare, implicare şi experienţă are un efect major în nivelul de implicare a tinerilor în activităţile sportive - atât pe durata şcolii, dar şi cu privire la posibilitatea de a practica sporturi de performanţă.
        Calitatea antrenorilor/profesorilor de educaţie fizică şi sport trebuie menţinută prin verificări constante, dezvoltare profesională continuă şi prin stimularea introducerii unei arii variate de sporturi pe durata educaţiei formale unitate de învăţământ, sporturi şi activităţi de recreere diverse creşterea apetitului pentru sport.
        Măsurarea şi monitorizarea nivelului de participare a elevilor în activităţile sportive în mod real, împreună cu stimularea pe scara largă a activităţilor extra-curriculare de sport, reprezintă un element cheie în asigurarea unui grad ridicat de calitate şi creşterea participării ex. posibile colaborări dintre şcoli şi cluburi sportive de drept public/privat, precum şi organizarea de competiţii sportive între şcoli.
        Un pas important în promovarea sportului în şcoli şi creşterea interesului faţă de sport ţine şi de finanţarea de Grant-uri şi cercetări corelate cu activităţile sportive în şcoli, care pot susţine viitorii sportivi de performanţă, dar şi finanţarea unor competiţii sportive care să conducă la conştientizarea importanţei practicării sportului pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor.
        Conform OMS, copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani ar trebui să desfăşoare cel puţin 60 de minute de activităţi fizice pe zi, cel puţin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea muşchilor şi a coordonării locomotorii.
        În schimb, doar 23% dintre copii şi adolescenţi desfăşoară suficiente activităţi fizice moderate şi intense*31), lucru care a dus la creşterea numărului de copiii cu creşteri dizarmonice din cauza greutăţii şi a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezităţii şi obezităţii. Conform raportului naţional din perioada 2018-2019, dezvoltarea dizarmonică a elevilor din cauza problemelor de greutate este semnificativ mai ridicată, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din cauza altor motive probleme de sănătate, condiţii de trai.
        *31) România: Phisical Activity Facrsheet 2018: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/382577/romama- eng.pdf

        Din perspectiva sporturilor practicate, atât în cadrul învăţământului primar cât şi secundar se practică preponderent atletismul, gimnastica şi jocurile*32) de natură să dezvolte abilităţile locomotorii şi de coordonare ale elevilor, însă curriculumul naţional nu oferă alternativa unor activităţi opţionale pentru activităţile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante.
        *32) Educaţia fizică şi Sportul în Şcolile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF

        Astfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile şi activităţile clasice desfăşurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanţă pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât şi din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă limitată.
        În anul 2019 a fost înregistrat un total de 7001 de unităţi de învăţământ, dintre care 3884 în mediul urban şi 3117 în mediul rural. Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 8244 de unităţi şcolare, numărul acestora a scăzut cu 1243 de unităţi în intervalul 2009-2019, atât pentru mediul rural, cât şi pentru mediul urban. Din perspectiva bazei materiale sportive, în cadrul şcolilor se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot şi a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unităţile de învăţământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unităţi înregistrate în 2019, doar 5577 au avut la dispoziţie terenuri de sport, 4851 au beneficiat de săli de gimnastică şi 52 de unităţi au avut bazine sportive.
        În momentul de faţă este importantă promovarea mesajului legat de importanţa sportului şi a educaţiei pentru sănătate, iar investiţiile financiare şi non-financiare sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea acestei discipline.
        Investiţiile în modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive şcolare reprezintă un alt element cheie pentru asigurarea practicării sportului într-un mediu sigur, alături de creşterea calităţii profesorilor de educaţie fizică şi sport, mai ales în mediul rural şi prin oferirea unor programe clare pentru dezvoltarea profesională continuă. Pentru acest lucru sunt necesare politici clare de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilităţi materiale reduse, la activităţile sportive.
        Educaţia pentru sănătate şi activităţile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate şi promovate pentru a susţine educaţia despre nutriţie, incluziunea socială, dar şi pentru a creşte aria de sporturi practicate în şcoli, lucru ce poate creşte atractivitatea tinerilor faţă de activităţile fizice. La fel, este necesară monitorizarea şi raportarea reală a calificărilor profesorilor de educaţie fizică şi sport, a creşterii resursei umane, dar şi o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport, pentru a putea creşte calitatea acestora.

    Sport de performanţă
        Practicarea unui sport de performanţă reprezintă expresia cea mai înaltă a unor valori umane: competiţie, anduranţă, depăşire de sine, rezilienţă, integritate, putere, cooperare. Pentru a ajunge la cel mai înalt nivel de performanţă, este nevoie de un sistem care să creeze condiţiile optime în care sportivii pot fi iniţiaţi, se pot antrena şi practica sportul ales în cele mai bune condiţii. Rezultatele sportivilor de performanţă sunt consecinţele unei alegeri conştiente în a urmări o astfel de carieră şi a unei investiţii de ani de muncă şi pregătire pentru a reprezenta echipa, clubul, comunitatea sau ţara. În acest context, sportul de performanţă reprezintă o expresie a unui proces continuu de dezvoltare a caracterului şi personalităţii individului.
        Este necesară dezvoltarea unui sistem de management performant, a unui cadru adecvat de dezvoltare a atleţilor, care să susţină talentul şi abilităţile naturale şi să le permită să îşi atingă potenţialul maxim.
        Rolul managementul sportului de performanţă este minimizat: sistemul actual este construit pe principii şi mecanisme care nu ţin cont de specificul sportului de performanţă actual sportul a devenit o ştiinţă, alocările de resurse nu sunt corelate cu performanţa, coordonarea activităţilor este deficientă, nu există o viziune de dezvoltare pe termen lung.
        Este necesară transformarea sistemului actual de funcţionare într-unul centrat în jurul conceptului de "performance management", care implică o capacitate şi competenţă managerială ridicată în toate zonele sportului de performanţă: previzionare, planificare, alocare de resurse, implementare, evaluare şi monitorizare, control, coordonare. Existenţa unui sistem modern de management a sportului de performanţă este condiţia necesară pentru a oferi atleţilor cât mai multe şanse de a-şi atinge potenţialul existent şi a valoriza tradiţia de excelenţă sportivă de care se bucură România. Un sistem de "performance management" managementul performantei în sport include şi o componentă specifică axată pe dezvoltarea carierei active a sportivilor, menţinerea şi integrarea în sistem a acestora odată ce cariera activă s-a încheiat, pentru a beneficia de know-how-ul şi expertiza acumulată pe parcursul activităţii.
        E necesară eliminarea fragmentări instituţionale existente, integrarea eforturile tuturor actorilor instituţionali pentru a contribui în mod complementar, participativ la creşterea performanţei în sport. Colaborarea, participarea actorilor cointeresaţi, transparenţa, predictibilitatea, utilizarea de principii de bună guvernanţă şi management reprezintă elemente cheie ale unui sistem de sport de performanţă modern.
        În acest context, cadrul legal şi instituţional, baza materială sportivă existentă, mecanismele de alocare a resurselor, programele şi politicile care sprijină activitatea sportivă de performanţă, trebuie să urmărească obiectivele de performanţă stabilite şi să susţină activ atingerea lor. Managementul activităţilor sportive este o ramură a ştiinţei managementului şi baza pe care trebuie construit un sistem modern de sport de performanţă.
        Performanţa unui sistem naţional sportiv se măsoară în final în rezultatele obţinute de elitele sportive la cele mai importante competiţii internaţionale. Din perspectiva performanţelor la jocurile olimpice de vară, se poate observa un trend descendent în obţinerea medaliilor şi în participarea activă la jocurile olimpice. România şi-a atins potenţialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reuşit performanţa câştigării unui total de 53 de medalii, din care 20 de aur. În cadrul Jocurilor Olimpice organizate la Tokyo 2020, România a cucerit 4 medalii, din care o medalie de aur la canotaj şi 3 medalii de argint pentru canotaj şi scrimă. Comparativ cu anul de referinţă 2000, scăderea performanţei olimpice este semnificativă 83%: de la un total de 24 de medalii la 4. Lipsa de intervenţie în a stopa şi inversa acest trend reprezintă un pericol strategic major pentru sportul de performanţă românesc, iar adoptarea unui management performant în domeniul sportului devine o prioritate zero la nivel naţional.
        Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului. Ministerul Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mişcarea sportivă pe teritoriul naţional, însă nu este singura cu atribuţii directe în domeniul sportului.
        În subordinea MSp, se află 41 de direcţii judeţene de sport, respectiv Direcţia pentru Sport a Municipiului Bucureşti, 48 de cluburi sportive de drept public, 11 Complexuri Sportive Naţionale, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi Muzeul Sportului.
        Sub autoritatea MSp activează peste 70 de federaţii naţionale, inclusiv Comitetul Naţional Paralimpic, de asemenea, MSp colaborează cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Potrivit legii, MSp "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului."
        Pe fondul reglementărilor existente, coroborate cu natura trans-sectorială a sportului, coordonarea şi managementul sunt extrem de dificile, în contextul în care capacitatea managerial-administrativă în general în România este redusă - într-un cadru legal- instituţional în care cel puţin 7 ministere MSp, ME, MS*33), MAI, MApN, MDLPA, MT alături de alte entităţi centrale COSR sunt implicate în acest sector atât la nivel de alocări financiare, cât şi în privinţa coordonării activităţii. Asistăm la un nivel ridicat de complexitate, care conduce la deficienţe de funcţionare şi capacitate redusă de coordonare integrată a politicilor din domeniu.
        *33) MSP2=Ministerul Sănătăţii

        În România există 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică care ar trebui să fie coordonate şi manageriate coerent, integrat, astfel încât să conducă spre dezvoltarea şi promovarea sportului.

    Performanţa sportivă
        Din perspectiva performanţelor sportive şi conform datelor obţinute din partea Ministerului Apărării Naţionale, în 2010 s-au obţinut 209 medalii naţionale şi 69 de medalii internaţionale, comparativ cu anul 2020 unde s-au obţinut 541 de medalii naţionale şi 58 de medalii internaţionale. Astfel se poate observa un trend în scădere din perspectiva performanţelor sportive din cadrul competiţiilor internaţionale.
        Cele mai mult medalii s-au obţinut în perioada 2018-2019, şi anume 349, respectiv 354 de medalii naţionale, în 2018, şi 116, respectiv 138 de medalii internaţionale în 2019.
        Din perspectiva bugetului alocat în perioada 2012-2020, putem observa un trend în creştere pentru dezvoltarea bazei materiale sportive. În 2020, s-au alocat cu 68,956,000 lei mai mult, în comparaţie cu anul de referinţă 2012.
        Creşterea substanţială a bugetului alocat activităţilor sportive şi dezvoltării bazei materiale sportive din ultimii trei ani 2018-2020 ar fi trebuit să se reflecte într-o creştere unitară a numărului de baze sportive, însă conform graficului 6, în anul 2020 şi 2021 au fost cele mai mici investiţii.
        De asemenea, observăm scăderi semnificative în Gimnastică - ultimele medalii în 2012 - 2 - comparativ cu 10 cu doar 8 ani în urmă 2004 şi în Atletism, unde am obţinut constant medalii până în 2008.
        Alături de trend-ul descendent în câştigarea medaliilor, se poate observa şi o scădere în numărul sportivilor care participă la Jocurile Olimpice de Vară.
        România şi-a atins potenţialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reuşit performanţa câştigării a unui total de 53 de medalii, dintre care 20 de aur.
        În cadrul Jocurilor Olimpice organizate la Tokyo 2020, România a cucerit 4 medalii, dintre care o medalie de aur la canotaj şi 3 medalii de argint pentru canotaj şi scrimă.
        Comparativ cu anul de referinţă 2000 scăderea performanţei olimpice este semnificativă 83%, de la un total de 24 de medalii la 4.
        Declinul în performanţă la nivelul sporturilor olimpice se poate observa mai clar atunci când este comparat cu rezultatele obţinute la sporturile neolimpice:
    1. performanţă aproximativ constantă şi apreciabilă, cu creşteri punctuale la nivelul unor ani 2002, 2012, 2016, 2018, în aria sporturilor neolimpice la campionatele mondiale de seniori, cu valori apropiate de 50 de medalii, respectiv anii menţionaţi anterior cu performanţe deosebite - 2012 cu aproape 250 de medalii;
    2. probele neolimpice de arte marţiale au cunoscut o "explozie", cu rezultate care depăşesc constant 200 de medalii anual şi vârfuri de performanţă în 2009-2012 şi 2019 peste 300 de medalii/an. Această evoluţie se datorează particularităţilor de stiluri competiţionale la nivelul artelor marţiale - artele marţiale sunt o ramură extrem de dinamică, într-o continuă evoluţie, nu doar la nivelul reglementărilor privind sportul, cât şi la nivel de probe noi de concurs introduse. În contrast cu sporturile olimpice, unde introducerea unor noi sporturi are o dinamică relativ redusă numărul sporturilor variază datorită opţiunii ţării gazdă, începând cu 2014, de a introduce sporturi specifice pentru ediţia respectivă, în sfera artelor marţiale în 2010 existau peste 3500 de stiluri, fapt care se traduce într-un număr la fel de ridicat de foruri internaţionale. Atât stilurile, probele de concurs, cât şi forurile internaţionale sunt în dezvoltare/creştere continuă, fapt care explică numărul semnificativ mai mare de medalii şi oferă un "avantaj competitiv" comparativ cu sporturile olimpice.


    3.3. Analiza SWOT Sport în comunitate

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Puncte tari       │Puncte slabe       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• Existenţa       │                   │
│infrastructurii   │                   │
│urbane care       │                   │
│facilitează       │• Bază materială   │
│sportul comunitar;│sportivă           │
│• Numărul         │deficitară;        │
│instituţiilor cu  │• Lipsa unei       │
│atribuţii în sport│coordonări la nivel│
│este ridicat,     │instituţional;     │
│indicând          │• Lipsa bazei      │
│implicarea        │materiale sportive │
│multidisciplinară;│pentru sporturi    │
│• Organizarea la  │diverse, pentru    │
│nivel naţional a  │care există        │
│evenimentelor     │atractivitate;     │
│sportive;         │• Lipsa promovării │
│• Existenţa unor  │sportului ca       │
│programe naţionale│activitate         │
│destinate         │principală pentru  │
│promovării        │dezvoltarea unui   │
│stilului de viaţă │stil de viaţă      │
│sănătos;          │sănătos;           │
│• Apetit ridicat  │• Voluntariat      │
│pentru practicarea│limitat în sport;  │
│sportului şi a    │• Lipsa            │
│activităţii fizice│reprezentativităţii│
│de către toate    │persoanelor        │
│categoriile       │vulnerabile în     │
│sociale           │sport femei,       │
│• Existenţa unui  │persoane vârstnice;│
│grad ridicat de   │• Sportul nu este  │
│deschidere a      │considerat o       │
│actorilor         │prioritate la nivel│
│instituţionali    │guvernamental;     │
│autorităţi locale,│• Cetăţenii nu iau │
│instituţii        │în considerare     │
│centrale, ong-uri,│importanţa         │
│sector privat,    │dezvoltării unui   │
│universităţi      │stil de viaţă      │
│pentru dezvoltarea│sănătos;           │
│şi valorificarea  │                   │
│sportului pe toate│                   │
│palierele         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Oportunităţi      │Ameninţări         │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• Deschiderea spre│                   │
│organizarea       │                   │
│evenimentelor     │• Creşterea ratei  │
│sportive naţionale│mortalităţii din   │
│şi internaţionale;│cauza efectelor    │
│• Investiţii în   │negative de        │
│baza materială    │sănătate produse de│
│sportivă de       │sedentarism;       │
│transport în comun│• Creşte rata de   │
│şi metode         │obezitate la nivel │
│alternative de    │naţional;          │
│mobilitate;       │• Scade calitatea  │
│• Dezvoltare      │vieţii;            │
│economică datorită│• Demografie       │
│evenimentelor     │negativă şi        │
│sportive;         │natalitate scăzută;│
│• Oportunităţi de │• Marginalizarea   │
│finanţare pentru  │grupurilor         │
│baza materială    │vulnerabile;       │
│sportivă prin     │• Pierderea        │
│fonduri europene; │potenţialelor      │
│• Creşte speranţa │beneficii economice│
│de viaţă odată cu │obţinute din sport;│
│adoptarea unui    │                   │
│stil de viaţă     │                   │
│sănătos;          │                   │
└──────────────────┴───────────────────┘

        Sport în educaţie - unităţi de învăţământ

┌─────────────────────┬────────────────┐
│Puncte tari          │Puncte slabe    │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• Interes de         │                │
│dezvoltare a bazei   │                │
│materiale sportive   │                │
│şcolare în           │                │
│conformitate cu      │• Bazei         │
│art.112 din Legea nr.│materială       │
│1/2011, cu           │şcolară sportivă│
│modificările şi      │deficitară;     │
│completările         │• Număr         │
│ulterioare;          │insuficient de  │
│• Facilitarea        │profesori de    │
│accesului cluburilor │educaţie fizică │
│de drept public/     │şi sport;       │
│privat la baza       │• Lipsa unei    │
│materială sportivă   │corelări clare  │
│şcolară, în afara    │ale acţiunilor  │
│orelor de utilizare  │Ministerului    │
│didactică, fapt ce   │Sportului şi    │
│presupune că         │Ministerului    │
│unităţile de         │Educaţiei;      │
│învăţământ au bază   │• Lipsa bazei   │
│materială sportivă   │materiale pentru│
│şcolară suficient de │sporturi        │
│dezvoltată;          │diverse, pentru │
│• Interes crescut din│care există     │
│partea părinţilor şi │atractivitate;  │
│a elevilor de a      │• Acces limitat │
│practica sport       │pentru          │
│indicat de           │persoanele din  │
│insuficienţa bazei   │mediul rural la │
│materiale            │facilităţi      │
│sportive şcolare     │sportive;       │
│• Programe şi        │• Evaluarea     │
│politici naţionale de│abilităţilor    │
│sport – Programul    │sportive este   │
│Naţional „Educaţie   │realizată       │
│pentru sănătate în   │formal, cu      │
│şcoala românească”,  │impact redus;   │
│care au crescut      │                │
│participarea activă  │                │
│dincolo de orele de  │                │
│educaţie fizică şi   │                │
│sport a elevilor     │                │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Oportunităţi         │Ameninţări      │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• O generaţie mai    │                │
│sănătoasă;           │                │
│• Reducerea          │                │
│discrepanţelor dintre│                │
│mediul rural şi cel  │                │
│urban;               │                │
│• Potenţial de       │• Creşterea     │
│dezvoltare de        │analfabetismului│
│parteneriate între   │sportiv în      │
│autorităţile locale  │şcoli;          │
│şi comunitate pentru │• Creşterea     │
│finanţarea           │obezităţii în   │
│activităţilor        │rândul copiilor;│
│sportive pentru copii│• Creşterea     │
│şi juniori;          │nivelului de    │
│• Oportunităţi de    │boli            │
│finanţare pentru bază│cardiovasculare │
│materială sportivă   │şi de alte      │
│prin fonduri         │tipuri asociate │
│europene;            │obezităţii      │
│• Programul Erasmus+ │timpurie în     │
│în domeniul          │rândul copiilor;│
│sportului;           │                │
│• Revigorarea        │                │
│competiţiilor şcolare│                │
│şi universitare;     │                │
│• Digitalizare       │                │
│inovativă în sport;  │                │
└─────────────────────┴────────────────┘

        Sport de performanţă

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Puncte tari         │Puncte slabe     │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │• Bază materială │
│                    │sportivă         │
│                    │deficitară,      │
│                    │subutilizată,    │
│                    │neadaptată la    │
│                    │nevoile reale în │
│                    │funcţie de în    │
│                    │sportul de       │
│                    │performanţă;     │
│                    │• Număr          │
│                    │insuficient de   │
│                    │săli de          │
│                    │antrenament      │
│                    │pentru sporturi  │
│                    │olimpice;        │
│                    │• Nediferenţiere │
│• Existenţa         │dintre jocurile  │
│tradiţiei în sport; │olimpice şi cele │
│• Existenţa şi      │neolimpice;      │
│organizarea         │• Rolurile       │
│competiţiilor       │cluburilor       │
│sportive atât       │sportive de drept│
│naţionale cât şi    │public/privat nu │
│internaţionale;     │sunt clar        │
│• Existenţa unui    │definite;        │
│număr ridicat de    │• Lipsa resursei │
│Federaţii Sportive  │umane antrenori, │
│Naţionale, Cluburi  │echipe de suport;│
│Sportive de drept   │• Lipsa unor     │
│public/privat,      │structuri clare  │
│Complexuri Sportive,│de susţinere a   │
│Direcţii Judeţene   │atleţilor şi     │
│pentru Sport        │antrenorilor la  │
│• Existenţa unor    │final de carieră;│
│atleţi de elită     │• Bază materială │
│recunoscuţi la nivel│sportivă         │
│mondial;            │insuficientă     │
│• Existenţa unui    │pentru atleţii cu│
│cadru legal special │dizabilităţi;    │
│pentru atleţii de   │• Finanţarea     │
│înaltă performanţă; │sportului de     │
│• Existenţa         │performanţă este │
│entităţilor pentru  │deficitară;      │
│pregătirea specială │• Număr          │
│a atleţilor cu      │insuficient de   │
│dizabilităţi;       │medici sportivi; │
│                    │• Lipsa          │
│                    │actualizării     │
│                    │cadrului legal   │
│                    │sportiv;         │
│                    │• Management     │
│                    │deficitar al     │
│                    │sportului de     │
│                    │performanţă;     │
│                    │• Aparatură şi   │
│                    │echipamente      │
│                    │învechite;       │
│                    │• Număr redus de │
│                    │competiţii       │
│                    │naţionale şi     │
│                    │internaţionale   │
│                    │pentru atleţii cu│
│                    │dizabilităţi;    │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Oportunităţi        │Ameninţări       │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• Prioritizarea unui│• Evoluţie       │
│pachet de sporturi  │negativă de      │
│Olimpice şi         │participare la   │
│Paralimpice pentru  │jocurile         │
│maximizarea şanselor│olimpice;        │
│de câştigare a      │• Nerecunoaşterea│
│medaliilor;         │României ca ţară │
│• Oportunităţi de   │concurenţială la │
│finanţare pentru    │Jocurile Olimpice│
│bază materială      │şi               │
│sportivă prin       │Paralimpice;     │
│fonduri europene;   │• Incapacitate de│
│• Sponsorizarea     │atracţie a       │
│atleţilor de elită  │fondurilor       │
│de către entităţi   │nerambursabile   │
│private;            │sau din alte     │
│• Absorbţia         │părţi;           │
│sportivilor din     │• Activităţi     │
│categorii           │negative: dopaj, │
│minoritare;         │violenţe,        │
│• Creşterea mândriei│corupţie, pariuri│
│naţionale;          │ilegale;         │
└────────────────────┴─────────────────┘


    3.4. Analiza PESTLE
        Analiza PESTLE are în vedere factorii externi, de regulă generaţi de mediul politic, economic, social, tehnologic, legislativ şi de mediu. Aceştia pot avea multiple efectele acestora asupra activităţii MSP şi a procesului de dezvoltare şi implementare a strategiei, influenţând atât capacitatea instituţională de planificare şi implementare cât şi managementul operaţional. Scopul analizei PESTLE este de a oferi o perspectivă realistă asupra factorilor externi care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea pe termen scurt şi mediu în funcţie de dinamica acestor factori.

┌──────────────────────────────────────┐
│Influenţa factorilor politici         │
├─────────────┬────────────────────────┤
│Factor de    │Impactul asupra         │
│influenţă    │activităţii             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Schimbările de ordin    │
│             │politic pot afecta      │
│             │proiectele în derulare  │
│             │sau proiectele propuse  │
│             │prin înlocuirea,        │
│             │amânarea sau modificarea│
│             │lor. De asemenea,       │
│             │instabilitatea politică │
│             │precum şi schimbarea    │
│             │configuraţiei           │
│             │guvernamentale          │
│             │reprezintă un risc major│
│             │pentru finalizarea      │
│             │procesului de           │
│             │planificare strategică  │
│             │şi ulterior faza de     │
│             │operaţionalizare şi     │
│             │implementare, care      │
│             │presupun un efort pe    │
│             │termen mediu şi lung cu │
│             │un sprijin politic      │
│             │constant şi susţinut.   │
│Schimbările  │Reconfigurarea coaliţiei│
│de ordin     │de guvernare în         │
│politic      │noiembrie 2021 este un  │
│             │exemplu în acest sens – │
│             │în acest caz această    │
│             │reconfigurare a produs  │
│             │un hiatus de aproximativ│
│             │60 zile în activitatea  │
│             │ministerului.           │
│             │Există şi un scenariu de│
│             │”externalităţi pozitive”│
│             │produse de schimbările  │
│             │politice la nivel       │
│             │central - actualizarea  │
│             │anumitor acţiuni, măsuri│
│             │şi proiecte existente şi│
│             │deschiderea unor        │
│             │oportunităţi noi de     │
│             │sprijin în principal    │
│             │financiar fie pentru    │
│             │proiecte existente sau  │
│             │propuse care nu au o    │
│             │sursă de finanţare      │
│             │stabilită fie pentru    │
│             │proiecte noi.           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Noul cadru financiar la │
│             │nivelul UE prevede linii│
│             │şi instrumente noi de   │
│             │finanţare - este        │
│             │importantă corelarea    │
│             │obiectivelor, măsurilor,│
│             │acţiunilor şi în final  │
│Oportunităţi/│proiectelor reieşite din│
│incertitudini│procesul de planificare │
│legate de    │strategică cu           │
│priorităţile │oportunităţile existente│
│de finanţare │şi cu informaţiile      │
│ale noului   │disponibile legate de   │
│cadru        │cadrul de finanţare în  │
│financiar al │special Programele      │
│Uniunii      │Operaţionale.           │
│Europene     │Flexibilizarea          │
│pentru       │componentei operaţionale│
│perioada     │a strategiei permite    │
│2021-2027.   │adaptarea procesului de │
│             │implementare la         │
│             │eventualele modificări  │
│             │survenite în zona       │
│             │programelor cu finanţare│
│             │europeană sau a         │
│             │modificărilor survenite │
│             │în construcţia bugetară.│
├─────────────┴────────────────────────┤
│Schimbările politice ce pot rezulta ca│
│urmare fie a unui proces electoral,   │
│fie generate de o criză politică, pot │
│conduce la inconsecvenţă în           │
│implementarea obiectivelor existente  │
│la momentul respectiv la nivelul      │
│instituţiilor implicat atât MSp, cât  │
│şi restul cointeresatilor             │
│instituţionali implicaţi în proces,   │
│rezultând un risc de repoziţionare cu │
│privire la angajamentele asumate      │
│anterior privind Strategia naţională  │
│pentru sport.                         │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Influenţa factorilor economici        │
├──────────────┬───────────────────────┤
│Factor de     │Impactul asupra        │
│influenţă     │activităţii            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Evoluţii      │                       │
│economice de  │                       │
│la nivel      │                       │
│naţional şi   │Fluctuaţia veniturilor │
│internaţional │şi cheltuielilor       │
│şi            │bugetului de stat şi   │
│incertitudini │eventuala diminuare a  │
│legate de     │veniturilor la bugetul │
│durata şi     │de stat pot avea un    │
│efectele      │impact direct negativ  │
│crizei        │asupra alocărilor către│
│economice şi  │bugetele ministerelor  │
│crizei        │şi a programelor care  │
│energetice    │urmează a fi finanţate │
│generate de   │                       │
│Războiul din  │                       │
│Ucraina       │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Diminuarea puterii de  │
│              │cumpărare şi creşteri  │
│              │ale preţurilor         │
│Presiuni      │bunurilor şi           │
│inflaţioniste │serviciilor pot afecta │
│              │valoarea finală a      │
│              │proiectelor            │
│              │implementate           │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Posibilitatea de       │
│              │accelerare a           │
│              │componentei            │
│              │operaţionale prin      │
│              │identificarea unor     │
│              │surse de finanţare     │
│              │suplimentare fie la    │
│Linii de      │nivel de fonduri UE,   │
│finanţare     │fie Programe           │
│europene      │Operaţionale cu o      │
│nerambursabile│componentă             │
│specifice     │complementară          │
│combaterii    │obiectivelor şi        │
│efectelor     │programelor stabilite  │
│generate de   │prin intermediul       │
│războiul din  │strategiei. Existenţa  │
│Ucraina       │unor linii de finanţare│
│              │specifice pentru       │
│              │combaterea efectelor   │
│              │generate de Războiul   │
│              │din Ucraina reprezintă │
│              │o oportunitate care ar │
│              │putea fi utilizată     │
│              │pentru multiplicarea   │
│              │surselor de finanţare  │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Scăderea semnificativă │
│              │a veniturilor provenite│
│              │din principalele surse │
│              │de taxare/impozitare,  │
│              │creşterea procentajului│
│              │de disponibilizări,    │
│              │creşterea ratei        │
│              │şomajului.             │
│              │Ţinând cont de situaţia│
│Posibilitatea │actuală riscul unor    │
│apariţiei unei│evenimente             │
│situaţii de   │imprevizibile cu impact│
│criză         │negativ este           │
│economică,    │semnificativ mai       │
│sanitară sau  │crescut comparativ cu  │
│militară      │perioada pre-pandemică │
│              │de luat în considerare │
│              │şi evoluţia la nivel   │
│              │european şi global.    │
│              │Dincolo de impactul    │
│              │economic, apar riscuri │
│              │privind posibilitatea  │
│              │reală de implementare a│
│              │anumitor măsuri sau    │
│              │programe stabilite.    │
├──────────────┴───────────────────────┤
│Componenta economică este esenţială   │
│pentru sprijinirea dimensiunii tactice│
│şi operaţionale a strategiei.         │
│Situaţiile complexe şi dificile,      │
│nemaiîntâlnite până acum, prezintă un │
│grad ridicat de incertitudine cu      │
│privire la sprijinul financiar        │
│necesar. Identificarea unor surse de  │
│finanţare alternative parteneriate,   │
│linii de finanţare specifice          │
│reprezintă măsuri care pot reduce     │
│impactul negativ al acestei situaţii  │
│de risc.                              │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Influenţa factorilor sociali          │
├─────────────┬────────────────────────┤
│Factor de    │Impactul asupra         │
│influenţă    │activităţii             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Potrivit Organizaţiei   │
│             │Internaţionale a        │
│             │Muncii*34) pandemia de  │
│             │COVID-19 încă are un    │
│Continuarea  │impact major asupra     │
│stării de    │tinerilor – lipsa       │
│incertitudine│oportunităţilor de a    │
│provocată de │practica activităţi     │
│pandemia     │fizice sau sport este   │
│COVID 19     │probabil să conducă la  │
│             │efecte negative şi de   │
│             │lungă durată asupra     │
│             │situaţiei lor economice,│
│             │a sănătăţii şi a stării │
│             │lor de bine.            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Analiza preliminară     │
│             │indică lipsa timpului   │
│             │50%, lipsa motivaţiei   │
│             │17% şi lipsa bazei      │
│             │materiale sportive 13%  │
│             │ca fiind cele mai des   │
│             │întâlnite bariere pentru│
│             │practicarea regulate a  │
│             │sportului. 12% dintre   │
│             │respondenţi spun că     │
│Accesul la   │existenţa unei          │
│sport a      │dizabilităţi îi         │
│categoriilor │împiedică să practice   │
│vulnerabile  │sport. Proiectele de    │
│             │dezvoltare a bazei      │
│             │materiale sportive      │
│             │destinate sportului     │
│             │trebuie gândite şi      │
│             │implementate ţinând cont│
│             │de aceşti factori -     │
│             │acces pentru toate      │
│             │categoriile cu          │
│             │focalizare pe categorii │
│             │marginalizate şi        │
│             │persoane cu dizabilităţi│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Nivelul de activitate   │
│             │fizică practicat de     │
│             │populaţie în general    │
│             │este foarte redus, cu   │
│             │implicaţii puternice la │
│             │nivelul sănătăţii -     │
│             │România înregistrează   │
│             │2017 printre cele mai   │
│             │ridicate procente din   │
│             │populaţie care nu       │
│             │practică deloc sport -  │
│             │63%, comparativ cu 46%  │
│             │media UE. 51% declară că│
│             │nu practică niciun fel  │
│             │de activităţi fizice,   │
│             │comparativ 35% media UE.│
│             │Analiza datelor indică  │
│             │un trend îngrijorător   │
│             │ascendent al pre-       │
│             │obezităţii România      │
│Nivelul redus│clasându-se peste media │
│de activitate│europeană şi obezităţii │
│fizică şi    │în rândul adulţilor din │
│impactul pe  │cauza lipsei            │
│termen lung  │atractivităţii faţă de  │
│             │activităţile fizice şi  │
│             │sport, dar şi din cauza │
│             │facilităţilor, bazei    │
│             │materiale sportive      │
│             │inadecvate la nivel     │
│             │local doar 17% din      │
│             │populaţia României      │
│             │practică sport în       │
│             │parcuri sau spaţii      │
│             │publice, comparativ cu  │
│             │40% media UE, cel mai   │
│             │comun loc fiind acasă,  │
│             │60% RO vs 32% media UE –│
│             │baza materială sportivă │
│             │adecvată la nivel local │
│             │este un factor important│
│             │în creşterea activităţii│
│             │fizice şi practicării   │
│             │sportului de către      │
│             │populaţie.              │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Componenta socială a sportului are o  │
│importanţă majoră, iar lipsa de       │
│oportunităţi în a practica activităţi │
│fizice sau sport, precum şi existenţa │
│unor bariere, pot produce efecte      │
│negative de durată pe termen lung, cu │
│implicaţii majore în integrarea       │
│profesională, nivel de sănătate şi    │
│performanţă economică.                │
└──────────────────────────────────────┘

        *34) Global report, Youth & COVID-19: Impacts on jobs, education, rights and mental well-being, 11 august 2020.

┌──────────────────────────────────────┐
│Influenţa factorilor tehnologici      │
├─────────────┬────────────────────────┤
│Factor de    │Impactul asupra         │
│influenţă    │activităţii             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Digitalizarea sistemului│
│             │administrativ poate     │
│             │contribui la creşterea  │
│             │capacităţii şi          │
│             │eficienţei              │
│             │administrative. Din     │
│             │perspectivă             │
│             │instituţională,         │
│             │adoptarea unor          │
│             │tehnologii şi servicii  │
│Transformarea│digitale, atât la       │
│digitală la  │nivelul relaţiei cu     │
│nivel        │mediul extern, cât şi în│
│instituţional│managementul intern, în │
│             │special privind         │
│             │monitorizarea           │
│             │componentei de sport de │
│             │performanţă, reprezintă │
│             │o oportunitate majoră,  │
│             │care poate contribui    │
│             │semnificativ la         │
│             │creşterea pe termen lung│
│             │a eficacităţii alocării │
│             │resurselor în această   │
│             │zonă                    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Accesul specialiştilor  │
│             │din domeniu în special  │
│             │antrenori, profesori de │
│             │educaţie fizică şi      │
│             │sport, dar şi manageri  │
│             │de federaţii la cele mai│
│             │noi metode şi           │
│             │instrumente de lucru    │
│             │antrenament, management │
│             │instituţional poate     │
│Utilizarea   │produce efecte pozitive │
│tehnologiilor│semnificative pe termen │
│moderne în   │lung                    │
│toate cele   │Noile tehnologii oferă  │
│trei domenii │posibilităţi multiple de│
│             │promovare a             │
│             │activităţilor sportive, │
│             │dar şi de dezvoltare a  │
│             │unor domenii noi        │
│             │e-sports care să crească│
│             │popularitatea sportului │
│             │în general, element     │
│             │catalizator pentru      │
│             │creşterea publicului    │
│             │care practică sau este  │
│             │conectat cu sportul     │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Componenta tehnologică este probabil  │
│principalul factor de schimbare la    │
│nivelul societăţii.                   │
│Transformarea digitală, atât la nivel │
│instituţional, cât şi în general este │
│inevitabilă, de aceea MSP ar trebui să│
│aibă un rol activ în acest proces     │
│urmărind să crească nivelul general de│
│capacitate managerială în desfăşurare │
│activităţilor.                        │
│De asemenea, noile tehnologii pot fi  │
│utilizate ca şi catalizatori pentru   │
│atragerea publicului tânăr în domeniul│
│sportului de masă. Oportunităţi       │
│privind specializarea resursei umane. │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Influenţa factorilor LEGALI & de mediu│
├───────────────┬──────────────────────┤
│Factor de      │Impactul asupra       │
│influenţă      │activităţii           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Actualul cadru legal  │
│               │prezintă o serie de   │
│               │sincope şi            │
│               │inadvertenţe care     │
│               │produc efecte negative│
│               │în cascadă –          │
│               │imposibilitatea       │
│               │finanţării prin surse │
│               │alternative a         │
│               │federaţiilor          │
│               │non-olimpice cu un rol│
│               │major în sportul de   │
│               │masă; suprapuneri     │
│               │privind atribuţiile   │
│Cadrul legal   │între diverşi actori  │
│existent nu    │instituţionali;       │
│este corelat cu│Adoptarea unei noi    │
│realităţile    │Legi a Sportului,     │
│existente      │ancorată în           │
│               │realităţile domeniului│
│               │din prezent şi care să│
│               │faciliteze alocarea   │
│               │judicioasă a          │
│               │resurselor pentru a   │
│               │atinge obiectivele    │
│               │urmărite pe toate cele│
│               │trei domenii Actuala  │
│               │Lege a Sportului şi   │
│               │legislaţia, în        │
│               │general, care         │
│               │limitează finanţările │
│               │publice şi private    │
│               │pentru entităţile     │
│               │sportive ameninţare   │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Caracterul            │
│               │trans-sectorial al    │
│               │sportului, coroborat  │
│               │cu numărul ridicat de │
│               │instituţii aflate în  │
│               │subordine, coordonare │
│               │sau colaborare cu MSp,│
│               │cadrul legal existent │
│               │precum, structura     │
│               │actuală a MSpşi       │
│               │resursa umană de      │
│               │specialitate          │
│               │disponibilă în prezent│
│               │conduc la o situaţie  │
│               │de supra-încărcare    │
│               │administrative        │
│               │overload -            │
│               │supraîncărcare        │
│               │administrativă care   │
│               │are implicaţii        │
│               │negative semnificative│
│               │privind principala    │
│Lipsa unor     │responsabilitate a MSP│
│criterii de    │- cea de a ghida şi   │
│bună guvernanţă│coordona la nivel     │
│în sport care  │strategic direcţia de │
│să ofere un    │dezvoltare a sportului│
│suport legal   │de performanţă.       │
│pentru un      │Această situaţia      │
│management     │produce deficienţe    │
│eficace al     │majore în managementul│
│domeniului     │resurselor la nivelul │
│               │sistemului şi se      │
│               │reflectă în situaţii  │
│               │precum: lipsa unor    │
│               │standarde clare de    │
│               │bună guvernanţă la    │
│               │nivelul structurilor  │
│               │sportive aflate în    │
│               │subordine sau spre    │
│               │care MSP direcţionează│
│               │resurse, lipsa unor   │
│               │mecanisme reale de    │
│               │control asupra modului│
│               │în care resursele     │
│               │financiare alocate şi │
│               │distribuite de MSP    │
│               │sunt utilizate,       │
│               │management deficitar  │
│               │la nivelul            │
│               │managementului bazelor│
│               │sportive destinate    │
│               │sportului de          │
│               │performanţă.          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Tranziţia spre o      │
│               │economie sustenabilă, │
│               │precum şi             │
│               │neutralitatea         │
│               │climatică, sunt       │
│               │obiective strategice  │
│               │la nivelul UE.        │
│               │Datorită caracterului │
│               │multi-dimensional, dar│
│               │şi interconectat al   │
│               │sportului, conectarea │
│               │dintre sport şi       │
│               │sustenabilitate este  │
│               │una naturală:         │
│               │utilizarea            │
│               │oportunităţilor de    │
│Conectarea     │finanţare existente   │
│sportului cu   │pentru a transforma   │
│elemente de    │baza materială        │
│sustenabilitate│sportivă existentă    │
│a mediului     │într-una cu impact    │
│               │zero asupra mediului  │
│               │complexe sportive,    │
│               │bazei materiale pentru│
│               │sportul de masa,      │
│               │conectarea sportului  │
│               │cu activităţi în      │
│               │natură sau care au o  │
│               │componentă            │
│               │eco-socială,          │
│               │utilizarea            │
│               │activităţilor fizice  │
│               │şi a sportului pentru │
│               │a încuraja modalităţi │
│               │sustenabile de        │
│               │mobilitate,           │
│               │interacţiune şi       │
│               │socializare.          │
├───────────────┴──────────────────────┤
│Cadrul legal existent trebuie să fie  │
│conectat la realităţile prezente şi la│
│evoluţiile viitoare din domeniu. De   │
│asemenea, el trebuie să reprezinte un │
│sprijin pentru practicarea            │
│activităţilor sportive indiferent de  │
│natura lor profesionist sau amatori – │
│în prezent, cadrul legal reprezintă o │
│barieră atât în funcţionarea MSp cât  │
│şi în evoluţia sportului românesc pe  │
│toate cele trei domenii.              │
└──────────────────────────────────────┘



    4. Viziune
        Viziunea de dezvoltare reprezintă o proiecţie dezirabilă, ambiţioasă, dar realistă, pe termen lung 15-20 de ani, referitoare la evoluţia domeniului sportiv în România. Ea este o expresie a idealului urmărit, conţine valorile şi principiile care definesc sportul şi este conectată cu scopul urmărit: de a transforma structural acest domeniu în România. Dincolo de rolul funcţional, viziunea are şi o funcţie catalizatoare asupra tuturor actorilor implicaţi în domeniu - de la sportivii de performanţă, actorii instituţionali, liderii politici, până la fiecare cetăţean care practică sport - şi trebuie să exprime ambiţiile, valorile şi idealurile cu care se identifică cei implicaţi în fenomenul sportiv.
        România va fi o naţiune sănătoasă, activă, cu o cultură sportivă şi performanţe recunoscute pe plan internaţional, o ţară în care sportivii reprezintă modele de urmat pentru viitoarele generaţii.
        Sportul şi activitatea fizică vor reprezenta componente semnificative ale vieţii cetăţenilor, parte integrantă a sistemului de educaţie, un indicator pentru calitatea vieţii.
        Actorii guvernamentali şi non guvernamentali vor forma un ecosistem sportiv integrat, performant, caracterizat de o cultură a colaborării, a voluntariatului şi a responsabilităţii sociale.

    5. Scenarii strategice de dezvoltare
        Scenariile strategice de dezvoltare au rolul de a integra, în mod sintetic, principalele trenduri observate pe baza analizei datelor empirice, într-o imagine coerentă de viitor care prefigurează principalele evoluţii, luând în considerare factorii din mediul extern care nu se află sub controlul instituţiei instituţiilor responsabile de procesul de implementare, dar care pot influenţa decisiv planul strategic. Pe baza analizei datelor empirice, sunt evidenţiate trei scenarii de dezvoltare

┌─────────┬────────────────────────────┐
│         │Domeniul sportului românesc │
│         │rămâne caracterizat de o    │
│         │fragmentare ridicată,       │
│         │relaţiile între majoritatea │
│         │actorilor cointeresaţi din  │
│         │sistem sunt caracterizate de│
│         │competiţie negativă şi lupte│
│         │interne pentru păstrarea    │
│         │poziţiei ocupate în prezent.│
│         │Investiţiile şi alocările de│
│         │resurse au un impact minor  │
│         │la nivel de performanţă, din│
│         │cauza problemelor           │
│         │structurale identificate –  │
│         │menţinerea sportului ca     │
│         │domeniu cu prioritate minimă│
│         │pentru decidenţii politici, │
│         │fragmentare instituţională, │
│         │suprapuneri de atribuţii şi │
│         │competenţe, bariere legale  │
│         │majore în desfăşurarea      │
│         │activităţilor cu caracter   │
│         │sportiv, lipsa              │
│         │oportunităţilor şi          │
│         │atractivităţii sportului la │
│         │nivelul populaţiei, cu      │
│         │implicaţiile specifice      │
│Scenariul│pentru sănătate, dezvoltare.│
│pesimist │În acest context, Strategia │
│         │naţională pentru sport va   │
│         │avea un impact redus –      │
│         │schimbările produse de      │
│         │implementarea strategiei nu │
│         │vor avea un caracter        │
│         │structural, în principal    │
│         │datorită nerezolvării celor │
│         │3 mari pericole strategice  │
│         │transversale. Pe termen     │
│         │mediu şi lung lipsa unor    │
│         │schimbări profunde va crea  │
│         │un sentiment de neîncredere │
│         │la nivelul sistemul şi va   │
│         │creşte rezistenţa la        │
│         │schimbare la iniţiative     │
│         │viitoare care vor încerca să│
│         │introducă reforme noi. La   │
│         │nivelul sportului de        │
│         │performanţă, rezultatele vor│
│         │depinde în principal de     │
│         │factori individuali talentul│
│         │şi abilităţile naturale ale │
│         │sportivilor, competenţele   │
│         │unor antrenori, contextul   │
│         │favorabil pentru anumite    │
│         │sporturi sau competiţii, dar│
│         │nu se va produce o schimbare│
│         │sistemică.                  │
├─────────┼────────────────────────────┤
│         │Domeniul sportului românesc │
│         │cunoaşte o schimbare        │
│         │profundă şi o creştere      │
│         │exponenţială la nivelul     │
│         │rezultatelor sportive în    │
│         │zona sportului de           │
│         │performanţă. Adoptarea      │
│         │Strategiei Naţionale pentru │
│         │Sport adună în jurul        │
│         │viziunii majoritatea        │
│         │actorilor cointeresaţi din  │
│         │sistem care determină o     │
│         │schimbare fundamentală la   │
│         │nivelul actorilor politici. │
│         │Sportul este recunoscut ca  │
│         │prioritate naţională prin   │
│         │adoptarea unui Pact Naţional│
│         │pentru Sport. Un set de     │
│         │măsuri rapide -quick wins   │
│         │creează o inerţie           │
│         │instituţională pozitivă,    │
│         │creşte nivelul de încredere │
│         │în capacitatea Ministerului │
│         │Sportului de a realiza      │
│         │reforme profunde, fapt care │
│         │se traduce într-un sprijin  │
│         │crescut pentru măsurile de  │
│         │reformă pe termen mediu şi  │
│         │lung.                       │
│         │Modificările legislative    │
│         │iniţiate, iniţierea         │
│         │proiectelor majore de       │
│         │investiţii în baza          │
│         │materială, precum şi        │
│Scenariul│dezvoltarea sistemului de   │
│optimist │carieră în zona resursei    │
│         │umane, creează un cerc      │
│         │virtuos care conduce la     │
│         │schimbarea culturii         │
│         │organizaţionale de la       │
│         │nivelul sistemului – dintr-o│
│         │cultură bazată pe competiţie│
│         │internă pentru resurse,     │
│         │într-una colaborativă, în   │
│         │care actorii cointeresaţi de│
│         │pe toate cele trei paliere  │
│         │sportul în educaţie, sportul│
│         │în comunitate şi sportul de │
│         │performanţă dezvoltă        │
│         │mecanisme formale de        │
│         │colaborare, eforturile      │
│         │depuse converg spre viziunea│
│         │comună, trendul negativ la  │
│         │nivelul sportului de        │
│         │performanţă este inversat.  │
│         │Pe termen lung, sportul     │
│         │devine parte integrantă la  │
│         │nivelul guvernanţei publice,│
│         │iar importanţa sa pentru    │
│         │domeniile cheie ale         │
│         │societăţii româneşti se     │
│         │reflectă în politic şi      │
│         │programe care susţin acest  │
│         │domeniu. Pe termen lung     │
│         │România devine un exemplu de│
│         │bună practică în            │
│         │transformarea domeniului    │
│         │sportului într-un sistem    │
│         │performant, incluziv,       │
│         │transparent şi              │
│         │participativ.               │
├─────────┼────────────────────────────┤
│         │Strategia Naţională a       │
│         │Sportului reprezintă un     │
│         │catalizator pentru iniţierea│
│         │unei schimbări de atitudine │
│         │la nivelul decidenţilor     │
│         │politici. Ministerul        │
│         │Sportului iniţiază un demers│
│         │pentru construcţia unei     │
│         │coaliţii politice şi        │
│         │instituţionale puternice,   │
│         │formată din principalii     │
│         │actorii care activează în   │
│         │domeniul sportului care să  │
│         │sprijine schimbarea propusă │
│         │de strategie: transformarea │
│         │sportului într-o prioritate │
│         │naţională – acest sprijin se│
│         │reflectă formal în adoptarea│
│         │Pactului Naţional pentru    │
│         │Sport.                      │
│         │Ministerul Sportului        │
│         │demarează un proces amplu de│
│         │schimbare                   │
│         │care presupune participarea │
│         │actorilor cointeresaţi din  │
│         │sistem la                   │
│         │procesul de implementare    │
│         │prin dezvoltarea unor       │
│         │grupuri de lucru task forces│
│         │/working groups - grupuri de│
│         │lucru- care propun soluţii  │
│         │pentru problemele           │
│         │structurale identificate.   │
│         │Împreună cu actorii         │
│         │principali din sistem,      │
│Scenariul│Ministerul adoptă un pachet │
│de       │de măsuri care pun bazele   │
│echilibru│transformării sistemului de │
│         │sport din România – un      │
│         │sistem integrat, care oferă │
│         │continuitate,               │
│         │predictibilitate şi         │
│         │valorizează sportivul.      │
│         │Schimbările de la nivel     │
│         │politic nu produc modificări│
│         │în zona de implementare a   │
│         │strategiei datorită         │
│         │angajamentelor asumate prin │
│         │Pactul Naţional pentru      │
│         │Sport. Până la finalul      │
│         │perioadei de planificare    │
│         │2032, gradul de implementare│
│         │depăşeşte 50% cu o nouă lege│
│         │a sportului adoptată, Centre│
│         │Olimpice Regionale          │
│         │funcţionale şi o alocare    │
│         │bugetară substanţială din   │
│         │PIB. Relaţiile la nivelul   │
│         │actorilor din sistem sunt în│
│         │principal bazate pe         │
│         │colaborare, cu un aport     │
│         │major al autorităţilor      │
│         │locale în zona sportului în │
│         │comunitate. Sportul devine o│
│         │parte integrantă din viaţa  │
│         │de zi cu zi a populaţiei    │
│         │indiferent de zona de       │
│         │rezidenţă urban, rural.     │
│         │Sportul de performanţă      │
│         │revine pe un trend pozitiv  │
│         │la marile                   │
│         │competiţii internaţionale în│
│         │sfera sporturilor           │
│         │prioritare.                 │
└─────────┴────────────────────────────┘


    6. Direcţii strategice de dezvoltare
    Context
        Sportul este important
        În România, sportul nu a reprezentat o prioritate la nivel politic, importanţa sa ca şi domeniu strategic naţional de dezvoltare fiind insuficient înţeleasă. Este necesară conştientizarea relaţiei dintre sport şi domenii conexe - educaţie şi sport, sănătate şi sport, calitatea vieţii şi sport, turism şi sport, dezvoltare locală şi sport, generaţii viitoare şi sport, valori comunitare şi sport. De asemenea, este esenţială transmiterea unui mesaj coerent privind esenţa strategiei naţionale în sport, care să genereze o înţelegere a importanţei sportului pentru viitor şi o implicare din partea actorilor interesaţi pentru a transforma sportul într-o prioritate naţională. Obţinerea sprijinului la nivel de leadership conducere politică şi administrativ este un factor esenţial pentru succesul procesului de planificare participare, valorificare resurse existente la nivelul actorilor cointeresaţi, reducere a rezistenţei la schimbare şi crearea unui mediu pozitiv pentru asumarea şi implementarea strategiei, ulterior elaborării sale. Este necesară conştientizarea importanţei sportului sportul este important pentru noi ca ţară în relaţie cu cei trei factori strategici cheie:
        ● sportul în comunitate în comunitate
        ● sportul în educaţie în unităţi de învăţământ
        ● sportul de performanţă

    D1. Paradigma strategică şi viziune. Sportul prioritate naţională
        Problemele strategice apărute în sportul românesc sunt generate de abordarea şi conceptualizarea acestui domeniu din ultimii 30 de ani - lipsa unei viziuni strategice în ceea ce priveşte importanţa sportului în dezvoltarea sănătoasă şi echilibrată a societăţii. Una din întrebările cheie pe care trebuie să le adresăm este ce ne dorim pe termen mediu şi lung: performanţe sportive la nivel internaţional sau o naţiune sănătoasă şi activa, ce practică sportul pe scară largă cu toate efectele specifice, inclusiv la nivelul sportului de performanţă. Paradigma strategică a domeniului din ultimii 30 de ani este greşită, consideră sportul ca un domeniu de importanţă secundară, cu efecte majoritar la nivelul sportului de performanţă. Ea trebuie modificată prin înţelegerea naturii strategice a sportului la nivel naţional, rolul acestuia în ceea ce priveşte dezvoltarea României şi efectul pe care îl poate avea în zone largi ale societăţii educaţie, sănătate, performantă, economie, etc.
        Sportul nu a fost considerat ca o prioritate strategică la nivel politic şi guvernamental ci o problemă secundară şi limitată, fapt reflectat în alocările limitate de resurse financiare, umane, know-how, instituţionale cadru legal învechit, fragmentarea instituţionala continuă şi lipsa unor strategii coerente.
        Remedierea problemelor strategice nu se poate realiza fără o redefinire şi repoziţionare a sportului la nivelul decidenţilor politici: sportul este important şi trebuie să devină o prioritate în arhitectura mecanismului de guvernanţă. Este recomandabilă încheierea unui Pact Naţional pentru Sport, care să asigure suportul politic necesar reformelor în sport şi promovarea marilor schimbări strategice indiferent de schimbările politice.

    D2. Cadrul instituţional şi capacitate administrativă
        O problemă majoră este reprezentată de lipsa coordonării instituţionale şi strategice în domeniul sportului; inexistenta unei piramide logice care să integreze sportul în scoală, cel de masă şi sportul de performanţă duce la ineficienţă şi risipirea diferitelor resurse pe scară largă. Ministerul Sportului trebuie să îşi asume poziţia de autoritate guvernanta in ceea ce priveşte acest domeniu şi să faciliteze/coordoneze/integreze marile activităţi sportive.
        Nevoia cooperării actorilor relevanţi în domeniu precum şi coordonarea activităţilor acestora pentru atingerea unor obiective strategice naţionale este esenţială. Dacă toţi aceşti jucători instituţionali pot ocupa poziţii bine definite la niveluri diverse, care să se susţină reciproc şi să aibă o logică în ansamblul sportiv naţional, funcţionarea acestuia ar putea cunoaşte schimbări pozitive masive. În prezent, numărul instituţiilor cu atribuţii în sport este ridicat, reflectând caracterul complex şi multi-disciplinar al domeniului. Densitatea instituţională şi fragmentarea autorităţii au efecte strategice, tactice şi operaţionale; se observă un fenomen de insularizare şi dispersie a eforturilor, cu o multitudine de activităţi, proiecte, programe sau acţiuni care urmăresc teoretic obiective comune, dar care nu sunt interconectate, astfel ca impactul acestor eforturi este unul minimal. Un alt efect al fragmentării instituţionale este apariţia unui comportament competiţional între actori cointeresaţi - resursele limitate disponibile şi lipsa de coordonare a eforturilor conduc la o relaţionare competiţională între actori, o luptă continuă pentru supravieţuire, care nu stimulează cooperarea. Datorită naturii interdependenţe a activităţilor desfăşurate, e nevoie de o abordare colaborativă coordonată coerent şi conectată la un set de obiective clare, asumate de către toţi actorii implicaţi. Componenta de coordonare şi management este esenţială în acest proces - abordarea trebuie să fie una participativă, cu o direcţie strategică clară, asumată de toţi actorii relevanţi.

    D3. Management, expertiza, resursă umană
        Există o problemă majoră la nivelul resursei umane din sport - sportivi, antrenori, echipe tehnice de suport, profesori de educaţie fizică şi sport, personal implicat în poziţii manageriale - privind pregătirea de specialitate şi existenţa unui plan de carieră clar. S-a investit puţin în această componentă, multe persoane nu deţin pregătirea necesară şi nu deţin cunoştinţe "la zi" în domeniul în care activează. Nu există un plan strategic clar privind creşterea competenţei la toate nivelurile considerate relevante şi investirea unor resurse importante în domeniu. Fără organizare şi investiţii majore în domeniul resurselor umane, toate celelalte reforme strategice pot fi puternic afectate la nivel de eficacitate.
        Managementul sportiv reprezintă un domeniu esenţial în care trebuie să existe strategii şi politici pe termen lung, capabile să construiască, la nivel naţional şi pe paliere diferite, echipe manageriale capabile să promoveze o abordare modernă.
        Lipseşte la acest moment o abordare coerentă, care să stimuleze un "career path" parcurs profesional în sport, în cadrul căreia oamenii din domeniu să poată vizualiza o evoluţie profesională clară, care să ofere perspectivă şi stabilitate. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte foştii sportivi - de multe ori experienţa acumulată de aceştia nu este valorizată, iar lipsa de perspectivă după retragere reduce din start atractivitatea domeniului.
        Este necesară stabilirea unor strategii şi politici coerente de dezvoltare a capitalului uman pentru grupurile relevante din domeniu: sportivi, echipe tehnice, antrenori, manageri etc. De asemenea, sunt necesare programe guvernamentale naţionale care să susţină direct dezvoltarea resurselor umane din sportul de performanţă pe toate palierele sprijin sportivi, sprijin resurse/ bază materială, premiere, echipamente, sprijin pentru creşterea bazei de selecţie, federaţii şi cluburi sportive de drept public/privat.

    D4. Finanţare
        Finanţarea sportului de performanţă este deficitară atât la nivel de alocări de resurse comparativ cu naţiunile vecine/contracandidate, cât şi la componenta de distribuţie, management şi utilizare. În condiţiile în care resursele financiare sunt limitate, utilizarea eficientă a acestora este cu atât mai importantă. Este nevoie de criterii funcţionale şi judicioase de distribuţie a acestor fonduri, pentru ca ele să aibă un impact semnificativ în ceea ce priveşte beneficiarii finali organizaţii, sportivi, staff, management. De asemenea, este necesară o perspectivă coerenta la nivel naţional în ceea ce priveşte sursele de finanţare a sportului din diferite zone publice sau private şi a modului în care aceste resurse sunt utilizate pentru a contribui la realizarea unor obiective strategice importante pentru întregul domeniul al sportului

    D5. Infrastructură
        Baza materială sportivă existentă este inadecvată şi insuficientă. În zona sporturilor de performanţă România nu deţine suficiente centre sportive la standarde internaţionale şi centre sportive multi-disciplinare care să permită organizarea atât de evenimente în sfera sportului de performanţă, cât şi evenimente destinate publicului larg ce încurajează practicarea sportului la nivelul publicului larg şi generează resurse financiare.
        La nivelul şcolilor, baza materială sportivă existentă limitează paleta de opţiuni de activitate fizică şi sport care pot fi practicate - diversificarea opţiunilor prin dezvoltarea de bază materială specifică pentru o gamă mai largă de activităţi sportive poate contribui semnificativ la reducerea barierelor existente în prezent în practicarea sportului.
        În privinţa sportului de masă, rolul autorităţilor locale este esenţial - politicile de dezvoltare locală ar trebui să integreze componente bazei materiale de sport pentru a lărgi baza persoanelor care practică sport sau activităţi fizice. Este importantă corelarea acţiunii autorităţilor locale cu autorităţile din sport, pentru ca bazele construite să fie conforme în termeni de standarde tehnice sportive.
        Există o multitudine de sporturi cu atractivitate ridicată pentru care baza materială sportivă este inexistentă - efectul direct este scăderea continuă a populaţiei care practică sport sau desfăşoară activităţi fizice cu impact la nivelul sportului de performanţă prin scăderea continuă a bazei de selecţie.
        Realizarea unei hărţi naţionale a bazei materiale sportive şi definirea unor priorităţi strategice legate de acest domeniu sunt esenţiale pentru viitorul sportului din România.
        În contextul resurselor limitate, oportunităţile de finanţare oferite prin noile direcţii strategice europene - în special componenta de tranziţie verde şi transformare digitală - oferă posibilitatea accesării unor finanţări adiţionale dincolo de bugetul naţional dacă proiectele de dezvoltare/reabilitare a bazei materiale sunt conectate cu obiective precum - eficienţă energetică, digitalizare, sustenabilitate în funcţionare. Baza materială sportivă joacă un rol important şi în celelalte două domenii sportive - sportul în şcoli şi sportul de masă/comunitar "infrastructure first, action will follow" - "infrastructura în primul rând, următoarea acţiune.

    D6. Cadrul legal
        Cadrul legal existent nu este corelat cu obiectivele pe termen mediu şi lung în toate cele trei domenii - sport de performanţă, sport în şcoli şi sportul de masă. Necesitatea actualizării cadrului legal nu se referă doar la legea sportului, ci şi la legislaţia primară şi secundară cu efecte majore în zona sportivă. La nivel operaţional există multiple inadvertenţe legale care împiedică actorii instituţionali precum federaţiile sau cluburile de drept public/privat să îşi desfăşoare activitatea în mod eficient şi limitează semnificativ potenţialul de dezvoltare suprapuneri de responsabilităţi la nivel de instituţii centrale - Ministerul Educaţiei Ministerul Sportului şi Ministerul Muncii şi solidarităţii sociale; limitări în obţinerea de finanţare din surse alternative la nivelul federaţiilor sportive neolimpice, limitări în practicarea activităţii sportive datorită reglementărilor. Este necesară o revizuire a legislaţiei, corelată cu nevoile actorilor instituţionali din toate cele trei domenii şi construcţia unui cadru legal care să faciliteze o atitudine pro-activă din partea acestora.

    D7. Imagine şi Marketing. Valorificarea întregului potenţial al sportului
        Paradigma strategică şi perceperea sportului ca un domeniu secundar cu importanţă redusă a generat probleme în ceea ce priveşte comunicarea şi marketingul în domeniul sportiv. Este nevoie de regândirea acestor domenii pentru a promova importanţa sportului la nivel naţional, impactul său în zone diverse şi importanţa practicării sportului. De asemenea, datorită interesului crescut pentru sport din zone extrem de diverse ale spectrului social-economic, valorificarea la nivel de imagine şi promovarea importanţei sportului ca valoare colectivă este o condiţie pentru succesul oricărui demers ulterior. Conştientizarea caracterului comprehensiv al sportului, precum şi a modului în care această nouă perspectivă va reprezenta baza de susţinere a iniţiativelor strategice în sport, este un obiectiv specific important.


    7. Obiective generale şi specifice. Programe şi măsuri. Indicatori.
    D1. Paradigma strategică şi viziune. Sportul prioritate naţională
    OS 1.1 Redefinirea paradigmei sportului românesc - transformarea sportului într-o prioritate naţională
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Adoptarea unui Pact Naţional pentru Sport sub egida unei coaliţii politice şi instituţionale ample. Acest Pact poate recunoaşte rolul major al sportului la nivel naţional, principii, priorităţi şi obiective strategice ce se urmăresc dincolo de schimbările electorale şi politice.
        ● Introducerea unor reglementări legale care să conducă la reflectarea unor ponderi semnificative a resurselor financiare în PIB pentru domeniul sport.
        ● Iniţierea unor Programe Naţionale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele prioritare educaţie, performanta, sănătate, sport în comunitate etc.
        ● Program naţional de investiţii în baza materială sportivă pentru sporturile paralimpice
        ● Iniţierea unei competiţii sportive naţionale - Olimpiada Sportivă - pentru a creşte rata de participare şi atractivitatea sportului şi a activităţii fizice în rândul elevilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS: Redefinirea      │
│paradigmei sportului românesc -       │
│transformarea sportului într-o        │
│prioritate naţională                  │
├──────────────────────────────────────┤
│- număr de programe naţionale pentru  │
│sport adoptate ţintă: 5 programe noi/ │
│2032                                  │
│- procent persoane cu dizabilităţi    │
│care participă la activităţi sportive │
│- creştere 100% comparativ cu date    │
│2023/2032                             │
│- procent elevi 12-18 ani care        │
│practică minimum de sport/educaţie    │
│fizică ore de activitate fizică/      │
│săptămână, – 70% practică minimum     │
│recomandat/2032                       │
│- procent şcoli participante din total│
│la competiţii sportive şcolare min.   │
│30% dintre şcoli/2032                 │
│- procent persoane vârstnice care     │
│participă la activităţi sportive min  │
│30%                                   │
└──────────────────────────────────────┘



    D2. Cadrul instituţional şi capacitate administrativă
    OS 2.1: Redefinire roluri, competenţe, responsabilităţi actori instituţionali. Construirea unui cadru instituţional integrat, eficient care să sprijine activităţile sportive
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Redefinirea strategica a rolului Ministerului Sportului pentru plasarea sa ca autoritate guvernanta în sport şi coordonator/ facilitator al strategiilor şi politicilor naţionale în domeniu.
        ● Realizarea unei hărţi a principalilor actori instituţionali din domeniul sportiv şi a responsabilităţilor acestora. Simplificarea cooperării instituţionale şi eliminarea suprapunerilor la nivel de competenţe şi responsabilităţi.
        ● Definirea unui cadru de funcţionare comun pentru actorii instituţionali importanţi din sport: principii de funcţionare, standarde, sisteme de planificare strategica, sisteme de măsurare a performanţei, sisteme de finanţare. Adoptarea unor metodologii de alocare a resurselor financiare sau de altă natură pe baza unor criterii obiective de performanţă
        ● Promovarea unor mecanisme permanente de cooperare intre Ministerul Sportului şi Ministerul Educaţiei privind atribuţiile în domeniu şi funcţionarea coerentă a sportului în educaţie.
        ● Stabilirea unor mecanisme funcţionale de lucru în domeniul sportului între diferite ministere şi agenţii cu atribuţii în aceasta zona.
        ● Conectarea strategiilor COSR şi Federaţiilor Sportive cu priorităţile definite de Strategia naţională pentru sport.
        ● Definirea relaţiei instituţionale dintre Ministerul Sportului, COSR şi federaţiile sportive privind funcţionarea sistemică a sportului de performanţă pe baza de principii, standarde de performanţa şi mecanisme operaţionale.
        ● Prioritizarea sporturilor cu potenţial olimpic, pe baza unor criterii clare şi obiective actualizate permanent
        ● Stabilirea unui echilibru între sporturile olimpice şi neolimpice şi integrarea acestora într- un sistem funcţional coerent, integrat, complementar. Definirea şi implementarea unui pachet de reglementări privind funcţionarea federaţiilor olimpice şi neolimpice stabilit prin parteneriat între minister şi federaţii. Susţinerea federaţiilor pentru creşterea capacităţii administrative şi manageriale.
        ● Redefinirea relaţiei dintre Minister şi instituţiile subordonate din teritoriu pe criterii de funcţionalitate şi eficienţă managerială
        ● Crearea unui cadru de funcţionare modern, integrat şi complementar la nivelul structurilor sportive de drept public şi structurilor sportive de drept privat. Definirea clara a identităţii, rolului şi atribuţiilor acestora.
        ● Dezvoltarea capacităţii administrative a Ministerului Sportului capacitate de coordonare, capacitate strategica, capacitatea manageriala, relaţia cu instituţiile subordonate, digitalizare etc.
        ● Identificarea şi utilizarea oportunităţilor de finanţare la nivel european în zona dezvoltării bazei materiale sportive şi dezvoltarea unui compartiment instituţional în acest sens la nivelul Ministerului. Acest compartiment poate avea şi funcţie de consiliere a entităţilor sportive în ceea ce priveşte accesul la fonduri europene.

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS: Redefinire       │
│roluri, competenţe, responsabilităţi  │
│actori instituţionali. Construirea    │
│unui cadru instituţional integrat,    │
│eficient care să sprijine activităţile│
│sportive                              │
├──────────────────────────────────────┤
│                                      │
├──────────────────────────────────────┤
│- adoptarea unei clasificări a        │
│sporturilor pe categorii de importanţă│
│- 2024                                │
│- protocoale/memorandum de colaborare │
│cu principalii actori instituţionali –│
│COSR, Ministere, actori din mediul    │
│privat, federaţii - minimum. 3        │
│protocoale/2032                       │
│- pachet de reglementări – indicatori │
│de performanţă federaţii sportive -   │
│începând cu 2024                      │
│- proiecte cu finanţare europeană -   │
│creştere 100% a nivelului de finanţare│
│din surse europene, 2032              │
└──────────────────────────────────────┘



    OS 2.2: Cooperare pentru sport. Creşterea accesului şi stimularea practicării sportului
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Stabilirea unor mecanisme formale permanente de consultare, colaborare şi coordonare între Ministerul Sportului şi actori importanţi din sport: universităţi, entităţi private, sector ONG,
        ● Descentralizare şi integrare a activităţilor sportive la nivel naţional, prin cooperare cu autorităţile locale. Stimularea, împreună cu autorităţile locale, a competiţiilor sportive locale
        ● Dezvoltarea unor mecanisme formale de colaborare între actorii instituţionali centrali şi cei locali. Dezvoltarea unor mecanisme de comunicare şi colaborare permanentă cu autorităţile locale în domeniul sportiv pentru valorificarea resurselor de la nivel local.
        ● Încheierea unor parteneriate cu autorităţile locale privind dezvoltarea şi valorificarea bazei materiale sportive la nivel local pe cele trei domenii cheie - sportul pentru toţi/în comunitate, sportul în educaţie, sportul de performanţă
        ● Stabilirea, în cooperare cu autorităţile locale, a unor politici naţionale de utilizare a spaţiilor sportive din incinta şcolilor după terminarea activităţilor didactice pentru stimularea sportului pentru copii
        ● Dezvoltarea unor parteneriate cu autorităţile locale pentru susţinerea activităţilor sportive pentru copii şi juniori.
        ● Definirea şi implementarea unui pachet de măsuri specifice privind practicarea sportului în zonele rurale dezvoltarea bazei materiale specifice, stimularea sportului comunitar, susţinerea copiilor cu posibilităţi materiale reduse în practicarea sportului, etc.
        ● Stimularea, prin parteneriate cu autorităţile locale, practicării sportului în spaţii publice cu scopul de a creşte accesul şi oportunităţile existente
        ● Dezvoltarea unui program naţional care să stimuleze persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice şi persoanele din categorii defavorizate să practice sportul
        ● Dezvoltarea unui sistem de burse sportive şcolare/universitare şi stimularea competiţiilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS: Cooperare pentru │
│sport. Creşterea accesului şi         │
│stimularea practicării sportului      │
├──────────────────────────────────────┤
│- adoptarea măsurilor de              │
│descentralizare a competenţelor       │
│Ministerului Sportului către          │
│autoriţăţile publice locale începând  │
│cu anul 2024/finalizat 2028,          │
│- parteneriat autorităţi locale pentru│
│acţiuni/programe finanţate la nivel   │
│local de autorităţi cel puţin 5       │
│programe finanţate/an/ ţintă 2028,    │
│- introducere burse sportive în       │
│sistemul educaţional -începând 2024/  │
│burse sportive la toate nivelurile    │
│educaţionale în parteneriat cu        │
│autorităţile locale/finalizat 2032,   │
│- protocol Ministerul Educaţiei –     │
│utilizarea bazei materiale sportive   │
│şcolare sportive – deschidere spre    │
│public 2024.                          │
└──────────────────────────────────────┘



    D3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare
    OS 3.1: Creşterea nivelului de pregătire şi competenţă a resursei umane
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Adoptarea unei politici comprehensive de resurse umane la nivel naţional care să reglementeze coerent şi integrat salarizarea, evoluţia profesională, pregătirea şi perfecţionarea tuturor categoriilor relevante: antrenori, echipe tehnice, profesori de educaţie fizică şi sport, manageri, sportivi de performanţă. Crearea unor mecanisme funcţionale de colaborare între principalii actori instituţionali cu atribuţii în pregătirea, formarea şi dezvoltarea profesională a resursei umane din sport.
        ● Dezvoltarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare şi licenţiere a antrenorilor din sfera sportului de performanţă, care să conţină standarde de calitate, reguli şi principii de funcţionare coerente prin implicarea tuturor actorilor relevanţi.
        ● Adoptarea unei noi politici naţionale care să valorizeze sportivii la toate nivelurile: stimularea performanţei, imagine/cum este văzut sportivul/ce se aşteaptă de la el, asigurarea unor standarde de calitate pentru asigurarea condiţiilor necesare de pregătire staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor etc.
        ● Dezvoltarea unui sistem de carieră de tip career path/parcurs profesional care să reglementeze evoluţia sportivilor în timpul practicării sportului de performanţă şi după încheierea acestei perioade. Crearea unor centre naţionale/regionale de consiliere pentru sportivii care îşi încheie activitatea la toate nivelurile. Mecanisme de integrare a campionilor olimpici, mondiali, europeni, prin identificarea de oportunităţi profesionale funcţionale la finalul carierei.
        ● Reglementarea la zi a ocupaţiilor în sport, inclusiv din punct de vedere legal corelare cu realităţile existente şi perspectiva de viitor. Dezvoltarea unor ocupaţii noi în domeniul SPORT în zone prioritare.
        ● Dezvoltarea unor programe care să stimuleze practicarea sportului şi să asigure o tranziţie funcţională de la juniorat la seniorat în sportul de performanţă.

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS 3.1: Creşterea    │
│nivelului de pregătire şi competenţă a│
│resursei umane                        │
├──────────────────────────────────────┤
│- adoptarea unui sistem de tip carieră│
│pentru sportivi 2026,                 │
│- program de formare antrenori în     │
│sportul de performanţă 2026,          │
│- programe de dezvoltare profesională │
│pentru resursa umană din sport - staff│
│tehnic, staff medical, antrenor,      │
│manager sportiv etc 2026,             │
│- redefinirea listei de ocupaţii      │
│profesionale în domeniul sportului    │
│2025,                                 │
└──────────────────────────────────────┘



    OS 3.2: Digitalizare, utilizarea datelor în sport şi tratarea sportului ca o ştiinţă
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Stimularea cercetării în domeniul sportului şi dezvoltarea de mecanisme care să disemineze şi să integreze rezultatele cercetării în toate zonele relevante din sport . Dezvoltarea capacităţilor şi valorificarea expertizei INCS.
        ● Dezvoltarea unor mecanisme permanente de colaborare a ministerului, COSR şi federaţiilor cu universităţile/ facultăţile de educaţie fizică şi sport în scopul transferului de know-how, experienţă profesională, cercetare.
        ● Digitalizarea integrată a sistemelor de management în sportul de performanţă şi în alte zone relevante.
        ● Identificarea oportunităţilor existente în zona de e-sport .
        ● Creşterea capacităţii ministerului de colectare, analiză şi utilizare a datelor în activitatea desfăşurată evidence based decision making luarea deciziilor bazate pe dovezi, evidence based policy and program MSp -politică şi program bazat pe dovezi MSp.

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS 3.2: Digitalizare,│
│utilizarea datelor în sport şi        │
│tratarea sportului ca o ştiinţă       │
├──────────────────────────────────────┤
│- crearea registrului sportivului     │
│funcţional începând cu 2024,          │
│- infrastructură digitală pentru      │
│managementul datelor din sportul de   │
│performanţă 2026,                     │
│- integrarea e-sport-ului în fenomenul│
│sportiv 2026,                         │
│- structuri şi mecanisme              │
│instituţionale care să furnizeze date │
│relevante în sport pe cele trei       │
│domenii: sport de performanţă, sport  │
│în comunitate, sport în şcoli 2026,   │
│- crearea unui portal digital pentru  │
│finanţarea activităţilor sportive din │
│surse private 2026.                   │
└──────────────────────────────────────┘



    D4. Finanţare
    OS. 4.1: Dezvoltarea unui sistem de finanţare eficient în sport. Creşterea finanţării tuturor categoriilor de sporturi
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Realizarea unei hărţi naţionale a surselor de finanţare şi a mecanismelor de utilizare a acestora. Stabilirea rolurilor şi atribuţiilor în ceea ce priveşte finanţarea în domeniul sporturilor;
        ● Dezvoltarea unor grupe diferite de sporturi nivelul 1,2,3... pe categorii de performanţă/finanţare/obiective;
        ● Introducerea pe scara largă a principiului finanţării pe bază de performanţă;
        ● Dezvoltarea de mecanisme care să încurajeze finanţările private în sport. Stabilirea unor standarde comune de raportare pentru cei care primesc finanţări private pentru a asigura o relaţie corectă, previzibilă şi funcţională cu finanţatorii;
        ● Analiza şi restructurarea cadrului legal privind finanţarea activităţilor cu caracter sportiv pentru a creşte oportunităţile de finanţare a diverselor organizaţii sportive eliminare bariere, redefinire forme legale, acces la finanţare;
        ● Reglementarea clară a zonelor, mecanismelor şi procedurilor de finanţare a sportului de către autorităţi centrale şi locale pentru a avea standarde comune în domeniu;
        ● Promovarea unui echilibru funcţional în finanţarea sporturilor olimpice şi neolimpice - dezvoltarea unei metodologii coerente, transparente, predictibile în parteneriat cu federaţiile şi cluburile sportive de drept public/privat;
        ● Promovarea unor mecanisme integrate de finanţare a structurilor sportive de drept public şi structurilor sportive de drept privat;
        ● Deschiderea unor linii de finanţare specifice pentru zonele rurale care să stimuleze angrenarea în activităţi sportive a populaţiei din această zonă.

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS. 4.1: Dezvoltarea │
│unui sistem de finanţare eficient în  │
│sport                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│- adoptarea unui sistem de finanţare a│
│sportului bazat pe performanţă 2025,  │
│- reglementarea alocărilor financiare │
│pentru activităţi sportive actualizare│
│cuantum, criterii predictibile şi     │
│transparente - 2025,                  │
│- adoptarea unei metodologii de       │
│finanţare specifice pentru fiecare    │
│domeniu strategic: sport de           │
│performanţă, sport în comunitate,     │
│sport în şcoli 2026,                  │
│- alocare financiară pentru sport     │
│2.167.350 mii RON 2026.               │
└──────────────────────────────────────┘



    D5. Cadrul legal
    OS 5.1: Actualizarea cadrului legal în concordanţă cu nevoile actuale din sport
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Iniţierea unui un demers larg de actualizare şi modificare a legislaţiei ce afectează zona sportivă cu propuneri de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung.
        ● Analiza, revizuirea şi actualizarea legii sportului pentru punerea în acord cu nevoile exprimate de actorii cointeresaţi din domeniu
        ● Adoptarea unor măsuri legale care să stimuleze şi să faciliteze participarea sectorului privat în actul de finanţare a activităţilor sportive
        ● Revizuirea reglementărilor legale privind statutul federaţiilor, cluburilor sportive, altor actori instituţionali pentru stimularea şi facilitarea funcţionarii eficiente a acestora

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS. 4.1: Dezvoltarea │
│unui sistem de finanţare eficient în  │
│sport                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│- adoptarea unei noi legi a sportului │
│2024,                                 │
│- actualizarea cadrului legal privind │
│finanţarea activităţilor sportive     │
│2024,                                 │
│- nou statut al federaţiilor şi       │
│cluburilor sportive 2025,             │
│- reglementare ocupaţii în sport -    │
│eliminare bariere integrare           │
│profesională în domeniu 2024.         │
└──────────────────────────────────────┘



    D6. Infrastructură
    OS 6.1: Reabilitarea şi construirea bazei materiale sportive la standarde internaţionale
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Realizarea unei hărţi naţionale a bazei materiale sportive existente, proiectate şi a investiţiilor strategice necesare în viitor cu definire de priorităţi şi alocare de resurse pe termen lung.
        ● Iniţierea unui program naţional de investiţii în baza materială sportivă, bazat pe o serie de principii cheie: multi-funcţionalitate, sustenabilitate energetică, maximizare utilizare, viabilitate economică. Construcţia unei baze materiale sportive care să se conecteze cu viitorul inclusiv în ceea ce priveşte sustenabilitatea, legislaţie de urbanism, alocări de populaţie pentru baza materială sportivă, utilizarea comună a bazei materiale sportive de către comunităţi care cooperează, includerea pe scară largă a concursurilor de soluţii pentru baza materială sportivă.
        ● Realizarea unei analize privind administrarea şi utilizarea bazei materiale sportive existente din perspectiva eficienţei economice/costurilor de administrare
        ● Dezvoltarea unui mecanism de administrare şi management a bazei materiale sportive existente bazat pe eficienţă şi performanţă managerială; utilizarea unor criterii transparente, obiective şi predictibile pentru a optimiza accesul şi calitatea serviciilor oferite.
        ● Adoptarea unor măsuri de descentralizare şi transferul de competenţelor administrative şi financiare de la nivelul Ministerului Sportului la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora
        ● Stabilirea unor reguli clare de utilizare a bazelor sportive publice existente, pentru maximizarea impactului lor şi stimularea practicării tuturor formelor de activităţi sportive lărgirea accesului, stimularea participării.
        ● Facilitarea accesului cluburilor la baza materială sportivă şcolară, în afara orelor de utilizare didactică.
        ● Dezvoltarea unor centre regionale de excelenţă sportivă în zona sporturilor de performanţă cu potenţial ridicat.
        ● Stabilirea regulilor de administrare/utilizare a bazei materiale sportive pentru ca ea să fie folosită inteligent, la capacitate maximă şi pe toate palierele: educaţie, sport de masă, performanţă.
        ● Instituirea unor mecanisme funcţionale de cooperare continuă cu actorii publici centrali şi locali care investesc în baza materială sportivă pentru corelarea cu standardele sportive necesare şi integrarea într-o viziune naţională.
        ● Stimularea dezvoltării bazei materiale sportive pentru sportul de masă/comunitar la nivelul comunităţilor locale.
        ● Dezvoltarea bazei materiale sportive în sinergie cu dezvoltarea urbană/rurală la nivel naţional, cu amenajări spaţiale mai ample şi în parteneriat cu autorităţile locale şi centre de experienţă profesională în domeniu AOR, autorităţi locale, ONG-uri. Adoptarea unor standarde naţionale "de bune practici" privind construcţia de bază materială sportivă ţinând cont de criterii de sustenabilitate, viabilitate economică şi lărgire a accesului.
        ● Dezvoltarea unor centre de medicină sportivă la nivel regional.
        ● Iniţierea unui program specific privind baza materială sportivă în mediul rural, bazat pe nevoile fiecărei comunităţi/zone în colaborare cu actorii locali relevanţi A.Co.R., GALuri, ADI-uri.

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS. 6.1: Reabilitarea│
│şi construirea bazei materiale        │
│sportive la standarde internaţionale  │
├──────────────────────────────────────┤
│- Reabilitarea şi construirea unei    │
│bazei materiale sportive la standarde │
│internaţionale.                       │
│- construirea Centrelor Regionale de  │
│Excelenţă 10 centre/2032, primul      │
│centru functional 2028.               │
│- reglementare utilizarea bazei       │
│materiale sportive publice de către   │
│toate categoriile de actori din       │
│domeniu publici, privaţi, non-profit. │
│- program multi-anual de investiţii în│
│baza materială sportivă -start        │
│2023-2032.                            │
│- adoptare standarde de bune practici │
│parteneriat OAR în construcţia de baza│
│material sportivă 2026.               │
│- harta bazei materiale sportive 2023.│
│- descentralizare administrare bazei  │
│materiale sportive - în parteneriat cu│
│autorităţile locale 2024.             │
└──────────────────────────────────────┘



    D7. Imagine şi marketing
    OS 7.1: Valorificarea întregului potenţial de imagine al sportului
        Măsuri, acţiuni propuse
        ● Definirea unor politici noi de comunicare în ceea ce priveşte importanţa sportului pe toate cele 3 paliere strategice: educaţie, comunitate, performanţă;
        ● Promovarea, alături de parteneri publici şi privaţi, a unor campanii care să stimuleze înţelegerea sportului ca prioritate naţională;
        ● Valorificarea imaginii sportivilor de performanţă actuali, foşti campioni pentru creşterea nivelului de conştientizare privind importanţa strategică a sportului;
        ● Iniţierea unor campanii de marketing ţintite pe grupuri specifice de audienţă copii, persoane cu dizabilităţi, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zona de risc, care să urmărească creşterea practicării sportului şi a activităţilor fizice;
        ● Utilizarea şi valorificarea corelării sportului cu politici specifice de dezvoltare sport şi turism, activităţi sportive în zonele urbane, sport şi relaţia cu mediul înconjurător;

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicatori macro OS. 7.1:             │
├──────────────────────────────────────┤
│- campanii naţionale care să promoveze│
│practicarea sportului sport în        │
│comunitate/1 campanie/anual/începând  │
│cu 2024,                              │
│- strategie de marketing Ministerul   │
│Sportului la marile competiţii        │
│internaţionale jocuri olimpice,       │
│începând cu 2024,                     │
│- campanie marketing sporturi         │
│paralimpice - promovare competiţii    │
│sporturi paralimpice 2025,            │
│- campanie de marketing – practicarea │
│sportului în şcoli început 2024.      │
└──────────────────────────────────────┘




    8. Implicaţii juridice ale strategiei
        Cadrul legal existent nu este corelat cu obiectivele pe termen mediu şi lung în toate cele trei domenii - sport de performanţă, sport în şcoli şi sportul de masă.
        Necesitatea actualizării cadrului legal nu se referă doar la legea sportului, ci şi la legislaţia primară şi secundară cu efecte majore în zona sportivă.
        La nivel operaţional există multiple inadvertenţe legale care împiedică actorii instituţionali precum federaţiile sau cluburile să îşi desfăşoare activitatea în mod eficient şi limitează semnificativ potenţialul de dezvoltare suprapuneri de responsabilităţi la nivel de instituţii centrale - Ministerul Educaţiei, Ministerul Sportului şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; limitări în obţinerea de finanţare din surse alternative la nivelul federaţiilor sportive neolimpice, limitări în practicarea activităţii sportive datorită reglementărilor. Este necesară o revizuire a legislaţiei corelată cu nevoile actorilor instituţionali din toate cele trei domenii şi construcţia unui cadru legal care să faciliteze o atitudine pro-activă din partea acestora.
        Atingerea obiectivelor strategice şi specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune elaborarea sau modificarea unor acte normative, dintre care cele mai importante le reprezintă:
        ● Iniţierea unui demers larg de actualizare şi modificare a legislaţiei ce afectează zona sportivă, cu propuneri de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung.
        ● Analiza, revizuirea şi actualizarea legii sportului, pentru punerea în acord cu nevoile exprimate de stakeholderii din domeniu.
        ● Adoptarea unor măsuri legale care să stimuleze şi să faciliteze participarea sectorului privat în actul de finanţare a activităţilor sportive.
        ● Revizuirea reglementărilor legale privind statutul federaţiilor, cluburilor sportive, altor actori instituţionali, pentru stimularea şi facilitarea funcţionării eficiente a acestora

        Instituţiile cu responsabilităţi în domeniul sportului vor avea o preocupare constantă pentru îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniu şi controlului respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivelor prioritare al prezentei strategii.
        De asemenea, strategia vizează şi armonizarea procedurilor şi practicilor naţionale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene.
        În plan legislativ, implementarea Strategiei 2023-2032 impune modificări şi completări ale legislaţiei primare, respectiv ale legislaţiei secundare.
        Astfel, principalele demersuri întreprinse în cadrul legislativ vizează:
        ● Modificarea Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare,
        ● Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare,
        ● Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare
        ● Iniţierea unui act normativ privind adoptarea Statutului sportivului de performanţă,
        ● Modificarea legislaţiei secundare privind acordarea către beneficiarii de drept sportivi, antrenori, etc a drepturilor pecuniare, indemnizaţiilor.


    9. Implicaţii bugetare ale Strategiei Naţionale pentru Sport
        Implementarea Strategiei Naţionale pentru Sport pentru perioada 2023-2032 implică activităţi ce vor fi finanţate conform prevederilor legale şi în limitele strategiilor fiscal-bugetare din perioadă, din bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie şi printr-o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene sau a altor surse de finanţare.
        Strategia naţională pentru sport vizează reformarea finanţării sportului românesc şi reconfigurarea rolurilor şi atribuţiilor în ceea ce priveşte finanţarea din domeniu, propunând măsuri şi acţiuni graduale/etapizate prin care sumele alocate de la bugetul de stat şi atrase din alte surse de finanţare cu precădere din mediul privat să constituie un mecanism integrat de finanţare a sportului românesc.
        Finanţarea domeniului sportiv se va realiza în conformitate cu factorii strategici cheie, din surse de finanţare atrase şi alocări bugetare în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2032, sumele estimate sunt doar repere ce vor fi definitivate ulterior realizării factorilor strategici şi operaţionali ai strategiei astfel cum au fost definiţi, cu luarea în considerare a dinamicii economiei şi a indicatorilor macro-economici, precum şi politicile publice viitoare, ce necesită un accent important pe domeniul sportiv cu implicaţii în latura socială şi sănătatea populaţiei.
        Din perspectiva ţintelor viitoare, trebuie analizată evoluţia economică a României în paradigma financiară globală, şi abordarea etapizată a viitoarelor alocări bugetare, precum şi adaptarea legislaţiei actuale la dezideratele politicilor publice în domeniul sportiv

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│mii lei                                                                      │
├───────────┬───────┬───────┬─────────┬─────────┬─────────┬───────────────────┤
│FACTORI    │       │       │         │         │         │Sursele de         │
│STRATEGICI │       │       │         │         │         │finanţare          │
│Cheie      │2023   │2024   │2025-2028│2029-2032│Total    ├─────┬─────────────┤
│din Sfera  │       │       │         │         │         │Buget│Alte Surse de│
│Activităţii│       │       │         │         │         │de   │Finanţare*35)│
│Sportive   │       │       │         │         │         │stat │             │
├───────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────────┤
│1          │2      │3      │4        │5        │10       │11   │17           │
├───────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────────┤
│Sport în   │       │       │         │         │         │x    │x            │
│Comunitate │       │       │         │         │         │     │             │
├───────────┤       │       │         │         │         ├─────┼─────────────┤
│Sport în   │900    │1.017  │5.573    │9.087    │16.577   │     │             │
│Educaţie în│       │       │         │         │         │x    │x            │
│Parteneriat│       │       │         │         │         │     │             │
│cu MED     │       │       │         │         │         │     │             │
├───────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────────┤
│Sport      │       │       │         │         │         │     │             │
│Performanţă│252.000│282.240│1.510.787│2.377.253│4.422.280│x    │x            │
│Estimat    │       │       │         │         │         │     │             │
├───────────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────────┤
│Baza       │624.750│624.750│2.499.000│2.499.000│6.247.500│x    │x            │
│Sportivă   │       │       │         │         │         │     │             │
└───────────┴───────┴───────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────────┘

        *35) În funcţie de natura proiectului: MDLPA/CNI, Med, buget UAT-uri, surse de finanţare privată
        Totodată, sunt necesare investiţii în baze sportive noi, la un standard internaţional, care să confere o dezvoltare sănătoasă, armonioasă, durabilă şi structurată foarte clar pe sporturi prioritare, astfel încât să atingem la rezultatele dorite, este un punct prioritar şi primordial care va asigura viitorul sportului românesc de performanţă.
        Sunt definite 7 Regiuni Strategice care vor asigura o dezvoltare regională durabilă la nivel naţional şi un început pentru următorii 10 ani:
    Nord - Vest, Vest, Centru, Nord - Est, Sud - Vest Oltenia, Sud Muntenia, Sud - Est.

    În acelaşi timp, vom prioritiza oraşele la nivel naţional în 2 faze, astfel încât să putem structura cât mai uşor dezvoltarea:
    - Faza 1: oraşe cu o populaţie mai mare de 130.000 locuitori - 18 oraşe
    – Faza 2: oraşe cu o populaţie cuprinsă între 75.000 - 130.000 locuitori - 13 oraşe

        Suma totală Investiţii Baze Materiale Sportive noi - 2023-2032 - în Sporturile Prioritare:
    - Faza 1 este de 6.247.500 mii lei
    – Faza 2 este de 780.000 mii lei.


    10. Operaţionalizare şi implementare
    Secţiunea următoare include:
    - Planul Operaţional anual pentru anul 2024 - planul operaţional e adoptat de Minister anual în corelaţie cu adoptarea bugetului anual
    – Portofoliu de proiecte operaţionale propuse pentru perioada 2024-2032 - se actualizează permanent

        Operaţionalizare Strategia naţională pentru sport
        Plan Operaţional 2024 pe cele trei dimensiuni strategice

┌───┬──────────────┬─────────────────┬───────────┬───────────┬─────────┬────────────┬──────────────┐
│   │              │                 │Coordonator│           │Buget    │            │              │
│Nr.│Denumire      │Descriere        │/          │           │alocat/  │Perioada de │Indicatori    │
│   │              │                 │Responsabil│           │sursa de │implementare│              │
│   │              │                 │           │           │finanţare│            │              │
├───┼──────────────┴─────────────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│   │Sport în Comunitate                                                                           │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│   │                                                                                              │
├───┼──────────────┬─────────────────┬───────────┬───────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│   │              │Realizarea unei  │           │           │         │            │              │
│   │              │campanii         │           │           │         │            │              │
│   │              │naţionale care să│           │           │         │            │              │
│   │              │încurajeze       │           │           │         │            │Creşterea     │
│   │              │practicarea      │           │           │         │            │numărului de  │
│   │              │sportului prin   │           │           │         │            │practicanţi   │
│   │              │utilizarea       │           │           │         │            │Creşterea     │
│   │              │capitalului de   │           │           │         │            │gradului de   │
│   │              │imagine a marilor│           │           │         │            │participare   │
│   │Campanie      │campioni -       │           │           │         │            │activă        │
│   │naţională     │ţintită pe       │           │           │         │            │Creşterea nr  │
│1  │pentru        │grupuri specifice│Ministerul │           │Buget    │2024-2032   │de competiţii │
│   │încurajarea   │de audienţă      │Sportului  │           │Stat     │            │sportive      │
│   │practicării   │copii, persoane  │           │           │         │            │adresate      │
│   │sportului     │cu dizabilităţi, │           │           │         │            │copiilor şi   │
│   │              │şi persoanelor   │           │           │         │            │tinerilor,    │
│   │              │vârstnice,       │           │           │         │            │precum şi     │
│   │              │persoane din     │           │           │         │            │persoane cu   │
│   │              │categorii sociale│           │           │         │            │dizabilităţi  │
│   │              │defavorizate,    │           │           │         │            │şi persoanelor│
│   │              │persoane cu o    │           │           │         │            │vârstnice     │
│   │              │stare de sănătate│           │           │         │            │              │
│   │              │în zona          │           │           │         │            │              │
│   │              │de risc          │           │           │         │            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Dezvoltarea unor │           │           │         │            │Creşterea     │
│   │Creşterea     │programe anuale  │           │           │         │            │numărului de  │
│   │accesului     │de investiţii în │           │           │         │            │practicanţi   │
│   │persoanelor cu│baza materială   │           │           │         │            │Creşterea     │
│   │dizabilităţi  │sportivă privind │           │           │         │            │gradului de   │
│   │şi persoanelor│facilităţi noi   │           │           │         │            │participare   │
│   │vârstnice la  │sau adaptarea    │Ministerul │           │Buget    │            │activă        │
│   │activităţi    │unor spaţii      │Sportului  │           │Stat     │2024-2032   │Creşterea nr  │
│   │sportive -    │publice existente│           │           │         │            │de competiţii │
│   │investiţii în │la specificul şi │           │           │         │            │sportive      │
│   │baza materială│nevoile          │           │           │         │            │adresate      │
│   │sportivă      │persoanelor cu   │           │           │         │            │persoanelor cu│
│   │locală        │dizabilităţi şi  │           │           │         │            │dizabilităţi  │
│   │              │persoanelor      │           │           │         │            │şi persoanelor│
│   │              │vârstnice        │           │           │         │            │vârstnice     │
├───┼──────────────┴─────────────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│   │Sport în Educaţie                                                                             │
├───┼──────────────┬─────────────────┬───────────┬───────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│   │Denumire      │                 │Coordonator│           │Buget    │            │              │
│   │proiect/măsură│Descriere        │/          │Instituţii │alocat/  │Perioada de │Indicatori    │
│   │/acţiune      │                 │Responsabil│partenere  │sursa de │implementare│              │
│   │              │                 │           │           │finanţare│            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Stimularea,      │           │           │         │            │              │
│   │              │împreuna cu      │           │           │         │            │              │
│   │              │actori           │           │           │         │            │              │
│   │              │instituţionali   │           │Ministerul │         │            │              │
│   │Program       │relevanţi a unor │           │Educaţiei  │         │            │Numărul de    │
│   │naţional –    │competiţii       │Ministerul │şi         │Buget    │            │competiţii    │
│   │Sportul în    │naţionale        │Sportului  │Federaţia  │Stat     │2024-2032   │sportive la   │
│   │şcoli         │sportive la nivel│           │Sportului  │         │            │nivel         │
│   │              │preuniversitar - │           │Şcolar şi  │         │            │preuniversitar│
│   │              │Incluziune şi    │           │Universitar│         │            │              │
│   │              │integrare prin   │           │           │         │            │              │
│   │              │activitate fizică│           │           │         │            │              │
│   │              │şi sport         │           │           │         │            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Iniţierea si     │           │           │         │            │              │
│   │              │Operaţionalizarea│           │           │         │            │              │
│   │              │Comitetului Comun│           │           │         │            │              │
│   │              │pentru           │           │           │         │            │              │
│   │              │Dezvoltarea      │           │Ministerul │         │            │              │
│   │Politica      │Sportului Şcolar,│           │Educaţiei  │         │            │Numărul de    │
│   │naţională     │cu participarea  │Ministerul │şi         │Buget    │            │competiţii    │
│   │Dezvoltarea   │Ministerului     │Sportului  │Federaţia  │Stat     │2024-2032   │sportive la   │
│   │Sportului     │Sportului si     │           │Sportului  │         │            │nivel şcolar /│
│   │Şcolar        │Ministerul       │           │Şcolar şi  │         │            │universitar   │
│   │              │Educaţiei -      │           │Universitar│         │            │              │
│   │              │Promovarea       │           │           │         │            │              │
│   │              │alfabetizării în │           │           │         │            │              │
│   │              │domeniul         │           │           │         │            │              │
│   │              │educaţiei fizice │           │           │         │            │              │
├───┼──────────────┴─────────────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│   │Sport de Performanţă                                                                          │
├───┼──────────────┬─────────────────┬───────────┬───────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│   │Denumire      │                 │Coordonator│           │Buget    │            │              │
│   │proiect/măsură│Descriere        │/          │Instituţii │alocat/  │Perioada de │Indicatori    │
│   │/acţiune      │                 │Responsabil│partenere  │sursa de │implementare│              │
│   │              │                 │           │           │finanţare│            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Stabilirea unor  │           │           │         │            │              │
│   │              │mecanisme/       │           │           │         │            │              │
│   │              │standarde/       │           │           │         │            │              │
│   │              │metodologii de   │           │           │         │            │              │
│   │              │finanţare bazate │           │           │         │            │              │
│   │              │pe performanţă la│           │           │         │            │              │
│   │              │nivelul tuturor  │           │           │         │            │              │
│   │              │surselor de      │           │           │         │            │Numărul de    │
│   │Bugetare      │finanţare ale    │           │           │Buget de │            │sportivi care │
│   │bazată pe     │ministerului     │Ministerul │           │stat /   │            │practică      │
│   │performanţă – │criterii         │Sportului  │           │Alte     │2024-2032   │sportul la cel│
│   │metodologie   │predictibile,    │           │           │Surse de │            │mai înalt     │
│   │              │clare,           │           │           │Finanţare│            │nivel         │
│   │              │transparente,    │           │           │         │            │              │
│   │              │corelate cu      │           │           │         │            │              │
│   │              │obiective de     │           │           │         │            │              │
│   │              │performanţă,     │           │           │         │            │              │
│   │              │tipuri de        │           │           │         │            │              │
│   │              │instituţii,      │           │           │         │            │              │
│   │              │tipuri de        │           │           │         │            │              │
│   │              │activităţi       │           │           │         │            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Iniţierea unor   │           │           │         │            │              │
│   │              │Programe         │           │           │         │            │              │
│   │Programe      │Naţionale pentru │           │           │Buget de │            │              │
│   │Naţionale     │Sport la nivelul │Ministerul │           │stat /   │            │Harta         │
│   │Guvernamentale│guvernului pe    │Sportului  │           │Alte     │2024-2032   │Instituţională│
│   │în Sport      │zonele           │           │           │Surse de │            │a Sportului   │
│   │              │strategice,      │           │           │Finanţare│            │              │
│   │              │pentru sporturile│           │           │         │            │              │
│   │              │prioritare       │           │           │         │            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Instituirea şi   │           │           │         │            │              │
│   │              │operaţionalizarea│           │           │         │            │              │
│   │              │unui sistem      │           │           │         │            │              │
│   │              │modern de        │           │           │         │            │              │
│   │Politica      │formare,         │           │           │         │            │              │
│   │naţională –   │pregătire,       │           │           │         │            │Numărul de    │
│   │RESURSA UMANĂ │dezvoltare şi    │Ministerul │           │Buget de │            │antrenori     │
│   │PERFORMANTĂ – │licenţiere a     │Sportului  │           │stat     │2024-2032   │formaţi anual │
│   │pachet        │antrenorilor din │           │           │         │            │la cel mai    │
│   │antrenori +   │sfera sportului  │           │           │         │            │înalt nivel   │
│   │staff tehnic  │de performanţă cu│           │           │         │            │              │
│   │              │implicarea CNFPA,│           │           │         │            │              │
│   │              │universităţi,    │           │           │         │            │              │
│   │              │alţi actori      │           │           │         │            │              │
│   │              │relevanţi        │           │           │         │            │              │
├───┼──────────────┴─────────────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤
│   │Infrastructură                                                                                │
├───┼──────────────┬─────────────────┬───────────┬───────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤
│   │              │                 │           │           │Buget    │            │              │
│   │Denumire      │                 │Coordonator│Instituţii │local/   │Perioada de │              │
│   │proiect/măsură│Descriere        │/          │partenere  │alte     │implementare│Indicatori    │
│   │/acţiune      │                 │Responsabil│           │surse de │            │              │
│   │              │                 │           │           │finanţare│            │              │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │Programul     │Iniţierea unui   │           │           │         │            │Creşterea     │
│   │Naţional de   │program naţional │           │           │Buget de │            │numărului de  │
│   │Investiţii în │de investiţii în │Ministerul │Buget de   │stat /   │            │baze sportive │
│   │baza          │bază materială   │Sportului  │stat / Alte│Alte     │2024-2032   │unde se poate │
│   │materială     │sportivă sportiva│           │           │Surse de │            │practica sport│
│   │sportivă      │pe termen scurt, │           │           │Finanţare│            │la cel mai    │
│   │              │mediu si lung    │           │           │         │            │înalt nivel   │
├───┼──────────────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤
│   │              │Realizarea unor  │           │           │         │            │              │
│   │              │bugete multi-    │           │           │Buget de │            │              │
│   │Bugete multi- │anuale pentru    │           │           │stat /   │            │Buget baza    │
│   │anual în      │programele de    │Ministerul │           │Alte     │2024-2032   │materială     │
│   │zonele        │sport naţionale  │Sportului  │           │Surse de │            │sportivă      │
│   │prioritare    │şi politicile    │           │           │Finanţare│            │validat       │
│   │              │prioritare din   │           │           │         │            │              │
│   │              │sport            │           │           │         │            │              │
└───┴──────────────┴─────────────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────────┴──────────────┘

        Portofoliu de proiecte operaţionale - exemple. Se actualizează permanent
    1. Iniţierea consultărilor cu partidele politice/ministerele cheie pentru stabilirea conţinutului Pactului Naţional pentru Sport. iniţiator: Minister; participanţi: partide politice, ministere, comisii de sport parlament; data limită; responsabil minister;
    2. Dezvoltarea unui proiect de stabilire a hărţii actorilor instituţionali din sport, responsabilităţile acestora şi principiile de cooperare. iniţiator: Minister; participanţi: ministere implicate, COSR, federaţii sportive; data limită; responsabil;
    3. Identificarea unui număr de programe naţionale pentru sport care pot fi incluse în proiecţiile bugetare începând din anul 2023;
    4. Stabilirea unor mecanisme/ standarde de finanţare bazate pe performanţă la nivelul tuturor surselor de finanţare ale ministerului;
    5. Iniţierea unui proces de actualizare şi modificare a legislaţiei ce afectează zona sportivă cu propuneri de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung cu participarea ministerelor de linie, SGG, reprezentanţi COSR, federaţii, cluburi etc;
    6. Iniţierea şi promovarea unei legi a sportului actualizată şi conectată cu realităţile naţionale şi internaţionale existente;
    7. Definirea şi implementarea unui pachet de reglementări privind funcţionarea federaţiilor olimpice şi neolimpice stabilit prin parteneriat între minister şi federaţii. Stabilirea unui set de standarde comune/minime de performanţă/ calitate pentru funcţionarea federaţiilor sportive;
    8. Iniţierea şi Operaţionalizarea Comitetului Interministerial pentru Dezvoltarea Sportului Şcolar, cu participarea Ministerului Sportului şi Ministerului Educaţiei;
    9. Definirea şi operaţionalizarea unor noi modele de funcţionare şi operare pentru cluburile sportive pe baza experienţelor şi bunelor practici internaţionale;
    10. Instituirea şi operaţionalizarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare şi licenţiere a antrenorilor din sfera sportului de performanţă cu implicarea CNFPA, universităţi, alţi actori relevanţi;
    11. Identificarea sporturilor prioritare la nivel naţional şi mecanisme de susţinere a acestora;
    12. Iniţierea şi operaţionalizarea unui/ comitet/unor comitete comune coordonate de Ministerul Sportului cu actori importanţi din sport: universităţi, entităţi private, sector ONG;
    13. Dezvoltarea, împreună cu organizaţiile asociative ale autorităţilor locale, unor protocoale în domeniul descentralizării domeniului sportiv inclusiv în ceea ce priveşte baza materială sportivă, competiţiile sportive locale, susţinerea activităţii la nivel de copii şi juniori, dezvoltare de bază materială pentru sportul comunitare etc cu respectarea unor principii şi standarde de calitate; stabilirea unor programe strategice de dezvoltare a sportului la nivel local. Construcţia unui mecanism permanent de cooperare între autorităţile locale şi Ministerul Sportului;
    14. Dezvoltarea şi implementarea unui Program Naţional privind Sportul Rural în cooperare cu administraţiile locale şi GAL-uri;
    15. Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional care să stimuleze persoanele cu dizabilităţi şi persoanele din categorii defavorizate să practice sportul;
    16. Stimularea, împreună cu actori instituţionali relevanţi, a unor competiţii naţionale sportive la nivel preuniversitar;
    17. Stimularea, împreună cu universităţi şi alţi actori relevanţi, a competiţiilor sportive universitare;
    18. Iniţierea unui demers de construcţie a unor politici integrate la nivel naţional în ceea ce priveşte resursa umană din sport salarizare, pregătire, evoluţie profesională etc, cu participarea actorilor instituţionali relevanţi;
    19. Iniţierea şi promovarea unui statut al sportivului care să reglementeze elementele semnificative din cariera profesională a acestuia, drepturile şi obligaţiile., stimularea performanţei, dezvoltarea unui career path parcurs profesional, asigurarea unor standarde de calitate pentru asigurarea condiţiilor necesare de pregătire - staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor etc;
    20. Actualizarea şi completarea ocupaţiilor sportive ocupaţii noi în domeniul SPORT în funcţie de necesităţile existente la acest moment;
    21. Stimularea cercetării în sport prin mecanisme permanente de cooperare cu universităţile din România;
    22. Dezvoltarea capacităţii INCS în domeniul cercetării sportive, colectării şi analizei de date pentru politici publice de sport şi digitalizării sportului în România;
    23. Realizarea unui grup de lucru comun Minister/COSR/Federaţii pentru conectarea strategiilor sectoriale cu Strategia naţională pentru sport;
    24. Realizarea unei hărţi a finanţării sportului din România surse de venit, utilizare a acestora, propuneri de îmbunătăţire;
    25. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem naţional de finanţare a sportului coerent, bazat pe grupe de sporturi distincte, standarde de performanţă şi proceduri coerente. Analiza măsurilor legale necesare pentru fluidizarea procedurilor financiare la nivelul actorilor instituţionali din sport;
    26. Înfiinţarea unor grupuri de lucru permanente la nivel naţional pe domeniile strategice cheie cadru legal şi instituţional, resursa umană din sport, bază materială sportivă, sport în şcoli, finanţare, sport şi sănătate care să stimuleze acţiuni şi programe strategice la nivel naţional;
    27. Dezvoltarea unor centre regionale de excelenţă sportivă în zona sporturilor de performanţă cu potenţial ridicat;
    28. Dezvoltarea împreună cu AOR, autorităţile locale unor standarde naţionale "de bune practici" privind construcţia de bază materială sportivă, ţinând cont de criterii de sustenabilitate, viabilitate economică şi lărgire a accesului;
    29. Iniţierea unui program specific privind baza materială sportivă în mediul rural;
    30. Realizarea unei hărţi naţionale a bazei materiale sportive existente, proiectate şi a investiţiilor strategice necesare în viitor;
    31. Iniţierea unui program naţional de investiţii în bază materială sportiva pe termen scurt, mediu şi lung;
    32. Analiza şi dezvoltarea legislaţiei şi mecanismelor de implementare care să faciliteze şi încurajeze investiţiile private în sport;
    33. Crearea unor centre naţionale/regionale de consiliere pentru sportivii care îşi încheie activitatea la toate nivelurile;
    34. Mecanisme de integrare a campionilor olimpici, mondiali, europeni, prin identificarea de oportunităţi profesionale funcţionale la finalul carierei;
    35. Operaţionalizarea registrului naţional în sport;
    36. Deschiderea unor linii de finanţare cu o dobândă cât mai redusă pentru construcţii de terenuri şi baze sportive sportive de către autorităţile locale, cu garanţii acordate de către stat conform prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare prin care UAT urile pot contracta împrumuturi externe garantate de stat cu avizul prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi cu respectarea prevederilor art. 63 alin. (4) şi respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
    37. Stabilirea unor standarde comune de raportare pentru cei care primesc finanţări private pentru a asigura o relaţie corectă, previzibilă şi funcţională cu finanţatorii;
    38. Realizarea unei diagnoze organizaţionale la nivelul Ministerului Sportului pentru eficientizarea capacităţilor manageriale şi strategice; redefinirea structurii, standardelor de funcţionare, capacităţilor manageriale, de coordonare, strategice;
    39. Dezvoltarea unui compartiment specializat în fonduri europene la nivelul Ministerului, cu rol de atragere de fonduri şi consiliere a entităţilor sportive în ceea ce priveşte accesul la fonduri europene;
    40. Adoptarea unui pachet de măsuri legale rapide, cu o intervenţie minimă care să rezolve probleme operaţionale întâmpinate de cei implicaţi în sport reglementări privind finanţarea cantonamentelor, cuantumul diurnei sportivilor, surse de finanţare alternative, integrare sportivi în urma încheierii activităţii sportive de performanţă;
    41. Dezvoltarea unor campanii de marketing pentru promovarea sportului la nivel naţional, încurajarea practicării sportului, stimularea grupurilor vulnerabile pentru a face sport, promovarea sportului, conectarea sportului cu politicile de dezvoltare locală etc.

        Acţiuni imediate posibile:
    1. Iniţiere discuţii politice Pact Naţional pe Sport
    2. Grup de lucru pe legislaţie
    3. Grup de lucru pe antrenori
    4. Comitet Interministerial Permanent cu Ministerul Educaţiei
    5. Grup de lucru cu Federaţiile pe reglementări, standarde comune
    6. Grup de lucru cu cluburi pe forma de organizare de viitor
    7. Grup de lucru pe sport rural
    8. Protocol cu reprezentanţii autorităţilor locale pe mai multe paliere: sport de masă, bază materială sportivă, finanţare copii şi juniori, competiţii sportive etc.

    Portofoliu de proiecte operaţionale propuse - pentru perioada 2023-2032 - se actualizează permanent

┌────┬─────────────────┬───────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬────────────────────────┐
│    │                 │                       │                │                │Perioadă    │Observaţii              │
│Nr. │Proiect/program  │Descriere              │Iniţiator/      │Instituţii      │implementare│interconectare,         │
│    │operaţional      │                       │Coordonator     │partenere       │iniţiere/   │complementaritate       │
│    │                 │                       │                │                │finalizare  │                        │
├────┴─────────────────┴───────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴────────────────────────┤
│1. Sportul Prioritate Naţională                                                                                       │
├────┬─────────────────┬───────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬────────────────────────┤
│    │                 │Iniţierea consultărilor│                │Partide Politice│            │                        │
│    │                 │cu partidele politice/ │                │Reprezentanţi   │            │                        │
│    │Pactul Naţional  │ministerele cheie      │Ministerul      │Ministere       │Iunie 2023 -│                        │
│1.1 │pentru Sport     │pentru stabilirea      │Sportului       │Comisii Sport   │Ianuarie    │                        │
│    │                 │conţinutului Pactului  │                │Parlament       │2024        │                        │
│    │                 │Naţional pentru Sport  │                │Reprez.         │            │                        │
│    │                 │                       │                │Preşedinţie     │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │Iniţierea unor Programe│                │                │            │                        │
│    │Programe         │Naţionale pentru Sport │                │                │            │                        │
│    │Naţionale        │la nivelul guvernului  │Comitet         │Comitet         │Iunie 2023 -│Corelare cu P2 – Harta  │
│1.2 │Guvernamentale în│pe zonele prioritare   │Interministerial│Interministerial│Decembrie   │Instituţională în       │
│    │Sport            │educaţie, performanţă, │                │                │2023        │domeniul sportului      │
│    │                 │sănătate, sport în     │                │                │            │                        │
│    │                 │comunitate, etc        │                │                │            │                        │
├────┴─────────────────┴───────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴────────────────────────┤
│2. Cadru instituţional şi capacitate administrativă                                                                   │
├────┬─────────────────┬───────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────┬────────────────────────┤
│    │                 │                       │                │Federaţii       │            │                        │
│    │                 │                       │                │Sportive        │            │                        │
│    │                 │Dezvoltarea unei hărţi │                │COSR            │            │                        │
│    │                 │instituţionale care să │                │Ministere       │            │                        │
│    │                 │cuprindă situaţia      │                │Ministerul      │            │                        │
│    │Hartă            │actuală a entităţilor  │                │Educaţie, alte  │Iunie 2023 -│                        │
│2.1 │instituţională în│instituţionale din     │Ministerul      │ministere       │Decembrie   │                        │
│    │domeniul         │sport,                 │Sportului       │implicate       │2023        │                        │
│    │sportului        │responsabilităţile     │                │Direcţii        │            │                        │
│    │                 │acestora si principiile│                │Judeţene de     │            │                        │
│    │                 │de cooperare           │                │Sport           │            │                        │
│    │                 │                       │                │Cluburi sportive│            │                        │
│    │                 │                       │                │de drept public/│            │                        │
│    │                 │                       │                │privat          │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │Înfiinţarea unor       │                │                │            │                        │
│    │                 │grupuri de lucru       │                │                │            │                        │
│    │                 │permanente la nivelul  │                │                │            │                        │
│    │                 │ministerului domeniile │                │                │            │                        │
│    │                 │strategice cheie cadru │                │                │            │Grupurile se formează pe│
│    │                 │legal şi instituţional,│                │                │            │baza unei metodologii   │
│    │Grupuri de lucru │resursa umană din      │                │Federaţii       │            │clare, pe principiul    │
│    │permanente –     │sport, bază materială  │                │Sportive        │Iunie 2023- │participării actorilor  │
│2.2 │direcţii         │sportivă, sport în     │Ministerul      │Cluburi Sportive│proces      │cointeresaţi relevanţi –│
│    │strategice în    │şcoli, finanţare, sport│Sportului       │Ministere       │continuu    │scopul urmărit:         │
│    │sport            │şi sănătate care sa    │                │implicate/      │            │furnizare expertiză şi  │
│    │                 │stimuleze acţiuni si   │                │conectate       │            │soluţii punctuale pentru│
│    │                 │programe strategice la │                │                │            │problemele transversale │
│    │                 │nivel naţional, să     │                │                │            │                        │
│    │                 │ofere expertiză şi     │                │                │            │                        │
│    │                 │propuneri de soluţii   │                │                │            │                        │
│    │                 │pentru provocările din │                │                │            │                        │
│    │                 │domeniu                │                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │Definirea unui cadru de│                │                │            │                        │
│    │                 │funcţionare comun      │                │                │            │                        │
│    │Creştere a       │pentru actorii         │                │                │            │                        │
│    │capacităţii      │instituţionali         │                │Federaţii       │            │                        │
│    │manageriale şi de│importanţi din sport:  │                │Sportive Cluburi│            │Corelare cu P5 –        │
│2.4 │coordonare       │principii de           │Ministerul      │sportive de     │Iunie 2023 -│actualizare cadru legal,│
│    │strategică la    │funcţionare, standarde,│Sportului       │drept public/   │Iunie 2024  │legea sportului         │
│    │nivelul          │sisteme de planificare │                │privat DJS      │            │                        │
│    │Ministerului     │strategica, sisteme de │                │                │            │                        │
│    │Sportului        │măsurare a             │                │                │            │                        │
│    │                 │performanţei, sisteme  │                │                │            │                        │
│    │                 │de finanţare           │                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │Realizarea unei        │                │                │            │                        │
│    │                 │diagnoze               │                │                │            │                        │
│    │                 │organizaţionale la     │                │                │            │                        │
│    │                 │nivelul Ministerului   │                │                │            │                        │
│    │                 │Sportului pentru       │                │                │            │                        │
│    │Diagnoză         │eficientizarea         │                │                │            │                        │
│    │organizaţională –│capacitaţilor          │Ministerul      │                │Iunie 2023 -│                        │
│2.5 │Ministerul       │manageriale şi         │Sportului       │-               │Decembrie   │                        │
│    │Sportului        │strategice; redefinirea│                │                │2023        │                        │
│    │                 │structurii,            │                │                │            │                        │
│    │                 │standardelor de        │                │                │            │                        │
│    │                 │funcţionare,           │                │                │            │                        │
│    │                 │capacităţilor          │                │                │            │                        │
│    │                 │manageriale, de        │                │                │            │                        │
│    │                 │coordonare, strategice.│                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │Dezvoltarea unui       │                │                │            │                        │
│    │                 │compartiment           │                │                │            │                        │
│    │Creare           │specializat în fonduri │                │                │            │                        │
│    │compartiment     │europene la nivelul    │                │                │            │                        │
│    │specializat de   │Ministerului, cu rol de│Ministerul      │                │Iunie 2023 –│                        │
│2.6 │Finanţări        │atragere de fonduri şi │Sportului       │                │Decembrie   │                        │
│    │Europene/        │consiliere a           │                │                │2023        │                        │
│    │Fundraising în   │entităţilor sportive în│                │                │            │                        │
│    │Sport            │ceea ce priveşte       │                │                │            │                        │
│    │                 │accesul la fonduri     │                │                │            │                        │
│    │                 │europene               │                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │Mecanisme        │Realizarea unui grup de│                │                │            │                        │
│    │instituţionale de│lucru comun Minister/  │                │Federaţii       │            │                        │
│    │colaborare – task│COSR/Federaţii pentru  │Ministerul      │Sportive        │Iunie 2023 -│Corelare cu P17 –       │
│2.7 │force - grupuri  │conectarea strategiilor│Sportului       │COSR            │Ianuarie    │Politica Naţională SPORT│
│    │de lucru         │sectoriale cu Strategia│                │Cluburi Sportive│2024        │& ŞTIINŢĂ               │
│    │coordonare       │naţională pentru sport │                │                │            │                        │
│    │strategică       │                       │                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │Dezvoltarea, împreuna  │                │                │            │                        │
│    │                 │cu organizaţiile       │                │                │            │                        │
│    │                 │asociative ale         │                │                │            │                        │
│    │                 │autorităţilor locale,  │                │                │            │                        │
│    │                 │unor protocoale în     │                │                │            │                        │
│    │                 │domeniul               │                │                │            │                        │
│    │                 │descentralizării       │                │                │            │                        │
│    │                 │domeniului sportiv,    │                │                │            │                        │
│    │                 │inclusiv în ceea ce    │                │                │            │                        │
│    │                 │priveşte baza materială│                │                │            │                        │
│    │                 │sportivă , competiţiile│                │                │            │                        │
│    │                 │sportive locale,       │                │                │            │                        │
│    │                 │susţinerea activităţii │                │Asociaţia       │            │                        │
│    │Parteneriat      │la nivel de copii şi   │                │Municipiilor    │Iulie 2023 -│Corelare cu P11         │
│2.8 │strategic –      │juniori, dezvoltare de │Ministerul      │A.Co.R.         │Ianuarie    │mecanisme instituţionale│
│    │SPORTUL ÎN       │bază materială         │Sportului       │GAL-uri         │2024        │de participare          │
│    │COMUNITĂŢI       │sportivă, pentru       │                │ADI-uri         │            │                        │
│    │                 │sportul comunitare etc,│                │                │            │                        │
│    │                 │cu respectarea unor    │                │                │            │                        │
│    │                 │principii şi standarde │                │                │            │                        │
│    │                 │de calitate; stabilirea│                │                │            │                        │
│    │                 │unor programe          │                │                │            │                        │
│    │                 │strategice de          │                │                │            │                        │
│    │                 │dezvoltare a sportului │                │                │            │                        │
│    │                 │la nivel local.        │                │                │            │                        │
│    │                 │Construcţia unui       │                │                │            │                        │
│    │                 │mecanism permanent de  │                │                │            │                        │
│    │                 │cooperare între        │                │                │            │                        │
│    │                 │autorităţile locale şi │                │                │            │                        │
│    │                 │Ministerul Sportului.  │                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │Parteneriat      │                       │                │                │            │                        │
│    │strategic –      │                       │                │                │            │                        │
│    │SPORTUL ÎN       │Dezvoltarea şi         │                │ONG-uri domeniu │            │                        │
│    │COMUNITĂŢI –     │implementarea unui     │                │social,         │            │                        │
│    │Programul        │program naţional care  │                │minorităţi      │            │Derularea unor programe │
│    │Naţional pentru  │să stimuleze persoanele│Ministerul      │Reprezentanţi   │Septembrie  │Pilot – Mai 2023        │
│2.9 │încurajarea      │cu dizabilităţi,       │Sportului       │persoane cu     │2024 -      │Adoptare pachet final – │
│    │practicării      │persoanelor vârstnice  │                │dizabilităţi    │continuu    │Septembrie 2023         │
│    │sportului în     │şi persoanele din      │                │Reprezentanţi   │            │                        │
│    │rândul           │categorii defavorizate │                │autorităţi      │            │                        │
│    │categoriilor     │să practice sportul    │                │locale          │            │                        │
│    │sociale          │                       │                │                │            │                        │
│    │defavorizate     │                       │                │                │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │                       │                │                │            │Parteneriat de          │
│    │                 │                       │                │                │            │colaborare – Septembrie │
│    │                 │Dezvoltarea şi         │                │                │            │2023 Task force -       │
│    │                 │implementarea unui     │                │Asociaţie       │            │grupuri de lucru        │
│    │Programul        │Program Naţional       │Ministerul      │GAL-uri         │Septembrie  │proiecte iniţiale –     │
│2.10│Naţional –       │privind Sportul Rural  │Sportului       │A.Co.R.         │2023 - bază │Programul Sportul Rural │
│    │Sportul Rural    │în cooperare cu        │                │Ministerul      │continuă    │- Septembrie 2023       │
│    │                 │administraţiile locale │                │Educaţiei       │            │Pachet de proiecte 2023 │
│    │                 │şi GAL-uri.            │                │                │            │– Ianuarie 2023         │
│    │                 │                       │                │                │            │Plan anual de proiecte- │
│    │                 │                       │                │                │            │anual                   │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │                       │                │Ministerul      │            │                        │
│    │                 │                       │                │Educaţiei       │            │                        │
│    │                 │Stimularea, împreuna cu│                │Reprezentanţi   │            │                        │
│    │Program naţional │actori instituţionali  │                │unităţi de      │Ianuarie    │                        │
│2.11│– Sportul în     │relevanţi a unor       │Ministerul      │învăţământ      │2024- Bază  │                        │
│    │unităţi de       │competiţii naţionale   │Sportului       │Unităţi de      │continuă    │                        │
│    │învăţământ       │sportive la nivel      │                │învăţământ cu   │            │                        │
│    │                 │preuniversitar         │                │program sportiv │            │                        │
│    │                 │                       │                │Licee cu program│            │                        │
│    │                 │                       │                │sportiv         │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │                       │                │Ministerul      │            │                        │
│    │                 │                       │                │Educaţiei       │            │                        │
│    │                 │                       │                │Federaţia       │            │                        │
│    │                 │                       │                │Sportului Şcolar│            │                        │
│    │                 │Stimularea, împreuna cu│                │şi Universitar  │            │                        │
│    │Program Naţional │universităţi si alţi   │Ministerul      │Universitatea   │Ianuarie    │                        │
│2.12│– Sportul în     │actori relevanţi a     │Sportului       │Naţională de    │2024- bază  │                        │
│    │Universităţi     │competiţiilor sportive │                │Educaţie Fizică │continuă    │                        │
│    │                 │universitare           │                │şi Sport        │            │                        │
│    │                 │                       │                │Bucureşti       │            │                        │
│    │                 │                       │                │Facultăţi de    │            │                        │
│    │                 │                       │                │Educaţie Fizică │            │                        │
│    │                 │                       │                │şi Sport        │            │                        │
├────┼─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────┼────────────────────────┤
│    │                 │                       │                │                │            │Creare Comitet          │
│    │                 │                       │                │                │            │Interministerial – Iunie│
│    │                 │                       │                │                │            │2023                    │
│    │                 │                       │                │                │            │Propunere Proiect –     │
│    │                 │Iniţierea si           │                │Ministerul      │            │Sportul în Unitatea de  │
│    │                 │Operaţionalizarea      │                │Educaţiei       │            │învăţământ – decembrie  │
│    │Politica         │Comitetului Comun      │                │Reprezentanţi   │            │2023                    │
│    │naţională        │pentru Dezvoltarea     │Ministerul      │unităţi de      │Iulie 2023 –│Sportul în Unitatea de  │
│2.13│Dezvoltarea      │Sportului Şcolar, cu   │Sportului       │învăţământ      │bază        │învăţământ – pachet de  │
│    │Sportului Şcolar │participarea           │                │Profesori       │continuă    │acţiuni/măsuri – anual  │
│    │                 │Ministerului Sportului │                │educaţie fizică │            │începând cu septembrie  │
│    │                 │şi Ministerului        │                │şi sport        │            │2023                    │
│    │                 │Educaţiei              │                │                │            │Corelare cu P1 – Pactul │
│    │                 │                       │                │                │            │Naţional pentru Sport   │
│    │                 │                       │                │                │            │principii, obiective    │
│    │                 │                       │                │                │            │Corelare cu P2 -harta   │
│    │                 │                       │                │                │            │instituţiilor           │
├────┴─────────────────┴───────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────┴────────────────────────┤
│3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare                                                                 │
├────┬─────────────────┬──────────────────────┬──────────┬─────────────────┬──────────┬────────────────────────────────┤
│    │                 │Instituirea şi        │          │                 │          │                                │
│    │                 │operaţionalizarea unui│          │                 │          │                                │
│    │                 │sistem modern de      │          │CNFPA            │          │Crearea Task force - grupuri de │
│    │Politica         │formare, pregătire,   │          │Universităţi-    │          │lucru de analiză /Resursă umană │
│    │naţională –      │dezvoltare şi         │          │Facultăţi de     │Iunie     │Performantă – Iunie 2023        │
│3.1 │RESURSA UMANĂ    │licenţiere a          │Ministerul│educaţie fizică  │2023-     │Propunere de măsuri rapide –    │
│    │PERFORMANTĂ –    │antrenorilor din sfera│Sportului │şi sport         │Iunie 2026│septembrie 2023                 │
│    │pachet antrenori │sportului de          │          │Reprezentanţi    │          │Propunere măsuri finale/        │
│    │+ staff tehnic   │performanţă cu        │          │antrenori sport  │          │comprehensive – Iunie 2023      │
│    │                 │implicarea CNFPA,     │          │de performanţă   │          │Corelare cu P5 Legea sportului  │
│    │                 │universităţi, alţi    │          │                 │          │                                │
│    │                 │actori relevanţi      │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Iniţierea unui demers │          │                 │          │                                │
│    │                 │de construcţie a unor │          │                 │          │                                │
│    │                 │politici integrate la │          │                 │          │                                │
│    │                 │nivel naţional în ceea│          │                 │          │                                │
│    │                 │ce priveşte resursa   │          │                 │          │                                │
│    │                 │umană din sport       │          │                 │          │                                │
│    │                 │salarizare, pregătire,│          │                 │          │                                │
│    │                 │evoluţie profesională │          │                 │          │                                │
│    │                 │etc cu participarea   │          │CNFPA            │          │                                │
│    │                 │actorilor             │          │DJS              │          │                                │
│    │                 │instituţionali        │          │Directori        │          │                                │
│    │                 │relevanţi. Iniţierea  │          │Federaţii        │          │                                │
│    │                 │si promovarea unui    │          │sportive         │          │                                │
│    │                 │statut al sportivului │          │Directori Cluburi│          │Corelare cu 3.1 Acelaşi task    │
│    │Politica         │care să reglementeze  │          │Universităţi-    │          │force - grupuri de lucru        │
│    │naţională –      │elementele            │          │Facultăţi de     │Iunie     │Propunere măsuri rapide –       │
│    │RESURSA UMANĂ    │semnificative din     │Ministerul│educaţie fizică  │2023-     │septembrie 2023                 │
│3.2 │PERFORMANTĂ –    │cariera profesională a│Sportului │şi sport         │Ianuarie  │Pachet măsuri finale – Career   │
│    │career path -    │acestuia, drepturile  │          │INM              │2025      │Path - - parcurs profesional –  │
│    │parcurs          │şi obligaţiile.,      │          │Asiguratori      │          │Iunie 2023                      │
│    │profesional      │stimularea            │          │medicali privaţi │          │Corelare cu P5 – actualizare    │
│    │                 │performanţei,         │          │Alte entităţi    │          │cadru legal                     │
│    │                 │dezvoltarea unui      │          │relevante de     │          │                                │
│    │                 │carrer path, standarde│          │identificat de   │          │                                │
│    │                 │de calitate pentru    │          │către            │          │                                │
│    │                 │asigurarea condiţiilor│          │coordonatori     │          │                                │
│    │                 │necesare de pregătire │          │                 │          │                                │
│    │                 │staff, servicii       │          │                 │          │                                │
│    │                 │medicale, acces la    │          │                 │          │                                │
│    │                 │resurse, asigurări de │          │                 │          │                                │
│    │                 │sănătate, cazare,     │          │                 │          │                                │
│    │                 │diurne, echipamente,  │          │                 │          │                                │
│    │                 │salarizare pe         │          │                 │          │                                │
│    │                 │parcursul             │          │                 │          │                                │
│    │                 │cantonamentelor, etc  │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Actualizarea şi       │          │CNFPA            │          │                                │
│    │Politica         │completarea           │          │Ministerul Muncii│          │Propuneri Ocupaţii noi în       │
│    │naţională –      │ocupaţiilor sportive  │          │Universităţi-    │Iunie     │domeniul SPORT – Decembrie 2023 │
│3.3 │RESURSA UMANĂ    │Ocupaţii noi în       │Ministerul│Facultăţi de     │2023-Iunie│Adoptare Ocupaţii noi în        │
│    │PERFORMANTĂ –    │domeniul SPORT în     │Sportului │Educaţie Fizică  │2025      │domeniul SPORT – Iunie 2023     │
│    │Ocupaţii noi în  │funcţie de            │          │şi Sport         │          │Corelare cu P5 – actualizare    │
│    │domeniul SPORT   │necesităţile existente│          │Federaţii        │          │cadru legal                     │
│    │                 │la acest moment       │          │sportive         │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │                      │          │CNFPA            │          │                                │
│    │                 │Crearea unor centre   │          │Ministerul Muncii│          │                                │
│    │Centre regionale │naţionale/regionale de│          │Universităţi-    │Iunie     │                                │
│3.4 │consiliere       │consiliere pentru     │Ministerul│Facultăţi de     │2023-     │Corelare cu 3.3 – Resursa Umană │
│    │profesională în  │sportivii care îşi    │Sportului │Educaţie Fizică  │Ianuarie  │Performantă                     │
│    │sport            │încheie activitatea la│          │şi Sport         │2025      │                                │
│    │                 │toate nivelurile      │          │Federaţii        │          │                                │
│    │                 │                      │          │sportive         │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Mecanisme de integrare│          │                 │          │                                │
│    │                 │a campionilor         │          │Ministerul Muncii│          │                                │
│    │                 │olimpici, mondiali,   │          │Federaţii        │Iunie     │                                │
│    │Programul de     │europeni, prin        │Ministerul│sportive         │2023-     │Corelare 3.3 şi 3.4 – Resursa   │
│3.5 │integrare a      │identificarea de      │Sportului │Cluburi sportive │Ianuarie  │Umană Performantă               │
│    │marilor campioni │oportunităţi          │          │de drept public/ │2025      │                                │
│    │                 │profesionale          │          │privat           │          │                                │
│    │                 │funcţionale la finalul│          │                 │          │                                │
│    │                 │carierei de sportiv   │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Dezvoltarea           │          │                 │          │                                │
│    │                 │capacitaţii INCS in   │          │                 │          │                                │
│    │Politica         │domeniul cercetării   │          │                 │Ianuarie  │Corelare 2.7 – Mecanisme        │
│    │Naţională – SPORT│sportive, colectării  │          │                 │2024-     │instituţionale de colaborare şi │
│3.6 │& ŞTIINŢĂ –      │şi analizei de date   │          │INCS             │Ianuarie  │participare - creştere          │
│    │creştere         │pentru politici       │          │                 │2026      │capacitate managerială          │
│    │capacitate INCS  │publice de sport şi   │          │                 │          │                                │
│    │                 │digitalizării         │          │                 │          │                                │
│    │                 │sportului în Romania  │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Stimularea cercetării │          │                 │          │                                │
│    │                 │în sport prin         │          │                 │          │                                │
│    │                 │mecanisme permanente  │          │                 │          │                                │
│    │Politica         │de cooperare cu       │          │                 │          │                                │
│    │Naţională – SPORT│universităţile din    │          │INCS             │          │                                │
│    │& ŞTIINŢĂ –      │România şi alţi actori│          │Universităţi -   │          │Corelare 2.7 - Mecanisme        │
│    │mecanisme        │care desfăşoară       │Ministerul│Facultăţi de     │Iulie     │instituţionale de colaborare şi │
│3.7 │cooperare/suport │activităţi de         │Sportului │Educaţie Fizică  │2023-     │participare - creştere          │
│    │politici şi      │cercetare. Furnizare  │          │şi Sport         │Iulie 2026│capacitate managerială          │
│    │programe bazate  │cunoaştere şi         │          │ONG-uri          │          │                                │
│    │pe date          │competenţă pentru     │          │                 │          │                                │
│    │                 │luarea deciziilor     │          │                 │          │                                │
│    │                 │evidence based policy │          │                 │          │                                │
│    │                 │making, evidence based│          │                 │          │                                │
│    │                 │decision making       │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │Programul        │                      │          │                 │          │                                │
│    │Naţional –       │Operaţionalizarea     │          │                 │Iulie     │                                │
│3.8 │Digitalizarea    │registrului naţional  │Ministrul │INCS             │2023- bază│                                │
│    │Sportului –      │în sport              │Sportului │                 │continue  │                                │
│    │Registrul        │                      │          │                 │          │                                │
│    │Naţional de Sport│                      │          │                 │          │                                │
├────┴─────────────────┴──────────────────────┴──────────┴─────────────────┴──────────┴────────────────────────────────┤
│4. Finanţare                                                                                                          │
├────┬─────────────────┬──────────────────────┬──────────┬─────────────────┬──────────┬────────────────────────────────┤
│    │                 │Stabilirea unor       │          │                 │          │                                │
│    │                 │mecanisme/ standarde/ │          │                 │          │                                │
│    │                 │metodologii de        │          │                 │          │                                │
│    │                 │finanţare bazate pe   │          │                 │          │                                │
│    │                 │performanţă la nivelul│          │Federaţii        │          │                                │
│    │Bugetare bazată  │tuturor surselor de   │          │Sportive         │Iunie 2023│                                │
│4.1 │pe performanţă – │finanţare ale         │Ministerul│Cluburi Sportive │–         │                                │
│    │metodologie      │ministerului criterii │Sportului │Reprezentanţi    │Februarie │                                │
│    │                 │predictibile, clare,  │          │business         │2024      │                                │
│    │                 │transparente, corelate│          │                 │          │                                │
│    │                 │cu obiective de       │          │                 │          │                                │
│    │                 │performanţă, tipuri de│          │                 │          │                                │
│    │                 │instituţii, tipuri de │          │                 │          │                                │
│    │                 │activităţi            │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │                      │          │Asociaţia        │          │                                │
│    │                 │                      │          │Municipiilor     │          │                                │
│    │                 │Realizarea unei hărţi │          │Reprezentanţi    │          │                                │
│    │                 │a finanţării sportului│          │business         │          │                                │
│    │                 │din Romania surse de  │          │interesat de     │Iulie 2023│                                │
│    │Harta surselor de│venit, utilizare a    │Ministerul│sport            │-         │Corelare cu 2.1 – Harta         │
│4.2 │finanţare        │acestora, propuneri de│Sportului │Ministere        │Septembrie│Instituţională în Sport         │
│    │                 │îmbunătăţire – task   │          │interesate - în  │2024      │                                │
│    │                 │force                 │          │funcţie de       │          │                                │
│    │                 │- grupuri de lucru    │          │finanţarea pe    │          │                                │
│    │                 │finanţare performanţă │          │care o alocă     │          │                                │
│    │                 │                      │          │Federaţii        │          │                                │
│    │                 │                      │          │Sportive         │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Dezvoltarea şi        │          │                 │          │                                │
│    │                 │implementarea unui    │          │                 │          │                                │
│    │                 │sistem naţional de    │          │                 │          │                                │
│    │                 │finanţare a sportului │          │                 │          │                                │
│    │                 │coerent, bazat pe     │          │                 │          │                                │
│    │                 │grupe de sporturi     │          │                 │          │                                │
│    │                 │distincte, standarde  │          │Federaţii        │          │                                │
│    │Metodologie      │de performanţă şi     │          │Sportive         │Septembrie│                                │
│    │finanţare a      │proceduri coerente.   │Ministerul│Cluburi sportive │2023-     │Corelare cu – actualizare cadru │
│4.3 │sportului de     │Analiza măsurilor     │Sportului │de drept public/ │Ianuarie  │legal                           │
│    │Performanţă      │legale necesare pentru│          │privat           │2024      │                                │
│    │                 │fluidizarea           │          │Reprezentanţi    │          │                                │
│    │                 │procedurilor          │          │business COSR    │          │                                │
│    │                 │financiare la nivelul │          │                 │          │                                │
│    │                 │actorilor             │          │                 │          │                                │
│    │                 │instituţionali din    │          │                 │          │                                │
│    │                 │sport – task force    │          │                 │          │                                │
│    │                 │grupuri de lucru      │          │                 │          │                                │
│    │                 │finanţare performanţă │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Analiza şi dezvoltarea│          │                 │          │                                │
│    │                 │legislaţiei şi        │          │                 │          │                                │
│    │Mecanisme de     │mecanismelor de       │          │                 │Iunie 2024│Corelare 5.1 – actualizare cadru│
│4.4 │finanţare        │implementare care să  │Ministerul│Reprezentanţi    │- Martie  │legal legea sponsorizării, cod  │
│    │alternative      │faciliteze şi         │Sportului │mediu de afaceri │2025      │fiscal                          │
│    │                 │încurajeze            │          │                 │          │                                │
│    │                 │investiţiile private  │          │                 │          │                                │
│    │                 │în sport              │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │Deschiderea unor │                      │          │                 │          │                                │
│    │linii de         │Deschiderea unor linii│          │                 │          │                                │
│    │finanţare cu o   │de finanţare cu o     │          │                 │          │                                │
│    │dobândă cât mai  │dobândă cât mai redusă│          │                 │          │                                │
│    │redusă pentru    │pentru construcţii de │          │Asociaţia        │Iunie 2024│Corelare cu 2.8 – Programul     │
│4.5 │construcţii de   │terenuri şi baze      │Ministerul│Municipiilor     │- bază    │Sportul în comunităţi           │
│    │terenuri şi baze │sportive de către     │Sportului │A.Co.R.          │continuă  │Corelare cu 6.4 – harta bazei   │
│    │sportive de către│autorităţile locale,  │          │GAL-uri          │          │materialev sportive existente   │
│    │autorităţile     │cu garanţii acordate  │          │                 │          │                                │
│    │locale, cu       │de către stat         │          │                 │          │                                │
│    │garanţii acordate│                      │          │                 │          │                                │
│    │de către stat    │                      │          │                 │          │                                │
├────┴─────────────────┴──────────────────────┴──────────┴─────────────────┴──────────┴────────────────────────────────┤
│5. Cadrul Legal                                                                                                       │
├────┬─────────────────┬──────────────────────┬──────────┬─────────────────┬──────────┬────────────────────────────────┤
│    │                 │                      │          │COSR             │          │                                │
│    │                 │                      │          │Federaţii        │          │                                │
│    │                 │                      │          │Sportive         │          │                                │
│    │                 │Iniţierea unui proces │          │Cluburi          │          │                                │
│    │                 │de actualizare şi     │          │Asociaţia        │          │                                │
│    │                 │modificare a          │          │Municipiilor     │Iunie 2023│                                │
│    │                 │legislaţiei ce        │          │A.Co.R.          │– Martie  │                                │
│    │                 │afectează zona        │          │Ministere        │2024      │Corelare cu P2 2.1 – harta      │
│    │                 │sportivă cu propuneri │          │Ministerul       │Pachet    │instituţiilor – atribuţii,      │
│    │Actualizare cadru│de acţiuni pe termen  │          │Educaţie,        │schimbări │competenţe, responsabilităţi –  │
│5.1 │legal – nouă lege│scurt, mediu şi lung  │Ministerul│Ministerul       │imediate: │urmărire complementaritate      │
│    │a sportului      │-cu participarea      │Sportului │Sănătăţii,       │iulie 2023│Corelare P3 – Ocupaţii noi în   │
│    │                 │ministerelor de linie,│          │Ministerul       │legea     │domeniul SPORT , career path    │
│    │                 │reprezentanţi COSR,   │          │Mediului,        │sportului:│parcurs profesional, resursă    │
│    │                 │federaţii, cluburi    │          │Ministerul       │Martie    │umană performantă               │
│    │                 │etc. Task force       │          │Apărării         │2024      │                                │
│    │                 │grupuri de lucru –    │          │Naţionale,       │          │                                │
│    │                 │cadru legal           │          │Ministerul       │          │                                │
│    │                 │                      │          │Afacerilor       │          │                                │
│    │                 │                      │          │Interne          │          │                                │
│    │                 │                      │          │INCS             │          │                                │
│    │                 │                      │          │CNFPA            │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │                      │          │COSR             │          │                                │
│    │                 │                      │          │Federaţii        │          │                                │
│    │                 │Adoptarea unui pachet │          │Sportive         │          │                                │
│    │                 │de măsuri legale      │          │Cluburi          │          │                                │
│    │                 │rapide, cu o          │          │Asociaţia        │          │                                │
│    │                 │intervenţie minimă    │          │Municipiilor     │          │                                │
│    │                 │care să rezolve       │          │A.Co.R.          │          │                                │
│    │                 │probleme operaţionale │          │Ministere        │          │                                │
│    │Pachet de măsuri │întâmpinate de cei    │          │Ministerul       │          │Corelare cu 5.1 – actualizare   │
│    │”quick wins”     │implicaţi în sport    │          │Educaţie,        │Iunie     │cadru legal                     │
│5.2 │măsuri/câştiguri/│reglementări privind  │Ministerul│Ministerul       │2023-     │Măsuri imediate cu resurse      │
│    │victorii rapide -│finanţarea            │Sportului │Sănătăţii,       │Septembrie│minimale – input din partea     │
│    │cadrul legal     │cantonamentelor,      │          │Ministerul       │2024      │actorilor cointeresaţi          │
│    │                 │cuantumul diurnei     │          │Mediului,        │          │                                │
│    │                 │sportivilor, surse de │          │Ministerul       │          │                                │
│    │                 │finanţare alternative,│          │Apărării         │          │                                │
│    │                 │integrare sportivi în │          │Naţionale,       │          │                                │
│    │                 │urma încheierii       │          │Ministerul       │          │                                │
│    │                 │activităţii sportive  │          │Afacerilor       │          │                                │
│    │                 │de performanţă        │          │Interne          │          │                                │
│    │                 │                      │          │INCS             │          │                                │
│    │                 │                      │          │CNFPA            │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │                 │Definirea şi          │          │                 │          │                                │
│    │                 │implementarea unui    │          │                 │          │                                │
│    │                 │pachet de reglementări│          │                 │          │                                │
│    │                 │privind funcţionarea  │          │                 │          │                                │
│    │Transformarea    │federaţiilor olimpice │          │                 │          │                                │
│    │sportului de     │şi neolimpice stabilit│          │                 │Iunie 2023│Corelare cu actualizare cadru   │
│5.2 │performanţă –    │prin parteneriat între│Ministerul│Federaţii        │-         │legal 5.1 – suprapuneri-        │
│    │pachet standarde │minister şi federaţii.│Sportului │Sportive         │Octombrie │elemente interconectate         │
│    │de performanţă   │Stabilirea unui set de│          │                 │2023      │                                │
│    │federaţii        │standarde comune/     │          │                 │          │                                │
│    │                 │minime de performanţă/│          │                 │          │                                │
│    │                 │calitate pentru       │          │                 │          │                                │
│    │                 │funcţionarea          │          │                 │          │                                │
│    │                 │federaţiilor sportive │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │Transformarea    │Definirea şi          │          │                 │          │                                │
│    │sportului de     │operaţionalizarea unor│          │                 │          │                                │
│    │performanţă –    │noi modele de         │          │                 │Iunie     │                                │
│    │pachet organizare│funcţionare si operare│Ministerul│Federaţii        │2023-     │Corelare cu 5.1 – actualizare   │
│5.3.│şi funcţionare   │pentru cluburile      │sportului │Sportive         │Decembrie │cadru legal – suprapuneri -     │
│    │cluburi sportive │sportive pe baza      │          │Cluburi Sportive │2023      │elemente interconectate         │
│    │de drept public/ │experienţelor si      │          │                 │          │                                │
│    │privat           │bunelor practici      │          │                 │          │                                │
│    │                 │internaţionale        │          │                 │          │                                │
├────┼─────────────────┼──────────────────────┼──────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────────────────┤
│    │Transformarea    │Identificarea         │          │                 │Iunie     │                                │
│    │sportului de     │sporturilor prioritare│Ministerul│Task force intern│2023-     │Corelare cu 5.1 actualizare     │
│5.4.│performanţă –    │la nivel naţional şi  │Sportului │grup de lucru    │Septembrie│cadru legal                     │
│    │sporturi de      │mecanisme de susţinere│          │intern Federaţii │2024      │                                │
│    │interes naţional │a acestora            │          │                 │          │                                │
├────┴─────────────────┴──────────────────────┴──────────┴─────────────────┴──────────┴────────────────────────────────┤
│6. Infrastructură                                                                                                     │
├────┬───────────┬───────────────────────┬──────────┬──────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│    │           │                       │          │Ministerul        │          │                                    │
│    │Centre     │Dezvoltarea unor centre│          │Dezvoltării       │          │                                    │
│    │Regionale  │regionale de excelenţă │          │Lucrărilor Publice│Septembrie│                                    │
│6.1 │de         │sportivă în zona       │Ministerul│şi Administraţiei │2023-     │Corelare cu 5.1 – actualizare cadru │
│    │Excelenţă  │sporturilor de         │Sportului │prin CNI S.A.,    │Septembrie│legal                               │
│    │în Sport   │performanţă cu         │          │Asociaţia         │2026      │                                    │
│    │           │potenţial ridicat      │          │Municipiilor,     │          │                                    │
│    │           │                       │          │U.N.C.J.R.        │          │                                    │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│    │           │Dezvoltarea împreuna cu│          │                  │          │                                    │
│    │           │AOR, autorităţile      │          │                  │          │                                    │
│    │Ghid de    │locale unor standarde  │          │                  │          │                                    │
│    │bune       │naţionale ”de bune     │          │                  │          │                                    │
│    │practici în│practici” privind      │Ministerul│AOR Autorităţi    │Septembrie│Corelare cu 5.1 - actualizare cadru │
│6.2 │dezvoltarea│construcţia de bază    │Sportului │Locale            │2023 - Mai│legal                               │
│    │bazei      │materială sportivă,    │          │                  │2024      │                                    │
│    │materiale  │ţinând cont de criterii│          │                  │          │                                    │
│    │sportive,  │de sustenabilitate,    │          │                  │          │                                    │
│    │           │viabilitate economică  │          │                  │          │                                    │
│    │           │şi lărgire a accesului │          │                  │          │                                    │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│    │           │Iniţierea unui program │          │                  │          │                                    │
│    │           │continuu de investiţii │          │                  │          │                                    │
│    │           │în baza materială      │          │                  │          │Corelare cu D4 – finanţare          │
│    │Program de │sportivă în mediul     │          │                  │          │Corelare 2.10 – Programul Naţional  │
│    │investiţii │rural în colaborare cu │          │                  │Septembrie│Sportul Rural                       │
│6.3 │– Baza     │GAL-uri şi autorităţile│Ministerul│GAL-uri           │2023 -bază│Stabilirea unei metodologii         │
│    │materială  │locale din mediul rural│Sportului │A.Co.R.           │continuă  │obiective, criterii de selecţie,    │
│    │sportivă în│pe principii de        │          │                  │          │specificul şi desfăşurarea          │
│    │Mediu rural│sustenabilitate        │          │                  │          │programului – decembrie 2023        │
│    │           │economică, acces, bazat│          │                  │          │Lansare progam – iunie 2023         │
│    │           │pe nevoile specifice   │          │                  │          │                                    │
│    │           │ale fiecărei comunităţi│          │                  │          │                                    │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│    │           │Realizarea unei hărţi  │          │                  │          │                                    │
│    │           │naţionale a bazei      │          │                  │          │                                    │
│    │           │materiale sportive     │          │                  │          │                                    │
│    │           │existente, proiectate  │          │                  │          │                                    │
│    │Harta bazei│şi a investiţiilor     │          │                  │          │                                    │
│    │materiale  │strategice necesare în │Ministerul│                  │          │                                    │
│6.4 │sportive,  │viitor.                │Sportului │                  │          │                                    │
│    │existente  │Focalizare pe grad de  │          │                  │          │                                    │
│    │           │utilizare corelat cu   │          │                  │          │                                    │
│    │           │politica privind       │          │                  │          │                                    │
│    │           │creşterea accesului şi │          │                  │          │                                    │
│    │           │a oportunităţilor de a │          │                  │          │                                    │
│    │           │face sport             │          │                  │          │                                    │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│    │Programul  │Iniţierea unui program │          │                  │          │                                    │
│    │Naţional de│naţional de investiţii │          │                  │          │Corelare cu 6.4 – harta bazei       │
│6.5 │Investiţii │în bază materială      │Ministerul│                  │          │materiale sportive                  │
│    │în Baza    │sportivă, pe termen    │Sportului │                  │          │Corelare cu 6.1 - Centre Regionale  │
│    │materială  │scurt, mediu şi lung   │          │                  │          │de excelenţă                        │
│    │sportivă   │                       │          │                  │          │                                    │
├────┴───────────┴───────────────────────┴──────────┴──────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┤
│7. Imagine şi Marketing                                                                                               │
├────┬───────────┬───────────────────────┬──────────┬──────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│    │           │Realizarea unei        │          │                  │          │                                    │
│    │           │campanii naţionale care│          │                  │          │                                    │
│    │           │să încurajeze          │          │                  │          │                                    │
│    │           │practicarea sportului  │          │                  │          │                                    │
│    │           │prin utilizarea        │          │                  │          │                                    │
│    │Campanie   │capitalului de imagine │          │                  │          │                                    │
│    │naţională  │a marilor campioni -   │          │                  │Septembrie│                                    │
│7.1 │pentru     │ţintită pe grupuri     │Ministerul│Federaţii Sportive│2023 -    │                                    │
│    │încurajarea│specifice de audienţă  │Sportului │COSR              │Septembrie│                                    │
│    │practicării│copii, persoane cu     │          │                  │2025      │                                    │
│    │sportului  │dizabilităţi, persoane │          │                  │          │                                    │
│    │           │vâstnice, persoane din │          │                  │          │                                    │
│    │           │categorii sociale      │          │                  │          │                                    │
│    │           │defavorizate, persoane │          │                  │          │                                    │
│    │           │cu o stare de sănătate │          │                  │          │                                    │
│    │           │în zona de risc        │          │                  │          │                                    │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┤
│    │Campanie de│Dezvoltarea unei       │          │                  │          │                                    │
│    │marketing  │campanii naţionale care│          │                  │          │                                    │
│    │pentru     │focalizată pe          │          │                  │Septembrie│Corelare – Program Naţional Sportul │
│    │promovarea │conştientizarea        │Ministerul│Ministerul        │2023 -    │în Unitatea de învăţământ,          │
│7.2 │practicării│importanţei practicării│Sportului │Educaţiei         │Septembrie│Comitet Interministerial Permanent  │
│    │sportului  │sportului în unitate de│          │                  │2025      │cu Min. Ed.                         │
│    │în unitatea│învăţământ focalizată  │          │                  │          │                                    │
│    │de         │pe părinţi şi elevi    │          │                  │          │                                    │
│    │învăţământ │                       │          │                  │          │                                    │
└────┴───────────┴───────────────────────┴──────────┴──────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┘



    11. Monitorizare şi evaluare
        Contextul dinamic, precum şi al volumului mare de investiţii publice preconizate a fi derulate în următoarea perioadă, impune un cadru instituţional suplu şi flexibil pentru implementarea şi monitorizarea periodică a implementării Strategiei Naţionale pentru Sport.
        În contextul instituţional dat - multipli actori cointeresaţi la nivel central şi local cu atribuţii şi responsabilităţi complementare - procesul de monitorizare şi evaluare poate fi realizat în mod eficient de către un grup de lucru/comitet interministerial al Strategiei Naţionale pentru Sport 2023 -2032 înfiinţat în condiţiile art. 24 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare creat în mod expres în acest sens care va fi integrat în structura internă a Ministerului Sportului.
        Structura grupului de lucru trebuie să reflecte structura sistemului naţional de sport din România şi să includă reprezentanţi ai actorilor cointeresaţi relevanţi din domeniu.
        Astfel aceasta ar trebui să includă reprezentanţii următoarelor instituţii:
    - Ministerul Sportului rol de coordonare
    – Ministerul Educaţiei - membru implicat
    – Ministerul Sănătăţii - membru implicat
    – COSR- membru implicat
    – Federaţii Sportive- membru implicat
    – Cluburi sportive de drept public/privat- membru implicat
    – Reprezentanţi autorităţi locale urban+rural - membru implicat
    – CNFPA- membru implicat
    – INCS - membru implicat
    – Reprezentanţi Universităţi şi Facultăţi de Educaţie şi Sport - membru implicat
    – Reprezentanţi ai altor actori cointeresaţi cu activităţi în domeniu în funcţie de stadiul de implementare/natura proiectelor analizate - membru implicat

        În demersul de monitorizare şi evaluare, coordonarea grupului de lucru revine reprezentanţilor Ministerului Sportului, care vor coopera şi colabora cu ceilalţi membri ai grupului, dar şi cu direcţiile şi departamentele din cadrul Ministerului Sportului, în funcţie de necesităţi, pentru furnizarea de expertiză.
        Grupul de lucru ar trebui să dezvolte propriul plan de organizare şi funcţionare, să aibă suficientă autonomie internă pentru a funcţiona cât mai agil în relaţie cu misiunea sa: monitorizarea şi evaluarea implementării SNS.
        Organizarea grupului de lucru ar trebui să urmărească următoarele principii:
        ● Participare, transparenţă, eficienţă;
        ● Cel puţin o întâlnire pe an;
        ● În cadrul grupului de lucru se va constitui o Comisia de Monitorizare a Implementării Strategiei -CMIS, care va fi desemnată de către reprezentanţii Ministerului Sportului, formată din membrii grupului de lucru şi experţi din cadrul Ministerului Sportului. CMIS nu ar trebui să depăşească un număr de 7 membri, pentru a păstra un cadru de lucru eficient;
        ● CMIS va elabora un raport anual privind implementarea strategiei pentru anul anterior şi planul anual de implementare a strategiei. Planul va fi realizat cu participarea membrilor grupului de lucru care vor furniza expertiză pe domeniul reprezentat. Planul de implementare va putea fi revizuit de către grupul de lucru ori de câte ori este necesar, în funcţie de evoluţia factorilor externi care influenţează domeniul;
        ● Scopul principal al monitorizării este de identificare din timp a potenţialelor blocaje în implementarea strategiei şi atingerea obiectivelor, pentru a lua măsurile necesare eliminării acestor riscuri sau atenuării efectelor lor;
        ● Raportul de monitorizare şi evaluare ar trebui să cuprindă activitatea acoperită în anul respectiv şi să conţină informaţii, în mod sintetic, cu privire la cel puţin:
    1. stadiul implementării SNS,
    2. principalele obstacole şi provocări întâlnire pe parcurs,
    3. măsuri preconizate pentru înlăturarea sau rezolvarea provocărilor întâmpinate;

        ● Pe baza Raportului anual de evaluare a SNS, CMIS va aduce la cunoştinţa grupului de lucru măsurile concrete ce se impun pentru atingerea obiectivelor propuse în strategie;
        ● Până în 15 februarie a fiecărui an, CMIS va întocmi un raport anual de monitorizare a implementării strategiei pentru anul anterior, raport pe care îl va aduce la cunoştinţă grupului de lucru;
        ● După prezentarea şi dezbaterea în cadrul întâlnirii anuale a grupului de lucru a raportului anual de implementare, a planului anual de acţiune şi a raportului de monitorizare pentru anul anterior şi a planului pentru anul în curs, aceste vor fi aduse la cunoştinţa conducerii Ministerului Sportului şi a celorlalte instituţii reprezentate în cadrul grupului de lucru

        Procesul de monitorizare şi evaluare trebuie realizat pornind de la Planul anual de Implementare a SNS, care trebuie să cuprindă un set de indicatori de rezultat conectaţi cu Propunerile de Proiecte, Măsuri şi Acţiuni Orientative incluse în acest document, care vor fi actualizate anual.
        Astfel, în conformitate cu orientările CE privind o mai bună reglementare, indicatorii de rezultat ar trebui să fie:
        ● Relevanţi - strâns legaţi de obiectivele care trebuie atinse;
        ● Acceptaţi - de către personal şi părţile interesate. Rolul şi responsabilităţile indicatorului trebuie să fie bine definite;
        ● Credibili pentru persoanele care nu sunt experţi, lipsiţi de ambiguitate şi uşor de interpretat.
        ● Indicatorii trebuie să fie cât mai simpli şi mai robuşti cu putinţă;
        ● Simplu de monitorizat - colectarea datelor ar trebui să fie posibilă la costuri reduse;
        ● Rezistenţi la manipulare.


    ANEXA 1

        la Strategie
        Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie - in extenso
        Analiza de documente strategice precum şi a contextului european relevă existenţa a trei domenii strategice în sfera sportului:
    - Sport în şcoli/educaţie
    – Sport de masă/comunităţi
    – Sport de performanţă/rezultate

        Cele trei domenii trebuie percepute integrat la nivel naţional pentru a produce un rezultat strategic: o comunitate naţională sănătoasă, implicată în sport şi cu performanţe remarcabile.
        Este foarte important de înţeles ca domeniul strategic 3 este puternic legat şi condiţionat de primele două domenii.
    1. Sport în şcoli/Strategii pentru sport şi tineret.
    Elemente cheie
        Accentuarea importanţei sportului în cadrul sistemului educaţional pe toate nivelurile curriculă, bază materială sportivă, resurse umane, resurse alocate pentru sport şi activitate fizică
        Politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilităţi materiale reduse la sport
        Dezvoltarea unei baze materiale sportive, adecvate care să încurajeze participarea săli de sport, echipamente
        Crearea unui mediu sigur pentru practicarea sportului în şcoli care să încurajeze participarea în special pentru categoriile defavorizate, reducerea discriminării Asigurarea unui grad ridicat de profesionalizare a corpului profesoral oportunităţi de dezvoltare profesională şi perfecţionare
        Evaluare curriculă şi dezvoltarea de arii variate de sport care să atragă un număr cât mai mare de copii
        Monitorizarea nivelului real de participare a elevilor la orele de sport
        Activităţi extracurriculare cu caracter sportiv, număr mai mare+diversitate, care să stimuleze componenta de voluntariat
        Sportul şi activitatea fizică valorificate ca factor de incluziune socială
        Atenţie sporită corelaţiei dintre activitate fizică, sport, nutriţie şi stare de sănătate/dezvoltare armonioasă
        Colaborare transsectoriala cu mediul non-profit, mediul privat alături de autorităţile locale pentru a dezvolta proiecte inter-disciplinare săptămâna sportului în şcoli, competiţii sportive extra-curriculare, activităţi fizice non-formale

    Context
        Sportul în şcoli reprezintă un pas important în dezvoltarea armonioasă a tinerilor şi viitorilor adulţi, promovând importanţa sportului şi a educaţiei pentru sănătate, susţinând conştientizarea în masă a beneficiilor din perspectiva sănătăţii fizice şi psihice. Însă această conştientizare trebuie să fie susţinută de politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilităţi materiale reduse la sport. România este o ţară cu un grad foarte mare de sărăcie în rândul copiilor şi de aceea atenţia în aceasta zonă este esenţială, recomandându-se reducerea excluziunii sociale prin sport, prin facilitarea echipamentelor adecvate pentru prevenirea accidentărilor, pentru elevii cu dizabilităţi, şi prin crearea unui mediu sigur pentru desfăşurarea activităţilor fizice. Acest lucru implică în acelaşi timp şi toleranţă zero la hărţuirea fizică, verbală, sexuală a elevilor.
        Din perspectiva sportului în şcoli, accentul cade în primul rând pe zona de bază materială sportivă, dezvoltarea sălilor de sport, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, crearea unui mediu sigur în care elevii pot practica diferite sporturi, atât în interior cât şi în exterior. În această zonă este necesara iniţierea unui program naţional de specialitate, coordonat de minister.
        Este importantă diversitatea sporturilor practicate, tocmai pentru a face activităţile fizice atractive pentru elevi. La fel, numărul de ore de sport pe săptămână este încă un element important, corelat cu activităţile efective ce se vor desfăşura în intervalul respectiv programa şcolară.
        Profesorii de educaţie fizică şi sport reprezintă un alt punct cheie de interes, deoarece nivelul lor de calificare, implicare şi experienţă are un efect major în nivelul de implicare a tinerilor în activităţile sportive - atât pe durata şcolii, dar şi posibilitatea de a practica sporturi de performanţă.
        Calitatea antrenorilor/profesorilor de educaţie fizică şi sport trebuie menţinută prin verificări constante, dezvoltare profesională continuă şi prin stimularea introducerii unei arii variate de sporturi pe durata educaţiei formale unitate de învăţământ, sporturi şi activităţi de recreere diverse creşterea apetitului pentru sport.
        La fel, este importantă măsurarea şi monitorizarea nivelului de participare a elevilor în activităţile sportive în mod real, împreună cu stimularea pe scara largă a activităţilor extracurriculare de sport, ex. posibile colaborări dintre şcoli şi cluburi sportive de drept public/privat, precum şi organizarea de competiţii sportive între şcoli.
        Un pas important în promovarea sportului în şcoli şi creşterea interesului faţă de sport ţine şi de finanţarea de Grant-uri şi cercetări corelate cu activităţile sportive în şcoli, care pot susţine viitorii sportivi de performanţă.
        Activitatea fizică reprezintă orice mişcare corporală produsă de muşchii scheletici care necesită un consum de energie, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS*36). Activităţile fizice regulate pot îmbunătăţi funcţiile musculare şi în special funcţiile locomotorii pentru copiii în creştere. Mai mult, prin activităţile fizice desfăşurate, copiii şi tinerii dezvoltă o mai bună coordonare, echilibru, o viteză de reacţie mai bună, împreună cu dezvoltarea abilităţilor cognitive, psihice, emoţionale şi sociale.
        *36) Campania Luna Naţională A Informării Despre Efectele Activităţii Fizice: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAŢIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf

        Conform OMS, copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani ar trebui să desfăşoare cel puţin 60 de minute de activităţi fizice pe zi, cel puţin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea muşchilor şi a coordonării locomotorii.
        În schimb, doar 23% dintre copii şi adolescenţi desfăşoară suficiente activităţi fizice moderate şi intense*37), lucru care a dus la creşterea numărului de copiii cu creşteri dizarmonice din cauza greutăţii şi a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezităţii şi obezităţii.
        *37) România: Phisical Activity Facrsheet 2018: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/382577/romama- eng.pdf

 (a se vedea imaginea asociată)
        Conform raportului naţional din perioada 2018-2019, dezvoltarea dizarmonică a elevilor din cauza problemelor de greutate este semnificativ mai ridicată, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din cauza altor motive probleme de sănătate, condiţii de trai. Astfel, putem observa că cele mai semnificative date sunt pentru elevii din clasa a VIII-a, atunci când elevii ating pragul pubertăţii. Valorile de 23,9% sunt semnificativ ridicate şi putem observa punctul în care problemele de greutate şi lipsa activităţilor fizice pot afecta chiar şi elevii din clasa a IV-a, existând un procentaj de 22,3% dintre care au o dezvoltare dizarmonică din cauza greutăţii excesive, unii riscând să intre în pragul de pre-obezitate.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În cazul elevilor din mediul rural putem observa procente mai reduse comparativ cu elevii din mediul urban, situaţia cea mai semnificativă fiind în rândul elevilor din cadrul şcolilor profesionale valori de 13,4% şi în rândul elevilor din clasa a XII-a şi a VIII-a 12,8% şi respectiv 11,6%. Dezvoltarea dizarmonică din cauza greutăţii poate fi motivată şi de stilul de viaţă, alimentaţia oferită şi situaţia familială şi financiară.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Dezvoltarea dizarmonică în rândul elevilor este substanţială din perspectiva problemelor legate de luarea excesivă în greutate, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din alte motive .Conform Raport Naţional de Sănătate a Copiilor şi Tinerilor din România 2018, rata obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor a crescut de la 26% în 2002 la 30,2% în 2019.

    Baza materială sportivă şcolară
        Conform Edupedu, "sunt considerate unităţi de învăţământ: creşele, grădiniţele de copii, şcolile primare şi gimnaziale; şcolile speciale primare şi gimnaziale; instituţiile de învăţământ preuniversitar; grupurile şcolare în cadrul cărora funcţionează mai multe niveluri de educaţie, şcolile de arte şi meserii profesionale, de maiştri, postliceale, instituţiile de învăţământ superior". În România, în anul 2019 au fost înregistrate un total de 7001 de unităţi de învăţământ, dintre care 3884 de unităţi înregistrate în mediul urban şi 3117 de unităţi şcolare în mediul rural. Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 8244 de unităţi şcolare, numărul acestora a scăzut cu 1243 de unităţi în intervalul 2009-2019, atât pentru mediul rural, cât şi pentru mediul urban.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Potrivit art. 6 alin. (8) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare "toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii".
        Din perspectiva bazei materiale sportive în cadrul şcolilor, se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot şi a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unităţile de învăţământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unităţi înregistrate în 2019, doar 5577 au avut la dispoziţie terenuri de sport, 4851 au beneficiat de săli de gimnastică şi 52 de unităţi au avut bazine sportive.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Baza materială sportivă. Sursa: Institutul Naţional de Statistică

    Structura curriculară
        Conform Ministerului Educaţiei, situaţia orelor de educaţie fizică şi sport din programa şcolară este după cum urmează:
    a. Pentru învăţământ primar:
        ● la clasele P, a I-a şi a II-a: 2 ore de educaţie fizică pe săptămână
        ● la clasele a III-a şi a IV-a: 2 ore de educaţie fizică pe săptămână predate de profesorul de educaţie fizică şi sport şi 1 oră de joc şi mişcare - predată de învăţător

    b. Pentru învăţământ gimnazial: 2 ore de educaţie fizică şi sport pe săptămână
    c. Pentru învăţământ liceal: 1 oră de educaţie fizică şi sport pe săptămână excepţie clasa a X-a, profilul matematică-informatică, unde sunt 2 ore de educaţie fizică şi sport pe săptămână
    d. Pentru învăţământ profesional: 2 ore de educaţie fizică şi sport pe săptămână

        Din perspectiva sporturilor practicate atât în cadrul învăţământului primar cât şi secundar, se practică preponderent atletismul, gimnastica şi jocurile*38) de natură să dezvolte abilităţile locomotorii şi de coordonare ale elevilor, însă curriculumul naţional nu oferă alternativa unor activităţi opţionale pentru activităţile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante.
        *38) Educaţia fizică şi Sportul în Şcolile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF

        Astfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile şi activităţile clasice desfăşurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanţă pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât şi din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă insuficientă.
    a) Activităţi obligatorii (a se vedea imaginea asociată)

    b) Activităţi opţionale (a se vedea imaginea asociată)


        Activităţi sportive obligatorii în şcoli. Sursa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563--def0-401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF
        Conform Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 520/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi studenţi şi a Baremului medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şi sport, există o serie de activităţi fizice recomandate în funcţie de nivelul de învăţământ, în cadrul Anexei nr. 1, pentru clasele I-IV se recomandă activităţi pentru efort fizic minim, pentru a dezvolta deprinderile locomotorii de bază, eforturi fizice medii pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază viteză, rezistenţă, forţă şi îndemânare şi eforturi fizice mari pentru dezvoltarea deprinderilor sportive specifice atletismului.
        Pentru clasele V-VIII, efortul fizic mic se înţelege prin deprinderile sportive specifice atletismului şi deprinderile utilitar-aplicative echilibru, cele medii ţin de deprinderi motrice căţărare, târâre, escaladare, sărituri, jocuri sportive şi rezistenţă cardiorespiratorie, iar activităţile pentru efort fizic mediu-mare ţin, la fel, de atletism, în principal viteză, în timp ce activităţile fizice intense ţin de viteză, dar şi îndemânare, ştafetă.
        În cadrul învăţământului liceal sunt sugerate activităţile sportive cu efort mic-mediu, şi anume optimizarea dezvoltării motrice prin programe complexe de dezvoltare fizică, despre efortul fizic mediu, prin competiţii practicate în cadrul disciplinelor sportive, şi efort fizic mediu-maxim, prin jocuri sportive cum ar fi baschet, handbal sau fotbal. Voleiul este considerat un sport de efort mic spre mediu, în timp ce în categoria sporturilor intense intră programele de culturism, fitness şi sport aerobic.
        Însă luând în considerare baza materială sportivă şcolară sportivă, practicarea sporturilor alternative este într-un trend static, fiind necesară dezvoltarea diversităţii sportive pentru a atrage elevii în practicarea sporturilor alternative.
        În cadrul Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 520/2007 este menţionat baremul medical ce cuprinde afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şi sport. În cadrul baremului sunt menţionate 16 afecţiuni principale, fiecare cuprinzând între 8 şi 70 de grupe de afecţiuni, ajungându-se la un total de 354 de posibile afecţiuni aflate în cele 16 categorii principale pentru care elevii pot primi scutiri temporare, parţiale, parţial-anuale sau totale de la orele de educaţie fizică şi sport.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În schimb, în România, pe lângă analizele efectuate de către specialişti, există şi posibilitatea eliberării scutirilor efectuate de către părinţi pentru perioade temporare, lucru care poate afecta numărul elevilor care iau parte la activităţile desfăşurate în cadrul orelor de educaţie fizică şi sport.
        Educaţie pentru sănătate
        Prin intermediul Programului Naţional "Educaţie pentru sănătate în şcoala românească", lansat în decembrie 2001, ca urmare a nevoilor identificate şi transmise de către cadrele didactice, s-a elaborat curriculumul materiei opţionale de educaţie pentru sănătate pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal raportându-se în principal la tendinţele de la nivel naţional şi european şi la dinamica şi necesităţile generate de evoluţiile sociale.
        Scopul materiei a fost de a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească un limbaj specific educaţiei pentru sănătate şi să recunoască comportamentele sănătoase sau cele de risc. În cadrul Programului Naţional "Educaţie pentru sănătate în şcoala românească"s-au luat în considerare elemente elementare, igiena personală, activitatea şi odihna, protecţia mediului, nutriţie, sănătate mintală şi comportamentele de risc abuz de substanţe, abuz în familie.
        Există menţiuni legate de importanţa educaţiei fizice şi sportive în dezvoltarea armonioasă a organismului şi despre importanţa alimentaţiei sănătoase şi echilibrate începând de la curriculumul clasei a III-a, însă, luând în considerare lipsa obligativităţii de a preda materia respectivă, nivelul de atractivitate este în scădere.
 (a se vedea imaginea asociată)
        La fel, nu sunt concretizate anumite sporturi sau activităţi fizice care ar putea contribui la o dezvoltare armonioasă a elevilor în cadrul curriculei, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a alege subiectele principale de predare, lucru care determină concentrarea preponderent pe biologie sau ştiinţe sociale. dat fiind faptul că educaţia pentru sănătate este o materie opţională în România, şcolile pot decide dacă materia va fi predată sau nu, comparativ cu marea majoritate a ţărilor europene, care au înţeles importanţa materiei şi au integrat curriculumul ca fiind obligatoriu de sine stătător materie diferită sau au integrat materia în alte discipline diferite.

    Evaluarea activităţilor sportive în şcoli
        La nivel european se foloseşte atât evaluarea formativă, care încearcă să identifice rezultatele performanţelor, fiind în principal o evaluare calitativă şi descriptivă, cu probe scrise sau orale, cât şi evaluarea sumativă, care se realizează prin note sau calificative primite pe baza activităţilor desfăşurate.
        Unele ţări au autonomie şcolară în stabilirea metodelor de evaluare pentru educaţie fizică şi sport sau nu există o evaluare formală constantă. În Slovenia, Letonia şi Polonia, notele sunt acordate din anul IV de învăţământ, iar în Finlanda, notele sunt obligatorii doar din anii VIII şi IX de învăţământ.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În România, evaluarea se realizează pe toate nivelurile de învăţământ, existând bareme de evaluare specifice pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional pentru rezistenţă, îndemânare, aerobic, gimnastică şi jocuri sportive.
        "Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la Educaţie Fizică şi Sport"*39), introdus în 1999,care este în prezent în vigoare, prezintă metodologia de evaluare şi probele specifice pentru fiecare nivel de învăţământ. Se prezintă modul de evaluare a calităţilor motrice ale elevilor şi metodele de desfăşurare a probelor sportive.
        *39) Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la Educaţie Fizică şi Sport: http://www.lpsiasi.ro/documente/legislaţie/mects/brosura_evaluare.pdf

        Metodologia neactualizată din 1999 poate limita oportunităţile sportive ale elevilor şi le poate restrânge diversitatea de sporturi practicate în şcoli, lucru ce poate întârzia dezvoltarea bazei materiale sportive şcolare şi poate limita nivelul de atractivitate faţă de sport.
        Corpul profesoral*40)
        *40) Educaţia fizică şi sportul în şcolile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0-401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF

        În România, doar cadrele didactice formate în domeniul educaţiei fizice au dreptul de a preda această disciplină, la fel cum este în Spania, Grecia, Polonia, sau Letonia. În unele ţări şcolile pot avea autonomie în a alege un profesor de educaţie fizică şi sport sau un cadru didactic, iar în situaţii excepţionale, cadrele didactice pot preda disciplina de educaţie fizică în cazul numărului redus de profesori de educaţie fizică şi sport.
        Situaţia insuficienţei resursei umane se regăseşte în Grecia, Belgia dar şi în România, în special în mediul rural, unde există un procentaj de aproximativ 15% de cadre didactice care nu au pregătire de educaţie fizică şi sport care predau această disciplină şcolară.
        În România, pentru calificarea ca profesor de educaţie fizică şi sport la nivel primar sau secundar inferior este necesară o diplomă de licenţă în domeniul educaţiei fizice, însă în 15 ţări din U.E. este nevoie de diplomă de Master pentru a primi calificarea de profesor de educaţie fizică şi sport la nivelul de învăţământ secundar Italia, Franţa, Spania, Germania, Cehia etc.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În România nu este necesară o diplomă de Masterat pentru a putea fi profesor de educaţie fizică şi sport, iar acest lucru limitează oportunităţile de creştere a calităţii predării şi a atractivităţii locului de muncă, în special în mediul rural. OM-urile privind metodologia de acreditare şi evaluare periodică, alături de programele aprobate pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, nu prezintă specific programe destinate profesorilor de educaţie fizică şi sport, exceptând programele ce conţin educaţie pentru sănătate din cadrul programului naţional "Educaţie pentru sănătate în şcoala românească", însă materia respectivă este una opţională. Astfel, oportunităţile de dezvoltare şi de specializare a profesorilor de educaţie fizică şi sport pot fi limitate din cauza resurselor limitate alocate pentru creşterea calităţii şi atractivităţii acestei materii.

    Activităţi sportive extracurriculare
        La nivel european se încearcă diferite alternative pentru a încuraja tinerii să se menţină activi prin programe extracurriculare pentru educaţie fizică şi sport şi prin educaţie pentru sănătate.
        Marea majoritate a ţărilor europene furnizează proiecte sprijinite de autorităţile centrale sau locale pentru a putea promova un stil de viaţă sănătos prin sport. Aceste iniţiative au în vedere aspecte esenţiale ale sportului, cum ar fi incluziune socială copii cu dizabilităţi făcând parte din grupul ţintă şi susţinerea tinerilor atleţi prin organizarea competiţiilor sportive, activităţilor legate de sport şi nutriţie şi prin educarea cu privire la menţinerea unei vieţi active.
        În România, activitatea unităţilor din subordinea Ministerul Educaţiei este reglementată de Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program sportiv integrat, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5568/2011, cu completările ulterioare şi de actele normative specifice pentru fiecare tip de unitate în parte. Cluburile din subordinea MEd sunt, după cum urmează:
        ● Cluburi sportive şcolare/Palate ale Copiilor - 73 unităţi care deţin Certificate de identitate sportivă ---CIS. Cluburile şi palatelor copiilor sunt reglementate prin anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5567/2011, cu modificările ulterioare.
        ● Colegii care deţin Certificat de identitate sportivă: 16 unităţi.
        ● Licee care deţin Certificat de identitate sportivă: 21 de unităţi.
        ● Licee cu program sportiv care deţin Certificat de identitate sportivă: 33 de unităţi.
        ● Cluburi sportive Universitare - 30 de unităţi.


    Sinteză. Sportul în şcoli
        Sportul în şcoli şi educaţia fizică reprezintă elemente cu un potenţial de dezvoltare ridicat, mai ales în contextul dezvoltării dizarmonice din cauza greutăţii excesive la copii şi adolescenţi.
        În momentul de faţă este importantă promovarea mesajului legat de importanţa sportului şi a educaţiei pentru sănătate, iar investiţiile financiare şi non-financiare sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea acestei discipline.
        Investiţiile în modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive şcolare reprezintă un alt element cheie pentru asigurarea practicării sportului într-un mediu sigur, alături de creşterea calităţii profesorilor de educaţie fizică şi sport, mai ales în mediul rural şi prin oferirea unor programe clare pentru dezvoltarea profesională continuă. Pentru acest lucru sunt necesare politici clare de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilităţi materiale reduse, la activităţile sportive.
        Educaţia pentru sănătate şi activităţile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate şi promovate, pentru a susţine educaţia despre nutriţie, incluziunea socială, dar şi pentru a creşte aria de sporturi practicate în şcoli, lucru ce poate creşte atractivitatea tinerilor faţă de activităţile fizice. La fel, este necesară monitorizarea şi raportarea reală a calificărilor profesorilor de educaţie fizică şi sport, a creşterii resursei umane dar şi o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport pentru a putea creşte calitatea acestora.

    Pericole strategice
    1. Deficienţe la nivelul resursei umane - principalul factor ţine de resursa umană insuficientă, mai exact a profesorilor de educaţie fizică şi sport specializaţi. Acest lucru are un efect negativ asupra calităţii orelor de sport, dar şi asupra nivelului de atractivitate şi implicare în cadrul orelor de educaţie fizică, din partea elevilor. Acest lucru este vizibil în primul rând în cadrul şcolilor din mediul rural unde, din cauza lipsei de personal, cadrele didactice sunt nevoite să ţină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă şi la un stil de viaţă sănătos. De asemenea, calitatea resursei umane trebuie să reprezinte o prioritate - focalizarea pe programe de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltare profesională este esenţială în a asigura un grad ridicat de calitate la nivelul profesorilor
    2. Perspectiva privind sportul şi activitatea fizică este una limitată - opţiunile existente privind desfăşurarea activităţilor fizice în cadrul sistemului educaţional sunt reduse, comparativ cu celelalte state europene nu există oportunităţi privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport şi aventură în natură, dans, înot etc, atât la nivelul materiilor obligatorii, cât şi în cazul celor opţionale
    3. Baza materială sportivă şcolară sportivă este un alt aspect important ce trebuie luat în vedere din perspectiva pericolelor strategice, mai ales că nu sunt suficiente săli şi terenuri de sport, elemente cruciale în desfăşurarea activităţilor sportive şcolare de bază. Numărul limitat de facilităţi sportive reprezintă un impediment în buna desfăşurare a activităţilor fizice.
    4. Sistemul de evaluare şi monitorizare pentru educaţie fizică este un element formal cu impact redus - din perspectiva evaluării rezultatelor şi a performanţelor elevilor, se foloseşte metodologia de evaluare în vigoare din 1999, şi anume "Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la Disciplina Educaţie Fizică şi Sport". Metodologia are scopul de a ghida profesorii specialişti în privinţa activităţilor sportive de rezistenţă, îndemânare, viteză şi aerobic şi cu privire la probele pe care elevii trebuie să le efectueze pentru a-şi primi calificativele şi evaluările summative şi formative la sport. Luând în considerare lipsa actualizării metodologiei, multe sporturi şi potenţiale activităţi pot avea de suferit, iar lipsa diversităţii în activităţile fizice poate reduce nivelul de interes al elevilor în desfăşurarea activităţilor fizice. De asemenea, datele colectate şi utilizate în acest proces sunt rareori verificate şi nu corespund întotdeauna cu realitatea, pe fondul lipsei unor mecanisme funcţionale de monitorizare şi control.

    2. Sport de masă/ sport în comunitate
    Elemente cheie
        Sportul de masă pentru toţi este un element foarte important în calitatea vieţii la nivelul comunităţilor locale şi naţionale
        Nevoia crescută de dezvoltare a bazei materiale sportive - baze sportive indoor şi outdoor care să deservească nevoile comunităţii.

    Dezvoltarea cluburilor sportive la nivel local
        Încurajarea voluntariatului şi stimularea activităţilor sportive în rândul grupurilor cu participare tradiţional redusă ex persoanele de gen feminin, persoanele vârstnice etc Oferirea de programe naţionale care să combată sedentarismul, viaţa nesănătoasă, violenţa, consumul de droguri şi dezvoltarea incluziunii sociale prin sport
        Dezvoltarea unor campanii de conştientizare pentru a sublinia importanţa mişcării zilnice şi a sportului. Aici se pot identifica parteneri majori din zona de business, care sa susţină campaniile. Campaniile trebuie sa sublinieze şi importanţa sportului la nivel local factor cheie pentru calitatea vieţii
        Încurajarea angajatorilor să ofere/propună metode alternative de transport a angajaţilor, care să implice activităţi sportive mersul cu bicicleta, mersul pe jos
        Dezvoltarea unei baze materiale urbane care sa încurajeze sportul comunitar piste de bicicletă, zone verzi, zone de alergare, zone amenajate pentru fitness etc. Este esenţial ca administraţiile locale sa integreze în strategiile comunitare politici integrate în domeniul sportiv.
        Valorificarea patrimoniului natural existent cu intervenţii minime, care să atragă oamenii să practice sport în natură
        Stimularea inovării digitale prin sport - utilizare de gadget-uri, aparatură inteligentă, gamification
        Conectarea cu autorităţile locale pe zone clare de acţiune: baza materială sportivă, încurajare participare la activităţi fizice şi sport, includerea sportului în strategiile şi politicile locale Dezvoltarea cluburilor sportive şi a bazei materiale locale destinate sportului şi activităţilor fizice, precum şi asigurarea unui grad cât mai ridicat de acces a populaţiei largi la acestea
        Integrarea sportului şi a activităţii fizice, în general, în politicile/strategiile locale, conectarea şi integrarea în conceptul mai larg de calitate a vieţii
        Stimularea voluntariatului şi practicării sportului de toate categoriile
        Conectarea cu politici naţionale: baza materială sportivă, combatere de violenţă/sedentarism, incluziune, stil de viaţă sănătos

    Context
        Conform OMS, activitatea fizică este definită ca orice mişcare corporală produsă de muşchii scheletici care necesită consum de energie - de exemplu mersul pe jos, ciclismul, sporturile şi activităţi de recreere etc - toate acestea pot fi realizate de către oricine fără o componentă formală cadru formal reglementat.
        Efectuată în mod regulat şi în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătăţeşte funcţiile musculare şi cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân şi cancer de colon şi depresie; reduce riscul de căderi, precum şi de fracturi şi este fundamentală pentru echilibrul energetic şi controlul greutăţii.
        Termenul "activitate fizică" este diferit de cel de "exerciţiu fizic", o subcategorie a activităţii fizice, care este planificată, structurată, repetitivă şi îşi propune să îmbunătăţească sau să menţină una sau mai multe componente ale condiţiei fizice. Dincolo de exerciţii fizice, orice altă activitate fizică ce se desfăşoară în timpul liber, pentru transportul spre şi din anumite locuri sau ca parte a muncii unei persoane, are un beneficiu pentru sănătate*41).
        *41) Guvernul României, Institutul Naţional de Sănătate Fizică, Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania naţională a informării despre efectele activităţii fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf
        Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătate şi contribuie la prevenirea a numeroase afecţiuni - lipsa sau insuficienţa acesteia reprezintă un factor de risc pentru bolile netransmisibile cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul zaharat dar şi alte stări agravante precum obezitatea.
        Statele membre OMS au ca obiectiv să reducă activitatea fizică insuficientă cu 10% până în 2025.
        OMS recomandă*42):
        *42) Informaţii preluate din:Guvernul României, Institutul Naţional de Sănătate Fizică, Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania luna naţională a informării despre efectele activităţii fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE- SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf
        WHO, Physical Activity, https://www.who.int/health-topics/physical-activity
        WHO, 2018, Global action plan on physical activity 2018-2030: more active people for a healthier world https://www.who.int/publications/i/item/9789241514187
    1. Copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani ar trebui să efectueze zilnic cel puţin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă. Activitatea fizică practicată mai mult de 60 de minute pe zi va oferi beneficii suplimentare pentru sănătate.Tinerii ar trebui să includă în stilul lor de viaţă activităţi care întăresc muşchii şi oasele, de cel puţin 3 ori pe săptămână.
    2. Adulţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani ar trebui să practice săptămânal cel puţin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puţin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinaţie între cele două.
    3. Adulţii cu vârsta peste 65 de ani ar trebui să să practice săptămânal 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puţin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinaţie între cele două. Cei cu mobilitate redusă trebuie să efectueze activităţi fizice pentru a îmbunătăţi echilibrul şi a preveni căderea, în 3 sau mai multe zile pe săptămână.

        Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc pentru mortalitatea generală, care este în creştere în multe ţări, afectând sănătatea generală la nivel mondial. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparaţie cu persoanele care sunt suficient de active.
        Recomandările Consiliului Uniunii Europene privind promovarea intersectorială a activităţii fizice de îmbunătăţire a stării de sănătate 2013/C 354/01 subliniază de asemenea importanţa activităţii fizice în menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii.

    Activitate fizică şi sport în România
    1. Frecvenţa
        Conform Eurobarometrului 472 pentru Sport şi Activităţi Fizice*43), 61% dintre cetăţenii europeni afirmă faptul că merg pe jos cel puţin 10 minute pe zi, în timp ce 15% dintre aceştia au menţionat că nu se angajează în activităţi fizice sau mers pe jos minim 10 minute pe săptămână. Sedentarismul reprezintă principalul impediment în desfăşurarea activităţilor fizice, din cauza locului de muncă, a stilului de viaţă sau a diferitelor afecţiuni. Astfel, 69% dintre cetăţenii europeni au afirmat că stau la birou între 2.5 şi 8.5 ore, 12% au menţionat că petrec peste 8.5 ore la birou sau pe scaun şi doar 16% dintre respondenţi au menţionat că stau mai puţin de 2.5 ore.
        *43) https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports-and-physical-activity.pdf

    A. Exercitarea sau practicarea sportului
        Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, "prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel".
 (a se vedea imaginea asociată)
        Conform datelor obţinute în 2017, la nivelul Uniunii Europene se poate observa un trend negativ în practicarea sportului, unde doar 40% dintre respondenţi au afirmat că practică sport cu regularitate sau cu o oarecare regularitate, iar 60% din totalul respondenţilor au afirmat că nu se implică deloc sau foarte rar în activităţi fizice.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic 10. Timpul petrecut pentru desfăşurarea activităţilor fizice. Sursa: Eurostat, 2014 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_ehis_pe2e$DV_301/default/table?lang=en.
        Din perspectiva analizei realizate pe timpul petrecut pentru desfăşurarea activităţilor fizice pentru sănătate 2014, putem observa România 84,4%, împreună cu Bulgaria 82,7% şi Grecia 74,1% au obţinut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa activităţii fizice -0 minute dedicate activităţilor fizice.
        La fel, România a obţinut cele mai mici procentaje şi pentru desfăşurarea activităţilor fizice între 1 minut şi 149 de minute 7%, între 150 şi 299 de minute 4,6%, 150 de minute sau mai mult 8,6% şi 300 de minute sau mai mult 4%.
        Cele mai mari procentaje pentru categoria 1 minut şi 149 de minute au fost obţinute de Ungaria 27,9% pentru între 150 şi 299 de minute şi 150 de minute sau mai mult, Islanda a obţinut cele mai mari procentaje 30,6%, respectiv 60,8, iar pentru ultima categorie analizată, Norvegia a obţinut cel mai ridicat procent, de 36,1%.

┌──────────────────────┬──────────────────────┐
│2014                  │2017                  │
├──────────┬───────────┼──────────┬───────────┤
│          │Proporţia  │          │Proporţia  │
│          │adulţilor  │          │adulţilor  │
│          │ce au      │          │ce au      │
│Ţara      │raportat   │Ţara      │raportat   │
│          │activitate │          │activitate │
│          │fizică     │          │fizică     │
│          │săptămânală│          │săptămânală│
│          │(%)        │          │(%)        │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Norvegia  │36,1       │Estonia   │71.4       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Danemarca │31         │Marea     │45,5       │
│          │           │Britanie  │           │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Suedia    │30,7       │Danemarca │44,1       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Islanda   │30,2       │Slovacia  │43,8       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Austria   │29,4       │Irlanda   │42,5       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Finlanda  │28.2       │Ţările de │41,9       │
│          │           │Jos       │           │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Germania  │26,4       │Suedia    │41,8       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Slovenia  │22,4       │Slovenia  │39,2       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Spania    │21,1       │Finlanda  │36,1       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Ungaria   │16.8       │Bulgaria  │36         │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Slovacia  │114        │Germania  │32,7       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Cehia     │14.1       │Polonia   │28,9       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Estonia   │12,1       │Spania    │28,7       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Letonia   │11.8       │Cehia     │25,9       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Franţa    │11.7       │Norvegia  │24.7       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Croaţia   │10.6       │Italia    │24,2       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Cipru     │10.4       │Macedonia │23,6       │
│          │           │de Nord   │           │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Portugalia│9,3        │Franţa    │23,1       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Grecia    │9,1        │Serbia    │22,4       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Italia    │8,9        │Belgia    │20,9       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Lituania  │8,9        │Grecia    │20,8       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Bulgaria  │5,5        │Ungaria   │17,9       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│România   │4          │Cipru     │16.4       │
├──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│Turcia    │2,4        │Portugalia│14.1       │
├──────────┴───────────┼──────────┼───────────┤
│                      │România   │13,5       │
│                      ├──────────┼───────────┤
│                      │Austria   │11,3       │
│                      ├──────────┼───────────┤
│                      │Malta     │6,2        │
└──────────────────────┴──────────┴───────────┘

        Sursa: Campania Luna Naţională a Informării despre Efectele Activităţii Fizice 2020*44)
        *44) https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAŢIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf
        Comparând situaţia din 2014 cu cea din 2017, se poate observa un trend în creştere din perspectiva persoanelor care au raportat activitate fizică săptămânală, de la 4% în 2014 la 13,5% în 2017, reprezentând o creştere de 9.5% din perspectiva activităţilor fizice, însă creşterea este una incrementală, fiind necesare măsuri de promovare a sportului în masă şi a beneficiilor rezultate în urma desfăşurării activităţilor fizice pentru recreere şi sănătate.
        La fel, în perioada 2018-2019, populaţia totală a României s-a raportat la 19,414,458 de persoane, dintre care 48.9% persoane de gen masculin cu o medie de vârstă de 71.9 ani şi 51.1% persoane de gen feminin cu o medie de vârstă de 79.5 ani. Din totalul populaţiei, 37% prezintă un comportament sedentar, 18% desfăşoară activităţi fizice uşoare şi doar 5% din populaţie desfăşoară activităţi fizice moderate spre intense. Acest lucru reiese din predisponibilitatea indivizilor la obezitate şi la rata peste media Uniunii Europene de persoane în risc de pre-obezitate.

    B. Angajarea în alte activităţi fizice
        Angajarea în alte activităţi fizice analizează în ce măsură indivizii practică diferite sporturi recreative sau pentru sănătate, cât de implicaţi sunt în aceste activităţi şi care este nivelul de intensitate.
        La nivelul Uniunii Europene, se poate observa un trend negativ în implicarea indivizilor în diferite activităţi sportive, deoarece, din totalul respondenţilor, doar 44% au afirmat că practică diferite sporturi sau desfăşoară diferite activităţi fizice cu regularitate 14% sau cu o oarecare regularitate 30%. Astfel, avem un total de 56% de respondenţi care au afirmat lipsa totală a angajamentului în alte activităţi fizice 35% sau lipsa parţială a angajamentului 21%.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Eurobarometrul 472. Sport şi Activităţi Fizice, 2018.
        Luând în considerare media de la nivelul Uniunii Europene, putem observa că România depăşeşte media de la nivel european cu 16% pentru lipsa totală de implicare în alte activităţi fizice, 51% respondenţi afirmând că nu practică sporturi recreative sau pentru sănătate. 25% dintre respondenţi au afirmat că practică rareori activităţi fizice şi doar 9% dintre respondenţii din România au afirmat că se angajează în activităţi fizice cu regularitate.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Eurobarometrul 472. Sport şi Activităţi Fizice, 2018.
        Alte ţări care au prezentat trend-uri negative şi care au depăşit media europeană de neimplicare în activităţile sportive, într-un mod alarmant sunt Cipru 52%, Spania 51%, Italia 57% şi Malta 68%, care a obţinut cel mai ridicat procentaj în lipsa participării şi implicării în activităţi sportive, din totalul ţărilor europene.


    2. Nivelurile de angajament
        Din perspectiva nivelurilor de angajament, se doreşte să se stabilească principalele trend-uri cu privire la intensitatea activităţilor fizice şi procentul obţinut la nivel european şi naţional, dar şi a frecvenţei repausului şi a nivelului în care acesta este întâlnit, pentru a avea o imagine clară a frecvenţei activităţilor fizice versus frecvenţei repausului.
    A. Activitate fizică viguroasă
        La nivel european, doar 42% dintre respondenţi doar 15% au menţionat că desfăşoară activităţi fizice între 4 şi 7 zile, au declarat că participă frecvent sau deseori în activităţi fizice riguroase şi un procent ridicat, 58% din totalul respondenţilor au afirmat că nu se angajează în activităţi fizice complexe, viguroase. Astfel se poate observa din perspectiva activităţilor fizice intense o lipsă de iniţiativă şi implicare pentru practicarea activităţilor de acest tip.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Din perspectivă comparată, se poate observa că Portugalia a obţinut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa implicării în activităţi fizice riguroase 79%, alături de Malta 78%, Italia 74% şi România cu un procent de 69% dintre respondenţii care au afirmat că nu desfăşoară deloc activităţi fizice riguroase. Astfel, România depăşeşte cu 11% media europeană din perspectiva sedentarismului şi a implicării minimale în activităţile fizice intense, datorită procentului de doar 13% dintre respondenţi care practică activităţi viguroase între 4 şi 7 zile şi doar 18% care au afirmat că practică între 1 şi 3 zile.
        Acest lucru generează o necesitate în a promova beneficiile practicării sporturilor viguroase pentru a creşte calitatea vieţii şi pentru a promova un stil de viaţă sănătos, în special în rândul persoanelor de vârstă a doua.
 (a se vedea imaginea asociată)

    B. Activitate fizică moderată
        Din perspectiva activităţilor fizice moderate, persoanele de gen masculin sunt mult mai dispuse să participe în asemenea activităţi, comparativ cu persoanele de gen feminin, deoarece 25% dintre persoanele de gen masculin au declarat că fac sport moderat între 4 şi 7 zile pe săptămână, comparativ cu 21% dintre respondenţii de gen feminin, la nivel european.
        Astfel, în analiza comparată se poate observa că Malta a obţinut cel mai ridicat procent de neimplicare în activităţile fizice moderate 76%, imediat urmată de Portugalia cu 72%, Italia cu 68% şi România cu 63%. Astfel, trend-ul de lipsă a participării în activităţile fizice moderate din România depăşeşte cu 16% media de la nivel european.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În schimb, din perspectiva activităţilor sportive moderate desfăşurate cel puţin între 1 şi 3 zile, diferenţa este de doar 6 procente dintre media de la nivel naţional şi cea de la nivel european.

    C. Mersul
        Din perspectiva mersului pe jos, România prezintă un trend pozitiv în ceea ce priveşte analiza comparativă la nivel european, pentru că 62% dintre respondenţi au afirmat că merg pe jos între 4 şi 7 zile, cel puţin 10 minute pe zi şi 21% au afirmat că nu desfăşoară asemenea activităţi, depăşind cu doar 6% media europeană în cadrul acestei categorii.
        Astfel, conform datelor din cadrul Eurobarometrului 427 - "Sport şi activităţi fizice", România se clasează aproape de media de la nivel european, lucru care prezintă un potenţial de dezvoltare a zonelor pietonale, a parcurilor şi a zonelor de recreere în aer liber.
        La fel, îmbunătăţirea infrastructurii de transport în comun şi a metodelor alternative de deplasare biciclete/trotinete, procentul persoanelor care merg pe jos sau se deplasează cu mijloace alternative maşinilor personale poate fi în creştere.
 (a se vedea imaginea asociată)

    D. Repaus
        La nivelul Uniunii Europene se poate observa o medie dominantă de 40% de repaus între 2.31 şi 5.30 de ore şi doar 12% din totalul respondenţilor au repaus de 8.31 de ore sau mai mult. Aspectul legat de repaus poate fi influenţat de locul de muncă al individului munca la birou, de activităţile desfăşurate timp de studiat/desfăşurarea activităţilor stând jos sau alte precondiţii starea de sănătate de exemplu.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Din perspectivă comparată, România prezintă un trend relativ pozitiv, unde doar 12% dintre respondenţi au afirmat că petrec 8.31 de ore sau mai mult în stare de repaus, rezultate identice cu cele ale mediei de la nivelul Uniunii Europene, iar din perspectiva repausului între 5.31 de ore şi 8.30 de ore, România este cu 10 procente sub media europeană, lucru care denotă un rezultat pozitiv din perspectiva limitării sedentarismului.
        Comparativ cu restul ţărilor de la nivelul Uniunii Europene, România se clasează relativ bine din perspectiva procentelor moderate oferite de către respondenţi pentru numărul orelor de repaus.
 (a se vedea imaginea asociată)



    II. UNDE SE IMPLICĂ CETĂŢENII ÎN SPORT ŞI ALTE ACTIVITĂŢI FIZICE
        Din perspectiva implicării în diferite scenarii pentru practicarea sporturilor, marea majoritate a indivizilor respondenţi de la nivelul Uniunii Europene s-au orientat către activităţi fizice în aer liber, cum ar fi parcuri sau zone special amenajate mobilier urban, în centre de fitness sau la unitatea de învăţământ ori locul de muncă.
    1. Setări diferite
        Din perspectiva rezultatelor obţinute la nivel european, se poate observa că 40% dintre respondenţi desfăşoară activităţi fizice preponderent în aer liber şi în parcuri, 32% dintre respondenţi practică sportul acasă cu sau fără echipamente sportive şi 23% dintre respondenţi au menţionat că plimbările dintre diferite locuri de interes magazine/ unitate de învăţământ/muncă reprezintă momentul în care aceştia desfăşoară activităţi fizice.
        Astfel, se poate observa un pattern de a desfăşura activităţi fizice sportive pe cont propriu, într-un mediu familiar şi fără prea multe implicaţii financiare, mai ales că doar 15% şi respectiv 13% dintre respondenţi au menţionat că realizează activităţi fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Din perspectiva activităţilor sportive desfăşurate acasă, 60% dintre respondenţii din România au afirmat că acesta este mediul în care se antrenează, situaţie valabilă şi pentru alte ţări estice, cum ar fi Slovacia, unde 62% dintre participanţi au menţionat că preferă să facă sport acasă, Ungaria 59%, Lituania 59%, Letonia 54% sau Croaţia 50%.
        Din perspectiva mediei europene, marea majoritate a respondenţilor au preferat să desfăşoare exerciţii fizice şi jocuri sportive în natură.

    2. Membrii clubului sportiv
        Din perspectiva deţinerii unui abonament la un club sportiv sau o sală de fitness, doar 12% şi respectiv 11% dintre respondenţi au afirmat că deţin un asemenea abonament. 69% dintre aceştia au menţionat că nu aparţin de vreo instituţie de acest tip, activităţile lor sportive fiind preponderent spontane sau în aer liber.
        Astfel, Olanda, Germania şi Luxemburg au cele mai ridicate procente din perspectiva abonamentelor la cluburi sportive de drept public/privat, în timp ce Suedia, Danemarca şi Irlanda au prezentat cele mai ridicate procente pentru deţinerea unor abonamente la săli de fitness, din rândul respondenţilor.
        În România pe de cealaltă parte, doar 5% dintre respondenţi au afirmat că deţin un abonament la o sală de fitness, alături de alte ţări estice cum ar fi Bulgaria 5%, Croaţia 6%, Letonia 5% cluburi sportive Lituania 7% cluburi sportive.
 (a se vedea imaginea asociată)



    III. ÎNŢELEGEREA MOTIVATORILOR ŞI BARIERELOR LA PARTICIPAREA SPORTIVĂ
        Este crucial să se identifice principalii factori motivatori şi principalele bariere la nivel de comunitate pentru practicarea sporturilor şi pentru însuşirea unui stil de viaţă sănătos. Identificarea factorilor cheie pot susţine dezvoltarea unor strategii relevante, actuale şi pliate pe nevoile comunităţii în materie de bază materială sportivă,, promovarea activităţilor fizice şi adecvarea nevoilor la cerinţele curente.
    1. Motivatori
        Elementele cele mai importante din perspectiva desfăşurării activităţilor fizice ţin în primul rând de creşterea calităţii vieţii şi în special a sănătăţii indivizilor
 (a se vedea imaginea asociată)
        Astfel, la nivelul Uniunii Europene, 54% dintre respondenţi desfăşoară activităţi fizice şi se implică activ în diferite sporturi pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate, în timp ce 47% doresc să-şi îmbunătăţească starea fizică sau să-şi menţină sau controleze greutatea 23%. Sportul sau activităţile fizice pentru relaxare 38% reprezintă un alt element crucial în creşterea atractivităţii acestei componente esenţiale în calitatea vieţii, astfel complexurile sportive, bazele de agrement şi mobilierul urban destinat activităţilor fizice sunt cruciale în creşterea procentului de persoane active.
        Aceste elemente sunt importante mai ales la nivel naţional unde, 35% dintre respondenţi au afirmat că desfăşoară activităţi sportive pentru a-şi îmbunătăţi stare de sănătate şi 20% dintre aceştia au afirmat că doresc să-şi îmbunătăţească condiţia fizică.
        Aspecte de acest tip ar trebui luate în considerare ca motivatori principali pentru a putea promova sportul pentru toţi şi pentru a contribui activ la un stil de viaţă sănătos.

    2. Bariere
        Din perspectiva barierelor, cel mai mare impediment îl reprezintă lipsa de timp 40% din totalul respondenţilor de la nivel european şi lipsa de motivare 20% din totalul respondenţilor de la nivel european.
        Chiar dacă preţul abonamentelor nu reprezintă o barieră principală doar 7% dintre respondenţi menţionând acest lucru, procentajul persoanelor cu abonamente la cluburi sportive sau săli de fitness este destul de redus, lucru prezentat în subcapitolele anterioare.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Lipsa de timp sau motivare se prezintă a fi o temă comună la nivelul Uniunii Europene, unde 50% dintre respondenţii din România menţionând timpul limitat ca fiind principalul factor pentru lipsa interesului pentru sport sau a posibilităţilor de a desfăşura activităţi sportive.
        Din perspectiva lipsei de timp, Cipru se clasează pe primul loc în cadrul acestei bariere 57% dintre respondenţi, imediat urmat de Malta 51% dintre respondenţi, Cehia 50% şi România 50%.
        Pe de cealaltă parte a mediei de la nivelul Uniunii Europene aceasta fiind de 40%, 29% dintre respondenţii finlandezi au menţionat că lipsa de timp reprezintă impedimentul principal, imediat urmaţi de Germania 30%, Estonia 33% şi Marea Britanie 36%.
        Un alt aspect relevant de menţionat este o lipsă a bazei materiale sportive, lipsă resimţită de 13% dintre respondenţii din România, lucru care le poate crea dificultăţi în încercarea de a participa în cadrul diferitelor activităţi sportive, indiferent de motivul pentru care se iniţiază acestea.
        Astfel, din cauza principalelor bariere resimţite atât la nivel european dar şi la nivel naţional, problemele generate de lipsa exerciţiilor fizice şi a activităţilor sportive au început să genereze un trend îngrijorător de creştere a ratei obezităţii, a persoanelor supraponderale şi a bolilor cardiovasculare şi cronice provocate de un stil de viaţă nesănătos. Aceste aspecte şi-au pus amprenta pe rata mortalităţii şi pe media de viaţă, pe calitatea vieţii şi pe nivelul de atractivitate şi informare asupra unui stil de viaţă activ şi sănătos.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Trend-ul obezităţii în România la adulţii peste 18 ani, ambele sexe, 1975-2016 %
        Sursa: World Health Organization 2017. Global Health Observatory http://gamapserver.who.int/gho/interactive charts/ncd/risk factors/obesity/atlas.html
        Conform analizei realiză de OMS în 2017, se poate observa un trend în creştere din 1975 până în 2016, ajungându-se la un procent de 22,5% a ratei de obezitate la adulţii de peste 18 ani, însemnând o creştere de 14.2% în perioada sus-menţionată.
        Astfel, trend-ul crescător al persoanelor în prag de obezitate sau obeze ameninţă nivelul de dezvoltare armonios şi sănătos, din perspectiva desfăşurării activităţilor fizice sportive şi pentru recreere.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic 9. Procentajul de persoane pre-obeze 2019. Sursa: Eurostat
        Creşterea menţionată în graficul 8 este confirmată de datele din 2019 din Eurostat, care analizează, la nivelul Uniunii Europene, rata persoanelor care se află în prag de obezitate la nivelul ţărilor membre.
        Din perspectiva analizei procentajului de persoane pre-obeze, atât femei cât şi bărbaţi, România are cea mai mare rată, de aproape 50% în rândul bărbaţilor şi de aproape 40% în rândul femeilor. Astfel, din analiza realizată în 2019, reiese faptul că România are cea mai mare rată de persoane aflate în riscul pre-obezităţii, în timp ce Irlanda are cea mai mică rată a persoanelor ce se află în risc de preobezitate 20% femei şi 35% bărbaţi.
        În cazul ambelor genuri, s-a depăşit media de la nivelul Uniunii Europene cu aproximativ 10% în ambele cazuri.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Analiza BMI la nivelul Uniunii Europene. Sursa: Eurostat, 2014
        https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth ehis bm1u/default/table?lang=en.
        Luând în considerare rata scăzută a activităţilor fizice desfăşurate pentru sănătate grafic 10, România a obţinut cele mai mari scoruri pentru rata de pre-obezitate, atingând valori de 44.8%, Franţa obţinând valorile minime de 30%.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Campania Luna Naţională A Informării Despre Efectele Activităţii Fizice, 2020
        Peste 60% din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori comportamentali care include şi activitatea fizică scăzută*45). Astfel, factori precum obezitatea în rândul adulţilor şi bolile asociate cu supraponderalitatea reprezintă un trend îngrijorător la nivel naţional.
        *45) Campania Luna Naţională A Informării Despre Efectele Activităţii Fizice, 2020: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAŢIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf




    IV. SUPORT PENTRU PARTICIPAREA SPORTIVĂ ÎN ZONA LOCALĂ A CETĂŢENILOR
        Participarea sportivă în zona locală face referire la nivelul oportunităţilor oferite la nivel local de către autorităţile locale, cluburi sportive de drept public/privat sau alţi agenţi economici pentru practicarea sporturilor. Astfel, accentul cade pe posibilităţile oferite din perspectiva spaţiilor verzi, a mobilierului urban destinat activităţilor fizice, a bazelor sportive şi a altor facilităţi puse la dispoziţia populaţiei pentru a se angaja în acţiuni ce ţin de sport şi activităţi fizice, indiferent de nivelul de intensitate sau nivelul de angajament pentru recreere, sănătate, performanţă.
    1. Oportunităţi în zona locală
        Din perspectiva oportunităţilor de la nivel local, ţările nordice şi respectiv vestice au semnalat ce mai înaltă rată de acord şi acord total cu privire la oportunităţile oferite la nivel local pentru practicarea diferitelor sporturi şi a activităţii fizice.
        Astfel, respondenţii olandezi au cel mai ridicat procentaj din perspectiva oportunităţilor oferite la nivel local 66% acord total+28% acord parţial, rezultând un total de 94% dintre respondenţi care sunt mulţumiţi de oportunităţile şi baza materială sportivă pusă la dispoziţie, cu un total de acord total+parţial 20 de procente peste media de la nivel european.
        În schimb în România, trend-ul este unul negativ: doar 12% dintre respondenţi sunt total de acord cu existenţa oportunităţilor de desfăşurare a activităţilor fizice în comunitate/la nivel local şi 34% sunt parţial de acord, un scor cu 28 de procente sub media de la nivelul Uniunii Europene - necesitatea unor investiţii în crearea unor zone accesibile pentru activitate fizică şi sport este clară.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Astfel, o problemă strategică ţine de capacitatea autorităţilor locale de a oferi cetăţenilor oportunităţi de desfăşurare a activităţilor fizice, prin intermediul zonelor verzi, a aparatelor amplasate în zona parcurilor, baze sportive publice şi alternative de transport în comun, piste de biciclete/trotinete etc.

    2. Oportunităţi oferite de cluburile sportive locale şi de alţi furnizori
        La nivelul oportunităţilor oferite de către cluburile sportive sau alţi furnizori locali săli de fitness, baze sportive publice, etc., se poate observa un trend descendent la nivelul României, comparativ cu media Uniunii Europene sau cu ţările vestice.
        Din totalul respondenţilor, 43% total de acord -12% şi parţial de acord 31% sunt de părere că li se oferă suficiente oportunităţi din partea cluburilor sportive şi a furnizorilor locali, mult sub media de la nivelul Uniunii Europene 73%.
        Din graficul de mai jos se poate observa insuficienţa bazei materiale sportive şi nevoia de dezvoltare a acestei arii pentru a promova activităţile sportive la un nivel mult mai ridicat şi calitativ.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Prin bază sportivă se înţelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcţii şi instalaţii destinate activităţii de educaţie fizică şi sport", conform Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic 4. Totalul bazelor sportive construite 2010-2021. Sursa: MLPDA
        Din graficul 4 se poate observa numărul total de baze sportive construite în ultimii 10 ani, unde în perioada 2010-2012 au fost cele mai mari investiţii construindu-se între 200 de baze sportive în perioada celor 3 ani, comparativ cu perioada 2019-2021, unde s-au construit doar 59 de baze sportive în perioada respectivă. Astfel se poate observa o descreştere în trend.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic 5. Numărul total de baze sportive 2016-2017. Sursa: MSp
        În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcţiile judeţene de sport şi tineret, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la judeţ la judeţ, în funcţie de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic diferenţele sunt prezentate în secţiunile următoare şi sunt indicate printr-un indice de disparitate geografică - trebuie menţionat că datele colectate au variat ca şi calitate unele judeţe au trimis date incomplete sau superficiale, element evidenţiat în toate procesele de colectare şi analiză de date, necesitatea dezvoltării unui sistem integrat, modern, digital şi funcţional de colectare şi analiză a datelor care să ofere o imagine obiectivă asupra situaţiei este evidentă. Totodată, tipul acestor baze de date este dat şi de tradiţia practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Astfel, se poate observa numărul ridicat de terenuri de fotbal, acestea fiind principalele puncte de interes, imediat următoarele fiind sălile şi terenurile de sport şcolare 871, respectiv 564. Terenurile de minifotbal, handbal şi tenis la fel sunt cele mai numeroase, în timp ce skateparkurile 2, pârtiile de bob sanie 2, sălile de scrimă 6, patinoarele 13, sălile de judo 15 şi alte sporturi relevante care se practică şi la Jocurile Olimpice sunt insuficiente la nivel naţional, pentru a putea dezvolta acele zone.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic 6. Suma investită anual pentru dezvoltarea bazelor sportive. Sursa: MLPDA
        Din totalul sumelor investite în perioada 2010-2021 se poate observa trend-ul descendent al investiţiilor din ultimii 7 ani în dezvoltarea bazelor sportive destinate sportului de masă pentru activităţi fizice de recreere şi nu numai. În perioada 2010 s-au investit cu 197,858,197 mai mult, comparativ cu 2021 şi cu 132,397,503 mai mult comparativ cu 2020.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Grafic 7. Credite bugetare alocate investiţiilor în baza materială
    sportivă şi plăţile efectuate în perioada 2010-2021.
    Sursa: MLPDA, Compania Naţională de Investiţii
        Din perspectiva bugetelor alocate pentru dezvoltarea bazei materiale sportive, sălile de sport şi complexurile sportive au primit finanţări substanţiale comparativ cu bazinele de înot sau patinoare. Sumele investite în 2020 sunt cu 109,008 mai ridicate comparativ cu anul 2010 iar cele din 2021 sunt 152,329 mai ridicate decât 2010. Din perspectiva complexurilor sportive, investiţiile au început în anul 2015 şi au ajuns la un total de 1,150,760 lei, reprezentând un trend crescător pentru promovarea şi dezvoltarea sporturilor de masă.

    3. Dispoziţii privind autorităţile locale
        Conform Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare art. 10, (1) Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori independent. (2) Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreerii şi socializării cetăţenilor.
        Astfel, activităţile de recreere şi de petrecere a timpului liber prin sport ar trebui să reprezinte o axă prioritară în creşterea calităţii vieţii.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Din perspectiva acţiunilor derulate de către autorităţile locale şi centrale cu privire la oferirea facilităţilor sportive pentru desfăşurarea activităţilor sportive de masă, 18% dintre respondenţii din România consideră că autorităţile nu demarează suficiente acţiuni pentru susţinerea activităţilor sportive şi 34% sunt parţial de acord cu această afirmaţie. Astfel, un total de 52% din respondenţii români consideră că zonele sportive s-ar putea îmbunătăţi şi dezvolta substanţial dacă autorităţile ar investi mai mult în activităţile fizice şi în promovarea sportului pentru un stil de viaţă sănătos, mai ales că ne aflăm cu 13 procente peste media europeană din perspectiva lipsei satisfacţiei cu privire la iniţiativele de la nivel local şi central pentru promovarea sportului.



    V. VOLUNTARIAT ÎN SPORT
        Voluntariatul în sport face referire la timpul alocat activităţilor de acest tip şi la nivelul de implicare, atât la nivel european dar şi la nivel naţional pentru a se observa trend-urile în activităţile de acest tip şi care sunt principalele activităţi desfăşurate de către indivizii care se angajează în activităţile de voluntariat în sport.
    1. Prevalenţa voluntariatului în sport
        Din perspectiva implicării în activităţi de voluntariat în sport, la nivelul Uniunii Europene, România se află pe ultimele locuri, unde doar 2% dintre respondenţi au afirmat participarea în cadrul activităţilor de acest tip. Pe primul loc la cel mai redus procent de implicare în activităţile de voluntariat se află Portugalia, unde doar 1% dintre respondenţi au afirmat participarea în activităţile de acest tip.
        Aşadar, ţările estice au o tendinţă redusă de implicare în activităţile de voluntariat în sport, comparativ cu ţările vestice şi nordice Olanda pe primul loc din perspectiva voluntariatului sportiv cu 19% dintre respondenţi afirmând acest lucru, urmată de Suedia cu acelaşi procentaj, Danemarca cu 18%, Luxemburg 12%.
        În schimb este de remarcat faptul că procentele, comparativ cu analizele precedente, sunt mult mai scăzute, reprezentând un element nesemnificativ din perspectiva ţărilor europene n.r. voluntariatul în sport.
 (a se vedea imaginea asociată)

    2. Timpul dedicat voluntariatului în sport
        Luând în considerare rezultatele minimale din secţiunea anterioară, timpul petrecut în cadrul activităţilor de voluntariat în sport sunt relativ dispersate, marea majoritate a indivizilor respondenţi 30% menţionând că participă ocazional, în funcţie de tipul de eveniment sportiv sau alocă un maxim de 20 de ore pe lună 30%, în timp ce 31% dintre aceştia au afirmat că pot aloca între 1 şi 5 ore pe lună.
        Astfel, 54% din respondenţii francezi au menţionat că se oferă voluntari pentru activităţile sportive pentru cel puţin 6 ore pe lună, în timp ce în Latvia doar 8% au afirmat acest lucru.
 (a se vedea imaginea asociată)

    3. Tipuri de activităţi de muncă voluntară în sport
        Din perspectiva tipurilor de activităţi de voluntariat în sport, printre principalele tipuri s-au numărat activităţile de suport în organizarea evenimentelor sportive 33%, ocuparea poziţiei de antrenor 27%, ocuparea poziţiei de membru într-o comisie 21% sau susţinerea activităţilor zilnice în cadrul clubului din care faci parte 20%.
 (a se vedea imaginea asociată)




    Sinteză. Sportul de masă
        Analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezităţii România clasându-se peste media europeană şi obezităţii în rândul adulţilor din cauza lipsei atractivităţii faţă de activităţile fizice şi sport, dar şi din cauza facilităţilor, bazei materiale inadecvate şi inexistente precum şi a lipsei conştientizării beneficiilor activităţii fizice regulate.
        Numărul redus de zone verzi, parcuri, aparatură sportivă urbană şi baze sportive publice, reprezintă impasul produs şi unul din elementele care contribuie la creşterea mortalităţii din cauza obezităţii şi a problemelor de sănătate produse de aceasta.
        Lipsa timpului este un alt element ce creează impedimente în dezvoltarea şi însuşirea unui stil de viaţă sănătos prin sport, element ce poate afecta pe termen mediu şi lung speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii cetăţenilor.
        Campaniile de conştientizare cu privire la beneficiile exerciţiilor şi activităţilor fizice sunt necesare pentru a creşte rata participanţilor la activităţile de acest tip. dar şi pentru a dezvolta comportamente sănătoase şi acceptate la nivelul comunităţilor.
        Voluntariatul în sport este un alt aspect crucial care este trecut cu vederea şi care ar trebui accentuat atât de către autorităţile locale şi centrale, dar şi de către alţi furnizori de activităţi sportive şi de recreere.

    Studii de caz şi exemple de bune practici
    1. Schimbarea vieţii prin sport
        Greenhouse Sports este o organizaţie caritabilă din Londra, angajată să folosească sportul pentru a ajuta tinerii care locuiesc în interiorul oraşului să îşi atingă potenţialul. Antrenorii organizaţiei de caritate lucrează cu normă întreagă în şcoli şi în comunitate pentru a oferi programe sportive care să stimuleze abilităţile sociale, de gândire, emoţionale şi fizice care îi echipează pe tineri pentru viaţă. Greenhouse Sports a lucrat cu peste 35.000 de tineri de când a început în 2002. În prezent, operează în 37 de şcoli principale şi 9 şcoli cu nevoi educaţionale speciale şi conduce patru cluburi comunitare. Organizaţia de caritate foloseşte o serie de sporturi pentru a implica participanţii, inclusiv baschet, tenis de masă, volei, judo, fotbal, înot şi tenis.

    2. Anul Sportului pentru Toţi
        Ministerul Culturii din Estonia a numit anul 2014 "Anul sportului pentru toţi". Campania a fost coordonată de către Comitetul Olimpic Eston, iar printre parteneri au fost organizatori de evenimente sportive. Aderarea la proiect a fost voluntară şi principalele obiective au fost creşterea numărului de persoane care sunt în mod regulat fizic active şi pentru a spori gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la mişcare şi sport. Principalul grup ţintă au fost indivizii care erau deja conştienţi de beneficiile mişcării, dar erau ei înşişi pasivi. Peste 1700 de evenimente au avut loc în întreaga ţară în cursul anului. La sfârşitul proiectului, au participat 210.000 de persoane la evenimente sportive publice şi 100.000 au raportat că şi-au schimbat obiceiurile şi comportamentul ca urmare a Anului Sportului pentru Toţi.

    3. Traseul Blue Derby Mountain Bike - MTB
        Traseul Blue Derby Mountain Bike, situat în nord-estul Tasmaniei, a fost finalizat în 2014. De la deschidere, consiliul Dorset a estimat impactul economic al traseelor MTB din regiune între 15 şi 18 milioane de dolari şi de la înfiinţare, fluxul de vizitatori în regiune a crescut semnificativ.
        MTB este un exemplu perfect al modului în care investiţiile în baza materială sportivă şi recreativă pot revigora zonele rurale şi regionale şi armoniza comunitatea în acest proces. De asemenea, are capacitatea de a stimula economia locală în timp ce creează locuri de muncă. Proprietarii de afaceri mici din zonă au raportat, de asemenea, un impact pozitiv asupra adolescenţilor şi copiilor locali, explicând că există un sentiment de "mândrie că au traseul în oraşul lor" - domnul Buck Gibson, proprietar de afaceri locale.
        Pericole strategice
    1. Nivelul de activitate fizică practicat de populaţie în general este foarte redus, cu implicaţii puternice la nivelul sănătăţii - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populaţie care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activităţi fizice comparativ 35% media UE - trendul este în creştere în ambele cazuri, faţă de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel.
    2. Riscurile pentru sănătate sunt ridicate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezităţii România clasându-se peste media europeană şi obezităţii în rândul adulţilor din cauza lipsei atractivităţii faţă de activităţile fizice şi sport dar şi din cauza facilităţilor, bazei materiaeă inadecvate la nivel local doar 17% din populaţia României practică sport în parcuri sau spaţii publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE - baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creşterea activităţii fizice şi practicării sportului de către populaţie 13% respondenţi RO care declară că nu există bază materială sportivă adecvată comparativ cu 3% media UE.
    3. Eliminarea barierelor şi focalizare pe motivatori în designul de politici şi programe - printre principalii motivatori pentru practicarea unui sport se numără beneficiile pentru sănătate 54%, relaxarea 35% şi distracţia 17%. Din perspectiva barierelor, lipsa timpului 50%, lipsa motivaţiei 17% şi lipsa bază materială sportivă 13% sunt cele mai des întâlnite. 12% dintre respondenţi spun că existenţa unei dizabilităţi îi împiedică - proiectele de dezvoltare a bazei materiale sportive, destinate sportului trebuie gândite şi implementate ţinând cont de aceşti factori - acces pentru toate categoriile cu focalizare pe categorii marginalizate şi persoane cu dizabilităţi.
    4. Rolul autorităţilor locale în acest sector este esenţial, politicile şi programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri şi actori cointeresaţi locali - majoritatea populaţiei 52% consideră că autorităţile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja şi facilita practicarea de activităţi fizice sau sport 40% media UE.



    3. Sport de performanţă
    Elemente cheie
        Suport financiar semnificativ pentru sportivi subvenţionarea antrenamentelor, costurilor de deplasare, echipamentelor folosite în sport
        Susţinerea atleţilor prin programe de competiţie sportivă
        Diferenţiere clară între ce înseamnă sport olimpic şi non-olimpic, prioritizarea alocării resurselor în funcţie de sporturile cu potenţial ridicat în zona sporturilor olimpice Medicină sportivă, fizioterapie, nutriţie - oferite prin programele de dezvoltare a sportului de performanţă
        Dezvoltarea bazei materiale sportive, înnoirea echipamentelor - creşterea calităţii lor şi crearea unor condiţii de siguranţă optimă
        Accentul pus pe relaţia atlet-antrenor-sport. Cele trei componente sunt în centrul strategiilor dezvoltate pentru sportul de performanţă, ministerul lucrând în strânsă legătură cu federaţiile sportive în cicluri olimpice.
        Organizarea pe scara largă de competiţii sportive la nivel local şi naţional Stimularea dezvoltării sportului pentru juniori şi copii
        Investiţii serioase în dezvoltarea performantei managementului sportiv
        Dezvoltarea unui set de indicatori de performanţă/KPI raportat la resursele investite, dezvoltarea unui sistem de raportare, monitorizare şi evaluare a sportului de performanţă, care să permită decizii obiective bazate pe date - data driven decisions
        Adoptarea unui management modern în domeniul sportului de performanţă

    Context
        Din punct de vedere legal, importanţa sportului poate fi dedusă şi din prisma menţionării sale în cadrul legii fundamentale - potrivit articolului nr. 49 din Constituţia României, republicată "autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viata viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării."
        Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cunoscută sub denumirea "Legea educaţiei fizice şi sportului". Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului . Ministerului Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mişcarea sportivă pe teritoriul naţional, însă nu este singura cu atribuţii directe în domeniul sportului.
        În subordinea Ministerului Sportului, prin Serviciul Sportul de Masă, se află 42 de direcţii judeţene de sport, respectiv Direcţia pentru Sport a Municipiului Bucureşti, 48 de cluburi sportive de drept public, 14 Complexuri Sportive Naţionale, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, Muzeul Sportului şi nouă complexuri sportive naţionale.
        Sub autoritatea Ministerului Sportului activează 77 de federaţii naţionale şi de asemenea, Ministerului Sportului colaborează cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Potrivit legii, Ministerului Sportului "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului."
        Există o suprapunere clară între aceste entităţi Ministerului Sportului, COSR şi alte ministere sau autorităţi publice - în principal Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii - figura următoare indică modul în care cadrul instituţional se suprapune în arii diferite de sport:
 (a se vedea imaginea asociată)
        Cadrul instituţional în funcţie de aria sportivă/tipologia sportului
        Datorită reglementărilor existente coroborate cu natura trans-sectorială a sportului, coordonarea şi managementul sunt extrem de dificile în contextul în care capacitatea managerial-administrativă în general în România este redusă - într-un cadru legal- instituţional în care cel puţin 7 ministere MSp, MEd, MSP, MAI, MAPN, MDLPA, MT, alături de alte entităţi centrale COSR sunt implicate în acest sector, atât la nivel de alocări financiare, cât şi în privinţa coordonării activităţii, asistăm la un nivel ridicat de complexitate care conduce la deficienţe de funcţionare şi capacitate redusă de coordonare integrată a politicilor din domeniu.
        În România sunt 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică care ar trebui să fie coordonate şi manageriate coerent, integrat, astfel încât să conducă spre dezvoltarea şi promovarea sportului.

    Sportul de performanţă în România. Cadrul legal. Cadrul Instituţional. Date statistice.
        În România, la nivelul anului 2021, există 17.269 de structuri sportive care deţin Certificate de identitate sportivă.
        Prin structură sportivă se înţeleg următoarele entităţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare:
    a) asociaţiile sportive;
    b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;
    c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;
    d) ligile profesioniste;
    e) federaţiile sportive naţionale;
    f) alte organizaţii sportive naţionale.

        În România sunt 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică.
        Acestea sunt clasificate astfel:
    1. Cluburi sportive - 7.862 unităţi
        Scopul clubului sportiv îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive într-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selecţionarea, iniţierea şi pregătirea de sportivi în acest domeniu, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale, precum şi alte activităţi conexe acestora.
        Obiectivele clubului sportiv decurg şi din reglementările federaţiilor sportive naţionale, precum şi din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive internaţionale.
        Cluburile sportive nu pot avea prevăzute, în scopul pentru care s-au înfiinţat, activităţi aparţinând altor domenii de activitate.
        Cluburile sportive pot înfiinţa secţii pe ramură de sport şi se pot constitui ca structuri monosportive sau polisportive. Ele au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii. Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii. Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora, este necesar acordul Ministerului Sportului.
        Cluburile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate. Statutul unui club sportiv organizat ca persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde următoarele elemente:
        ● datele de identificare a asociaţilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;
        ● exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus;
        ● denumirea clubului;
        ● sediul clubului;
        ● durata de funcţionare a clubului - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;
        ● patrimoniul iniţial al asociaţiei. Activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei sau la data reorganizării, după caz, este alcătuit din aportul în natură şi/sau în bani al asociaţilor;
        ● explicitarea scopului şi a obiectivelor clubului;
        ● nominalizarea expresă a secţiilor pe ramură de sport;
        ● drepturile şi îndatoririle membrilor;
        ● cerinţele şi procedura de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru;
        ● regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense şi sancţiuni, condiţiile de acordare a acestora obligatoriu;
        ● categoriile de resurse patrimoniale ale clubului;
        ● atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale clubului;
        ● însemnele şi culorile obligatoriu;
        ● destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării clubului;
        ● semnăturile asociaţilor.

    1.1. Structuri sportive de drept public - 632 unităţi
        Structuri sportive de drept public se înfiinţează în conformitate cu dispoziţiile art. 29 şi art. 30 din Legea nr.69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
    "ART. 29
    (1) Structuri sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.
    (2) Structuri sportive de drept public mono sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, elaborate conform legii.
    ART. 30:
    Structurile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Sportului."

        Structurile sportive de drept public vor respecta prevederile specifice din normele din regulamentele federaţiilor naţionale din ramura de sport respectivă. Structurile sportive de drept public aparţin Ministerului Sportului, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Interne, consiliilor judeţene şi locale şi altor structuri de stat. Acestea sunt împărţite astfel:
        Ministerul Sportului are în subordine 48 de cluburi.

┌───────────────┬──────────────────────┐
│() Alba        │Clubul Sportiv Unirea │
│               │Alba-Iulia            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Arad        │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Arad        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Argeş       │Sport Club Muscel     │
│               │Câmpulung             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Argeş       │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Piteşti     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Bacău       │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Oneşti      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Bacău       │Sport Club Municipal  │
│               │Bacău                 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Bihor       │Clubul Sportiv Crişul │
│               │Oradea                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│()             │Clubul Sportiv        │
│Bistriţa-Năsăud│Municipal Bistriţa    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Botoşani    │Clubul Sportiv        │
│               │Botoşani              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Brăila      │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Brăila      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Braşov      │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Braşov      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Bucureşti   │Clubul Sportiv Olimpia│
│               │Bucureşti             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Bucureşti   │CSS Triumf Bucureşti  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Bucureşti   │Clubul Central de Şah │
│               │Bucureşti             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Clubul Sporturilor    │
│() Bucureşti   │Tehnico-Aplicative    │
│               │Bucureşti             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Buzău       │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Buzău       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Călăraşi    │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Călăraşi    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│()             │Clubul Sportiv        │
│Caraş-Severin  │Municipal Reşiţa      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Cluj        │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Cluj-Napoca │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Constanta   │Clubul Sportiv Farul  │
│               │Constanţa             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Clubul Sportiv        │
│() Covasna     │Municipal Sfântu      │
│               │Gheorghe              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Dâmboviţa   │Clubul Sportiv        │
│               │Târgovişte            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Dolj        │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Craiova     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Clubul Sportiv        │
│() Galaţi      │Municipal Dunărea     │
│               │Galaţi                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Giurgiu     │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Giurgiu     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Gorj        │Clubul Sportiv        │
│               │Pandurii Târgu Jiu    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Harghita    │Sport Club Miercurea  │
│               │Ciuc                  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Hunedoara   │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Deva        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Iaşi        │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Iaşi        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Maramureş   │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Baia Mare   │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Mureş       │Clubul Sportiv Mureşul│
│               │Târgu Mureş           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Neamţ       │Clubul Sportiv        │
│               │Ceahlăul Piatra Neamţ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Neamţ       │Club Atletic Roman    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Prahova     │Clubul Sportiv        │
│               │Petrolul Ploieşti     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Prahova     │Clubul Sportiv        │
│               │Orăşenesc Sinaia      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Sălaj       │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Zalău       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Satu Mare   │Clubul Sportiv Satu   │
│               │Mare                  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Sibiu       │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Sibiu       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Suceava     │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Suceava     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Clubul Sporturilor    │
│() Suceava     │Tehnico-Aplicative    │
│               │Suceava               │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Suceava     │Clubul Sporturilor de │
│               │Iarnă Vatra Dornei    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Teleorman   │Clubul Sportiv        │
│               │Teleorman Alexandria  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Timiş       │Clubul Sportiv        │
│               │Municipal Timişoara   │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Clubul Sportiv        │
│() Tulcea      │Municipal Danubiana   │
│               │Tulcea                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Vâlcea      │Clubul Sportiv Chimia │
│               │Râmnicu Vâlcea        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Vaslui      │Clubul Sportiv        │
│               │Viitorul Vaslui       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│() Vrancea     │Clubul Sportiv Unirea │
│               │Focşani               │
└───────────────┴──────────────────────┘



    2. Ministerul Educaţiei are în subordine 230 de cluburi.
        Activitatea unităţilor din subordinea Ministerul Educaţiei este reglementă de Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program sportiv integrat, emis de către MECTS şi publicat în Monitorul Oficial nr. 784 din 4 noiembrie 2011 şi de actele normative specifice pentru fiecare tip de unitate în parte. Cluburile din subordinea Ministerului Educaţiei sunt, după cum urmează:
    2.1. Cluburi/ Palate ale Copiilor - 35 unităţi care deţin Certificate de identitate sportivă CIS. Cluburile şi palatelor copiilor sunt reglementate prin anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5567/2011, cu modificările ulterioare.
    2.2. Colegii care deţin Certificat de identitate sportivă: 16 unităţi.
    () Colegiu Tehnic "Alexandru Roman" ALEŞD,
    () Colegiul Naţional Dinicu Golescu,
    () Colegiul Tehnic "Media" Bucureşti,
    () Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" Râmnicu Vâlcea,
    () Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" Ploieşti,
    () Colegiul Naţional "M. Eminescu" Oradea,
    () Colegiul Naţional "S. Vulcan" Beiuş,
    () Colegiul Naţional "Gib Mihăiescu",
    () Colegiul Tehnic Târnăveni,
    () Colegiul Naţional "Aurel Vlaicu" Bucureşti,
    () Colegiul Tehnic Feroviar "Mihai I",
    () Colegiul Tehnic Dinicu Golescu,
    () Colegiul Naţional "Nicu Gane" Fălticeni.
        Activitatea, modul de organizare şi funcţionare colegiilor sunt reglementate prin Metodologia de acordare a titlului de Colegiu naţional/Colegiu unităţilor de învăţământ preuniversitar emis de Ministerul Educaţiei Naţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 311 din 30 mai 2013.

    2.3. Licee care deţin Certificat de identitate sportivă: 21 de unităţi
    2.4. Licee cu program sportiv care deţin Certificat de identitate sportivă: 33 de unităţi.
    2.5. Grup şcolar
    2.6. Cluburi sportive Universitare - 30 de unităţi
    2.7. Licee cu program sportiv - 33 unităţi
        Structuri sportive de drept public aflate în subordinea Ministerului Apărării Naţionale: 4 cluburi.
        Structuri sportive aflate în subordinea altor structuri de stat - Ministerul Afacerilor Interne, Cluburi aflate în subordinea Ministerul Transporturilor, Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor: 3 cluburi
        Structuri sportive organizate în subordinea consiliilor locale şi judeţene, subvenţionate de la bugetele locale şi judeţene. În România, în 2020, existau 346 de astfel de unităţi.

    B. Structuri sportive de drept privat: 7151 unităţi în România la nivelul anului 2020
        Structurile sportive de drept privat sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condiţiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la asociaţii şi fundaţii. Structurile sportive de drept privat sunt persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi comerciale pe acţiuni în conformitate cu dispoziţiile art. 26, alin. (2) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Structurile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite în condiţiile legii, ca structuri mono sau polisportive în conformitate cu dispozţiile art. 27 din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Structurile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi patrimoniului aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile art.28, alin. (1) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Cluburile sportive se supun, în fiecare an, verificărilor financiare potrivit art.28, alin. (2) Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă potrivit dispoziţiilor art.28, alin. (6) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
        Distribuţie geografică cluburi sportive
 (a se vedea imaginea asociată)
        Pe lângă numărul mare de cluburi cu încadrare legală diferită, se observă o disparitate geografică majoră între judeţe, atât la nivel de structuri sportive de drept public cât şi de structuri sportive de drept privat
    - din 632 de structuri sportive de drept public, 159 sunt concentrate în 4 judeţe Timiş, Arad, Constanţa, Prahova - singurele 4 judeţe care depăşesc 30 de cluburi/judeţ - reprezintă 25% din total. Cele mai "sărace" 4 judeţe la nivel de structuri sportive de drept public sunt Călăraşi 3, Tulcea 3, Covasna 3 şi Bistriţa-Năsăud 4 - un total de 13 cluburi, reprezentând 0.02% diferenţă 10X între max şi min. Aceste disparităţi produc efecte nu doar în sportul de performanţă ci şi în aria sportului de masă, acces, opţiuni pentru practicarea unui sport, tipuri de sport practicabile, performanţă la nivel de judeţ.
    – din 7151 structuri sportive de drept privat, doar în mun. Bucureşti sunt concentrate peste 17% dintre acestea 1273. Chiar dacă excludem capitala, diferenţele rămân semnificative: jud. Cluj 392 şi jud. Timiş 302 depăşesc pragul de 300 în timp ce Ialomiţa 35, Călăraşi 47 şi Giurgiu 52 împreună au mai puţin de jumătate nr. de cluburi comparativ cu jud. Cluj - diferenţă de aprox. 11X.

        Grad disparitate geografică: structuri sportive de drept public 15x/structuri sportive de drept privat 11x


    3. Societăţi pe acţiuni care deţin CIS-uri: 79 de unităţi
    4. Asociaţii judeţene pe ramură de sport care deţin CIS-uri: 458 de unităţi
        Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti se înfiinţează în conformitate cu dispoziţiile art. 34 din Legea nr.69/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi statutele federaţiilor sportive naţionale. Acestea se înfiinţează numai în ramurile de sport recunoscute în România. Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.
        Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea. Persoanele fizice nu pot înfiinţa asociaţii judeţene, cu excepţia ramurilor "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu handicap".
        Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă, la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.
        Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea. Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie fără scop lucrativ.
        La nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană. direcţiile judeţene de sport şi, respectiv Direcţia pentru Sport a Municipiului Bucureşti, recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Aceleaşi disparităţi observate la nivel de cluburi sportive se păstrează şi la nivelul asociaţiilor judeţene de sport: jud. Cluj 25, jud. Constanţa 22, jud. Prahova 22 comparativ cu jud. Covasna 4, jud. Giurgiu 5 sau jud. Ialomiţa 6 - o diferenţă de aprox. 4x.
        Asociaţii sportive judeţene: grad disparitate geografică 7x

    5. Federaţii Sportive Naţionale şi Comitetul Naţional Paralimpic
        În România sunt 76 de federaţii naţionale recunoscute şi un Comitet Paralimpic Român. Federaţiile române funcţionează în conformitate cu dispoziţiile art. 35-41 din Legea nr. 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
        Acestea se pot clasifica după următoarele criterii:
        ● Federaţii Olimpice / Federaţii Neolimpice
        ● Federaţii ale sporturilor de vară / ale sporturilor de iarnă
        ● Federaţii de jocuri sportive / sporturi individuale / sporturi de echipă

        O federaţie se poate transforma din federaţie neolimpică într-una olimpică atunci când Comitetul Internaţional Olimpic modifică lista sporturilor găzduite de următoarele Jocuri Olimpice. Acest lucru se întâmplă pentru următorul ciclu olimpic. O federaţie este considerată Federaţia Olimpică în cazul în care are activitate într-una dintre probele olimpice. Comitetul Internaţional Olimpic poate să adauge sau să elimine probe sportive din cadrul Jocurilor Olimpice. În cazul în care o Federaţie Sportivă Naţională nu mai are probe olimpice la următoarele Jocuri Olimpice, aceea Federaţie nu mai este considerată Federaţie Olimpică.
        Comitetul Naţional Paralimpic funcţionează în baza Legii nr. 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare,
    "ART. 36
        Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Sportului. CNP dezvoltă şi coordonează activităţile sportive paralimpice din ţară.

    (2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singura federaţie sportivă naţională.

    (3) Prin excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională "Sportul pentru toţi" şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu."



    6. Comitete sportive în România
    1. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român
        Acesta funcţionează în baza statutului, este recunoscut de Comitetul Internaţional Olimpic C.I.O. din anul 1914, utilitatea publică fiindu-i conferită prin Legea nr. 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
        Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o organizaţie care aparţine Mişcării Olimpice, fiind organizat şi funcţionând în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice şi dispoziţiile legislaţiei naţionale. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o asociaţie de interes naţional, persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, constituită în condiţiile legii

    2. Comitetul Naţional Paralimpic este constituit în aceleaşi condiţii ca şi Federaţiile Sportive Naţionale.

    7. Direcţii Judeţene pentru Sport
        Aceste direcţii sunt unităţi subordonate Ministerului Sportului. În România există 42 de direcţii, câte o direcţie la nivelul fiecărui judeţ. Acestea desfăşoară activităţi la nivel de sport.

    8. Complexuri Sportive Naţionale
        Aceste unităţi sunt unităţi subordonate Ministerului Sportului. În România există 11 complexuri sportive naţionale:

┌─────────┬────────────────────────────┐
│• Argeş  │Complexul Sportiv Naţional  │
│         │Bascov                      │
├─────────┼────────────────────────────┤
│• Braşov │Complexul Sportiv Naţional  │
│         │Poiana Braşov               │
├─────────┼────────────────────────────┤
│•        │Complexul Sportiv Naţional  │
│Bucureşti│"Lia Manoliu" Bucureşti     │
├─────────┼────────────────────────────┤
│•        │Complexul Sportiv Naţional  │
│Bucureşti│Sala Polivalentă Bucureşti  │
├─────────┼────────────────────────────┤
│•        │Complexul Sportiv Naţional  │
│Bucureşti│Arcul de Triumf             │
├─────────┼────────────────────────────┤
│•        │Complexul Sportiv Naţional  │
│Harghita │Izvorul Mureşului           │
├─────────┼────────────────────────────┤
│• Ilfov  │Complexul Sportiv Naţional  │
│         │"Nicolae Navasart" Snagov   │
├─────────┼────────────────────────────┤
│• Ilfov  │Complexul Sportiv Naţional  │
│         │Snagov                      │
├─────────┼────────────────────────────┤
│•        │Complexul Sportiv Naţional  │
│Maramureş│"Lascăr Pană"               │
├─────────┼────────────────────────────┤
│•        │Complexul Sportiv Naţional  │
│Mehedinţi│Orşova                      │
├─────────┼────────────────────────────┤
│• Prahova│Complexul Sportiv Naţional  │
│         │Piatra Arsă                 │
└─────────┴────────────────────────────┘


    9. Asociaţii Sportive fără personalitate juridică.
        Acestea funcţionează în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu modificările şi completările ulterioare. În România există 8.881 de unităţi care deţin CIS-uri şi desfăşoară activitate sportivă.
 (a se vedea imaginea asociată)

    10. Baze sportive
        Prin bază sportivă se înţelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcţii şi instalaţii destinate activităţii de educaţie fizică şi sport" conform Legii nr. 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
        În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcţiile judeţene de sport, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la judeţ la judeţ, în funcţie de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat şi de tradiţia practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Cele două grafice ne indică câteva trenduri clare
    - o distribuţie disparată a tipologiei de baze sportive - indexul de disparitate în acest caz între cele mai numeroase - terenuri de fotbal - 2104 - şi cele mai reduse - skatepark 2, sală de scrimă 6 sau sală de box 25 este extrem de ridicat -350x comparativ cu scrima, deşi toate cele trei, scrimă, box şi skateboarding sunt sporturi olimpice la nivel internaţional. în România skateboardingul nu este recunoscut ca sport olimpic.
    – analizând distribuţia geografică a bazelor sportive observăm aceleaşi disparităţi - jud. Sălaj dispune de 32 de baze sportive de toate tipurile comparativ cu Cluj care dispune de 420 de astfel de facilităţi sau 407 Dolj, o diferenţă de peste 12x.

        Antrenorii aflaţi în bazele de date ale federaţiilor sportive naţionale
        Calificarea de antrenor este obţinută în urma obţinerii examenului de antrenor de la Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, aflat în subordinea Ministerului Sportului. Activitatea este reglementată prin Ordinul ministrului tineretului şi sportului nr. 711/2019 privind aprobarea Metodologiei de recunoaştere a titlurilor de calificare profesională pentru profesia de antrenor, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană sau într-un stat terţ, cu modificările ulterioare. Categoriile de antrenori sunt următoarele:
        Antrenor asistent - cel care, după minim un an de activitate, a fost declarat promovat la examen, prin evaluarea competenţelor necesare acestui nivel;
        Antrenor senior - cel care, după 5 ani de activitate ca antrenor asistent, a fost declarat promovat la examen evaluarea competenţelor necesare acestui nivel. Acest titlu se poate acorda şi celui care a absolvit un program de master de 2 ani în aceeaşi ramură sportivă.
        Totodată, acest titlu se poate obţine dacă au avut rezultate deosebite la nivel internaţional în activitatea sportivă, dacă au pregătit 2 sportivi pentru sporturi individuale şi cel puţin un an o echipă pentru jocurile sportive de echipe care au obţinut următoarele performanţe sportive:
        ● Locurile I-VIII la Jocurile Olimpice;
        ● Locurile I-VI la Campionate Mondiale şi Europene de seniori;
        ● Locurile I-III la Campionate Mondiale şi Europene de cadeţi, juniori, tineret;
        ● Locurile I-III la Cupe Mondiale şi Europene de cadeţi, juniori, tineret;

        Antrenor maestru - cel care, după 4 ani de activitate ca antrenor senior, a fost declarat promovat la examen prin evaluarea competenţelor necesare acestui nivel.
        Antrenorii recunoscuţi la nivel naţional sunt recunoscuţi şi de federaţiile sportive naţionale.
        Sportivi legitimaţi
        Sportivii sunt legitimaţi în România la nivel de club şi de federaţie. În România, sunt legitimaţi 309.549 de sportivi la toate categoriile de vârsta.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Se observă două elemente majore din situaţia actuală cu privire la numărul de sportivi legitimaţi
    - există o diferenţă substanţială între numărul total de sportivi şi cei activi aceste diferenţe se păstrează şi la distribuţia pe judeţe sau pe sporturi, variaţia este între 20% şi 30%
    – există o diferenţă substanţială între genuri - această diferenţă se observă şi la nivelul sportului în şcoli persoane care practică sport sau activităţi sportive, variaţie majoră între femei şi bărbaţi, în favoarea bărbaţilor - în cazul sportivilor diferenţa este de peste 3x

        Grupele de sportivi recunoscute în România, precum şi la nivel european şi internaţional:
        ● Copii
        ● Cadeţi
        ● Juniori
        ● Tineret
        ● Seniori

        Aceste grupe sunt reglementate de federaţii internaţionale şi fiecare categorie are subdiviziunile proprii, în funcţie de ramura de sport.
        În competiţii numărul de sportivi activi este de 224.536, adică aproximativ 72% din totalul sportivilor legitimaţi această medie se păstrează în mare măsură în majoritatea judeţelor
 (a se vedea imaginea asociată)
        O menţiune trebuie să fie făcută din perspectiva diferenţei de valori dintre numărul total de sportivi legitimaţi şi numărul de sportivi legitimaţi activi - există diferenţe majore între cele două categorii, cu variaţii în funcţie de sport - spre ex. la nivelul jud. Cluj doar 10648 din cei 14394 de sportivi legitimaţi sunt activi aprox. 73%.
        Astfel de diferenţe pot indica o modalitate ineficientă de colectare a datelor, care ulterior conduce la dificultăţi în a evalua performanţa reală o problemă este lipsa de actualizare a activităţi, sportivi odată legitimaţi rămân în bazele de date indiferent de nivelul de activitate
 (a se vedea imaginea asociată)
        Raportat la numărul sportivilor legitimaţi şi activi sus-menţionaţi, în anul 2020 sunt înregistraţi un total de 1634 de antrenori sportivi în cadrul federaţiilor.
        Din totalul antrenorilor, se pot observa polii de atracţie din judeţele Timiş 490 de antrenori, Cluj 384 de antrenori, Constanţa 334 antrenori, Braşov 317 şi Harghita 314.
        Harta. Număr antrenori 2020. Sursa: Federaţiile
 (a se vedea imaginea asociată)
        Harta. Numărul instructorilor sportivi, 2020. Sursa: Federaţiile
 (a se vedea imaginea asociată)
        O perspectivă globală asupra acestor indicatori număr sportivi legitimaţi, respectiv antrenori şi instructori indică o altă problemă - disparităţi majore între numărul de sportivi raportaţi de la un an la altul -
        Distribuţia sportivilor şi antrenorilor pe federaţii de sport

┌────────────┬────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│            │NUMAR DE SPORTIVI       │         │           │           │           │
│            │LEGITIMATI în anul 2020 │         │           │           │           │
│            ├────────────────────────┤         │           │           │           │
│            │Total general           │Număr    │Număr      │           │Nr Sportivi│
│            ├────────────────────────┤antrenori│instructori│Nr Sportivi│activi/    │
│Denumire    │sportivi legitimaţi     │activi în│sportivi   │activi/    │Antrenori +│
│            ├──────────┬─────────────┤anul 2020│activi in  │antrenor   │instructori│
│            │          │participanţi │         │2020       │           │           │
│            │legitimaţi│în sistemul  │         │           │           │           │
│            │          │competiţional│         │           │           │           │
│            │          │naţional     │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│1           │22        │23           │24       │25         │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│COMITETUL   │          │             │         │           │           │           │
│NAŢIONAL    │347       │330          │10       │0          │33.00      │33.00      │
│PARALIMPIC  │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Aeronautică │617       │617          │58       │251        │10.64      │2.00       │
│Română      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Romana de   │912       │437          │20       │37         │21.85      │7.67       │
│Aikido      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │153       │117          │15       │24         │7.80       │3.00       │
│Alpinism şi │          │             │         │           │           │           │
│Escaladă    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │2158      │1331         │99       │74         │13.44      │7.69       │
│Arte        │          │             │         │           │           │           │
│Marţiale    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Arte        │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Marţiale de │          │             │         │           │           │           │
│Contact     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │8380      │2164         │578      │19         │3.74       │3.62       │
│Atletism    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Romana de   │1411      │1411         │0        │0          │Date       │Date       │
│Automobilis │          │             │         │           │inexistente│inexistente│
│m Sportiv   │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Badminton   │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │32973     │5347         │514      │0          │10.40      │10.40      │
│Baschet     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │669       │630          │33       │0          │19.09      │19.09      │
│Baseball şi │          │             │         │           │           │           │
│Softball    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Biliard-Pool│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │731       │284          │28       │2          │10.14      │9.47       │
│Bob şi Sanie│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federatia   │          │             │         │           │           │           │
│Romana de   │506       │397          │0        │1          │397.00     │397.00     │
│Bowling     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1872      │969          │152      │55         │6.38       │4.68       │
│Box         │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │649       │583          │21       │32         │27.76      │11.00      │
│Bridge      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │845       │722          │57       │0          │12.67      │12.67      │
│Canotaj     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federatia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Romana de   │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Chanbara    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │660       │652          │37       │5          │17.62      │15.52      │
│Ciclism     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │660       │652          │37       │5          │17.62      │15.52      │
│Cricket     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │558       │494          │16       │0          │30.88      │30.88      │
│Culturism şi│          │             │         │           │           │           │
│Fitness     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │4891      │2358         │162      │20         │14.56      │12.96      │
│Dans Sportiv│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federatia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Romana de   │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Darts       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │148399    │148399       │3005     │2112       │49.38      │29.00      │
│FOTBAL      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │682       │504          │14       │33         │36.00      │10.72      │
│Fotbal Tenis│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │996       │376          │169      │13         │2.22       │2.07       │
│Gimnastică  │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │381       │222          │35       │8          │6.34       │5.16       │
│Gimnastică  │          │             │         │           │           │           │
│Ritmică     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │281       │184          │4        │3          │46.00      │26.29      │
│Română de Go│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Golf        │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │654       │274          │47       │2          │5.83       │5.59       │
│Haltere     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │7879      │7247         │402      │0          │18.03      │18.03      │
│Handbal     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │2240      │2240         │55       │0          │40.73      │40.73      │
│Hochei pe   │          │             │         │           │           │           │
│Gheaţă      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │Date       │Date       │
│Hochei pe   │          │             │         │           │inexistente│inexistente│
│Iarbă       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │3072      │1804         │185      │45         │9.75       │7.84       │
│Judo        │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1425      │1348         │64       │2          │21.06      │20.42      │
│Kaiac -     │          │             │         │           │           │           │
│Canoe       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │10791     │7707         │199      │90         │38.73      │26.67      │
│Karate      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │618       │131          │17       │29         │7.71       │2.85       │
│Română de   │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Karate      │          │             │         │           │           │           │
│Kyokushin   │          │             │         │           │           │           │
│I.K.O. 2    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1255      │752          │58       │62         │12.97      │6.27       │
│Karate      │          │             │         │           │           │           │
│Tradiţional │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │5159      │647          │102      │219        │6.34       │2.02       │
│Karate WUKF │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │212       │184          │4        │46         │46.00      │3.68       │
│Karting     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │5495      │3770         │132      │67         │28.56      │18.94      │
│Kempo       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │3993      │1693         │212      │4          │7.99       │7.84       │
│Lupte       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │862       │469          │44       │17         │10.66      │7.69       │
│Modelism    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1408      │1408         │12       │2          │117.33     │100.57     │
│Motociclism │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │2647      │1036         │182      │63         │5.69       │4.23       │
│Română de   │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Nataţie şi  │          │             │         │           │           │           │
│Pentatlon   │          │             │         │           │           │           │
│Modern      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1533      │785          │35       │43         │22.43      │10.06      │
│Oină        │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │314       │314          │32       │24         │9.81       │5.61       │
│Orientare   │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federatia   │          │             │         │           │           │           │
│Romana de   │358       │24           │3        │2          │8.00       │4.80       │
│Pangration  │          │             │         │           │           │           │
│Athlima     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Patinaj     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │Date       │Date       │
│Pescuit     │          │             │         │           │inexistente│inexistente│
│Sportiv     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │928       │928          │66       │2          │14.06      │13.65      │
│Polo        │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │497       │232          │11       │5          │21.09      │14.50      │
│Popice      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │826       │224          │7        │19         │32.00      │8.62       │
│Powerlifting│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1264      │634          │31       │5          │20.45      │17.61      │
│Radioamatori│          │             │         │           │           │           │
│sm          │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │3123      │3085         │101      │253        │30.54      │8.71       │
│Rugby       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │18796     │2991         │181      │229        │16.52      │7.30       │
│Şah         │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │790       │483          │19       │9          │25.42      │17.25      │
│Sambo       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Româna de   │2317      │1768         │107      │0          │16.52      │16.52      │
│Schi Biatlon│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │420       │57           │4        │0          │14.25      │14.25      │
│Scrabble    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1350      │416          │83       │25         │5.01       │3.85       │
│Scrimă      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federatia   │          │             │         │           │           │           │
│Romana de   │263       │134          │4        │0          │33.50      │33.50      │
│Snooker     │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │Date       │Date       │
│Sport       │          │             │         │           │inexistente│inexistente│
│Columbofil  │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │284       │257          │17       │11         │15.12      │9.18       │
│Squash      │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │0         │0            │0        │0          │Date       │Date       │
│Table /     │          │             │         │           │inexistente│inexistente│
│Backgammon  │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │222       │5            │26       │63         │0.19       │0.06       │
│Taekwoando  │          │             │         │           │           │           │
│ITF         │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │5202      │1626         │48       │50         │33.88      │16.59      │
│Taekwoando  │          │             │         │           │           │           │
│WT          │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Română de   │3158      │2664         │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Tenis       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │949       │589          │79       │1          │7.46       │7.36       │
│Tenis de    │          │             │         │           │           │           │
│Masă        │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │682       │682          │20       │28         │34.10      │14.21      │
│Tir cu Arcul│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │1688      │1115         │69       │5          │16.16      │15.07      │
│Tir Sportiv │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │677       │507          │28       │37         │18.11      │7.80       │
│Triatlon    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │3651      │3651         │209      │0          │17.47      │17.47      │
│Volei       │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │924       │548          │27       │16         │20.30      │12.74      │
│Vovinam     │          │             │         │           │           │           │
│Viet-Vo-Dao │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federatia   │          │             │         │           │           │           │
│Romana de   │179       │12           │4        │7          │3.00       │1.09       │
│Wushu Kungfu│          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română de   │830       │104          │14       │6          │7.43       │5.20       │
│Yachting    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │Date       │Date       │
│Română      │0         │0            │0        │0          │inexistente│inexistente│
│Ecvestră    │          │             │         │           │           │           │
├────────────┼──────────┼─────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Federaţia   │          │             │         │           │           │           │
│Română      │0         │0            │0        │1813       │Date       │-          │
│Sportul     │          │             │         │           │inexistente│           │
│pentru Toţi │          │             │         │           │           │           │
└────────────┴──────────┴─────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴───────────┘


        Urmărind distribuţia geografică a antrenorilor şi instructorilor observăm aceleaşi disparităţi între judeţe, la nivel de instructori activi 2020, observăm principalele centre de atracţie pentru aceştia şi anume Constanţa 304, Cluj 233 de instructor, Argeş 191, Braşov 181 sau Mureş 179, la polul opus se plasează Ialomiţa 45, Sălaj 67, Giurgiu 71, cu un index de disparitate de 6.75x. La nivelul antrenorilor activi, excluzând Ilfov Bucureşti, cei mai mulţi se regăsesc în judeţe Timiş 490, Cluj 384, Constanţa 304 la polul opus plasându-se Ialomiţa 5 şi Sălaj 67, indexul de disparitate geografică fiind de 10.8x

    Performanţa sportivă
        Din perspectiva performanţelor sportive şi conform datelor obţinute din partea Ministerului Apărării Naţionale, în 2010 s-au obţinut 209 medalii naţionale şi 69 de medalii internaţionale, comparativ cu anul 2020, când s-au obţinut 541 de medalii naţionale şi 58 de medalii internaţionale. Astfel, se poate observa un trend în scădere din perspectiva performanţelor sportive din cadrul competiţiilor internaţionale.
        Cele mai mult medalii s-au obţinut în perioada 2018-2019, şi anume 349, respectiv 354 de medalii naţionale şi 116, respectiv 138 de medalii internaţionale.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Grafic. Medaliile naţionale şi internaţionale obţinute în perioada 2010-2020.
    Sursa: MApN
        Din perspectiva bugetului alocat în perioada 2012-2020, putem observa un trend în creştere pentru dezvoltarea bazei materiale sportive. În 2020 s-a alocat cu 68,956,000 mai mult, în comparaţie cu anul de referinţă 2012.
        Creşterea substanţială a bugetului alocat activităţilor sportive şi dezvoltării bazei materiale sportive din ultimii trei ani 2018-2020 ar fi trebuit să se reflecte într-o creştere unitară a numărului de baze sportive, însă conform graficului 6, în anul 2020 şi 2021 au fost cele mai mici investiţii.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Bugetul alocat activităţilor sportive şi dezvoltării bazei materiale sportive.
        Sursa: MapN
        Performanţa sportivă este identificată ca performanţă care ulterior se traduce prin rezultat. Principala diferenţă derivă din sporturile în care performanţa poate fi măsurată şi, prin urmare, este identificată cu o valoare Timp/Distanţă/Evaluare cu sporturile în care performanţa are ca singur parametru rezultatul final al testului de obicei, sporturile de echipă.
        Nivelul de performanţă este clasificat în funcţie de "valoarea internaţională sau naţională a rezultatului în sine":
        ● Performanţa nivelului OLIMPIC/MONDIAL, dacă plasează sportivul sau echipa competitivă să fie parte dintre cei mai buni din Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale.
        ● Nivel de performanţă Continental EUROPEAN, dacă plasează sportivul sau echipa competitivă să fie printre cei mai buni la Campionatele Europene.
        ● La nivel naţional, dacă plasează sportivul sau echipa printre cei mai buni la nivel naţional.

        Teoretic, criteriul care ar trebui să clasifice un sport olimpic este determinat de difuzarea sa la nivel mondial. Deci, programul olimpic ar trebui să includă toate cele mai populare sporturi. În realitate nu este cazul, deoarece în ultimii 30 de ani au fost preluate alte criterii de evaluare pentru alegerea sportului de inclus sau de menţinut în programul olimpic. Nu în ultimul rând "vizibilitatea" televiziunii numărul de spectatori şi de aceea numărul Sporturilor/Specializărilor creşte la fiecare ediţie a Jocurilor Olimpice.
        Organismul care are autoritatea de a lua aceste decizii este exclusiv Comitetul Olimpic Internaţional iar diferitele categorii de sport sunt în principal 4:
        ● Sport olimpic/Specializare olimpică: sport prezent în programul competiţiilor Jocurilor Olimpice.
        ● Sport olimpic/non-olimpic: Specialitate Proba care nu este prezentă în programul Jocurilor, dar aparţine unei discipline olimpice.
        ● Sport non-olimpic recunoscut de Comitetul Olimpic Internaţional.
        ● Sport non-olimpic, care nu este recunoscut de Comitetul Olimpic Internaţional.

        Comitetul Olimpic şi Sportiv Român funcţionează în baza statutului, este recunoscut de Comitetul Internaţional Olimpic din anul 1914, utilitatea publică fiindu-i conferită prin Legea nr.69/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
        Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o organizaţie care aparţine Mişcării Olimpice, fiind organizat şi funcţionând în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice şi dispoziţiile legislaţiei naţionale. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o asociaţie de interes naţional, persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, constituită în condiţiile legii.
        Jocurile Olimpice de vară reprezintă un eveniment sportiv care se desfăşoară odată la patru ani, şi sunt organizate de Comitetul Internaţional Olimpic CIO. Primele Jocuri Olimpice moderne s-au desfăşurat la Atena în 1896. Începând cu anul 1904, medaliile sunt acordate pentru fiecare eveniment sportiv cu aur pentru locul întâi, argint pentru locul doi şi bronz pentru locul trei.
        Sporturile recunoscute ca olimpice diferă de la o Olimpiadă la alta, în funcţie de deciziile Comitetului Internaţional Olimpic. Regulile de calificare pentru fiecare sport olimpic sunt stabilite de Federaţia Internaţională care guvernează fiecare sport internaţional din competiţie.
        Medalii Jocuri Olimpice RO 1988 - 2020
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Din perspectiva performanţelor la Jocurile Olimpice de vară se poate observa un trend descendent în obţinerea medaliilor şi în participarea activă la Jocurile Olimpice.
        România şi-a atins potenţialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reuşit performanţa câştigării a unui total de 53 de medalii, dintre care 20 de aur.
        În cadrul Jocurilor Olimpice organizate la Tokyo 2020, România a cucerit 4 medalii, dintre care o medalie de aur la canotaj şi 3 medalii de argint pentru canotaj şi scrimă.
        Comparativ cu anul de referinţă 2000, scăderea performanţei olimpice este semnificativă 83%, de la un total de 24 de medalii, la 4.
        De asemenea, observăm scăderi semnificative în Gimnastică - ultimele medalii în 2012 - 2 - comparativ cu 10 cu doar 8 ani în urmă 2004 şi în Atletism, unde am obţinut constant medalii până în 2008.
        Alături de trend-ul descendent în câştigarea medaliilor, se poate observa şi o scădere în numărul sportivilor care participă la Jocurile Olimpice de Vară.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Participanţi şi rezultate ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Vară - 1900-2016
 (a se vedea imaginea asociată)
        Participanţi şi rezultate ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Iarnă - 1928-2018
        Jocurile Olimpice de Iarnă au cunoscut o creştere a sportivilor calificaţi, însă fără rezultate la nivel de medalii din 1968.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Grafic. Performanţa sportivilor seniori la campionatele mondiale -
    date prelucrate MSp 2020
        Declinul în performanţă la nivelul sporturilor olimpice se poate observa mai clar atunci când este comparat cu rezultatele obţinute la sporturile neolimpice: se observă două trenduri paralele la nivelul sporturilor neolimpice:
    1. O performanţă aproximativ constantă şi apreciabilă, cu creşteri punctuale la nivelul unor ani 2002, 2012, 2016, 2018, în aria sporturilor neolimpice la campionatele mondiale de seniori, cu valori apropiate de 50 de medalii, respectiv anii menţionaţi anterior cu performanţe deosebite - 2012 cu aproape 250 de medalii
    2. Probele neolimpice de arte marţiale au cunoscut o "explozie", cu rezultate care depăşesc constant 200 de medalii anual şi vârfuri de performanţă în 2009-2012 şi 2019 peste 300 de medalii/an

 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Raport performanţă competiţii internaţionale sporturi olimpice/sporturi neolimpice/arte marţiale - prelucrare MSP
        Evoluţia sporturilor neolimpice, şi mai ales a artelor marţiale ca exponent principal, este explozivă în ultimii 20 de ani, cu un vârf de performanţă în perioada 2009-2012, unde diferenţa a atins punctul maxim, însă trendul se păstrează în continuare.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Raport performanţă competiţii internaţionale sporturi olimpice/sporturi neolimpice/arte marţiale - perioade 3 ani premergător jocurilor olimpice - prelucrare MSp 2020
        Această evoluţie se datorează particularităţilor de stiluri competiţionale la nivelul artelor marţiale - artele marţiale sunt o ramură extrem de dinamică, într-o continuă evoluţie, nu doar la nivelul reglementărilor privind sportul, cât şi la nivel de probe noi de concurs introduse. În contrast cu sporturile olimpice, unde introducerea unor noi sporturi are o dinamică relativ redusă numărul sporturilor variază datorită opţiunii, începând cu 2014, ţării gazdă de a introduce sporturi specifice pentru ediţia respectivă, în sfera artelor marţiale în 2010 existau peste 3500 de stiluri, fapt care se traduce într-un număr la fel de ridicat de foruri internaţionale. Atât stilurile, probele de concurs, cât şi forurile internaţionale sunt în dezvoltare/creştere continuă, fapt care explică numărul semnificativ mai mare de medalii şi oferă un "avantaj competitiv" comparativ cu sporturile olimpice.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Performanţă jocuri olimpice vs performanţa la CM premergător 2 ani participării la jocurile olimpice - date prelucrate MSP 2020
        Performanţa la jocurile olimpice poate fi anticipată analizând performanţa sportivilor de elită la probele de la campionatele mondiale CM în ultimii doi ani premergători participării la olimpiadă - se observă un trend descrescător pentru performanţa olimpică raportată la campionatele mondiale - în perioada 1996-2004 performanţa olimpică depăşeşte performanţele obţinute la campionatele mondiale, acest trend fiind inversat începând cu jocurile olimpice din 2012. este evidentă însă scăderea semnificativă a performanţei pe parcursul ultimilor 25 de ani.
        Acest trend descendent este evidenţiat mai clar de graficul următor.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Medalii olimpice raportate la medalii CM la probe olimpice în perioada pre olimpică - date prelucrate de MSP 2020
        Observăm o scădere cu aproape 50% a performanţei la Jocurile Olimpice în raport cu CM de la 33% la 19% cu un hiatus în anul 2012 "outlier" pentru trendul major.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Grafic. Medalii olimpice raportate la medalii CM la probe olimpic, neolimpice inclusiv arte marţiale în perioada pre olimpică - date prelucrate de MSP 2020
        Dacă introducem în calcul şi artele marţiale, trendurile menţionate anterior se accentuează dramatic - în 24 de ani evoluţia a fost de la un procentaj de 80% medalii la jocurile olimpice raportat la medalii la CM la 1% în ultimii 12 ani cu un o linie de referinţă în anul 2000.
        Situaţia se vede şi mai clar în următoarele două grafice:
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Acest fenomen este unul care necesită întreaga atenţie, din cauza efectelor negative pe care le generează asupra performanţelor sportive în sporturile olimpice - coroborat cu resursele limitate al MSp şi COSR şi creşterea explozivă a sporturilor non-olimpice cantitate şi diversitate este imperios necesară:
    1. revizuirea priorităţilor la nivel de performanţă sportivă olimpică stabilire obiective clare, prioritizare zone cu potenţial pentru sporturile olimpice
    2. diferenţierea mecanismelor de alocare a resurselor în funcţie de obiectivele stabilite şi dezvoltarea unor mecanisme reale de monitorizare şi evaluare, care să permită un control real asupra modului în care sunt utilizate resursele bugetarea performanţei.

        Pericole strategice
    1. Lipsa diferenţierii dintre sporturile olimpice şi neolimpice - din cauza sistemului de recompensare financiară observăm o tendinţă negativă la nivelul performanţei sporturilor olimpice şi un trend pozitiv la nivelul sporturilor non olimpice - o diferenţiere clară între aceste două categorii şi construcţia unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiţie esenţială pentru inversarea trendului negativ.
    2. Există un trend descendent accentuat la nivelul performanţelor la olimpiade şi performanţelor internaţionale în cazul sporturile olimpice. Pe de altă parte, se observă un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice. Cauzele acestor evoluţii sunt multiple şi se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente - ele trebuie înţelese corect - viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la nivelul performanţei olimpice, fără a reduce popularitatea şi performanţa înregistrată la nivelul sporturilor non-olimpice. În prezent, alocarea de resurse financiare nu este corelată neapărat în mod direct cu performanţa contrast între alocările pentru sporturile non olimpice vs sporturi olimpice.
    3. Se observă disparităţi majore în distribuţia resurselor şi, implicit, a activităţii şi performanţei - atât la nivel de bază materială sportivă, cât şi la nivel de resurse umane antrenori, sportivi există diferenţe geografice substanţiale care pot fi explicate doar parţial de diferenţele de populaţie între judeţe - în medie, între cele mai "sărace" şi cele mai "bogate" judeţe, diferenţele sunt între 5x şi 10x, la nivel de resurse. Acest fenomen se observă şi la nivelul bazei materiale sportive, în ceea ce priveşte diversitatea - există o concentrare a bazei materiale specifice pentru anumite sporturi fotbal, tenis, handbal în detrimentul altora înot, atletism, gimnastică - din perspectiva sportului de agrement aceste diferenţe pot fi explicate parţial prin popularitatea sportului - din perspectiva performanţei sportive, lipsa bazei materiale sportive pentru sporturi în care istoric România a avut performanţe va avea un impact negativ major pe termen lung.
    4. Politicile privind resursa umană - atât la nivelul sportivilor profesionişti, cât şi din prisma antrenorilor şi staff-ului asociat, e necesară o politică pe termen lung pentru crearea unui "career path" parcurs profesional funcţional pentru resursa umană implicată în sportul de performanţă, care să ofere condiţiile optime pentru dezvoltarea unui corp de sportivi performanţi pe termen lung - prioritizarea sporturilor cu potenţial, asigurarea unui cadru de dezvoltare integrat de la juniori la seniori şi menţinerea sportivilor în sistem după ieşirea din activitatea sportivă. De asemenea, la categoria antrenorilor şi instructorilor sportivi nu există un sistem funcţional de perfecţionare, care să ofere oportunităţi de dezvoltare profesională continuă, printr-o proces de life long learning învăţare pe tot parcursul vieţii care să asigure standarde înalte de pregătire a acestei categorii şi care se reflectă în metodologii învechite utilizate în pregătirea sportivilor, combinat cu un sistem de salarizare care este decuplat de performanţa reală.
    5. Managementul deficitar al sportului de performanţă - modalităţile actuale de alocare a resurselor condiţionare minimă în relaţie cu rezultatele/performanţa, lipsa unor mecanisme de evaluare şi control, procesul de colectare a datelor privind sportul de performanţă raportări inexacte sau eronate, indicatori diferiţi utilizaţi de instituţiile care raportează, utilizarea datelor în procesul decizional datorită validităţii discutabile a acestora, multitudinea de actori instituţionali şi de actori cointeresaţi cu atribuţii respectiv interese în sportul de performanţă, generează un grad redus de eficacitatea în utilizarea resurselor - asistăm la o diversitate ridicată de structuri. Este necesară o redefinire a "sportului de performanţă" şi o alocare a resurselor bazată pe date reale, ţinând cont de context factori istorici privind potenţialul ridicat al anumitor sporturi, cu implicarea actorilor cointeresaţi din domeniu. Se observă o ineficienţă sistemică în utilizarea resurselor la nivelul sportului de performanţă exp. incapacitatea de a genera date de calitate, lipsa de control asupra rezultatelor, sistem modelat pentru a consuma resurse şi pentru a supravieţui. Dezvoltarea unui set comun de indicatori de performanţă şi a unui sistem de raportare facil şi obiectiv e o condiţie necesară pentru o alocare judicioasă a resurselor.
    6. Lipsa capacităţii administrative la nivelul MSP - caracterul trans-sectorial al sportului coroborat cu numărul ridicat de instituţii aflate în subordine, coordonare sau colaborare cu MSP, cadrul legal existent precum, structura actuală a MSP şi resursa umană de specialitate disponibilă în prezent conduc la o situaţie de supra-încărcare administrative overload care are implicaţii negative semnificative privind principala responsabilitate a MSP - cea de a ghida şi coordona la nivel strategic direcţia de dezvoltare a sportului de performanţă. Această situaţia produce deficienţe majore în managementul resurselor la nivelul sistemului şi se reflectă în situaţii precum: lipsa unor standarde clare de bună guvernanţă la nivelul structurilor sportive aflate în subordine sau spre care MSP direcţionează resurse, lipsa unor mecanisme reale de control asupra modului în care resursele financiare alocate şi distribuite de MSP sunt utilizate, management deficitar la nivelul managementului bazelor sportive destinate sportului de performanţă.





    ANEXA 2

        la Strategie
        Clasificarea sporturilor
        Centre regionale de excelenţă
    a. rezultate la jocurile olimpice - ultimele 4 ediţii,
    b. posibilitatea de a obţine rezultate la jocurile olimpice din 2032,
    c. numărul de probe diversitatea probelor olimpice aflate în acele sporturi
        ● dupa fiecare ciclu de jocuri olimpice în funcţie de aceste criterii se realizează o nouă clasificare/distribuire

        Prioritizarea sporturilor va fi realizată pe baza următoarelor criterii
        ● Rezultatele sportive ale sportivilor în ultimele trei cicluri olimpice, după cum urmează:
        () Jocurile Olimpice
        () Campionatele Mondiale de Seniori
        () Campionatele Continentale de Seniori
        () Campionatele Mondiale de Tineret şi Juniori
        () Campionatele Continentale de Tineret şi Juniori o Alte competiţii internaţionale oficiale

        ● Sport olimpic sau neolimpic
        ● Sporturi individuale şi sporturi pe echipe
        ● Sporturi de vară sau sporturi de iarnă
        ● Nivelul de recunoaştere a forului internaţional la care este afiliată Federaţia Naţională:
        () Recunoscut de CIO şi are probe olimpice
        () Recunoscut de CIO, dar nu are probe olimpice
        () Recunoscut de GAIFS
        () Nerecunoscut de GAIFS

        ● Numărul sportivilor legitimaţi la Federaţia Sportivă Naţională
        ● Rezultatele oficiale internaţionale sunt prioritizate pe baza criteriilor specificate mai sus
        ● Prioririzarea sporturile se va face pe Federaţii Sportive Naţionale, prin trei categorii principale, respectiv subcategorii:
        () Cat. 1 - Sporturi Prioritare de Interes Naţional
        ■ Subcategoria - Sporturi Individuale
        ■ Subcategoria - Sporturi pe echipe

        () Cat. 2 - Sporturi de Interes Naţional
        ■ Subcategoria - Sporturi olimpice
        ■ Subcategoria - Sporturi neolimpice

        () Cat. 3 - Alte sporturi naţionale

        ● Centrele Regionale pentru Excelenţă se vor ocupa numai cu sporturile din Categoria 1 -Sporturi Prioritare de Interes Naţional
    1. Sporturi prioritare
    1.1. Sporturi individuale
    1.1.1. Federaţia Română de Canotaj
    1.1.2. Federaţia Română de Judo
    1.1.3. Federaţia Română de Tenis de Masă
    1.1.4. Federaţia Română de Lupte
    1.1.5. Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern
    1.1.6. Federaţia Română de Bob şi Sanie
    1.1.7. Federaţia Română de Scrimă
    1.1.8. Federaţia Română de Ciclism
    1.1.9. Federaţia Română de Box
    1.1.10. Federaţia Română de Kaiac - Canoe
    1.1.11. Federaţia Română de Atletism
    1.1.12. Federaţia Română de Gimnastică
    1.1.13. Federaţia Română de Golf
    1.1.14. Federaţia Română de Haltere

    1.2. Sporturi de echipă
    1.2.1. Federaţia Română de Fotbal
    1.2.2. Federaţia Română de Baschet
    1.2.3. Federaţia Română de Handbal
    1.2.4. Federaţia Română de Rugby
    1.2.5. Federaţia Română de Volei
    1.2.6. Federaţia Română de Polo
    1.2.7. Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă


    2. Sporturi de interes naţional 2.1. Sporturi Olimpice
    2.1.1. Federaţia Româna de Schi Biatlon
    2.1.2. Federaţia Română de Tir Sportiv
    2.1.3. Federaţia Română de Haltere
    2.1.4. Federaţia Română de Taekwondo WT
    2.1.5. Federaţia Română de Tenis
    2.1.6. Federaţia Română de Patinaj
    2.1.7. Federaţia Română de Triatlon
    2.1.8. Federaţia Română de Tir cu Arcul
    2.1.9. Federaţia Română Ecvestră
    2.1.10. Federaţia Română de Yachting
    2.1.11. Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă
    2.1.12. Federaţia Română de Gimnastică Ritmică
    2.1.13. Federaţia Română de Dans Sportiv

    3. Sporturi de interes general
    3.1. Federaţia Română de Oină
    3.2. Federaţia Română de Kempo
    3.3. Federaţia Română de Sambo
    3.4. Federaţia Română de Motociclism
    3.5. Federaţia Română de Karate
    3.6. Federaţia Română de Wushu Kungfu
    3.7. Federaţia Română de Karting
    3.8. Federaţia Română de Şah
    3.9. Federaţia Română de Bowling
    3.10. Federaţia Română de Baseball şi Softball
    3.11. Federaţia Română de Orientare
    3.12. Federaţia Română de Cricket
    3.13. Federaţia Română de Modelism
    3.14. Federaţia Aeronautică Română
    3.15. Federaţia Română de Squash
    3.16. Federaţia Română de Automobilism Sportiv
    3.17. Federaţia Română de Arte Marţiale
    3.18. Federaţia Română de Culturism şi Fitness
    3.19. Federaţia Română de Taekwondo ITF
    3.20. Federaţia Română de Darts
    3.21. Federaţia Română de Go
    3.22. Federaţia Română de Powerlifting
    3.23. Federaţia Română de Pescuit Sportiv
    3.24. Federaţia Română de Karate WUKF
    3.25. Federaţia Română de Fotbal Tenis
    3.26. Federaţia Română de Karate Tradiţional
    3.27. Federaţia Română de Popice
    3.28. Federaţia Română de Karate Kyokushin I.K.O. 2
    3.29. Federaţia Română de Radioamatorism
    3.30. Federaţia Română de Bridge
    3.31. Federaţia Română de Pangration Athlima
    3.32. Federaţia Română de Scrabble
    3.33. Federaţia Română de Chanbara



    I. Centre Regionale de Excelenţă - CRE
    a. Trebuie să aibă:
    i. baze sportive pentru toate sporturile prioritare de iarnă sau de vară, conform Anexei
    ii. Centru de recuperare
    iii. Cazare şi masă
    iv. Şcolarizare pentru sportivi
    v. Universitate

    b. Surse de finanţare asigurate din:
    i. MSp şi/sau
    ii. Bugetele locale

    c. Control exercitat de MSp pe plan profesional
    d. Vârsta recomandată porneşte de la 14 ani, excepţia se va aplica la sporturile unde performanţa începe de la vârste mai tinere
    e. Cine se poate antrena în -sursa de venit
    i. Sportivii proprii
    ii. Loturi Olimpice şi naţionale din ţară
    iii. Loturi Olimpice şi naţionale din străinătate

    f. De unde provin sportivii proprii:
    i. Cluburile reşedinţelor de judeţ din raza lor
    ii. Cluburile oraşelor din raza lor
    iii. Asociaţiile sportive / cluburile comunelor sau satelor din raza lor

    g. Unde sunt promovaţi sportivii:
    i. În loturile naţionale
    ii. În loturile olimpice


    II. Cluburi din reşedinţele de judeţ sau sectoare din Bucureşti din raza C.R.E.
    a. Trebuie sa aibă în localitate:
    i. Baze sportive / Complexe sportive în care se pot practica cele 14 sporturi prioritare individuale şi de echipă

    b. Surse de finanţare asigurate din:
    i. MSPp şi/sau
    ii. Bugetele locale
    iii. Mediul privat

    c. Control exercitat de specialiştii din CRE pe plan profesional
    d. De unde provin sportivii:
    i. Cluburile reşedinţelor de judeţ din raza lor
    ii. Cluburile oraşelor din raza lor
    iii. Asociaţiile sportive / cluburile comunelor sau satelor din raza lor

    e. Unde sunt promovaţi sportivii:
    i. Centre Regionale de Excelenţă
    ii. În loturile naţionale
    iii. În loturile olimpice


    III. Cluburi şi Asociaţii sportive din municipiile/ oraşele din raza C.R.E.
    a. Trebuie sa aibă în localitate:
    i. Baze sportive / Complexe sportive în care se pot practica acele sporturi care se regăsesc în Centrele Regionale de Excelenţă

    b. Surse de finanţare asigurate din:
    i. Bugetele locale
    ii. Mediul privat

    c. Control exercitat de specialiştii din CRE pe plan profesional
    d. De unde provin sportivii:
    i. Din cluburile oraşelor din raza lor
    ii. Din asociaţiile sportive / cluburile comunelor sau satelor din raza lor

    e. Unde sunt promovaţi sportivii:
    i. Cluburile reşedinţelor de judeţ din raza lor
    ii. Centre Regionale de Excelenţă
    iii. În loturile naţionale
    iv. În loturile olimpice


    IV. Cluburi şi Asociaţii sportive din comunele şi satele din raza C.R.E.
    a. Trebuie sa aibă în localitate:
    i. Baze sportive în care se pot practica acele sporturi care se regăsesc în Centrele Regionale de Excelenţă
    ii. Recomandat - baze sportive multifuncţionale care sunt folosite atât pentru iniţiere în sport, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii din comunitate / potenţialul turistic ex.: bazine didactice, piste de alergare, pistă de ciclism între localităţi

    b. Surse de finanţare asigurate din:
    i. Bugetele locale
    ii. Mediul privat

    c. Control exercitat de specialiştii pe plan profesional
    d. De unde provin sportivii:
    i. Din asociaţiile sportive / cluburile comunelor sau satelor din raza lor

    e. Unde sunt promovaţi sportivii:
    i. În cluburile oraşelor din raza lor
    ii. În cluburile reşedinţelor de judeţ din raza lor
    iii. Centre Regionale de Excelenţă
    iv. În loturile naţionale
    v. În loturile olimpice


        Menţiuni:
        Complexurile Sportive Naţionale aflate în administrarea MSp vor fi adaptate la nevoile sporturilor prioritare de interes naţional, ţinând cont de specificul locaţiei în care se află complexul sportiv naţional.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Alte Institutii,  STRATEGIA NAŢIONALĂ din 10 mai 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016