Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STRATEGIA din 8 august 2019  pentru dezvoltarea turismului balnear    Twitter Facebook
Cautare document

 STRATEGIA din 8 august 2019 pentru dezvoltarea turismului balnear

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 703 bis din 27 august 2019
──────────
        Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 571 din 8 august 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 27 august 2019
──────────

    CUPRINS
    I. Introducere
    II. Informaţii generale relevante
    1. Descrierea resurselor balneoturistice din România
    2. Formarea profesională a personalului medical şi hotelier

    III. Situaţia actuală a turismului balnear
    1. Analiza naţională, regională şi focus pe staţiuni balneare
    A. Regiunea de Vest
    B. Regiunea de Nord-Vest
    C. Regiunea Centru
    D. Regiunea de Sud-Vest
    E. Regiunea Sud-Muntenia
    F. Regiunea Nord-Est
    G. Regiunea Sud-Est


    IV. Actori ai sectorului balnear
    V. Situaţia legislativă
    VI. Turismul medical în contextul Directivei 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere
    a. Ce prevede şi care erau obiectivele iniţiale
    b. Implementarea: aşteptări vs. rezultate

    VII. Surse de finanţare pentru dezvoltarea sectorului balnear
    1. Programul Operaţional Regional (POR)
    2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020
    3. Program Operaţional Capital Uman
    4. CBC România - Ungaria 2014-2020
    5. România-Serbia IPA CBC Programme 2014 - 2020
    6. România-Bulgaria Cross Border Programme 2014-2020

    VIII. Benchmark produse şi amenajări pentru sectorul balnear
    1. Poziţionare
    2. Polul termal de la Amneville les Thermes - Franţa
    3. Thermes de Spa - Belgia
    4. Naturresort Schindelbruch - Germania
    5. Rogner Bad Blumau-Austria

    IX. Analiza SWOT a sectorului balnear
        Turismul wellness la nivel mondial
        Evoluţii, tendinţe şi segmente de clientelă
        Câteva cifre cheie şi prime piste pentru poziţionarea staţiunilor balneare româneşti
        Focus asupra pieţei europene

        Care sunt oportunităţile pentru România
        Un turism balnear verde în acord cu poziţionarea generală a destinaţiei România
        Focus asupra produselor balnear verde: "the forest bathing"
        Focus asupra valorizării produselor homeopatice
        O ofertă proactivă: tratamentele anti-îmbătrânire
        Benchmark, tratamentul anti-ageing în Franţa şi în Europa
        Crearea unui OMD al turismului de sănătate la nivel naţional
        Focus asupra inovaţiei prin clustere

        Direcţii de acţiune (a se vedea imaginea asociată)

    I. Introducere
        În perioada 2010-2017 creşterea sectorului turismului balnear, care include o paleta largă de servicii de la turismul medical la cel de tip wellness & spa, a devenit foarte rapidă, atât în Europa, cât şi în lume, pe fondul unor fenomene profunde şi de durată. Acestea sunt îmbătrânirea populaţiilor din zonele dezvoltate şi bogate ale planetei (Europa în special) şi creşterea incidenţei afecţiunilor legate de generalizarea stilului de viaţă urban, sedentar. Acestor tendinţe li se adaugă, în Europa, un accent din ce în ce mai puternic pus de politicile publice în domeniul sănătăţii pe prevenţie şi îmbătrânirea activă. Conjugarea lor explică de ce în Europa şi în lume asistăm la o diversificare foarte rapidă a produselor de turism balnear, la integrarea unor terapii şi proceduri din alte culturi prin hibridizarea tradiţiilor locale, la adoptarea de politici de marketing din ce în ce mai complexe în domeniu, toate cu scopul atragerii de clientele cât mai tinere şi a atragerii turiştilor străini.
        Prima parte a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear va realiza o analiză a evoluţiei concrete a turismului în sectorul balnear în perioada de referinţă, pe care apoi, o va pune în perspectiva evoluţiilor legislative din domeniu. Acestor două elemente esenţiale care definesc sectorul balnear, li se vor adauga două elemente de context extern sectorului balnear, care însă stabilesc un cadru financiar şi strategic pentru întrebarea "către ce poate merge sectorul balnear din România în viitor?". Acestea sunt: analiza surselor de finanţare disponibile din fondurile structurale europene acordate României în perioada de programare 2014-2020 şi analiza noului cadru strategic creat în Europa pentru turismul de sănătate de către Directiva nr. 2011/24/UE.
        Analiza evoluţiei şi situaţiei actuale a turismului balnear se va realiza la nivel naţional, regional şi de staţiuni principale, având în vedere perioada 2010-2017 şi utilizând atât datele statistice disponibile pentru o analiză cantitativă a evoluţiei frecventării şi a ocupării capacităţii de cazare, cât şi informaţiile cu privire la investiţiile şi noile infrastructuri şi echipamente care au avut loc/au devenit disponibile în perioada de referinţă pentru a se întelege cum a răspuns sectorul provocărilor.
        A doua parte stabileşte, în baza analizei, strategia de adoptat şi acţiunile de întreprins pentru realizarea Strategiei pentru Dezvoltarea Turismului Balnear.

    II. Informaţii generale relevante
    1. Descrierea resurselor balneoturistice din România
        Generozitatea resurselor naturale balneare cu care este înzestrată România au determinat ca marea majoritate a staţiunilor să poată oferi soluţii terapeutice pentru un spectru larg de afecţiuni. În acest sens, cele mai noi cercetări hidrologice consemnate au pus în evidenţă resurse hidro-minerale impresionante - peste 2.500 de izvoare şi de foraje. Acestea sunt studiate în funcţie de proprietăţile lor fizice, geo-chimice, fizico-chimice, microbiologice şi farmaco-dinamice.
        ● Apele minerale
        Dacă ne referim la apele minerale reci, spectrul acestora este destul de larg şi comparabil cu ape minerale foarte faimoase în Europa. În grupa apelor oligominerale (cu o mineralizare totală sub 1 gram pe litru), se află în principal cele de la Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti sau Slănic Moldova. Ele sunt utilizate atât în cură internă, cât şi externă, cu efecte terapeutice diverse: diuretice, anti-inflamatorii, anti-spastice, relaxante muscular.
        Apele minerale alcaline şi alcalino-teroase (care conţin cel puţin 1 gram de săruri dizolvate pe litru) sunt valorificate, de pildă, la Bodoc, Malnaş, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorgiu de Mureş, Vâlcele, Buziaş sau Lipova. Şi în cazul lor, gama de afecţiuni tratabile este foarte largă: gastro-duodenale, afecţiuni ale ficatului, ale vezicii biliare, în stări alergice, dermatoze, tulburări în metabolismul calciului.
        Apele minerale cloruro-sodice sau sărate sunt caracterizate îndeosebi prin prezenţa ionilor de natriu şi clor, iar secundar şi de alte elemente chimice. Cele mai renumite staţiuni, unde sunt valorificate aceste ape rezultate prin spălarea masivelor de sare, sunt concentrate în jurul lacurilor sărate de la Sovata, Cacica, Praid, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Ocna Şugatag. Între apele sărate, în afara celor cloro-magneziene sau cloro-calcice, trebuie inclusă şi apa Mării Negre, care deţine o mineralizare totală aproximativă de 15,5 grame/litru săruri. Şi în aceste cazuri, afecţiunile tratabile se referă în primul rând la cura internă prin inhalaţii, dar mai ales la cura externă dedicată terapiei afecţiunilor reumatismale, post-traumatice, neurologice, artrite, afecţiuni circulatorii, ginecologice.
        În privinţa apelor minerale carbogazoase, care conţin cel puţin 1 gram de CO(2)/litru, acestea formează alveole mofetice, larg dezvoltate în formaţiunile geologice din vecinătatea unor foşti vulcani. În România, au fost înregistrate peste 1.500 de localizări de acest gen în zona Maramureş, a Munţilor Căliman-Gurghiu, precum şi în zona Vatra Dornei. Alte localizări sunt legate de Munţii Apuseni (cea mai celebră locaţie este la Geoagiu Băi) şi Câmpia de Vest (Tinca, Lipova, Buziaş etc.). Consecinţe benefice sunt consemnate în tratarea afecţiunilor digestive, urologice, circulatorii, prin cură internă sau externă.
        Cu un conţinut de cel puţin un miligram de sulf titrabil/litru de apă, apele minerale sulfuroase sunt legate în principal de sulfaţii formaţiunilor de gips din Carpaţii Orientali şi Depresiunea Getică. În staţiuni precum Govora, Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti, Herculane, Pucioasa, Mangalia sau Săcelu, aceste ape sunt valorificate împreună cu unele având caracter mixt, acestea din urmă conţinând şi componente clorurat-sodice, carbo-gazoase, alcalin-calcice, magneziene etc. Efectele binefăcătoare din punct de vedere curativ se manifestă în terapia unor afecţiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor respiratorii sau ale circulaţiei cutanate.
        În paleta diversă, ca şi compoziţie şi efecte terapeutice, se află şi apele minerale sulfatate, în general hipotone, remarcate pentru prezenţa anionului de sulfat. Acestea, la rândul lor, pot fi preponderent sodice sau magneziene. Exploatarea lor se face prin cura internă, graţie efectului coleretic, colecisto-kinetic şi purgativ, în numeroase baze de tratament balnear: Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara, Ocna Şugatag, Bălţăteşti, Oglinzi, Govora, Călimăneşti.
        O altă categorie specială o constituie apele minerale feruginoase, care conţin de regulă şi dioxid de carbon [CO(2)]. Atunci când se doreşte utilizarea apelor feruginoase acestea sunt mai întâi epurate de fier sau sunt îmbogăţite artificial cu CO(2), pentru asigurarea stabilităţii fierului ca element chimic în apa minerală.
        Exemplele cele mai notorii de valorificare se află la Lipova, Buziaş, Valea Vinului, Tuşnad, Vâlcele, Homorod, Biborţeni etc. Apele feruginoase sunt utilizate în cura internă, prezentând efecte farmaco-dinamice pentru tratarea anemiilor secundare şi în diverse convalescenţe.
        Apele minerale iodurate trebuie să conţină cel puţin 1 miligram de iod/litru de apă. Ele se găsesc în asociaţie cu apele clorurate-sodice, bicarbonate sau de tip sulfuros. Paleta curativă pe cale externă se referă la tratarea afecţiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice. Apele iodurate de slabă concentraţie sunt utilizate şi în cura internă, cu acţiune asupra ţesutului limfatic, glandei tiroide, ficatului sau metabolismului. Cure de acest gen se pot face la Olăneşti, Călimăneşti, Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălţăteşti. Importanţa lor este cu atât mai mare, cu cât în Europa există relativ puţine astfel de izvoare, în special în Germania, Polonia, Italia şi Slovacia.
        Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen/litru de apă minerală. Sunt folosite doar în cura internă, cu miza unei reduceri a proceselor metabolice oxidative din organism, iar valorificarea lor se face în principal la Şaru Dornei şi Covasna.
        Apele minerale radioactive conţin cantităţi variabile de uraniu, actiniu sau thorium. Originea radioactivităţii apelor minerale şi a gazelor mofetice cu conţinut de radon este explicată prin interacţiunea apelor vadoase care se infiltrează prin porii şi fisurile rocilor cu săruri radioactive solubile. Sunt indicate, în special, în tratarea afecţiunilor reumatice, neurologice periferice, dermatoze şi tulburări endocrine. Principalele izvoare şi sonde de exploatare se situează la Băile Herculane, Lipova, Felix, Sângeorz Băi, Borsec, Tuşnad, Balvanyos, Slănic Moldova.
        Apele geotermale şi termominerale din România sunt clasificate sistematic ca: termal-bicarbonate, bicarbonatat-carbogazoase, bicarbonatat-sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, sulfatate, având utilizări în cura externă şi recomandări terapeutice numeroase. Exemple pe teritoriul României sunt: Băile Herculane, Felix, 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi, Călan, Călimăneşti.
        O categorie aparte o constituie numeroasele lacuri terapeutice din România care prezintă un interes terapeutic deosebit de important. Aceste lacuri sunt clasificate în: sărate, de liman sau de câmpie. Conform proprietăţilor terapeutice, cele mai importante din punct de vedere al eficacităţii şi numărului de afecţiuni tratate sunt: Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Balta Albă, Ursu şi complexul de lacuri de la Ocna Sibiului.

        ● Nămolurile terapeutice
        În România există o îndelungată tradiţie a utilizării nămolurilor în scop curativ. În funcţie de conţinut, plasticitate şi consistenţă, acestea au fost clasificate în: sapropelice (Amara, Lacul Sărat, Balta Albă) - aflate pe fundul unor lacuri continentale, al limanurilor (Techirghiol) şi al lacurilor sărate (Sovata, Ocna Sibiului); minerale - formate prin sedimentarea sărurilor carbogazoase, calcice, feruginoase, sulfuroase, sărate (Govora, Geoagiu Băi, Turda, Sărata Monteoru, Săcelu, Bazna); de turbă - care reprezintă depozite organogene, formate prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlaştini, sub acţiunea microorganismelor (Poiana Stampei, Mangalia, Imeni-Covasna). Utilizarea lor se face în cură externă, prin împachetări, băi de nămol, ungeri locale, cele mai solicitate staţiuni fiind: Techirghiol, Bazna, Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Ocnele Mari, Govora.

        ● Gazele terapeutice
        Emanaţiile de dioxid de carbon sunt cunoscute sub numele de "mofetă", în compoziţia căreia se întâlneşte gazul radioactiv radon. Folosirea lor se face numai în cură externă, în tratarea afecţiunilor circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecţiuni ale sistemului nervos sau în afecţiuni reumatice. În acest sens, România este printre puţinele ţări europene care deţine importante resurse de gaze terapeutice, valorificate în staţiunile din Carpaţii Orientali: Tuşnad, Covasna Balvanyos, Borsec sau în Banat, la Buziaş. Până în prezent, dacă avem în vedere estimarea rezervelor, cantitatea utilizată în cură balneară prin amenajări specifice este încă modestă.
        A doua categorie de gaze terapeutice sunt "solfatarele", adică emanaţiile naturale de hidroxid de sulf (H2S), în amestec cu gaz carbonic şi, uneori, cu radon, în grote speciale. Printre cele mai renumite sunt cele de la Turia - Peştera Pucioasa şi Harghita (Băile Harghita şi alte surse învecinate).

        ● Salinele terapeutice
        În această privinţă, există în ţara noastră câteva spaţii subterane cu amenajări speciale renumite, unde climatul de salină este utilizat pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, mai ales în astmul bronşic. Tratamentul balnear denumit "speleoterapie" se practică preponderent în salinele de la Praid, Târgu Ocna, Ocnele Mari, Cacica, Slănic Prahova sau Turda.

        ● Litoralul Mării Negre
        În cazul litoralului, există trei factori terapeutici naturali utilizaţi în scop terapeutic prin aşa-numita "balneaţie liberă": masajul valurilor (talasoterapie), nisipul, valorificat prin psano-terapie (împachetările cu nisip sau mersul prin nisipul fierbinte - termoterapie), aerosolii marini. Aceştia sunt formaţi prin spargerea valurilor şi evaporarea apei marine, iar tratamentul constă în inhalarea acestora pentru terapia afecţiunilor respiratorii.
        La factorii naturali enumeraţi puteau contribui, de asemenea, prin varietatea lor, şi factorii bio-climatici, cu o incidenţă şi varietate deosebite. În mod practic, în diferite zone se regăsesc toate tipurile de factori bioclimatici principali din Europa: bio-climatul excitant de stepă şi litoral maritim (pentru cura helio-marină); bio-climatul sedativ-indiferent recomandat persoanelor cu stări de surmenaj şi pacienţilor care nu pot suporta stresul factorilor climatici; bio-climatul tonico-stimulent de munte (pentru îmbunătăţirea activităţii cardio-circulatorii, respiratorii, echilibrarea sistemului nervos central, a metabolismului şi pentru creşterea capacităţii imunologice); micro-climatul salinelor şi peşterilor, favorabil în afecţiunile respiratorii cronice, obstructive.



    2. Formarea profesională a personalului medical şi hotelier
        Potrivit Art. 12 din Normele tehnice pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali, aprobate prin H.G. nr. 1154/2004, în unităţile în care se asigură asistenţă medicală balneară şi de recuperare îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:
    i. personal de specialitate medico-sanitar;
    ii. personal de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare;
    iii. personal auxiliar sanitar;
    iv. personal TESA;
    v. muncitori.

        Aceste categorii enumerate sunt doar grupele mari legate de furnizarea serviciilor medicale. În mod evident, există ocupaţii specifice mult mai variate, necesare în cadrul sistemului respectiv:
        ● medici;
        ● cercetători;
        ● asistenţi medicali generalişti;
        ● asistenţi medicali/tehnicieni, alţii decât asistenţi medicali generalişti (igienişti; asistenţi dieteticieni şi de nutriţie; asistenţi de farmacie; tehnicieni)
        ● fizioterapeuţi şi cadre asimilate acestora;
        ● asistenţi laboranţi;
        ● surori medicale şi laborante;
        ● alţi specialişti în domeniul sănătăţii.

        Ca subspecializări principale ale domeniului balnear şi fiziokinetoterapie şi recuperare se numără evaluarea, aplicarea şi monitorizarea procedurilor şi tehnicilor de terapie fizică, asistenţă kinetică, profilactică şi de recuperare motorie, de electroterapie, hidroterapie, termoterapie şi masaj pentru pacienţii cu patologie locomotorie post-traumatică sau reumatismală, cardiovasculară şi respiratorie.
        De asemenea, în cadrul complexelor balneare există o gamă mult mai largă de specializări profesionale conexe care sunt menite să asigure serviciile auxiliare conexe unei bune desfăşurări a activităţii:
        ● directori (conducători) în activitatea hotelieră şi de restauraţie;
        ● administratori şi alţi lucrători operativi în restaurante, cantine, pensiuni;
        ● intendenţi;
        ● bucătari;
        ● ospătari şi barmani;
        ● personal de îngrijire şi asimilat acestuia;
        ● infirmiere şi îngrijitoare în instituţii de ocrotire socială şi sanitară;
        ● cosmeticieni, coafori şi frizeri;
        ● cameriste, valeţi şi însoţitori;
        ● personal de pază şi ordine publică.

        În Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) există o grupă specială "Grupa 9 - Ocupaţii elementare" în conformitate cu prevederile H.G. nr. 92/2018 pentru modificarea H.G. nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor - ISCO 08, dar care sunt absolut necesari pentru buna funcţionare a unor complexe balneare moderne:
        ● spălătorese şi călcătorese;
        ● femei de serviciu;
        ● menajere;
        ● îngrijitori de clădiri;
        ● spălători de vitrine, geamuri, vehicule;
        ● personal de manipulare şi supraveghere bagaje, mesageri, portari, paznici

        Cele mai multe probleme sunt legate de acoperirea cu personal calificat şi experimentat a celor mai multe dintre ocupaţiile necesare unui complex balnear. În unele cazuri fericite, prin utilizarea unor fonduri europene s-a reuşit în anumite staţiuni calificarea şi relativa stabilizare a personalului, de obicei în paralel cu procesul de renovare a patrimoniului de active ale acelor staţiuni.
        Cele mai vizibile tipuri de personal utilizate în cadrul unei baze balneare sunt, însă, în mare măsură cele de tip hotelier: ospătari, bucătari, cameriste şi recepţioneri. În paralel cu calificarea sau recalificarea acestora, odată cu modernizarea bazei de tratament, apare necesitatea formării şi altor categorii de personal; de exemplu, pentru întreţinerea bazinelor de tip jacuzzi, pentru dezvoltarea zonei de spa (piscine acoperite şi descoperite), pentru întreţinerea echipamentelor de tip IT&C şi saloanele de cosmetică.
        Din nefericire, tratarea educaţională şi metodologică a formării competenţelor şi abilităţilor în domeniul turismului, hotelăriei şi alimentaţiei este legată într-o prea mică măsură sau strict accidental de problematica turismului balnear, în componenta nemedicală de servicii furnizate. Avându-se în vedere problemele grave acumulate de-a lungul celor două decenii în sistemul balnear, se poate considera că s-ar fi impus o conectare mult mai consistentă şi mai frecventă a formării profesionale în raport cu nevoile şi oferta concretă a staţiunilor balneo-climaterice româneşti.
        Pe de altă parte, multe zone în care sunt plasate staţiunile de interes local se confruntă cu handicapuri de ordin mai general, ca de exemplu:
    i. depopularea zonei;
    ii. număr mic de specialişti cu studii superioare;
    iii. număr mic de muncitori calificaţi în domeniile de vârf;
    iv. populaţie îmbătrânită.

        De asemenea, administratorii acestor staţiuni se confruntă şi cu atracţia pe care o exercita localităţi mai îndepărtate, dar cu un potenţial economic mai mare, asupra personalului mai tânăr. În plus, faptul că sezonalitatea turistică în staţiunile balneare este puternic dezechilibrată (extrasezon îndelungat cu frecventare foarte scăzută) face dificilă retenţia personalului format şi performant într- un sector unde activitatea se limitează la câteva luni pe an.
        O caracteristică principală a resursei umane angajate în sectorul balnear hotelier este cea a ponderii mari a femeilor. Dacă tradiţional staţiunile balneare au fost mai puţin afectate de instabilitatea forţei de muncă, datorită faptului că diversele tipuri de structuri din sectorul balnear permiteau desfăşurarea unei activităţi turistice la parametri medii pe toată durata anului, în perioada 2010-2017, mulţi operatori balneari (hotelieri în special) care au implementat programe de formare profesională a personalului auxiliar declară că fluctuaţia personalului a fost în creştere. Aceasta se datorează în principal posibilităţii persoanelor formate de a-şi utiliza noile abilităţi achiziţionate pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, în zonele cu niveluri salariale mai atractive. Aceasta evoluţie contribuie la menţinerea deficitului tradiţional de personal auxiliar din sectorul balnear.
        Aspectul cel mai critic este însă dat de nivelul scăzut de instruire al personalului angajat, doar o mică parte având diplome de tip post-liceal. În decursul ultimilor ani, această situaţie, din punct de vedere al calificării formale, s-a îmbunătăţit, însă doar parţial, dar este evident că, la nivelul experienţei şi abilităţilor acumulate din punctul de vedere al unei valorificări integrate şi superioare a potenţialului balnear, situaţia pregătirii forţei de muncă lasă încă mult de dorit. La o analiză mai atentă, reiese clar faptul că mai puţin de jumătate dintre angajaţii din sectorul balnear au o pregătire de specialitate în domeniul turismului. Această situaţie a început să se schimbe odată cu privatizarea şi modernizarea unor baze balneare/hoteliere din staţiunile de interes naţional; în special acolo au fost făcute investiţii mai semnificative şi au fost demarate programe de formare profesională, derulate deseori în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene. Astfel, un procent însemnat (probabil peste 50%) din personalul angajat au urmat sau urmează diverse forme de pregătire şi perfecţionare profesională. Conţinutul acestor cursuri rămâne însă problematic, având în vedere nevoia de evaluare concretă şi la zi a stării curente a bazei de tratament şi a serviciilor prestate în cadrul acesteia. De asemenea, nu s-a reuşit atragerea învăţământului preuniversitar şi universitar în domeniul industriei de ospitalitate într-un demers de actualizare a curriculei specifice, element foarte important în direcţia asigurării unei formări profesionale adecvate unor servicii balneare moderne şi competitive.


    III. Situaţia actuală a turismului balnear
    1. Analiza naţională, regională şi focus pe staţiuni balneare
        Diferenţele şi particularităţile regionale constatate în 2009 s-au păstrat în mare parte, regiunile de dezvoltare ale României prezentând o imagine destul de disparată în termeni de investiţii care s-au realizat în perioada de referinţă (2010-2017).
        Mai jos vom trece rapid în revistă principalele evoluţii ale sectorului balnear, aşa cum reies acestea din datele statistice colectate şi puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică sau din cele elaborate prin compunerea datelor INS.
        Vom analiza cele două categorii de date statistice cu privire la turism şi anume cele care vizează evoluţia capacităţii de cazare disponibile şi cele care vizează fluxurile de turişti (sosiri şi înnoptări).
        Astfel, în ce priveşte evoluţia capacităţii de cazare (în termeni de locuri-zile care reprezintă numărul agreat de locuri de cazare disponibile efectiv pentru turişti), în perioada de referinţă se constată că în perioada 2014-2017 a avut loc un reviriment al acesteia, tendinţa opusă celei de scădere înregistrată după 2000. Revirimentul capacităţii de cazare în staţiunile balneare din perioada de referinţă se explică atât prin apariţia şi dezvoltarea unor capacităţi de cazare noi de tip pensiune (multe construite prin utilizarea fondurilor structurale europene) în zonele balneare, cât şi prin renovarea şi reabilitarea unor hoteluri deja existente.
        Graficul de mai jos ilustrează această evoluţie. (a se vedea imaginea asociată)

        Fluxurile de turişti cazaţi în staţiunile balneare au înregistrat însă o creştere de 11,1% în 2017, depăşind tendinţa generală de scădere din perioada 2011-2014.
        Graficul de mai jos ilustrează evoluţia sosirilor în staţiunile balneare în perioada de referinţă. (a se vedea imaginea asociată)

        Având în vedere că a fost constantă importanţa fluxurilor de turişti generate în sectorul balnear de sistemul biletelor de tratament, mai jos e ilustrată grafic evoluţia numărului de bilete de tratament, specific în staţiuni balneare sau balneoclimatice, care au fost decontate de Casa Naţională de Pensii Publice în perioada 2012-2017. Fiind vorba de bilete de tratament decontate efectiv, cifrele pot fi echivalate cu sosiri în staţiunile balneare. (a se vedea imaginea asociată)

        O observaţie imediată este legată de faptul că, deşi foarte mare, ponderea biletelor de tratament în total sosiri în staţiunile balneare nu reprezintă, aparent, decât circa 20%-30% din total. Aceasta discrepanţă între datele cantitative disponibile şi percepţia avută la nivelul teritoriului, unde turistul social subvenţionat pare a rămâne segmentul majoritar de departe, se poate explica prin faptul că sistemul de colectare al datelor utilizat de Institutul Naţional de Statistică face posibilă introducerea în total a unor capacităţi de cazare care nu se află în staţiunile balneare şi balneoclimatice recunoscute legal, incluzând şi sosiri în localităţi cu baze de tratament care au fost istoric sau doresc să devină staţiuni balneare, fără să aibă acest statut. Trebuie de asemenea menţionat faptul că, în regula generală, durata de şedere a turistului cu bilet de tratament este mult mai mare decât a turistului mediu în cura liberă sau care vizitează cu alt scop o staţiune balneară. Este de aceea foarte probabil, ca ponderea în total înnoptări în staţiunile balneare a înnoptărilor pe baza biletelor de tratament să fie mult mai mare decât în cazul sosirilor, depăşind 50%.
        A doua concluzie este că volumul de bilete de tratament decontat de stat rămâne unul per total constant, chiar dacă există fluctuaţii câteodată importante, fără să înregistreze scăderi importante în perioada pentru care am avut date disponibile (2012-2017).
        Faptul că există o scădere a frecventării sociale, subvenţionate, pe fondul unei tendinţe de creştere a sosirilor totale, înseamnă că există o scădere a ponderii primei în total, cu efectele relative pozitive cunoscute legate de creşterea dependenţei economiei balneare de acest sistem care nu permite investiţiile în reabilitare, în formarea profesională, în dezvoltarea bazelor de tratament şi în general a produselor competitive pe piaţa naţională şi europeană.
        ● Distribuţia între turiştii români şi cei străini
        În urma distribuţiei între turişti români şi străini a sosirilor, constatăm că cei dintâi reprezintă peste 90% dintre sosirile în staţiunile balneare, o dominaţie care rămâne constantă în ciuda evoluţiei pozitive - creştere accentuată - a numărului de sosiri de turişti străini. Cauzele acestei evoluţii sunt multiple, însă având în vedere nivelul foarte scăzut al cifrelor absolute de turişti străini, aceste cauze sunt puţin pertinente strategic pentru dezvoltarea consistentă a competitivităţii la export a sectorului balnear român. În ce îi priveşte pe români, sosirile acestora în staţiunile balneare naţionale au avut o tendinţă de scădere constantă (în perioada 2011-2014), urmată de o perioadă de creştere medie anuală de cca. 13% pentru intervalul 2015-2017, ilustrate mai jos de cifrele generale. (a se vedea imaginea asociată)

        Cum spuneam şi mai sus, sosirile turiştilor străini în staţiunile balneare înregistrează creşteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din staţiunile balneare. (a se vedea imaginea asociată)

        În ce priveşte înnoptările, acestea înregistrează o evoluţie marginală chiar mai negativă decât cea a sosirilor, cu o creştere mai slabă în perioada 2010-2011, o scădere mai accentuată în 2014 urmată de o creştere uşoară în perioada 2015-2017. Această evoluţie indică faptul că pierderile de clientelă au loc în zona unor clientele care petreceau sejururi caracterizabile ca "lungi", fără ca acestea să fie din zona turiştilor veniţi cu bilete de tratament. Acest fenomen îngrijorător pentru competivititatea sectorului balnear poate indica că sectorul îşi pierde clientela "plătitoare" clasic balneară (venită pentru cure lungi), din motive de atractivitate dar şi de putere de cumpărare, fără să o înlocuiască cu alte clientele. (a se vedea imaginea asociată)

        În ce priveşte distribuţia înnoptărilor între turiştii români şi cei străini, ponderea străinilor în total este chiar mai mică decât în cazul sosirilor, situaţie care traduce atât lipsa de atractivitate a unor produse balneare, cât şi preferinţa străinilor pentru sejururile scurte. Turiştii străini în general nu caută produsul balnear în staţiuni, vizitându-le fie pentru patrimoniul lor istoric şi cultural, fie datorită funcţiei staţiunilor ca punct de plecare pentru vizitarea unor atracţii aflate în afara lor (deseori atracţii naturale ca munţii) sau ca puncte de înnoptare pentru cei care întreprind tururi în România. Şi în acest caz curba evoluţiei înnoptărilor turiştilor români e practic identică cu cea generală, înregistrând scăderi constante începând cu 2011, scădere care s-a accentuat în 2014 urmată de o creştere uşoară în perioada 2015-2017. (a se vedea imaginea asociată)

        Deşi înnoptările străinilor cresc, într-un ritm totuşi inferior sosirilor, ele au în continuare o pondere extrem de scăzută în total (sub 5%). (a se vedea imaginea asociată)

        Datele de mai jos se concretizează într-o scădere şi a duratei medii a sejurului în staţiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii, datorită sistemului balnear social bazat pe tichete de tratament care impune cure de lungă durată. Este totuşi îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în staţiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puţine) şi nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt. Graficul de mai jos ilustrează această apropiere îngrijorătoare a sejurului mediu din sectorul balnear de cel general de la nivel naţional. (a se vedea imaginea asociată)

        Evoluţia duratei medii a sejurului pusă în legatură cu evoluţia capacităţii de cazare prezintă evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare: cât din capacitatea efectiv oferită turiştilor în staţiunile balneare (locuri-zile) a fost ocupată de turişti? Graficul de mai jos ilustrează evoluţia acestui indice. Deşi superior altor sectoare turistice din ţară, el înregistrează fluctuaţii trecând de la 45% în 2011 la 40% în 2013. Aceste fluctuaţii au loc pe fondul creşterii capacităţii de cazare - aşa cum am văzut mai sus - în perioada 2011-2013 într-un context în care frecventarea a înregistrat scăderi continue chiar dacă slabe ca pondere. În contextul în care indicele are o valoare mare în peisajul economiei turistice româneşti, care se datorează în continuare turismului social subvenţionat de stat prin tichetele de tratament, aceste fluctuaţii sunt îngrijorătoare şi indică cât de necesară este implementarea unei strategii sectoriale pentru dezvoltarea competitivităţii sectorului, în special prin modernizarea bazelor de tratament şi a structurilor de cazare şi orientarea lor către produse de tip wellness. În lipsa acestora, sustenabilitatea economică a operatorilor din sectorul balnear este ameninţată de dependenţa de clientele tichetelor de tratament, care singure nu pot asigura ocuparea capacităţilor adiţionale şi deci veniturile pentru dezvoltarea sectorului. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Mai jos vor fi prezentate evoluţiile majore din sectorul balnear din perioada de referinţă (2010-2017) la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, cu un focus pe cele mai importante staţiuni balneare ale României din fiecare regiune. Ele vor fi puse în perspectiva evoluţiilor la nivel naţional în sectorul balnear.

    A. Regiunea de Vest
        În Regiunea de Vest, fluxurile turistice în staţiunile balneare sunt influenţate de evoluţia staţiunii Băile Herculane care are o pondere importantă în total. Sosirile au reuşit să crească în 2011 şi apoi să rămână practic stabile până la nivelul anului 2014 după care au crescut uşor până în 2017. Înnoptările au înregistrat fluctuaţii care au putut depăşi şi 10% pe an până în 2014 după care au o creştere uşoară până în 2017. Astfel, Regiunea de Vest pare a evolua apropiat de tendinţele nivelului naţional doar în ce privesc sosirile, înnoptările fluctuând deseori divergent la nivel naţional şi regional. (a se vedea imaginea asociată)

        Înnoptările în staţiunile balneare din Regiunea de Vest au fluctuat în perioada de referinţă, însă par a se afla într-o tendinţa generală de creştere faţă de cifrele din 2010. (a se vedea imaginea asociată)

        Prin tradiţia balneară şi patrimoniul cultural-istoric şi natural asociat acesteia, Regiunea de Vest deţine un potenţial important în dezvoltarea sectorului balnear. Deşi confruntată cu multe dificultăţi legate de renovarea unor staţiuni istorice de dimensiunea şi importantă Băilor Herculane, Regiunea de Vest are atuul unei diversităţi a atracţiilor balneare şi o circulaţie turistică în principalele sale centre urbane care pot fi utilizate pentru o creştere rapidă a frecventării turistice a sectorului balnear. Atât analiza sectorului turistic din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020 cât şi cea din cadrul Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă identifică resursele balneare ca o resursă importantă pentru dezvoltarea socio-economică durabilă a Regiunii. Astfel, în Raportul de Studii de caz privind specializarea inteligentă, la capitolul care vizează turismul, se menţionează următoarele: "Regiunea (de) Vest are mai multe staţiuni balneare importante, cum ar fi: i) Buziaş şi Băile Călacea din judeţul Timiş; ii) Moneasa şi Lipova Băi din judeţul Arad; iii) Băile Herculane din judeţul Caraş Severin şi iv) Geoagiu Băi şi Băile Călan din Judeţul Hunedoara. Aceste staţiuni sunt elemente cheie pentru turismul din Regiunea (de) Vest datorită calităţii izvoarelor termale, datorită amplasării lor, patrimoniului istoric, obiceiul naţional de a merge în concediu în staţiuni şi noua tendinţă internaţională de turism balnear şi medical"*1). O caracterizare similară a resurselor balneare cu o precizare mai corectă a staţiunilor balneare şi balneoclimatice din Regiune este prezentă în analiza sectorului turistic din PDR 2014-2020*2). Sectorul balnear este subliniat la capitolul Oportunităţi în analiza SWOT pe capitolul sănătate: "Valorificarea potenţialului balnear".
        *1) ROMÂNIA (REGIUNEA VEST CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII" şi "SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ. Raport de Studii de caz privind Specializarea Inteligentă, raport intermediar iunie 2013, pagina 121.
        *2) http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea/Vest/Turism/versiunea/2014.pdf, pag. 38-39

        Având în vedere aceste elemente, Axa prioritară nr: 7 a PDR 2014-2020 - Dezvoltarea durabilă a turismului - include 3 priorităţi de investiţii:
    1. Valorificarea patrimoniului natural şi antropic
    2. Dezvoltarea capacităţii de cazare şi îmbunătăţirea serviciilor
    3. Dezvoltarea unor nişe turistice cu potenţial ridicat.

        Dezvoltarea turismului balnear şi wellness, ca un sector cu avantaj comparativ important în Regiunea de Vest, este considerat ca un obiectiv general al acestei axe şi a fiecărui proiect prevăzut de ea, prioritatea de investiţii 3.3 Dezvoltarea unor nişe turistice cu potenţial ridicat, urmăreşte să sprijine două direcţii de acţiune în domeniul balnear:
    1. Crearea unei regiuni pilot anti-îmbătrânire în Regiunea de Vest
    2. Poziţionarea Regiunii de Vest ca destinaţie turistică medicală transfrontalieră în legatură cu Directiva nr. UE/24/2011.

        Printre operaţiunile, acţiunile de tip hard sau soft prevăzute în acest cadru menţionăm:
        ● Modernizarea bazelor de tratament din staţiunile balneare
        ● Crearea de facilităţi turistice şi de agrement care să reducă sezonalitatea, de exemplu ştranduri termale acoperite
        ● Reabilitarea sau introducerea utilităţilor în staţiunile balneare
        ● Dezvoltarea peisajului comun pentru staţiunile montane şi balneare din Regiunea de Vest.

    a) Băile Herculane
        În iulie 2012 a fost finalizat şi publicat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) al oraşului Băile Herculane. PIDU a fost adoptat ca strategie de dezvoltare de către autorităţile publice locale. Viziunea de dezvoltare urbană generală pe care o propune documentul este următoarea "Băile Herculane parte a familiei Europene de staţiuni balneare, prin oferta de facilităţi de tratament de sănătate şi frumuseţe într-un cadru natural şi un patrimoniu cultural unic." Se poate astfel observa că sectorul socio-economic balnear şi produsele sale reprezintă principalul domeniu de activitate şi principala zonă de resurse pentru dezvoltarea oraşului şi a zonei sale de influenţă.
        La nivel operaţional PIDU Băile Herculane propune o serie de 6 programe sectoriale de dezvoltare, împărţite în sub-programe, care la rândul lor sunt declinate în proiecte. Deşi toate programele au un anumit impact asupra dezvoltării turismului balnear, inclusiv cele care vizează strict creşterea calităţii vieţii locuitorilor prin creşterea calităţii serviciilor publice de sănătate şi educaţie şi reabilitarea spaţiului public urban, două dintre acestea vizează direct şi explicit turismul balnear şi dezvoltarea sa. Mai jos sunt menţionate aceste programe şi acele sub-programe cu o importanţă majoră pentru turism în general şi pentru cel balnear, ca principală formă de turism practicată în Băile Herculane şi centru al poziţionării viitoare a oraşului propuse de PIDU:
        PS 2. Dezvoltarea oraşului inclusiv al locuitorilor şi staţiunii turiştilor prin conservarea ţesutului urban specific şi îmbunătăţirea echipării şi servicii edilitare în acord cu mediul
    2.1. Program de informare - marketing pentru turism şi antreprenoriat local aplicat
    2.2. Program de stimulare a industriei turismului balnear
    2.3. Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor conexe
    2.5. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru servicii comerciale şi turistice

        PS 4. Recuperarea atractivităţii şi recunoaşterii istorice prin valorificarea patrimoniului natural şi construit de excepţie şi integrarea în reţelele staţiunilor europene de elită.
    4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
    4.2. Program de reabilitare şi recuperare a spaţiilor publice cu valoare de patrimoniu
    4.3. Program de evenimente culturale
    4.4. Program de protecţie a patrimoniului natural ca suport pentru turism

        Astfel, dacă programul sectorial 2 include aspecte care pot fi considerate ca măsuri necesare în majoritatea staţiunilor balneare din România, programul sectorial 4 vizează un subiect extrem de problematic şi specific Băilor Herculane: gestiunea patrimoniului cultural şi natural. Având unul dintre cele mai bogate şi vechi patrimonii istoric-balneare din România, amplasată într-un cadru natural considerat unic, staţiunea nu reuşeşte să găsească metodele şi mijloacele pentru a asigura restaurarea, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului său, în special a celui arhitectural-istoric. PIDU ar trebui să reprezinte o bază strategică care să sprijine găsirea unor soluţii optime pentru a ieşi din acest impas. Din păcate, cauzele acestui impas sunt reprezentate de dificultăţile pe care le întâmpină emergenţa unui model de gestiune urbană şi balneară bazat pe parteneriatul public-privat. Regimul administrării apelor termale, un cadru legal al PPP greu de pus în aplicare şi dificil de acceptat pentru operatorii economici strategici, precum nivelul redus al resurselor bugetare ale autorităţilor publice locale şi nu în ultimul rând capacitatea administrativă redusă, au condus la imposibilitatea identificării unei soluţii pentru implementarea unor programe de investiţii de tipul celor sugerate de PIDU care să asigure restaurarea staţiunii.
        Datele statistice cu privire la fluxurile turistice înregistrate la nivelul staţiunii Băile Herculane indică o evoluţie care poate fi caracterizată ca general pozitivă. Astfel, sosirile au înregistrat în perioada de referinţă creşteri solide şi constante pe fondul unui volum de înnoptări care, deşi fluctuant, a rămas gross-modo constant. (a se vedea imaginea asociată)

        Dată fiind evoluţia sosirilor şi înnoptărilor, durata medie a sejurului la Băile Herculane a scăzut puternic de la 8 la 5 înnoptări pe parcursul intervalului analizat. Aceasta indică faptul că turiştii cu bilete de tratament subvenţionate de stat scad în total, ceea ce obligă staţiunea să dezvolte produse care să reuşească să o repoziţioneze în pe piaţa de wellness. (a se vedea imaginea asociată)

        Marea problemă a Băilor Herculane rămâne sezonalitatea extrem de dezechilibrată cu un sezon estival care înregistrează în medie până la de şapte ori mai multe înnoptări pe lună, decât cel de iarnă şi perioade de început de primăvară şi sfârşit de toamnă cu valori de asemenea scăzute ale frecventării. Echilibrarea acestei sezonalităţi deja clasice pentru staţiunile balneare tradiţionale bazate pe sistemul tichetelor de tratament rămâne deci o miza cheie pentru Băile Herculane, una dintre staţiunile puternic dependente de clientele sociale. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare (vezi graficul de mai jos) pare a ilustra, în perioada de referinţă, prin scăderile înregistrate (scădere de 10% în 2012 versus 2011 care se menţine în 2013, se accentuează în 2014, urmată de o creştere uşoară în perioada 2015 - 2017), dificultăţile modelului de funcţionare puternic dependent de clientele sociale şi tichetele de tratament. Valoarea lui nu este mult diferită şi variază în perioada de referinţă similar cu cea de la nivel naţional (40%). (a se vedea imaginea asociată)

        În ce priveşte frecventarea pe baza biletelor de tratament, datele disponibile (care vizează doar biletele decontate) permit doar o analiză a sosirilor turiştilor deţinători de asemenea bilete. Astfel, graficul de mai jos prezintă evoluţia biletelor de tratament decontate, deci sosiri efective, în perioada 2012-2017. Se poate observa că numărul nu a fluctuat decât foarte puţin, el menţinându-se constant. El reprezintă circa 1/6 din totalul sosirilor, însă reprezintă probabil mult mai mult din totalul înnoptărilor. (a se vedea imaginea asociată)

        În perioada de referinţă la Băile Herculane au avut loc unele intervenţii şi dezvoltări finanţate fie din fonduri publice de la bugetul de stat, fie din fonduri structurale europene prin intermediul programelor operaţionale naţionale, în special Programul Operaţional Regional. Aceste investiţii au fost întreprinse fie de autorităţile publice locale, fie de actorii privaţi, operatori economici. Mai jos sunt listate în principal acele proiecte care s-au încheiat sau desfăşurat în perioada de referinţă şi vizează în primul rând sectorul turistic în general şi sectorul balnear în special. Proiectele şi investiţiile cu caracter eminamente de gestiune urbană a infrastructurilor de transport şi utilităţi care nu vizau şi un aspect cheie pentru sectorul balnear nu au fost evocate.
        ● A fost finanţat de la bugetul de stat cu suma de 373.000 lei proiectul "Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, staţiunea Băile Herculane"
        ● O serie de proiecte finanţate din POR 2007-2013 cu beneficiari actori privaţi care vizau renovarea sau dezvoltarea unor capacităţi de cazare şi a echipamentelor de spa şi agrement în staţiune:
        ● Înfiinţarea unui centru SPA în Băile Herculane - finalizat (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,3 milioane de lei) - finalizat
        ● Modernizarea şi dotarea Pensiunii Jojo din staţiunea Băile Herculane - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,37 milioane de lei) - finalizat
        ● Extinderea, modernizarea şi dotarea pensiunii turistice Floare de Colţ din staţiunea balneară Băile Herculane - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,06 milioane de lei) - finalizat
        ● Extinderea, modernizarea şi dotarea pensiunii turistice "El Plazza" din staţiunea balneară Băile Herculane - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,06 milioane de lei) - finalizat
        ● Dezvoltarea activităţii SC M&M Casiana Com SRL prin modernizarea spaţiilor de prestare a serviciilor de cazare - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 0,5 milioane de lei) - finalizat

        ● "Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de turism din staţiunea balneară Băile Herculane" - un proiect de 21 milioane lei al Consiliului Local Băile Herculane, finalizat şi finanţat din POR DMI 5.2. "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice". Proiectul include reabilitarea străzilor din zona istorică, construirea unui nou pod peste Cerna în centrul staţiunii şi reabilitarea reţelei de canalizare.


    b) Geoagiu-Băi
        Frecventarea turistică a staţiunii Geoagiu Băi pare să fi beneficiat de investiţiile care au avut loc în perioada de referinţă. Cu toate acestea, deşi în prima parte a intervalului au fost înregistrate creşteri solide atât ale sosirilor cât şi ale înnoptărilor, în a doua parte a intervalului sosirile s-au oprit din creştere, iar înnoptările au înregistrat o scădere în 2014. În intervalul 2015-2017 sunt înregistrate creşteri accentuate ale sosirilor turiştilor în structurile de cazare (creştere medie anuală de 14,2%). (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de sejur a scăzut puternic în perioada de referinţă, de la 7 nopţi la sub 4,5. Această scădere pe fond de creştere a frecventării şi de investiţii în modernizarea unor capacităţi de cazare şi a serviciilor asociate, indică o creştere a proporţiei turiştilor care nu vin pe baza biletului de tratament, ci accesează pachete de servicii turistice care pot include sau nu tratamentul balnear sau, mai probabil, cel de tip wellness. Cu toate acestea, durata medie de şedere nu este mult mai mică decât cea de la nivel naţional în staţiunile balneare. (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea de la Geoagiu-Băi pare a nu avea o structură clară în perioada analizată. Cu toate acestea se poate afirma că asemeni altor staţiuni balneare din România şi Geoagiu Băi afişează un vârf de sezon în perioada de vară şi o scădere puternică a frecventării în perioada de iarnă. Trebuie totuşi observat că în 2014 staţiunea a reuşit să înregistreze o sezonalitate mult mai echilibrată decât multe alte staţiuni balneare cu tradiţie din România, luni ca mai, octombrie şi noiembrie înregistrând cifre ale frecventării similare cu cele din luna august. Lunile de iarnă înregistrează şi ele înnoptări, chiar dacă rămân la un nivel jos, caracteristică care se explică prin menţinerea capacităţii de cazare deschisă în perioada de iarnă, trăsătură caracteristică staţiunilor unde au avut loc investiţii în modernizarea infrastructurii de cazare şi tratament. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare a înregistrat scăderi consistente (circa 6%) în perioada de referinţă, însă se menţine în valori absolute mari, superioare nivelului naţional. Scăderile acestui indice pot fi puse atât pe seama creşterii capacităţii de cazare (hoteluri modernizate deschise, noi pensiuni, etc.), cât şi pe seama măsurilor luate de managementul hotelurilor şi structurilor de cazare (menţinerea unei capacităţii de cazare mai mari deschise în extra-sezon) în siajul investiţiilor de renovare urbană şi a politicii de a ţinti o clientelă nesocială, mai tânără, în căutare de produse de tip wellness. (a se vedea imaginea asociată)

        La Geoagiu sosirile turiştilor cu bilete de tratament au fost în creştere până în 2016, aflându-se însă sub 20% din total, urmată apoi de o scădere cu cca. 45% în 2017. Şi aici probabil că ponderea în înnoptări este mai mare, însă creşterea rapidă indică un interes crescut nu doar al turiştilor sociali pentru staţiune, ci probabil şi un interes al hotelierilor şi furnizorilor de servicii balneare de a miza pe segmentul social. Deşi nu reprezintă un element în sine negativ, o pondere în creştere a turismului social, poate reprezenta un pericol pe termen mediu şi lung având în vedere poziţionarea de marketing pe care o presupune şi riscul de dependenţă pe care îl presupune. (a se vedea imaginea asociată)

        În staţiunea Geoagiu Băi au fost implementate şi finalizate în perioada de referinţă două proiecte finanţate din Programul Operaţional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice, cu relevanţă pentru dezvoltarea turismului balnear:
        ● Reabilitarea infrastructurii Staţiunii Geoagiu Băi, cu un buget de peste 23 milioane de lei, implementat de Primăria Geoagiu. Proiectul a vizat îmbunătăţirea infrastructurii generale a staţiunii Geoagiu-Băi şi a inclus:
        ● Reabilitarea şi extinderea infrastructurii rutiere, incluzând şi parcările publice
        ● Reabilitarea reţelei de apă şi canalizare. S-a realizat montarea unei staţii de clorinare a apei şi a unei staţii de pompare, precum şi reabilitarea rezervorului de înmagazinare a apei potabile
        ● Reabilitarea şi modernizarea reţelei de canalizare menajeră
        ● Reabilitarea reţelei de iluminat public*3).
        *3) http://www.ziare.com/deva/ştiri-business/infrastructura-de-apa-si-canal-din-geoagiu-bai-a-fost-reabilitata-3222957


        ● Proiect de modernizare a spaţiilor unei vile pentru transformarea acesteia în hotel de 3 stele: "Extindere imobil existent: alimentaţie publică, sală de conferinţe, hol - recepţie, spaţii cazare pentru dezvoltarea serviciilor turistice", proiect implementat de un operator turistic privat, buget 9,7 milioane lei. Proiectul a inclus pe lângă modernizarea şi creşterea capacităţii de cazare şi achiziţionarea unei părţi a echipamentelor pentru baza de tratament a hotelului şi construirea unei săli de conferinţe cu 120 de locuri.



    B. Regiunea de Nord-Vest
        Şi în Regiunea Nord-Vest, pe fondul existenţei unei staţiuni balneare (Băile Felix - 1 Mai) cu capacitate de cazare mare şi cu pondere importantă în sectorul balnear regional, statistica turistică balneară la nivel regional urmează evoluţia uneia dintre staţiuni. Astfel, în Regiunea de Nord-Vest se înregistrează o divergenţă între evoluţia sosirilor, care cresc constant în perioada de referinţă şi înnoptările care după o creştere iniţială în 2011, înregistrează o scădere constantă care le duce sub nivelul din 2010 urmată apoi de o revenire în 2016. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 identifică turismul balnear şi staţiunile turistice balneare sau cu potenţial balnear ca atuuri importante pentru dezvoltarea circulaţiei turistice. Astfel, PDR 2014-2020 menţionează:
    "Dintre cele 14 staţiuni turistice atestate, 8 pot fi considerate cu specific balnear: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băiţa (Cluj), Ocna Şugatag (Maramureş), Tăşnad (Satu Mare), Tinca (Bihor). Doar arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor este declarată staţiune balneo-climaterică în Regiunea Nord-Vest. Trebuie subliniat aici că potenţialul apelor termale, sărate şi minerale din regiune este departe de a fi valorificat neexistând resurse financiare pentru explorarea şi studiul efectelor curative ale acestora în condiţiile în care specialiştii apreciază că regiunea Transilvania Nord este una dintre cele mai bogate în astfel de resurse din Europa. Mai mult există şi tradiţie şi branduri cu notorietate internaţională (ex. Gerovital sau Aslavital produse de Farmec S.A Cluj) care exploatează proprietăţile curative ale apei, nămolurilor, argilei, etc. dintre resursele regiunii."

        La nivel operaţional PDR NV prevede în cadrul Priorităţii nr. 1 "Creşterea competitivităţii economice a regiunii şi stimularea cercetării şi inovării", prioritatea de investiţii nr. 1.4 "Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic", cu obiectivul specific "Creşterea performanţei sectorului turistic în economia regională", următoarele acţiuni orientative:
    1.4.1. Acţiuni de valorificare a potenţialului natural, antropic şi a unor nişe turistice cu potenţial ridicat
    1.4.2. Dezvoltarea infrastructurii de turism, agrement şi a serviciilor turistice şi conexe
    1.4.3. Activităţi de marketing şi promovare turistică, inclusiv internaţionalizarea serviciilor turistice.

        Aceste activităţi, deşi generale, pot justifica implementarea de proiecte pentru dezvoltarea şi promovarea produselor de turism balnear în regiune.
    a) Sângeorz-Băi
        Staţiunea Sângeorz-Băi înregistrează un număr de sosiri care în cifre absolute este destul de scăzut, având în vedere capacitatea de cazare totală. Dacă în perioada 2010-2012 acesta înregistra creşteri, el a început să scadă puternic începând din 2013, urmată de o perioadă de creştere uşoară în perioada 2016-2017 care nu a atins nivelul înregistrat în 2012. (a se vedea imaginea asociată)

        Numărul de înnoptări înregistrate este mult mai important decât cel al sosirilor, ilustrând caracterul de destinaţie socială a staţiunii balneare, unde persoane cu tichete de tratament petrec perioade foarte lungi de timp, neuzuale în sectorul de wellness & spa. Cu toate acestea şi aceste cifre au înregistrat scăderi îngrijorător de accentuate în anii 2013 şi 2014, aproape înjumătăţindu-se faţă de maximul din 2012. (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea la Sângeorz-Băi rămâne extrem de dezechilibrată, capacitatea de cazare fiind chiar închisă în perioada de iarnă, iar vârfurile de frecventare înregistrându-se în lunile iulie şi august, cu margini de sezon înregistrând cifre ale înnoptărilor mai mici cu cel puţin 30% faţă de vârfurile din lunile menţionate. În 2017 scăderea foarte rapidă a frecventării în lunile de toamnă a tradus scăderile de frecventare evidenţiate mai jos. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare al capacităţii de cazare la Sângeorz-Băi este la jumătate faţă de valoarea naţională din staţiunile balneare şi are o valoarea absolută scăzută (20%). Evoluţia lui a urmat fluctuaţiile sosirilor din staţiune, el înregistrând scăderi îngrijorătoare în perioada 2013-2014, urmată de o creştere uşoară în perioada 2015-2017. Aceste date sunt îngrijorătoare având în vedere nevoia de investiţii şi de dezvoltare a capacităţilor de cazare şi tratament. (a se vedea imaginea asociată)

        Sosirile finanţate prin bilete de tratament - turismul social - a înregistrat şi el scăderi puternice în ultimii ani. Având în vedere faptul că ele reprezintă peste două treimi din sosirile înregistrate în staţiune, o pondere extrem de mare chiar şi printre staţiunile balneare, aceasta scădere este un semn al problemelor structurale profunde ale staţiunii şi a pericolului major ca aceasta să îşi piardă clientela. (a se vedea imaginea asociată)

        În perioada de referinţă la Sângeorz-Băi a fost finalizat un singur proiect major, finanţat din fonduri europene. Este vorba despre proiectul "Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivităţii Regiunii Nord-Vest (Turda-Sângeorz Băi)" al Consiliului Local Sângeorz-Băi, finanţat din Programul Operaţional Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. Proiectul, care s-a desfăşurat între 2010 şi 2012 a avut un buget total de 50 de milioane de lei şi a vizat în principal reabilitarea rutieră a 10 străzi, amenajarea tuturor aleilor din parcul staţiunii şi a parcările aferente.
        Consiliul Local Sângeorz-Băi şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud au ca proiect amenajarea unui domeniu schiabil la cota 1857 altitudine în proximitatea staţiunii (în zona numită Nedeia Ţăranului), în limitele Parcului Naţional Munţii Rodnei. Deşi anunţat de mai multe ori, stadiul acestui proiect nu este clar.

    b) Băile Felix- Băile 1 Mai
        Băile Felix - 1 Mai înregistrează o evoluţie problematică a fluxurilor turistice. Dacă sosirile au reuşit în perioada de referinţă să înregistreze creşteri constante (cu excepţia unei scăderi în 2013), înnoptările au scăzut în perioada 2013-2015 urmată de o revenire uşoară în 2016. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere este scădere (de la 6 spre 3,5), coborând sub valoarea acesteia la nivel naţional în staţiunile balneare, ceea ce indică măsura în care staţiunea este o tinde să nu mai fie o destinaţie pentru turismul social al biletelor de tratament subvenţionate de stat, ceea ce este un indicator al faptului că staţiunea reuşeşte să rămână atractivă şi pentru alte segmente de turişti segment. (a se vedea imaginea asociată)

        Una dintre cele mai cunoscute zone şi staţiune turistică balneară cu tradiţie din România, zona Băile Felix - Băile 1 Mai, înregistrează o sezonalitate clasică pentru sectorul balnear din România cu vârfuri de frecventare în sezonul estival şi cu o frecventare foarte scăzută în timpul iernii, al toamnei târzii şi al primăverii timpurii. Existenţa apei termale cu temperaturi ridicate permite dezvoltarea unor produse turistice-balneare care să extindă sezonul sau să crească frecventarea şi în perioada care actualmente este una de extra-sezon. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare a fluctuat mult, el înregistrând o creştere spectaculoasă în 2016 faţă de 2015, urmată de o scădere accentuată în 2017, depăşind în ultimul an al perioadei de referinţă cu peste 10% nivelul naţional din staţiunile balneare. Aceasta este încă o indicaţie a dominanţei turismului social în staţiune, fiind însă o indicaţie a atractivităţii superioare a Băilor Felix - 1 Mai în acest sector. Aceasta poate indica că în cazul acestei staţiuni dezvoltarea de noi produse care să asigure o echilibrare a sezonalităţii trebuie să ţină cont de importanţa sectorului social. (a se vedea imaginea asociată)

        Volumul de turişti cu bilete de tratament rămâne relativ constant, înregistrând chiar creşteri în 2014, urmată de o perioadă de scădere în intervalul 2015-2017. Faptul că sosirile cu bilete de tratament reprezintă sub 20% din totalul sosirilor (o valoare mai mică ca multe alte staţiuni balneare) şi că deşi biletele de tratament sunt în creştere, se înregistrează o scădere a numărului de înnoptări, sunt tot atâtea argumente a atractivităţii generale a staţiunii şi a unui grad de dependenţă mai scăzut faţă de sistemul biletelor de tratament. (a se vedea imaginea asociată)

        Proiectele şi dezvoltările care au fost identificate în perioada de referinţă au fost realizate atât din fonduri structurale nerambursabile, cât şi din fonduri private.
        ● Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice a fost finanţat proiectul "Balneo-turism de 4 stele în staţiunea Băile Felix prin extinderea hotelului President". "Valoarea totală a proiectului este de 16.839.361,61 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă este de 9.045.149,09 lei. Hotelul President s-a extins cu 120 spaţii noi de cazare, cu noi servicii de tratament pentru folosirea apei termale. Hotelul este extrem de eficient energetic, pentru că încălzirea hotelului este asigurată prin apă termală reziduală şi prin pompe de căldură. Un efect imediat al investiţiei REGIO a fost crearea a 29 locuri de muncă. Un alt efect a fost dezvoltarea unui parc acvatic de către beneficiar, din fonduri proprii."*4).
        *4) http://www.bursa.ro/finanţarea-europeana-2007-2013-proiecte-de-succes-in-infrastructura-turism-si-pentru-dezvoltarea-...&s=print&sr=articol&id_articol=272232.html

        ● Singurul complex balnear de 5 stele la Băile Felix s-a deschis în octombrie 2015 în urma unei investiţii de circa 30 de milioane de euro a SIF Transilvania. Complexul balnear se întinde pe mai bine de trei hectare. Administratorii complexului îl descriu astfel*5): "Sunt 14 bazine; zona de agrement este, practic, un aqua parc din care o treime din bazine vor fi în aer liber şi două treimi vor fi acoperite. Complexul oferă următoarele servicii şi facilităţi: electroterapie, toată gama de aparatură de electroterapie de ultimă generaţie, pe lângă care va exista şi o terapie specială - tecarterapia, o gamă largă de proceduri, duşurile subacvale, duşurile Vichy, duşurile Caracala. Baza de tratament este dotată cu saune, zone pentru împachetări cu nămol ori cu plante aromatice ecologice. Baza de tratament este completată de o zonă de relaxare."
        *5) http://www.digi24.ro/Ştiri/Regional/Digi24+Oradea/Ştiri/Complex+balnear+de+5+stele+in+Baile+Felix+Investiţia+se+ridica+l




    C. Regiunea Centru
        Sectorul balnear din Regiunea Centru este unul dintre cele care reuşesc performanţa de a înregistra creşteri generale şi constante ale frecventării în perioada de referinţă. Astfel, nu numai că sosirile şi înnoptările înregistrează creşteri de la an la an, însă evoluţiile sunt solide (+50% în termeni de sosiri şi +15% în termeni de înnoptări în perioada analizată). (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Regiunea Centru rămâne şi la finalul perioadei de referinţă, zona cea mai performantă a turismului balnear românesc, locaţia unde au loc cele mai multe investiţii în modernizarea infrastructurilor balneare, acolo unde dezvoltarea competitivităţii este un obiectiv de cooperare instituţionalizată a profesioniştilor din domeniu (ex.: crearea primului cluster din sectorul balnear), acolo unde staţiunile par să reuşească cel mai bine dezvoltarea produselor de tip wellness şi alierea lor cu servicii balneare modernizate. Această realitate se traduce prin locul extrem de important pe care îl deţine sectorul balnear în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 şi în consecinţă în Planul de Dezvoltare Regională pe perioada 2014-2020.
        Astfel, în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, din întregul sector turistic, doar cel balnear e selectat pentru o analiză amănunţită. După o trecere în revista exhaustivă a impresionantelor resurse naturale balneare ale regiunii, analiza concluzionează în felul următor: "Aşa cum am precizat anterior, Regiunea Centru deţine un potenţial balnear valoros, dar produsul balnear înseamnă în acelaşi timp un know-how, o resursă naturală, o bază de tratament, locuri de cazare, un mediu care să permită petrecerea a 10 până la 18 zile fără să ne plictisim. Cu toate că judeţele Regiunii Centru stau foarte bine din punctul de vedere al resursei naturale, atractivitatea turistică este influenţată negativ de celelalte componente ale ofertei turistice, cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scăzut de cunoaştere al resurselor naturale, valoarea estetică redusă a cadrului natural, gradul ridicat de uzură fizică şi morală al bazelor de cazare şi tratament, diversitatea redusă a structurilor de alimentaţie publică, densitatea mare a construcţiilor în spaţii publice locuibile, numărul redus, calitatea şi diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din majoritatea staţiunilor, comerţul general şi specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.*6)" Analiza de mai sus subliniează elemente problematice ale ofertei balneare, cu valabilitatea în întreaga ţară. Inserarea turismului balnear în cadrul general (peisaj, natura, servicii conexe, structuri de agrement conexe, infrastructura de acces) şi acuitatea acestei percepţii traduce însă importanţa sectorului balnear în economia turistică a regiunii şi experienţa relativ mai mare în domeniu a Regiunii Centru.
        *6) Analiza turismului balnear, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020

        În planul operaţional de implementare al PDR 2014-2020 al Regiunii Centru, turismul face obiectul domeniului strategic de intervenţie numărul 6 "Dezvoltarea turismului şi sprijinirea activităţilor culturale şi recreative". În urma consultării parteneriale regionale din toate domeniile, cu mai multe ocazii începând din 2011, au fost colectate ideile de proiecte dintre care cele în domeniul turismului reprezintă cel de-al treilea buget ca mărime după cel dedicat infrastructurii şi cel pentru protecţia mediului şi eficienţei energetice. În acest cadru al domeniului de intervenţie nr. 6, turismul balnear este primul dintre cele 3 sub-sectoarele turistice vizate de proiectele prevăzute pentru perioada 2014-2020. Astfel, se menţionează:
    "Valorificarea resurselor termale şi minerale existente la nivel regional. În cadrul acestui domeniu de investiţii vor fi vizate dezvoltarea şi punerea în valoare a resurselor termale şi balneare existente la nivelul tuturor staţiunilor turistice balneare şi balneo-climaterice existente la nivel regional. Investiţii în cadrul acestor staţiuni se vor axa atât pe dezvoltarea zonelor respective prin modernizarea infrastructurii din cadrul acestor staţiuni, dar şi a dezvoltării zonei de agrement, a băilor de tratament şi dezvoltării altor activităţi care să ducă la valorificarea potenţialului acestor zone, dar şi la dezvoltarea acestora. Pe lângă valorificarea potenţialului balnear din staţiunile turistice la nivel regional se va acorda prioritate la investiţii şi proiectelor care vizează valorificarea şi punerea în valoare a potenţialului balnear din alte localităţi care nu sunt staţiuni turistice, dar au resurse de ape termale şi care prin valorificarea acestora ar putea deschide calea dezvoltării economice şi sociale a localităţilor respective."

    a) Sovata
        Una dintre staţiunile balneare cu tradiţie similară Băilor Felix - 1 Mai şi Herculane, Sovata se deosebeşte de acestea prin evoluţia general pozitivă pe care o prezintă: atât sosirile, cât şi înnoptările înregistrează creşteri constante şi robuste în perioada de referinţă. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere a înregistrat însă scăderi importante (de la 4,5 la 3,4 înnoptări), fiind situată sub media naţională în staţiunile balneare. Această evoluţie indică atragerea turiştilor în sejururi scurte care nu sunt neapărat legate de tratamentele balneare subvenţionate, a celor interesaţi de produse turistice de tip wellness. (a se vedea imaginea asociată)

        Deşi urmând în linii mari pattern-ul staţiunilor balneare de la nivel naţional cu frecventări mari în perioada estivală şi cu scăderi puternice în sezonul rece, sezonalitatea la Sovata prezintă totuşi specificitatea unei frecventări şi în timpul iernii (luna ianuarie depăşind în general chiar şi luna aprilie) la un nivel non-neglijabil. Este de altfel o destinaţie cunoscută şi atractivă pentru petrecerea sărbătorilor de sfârşit de an, reuşind să atragă un flux important de turişti din spaţiul ex-sovietic (în special Rusia, Republica Moldova, Ucraina) care vin să sărbătorească Crăciunul şi Revelionul conform calendarului iulian, decalat faţă de sărbătorile din România care urmează calendarul gregorian. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare al capacităţii de cazare la Sovata fluctuează peste nivelul naţional (46%), el înregistrând o scădere în 2011 din care şi-a revenit doar în 2015. În termeni absoluţi valoarea indicelui de utilizare a capacităţii de cazare este una rezonabilă, în special având în vedere profilul de staţiune care reuşeşte să atragă şi alte clientele decât cele sociale. (a se vedea imaginea asociată)

        Numărul de bilete de tratament subvenţionate de stat reprezintă sub 10% din totalul sosirilor la Sovata. Această pondere, una dintre cele mai scăzute din ţară, este un atuu pentru dezvoltarea viitoare a staţiunii. Subliniind competitivitatea crescută a ofertei turistice a staţiunii, numărul de bilete de tratament înregistrează creşteri. (a se vedea imaginea asociată)

        Danubius Hotels Group a continuat în perioada de referinţă (2010-2017) investiţiile în modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor de cazare şi de tratament/wellness din staţiune, prin:
        ● în 2011 a fost lărgit centrul spa al hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata, valoarea investiţiei fiind de peste 2,5 milioane euro: au fost construite 4 piscine, 4 saune şi o nouă sală de fitness.
        ● în perioada 2013 - 2014 s-a renovat complet hotelul Brădet, acum Danubius Health Spa Resort Brădet (4 stele), cu o investiţie de 7 milioane euro*7).
    *7) http://www.wall-street.ro/articol/Turism/180648/hotelierii-unguri-de-la-danubius-fac-7-mil-euro-in-românia-si-pariaza-pe-namolul-din-marea-moarta-a-transilvaniei.html#ixzz3o57z3eAH


        La Sovata sunt două proiecte finalizate în anul 2012 şi finanţate din Programul Operaţional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice:
        ● Drumul Sării Sovata - beneficiar UAT Sovata, buget total de 7,3 milioane lei
        ● Construire ştrand şi bază de tratament - Lacul Negru - Sovata - beneficiar privat, 6,7 milioane de lei.

        Din bugetul naţional au fost finanţate activităţi legate de amenajarea infrastructurii de agrement în zona lacurilor Tineretului şi Ursului cu o valoare de peste 9,5 milioane lei. Beneficiarul fondurilor a fost Consiliul Local Sovata.

    b) Borsec
        În iulie 2012 a fost adoptat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană - Borsec, elaborat cu asistenţa UNDP şi MDRAT. Ca şi în cazul Băilor Herculane aceasta strategie integrată de dezvoltare a oraşului pune în centrul dezvoltării viitoare statutul de staţiune turistică balneară a Borsecului.
        Astfel, viziunea pentru viitor a oraşului este formulată în felul următor: "Borsec - Staţiune balneară montană deschisă familiilor, oferind o infrastructură adecvată practicării sporturilor şi activităţilor de petrecere a timpului liber în toate anotimpurile anului. Un punct nodal pentru vizitarea atracţiilor turistice din zonă şi împrejurimi". Se observă accentul pus atât pe resursele balneare locale, cât şi pe inserarea oraşului şi a ofertei sale turistice în zona sa de iradiere din zona montană transilvană.
        Pentru ca Borsecul să corespundă viziunii de mai sus PIDU stabileşte 3 obiective strategice. Obiectivul strategic nr. 2 vizează direct turismul: "Natura şi turismul: Conservarea şi valorificarea patrimoniului natural şi construit pentru dezvoltarea turismului." Acest obiectiv traduce nu doar viziunea de dezvoltare axată în jurul elementelor naturale sanogene şi a patrimoniului cultural remarcabil (şi el o expresie eminentă a utilizării factorilor naturali de cură în secolul 19), ci şi nevoia stringentă a acestora de restaurare şi refuncţionalizare. De aceea, în structura operaţională a PIDU care include 6 Programe strategice de dezvoltare, turismul şi patrimoniul cultural şi natural au un loc central, fiind în fapt principala resursă pentru dezvoltarea oraşului. În lista programelor, prezentată mai jos, 5 din 6 programe vizează turismul.
    PS 1. Creşterea accesibilităţii oraşului în context regional şi internaţional
    1.1. Program de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii pentru dezvoltarea socio-economică
    1.2. Program Transport integrat
    1.3. Program de dezvoltarea infrastructurii IT

    PS 2. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe şi conexe
    2.1. Program de susţinere şi stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii
    2.2. Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor conexe
    2.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-ştiinţific

    PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe şi conexe
    3.1. Program de energie regenerabilă
    3.2. Program de management al deşeurilor
    3.3. Program de amenajare şi reabilitare a domeniului public
    3.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate şi educaţie
    3.5. Program de locuire
    3.6. Program de asistenţa socială

    PS 4. Creşterea atractivităţii oraşului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural
    4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu
    4.2. Program de evenimente cultural
    4.3. Program de protecţia mediului

    PS 5. Creşterea capacităţii operaţionale în management public şi turistic
    5.1. Program de întărire a capacităţii administraţiei publice locale
    5.2. Program de îmbunătăţire a managementului turistic

    PS 6. Realizarea unei cooperări cu oraşele staţiuni din zonă
        Datorită valorii patrimoniului construit local şi a valorii sale excepţionale din puncte de vedere turistic (vila de lemn din secolul 19) - care atesta structurarea oraşului în jurul atracţiei pe care a exercitat-o Borsecul ca loc de vilegiatură pentru clima şi apele sale minerale încă de timpuriu - reabilitarea fondului construit cu valoare de patrimoniu figurează ca unul dintre sub-programele strategice. Din păcate, în ciuda asumării acestui obiectiv şi a unor eforturi punctuale, potenţialul turistic al Borsecului este afectat de starea precară a fondului construit.
        Deşi fluxurile turistice au crescut la Borsec în perioada de referinţă, acestea rămân foarte scăzute în termeni absoluţi. De asemenea, durata medie a şederii este foarte mică (în jur de 2 nopţi), mult sub media naţională în staţiunile balneare. Aceasta traduce lipsa infrastructurii de tratament moderne şi lipsa produselor de wellness din zonă. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Pe fondul general al unei slabe frecventări în termeni de retenţie a clientelelor în structurile de cazare, Borsec prezintă vârfuri de sezon vara şi iarna legate de perioadele de vacanţă estivală şi de sezonul de schi din timpul iernii. Acest pattern al sezonalităţii, coroborat cu slaba prezenţă a infrastructurilor care să ofere servicii balneare moderne, indică faptul că Borsec nu reprezintă o destinaţie balneară, ci mai degrabă una montană-agrement în natură şi una de schi. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare este extrem de scăzut, el punând problema viabilităţii sau durabilităţii economiei turistice din zonă în condiţiile inexistenţei unor produse moderne care să utilizeze atractiv resursele locale şi să asigure retenţia turiştilor pentru sejururi care să includă înnoptări la Borsec. Urgenţa unor intervenţii care să asigure dezvoltarea acestei zone este ilustrată de tendinţa de scădere de la niveluri deja joase ale indicelui de utilizare a capacităţii de cazare. (a se vedea imaginea asociată)

        În perioada 2012-2017, la Borsec, nu au fost acordate bilete de tratament subvenţionate de către stat, fapt care traduce lipsa infrastucturilor de tratament balnear din staţiune.
        La Borsec au fost derulate mai multe investiţii în perioada de referinţă, în special în infrastructura rutieră/de acces şi cea de agrement, cu precădere din fonduri structurale europene, dar şi din fondurile publice naţionale:
        ● În 2010 a fost inaugurată pârtia de schi de la Borsec. Ea are trei piste amenajate, deservite de un teleschi monopost care poate susţine un trafic de peste 700 de persoane pe oră. Pista e dotată şi cu echipamente pentru producerea artificială a zăpezii şi pentru bătătorirea ei.
        ● Staţiunea Borsec a fost inclusă în programul derulat de Consiliul Judeţean Harghita de reabilitare a băilor tradiţionale (pe lângă Tuşnad, Tomeşti, Ciumani, Lăzăreşti, comuna Cozmeni, comuna Racu, comuna Siculeni, comuna Frumoasa, comuna Sâncrăieni, comuna Sântimbru) derulat cu fonduri bugetare naţionale (buget de peste 3 milioane de lei).
        ● Consiliul Local Borsec a beneficiat şi de o finanţare de 14,7 milioane de lei pentru "Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, staţiunea Borsec".
        ● Două proiecte de reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere au fost contractate de administraţia publică a oraşului Borsec pentru finanţare din Programul Operaţional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice:
        ● Modernizare reţea străzi în staţiunea turistică Borsec, cu o valoare totală de 11.045.669 lei - finalizat în anul 2010
        ● Îmbunătăţirea accesibilităţii în staţiunea turistică Borsec, cu o valoare totală de 11.491.542 lei - finalizat în anul 2010.


        În perioada vizată au avut loc şi investiţii private în staţiune, majoritatea având ca obiectiv renovarea sau modernizarea capacităţilor de cazare. A exista şi un proiect de 1 milion de lei finanţat din POR DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, al unui operator turistic privat care a renovat o vilă tradiţională pentru a o introduce în circuitul turistic.

    c) Covasna
        O staţiune balneară printre cele mai mari din ţară, Covasna prezintă în perioada de referinţă o evoluţie semi-stabilă, cu fluctuaţii ale sosirilor şi înnoptărilor. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere este mare (în jur de 9,5 zile), superioară nivelului naţional din staţiunile balneare şi traducând dominanta turismului social cu bilete de tratament. (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea staţiunii trădează şi ea caracterul de staţiune balneară clasică, cu un dezechilibru puternic în favoarea sezonului estival şi cu o frecventare extrem de scăzută iarna, când poziţionarea geografică şi factorii de cură ar permite dezvoltarea unor produse atractive. Trebuie totuşi menţionat că sezonul centrat pe perioada estivală este mai îndelungat ca în alte staţiuni de dimensiuni mari care beneficiază de sistemul social al tichetelor de tratament. Astfel, la Covasna şi marginile de sezon beneficiază de o frecventare similară cu cea a verii (lunile mai, iunie, septembrie, octombrie şi noiembrie). Această structură a sezonalităţii s-ar putea explica printr-o mai bună menţinere a infrastructurii pentru turismul social şi a preferinţei acestui tip de turişti pentru Covasna în detrimentul altor staţiuni similare. (a se vedea imaginea asociată)

        Sprijinând constatarea de mai sus cu privire la atractivitatea Covasnei pentru turişti şi în marginile sezonului estival, indicele de utilizare a capacităţii de cazare prezintă constant valori crescute, peste valorile din sectorul balnear de la nivel naţional. (a se vedea imaginea asociată)

        Şi Covasna este o destinaţie atractivă pentru turiştii sociali. Ei reprezintă aproape 50% din sosirile în staţiune, o pondere mare care indică un grad de dependenţă crescut de sistemul biletelor de tratament. Cu toate acestea creşterea numărului de bilete, cuplat cu un trend de creştere general, arată că staţiunea, chiar dacă socială, îşi menţine atractivitatea şi ar putea să capitalizeze această situaţie şi să-şi diversifice oferta. (a se vedea imaginea asociată)

        În staţiunea Covasna au avut loc o serie de investiţii şi dezvoltări care o plasează printre staţiunile balneare în care au fost întreprinse eforturi serioase pentru a asigura o creştere durabilă a atractivităţii ofertei turistice. În perioada de referinţă au fost finalizate sau au început următoarele proiecte de investiţii cu incidenţă asupra turismului balnear:
        ● Un proiect major de modernizare al infrastructurilor de transport şi de utilităţi în zona staţiunii, cu un buget de peste 29 milioane de lei, finanţat din Programul Operaţional Regional, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. Proiectul, denumit "Reabilitarea infrastructurii în Staţiunea Covasna", finalizat în anul 2010, menţionează însă explicit importanţa unei gestiuni corecte a apelor meteorice şi a celor uzate, dar şi a traficului pentru a asigura protejarea activelor principale al turismului balnear local care sunt elementele naturale de cură, faimoasele ape minerale de la Covasna.
        ● A avut loc renovarea Cinematografului orăşenesc, lucrare care include o sală multifuncţională, cu cinematograf (filme 3D), sala de spectacole cu 300 de locuri.
        ● Parcurile din staţiune au fost toate reabilitate, o parte din acest proces fiind finanţat prin cei 600.000 lei acordaţi de la bugetul naţional.
        ● Cei 600 000 de lei au permis şi realizarea Centrului de informare turistică Covasna care este astăzi funcţional.
        ● A fost realizată o pistă de schi.



    D. Regiunea de Sud-Vest
        În perioada de referinţă (2010 - 2017), fluxurile turistice din staţiunile balneare din Regiunea de Sud-Vest au înregistrat o evoluţie mixtă: sosirile au înregistrat creşteri în 2011, scăderi în 2012 şi 2013, creşteri în perioada 2014 - 2017, pe când înnoptările au o tendinţă generală de creştere cu excepţia cifrelor înregistrate în 2014. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a realizat o serie de studii preliminare în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Regională 2014 - 2020. Unul dintre aceste studii a vizat domeniul turistic. Deşi analizează în detaliu întregul sector turistic cu atracţiile, frecventarea şi infrastructura sa, studiul nu reuşeşte cu adevărat să prioritizeze intervenţiile strategice şi propune un plan de acţiuni extrem de ambiţios în toate sectoarele turistice. Cu toate că turismul balnear face obiectul unei atenţii speciale, în special datorită faptului că este prin natura sa unul dintre cele mai bine organizate din regiune - are staţiuni importante în special în judeţul Vâlcea - şi propune produsele turistice în mod real complete (spre deosebire de multe alte forme de turism descrise, care există doar virtual, prin existenţa atracţiilor, nefiind însă concret introduse pe piaţă prin produse turistice). Astfel, sectorul balnear reprezintă una dintre priorităţile de dezvoltare propuse prin studiu, atât pentru perioada 2014 - 2020, cât şi într-un orizont de timp mai îndelungat care merge până în 2030. Prioritatea de dezvoltare "P4. Dezvoltarea potenţialului turistic balnear de relaxare, spa şi medical" este declinată în acţiuni descrise în detaliu. Mai jos sunt preluate aceste descrieri:
        În Oltenia există 3 zone bogate în ape minerale: în Mehedinţi (Bala, Schela Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata). Alte zone au potenţial de a deveni puncte balneare. În oricare dintre situaţii, activele existente au nevoie de investiţii consistente pentru a putea fi deplin valorificate. În prezent, din cele 6 localităţi termale din Oltenia, două necesită investiţii atât în infrastructura de bază, cât şi în capacitatea de cazare (Bala şi Săcelu), celelalte patru necesitând investiţii în capacitatea de cazare.

┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │Această acţiune se │
│ │adresează │
│ │infrastructurilor │
│ │balneare pentru │
│ │reabilitarea, │
│ │modernizarea şi │
│ │extinderea acestora. │
│ │Linii prioritare de │
│ │intervenţie: │
│ │- refacerea │
│ │instalaţiilor de │
│ │forare, captare, │
│ │transport a apelor │
│ │minerale, izvoarelor, │
│ │denisiparea şi │
│ │curăţarea periodică a │
│ │forajelor, realizarea │
│ │de noi prospecţiuni │
│ │geologice pentru │
│ │găsirea de noi surse │
│ │hidrominerale pentru │
│ │păstrarea unui debit │
│ │relativ constant; │
│ │- realizarea periodică │
│ │de buletine de analiză │
│ │fizico-chimice şi │
│ │biologice pentru │
│ │calitatea apelor │
│ │minerale şi trecerea în│
│ │conservare a celor care│
│ │nu mai corespund din │
│ │punct de vedere │
│ │calitativ şi │
│A.4.1. │terapeutic; │
│Investiţii │- modernizarea reţelei │
│pentru │tehnico-edilitare din │
│reabilitarea │toate staţiunile │
│şi │balneare cu asigurarea │
│modernizarea │preluării apelor uzate │
│bazelor de │şi epurarea acestora; │
│tratament │- extinderea │
│ │posibilităţilor de │
│ │tratament prin mijloace│
│ │alternative şi │
│ │neconvenţionale, │
│ │naturiste, fitness; - │
│ │studii tehnice şi │
│ │economice privind │
│ │deschiderea unor noi │
│ │puncte balneare în │
│ │regiune şi atestarea │
│ │acestora la nivel │
│ │naţional. Localităţile │
│ │cu potenţial de │
│ │dezvoltare turistică │
│ │care pot accede în │
│ │"Lista localităţilor │
│ │atestate ca staţiuni │
│ │turistice de interes │
│ │naţional, respectiv │
│ │local" sunt: Gighera, │
│ │Urzicuţa, Bechet, │
│ │Segarcea (judeţul │
│ │Dolj); Rânca, Novaci, │
│ │Baia de Fier, Bumbeşti │
│ │Jiu (Judeţul Gorj); │
│ │Dubova, Şimian, Obârşia│
│ │Cloşani, Eşelniţa, Bala│
│ │(judeţul Mehedinţi); │
│ │Corabia, Scorniceşti │
│ │(judeţul Olt); Ocnele │
│ │Mari, Mălaia, Vidra, │
│ │Obârşia Lotrului │
│ │(Judeţul Vâlcea). │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Capacităţile de cazare │
│ │turistică în staţiunile│
│ │balneare trebuie │
│ │extinse şi modernizate.│
│ │Cu toate acestea, acest│
│ │demers nu trebuie să │
│ │afecteze gradul de │
│ │atractivitate al │
│ │staţiunii din punct de │
│ │vedere arhitectural şi │
│ │urbanistic. Este │
│ │importantă asigurarea │
│ │unui grad bun de │
│ │ocupare a structurilor │
│ │de cazare şi limitarea │
│ │de noi construcţii │
│ │pentru a nu aglomera │
│ │localitatea balneară │
│ │din punct de vedere │
│ │urbanistic şi a nu │
│A.4.2. │agresa ambiental │
│Investiţii │spaţiile verzi şi │
│pentru │peisajele naturale │
│reabilitarea │învecinate. │
│şi │Linii prioritare de │
│modernizarea │intervenţie: │
│structurilor │- reabilitarea │
│de cazare, │structurilor de cazare │
│alimentaţie şi│şi alimentaţie care au │
│agrement în │statut de monumente │
│staţiunile şi │istorice şi păstrează │
│localităţile │specificul │
│cu potenţial │arhitectural-urbanistic│
│ │din staţiunea balneară;│
│ │- în condiţiile în care│
│ │măsura anterioară nu │
│ │este suficientă pentru │
│ │a acoperi cererea │
│ │turistică: crearea de │
│ │structuri de cazare │
│ │noi, care respectă │
│ │standardele locale │
│ │arhitecturale │
│ │existente; │
│ │- extinderea │
│ │amenajărilor pentru │
│ │activităţi sportive │
│ │uşoare şi de agrement │
│ │în aer liber, în spaţii│
│ │închise pentru a │
│ │acoperi cerinţele de │
│ │recreere şi │
│ │divertisment pe toată │
│ │durata anului. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Pentru a permite │
│ │staţiunilor din regiune│
│ │să fie pe deplin │
│ │competitive pe piaţa │
│ │turistică, dotarea lor │
│ │în ceea ce priveşte │
│ │infrastructura de │
│ │transport, apă, energie│
│ │şi cea publică, ar │
│ │trebui să fie completă │
│ │şi modernă. Această │
│ │acţiune are drept scop │
│A.4.3. │crearea unei │
│Investiţii │infrastructuri publice │
│publice locale│complete şi moderne la │
│pentru │nivel local, pentru │
│infrastructura│staţiunile balneare. │
│de acces şi │Linii prioritare de │
│servicii │intervenţie: │
│publice la │- Reabilitarea │
│staţiuni şi │drumurilor şi străzilor│
│localităţile │din localităţile cu │
│cu potenţial │potenţial balnear; │
│ │- Crearea zonelor de │
│ │parcare şi a │
│ │structurilor necesare │
│ │pentru şederea de │
│ │scurtă durată a │
│ │turiştilor; - │
│ │Investiţiile publice │
│ │pentru furnizarea de │
│ │apă potabilă şi │
│ │canalizare; │
│ │- Investiţiile publice │
│ │pentru colectarea şi │
│ │reciclarea deşeurilor. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Necesitatea de a │
│ │integra "hardware-ul" │
│ │atractivităţii │
│ │teritoriului, cu o │
│ │captivantă agendă │
│ │"software" a │
│ │evenimentelor din zonă │
│ │este deosebit de │
│ │importantă pentru │
│ │zonele în care se │
│ │presupune ca turistul │
│ │să fie mai puţin mobil │
│ │şi mai mult static. │
│ │Atractivitatea unei │
│ │staţiuni balneare │
│ │comparativă cu cea a │
│A.4.4. Crearea│altei staţiuni balneare│
│şi │este adesea evaluată, │
│actualizarea │pe lângă calitatea │
│unui calendar │apelor termale şi a │
│de evenimente │infrastructurii, în │
│în staţiuni şi│baza activităţilor de │
│suport acordat│petrecere a timpului │
│altor │liber şi a │
│investiţii │evenimentelor culturale│
│relevante ce │pe care turistul le │
│vizează │poate experimenta. │
│diversificarea│Linii prioritare de │
│ofertei │intervenţie: │
│turistice │- suport oferit în │
│ │vederea intensificării │
│ │activităţilor │
│ │culturale, ştiinţifice,│
│ │artistice la nivelul │
│ │staţiunilor prin │
│ │calendarul de │
│ │conferinţe tematice, │
│ │dezbateri, spectacole │
│ │de teatru, folclor, │
│ │expoziţii de carte, │
│ │pictură, desene, │
│ │artizanat autentic; │
│ │- suport oferit altor │
│ │iniţiative de │
│ │diversificare a ofertei│
│ │de activităţi │
│ │turistice. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │În ciuda valorii │
│ │incontestabile │
│ │individuale a punctelor│
│ │balneare din regiune, │
│ │numai prin integrarea │
│ │lor într-un singur │
│ │circuit regional poate │
│ │fi crescută │
│ │competitivitatea lor la│
│ │nivel naţional şi │
│ │internaţional. │
│ │Exemplele │
│ │internaţionale arată că│
│ │elaborarea unui catalog│
│ │integrat pentru │
│ │tratament sau a unui │
│ │serviciu comun de │
│ │consultanţă şi │
│ │rezervări adresat │
│ │turistului, adaptat │
│ │nevoilor individuale │
│ │specifice, crearea unui│
│ │"card" pentru accesarea│
│ │diverselor structuri │
│A.4.5. Măsuri │într-o anumită perioadă│
│de integrare a│de timp şi în funcţie │
│staţiunilor şi│de un tarif de bază pot│
│a │îmbunătăţi în cele din │
│localităţilor │urmă competitivitatea │
│cu potenţial │zonelor cu potenţial │
│într-un │balnear. Prin această │
│circuit │acţiune, strategia │
│ │urmăreşte multiplicarea│
│ │potenţialului de │
│ │atractivitate al │
│ │regiunii, vizând │
│ │crearea unui circuit │
│ │pentru oferta de turism│
│ │balnear. │
│ │Linii prioritare de │
│ │intervenţie: │
│ │- elaborarea unui │
│ │studiu care să permită │
│ │identificarea formelor │
│ │şi a măsurilor de │
│ │integrare a tuturor │
│ │zonelor cu potenţial │
│ │balnear din regiune │
│ │într-un circuit, precum│
│ │şi a acţiunilor de │
│ │promovare şi │
│ │sustenabilitate a unui │
│ │astfel de circuit; │
│ │- sprijin acordat │
│ │pentru implementarea │
│ │măsurilor identificate │
│ │la nivelul studiului. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Promovarea turistică a │
│ │regiunii Oltenia ca │
│ │destinaţie turistică │
│ │este acoperită de │
│ │acţiunile integrate în │
│ │Prioritatea 1. Această │
│ │acţiune se adresează │
│ │iniţiativelor de │
│ │promovare turistică a │
│ │atracţiilor culturale │
│ │ale regiunii, prin │
│ │crearea de branduri, │
│ │site-uri web specifice,│
│ │campanii publicitare, │
│ │etc. În scopul de a │
│ │garanta eficienţa │
│ │acţiunilor, proiectele │
│ │vor fi sprijinite numai│
│ │dacă vor îndeplini │
│ │următoarele 2 condiţii:│
│ │- Integrarea deplină cu│
│ │strategia regională │
│ │marketing şi adoptarea │
│ │brand-ului şi │
│ │logo-urilor regionale │
│ │prevăzute în cadrul │
│ │acesteia; │
│ │- Proiectele sunt │
│A.4.6. Acţiuni│implementate la nivel │
│de promovare │de circuit sau cu un │
│turistică │număr minim de atracţii│
│integrată (cel│integrate la nivelul │
│puţin la │acestora, aspecte care │
│nivelul unei │vor fi specificate în │
│staţiuni) │cadrul ghidurilor de │
│ │finanţare specifice. │
│ │Iniţiativele │
│ │individuale de │
│ │promovare turistică nu │
│ │vor fi acceptate. │
│ │Linii prioritare de │
│ │intervenţie: │
│ │- sprijin pentru │
│ │crearea de site-uri web│
│ │pentru promovarea │
│ │circuitelor sau │
│ │grupurilor de atracţii │
│ │turistice; │
│ │- campanii de │
│ │publicitate pentru │
│ │circuite sau grupuri de│
│ │atracţii turistice; │
│ │- studii de marketing │
│ │şi strategii de │
│ │marketing pentru │
│ │destinaţiile turistice │
│ │locale; │
│ │- participarea la │
│ │târguri naţionale şi │
│ │internaţionale şi │
│ │crearea de standuri │
│ │provizorii promoţionale│
│ │în punctele de tranzit │
│ │strategice. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │În special pentru │
│ │turismul balnear, │
│ │calificarea şi │
│ │pregătirea resurselor │
│ │umane are o importanţă │
│ │esenţială. Adiţional │
│ │pregătirii tehnice ce │
│ │reprezintă un element │
│ │obligatoriu pentru │
│ │fiecare operator │
│ │turistic, în cazul │
│ │turismului balnear este│
│ │nevoie de angajaţi cu │
│ │un nivel ridicat de │
│ │pregătire ştiinţifică │
│ │pentru a veni în │
│ │sprijinul aspectelor │
│ │medicale ale sejurului │
│ │turistic. Această │
│ │acţiune este adresată │
│A.4.7. │resurselor umane │
│Dezvoltarea │necesare pentru │
│resurselor │operatorii implicaţi în│
│umane în │turismul balnear. │
│domeniu │Linii prioritare de │
│ │intervenţie: │
│ │- formarea profesională│
│ │aprofundată şi în │
│ │diverse domenii a │
│ │personalului angajat în│
│ │structurile de cazare │
│ │şi alte tipuri de │
│ │structuri; │
│ │- formarea medicilor │
│ │generalişti care │
│ │prescriu curele │
│ │balneare; │
│ │- formarea medicilor │
│ │specializaţi în │
│ │staţiuni; │
│ │- rezolvarea problemei │
│ │lipsei din ce în ce mai│
│ │acute de medici │
│ │specialişti în │
│ │staţiunile balneare. │
└──────────────┴───────────────────────┘

        PRD 2014 - 2020 Sud-Vest Oltenia a luat în considerare aceste acţiuni detaliate şi le-a introdus alături de celelalte sectoare turistice în "Prioritatea 3: Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice" cu două domenii de intervenţie, care includ ambele activităţi indicative cu incidenţă asupra sectorului balnear.
    ● Domeniu de intervenţie 3.1: Conservarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural al regiunii
        Operaţiuni/activităţi indicative
    - Restaurarea, protecţia şi valorificarea turistică a patrimoniului arhitectural şi cultural şi dotarea acestora în mod corespunzător;
    – Valorificarea economică a potenţialului balnear, speologic, saline, arheologic şi a resurselor naturale;


        ● Domeniu de intervenţie 3.2: Crearea/modernizarea infrastructurii de turism în vederea creşterii atractivităţii regiunii
        Operaţiuni/activităţi indicative:
    - Dezvoltarea potenţialului turistic balnear de relaxare, spa şi medical;
    – Investiţii pentru crearea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea structurilor de cazare, alimentaţie şi agrement în staţiuni şi în localităţile cu potenţial turistic;
    – Investiţii publice locale pentru infrastructura de acces şi servicii publice la staţiuni şi localităţile cu potenţial;


    a) Băile Govora
        Evoluţia statistică a fluxurilor turistice la Govora indică o scădere generală a frecventării în primii trei ani din perioada de referinţă urmată de o perioadă de creştere. Dacă în 2011 s-a înregistrat o creştere atât a sosirilor, cât şi a înnoptărilor, în 2012 doar înnoptările au crescut. Scăderile din perioada 2012 - 2014 se pot traduce în schimbarea tipului de clientelă al staţiunii, în urma renovării unora dintre principalele hoteluri (care a însemnat închiderea într-o prima fază a unei părţi a capacităţii de cazare) şi dezvoltarea unor produse de tip wellness. Cu toate acestea creşterea constantă a sosirilor din ultimii trei ani este un element îmbucurător care arată ca staţiunea a reuşit să se repoziţioneze, în timp ce clientelele sociale sunt în număr mai mic. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere la Govora rămâne însă foarte mare (circa 10 nopţi) pentru prima parte a intervalului analizat (2010 - 2014) cu valori care depăşesc nivelul duratei medii de şedere în staţiunile balneare la nivel naţional. În ultima parte a intervalului analizat valoarea acestuia tinde să atingă valoarea de 6 nopţi de cazare. (a se vedea imaginea asociată)

        Govora păstrează şi în perioada de referinţă sezonalitatea puternic dezechilibrată în favoarea perioadei estivale a tuturor staţiunilor balneare de mari dimensiuni ale României. În continuare în perioada de iarnă staţiunea are o frecventare aproape de zero, cu excepţia lunii decembrie când sărbătorile de iarnă aduc o clientelă care nu este direct legată de oferta de servicii balneare. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare al capacităţii de cazare la Govora rămâne însă doar puţin inferior celui de la nivel naţional din staţiunile balneare, el variind între 40% şi 50% pe an. Dacă această cifră nu ar ascunde închiderea unei părţi a capacităţii de cazare pe perioada iernii, ar reprezenta un rezultat pozitiv. (a se vedea imaginea asociată)

        Numărul biletelor de tratament din staţiunea Govora a înregistrat o scădere începând cu 2014, pe fondul unei creşteri a frecventării generale. Având în vedere ponderea de circa trei pătrimi a sosirilor de turişti cu bilete de tratament, pare că staţiunea îşi pierde clientela care nu este subvenţionată de stat. Această evoluţie îngrijorătoare ar putea fi semnul iniţial al procesului de repoziţionare şi reorientare al unor hotelieri către clientele mai tinere şi către sectorul wellness. Având în vedere însă ponderea importantă a biletelor de tratament, această conversie este mai riscantă la Govora decât în alte staţiuni balneare. (a se vedea imaginea asociată)

        În perioada de referinţă la Govora au fost implementate mai multe proiecte cu finanţare publică sau din fonduri europene care au vizat dezvoltarea capacităţii de cazare şi a infrastructurii turistice în staţiune. Beneficiarii acestor proiecte au fost fie Consiliu Local, fie operatorii turistici din staţiune. Putem astfel menţiona:
        ● Două proiecte finanţate de la bugetul naţional cu suma de 7 milioane de lei:
        o Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear
        o Construcţie centru de informare turistică şi bază de kinetoterapie

        ● Două proiecte finanţate din Programul Operaţional Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice:
        o Proiectul "Reabilitarea infrastructurii turistice a staţiunii balneare Băile Govora", beneficiar Consiliului Local Govora, buget 27 milioane lei - finalizat
        o Proiectul de renovare, modernizare şi creştere a gradului de confort al hotelului istoric Palace: "Palace Govora SPA - Servicii cazare 4 stele, promovare şi dezvoltare turism balnear, agrement turistic", beneficiar privat, buget de 17 milioane de lei. Lucrările de renovare s-au încheiat şi hotelul este deschis pentru clienţi.



    b) Băile Olăneşti
        Situaţia frecventării la Olăneşti este îmbucurătoare, ea înregistrând creşteri constante după scăderea importantă înregistrată în anul 2013. În aceeaşi notă este şi situaţia înnoptărilor. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere este de circa 7 nopţi, peste media naţională din staţiunile balneare, aflându-se în perioada de referinţă într-o tendinţă de creştere. Această creştere a duratei medii de şedere pe fondul creşterii frecventării generale poate fi semnul unui reveniri în ultima parte a perioadei analizate: creşterea nivelului de frecventare are loc mai ales prin menţinerea clientelei de wellness care preferă sejururi scurte. În acest fel dependenţa staţiunii de clientela socială a biletelor de tratament rămâne constantă cu efectele relativ negative legate de scăderea capacităţii de modernizare şi atragere de clientele diverse, în special a celor în căutare de produse de tip spa. (a se vedea imaginea asociată)

        Şi la Olăneşti, ca şi în alte staţiuni balneare de mari dimensiuni din ţară, sezonul este reprezentat de perioada estivală, cu o scădere puternică în perioada de iarnă-primăvară. Ca şi la Covasna însă, Olăneştiul pare a reuşi să-şi menţină atractivitatea şi în perioada marginilor de sezon, clientela fiind însă în principal cea socială. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare este apropiat mediei naţionale din staţiunile balneare, însă pare a avea o tendinţă descrescătoare. Având însă în vedere faptul că Olăneştiul este o staţiune care îşi asigură o mare parte a clientelei prin sistemul tichetelor de tratament, un nivel de ocupare a capacităţii de cazare care a atins 35% în 2013 ridică unele semne de întrebare cu privire la atractivitatea staţiunii pe termen mediu. (a se vedea imaginea asociată)

        Turismul biletelor de tratament reprezintă în jur de 40% din totalul sosirilor (2014) şi probabil mult mai mult din înnoptări. Numărul de bilete de tratament este aproape constant pe fondul unor tendinţe de scădere a frecventării generale. Această combinaţie de fenomene care indică creşterea ponderii turismului social, deja aflat la niveluri mari, arată că staţiunea rămâne atractivă pentru segmentul social însă riscă să devină complet dependentă de acesta. (a se vedea imaginea asociată)

        Staţiunea Băile Olăneşti este una dintre principalele staţiuni balneare în care au fost realizate investiţii în infrastructura balneară şi de agrement în perioada de referinţă 2010 - 2017. Aceste investiţii au fost, în principal, rezultatul implementării unor proiecte finanţate din fondurile europene puse la dispoziţia României atât prin Programul PHARE (pre-aderare), cât şi prin programele operaţionale româneşti ale perioadei de programare 2007 - 2013. Între acestea trebuie menţionate:
        ● "Dezvoltarea integrată a staţiunii Băile Olăneşti", proiect finanţat prin PHARE, cu o valoarea de 3,3 milioane EUR, finalizat în 2010, a inclus realizarea următoarelor infrastructuri balneare:
        o baza de tratament modernă în Parcul CENTRAL cu bazin apă sulfuroasă şi cabinete medicale
        o piscina acoperită cu apă sulfuroasă - lângă Parcul Central


        În afara de aceste obiective au fost realizate şi investiţii în reabilitatea şi modernizarea infrastructurii rutiere, construirea de parcări, infrastructura de apă-canal.
        ● Proiecte ale unor operatori privaţi turistici finanţate prin POR 2007-2013 DMI 5.2. "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice", care vizează în primul rând modernizarea capacităţii de cazare deja existente sau construirea de pensiuni turistice:
        o Modernizare Hotel Select - Băile Olăneşti, în vederea diversificării şi creşterii calităţii serviciilor de turism - finalizat
        o Extindere complex hotelier Tisa, construire piscină şi amenajare teren - finalizat
        o Tisa Spa Resort - finalizat
        o Centru Turistic President - finalizat
        o Creare spaţii de tratament balneoclimateric - finalizat.

        ● Proiecte ale unor operatori privaţi turistici finanţate prin POR pe Axa 4 - "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" care vizează dezvoltarea capacităţii de cazare şi a echipamentelor de agrement ale pensiunilor din staţiune.
        ● Proiecte ale autorităţilor publice locale de reabilitare a infrastructurii rutiere şi a celei conexe de apă-canal finanţate fie din POR 5.2., fie de la bugetul naţional
        ● Proiecte de reabilitare a spaţiilor verzi din staţiune.

        Trebuie menţionată şi implementarea proiectului de promovare a staţiunii "Izvoarele de aur de la Băile Olăneşti", proiect finanţat din POR Axa 5.3. pentru suma de 250 000 EUR. Proiectul a inclus realizare website de prezentare a staţiunii, realizarea de pliante, ghiduri de prezentare, DVD, film de prezentare, panouri publicitare stradale pe Autostrada Soarelui şi Autostrada Bucureşti-Piteşti, participarea la târguri de turism.

    c) Călimăneşti-Căciulata
        Interesul pentru construcţia de pensiuni şi hoteluri private în zonă pare a se fi menţinut în perioada de referinţă.
        Sosirile de turişti în staţiunea Călimăneşti - Căciulata au scăzut în 2012, revenind pe creştere în perioada 2013 - 2017. Înnoptările au avut însă o evoluţie mai pozitivă înregistrând o creştere constantă către jumătate de milion de înnoptări anuale. În 2014 s-a înregistrat însă o mică scădere a înnoptărilor. Ca valoare absolută cifrele indică însă că este vorba de una dintre cele mai frecventate staţiuni balneare din România. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere variază în jurul a 4 înnoptări per sejur apropiată celei de la nivel naţional. (a se vedea imaginea asociată)

        Frecventarea este foarte mare în perioada estivală, în timp ce în perioada de iarnă frecventarea scade puternic, chiar dacă nu este nulă. Ca şi în cazul altor staţiuni balneare, luna decembrie înregistrează regulat frecventări superioare altor luni de iarnă, hotelurile din staţiune beneficiind de perioada sărbătorilor de iarnă pentru a oferi sejururi scurte. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare, a înregistrat în 2013 o scădere impresionantă de la 50% la 40%, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 20% a ocupării. Această valoare s-a menţinut în 2014. Deşi se afla astfel la acelaşi nivel cu indicele de ocupare al capacităţii de cazare din staţiunile balneare de la nivel naţional, rata de ocupare a staţiunii Călimăneşti - Căciulata este scăzută pentru profilul său de staţiune preponderent socială, inferior altor staţiuni de acelaşi tip. (a se vedea imaginea asociată)

        Numărul de bilete acordate de sistemul public la Călimăneşti - Căciulata a crescut puternic în perioada 2012 - 2014. Ele reprezintă sub 20% din totalul sosirilor şi probabil mult mai mult din totalul înnoptărilor. Creşterea biletelor de tratament combinată cu evoluţia fluctuantă generală a sosirilor este o indicaţie a atractivităţii staţiunii pentru clientelele sociale. Dezvoltând produse de tip wellness complete şi continuând să îşi dezvolte oferta de agrement coerentă cu statutul de staţiune balneară, Călimăneşti-Căciulata ar putea să-şi diversifice clientela. (a se vedea imaginea asociată)

        În staţiunea Călimăneşti-Căciulata au avut loc o serie de investiţii în perioada de referinţă:
        ● Societatea comercială Călimăneşti-Căciulata SA a construit cu fonduri proprii un parc cu 12 piscine
        ● Două proiecte finanţate de la bugetul de stat cu suma de 2.5 milioane lei în perioada de referinţă:
        o Centre de informare turistică în localităţile Călimăneşti şi Căciulata
        o Amenajare traseu pentru cură de teren

        ● Prin Programul Operaţional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice, au fost realizate investiţii în staţiune, astfel:
        o "Modernizarea parcurilor balneare din staţiunea Călimăneşti - Căciulata". Proiectul are o valoare de 2,5 milioane de euro. "Acest proiect vizează reabilitarea şi modernizarea celor două parcuri balneare, Parcul central şi Parcul Izvoare, precum şi realizarea unui traseu pietonal pentru promenadă, amenajat pe malul râului Olt"*8).
    *8) http://www.blog.impactreal.ro/a-inceput-modernizarea-parcurilor-balneare-din-calimanesti/







    E. Regiunea Sud-Muntenia
        Dacă în 2011 dinamica generală a frecventării staţiunilor balneare în această regiune a fost pozitivă, începând din 2012 aceasta a intrat pe o pantă descendentă atât în ce priveşte sosirile, cât şi în ce priveşte înnoptările. Situaţia îşi revine la normal începând cu 2015. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Regiunea Sud-Muntenia este regiunea care abordează cel mai puţin sectorul turistic balnear în strategia sa de dezvoltare propusă prin PDR pe perioada 2014 - 2020. O explicaţie posibilă este legată, în mod evident, de existenţa în teritoriu a mai puţine staţiuni balneare sau balneoclimatice decât în alte regiuni, dar şi stării problematice a celor existente din punctul de vedere al infrastructurilor şi echipamentelor.
    Astfel, la nivel de analiză a situaţiei existente PDR 2014 - 2020, revine de mai multe ori cu următoarea constatare lapidară şi general-negativă asupra situaţiei turismului balnear din regiune: "Tratamentul balnear este asigurat în cadrul regiunii de către 3 staţiuni balneoclimatice (Slănic Prahova, Pucioasa şi Amara), condiţiile de cazare, dotarea bazelor de tratament şi calitatea serviciilor oferite de către acestea satisfăcând într-o mică măsură cerinţele turiştilor
        Deşi regiunea este bogată în resurse naturale excelente pentru dezvoltarea turismului balnear (menţionăm doar zona sub-carpatică care este bogată în ape saline şi minerale etc.) şi în ultimii ani s-au dezvoltat anumite infrastructuri balneare în staţiuni ca Slănic Prahova, nici partea strategică şi operaţională a PDR nu abordează în mod direct sectorul turismului balnear. Turismul balnear e ţintit astfel implicit prin măsurile care se adresează sectorului economic, în special IMM-uri şi domeniului resurselor umane din sectoarele cu potenţial competitiv ale României. Astfel, turismul este inclus în Prioritatea nr. 2 - Dezvoltarea afacerilor, sub obiectivul: Asigurarea unui climat favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale regiunii, prin măsura M2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism. Descrierea măsuri întăreşte constatarea că turismul balnear nu este perceput ca un sector de sine stătător care să merite o atenţie specifică, ci eventual ca parte a ofertei generale turistice a regiunii.

    Descriere şi argumentare
        Sector important al economiei regionale, turismul furnizează oportunităţi noi şi alternative pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii regiunii.
        Turismul are o contribuţie importantă în ceea ce priveşte regenerarea zonelor economice în declin, crearea de locuri de muncă şi susţinerea indirectă a altor sectoare.
        Divers şi fragmentat, turismul este caracterizat în general de un număr mare de afaceri mici şi mijlocii şi de o adaptare relativ lentă a acestora la condiţiile schimbătoare ale pieţei, la noile tehnologii şi practicile managementului performant.
        Creşterea competitivităţii regiunii şi a atractivităţii acesteia ca destinaţie turistică depinde de furnizarea unui turism calitativ, în termeni de acomodare şi servicii.
         În contextul unor investiţii susţinute şi orientate spre dezvoltarea şi diversificarea produselor turistice şi a infrastructurii de susţinere, regiunea îşi poate îmbunătăţi semnificativ nivelul de atractivitate şi percepţie externă.
        Măsura urmăreşte reducerea şi eventual eliminarea constrângerilor existente, pe baza unei abordări care are drept scop creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea economică durabilă a regiunii într-o manieră care să răspundă cerinţelor turiştilor şi de protejare a condiţiilor de mediu.
        Dezvoltarea turismului pe baza unei abordări integrate implică o calitate ridicată a: serviciilor, condiţiilor de cazare, forţei de muncă, transportului, mediului şi ambianţei generale.
        Totodată măsura urmăreşte să asigure că turismul prin dezvoltarea sa contribuie la bunăstarea economică, socială şi de mediu a regiunii.

    Obiective
        ● îmbunătăţirea atractivităţii regiunii şi a produselor turistice
        ● diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice
        ● dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţilor turistice
        ● dezvoltarea oportunităţilor de marketing pentru produsele turistice
        ● dezvoltarea IMM-urilor în domeniul turismului, concomitent cu creşterea competitivităţii acestora
        ● protejarea moştenirii istorice şi culturale

    Activităţi indicative
        ● dezvoltarea de noi atracţii şi facilităţi turistice
        ● îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi a serviciilor turistice
        ● activităţi de marketing şi dezvoltare a produselor şi infrastructurii turistice
        ● activităţi de promovare şi de cercetare a pieţei
        ● activităţi privind accesul la oportunităţi şi pieţe noi
        ● activităţi privind înfiinţarea şi dezvoltarea de IMM-uri în domeniul turismului
        ● dezvoltarea sistemului de informaţii turistice
        ● reabilitarea siturilor arheologice, a monumentelor istorice, culturale şi religioase
        ● activităţi de reabilitare turistică a staţiunilor de interes regional şi naţional
        ● activităţi de protejare şi reabilitare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale

    Impact
        ● dezvoltarea şi creşterea competitivităţii mediului de afaceri
        ● crearea de noi locuri de muncă
        ● creşterea valorii adăugate la economiile locale".
    a) Amara
        Staţiunea Amara rămâne una dintre principalele staţiuni balneare ale Regiunii Sud Muntenia. Ea deţine o capacitate de cazare importantă. Sosirile de turişti au înregistrat în perioada de referinţă o fluctuaţie importantă, urcând puternic în 2011 pentru ca apoi să înregistreze scăderi puternice sub nivelul anterior înregistrat în 2010. (a se vedea imaginea asociată)

        Înnoptările turiştilor în staţiunea Amara au înregistrat o evoluţie mai puţin negativă decât cea a sosirilor, fiind totuşi afectate începând din 2011 de scăderi anuale constante. Această tendinţă trădează faptul că staţiunea rămâne în mare parte o destinaţie socială pentru turismul de sănătate cu bilete de tratament subvenţionate de stat şi este, ca atare, afectată de scăderea numărului de bilete de tratament acordate şi de slaba atractivitate pentru alt tip de clientele datorată asocierii prea puternice cu turismul social. Pe fondul scăderii frecventării generale, durata medie a sejurului rămâne foarte mare (peste 8 nopţi per sejur) mult superioară valorii înregistrate la nivel naţional în staţiunile balneare. Cu toate acestea trebuie spus că şi acest indicator înregistrează o uşoară tendinţă de scădere. (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea de la Amara rămâne una problematică, fiind similară celei înregistrate în mai toate staţiunile balneare clasice din România. Există un singur sezon în perioada verii, perioadele de iarnă şi primăvară înregistrând frecventări foarte scăzute, dacă nu nule. Îngrijorător este faptul că în 2014 frecventarea a scăzut mult mai rapid în perioada de toamnă (cu luna octombrie cu o frecventare mult mai slabă decât de obicei) deşi în lunile de vară înregistrase cifre mai mari ca în anii anteriori. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare al capacităţii de cazare a fluctuat, înregistrând o scădere importantă în 2014 (5 puncte procentuale), aflându-se însă în limitele mediei naţionale în staţiunile balneare. (a se vedea imaginea asociată)

        Biletele de tratament au înregistrat o evoluţie mult mai pozitivă decât cifrele frecventării generale. Ele au înregistrat chiar creşteri în 2014, în contradicţie cu evoluţia sosirilor generale. Sosirile cu bilete de tratament reprezintă circa 50% din total. Aceste fenomene indică faptul că Amara îşi consolidează dependenţa de sistemul biletelor sociale şi pierde clientela de sejur scurt care profită de infrastructura staţiunii pentru agrement. (a se vedea imaginea asociată)

        În perioada de referinţă în oraşul Amara au fost implementate mai multe proiecte finanţate în special din fonduri structurale europene care au vizat diferite intervenţii edilitare, refacerea drumurilor, a utilităţilor. Dintre acestea, putem menţiona un singur proiect finanţat din Programul Operaţional Regional, DMI 5.2. Este vorba despre proiectul de reabilitare a parcului balnear din staţiune, proiect al primăriei Amara, cu un buget de 17,5 milioane de lei care a fost finalizat în 2013.
        De asemenea, în Amara, ca şi în alte staţiuni balneare, operatorii privaţi au încercat să acceseze fondurile structurale europene pentru a dezvolta sau moderniza capacităţi de cazare. A fost aprobat pentru finanţare din POR Axa 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, un proiect de construire a unui nou hotel, având un buget de 1,7 milioane de lei.


    F. Regiunea Nord-Est
        Frecventarea staţiunilor balneare din Regiunea Nord-Est a avut o tendinţă generală de creştere contrazisă însă în 2014 când s-a înregistrat o scădere atât a sosirilor ca şi a înnoptărilor în staţiunile balneare din această regiune. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        În cadrul procesului de elaborare a PDR Nord-Est 2014-2020, a fost organizat un grup de lucru pentru sectorul turistic însă acesta nu a făcut obiectul unui studiu dedicat preliminar scrierii PDR. Sectorul balnear este descris în detaliu în cadrul analizei situaţiei existente la nivelul regiunii, în prima parte a PDR NE 2014-2020. Aici sunt practic identificate şi premisele de dezvoltare viitoare ale sectorului.
    Se constată astfel:
    ""Regiunea Nord-Est are un potenţial balnear bun, putând constitui o importantă destinaţie turistică, dat fiind fondul de resurse disponibile. Climatul este adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ şi de salină.
        Potenţialul de dezvoltare al turismului balneo-terapeutic este evidenţiat de bogăţia de izvoare minerale, cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta turismul de tip wellness şi spa, integrat însă în teritoriu printr-o gamă diversă de activităţi specifice fiecărei zone, ţinând cont de valoarea ridicată a duratei medii de şedere turistică în aceste staţiuni.
        Deşi Regiunea Nord-Est oferă posibilităţi largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o mică parte din potenţialul curativ natural este valorificat la un nivel satisfăcător. Astfel, conform Hotărârii nr. 1.072/2013 care modifică H.G. privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, localităţile regiunii Nord-Est cărora le-a fost acordat statutul de staţiune balneoclimatică sunt:
    - Arealul corespunzător zonei de agrement-tratament Nicolina din municipiul Iaşi, judeţul Iaşi
    – Municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava
    – Oraşul Slănic Moldova, judeţul Bacău
    – Oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău.
        O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament constituie aparatura medicală, care, după cum se cunoaşte, influenţează în bună măsură aprecierea turiştilor asupra serviciilor medicale prestate în staţiunile balneoclimatice. Nefuncţionarea multor aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea şi întreţinerea aparaturii conduce la aglomerarea şi degradarea calitativă a tratamentelor, precum şi la uzura permanentă a aparatelor în funcţiune, suprasolicitate de nevoia de a face faţă cerinţelor de moment.
        Pe lângă aceste staţiuni turistice, există şi alte localităţi care au beneficiat în trecut de statutul de staţiune, precum Sărata Băi şi Moineşti din judeţul Bacău, Băile Strunga din judeţul Iaşi, Neguleşti din judeţul Neamţ, Ghermăneşti-Drânceni din judeţul Vaslui, sau Cacica şi Solca din judeţul Suceava.
        Comuna Cacica din judeţul Suceava ar putea avansa la rangul de staţiune turistică în viitorul apropiat, având în vedere prezenţa în zonă a salinei, a Basilicii Minor - important centru de pelerinaj catolic şi a centrului cultural polonez - Dom Polski.
        Singura localitate care prezintă o continuitate a numărului de structuri de primire turistică (o pensiune turistică), precum şi un număr de turişti variind de la 64 la 94 de turişti între 2006 şi 2013, este oraşul Solca. Celelalte localităţi (Moineşti, Sărata, Piatra Şoimului (incluzând staţiunea Neguleşti şi Cacica), încep să pună în funcţiune structuri de primire turistică începând cu 2011 (în Cacica chiar din 2012). Astfel, la nivelul anului 2013, numărul de sosiri turistice înregistrează valori de 830 la Sărata, 2.633 la Cacica, 1.563 la Moineşti, 173 la Poiana Şoimului (Neguleşti) şi doar 94 la Solca.
        Băile Strunga nu mai au structuri de primire turistică din 2009 şi nici sosiri de mai mult de 10 ani, Băile Drânceni nu deţin o infrastructură de primire turistică. În cazul Băilor Nicolina, acestea fiind incluse în intravilanul municipiului Iaşi, nu se pot afla date exacte cu privire la numărul de turişti veniţi doar pentru componenta balneară.
         Având în vedere aceste resurse balneoclimatice, precum şi istoricul acestor localităţi, ar trebui depuse eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii turistice în aceste areale şi implicit pentru declararea ulterioară a acestor localităţi ca staţiuni turistice, balneare sau balneoclimatice.
        Multe dintre structurile de cazare ale acestor staţiuni necesită reparaţii majore sau chiar capitale, iar între acestea se află şi staţiuni balneare cu un mare potenţial turistic, în cazul că ar funcţiona la standardele cerute de un turism modern. Ele au suferit de pe urma lipsei de investiţii din ultimii 15 ani, fapt evidenţiat şi în evoluţia circulaţiei turistice. Astfel, dacă circulaţia turistică în staţiunile balneare a cunoscut o evoluţie ascendentă, îndeosebi în perioada anilor '80, ea a înregistrat o scădere drastică în perioada anilor 1990 - 1995, continuând apoi cu o uşoară redresare.
        Staţiunile necesită modernizarea şi dezvoltarea reţelei de apă şi canalizare, îmbunătăţirea reţelei de drumuri, implicit a drumurilor de acces, precum şi alte investiţii.""

        În cadrul strategic-operaţional al PDR, turismul balnear este însă inclus în sectorul turistic în general, acesta din urma însuşi făcând obiectul unei singure măsuri în cadrul Priorităţii 3 Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale, la obiectivul 3.7 Sprijinirea valorificării potenţialului turistic existent. Este vorba despre măsura 3.7.1. Dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement (inclusiv diversificarea) aferentă, promovarea potenţialului turistic. Se menţionează în cadrul descrierii măsurii:
    "Regiunea Nord-Est deţine un potenţial turistic relativ ridicat, elementele de referinţă fiind cadrul natural de excepţie din zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, potenţialul balnear, monumentele istorice şi edificiile culturale, inestimabilul patrimoniu religios, arta şi tradiţia populară existentă, gastronomia moldovenească. În plus, în anii 2000 a avut loc o creştere importantă atât a numărului de unităţi şi capacităţii de cazare existente, cât şi a infrastructurii de sprijin a turismului centre expoziţionale şi de evenimente, infrastructura de agrement (pârtii de schi, zone şi complexe de agrement) etc.
        Practic, există premizele necesare pentru practicarea unor forme variate de turism: balnear-terapeutic, ecumenic-cultural, agroturism, ecoturism, afaceri şi evenimente, activ.
        În ciuda elementelor prezentate, datele şi informaţiile statistice existente indică pentru perioada de analiza un regres al activităţilor desfăşurate în acest domeniu:
        ● Nivelul foarte scăzut al indicelui de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune - 21,5%
        ● Durata medie de şedere redusă, inferioară nivelului naţional - 2,21 nopţi/turist
        ● Ponderea scăzută a numărului de turişti străini din numărul total de sosiri - 12%
        În parte, nivelurile înregistrate pot fi puse pe seama efectelor negative ale crizei economice şi financiare, scăderea veniturilor populaţiei determinând o contracţie a cererii pentru servicii turistice. Cu toate acestea, şi în perioada anterioară crizei se constată că nivelul indicatorilor menţionaţi se află sub media înregistrată la nivel naţional.
        În aceste condiţii, putem aprecia că există cauze sistematice care conduc situaţia prezentată: accesibilitatea redusă spre zonele turistice, calitatea slabă a serviciilor oferite în anumite zone turistice, gradul inegal de modernizare a infrastructurii existente, slabă promovare a potenţialului turistic existent.
        Ţinte 2022:
    (1) Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune - 50%
    (2) Durata medie de şedere - 3 nopţi/turist
    (3) Număr total de sosiri (turişti) - 900.000
        Acţiunile indicative prevăzute în cadrul acestei măsuri vor viza:
        ● Reabilitarea, renovarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic, inclusiv a infrastructurii conexe (parcări, alei, puncte de informare etc.)
        ● Reabilitarea, modernizarea, extinderea spaţiilor de cazare, inclusiv a infrastructurii de agrement conexe
        ● Modernizarea, extinderea infrastructurii de turism balnear, a unităţilor de tratare
        ● Dezvoltarea, extinderea sistemului existent de semnalizare a atracţiilor turistice: panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi judeţene, gări, autogări, aerogări
        ● Dezvoltarea de aplicaţii tip e-turism: promovarea produsului turistic şi tradiţiilor
        ● Dezvoltarea infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarnă
        ● Realizarea/modernizarea traseelor montane, a reţelei de cabane şi refugii montane
        ● Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară petrecerii timpului liber (hipism, "hiking", "rafting", paraşutism, sporturi extreme etc.)
        ● Crearea, modernizarea centrelor şi oficiilor de informare şi promovare turistică în zonele cu potenţial turistic
        ● Dezvoltarea de reţele de comunicare între centrele de informare şi promovare turistică din regiune şi cele naţionale/internaţionale, integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de rezervări online
        ● Sprijin pentru organizarea şi derularea de târguri, expoziţii, manifestări culturale, festivaluri
        ● Sprijin pentru derularea de campanii de promovare integrată a produsului turistic local şi regional la târguri de profil, interne şi internaţionale
        ● Promovarea turismului ecologic
    ● Dezvoltarea de observatoare pentru promovarea imaginii turistice a regiunii (sistem integrat de management şi marketing al destinaţiei)"

    a) Vatra Dornei
        Frecventarea staţiunii Vatra Dornei are o tendinţă generală de creştere în ciuda faptului că la începutul şi la sfârşitul intervalului de referinţă s-au înregistrat tendinţe diferite pentru sosiri şi pentru înnoptări: dacă în 2011 sosirile au scăzut, iar înnoptările au crescut, în 2014 s-a produs un fenomen invers. Cu toate acestea atât sosirile, cât şi înnoptările din 2014 sunt superioare celor din 2010. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie a sejurului variază în jurul valorii de 4 nopţi, doar marginal inferioară mediei naţionale din 2014. (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea turistică la Vatra Dornei este centrată în jurul sezonului estival chiar dacă este mai echilibrată decât cea din alte staţiuni balneare, pe fondul capacităţii staţiunii de a oferi alte produse turistice complementare de tip turism în natură, montan (care include schiul), rural etc. Această diversitate mai mare a ofertei staţiunii explică, de altfel, existenţa unei frecventări non-neglijabile, chiar dacă mai mici în perioada de iarnă dincolo de perioada sărbătorilor de iarnă. (a se vedea imaginea asociată)

        În 2013 şi 2014 rata de ocupare a capacităţii de cazare a scăzut până la 29%, o valoare mult mai mică decât cea de la nivel naţional din staţiunile balneare. Acest nivel se explică prin faptul că avem de-a face cu o staţiune cu profil montan tot atât de pronunţat pe cât este cel balnear. Turismul social cu tichete de tratament este doar o parte a turismului de la Vatra Dornei. Scăderea indicelui de utilizare a capacităţii de cazare are loc pe fondul creşterii capacităţii de cazare într-un ritm mai susţinut decât cel al frecventării, dezechilibru specific în România altor sectoare turistice, nu atât celui balnear. (a se vedea imaginea asociată)

        Vatra Dornei a înregistrat o scădere importantă a numărului de bilete de tratament decontate în 2017. Biletele de tratament reprezintă peste 20% din totalul sosirilor şi un procent mai mare din cel al înnoptărilor. Această creştere a sosirilor turiştilor subvenţionaţi prin bilete de tratament, coroborată cu creşterea sosirilor în general şi cu ponderea pe care o au biletele de tratament, indică faptul că staţiunea este una atractivă atât pentru clientelele sociale, cât şi pentru restul clientelelor. (a se vedea imaginea asociată)

        În perioada de referinţă autorităţile locale din staţiune (municipiul Vatra Dornei) nu au accesat finanţări din fonduri structurale pentru proiecte sau investiţii care să vizeze direct sectorul balnear. Singurul proiect al UAT Vatra Dornei care a putut fi identificat este cel legat de realizarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Vatra Dornei, finanţat din POR Axa 5, DMI 5.3., care s-a finalizat în septembrie 2015 şi a avut un buget de 629 438,36 lei. Proiectul a inclus pe lângă amenajarea centrului în Casa de Cultură şi participarea la târguri de turism, realizarea unui website şi a unor materiale publicitare.
        Au existat însă o serie de proiecte ale unor operatori privaţi care au accesat fondurile Programului Operaţional Regional DMI 5.2. pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de cazare, construirea unei baze de tratament asociată structurii de cazare, crearea infrastructurilor pentru schi şi tubbing. Este vorba de două proiecte:
        ● 2009: Parc montan de iarnă Dealu Negru, Vatra Dornei, buget total 3,5 milioane lei, finalizat. Proiectul a avut ca rezultate finale:
        o Structuri de turism reabilitate/modernizate şi extinse: 1
        o Instalaţii iluminat nocturn pârtie: 2 Buc.
        o Pârtii tubing deservite de instalaţii de transport tip bandă transportoare: 1 Buc.
        o Pârtii schi deservite de instalaţii de transport cu cablu tip miniteleschi: 1 Buc.

        ● 2010: Modernizare, extindere Hotel Alpin - emblemă a eleganţei şi rafinamentului, buget total 4,975 milioane lei, finalizat. Proiectul a avut ca rezultate finale:
        o Dublarea numărului de camere (40 de camere) la standardul de 4 stele.


        În urma proiectului hotelul a fost redenumit Dorna şi a devenit singurul hotel de 4 stele din staţiune.

    b) Slănic Moldova
        Evoluţia frecventării turistice la Slănic Moldova este similară cu cea de la Vatra Dornei. Dacă până în 2013 se poate vorbi despre o tendinţă generală de creştere a frecventării, în 2014 are loc o scădere puternică a acesteia urmată apoi de creştere puternică în 2017. (a se vedea imaginea asociată)

        Cum durata medie de şedere este şi ea în scădere, este clar că înnoptările scad mai repede decât sosirile. În cifre absolute durata de şedere de circa 3 nopţi în 2014 reprezintă o valoare extrem de scăzută, ceea ce traduce trecerea staţiunii de la modelul strict social tradiţional al curei subvenţionate în structurile mari de cazare la sejururile mai scurte care includ o mare componenţă de agrement în structuri mai mici de cazare (pensiuni etc.). (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea turistică la Slănic Moldova rămâne însă una extrem de caracteristică staţiunilor balneare din România, cu o frecventare foarte puternică vara şi una foarte slabă iarna. La Slănic Moldova sezonul este mai "îngust" ca în alte staţiuni, cu o începere târzie în iunie şi o terminare timpurie în septembrie - octombrie. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare este în scădere, fiind însă în parametrii evoluţiei sectorului balnear la nivel naţional (35% în 2017). (a se vedea imaginea asociată)

        Sosirile cu bilete de tratament sunt în scădere în staţiune. Scăderea accentuată din 2013 a avut loc pe fondul unei creşteri a sosirilor totale, pe când scăderea mică din 2014 a avut loc pe fondul scăderii puternice a sosirilor şi înnoptărilor totale. Această diferenţă de ritm se explică şi prin ponderea scăzută a biletelor de tratament în total (sub 15%). Cu toate acestea, îngrijorător este că există o evoluţie negativă generală care nu poate fi compensată temporar prin atragerea unor clientele sociale. (a se vedea imaginea asociată)

        În staţiunea Slănic Moldova au fost implementate în perioada de referinţă mai multe proiecte cu finanţare din Programul Operaţional Regional 2007 - 2013. Ca şi în alte staţiuni balneare primăria a accesat fondurile structurale pentru a dezvolta infrastructuri de agrement de mari dimensiuni. În cazul Slănic Moldova a fost vorba despre construirea unei piste de schi cu grad de dificultate mediu, ea coborând de la altitudinea de 720 m la cea de 470 m, altitudini care pun problema rentabilităţii investiţiei. Proiectul a avut un buget de 24,7 milioane lei şi a fost co-finanţat din fondurile publice ale Consiliului Judeţean Bacău şi DMI 5.2. al POR.
        Operatorii privaţi din staţiune au utilizat şi ei fondurile structurale, în speţă Axa 4 a Programului Operaţional Regional, DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, pentru a investi în dezvoltarea capacităţilor de cazare din staţiune şi a ofertei de servicii de tip balnear pentru turişti (achiziţionarea de echipamente şi mobilier specific, formarea personalului etc.). Au existat două astfel de proiecte, unul finalizat în 2012 şi celălalt în 2014, cu bugete de 879 000 lei, respectiv 1,05 milioane lei. Primul proiect a vizat chiar crearea unei mini baze de tratament în cadrul unei pensiuni, cu poziţionarea acesteia pe segmentul de turism medical şi cu formarea unui personal specializat capabil să furnizeze servicii specifice.


    G. Regiunea Sud-Est
        Frecventarea turistică din staţiunile balneare ale acestei regiuni includ şi o parte importantă de turism de vară pe litoral. Aceasta se datorează dificultăţii de a separa statistic în cadrul datelor unui UAT cele aferente structurilor balneare şi cele aferente hotelurilor de pe litoral. În lipsă de alte date suntem obligaţi să considerăm că tendinţele generale traduc şi evoluţia interesului pentru sectorul balnear. Putem spune astfel, că frecventarea a înregistrat creşteri solide în prima parte a intervalului, pentru ca apoi să înregistreze scăderi în 2013 şi o revenire parţială în 2014. În finalul perioadei de referinţă frecventarea a înregistrat creşteri importante. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        La nivelul Planului de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est în perioada de programare 2014 - 2020, în cadrul primei părţi dedicate analizei situaţiei existente, resursele balneare atât de diverse (din zona litorală până în zona montană a Buzăului şi Vrancei) ale regiunii sunt bine identificate şi exhaustiv trecute în revistă.
        Cu toate acestea la nivel operaţional, ca şi în cazul altor regiuni, nici Regiunea Sud-Est nu vizează specific sectorul balnear, chiar dacă îl menţionează în cadrul mai larg al sectorului turistic. Astfel, Obiectivul specific 4 al PDR SE 2014-2020 este: "Creşterea atractivităţii regiunii ca destinaţie turistică prin promovarea turismului regional integrat, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice şi creşterea calităţii serviciilor turistice oferite." Acest obiectiv este operaţionalizat prin Prioritatea 4 - Îmbunătăţirea calităţii turismului la nivel regional, care este la rândul său declinată în două domenii de intervenţie.
        ● Domeniu de intervenţie 1: Promovarea turismului regional integrat (turism de agreement, turism ştiinţific, educaţional, turism pentru vânătoare şi pescuit, turism balnear şi de tratament, turism cultural, turism etnologic şi gastronomic etc.)
        Operaţiuni orientative/Activităţi:
        o Crearea şi promovarea brand-ului turistic regional;
        o Crearea, dezvoltarea şi promovarea centrelor de informare şi promovare turistică;
        o Promovarea pescuitului sportiv şi a turismului bazat pe vânătoare şi pescuit;
        o Dezvoltarea turismului montan şi a traseelor turistice;
        o Dezvoltarea parteneriatului dintre furnizorii de servicii turistice, agenţii de turism, furnizorii de servicii de transport etc., în scopul integrării serviciilor;
        o Promovarea agroturismului, ecoturismului şi a tradiţiilor conservate, în mediul rural;
        o Organizarea de festivaluri, concerte, târguri cu produse tradiţionale etc.;
        o Dezvoltarea turismului de croazieră;
        o Crearea traseelor turistice: "traseul vinului", gastronomic etc., care să cuprindă judeţele regiunii.


        ● Domeniu de intervenţie 2: Înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice;
        Operaţiuni orientative/Activităţi:
        o Restaurarea, protejarea, promovarea şi valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul naţional şi local din urban şi rural;
        o Construirea, reabilitarea, modernizarea infrastructurii publice în staţiunile turistice;
        o Înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii turismului cultural şi religios, ştiinţific;
        o Înfiinţare, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii specifice activităţilor de agrement acvatic la nivel maritim şi fluvial;
        o Înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii turismului pentru vânătoare şi pescuit;
        o Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii montane;
        o Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii balneare şi de tratament regional/local;
        o Crearea, extinderea, modernizarea de structuri agroturistice şi pentru activităţi de turism rural;
        o Înfiinţarea, dezvoltarea porturilor turistice (pentru ambarcaţiuni de agrement);
        o Crearea de locuri de campare, locuri pentru picnic;
        o Amenajarea sporturi acvatice (ştrandurilor artificiale şi naturale etc.);
        o Amenajarea pistelor pentru biciclete, trasee de ciclism şi a infrastructurii conexe.



    a) Techirghiol
        Frecventarea turistică la Techirghiol are o tendinţă generală de creştere, chiar dacă în 2011 a avut loc o scădere puternică a sosirilor. Înnoptările au înregistrat în perioada de referinţă o creştere solidă. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de sejur este una mare, aproape dublă decât cea care se înregistrează la nivel naţional în staţiunile balneare. Aceasta traduce atractivitatea staţiunii pentru turismului social cu bilete de tratament. (a se vedea imaginea asociată)

        Chiar dacă este o staţiune balneară doar parţial dependentă de oferta litorală, Techirghiol prezintă în perioada de referinţă o sezonalitate foarte dezechilibrată cu vârfuri puternice de frecventare în perioada estivală principală (iulie şi august), o frecventare înjumătăţită faţă de valorile maxime la marginile sezonului şi o scădere puternică a frecventării în perioada de iarnă. Această sezonalitate trădează şi ea dependenţă de turismul social şi de lipsa de produse wellness şi activităţi la mare care să atragă mai mulţi turişti în extra-sezon. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare are o evoluţie impresionantă în perioada de referinţă la Techirghiol cu o creştere robustă care depăşeşte cu mult nivelul naţional. Această evoluţie arată un grad crescut de inelasticitate a cererii pentru Techirghiol, o ilustrare a atractivităţii staţiunii şi zonei în care este amplasată. (a se vedea imaginea asociată)

        Numărul de bilete de tratament de la Techirghiol a fost constant în perioada 2012 - 2016, el reprezentând o pătrime din totalul sosirilor în staţiune. Pentru o staţiune aflată în zona litorală această pondere indică faptul că este o staţiune cu un caracter balnear marcat. Evoluţiile sosirilor generale şi ale celor cu bilete de tratament indică că staţiunea este atractivă şi că reuşeşte să reţină turiştii sociali sau nu pentru sejururi foarte lungi comparat chiar şi cu media naţională (aşa cum am văzut mai sus). O explicaţie importantă este amplasarea staţiunii pe malul mării şi existenţa unei palete foarte variate de oferte de agrement şi petrecere a timpului liber, în proximitate. Aceasta constituie o ilustrare perfectă a ceea ce lipseşte la nivelul altor staţiuni la nivel naţional, care pentru a ajunge la o structură a frecventării similare Techirghiolului au nevoie să dezvolte oferta de agrement şi să lărgească sezonul prin oferte de tip wellness de sejur scurt. (a se vedea imaginea asociată)

        La Techirghiol au avut loc mai multe investiţii în perioada de referinţă.
        Primăria a accesat fonduri structurale europene din Programul Operaţional Regional pentru mai multe investiţii atât în infrastructura urbană, în reabilitarea peisagistică a lacului din oraş, cât şi pentru dezvoltarea infrastructurii de îngrijiri medicale. Proiectele finanţate din Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 implementate în perioada de referinţă de UAT Techirghiol sau CJ Constanţa pe teritoriul UAT Techirghiol, cu relevanţă pentru sectorul balnear (inclusiv cel medicalizat) sunt următoarele:
        ● Un proiect de 15,3 milioane lei pentru amenajarea turistică a malului lacului Techirghiol, finalizat în anul 2012, co-finanţat din DMI 5.2. Conform Primăriei Techirghiol, beneficiarul fondurilor: "Investiţia propusă prin proiect va transforma malul Lacului Techirghiol într-o zonă de îmbăiere şi recreere la standarde tehnice şi estetice care îi vor asigura competitivitatea pe întreg litoralul românesc. Astfel, lucrările cuprind amenajarea malului lacului pe o suprafaţă de 7.000 mp, prin pereiere, a plajei în suprafaţă de 21.400 mp, prin aport de nisip, a unei grădini de recreere de 56.713 mp, precum şi a zonei de băi reci de 7.400 mp. Turiştii vor putea utiliza alei pietonale în lungime de 1708 m, piste pentru biciclete şi alei pentru persoane cu dizabilităţi ... "Complementar acestor lucrări de valorificare turistică a malului lacului Techirghiol, străzile Ecaterina Teodoroiu, Muncii şi Dr. Ion Tătăranu vor fi reabilitate pentru a da acces facil turiştilor către malul lacului"*9).
        *9) http://www.lac-techirghiol.ro/?p=68

        ● Un proiect de peste 4 milioane de lei, co-finanţat din POR DMI 5.2. cu titlul "Dezvoltarea turismului de agrement în staţiunea Techirghiol", în implementare. Proiectul a vizat realizarea unui complex turistic prin care "s-a urmărit extinderea conceptului de valorificare turistică a Lacului Techirghiol de la F la turism de odihnă şi wellness (...) şi stimularea odihnei active; sporirea vizibilităţii şi atractivităţii turistice a staţiunii"*10). Prin acest complex "turiştii care vor ajunge în Techirghiol se vor bucura, de un miniparc acvatic în suprafaţă de 3.627 mp, 2 terenuri de sport în suprafaţă de 2.050 mp."*11).
        *10) http://www.replicaonline.ro/staţiunea-techirghiol-are-miniparc-acvatic-si-terenuri-de-sport-168367/
        *11) Analiza turismului balnear, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014 - 2020.

        ● Proiectul "Parc de recreere în oraşul Techirghiol", în implementare, cu un buget de 2,64 milioane de lei. Proiectul este co-finanţat FEDR prin POR, Axa prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1. "Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul: Poli de creştere. "Suprafaţa terenului pe care urmează a se realiza proiectul "Parc de recreere în oraşul Techirghiol" este de 40.200 mp şi se structurează, astfel: Zona 1 cuprinsă între bulevardul Victor Climescu şi aleile pietonale din imediata apropiere a scărilor care permit accesul pe malul lacului este zona care va beneficia de următoarele lucrări: reabilitarea celor două alei de promenadă paralele, cea de sus paralelă cu bulevardul şi cea de jos care face legătura cu scările de acces pe malul lacului, precum şi reabilitarea scărilor de acces prin refacerea treptelor şi placarea acestora cu piatră de Techirghiol, amplasarea de jur împrejurul grupului statuar Techir şi măgarul său a unei fântâni arteziene de formă circulară, plantarea de arbori şi arbuşti atât în partea de sus, cât şi în zona aleilor din zona joasă a parcului, realizarea a două fântâni arteziene realizate în plan înclinat ce vor încadra scările de acces pe malul lacului, înlocuirea băncilor existente degradate, montarea unor coşuri de gunoi, realizarea unor gradene de lemn pe aleile din zona joasă. Zona 2 - zona parcului terapeutic este zona care se dezvoltă la sud de zona 1. Lucrările propuse pentru această zonă: realizarea a două spaţii de joacă pentru copii care vor fi dotate cu ansambluri de leagăne şi tobogane, zona fiind deja parţial amenajată şi având alei pietonale, realizarea a doua rampe de acces în parc destinate persoanelor cu handicap locomotor, realizarea unei reţele de irigaţie a acestui spaţiu verde."*12).
        *12) http://www.replicaonline.ro/oraşul-techirghiol-va-avea-un-super-parc-de-recreere-pe-bani-europeni-93793/

        ● Proiect al CJ Constanţa în parteneriat cu UAT Techirghiol, finanţat din POR Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, DMI 2.1. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane - inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură, care a vizat refacerea şi modernizarea drumurilor din staţiune. Proiectul a fost finalizat şi a avut un buget de peste 10 milioane de lei.
        ● Două proiecte ale CJ Constanţa co-finanţate din POR, Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, DMI 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, care au vizat reabilitarea, modernizarea şi dotarea a două corpuri ale Centrului de recuperare şi reabilitare, neuropsihiatrică Techirghiol, fiecare cu un buget de circa 2,5 milioane lei. În corpul C al acestui centru s-a avut în vedere înfiinţarea unui nou centru de îngrijire şi asistenţă. Centrul reabilitat este însă în administrarea DGASPC Constanţa şi nu are în vedere oferirea unor servicii de tip turistic, ci doar găzduirea persoanelor cu dizabilităţi psihice din judeţul Constanţa. Acest tip de intervenţie ar fi putut însă lua în considerare cererea de servicii de reabilitare psihică, de terapie psihică în mediu sanogen, care există în România şi căreia Techirghiol i-ar putea răspunde prin infrastructuri de tip balnear adaptate.

        În staţiune au avut loc, în perioada de referinţă, numeroase investiţii private care au vizat dezvoltarea capacităţii de cazare.

    b) Mangalia
        Frecventarea turistică a staţiunii Mangalia, care în mod evident include o mare parte de turişti de litoral pe lângă cei în căutarea ofertei balneare, a fluctuat puternic cu creştere până în 2012, scădere în 2013 şi o revenire pe creştere în 2017. (a se vedea imaginea asociată)

        Durata medie de şedere este de circa 4 nopţi, cifra relativ egală cu cea înregistrată la nivel naţional în staţiunile balneare. Această cifră variază foarte puţin în perioada de referinţă indicând că nu au existat schimbări majore în profilul produselor oferite şi al clientelelor atrase. (a se vedea imaginea asociată)

        Sezonalitatea unei staţiuni, de dimensiunea şi poziţia pe litoral a Mangaliei, este uşor de definit ca una caracteristică staţiunilor de litoral ale României. Ca şi în cazul unor staţiuni ca Mamaia, Mangalia este vizitată de turişti practic doar 4 luni pe an (iunie, iulie, august, septembrie). Restul anului multe din capacităţile de cazare sunt închise sau nu înregistrează decât un număr infim de sosiri. Aceasta traduce lipsa totală de produse alternative celor legate de mare şi litoral şi slaba dezvoltare a unor produse turistice specific balneare, cum ar fi talasoterapia. (a se vedea imaginea asociată)

        Indicele de utilizare a capacităţii de cazare la Mangalia este situat sub valoarea medie pe care acest indice o are la nivel naţional în staţiunile balneare, traducând includerea componentei litorale în calculul total. În perioada de referinţă valoarea indicelui de ocupare a reuşit chiar să crească până la 35%. El ascunde însă faptul că mare parte din capacitatea de cazare este închisă în perioada iernii, ea adaptându-se astfel lipsei de atractivitate a litoralului în sezonul rece în lipsa unor produse alternative bazate nu pe plajă şi soare, ci pe mare şi elementele naturale specifice zonei ca factori de cură. (a se vedea imaginea asociată)

        Numărul de turişti cu bilete de tratament reprezintă doar 2% din totalul sosirilor în Mangalia. Aceasta se datorează salbei de staţiuni litorale din cadrul UAT Mangalia, care sunt incluse în statisticile prezentate şi care au o clientelă mult mai numeroasă pentru turismul de mare şi soare din timpul verii. Cu toate acestea numărul de turişti cu bilete de tratament nu scade, atraşi de o destinaţie cunoscută cu o ofertă de mare şi soare în sezonul cald. Mangalia este una dintre destinaţiile care ar putea beneficia de o lungire a sezonului şi o creştere a sejurului mediu dacă ar oferi alternative de agrement şi în sezonul rece şi ar dezvolta produse balneare de talasoterapie mai complete, care să fie disponibile o perioadă cât mai lungă pe parcursul anului. (a se vedea imaginea asociată)

        În Mangalia şi salba de staţiuni litorale care se află pe teritoriul administrativ al municipiului, au fost finalizate în perioada de referinţă trei proiecte finanţate din Programul Operaţional Regional DMI 5.2. - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice, domeniul major de intervenţie specific turistic:
        ● Modernizare Hotel Capitol - Jupiter, un proiect de 3,3 milioane lei al cărui beneficiar a fost un operator turistic privat şi care a avut ca obiectiv realizarea lucrărilor de reabilitare şi dotare, astfel încât hotelul să treacă de la clasificare de 2 stele la cea de 3 stele.
        ● Reabilitare şi ecologizare lacuri Neptun, proiect implementat de Primăria Mangalia, cu un buget de 15,7 milioane lei, care a vizat reabilitarea şi ecologizarea lacurilor, amenajarea canalului de legătură între lacuri, amenajare alei pietonale, ambientare peisagistică etc.
        ● Dezvoltarea gamei de servicii turistice oferite de clubul de vacanţă Mediterraneo, Neptun, un proiect de 9,4 milioane lei implementat de operatorul turistic privat al clubului de vacanţă. Una dintre principalele elemente ale proiectului a fost construirea unui centru SPA. Au fost de asemenea realizate o piscină şi un centru de conferinţe multifuncţional.

        Primăria Mangalia a semnat alte două contracte de finanţare pe Axa 5 a POR, DMI 5.2. pentru implementarea a două proiecte cu un buget cumulat de 34,5 milioane de lei:
        ● "Înfiinţarea Parcului Evergreen": un parc la standarde europene pe locul unei foste staţii de betoane
        ● Proiect de modernizare şi amenajare pietonală a vechii faleze a oraşului - Aleea Teilor - pe toată distanţa de 9 kilometri până în staţiunea Olimp.

        Ministerul Turismului a sprijinit financiar Consiliul Local Mangalia, judeţul Constanţa în implementarea următoarelor proiecte:
    - Reabilitare port turistic Mangalia, pentru care a decontat suma de 22.164 mii lei, proiect finalizat în anul 2011;
    – Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică litoralului (tramă stradală staţiunea Neptun) pentru care a decontat suma de 11.724 mii lei, proiect finalizat în anul 2012.





    IV. Actori ai sectorului balnear
    1. Ministerul Sănătăţii
        În cadrul sistemului curativ balneo-climateric, din punctul de vedere al asigurării serviciilor medicale de specialitate, legislaţia recunoaşte în mod explicit următoarele forme de organizare instituţională:
    a) sanatoriul - unitate sanitară cu paturi care asigură asistenţă medicală utilizând factori curativi naturali, asociaţi cu alte procedee, tehnici şi mijloace terapeutice;
    b) centrele de sănătate - unităţi sanitare cu paturi care asigură asistenţă medicală de specialitate pentru populaţia din mai multe localităţi apropiate, în cel puţin două specialităţi;
    c) institutele şi centrele medicale clinice - unităţi de asistenţă medicală de specialitate în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică-medicală, de îndrumare şi coordonare metodologică, precum şi de educaţie medicală continuă; pentru asistenţa medicală de specialitate se pot organiza centre medicale în care nu se desfăşoară activitate de învăţământ medical şi cercetare ştiinţifică;
    d) spitalul de specialitate - spitalul care asigură asistenţă medicală într-o specialitate, în conexiune cu alte specialităţi complementare.

        Activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secţii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii. După cum se poate observa, din punct de vedere terminologic şi profesional-ştiinţific, persistă încă o anumită oscilaţie sau ambiguitate referitoare la definirea strictă a zonei de specializare pe care o pot acoperi în mod practice unităţile de servicii medicale din sistemul balneo-climateric. Accentul cade mai mult pe componenta de recuperare, în timp ce componenta de prevenţie, educaţie medicală sau de integrare a serviciilor medicale în ansamblul ofertei turistice pe care o implică curele balneare nu sunt suficient delimitate, aprofundate şi încurajate. Altfel spus, convergenţa demersului legislativ şi decizional între autorităţile responsabile de domeniul sănătăţii cu cel al turismului nu a fost până în prezent realizată.
        În privinţa sistemului de finanţare al acestor centre sau unităţi de specialitate, legislaţia a inclus şi posibilitatea unor asocieri investiţionale în domenii medicale/cercetare medicală şi farmaceutică; închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală; contracte privind furnizarea de servicii medicale cu casele de asigurări private/agenţi economici; servicii medicale hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi. În sistemul balnear, contractele de servicii medicale cu case de asigurări private sau agenţi economici sunt încă preponderent cazuri izolate şi se referă îndeosebi la societăţi hoteliere mari care au reuşit să îşi creeze un sistem integrat de asigurare a serviciilor complete pentru beneficiarii curelor balneare.

    2. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
        Activitatea şi rolul jucat de CNAS ca protagonist în cadrul acestui sistem este reglementată prin Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii - Titlul VIII "Asigurările sociale de sănătate", republicată, cu modificările şi complementările ulterioare, şi actele normative subsecvente, respectiv:
    - hotărâre de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi
    – ordin al ministrului sănătăţii şi preşedintelui CNAS pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor hotărârii de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

        Cu relevanţă asupra domeniului balneo-climateric, legea stipulează în mod expres la art. 230 (alin. (2)) că asiguraţii au dreptul să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare şi să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii, cu menţiunea că, aşa cum este prevăzut la art. 219 alin. (2) din acelaşi act normativ, unul dintre obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate este asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu, în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
        Pe de altă parte, din punct de vedere al obligaţiilor impuse asiguraţilor, inclusiv atunci când beneficiază de o cură balneară, aceştia trebuie "să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului". Aceste prevederi conduc în mod logic la concluzia că dacă un asigurat doreşte să beneficieze de orice servicii de cură balneară prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acesta este obligat ca anterior să primească o recomandare în acest sens (bilet de trimitere - formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate) de la un medic (medic de familie/medic specialist din ambulatoriul clinic/medic din spital) aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, potrivit reglementărilor specifice sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
        În cadrul art. 248 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se evidenţiază, pe de altă parte, că există proceduri medicale de recuperare şi de fizio-terapie care nu pot fi decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
        În aplicarea Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele normative subsecvente reglementează conţinutul pachetului de servicii medicale de bază acordate pe diferitele paliere de asistenţă medicală, precum şi condiţiile de acordare a serviciilor.
        Conform prevederilor art. 258 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, casele de asigurări de sănătate încheie cu furnizorii de servicii medicale autorizaţi şi evaluaţi conform prevederilor legale în vigoare contracte pentru furnizarea de servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar.
    Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare stipulează la art. 31, faptul că activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secţii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii. În mod specific, de pildă, prin Legea nr. 143/2003, au fost introduce prevederi speciale legate de autorizarea şi evaluarea periodică a societăţilor de turism balnear şi de recuperare, ceea ce, în sine, a ridicat, în mod potenţial, standardele de calitate ale serviciilor furnizate.
        Din punctul de vedere al modalităţilor de decontare a serviciilor de medicină fizică şi de reabilitare în asistenţa medicală ambulatorie, art. 44 litera m) din H.G. nr. 140/2018, cu modificările şi completările ulterioare, prevede pentru casele de asigurări de sănătate, obligaţia decontării serviciilor medicale de recuperare-reabilitare numai pe baza biletelor de trimitere care sunt formulare cu regim special unice pe ţară utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate eliberate de medicii de familie/medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate/medicii de specialitate din spital, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cu excepţia situaţiilor în care asiguratul se poate prezenta direct la medicul de specialitate medicină fizică şi de reabilitare (situaţii prevăzute în normele metodologice de aplicare a H.G. nr. 140/2018). Serviciile se efectuează pentru perioade şi potrivit unui ritm stabilite de medicul de specialitate clinică medicină fizică şi de reabilitare.
        Decontarea serviciilor medicale de medicină fizică şi de reabilitare şi recuperare medicală, efectuate în sanatorii balneare/secţiile sanatoriale balneare din spitale pentru adulţi şi copii se face de către casele de asigurări de sănătate în raport cu numărul de zile de spitalizare efectiv realizat şi cu tariful pe zi de spitalizare, cu încadrarea în valoarea contractului, diminuat cu contribuţia asiguratului, care a prezentat la internarea conform programării, bilet de internare folosit în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Contribuţia personală a asiguraţilor pentru asistenţă balneară în sanatorii balneare/secţii sanatoriale balneare din spitale reprezintă 35% din tariful/zi de spitalizare negociat, tarif care nu poate fi mai mare decât tariful maximal pe zi de spitalizare. Serviciile se acordă în baza biletelor de trimitere pentru tratament de medicină fizică şi de reabilitare în sanatorii balneare, eliberate de către medicii de familie, de către medicii de specialitate din ambulatoriu şi medicii din spital, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Criteriile de eliberare a biletelor de trimitere pentru tratament de medicină fizică şi de reabilitare au în vedere patologia specifică şi afecţiunile asociate ale asiguratului cu specificul de tratament balnear.
        Conform H.G. nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019, cu modificările şi completările ulterioare, asistenţa medicală desemnată drept "recuperare-reabilitare" se poate asigura doar în unităţi medicale autorizate şi evaluate: respective:
    A. - Asistenţa medicală ambulatorie pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare - se asigură de medici de specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, împreună cu alt personal de specialitate medico-sanitar şi alte categorii de personal, şi se acordă prin:
    a) cabinete medicale organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
    b) unităţi sanitare ambulatorii de medicină fizică şi de reabilitare, inclusiv cele aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
    c) societăţi de turism balnear şi de medicină fizică şi de reabilitare, constituite conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear şi de recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2003, autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
    d) ambulatoriul de specialitate, ambulatoriul integrat, inclusiv centrul de sănătate multifuncţional fără personalitate juridică din structura spitalului, inclusiv al spitalului din reţeaua ministerelor şi instituţiilor centrale din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

    B. - Asistenţa medicală de recuperare medicală şi medicină fizică şi de reabilitare în sanatorii şi preventorii - se asigură în sanatorii/secţii sanatoriale pentru adulţi şi copii, preventorii, cu sau fără personalitate juridică, inclusiv furnizori constituiţi conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt avizate de Ministerul Sănătăţii ca sanatorii balneare ori au în structura avizată de Ministerul Sănătăţii secţii sanatoriale balneare.

        Totodată, în Anexa 1 la Normele metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 397/836/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se stipulează faptul că Pachetul de servicii medicale de bază în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale - Servicii medicale curative: Consultaţia în caz de boală pentru afecţiuni acute, subacute şi acutizări ale unor afecţiuni cronice, cuprinde recomandarea pentru tratament de medicină fizică şi de reabilitare în ambulatoriu sau în sanatorii balneare, după caz.
        Reglementările actelor normative mai sus menţionate se aplică unitar tuturor categoriilor de furnizori de servicii medicale, indiferent de forma de organizare - public sau privat.
        În acelaşi timp, este de menţionat că legislaţia specifică care reglementează concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare şi Normele metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/2018/1311/2017, prevede:
    1. La art. 18 lit. c) şi respectiv la art. 21 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede faptul că în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare (prevedere cuprinsă şi la art. 35 lit. c) din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/2018/1311/2017), iar asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza biletului de trimitere, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
        Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.
        În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile şi se stabileşte de medicul curant.
        Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
        După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare, asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurărilor sociale poate propune medicului curant actualizarea programului individual de recuperare sau, după caz, recomandă reluarea activităţii profesionale ori propune pensionarea de invaliditate.

    2. La art. 38 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/2018/1311/2017, se prevede totodată faptul că:
        Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare medicală, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
        Tratamentul balnear şi de recuperare medicală se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape. În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale, la propunerea medicului curant.
        Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare, asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.
        Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respecta programul individual de recuperare.
        Tratamentul balnear şi de recuperare medicală a capacităţii de muncă se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.
        Beneficiază concomitent de prestaţii pentru acelaşi risc asigurat numai asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o durată mai mare de 90 de zile, care urmează tratament balnear.
        Din aceste precizări legale, rezultă în mod logic faptul că persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au acces la servicii medicale pe diferite paliere de asistenţă medicală, în funcţie de necesităţi, cu respectarea condiţiilor de acordare ale acestora, reglementate prin actele normative aplicabile acestui sistem. Totodată, pentru a beneficia de servicii medicale decontate din Fond, este necesar ca asiguratul să se adreseze furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate şi să urmeze parcursul reglementat prin actele normative anterior menţionate. În sistemul asigurărilor sociale de sănătate serviciile medicale de medicină fizică şi de reabilitare acordate în sanatorii balneare se acordă pentru perioade şi potrivit unui ritm stabilite de medicii de specialitate de medicină fizică şi de reabilitare, pentru o durată de maxim 14 - 21 zile/an/asigurat acordate într-un singur episod. Serviciile medicale acordate peste durata de spitalizare de 21 de zile se suportă în întregime de către asiguraţi. Serviciile medicale se pot acorda şi pentru durate mai mici de 14 zile.
        Evident, rămâne deschisă posibilitatea ca o societate comercială să-şi organizeze servicii medicale proprii pentru cura balneară, dar în acel caz, este obligată să treacă prin aceeaşi procedură de acreditare şi evaluare periodică de tip profesional.

    3. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
        Conform art. 41 alin. (2) al Constituţiei României, angajaţii au dreptul la măsuri de protecţie privind securitatea şi igiena muncii, precum şi la protecţia socială a muncii. În acest context, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are responsabilităţi extinse în privinţa elaborării, aplicării şi evaluării legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale, securităţii şi sănătăţii în muncă, al condiţiilor de muncă, precum şi în domeniul materialelor şi substanţelor periculoase. În aceste domenii, legislaţia românească s-a extins, completat şi adaptat permanent, fiind una dintre cele mai complexe la nivel naţional.
        Potrivit art. 109 din Legea nr. 19/2000, asiguraţii pot beneficia, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi a recuperării capacităţii de muncă, de tratament balnear nedecontat de la bugetul asigurărilor de sănătate. În plus, art. 117 completa faptul că durata tratamentului balnear trebuie stabilită de medicul expert al asigurărilor sociale şi este estimată între 15 şi 21 de zile.
        Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă (cf. art. 109, alin. (2)), pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională. Contravaloarea biletelor pentru tratamentul balnear de care beneficiază asiguraţii prevăzuţi la art. 109, alin. (2) este suportată integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. De acelaşi tratament de tip balnear pot să beneficieze şi alte categorii de asiguraţi, în limitele fondului alocat, însă cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului de tratament. Criteriile pe baza cărora se acordă aceste bilete, precum şi nivelul cotei de participare individuală se aprobă anual de CNPP.

    4. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)
        În cadrul sistemului turismului balnear, CNPP îndeplineşte rolul de a realiza repartiţia unitară prin toate casele teritoriale a locurilor alocate proporţional cu numărul de potenţiali beneficiari (asiguraţi şi pensionari) din judeţul respectiv, precum şi în funcţie de valorificările solicitate anterior de judeţele respective.
        Perioadele pentru care se poate opta sunt din ianuarie până în noiembrie. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un beneficiar sunt reglementate de Legea nr. 19/2000 şi includ, pe lângă dovedirea calităţii de pensionar sau asigurat, depistarea unei afecţiuni care necesită tratament balnear; aprobarea anuală a unui număr de locuri la tratament finanţat din bugetul asigurărilor sociale de stat; depunerea unei cereri speciale; dovada că domiciliază sau are drept locuinţă secundară o localitate din România. În plus, biletele de tratament balnear pot fi acordate şi soţului/soţiei sau, după caz, copiilor minori aflaţi la studii. De asemenea, pot beneficia de acest drept şi persoanele care însoţesc un pensionar cu invaliditate de gradul I.

    5. Ministerul Turismului (MT)
        Ministerul Turismului exercită următoarele atribuţii principale:
    [ ] implementează strategia naţională de dezvoltare turistică, strategia de dezvoltare a produselor şi destinaţiilor turistice, strategia de privatizare şi postprivatizare în domeniul turismului;
    [ ] propune şi aplică planurile de dezvoltare a infrastructurii turistice;
    [ ] realizează politica de promovare şi dezvoltare a turismului pe baza planurilor şi programelor de marketing al turismului;
    [ ] organizează şi realizează activitatea de promovare turistică a României atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele internaţionale, prin activităţi specifice de promovare turistică;
    [ ] autorizează operatorii economici şi personalul de specialitate din turism, respectiv licenţiază agenţiile de turism, clasifică structurile de primire turistice, omologhează pârtiile, traseele de schi şi traseele turistice montane, brevetează şi atestă personalul de specialitate, avizează capacitatea instituţională şi eficacitatea educaţională în domeniul formării profesionale, autorizează plajele turistice şi activităţile din industria de agrement, acreditează centrele naţionale de informare şi promovare turistică;
    [ ] atestă ca staţiuni turistice de interes local sau naţional localităţi sau părţi de localităţi, la solicitarea autorităţilor publice locale;
    [ ] organizează evidenţa, atestarea şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic, conform legii; eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru societăţile comerciale din domeniul turismului;
    [ ] asigură reprezentarea pe plan intern şi internaţional în domeniile sale de activitate;
    [ ] îndeplineşte rolul de autoritate naţională responsabilă cu elaborarea, coordonarea şi implementarea programului pentru definirea şi promovarea brandului turistic naţional, în scopul creării unei imagini pozitive a României;
    [ ] organizează evenimente/întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor publice, private, organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, precum şi congrese, colocvii şi alte acţiuni similare, în ţară şi străinătate, în domeniul turismului;
    [ ] participă la manifestări expoziţionale de turism în ţară şi în străinătate, organizează vizite educaţionale de informare, precum şi evenimente şi misiuni cu rol în creşterea circulaţiei turistice în România sau cu impact în creşterea notorietăţii României ca destinaţie turistică, în ţară şi în străinătate, sau participă în calitate de coorganizator împreună cu asociaţiile profesionale, patronale şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turismului, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, cu alte entităţi ce desfăşoară activitate în domeniul turismului, în cadrul cărora se pot organiza deplasări pentru reprezentanţii mass-mediei;
    [ ] organizează activităţi de promovare prin producţie sau coproducţie de emisiuni TV şi radio;
    [ ] stabileşte, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii în domeniu, măsuri pentru protejarea zonelor cu valoare istorică, arhitecturală sau peisagistică, măsuri pentru valorificarea turistică, precum şi măsuri pentru integrarea acestora în acţiunile de modernizare a localităţilor şi a zonelor aferente;
    [ ] asigură urmărirea aplicării şi controlul respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate;
    [ ] efectuează controlul activităţilor din turism şi din industria de agrement, conform legislaţiei în vigoare;
    [ ] efectuează controlul calităţii serviciilor din turism;
    [ ] monitorizează derularea investiţiilor pentru proiectele din domeniile sale de activitate pe care ministerul le finanţează;
    [ ] coordonează programele de asistenţă acordată de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale;
    [ ] coordonează, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, procesul de instruire din instituţii de învăţământ în domeniul turismului;
    [ ] coordonează, împreună cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, programe naţionale şi judeţene de reconversie profesională în meseriile specifice activităţii turistice.

        Majoritatea programelor de investiţii derulate de către MT în trecut au vizat direct sau indirect şi sectorul balnear. Dintre aceste programe menţionăm "Dezvoltarea turismului balnear" şi "Dezvoltarea turismului în Delta Dunării şi pe Litoral".
        În colaborare cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu unele autorităţi locale, MT a derulat acţiuni pentru: semnalizarea obiectivelor turistice; realizarea unor studii de piaţă privind comportamentul turistului român; elaborarea de strategii pentru dezvoltarea eco-turismului; organizarea de dezbateri de specialitate în domeniu; o mai largă colaborare cu organismele internaţionale de profil.
        Tot în cadrul MT a funcţionat şi organismul intermediar de gestionare a domeniului major de intervenţie 5.3. din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) dedicat promovării destinaţiei România.

    6. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM)
        Prin H.G. nr. 1.020/2005, s-a stabilit că responsabilă de aplicarea normelor privind apele minerale natural extrase de pe teritoriul României, cât şi cele importate din UE, să fie Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). În domeniul vizat, atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se referă mai ales la instituirea de perimetre de protecţie hidrogeologică pentru zăcăminte de ape minerale şi termominerale, nămoluri şi turbe terapeutice, precum şi la avizarea instituirii perimetrelor de protecţie sanitară.
        Din punctul de vedere al valorificării apelor minerale naturale din bazele balneare, desigur că accentul cade pe apele cu proprietăţi medicale sporite, adică care deţin anumite substanţe chimice în concentraţiile prevăzute de norme. La acest capitol, ANRM este îndreptăţită să efectueze controale periodice pentru a verifica dacă apă minerală pentru care a fost autorizată exploatarea sursei respectă întocmai prevederile stabilite de norme.

    7. Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB)
        Institutul s-a înfiinţat în urma Ordonanţei Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 343/2002, prin reorganizarea Institutului de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, institut atestat încă din anul 1946.
        Prin Legea nr. 343/2002, acestui institut i s-au acordat atribuţii foarte largi cu privire la îndrumarea tehnico-metodologică a activităţilor medicale enumerate, la îndrumarea activităţii de cercetare medico-balneară, de protecţie sanitară şi de valorificare terapeutică a surselor de factori naturali din întreaga ţară, de dezvoltare în domeniul medico-balnear şi de recuperare, activitatea de învăţământ în domeniul medico-balnear, îndrumarea şi desfăşurarea activităţii promoţionale din domeniul medico-balnear şi de recuperare, îndrumarea metodologică a activităţii de protecţie sanitară şi asigurarea respectării acestora.
        Institutul este forul de îndrumare tehnico-metodologică şi control a reţelei sanitare din ţară cu profil de balneofizioterapie, efectuând studii şi cercetări ştiinţifice de specialitate. Obiectivul principal este acela de asistenţă de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie realizat în secţiile clinice şi servicii ambulatorii de specialitate. Pe linie de asistenţă medicală institutul asigură tratamentul complex al bolnavilor cu multiple aspecte disfuncţionale în afecţiuni locomotorii (neurologice, post-traumatice, reumatologice, vascular-periferice, dismetabolice ş.a.). Bolnavii beneficiază de tratamente balneofizicale şi de kinetoterapie prin care se urmăreşte ameliorarea substanţială a deficitelor funcţionale şi a tabloului clinic caracteristic diferitelor patologii.
        Principalele obiective de activitate ale institutului sunt următoarele:
    [ ] organizarea, coordonarea, îndrumarea tehnico-metodologică şi controlul întregii activităţi de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie din unităţile de profil ale Ministerului Sănătăţii;
    [ ] organizarea, coordonarea, după caz, desfăşurarea şi îndrumarea tehnico-metodologică a activităţii de cercetare medico-balneară, protecţie sanitară şi valorificare terapeutică, profilactică şi recuperatorie a surselor de factori naturali din întreaga ţară, precum şi de dezvoltare în domeniul medico-balnear şi de recuperare;
    [ ] participarea la organizarea şi coordonarea activităţii de învăţământ în domeniul medico-balnear şi de recuperare;
    [ ] organizarea, coordonarea, îndrumarea tehnico-metodologică şi, după caz, desfăşurarea activităţii promoţionale din domeniul medico-balnear şi de recuperare;
    [ ] delimitarea perimetrelor de protecţie sanitară la nivelul staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi asigurarea respectării acestora;
    [ ] asigurarea legalităţii funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi a unităţilor balneare indiferent de statutul lor juridic, patrimonial şi de subordonare, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a normelor privind asistenţa medico-balneară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii;
    [ ] asigurarea cu cadre de specialitate, în condiţiile legii, în funcţie de necesităţile şi solicitările din teritoriu, precum şi de disponibilităţile de personal existente, a tuturor unităţilor medico-balneare şi de recuperare.

        Institutul are cea mai importantă bază clinică şi personal universitar implicat în programele de învăţământ medical de profil la toate nivelele: studenţi, rezidenţi, specialişti, fiziokinetoterapeuţi, kinetoterapeuţi şi cadre medii de specialitate.
        În condiţiile în care procentul de privatizare/preluare a bazelor balneare de tratament a depăşit cifra de 90%, institutului continuă să-i revină misiunea menţinerii unor standarde de păstrare şi utilizare la nivelul exigenţelor europene. Din punctul de vedere al specialiştilor balneologi, deocamdată, nici măcar deţinătorii infrastructurilor din staţiuni şi cadrele medicale de specialitate nu se implică suficient în promovarea componentelor profilactice, terapeutice şi curative ale resurselor din aceste staţiuni.

    8. Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)
        Organizaţia Patronală a Turismului Balnear a fost înfiinţată în 1993, la iniţiativa a 19 reprezentanţi din principalele staţiuni balneare, susţinători ai turismului balnear, cu scopul reprezentării sectorului balnear în relaţiile cu autorităţile, diverse instituţii şi alte asociaţii, pe plan intern şi extern. Membri fondatori au reprezentat staţiunile: Băile Herculane, Băile Felix, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata, Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Mangalia, Sovata, Lacu Sărat, Slănic-Moldova, Buziaş.
        OPTBR are ca obiective principale:
    [ ] promovarea pe plan intern şi internaţional a patrimoniului balnear şi a relaţiilor cu alte structuri asociative, patronale, profesionale, pentru crearea unui climat de concurenţă loială;
    [ ] reprezentarea membrilor săi în organizaţiile internaţionale de profil şi furnizarea de informaţii utile pentru dezvoltarea activităţilor şi investiţiilor;
    [ ] crearea de parteneriate public - privat privind atragerea de fonduri structurale pentru dezvoltarea staţiunilor balneare;
    [ ] realizarea de programe de dezvoltare şi de protecţie a patrimoniului balneoclimatic naţional;
    [ ] organizarea de cursuri şi colaborarea la formarea de cadre de înaltă calificare şi/sau perfecţionare profesională şi managerială pentru domeniul turismului balnear;
    [ ] realizarea sau colaborarea la efectuarea de studii şi cercetări de marketing, programe, proiecte.

        OPTBR este de asemenea unul dintre principalii actori implicaţi în organizarea programelor de pachete de sejururi balneare extra-sezon. Acestea sunt:
        O săptămână de refacere:
        Servicii: 6 nopţi cazare, 2 proceduri/zi; tarif/persoană/loc în camera dublă la hotel de două sau trei stele

        Decada balneară:
        Servicii: 10 zile sejur, 9 nopţi cazare; pensiune completă; minim 7 zile tratament, 2 proceduri/zi, pentru hoteluri de două sau trei stele;

        Hai la băi!:
        Servicii: 6 zile (5 nopţi cazare cu pensiune completă), 2 proceduri/zi, 5 zile tratament, pentru hoteluri de două sau trei stele

        Wellness balnear
        Servicii: 3 nopţi de cazare, 2 zile demi-pensiune, 1 masă festivă, acces la piscine/saună/sală de sport, 2 proceduri tip wellness (masaj sau şedinţă de întreţinere facial/cosmetică), doar pentru hoteluri de trei stele.






    V. Situaţia legislativă
        În perioada de referinţă, cadrul normativ de bază prezentat în versiunea anterioară a Strategiei a rămas în vigoare. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 şi Legea nr. 343/2002 prin care ordonanţa a fost aprobată cu modificări au rămas în vigoare ca baza legală pentru existenţa şi funcţionarea staţiunilor balneare şi balneoclimatice, care fac obiectul prezentei Strategii. Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 cu modificările şi completările ulterioare stabileşte ce este o staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică, cum se obţin aceste statuturi de către o localitate sau un areal, care este statutul şi regimul de utilizare şi protecţie al factorilor naturali de cură (prospectarea, exploatarea, valorificarea, protecţia şi conservarea factorilor naturali) şi care este regimul de acordare a asistenţei medicale balneare şi de recuperare.
        Astfel, staţiunile balneare şi balneoclimatice sunt definite astfel:
    "ART. 1
    (1) În înţelesul prezentei ordonanţe:
    a) prin staţiune balneară se înţelege localitatea sau/şi arealul care dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care are o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare;
    b) prin staţiune climatică se înţelege localitatea sau/şi arealul situat în zone cu factori climatici beneficii şi care are condiţii pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi/sau a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării;
    c) prin staţiune balneoclimatică se înţelege localitatea sau/şi arealul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. a) şi b);"

        Fiind o normă cadru a domeniului balnear, Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 şi Legea nr. 343/2002 stabilesc care sunt condiţiile pentru ca o localitate să devină staţiune balneară sau balneoclimatică. Astfel, articolul 2 indică autoritatea care acordă acest statut şi cadrul tehnic-normativ care stă la bază:
    "ART. 2
    (1) Statutul de staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică se acordă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, după caz, a populaţiei implicate, pe baza normelor tehnice unitare, elaborate, în condiţiile legii, de Ministerul Sănătăţii Publice*), Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor*) şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale*), Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*), Ministerul Economiei şi Comerţului*), cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale."

        Articolul 3 indică faptul că sunt elementele esenţiale atât administrativ-birocratice (studii), cât şi cele concrete în teren care trebuie să fie întreprinse/existe astfel încât o localitate să poată fi recunoscută ca balneară sau balneoclimatică conform procedurii stabilite la art. 2. Acestea sunt următoarele:
    "ART. 3
        Pentru acordarea statutului de staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică sunt necesare:
    a) studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de instituţii de specialitate;
    b) stabilirea de către Ministerul Sănătăţii Publice*), prin instituţia sa specializată - Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protecţie sanitară şi prevederea acestora în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului;
    c) instalaţii pentru valorificarea factorilor naturali;
    d) unităţi sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzător şi acreditat în condiţiile legii, adecvate acordării asistenţei medicale balneare şi de recuperare;
    e) căi de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicaţii;
    f) amenajări pentru odihnă şi relaxare."

        Odată stabilit cadrul general, ordonanţa şi legea detaliază regimul de exploatare a resurselor naturale şi felul în care este acordată asistenţă medicală balneară în unităţile de profil. În ce priveşte resursa naturală, cum ea reprezintă raţiunea existenţei sectorului balnear şi legătura sa cu administraţia locală, regimul exploatării sale este explicitat în câteva articole care asociază Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (ca entitate publică responsabilă de normele tehnice din sector), ministerele Administraţiei Publice, Mediului, Agriculturii, Economiei şi Transportului, ca ministere competente de diferitele sectoare şi norme cu incidenţă asupra resurselor naturale (regulamente de urbanism, de mediu, strategii pentru infrastructurile de transport, de energie etc.).
    "ART. 11
        Activitatea de cercetare-prospectare, de exploatare şi de conservare a factorilor naturali se desfăşoară în condiţiile prevăzute de Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003.
    ART. 12
        Coordonarea şi controlarea activităţii de asistenţa medicală în staţiunile balneare, climatice sau balneoclimatice se fac de către Ministerul Sănătăţii Publice*). Ministerul Sănătăţii Publice*) colaborează la utilizarea raţională a factorilor naturali de mediu cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor*), Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale*), Ministerul Economiei şi Comerţului*), Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*) şi cu consiliile locale ale localităţilor care funcţionează ca staţiuni balneare, climatice sau balneoclimatice, prin:
    a) executarea, periodic, de studii şi documentaţii tehnice complexe ale staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice, cu analiza factorilor naturali din fiecare areal;
    b) avizarea amplasării de construcţii tehnice necesare pentru exploatarea factorilor naturali în perimetrele de protecţie sanitară ale staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi executarea pe teritoriul acestora a oricăror elemente de infrastructura;
    c) elaborarea de norme tehnice unitare de sistematizare funcţională, de organizare a activităţii specifice staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice, de utilizare a bazelor de tratament medico-balnear şi recuperator şi a unităţilor de cazare şi alimentaţie aferente, cu excepţia celor care nu au specific medical şi sunt autorizate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*) prin Direcţia generală de autorizare şi control în turism, de protecţie sanitară a factorilor naturali, de protecţie fonică şi, respectiv, a aerului, apei, solului şi vegetaţiei şi de eliminare a deşeurilor sanitare, care pot fi un vector de transmitere a bolilor;
    d) stabilirea de indicaţii, limite şi contraindicaţii în consumul alimentar al apelor minerale îmbuteliate;
    e) asigurarea controlului respectării normelor tehnice unitare prevăzute la lit. c).
    ART. 13
    (1) Activitatea de utilizare a factorilor naturali în scop terapeutic, inclusiv funcţionarea din acest punct de vedere a unităţilor medico-balneare şi de recuperare, indiferent de statutul lor juridic şi de subordonarea acestora, utilizarea în consumul alimentar a apelor minerale şi instituirea perimetrelor de protecţie sanitară se desfăşoară pe baza autorizaţiei emise de Ministerul Sănătăţii Publice*) pe baza documentaţiei întocmite de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.
    (4) Documentaţiile complexe de specialitate, cu avizele sau autorizaţiile necesare, se efectuează contra cost, la solicitarea staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi/sau a unităţilor care exploatează factori naturali. Tarifele pentru executarea documentaţiilor complexe şi pentru emiterea de avize sau/şi autorizaţii de funcţionare solicitate, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice*).
    (5) Actualizarea documentaţiilor complexe, a avizelor şi/sau a autorizaţiilor de funcţionare, prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la alin. (1) al prezentului articol, se face în mod obligatoriu la fiecare 5 ani sau ori de câte ori este nevoie, cu respectarea legislaţiei în vigoare."

        În ce priveşte asistenţa medicală balneară şi de recuperare ea este definită în felul următor:
    "ART. 14
    (1) Prin asistenţa medicală balneară se înţelege totalitatea serviciilor medico-sanitare efectuate sub forma de cură în staţiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea unuia sau a mai multor factori naturali şi a unor factori fizici, terapeutici produşi artificial, conform unor proceduri definite metodologic, precum şi prin dieta, medicaţie, psihoterapie şi educaţie sanitară.
    (2) Asistenţa de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie se desfăşoară numai prin:
    a) Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie;
    b) unităţi sanitare cu personalitate juridică în subordinea direcţiilor de sănătate publică, precum spitale de recuperare, sanatorii balneare şi de recuperare, secţii de profil din spitale, centre medicale balneare şi de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare-reabilitare din staţiunile balneoclimatice;
    c) cabinete medicale de specialitate, în condiţiile legii;
    d) unităţi sanitare de profil din subordinea altor ministere sau instituţii, autorizate şi acreditate, conform legii."

        Astfel legea acordă un rol esenţial Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB) care rămâne autoritatea publică de specialitate pe lângă Ministerul Sănătăţii, care decide, pe baza unor criterii tehnice, atât care sunt factorii de cură, cât şi cum pot fi ei utilizaţi de către furnizorii de îngrijiri balneare în scop terapeutic de vindecare şi recuperare, dar şi profilactic. Astfel, se precizează:
    "ART. 15
        Asistenţa medicală balneară şi de recuperare se acordă numai de către personalul medico-sanitar de specialitate, acreditat conform dispoziţiilor legale în vigoare.
    ART. 16
    (1) Asistenţa medicală balneară şi de recuperare se acordă, în staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice, sub forma de:
    a) cure profilactice şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă, inclusiv antistres şi/sau antisurmenaj;
    b) cure terapeutice;
    c) cure de recuperare pe grupe de afecţiuni cronice şi/sau la bolnavi cu diverse deficite funcţionale sau/şi cu diferite grade de invaliditate.
    (2) Durata diferitelor tipuri de cură prevăzute la alin. (1) se stabileşte de către Ministerul Sănătăţii Publice*), cu avizul comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice*) şi a Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.
    (3) Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice*), cu consultarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, stabileşte, pentru fiecare staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică, în funcţie de proprietăţile terapeutice ale factorilor naturali din arealul respectiv, profilul de tratament, tipurile de cură, categoriile de afecţiuni indicate, afecţiunile contraindicate, precum şi condiţiile minimale de dotare a bazelor de tratament balneofizical şi recuperator.
    (4) Modificarea categoriilor de afecţiuni asistate şi a tipurilor de cură se face de către Ministerul Sănătăţii Publice*), cu consultarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, la propunerea unităţilor medico-balneare şi de recuperare din staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice."

        În mod evident cadrul normativ de bază aflat în vigoare continuă să considere sectorul dintr-un punct de vedere strict medical, unde obiectivele economic-turistice sunt asociate funcţionării sistemului doar prin asocierea autorităţii publice în sectorul turistic la decizia formală de atribuire a statutului de staţiune balneară sau balneoclimatică. Făcând din Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, singurii responsabili ai criteriilor tehnice de funcţionare ale sistemului balnear, legea pune astfel în mod inerent în centrul funcţionarii economice a sectorului balnear existenţa sistemului public de tratament şi recuperare balneară finanţat prin biletele de tratament. Accentul cade pe aspectul medical, al eficacităţii medicale dovedite ştiinţific al factorilor curativi naturali şi nu pe abordarea slab medicală de tip wellness care e prevalentă în alte ţări din Europa şi din lume.
    Normele tehnice menţionate în Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 şi Legea nr. 343/2002 în virtutea cărora Ministerul Sănătăţii şi INRMFB stabilesc care sunt factorii de cură, virtuţile lor curative şi deci autorizează staţiuni balneare şi produse turistice de acest tip au fost stabilite prin H.G. nr. 1.154/2004. Această Hotărâre de Guvern a fost analizată în versiunea anterioară a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear. Ele nu s-au modificat în perioada de referinţă. Hotărârea de Guvern nr. 1.154/2004 - "Norme tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali" a rămas în vigoare ca bază pentru constituirea dosarului de candidatură şi acordarea statutului de staţiune balneară sau balneoclimatică.
        În perioada 2009 - 2016 au fost însă emise în baza Ordonanţei Guvernului nr. 109/2000, Legii nr. 343/2002 şi Hotărârii de Guvern nr. 1.154/2004, o serie de Hotărâri de Guvern care au modificat lista staţiunilor balneare şi balneoclimatice. Astfel:
        ● în 2011 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1016 care a acordat statutul de:
        o staţiune balneoclimatică următoarelor localităţi sau areale:
    - Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor
    – Oraşul Covasna, judeţul Covasna
    – Oraşul Sovata, judeţul Mureş
    – Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu
    – Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea
    – Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

        o staţiune balneară următoarelor localităţi:
    - Oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin
    – Oraşul Techirghiol, judeţul Constanţa
    – Oraşul Amara, judeţul Ialomiţa
    – Oraşul Băile Govora, judeţul Vâlcea


        ● în iunie 2013 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 367 prin care doar lista staţiunilor balneoclimatice a fost înlocuită. Astfel, erau recunoscute ca staţiuni balneoclimatice:
    - Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor
    – Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor
    – Oraşul Eforie, judeţul Constanţa
    – Oraşul Covasna, judeţul Covasna
    – Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita
    – Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara
    – Oraşul Sovata, judeţul Mureş
    – Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu
    – Oraşul Buziaş, judeţul Timiş
    – Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea
    – Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

        ● în decembrie 2013 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1072 şi în decembrie 2016, Hotărârea de Guvern nr. 926 prin care a fost înlocuită din nou lista staţiunilor balneoclimatice cu o nouă listă care, în fapt, adaugă noi staţiuni la cele incluse în Hotărârea de Guvern din vara anului 2013.

        Se poate astfel spune că, în România, în momentul redactării prezentei actualizări a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear (2018) sunt recunoscute următoarele localităţi şi areale ca:
        o staţiuni balneoclimatice:
    - Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor
    – Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor
    – Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara
    – Arealul corespunzător zonei de agreement-tratament Nicolina din municipiul Iaşi, judeţul Iaşi
    – Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea
    – Arealul Băile Turda, judeţul Cluj
    – Arealul balneoclimatic corespunzător satului Călacea Băi, comuna Orţişoara, judeţul Timiş
    – Arealul balneoclimatic din structura comunei Ocna Şugatag, judeţul Maramureş
    – Municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, şi arealul corespunzător: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp
    – Municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava
    – Oraşul Slănic Moldova, judeţul Bacău
    – Oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău
    – Oraşul Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud
    – Oraşul Eforie, judeţul Constanţa
    – Oraşul Năvodari, judeţul Constanţa
    – Oraşul Covasna, judeţul Covasna
    – Oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa
    – Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita
    – Oraşul Sovata, judeţul Mureş
    – Oraşul Slănic, judeţul Prahova
    – Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu
    – Oraşul Buziaş, judeţul Timiş
    – Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea
    – Comuna Moneasa, judeţul Arad
    – Comuna Bazna, judeţul Sibiu
    – Comuna Tinca, judeţul Bihor
    – Comuna Bala, judeţul Mehedinţi
    – Satul Bizuşa-Băi din structura comunei Ileanda, judeţul Sălaj
    – Satul Sărata Monteoru din structura comunei Merei, judeţul Buzău

        o staţiuni balneare:
    - Oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin
    – Oraşul Techirghiol, judeţul Constanţa
    – Oraşul Amara, judeţul Ialomiţa
    – Oraşul Băile Govora, judeţul Vâlcea



    VI. Turismul medical în contextul Directivei nr. 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere
    a. Ce prevede şi care erau obiectivele iniţiale
        Consiliul şi Parlamentul European au aprobat în februarie 2011 Directiva nr. 2011/24/UE a parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, care vizează facilitarea accesului transfrontalier la îngrijiri medicale sigure şi de înaltă calitate şi promovează cooperarea în domeniul sanitar între statele membre ale Uniunii Europene. Din acel moment statelor le-a fost acordat o perioadă de 30 de luni pentru transpunerea prevederilor directivei în legislaţia naţională. Acest termen a expirat pe 25 octombrie 2013.
        Această directivă urmăreşte să stabilească norme care au ca scop să faciliteze accesul oricărei persoane asigurate la o asistenţă medicală transfrontalieră sigură şi de înaltă calitate în Uniunea Europeană. Directiva se aplică pacienţilor care decid să solicite asistenţă medicală într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Aceasta nu aduce atingere drepturilor persoanelor asigurate de a beneficia de asistenţă medicală într-un alt stat membru al Uniunii Europene, atât în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cât şi cu Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Se recunoaşte dreptul pacienţilor la asistenţă medicală transfrontalieră, fie prin aplicarea drepturilor ce decurg din Directiva nr. 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, fie prin reglementările Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
        Directiva a rezultat din nevoia de a simplifica şi uşura procedurile administrative.
        În conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, persoana asigurată poate beneficia de prestaţii în natură care se dovedesc necesare din motive medicale în timpul şederii pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene. Cadrul European de asigurări sociale de sănătate deschide dreptul titularului la servicii medicale care devin necesare.
        Pentru a putea beneficia de aceste servicii medicale persoana asigurată are obligaţia de a fi în posesia cardului.
        În conformitate cu prevederile art. 20 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, persoanele asigurate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene pot fi autorizate de instituţia competentă să se deplaseze pe teritoriul unui alt stat membru pentru a primi acolo tratamentul adecvat stării lor. În vederea obţinerii documentului portabil S2 persoanele asigurate solicită instituţiei competente eliberarea acestuia. Pentru a putea beneficia de tratament medical persoana asigurată are obligaţia de a fi în posesia documentului portabil S2.
        S-a dorit ca Directiva să fie şi o soluţie pentru numeroasele decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (faimosul caz Kohll din 1998 urmat de cazuri ca Vanbraekel 2001, Smits & Peerbooms 2001, Muller-Faure 2003, Inizan 2003, Leichtle 2004, Watts 2006, Stamatelaki 2007) în conformitate cu principiile care guvernează înfiinţarea Uniunii Europene, respectiv principiul liberei pieţe şi principiul liberei circulaţii. Această directivă respectă şi nu aduce atingere libertăţii nici unui stat membru de a decide tipul de asistenţă medicală pe care în consideră adecvat pentru persoanele asigurate.
        Principalele aspecte ale Directivei sunt următoarele:
        ● Stabileşte regula generală ca pacienţii, persoane asigurate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, să aibă posibilitatea de a primi îngrijiri medicale şi de a beneficia de rambursarea contravalorii asistenţei medicale. Rambursarea costurilor asistenţei medicale transfrontaliere se limitează la tarifele asistenţei medicale la care persoana asigurată are dreptul în conformitate cu legislaţia naţională;
        ● Posibilitatea limitării de către statul membru de afiliere în aplicarea normelor privind asistenţa medicală transfrontalieră.
        Limitarea se face pe baza unor motive de interes general cum ar fi:
    - Cerinţe de planificare referitoare la asigurarea unui acces suficient şi permanent, la o gamă echilibrată de tratamente de înaltă calitate;
    – Dorinţa de a controla costurile şi de a evita, pe cât posibil, orice risipă de resurse financiare, tehnice şi umane;


        ● Posibilitatea statelor membre de a efectua rambursarea costurilor asistenţei medicale primită în alt stat membru, sub rezerva unei autorizări prealabile. Statele membre pot utiliza sistemul de autorizare prealabilă, în special pentru asistenţă medicală care face obiectul unor cerinţe de planificare în cazul în care aceasta presupune internarea în spital pe timp de noapte sau necesită utilizarea unei infrastructuri ori a unui echipament medical specializat şi costisitor.
        Un stat membru de afiliere (statul de origine) poate refuza să acorde autorizarea prealabilă doar dacă:
    - Pacientul potrivit unei evaluări clinice va fi expus unui risc privind siguranţa acestuia;
    – Publicul va fi expus unui risc ridicat privind siguranţa acestuia ca rezultat al asistenţei medicale transfrontaliere;
    – Serviciile medicale sunt acordate de un furnizor de servicii medicale care generează preocupări serioase şi specifice legate de respectarea standardelor şi a orientărilor privind calitatea îngrijirii medicale şi siguranţa pacienţilor;
    – Serviciile medicale solicitate pot fi furnizate pe teritoriul statului membru de afiliere într-un interval de timp rezonabil din punct de vedere medical;


        ● Posibilitatea adoptării de către statele membre de tratament a unor măsuri cu privire la accesul la tratament dacă aceste măsuri sunt justificate de raţiuni ale interesului general care sunt definite ca "cerinţe legate de planificare care să permită accesul la o paletă echilibrată de tratamente de înaltă calitate sau de dorinţă de a control costuri şi de a evita risipa de resurse";
        ● Posibilitatea adoptării unor aranjamente administrative care au ca obiectiv să asigure o cooperare solidă între sistemele de sănătate naţionale şi să conducă la o mai mare transparenţă pentru pacienţii străini:
        o Pentru a veni în ajutorul pacienţilor în ceea ce priveşte modul în care pot beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, statele membre au stabilit unul sau mai multe puncte naţionale de contact. Faţă de domeniul de competenţă ale punctelor naţionale de contact se poate spune că acestea furnizează către pacienţi informaţii privind drepturile cu privire la asistenţă medicală transfrontalieră, îndeosebi în ceea ce priveşte termenii şi condiţiile de rambursare a costurilor şi procedurile de evaluare şi de stabilire a drepturilor respective şi pentru căile de apel şi de despăgubire dacă pacienţii consideră că drepturile lor nu au fost respectate, cât şi cu privire la accesibilitatea unor spitale pentru persoanele cu handicap;
        În conformitate cu Directiva, Comisia Europeană sprijină:
        o Cooperarea statelor membre în ceea ce priveşte bolilor rare - dezvoltarea capacităţii de diagnosticare şi tratament;
        o Cooperarea şi schimbul de informaţii între statele membre care operează în cadrul unei reţele voluntare de e-sănătate.
        o Recunoaşterea reţetelor emise în alt stat membru a fost îmbunătăţită; ca o regulă generală, dacă un produs primeşte autorizarea de punere pe piaţa pe teritoriul unui stat membru, acesta trebuie să se asigure că reţetele emise pentru acest produs într-un alt stat membru pot fi onorate pe teritoriul său conform cu legislaţia sa naţională.




        Recunoscând natura sensibilă şi specifică a sectorului serviciilor de sănătate şi a unor sub-sectoare conexe, directiva se limitează în mod explicit la serviciile de sănătate generale şi consideră vânzarea de produse medicinale şi tehnică medicală prin internet, îngrijirile de lungă durată furnizate în centre rezidenţiale şi accesul şi alocarea de organe pentru transplantare ca fiind în afara obiectului său de reglementare.

    b. Implementarea: aşteptări vs. rezultate
        Directiva a fost rezultatul a 2 ani jumătate de negocieri aprige în care obiectivul Comisiei Europene a fost acela de a se asigura ca în condiţiile în care sistemele publice de sănătate rămân de competenţa exclusivă a statelor membre, pacienţii pot să beneficieze de opţiunea unor servicii medicale transfrontaliere într-un mod eficient care să permită totodată salvgardarea sustenabilităţii sistemelor publice de sănătate. Ca atare directiva a trebuit să ia în considerare diversitatea sistemelor de furnizare a serviciilor medicale (lista de servicii oferite, certificare şi acreditare, preţuri, modele de finanţare, furnizori privaţi vs. furnizori publici ai serviciilor finanţate de sistemele publice de asigurări medicale, timpi de aşteptare etc.) respectând totodată dorinţa Statelor Membre de a păstra calitatea serviciilor pentru proprii cetăţeni şi pentru asigurarea finanţării sistemului public de sănătate intern. Obiectivul Comisiei Europene cu privire la Directiva nr. 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere a fost acela de a stabili norme pentru facilitarea accesului la asistenţă medicală transfrontalieră sigură şi de înaltă calitate şi promovarea cooperării în domeniul asistenţei medicale între statele membre, cu deplina respectare a competenţelor naţionale în materie de organizare şi prestare a serviciilor de sănătate şi de asistenţă medicală.
        Astfel, directiva este structurată în jurul a trei mari zone:
    - clarificarea drepturilor pacienţilor cu privire la accesul acestora la asistenţă medicală transfrontalieră şi rambursarea cheltuielilor;
    – garantarea calităţii şi a siguranţei asistenţei medicale într-un alt stat membru din cadrul Uniunii Europene;
    – promovarea cooperării în materie de asistenţă medicală între statele membre.

        Toate aceste aspecte prezintă o mare complexitate şi pun problema eficienţei Directivei. Astfel, pentru a urmări implementarea Directivei, Comisia a avut obligativitatea întocmirii la fiecare trei ani a unui raport privind aplicarea directivei, pe care trebuie să îl înainteze spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului. Raportul trebuie să includă în special informaţii privind fluxurile de pacienţi, dimensiunile financiare ale mobilităţii pacienţilor, punerea în aplicare a art. 7 alin. (9), a art. 8, a reglementărilor privind funcţionarea reţelelor europene de referinţă şi a reglementărilor privind punctele naţionale de contact.
        Primul raport al Comisiei a fost întocmit în luna septembrie 2015 şi a avut următoarele concluzii:
    1. Mobilitatea pacienţilor în scopul asistenţei medicale planificate - în temeiul atât al directivei, cât şi al regulamentelor privind securitatea socială - rămâne redusă, în timp ce mobilitatea pacienţilor în scopul asistenţei medicale neplanificate pare să fie considerabil mai ridicată.
        Există o serie de motive care ar putea justifica această situaţie:
    - Unele state au pus în aplicare directiva cu întârziere, iar acest lucru a afectat numărul de persoane care au putut să beneficieze de aceasta pe parcursul anului 2014;
    – Conform sondajului Eurobarometru, numărul de cetăţeni care îşi cunosc drepturile generale privind rambursarea este extrem de scăzut;
    – În timp ce unele state membre au pus în aplicare directiva integral şi fac eforturi considerabile pentru a facilita exercitarea drepturilor pacienţilor la asistenţă medicală transfrontalieră, există un număr considerabil de state membre în care sistemele de sănătate pun obstacole semnificative în calea pacienţilor şi, cel puţin în unele cazuri, obstacolele par a fi rezultatul unor opţiuni politice voluntare: unele dintre sistemele actuale de autorizare prealabilă sunt mai extinse decât ar părea să justifice numărul curent de cereri formulate; în multe cazuri, nu este clar care tratamente necesită autorizare prealabilă; tarifele de rambursare mai scăzute decât cele utilizate în statul membru de origine sunt, în mod evident, disuasive; şi există o serie de cerinţe administrative greoaie care pot descuraja pacienţii.


    2. Este posibil ca cererea naturală de asistenţă medicală transfrontalieră să fie relativ scăzută din mai multe motive: reticenţa pacienţilor de a se deplasa (de ex. din cauza apropierii familiei sau a familiarităţii sistemului naţional); bariere lingvistice; diferenţe de preţ între statele membre; timpul de aşteptare acceptabil pentru efectuarea tratamentului în statul membru de afiliere.
    3. Impactul directivei ar trebui însă analizat dintr-o perspectivă mai largă decât exclusiv cea a asistenţei medicale transfrontaliere.
    4. În mod evident, directiva conţine un număr semnificativ de dispoziţii cu privire la transparenţă de care pacienţii trebuie să beneficieze în legătură cu drepturile lor, precum şi cu privire la calitatea şi siguranţa serviciilor de sănătate.
    5. Până în prezent este clar că există diferenţe semnificative printre punctele naţionale de contact în ceea ce priveşte modul în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi calitatea informaţiilor pe care le furnizează.
    6. În mod similar, presiunile la care sunt supuse serviciile medicale determină un interes sporit pentru o mai bună utilizare a resurselor prin intermediul cooperării transfrontaliere.
    7. Capitolul din directivă privind cooperarea dintre sistemele de sănătate a creat un nou cadru pentru cooperarea dintre statele membre.
    8. Strategia privind evaluarea tehnologiei medicale adoptată de reţeaua de evaluare a tehnologiei medicale a demonstrat interesul pentru acţiunile comune ale statelor membre, însă a arătat, de asemenea necesitatea unor mecanisme permanente şi bine întemeiate.
    9. Progresul tehnologiei sugerează că este probabil ca serviciile de telemedicină să devină mai frecvente şi mai semnificative în viitorul apropiat.

        Al doilea raport al Comisie a fost întocmit în luna septembrie 2018 şi a avut următoarele concluzii:
    1. Directiva a îmbunătăţit certitudinea juridică şi claritatea pentru pacienţii transfrontalieri şi autohtoni în ceea ce priveşte drepturile lor.
    2. În ceea ce priveşte structura de cooperare voluntară (e-sănătate, ETM, RER), directiva oferă Comisiei şi statelor membre o bază pentru consolidarea cooperării transfrontaliere şi pentru modul în care ar putea fi depăşite provocările tehnologice şi sociale mai ample.
    3. În prezent la cinci ani după punerea în aplicare a directivei, se poate concluziona că fluxurile transfrontaliere de pacienţi prezintă un model stabil, determinat în special de proximitatea geografică sau culturală.



    VII. Surse de finanţare pentru dezvoltarea sectorului balnear
    Prezentarea fondurilor europene disponibile pentru sectorul turistic balnear
        Pentru perioada 2014 - 2020, industria turistică în ansamblu, în general şi turismul balnear în particular, vor beneficia de diverse resurse financiare. Printre cele mai importante sunt Fondurile Structurale şi de Investiţii europene puse la dispoziţia României prin Programelor Operaţionale naţionale. Diversitatea şi numărul obiectivelor lor specifice care sunt adaptate finanţării sectorului turistic impune o abordare integrată a lor de către sectorul balnear. Această abordare integrată presupune utilizarea complexă a mai multor surse de finanţare în cadrul fiecărui proiect care vizează transformări profunde în diverse domenii ale sectorului balnear din România: resurse umane, echipament, infrastructuri etc.
    1. Programul Operaţional Regional (POR)
        Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 îşi propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea şi dezvoltarea direcţiilor şi priorităţilor de dezvoltare regională conţinute în PND şi CNSR 2007 - 2013 şi implementate prin POR 2007 - 2013, precum şi prin alte programe naţionale. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007 - 2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare priorităţile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007 - 2013.
        Planurile de Dezvoltare Regională au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza potenţialului turistic existent în toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinirea dezvoltării economice prin turism, materializat în dezvoltarea infrastructurii zonelor turistice, valorificarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, precum şi includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.
    1. Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
        Competitivitatea economică are la bază atât determinanţi la nivel macro - pe componentele de instituţii, finanţe publice, infrastructură, piaţa muncii, transparenţă, mediu, cât şi la nivel micro - mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea reţelelor de afaceri. În acest context, creşterea competitivităţii IMM-urilor devine element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99% din întreprinderile din UE (aproximativ 20 de milioane) sunt IMM-uri.
    a. OS 2.1. - Consolidarea poziţiei pe piaţă a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri

┌──────────────────────────────────────┐
│Programul Operaţional Regional 2014 - │
│2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea │
│competitivităţii întreprinderilor mici│
│şi mijlocii │
│OS 2.1. - Consolidarea poziţiei pe │
│piaţă a IMM-urilor în domeniile │
│competitive identificate în SNC şi │
│PDR-uri │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Principalele activităţi │
│ │sprijinite prin │
│ │intermediul acestei │
│ │priorităţi de investiţie │
│ │vizează: │
│ │- construcţia/modernizarea│
│ │şi extinderea spaţiului de│
│ │producţie/servicii │
│ │microîntreprinderilor, │
│ │inclusiv dotare cu active │
│ │corporale şi necorporale │
│ │- crearea/modernizare/ │
│ │extinderea incubatoarelor/│
│ │acceleratoarelor de │
│ │afaceri, inclusiv │
│ │dezvoltarea serviciilor │
│ │aferente. │
│ │În acest sens, pentru │
│ │microîntreprinderi, vor fi│
│ │sprijinite investiţiile în│
│ │active corporale, cum ar │
│ │fi achiziţionarea de │
│ │terenuri şi spaţii, │
│ │construcţii noi necesare │
│ │desfăşurării activităţilor│
│ │specifice, dotarea cu │
│ │echipamente etc., precum │
│ │şi cele în active │
│ │necorporale de tipul │
│ │brevete, licenţe etc. şi │
│ │alte drepturi şi active │
│ │similare. În ceea ce │
│Descrierea │priveşte, dotarea cu │
│tipului şi │echipamente pot fi │
│exemple de │menţionate, ca exemple: │
│acţiuni │- achiziţionarea de │
│ │echipamente IT tehnică de │
│ │calcul; │
│ │- achiziţionarea de │
│ │echipamente tehnologice │
│ │maşini, utilaje şi │
│ │instalaţii de lucru - │
│ │inclusiv software-ul │
│ │aferent, aparate şi │
│ │instalaţii de măsurare, │
│ │control şi reglare │
│ │necesare desfăşurării │
│ │activităţilor pentru care │
│ │a solicitat finanţare, │
│ │- dotarea cu echipamente │
│ │de birotică necesare │
│ │desfăşurării normale a │
│ │activităţii, │
│ │- realizarea de site-uri │
│ │pentru prezentarea │
│ │activităţii şi a │
│ │produselor sau serviciilor│
│ │promovate │
│ │- achiziţionarea de │
│ │instalaţii/echipamente │
│ │specifice în scopul │
│ │obţinerii unei economii de│
│ │energie, precum şi sisteme│
│ │care utilizează surse │
│ │regenerabile/alternative │
│ │de energie pentru │
│ │eficientizarea │
│ │activităţilor pentru care │
│ │a solicitat finanţare etc;│
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Se va sprijini crearea, │
│ │modernizarea şi extinderea│
│ │incubatoarelor de afaceri │
│ │şi a acceleratoarelor de │
│ │afaceri, inclusiv dotarea │
│ │acestora cu utilităţi şi │
│ │echipamente necesare │
│Grup ţintă │prestării serviciilor │
│ │oferite firmelor │
│ │(administrare, │
│ │contabilitate, marketing, │
│ │mentorat etc.). Aceste │
│ │activităţi vor contribui │
│ │la consolidarea poziţiei │
│ │pe piaţă a IMM-urilor. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Această prioritate se va │
│ │adresa │
│ │microîntreprinderilor cu │
│ │un istoric de funcţionare │
│Beneficiari│de minim 1 an din mediul │
│ │urban, precum şi │
│ │incubatoarelor şi │
│ │acceleratoarelor de │
│ │afaceri (în calitate de │
│ │agenţi economici). │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Regiuni mai puţin │
│ │dezvoltate - 1.152.565.707│
│ │euro │
│Buget total│Bugetul defalcat pe │
│Axă │obiective specifice │
│prioritară │împreună cu procentele │
│ │cofinanţării urmează să │
│ │fie detaliate odată cu │
│ │apariţia Ghidurilor │
│ │Solicitantului │
└───────────┴──────────────────────────┘

        Prezentul obiectiv specific prezintă un interes particular pentru IMM-urile din domeniul turismului cu valenţe în sectorul balnear, oferind, prin finanţări concrete, posibilitatea şi încurajarea creării de incubatoare/acceleratoare de afaceri sau dezvoltării clusterelor deja existente în sectorul balneo-turistic (de ex. incubator/cluster pe sectorul turismului balnear), prin investiţii în echipamentele şi infrastructura necesară acestor structuri şi având ca scop final consolidarea poziţiei pe piaţă a IMM- urilor cu activităţi în sectorul balnear implicate.



    2. Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
        Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv regiunea Bucureşti Ilfov.
        Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale şi cele sărace, a căror economie se bază exclusiv pe activităţi agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de creşterea locurilor de muncă şi a veniturilor, concomitent cu promovarea tradiţiilor şi patrimoniului cultural şi natural.
    a. OS 5.1. - Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale

┌──────────────────────────────────────┐
│Programul Operaţional Regional 2014 - │
│2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea │
│mediului urban şi conservarea, │
│protecţia şi valorificarea durabilă a │
│patrimoniului cultural │
│OS 5.1. - Impulsionarea dezvoltării │
│locale prin conservarea, protejarea şi│
│valorificarea patrimoniului cultural │
│şi a identităţii culturale │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │În contextul în care │
│ │obiectivele de patrimoniu │
│ │cultural sunt într-un │
│ │stadiu precar de │
│ │conservare sau nu sunt │
│ │introduse în circuitul │
│ │turistico-economic, │
│ │principalele acţiuni care │
│ │vor fi finanţate trebuie │
│ │să se concentreze asupra │
│ │unor activităţi precum │
│ │restaurarea, protecţia şi │
│ │conservarea obiectivelor │
│ │de patrimoniu care să │
│ │conducă spre salvarea │
│ │acestora de la o │
│ │dispariţie iminentă şi la │
│ │reducerea nivelului de │
│ │degradare │
│ │Fără a enumera exhaustiv, │
│ │activităţile specifice │
│ │obiectivelor de patrimoniu│
│ │cultural includ: │
│Descrierea │- Restaurarea, │
│tipului şi │consolidarea, protecţia şi│
│exemple de │conservarea monumentelor │
│acţiuni │istorice; │
│ │- Restaurarea, protecţia, │
│ │conservarea şi realizarea │
│ │picturilor interioare, │
│ │frescelor, picturilor │
│ │murale exterioare; │
│ │- Restaurarea şi │
│ │remodelarea plasticii │
│ │faţadelor; │
│ │- Dotări interioare │
│ │(instalaţii, echipamente │
│ │şi dotări pentru │
│ │asigurarea condiţiilor de │
│ │climatizare, siguranţă la │
│ │foc, antiefracţie); │
│ │- Dotări pentru expunerea │
│ │şi protecţia patrimoniului│
│ │cultural mobil şi imobil; │
│ │- Activităţi de marketing │
│ │şi promovare turistică a │
│ │obiectivului restaurat, │
│ │inclusiv digitizarea │
│ │acestuia, în cadrul │
│ │proiectului. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Implementarea acestor │
│ │tipuri de acţiuni va │
│ │contribui la conservarea, │
│ │protecţia şi valorificarea│
│ │durabilă a patrimoniului │
│ │cultural bazate pe o │
│ │abordare durabilă, │
│ │echilibrat distribuite │
│ │între latura comercială şi│
│ │cea de protecţie a │
│ │mediului, cu beneficii │
│ │majore pentru mediul şi │
│ │comunităţile locale. Prin │
│Grup ţintă │prisma experienţelor │
│ │trăite atât de către │
│ │populaţia rezidentă, dar │
│ │şi de către turişti, │
│ │aceştia vor aprecia mai │
│ │mult şi vor alege acele │
│ │destinaţii care acordă o │
│ │atenţie deosebită │
│ │mediului, angajaţilor din │
│ │domeniu şi comunităţilor │
│ │locale, care astfel vor │
│ │beneficia de o creştere │
│ │semnificativă a calităţii │
│ │vieţii. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Beneficiari pot fi │
│ │autorităţi ale │
│ │administraţiei publice │
│Beneficiari│locale şi centrale, │
│ │unităţile de cult, ONG-uri│
│ │şi parteneriate între │
│ │aceste entităţi. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Regiuni mai puţin │
│ │dezvoltate - 300.375.470 │
│ │euro │
│ │Regiune mai dezvoltată - │
│Buget total│26.595.745 euro │
│Axă │Bugetul defalcat pe │
│prioritară │obiective specifice │
│ │împreună cu procentele │
│ │cofinanţării urmează să │
│ │fie detaliate odată cu │
│ │apariţia Ghidurilor │
│ │Solicitantului │
└───────────┴──────────────────────────┘




    Rezultatele pe care statul membru caută să le obţină prin sprijinul din partea Uniunii
        Obiectivele de patrimoniu cultural cunosc o stare avansată de degradare, care nu permit o funcţionalitate optimă şi includerea în circuitul economic, contribuind la crearea unui mediu construit degradat, cu impact negativ asupra calităţii vieţii populaţiei rezidente şi a dezvoltării economiilor locale.
        Disponibilitatea limitată a fondurilor alocate pentru asemenea intervenţii este agravată de o planificare defectuoasă a lucrărilor (şantiere sau situri abandonate pe parcurs din cauza întreruperii finanţării, absenţa unor măsuri elementare de conservare şi pază etc.)
        În acest context, principalele rezultate aşteptate sunt creşterea atractivităţii turistice a staţiunilor balneare, dintre care multe deţin un remarcabil patrimoniu cultural-istoric (ex: Băile Herculane, Govora, etc.) care face parte integrantă din imaginea lor de marcă şi reprezintă factori de atractivitate. Astfel, prin acţiuni finanţate de către prezenta axă POR pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural amplasat în staţiunile balneare sau în imediata lor vecinătate se va contribui la creşterea atractivităţii lor şi la dezvoltarea economică a sectorului balnear cu externalităţi pozitive certe în ce priveşte celelalte obiective specifice ale Axei prioritare nr. 5: creşterea calităţii vieţii populaţiei, conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală.

    3. Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
        Prioritate de investiţii 7.1. - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice

    Obiective specifice corespunzătoare priorităţii de investiţii şi rezultate preconizate
    a. OS 7.1. - Creşterea numărului mediu de salariaţi în staţiunile turistice

┌──────────────────────────────────────┐
│Programul Operaţional Regional │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│Axa prioritară 7: Diversificarea │
│economiilor locale prin dezvoltarea │
│durabilă a turismului │
│OS 7.1. Creşterea numărului mediu de │
│salariaţi în staţiunile turistice │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Principalele acţiuni care │
│ │vor fi finanţate vizează │
│ │(enumerarea nu are │
│ │caracter exhaustiv): │
│ │- Dezvoltarea │
│ │infrastructurii pentru │
│ │turismul balnear │
│ │(infrastructură rutieră, │
│ │reţele de captare şi │
│ │transport, parcuri │
│ │balneare, modernizare şi │
│ │creare baze de tratament) │
│ │- Crearea şi extinderea │
│Descrierea │infrastructurii de │
│tipului şi │agrement, inclusiv a │
│exemple de │utilităţilor aferente │
│acţiuni │- Amenajarea obiectivelor │
│ │turistice naturale de │
│ │utilitate publică precum │
│ │şi crearea/modernizarea │
│ │infrastructurilor conexe │
│ │de utilitate publică; │
│ │- Dezvoltarea de │
│ │infrastructuri publice la │
│ │scară mică pentru │
│ │valorificarea atracţiilor │
│ │turistice │
│ │- Activităţi de marketing │
│ │şi promovare turistică ale│
│ │obiectivului finanţat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │În vederea asigurării │
│ │concentrării teritoriale, │
│ │implementarea se va │
│ │realiza numai în │
│ │staţiunile turistice │
│ │definite conform legii │
│ │H.G. 852 din 2008, pentru │
│ │aprobarea normelor şi │
│ │criteriilor de atestare a │
│ │staţiunilor turistice, │
│ │precum şi pe teritoriul │
│ │Deltei Dunării. │
│ │Investiţiile propuse │
│Grup ţintă │trebuie să facă parte │
│ │dintr-o strategie de │
│ │dezvoltare locală, │
│ │elaborată de autoritatea │
│ │publică locală în │
│ │parteneriat cu actorii │
│ │privaţi, care să │
│ │contribuie la │
│ │valorificarea durabilă a │
│ │resurselor turistice, │
│ │precum şi la creşterea │
│ │numărului mediu de │
│ │salariaţi în staţiunile │
│ │turistice. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Beneficiari pot fi │
│ │autorităţi şi instituţii │
│Beneficiari│ale administraţiei publice│
│ │locale şi parteneriate │
│ │între acestea. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Regiuni mai puţin │
│ │dezvoltate - 117.337.999 │
│Buget total│euro │
│Axă │Procentele cofinanţării │
│prioritară │urmează să fie detaliate │
│ │odată cu apariţia │
│ │Ghidurilor Solicitantului │
└───────────┴──────────────────────────┘



    Rezultatele pe care statul membru caută să le obţină prin sprijinul din partea Uniunii
        Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creşterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potenţial turistic valoros, ducând la crearea şi ocuparea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependenţă faţă de agricultură, de ramuri economice tradiţionale sau aflate în dificultate.
        Infrastructura din staţiunile turistice se caracterizează printr-un grad ridicat de degradare, ceea ce constituie un impediment în atragerea şi localizarea actorilor privaţi în aceste areale.
        Este de aşteptat ca implementarea acestor măsuri, prin îmbunătăţirea infrastructurii zonelor turistice şi a serviciilor conexe, să determine creşterea numărului mediu de salariaţi, dar şi creşterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru România, ca destinaţie turistică europeană, dar şi asupra creşterii calităţii vieţii şi a competitivităţii regiunilor.
        Având în vedere gradul actual de uzură al infrastructurii turistice balneare, prezentul obiectiv specific prezintă un interes major pentru actorii din sectorul turismului termal. Acesta îşi propune să crească gradul de ocupare al forţei de muncă prin investiţii în infrastructura turistică de bază, făcând referire directă la staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice.
        Acest obiectiv vizează investiţii clare de tip "hard" în cadrul staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice în:
        ● Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, reţele de captare şi transport, parcuri balneare, modernizare şi creare baze de tratament)
        ● Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
        ● Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică
        ● Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracţiilor turistice.



    2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 - 2020
        Având în vedere că multe izvoare termale şi minerale sunt situate în zonele rurale şi necesită investiţii urgente în modernizarea sau crearea infrastructurilor şi echipamentelor necesare utilizării lor în produsele de turism balnear, PNDR poate reprezenta o sursă importantă pentru finanţarea acţiunilor de dezvoltare a sectorului balnear.
    1. Măsura 6 "Dezvoltarea exploataţiilor şi întreprinderilor"
        Măsura se referă la:
        ● ajutor la înfiinţarea întreprinderii pentru:
        (i) tinerii fermieri;
        (ii) activităţi neagricole în zone rurale;
        (iii) dezvoltarea fermelor mici.
        (iv) plăţi pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri care-şi transferă definitiv exploataţia altui fermier.

        ● investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole;

    a. Sub-măsura 6.4. "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole"

┌──────────────────────────────────────┐
│Programul Naţional de Dezvoltare │
│Rurală pentru perioada 2014 - 2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│M6 Dezvoltarea exploataţiilor şi │
│întreprinderilor │
│Sub-măsura 6.4 Investiţii în crearea │
│şi dezvoltarea de activităţi │
│neagricole │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Scopul sprijinului acordat│
│ │prin măsură va stimula │
│ │mediul de afaceri din │
│ │rural, contribuind la │
│ │creşterea numărului de │
│ │activităţi non-agricole │
│ │desfăşurate în zonele │
│ │rurale, precum şi la │
│ │dezvoltarea activităţilor │
│Descrierea │nonagricole existente; │
│tipului şi │crearea de locuri de │
│exemple de │muncă, creşterea │
│acţiuni │veniturilor populaţiei │
│ │rurale şi diminuarea │
│ │disparităţilor dintre │
│ │rural şi urban. │
│ │Se acordă sprijin în │
│ │vederea investiţiilor │
│ │pentru microîntreprinderi │
│ │şi întreprinderi mici │
│ │existente pentru │
│ │activităţi non-agricole în│
│ │mediul rural │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- micro-întreprinderilor │
│ │şi întreprinderilor mici │
│ │existente, din spaţiul │
│ │rural; │
│ │- fermelor care îşi │
│ │diversifică activitatea de│
│Beneficiari│bază prin înfiinţarea sau │
│ │dezvoltarea unei │
│ │activităţi nonagricole în │
│ │cadrul întreprinderii deja│
│ │existente încadrabile în │
│ │microîntreprinderi şi │
│ │întreprinderi mici. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sprijin public │
│ │nerambursabil va respecta │
│ │prevederile Regulamentului│
│ │1407/2013 cu privire la │
│Alocare │sprijinul de minimis şi nu│
│financiară │va depăşi 200.000 Euro/ │
│ │beneficiar pe 3 ani │
│ │fiscali. │
│ │Intensitatea sprijinului │
│ │public nerambursabil - │
│ │maxim 90%, │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Bugetul total al Măsurii 6│
│ │- 993.000.000 Eur │
│ │Bugetul defalcat pe │
│Buget │obiective specifice │
│sub-măsură │împreună cu procentele │
│ │cofinanţării urmează să │
│ │fie detaliate odată cu │
│ │apariţia Ghidurilor │
│ │Solicitantului │
└───────────┴──────────────────────────┘

        În cadrul acestei sub-măsuri se acordă sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care îşi creează sau dezvoltă noi activităţi în zonele rurale.
        Scopul sprijinului acordat prin măsură va stimula mediul de afaceri din rural, contribuind la creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor nonagricole existente, crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale şi diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban.
        De asemenea, sunt vizaţi fermierii sau membrii gospodăriilor lor agricole care doresc să-şi diversifice activităţile economice prin practicarea de activităţi non-agricole în vederea creşterii veniturilor şi creării de alternative ocupaţionale.
        Se acordă sprijin în vederea investiţiilor pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici existente pentru activităţi non-agricole în mediul rural, de exemplu:
        Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole proprii, cum ar fi:
        ● fabricarea produselor chimice, farmaceutice;

        Investiţii pentru prestarea de servicii, de exemplu:
        ● Servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare;
        ● Servicii tehnice, administrative etc.;

        Investiţii pentru infrastructură în unităţile de primire turistică de tip agro-turistic, proiecte de activităţi de agrement.

        Sub-măsura 6.4. oferă o oportunitate pentru diversificarea activităţilor non agricole în zonele rurale, oferind posibilitatea dezvoltării de activităţi turistice conexe turismului balnear la scară mică (cazare dar şi producţia de linii cosmetice sau îmbuteliere ape minerale etc.). Cert este că la nivel naţional există multe zone cu specific balnear unde există un real deficit privind spaţiile de cazare disponibile.


    2. Măsura 7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale
    a. Sub-măsura 7.6. Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural

┌──────────────────────────────────────┐
│Programul Naţional de Dezvoltare │
│Rurală pentru perioada 2014 - 2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│M7 Servicii de bază şi reînnoirea │
│satelor în zonele rurale │
│Sub-măsura 7.6. Investiţii asociate cu│
│protejarea patrimoniului cultural │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Această sub-măsură va │
│ │oferi sprijin financiar │
│ │pentru protejarea │
│ │obiectivelor de patrimoniu│
│ │cultural de interes local,│
│ │inclusiv aşezăminte │
│ │monahale. Investiţiile vor│
│ │avea un impact pozitiv │
│ │asupra turismului local şi│
│ │vor ajuta la stimularea │
│ │dezvoltării mediului de │
│ │afaceri local. │
│ │Sprijinirea conservării │
│ │patrimoniului local şi a │
│ │tradiţiilor au drept scop │
│ │stimularea activităţilor │
│ │de turism rural, precum şi│
│ │menţinerea tradiţiilor şi │
│ │a moştenirii spirituale │
│ │contribuind astfel la │
│ │atractivitatea zonelor │
│ │rurale. │
│ │În cadrul sub-măsurii, │
│ │sprijinul va fi acordat │
│ │investiţiilor corporale şi│
│ │necorporale pentru: │
│ │- Restaurarea, conservarea│
│Descrierea │şi accesibilizarea │
│tipului şi │patrimoniului cultural │
│exemple de │imobil de interes local │
│acţiuni │(clasa B); │
│ │- Restaurarea, conservarea│
│ │şi accesibilizarea │
│ │aşezămintelor monahale; │
│ │Cheltuielile eligibile │
│ │specifice pentru aceste │
│ │tipuri de investiţii se │
│ │referă la: │
│ │(a) restaurarea, │
│ │conservarea şi dotarea │
│ │clădirilor/monumentelor │
│ │din patrimoniul cultural │
│ │imobil de interes local de│
│ │clasa B, inclusiv punerea │
│ │în conservare a │
│ │obiectivului prin │
│ │intervenţii de urgenţă; │
│ │(b) construcţia, │
│ │extinderea şi/sau │
│ │modernizarea drumurilor de│
│ │acces către aşezămintele │
│ │monahale şi/sau │
│ │obiectivele de patrimoniu │
│ │de interes local; │
│ │(c) restaurarea, │
│ │conservarea şi /sau │
│ │dotarea aşezămintelor │
│ │monahale; │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Această sub-măsură va │
│ │oferi sprijin financiar │
│ │pentru protejarea │
│ │obiectivelor de patrimoniu│
│ │cultural de interes local,│
│ │inclusiv aşezăminte │
│ │monahale. Investiţiile vor│
│ │avea un impact pozitiv │
│ │asupra turismului local şi│
│ │vor ajuta la stimularea │
│ │dezvoltării mediului de │
│ │afaceri local. │
│ │Sprijinirea conservării │
│ │patrimoniului local şi a │
│ │tradiţiilor au drept scop │
│ │stimularea activităţilor │
│ │de turism rural, precum şi│
│ │menţinerea tradiţiilor şi │
│ │a moştenirii spirituale │
│ │contribuind astfel la │
│ │atractivitatea zonelor │
│ │rurale. │
│ │În cadrul sub-măsurii, │
│ │sprijinul va fi acordat │
│ │investiţiilor corporale şi│
│ │necorporale pentru: │
│ │- Restaurarea, conservarea│
│Descrierea │şi accesibilizarea │
│tipului şi │patrimoniului cultural │
│exemple de │imobil de interes local │
│acţiuni │(clasa B); │
│ │- Restaurarea, conservarea│
│ │şi accesibilizarea │
│ │aşezămintelor monahale; │
│ │Cheltuielile eligibile │
│ │specifice pentru aceste │
│ │tipuri de investiţii se │
│ │referă la: │
│ │(a) restaurarea, │
│ │conservarea si dotarea │
│ │clădirilor/monumentelor │
│ │din patrimoniul cultural │
│ │imobil de interes local de│
│ │clasa B, inclusiv punerea │
│ │în conservare a │
│ │obiectivului prin │
│ │intervenţii de urgenţă; │
│ │(b) construcţia, │
│ │extinderea şi/sau │
│ │modernizarea drumurilor de│
│ │acces către aşezămintele │
│ │monahale şi/sau │
│ │obiectivele de patrimoniu │
│ │de interes local; │
│ │(c) restaurarea, │
│ │conservarea şi /sau │
│ │dotarea aşezămintelor │
│ │monahale; │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Comunele sau asociaţiile│
│ │acestora │
│ │- ONG-uri │
│ │- Unităţi de cult │
│ │- Persoane fizice │
│Beneficiari│autorizate şi societăţi │
│ │comerciale care deţin în │
│ │administrare obiective de │
│ │patrimoniu cultural de │
│ │clasă B, de utilitate │
│ │publică │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sprijinul public │
│ │nerambursabil acordat în │
│ │cadrul acestei submăsuri │
│ │va fi 100% din totalul │
│ │cheltuielilor eligibile │
│ │pentru proiectele de │
│ │utilitate publică, │
│Alocare │negeneratoare de profit şi│
│financiară │nu va depăşi 500.000 euro.│
│ │Sprijinul public │
│ │nerambursabil acordat în │
│ │cadrul acestei submăsuri │
│ │va fi 85% din totalul │
│ │cheltuielilor eligibile │
│ │pentru proiectele │
│ │generatoare de venit şi nu│
│ │va depăşi 200.000 euro. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Alocarea financiară a │
│ │submăsurii 7.6. Investiţii│
│ │asociate cu protejarea │
│Buget │patrimoniului cultural │
│sub-măsură │este de 15% din alocarea │
│ │totală a măsurii, │
│ │respectiv 194.700.000.00 │
│ │euro │
└───────────┴──────────────────────────┘

        Această sub-măsură va oferi sprijin financiar pentru protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local. Investiţiile vor avea un impact pozitiv asupra turismului local şi vor ajuta la stimularea dezvoltării mediului de afaceri local. În cadrul obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local putem identifica aproape totalitatea elementelor ce constituie infrastructura balneară de bază.
        Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor locale are drept scop stimularea activităţilor de turism rural, precum şi menţinerea tradiţiilor şi a moştenirilor locale contribuind astfel la atractivitatea zonelor rurale.


    3. Program Operaţional Capital Uman
        Programul Operaţional Capital Uman are o relevanţă crescută pentru dezvoltarea sectorului balnear prin obiectivele şi măsurile asociate care finanţează programele de educaţie şi formare profesională care să asigure adaptarea competenţelor resurselor umane la cererile pieţei, creşterea capacităţii managerilor de a dezvolta competitivitatea propriilor firme prin dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor propriilor angajaţi şi dezvoltarea sistemului de educaţie profesională şi vocaţională care să furnizeze abilităţile menţionate. Liniile de finanţare menţionate mai jos vizează în prioritate sectoarele cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi SNCDI. Sectorul balnear este unul dintre aceste sectoare. Nevoia de formare profesională rămâne esenţială pentru creşterea competitivităţii acestui sector. Toate obiectivele specifice de mai jos pot astfel, prin finanţarea unor proiecte de formare a personalului de diferite tipuri implicat în sectorul balnear, să contribuie la creşterea competitivităţii acestuia.
        Mai jos sunt prezentate liniile de finanţare POCU cele mai adaptate finanţării unor proiecte cu relevanţă pentru nevoile de personal ale sectorului balnear.
    a. OS 3.12. - Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe/competenţe/aptitudini aferente sectoarelor economice/domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaţilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Program Operaţional Capital Uman │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│OS3.12. - Îmbunătăţirea nivelului de │
│cunoştinţe/competenţe/aptitudini │
│aferente sectoarelor economice/ │
│domeniilor identificate conform SNC şi│
│SNCDI ale angajaţilor │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiunile planificate │
│ │pentru atingerea acestui │
│ │obiectiv pot fi grupate în│
│ │acţiuni care vizează: │
│ │Angajaţii: │
│ │- Participarea angajaţilor│
│ │la programe de formare │
│ │profesională (cursuri de │
│ │calificare de nivel 2-4 │
│ │conform Cadrului Naţional │
│ │al Calificărilor, cursuri │
│ │de scurtă durată, de │
│ │specializare şi │
│ │perfecţionare etc.) în │
│ │concordanţă cu cerinţele │
│ │locurilor de muncă din │
│ │sectoarele economice cu │
│ │potenţial competitiv │
│ │identificate conform SNC │
│Descrierea │şi din domeniile de │
│tipului şi │specializare inteligentă │
│exemple de │conform SNCDI. O atenţie │
│acţiuni │deosebită va fi acordată │
│ │participării la programe │
│ │de formare profesională a │
│ │angajaţilor vârstnici │
│ │- Evaluare/validare şi │
│ │certificare pentru │
│ │recunoaşterea │
│ │competenţelor aferente │
│ │cerinţelor locurilor de │
│ │muncă din sectoarele │
│ │economice cu potenţial │
│ │competitiv identificate │
│ │conform SNC şi din │
│ │domeniile de specializare │
│ │inteligentă conform SNCDI │
│ │Angajatorii: │
│ │- Stimularea angajatorilor│
│ │pentru organizarea de │
│ │programe de învăţare la │
│ │locul de muncă │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Persoane angajate care │
│ │urmăresc îmbunătăţirea │
│ │nivelului de cunoştinţe, │
│ │competenţe şi aptitudini │
│ │sau care urmăresc │
│ │certificarea/validarea │
│ │competenţelor cu precădere│
│Grup ţintă │în sectoarele economice/ │
│ │domeniile identificate │
│ │conform SNC şi SNCDI │
│ │- Angajatori cu activitate│
│ │prezentă/viitoare în │
│ │domeniile/sectoarele │
│ │economice identificate │
│ │conform SNC şi SNCDI │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Angajatori (cu activitate │
│ │prezentă/viitoare în │
│Beneficiari│domeniile/sectoarele │
│ │economice identificate │
│ │conform SNC şi SNCDI) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul Axei Prioritare 3:│
│ │1.100.198.821 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘


    b. OS 6.8. - Implementarea de măsuri sistemice în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la cerinţele pieţei muncii

┌──────────────────────────────────────┐
│Program Operaţional Capital Uman │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│OS 6.8. - Implementarea de măsuri │
│sistemice în învăţământul terţiar │
│universitar şi non-universitar │
│organizat în cadrul instituţiilor de │
│învăţământ superior acreditate pentru │
│a facilita │
│adaptarea la cerinţele pieţei muncii │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiuni pentru creşterea │
│ │calităţii învăţământului │
│ │terţiar universitar şi │
│ │non-universitar organizat │
│ │în cadrul instituţiilor de│
│ │învăţământ superior │
│ │acreditate: │
│ │- Actualizarea sistemului │
│ │naţional de asigurare/ │
│ │evaluare externă a │
│ │calităţii inclusiv prin │
│ │implicarea partenerilor │
│ │sociali. Analizarea şi │
│ │valorificarea rezultatelor│
│ │studiilor/analizelor │
│Descrierea │anterioare privind │
│tipului şi │inserţia │
│exemple de │socio-profesională a │
│acţiuni │absolvenţilor │
│ │- Dezvoltarea şi │
│ │implementarea unui sistem │
│ │de calificare pe mai multe│
│ │niveluri bazat pe │
│ │promovarea rutelor │
│ │flexibile de progres în │
│ │cariera profesională, cu │
│ │un accent pe dobândirea de│
│ │abilităţi şi competenţe │
│ │relevante pentru piaţa │
│ │muncii │
│ │- Alte acţiuni inovative │
│ │care sprijină accesul la │
│ │învăţământul terţiar, │
│ │inclusiv activităţi de │
│ │cooperare transnaţională. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Acţiuni pentru creşterea │
│ │calităţii învăţământului │
│ │terţiar universitar şi │
│ │non- universitar organizat│
│ │în cadrul instituţiilor de│
│ │învăţământ superior │
│ │acreditate: │
│ │- Actualizarea sistemului │
│ │naţional de asigurare/ │
│ │evaluare externă a │
│ │calităţii inclusiv prin │
│ │implicarea partenerilor │
│ │sociali. Analizarea şi │
│ │valorificarea rezultatelor│
│ │studiilor/analizelor │
│Descrierea │anterioare privind │
│tipului şi │inserţia │
│exemple de │socio-profesională a │
│acţiuni │absolvenţilor │
│ │- Dezvoltarea şi │
│ │implementarea unui sistem │
│ │de calificare pe mai multe│
│ │niveluri bazat pe │
│ │promovarea rutelor │
│ │flexibile de progres în │
│ │cariera profesională, cu │
│ │un accent pe dobândirea de│
│ │abilităţi şi competenţe │
│ │relevante pentru piaţa │
│ │muncii │
│ │- Alte acţiuni inovative │
│ │care sprijină accesul la │
│ │învăţământul terţiar, │
│ │inclusiv activităţi de │
│ │cooperare transnaţională. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Studenţi (ISCED 4-8), │
│ │inclusiv studenţi │
│ │non-tradiţionali şi/sau cu│
│ │oportunităţi reduse │
│ │- Personal implicat în │
│ │dezvoltarea şi │
│ │managementul calificărilor│
│ │la nivel de universitate/ │
│ │facultate │
│ │- Personal implicat în │
│ │dezvoltarea programelor de│
│ │studii universitare │
│ │- Membri ai partenerilor │
│ │sociali în educaţie │
│ │- Personal şi membri ai │
│Grup ţintă │comitetelor sectoriale │
│ │- Experţi în evaluare şi │
│ │acreditare din comisiile │
│ │de asigurare a calităţii │
│ │în învăţământul superior, │
│ │la nivel naţional │
│ │- Personal implicat în │
│ │dezvoltarea şi │
│ │managementul calificărilor│
│ │şi Cadrului Naţional al │
│ │Calificărilor în │
│ │Învăţământul Superior, la │
│ │nivel de sistem │
│ │- Membri ai comisiilor/ │
│ │structurilor de conducere │
│ │din universităţi şi │
│ │facultăţi │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Ministerul Educaţiei │
│ │Naţionale şi autorităţile │
│ │din subordinea sa │
│ │- Agenţii, structuri │
│ │aflate în coordonarea/ │
│ │subordonarea MEN şi alte │
│ │organisme publice cu │
│ │atribuţii în domeniul │
│ │învăţământului superior, │
│ │inclusiv în asigurarea şi │
│ │managementul calităţii şi │
│ │a Cadrului Naţional al │
│ │Calificărilor în │
│ │Învăţământul Superior │
│Beneficiari│- Instituţii de învăţământ│
│ │superior acreditate, │
│ │publice şi private │
│ │- Parteneri sociali din │
│ │învăţământul superior (ex.│
│ │organizaţii sindicale)/ │
│ │Parteneri sociali/ │
│ │sindicate/comitete │
│ │sectoriale/instituţii şi │
│ │organizaţii membre ale │
│ │Pactelor Regionale şi │
│ │Parteneriatelor Locale │
│ │pentru Ocupare şi │
│ │Incluziune Socială │
│ │- ONG-uri, inclusiv │
│ │asociaţiile studenţeşti │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul Axei 6: │
│ │1.252.590.433 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘


    c. OS 6.10. - Diversificarea ofertelor educaţionale în învăţământul terţiar universitar şi non- universitar tehnic organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu nevoile pieţei muncii din sectoarele economice/domeniile identificate prin SNC şi SNCDI

┌──────────────────────────────────────┐
│Program Operaţional Capital Uman │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│OS 6.10. - Diversificarea ofertelor │
│educaţionale în învăţământul terţiar │
│universitar şi non- universitar tehnic│
│organizat în cadrul instituţiilor de │
│învăţământ superior acreditate │
│corelate cu nevoile pieţei muncii din │
│sectoarele economice/domeniile │
│identificate prin SNC şi SNCDI │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea de oferte │
│ │educaţionale cu conţinut │
│ │inovator în învăţământul │
│ │terţiar universitar şi │
│ │non-universitar tehnic │
│ │organizat în cadrul │
│ │instituţiilor de │
│ │învăţământ superior │
│ │acreditate care să │
│Descrierea │promoveze experienţe de │
│tipului şi │învăţare de calitate (ex.:│
│exemple de │resurse de studiu moderne │
│acţiuni │şi flexibile, promovarea │
│ │educaţiei antreprenoriale │
│ │etc.) prin corelarea cu │
│ │nevoile pieţei muncii din │
│ │sectoarele economice cu │
│ │potenţial competitiv, │
│ │identificate conform SNC │
│ │şi din domeniile de │
│ │specializare inteligentă │
│ │conform SNCDI │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Personalul implicat în │
│ │dezvoltarea de programe de│
│ │studii din învăţământul │
│ │terţiar universitar şi │
│ │non-universitar tehnic │
│Grup ţintă │organizat în cadrul │
│ │instituţiilor de │
│ │învăţământ superior │
│ │acreditate │
│ │- Cursanţi (ISCED 4), │
│ │studenţi (ISCED 5-7) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Instituţii de învăţământ│
│ │superior acreditate, │
│ │publice şi private │
│Beneficiari│- Parteneri pentru │
│ │învăţământul superior din │
│ │medii publice şi private │
│ │şi non- guvernamentale │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul Axei 6: │
│ │1.252.590.433 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘


    d. OS 6.13. - Creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar universitar şi non universitar care îşi găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activităţi de învăţare la un potenţial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

┌──────────────────────────────────────┐
│Program Operaţional Capital Uman │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│OS 6.13. - Creşterea numărului │
│absolvenţilor de învăţământ terţiar │
│universitar şi non universitar care │
│îşi găsesc un loc de muncă urmare a │
│accesului la activităţi de învăţare la│
│un potenţial loc de muncă/cercetare/ │
│inovare, cu accent pe sectoarele │
│economice cu potenţial competitiv │
│identificate conform SNC şi domeniile │
│de specializare inteligentă conform │
│SNCDI │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiuni de îmbunătăţire a │
│ │tranziţiei de la educaţie │
│ │la viaţa activă a │
│ │participanţilor din │
│ │învăţământul terţiar │
│ │universitar şi non │
│ │universitar (organizat în │
│ │cadrul instituţiilor de │
│ │învăţământ superior) │
│ │(ISCED 4-8), inclusiv a │
│ │cercetătorilor │
│ │post-doctorat: │
│ │- Sprijinirea încheierii │
│ │unor parteneriate │
│ │sustenabile cu sectorul │
│ │privat pentru facilitarea │
│ │tranziţiei de la educaţie │
│ │la un loc de muncă prin │
│ │instituirea unui sistem │
│ │funcţional de stagii de │
│ │practică la un potenţial │
│ │angajator, programe de │
│ │internship/programe de │
│ │învăţare la locul de muncă│
│ │etc., adresate studenţilor│
│ │şi cursanţilor colegiilor │
│ │organizate la nivelul │
│ │instituţiilor de │
│ │învăţământ superior (ISCED│
│ │4-7), inclusiv prin │
│ │încurajarea implicării │
│ │angajatorilor în programe │
│ │de învăţare la locul de │
│ │muncă │
│ │- Organizarea şi derularea│
│ │programe de învăţare prin │
│ │experienţă practică, │
│ │furnizarea de servicii de │
│ │consiliere şi orientare │
│ │profesională axate pe │
│ │dobândirea de competenţe │
│ │transversale corelate cu │
│ │necesităţile pieţei │
│ │muncii, formarea de │
│ │competente antreprenoriale│
│ │prin întreprinderea │
│ │simulată, în special în │
│ │sectoarele economice cu │
│ │potenţial competitiv │
│ │identificate conform SNC │
│ │şi din domeniile de │
│ │specializare inteligentă │
│ │conform SNCDI adresate │
│Descrierea │studenţilor (ISCED 4-8) │
│tipului şi │- Sprijin pentru │
│exemple de │consolidarea │
│acţiuni │parteneriatelor dintre │
│ │universităţi şi actorii │
│ │din domeniul cercetării şi│
│ │inovării pentru stimularea│
│ │dezvoltării de noi │
│ │programe de studii │
│ │doctorale şi postdoctorale│
│ │cu aplicaţii directe în │
│ │economie, cu atenţie │
│ │deosebită acordată │
│ │sectoarelor economice cu │
│ │potenţial competitiv │
│ │identificate conform SNC │
│ │şi din domeniile de │
│ │specializare inteligentă │
│ │conform SNCDI, inclusiv │
│ │prin furnizarea de sprijin│
│ │financiar pentru │
│ │doctoranzi şi sprijinirea │
│ │cercetătorilor pentru a se│
│ │implica în cercetarea │
│ │post-doctorală, inclusiv │
│ │prin acordarea de burse şi│
│ │sprijinirea mobilităţii │
│ │interne şi transnaţionale │
│ │- Activităţi de cercetare │
│ │şi de colaborare în reţea │
│ │pentru tinerii cercetători│
│ │în scopul creării de │
│ │sinergii între cercetare │
│ │şi inovare, în special în │
│ │ceea ce priveşte │
│ │complementaritatea cu │
│ │sectoarele economice cu │
│ │potenţial competitiv │
│ │identificate conform SNC │
│ │şi din domeniile de │
│ │specializare inteligentă │
│ │conform SNCDI, în │
│ │sprijinul │
│ │internaţionalizării │
│ │învăţământului terţiar; │
│ │- Crearea unui sistem de │
│ │informare coordonată, în │
│ │ambele sensuri: de la │
│ │companii/sectorul privat │
│ │către instituţiile de │
│ │învăţământ superior │
│ │privind nevoile lor de │
│ │instruire, precum şi de la│
│ │instituţiile de învăţământ│
│ │către întreprinderi, │
│ │pentru a răspunde nevoilor│
│ │sectorului privat la nivel│
│ │regional/local. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Studenţi (ISCED 5-7) │
│ │- Doctoranzi în ciclul de │
│ │studii universitare de │
│ │doctorat │
│ │- Cercetători │
│ │post-doctorat │
│Grup ţintă │- Cursanţi (ISCED 4, nivel│
│ │de calificare 5, │
│ │înmatriculaţi în colegiile│
│ │organizate la nivelul │
│ │instituţiilor de │
│ │învăţământ superior) │
│ │- Angajatori │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- MEN şi structuri/agenţii│
│ │/organisme relevante, │
│ │subordonate/coordonate de │
│ │către acesta │
│ │- Agenţii, structuri, │
│ │organisme aflate în │
│ │subordinea/coordonarea MEN│
│ │şi alte organisme publice │
│ │cu atribuţii în domeniul │
│ │învăţământului superior şi│
│ │cercetării ştiinţifice │
│ │- Instituţii de învăţământ│
│ │superior publice şi │
│ │private, acreditate │
│ │- Şcoli doctorale şi │
│ │graduale cu personalitate │
│ │juridică, inclusiv │
│Beneficiari│parteneriate între acestea│
│ │şi sectorul privat/centre │
│ │de CDI │
│ │- Institute/centre de │
│ │cercetare acreditate, │
│ │inclusiv institute de │
│ │cercetare ale Academiei │
│ │Române │
│ │- Academia Română │
│ │- Angajatori │
│ │- Asociaţii profesionale │
│ │- Camere de comerţ şi │
│ │industrie │
│ │- Instituţii şi │
│ │organizaţii membre ale │
│ │Pactelor Regionale şi │
│ │Parteneriatelor Locale │
│ │pentru Ocupare şi │
│ │Incluziune Socială │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul Axei 6: │
│ │1.252.590.433 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘


    e. OS 6.14. - Creşterea participării la programe de învăţare la locul de muncă a elevilor şi ucenicilor din învăţământul secundar şi terţiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

┌──────────────────────────────────────┐
│Program Operaţional Capital Uman │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│OS 6.14. - Creşterea participării la │
│programe de învăţare la locul de muncă│
│a elevilor şi ucenicilor din │
│învăţământul secundar şi terţiar │
│non-universitar, cu accent pe │
│sectoarele economice cu potenţial │
│competitiv identificate conform SNC şi│
│din domeniile de specializare │
│inteligentă conform SNCDI │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiuni de îmbunătăţire a │
│ │tranziţiei de la educaţie │
│ │la viaţa activă a │
│ │participanţilor din │
│ │învăţământul secundar şi │
│ │terţiar non-universitar, │
│ │FPI (ISCED 2 - 4 nivel de │
│ │calificare 3 - 5) în │
│ │special în sectoarele │
│ │economice cu potenţial │
│ │competitiv identificate │
│ │conform SNC şi din │
│ │domeniile de specializare │
│ │inteligentă conform SNCDI │
│ │prin: │
│ │- Sprijinirea încheierii │
│ │unor parteneriate │
│ │sustenabile cu sectorul │
│ │privat, în special cu │
│ │entităţi din sectoarele │
│ │economice cu potenţial │
│ │competitiv identificate │
│ │conform SNC şi din │
│ │domeniile de specializare │
│ │inteligentă conform SNCDI,│
│ │pentru facilitarea │
│ │tranziţiei de la educaţie │
│ │la un loc de muncă prin │
│ │instituirea unui sistem de│
│ │stagii de practică la un │
│ │potenţial angajator, prin │
│ │organizarea de programe de│
│Descrierea │internship/traineeship │
│tipului şi │etc., inclusiv prin │
│exemple de │încurajarea implicării │
│acţiuni │angajatorilor în programe │
│ │de învăţare la locul de │
│ │muncă │
│ │- Organizarea şi derularea│
│ │programe de învăţare la │
│ │locul de muncă (internship│
│ │/traineeship, stagii de │
│ │practică, stagii de │
│ │ucenicie etc.), inclusiv │
│ │prin învăţământ dual, │
│ │formare de competenţe │
│ │antreprenoriale prin firma│
│ │de exerciţiu, furnizarea │
│ │de servicii de consiliere │
│ │şi orientare profesională │
│ │axate pe dobândirea de │
│ │competenţe corelate cu │
│ │necesităţile pieţei │
│ │muncii. Crearea unui │
│ │sistem de informare │
│ │coordonată, în ambele │
│ │sensuri: de la companii/ │
│ │sectorul privat către │
│ │reţeaua unităţilor de │
│ │învăţământ privind nevoile│
│ │lor de instruire, precum │
│ │şi de la unităţile de │
│ │învăţământ către │
│ │întreprinderi, pentru a │
│ │răspunde nevoilor actuale │
│ │şi viitoare ale pieţei │
│ │muncii la nivel regional/ │
│ │local. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Elevi (ISCED 2 - 3, │
│ │nivel de calificare 3 - 4)│
│ │- Elevi (ISCED 4, nivel de│
│ │calificare 5, │
│Grup ţintă │înmatriculaţi în şcolile │
│ │post-liceale/de maiştri │
│ │organizate la nivelul │
│ │unităţilor de învăţământ) │
│ │- Ucenici │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- MEN şi structuri/agenţii│
│ │/organisme relevante, │
│ │subordonate/coordonate de │
│ │către acesta │
│ │- Agenţii, structuri, │
│ │organisme aflate în │
│ │subordinea/coordonarea MEN│
│ │şi alte organisme publice │
│ │cu atribuţii în domeniul │
│ │învăţământului superior şi│
│ │cercetării ştiinţifice │
│ │- Furnizori autorizaţi, │
│ │publici şi privaţi, care │
│ │asigură formarea teoretică│
│ │în cadrul programului de │
│ │formare prin ucenicie la │
│ │locul de muncă │
│ │- Angajatori │
│ │- Asociaţii profesionale │
│Beneficiari│- Camere de comerţ şi │
│ │industrie │
│ │- Organizaţii sindicale şi│
│ │organizaţii patronale │
│ │- ONG-uri │
│ │- Instituţii şi │
│ │organizaţii membre ale │
│ │Pactelor Regionale şi │
│ │Parteneriatelor Locale │
│ │pentru Ocupare şi │
│ │Incluziune Socială │
│ │- Instituţii şi │
│ │organizaţii membre ale │
│ │consorţiilor şi │
│ │parteneriatelor regionale │
│ │şi locale în domeniile │
│ │ocupării, educaţiei şi │
│ │formării profesionale │
│ │- Furnizori publici şi │
│ │privaţi de orientare şi │
│ │consiliere profesională │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul Axei 6: │
│ │1.252.590.433 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘


    f. OS 6.17. - Creşterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor şi tendinţelor de dezvoltare ale pieţei muncii prin investiţii în capacitatea furnizorilor de formare şi prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri

┌──────────────────────────────────────┐
│Program Operaţional Capital Uman │
│2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│OS 6.17. - Creşterea numărului de │
│programe de formare profesională │
│pentru sectoarele economice cu │
│potenţial competitiv identificate │
│conform SNC şi din domeniile de │
│specializare inteligentă conform SNCDI│
│bazate pe un sistem de anticipare a │
│nevoilor şi tendinţelor de dezvoltare │
│ale pieţei muncii prin investiţii în │
│capacitatea furnizorilor de formare şi│
│prin stimularea parteneriatelor cu │
│mediul de afaceri │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Activităţi pentru │
│ │consolidarea capacităţii │
│ │furnizorilor de educaţie │
│ │şi formare profesională │
│ │pentru a dezvolta şi │
│ │implementa programe de │
│ │calitate, relevante pentru│
│ │piaţa muncii pentru │
│ │sectoarele economice cu │
│ │potenţial competitiv │
│ │identificate conform SNC │
│ │şi din domeniile de │
│ │specializare inteligentă │
│ │conform SNCDI: │
│ │- Dezvoltarea şi │
│ │implementarea de programe │
│ │de formare profesională │
│ │care vizează îmbunătăţirea│
│ │abilităţilor de bază şi │
│ │transversale atât │
│ │profesionale, cât şi non │
│ │profesionale, calificarea,│
│ │specializarea, │
│ │perfecţionarea │
│ │profesională, formarea de │
│Descrierea │competenţe în domeniul │
│tipului şi │antreprenorialului ca │
│exemple de │alternativă de carieră şi │
│acţiuni │oportunitate de integrare/│
│ │menţinere pe piaţa muncii │
│ │- Dezvoltarea şi │
│ │implementarea de programe │
│ │de recunoaştere şi │
│ │validare/certificare a │
│ │competenţelor şi │
│ │calificărilor dobândite în│
│ │context non-formal şi │
│ │informal │
│ │- Sprijin pentru │
│ │dezvoltarea şi │
│ │implementarea de programe │
│ │în sistem partenerial │
│ │între furnizorii de │
│ │formare şi angajatori │
│ │(planuri comune de │
│ │acţiune, dezvoltare │
│ │materiale de învăţare, │
│ │dezvoltare curriculum │
│ │local, etc.) │
│ │- Alte acţiuni inovative │
│ │pentru creşterea │
│ │participării la formarea │
│ │profesională, inclusiv în │
│ │contextul cooperării │
│ │transnaţionale │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Personalul furnizorilor │
│ │autorizaţi de FP publici │
│ │şi privaţi │
│ │- Personalul din comisiile│
│ │de specialitate şi │
│ │grupurile de lucru ale │
│ │Autorităţii Naţionale │
│ │pentru Calificări │
│ │- Specialişti/experţi │
│ │implicaţi în evaluarea şi │
│ │asigurarea calităţii şi │
│ │autorizarea programelor de│
│Grup ţintă │formare profesională │
│ │continuă │
│ │- Personal şi membri al/ai│
│ │organizaţiilor sindicale, │
│ │organizaţiilor patronale │
│ │şi asociaţiilor │
│ │profesionale; │
│ │- Personal al Comitetelor │
│ │Sectoriale şi al membrilor│
│ │acestora │
│ │- Personal al/ai centrelor│
│ │de certificare/validare a │
│ │învăţării anterioare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Furnizori de FPI şi FPC │
│ │- MEN │
│ │- MMFPSPV │
│ │- Agenţii, structuri │
│ │subordonate sau aflate în │
│ │coordonarea MEN/MMFPSPV şi│
│ │alte organisme publice cu │
│ │atribuţii în domeniul │
│ │formării profesionale │
│ │- Membri ai Comitetelor │
│Beneficiari│Sectoriale şi Comitete │
│ │Sectoriale cu │
│ │personalitate juridică │
│ │- Organizaţii sindicale │
│ │- Patronate │
│ │- Asociaţii profesionale │
│ │- Centre publice sau │
│ │private de validare/ │
│ │certificare a învăţării │
│ │anterioare │
│ │- Camere de comerţ, │
│ │industrie şi agricultură. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul Axei 6: │
│ │1.252.590.433 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘




    4. CBC România - Ungaria 2014-2020
    1. Axa prioritară 1: Protecţia comună şi utilizarea eficientă a valorilor comune şi a resurselor (Cooperarea pe resursele naturale şi culturale)
    a. Prioritatea de investiţii 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

┌──────────────────────────────────────┐
│CBC România - Ungaria 2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│Axa prioritară 1: Protecţia comună şi │
│utilizarea eficientă a valorilor │
│comune şi a resurselor (Cooperarea pe │
│resursele naturale şi culturale) │
│Prioritatea de investiţii 6/c - │
│Conservarea, protejarea, promovarea şi│
│dezvoltarea patrimoniului natural şi │
│cultural │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Tipurile de acţiuni │
│ │includ, printre altele: │
│ │- Pregătirea de studii, │
│ │strategii, planuri etc. în│
│ │domeniul conservării, │
│ │dezvoltării şi utilizării │
│ │patrimoniului cultural/ │
│ │natural │
│ │- Campanii de instruire şi│
│ │de sensibilizare cu │
│ │privire la protecţia, │
│ │promovarea şi dezvoltarea │
│ │patrimoniului natural şi │
│ │cultural │
│ │- Îmbunătăţirea stării de │
│ │conservare a monumentelor │
│ │şi clădirilor care fac │
│ │parte din patrimoniul │
│ │natural sau cultural al │
│ │zonei (de exemplu, │
│ │biserici, castele, muzee, │
│ │teatre) │
│ │- Conservarea, promovarea │
│ │şi dezvoltarea │
│ │patrimoniului cultural │
│ │imaterial │
│Descrierea │- Dezvoltarea, │
│tipului şi │reconstrucţia şi │
│exemple de │promovarea de dotări │
│acţiuni │culturale de protecţie a │
│ │patrimoniului cultural din│
│ │zona eligibilă │
│ │- Dezvoltarea de parcuri │
│ │naturale, rezervaţii │
│ │naturale şi alte tipuri de│
│ │zone protejate, protejarea│
│ │biodiversităţii │
│ │- Îmbunătăţirea dotărilor │
│ │existente sau realizarea │
│ │unora noi, care vizează │
│ │protejarea şi utilizarea │
│ │eficientă a potenţialului │
│ │geotermal │
│ │- Crearea de trasee │
│ │tematice, produse şi │
│ │servicii turistice bazate │
│ │pe patrimoniul natural şi │
│ │cultural │
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │accesibilităţii la │
│ │patrimoniul natural şi │
│ │cultural reabilitat │
│ │(reabilitarea drumurilor │
│ │şi construirea şi │
│ │asigurarea accesibilităţii│
│ │cu bicicleta) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Oamenii ce locuiesc în │
│Grup ţintă │zona eligibilă si turişti │
│ │ce vizitează zona din │
│ │afara acesteia. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Autorităţile publice │
│ │- Organisme guvernate de │
│ │drept public │
│Beneficiari│- ONG-uri │
│ │care au sediul sau o │
│ │filială regională/locală │
│ │înregistrată în aria │
│ │eligibilă a programului. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Bugetul FEDR al │
│Buget │intervenţiei: 30.477.417 │
│ │EUR │
└───────────┴──────────────────────────┘


        Cadrul natural împreună cu istoria comună au creionat un potenţial turistic ridicat în zona transfrontalieră România - Ungaria. În ceea ce priveşte potenţialul turismului balnear, acesta este foarte important, mai ales având în vedere tradiţia şi poziţionarea pe piaţă a Ungariei şi României în ceea ce priveşte turismul de wellness şi SPA, precum şi existenţa unor staţiuni istorice, precum Băile Felix şi 1 Mai, dezvoltarea unor produse turistice balneare comune va permite obţinerea de beneficii socio-economice superioare din acest sector de activitate de ambele părţi ale frontierei.

    2. Axa prioritară 4: Îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire a sănătăţii (Cooperare în domeniul sănătăţii şi prevenţiei bolilor)
    a. Prioritatea de investiţii 9/a - Investirea în infrastructura medicală şi socială, care contribuie la dezvoltarea naţională, regională şi locală, reducând inegalităţile în ce priveşte starea de sănătate, promovând incluziunea prin accesul îmbunătăţit la serviciile sociale, culturale şi recreative şi tranziţia de la serviciile instituţionale la cele comunitare

┌──────────────────────────────────────┐
│CBC România - Ungaria 2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea │
│serviciilor de îngrijire a sănătăţii │
│(Cooperare în domeniul sănătăţii şi │
│prevenţiei bolilor) │
│Prioritatea de investiţii 9/a - │
│Investirea în infrastructura medicală │
│şi socială, care contribuie la │
│dezvoltarea naţională, regională şi │
│locală, reducând inegalităţile în ce │
│priveşte starea de sănătate, promovând│
│incluziunea prin accesul îmbunătăţit │
│la serviciile sociale, culturale şi │
│recreative şi tranziţia de la │
│serviciile instituţionale la cele │
│comunitare │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiuni indicative │
│ │- Investiţii în domeniul │
│ │infrastructurii │
│ │serviciilor de sănătate şi│
│ │al prevenţiei │
│ │- Achiziţionarea şi │
│ │instalarea echipamentelor │
│ │necesare serviciilor de │
│ │sănătate, organizarea de │
│ │instruiri cu privire la │
│ │utilizarea noilor │
│ │echipamente de către │
│ │personal │
│ │- Acţiuni promoţionale │
│ │pentru realizarea │
│ │screening-urilor de │
│ │sănătate şi a furnizării │
│ │de informaţii pentru │
│ │prevenirea şi │
│ │diagnosticarea bolilor cu │
│Descrierea │frecvenţă crescută │
│tipului şi │- Acţiuni cu scopul de │
│exemple de │îmbunătăţire a accesului │
│acţiuni │grupurilor dezavantajate │
│ │la infrastructura de │
│ │sănătate │
│ │- Schimb de experienţă şi │
│ │activităţi de consolidare │
│ │a capacităţilor (cursuri │
│ │de instruire, conferinţe, │
│ │stagii) │
│ │- Dezvoltarea │
│ │infrastructurii │
│ │telemedicale şi de │
│ │e-sănătate pentru │
│ │diagnostic şi tratament, │
│ │cu scopul de a realiza un │
│ │sistem mai bun de │
│ │informare a pacientului şi│
│ │pentru a reduce │
│ │inegalităţile existente în│
│ │domeniul sănătăţii în ceea│
│ │ce priveşte accesul la │
│ │serviciile de sănătate │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Grup ţintă │Oamenii ce locuiesc în │
│ │zona eligibilă. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Autorităţile publice │
│ │- ONG-uri │
│ │- Organisme guvernate de │
│Beneficiari│drept public │
│ │care au sediul sau o │
│ │filială regională/locală │
│ │înregistrată în aria │
│ │eligibilă a programului. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │Bugetul intervenţiei: │
│ │57,03 milioane EUR │
└───────────┴──────────────────────────┘



    Dezvoltarea sistemului balnear ca un sistem de prevenţie şi îngrijire a sănătăţii la nivel transfrontalier
        Investiţiile în renovarea sau dezvoltarea de vechi sau noi centre de tratament balnear cu produse şi proceduri gândite, astfel încât să răspundă în mod corect problemelor de sănătate de la nivel transfrontalier pot contribui în mod eficace la atingerea obiectivului de îmbunătăţire a serviciilor de îngrijire a sănătăţii pe care şi-l propune programul de cooperare transfrontalieră.
        Cu o tradiţie, infrastructură şi potenţial balnear-termal important de ambele parţi ale frontierei, zona transfrontalieră România-Ungaria poate prin intermediul acestui obiectiv specific să devină o zonă pilot la nivel european în ce priveşte aplicarea Directivei serviciilor medicale transfrontaliere şi a unei mai bune gestionări a medicinei preventive prin utilizarea factorilor naturali de cură.


    5. România-Serbia IPA CBC Programme 2014 - 2020
    1. Axa prioritară 4 - Atractivitate pentru un turism sustenabil:

┌──────────────────────────────────────┐
│România - Serbia IPA CBC Programme │
│2014 - 2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│Axa prioritară 4 Atractivitate pentru │
│un turism sustenabil │
│4-1 Dezvoltarea economiei turismului │
│local, pe baza promovării unei │
│valorificări culturale şi │
│recreaţionale sustenabile a │
│patrimoniului natural şi cultural │
│4-2 Creşterea economiei turistice │
│locale pe baza dezvoltării calităţii │
│serviciilor turistice, pe baza unei │
│valorificări sustenabile a │
│patrimoniului natural şi cultural. │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiunile indicative ce │
│ │vor fi sprijinite prin │
│ │prioritatea tematică d): │
│ │Activităţi tematice 1 │
│ │"Investiţii pentru │
│ │creşterea cererii │
│ │reţelelor de turism local │
│ │şi promovarea │
│ │activităţilor turistice │
│ │inovatoare": │
│ │- Organizarea transferului│
│ │de cunoştinţe, schimbul de│
│ │exemple de bună practică, │
│ │networking şi dezvoltarea │
│ │inovaţiilor pentru │
│ │protejarea patrimoniului │
│ │natural şi cultural şi a │
│ │turismului sustenabil; │
│ │- Dezvoltarea unei imagini│
│ │regionale │
│ │transfrontaliere, │
│ │iniţiative comune de │
│ │branding şi marketing, │
│ │- Dezvoltarea unor produse│
│ │turistice distincte (ex. │
│ │mănăstiri, patrimoniul │
│ │român, crame etc.) şi │
│ │servicii turistice │
│ │integrate; │
│ │- Implementarea în comun a│
│ │acţiunilor şi promovarea │
│ │caracteristicilor │
│ │tradiţionale (muzică, │
│ │limbă, folclor etc.) │
│ │inclusiv evenimente │
│ │culturale comune │
│ │(festivaluri, conferinţe │
│ │etc.) în relaţie cu │
│ │acţiunile indicative │
│ │menţionate mai sus. │
│ │- Investiţii în │
│ │infrastructura │
│ │transfrontalieră pentru │
│ │servicii turistice (centre│
│ │turistice, centre de │
│ │întâmpinare, puncte │
│ │informative, centre de │
│ │servicii în sectorul │
│ │turistic) │
│ │- Investiţii în sectorul │
│ │turistic pentru furnizarea│
│ │unor servicii inovatoare, │
│ │inclusiv infrastructură, │
│ │pentru forme specifice de │
│ │turism precum turismul │
│ │cultural, turismul tematic│
│ │etc. │
│Descrierea │- Promovarea │
│tipului şi │infrastructurii turistice │
│exemple de │şi a obiectivelor │
│acţiuni │turistice; │
│ │- Dezvoltarea şi │
│ │reabilitarea rutelor │
│ │turistice specifice, │
│ │inclusiv instalarea │
│ │indicatoarelor rutiere şi │
│ │panourilor informative │
│ │turistice bilingve; │
│ │- Construcţia/reabilitarea│
│ │/lărgirea infrastructurii │
│ │de acces la atracţii │
│ │turistice, de ex. drumuri │
│ │turistice în zone │
│ │turistice, drumuri de │
│ │acces la aceste zone, │
│ │piste de biciclişti şi │
│ │alei, facilităţi de │
│ │aventură; │
│ │- Investiţii în │
│ │modernizarea şi │
│ │reabilitarea siturilor │
│ │naturale şi culturale │
│ │(ex.: monumente │
│ │religioase, construcţii şi│
│ │aşezări tradiţionale, │
│ │situri istorice şi │
│ │arheologice etc.). │
│ │- Dezvoltarea, │
│ │modernizarea │
│ │infrastructurii │
│ │atracţiilor/obiectivelor │
│ │turistice; │
│ │Activităţi tematice 2 │
│ │"Iniţiative de dezvoltare │
│ │a capacităţilor pentru │
│ │îmbunătăţirea calităţii şi│
│ │inovării serviciilor şi │
│ │produselor turistice": │
│ │- Stabilirea unor │
│ │parteneriate pentru │
│ │cercetare şi studii cu │
│ │privire la patrimoniul │
│ │natural şi cultural în │
│ │zonă; │
│ │- Suport pentru crearea │
│ │unui brand comun şi │
│ │îmbunătăţirea standardelor│
│ │de calitate pentru │
│ │serviciile oferite; │
│ │- Suport pentru │
│ │dezvoltarea ofertelor │
│ │turistice │
│ │transfrontaliere; │
│ │- Instructaje pentru │
│ │îmbunătăţirea serviciilor │
│ │turistice; │
│ │- Schimb de strategii, │
│ │experienţă în sectorul │
│ │turistic; │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │- Populaţia ce trăieşte în│
│ │zona eligibilă │
│ │- Şomerii, în special │
│Grup ţintă │femeile şi tinerii │
│ │- Copiii şi populaţia │
│ │tânără ce trăieşte în zona│
│ │eligibilă │
│ │- Grupurile dezavantajate.│
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Tipuri orientative de │
│ │beneficiari │
│ │- Autorităţi Publice │
│ │Locale şi Regionale │
│ │(consilii judeţene, │
│ │consilii locale/municipale│
│ │etc.) şi alte organisme │
│ │publice; │
│ │- Sedii - agenţii ale │
│ │Autorităţilor Publice │
│ │Naţionale active pe teme │
│ │de prioritate în zona │
│Beneficiari│eligibilă (înregistrate şi│
│ │operaţionale în zona │
│ │eligibilă); │
│ │- Instituţii medicale; │
│ │- Instituţii de │
│ │învăţământ; │
│ │- Organisme non-profit şi │
│ │ONG-uri; │
│ │- Organizaţii religioase, │
│ │înfiinţate legal conform │
│ │cu legislaţia naţională în│
│ │vigoare; │
│ │- Camere de Comerţ; │
│ │- Muzee; │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │16.00.0 r │
└───────────┴──────────────────────────┘

    a. 4-1 Dezvoltarea economiei turismului local, pe baza promovării unei valorificări culturale şi recreaţionale sustenabile a patrimoniului natural şi cultural
    Obiectiv specific
        Promovarea creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism şi atracţii în zona eligibilă, creând atracţii turistice şi culturale inovatoare pe baza resurselor naturale şi culturale comune, îmbunătăţind atractivitatea reţelelor şi pistelor turistice transfrontaliere.

    Rezultatele pe care Statele partenere caută să le obţină cu sprijinul Uniunii
        ● Creşterea cererii naţionale şi internaţionale pentru reţele transfrontaliere de grupuri turistice, atragerea diferitelor categorii turistice, activităţi culturale, naturale, în special din pieţele internaţionale;
        ● Integrarea atracţiilor turistice locale în reţelele internaţionale ale Bazinului Dunării.
        ● Înfiinţarea unui brand şi a unei imagini comune pentru oferta turistică locală astfel încât să se atragă o cerere suplimentară;
        ● Creşterea ratei de ocupare a infrastructurilor turistice, în toate zonele şi pentru tipologiile diversificate de turism;
        ● Stabilirea unor reţele turistice de-a lungul frontierei, exploatând sinergiile şi partajând soluţii tehnologice şi manageriale inovatoare.

    b. 4-2 Creşterea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calităţii serviciilor turistice, pe baza unei valorificări sustenabile a patrimoniului natural şi cultural
    Obiective specifice
        Dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor pentru îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii serviciilor şi produselor turistice în reţelele şi parteneriatele comune pe cele două părţi ale graniţei.
        Îmbunătăţirea calităţii şi sustenabilităţii infrastructurii turistice şi accesibilităţii resurselor menţionate mai sus

    Rezultatele pe care Statele partenere caută să le obţină cu sprijinul Uniunii
        ● Dezvoltarea capacităţilor în rândul antreprenorilor şi lucrătorilor din sectorul turistic pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice şi diversificarea produselor turistice;
        ● Îmbunătăţirea informaţiilor şi cunoaşterii despre resursele culturale şi naturale locale pentru crearea unor produse inovatoare şi înfiinţarea unor strategii de conservare;
        ● Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice oferite în reţelele comune;
        ● Îmbunătăţirea strategiilor de conservare şi protejare, pe baza cercetărilor şi studiilor efectuate prin parteneriate ale instituţiilor de cercetare şi agenţiilor de specialitate;
        ● Conservarea patrimoniului cultural şi natural prin investiţii specifice în reabilitare şi restaurare.
        Prin caracteristicile reliefului împreună cu fauna prezentă, zona transfrontalieră dintre România şi Serbia, deţine vaste resurse turistice, deseori insuficient exploatate sau slab promovate. Potenţialul resurselor turistice transfrontaliere este unul foarte ridicat, beneficiind de o notorietate ridicată şi destinaţii turistice şi balneo-turistice consacrate. Şi în acest caz, utilizarea fondurilor transfrontaliere pentru finanţarea unor produse balneare comune va putea întări competitivitatea şi poziţia pe piaţă a produselor balneare oferite de staţiunile din România, dintre care unele au un caracter istoric marcat, precum Băile Herculane.



    6. România-Bulgaria Cross Border Programme 2014-2020
    1. Axa prioritară 2 - O regiune verde
    a. Prioritatea de investiţii 6c: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

┌──────────────────────────────────────┐
│România-Bulgaria Cross Border │
│Programme 2014-2020 │
├──────────────────────────────────────┤
│AXA PRIORITARĂ 2: O regiune verde │
│Prioritatea de investiţii 6c: │
│Conservarea, protejarea, promovarea şi│
│dezvoltarea patrimoniului natural şi │
│cultural │
├───────────┬──────────────────────────┤
│ │Acţiunile care sunt │
│ │prevăzute a fi finanţate │
│ │prin acest obiectiv │
│ │specific vor întări │
│ │capacităţile actorilor │
│ │relevanţi de a restaura, │
│ │conserva şi utiliza în mod│
│ │durabil patrimoniul │
│ │cultural şi natural la │
│ │zonei transfrontaliere │
│ │romano-bulgare. Se va pune│
│ │accent pe managementul │
│ │comun şi pe eforturile de │
│ │coordonare care vor │
│ │asigura scăderea │
│ │presiunilor actuale şi vor│
│ │permite evitarea │
│ │conflictelor viitoare de │
│ │utilizare. Un instrument │
│ │important pentru aceasta │
│ │va fi reprezentat de │
│ │sprijinul puternic acordat│
│ │prin Programul de faţă │
│ │pentru dezvoltarea │
│ │instrumentelor şi │
│ │tehnologiilor comune │
│ │pentru managementul │
│ │zonelor şi siturilor de │
│ │patrimoniu natural şi │
│ │cultural care sunt │
│ │afectate fie de presiuni │
│ │locale, fie de schimbările│
│ │climatice. Mai jos, câteva│
│ │acţiuni indicative: │
│ │Măsuri nestructurale │
│ │1. Pregătirea de studii, │
│ │strategii, planuri de │
│ │management etc. comune în │
│ │domeniul conservării, │
│ │dezvoltării şi utilizării │
│ │împreună a patrimoniului │
│ │cultural/natural │
│Descrierea │2. Crearea de campanii de │
│tipului şi │conştientizare comune │
│exemple de │privind protecţia, │
│acţiuni │promovarea şi dezvoltarea │
│ │patrimoniului natural şi │
│ │cultural │
│ │3. Păstrarea, promovarea │
│ │şi dezvoltarea │
│ │patrimoniului cultural │
│ │intangibil, în principal │
│ │prin evenimente culturale │
│ │cu o dimensiune │
│ │transfrontalieră │
│ │Măsuri structurale: │
│ │4. Sprijinirea promovării │
│ │şi utilizării │
│ │potenţialului │
│ │patrimoniului cultural/ │
│ │natural prin investiţii în│
│ │infrastructura turistică │
│ │durabilă comună │
│ │5. Reabilitarea/ │
│ │construcţia de drumuri │
│ │spre punctele de interes │
│ │ale patrimoniului natural │
│ │şi cultural care vor fi │
│ │parte din produse │
│ │turistice transfrontaliere│
│ │6. Infrastructură │
│ │culturală: reconstrucţie, │
│ │reabilitare şi promovare a│
│ │monumentelor culturale pe │
│ │baza unor strategii/ │
│ │concepte transfrontaliere │
│ │relevante │
│ │Măsuri integrate: │
│ │7. Dezvoltarea în comun de│
│ │produse şi servicii │
│ │turistice pe baza │
│ │patrimoniului natural şi │
│ │cultural şi promovare în │
│ │comun │
│ │8. Dezvoltarea/gestionarea│
│ │în comun a parcurilor │
│ │naturale, rezervaţiilor │
│ │naturale şi a altor arii │
│ │protejate │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Chiar dacă grupul ţintă │
│ │are o mărime │
│ │considerabilă, incluzând │
│ │populaţia rezidentă în │
│ │cadrul zonei │
│ │transfrontaliere şi │
│ │vizitatorii (turiştii), │
│ │unele grupuri specifice │
│ │vor constitui principalul │
│ │punct de concentrare al │
│Grup ţintă │activităţilor indicate │
│ │anterior. Acestea sunt │
│ │principalele grupuri │
│ │active în elaborarea şi │
│ │implementarea politicilor │
│ │şi în punerea în valoare a│
│ │patrimoniului cultural, │
│ │istoric şi natural, precum│
│ │şi comunităţile locale ce │
│ │trăiesc în contact cu │
│ │bunurile de patrimoniu │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Beneficiarii sunt │
│ │selectaţi din cadrul │
│ │grupurilor menţionate şi │
│ │reprezintă actori care pot│
│ │contribui în mod eficace │
│ │la atingerea obiectivului │
│ │specific, şi anume │
│ │instituţiile publice, │
│ │ONG-urile, universităţile │
│ │şi instituţiile de │
│ │cercetare şi dezvoltare, │
│ │Camerele de Comerţ │
│Beneficiari│(inclusiv asociaţiile de │
│ │IMM-uri) care pot │
│ │îmbunătăţi nivelul de │
│ │protecţie a patrimoniului │
│ │natural şi cultural şi │
│ │dezvoltă un model economic│
│ │pentru valorificarea în │
│ │mod sustenabil (un produs │
│ │turistic durabil). Acest │
│ │ultim aspect explică │
│ │importanţa participării │
│ │asociaţiilor de ONG-uri în│
│ │cadrul acestui obiectiv │
│ │specific │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buget │32.300.000 Eur │
└───────────┴──────────────────────────┘



        Zona transfrontalieră România-Bulgaria se caracterizează printr-un patrimoniu natural şi cultural bogat, care este supus unei varietăţi de presiuni şi conflicte de uzură (e.g. de la industrie, agricultură intensivă, schimbări climatice, transport, precum şi fluxuri de turism prost gestionate). Având în vedere dificultăţile socio-economice ale zonei transfrontaliere, presiunile par pregătite să continue dacă nu sunt identificate, implementate şi promovate noi modalităţi de utilizare durabile, totuşi viabile din punct de vedere economic ale acestui patrimoniu.
        Având în vedere geografia, structura ecologică a zonei transfrontaliere (structurată în jurul litoralului Mării Negre şi coridorului Dunării - un coridor natural important care leagă cele două părţi naţionale) şi evoluţia etnografică şi istorică comună a celor două naţiuni, valoarea adăugată în tratarea chestiunii protejării şi utilizării patrimoniului natural şi istoric în zona transfrontalieră pare evidentă.
        Turismul balnear este unul din sub-sectoarele turistice cu un potenţial foarte dezvoltat în zona transfrontalieră. Dezvoltarea turismului balnear în zona transfrontalieră va contribui la generarea unor beneficii durabile pentru comunităţile locale, va asigura o diversificare a surselor de venit pentru actorii locali şi va oferi premizele necesare creării unui sector economic viabil şi sustenabil.



    VIII. Benchmark produse şi amenajări pentru sectorul balnear
    1. Poziţionare
    Un benchmark de resort de succes din 4 ţări
        Datorită faptului că poziţionarea turistică actuală a României este axată în jurul turismului de natură şi concomitent are loc implementarea unei strategii inovatoare în domeniul ecoturismului (criterii de ecoturism, certificarea unor destinaţii ecoturistice etc.) s-a decis ca benchmark-ul de mai jos să se concentreze pe staţiuni eco, pe eco-resorturi care oferă produse de tip balnear şi spa. Cu alte cuvinte au fost selectate acele centre de spa şi wellness care oferă servicii cât mai complete (pe lângă spa şi cazare, restaurant etc.) şi care ilustrează utilizarea cu succes a resurselor naturale de cură, atât de bogate în România. Astfel, a fost esenţială existenţa unei surse de apă termală şi/sau axarea pe utilizarea apei calde în scop curativ-wellness (toate). Apoi a fost importantă utilizarea cadrului natural pentru definirea poziţionării şi a produselor oferite (Schindelbruch, Blumau, Thermes de Spa, Amneville les Thermes), amplasarea în mediul rural nepoluat şi autentic (Bad Blumau), poziţionarea ca un green resort (utilizarea energiilor regenerabile, utilizarea produselor locale pentru a avea un impact pozitiv maxim în comunitatea locală, integrarea personalului în viaţa resortului, integrarea arhitecturii în peisaj etc.). (a se vedea imaginea asociată)


    2. Polul termal de la Amneville les Thermes - Franţa
    Conceptul de pol termal
        Aflat la circa 10 km de centrul urban Metz, în estul Franţei, nu departe de graniţa cu Germania, Luxemburg şi Belgia, orăşelul Amneville les Thermes este locaţia în care a fost construit un pol termal care se bazează pe utilizarea apei minerale şi termale (41° C) extrasă printr-un foraj la 900 m adâncime. Polul este articulat în jurul a 3 mari structuri de cură sau îngrijire, fără cazare: Thermapolis - oraşul apei, baza de tratament iniţială Saint Eloy şi Villa Pompei. Fiecare dintre aceste structuri are propria poziţionare pe continuum-ul cura medicalizată - wellness şi propune produse pentru clientele şi cereri diferite.
    1. Thermapolis
        Astfel, Thermapolis este un centru care propune activităţi sportive integrate în conceptul termal prin utilizarea intensivă a apei termale. Se adresează în principal unei clientele tinere propunându-i să petreacă sejururi scurte cu activităţi pe bază de apă într-un cadru termal care valorizează sănătatea, buna condiţie fizică şi tonicitatea, 7 zile din 7 cu un program orar mai lung ca centre similare. Copii sunt bineveniţi încă de la vârsta de 4 ani, Thermapolis adresându-se astfel şi familiilor de tineri cu copii.
        Conceptul Thermapolis este unul lejer, nemedical însă utilizând o imagine "holistică", promiţând o experienţă pentru corp, minte şi spirit. Astfel, cele 11 tipuri de activităţi propuse sunt toate integrate unui discurs care valorizează virtuţile apei ca vector de sănătate:
    1. Râul Termal: cu două viteze, apa termală parcurge spaţii interioare şi exterioare permiţând atât mersul în contra-curent, cât şi alunecarea înceată cu curentul
    2. Duşurile cu apă termală amplasate în diferite zone ale stabilimentului care permit masajul cu apă individual
    3. Duze de masaj care proiectează apa sub-acvatic pentru a masa şi relaxa diferite zone anatomice: fese, genunchi, abdomen
    4. Băile cu jeturi de apă intermitente şi bule de aer "bouillonantes" care permit masajul subacvativ
    5. Paturi şi scaune histromasante cu forme anatomice care au încastrate duze care proiectează jeturi de apă în locuri anatomice precise pentru a masa şi relaxa corpul aşezat sau întins
    6. Trompetele sunt duşuri imersate cu presiune mare care masează viguros persoanele cu probleme musculare cum sunt sportivii de performanţă
    7. Gheizer-ele: zone unde apa proiectată vertical de jos în sus masează corpul în sensul returului sangvin venos.
    8. Băile calde-reci: utilizând apa termală la temperaturi înalte şi apoi joase, aceste băi sunt benefice pentru circulaţie, aşa cum se ştie încă din antichitate când structurile termelor române includeau piscine cu temperaturi diferite
    9. Marmura caldă de 38 de grade permite o relaxare completă prin difuzarea în întregul corp a unei călduri plăcute
    10. Sauna finlandeză
    11. Hammam-ul oriental

        Pentru a completa oferta conform poziţionării de loc al sănătăţii active, Thermapolis propune şi programe complete de sport cu antrenor: atletism combinat cu crioterapie pentru întregul corp în vederea recuperării musculare rapide şi acquabike intensiv în mediu termal.

    2. Baza termală Saint Eloy
        Baza termală Saint Eloy propune îngrijiri medicalizate cu o tradiţie de 25 de ani, cu efecte benefice reumatologice, sechelele osteo-articulare şi pentru afecţiunile respiratorii. Baza propune două tipuri de pachete de acces la baza de tratament: pachete de cură tradiţională de 18 zile cu încadrare medicală şi rambursare prin schema de asigurări de sănătate şi pachete de "wellness" mult mai scurte (începând de la 3 zile) care permit obţinerea îngrijirilor termale medicalizate în mod "a la carte". Pachetele de wellness afişează doar ambiţia relaxării şi reintrării în armonie cu sinele. Centrul de tratament propune o cură specifică pentru copii cu probleme respiratorii, afecţiuni cu incidenţă în creştere între copii supuşi poluării din oraşele actuale.

    3. Villa Pompei
        Villa Pompei, cu o arhitectură amintind de templele greceşti şi române, vizează oferirea unui cadru artistic de gamă înaltă prestaţiilor de tip termal. Utilizarea pietrei, a mozaicurilor, a frescelor şi a luminilor pentru punerea în valoare, asigură o poziţionare "luxoasă" de tip terme române. De altfel, denumirea însăşi este o referinţă la istoria imperială romană. Clientela ţintită este şi aici una tânără, însă serviciile propuse (masaje, relaxare în baie de aburi calzi sau în jurul piscinei cu impluvium etc.) vizează mai ales relaxarea într-un cadru valorizant prin arhitectură şi decoraţiuni.


    3. Thermes de Spa - Belgia
        Centrul termal de la Spa oferă, astfel:
        ● activităţi termale:
        o aquagym
        o bebebulles: iniţierea infantilor în activităţile acvatice, descoperirea mediului acvatic alături de un monitor specializat şi dedicat, pentru copii între 3 luni şi 3 ani. Şedinţa implică copilul şi un părinte, în general mama, existând spaţii dedicate alăptării sau îngrijirii în linişte a copilului.
        o ceremonii în zona naturistă: la hammam sau în sauna cu tururi de tratament
        o şedinţe de relaxare: şedinţe de bol tibetan în apă în imponderabilitate, cu muzică subacvatică

        ● relaxare, două săli dedicate odihnei:
        o Sala cu lumină de Wood: lumina albastră produsă de lămpile cu ultraviolete produce o descărcare puternică de ioni negativi care ajută la detoxifiere şi respiraţie, contribuind la destinderea generală. 20 - 30 de minute în această sală echivalează cu o zi petrecută în zona montană înaltă.
        o Sala cu lumină infraroşie: în special recomandată pentru relaxare şi scăderea temperaturii corporale după şedinţele de hammam, spa şi activităţi fizice intense

        ● balneoterapie care foloseşte procedura tradiţională de căzi de cupru pentru a genera reacţia apei carbogazoase: băi carbogazoase cu apă ferugionasă şi minerală naturală, băi de turbă cu un amestec de turbă şi apă minerală locală, duş termal cu apa carbogazoasă, băi Niagara cu hidromasaj ciclic în sensul returului venos, băi Thalaxion cu terapie de hidromasaj pentru problemele membrelor inferioare.
        ● serile "Zen după ora 6" sunt o serie de evenimente dedicate "evadării din cotidian" şi relaxării organizate în câte o seară între ora 6 şi ora 10 unde sunt propuse proceduri de meditaţie sau relaxare în legătură cu apa: iniţiere în meditaţie, saună cu fructe, hammam sărat, bol tibetan, şedinţă Ai Chi, saună mentolată, relaxare acvatică cu masaj sonor cu bol tibetan. De-a lungul întregii seri restaurantul şi barul (cocktail şi ceai) sunt disponibile.
        ● Estetică: îngrijiri ale feţei (lifting, diferite proceduri cu apă minerală, pentru bărbaţi etc.), silueta (entermologie anti-celulita), îngrijiri pentru corp (gomaj şi înlăturarea punctelor de grăsime pentru spate, presoterapie, înveliri pentru slăbire etc.)
        ● Masaje de diferite tipuri şi origini, utilizând tehnici diferite şi uleiuri esenţiale şi aromatice: japonez cu mănuşi şi gomaj, oriental-occidental, cu mirodenii etc.


    4. Naturresort Schindelbruch - Germania
        Aflat în mijlocul pădurii din munţii Harz (Auerberg) din landul Saxonia Anhalt din Germania (parte a fostei Germanii de Est), Schindelbruch se poziţionează ca un resort ecologic în care toate produsele oferite se integrează în cadrul natural specific locului sub motto-ul "Viaţă bună" (Das Gute leben). Deşi oferta e diversă totul se vrea echilibrat, sigur şi sănătos într-un resort neutru energetic. Resortul oferă astfel servicii de wellness & spa, sport şi activităţi în natură, gastronomie şi petrecere şi organizări conferinţe şi seminarii, toate sub semnul naturii şi elementelor sale binefăcătoare şi aducătoare de sănătate şi echilibru interior, toate exprimate de formula: crează stare de bine din surse naturale, asigură relaxare şi plăcere cu efecte pe termen lung şi respectă bogăţiile naturii!
        Spa-ul Schindelbruch oferă pe 2500 de mp "spaţiu şi timp pentru nevoile clienţilor":
        ● O piscină centrală de 114 mp şi apa de 30 de grade unde atmosfera muzicală supra şi sub-acvatică este pusă la dispoziţia adulţilor şi copiilor pentru relaxare
        ● O piscină mai mică "Wild-water" cu diferite modalităţi de a mişca apa dedicată unei relaxări mai active unde copii îşi pot da frâu liber energiei
        ● O terasă sun-deck unde clienţii pot degusta băuturi sănătoase în timp ce ascultă natura şi pădurea dimprejur
        ● După distracţia acvatică camere de linişte şi odihnă sunt dedicate familiilor pentru relaxare în aerul curat al pădurii şi al ierburilor medicinale ale grădinii, unde se poate urmări asfinţitul în linişte
        ● Un Bistro-Spa unde sunt oferite mâncăruri sănătoase pentru clienţi
        ● Sauna-village (satul de saune) care oferă, mai ales noaptea, o saună finlandeză (95 de grade), o saună de 60 de grade şi 40% umiditate, o saună cu arome de 70 de grade sau băile cu aburi la 45 de grade.
        ● Imediat la ieşirea din satul de saune o piscină cu apă rece în sistem Kneipp
        ● Camera de odihnă unde relaxarea pe saltele cu apă caldă are loc sub rădăcinile vizibile ale unor copaci
        ● O cameră de odihnă cu geamuri panoramice unde relaxarea are loc prin contemplarea pădurii şi armoniei naturii
        ● Camera cu scaune suspendate unde muzica şi sunetul sugerează legănatul pe crengile copacilor
        ● Zona de relaxare şi bronzare între plante medicinale şi aromatice în grădină
        ● Camere de masaj individualizat
        ● Cabina cu lumină infraroşie Physiotherm
        ● Spaţiu cu echipamente de bodybuilding
        ● Spaţiu pentru tratament de tip Râsul

        Pe lângă serviciile propriu-zise de spa, resortul oferă şi alte servicii care capitalizează atracţiile istori-culturale sau naturale ale zonei, adresându-se atât cuplurilor cu copii, cât şi celor fără copii, seniorilor şi chiar firmelor, rămânând astfel, coerentă cu abordarea ecologică prin interpretarea şi valorizarea resurselor naturale şi culturale locale.
        Sunt astfel oferite:
        ● Călătorii:
    - Sub titlul de "vânătoare de comori" se oferă vizite şi tururi în zonele carstice din regiune pentru descoperirea geologiei (peşteri), florei şi faunei specifice în zone naturale protejate
    – Vizita unuia dintre cele mai mari rosarium-uri din Europa
    – Patrimoniul industrial al uneia dintre cele mai vechi regiuni miniere din Europa

        ● Evenimente şi întreceri sportive pentru adulţi sau pentru familii cu copii
        ● Organizarea de evenimente precum căsătorii sau întruniri de afaceri, utilizând restaurantul gastronomic sau cabanele şi bisericuţele din zona
        ● Pentru a veni în întâmpinarea turiştilor şi a facilita apariţia dorinţei de a vizita resortul, sunt oferite pachete speciale:
        ● Vacanţe wellness pentru gravide
        ● Vacanţe de vânătoare
        ● Vacanţe pentru proprietarii de câini
        ● Vacanţe speciale de iarnă
        ● Vacanţe pentru împătimiţii de hiking în natură şi pentru sportivi


    5. Rogner Bad Blumau - Austria
        Un resort wellness & spa din estul Austriei, în landul Styria, la graniţa cu Ungaria, Rogner Bad Blumau este amplasat într-un cadru rural-natural de dealuri şi păduri, la o anumită distanţă de micuţul orăşel balnear Bad Blumau. Cu un limbaj arhitectural special (Hundertwasser) bazat pe o concepţie puternic ecologică de simbioză între spaţiul construit şi natură, complexul utilizează cadrul natural pentru a propune o atmosfera confortabilă, lipsită de griji prin simplitate şi linişte rustică. Întreaga paletă de servicii de spa, cazare şi agrement concură spre a crea cadrul spiritual şi fizic al relaxării şi bunăstării în spaţiul natural al unei Austrii imemoriale în care luxul poate fi simplitate şi starea de bine şi armonia interioară e uşor accesibilă, printr-o simplă schimbare de perspectivă şi filozofie de viaţă. Înţelegerea "propunerii" filozofia resortului e totul. Serviciile sunt doar pentru a facilita această schimbare de optică.
        Deşi arhitectura este complexă şi pretenţioasă, toate echipamentele şi infrastructurile sunt astfel amenajate şi legate cu elementele naturale (pajişte, copaci, apă) încât accesibilitatea stării de bine şi confort să fie maximă.
        Resortul este rezultatul întâlnirii artistului Hundertwasser cu arhitectul Robert Rogner din care a rezultat un resort care traduce o întreagă viziune artistică şi filozofie de viaţă în armonie cu natura. O arhitectură fără colţuri şi pe alocuri fără podele, utilizează resurse geo-termale (apă minerală din foraje încălzită prin tehnologii inovative care produc pe lângă căldură şi electricitate şi dioxid de carbon) pentru a propune sejururi complete de wellness şi refacere holistică corp & spirit.

    Filozofia resortului
        Valorile: conştiinţa - fiecare e conştient de propria responsabilitate, onestitate - onestitate şi respect faţă de orice seamăn fiinţă umană, cu bucurie - cei care lucrează cu bucurie şi plăcere sunt motivaţi, obţin rezultate mai bune şi au succes.
        Elementele centrale: Rogner Bad Blumau este atât casa vizitatorilor, cât şi a personalului, personalul lucrează ca o adevărată echipă, relaxarea este centrală pentru toţi, arta şi viaţa în armonie cu natura sunt esenţiale, viaţa simplă şi uşoară.
        Serviciile oferite sunt organizate şi prezentate simplu în: "dormit, îmbăiat, simţit, mâncat". Toate participă la bunăstarea generală şi la armonie cu natura. Categoria "îmbăiat" corespunde categoriei acvatice a piscinelor balneare şi termale din alte resorturi spa. Categoria "simţit" include toate procedurile şi îngrijirile corporale şi spirituale cu o abordare holistică. Inspirate din filozofia şi practica milenară indiană (ayurvedica) ele includ şi proceduri moderne de tip estetic care sunt însă astfel prezentate încât să integreze filozofia centrală "trup & suflet" (niciodată trupul nu poate fi tratat fără suflet şi invers).
        Îmbăiatul înseamnă "refugiul în apa Vulcania", relaxarea în/sau pe lângă piscinele amenajate peisagistic şi integrat armonios în arhitectura şi natura resortului, care utilizează apa termală Vulcania (107 grade) din izvorul forat la adâncime. Apa hiper-termală obţinută prin forare, cu care se obţine căldura şi electricitate pentru resort, dar şi pentru vânzare pe piaţa de electricitate, este apoi reinjectată în adâncuri pentru a completa un circuit natural corespunzător filozofiei regeneratoare a resortului.
        Aici se oferă posibilitatea de a te relaxa pur şi simplu fie în jurul apei termale, fie pe un acoperiş înverzit, fie sub un baldachin, pe un balcon sau în "Camera liniştii" alături de cineva drag sau de o carte.
        Există un "lac curativ" cu apă puternic mineralizată amenajat ca un lac natural în aer liber (pietre, pontoane), un lac cu apa termală, 11 piscine interioare şi exterioare cu apă dulce, cu valuri şi vârtejuri, speciale pentru copii, saune cu arome şi infuzii care sunt recomandate de specialişti, zona de fitness. Există sau se oferă o saună finlandeză externă, camera romană pentru transpiraţie, baie turcească de aburi, sauna cu ierburi, cabina cu infraroşii, sauna cu pietre, infuzie din Styria cu crengi de mesteacăn, ritualuri de saună sau infuzii realizate de personalul specializat şi sportiv local.

        Simţitul înseamnă oferirea în aceleaşi spirit holistic de servicii de: estetică, masaje, terapii Ayurveda, tratamente de tip grota de sare şi fitness.
        Utilizând produse certificate naturale (Vagheggi Phytocosmetics, Farfalla Natural Cosmetics), resortul propune îngrijiri anti-ageing, rehidratare şi îngrijire a pielii, exfoliere, manichiura şi pedichiură, măşti pentru mâini şi picioare etc.
        Tratamentele includ relaxarea ghidată în grota cu sare de la Marea Moartă, şedinţe în Alpha Sphere, un spaţiu unde lumina albastră, sunetul, vibraţiile şi căldura permit o relaxare profundă, şedinţe în cabina cu aer marin.
        Fitness-ul este o componentă foarte importantă a filozofiei şi serviciilor Rogner Bad Blumau unde există o întreagă echipă de antrenori şi experţi în exerciţiile fizice şi mind & body. Se organizează competiţii de înot în bazine, trekking pe dealurile şi pădurile din jur, tururi cu bicicleta pe pistele din natura din regiune, exerciţii Ayurveda şi Yoga cu maeştrii indieni, Smovey Training pentru coordonarea şi echilibrul mişcărilor, meditaţie Chakra. Un antrenor personal poate fi pus la dispoziţie pentru un program de exerciţii adaptat nevoilor specifice ale fiecăruia.

        Mâncatul este un element tot atât de importat ca şi celelalte şi contribuie esenţial la crearea atmosferei generale de bunăstare. Pentru a reuşi acest lucru alimentaţia trebuie să fie sănătoasă şi să promoveze adoptarea de comportamente echilibrate şi adaptate stării de sănătate corporale şi psihice ale fiecăruia. Produsele, organice, de foarte bună calitate şi, foarte important, obţinute local (o parte chiar în grădina resortului), sunt întotdeauna la dispoziţia vizitatorilor, neexistând orar fix de masă.
        O parte din produsele organice produse local - de la ouă şi legume până la beţe de aromaterapie - sunt puse la dispoziţia vizitatorilor într-un magazin, aceasta având rolul de a prelungi experienţa Rogner Bad Blumau până în reşedinţele turiştilor când aceştia se întorc acasă cu aceste produse.
        În resort există mai multe restaurante a căror tematică şi arhitectură sunt legate de amplasarea lor şi de clientela pe care o deservesc (lounge lângă lacul sărat, restaurant gastronomic în zona exterioară a resortului unde oricine aflat în trecere poate veni să guste produsele resortului etc.). Există un wine bar, un sauna bar, o cămară cu bunătăţi, un restaurant "a la carte", restaurant pentru cei care se trezesc târziu şi vor să mănânce în halatul de baie etc.



    IX. Analiza SWOT a sectorului balnear

┌──────┬─────────────────────┬───────────────┬──────┐
│Mediu │Puncte tari │Puncte slabe │Mediu │
│intern│ │ │intern│
├──────┼─────────────────────┼───────────────┼──────┤
│ │ │- Staţiuni care│ │
│ │ │depind aproape │ │
│ │ │în întregime de│ │
│ │ │sistemul │ │
│ │ │biletelor de │ │
│ │ │tratament şi nu│ │
│ │ │reuşesc să │ │
│ │ │investească în │ │
│ │ │renovarea │ │
│ │ │infrastructurii│ │
│ │ │şi crearea de │ │
│ │ │noi produse │ │
│ │ │balneare │ │
│ │ │- Personalul │ │
│ │ │aferent │ │
│ │- Resurse │produselor │ │
│ │natural-minerale ca │wellness & spa │ │
│ │elemente şi cadru de │necesită o │ │
│ │cură extrem de bogate│formare mai │ │
│ │şi cu potenţial │bună │ │
│ │curativ crescut │- Lipsa │ │
│ │- Tradiţie balneară │personalului │ │
│ │importantă │medical în │ │
│ │- Existenţa unui │bazele de │ │
│ │personal competent │tratament │ │
│ │moştenit │- Scăderea │ │
│ │- Existenţa unei │numărului de │ │
│ │reţele de staţiuni │bilete de │ │
│ │balneare │tratament │ │
│ │- Staţiuni balneare │concomitent cu │ │
│ │care au reuşit să-şi │creşterea │ │
│ │diversifice clientela│generală a │ │
│ │şi să iasă din │frecventării: │ │
│ │dependenţa de │scăderea │ │
│ │biletele de tratament│ponderii │ │
│ │- Existenţa unor │turismului │ │
│ │asociaţii │social │ │
│ │reprezentative ale │- Slaba │ │
│ │sectorului │competitivitate│ │
│ │- Creşterea │a produselor │ │
│ │frecventării │turistice │ │
│ │turistice în │balneare la │ │
│ │staţiunile balneare │export (puţini │ │
│ │ │străini în │ │
│ │ │staţiuni) │ │
│ │ │- Sezonalitate │ │
│ │ │extrem de │ │
│ │ │dezechilibrată:│ │
│ │ │sezon de doar 2│ │
│ │ │- 3 luni în │ │
│ │ │perioada │ │
│ │ │estivală, │ │
│ │ │margini de │ │
│ │ │sezon care │ │
│ │ │înregistrează │ │
│ │ │deseori │ │
│ │ │frecventări │ │
│ │ │foarte scăzute │ │
├──────┼─────────────────────┼───────────────┼──────┤
│Mediu │Riscuri │Oportunităţi │Mediu │
│extern│ │ │extern│
├──────┼─────────────────────┼───────────────┼──────┤
│ │ │- Dezvoltarea │ │
│ │ │unor produse │ │
│ │- Cantonarea │balneare şi │ │
│ │turismului balnear la│wellness care │ │
│ │nivel legal şi de │să vizeze │ │
│ │politică publică doar│clientela │ │
│ │în zona │externă şi în │ │
│ │medical-recuperatorie│special │ │
│ │- Dificultatea │asiguratorii │ │
│ │autorităţilor publice│străini în │ │
│ │locale în a accesa │contextul │ │
│ │fondurile structurale│aplicării │ │
│ │europene dedicate │Directivei 2011│ │
│ │sectorului balnear: │/24/UE │ │
│ │capacitate │- Existenţa │ │
│ │administrativă slabă,│unor fonduri │ │
│ │dificultăţi în │structurale │ │
│ │montarea de PPP, │europene în │ │
│ │resurse puţine pentru│perioada │ │
│ │co-finanţare, puţine │2014-2020 │ │
│ │autorităţi au │dedicate │ │
│ │proprietatea asupra │dezvoltării │ │
│ │infrastructurilor │infrastructurii│ │
│ │balneare │balneare │ │
│ │- Repoziţionarea │- Asigurarea │ │
│ │către wellness a unor│unei coerenţe a│ │
│ │operatori turistici │legislaţiei │ │
│ │într-un sector │(ex: între cea │ │
│ │dominat de social │a staţiunilor │ │
│ │comportă riscuri de │turistice şi │ │
│ │scădere prea rapidă │cea a │ │
│ │şi puternică a │staţiunilor │ │
│ │veniturilor acestora │balneare) care │ │
│ │- Nevoia de │să încurajeze │ │
│ │infrastructuri de │cooperarea │ │
│ │transport şi │între │ │
│ │utilităţi în multe │instituţiile │ │
│ │staţiuni fac dificile│centrale şi │ │
│ │investiţiile în noi │locale │ │
│ │structuri de cazare │responsabile şi│ │
│ │sau tratament/ │care să permită│ │
│ │agrement balnear │investiţii │ │
│ │ │strategice │ │
│ │ │coordonate │ │
└──────┴─────────────────────┴───────────────┴──────┘



    TURISMUL WELLNESS LA NIVEL MONDIAL
    Evoluţii, tendinţe şi segmente de clientelă
    Turismul balnear ca element al turismului de wellness
        ● Definirea Turismului de Wellness: Turismul de Wellness reprezintă asocierea turismului cu nevoia de a menţine şi de a îmbunătăţi starea de bine a unei persoane. Această definiţie include evident turismul de sănătate sau turismul balnear dar permite şi extinderea conceptului de wellness la toate produsele turistice care presupun efectuarea unui sejur, indiferent că este vorba de unul de afaceri sau de agrement, astfel încât acest sejur să nu dăuneze echilibrului cotidian al călătorului, ba chiar să-l amelioreze. Ştim cu toţii cât este de dificil să-ţi menţii propriul regim alimentar sau să continui să practice activităţile fizice sau sportive uzuale atunci când suntem spre exemplu într-o călătorie de afaceri.
        ● Această nouă viziune, mai largă, a turismului de wellness ne permite să propunem o clasificare a clientelelor în două principale grupe:
    - Cele al căror principal scop al călătoriei este wellness-ul: Pentru turist wellness-ul este unicul factor motivant pentru alegerea călătoriei şi destinaţiei.
    – Cele pentru care wellness-ul este doar un scop secundar al călătoriei: Turistul caută să-şi menţină starea de bine indiferent care ar fi motivaţia sau tipul călătoriei sale: de afaceri, conferinţe-târguri, agrement-cultură etc.

        ● Acest al doilea grup nu este încă luat în considerare de către stakeholderii turismului balnear din România, deşi el reprezintă grupul cel mai important de turişti, iar turismul de wellness este în creştere rapidă la nivel global.

    Wellness-ul: o industrie în plină dezvoltare
        O serie de factori alimentează creşterea în sectorul turismului de wellness printre care:
        ● Creşterea preocupării generale a consumatorilor faţă de starea proprie de sănătate şi bunăstare fizică şi psihică,
        ● Oamenii lucrează mai intens şi nivelurile de stress la care sunt supuşi sunt în creştere. Aşadar, concediile devin mai preţioase;
        ● Creşterea gradului de informare asupra călătoriilor de wellness, ca şi categorie aparte.

        Wellness-ul favorizează înainte de toate o atitudine preventivă, o abordare care este ea însăşi din ce în ce mai privilegiată de către state pentru a asigura scăderea cheltuielilor sociale legate de tratamentul maladiilor. În acelaşi timp, consumatorii sunt şi ei din ce în ce mai sensibili şi mai deschişi către medicinele alternative şi mai atenţi faţă de necesitatea de a-şi modifica stilul de viaţă pentru a-şi conserva starea de sănătate. Dezvoltarea wellness-ului este o tendinţă importantă la nivel mondial. Ea trebuie luată în considerare de către staţiunile balneare româneşti în colaborare cu alţi actori, în special cei din domeniul homeopatiei şi produselor naturale de cură (tip Plafar), astfel încât ele să poată răspunde eficace noilor cereri ale clientelelor.
        Câteva provocări cheie în domeniul sănătăţii (a se vedea imaginea asociată)


    Necesitatea ca orice destinaţie să aibă şi să comunice poziţionarea sa pe segmentul de wellness
        Clientelele turistice sunt din ce în ce mai atente la condiţiile de călătorie şi sejur şi privilegiază sejururi turistice care pot să le asigure menţinerea şi ameliorarea stării lor de bine faţă de sejururi disruptive pentru echilibrul lor cotidian. A devenit astfel foarte important pentru o destinaţie să-şi promoveze oferta sa de wellness, chiar dacă aceasta nu reprezintă principalul motiv de vizită pentru turişti şi deci nici principalul argument de vânzare al destinaţiei. Spre exemplu, agenţiile de turism MICE, care au în ofertă organizarea de întâlniri/conferinţe şi călătorii de tip incentives, raportează creşteri importante ale cererii pentru produsele de tip corporate Wellness (mâncare sănătoasă, experienţe legate de spa şi fitness, acces la natură). (a se vedea imaginea asociată)

        ● Clientelele turismului de wellness caută să acorde importanţă măsurilor pentru păstrarea stării de sănătate în activitatea cotidiană şi au început, în general, să-şi modifice deja modul de viaţă pentru a-şi conserva starea de sănătate. Această tendinţă de căutare a bunăstării fizice şi spirituale se manifestă prin emergenţa unei noi industrii: cea a fitnessului şi a sălilor de sport, a tratamentelor preventive şi homeopatice, a alimentaţiei bio, a medicinelor alternative etc.
        ● Aceşti consumatori caută evident să-şi menţină şi amelioreze echilibrul de viaţă pe parcursul sejururilor lor turistice, creând astfel oportunităţi importante pentru sectorul privat şi public al turismului, dacă acesta reuşeşte să se poziţioneze astfel încât să atragă clientelele care în general au o putere de cumpărare superioară.

    Un continuum Reactiv-Proactiv favorabil staţiunilor balneare româneşti
        Orice consumator al turismului de wellness poate fi poziţionat într-un interval care merge de la o stare de sănătate deficitară la o stare de sănătate optimă. Putem numi acest interval organizat al stării de sănătate cu un termen matematic: continuum.
        Poziţionarea consumatorului pe acest continuum va determina adoptarea unei abordări reactive care presupune un tratament medicalizat sau o abordare proactivă care vizează prevenirea apariţiei maladiilor prin adoptarea voluntar-asumată a unui comportament preventiv care vizează ameliorarea stării de sănătate, precum şi a calităţii vieţii.
        Staţiunile balneare româneşti pot să valorifice un real know-how la nivel medical şi trebuie să dezvolte mai mult paradigma wellness legând-o de potenţialul lor turistic, în special în segmentul turismului de natură. Într-adevăr, nu trebuie ca cele două paradigme - medicală şi wellness - să fie percepute ca două paradigme care se opun, ci mai degrabă ca două paradigme care se suprapun la nivelul realităţii şi care permit formularea unui răspuns ansamblului cererilor clientelelor care se poziţionează pe acest continuum.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Medicina convenţională şi abordări de îngrijire preventive şi alternative
        Suprapunerea dintre turismul de Wellness şi turismul medical e evidentă în cazul activităţilor plasate în mijlocul continuum-ului de sănătate, spre exemplu talassoterapia, băi termale, staţiuni de sănătate, tratamente anti îmbătrânire - activităţi care pot fi atât preventive, cât şi curative.
        Datorită factorilor naturali de cură şi a know-how-ului recunoscut (ex.: tratamentele Ana Aslan) staţiunile balneare româneşti au toate atuurile pentru a răspunde cererilor clientelelor, cu condiţia de a se orienta şi îndrepta către abordări preventive, alternative pe lângă cele tradiţionale (care ar trebui să includă şi utilizarea terapiilor tradiţionale pe bază de plante etc. pe lângă terapia balneară clasică) pentru a oferi servicii de îngrijire mai inovante şi mai diversificate păstrând costuri foarte atractive şi competitive faţă de media europeană.
        La nivel european, pe măsură ce argumentele ştiinţifice pentru terapiile alternative şi specifice wellness-ului devin mai numeroase şi influente - diferenţierea dintre turismul medical şi cel de wellness se diminuează semnificativ. Trebuie ca sectorul balnear românesc să devină conştient de aceste tendinţe şi ca destinaţia România să apară ca una dintre primele destinaţii care au integrat complet această schimbare de paradigmă.
        O largă varietate de actori publici şi privaţi au un rol şi se pot asocia pentru a dezvolta aceste oportunităţi: (a se vedea imaginea asociată)


    Un continuum Periferic-Central pentru a segmenta mai corect clientela
        Comportamentul consumatorilor legat de wellness poate fi şi el ilustrat printr-un continuum, evoluând de la reactiv, orientat către tratarea bolilor (consumatori de wellness de tip "periferic") către proactiv, centrat pe prevenţie, şi abordări holistice ale sănătăţii (nivel mediu şi nivel central al consumatorilor de wellness). Segmentele de consumatori de tip nivel periferic împreună cu cei de tip nivel mediu reprezintă partea cea mai mare din populaţie, pentru ei wellness-ul fiind un scop secundar al călătoriei. Cu toate acestea, se poate observa că interesul şi dedicarea persoanelor din aceste categorii pentru/către wellness creşte cu timpul, ei evoluând către nivelul mediu şi cel central, acolo unde wellness-ul devine scopul principal al călătoriilor. Astfel, este foarte important ca staţiunile balneare să ţintească această clientelă cât mai timpuriu cu putinţă, pentru a o fideliza.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Câteva cifre cheie şi prime piste pentru poziţionarea staţiunilor balneare româneşti
    TURISMUL WELLNESS LA NIVEL MONDIAL
    Efectele economice ale turismului de wellness la nivel mondial
        Economia turistică a wellness-ului este constituită din toate cheltuielile realizate de turişti care caută să-şi îmbunătăţească sau menţină starea de bine şi sănătate în timpul sau ca un rezultat al călătoriilor lor: (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)


    O cheltuială medie per sejur mai mare pentru turiştii de wellness
 (a se vedea imaginea asociată)
        Câteva date cheie:
        ● Cheltuielile/sejur ale unui turist internaţional de wellness sunt cu 130% mai mari decât cheltuielile medii ale unui turist internaţional
        ● Cheltuielile/sejur ale unui turist rezident de wellness sunt cu 180% mai mari decât cheltuielile medii ale unui turist rezident


    Turismul de Wellness şi Turismul Medical: două sectoare diferite, dar o ofertă complementară de construit pentru destinaţia România
 (a se vedea imaginea asociată)
        Turismul medical şi turismul de wellness sunt activităţi fundamental diferite, care răspund diferitelor nevoi ale pacienţilor şi turiştilor. Condiţiile şi factorii care determină succesul unei destinaţii în ambele tipuri de turism sunt de asemenea, diferite şi este foarte dificil să fie promovate împreună. Cu toate acestea, terapiile şi îngrijirile propuse de staţiunile balneare româneşti sunt situate la mijlocul acestui continuum, între turismul medical şi de wellness, între reactiv şi preventiv. Pentru a ţinti eficient cererea de pe ambele pieţe, sectorul balnear românesc trebuie să adopte şi să transmită un mesaj complementar bazat pe punerea în valoare a potenţialului şi factorilor naturali de cură pe care le deţine.

    Focus asupra pieţei europene
    Turismul wellness la nivel mondial
    Piaţa turismului de Wellness în Europa: Mărime şi Impact (2012):
 (a se vedea imaginea asociată)

    Europa: Top ţări în turismul Wellness (2012)

┌──────────┬─────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────┐
│ │Călătorii │Mărimea │Impactul economic │
│ │ │Pieţei │ │
├──────────┼─────────┬─────────────┬─────────┼──────────┼─────────┬──────────┤
│ │ │ │ │ │Angajări │Impactul │
│ │Total │Sosiri │Călătorii│Venituri │directe │economic │
│ │sosiri/ │internaţional│Wellness │turism │în │al │
│ │călătorii│Wellness │interne │wellness/ │turismul │turismului│
│ │Wellness │(000) │(000) │cheltuieli│Wellness │de │
│ │(000) │ │ │(mil. $) │(posturi)│Wellness │
│ │ │ │ │ │ │(mil. $) │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Germania │49,254.9 │5,623.4 │43.631.4 │$42,198.8 │559,038 │$117,107.1│
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Franţa │27,255.7 │6,900.3 │20,355.5 │$24,079.5 │287,172 │$61,249.7 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Austria │11,289.1 │5,675.0 │5,614.1 │$14,033.7 │160,503 │$38,802.4 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Marea │17,837.5 │3,633.6 │14,203.9 │$12,260.1 │208,674 │$35,375.8 │
│Britanie │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Italia │8,081.0 │1,566.3 │6,514.7 │$11,697.1 │156,966 │$29,545.5 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Elveţia │10,151.6 │5,101.8 │5,049.7 │$11,389.2 │113,577 │$39,779.4 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Spania │9,954.3 │2,602.7 │7,351.6 │$7,605.4 │92,804 │$21,327.1 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rusia │9,989.9 │1,304.0 │8,686.0 │$3,807.1 │132,978 │$15,800.7 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Portugalia│3,441.8 │1,419.7 │2,022.1 │$3,419.7 │92,462 │$9,626.8 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Grecia │4,471.6 │1,835.1 │2,636.5 │$3,307.3 │71,148 │$8,363.2 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Turcia │6,655.5 │2,065.7 │4,589.8 │$3,239.6 │51,985 │$8,745.4 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Danemarca │5,814.6 │1,153.0 │4,661.6 │$3,123.8 │38,344 │$10,528.3 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Suedia │2,621.4 │214.5 │2,406.9 │$2,535.9 │32,712 │$10,187.6 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Norvegia │2,299.4 │338 │1,961.4 │$2,223.9 │17,350 │$5,000.5 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Finlanda │3,823.4 │334.7 │3,488.7 │$2,090.2 │21,427 │$6,220.6 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Polonia │5,187.9 │982.8 │4,205.0 │$2,050.4 │65,743 │$5,251.2 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Irlanda │2,946.8 │1,179.1 │1,767.7 │$1,557.8 │14,323 │$6,588.4 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Olanda │1,530.3 │272.7 │1,257.5 │$1,479.2 │46,438 │$4,157.6 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Ungaria │4,478.4 │992.9 │3,485.5 │$1,103.0 │46,669 │$2,848.6 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Republica │3,883.2 │909.1 │2,974.2 │$1,059.9 │48,421 │$3,160.6 │
│Cehă │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Croaţia │1,034.6 │767.2 │267.3 │$707.2 │16,654 │$1,655.3 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Belgia │610.6 │260.5 │350.1 │$699.8 │7,025 │$1,749.2 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Ungaria │4,862.9 │484.8 │4,378.1 │$479.2 │51,759 │$1,765.7 │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Islanda │276.9 │163.6 │113.3 │$469.5 │5,608 │$1,634.7 │
└──────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────────┘

        Sursa: estimări SRI Internaţional

    Europa: Tendinţe pe piaţa turismului de wellness
 (a se vedea imaginea asociată)

    Care sunt oportunităţile pentru România?
    UN TURISM VERDE ÎN ACORD CU POZIŢIONAREA GENERALĂ A DESTINAŢIEI ROMÂNIA
    Strategia de marketing a României: unde este wellness-ul? Legătura sa cu turismul de natură
        Strategia de marketing a României este singura cercetare cantitativă detaliată a cererii şi percepţiei clientelei care ne permite să selectăm acele produse din sectorul de sănătate şi balnear care corespund cererii la nivel internaţional. Cum ele nu sunt încă complet dezvoltate în România, va trebui, pe baza rezultatelor analizei cantitative evocate, să selectăm între produsele şi bunele practici din Europa sau de la nivel internaţional (benchmark), astfel încât să propunem spre dezvoltare acele produse balneare româneşti care să ţintească eficient clientelele potenţiale.
        Strategia de marketing turistic a României ne spune care e contextul general de competitivitate a turismului românesc, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, în ce priveşte produsele de wellness şi spa slab-medicalizate.

    Instrument 2 - Analiza A&C: rezumat rezultate
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sănătatea şi wellness-ul fac parte din cele 6 produse cheie care definesc brand-ul de ţară al României. Acest lucru arată importanţa potenţialului acestei filiere. Dar care sunt exact produsele sau serviciile pe care Strategia de marketing le-a testat?
        Vorbim mai ales despre relaxare, repunere în formă, bunăstare în sens holistic, general, chiar dacă tratamentele medicale de recuperare de tip soft nu sunt excluse. Pentru a caracteriza suplimentar aria de produs turistic, strategia adaugă elementul "slow food", experienţe încete, mâncarea sănătoasă, cu alte cuvinte experienţa autenticităţii, a spiritului unui loc "sănătos", benefic, care umple de pozitivitate ..... holistic prin experienţa localului.
        Continuând constatarea anterioară a legăturii cu factorul natural, observăm că natura sălbatică şi parcurile naturale sunt un alt produs cheie care defineşte brandul de ţară al României. Pare ca şi aici legătura între turismul wellness şi cadrul natural se remarcă că având un potenţial sinergic major, având în vedere resursele României şi legătura intrinsecă între bunăstare fizică şi psihică şi natură, elementele naturale (minerale, botanice, climat etc.) atât de pure şi disponibile în România.

    Rezultat final: 6 produse cheie pentru construcţia brandului
 (a se vedea imaginea asociată)

    Rezumat al avantajelor competitive ale României pe produs
 (a se vedea imaginea asociată)
        Produsele de sănătate şi întreţinere au un avantaj major nu atât legat de autenticitatea lor - România nu poate oferi neapărat produse wellness şi spa foarte exotice sau diferite de vecinii săi - cât legat de cadrul natural şi atracţiile care pot fi asociate produsului.
        De asemenea, pentru a atinge potenţialul de dezvoltare, produsele de tip sănătate şi întreţinere sunt printre cele care necesită cel mai mic efort de marketing datorită faptului că beneficiază atât de caracterul pur şi încă neatins al naturii României, cât şi de nivelul foarte atractiv al preţurilor.

    Rezumat al avantajelor competitive ale României pe produs
 (a se vedea imaginea asociată)
        Clientela internaţională şi naţională a României pentru produsele de sănătate şi întreţinere are un profil mai clasic decât cea a altor tipuri de produs turistic. "Discerning tourist" nu este atras în România de wellness şi spa mult mai mult decât turistul mediu.
        Aceasta înseamnă că există o indicaţie destul de puternică că sectorul balnear românesc nu trebuie să ţintească o clientelă de "pionieri" sau călători "atipici". Turiştii potenţiali ai României în acest sector nu caută o destinaţie care să îi "provoace" sau produse care să "solicite" eforturi de înţelegere, ci sunt clientele uzuale pentru destinaţiile de tip spa şi wellness.
        Aceasta indică în schimb necesitatea creării unui cadru modern, confortabil în care să fie descoperit specificul local, apa termală şi terapiile, alături de mâncarea tradiţională şi cadrul natural pur, unde starea de bine şi relaxare în natură să fie principalul rezultat. (a se vedea imaginea asociată)


    Concluzii după aplicarea Strategiei de marketing naţionale
        Argumentul principal de vânzare pentru serviciile balneare ale României, pe lângă virtuţile curative şi calitatea serviciilor, pare a aparţine domeniului eco-turismului, singurul capabil să constituie un element durabil de diferenţiere a produselor balneare şi deci de competitivitate.
        De aceea, este absolut necesară crearea unui cadru modern, confortabil în care să fie descoperit specificul local, apa termală şi terapiile, alături de mâncarea tradiţională şi cadrul natural pur, unde starea de bine şi relaxare în natură să fie principalul rezultat. De aceea, sectorul balnear românesc trebuie ca, pe lângă modernizarea tratamentelor balneare şi wellness şi a infrastructurilor asociate, să pună în valoare şi să utilizeze peisajul local, să promoveze amplasarea resortului într-o zonă pură, neatinsă, rămânând totodată în zona preţurilor avantajoase la nivel european. Este astfel vorba de a crea un echilibru optim între:
        ● autenticitatea locală şi dezvoltarea durabilă
        ● nevoia de a oferi produse moderne adaptate clientelelor interne şi internaţionale
        ● nevoia de a avea un preţ competitiv.

        Sectorul turistic care vizează aceste obiective şi se bazează pe cadrul natural prezervat este ecoturismul, sector cu un potenţial tot atât de mare de competitivitate ca şi cel balnear şi care face obiectul unei politici publice coerente în ultimii ani: dezvoltarea criteriilor pentru certificarea destinaţiilor eco-turistice. De aceea, dezvoltarea sectorului balnear ar trebui să fie "gândită" împreună cu cea a ecoturismului, prin crearea de produse comune care să utilizeze elementul natural pentru cură şi relaxare şi elementele de cură şi terapiile asociate pentru a potenţa oferta eco-turistică. Această poziţionare a sectorului balnear poate fi rezumată prin formula "turismului balnear verde", care accentuează utilizarea naturii pure şi a resurselor sale (plante, aer, climă, ape, peisaje, linişte etc.) pentru a furniza starea de bine şi sănătate.

    Turismul Wellness reflectă convergenţa noilor valori pe care consumatorii le iau în considerare în luarea deciziilor de călătorie
 (a se vedea imaginea asociată)

    FOCUS ASUPRA PRODUSELOR BALNEARE VERDE: "THE FOREST BATHING"
    Un exemplu de produs de wellness "verde": forest bathing
    "Forest bathing" sau imersia în pădure
        Termenul de mai sus este o metaforă care sintetizează practica inovatoare de a utiliza pădurea - ca spaţiu natural pur - pentru a propune terapii complementare cu tratamente de tip balnear sau wellness într-un cadru al purităţii şi echilibrului, cel reprezentat de natură.
        Clienţii devin din ce în ce mai doritori de a beneficia de un cadru intim care să nu fie însă orientat către interior, centrat pe bază de tratament însăşi, ci să fie deschis către un spaţiu exterior al calmului şi echilibrului natural. În acest sens, preferă autenticitatea naturii şi cabanei wellness ecologice, imersată în pădure, în locul marilor infrastructuri care valorizează echipamentele tehnologice de ultimă generaţie. De altfel, această preferinţă este în concordanţă cu tendinţa mai generală de a căuta liniştea naturală, un activ din ce în ce mai rar şi mai căutat în universul cotidian din ce în ce mai urbanizat, permanent conectat, tehnologic. Astfel, destinaţiile care pot oferi "liniştea naturii" deţin un avantaj competitiv major pe care îl capitalizează prin comunicare. Astfel, ţările baltice prezintă virtuţile sanogene ale ecoturismului, a turismului lor tradiţional de cabană în pădure, lângă lac. Finlanda are o campanie de promovare turistică cu motto-ul "Linişte vă rugăm (Silence Please)".
        Există din ce în ce mai multe structuri de cazare amplasate în zone izolate, care mizează pe atracţia liniştii şi a virtuţilor curative ale traiului simplu în mijlocul naturii. Ca exemplu:
        ● Hanul Fogo Island Inn aflat pe o insula izolată în Newfoundland, Canada, îşi axează oferta şi comunicarea în jurul conceptului de regăsire a sinelui: "a fi dat înapoi sieşi".
        ● În Italia, Miramonte Boutique Hotel (Meran, South Tyrol) oferă tratamente de terapie forestieră
        ● Hotelul Forsthofgut din zona alpină a Austriei deţine o zonă de tratament spa denumită "wald SPA" şi oferă pe lângă tratamente bazate pe elemente naturale din pădure (ceară, răşini, lemn, ierburi etc.) şi îmbăieri ghidate în pădure şi plimbări pe cărări de pădure desculţ.

        Avantajul României oferit de pădurile virgine şi cadrul natural pur, din ce în ce mai cunoscute la nivel internaţional, poate fi utilizat pentru a dezvolta o ofertă de tip wellness nouă, cu potenţial de brand naţional.

    FOCUS ASUPRA VALORIZĂRII PRODUSELOR HOMEOPATICE
    Produsele homeopatice şi suplimentele alimentare
        Homeopatia este un sistem alternativ de tratament medical care stimulează tendinţa naturală de vindecare a organismului, folosind medicamente preparate din substanţe de origine minerală, vegetală şi animală prin procedee specifice în laboratoare farmaceutice specializate.
        În cadrul Uniunii Europene, unul din doi europeni apelează la medicina complementară, fie că ne referim la acupunctură, chiropractică, homeopatie sau alte practici. Aceştia apelează la produsele naturiste şi homeopatice de obicei în cazul bolilor de sezon, gripe, răceli, alergii sau pentru ameliorarea afecţiunilor gastrointestinale, musculo-scheletale. La nivelul Uniunii Europene, 2/3 din statele membre înregistrează o creştere constantă a cererii pentru aceste produse şi tratamente, în timp ce trei din patru europeni le utilizează frecvent pentru îngrijirea sănătăţii: (a se vedea imaginea asociată)


    Afecţiuni care răspund la tratamentele homeopatice
    – Alergii
    – Anxietate şi atacuri de panică
    – Astm, pneumonie
    – Deficit de atenţie şi hiperactivitate
    – Aciditate/Reflux gastric
    – Dureri ale spatelui, sciatică
    – Oboseală cronică
    – Durere cronică
    – Cistită
    – Răceli, gripe, colici
    – Afecţiuni psihologice: depresie, frici şi fobii, stress
    – Afecţiuni reumatice şi fibromalgie, artrită
    – Dureri de cap
    – Afecţiuni digestive
    – Afecţiuni dermatologice: acnee, negi, psoriasis
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    O OFERTĂ PROACTIVĂ: TRATAMENTELE ANTI-ÎMBĂTRÂNIRE
    O diversificare medicalizată, dar având un caracter proactiv
        De câţiva ani numeroase staţiuni balneare caută soluţii şi încearcă să adopte politici de diversificare către activităţile de "agrement/refacere", utilizând în acest scop fonduri proprii, credite bancare sau finanţări europene. Din multiple motive trebuie constatat că în afara câtorva cazuri speciale cele mai multe dintre aceste staţiuni au înregistrat performanţe comerciale foarte limitate.
        Mai mult, datorită crizei economice, dependenţa multor staţiuni faţă de sistemul biletelor de tratament tinde să devină şi mai mare. Acest sistem care a susţinut staţiunile în ultimii ani nu este la adăpost de scăderi drastice în caz de turbulenţe economice conjuncturale şi de scăderea consecutivă a cheltuielilor publice.
        Confruntaţi cu această situaţie, trebuie să ne punem problema diversificării poziţionării sectorului balnear român, astfel încât el să reuşească să atragă noi clientele naţionale sau internaţionale cu o putere de cumpărare mai mare.
        Cum am menţionat, diversificarea către "reabilitarea generală sau agrement/refacere" fără conţinut original şi diferenţiator în termeni de produs nu poate avea decât rezultate limitate. De aceea, trebuie reflectat la noi forme de diversificare mai medicalizate şi mai aproape de centrele de competenţă ale staţiunilor, un concept care ar putea fi numit Medispa: diversificarea prevenţie/sănătate a staţiunilor:
        ● Prima pistă ar putea fi cea de acompaniere a îmbătrânirii: balneologia este un mijloc de a da conţinut ofertei de îngrijire a problemelor întâmpinate de persoane în procesul de îmbătrânire: pierderea autonomiei, activităţi fizice şi intelectuale, socializare etc.
        ● Cea de-a doua pistă este cea a dezvoltării prevenţiei: contextul curei balneare este o "paranteză medicală" în viaţa unui pacient, care este foarte adaptată unor demersuri sistematice de depistare şi diagnostic şi de creare şi implementare a unor programe de educaţie terapeutică (igiena alimentară, educaţia diabeticului, învăţarea gesturilor şi poziţiilor corecte etc.).
        ● Dezvoltarea conceptului Medispa ar permite României să se poziţioneze în raport cu concurenţii săi, în special cu cei din Europa Centrală şi de Est care au privilegiat în aceşti ultimi ani o poziţionare bazată pe "repunerea în formă sau agrement/refacere", şi ar răspunde mizelor şi provocărilor reprezentate de procesul de îmbătrânire a populaţiei la nivel naţional dar şi european. Principalele axe de dezvoltare ar fi următoarele:
        ● Adoptarea unei abordări inovatoare în materie de nevoi/servicii, luând în considerare noile aşteptări ale populaţiilor română şi europeană, în domeniul sănătăţii şi prevenţiei, dar mai ales în domeniul de vârf al luptei împotriva îmbătrânirii sub toate formele sale.
        ● Complementar curei balneare tradiţionale, reactualizarea şi reafirmarea rolului preventiv şi de educaţie sanitară al unei staţiuni şi dezvoltarea serviciilor inovatoare la distanţă, pe tot parcursul anului.
        ● Conceperea de noi oferte de îngrijire, de amenajare urbană şi imobiliară, de cazare, de alimentaţie publică care să fie coerentă cu aşteptările/handicapurile/constrângerile actuale ale seniorilor: accesibilitate, ergonomie, servicii, dar şi animare şi agrement.

        Câteva elemente cheie asupra procesului de îmbătrânire:
        ● Îmbătrânirea constă în două mecanisme progresive:
        ● Primul este codat genetic şi joacă un rol important în stabilirea duratei vieţii înainte de declin;
        ● Cel de-al doilea este strâns legat de igiena noastră de viaţă, de obiceiurile noastre alimentare, de echilibrul hormonal şi reprezintă mai mult de 70% din cauzele îmbătrânirii.
        ● Îmbătrânirea este desigur inevitabilă, dar declinul funcţiilor cât timp suntem în viaţă poate fi evitat. Factorii agravanţi ai îmbătrânirii sunt: alimentaţia proastă, tabagismul, alcoolul, sedentaritatea, soarele şi poluarea.
        ● Medicina anti-ageing este astfel o medicină preventivă care permite înaintarea în vârstă în mod sănătos, atât la nivel fizic, cât şi mental şi încetinirea mecanismelor îmbătrânirii



    O poziţionare modernă & diferenţiatoare pentru sectorul balnear român
 (a se vedea imaginea asociată)

    BENCHMARK, TRATAMENTUL ANTI-AGEING ÎN FRANŢA ŞI ÎN EUROPA
    Staţiunile anti-ageing în Franţa
    [ ] Vichy (Allier)
        ● Poziţionare: Anti-ageing al pielii
        ● Concept:
        ● Poziţionare complementară (în plus faţă de reumatologie şi slăbire)
        ● Oferta propusă prin Vichy Thermal Spa (aflat în afara bazei de tratament)
        ● Cazare dedicată: hotel Sofitel 4 stele, capacitate de 250 de paturi, 4 apartamente

        ● Ofertă/Produs: Cure "Coaching Anti-ageing"
        ● 6 zile de tratament/4 tratamente pe zi
        ● 285 Euro pe zi, pe persoană, cazare în cameră dublă Deluxe şi mic dejun incluse
        ● Diagnostic personalizat + tratament termal + îngrijiri cosmetice pe bază de produse "Vichy"
        ● Băutura pe bază de apă termală "Complexe Anti-age"

        ● Promovare:
        ● 1 pagină dedicată pe website-ul staţiunii
        ● 1 pagină în broşura publicitară a Spa-ului


    [ ] La Roche-Posay
        ● Poziţionare: Anti-ageing dermatologic
        ● Concept:
        ● Poziţionare prioritară pe repunere în formă (integrată în poziţionarea generală a staţiunii: tratamentul pielii)
        ● Unitate anti-ageing integrată în centrul de repunere în formă (platou tehnic şi medical dedicat procedurilor anti-ageing)
        ● Cazare dedicată: hotel de 4 stele cu o capacitate de 66 de paturi

        ● Ofertă/Produs:
        ● Diagnostic al pielii: 100 Euro/1/2 zi/destinat clientelei de proximitate
        ● Week-end anti-riduri: diagnostic al pielii + terapii balneare/1045 Euro cu demi-pensiune/3 zile cu 2 nopţi şi 7 acte terapeutice
        ● Săptămâna anti-ageing (Premium Radicale Jeunesse): diagnostic al pielii + terapii balneare + injecţii botulinice + tratament laser/1905 Euro cu demi-pensiune/6 zile şi 15 îngrijiri terapeutice

        ● Promovare:
        ● Website dedicat: http://www.spasourcelarocheposay.fr, portal de informare şi rezervare


    [ ] SPA Anti-ageing Valvital (Benidorm şi Santa Pola, Spania)
        ● Poziţionare: Cura anti-ageing, îmbătrânire reuşită
        ● Concept:
        ● Structurat ca un sejur de o săptămână cu pensiune completă. Persoanele care urmează să vină să-şi amelioreze şi păstreze sănătatea prin îngrijiri medicale şi de wellness, precum şi pentru a primi sfaturile profesioniştilor

        ● Ofertă/Produs:
        ● Benidorm Vida & Golf - 7 nopţi/Santa Pola Life Resort - 7 nopţi: consult medical + îngrijiri dermo-estetice, cardio-vasculare, neuro-psihologice şi musculo-articulare + balneoterapie + masaje + ateliere de savoir vivre (mişcare, cum să te relaxezi, activităţi pentru memorie etc.). În jur de 1500 Euro cu pensiune completă fără transport
        ● În plus: Coaching şi urmărire post-tratament - Consultaţii şi newsletter de urmărire până la 3 luni după cură

        ● Promovare:
        ● Website-ul grupului Valvital este singurul care permite efectuarea de rezervări pentru curele anti-ageing, fiind vorba despre o marcă înregistrată


    [ ] Abano GB Grand Hotel (staţiunea Abano Terme, Italia)
        ● Poziţionare: Anti-ageing al pielii + slăbire
        ● Concept:
        ● În Italia tratamentele balneare sunt furnizate direct de către hoteluri
        ● GB Grand Hotel (5 stele) dispune de un spa: Anti Ageing Thermal Spa
        ● Hotelul termal este astfel poziţionat direct pe sectorul de anti-ageing

        ● Ofertă/Produs:
        ● Experienţa anti-ageing: diagnostic estetică + 1 tratament de fangoterapie (nămol) + 1 tratament termal al pielii/2 zile/300 Euro cu pensiune completă
        ● Program Anti-ageing: diagnostic estetică + tratamente de fangoterapie + terapii termale + îngrijiri detox/6 zile/2480 Euro cu pensiune completă

        ● Promovare:
        ● Website-ul hotelului permite rezervarea pachetelor de sejur şi tratament
        ● Website-ul lanţului hotelier GB Thermae Hotels prezintă poziţionarea anti-ageing a hotelului Abano Terme


    [ ] Grand Hotel Park (Gstaad, Elveţia)
        ● Poziţionare: Anti-ageing prin menţinerea în formă a organismului
        ● Concept:
        ● Hotelul de 5 stele dispune de un spa
        ● Sunt propuse mai multe sejururi cu tema "sănătate & wellness", între ele şi sejurul Anti-Ageing Retreat
        ● Hotelul nu este poziţionat doar pe anti-ageing (celelalte tipuri de sejur sunt relaxare şi detoxifiere)

        ● Ofertă/Produs:
        ● Anti Ageing Retreat: hidroterapie + îngrijire a feţei + cursuri de fitness/2 sau 7 zile/900 sau 2100 Euro cu demi-pensiune

        ● Promovare:
        ● Sejur propus prin website-ul hotelului sau al reţelei de hoteluri, o pagină e dedicată anti-ageingului


    [ ] Clinica Matignon (Paris)
        ● Prezentare:
        ● Clinica de estetică specializată în medicină şi chirurgie ambulatorie
        ● Echipa de 10 medici
        ● Terapii estetice, tratamente împotriva calviţiei, tratament contra obezităţii şi tratament anti-ageing

        ● Poziţionare: Anti-ageing-ul este unul dintre domeniile centrale ale ofertei clinicii. Abordarea este cea estetică, însă tratamentele nu se limitează la aceasta, fiind deseori medicalizate
        ● Concept:
        ● Conceptul anti-ageing este acela al unei abordări globale/holistice a procesului de îmbătrânire: consult general şi tratamente globale
        ● Consultul ca şi tratamentele ulterioare sunt asigurare integral în cadrul clinicii, fără aportul unor medici din exterior

        ● Ofertă/Produs:
        ● Consultul şi controlul Long-life: 6 ore distribuite pe parcursul a 3 zile, conţin:
    - Un examen clinic complet
    – Teste biologice
    – Teste de aptitudini fizice şi psihice
    – Analize de imagistică medicală


        ● La finalul consultului aprofundat, clinica propune un tratament adaptat: tratamentul "Long-life":
        ● Tratament anticipativ al patologiilor incipiente
        ● Optimizarea funcţiilor naturale (echilibrare hormonală, aporturi de vitamine, ozonoterapie etc.)
        ● Tratamentul aspectului fizic (silueta, piele, muşchi)
        ● Tratamentul stării psihice
        ● Tratamentul funcţiilor vitale



    CREAREA UNUI OMD AL TURISMULUI DE SĂNĂTATE LA NIVEL NAŢIONAL
    Dezvoltarea turismului medical: Directiva nr. 2011/24/UE
    Directiva nr. 2011/24/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere a fost elaborată pentru a crea un cadru general european pentru furnizarea serviciilor medicale transfrontaliere în UE. Intrată în vigoare necesitând implementarea de acte legislative naţionale până la data de 25 octombrie 2013, Directiva poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea şi promovarea de servicii de turism în domeniul sănătăţii (chirurgie, medicină fizică şi de reabilitare etc.) în România pentru pieţele externe.
        Principalele prevederi ale Directivei: (a se vedea imaginea asociată)


    Cum funcţionează Directiva nr. 2011/24/UE
        Directiva a schimbat contextul în care are loc furnizarea de servicii medicale transfrontaliere care necesită autorizare prealabilă şi a creat un cadru normativ care încurajează cooperarea între părţile interesate. Cu toate acestea, cel puţin până în acest moment, cooperarea este limitată. Aceasta a însemnat că responsabilitatea deciziei a rămas în sarcina pacienţilor.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Ce se poate face?
        Ţinând cont de modalitatea prin care asiguraţii pot beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră şi modalitatea de rambursare a costurilor serviciilor medicale prin prisma prevederilor Directivei nr. 2011/24/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, furnizorii români de servicii de sănătate trebuie să dezvolte şi introducă pe piaţa servicii turistice care să ţintească eficace şi eficient nevoile pacienţilor europeni. Acestea trebuie să ţină cont în primul rând de gradul de înţelege de către pacienţi a cadrului normativ al serviciilor medicale din alt Stat Membru şi să aibă ca obiectiv să îi asigure că vor beneficia de servicii medicale sigure şi de calitate şi vor putea obţine uşor rambursarea cheltuielilor din partea propriilor asigurători din statul membru de afiliere.
        A atrage pacienţi transfrontalieri înseamnă astfel în primul rând a reduce din responsabilităţile pacienţilor în îndeplinirea tuturor formalităţilor prevăzute de Directivă.
        Cum poate fi atins acest obiectiv? Sunt două aspecte care trebuie vizate cu prioritate:
    1. Tipurile de servicii medicale care prin calitate, caracter inovator şi preţ, uşurează pentru pacienţi obţinerea autorizării prealabile şi astfel a rambursării din partea asigurătorilor proprii.
    2. Promovarea şi marketing-ul unor servicii astfel încât asiguratorii de sănătate din Statele Membre, să fie direct implicaţi. În acest fel sarcinile pacienţilor vor fi mult uşurate, încheierea de contracte directe cu asiguratorii fiind şi un canal care oferă pacientului asigurarea asupra calităţii şi siguranţei actului medical sau a terapiei accesate.

        Exemple de servicii de sănătate care pot fi dezvoltate (a se vedea imaginea asociată)

        Cum să fie vândute aceste tipuri de servicii de turism în domeniul sănătăţii (a se vedea imaginea asociată)

        Rolurile instituţiilor/actorilor implicaţi în cadrul unui OMD naţional pentru turismul de sănătate (a se vedea imaginea asociată)


    Mecanismul răspunsului instituţional prin OMD de sănătate
        Oferta balneară românească poate ţinti eficace şi eficient cererea europeană de servicii de medicină fizică şi de reabilitare. Accesibilitatea Directivei UE pentru asistenţă medical transfrontalieră presupune măsuri care să răspundă nevoilor pacienţilor şi asigurătorilor din perspectiva acesteia: nevoia de informare, nevoia de a asigura un contact mai facil sau un cadru clar al contactului şi contractării de servicii medicale cu furnizorii de servicii medicale de medicină fizică şi de reabilitare şi sprijin pentru constituirea dosarelor medicale în vederea obţinerii rambursării. Diferitele modalităţi de a aborda aceste măsuri presupun însă un cadru instituţional care să devină "proprietarul" planului strategic - Este vorba despre un OMD al turismului de sănătate românesc.
 (a se vedea imaginea asociată)

    FOCUS ASUPRA INOVAŢIEI PRIN CLUSTERE
    Ce este un cluster?
        Principala dificultate în ceea ce priveşte definirea acestui termen este cauzată tocmai de originea sa: (a se vedea imaginea asociată)


    Ce este un cluster turistic?
        ● Este necesar să se evite o simplă suprapunere a cluster-ului industrial în sectorul turismului.
        ● Ar fi lipsit de relevanţă, deoarece se bazează pe sinergii complexe care se aplică doar în sectoarele foarte bine dezvoltate, în care externalizarea şi economiile de scală sunt elemente centrale.
        ● Ar introduce un instrument nepotrivit într-o zonă neadaptată.

        ● Definiţii:
        ● Beni (2003) defineşte un cluster turistic ca fiind un set de atracţii turistice concentrate într-o arie geografică limitată, cu facilităţi şi servicii de calitate, eficienţă colectivă, coeziune socială şi de politici, cu coordonarea lanţului de producţie şi a asociaţiilor culturale şi cu un management excelent a reţelelor companiilor care generează avantaje comparative şi competitive.
        ● Costa (2005) adaugă că în dezvoltarea unui cluster în domeniul turismului ar trebui adăugate şi serviciile de cazare şi serviciile de alimentaţie publică, care reprezintă elementele statice ale acestui sector, serviciile de transport pentru pasageri, serviciile agenţiilor de turism şi a tour operatorilor şi serviciile rent-a-car, care sunt numite elemente de mobilitate.

        ● Definiţia noastră:
        ● Un cluster de turism de sănătate ar fi o iniţiativă atât a actorilor publici, cât şi a celor privaţi, care vor coordona, adapta sau crea politici conectate în scopul de a stimula dezvoltarea unei destinaţii atractive. Va răspunde unei cereri turistice cu o ofertă bazată pe avantajul competitiv natural al României în domeniul apelor termale. Cooperarea şi consensul tuturor stakeholderilor le va permite să obţină beneficii financiare (mai multă frecventare, mutualizarea costurilor cu utilităţile, inovare, comunicare etc.), sociale (recunoaşterea rezultatelor activităţii lor, ieşirea din izolare/creşterea notorietăţii) şi în final va conduce la crearea unui brand atractiv şi la generarea unei valori mai mari pentru clienţi.

        Aceasta este una dintre cele mai bune modalităţi de a crea o destinaţie atractivă care include şi valorifică toate componentele cheie ale unui succes sustenabil al unei destinaţii turistice.

    Sinergia dintre turismul de sănătate şi cel de wellness
        ● Distincţia dintre turismul de sănătate şi cel de wellness este fundamentală pentru operatorii staţiunilor de sănătate deoarece ea poate influenţa semnificativ strategia lor de afaceri.
        ● O diferenţiere cheie se bazează pe ipoteza că turiştii care accesează servicii de wellness tind să fie mai preocupaţi de starea lor de sănătate decât alţii. Ei sunt susceptibili a fi "Căutatori activi de sănătate" care doresc să rămână sănătoşi sau să devină mai sănătoşi sau doresc să prevină bolile prin stilul de viaţă, nutriţie sănătoasă şi exerciţii fizice regulate. (Smith; Puczko,2008).
        ● Conform lui Supapolet al. (2007), clienţii serviciilor de wellness pot fi împărţiţi în două segmente:
        ● Unul dintre aceste segmente de consumatori îl reprezintă oamenii în căutare de plăceri, pentru care serviciile de wellness precum masajele, împachetările pe bază de plante şi scrub-urile exfoliante oferă sentimente de relaxare, plăcere şi satisfacţie.
        ● Un alt segment este reprezentat de oamenii în căutare de servicii de wellness care ar împiedica apariţia unei anumite probleme de sănătate, în scopul de a menţine echilibrul bunăstării fizice şi/sau psihice.

        ● Turiştii care consumă în mod special servicii de sănătate reacţionează la afecţiuni care sunt deja instalate şi se aşteaptă astfel la îngrijiri medicale în cadrul sejurului lor.
        ● Această distincţie nu implică faptul că turismul de sănătate şi cel wellness ar trebui să fie separate, deoarece ambele se bazează înainte de toate pe valorizarea resurselor naturale precum apa termală sau nămolul.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Componentele cheie pentru crearea unui cluster turistic eficient
    1. Studiu de referinţă
        ● Colectarea şi identificarea tuturor activelor locale (abilităţi, resurse) şi a stakeholderilor care vor fi centrul avantajului comparativ, al specializării.

    2. Delimitarea pieţei
        ● Identificarea ţintei şi a pieţei

    3. Definirea poziţionării clusterului
        ● Alegerea tematicii care va transmite imaginea destinaţiei şi va unifica şi integra serviciile şi stakeholderii.

    4. Un plan de comunicare orientat către clienţi şi către membrii clusterului, care va:
        ● Consolida vizibilitatea externă a zonei, imaginea tematică pe care destinaţia doreşte să o prezinte cererii
        ● Consolida lizibilitatea internă a zonei care constă în federalizarea multitudinii de stakeholderi care pot fi în acelaşi timp concentraţi din punct de vedere geografic şi separaţi din punct de vedere economic şi în valorizarea interacţiunilor lor prin transformarea acţiunilor izolate în unele concertate şi integrate.

    5. Implementarea unui ecosistem de afaceri
        ● Această comunitate economică, susţinută de organizaţii, instituţii şi indivizi care interacţionează, permite o mai bună integrare a serviciilor şi generarea de complementarităţi între actori izolaţi sau eterogeni.

    6. Definirea indicatorilor de rezultat pentru a evalua valoarea adăugată a cluster-ului:
        ● Pe termen scurt: rata de ocupare a locurilor de cazare, cheltuielile per turist, accesibilitatea zonei etc.
        ● Pe termen mediu: evoluţia ocupării în domeniul turismului, contribuţia turismului în PIB-ul regional, dezvoltarea de competenţe/abilităţi specifice.


    Set de instrumente pentru cluster
        Un sumar al procesului progresiv de construire a cluster-ului (a se vedea imaginea asociată)


    Unitatea face forţa: structura unui cluster al turismului de sănătate şi wellness
        Conform lui Jucevicius (2008), este posibil ca participanţii la un cluster de wellness să fie împărţiţi în funcţie de 3 tipuri de activităţi:
    1. Furnizori de servicii de bază ("core"), care crează şi furnizează servicii legate de wellness-ul pur, de prevenţie, de wellness-ul medical, spa, propunând şi câteva servicii turistice precum cazare şi catering.
    2. Activităţi suport, care sunt realizate de către parteneri ai furnizorilor de servicii de wellness:
        ● Intermediarii ca agenţiile de turism, specialiştii de wellness, casele de pensii şi asigurări sociale, asiguratorii de sănătate
        ● Sectorul farmacologic, de tehnică medicală, companiile de logistică, instituţii de gestiune a infrastructurilor (transport, info points, centre medicale publice, reţeaua de servicii medicale, infrastructura TIC)
        ● Instituţii organizatoare de evenimente şi instituţii de management al resurselor (instituţii care asigură protecţia mediului, asociaţii turistice, organizaţii de promovare a evenimentelor culturale)

    3. Infrastructura "soft" vizează activităţile institutelor ştiinţifice şi de cercetare ale căror domenii de interes au legătură cu aspecte ale wellness-ului:
        ● Instituţii care cercetează resursele naturale, educaţia în domeniul wellness sau al turismului, universităţi, structuri administrative, structuri care califică şi certifică (a se vedea imaginea asociată)

        ● Austria este un pionier în procesele de clusterizare. În 2001 a demarat deja iniţiativa de clusterizare denumită "Austria, locaţie centrală a Wellness-ului european" ("Austria Target Location of European Wellness"). Principalul obiectiv al acestei iniţiative este acela de a dezvolta turismul de wellness în ţară şi de a crea în lume o imagine a Austriei ca leader al sectorului de wellness. Această iniţiativă cuprinde următoarele proiecte: "Alpine Wellness Cluster", "European Wellness Project" şi "Lower Austria Wellness Cluster".
        ● Proiectul Alpine Wellness Cluster creează condiţiile pentru colaborarea întreprinderilor din sectorul turistic, să lucreze cu furnizori de încredere şi cu oameni de ştiinţă astfel încât produsele şi serviciile inovatoare de turism de sănătate să fie create în acelaşi timp cu împrospătarea imaginii Regiunii austriece Tirol ca locaţie care pune la dispoziţia turiştilor servicii de înaltă calitate. (a se vedea imaginea asociată)

        ● Regiunea franceză Aquitaine, Aqui O Thermes reprezintă un model de cluster de turism de sănătate şi wellness de succes, care se dezvoltă rapid din 2011. Regiunea a decis să se concentreze pe turismul de sănătate în locul wellness-ului deoarece găzduieşte deja 10 staţiuni care au contracte cu sistemele de securitate socială şi medicală.
        ● Acest cluster include IMM-uri locale şi furnizorii de servicii conexe şi suport, precum furnizorii de formare vocaţională, universităţile, oficiile pentru ocuparea forţei de muncă şi actorii deţinători sau operatori de infrastructuri "soft", precum centrele de cercetare (ex.: Institutul termalismului).
        ● Cluster-ul este administrat de un directorat de 18 directori aleşi:
        ● 9 membri care reprezintă sectorul privat (mai ales staţiuni termale, dar şi structuri industriale)
        ● 4 membri care reprezintă educaţia şi cercetarea (Universitatea din Bordeaux sau unitatea locală de doctori)
        ● 5 membri reprezentanţi ai "sectorului" instituţional (Municipalităţi, Administraţia Regională, Camera de Comerţ şi Oficiile de turism)

        ● Cluster-ul şi-a fixat trei misiuni principale:
        ● Mutualizarea resurselor în special prin achiziţiile grupate care asigură preţuri mai mici şi un impact mai scăzut asupra mediului
        ● Campanie de comunicare cu un website inovator care este o vitrină a spaţiilor, echipamentelor şi serviciilor, dar şi a activităţilor cluster-ului. Membrii au un acces privat la acest website pentru a putea colecta date despre centrele de interes ale vizitatorilor.
        ● Inovarea în domeniul îngrijirilor termale/balneare ca, spre exemplu, un nou protocol pentru băile cu dioxid de carbon şi cu o aplicaţie mobilă Techvie care oferă utilizatorilor informaţii turistice, date despre starea de sănătate şi programe de activităţi fizice adaptate parametrilor fiziologici ai fiecăruia.




    Concluzii
        ● Construirea unui cluster necesită un angajament comun şi solid al multor actori, precum operatori de staţiuni balneare, primării şi centre de cercetare.
        ● Crearea unui cluster poate părea complexă, cu multe obstacole, în timp ce avantajele şi profitabilitatea sa nu sunt evidente şi trebuie atent explicate.
        ● Mai mult, actorii au tendinţa să-şi urmărească doar interesele proprii imediate şi pot fi dificil convinşi să împartă accesul la tehnologii, echipamente şi chiar clienţi.
        ● În final, finanţarea şi managementul cluster-ului pot fi o sursă de conflict şi trebuie să fie atent planificate şi întreprinse, astfel încât orice neîncredere să fie evitată sau înlăturată.
        ● Aceste câteva remarci au rolul de a sublinia necesitatea de a creşte gradul de conştientizare al beneficiilor clusterizării şi de a împărtăşi bunele practici. Spre exemplu, o călătorie în Regiunea Aquitaine poate fi finanţată pentru a experimenta această vitrină a unui cluster de sănătate şi wellness de succes.
        ● Este indubitabil că, pentru a avea succes, o asemenea întreprindere sau iniţiativă trebuie să fie sprijinită de un număr cât mai mare de actori din sector. Certitudinea că autorităţile publice sunt şi vor rămâne implicate total în acest proiect, în special prin finanţarea cercetării şi a costurilor cu infrastructurile, este unul dintre cele mai puternice stimulente pentru implicarea actorilor privaţi într-un cluster.

    DIRECŢII DE ACŢIUNE
    Introducere
        ● Obiectivul principal este acela de a asigura eficacitatea şi coerenţa demersurilor de dezvoltare a turismului balnear din România. Bazat pe experienţa versiunii anterioare a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear, actualele direcţii de acţiune se axează pe autoritatea publică competentă în sectorul turismului (Ministerul Turismului), ca instituţie responsabilă cu implementarea majorităţii acţiunilor. Prin concentrarea pe autoritatea publică centrală se urmăresc două obiective principale:
        ● Evitarea dispersiei responsabilităţii şi a ineficacităţii şi ineficienţei acţiunilor datorată lipsei unui "ownership" clar
        ● Asigurarea unei intervenţii la nivel naţional în ce priveşte sectorul balnear, în special în ce priveşte poziţionarea sa în marketing

        ● Trebuie subliniat, cel de-al doilea obiectiv menţionat mai sus, importanţa abordării centrale în ce priveşte procesul de poziţionare al sectorului şi staţiunilor balneare din România. Dată fiind situaţia sectorului balnear din România şi înţelegerea sa în contextul european şi balnear (o slabă competitivitate într-un sector în plină dezvoltare la nivel internaţional, datorată infrastructurilor vetuste, dominaţiei turismului social etc.) este foarte dificil de imaginat acţiuni eficace în direcţia creşterii atractivităţii şi diversificării clientelei, care să fie întreprinse doar de actori locali (hoteluri, resorturi, chiar staţiuni etc.). De aceea este foarte important ca repoziţionarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel naţional, care să articuleze diversele specializări şi specificităţi locale prin integrarea lor în cele 3 poziţionări propuse la nivel naţional: turism balnear "verde" (legat cu ecoturismul), turism balnear medical şi turism anti-îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moştenite (competenţe şi abilităţi medicale, tratamente balneare cu tradiţie, personal etc.) şi poziţionarea atractivă pe piaţa europeană, proces ce presupune o coerenţă optimă între modernizarea unor produse de turism balnear şi crearea unora noi.
        ● În final, însă nu în ultimul rând, punerea Ministerul Turismului în centrul direcţiilor de acţiune face ca modelul de finanţare a diferitelor măsuri să fie mai uşor de dezvoltat (fonduri publice naţionale sau din fonduri europene) şi se asigură un cadru de cooperare mult mai adaptat operatorilor din sectorul balnear naţional, deseori cu viziuni şi obiective comerciale dintre cele mai diverse şi dificil de conciliat.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Impactul pozitiv şi beneficiile pe care le aduce finalizarea proiectului

┌───────────────┬───────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │ │ │ │ │Diversificarea│ │
│ │ │ │Creşterea │Creşterea │ofertei │ │
│Obiective │Dezvoltarea│ │circulaţiei │încasărilor │turistice în │Creşterea │
│ │unor │Dezvoltarea │turistice │obţinute la │cadrul │contribuţiei│
│ │destinaţii │infrastructurii│interne şi │nivelul │destinaţiei cu│pe care │
├───────────────┤balneare │specifice │internaţionale│comunităţilor│efecte asupra │turismul o │
│ │competitive│turismului │în │locale din │creşterii │aduce la │
│ │pe plan │balnear │destinaţiile │turismul │duratei │conservarea │
│Acţiuni │european │ │turistice │balnear │sejurului │naturii │
│ │ │ │specifice │ │pentru turişti│ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 1: │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│unui cluster │XXX │XXX │XX │XX │XXX │XXX │
│balneo-turistic│ │ │ │ │ │ │
│la nivel │ │ │ │ │ │ │
│naţional │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 2: │ │ │ │ │ │ │
│Crearea unui │ │ │ │ │ │ │
│OMD pentru │XXX │XX │XXX │XXX │XXX │X │
│turismul de │ │ │ │ │ │ │
│sănătate din │ │ │ │ │ │ │
│România │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 3: │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│animării │XXX │XX │XXX │XXX │XXX │XX │
│staţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│balneare │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 4: │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │
│stimulare │ │ │ │ │ │ │
│fiscală şi a │ │ │ │ │ │ │
│oportunităţilor│ │ │ │ │ │ │
│de finanţare │XXX │XXX │XXX │XX │XX │XXX │
│pentru a │ │ │ │ │ │ │
│sprijinii │ │ │ │ │ │ │
│modernizarea │ │ │ │ │ │ │
│capacităţilor │ │ │ │ │ │ │
│de cazare şi │ │ │ │ │ │ │
│centrelor de │ │ │ │ │ │ │
│tratament │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 5: │ │ │ │ │ │ │
│Elaborarea şi │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │XXX │X │XXX │XXX │X │X │
│unui plan de │ │ │ │ │ │ │
│comunicare │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 6: │ │ │ │ │ │ │
│Stabilirea unui│ │ │ │ │ │ │
│criteriu │ │ │ │ │ │ │
│referitor la │XXX │XXX │XX │X │XX │XXX │
│amenajarea │ │ │ │ │ │ │
│urbană şi │ │ │ │ │ │ │
│turistică │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 7: │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor │ │ │ │ │ │ │
│necesare │XXX │XX │XXX │XX │XXX │X │
│segmentului │ │ │ │ │ │ │
│luptei │ │ │ │ │ │ │
│împotriva │ │ │ │ │ │ │
│îmbătrânirii │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 8: │ │ │ │ │ │ │
│Încurajarea │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltării de │ │ │ │ │ │ │
│produse │ │ │ │ │ │ │
│anti-ageing pe │XXX │X │XX │XX │X │X │
│bază de apă │ │ │ │ │ │ │
│termală sau de │ │ │ │ │ │ │
│elemente │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│Acţiunea 9: │ │ │ │ │ │ │
│Crearea şi │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │XXX │XX │XX │X │XXX │X │
│unei carte │ │ │ │ │ │ │
│anti-ageing │ │ │ │ │ │ │
│comune │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴───────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┘

        Notă:
        xxx - impact major
        xx - impact mediu
        x - impact redus


┌───────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 1: Dezvoltarea unui cluster │
│balneo-turistic la nivel naţional │
├───────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬───────────────────────────────────┤
│ │• Crearea unui cluster │
│ │balneo-turistic verde la nivel │
│Obiective │naţional care să asigure │
│ │dezvoltarea şi promovarea │
│ │produselor de turism balnear şi de │
│ │ecoturism pe piaţa internaţională │
├───────────┴───────────────────────────────────┤
├───────────┬───────────────────────────────────┤
│ │Clusterul: │
│ │• va fi lansat sub egida │
│ │Ministerului Turismului în scopul │
│ │de a coordona includerea a două │
│ │produse cheie ale turismului │
│ │românesc - turism balnear şi │
│ │ecoturism │
│ │• va ajuta staţiunile balneare să │
│ │găsească finanţările necesare şi │
│ │parteneri privaţi fiabili pentru a │
│ │dezvolta produse turistice inovante│
│ │• va avea un focus specific asupra │
│ │dezvoltării de standarde înalte │
│ │urbanistice şi de mediu pentru a │
│ │valorifica patrimoniul cultural şi │
│Conţinut │natural al staţiunilor balneare │
│ │Având rolul de a da o coerenţă │
│ │generală demersului de dezvoltare a│
│ │turismului balnear românesc verde, │
│ │clusterul balneo-turistic naţional │
│ │va reuni reprezentanţi ai tuturor │
│ │clusterelor, dar şi ai │
│ │administraţiilor publice centrale, │
│ │ai APL-urilor şi ai sectorului │
│ │privat (OPTBR, firme din domeniu). │
│ │Viitorii animatori ai staţiunilor │
│ │sau destinaţiilor balneare verzi ar│
│ │trebui cooptaţi în cadrul │
│ │clusterului naţional în calitate de│
│ │reprezentanţi locali ai oraşelor │
│ │termale. │
├───────────┴───────────────────────────────────┤
├───────────┬──────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │ │30 000 EUR.│
│ │ │ │Ulterior, │
│ │ │ │clusetrul │
│ │ │ │va deveni │
│ │ │ │autonom │
│ │Lansare pe│ │prin │
│ │termen │ │cotizaţia │
│Planificare│scurt şi │Buget │membrilor │
│ │prelungire│ │şi prin │
│ │pe termen │ │folosirea │
│ │mediu/lung│ │fondurilor │
│ │ │ │structurale│
│ │ │ │acordate │
│ │ │ │României │
│ │ │ │(ex.: POR, │
│ │ │ │POCU etc.) │
├───────────┴──────────┴────────────┴───────────┤
├───────────┬──────────┬────────────┬───────────┤
│ │MT, OPTBR,│ │ │
│ │animatorii│ │Crearea │
│ │de │ │unui │
│ │staţiuni │ │cluster în │
│Actori │balneare, │Monitorizare│domeniul │
│implicaţi │hotelieri,│/indicatori │balnear │
│ │AER, │ │verde │
│ │Clustere │ │Număr de │
│ │existente,│ │membri │
│ │INRMFB │ │ │
├───────────┴──────────┴────────────┴───────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018,│
│1 Euro = 4,6255 lei │
└───────────────────────────────────────────────┘


┌─────────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 2: Crearea unui OMD pentru turismul de │
│sănătate din România │
├─────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬─────────────────────────────────────────┤
│ │• Crearea unui OMD - asociaţie a │
│ │actorilor publici şi privaţi interesaţi │
│ │de dezvoltarea turismului medical din │
│ │România, în special a componenţei sale │
│Obiective │balneare (medicină fizică şi de │
│ │reabilitare) în contextul propice oferit │
│ │de Directiva nr. 2011/24/UE privind │
│ │drepturile pacienţilor în cadrul │
│ │asistenţei medicale transfrontaliere │
├───────────┴─────────────────────────────────────────┤
├───────────┬─────────────────────────────────────────┤
│ │Pentru a profita de oportunităţile │
│ │oferite de Directiva 2011/24/UE privind │
│ │drepturile pacienţilor în cadrul │
│ │asistenţei medicale transfrontaliere, │
│ │sectorul trebuie să înceapă să se │
│ │organizeze. Pentru ca oferta românească │
│ │să ţintească eficace părţile interesate │
│ │de pe piaţa europeană, este necesară │
│ │crearea şi dezvoltarea unui OMD │
│ │(Organizaţie de Management al │
│ │Destinaţiei) pentru turismul medical din │
│ │România, care să reprezinte "creierul" │
│ │marketingului în acest domeniu, în │
│ │special pentru serviciile medicale de │
│ │medicină fizică şi de reabilitare pe care│
│ │România le poate oferi sau dezvolta │
│ │pentru a răspunde cererii naţionale şi │
│ │europene. Astfel OMD-ul turismului de │
│ │sănătate va fi responsabil să: │
│ │• Comunice cu asiguratori şi National │
│ │Contact Points de pe teritoriul statelor │
│ │membre pentru a identifica potenţialul │
│ │comercial şi a-l semnala furnizorilor de │
│Conţinut │servicii medicale │
│ │• Furnizeze potenţialelor părţi │
│ │interesate (pacienţi, dar şi asiguratori)│
│ │informaţii asupra serviciilor de medicină│
│ │fizică şi de reabilitare din România şi │
│ │asupra calităţii lor, să comunice care │
│ │este cadrul normativ care se aplică │
│ │pentru certificarea şi acreditarea │
│ │acestor servicii şi furnizorilor lor │
│ │• Sprijine cu informaţii legate de │
│ │marketing şi de cererea europeană în │
│ │domeniu furnizării de servicii de │
│ │medicină fizică şi de reabilitare şi │
│ │asociaţiilor lor (clustere etc.) în │
│ │vederea dezvoltării şi punerii pe piaţă a│
│ │unor servicii de medicină fizică şi de │
│ │reabilitare inovatoare sau adaptate │
│ │anumitor pieţe emitente │
│ │OMD-ul va fi astfel punctul de contact │
│ │comercial pentru multitudinea de părţi │
│ │interesate de pe teritoriul statelor │
│ │membre (punctele naţionale de contact, │
│ │asiguratori privaţi de sănătate, │
│ │ministere, furnizori privaţi etc.). │
├───────────┴─────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │ │30 000 │
│ │ │ │Euro, │
│Planificare│Pe termen scurt │Buget │Contribuţia│
│ │ │ │membrilor, │
│ │ │ │POCU, POCA │
├───────────┴────────────────┴────────────┴───────────┤
├───────────┬────────────────┬────────────┬───────────┤
│ │ │ │Crearea OMD│
│ │Clusterul │ │Număr de │
│ │balneo-turistic,│ │pacienţi │
│Actori │Clusterul │Monitorizare│străini │
│implicaţi │Medical │/indicatori │care au │
│ │"Sănătate │ │beneficiat │
│ │România", MT, │ │de │
│ │OPTBR │ │sprijinul │
│ │ │ │OMD │
├───────────┴────────────────┴────────────┴───────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 │
│Euro = 4,6255 lei │
└─────────────────────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 3: Dezvoltarea animării staţiunilor │
│balneare │
├──────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │• Răspunde lipsei generale de animare │
│ │şi activităţii de prevenţie adaptate │
│ │propuselor turiştilor în staţiunile │
│ │balneare │
│ │• Completarea ofertei de servicii │
│ │bazată pe echipamente şi │
│ │infrastructuri cu o ofertă legată de │
│Obiective │patrimoniului cultural şi natural din │
│ │staţiunile balneare │
│ │• Crearea Profilului Ocupaţional │
│ │pentru Animator de staţiuni turistice │
│ │şi introducerea în COR a ocupaţiei │
│ │«Animator de staţiuni turistice»; │
│ │• Crearea Standardului Ocupaţional │
│ │pentru ocupaţia «Animator de staţiuni │
│ │turistice»; │
├───────────┴──────────────────────────────────────┤
├───────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │• Este necesar de a coordona procesul │
│ │de formare a unui corp de animatori la│
│ │nivel naţional, care să poată fi │
│ │susţinuţi şi mutualizaţi de către │
│ │staţiunile balneare. Sarcina │
│ │principală a animatorului de staţiuni │
│ │turistice va fi de a crea oferte │
│ │wellness şi proactive, complementare │
│ │tratamentelor oferite în centrul │
│ │balnear. Altfel spus, animatorul va │
│ │avea sarcina de a crea activităţi │
│ │recreative legate de patrimoniul │
│ │cultural şi natural din staţiunile │
│ │balneare şi de a dezvolta produse │
│ │wellness preventive, precum cursuri de│
│ │gătit sănătos, activităţi sportive sau│
│ │de relaxare. │
│ │• Animatorii vor trebui să evolueze │
│ │către adevăraţi manageri de │
│ │destinaţie, formaţi conform unui COR │
│Conţinut │specific care va putea fi dezvoltat în│
│ │parteneriat de Ministerul Turismului │
│ │şi Asociaţia de Ecoturism din România │
│ │cu obiectivul explicit de organizare a│
│ │dezvoltării coordonate a turismului │
│ │balnear şi a celui de natură │
│ │(ecoturism). Managerii de destinaţie │
│ │astfel formaţi vor putea, în urma unor│
│ │cursuri adiţionale, să fie │
│ │specializaţi pe destinaţii │
│ │ecoturistice sau pe destinaţii │
│ │balneare, având ca obiectiv │
│ │maximizarea sinergiilor între acestea.│
│ │În mod concret, un «Animator de │
│ │staţiuni turistice» are rolul unui │
│ │intermediar între aleşii locali şi │
│ │sectorul privat. El promovează şi │
│ │implementează la nivel local │
│ │participarea la iniţiative naţionale │
│ │lansate de MT, cum ar fi Clusterul │
│ │Balneo-turistic, OMD de Turism Medical│
│ │etc. │
├───────────┴──────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│ │Pe termen │ │ │
│ │scurt, în │ │ │
│ │colaborare │ │ │
│ │cu │ │ │
│ │iniţiativa │ │ │
│ │lansată de │ │5 000 Euro. │
│ │Asociaţia de│ │O importantă│
│Planificare│Ecotourism │Buget │sursă de │
│ │din România │ │finanţare va│
│ │de a crea un│ │fi POCU │
│ │Profil │ │2014-2020. │
│ │Ocupaţional │ │ │
│ │de Manager │ │ │
│ │de │ │ │
│ │destinaţie │ │ │
│ │ecoturistică│ │ │
├───────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
├───────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│ │OPTBR, │ │Crearea │
│ │APL-uri, MT,│ │Standardului│
│ │OMD Turism │ │Ocupaţional │
│Actori │medical, │Monitorizare│Număr de │
│implicaţi │cluster │/indicatori │animatori │
│ │balnear, │ │formaţi │
│ │Asociaţia de│ │Număr de │
│ │Ecoturism │ │staţiuni cu │
│ │din România,│ │animatori │
├───────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 │
│Euro = 4,6255 lei │
└──────────────────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 4: Identificarea măsurilor de stimulare │
│fiscală şi a oportunităţilor de finanţare pentru a│
│sprijinii modernizarea capacităţilor de cazare şi │
│a centrelor de tratament │
├──────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │• Favorizarea unui proces amplu de │
│ │modernizare a capacităţii de cazare şi│
│ │a centrelor de tratamente, cu luarea │
│ │în considerare a unor norme precise de│
│Obiective │accesibilitate şi durabilitate │
│ │• Formularea unui răspuns la noile │
│ │aşteptări ale clientelelor, în special│
│ │a noilor clientele ţintite, în termeni│
│ │de calitate, confort, dar şi de │
│ │ecologie şi integrare în peisaj │
├───────────┴──────────────────────────────────────┤
├───────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │• Formarea şi sensibilizarea actorilor│
│ │şi profesioniştilor din domeniu cu │
│ │privire la cerinţele şi aşteptările │
│ │noilor clientele naţionale şi │
│ │internaţionale, diseminarea │
│ │informaţiei, asistenţă tehnică. │
│ │Diferitele asociaţii şi patronate ale │
│ │hotelierilor ar putea fi asociate │
│ │acestui demers. │
│ │• Sprijinirea profesioniştilor locali │
│ │în direcţia implementării normelor de │
│ │mediu: utilizarea energiei din surse │
│ │regenerabile, reducerea consumului de │
│ │apă, reducerea consumului de │
│Conţinut │electricitate, dar şi amenajări │
│ │interioare care permit reducerea │
│ │eliminării inutile de CO2, o mai bună │
│ │gestiune a obiectivelor de asigurare a│
│ │confortului (vizual, olfactiv, │
│ │acustic, umiditate, termic etc.). │
│ │Aceste măsuri vor contribui în mod │
│ │fundamental la convergenţa şi │
│ │dezvoltarea sinergiilor între sectorul│
│ │balnear şi cel al eco-turismului. │
│ │• Sprijinirea profesioniştilor locali │
│ │pentru o cât mai rapidă identificare a│
│ │celor mai profitabile şi adecvate │
│ │surse de finanţare pentru măsurile de │
│ │modernizare a capacităţii de cazare. │
├───────────┴──────────────────────────────────────┤
├───────────┬─────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Pe termen │ │ │
│ │scurt-mediu -│ │ │
│ │Termen maxim:│ │ │
│ │2020 (dar │ │ │
│Planificare│operaţiunile │Buget │12 000 Euro│
│ │trebuie │ │ │
│ │lansate │ │ │
│ │foarte │ │ │
│ │repede) │ │ │
├───────────┴─────────────┴────────────┴───────────┤
├───────────┬─────────────┬────────────┬───────────┤
│ │Asociaţii ale│ │Număr de │
│ │hotelierilor,│ │hoteluri │
│Actori │MT, │Monitorizare│modernizate│
│implicaţi │Hotelieri, │/indicatori │Număr de │
│ │cluster │ │centre de │
│ │balneo │ │tratamente │
│ │turistic │ │modernizate│
├───────────┴─────────────┴────────────┴───────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 │
│Euro = 4,6255 lei │
└──────────────────────────────────────────────────┘


┌────────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 5: Elaborarea şi implementarea unui plan de│
│comunicare │
├────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────────────────────────────┤
│ │• Crearea unui «nou proces de │
│ │comunicare» care sa facă vizibilă şi │
│ │lizibilă noua poziţionare a turismului │
│Obiective │balnear românesc pe mai multe │
│ │sub-sectoare: medical, anti-ageing, │
│ │wellness, în sinergie cu eco-turismul │
│ │etc. │
├───────────┴────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────────────────────────────┤
│ │• Va trebui să se facă apel la o agenţie│
│ │de comunicare specializată în domeniul │
│ │turismului balnear │
│ │• După ce vor fi stabilite clientelele │
│ │care vor fi ţintite cu prioritate, │
│ │precum şi portofoliul de produse care │
│ │trebui create, mai multe acţiuni vor │
│ │putea fi întreprise: │
│ │• acţiuni media: Internet, inserţii │
│ │publicitare, fam-trip and fam-tour │
│ │pentru jurnalişti specializaţi (presa │
│Conţinut │feminină, presa dedicată seniorilor din │
│ │Europa, emisiuni de TV, Social Media) │
│ │• acţiuni în afara mass media: prezenţa │
│ │la congresele specifice, precum cele │
│ │anti-ageing, spa, termalism, publicarea │
│ │de broşuri specializate │
│ │• Vor putea fi identificaţi unii │
│ │«ambasadori» ai sectorului balnear │
│ │românesc - sportivi, actori, muzicieni -│
│ │care să prezinte virtuţile curative ale │
│ │resurselor naturale din România şi │
│ │produsele oferite │
├───────────┴────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────┬────────────┬──────────┤
│Planificare│Pe termen scurt │Finanţări │15 000 │
│ │ │ │Euro │
├───────────┴────────────────┴────────────┴──────────┤
├───────────┬────────────────┬────────────┬──────────┤
│ │ │ │Percepţie │
│ │ │ │privind │
│ │ │ │România ca│
│ │ │ │destinaţie│
│ │MT, OMD, cluster│ │pentru │
│Actori │balneo-turistic,│Monitorizare│turism de │
│implicaţi │operatori │/indicatori │welness │
│ │privaţi │ │(sondaj │
│ │ │ │organizat │
│ │ │ │pe │
│ │ │ │segmentul │
│ │ │ │ţintit) │
├───────────┴────────────────┴────────────┴──────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 │
│Euro = 4,6255 lei │
└────────────────────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 6: Stabilirea unui criteriu referitor la │
│amenajarea urbană şi turistică │
├──────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬──────────────────────────────────────────┤
│ │• Ameliorarea cadrului urban şi conferirea│
│ │unei coerenţe generale între produsele de │
│ │turism de sănătate şi cadrul în care │
│ │acestea sunt furnizate în staţiuni │
│ │• Adoptarea unor opţiuni de amenajare care│
│Obiective │să fie în concordanţă cu poziţionarea │
│ │generală a staţiunii: turism de sănătate │
│ │verde (eco) etc. │
│ │• Favorizarea circulaţiilor soft pentru │
│ │pacienţi/însoţitori şi turisti în │
│ │interiorul staţiunii │
├───────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├───────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ │• Amenajarea globală a staţiunilor trebuie│
│ │să fie un răspuns la aşteptările tipurilor│
│ │de clientele ţintite în termeni de │
│ │confort, siguranţa şi ambianţa generală. │
│ │Setul de criterii pentru amenajarea urbană│
│ │va defini atât calitatea produselor şi │
│ │serviciilor turistice care trebuie să fie │
│ │oferite în oraşele balneare, cât şi │
│ │calitatea amenajărilor urbane şi a │
│Conţinut │echipamentelor turistice. │
│ │• În cadrul clusterului, se va crea o │
│ │comisie specială unde vor fi invitaţi │
│ │arhitecţi, peisagişti, firme specializate │
│ │în amenajare urbană şi reprezentanţi ai │
│ │administraţiei publice centrale şi locale │
│ │pentru a defini acest set de criterii care│
│ │va permite îmbunătăţirea patrimoniului │
│ │cultural şi natural al staţiunilor şi │
│ │diversificarea produselor turistice. │
├───────────┴──────────────────────────────────────────┤
├───────────┬─────────────────┬────────────┬───────────┤
│Planificare│După înfiinţarea │Buget │8 000 Euro │
│ │clusterul │ │ │
├───────────┼─────────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Clustererul │ │Un ghid de │
│ │balneo-turistice,│ │amenajare │
│Actori │MT, (MDRAP şi │Monitorizare│urbană şi │
│implicaţi │Ministerul │/indicatori │turistică a│
│ │Sănătăţii vor │ │staţiunilor│
│ │avea rol │ │balneare │
│ │consultativ) │ │ │
├───────────┴─────────────────┴────────────┴───────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 Euro│
│= 4,6255 lei │
└──────────────────────────────────────────────────────┘


┌─────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 7: Identificarea măsurilor necesare │
│segmentului luptei împotriva îmbătrânirii │
├─────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬─────────────────────────────────┤
│ │• Difuzie a tratamentelor anti │
│ │îmbătrânire existente sau create │
│ │în cadrul clusterului la nivel │
│ │naţional şi promovarea ofertei │
│ │României în sectorul respectiv │
│ │• Încurajarea măsurilor de │
│Obiective │mutualizare şi concertare între │
│ │actori │
│ │• Credibilizarea poziţionării la │
│ │nivel internaţional pe acest │
│ │segment a staţiunilor balneare │
│ │din punct de vedere medical şi │
│ │ştiinţific │
├───────────┼─────────────────────────────────┤
│ │ │
├───────────┼─────────────────────────────────┤
│ │• Grupul de lucru anti-ageing va │
│ │include medici, paramedici, │
│ │actorii turistici ai staţiunii │
│ │(cazare, servicii etc.), │
│ │primăriile şi alţi prestatori cu │
│ │relevanţă din staţiunile care │
│ │propun sau vor să propună produse│
│ │anti-ageing │
│ │• Va avea ca obiective: │
│ │• să gestioneze derularea unei │
│ │serii de studii pe tema │
│ │anti-ageing. Va putea să │
│ │utilizeze studiile deja realizate│
│ │asupra calităţii apelor termale/ │
│Conţinut │minerale, a virtuţilor curative │
│ │ale climei şi mediului natural, │
│ │realizate de-a lungul timpului │
│ │• să publice articole în reviste │
│ │medicale şi/sau în revistele │
│ │turistice sau de sănătate/stil de│
│ │viaţă destinate publicului larg │
│ │• să organizeze conferinţe │
│ │• să participe la promovarea noii│
│ │poziţionări anti-ageing a │
│ │staţiunilor │
│ │• să dezvolte produse inovante │
│ │pentru a putea monitoriza la │
│ │distanţă, " înainte, în timpul şi│
│ │după cură", pacientul/clientul în│
│ │scopul de a-l fideliza │
├───────────┴─────────────────────────────────┤
├───────────┬───────────┬────────────┬────────┤
│ │După │ │8 000 │
│Planificare│înfiinţarea│Buget │Euro │
│ │clusterul │ │ │
├───────────┴───────────┴────────────┴────────┤
├───────────┬───────────┬────────────┬────────┤
│ │OPTBR, MT, │ │ │
│ │INRMFB │ │ │
│ │Medicilor │ │Crearea │
│Actori │din │Monitorizare│grupului│
│implicaţi │staţiuni, │/indicatori │de lucru│
│ │centre de │ │Număr de│
│ │tratamente,│ │studii │
│ │Apl-uri │ │ │
│ │etc. │ │ │
├───────────┴───────────┴────────────┴────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, │
│01.08.2018, 1 Euro = 4,6255 lei │
└─────────────────────────────────────────────┘


┌────────────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 8: Încurajarea dezvoltării de produse │
│anti-ageing pe bază de apă termală sau de elemente │
│naturale │
├────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────────────────────────────────┤
│ │• Furnizarea unui răspuns cererii reale a │
│ │turiştilor care sunt beneficiarii unui │
│ │tratament într-o staţiune balneară şi care │
│ │ar dori să poată prelungi «tratamentele» în │
│ │afara perioadei de cură │
│ │• Crearea unei noi game de produse bazate pe│
│Obiective │virtuţile curative şi sanogene ale apelor │
│ │minerale şi termale ale României, dar şi │
│ │introducerea altor produse specifice în │
│ │sectorul balnear: produse homeopatice etc. │
│ │• Creşterea vizibilităţii staţiunii prin │
│ │comercializarea pe scară largă a produselor │
│ │sanogene specifice ei │
├───────────┴────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────────────────────────────────┤
│ │• Crearea unor linii de produse anti-ageing │
│ │pe bază de apă termală sau minerală, │
│ │utilizând şi produsele specifice locale cu │
│ │notorietate. Liniile de produse vor putea să│
│ │fie axate fie în jurul unei zone geografice │
│ │sau a unei staţiuni (o gamă centrată pe un │
│ │teritoriu circumscris cu specificităţile │
│ │sale), fie să vizeze acoperirea unei palete │
│ │largi de afecţiuni şi tratamente │
│ │anti-ageing, utilizând resursele şi │
│ │expertiză din mai multe staţiuni în aceeaşi │
│ │linie de produse │
│ │• O atenţie aparate va trebui acordată │
│ │integrării importantei tradiţii şi expertize│
│Conţinut │a României în domeniul erboristeriei şi al │
│ │utilizării plantelor medicinale în scop │
│ │curativ în liniile de produse utilizate şi │
│ │puse la dispoziţie de staţiunile balneare │
│ │anti-ageing │
│ │• Îmbunătăţirea modului de utilizare şi │
│ │protecţie a resurselor acvatice conform │
│ │legislaţiei în vigoare pentru │
│ │administratorii zăcământului (analiza │
│ │zonelor de protecţie a pânzei freatice care │
│ │alimentează izvoarele termale şi medicinale,│
│ │astfel încât aceste zone să fie protejate în│
│ │momentul planificării activităţilor │
│ │industriale şi urbane, analiza valorii prag │
│ │pentru poluanţii pânzei freatice etc.) │
├───────────┴────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┤
│Planificare│După înfiinţarea│Buget │8 000 Euro │
│ │clusterul │ │ │
├───────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┤
├───────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │Clusterul │ │ │
│ │balneo-turistic,│ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Mediului, │ │Număr de │
│ │Ministerul │ │consorţiu │
│ │Apelor şi │ │public/privat │
│ │pădurilor, │ │creat cu │
│Actori │INRMFB, │Monitorizare│scopul de a │
│implicaţi │Institute de │/indicatori │dezvolta noi │
│ │cercetare, │ │produse │
│ │Universităţi, │ │Număr de │
│ │Companii │ │produse │
│ │farmaceutice, │ │comercializate│
│ │Centre de │ │ │
│ │tratamente │ │ │
│ │balneare │ │ │
├───────────┴────────────────┴────────────┴──────────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 Euro =│
│4,6255 lei │
└────────────────────────────────────────────────────────┘


┌───────────────────────────────────────────────────┐
│Acţiunea 9: Crearea şi implementarea unei carte │
│anti-ageing comune │
├───────────────────────────────────────────────────┤
├───────────┬───────────────────────────────────────┤
│ │• Dezvoltarea unei abordări care să │
│ │privilegieze calitatea serviciilor în │
│ │vederea satisfacerii clientelei │
│ │primite, profesionalizarea actorilor │
│ │privaţi şi instituţionali în jurul │
│ │poziţionării comune anti-ageing ca un │
│ │atuu central al staţiunilor balneare │
│Obiective │• Mobilizarea ansamblului actorilor şi │
│ │profesioniştilor din sectorul balnear │
│ │în jurul unui angajament ferm în │
│ │favoarea noii poziţionări a │
│ │staţiunilor, în vederea îndeplinirii │
│ │noii promisiuni de calitate şi │
│ │eficacitate a terapiilor anti-ageing │
│ │făcută noilor clientele │
├───────────┴───────────────────────────────────────┤
├───────────┬───────────────────────────────────────┤
│ │• Va fi vorba despre un document formal│
│ │la care vor adera în primul rând │
│ │furnizorii de servicii balneare. El va │
│ │conţine lista acţiunilor şi │
│ │modalităţilor de acţiune pentru │
│ │dezvoltarea şi punerea pe piaţă a │
│ │produselor balneare anti-ageing │
│ │(calitate, respect al mediului, │
│ │adaptarea diferitelor terapii şi │
│ │îngrijiri la poziţionarea anti-ageing │
│ │etc.), dar va fi şi un instrument de │
│ │comunicare pentru staţiunile care vor │
│ │decide să urmeze aceasta poziţionare. │
│ │Ele vor putea utiliza carta pentru a │
│Conţinut │face vizibilă şi lizibilă pentru │
│ │turişti/pacienţi poziţionarea │
│ │staţiunii. │
│ │• Paşii pentru realizarea cartei: │
│ │• Concertarea actorilor cu privire la │
│ │conţinutul cartei. Acest obiectiv va fi│
│ │îndeplinit de un comitet de redactare │
│ │care poate fi creat în cadrul │
│ │clusterului balnear │
│ │• Redactarea efectivă a documentului │
│ │• Prezentarea cartei rezultate │
│ │(conţinut, dar şi obiective pentru │
│ │dezvoltarea şi promovarea ofertei │
│ │anti-ageing) tuturor actorilor din │
│ │sectorul balnear │
├───────────┴───────────────────────────────────────┤
├───────────┬─────────────┬────────────┬────────────┤
│ │După │ │ │
│Planificare│înfiinţarea │Buget │12 000 Euro │
│ │clusterului │ │ │
├───────────┴─────────────┴────────────┴────────────┤
├───────────┬─────────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │ │Semnarea de │
│ │ │ │către un │
│ │ │ │număr │
│ │MT, grupul de│ │relevant de │
│ │lucru │ │actori │
│ │specializat │ │Comitetul de│
│Actori │pe segmentul │Monitorizare│monitorizare│
│implicaţi │luptei │/indicatori │a cartei va │
│ │împotriva │ │fi grupul de│
│ │îmbătrânirii,│ │lucru │
│ │OMD, INRMFB │ │specializat │
│ │ │ │pe segmentul│
│ │ │ │luptei │
│ │ │ │împotriva │
│ │ │ │îmbătrânirii│
├───────────┴─────────────┴────────────┴────────────┤
│Notă: Cursul de schimb pentru Euro, 01.08.2018, 1 │
│Euro = 4,6255 lei │
└───────────────────────────────────────────────────┘


                                        ------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice