Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: STRATEGIA din 4 octombrie 2001 Guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STRATEGIA din 4 octombrie 2001 Guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 19 octombrie 2001
Comenteaza legea
1. Consideratii generale

Sistemul politic din Romania a suferit schimbari profunde de la inceputul procesului de reforma, in 1990. Economia continua sa se afle intr-o perioada de tranzitie catre economia de piata, tranzitie care are ca rezultat constrangeri severe asupra activitatii din intregul sector public si, nu in ultimul rand, asupra sistemului administrativ central.
Incepand cu 1990, crearea unui sistem modern si eficient de administratie publica a fost considerata o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Cu toate acestea, nu s-au putut mobiliza resursele necesare crearii cadrului legislativ si institutional necesar administratiei publice centrale si locale si, in special, pentru implementarea eficienta a masurilor de reforma. Cauzele care au determinat imposibilitatea aplicarii unei reforme reale in administratie au fost:
● constrangeri financiare severe;
● lipsa de determinare politica;
● experienta redusa ln ceea ce priveste structurile administrativ alternative;
● lipsa de pregatire a politicienilor si functionarilor publici pentru a raspunde cerintelor si exigentelor ce decurg din schimbarea rapida a mediului;
● absenta unor reglementari clare privind personalul si structurile administrative, definiri inadecvate ale functiilor si grile de salarizare nepotrivite.
Desi a constituit un capitol distinct in toate programele de guvernare de pana acum, reforma administratiei nu a reprezentat o prioritate; dimpotriva metodele centraliste s-au perpetuat in mare masura, iar schimbarile asteptate au fost mult prea lente si fragmentare.
Pentru perioada de inceput a fost obligatoriu ca guvernul sa se concentreze asupra problemelor reformei economice; dar, de abia mai tarziu, a devenit evident ca aplicarea acesteia este imposibila fara o reforma a administratiei publice, ceea ce, de altfel, explica si intarzierile sau distorsiunile produse in aplicarea reformei economice.

2. Necesitatea reformei

Tendinta de globalizare, insotita de dezvoltarea dinamica a sistemelor sociale, aseaza statele nationale intr-o pozitie cu totul noua, in care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie adaptate. Orice interventie in domeniul reformei administratiei publice implica modificari ale componentelor majore, incluzand administratia centrala, administratia locala si serviciile publice. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii intre cetateni si administratie, cresterea si intarirea rolului autoritatilor locale si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civila.
Exista numeroase motive pentru modernizarea structurala si functionala a administratiei publice din Romania, plecand de la necesitatea functionarii mai eficiente a institutiilor guvernamentale pana la aspiratia de a deveni membru al Uniunii Europene.
Necesitatea reformei este impusa de patru categorii principale de motive:
● Motive economice: cresterea economica redusa si diminuarea resurselor bugetare alocate administratiei publice; nevoia sectorului privat de a avea o administratie moderna, flexibila si deschisa parteneriatului public-privat;
● Motive tehnologice: introducerea tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor in administratia publica;
● Motive sociologice: cetatenii, ca beneficiari ai serviciilor publice, sunt tot mai exigenti si nu mai accepta ca necesitatile lor sa fie determinate in mod exclusiv de ceea ce le ofera administratiile;
● Motive institutionale: integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene implica un alt mod de administrare a serviciilor; structura puternic ierarhizata lasa locul unor noi tipuri organizatorice bazate pe structuri descentralizate.
Prin reducerea functiei autoritare a statului si intarirea functiilor sale privind serviciile si promovarea acestora, activitatea administratiei trebuie sa fie o activitate profesionista. Sunt frecvente, de asemenea, solicitarile privind reducerea reglementarilor si simplificarea procedurilor administrative, abandonarea procedurilor care nu sunt necesare si adoptarea unor noi proceduri, adaptate unui sistem politic modern si unei economii de piata functionale.
Conditiile existente in societatea romaneasca in prezent impun ca administratia sa fie angajata intr-un proces de schimbare pe patru planuri:
1. strategic, prin care sa se redefineasca rolul statului, in sensul delimitarii acestui rol de cel al organizatiilor private;
2. legal, indreptat spre o diminuare a densitatii legislative, o utilizare mai mare a legilor cadru, creand posibilitati sporite de actiune pentru autoritatile executive;
3. organizational, orientat spre reducerea ierarhiilor, simplificarea procedurilor delegarii executiei sarcinilor publice catre organisme care nu fac parte din administratie;
4. cultural, urmarind o schimbare a valorilor si a modurilor de actiune a alesilor politici, a functionarilor, a utilizatorilor grupurilor de interese si a cetatenilor.
Noile conditii de reusita ale procesului de reforma in administratia publica din Romania trebuie sa aiba ca punct de plecare:
● formularea unor obiective concrete si cuantificabile;
● cresterea capacitatii strategice a administratiei publice de a opta pentru diferite proiecte si de a-si defini singura prioritatile;
● articularea, intr-o viziune integratoare pe termen mediu si lung, a transformarilor din administratia publica;
● necesitatea unei mai bune reprezentari a intereselor cetatenilor in procesele de luare a deciziilor;
● asigurarea managementului prin obiective;
● consolidarea infrastructurii organizatorice pentru managementul strategic al proceselor din domeniul economic si social;
● nevoia cresterii functiei de consultanta si monitorizare in administratie;
Odata cu dezvoltarea societatii informationale, introducerea tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor ridica noi provocari pentru administratia publica dar in acelasi timp aceasta ofera posibilitati mult mai mari pentru o activitate mai eficienta si mai aproape de cetatean; cresterea capacitatii administrative imbunatateste considerabil posibilitatea Romaniei de a-si apara interesele pe plan european si mondial.
Necesitatea reformei este determinata, atat de factori interni (management, probleme sociale si economice) cat si de factori externi (internationalizarea si dezvoltarea rapida a tehnologiei informatiei).

3. Principiile care stau la baza elaborarii strategiei de reforma in administratia publica

In vederea realizarii, atat a obiectivelor Programului de Guvernare pe perioada 2001-2004 prezentat in decembrie 2000 si acceptat de Parlament, cat si a obiectivelor ce rezulta pentru Romania, in calitate de tara candidata in procesul de aderare la Uniunea Europeana, se impune accelerarea procesului de reforma legislativa si institutionala in administratia publica.
In procesul de elaborare a strategiei de reforma in administratia publica au fost avute in vedere urmatoarele principii:
● Separarea functiilor politice de cele administrative;
● Crearea si consolidarea unui corp de functionari publici de cariera, profesionist si neutru politic;
● Definirea clara a rolului, responsabilitatilor si relatiilor intre institutii;
● Legitimitate si administratie corecta. Administratia bazata pe lege trebuie sa asigure proceduri adecvate si corecte, respectarea valorilor sociale, drepturilor si libertatilor cetatenilor;
● Adoptarea deciziilor de autoritatile cele mai apropiate de cetateni sau de problema la care se refera;
● Autonomia decizionala;
● Transparenta actului de guvernare si a celorlalte acte administrative, ceea ce va permite participantilor sa urmareasca procesele administrative si sa obtina informatii referitoare la drepturile lor in relatiile cu sectorul public.
● Simplificarea procedurilor administrative;
● Respect fata de cetatean;
● Delegarea unor competente si deconcentrarea unor servicii;
● Orientarea interesului pentru rezultate bazate pe eficienta, eficacitate si calitate a serviciilor. Eficienta si eficacitatea se imbunatatesc atunci cand creste implicarea functionarilor publici, cand responsabilitatile sunt transferate la nivelurile inferioare ale administratiei, odata cu stabilirea sistemului de responsabilitati, pe fiecare nivel;
● Protejarea drepturilor indivizilor. Functionarii trebuie sa se comporte politicos si sa actioneze eficient in relatiile cu cetatenii.
Principiile mentionate formeaza baza pentru restructurarea propusa si presupun, atat metode moderne de management public, cat si noi forme de organizare institutionala.
In acest mod, reforma devine un proces amplu, cuprinzator, care schimba modul de abordare a principalelor probleme cu care se confrunta, in prezent, administratia publica din Romania.

4. Viziune asupra procesului de reforma in administratia publica

Reforma sistemului administratiei publice este un proces dinamic si, ca oricare alt proces de reforma structurala, el nu poate fi niciodata incheiat si desavarsit. Realizarea unei analize-diagnostic a situatiei existente la nivelul administratiei centrale si locale, identificarea problemelor cu care se confrunta acestea, a prioritatilor ce trebuie avute in vedere in rezolvarea acestora dar si a resurselor disponibile sunt numai cateva din conditiile necesare formularii unei strategii coerente privind reforma in administratia publica.
Elaborarea strategiei de reforma in administratia publica impune un amplu proces de modernizare si vizeaza o evaluare obiectiva a patru aspecte importante, si anume:
● analiza misiunilor specifice ale administratiei si a modului de indeplinire a acestora, care permit reflectii generale asupra locului si rolului administratiei publice in sistemul politic, economic si social actual;
● analiza cadrului organizatoric existent al administratiei publice;
● analiza eficacitatii sociale a activitatii specifice a administratiei publice;
● analiza nivelului de democratizare a administratiei publice.
Accelerarea procesului de reforma in administratia publica este data, in primul rand, de necesitatea de a duce la bun sfarsit tranzitia (inclusiv economica) si trecerea la statutul de tara membra a Uniunii Europene.
Problemele de fond ale strategiei de reforma vizeaza:
● intarirea capacitatilor in domeniul elaborarii politicilor publice, imbunatatirii calitatii legislatiei si adoptarii aquis-ului comunitar, cresterea capacitatii Guvernului de a dirija resursele catre prioritati;
● cresterea posibilitatilor Guvernului de a conduce si controla activitatea administratiei si de a mentine un anumit echilibru intre puterile discretionare ale administratiei si mijloacele de a controla actiunile sale;
(exemplu: in plan judiciar, mediator, audit etc.)
● dezvoltarea administratiei publice locale;
● crearea unui corp stabil de functionari publici competenti si neutri din punct de vedere politic, care sa aiba "spiritul serviciului public".
In plan tactic, reforma administratiei publice trebuie:
● sa aiba la baza principiul "radicalismului selectiv" (adica sa concentreze resursele in vederea favorizarii unei evolutii radicale si vizibile in cateva domenii in care jocul interdependentelor va antrena si alte parti ale sistemului care trebuie schimbate);
● sa promoveze noile tehnologii informationale in administratie;
● sa aduca imbunatatiri in domeniile sensibile ale vietii economico-sociale, in termene acceptabile din punct de vedere politic;
● sa imprime o dinamica favorabila schimbarii care sa dureze, oricare ar fi conducatorii;
● sa capaciteze interesul functionarilor publici pentru schimbare si modernizare;
● sa asigure informarea permanenta a cetatenilor in legatura cu politica Guvernului.
Politicile publice se instituie intr-un dublu proces de transformare: pe de o parte "intrarile" (mijloacele financiare, bugetare, umane) sunt transformate in "realizari" (constructia de autostrazi, numarul de dosare pentru ajutoare sociale analizate si acordate etc.) iar pe de alta parte acestea produc "efecte" (ameliorarea securitatii rutiere, consolidarea mediului economic, etc).
Viziunea asupra reformei in administratia publica pleaca de la premisa abordarii manageriale a actiunii publice, asa cum se remarca si din schema generala prezentata in figura nr. 1.

Fig. nr. 1 Cadrul general al actiunii publice


               ───────────────────────────────────





            DECIDENTI
             POLITICI
                           ┌─────────────────────────────────┐
                           │         POLITICI PUBLICE        │
       ┌───────────────────┤ OBIECTIVE           MODALITATI  │
       │                   └┬────────────────────────────┬───┘
       │                    │                            │
       │                    ├────────────┐               │
 ┌─────┤                    │EFICACITATE │               │
 │ FP1 │      ORGANIZATII   ├────────────┘  ┌────────────┤
 └─────┤        PUBLICE     │               │ EFICIENTA 1│
       │                    │               └────────────┤
       │                    │                            │
       │                    V                            V
       │                   ┌─────────────────────────────────┐
       └─────────────────> │           REALIZARI             │
       ┌───────────────────┴┬────────────────────────────┬───┘
       │                    │                            │
       │                    │                            │
       │                    ├─────────┐                  │
       │                    │ IMPACT  │                  │
  ┌────┤      GRUPURI       ├─────────┘                  │
  │FP2 │      SOCIALE       │               ┌────────────┤
  └────┤                    │               │ EFICIENTA 2│
       │                    │               └────────────┤
       │                    │                            │
       │                    V                            V
       │                   ┌─────────────────────────────────┐
       └─────────────────> │           EFECTE                │
                           └─────────────────────────────────┘

   FP - factori de productie



Tinand cont de complexitatea sistemului public si de punerea in practica a politicilor publice, evaluarea impactului si a eficientei acestora reprezinta elemente cheie in strategia de reforma in administratia publica. Nivelul si natura mijloacelor angajate, performanta organizatiilor publice insarcinate cu aplicarea in practica a politicilor publice, participarea cetatenilor la procesul de decizie sunt aspecte integrante ale viziunii asupra procesului de reforma in administratie.

5. Scopul si obiectivele generale ale strategiei de reforma

SCOP:


    ─────
    ● Scopul reformei este acela de a determina natura problemelor existente in diferitele sale domenii, de a propune solutiile optime si de a descrie principiile de implementare a acesteia.
    ● Scopul reformei administratiei publice la nivel local este de a crea administratii capabile sa-si indeplineasca functiile de asa maniera incat sa pregateasca conditiile si sa asigure dezvoltarea economica, sociala si organizationala intr-un anumit spatiu.
    Strategia reformei administratiei publice conceputa de minister si apoi folosita in mod sistematic de catre acesta poate deveni un instrument care sa ajute la coordonarea cooperarii dintre diferite institutii guvernamentale si poate asigura eficienta pe termen mediu si lung.

    OBIECTIVE:
    ──────────
    ● restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale;
    - se are in vedere un larg proces de modernizare si adaptare a administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti, raspunzand in acelasi timp structurilor similare din tarile Uniunii Europene si din alte state dezvoltate si mentinand totodata elementele traditionale valoroase ale administratiei publice romanesti;
    - se urmareste intarirea, la nivel central, a abilitatilor strategice capabile sa ghideze evolutia statului si sa ii permita sa reactioneze adecvat simplu si cu costuri scazute la schimbarile externe si diversele interese;
    - proiectarea unui model organizational general al structurilor administrative din cadrul puterii executive;
    - reducerea cheltuielilor guvernamentale;
    - dezvoltarea capacitatii de gestionare a autoritatilor locale;
    ● schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean;
    - se urmareste consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional;
    - se are in vedere asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii;
    ● descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare,
    - se va urmari accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice si preluarea atributiilor de administrare si finantare a unor activitati de catre autoritatile administratiilor locale;
    - se are in vedere transferarea catre autoritatile publice locale a activitatilor si resurselor corespunzatoare de la bugetul de stat pentru finantarea unor servicii publice destinate comunitatilor locale: sanatate, cultura, politie comunitara, pompieri, aparare civila, etc.;
    - asezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor si taxelor locale;
    ● demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare;
    - preluarea evidentei populatiei si organizarea acesteia ca serviciu comunitar de catre consiliile locale si consiliile judetene (cartea de identitate, cartea de alegator, intocmirea listelor electorale permanente, permise auto, certificate de inmatriculare, etc.);
    - transferarea in subordinea prefecturilor a activitatii de eliberare si evidenta a pasapoartelor simple, organizarea unui serviciu public judetean specializat;
    - organizarea unor servici; comunitare pentru situatii de urgenta (incendii, inundatii, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atributiile actuale ale unitatilor de pompieri si aparare civila;
    - infiintarea la nivelul fiecarei unitati administrative - comuna, oras, municipiu - a politiei comunitare pentru ordinea publica, prin preluarea unor atributii specifice de la inspectoratele de politie.
    ● depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea clientelismului politic;
    - se va aplica cu strictete Legea privind statutul functionarului public;
    - se va urmari gestionarea coerenta si corecta a carierei functionarului public prin salarizare corespunzatoare, stimularea si asigurarea unor conditii normale de lucru in scopul respectarii principiului stabilitatii si continuitatii in munca;
    ● stoparea birocratiei in administratia publica;
    - se va avea in vedere rationalizarea procedurilor administrative si introducerea echipamentelor si tehnologiilor informatice;
    - introducerea conceptului de informatizare a administratiei publice;
    - generalizarea utilizarii sistemului de ghiseu unic;
    ● coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in administratie,
    - eficientizarea raporturilor dintre administratia publica centrala si locala, dintre autoritatile publice judetene si cele din comune, orase si municipii;
    - aplicarea unitara si eficienta a sistemului de norme si reglementari in administratia publica centrala si locala;
    - crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice centrale si locale;
    - fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii si expertize, constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologica la nivel central, precum si in cadrul consiliilor judetene.
    ● aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane;
    - acordarea statutului de comuna unui numar de peste 1.000 de sate care indeplinesc criteriile legale, asigurandu-se astfel apropierea autoritatii administrative de cetatean;
    - organizarea ca orase a unui numar important de comune care, prin dotarile tehnico-edilitare (alimentare cu apa si gaze,- canalizare, telefonie), indeplinesc de statutul de localitate urbana,
    - pregatirea conditiilor pentru organizarea administrativ-teritoriala in conformitare cu standardele Uniunii Europene.
    ● intarirea autoritatii statului si a raspunderilor acestuia;
    - respectarea stricta a drepturilor constitutionale si legale a autoritatilor publice - ministere si agentii guvernamentale, prefecturi, consilii judetene, consilii locale si primari;
    - monitorizarea aplicarii reformei administrative si a performantelor operationale ale autoritatilor publice centrale si locale;
    - intarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabililor.
    ● armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene;
    - asigurarea coerentei si stabilitatii pe termen lung a cadrului legislativ in domeniul administratiei publice centrale si locale;
    - initierea unei ample actiuni de imbunatatire a reglementarilor existente in domeniu si elaborarea unor reglementari noi, bazate pe principiile prevazute de Constitutie si de Carta Europeana a Autonomiei Locale:
    - Codul de procedura administrativa
    - Codul administrativ
    - Codul electoral

    Fig. nr. 2 Obiectivele strtegiei
               ──────────────────────





                    ┌───────────────────────────────────────────────────┐
                ┌──>│Restructurarea profunda a administratiei publice   │
                │   │centrale si locale                                 │
                │   └───────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Schimbarea de fond a raportului dintre administratie│
                │   │si cetatean                                         │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea│
                │   │autonomiei locale administrative si financiare      │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
 ┌──────────┐   ├──>│Depolitizarea structurilor administratiei publice   │
 │ Obiective├──>│   │si eliminarea clientelismului politic               │
 └──────────┘   │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Stoparea birocratiei in administratia publica       │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Coerenta actului administrativ; perfectionarea      │
                │   │managementului in administratie                     │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si  │
                │   │modernizare a localitatilor rurale si urbane        │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                ├──>│Intarirea autoritatii statului si a raspunderilor   │
                │   │acestuia                                            │
                │   └────────────────────────────────────────────────────┘
                │   ┌────────────────────────────────────────────────────┐
                └──>│Armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile   │
                    │Uniunii Europene                                    │
                    └────────────────────────────────────────────────────┘



6. Grupuri tinta ale strategiei

Grupurile tinta ale strategiei sunt administratia publica centrala si locala.
Pentru ca reforma in acest domeniu sa aiba succes este necesar ca grupurile tinta sa isi exprime sprijinul si angajamentul in recunoasterea necesitatii schimbarilor si in implementarea acestor schimbari.
7. Durata strategiei. 2001-2004
8. Natura reformei
Aplicarea principiilor enuntate, care stau la baza procesului de reforma presupune atat metode de management public cat si modificari institutionale. In acest fel, reforma devine cuprinzatoare. Ea schimba modul de lucru, atat pe orizontala (initiativa implica toate ministerele), cat si pe verticala (nivelele administratiei centrale si locale).

Fig. nr. 3 Dezvoltarea organizationala


               ───────────────────────────






                          ┌───────────────────────────────┐
                          │  Dezvoltare organizationala   │
                          └───────────────────────────────┘

     Schimbari ale modelului                     O noua politica
          structural                            de resurse umane in
                                                   administratie
              ┌─┐                                         ┌─┐
              │ │                                         │ │
             ┌┘ └┐                                       ┌┘ └┐
               /                                          /
       ┌───────────────┐                    ┌────────────────────────────┐
       │  Optimizarea  │                    │  Potential mai ridicat al  │
       │  structurilor │                    │      managementului        │
       └───────────────┘                    └────────────────────────────┘



Schimbarile institutionale se bazeaza pe modificari in legislatia primara si secundara. Realizarea unei politici consecvente de informatizare a administratiei publice va avea efecte benefice asupra procesului de schimbari institutionale.

Fig. nr. 4 Schimbari institutionale


               ────────────────────────





                          ┌───────────────────────────────┐
                          │   Schimbari institutionale    │
                          └───────────────────────────────┘


      Schimbari ale legislatiei                     Informatizarea
        primare si secundare                       administratiei publice
                                                    (e-administratie)
                ┌─┐                                      ┌─┐
                │ │                                      │ │
               ┌┘ └┐                                    ┌┘ └┐
                 /                                       /
   ┌─────────────────────────────────┐    ┌────────────────────────────────────┐
   │ Schimbari ale regulilor formale │    │ Schimbari ale regulilor informale  │
   └─────────────────────────────────┘    └────────────────────────────────────┘



Legitimitatea actiunii statului nu se poate rezuma la problemele de gestiune sau eficacitate, ci trebuie sa aiba in vedere interactiunile dintre nivelul global si local, sa tina cont de accelerarea si influenta fenomenelor teritoriale asupra gestiunii publice si sa puna la punct strategii de inovare si dezvoltare care vor permite serviciului public sa-si asume misiunea conferita de societate.
Asocierea societatii civile, dezvoltarea parteneriatului public-privat, renuntarea la gestiunea pe verticala a colectivitatilor fac necesara construirea unui nou model de elaborare a strategiei de reforma in administratia publica, care poate juca un rol motor asupra dinamismului social si care va deschide un nou camp de actiune autoritatilor publice ancorate intr-o societate civila reactivata.
Etapele procesului de reforma sunt evidentiate in figura nr. 5:
Fig. nr. 5 Etapele procesului de reforma


               ──────────────────────────────






                    ┌─────────────────────┐  ┌────────────────────────────┐
                    │  Analiza mediului   │  │ Analiza resurselor interne │   ^
                    ├─────────────────────┤  ├────────────────────────────┤   │
                    │. Sociologie         │  │. Financiare                │   │
                    │. Populatie          │  │. Umane                     │   │
 ┌────────────────┐ │. Concurenta si      │  │. Tehnice                   │   │
 │   ORIENTARI    │ │  complementaritate  │  │. Organizationale           │   │
 │  STRATEGICE    │ │. Tehnologie         │  │                            │   │
 │                │ │                     │  │                            │   │
 │. Orientarile   │ └────────┬────────────┘  └────────────────┬───────────┘   │
 │nu devin obiec- │          │                                │               │
 │tive, decat dupa│          │         ┌────────────┐         │               │
 │compararea cu   │          └────────>│ DIAGNOSTIC │<────────┘             G │
 │diagnosticul    │                    │  STRATEGIE │                       U │
 └─────┬──────────┘                    └──────┬─────┘                       V │
       │                                      │                             E │
       │                                      V                             R │
       │                               ┌────────────────────┐               N │
       │                               │     OBIECTIVE      │                 │
       └──────────────────────────────>│ STRATEGICE SI/SAU  │                 │
                                       │     PROIECTE       │                 │
                                       │    STRATEGICE      │                 V
                                       └────────┬───────────┘
                                                │                             ^
                                                V                             │
                                       ┌────────────────────┐                 │
                                       │       PLAN         │                 │
                                       │     STRATEGIC      │                 │
                                       └────────┬───────────┘               A │
                                                │                           D │
                                                V                           M │
                                       ┌────────────────────┐               I │
                                       │     PROGRAM        │               N │
                                       │    DE ACTIUNE      │               I │
                                       └────────┬───────────┘               S │
                                                │                           T │
                                                V                           R │
                                       ┌────────────────────┐               A │
                                       │     CONDUCERE      │               T │
                                       │     STRATEGICA     │               I │
                                       └────────────────────┘               E V



8.1 Strategia privind reforma administratiei publice centrale

Scopul strategiei este de a planifica si realiza, in mod concertat urmatoarele functii:
● dezvoltarea sistemului legislatiei administrative, pentru a garanta tratamentul corect si egal al cetatenilor;
● marirea transparentei activitatii administratiei publice, incurajarea dreptului cetatenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor publice;
● marirea capacitatii contractuale in dreptul public, incheierea contractelor pe baza de selectie;
● intarirea coordonarii si cooperarii dintre institutiile guvernamentale si atragerea cetatenilor in planificarea si controlul activitatilor din sectorul public;
● stabilirea diviziunii functiilor intre ministere, inclusiv a numarului de ministere si a rolului ministrilor fara portofoliu;
● diferentierea intre nivelul politic si cel administrativ al managementului;
● specificarea rolului ministrului si a secretarului general in managementul fiecarui minister;
● delimitarea functiilor ministerului de cele ale agentiilor subordonate;
● recunoasterea importantei deciziilor publice si a planificarii strategice si imbunatatirea acestei activitati;
● marirea capacitatii decizionale a ministerelor.
Dezvoltarea strategiei se bazeaza pe urmatoarele principii:
● Importanta elaborarii politicilor publice si a planificarii strategice;
● Coordonarea, planificarea si implementarea functiilor agentiilor guvernamentale;
● Departajarea functiilor managementului intre nivelul politic si cel administrativ, pentru a garanta si evalua eficacitatea politicilor;
● Delimitarea functiilor ministerului de cele ale agentiilor subordonate, imbunatatindu-se capacitatea decizionala a ministerelor - ministerul trebuie sa fie institutia principala pentru formularea, analizarea si sustinerea politicilor din domeniul sau de activitate.
Ministerele trebuie, sa fie active in ciclurile decizionale si de management care constau din: planificarea politicilor, luarea deciziilor implementare, monitorizare, control si evaluare.
Capacitatea de a elabora politici si de a le implementa are influenta directa asupra satisfactiei cetatenilor. Relatia dintre guvern si populatie devine tot mai complicata: deciziile politice trec prin mai multe niveluri ale administratiei, problemele trebuie rezolvate intr-un mediu in continua schimbare, in care este nevoie de cooperare, acord si coordonare, atat la nivel local si national, cat si la nivel international. Cetatenii se confrunta cu acest proces si simt ca au tot mai putina influenta asupra deciziilor luate la nivel national si local, considerand ca exista un "deficit de democratie". Fara sprijinul si intelegerea cetatenilor, elaborarea si implementarea unor politici adecvate este dificila. De aceea, trebuie gasite noi modalitati pentru Imbunatatirea politicilor publice, pentru informarea cetatenilor si pentru implicarea lor in procesul decizional.
Este important ca participantii la procesul de luare a deciziilor publice sa isi cunoasca sarcinile, responsabilitatile si sa stie ce asteptari legitime au diferitele grupuri de interese. Planificarea politicilor publice, programarea si stabilirea resurselor trebuie sa se faca in mod transparent pentru a permite participantilor sa contribuie cat mai mult la acest proces.
Obiectivele strategiei sunt urmatoarele:
a) de a specifica responsabilitatea politica si administrativa a Guvernului
b) de a imbunatatii calitatea politicilor publice, pentru a garanta o rezolvare eficienta a problemelor.
Primul obiectiv poate fi indeplinit prin delimitarea rolurilor managementului politic si administrativ, iar cel de-al doilea, prin cresterea calitatii elaborarii si implementarii politicilor publice, prin implicarea cetatenilor si prin cresterea eficientei cooperarii intre institutiile administrative.
Pentru realizarea obiectivelor strategiei sunt necesare:
● Recunoasterea importantei elaborarii politicilor publice si a planificarii strategice si perfectionarea acestor functii
Elaborarea planurilor strategice si indeplinirea lor trebuie sa devina un obiectiv permanent al ministerelor. Trebuie sa creasca rolul documentelor-program ale Guvernului, care sa constituie baza planificarii strategice. Acest lucru necesita cunostinte si abilitati noi, functionarii, partidele politice si managementul politic trebuie sa stapaneasca planificarea politicilor si sa isi dezvolte abilitatile prin cooperare reciproca.
● Realizarea unei cooperari mai eficiente in domeniul elaborarii politicilor publice
In procesul de elaborare a politicilor publice exista mai multi participanti (politicieni, functionari, cetateni si asociatii ale acestora). Politicile dintr-o tara democratica nu sunt rezultatul activitatii unui singur actor, ci rezulta din deciziile luate de diferite organizatii, la diferite niveluri. Societatea se confrunta cu probleme care nu pot fi incadrate in domeniul de activitate al unui singur minister. Cresterea transparentei administratiei publice prin largirea asistentei pentru public ajuta la imbunatatirea si armonizarea modului in care cetatenii si administratia inteleg problemele societatii, a modului in care gasesc posibile solutii si permite implementarea mai eficienta a deciziilor pe baza unui acord reciproc. Rezolvarea coerenta a problemelor necesita o coordonare eficace si schimb de informatii. Imbunatatirea cooperarii intre ministere si implicarea cetatenilor in planificarea si controlul activitatilor din sectorul public duc la eliminarea "deficitului de democratie" si legitimeaza activitatile statului.
● Specificarea functiilor managementului la nivel politic si administrativ
Specificarea drepturilor si responsabilitatilor urmareste sa diferentieze elaborarea si implementarea politicilor publice, atat in interiorul institutiilor, cat si intre institutii. Imbunatatirea mecanismelor managementului politic in tarile dezvoltate a dus la o separare mai evidenta intre elaborarea deciziilor si mecanismele de implementare a acestora. La randul sau, acest lucru impune reprezentantilor alesi sa formuleze obiectivele si sa evalueze performantele mai precis, dar si sa imbunatateasca cunostintele si abilitatile functionarilor. Planificarea eficace a politicilor publice nu poate fi implementata fara informatiile furnizate de sistemele de contabilitate financiara si de management. In acelasi timp, realizarea sistemelor de contabilitate financiara si de management solicita definirea nevoilor informationale la nivel politic.
In domeniul sau de activitate, fiecare minister trebuie sa fie responsabil pentru elaborarea propriei strategii de reforma, pentru rezultatele generale cat si pentru operatiunile pur administrative.
Va trebui ca functionarii sa satisfaca nevoile cetatenilor, sa fie neutri din punct de vedere politic si sa respecte legile si normele administratiei publice. In acelasi timp acestia sunt responsabili in fata ministrului pentru actiunile lor. Eventualele contradictiile care ar apare intre functionari, ministri si cetateni pot fi rezolvate printr-o mai buna planificare, prin controlul implementarii planurilor, prin mijloacele specifice sistemului de responsabilitati si prin mai multa transparenta.

8.2 Strategia de dezvoltare a administratiei publice locale

Conducerea democratica locala presupune ca activitatile autoritatii publice locale sa se bazeze pe politici publice solide, orientate catre cetatean si pe proceduri interne adecvate. Pana in prezent cele mai multe autoritati locale romane nu si-au desfasurat activitatea in conformitate cu politici bine stabilite sau cu proceduri care statueaza prioritati si directii majore de dezvoltare a comunitatii pe termene de timp definite.
In ultimii 11 ani, autoritatile locale s-au ocupat mai mult de activitatile cotidiene sau cu cele pe termen scurt in timp ce proiectiile pe termen mediu sau lung nu au fost elaborate suficient. In cazul in care acestea au existat procedurile interne se pare ca au fost adesea create pentru a pastra status quo-ul, impiedicand functionarii publici sa isi indeplineasca sarcinile intr-un mod eficient.
Gestionarea ineficienta, managementul public autocrat birocratia raman atributele administratiilor publice locale atata vreme cat politicile si procedurile nu se aplica. Slaba reprezentare a intereselor cetatenilor de catre alesii locali si de factorii de decizii numiti, reprezinta o constrangere majora in realizarea unui proces politic mai democratic. La fel de importanta este reprezentarea intereselor si cerintele cetatenilor, gestionate de organizatii ale societatii civile la nivel local, de catre oficiali.
Continuarea reformei in administratia publica locala se bazeaza pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea, atat a autonomiei decizionale, cat si a celei financiare.
Scopul acestei strategii este de a planifica si de a duce la indeplinire, in mod concertat urmatoarele functii:
● sa imbunatateasca managementul in administratia locala, inclusiv in ceea ce priveste activitatea de planificare si cea contabila;
● sa imbunatateasca mecanismul de stabilire a bugetelor locale;
● sa planifice si sa dezvolte mecanismul investitional la nivelul oraselor si judetelor;
● sa reorganizeze mecanismul de creditare in vederea realizarii de investitii;
● sa separe functiile administratiei centrale de cele ale administratiei locale;
● sa asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat;
● sa faciliteze procesul de dezvoltare economica locala;
● sa asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor in procesele de luare a deciziilor;
Dezvoltarea strategiei la acest nivel are la baza urmatoarele principii:
● Autonomia locala;
● Descentralizarea serviciilor publice;
● Asigurarea separarii functiilor si responsabilitatilor consiliilor locale si ale primarilor de cele ale prefectilor, ceea ce are ca rezultat un management stabil;
● Unificarea resurselor administratiilor locale cu o capacitate administrativa mai mica, in vederea reducerii poverii fiscale asupra bugetului local;
● Scaderea ponderii surselor alocate de la bugetul de stat si cresterea ponderii veniturilor din taxele si impozitele locale;
● Asigurarea transparentei in alcatuirea bugetelor locale, astfel incat cetatenii sa poata supraveghea acest mecanism si totodata sa poata solicita justificarea modului in care au fost cheltuite fondurile,
● Cooperarea si coordonarea intre administratia centrala, administratiile locale si diversele asociatii in scopul dezvoltarii locale;
● Consultarea cetatenilor in problemele de interes deosebit.
Scopul reformei in administratia publica locala este de a o face pe aceasta capabila sa isi indeplineasca functiile, astfel incat sa contribuie la dezvoltarea economica si sociala in regiune. Prin activitatea ei, administratia locala trebuie sa se orienteze catre satisfacerea nevoilor cetatenilor prin asigurarea unor servicii publice de calitate. Procesul de elaborare a bugetelor locale trebuie sa aiba ca rezultat intarirea independentei administratiei locale, prin scaderea ponderii fondurilor alocate de la bugetul de stat si cresterea ponderii celor proprii, obtinute din taxe si impozite locale.
Administratia centrala trebuie sa supravegheze ca resursele alocate de catre stat sa fie utilizate eficient si judicios de catre administratia locala. Un rol important il are si auditul intern la nivelul administratiei locale si, nu in ultimul rand, controlul eficient al cetatenilor.
Strategia de dezvoltare a unei colectivitati locale reprezinta determinarea scopurilor si a obiectivelor pe termen lung a colectivitatilor, adoptarea de politici locale si alocarea de resurse pentru atingerea acestora, tinand cont de nevoile, asteptarile si dorintele cetatenilor si de componentele sistemului politic local. In figura de mai jos este reprezentat schematic procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a unei colectivitati locale (Vezi fig. nr. 6).
Fig. nr. 6 Strategia-cadru de dezvoltare a unei colectivitati locale



                  ┌──────────────────────────────────────────┐
                  │       ETAPA I - ANALIZA DIAGNOSTIC       │
                  └──────────────────────────────────────────┘

┌───────────────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│     CARACTERIZARE     │  PLASAREA COLECTIVITATII   │     CARACTERIZAREA      │
│        GENERALA       │     LOCALE IN CONTEXTUL    │     MANAGEMENTULUI      │
│                       │         REGIUNII           │                         │
├───────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│. Date privind situatia│. Elemente definitorii      │. Structura, ROF         │
│  de ansamblu          │  (specificitati)           │. Personal               │
│. Scurt istoric        │. Stadiul de realizare a    │. Mecanismul de relatii  │
│. Amplasament,         │  reformei economice (pri-  │. Sistem de comunicare   │
│  suprafata            │  vatizari, restructurari)  │. Sistem informational si│
│. Relief, clima        │. Relatiile cu celelalte    │  informatic             │
│. Potential demografic │  judete                    │. Metode si tehnici de   │
│. Resurse disponibile  │. Informatii exterioare     │  conducere              │
│. Nr. localitati(urbane│  determinante              │. Managementul schimbarii│
│  si rurale)           │. Date rezultate din strate-│. Analiza nivelului de   │
│. Servicii publice     │  gia de ansamblu a econo-  │  descentralizare si de  │
│. Date privind situatia│  miei nationale sau a      │  delegare a autoritatii │
│  economica pe ramuri  │  regiunii                  │. Problematica autonomiei│
│  de activitate        │. Cadrul legislativ (permisi│  locale                 │
│                       │  vitatea si restrictiile   │. Date privind nevoile de│
│                       │  lui)                      │  pregatire              │
│                       │. Cooperari realizate si    │                         │
│                       │  posibile cu parteneri     │                         │
│                       │  straini                   │                         │
├───────────────────────┴────────────────────────────┴─────────────────────────┤
│ANALIZA SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri)             │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
                                      │
                                      v
                ┌──────────────────────────────────────────────┐
                │ETAPA II - FORMULAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE│
                └──────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ . Misiunea                                                                   │
│ . Obiective principale, prioritati                                           │
│ . Definirea politicilor sectoriale                                           │
│ . Resurse necesare - proprii si atrase                                       │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FORMULAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE                                │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
                                           │
                                           v
              ┌──────────────────────────────────────────────────┐
              │  ETAPA III - OPERATIONALIZAREA SI IMPLEMENTAREA  │
              └──────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ . Obiective derivate, prioritati                                             │
│ . Evaluarea sanselor (forte externe favorabile si nefavorabile)              │
│ . Elaborarea planului de actiuni                                             │
│ . Actiuni                                                                    │
│ . Resurse                                                                    │
│ . Responsabili                                                               │
│ . Termene                                                                    │
│ . Conceperea unui sistem de reglaj si de pilotaj                             │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ELABORAREA PLANULUI STRATEGIC PENTRU FIECARE POLITICA SECTORIALA              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
                                       │
                                       v
          ┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
          │   ETAPA IV - URMARIREA SI CONTROLUL APLICARII STRATEGIEI │
          └──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ . Planuri, regulamente, proceduri administrative                             │
│ . Adaptarea sistemului informational si informatic de urmarire               │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



8.3 Strategia de reforma bugetara, intarirea managementul financiar, a controlului intern si a auditului
Sectorul public din Romania trebuie sa faca fata in etapa actuala la doua mari probleme:
. Nevoia reducerii cheltuielilor publice;
. O anumita criza de legitimitate a administratiilor.
Tinand cont de acest fapt, scopul acestei strategii este sa defineasca si sa indeplineasca urmatoarele functii:
. Analiza functiilor sectorului public;
. Transferul unor functii ale administratiei centrale catre sectorul privat si administratiile locale;
. Armonizarea bugetului cu prioritatile politice si cu programele de dezvoltare economico-sociala;
. Realizarea unui audit intern eficient;
Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe urmatoarele principii:
. Trecerea la o finantare bazata pe rezultate asteptate si nu pe cerinte sau inputuri;
. Evaluarea sistematica a veniturilor si cheltuielilor sectorului public si transmiterea acestor informatii celor implicati in procesul decizional;
Intarirea controlului intern odata cu delegarea drepturilor si responsabilitatilor.
Scopul reformei bugetare si al consolidarii managementului financiar, controlului si auditului intern este planificarea strategica a activitatilor din sectorul de stat si integrarea acestuia in distribuirea fondurilor bugetare si monitorizarea utilizarii adecvate a acestora.
Mecanismele efective de atribuire a responsabilitatilor in sectorul public creeaza conditiile pentru dezvoltarea economica a statului, imbunatatirea acestor mecanisme corelandu-se pozitiv cu cresterea economica si bunastarea societatii.
In acest sens este necesara:
. Revizuirea si analiza functiilor statului;
Planificarea metodelor ce au drept scop eficientizarea procesului de utilizare a resurselor trebuie efectuata in paralel cu analiza functiilor statului. Functiile sectorului public actual trebuie sa fie revizuite in mod critic, fiind importanta determinarea calitatii rezultatelor obtinute de sectorul public.
. Transferul unor functii ale administratiei centrale catre sectorul privat si administratia locala;
Necesitatea acestui transfer rezida in faptul ca in conditiile unei economii deschise si in contextul globalizarii, administratia centrala are posibilitati limitate de crestere a cheltuielilor. Un astfel de transfer poate fi perceput ca un proces de privatizare a unor servicii publice, al carui efect se poate concretiza in cresterea calitatii acestora. Cand functiile sunt transferate (in acest caz fiind necesar ca numarul si calitatea serviciilor oferite de partener administratiei centrale sa fie monitorizate in mod flexibil) este posibila utilizarea combinata a legilor si acordurilor de sprijin.
. Managementul performantei in sectorul public;
Trasatura caracteristica a planificarii bugetare in sectorul-public modern este orientarea catre rezultatele asteptate ale activitatilor finantate pe baza planificarii strategice.
Pentru a utiliza mai eficient resursele este necesara conceperea unui sistem coerent de administrare a cheltuielilor, astfel incat costul real al fiecarei activitati sa fie corect evaluat.
. Consolidarea controlului intern si al auditului;
Realizarea unui control intern eficient constituie o premisa pentru imbunatatirea activitatii conducatorilor ministerelor, cu conditia ca rezultatele acestuia sa fie luate in considerare. Pe baza unui control riguros in sectorul public ministrii pot avea certitudinea ca resursele sunt utilizate cu un grad de eficienta cat mai ridicat. Relatiile dintre auditul intern si extern trebuie sa se bazeze pe principiul ca fiecare auditor la un nivel mai mare trebuie sa poata conta pe sistemele de control intern si pe activitatea auditorilor interni la nivele mai mici.
. Delegarea drepturilor si responsabilitatilor de la nivelul ministrilor la cel al secretarilor generali din ministere si al presedintilor agentiilor guvernamentale;
In cazul acestei delegari, relatiile traditionale de subordonare a secretarului general, presedintelui agentiei fata de ministru sunt suplimentate de o relatie contractuala pe termen fix, privind performanta.
Astfel de acorduri stipuleaza scopurile strategice ale organizatiilor si principiile de operare ale organizatiei. Descentralizarea in cadrul agentiei functioneaza eficient numai intr-un cadru stabil din punct de vedere politic, in care informatiile sunt accesibile, iar obiectivele politice sunt clare si stabile.
8.4. Strategia de dezvoltare a unei administratii orientate catre cetatean
Scopul acestei strategii este sa defineasca si sa indeplineasca urmatoarele functii:
. Indreptarea atentiei de la contributii catre rezultate si constientizarea intr-o mai mare masura a necesitatii unei administratii publice orientate catre furnizarea de servicii publice de calitate;
. Stabilirea unor standarde pentru servicii pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice;
. Generalizarea sistemului ghiseului unic;
Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe urmatoarele principii:
. Crearea unor administratii apropiate de cetateni;
. Aplicarea unui sistem de standardizare a serviciilor menit sa defineasca cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca acestea. Totodata sporirea importantei rezultatelor mecanismelor de consultare a cetatenilor este o premisa pentru determinarea mai exacta a nevoilor cetatenilor;
. Acordarea de premii pentru calitatea serviciilor oferite in vederea cresterii motivatiei prestatorilor de servicii;
. Asigurarea permanentei in prestarea serviciilor (linii telefonice non-stop pentru furnizarea de informatii, Internet etc).
Institutiile guvernamentale care pun la baza activitatii lor interesele cetatenilor sunt demne de incredere, functionarii presteaza servicii intr-o maniera previzibila, deschisa si transparenta si sunt raspunzatori pentru deciziile lor precum si pentru cheltuirea adecvata a resurselor.
Masurile de realizare a unei administratii orientate catre cetatean sunt:
. Crearea mecanismelor de consultare efectiva a cetatenilor, in scopul cresterii gamei de servicii oferite si primirea unui feedback privind calitatea serviciilor;
Este important modul in care este furnizat serviciul respectiv dar este de asemenea important si ce se ofera. Este necesara promovarea cresterii numarului serviciilor prestate pentru a satisface nevoile grupurilor cu interese diferite. Acesta presupune consultari mai largi ale cetatenilor si participarea acestora in determinarea tipului si nivelului serviciului ce urmeaza a fi furnizat. Consultarea si colaborarea intre diferitele nivele de organizare trebuie sa fie eficiente deoarece ajuta la crearea standardelor motivante si inovatoare pentru servicii.
. Integrarea furnizarii serviciilor;
Pentru ca serviciile sa fie mai usor accesibile, acestea trebuie consolidate intr-un centru fizic sau virtual bazat pe nevoile si asteptarile cetatenilor si nu pe logica structurii organizarii administrative. Integrarea serviciilor solicita colaborarea atat pe verticala cat si pe orizontala in sectorul public. Aceasta masura implica o schimbare in procesele si cultura organizationala si, de aceea, realizarea ghiseului unic necesita parcurgerea mai multor etape, fiind precedata de solutii de integrare mai simple (e.g. serviciile de informare telefonica, portal de Internet etc.)
. Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii;
Utilizarea tehnologiei informatiei deschide noi posibilitati atat pentru furnizorii de servicii dar si pentru cetateni. O administratie publica care functioneaza pe principiul 7x24 (7 zile pe saptamana si 24 ore pe zi) ajuta la crearea unei administratii publice mai accesibile si transparente.
. Schimbarea mentalitatii birocratice;
Cresterea calitatii inseamna schimbarea modului de a gandi si a aborda diversele probleme, trecerea la o gandire flexibila, orientata catre rezultate.
8.5. Strategia de dezvoltare a functiei publice
Scopul acestei strategii este de a defini si indeplini simultan urmatoarele functii:
. Crearea unui corp al functionarilor publici profesionist impartial, onest stabil si eficient;
. Imbunatatirea sistemului de recrutare si selectie a functionarilor publici;
. Imbunatatirea sistemelor de perfectionare profesionala;
. Dezvoltarea mecanismelor ce au ca rezultat cresterea mobilitatii functionarilor publici in cadrul functiei publice.
Dezvoltare acestei strategii trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii:
. delimitarea functionarilor publici de alti angajati ai statului din cadrul puterii executive. Definirea functiei publice trebuie sa se realizeze in special prin luarea in considerare a atributiilor functionarilor publici si mai putin a institutiilor unde acestia isi desfasoara activitatea;
. imbunatatirea coordonarii functionarilor publici si garantarea aplicarii uniforme de catre acestia a principiilor administrative;
. realizarea unui sistem de salarizare si de recompense pentru activitatea functionarilor publici care sa ia in considerare in primul rand performantele acestora;
. realizarea unui sistem de recrutare si promovare bazat pe merit care sa ofere garantia ca cei mai buni functionari publici sunt promovati.
Dezvoltarea functiei publice are trei componente:
. perfectionarea cadrului legislativ;
. buna functionare a sistemului de management al resurselor umane;
. utilizarea unor metode moderne de conducere.
8.6. Strategia privind modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de gospodarie comunala.
Strategia modernizarii si dezvoltarii serviciilor publice de gospodarie comunala are la baza urmatoarele obiective fundamentale:
. Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei;
. Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces a populatiei la aceste servicii;
. Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate;
. Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopolizare;
. Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii locale;
. Institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea serviciilor comunale;
. Promovarea masurilor de dezvoltare durabila.

Fig nr. 7 Obiectivele strategiei privind modernizarea si dezvoltarea serviciilor de gospodarie comunala



                            ┌─────────────────────────────────────────────────┐
                            │Descentralizarea serviciilor publice si          │
                 ┌─────────>│cresterea responsabilitatii autoritatilor        │
                 │          │locale                                           │
                 │          └─────────────────────────────────────────────────┘
                 │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
                 ├─────────>│Extinderea sistemelor centralizate pentru        │
                 │          │serviciile de baza                               │
                 │          └─────────────────────────────────────────────────┘
                 │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
                 ├─────────>│Restructurarea mecanismelor de protectie         │
                 │          │sociala; reconsiderarea raportului pret/calitate │
                 │          └─────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────┐  │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
│             │  ├─────────>│Promovarea principiilor economiei de piata;      │
│ OBIECTIVE   ├─>│          │reducerea gradului de monopolizare               │
│FUNDAMENTALE │  │          └─────────────────────────────────────────────────┘
│             │  │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
└─────────────┘  ├─────────>│Atragerea capitalului privat in finantarea       │
                 │          │investitiilor                                    │
                 │          └─────────────────────────────────────────────────┘
                 │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
                 ├─────────>│Institutionalizarea creditului local             │
                 │          └─────────────────────────────────────────────────┘
                 │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
                 ├─────────>│Promovarea masurilor de dezvoltare durabila      │
                 │          └─────────────────────────────────────────────────┘
                 │          ┌─────────────────────────────────────────────────┐
                 │          │Promovarea parteneriatului social si pregatirea  │
                 └─────────>│continua a resurselor umane                      │
                            └─────────────────────────────────────────────────┘



. Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei
Responsabilitatea organizarii si functionarii operatorilor de servicii de gospodarie comunala revine autoritatilor locale. Guvernul va sprijini masurile de imbunatatire a performantelor operationale si financiare ale agentilor prestatori, in vederea cresterii sigurantei si calitatii serviciilor asigurate populatiei (vezi figura nr. 8).

Fig. nr. 8 Masuri de imbunatatire a performantelor agentilor prestatori



┌────────────────────────────────┐        ┌───────────────────────────┐
│Elaborarea urgenta a legislatiei│        │Infiintarea comisiilor de  │
│secundare necesara implementarii│        │licentiere a operatorilor  │
│noii Legi a serviciilor publice │        │                           │
└────────────────────────────────┘        └───────────────────────────┘
                                 ^          ^
                                 │          │
                                 ┌──────────┐
                                 │  MASURI  │
                                 └──────────┘
                                 │          │
                                 v          v
┌────────────────────────────────┐        ┌───────────────────────────┐
│Infiintarea A.N.R. in domeniul  │        │Stimularea masurilor de    │
│serviciilor de gospodarie       │        │reorganizare si regrupare  │
│comunala                        │        │a agentilor prestatori     │
└────────────────────────────────┘        └───────────────────────────┘



. Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra starii de sanatate si a nivelului de trai al populatiei (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii
Gradul redus de dotare tehnico-edilitara ingreuneaza accesul populatiei la serviciile asigurate prin sisteme centralizate, supuse controlului si monitorizarii autoritatilor. De aceea, Guvernul va asigura extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii prin:
- promovarea unor programe de investitii pentru reabilitarea, extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizarea apelor uzate, colectarea, transportul si depozitarea deseurilor menajere din mediul urban (ISPA, MUDP III);
- implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale (SAPARD, Programul de Dezvoltare Rurala);
- modernizarea sistemelor de producere, transport si distributie a energiei termice prin sisteme de cogenerare in vederea cresterii eficientei energetice, imbunatatirii raportului pret/calitate si mentinerii unui nivel de suportabilitate acceptabil pentru bugetul de familie.

Fig. nr. 9 Masuri pentru extinderea sistemelor centralizate ale serviciilor de baza



                       ┌────────────────────────────────────────────┐
            ┌─────────>│ Promovarea unor programe de investitii     │
            │          │ (ISPA, MUDP)                               │
            │          └────────────────────────────────────────────┘
┌──────┐    │          ┌────────────────────────────────────────────┐
│MASURI├───>├─────────>│Implementarea unor programe de dezvoltare   │
└──────┘    │          │a infrastructurii rurale (SAPARD, P.D.R.)   │
            │          └────────────────────────────────────────────┘
            │          ┌────────────────────────────────────────────┐
            │          │Modernizarea sistemelor de producere,       │
            └─────────>│transport si distributie a energiei termice │
                       └────────────────────────────────────────────┘



Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei
Mecanismele actuale de protectie sociala, in conditiile constrangerilor bugetare existente, ingradesc accesul unor categorii sociale defavorizate la un nivel acceptabil de servicii publice de prima necesitate. De aceea, Guvernul va restructura mecanismele de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei prin:
- Orientarea protectiei sociale din domeniul serviciilor publice exclusiv catre segmentele defavorizate ale populatiei;
- Extinderea protectiei sociale pentru segmentele defavorizate ale populatiei
- implementarea unui sistem unitar si coerent de protectie sociala pentru serviciile energetice (energie electrica, termica si gaze naturale) si eliminarea subventionarilor incrucisate.

Fig. nr. 10 Masuri pentru restructurarea mecanismelor de protectie sociala



                       ┌────────────────────────────────────────┐
                 ┌────>│Concentrarea protectiei sociale din     │
                 │     │domeniul serviciilor publice            │
                 │     └────────────────────────────────────────┘
┌──────────┐     │     ┌────────────────────────────────────────┐
│          │     ├────>│Extinderea protectiei sociale pentru    │
│  MASURI  │────>│     │segmentele defavorizate ale populatiei  │
│          │     │     └────────────────────────────────────────┘
└──────────┘     │     ┌────────────────────────────────────────┐
                 │     │Implementarea unui sistem unitar si     │
                 └────>│coerent de protectie sociala si         │
                       │eliminarea subventionarilor incrucisate │
                       └────────────────────────────────────────┘



. Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol
Cele mai multe dintre serviciile publice de gospodarie comunala au caracter de semimonopol, determinat de situatia de clienti captivi a beneficiarilor racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa, canalizare, energie termica si electrica, gaze naturale, etc. Guvernul va initia masuri de punere in competitie a operatorilor de servicii, a capitalurilor de finantare si a managementului prin:
- Scoaterea obligatorie la licitatie a serviciilor publice in cazurile in care operatorul inregistreaza pierderi financiare sau nu poate asigura o calitate corespunzatoare a serviciilor pe care le presteaza;
- Neacordarea licentelor de operare agentilor prestatori care nu indeplinesc criteriile de performanta stabilite prin reglementari specifice;

Fig. nr. 11 Masuri pentru punerea in competitie a operatorilor de servicii



                      ┌──────────────────────────────────────────────────┐
                      │Scoaterea obligatorie la licitatie a serviciilor  │
┌────────┐      ┌────>│publice unde se inregistreaza pierderi            │
│        │      │     └──────────────────────────────────────────────────┘
│ MASURI │─────>│
│        │      │     ┌──────────────────────────────────────────────────┐
└────────┘      │     │Neacordarea licentelor de operare agentilor       │
                └────>│prestatori care nu indeplinesc criteriile de      │
                      │performanta                                       │
                      └──────────────────────────────────────────────────┘



. Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii locale
Nevoile urgente de investitii pentru reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii serviciilor de gospodarie comunala sunt estimate la un miliard de dolari SUA anual, intr-un program de 10 ani. Din cauza constrangerilor bugetare care caracterizeaza perioadele de tranzitie, finantarea acestor investitii nu poate fi realizata, decat in mica masura, din fonduri publice, atragerea capitalului privat fiind o necesitate stringenta. De aceea, Guvernul va promova masuri de atragere a capitalului privat in sfera serviciilor publice si va sprijini autoritatile locale in realizarea unor parteneriate public-private pentru finantarea nevoilor urgente de investitii, prin:
- Pregatirea si implementarea proiectelor de investitii de tip BOT pentru extinderi si dezvoltari importante la statiile de tratare si epurare a apei, la centralele termice sau cele cu cogenerare, la depozitele ecologice pentru deseurile urbane;
- Fixarea unor limite minimale a investitiilor prevazute pentru reabilitarea sistemelor in cadrul contractelor de concesiune ce vor fi pregatite si lansate in perioada urmatoare;
- Gruparea teritoriala a operatorilor de servicii, pentru a-i face mai atractivi pentru investitorii strategici;
- Stabilizarea cadrului legislativ referitor la serviciile de gospodarie comunala, odata cu definitivarea legislatiei secundare si infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare.

Fig. nr. 12 Masuri de atragere a capitalului privat



                       ┌──────────────────────────────────────────────────┐
                       │ Pregatirea si implementarea proiectelor de       │
                ┌─────>│ investitii de tip B.O.T.                         │
                │      └──────────────────────────────────────────────────┘
                │      ┌──────────────────────────────────────────────────┐
                ├─────>│ Stabilirea unor limite minimale a investitiilor  │
┌──────┐        │      └──────────────────────────────────────────────────┘
│MASURI├───────>│      ┌──────────────────────────────────────────────────┐
└──────┘        │      │Gruparea teritoriala a operatorilor de servicii,  │
                ├─────>│pentru ale conferi eficienta si atractivitate     │
                │      └──────────────────────────────────────────────────┘
                │      ┌──────────────────────────────────────────────────┐
                │      │Stabilizarea cadrului legislativ referitor la     │
                └─────>│serviciile de gospodarie comunala                 │
                       └──────────────────────────────────────────────────┘



. Institutionalizarea creditului local si extinderea utilizarii acestuia in finantarea investitiilor din infrastructura
Alaturi de capitalul privat, creditul este o alta sursa traditionala de finantare a investitiilor din infrastructura in tarile Uniunii Europene. Creditul permite degrevarea partiala a bugetelor locale de eforturile pentru finantarea proiectelor complexe de investitii si repartizarea mai echitabila a sarcinilor de plata intre beneficiari. De aceea, Guvernul va intreprinde masurile necesare institutionalizarii creditului local si infiintarii unei banci specializate in finantarea investitiilor promovate de autoritatile locale, prin:
- Elaborarea unui proiect de lege privind infiintarea Bancii de Investitii a Autoritatilor Locale si acordarea de facilitati pentru sprijinirea creditului local;
- Solicitarea unei asistente tehnice finantate de catre Uniunea Europeana-Phare pentru intarirea capacitatii institutionale a bancii nou infiintate;

Fig. nr. 13 Masuri pentru institutionalizarea creditului local



                         ┌────────────────────────────────────────────────┐
                         │Elaborarea unui proiect de lege privind         │
┌────────┐     ┌────────>│infiintarea unei Banci de Investitii pentru     │
│ MASURI │────>│         │autoritatile locale                             │
└────────┘     │         └────────────────────────────────────────────────┘
               │         ┌────────────────────────────────────────────────┐
               │         │Solicitarea unei asistente tehnice finantate    │
               └────────>│de UNIUNEA EUROPEANA - Phare                    │
                         └────────────────────────────────────────────────┘



. Promovarea masurilor de dezvoltare durabila
Serviciile de gospodarie comunala au un impact deosebit asupra mediului. Pe de o parte, reprezinta un important factor poluant, iar pe de alta parte, participa in mod esential la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate, colectarea si depozitarea deseurilor). Respectarea exigentelor de mediu pe parcursul intregului ciclu de viata a infrastructurii serviciilor de gospodarie comunala (construire-exploatare-intretinere-demolare) dobandeste o importanta deosebita in cadrul conceptului de dezvoltare durabila. De aceea, Guvernul va initia masuri concrete privind alinierea practicilor si standardelor romanesti din domeniul serviciilor de gospodarie comunala la exigentele Uniunii Europene, prin:
- Armonizarea reglementarilor din domeniul serviciilor de gospodarie comunala cu prevederile directivelor Uniunea Europeana referitoare la apa, deseuri, energie, transport;
- Sprijin financiar pentru cofinantarea programelor care cuprind masuri de dezvoltare a infrastructurii (ISPA, SAPARD, PDR, MUDP 3, TECP 2, etc.)
- Promovarea unor programe speciale pentru orasele mici in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurii locale.

Fig. nr. 14 Masuri pentru dezvoltarea durabila



                         ┌──────────────────────────────────────────────────┐
                         │Armonizarea reglementarilor din domeniul          │
                ┌───────>│serviciilor de gospodarie comunala cu             │
                │        │prevederile directivelor Uniunii Europene         │
                │        └──────────────────────────────────────────────────┘
┌────────┐      │        ┌──────────────────────────────────────────────────┐
│        │      │        │Sprijin financiar pentru cofinantarea programelor │
│ MASURI ├─────>├───────>│ISPA, SAPARD, PDR, MUDP 3, TECP 2 etc.            │
│        │      │        └──────────────────────────────────────────────────┘
└────────┘      │        ┌──────────────────────────────────────────────────┐
                └───────>│Promovarea de programe speciale pentru orasele    │
                         │mici                                              │
                         └──────────────────────────────────────────────────┘



. Promovarea parteneriatului social
Ideologia social-democrata acorda o importanta deosebita participarii tuturor partenerilor sociali la fundamentarea si luarea deciziilor care au impact major asupra populatiei. Serviciile de gospodarie comunala au un rol esential in solidarizarea sociala a cetatenilor, in asigurarea unui trai decent, in pastrarea pacii sociale. Plecand de la acest principiu, Guvernul va depune eforturi pentru:
- Amplificarea implicarii structurilor din societatea civila, in principal sindicatele si patronatele, in elaborarea de strategii, politici si programe sectoriale;
- Realizarea unor proiecte de parteneriat in scopul consolidarii legaturilor cu asociatiile de reprezentare a intereselor beneficiarilor serviciilor de alimentare cu apa;
- Asigurarea conditiilor de pregatire profesionala continua a tuturor lucratorilor din sfera serviciilor de gospodarie comunala.
9. Riscurile si conditiile preliminare pentru implementarea reformei administratiei publice
Problema principala legata de reforma administratiei publice o constituie managementul reformei in procesul de aplicare a acesteia in practica.
Reforma administratiei publice urmareste schimbarea unor procese si structuri complexe, si, mult mai important, a modului de gandire.
Un risc important in realizarea reformei administratiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, ramanand astfel putin timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute.
In consecinta, pentru ca reforma administratiei publice sa aiba succes este necesar ca un numar mare de grupuri tinta, (in particular persoane cheie de la nivele de conducere si decizie) sa-si exprime sprijinul si angajamentul in recunoasterea necesitatii schimbarilor si in implementarea acestor schimbari. Este esential ca persoanele care pregatesc schimbarile sa aiba capacitatea de a analiza intreaga strategie si sa doreasca sa discute daca ideile si conceptele noi sunt aplicabile sistemului administrativ romanesc.
Bazandu-ne pe modelul dezvoltarii integrate a organizatiilor, putem identifica patru factori de blocaj in demararea reformei, care pot intretine un puternic imobilism in cadrul organizatiilor publice (vezi figura nr. 15 Anexa I).
a) Factorii strategici
. Logica institutionala centralizata
Sistemul public romanesc se bazeaza pe o puternica logica institutionala centralizata, in masura in care activitatile sunt dependente de orientarile si de controlul puterii publice. Pentru inceput, putem considera ca aceasta logica supervizeaza orice eventuala deviatie in raport cu cadrul general si nu favorizeaza inovarea. Cu toate acestea insa, exista marje de manevra importante si, in plus, procesele de descentralizare si de deconcentrare au redus acest factor de blocaj.
. Complexitatea decizionala
Complexitatea decizionala ce caracterizeaza organizatiile publice constituie frane in punerea in practica a inovatiilor, in masura in care ea face dificila insasi decizia de schimbare. In plus, ea se traduce, in mod frecvent prin non-decizii, a caror consecinta este rutina functionarii si reproducerea actiunilor anterioare.
. Polemicile asupra legitimitatii
Numeroase dezbateri privind legitimitatea rolului statului reprezinta factori paralizanti, care impiedica inca de la inceput orice tentativa de evolutie. Asta face ca toate polemicile sa se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocatia sa, misiunile sale politice), neglijandu-se astfel chestiuni precum performanta la nivel "micro".
b) Factorii structurali
. Incetineala birocratica
Esenta insasi a functionarii birocratice se bazeaza pe o logica de stabilitate si de rutina, in masura in care totul este reglementat dupa proceduri, reguli precise, referinte universal valabile. Se presupune deci ca sistemul orienteaza comportamentul actorilor intr-un sens predefinit. Orice nevoie de ajustare este deci neglijata ori reglata a posteriori si reintegrata in mecanismul initial. Acestea sunt caracteristicile faimosului "fenomen birocratic" nascut din logicile publice piramidale, frecvente in cultura romaneasca.
. Sistemul de autoritate
Structura ierarhica a organizatiilor publice este, in mod traditional, bazata pe rolul majoritar al cadrelor de conducere care transmit directive descendente subordonatilor, pentru ca acestia sa le aplice in mod direct, fara a-si pune problema oportunitatii si eficacitatii lor. Este evident ca o astfel de paradigma nu lasa loc unei gandiri autonome a indivizilor si nu recunoaste notiunea de initiativa.
Orice disfunctionalitate si orice situatie exceptionala trebuie, in principiu, sa fie discutata la varful ierarhiei, ceea ce nu produce decat incetineala in cadrul organizatiei si dauneaza evolutiei sale.
. Restrictiile juridice
Cadrul juridic si/sau de reglementare este foarte pregnant pentru organizatiile publice; conceput pentru a fi purtator de drepturi si obligatii, de protectie si garantii in raport cu interesul general, el cuprinde un ansamblu de dispozitii pe care actorii trebuie sa le respecte, oricare ar fi nivelul la care se gasesc. Daca adaugam la acest cadru formal obiceiurile structurate si utilizarile colective care intaresc osatura, vom intelege fara indoiala importanta cadrului restrictiv in care isi exercita activitatea intregul sistem.
. Mjloacele limitate
Contextul crizei economice si micsorarea bugetelor publice joaca un dublu rol: pe de o parte, unul de incitare pentru schimbare in vederea unei mai bune eficiente, pe de alta parte, unul de limitare a inovatiilor, care sunt in mod necesar, cel putin pentru inceput, consumatoare de mijloace (financiare, materiale, umane). In organismele publice de azi, limitarea mijloacelor si a personalului, precum si sentimentul de lipsa de timp blocheaza adesea reflectia prealabila necesara lansarii unei schimbari.
. Dimensiunea si complexitatea
Organismele publice din tara noastra au adesea o dimensiune importanta (in special administratiile si principalele intreprinderi publice) sau actioneaza in cadrul unei retele complexe de actori si entitati care joaca un rol important in functionarea lor.
Or, teoriile organizatiilor au demonstrat, de mult timp, ca acesti factori, daca nu sunt compensati prin dispozitive de transversalitate si flexibilitate, ingreuneaza functionarea lor si greveaza inovarea si decizia.
c) Factorii culturali
. Respingerea arbitrarului de natura umana
Principiile traditionale ale organizarii birocratice au fost concepute pentru a elimina arbitrarul uman. Lucrarile lui Weber valorizeaza puterea "rational-legala" a ierarhiilor pentru a evita situatiile de leadership informal si carismatic.
Aceste conceptii se bazeaza pe o neincredere implicita in ceea ce priveste subiectivismul si luarea in considerare a dimensiunilor umane, percepute ca fiind nerationale in raport cu sistemul "cartezian" de valori ce domina in tehnocratia traditionala. Aceasta tendinta a condus la aparitia riscului de a respinge orice idee noua care ar integra alte dimensiuni decat cele continute in procedurile standardizate.
. Teama de risc
Fiind formati si obisnuiti cu aplicarea unor norme generale, functionarii publici, spre deosebire de alti actori care actioneaza in medii mai turbulente, nu sunt obisnuiti cu situatii de incertitudine si risc. Evolutiile, modernizarile sunt insa purtatoare de o forma necunoscuta si provoaca adesea nelinisti implicite, de unde si clasicul fenomen de rezistenta fata de schimbare (adesea analizat ca o fatalitate de neevitat).
. Sindromul NIH (nu a fost inventat aici)
Aceasta expresie imprumutata de la americani este, in general, utilizata pentru a califica anumite reticente in ceea ce priveste implementarea unor inovatii venite din alta parte. Mediul public pare a fi atins de virusul NIH, interzicand preluarea unor experiente care se petrec in alte forme de organizatii. Practic, teama legitima de a nu provoca disfunctionalitati datorita unor transpuneri precipitate a metodelor private a condus uneori la adoptarea unor pozitii extreme de imobilism nejustificat.
. Traditia "continuitatii"
Rolul statului si a institutiilor sale este, fara indoiala, de a garanta o anumita stabilitate a natiunii si a cetatenilor sai. Principiul continuitatii propriu serviciilor publice constituie, in egala masura, una din valorile sigure ale acestui mediu, nu este deci surprinzatoare manifestarea unui puternic atasament fata de traditie, continuitatea si solidaritatea institutiilor si activitatilor sectorului public.
. Existenta tabu-urilor
Toate motivele invocate anterior au provocat aparitia unui numar semnificativ de tabu-uri, care adesea se manifesta in opozitie cu caracteristicile sferei marfare private: astfel, notiunile de profit si interes particular sunt respinse cu putere, iar numeroase alte concepte precum, clienti, productivitate, strategie, marketing, management le sunt asimilate. Adesea se apreciaza ca luarea lor in considerare ar provoca incalcarea principiilor deontologice si a principiilor fundamentale ale sectorului public.
Bineinteles, asemenea tabu-uri sunt provocatoare de rezistenta fata de schimbare, in masura in care proiectele de schimbare sunt adesea legate de luarea in considerare a mediului si de cautarea obtinerii unei eficiente.
d) Factorii comportamentali
. Absenta stimularilor individuale
Sistemele de gestiune a resurselor umane in cadrul sectorului public sunt in mod traditional, bazate pe principii de egalitate, pe criterii colective universale si cad in sarcina serviciilor centrale care nu intretin un raport direct cu functionarii. Comportamentele acestora din urma nu sunt in nici un fel legate de schimbari individualizate, in masura in care nimic nu incurajeaza initiativa si ameliorarea sistemelor existentei.
. Lipsa obiectivelor finale
In general, functionarul public munceste in functie de un cadru formal, care ii este transmis mai mult sau mai putin clar, si in functie de propria interpretare pe care o da contururilor si limitelor activitatii sale. Acestea sunt principiile traditionale, chiar daca unele organizatii au incercat sa le faca sa evolueze.
In acest context general, functionarul nu are obiective specifice care trebuie integrate in atitudinea sa, daca acest lucru nu are ca rezultat imbunatatirea muncii sale cotidiene. Fie ca incearca sau nu sa contribuie la ameliorarea performantei generale, a priori statutul si pozitia sa nu se vor schimba. Chiar daca el incearca sa inoveze si sa-si imbunatateasca activitatea, dependenta sa de inertia colegilor si superiorilor ierarhici (care nu dispun nici ei de obiective formale) risca sa il descurajeze puternic.
. Demotivare si frustrari
Prinsi in angrenajul sistemului, functionarii publici se simt adesea neputinciosi si blocati. In plus, adesea sufera de lipsa de recunoastere atat pe plan intern cat si pe plan extern. Pe plan intern, ei au sentimentul de injustitie intrucat nu sunt apreciati atunci cand depun eforturi. Relatiile externe nu sunt nici ele mai favorabile deoarece ei se confrunta, in general, cu imaginea negativa a "functionarului". Demotivarea si frustrarile sunt consecintele acestor situatii si conduc la descurajarea chiar si a celor mai intreprinzatori dintre cei care sfarsesc prin a renunta la orice initiativa de schimbare.
. Comportamentele de asteptare
Aceasta situatie este clasica si se intalneste in cea mai mare parte a organizatiilor, inclusiv in cele private: fiecare asteapta ca celalalt sa inceapa si in special "seful" care ar trebui sa reprezinte exemplul. Conform acestei logici, orice functionar are dreptul sa astepte primul pas al celuilalt, generalizarea acestei atitudini cristalizand, in mod evident, inertia organizatiei.
In fapt, ea provoaca foarte usor critici din partea superiorilor ierarhici care nu cunosc intotdeauna motivele si constrangerile specifice (lipsa informatiilor, a mijloacelor sau eforturilor). Astfel, superiorul ierarhic este adesea factor de insatisfactie. In organizatiile publice, acest fenomen de asteptare poate uneori sa fie intarit de un alt tip de asteptare: cel al apropiatei plecari a superiorului ierarhic, al directorului sau a alesului, despre care stiu ca are puternice sanse sa determine abandonarea proiectului de schimbare intreprins.
In ciuda acestor factori de franare in calea demararii unei schimbari, in cadrul organizatiilor publice au aparut numeroase modernizari, care insa se pot dovedi foarte fragile si pot fi abandonate la jumatatea drumului. In acest sens putem aminti urmatoarele categorii de factori de fragilitate (vezi figura 16 - Anexa II).
a) Fragilitatea in termeni strategici
. Lipsa de perspectiva (planificarea) in timp
Absenta reflectiei strategice si a planificarii in timp, care ar fi necesara pentru pregatirea fazelor ulterioare punerii in practica a schimbarilor, constituie una din cauzele frecvente de esec pe termen lung. Conceperea schimbarii se cantoneaza in jurul punerii sale in practica, ceea ce conduce la mobilizarea fortelor odata cu lansarea sa, neglijand insa gestiunea urmaririi si actualizarii in timp a schimbarilor operate.
. Lipsa bilanturilor si a evaluarilor
Sectorul public romanesc a ramas mult timp departe de preocuparile de evaluare a impactului actiunilor sale. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul schimbarilor: bilanturile formale, riguroase sunt rare.
Din cauza acestui fapt capitalizarea si activarea schimbarilor intreprinse nu sunt catusi de putin posibile, ceea ce le fragilizeaza inevitabil.
. Diagnostice incomplete
Calitatea unei strategii de schimbare se bazeaza, in mare parte, pe calitatea analizelor prealabile. Cu toate acestea, nu rareori este cazul ca, in cadrul sectorului public, fazele de diagnostic sa fie rapid expediate, solutia fiind uneori aleasa inainte de identificarea completa a problemei. Aceasta abordare determina adesea o focalizare pe rezolvarea simptomelor si nu pe inlaturarea cauzelor sau problemelor de fond. Aceasta face ca schimbarea initiata sa nu produca efectele scontate, ceea ce va conduce, in final, la abandonarea sa.
. Centrare pe continut in detrimentul procesului
Managementul strategic al unei schimbari presupune o gestiune a cuplului "proces-continut".
Sectorul public are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor tehnocratice, al circularelor care contin reformele ce trebuie puse in practica. Ca urmare a acestui fapt, procesul este deseori neglijat: actorii implicati nu sunt consultati, adaptarea la context este inexistenta si posibilitatea reala de ancorare in timp a schimbarii se dovedeste extrem de redusa.
b) Fragilitate in termeni structurali.
. Compartimentarea serviciilor
In mediul public exista doua tipuri de compartimentare:
- o prima compartimentare se intalneste frecvent in marile organizatii divizate, ale caror entitati interne sunt aproape in totalitate independente unele de altele; in aceste organizatii, schimbarile se difuzeaza greu;
- o a doua compartimentare, mai inselatoare, proprie administratiilor publice si institutiilor de marime mare se manifesta intre serviciile centrale si serviciile deconcentrate si locale. Din acest motiv, unele servicii centrale se implica greu in schimbarile initiate la nivel local si nu sunt in masura sa le sprijine. Ca urmare, acestea risca sa se prabuseasca din lipsa de sustinere sau datorita interferarii cu schimbarile intreprinse la nivel central.
. Mobilitatea cadrelor
Asa cum am aratat una din caracteristicile mediului public este frecventa mobilitate a cadrelor, si in particular a esalonului superior. Acest fenomen este adesea daunator pentru perenitatea schimbarilor, acestea avand nevoie sa se deruleze in timp. Legaturile nefiind intotdeauna asigurate, aceste proiecte de modernizare dispar in acelasi timp ca si initiatorii lor.
. Diluarea responsabilitatilor
Conglomerarea decizionala nu favorizeaza emergenta noutatii, ea da nastere totodata unei diluari a responsabilitatilor, care este defavorabila continuitatii initiativelor angajate. In practica se constata frecvent ca odata ce operatia de plecare a fost lansata, nici o persoana nu stie, in mod exact, ce activitati are in responsabilitatea sa.
. Existenta centrelor de putere paralele
In cadrul sectorului public exista doua tipuri de situatii ierarhice:
- fie filiera ierahica este in mod clar definita si decupata in diferite esaloane intr-o logica piramidala unica si descendenta (cazul birocratiilor mecaniciste);
- fie invers, exista o coabitare a mai multor filiere ierarhice care se confrunta cu dificultati de coordonare (cazul birocratiilor profesionale precum spitalele sau universitatile).
In cele doua cazuri, puterile formale nu sunt singurele care se exercita, deoarece apar fenomene de influente paralele in jurul multiplelor logici posibile: logica sindicala, logica de grad, logica de personalitate mai mult sau mai putin marcanta, logicile relationale externe ale unitatii, etc.
Acesti diferiti factori dau nastere unei sociograme care se poate dovedi rezistenta la proiecte initiate de catre ierarhia formala, conform unor mecanisme difuze de contraputere.

c) Fragilitate in termeni culturali

● Reflexul recurgerii la asistenta ierarhica
Este vorba despre o tendinta frecventa a sectorului public cum ar fi cea a obiceiului de a executa directive sau cea a unui comportament general de asteptare. In toate aceste cazuri, reflexul de a recurge la asistenta ierarhica pare a fi puternic ancorat.

● Tendinte spre concertare
A devenit o realitate faptul ca sectorul public nu inceteaza sa organizeze reuniuni de concertare, sa creeze comisii de studiu, sa lanseze seminarii de reflexie. Concertarea a devenit deci un risc permanent care conduce la amestecul si dezbaterea ideilor fara insa a le concretiza si care poate duce la esecul chiar al celor mai frumoase proiecte. La nivel national (guvernul si inaltii functionari de stat), ca si la nivel teritorial (alesii locali si unitatile administrativ-teritoriale) recurgerea excesiva la reuniuni sau grupuri de lucru, intarite prin dispozitive obligatorii de consultare, poate pune sub semnul intrebarii initiativele de schimbare deja intreprinse.

● "Parintii" noutatilor
Reinnoirea frecventa a conducerii nu are ca rezultat doar abandonarea proiectelor ci contribuie in plus la contestarea unei schimbari de catre o alta, ceea ce decredibilizeaza cu atat mai mult fiecare inovatie. In fapt, noii veniti cauta sa-si gaseasca locul, sa marcheze o urma in viata organizatiei, ceea ce constituie un puternic factor de fragilizare.

d) Fragilitate in termeni comportamentali

● Puternica personalizare a proiectelor
In ciuda faptului ca la luarea deciziilor participa mai multe persoane, ecuatia "o schimbare = un om" ramane puternica in mediul public, fapt relevat spre exemplu si de ordinele care poarta numele ministrului care le-a promovat.
In practica insa este clar ca pentru reusita unor schimbari este nevoie de energia reunita a mai multor indivizi care sa utilizeze marjele lor personale de manevra. La aceasta adaugam faptul ca datorita acestei personalizari, atunci cand individul respectiv se descurajeaza sau paraseste locul de munca, schimbarea initiala este sortita esecului.

● Confuzie si prudenta fata de criza
Retetele de succes folosite in trecut nu mai functioneaza. Divizarea, procedurile, sistemele bugetare de angajare nu mai permit organizatiei publice sa functioneze in mod corect. In plus, resursele sunt rare. La aceasta se adauga confuzia si comportamentele prudente fata de criza. Unii decidenti publici nu se simt confortabil atunci cand se confrunta cu necesitatea de a schimba erorile si ezitarile lor provoaca rupturi in evolutiile aflate in curs de desfasurare.

● Absenta leadership-ului
Tinand cont de statute si de regulile derivate din dreptul muncii in cadrul sectorului public, incadrarea nu reuseste sa stapaneasca toate variabilele gestiunii resurselor umane. Ea nu are toate capacitatile de a remunera sau sanctiona si nu dispune de factori de stimulare a personalului sau. In aceste conditii, leadership-ul ierarhic este dificil, iar impulsul necesar pentru punerea in practica a schimbarilor angajate este putin eficace.

● Neimplicarea actorilor
Pentru ca o schimbare sa fie perena si pusa in practica in mod real, oricine stie ca adeziunea actorilor implicati trebuie sa fie puternica. Pentru aceasta, una din conditiile necesare (chiar daca nu si suficienta) consta in implicarea lor cat mai in amonte posibil. Ori, comportamentul tehnocratic, inca dominant in sistemul public, consta intr-o concepere izolata a proiectelor de catre "experti", care raman deconectati de utilizatorii sau beneficiarii schimbarii. De aici rezulta un risc puternic ca schimbarea initiata sa nu fie nici integrata, nici pusa in practica, sau cel mult acest lucru sa se faca in mod real, sau cu dificultate, ceea ce va compromite puternic durata sa de viata.
In ciuda acestor factori de rezistenta la demaraj, organizatiile publice se transforma si evolueaza, aceasta datorita existentei unui numar de factori care intervin in sens invers, favorizand puternic schimbarea.

10. Metodologia de planificare, implementare si monitorizare a reformei administratiei publice

Strategia de reforma in administratia publica reprezinta un instrument flexibil de management atat pentru ministere cat si pentru Guvernul Romaniei. O coordonare mai mare in administratia publica garanteaza aplicarea unitara a principiilor administratiei la nivelul intregului sistem public. Pentru functionarea eficienta si efectiva a administratiei publice este esential sa fie imbunatatite standardele privind managementul. In scopul obtinerii unui consens asupra functiilor, sarcinilor si responsabilitatilor partilor implicate in reforma administratiei publice, precum si asupra relatiilor mutuale, limitelor capacitatii si procedurilor de coordonare a schimburilor de informatii, liderii de la cel mai inalt nivel politic si de la nivelul superior, de decizie, al administratiei publice trebuie sa inteleaga reforma administratiei publice in ansamblul ei. Functia cea mai dificila a reformei administratiei publice este implementarea strategiilor.

Managementul si implementarea strategiei de reforma la nivelul administratiei centrale impun crearea unei unitati centrale pentru reforma

O vointa politica si un angajament solid sunt indispensabile si transformarea trebuie sa se inscrie intr-o perspectiva mai larga decat cea a unui minister luat izolat; in sfarsit punerea in aplicare depinde de accesul la informatie si de capacitatea de a influenta deciziile de fond; acest lucru adesea nu este posibil decat pornind de la centrul Guvernului (vezi figura nr. 17 - Anexa III).
Unitatea centrala pentru reforma trebuie sa fie dotata cu un personal si cu un buget suficiente pentru desfasurarea activitatii, impreuna cu institutiile participante, aceasta trebuie sa dea dovada de abilitate politica dar in acelasi timp sa actioneze in mod continuu si sa fie in masura sa-si constituie propriul fond de competente.
O unitate centrala de reforma nu poate realiza singura transformarea institutiilor publice, dar poate anima reforma si o poate ghida prin asumarea anumitor functii centrale esentiale; unitatea ar trebui sa colaboreze direct cu institutiile competente in privinta functiilor centrale ale bugetului si de control/verificare, in privinta coordonarii centrale, a elaborarii textelor de lege, a mijloacelor de supraveghere a administratiei (tribunale sau mediator), a transformarii functionarilor in profesionisti (evolutia "mentalitatilor" si a culturii administrative ca si a remunerarii si a statutului); si infiintarea unor celule de transformare in principalele administratii publice, cu care aceasta va colabora si pe care le va sustine.
Ea ar trebui sa caute sa sensibilizeze societatea in ansamblu (asociatii de cetateni, de consumatori, medii de afaceri) si sa o mobilizeze in favoarea reformei; aceasta actiune trebuie sa cuprinda o campanie dusa de catre specialisti (media, institutii, seminarii, etc) si o actiune de educatie civica.
Strategia de reforma trebuie sa fie conceputa in asa fel incat sa produca semne vizibile de progres pe termen scurt si mediu care sa afecteze in acelasi timp mediile politice si populatia; pe langa aceasta, ea ar trebui sa fie robusta pentru a supravietui schimbarilor de persoane sau a Guvernului (prin institutionalizarea si formarea unei presiuni in favoarea schimbarii care emana de la institutiile non-guvernamentale, cum ar fi asociatiile din intreprinderi, fundatiile; asociatiile apolitice, etc) si pentru a rezista blocajelor.
Principalele functii ale unei unitati centrale s-ar putea prezenta dupa cum urmeaza:
● Intocmirea unui bilant analitic al situatiei institutiilor publice si al necesitatilor lor de dezvoltare, elaborarea unei politici si a unei strategii in vederea transformarii institutiilor publice si asigurarea "marketingului politic" al strategei;
● Organizarea infiintarii unitatilor de reforma in principalele administratii publice, anumite organisme (alese pentru ca sunt foarte aproape de obiectivele politicii de reforma), fiind definite ca "insule de excelenta" (de exemplu, Ministerul Administratiei Publice, Administratia Fiscala, Serviciile de resurse umane si organismele care se ocupa de investitiile straine ar putea fi candidatii alesi); organizarea formarii personalului unitatilor de reforma si animarea unei retele de reforma (reuniuni periodice, buletine de informare, etc). Reteaua ar putea include o selectie a administratiilor locale si a judetelor;
● Realizarea unor activitati de reforma in domeniile strategice cheie, in principal bugetul, verificarea conturilor, elaborarea textelor de lege, coordonarea interministeriala, functia publica, controlul administratiei, adica un domeniu de actiune conjugata a Ministerului Administratiei Publice, Ministerului de Finante, al Justitiei, a Secretariatului General al Guvernului;
● Identificarea obstacolelor din calea transformarii sau a ocaziilor propice reformei;
● Urmarirea progreselor si prezentarea lor in mod periodic la Parlament si la Guvern;
● Infiintarea, formarea si administrarea unui "grup tehnic" care va acorda consultanta institutiilor participante;
● Examinarea sistematica a tuturor deciziilor guvernamentale si a tuturor propunerilor de texte legislative pentru a descoperi dificultatile sau posibilitatile de a accelera transformarea;
● Incurajarea crearii institutiilor publice si private care pot contribui la profesionalizarea administratiei publice (de exemplu, crearea Institutul National de Administratie) ca si a unor organisme apte sa asigure servicii de consultanta si de sprijinire a administratiei publice;
● Conceperea si aplicarea unui program care vizeaza o mai buna intelegere a rolului institutiilor publice si care genereaza o presiune permanenta in favoarea schimbarii printr-o colaborare cu mass-media, cu grupurile de consumatori sau de cetateni, cu asociatiile din intreprinderi, etc.
Ministerele sunt responsabile in realizarea si implementarea strategiilor reformei in administratia publica (vezi figura nr. 18 - Anexa IV). Este recomandabil ca grupurile de lucru care elaboreaza strategiile respective sa-si continue activitatea pe durata implementarii acestora, pentru a oferi consultanta in procesul de aplicare a strategiilor, de pregatire a planurilor de actiune pe termen scurt si, cand este cazul, pentru modificari aduse strategiei.
Pentru a monitoriza realizarile in domeniul reformei, ministerele responsabile vor prezenta unitatii centrale pentru reforma obiectivele activitatilor lor si programul pentru trimestrul urrnator. La inceputul fiecarui trimestru va fi prezentat un raport privind realizarea activitatilor si strategiilor din program referitoare la reforma in administratie.
Unitatea centrala pentru reforma va pregati un raport privind necesitatea eventualelor modificari asupra stadiului progresului si activitatilor din planul strategic de actiune.

11. Stadiul actual al reformei administratiei publice

In scopul simplificarii si optimizarii procesului decizional s-a realizat o restructurare a Guvernului Romaniei. Scopurile urmarite prin reorganizarea Guvernului au vizat:
● eficientizarea actului de guvernare;
● reorientarea activitatii unor ministere si reducerea unui numar important de agentii guvernamentale;
● trecerea agentiilor guvernamentale in subordinea sau coordonarea ministerelor in vederea asigurarii unei activitati coerente si eficiente, a unor relatii functionale normale;
● infiintarea unor ministere noi, pentru a raspunde prioritatilor de relansare economica si de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;
● unificarea si transformarea unor agentii guvernamentale dovedite ca ineficiente, in ministere;
● infiintarea in structura organizatorica a ministerelor a unor compartimente specializate, conduse de secretari de stat, pentru: relatia cu Parlamentul, sindicatele si patronatul; integrare europeana ai relatii externe; investitori straini si autohtoni;
● reducerea substantiala a numarului persoanelor cu functii de conducere din administratia publica centrala.
Pentru eficientizarea activitatii administratiei publice centrale, s-a adoptat de catre Parlament Legea privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor - act normativ deosebit de important si necesar in procesul de accelerare a reformei din administratia publica.
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2001 si alte acte normative, s-au luat unele masuri privind infiintarea, organizarea/reorganizarea si imbunatatirea functionarii unor ministere - ca organe de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa cum urmeaza:
● Ministerul Integrarii Europene;
● Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, prin reorganizarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiara a Directiei Generale de Prognoza din subordinea Ministerului Finantelor si a Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala, care au fost desfiintate;
● Ministerul Finantelor Publice;
● Ministerul Industriei si Resurselor;
● Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;
● Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;
● Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei prin desfiintarea Ministerul Transporturilor si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;
● Ministerul Turismului;
● Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatiei;
● Ministerul Educatiei si Cercetarii prin reorganizarea Ministerului Educatiei Nationale si a Agentiei Nationale pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare, care s-au desfiintat;
● Ministerul Culturii si Cultelor prin reorganizarea Ministerului Culturii si a Secretariatului de Stat pentru Culte;
● Ministerul Sanatatii si Familiei;
● Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
● Ministerul Informatiilor Publice;
● Autoritatea Nationala pentru Protectia Copiilor si Adoptii;
● Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia Consumatorului;
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 291/2000 si <>Hotararea Guvernului nr. 8/2001 se organizeaza si functioneaza Ministerul Administratiei Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului. Ministerul Administratiei Publice, ca minister de sinteza, asigura aplicarea strategiei si a Programului Guvernului in domeniul administratiei publice locale si monitorizeaza in numele Guvernului elaborarea si aplicarea programelor de reforma de catre ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale.
In subordonarea Ministerului Administratiei Publice functioneaza urmatoarele autoritati publice centrale: Agentia Nationala a Functionarilor Publici si Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Agentia Nationala a Functionarilor Publici are rolul de a fundamenta si promova organizarea si functionarea sistemului pentru managementul resurselor umane din administratia publica.
Procesul de restructurare s-a extins si la nivelul ministerelor si a organelor de specialitate din subordinea Guvernului si are in vedere urmatoarele:
● perfectionarea structurilor organizatorice interne;
● reproiectarea procedurilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor si a discordantelor;
● scurtarea procesului decizional;
● cresterea operativitatii in activitatea proprie fiecarei structuri institutionale;
● restrangerea numarului posturilor de conducere in scopul sporirii eficientei si calitatii actului decizional;
● reducerea si optimizarea reglementarilor pentru a deveni eficiente in folosul contribuabililor si al intreprinzatorilor;
● externalizarea activitatilor in conditii de eficienta si operativitate;
● reducerea drastica a costurilor administratiei publice, prin oprirea risipei de resurse si printr-o activitate eficienta a functionarilor publici;
● promovarea unor criterii de performanta pentru functionarii publici;
● concentrarea atentiei asupra cetateanului in dubla sa calitate de beneficiar al serviciilor si de contribuabil.

Tinand cont de complexitatea procesului de reforma a administratiei publice, un rol insemnat s-a acordat realizarii cadrului legislativ adecvat pentru implementarea urmatoarelor legi:

● Legea privind Statutul functionarilor publici, cu scopul de a depolitiza functia publica, de a asigura stabilitatea functionarilor publici si de a forma un corp de profesionisti eficace care sa castige increderea populatiei in serviciul public si sa devina un partener de dialog social competent;
● Legea privind raspunderea ministeriala, care reglementeaza formele de responsabilitate legala (civila, financiara si penala) a membrilor Guvernului;
● Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, Legea privind regimul concesiunilor, Legea privind finantele publice locale, care creeaza cadrul legal pentru favorizarea investitiilor straine, dezvoltarea infrastructurii nationale, autonomia locala si functionarea parteneriatului public-privat in scopul de a creste oferta de servicii publice de calitate;
● Legea privind dezvoltarea regionala si Ordonanta de urgenta a Guvernului privind zonele defavorizate, care stimuleaza parteneriatul la nivel local in domeniul economic si social, asigura facilitati pentru investitori in scopul relansarii economice si protectiei sociale si accesul la fondurile structurale si la fondul de coeziune sociala, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana;
● Legea privind stabilirea salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, ce asigura motivarea personalului din administratia publica si promovarea pe criterii de eficienta si profesionalism a acestuia, conducand la imbunatatirea calitatii serviciilor publice.
A fost adoptata si se aplica Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar. Nearmonizarea exigentelor tehnice dintre cadastrul agricol si cadastrul general, impiedica in anumite zone inregistrarea titlurilor de proprietate emise in baza Legii fondului funciar, ceea ce creeaza nemultumiri ale cetateanului, necesita costuri suplimentare si ingreuneaza circulatia juridica a terenurilor.
Datorita acestor deficiente, Guvernul a adoptat in sedinta din data de 25 aprilie 2001 Ordonanta de urgenta privind restructurarea activitatii de profil prin crearea unui singur oficiu national de cadastru, care va raspunde de aplicarea corecta si concreta a Legii Fondului Funciar si a Legii cadastrului.
In contextul armonizarii prevederilor legislative interne cu cele comunitare au fost elaborate si adoptate (sau sunt in curs de adoptare) urmatoarele acte normative:
- Legea administratiei publice locale, care reglementeaza regimul general al autonomiei locale, defineste atributiile si competentele autoritatilor administratiei publice locale si intareste responsabilitatea alesilor locali fata de cetatean;
- Legea privind serviciile publice de gospodarie comunala, vizand dezvoltarea si descentralizarea activitatii serviciilor comunitare;
- Legea privind statutul alesilor locali;
- Ordonantele privind crearea serviciilor publice comunitare pentru evidenta informatizata a persoanelor, a pasapoartelor simple precum si pentru situatii de urgenta;
- Ordonantele privind salubritatea, transportul local si asociatiile de locatari;
- Ordonanta privind infiintarea si organizarea INA.

12. Prioritati ale reformei

12.1 Prioritati pe termen scurt

● Crearea unui corp al functionarilor publici profesionist si neutru din punct de vedere politic
Intarirea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa masurile de reforma economica si sociala, depinde in mare masura de dezvoltarea unui corp al functionarilor publici unitar, compatibil cu structuri similare din tarile membre ale Uniunii Europene, masura ce se va realiza prin implementarea prevederilor Legii privind statutul functionarilor publici.
In vederea crearii, in timp scurt a unui corp profesionist de tineri functionari publici in Romania, competenti in conducerea si administrarea sectorului public, pe baza unor criterii profesionale si apolitice, capabili sa faca fata problemelor din domeniile prioritare legate de implementarea aquis-ului comunitar si a altor cerinte referitoare la integrarea in Uniunea Europeana; se va realiza un mecanism general pentru recrutarea si pregatirea profesionala a functionarilor publici; recrutarea se va face numai pe baza de merit si competitie deschisa.
● Crearea Institutului National de Administratie (INA), institutie specializata de formare pentru functionarii publici ai alesii locali. INA va fi conectat la reteaua nationala a centrelor regionale de formare, precum si la reteaua internationala a institutiilor de formare pentru functionarii publici din Europa. INA va fi creat dupa finalizarea studiului de fezabilitate pentru programul Phare RO 9804.05 si va fi subordonat Ministerului Administratiei Publice. In acest institut se vor organiza cursuri de formare si perfectionare cu o durata cuprinsa intre 2 saptamani si 2 ani. Vor fi organizate si module de cursuri specializate orientate catre nevoile specifice de instruire.
● Intarirea capacitatii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), unitatea centrala pentru crearea si dezvoltarea corpului functionarilor publici
Reglementarile referitoare la corpul functionarilor publici (Legea privind statutul functionarilor publici) au impus crearea unei unitati centrale de management al functiei publice si a functionarilor publici, care sa realizeze in mod organizat si profesional actiuni de coordonare privind selectia, evaluarea, salarizarea si evidenta functionarilor publici.
Prin hotarare de guvern s-a aprobat reorganizarea ANFP, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Administratiei Publice, care indeplineste, printre altele urmatoarele atributii principale:
- Elaborarea principiilor, strategiilor si politicilor privind managementul functiei publice si functionarilor publici;
- Elaborarea reglementarilor comune pentru autoritatile si institutiile publice privind functiile publice, gradarea si clasificarea posturilor;
- Elaborarea si administrarea sistemului informational si a bazei de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;
- Monitorizarea activitatilor referitoare la functia publica si la functionarii publici.
Este in curs de implementare un proiect de asistenta pentru Agentia Nationala a Functionarilor Publici care are ca obiective intarirea capacitatii operationale, elaborarea in timp scurt a legislatiei secundare in domenii importante referitoare la managementul functiei publice si a functionarilor publici si elaborarea unor politici coerente de formare a functionarilor publici.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici va primi sprijin calificat si permanent pentru implementarea Legii privind Statutul functionarilor publici - prin completarea cadrului legal si a instrumentelor pentru managementul functiei publice si al functionarilor publici. Asistenta se refera in principal la intarirea capacitatii de monitorizare, elaborarea unui mecanism de recrutare si promovare a functionarilor publici, elaborarea unui nou sistem de salarizare a functionarilor publici (bazat pe principii de corectitudine, transparenta, predictibilitate si posibilitati financiare) si crearea unui sistem de planificare a resurselor umane in administratia publica.

● Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice
Ministerul Administratiei Publice, ca minister de sinteza, asigura aplicarea strategiei si a Programului Guvernului in domeniul administratiei publice locale si monitorizeaza, in numele Guvernului, elaborarea si aplicarea programelor de reforma de catre ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale. Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice, in special prin acordarea de asistenta pentru elaborarea de politici si reglementari in domeniul administratiei publice, este vitala pentru reforma in administratia publica.
Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt:
- Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice de creare si implementare de politici, precum si imbunatatirea capacitatii de coordonare;
- Crearea si implementarea de politici si reglementari cu privire la distribuirea teritoriala a responsabilitatilor administrative intre diferitele nivele ale autoritatilor publice;
- Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a defini strategia de reforma a functiei publice;
- Elaborarea procedurilor de coordonare interna si a regulamentelor administrative relevante din cadrul Ministerului Administratiei Publice;
- Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a elabora legi si alte acte normative;
- Revizuirea legislatiei existente si completarea acesteia in vederea optimizarii cadrului legislativ pentru administratia publica locala;
- Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a asista autoritatile locale in imbunatatirea capacitatii manageriale si in pregatirea de proiecte de dezvoltare.

● Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale
Procesele de descentralizare administrativa, consolidarea autonomiei locale si deconcentrarea serviciilor publice sunt sustinute de prevederile Legii administratiei publice locale.
Prin descentralizare, Guvernul urmareste constientizarea si implicarea sporita a colectivitatilor locale in gestiunea problematicii locale. Continuarea reformei in domeniul administratiei publice locale vizeaza, in egala masura, descentralizarea deciziei si a actiunii administrative de la nivelul administratiei centrale la nivelul autoritatilor publice din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale.
Legea administratiei publice locale defineste clar principiile de baza ale functionarii administratiei publice locale: autonomia locala, descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetatenilor in probleme de interes deosebit, legalitatea si eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale. Actul normativ reglementeaza drepturile si obligatiile alesilor locali, institutia prefectului, dreptul consiliilor locale si judetene de a stabili si dezvolta cooperari, asocieri si infratiri cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara si din strainatate.
In sprijinul accelerarii proceselor de descentralizare un rol important il are Legea privind serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste regimul general al serviciilor publice si atributiile autoritatilor publice locale in vederea asigurarii unor servicii publice eficiente si de asumare, pe baza contractuala, a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de cetateni.

● Reglementarea regimului general al autonomiei locale
Continuarea reformei in administratia publica locala se bazeaza pe consolidarea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea atat a autonomiei administrativ decizionale, cit si a celei financiare si patrimoniale, concomitent cu declansarea proceselor de descentralizare administrativa. Legea administratiei publice locale contine dispozitii-cadru esentiale privind autonomia locala: stabilirea numarului de consilieri pe criterii economice de functionalitate; intarirea legaturii dintre administratie si cetatean, prin aplicarea principiului consultarii cetatenilor in probleme locale de interes deosebit inclusiv prin referendum local. Legea contine, de asemenea, referiri la dreptul cetatenilor ce apartin minoritatilor nationale de a folosi limba materna in raporturile cu autoritatile administratiei publice locale, daca au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor din localitatile respective.
In scopul armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele locale, in procesul de dezvoltare economico-sociala durabila, la nivelul fiecarui judet se va organiza si va functiona cate o comisie consultativa teritoriala. Este definita, mai clar, institutia prefectului prin precizarea atributiilor si competentelor acestuia, privind controlul de legalitate al actelor autoritatilor administratiei publice locale si conducerea serviciilor publice descentralizate ale autoritatilor administratiei publice centrale, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Legea stabileste amanuntit atributiile consiliilor locale si judetene in concordanta cu cerintele noii etape de dezvoltare a tarii si cu cele de integrare in Uniunea Europeana.

● Delimitarea si stabilirea resurselor financiare ale comunitatilor locale fata de bugetul de stat. Descentralizarea deciziei privind gestionarea resurselor financiare si patrimoniale
Prin Legea finantelor publice locale s-au instituit pentru prima oara in Romania, norme, mecanisme, proceduri care delimiteaza clar constituirea si utilizarea resurselor financiare ale comunitatilor locale fata de cele ale bugetului de stat. A crescut gradul de autonomie a autoritatilor administratiei publice locale in stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea surselor de venituri ale bugetelor locale, precum si in alocarea acestora in functie de prioritatile si specificul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
S-a creat de asemenea, un grad sporit de autonomie in stabilirea si alocarea resurselor financiare in domeniile investitionale si in strategiile de dezvoltare economico-sociala locala durabila, precum si posibilitatea de asociere si angajare de resurse financiare in programe de cooperare zonala, regionala si transfrontaliera.
Administratiile locale pot accede la contractarea de imprumuturi, pe piata libera de capital, fara garantii guvernamentale. Imprumuturile de pe piata interna sau internationala de capital pot fi garantate cu propriile resurse ale comunitatilor locale, precum si cu patrimoniul privat al acestora, in conformitate cu Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
Transferurile financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale sunt transferuri de echilibrare, la dispozitia autoritatilor administratiei publice locale.
Potrivit hotararii de Guvern s-au stabilit procedurile prin care consiliile locale si judetene si-au creat propriile servicii financiare si au preluat - in legatura cu toate categoriile de impozite si taxe locale - activitatile de urmarire si de incasare a acestora. Astfel, resursele financiare ale comunitatilor locale sunt urmarite de catre acestea si nu mai sunt incasate prin serviciile Ministerului Finantelor Publice.
Prin Bugetul de stat pe anul 2001, s-a reusit descentralizarea financiara a unor importante cheltuieli de la bugetul central catre cele locale, cum ar fi: cheltuielile pentru invatamantul preuniversitar, pentru copiii aflati in dificultate, pentru persoanele cu handicap si pentru centrele de consultanta agricola. Practic, fata de 2001, bugetele locale s-au dublat la capitolul "Transferuri de la bugetul de stat".
Recent, Guvernul a adoptat o lege pentru modificarea si completarea Legii finantelor publice locale si va elabora o noua lege privind impozitele si taxele locale.

● Participarea cetatenilor la procesul decizional
Prin Legea administratiei publice locale si prin Legea privind organizarea si desfasurarea referendumului se asigura dreptul si posibilitatea cetatenilor de a participa la luarea celor mai importante decizii privind angajarea ai gestionarea resurselor financiare si patrimoniale ale comunitatilor locale. De asemenea, autoritatile administratiei publice locale, prin asociere sau in cooperare cu Organizatii Non-Guvernamentale, vor putea sa antreneze participarea cetatenilor la treburile publice, alocand in acest sens resursele patrimoniale si financiare necesare. In acest sens vor fi promovate metode de implicare activa a cetatenilor la viata publica, in special prin intalniri periodice si prin formarea unor grupuri de initiativa, care sa reprezinte interesele cetatenilor in raport cu administratia publica locala.

● Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare
In vederea cresterii operativitatii si calitatii serviciilor si a intaririi masurilor de siguranta personala, de paza si securitate a fiecarui cetatean, Guvernul a adoptat masuri pentru organizarea unor servicii comunitare demilitarizate, in concordanta cu normele din statele europene avansate, prin preluarea acestora de la unele ministere:
- Evidenta populatiei si organizarea acesteia ca serviciu comunitar de catre consiliile locale si consiliile judetene (cartea de identitate, cartea de alegator, listele electorale permanente, permisele auto, certificatele de inmatriculare, etc);
- Transferarea in subordinea prefecturilor a evidentei pasapoartelor prin organizarea unui serviciu public judetean specializat;
- Organizarea unor servicii comunitare pentru situatii de urgenta (incendii, inundatii, cutremure, grindina, inghet etc);
- Infiintarea la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale - comuna, oras, municipiu - a politiei comunitare pentru ordine publica.
Urmare acestor masuri, se va generaliza sistemul ghiseului unic pentru a raspunde mai rapid solicitarilor cetatenilor.

● Intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general
Se va realiza armonizarea metodologiilor cadastrelor de specialitate pentru integrarea acestora in sistemul de cadastru general, in primul rand a cadastrului agricol si a cadastrului imobiliar-edilitar;
Se va crea Centrul National de Teledetectie, care va asigura realizarea, actualizarea, modernizarea si administrarea hartii oficiale a Romaniei, asigurarea bazei cartografice pentru lucrari de cadastru, executarea unor lucrari de productie si cercetare pentru intretinerea produselor cartografice prin metode fotogrammetrice si de teledetectie, participarea la stabilirea si experimentarea unor metodologii de realizare la nivel national a diverselor studii tematice pe baza imaginilor aeriene si satelitare, precum si realizarea unei harti digitale la nivelul intregii tari ce trebuie sa fie actuala si completa.
In vederea dezvoltarii sistemului informational pentru cadastrul general sunt necesare:
- dotarea cu echipamente moderne si instruirea personalului oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie;
- introducerea cadastrului general in cel putin 2-3 teritorii administrative in fiecare judet prin modernizarea retelei geodezice, zbor fotogrammetric, reperaj fotogrammetric, delimitarea teritoriilor administrative, lucrari ce se vor realiza de catre firme private desemnate prin licitatie publica;
- realizarea/actualizarea planurilor cadastrale si a registrelor cadastrale;
- crearea unei infrastructuri informationale care sa contribuie la realizarea evidentelor cadastrale si a publicitatii imobiliare si implementarea acesteia la oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara;
- realizarea registrului permanent al cadastrului si publicitatii imobiliare ca o baza de date compatibila cu registrele de baza ale sistemului registrelor permanente.

● Dezvoltarea managementului serviciilor publice locale
Scopul actiunilor din acest domeniu il constituie imbunatatirea standardelor serviciilor publice locale, in special cele care privesc activitatile de alimentare cu apa si canalizare. Pentru aceasta se vor avea in vedere atat crearea unei baze legale pentru fundamentarea juridica a serviciilor locale, avandu-se in vedere directivele Uniunii Europene referitoare la aceste servicii, cit si dezvoltarea posibilitatilor de perfectionare si consiliere pentru implicarea sectorului privat in aceste activitati.
Acest obiectiv este sustinut de Legea serviciilor publice de gospodarie comunala care reglementeaza regimul juridic al serviciilor publice locale pentru a le face mai eficiente si care prevede obligatia de asumare pe baza contractuala a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de utilizatori.
Ministerul Administratiei Publice va acorda asistenta autoritatilor locale in incheierea contractelor referitoare la participarea sectorului privat la realizarea acestor servicii, pentru stabilirea unor asocieri in vederea dezvoltarii si eficientizarii serviciilor publice locale, precum si in vederea atragerii de investitii straine in acest sector.

12.2 Prioritati pe termen mediu

● Crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice centrale si locale si introducerea e-administratiei
Pentru cresterea eficientei activitatii administratiei publice va fi modernizata comunicarea institutionala prin introducerea tehnologiei informatiei. In acest scop se urmareste dezvoltarea infrastructurii informatice care va contribui la debirocratizarea, eficientizarea si cresterea calitatii serviciilor publice. Functie de resursele financiare interne si externe disponibile, se va elabora un program de creare si implementare a sistemului informational integrat la nivelul serviciilor publice din administratia centrala si locala (e-Administratie).
Sistemul informational integrat va avea in vedere, printre altele, informatizarea serviciilor de registratura si arhiva; marirea gradului de siguranta in procesul de comunicatie dintre factorii de decizie si posibilitatea comunicarii in timp real; implicarea concreta si nemijlocita a cetatenilor in realizarea programului guvernamental prin intermediul initiativelor legislative din domeniul administratiei publice; reducerea timpului de transfer a informatiilor referitoare la reactia cetatenilor, catre cel care are initiativa legislativa; dezvoltarea nivelului educational in domeniul legislativ si a responsabilitatii civice; decongestionarea activitatii de preluare a petitiilor de la cetateni si optimizarea procesului de solutionare a acestora.

● Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii de servicii publice
Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii serviciilor publice are loc, pe de o parte, prin descentralizarea serviciilor si cresterea autonomiei decizionale, prin debirocratizare si instituirea unei administratii eficace si, pe de alta parte, prin facilitarea participarii cetatenilor la luarea deciziilor. Se are in vedere realizarea unui serviciu public care sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si sa corespunda standardelor Uniunii Europene.
In vederea transpunerii in practica a acestor deziderate vor fi luate masuri privind simplificarea procedurilor administrative, eliminarea paralelismelor si suprapunerilor din activitatea diverselor institutii publice, rationalizarea procedurilor administrative si a circuitului documentelor, selectionarea, pregatirea si instruirea functionarilor publici care lucreaza direct cu cetatenii si cu agentii economici si extinderea utilizarii in administratia publica a echipamentelor si tehnologiilor informatice (conceptul "e-administratie"). Simplificarea procedurilor de emitere a avizelor si acordurilor prin generalizarea sistemului "ghiseului unic" este un factor de reducere a birocratiei.
O contributie semnificativa la realizarea unui serviciu public in folosul cetatenilor o aduce asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii prin facilitarea accesului la informatii si prin stabilirea de programe obligatorii de audienta pentru demnitari, alesi locali si persoane cu functie de conducere din administratia publica centrala si locala.
De asemenea, se va urmari consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional in special prin organizarea unor forme permanente de consultare a reprezentantilor acesteia si perfectionarea cadrului de functionare a democratiei participative.
Pentru satisfacerea cerintelor cetatenilor de a avea servicii publice polivalente si usor accesibile, in zonele in care se constata o insuficienta a serviciilor administrative se va avea in vedere reunirea in acelasi sediu a unui numar de servicii publice de natura diferita (servicii ale administratiei publice centrale, ale colectivitatilor locale, de asigurari sociale, servicii industriale si comerciale), asigurarea unei polivalente in preluarea si rezolvarea dificultatilor prin cooperarea intre aceste servicii, folosirea comuna a mijloacelor fixe si a echipamentelor si oferirea unei palete mai ample de prestatii prin personalizarea situatiilor si instituirea unui sistem operational de luare a deciziilor rapide.

● Intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental
Capacitatea de luare a deciziilor la nivel guvernamental este influentata de existenta unui aparat de lucru capabil sa parcurga rapid si eficient etapele premergatoare procesului de luare a deciziilor politice.
Legea privind metodologia de elaborare a actelor normative si hotararea de Guvern de aplicare a acesteia instituie un sistem clar si coerent de elaborare a politicilor si a actelor legislative si obligativitatea de a intreprinde consultarea interministeriala.
Primul-ministru, in functie de natura si complexitatea problemei, poate decide constituirea unor structuri cu caracter consultativ, de regula comisii interministeriale, care analizeaza, coreleaza si armonizeaza interferentele sectoriale generate de rezolvarea problemei. Activitatea structurii cu caracter consultativ parcurge etape legate de identificarea si analiza problemelor, formularea optiunilor posibile si alegerea optiunilor viabile, premergatoare procesului efectiv de luare a deciziilor. Cresterea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental este determinata de marirea eficientei activitatii grupurilor interministeriale constituite la nivel de secretari de stat pentru diverse domenii de activitate.
Totodata, intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental este strans legata de imbunatatirea coordonarii la nivelul secretarilor generali si expertilor din ministere pentru formularea de politici sectoriale si elaborarea de reglementari in concordanta cu normativele Uniunii Europene.

● Intarirea capacitatii institutionale pentru dezvoltare rurala
In domeniul dezvoltarii si modernizarii localitatilor rurale sunt prevazute investitii in infrastructura rurala cu scopul imbunatatirii dotarilor tehnico-edilitare (retele electrice, alimentare cu apa si gaze, drumuri, canalizare, mediu, telefonie etc.) si cresterii nivelului de trai in aceste localitati.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul Romaniei deruleaza mai multe Programe de Dezvoltare Rurala, finantate de institutii financiare si bancare internationale. Scopul acestor programe este realizarea de investitii in infrastructura rurala.
Aceste programe se constituie si ca activitati pregatitoare pentru implementarea programului SAPARD.

● Perfectionarea cadrului legislativ
In scopul armonizarii legislatiei nationale cu cerintele reglementarilor Uniunii Europene, asigurarii coerentei si stabilitatii normelor din domeniile administrastiei publice centrale si locale, Guvernul va elabora si inainta Parlamentului, in cursul anului 2001, urmatoarele proiecte:
● Codul administrativ;
● Codul de procedura administrativa;
● Codul electoral.



                  Plan strategic de actiune pentru realizarea
                 strategiei de reforma in administratia publica

──────────┬───────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐
Obiective │ Indicatori│                                  │          │          │
   din    │     de    │                                  │ Termen/  │ Respon-  │
Programul │ masurare  │                                  │ Resurse  │ sabili   │
   de     │ a perfor- │      Masuri de realizare         │          │          │
Guvernare │  mantei   │                                  │          │          │
 conform  │           │                                  │          │          │
  PNAR    │           │                                  │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O1. Res-  │           │                                  │          │          │
 tructura-│1. nivelul │M1.1. restructurarea Guvernului in│31.01.2001│Guvernul  │
 rea pro- │ cheltuie- │vederea eficientizarii actului de │          │          │
 funda  a │ lilor bu- │guvernare prin adoptarea unui     │          │          │
 adminis- │ getare    │pachet legislativ (Legea 90/2001, │          │          │
 tratiei  │2. incadra-│OU 2/2001, alte acte normative    │          │          │
 publice  │ rea in    │privind infiintarea si imbuna-    │          │          │
 centrale │ timp a po-│tatirea organizarii unor minis-   │          │          │
 si locale│ liticilor │tere - ca organe de specialitate  │          │          │
          │ sectoriale│ale administratiei publice        │          │          │
          │ ale minis-│centrale)                         │          │          │
          │ terelor   │M1.2. reorientarea activitatii    │31.01.2001│Guvernul  │
          │3. gradul  │unor ministere si reducerea       │          │          │
          │ de coeren-│unui numar important de agentii   │          │          │
          │ ta a deci-│guvernamentale                    │          │          │
          │ ziilor la │M1.3. trecerea unor agentii       │31.01.2001│Guvernul  │
          │ nivelul   │guvernamentale in subordinea      │          │          │
          │ fiecarui  │sau coordonarea ministerelor in   │          │          │
          │ minister  │vederea asigurarii unei activitati│          │          │
          │ cu poli-  │coerente si eficiente, a unor     │          │          │
          │ tica de   │relatii functionale normale       │          │          │
          │ ansamblu  │M1.4. infiintarea unor ministere  │31.01.2001│Guvernul  │
          │ a Guver-  │noi pentru a raspunde mai         │          │          │
          │ nului     │eficient prioritatilor de         │          │          │
          │4. gradul  │relansare economica si de prega-  │          │          │
          │ de rezis- │tire a aderarii Romaniei la       │          │          │
          │ tenta la  │Uniunea Europeana                 │          │          │
          │ schimbare │M1.5. unificarea si transformarea │31.01.2001│Guvernul  │
          │ a structu-│unor agentii guvernamentale,      │          │          │
          │ rilor bi- │dovedite ca ineficiente, in       │          │          │
          │ rocratice │ministere                         │          │          │
          │ ale apa-  │M1.6. infiintarea in structura    │31.06.2001│Guvernul  │
          │ ratului   │organizatorica a ministerelor     │          │          │
          │ guverna-  │a unor departamente conduse de    │          │          │
          │ mental    │secretari de stat pentru relatia  │          │          │
          │5. nivelul │cu Parlamentul, sindicatele si    │          │          │
          │ de tran-  │patronatul, organizatiile non-    │          │          │
          │ sparenta  │guvernamentale, integrare         │          │          │
          │ si realism│europeana si relatii externe,     │          │          │
          │ al deci-  │investitori staini si autohtoni.  │          │          │
          │ ziilor    │M1.7. instituirea unui sistem de  │          │          │
          │ guverna-  │comunicare pe orizontala intre    │          │          │
          │ mentale   │ministere si intarirea rolului    │          │          │
          │6. gradul  │secretarilor generali din         │          │          │
          │ de optimi-│fiecare minister, in vederea      │          │          │
          │ zare a    │separarii mai clare a deciziilor  │          │          │
          │ timpului  │politice de cele administrative   │          │          │
          │ de luare  │de executie                       │          │          │
          │ a deci-   │M1.8. stabilirea, in conformitate │31.06.2001│Guvernul  │
          │ ziilor    │cu reglementarile legale, a unor  │          │          │
          │           │structuri de organizare cadru -   │          │          │
          │           │suple si eficiente - privind      │          │          │
          │           │organizarea si functionarea       │          │          │
          │           │ministerelor si agentiilor        │          │          │
          │           │guvernamentale, prefecturilor,    │          │          │
          │           │consiliilor judetene si locale,   │          │          │
          │           │primariilor; reducerea numarului  │          │          │
          │           │departamentelor, directiilor      │          │          │
          │           │generale, directiilor oficiilor,  │          │          │
          │           │serviciilor si birourilor din     │          │          │
          │           │administratia publica centrala    │          │          │
          │           │si locala                         │          │          │
          │           │M1.9. reducerea numarului persoa- │31.06.2001│Guvernul  │
          │           │nelor cu functii de conducere     │          │          │
          │           │din adiministratia publica        │          │          │
          │           │centrala si locala (secretari     │          │          │
          │           │generali adjuncti, directori      │          │          │
          │           │generali, directori generali      │          │          │
          │           │adjuncti, directori, directori    │          │          │
          │           │adjuncti, sefi de oficii, sefi    │          │          │
          │           │de servicii si de birouri)        │          │          │
          │           │M1.10 constituirea unei unitati   │31.09.2001│Guvernul  │
          │           │centrale pentru reforma, sub      │          │          │
          │           │conducerea Primului Ministru,     │          │          │
          │           │M1.11 clarificarea responsa-      │31.09.2001│Guvernul  │
          │           │bilitatilor de analiza economica  │          │          │
          │           │si a politicilor publice sectori- │          │          │
          │           │ale ce revin diverselor ministere.│          │          │
          │           │M1.12 crearea unei Agentii        │31.12.2001│Guvernul  │
          │           │centrale de achizitii pentru      │          │          │
          │           │facilitarea implementarii si      │          │          │
          │           │intaririi legislatiei de achizitii│          │          │
          │           │publice, insarcinata inclusiv cu  │          │          │
          │           │raportarea oficiala a achizitiilor│          │          │
          │           │publice si cu elaborarea unor noi │          │          │
          │           │norme de sanctionare in cazul     │          │          │
          │           │nerespectarii prevederilor legale │          │          │
          │           │M1.13 reducerea numarului de      │Permanent │Guvernul  │
          │           │ordonante emise in procesul       │          │          │
          │           │de decizie guvernamentala, in     │          │          │
          │           │vederea asigurarii coerentei      │          │          │
          │           │actului decizional al Executivului│          │          │
          │           │M1.14 constituirea unui consiliu  │31.09.2001│Guvernul  │
          │           │interministerial al secretarilor  │          │          │
          │           │generali din ministere, in vederea│          │          │
          │           │unei mai bune corelari pe         │          │          │
          │           │orizontala a actului administrativ│          │          │
          │           │de executie                       │          │          │
          │           │M1.15 constituirea unei comisii   │31.09.2001│Min. pt   │
          │           │Guvern-Parlament-Consiliul        │          │Relatia cu│
          │           │legislativ pentru coordonarea     │          │Parlamentu│
          │           │activitatii conformitatii         │          │Min. Inte-│
          │           │legislatiei romane cu aquis-ul    │          │grarii    │
          │           │comunitar.                        │          │Europene, │
          │           │                                  │          │Min.      │
          │           │                                  │          │Justitiei │
          │           │M1.16 cresterea capacitatii de    │31.12.2001│Min.      │
          │           │planificare si imbunatatirea      │          │Finantelor│
          │           │managementului privind conducerea │          │Publice   │
          │           │si coordonarea procesulul bugetar │          │          │
          │           │M1.17 imbunatatirea activitatii   │31.12.2001│Min.      │
          │           │privind procesul bugetar global   │          │Finantelor│
          │           │si stabilirea prioritatilor intre │          │Publice   │
          │           │ministere                         │          │          │
          │           │M1.18 intarirea controlului       │31.12.2001│Min.      │
          │           │bugetar si a sistemului de        │          │Finantelor│
          │           │raportare bugetara in vederea     │          │Publice   │
          │           │stabilirii necesitatilor viitoare │          │          │
          │           │de fluxuri de trezorerie pentru   │          │          │
          │           │autoritatile centrale.            │          │          │
          │           │M1.19 cresterea capacitatii       │31.12.2001│Min.      │
          │           │administrative in domeniul        │          │Finantelor│
          │           │formularii de politici fiscale si │          │Publice   │
          │           │in domeniul colectarii taxelor;   │          │          │
          │           │adoptarea Codului de proceduri    │          │          │
          │           │fiscale                           │          │          │
          │           │M1.20 intarirea sistemului juridic│31.12.2001│Min.      │
          │           │romanesc prin cresterea capacita- │          │Justitiei │
          │           │tii tehnice de specialitate legata│          │          │
          │           │de implementarea legislatiei UE pe│          │          │
          │           │noi arii de acoperire a legisla-  │          │          │
          │           │tiei comerciale, dar si pe domenii│          │          │
          │           │specifice, cum ar fi: spalarea    │          │          │
          │           │banilor, traficul de droguri,     │          │          │
          │           │imigrarea ilegala, fraudele       │          │          │
          │           │computerizate.                    │          │          │
          │           │M1.21 intarirea cooperarii intre  │31.12.2001│Min.      │
          │           │autoritatile vamale si Biroul     │          │Finantelor│
          │           │Roman pentru Drepturile Proprie-  │          │Publice   │
          │           │tatii Intelectuale.               │          │          │
          │           │M1.22 intarirea auditului         │31.12.2001│Min.      │
          │           │financiar si a rolului Camerei    │          │Finantelor│
          │           │Romane a Auditorilor              │          │Publice   │
          │           │                                  │          │Curtea de │
          │           │                                  │          │Conturi   │
          │           │M1.23 crearea cadrului legal      │31.12.2001│Min.      │
          │           │pentru infiintarea unei structuri │          │Comunica- │
          │           │administrative centrale, in       │          │tiilor si │
          │           │conformitate cu cerintele aquis-  │          │Tehno-    │
          │           │ului comunitar, privind protectia │          │logiei    │
          │           │datelor referitoare la infrac-    │          │si Infor- │
          │           │tiunile, transmise intre autori-  │          │matiei    │
          │           │tatile cu atributii in acest      │          │Min.      │
          │           │domeniu din tara si din           │          │Justitiei │
          │           │strainatate                       │          │          │
          │           │M1.24 dezvoltarea capacitatilor   │31.12.2001│Min.      │
          │           │de implementare a standardelor    │          │Educatiei │
          │           │europene in domeniul metrologiei  │          │si Cerce- │
          │           │                                  │          │tarii     │
          │           │M1.25 corelarea serviciului de    │31.12.2001│Min.      │
          │           │informatii financiare ca          │          │Finantelor│
          │           │instrument al Oficiului National  │          │Publice   │
          │           │de Prevenire a Spalarii Banilor.  │          │          │
          │           │M1.26 adoptarea unei noi legi     │31.12.2001│Min.      │
          │           │privind imbunatatirea functionarii│          │Justitiei,│
          │           │Comisiei Nationale de Valori      │          │CNVM      │
          │           │Mobiliare si a Oficiului pentru   │          │          │
          │           │Supravegherea Activitatilor de    │          │          │
          │           │Asigurari si Reasigurari.         │          │          │
          │           │M1.27 adoptarea legislatiei       │31.06.2002│Oficiul   │
          │           │secundare in domeniul concurentei │          │Concu-    │
          │           │                                  │          │rentei,   │
          │           │                                  │          │Consiliul │
          │           │                                  │          │Concu-    │
          │           │                                  │          │rentei    │
          │           │M1.28 imbunatatirea cadrului      │31.06.2002│Min.      │
          │           │legal pentru cresterea eficientei │          │Comunica- │
          │           │functiei de reglementare in       │          │tiilor    │
          │           │domeniul telecomunicatiilor       │          │si Tehno- │
          │           │                                  │          │logiei    │
          │           │                                  │          │Informa-  │
          │           │                                  │          │tiilor    │
          │           │M1.29 intarirea institutionala    │31.12.2001│Min.      │
          │           │a Ministerului de Interne,        │          │de Interne│
          │           │pentru ca acesta sa devina un     │          │          │
          │           │organism civil eficient cu        │          │          │
          │           │suficienta capacitate de a        │          │          │
          │           │implementa aquis-ul in acest      │          │          │
          │           │important domeniu                 │          │          │
          │           │M1.30 intarirea capacitatii       │31.12.2001│Min.      │
          │           │institutionale a Ministerului     │          │Agricul-  │
          │           │Agriculturii pentru implementarea │          │turii     │
          │           │corespunzatoare a aquis-ului      │          │Alimen-   │
          │           │comunitar in domeniul             │          │tatiei    │
          │           │sau de activitate                 │          │  si      │
          │           │                                  │          │Padurilor │
          │           │M1.31 intarirea controlului       │31.12.2001│Curtea de │
          │           │institutiilor publice si a        │          │Conturi   │
          │           │responsabilitatii institutiilor   │          │          │
          │           │de control                        │          │          │
          │           │M1.32 intarirea capacitatii       │31.12.2001│Min.      │
          │           │institutionale a Ministerului     │          │Apararii  │
          │           │Apararii Nationale in             │          │Nationale │
          │           │vederea integrarii in NATO        │          │          │
          │           │M1.33 intarirea capacitatii       │31.12.2001│Min.      │
          │           │institutionale a Ministerului     │          │Muncii    │
          │           │Muncii si Solidaritatii           │          │  si      │
          │           │Sociale                           │          │Solidari- │
          │           │                                  │          │tatii     │
          │           │                                  │          │Sociale   │
          │           │M1.34 cresterea rolului Ministe-  │31.12.2001│Min. Inte-│
          │           │rului Integrarii Europene in      │          │grarii    │
          │           │coordonarea actiunilor de         │          │Europene  │
          │           │integrare europeana la nivelul    │          │          │
          │           │administratiei centrale           │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O2. Schim-│7. gradul  │M2.1 realizarea unui serviciu     │31.12.2003│Min.      │
 barea de │ de impli- │public in folosul exclusiv al     │          │Adminis-  │
 fond a   │ care a ce-│cetateanului; cresterea rigu-     │          │trati     │
 raportu- │ tatenilor │rozitatii in motivarea si         │          │Publice   │
 lui din- │ in luarea │formularea raspunsurilor, precum  │          │Autorita- │
 tre ad-  │ deciziilor│si scurtarea termenelor in care   │          │tile      │
 minis-   │ la nivel  │autoritatile si serviciile        │          │locale    │
 tratie   │ local     │publice au obligatia sa raspunda  │          │          │
 si ce-   │8. nivelul │solicitarilor cetatenilor - prin  │          │          │
 tatean   │ de tran-  │generalizarea sistemului ghiseului│          │          │
          │ sparenta  │unic, eliminarea  paralelismelor  │          │          │
          │ a activi- │din activitatea institutiilor     │          │          │
          │ tatii au- │publice, rationalizarea proce-    │          │          │
          │ toritati- │durilor administrative si a       │          │          │
          │ lor locale│fluxului documentelor             │          │          │
          │9. nivelul │M2.2 eliminarea blocajelor biro-  │Permanent │Guvernul  │
          │ calitatii │cratice din administratia centrala│          │Autorita- │
          │ servicii- │si locala, cu care sunt           │          │tile      │
          │ lor publi-│confruntati cetatenii si agentii  │          │locale    │
          │ ce oferite│economici                         │          │          │
          │ cetateni- │M2.3 consolidarea si largirea     │Permanent │Autorita- │
          │ lor       │cadrului de participare a         │          │tile      │
          │10. gradul │societatii civile la procesul     │          │locale    │
          │ de dispo- │decizional; promovarea procedeelor│          │ONG-uri   │
          │ nibilita- │de consultare directa a           │          │          │
          │ te, sigu- │cetatenilor in luarea deciziilor  │          │          │
          │ ranta si  │la nivel local, prin implemen-    │          │          │
          │ sprijin   │tarea Legii privind organizarea   │          │          │
          │ acordat   │si desfasurarea referendumului    │          │          │
          │ cetateni- │M2.4 perfectionarea cadrului de   │Permanent │Autorita- │
          │ lor de    │functionare a democratiei parti-  │          │tile      │
          │ catre     │cipative prin obligatia autori-   │          │adminis-  │
          │ functio-  │tatilor de a sta permanent la     │          │tratiei   │
          │ narii     │dispozitia cetatenilor ("politica │          │publice   │
          │ publici   │usilor deschise") - nu numai in   │          │centrale  │
          │           │timpul programului de audiente    │          │si locale │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O3. Des-  │11. struc- │M3.1 asigurarea transparentei     │Permanent │Autorita- │
 centrali-│ tura sis- │actelor administrative si comu-   │          │tile      │
 zarea    │ temului   │nicarea operativa cu cetatenii,   │          │adminis-  │
 servicii-│ institu-  │in baza <>Legii nr. 215/2001  a      │          │tratiei   │
 lor pu-  │ tional si │administratiei publice, care va   │          │publice   │
 blice si │ de organi-│produce efecte incepand cu data   │          │locale    │
 consoli- │ zare ad-  │de 23 mai 2001                    │          │          │
 darea    │ ministra- │M3.2 accelerarea procesului de    │01.01.2003│MAP       │
 autono-  │ tiva a    │descentralizare a serviciilor     │          │Autorita- │
 miei     │ colecti-  │publice si preluarea atributiilor │          │tile      │
 loacle   │ vitatilor │de administrare si finantare a    │          │adminis-  │
 adminis- │ locale    │unor activitati de catre          │          │tratiei   │
 trative  │12. capaci-│autoritatile administratiei       │          │publice   │
 si fi-   │ tatea au- │locale - consilii judetene si     │          │locale    │
 nanciare │ toritatii │consilii locale; aplicarea cat    │          │          │
          │ locale de │mai rapida a prevederilor Legii   │          │          │
          │ a genera  │privind serviciile publice de     │          │          │
          │ venituri  │gospodarie comunala, imediat      │          │          │
          │ la nivelul│dupa aprobarea si promulgarea     │          │          │
          │ responsa- │acesteia                          │          │          │
          │ bilitati- │                                  │          │          │
          │ lor       │                                  │          │          │
          │13. siste- │M3.3 armonizarea intr-un cadru    │31.12.2003│MAP       │
          │ mul de ma-│descentralizat a structurii si    │          │          │
          │ nagement  │organizarii diferitelor entitati  │          │          │
          │ si poli-  │teritoriale; modificarea          │          │          │
          │ tica gene-│repartitiei misiunilor conferite  │          │          │
          │ rala a co-│puterilor publice, intre cele     │          │          │
          │ lectivita-│asumate de catre stat, la nivel   │          │          │
          │ tii       │national cit si teritorial,       │          │          │
          │14. rezul- │si cele conferite colectivita-    │          │          │
          │ tatele bu-│tilor locale                      │          │          │
          │ getare si │M3.4 imbunatatirea stabilitatii   │31.12.2002│MFP       │
          │ flexibili-│si predictibilitatii sistemului   │          │Autori-   │
          │ tatea     │de descentralizare fiscala        │          │tatile    │
          │ bugetara  │                                  │          │locale    │
          │15. nivelul│M3.5 instituirea dreptului        │30.06.2002│MFP       │
          │ de fisca- │autoritatilor locale de a detine  │          │          │
          │ litate    │conturi la banci comerciale       │          │          │
          │ locala si │M3.6 implementarea Legii privind  │31.12.2002│MAP       │
          │ marja de  │domeniul public si regimul        │          │Autori-   │
          │ manevra   │juridic al acestuia               │          │tatile    │
          │ fiscala   │                                  │          │locale    │
          │16. senzi- │M3.7 crearea cadrului legal       │30.06.2002│MFP       │
          │ tivitatea │pentru emiterea de garantii       │          │          │
          │ impozite- │municipale, incluzand scopul      │          │          │
          │ lor si    │si calculul limitei pina la       │          │          │
          │ taxelor   │care pot fi acordate acestea      │          │          │
          │ locale    │M3.8 dezvoltarea parteneriatului  │Permanent │MAP       │
          │17. gradul │public-privat pentru imbunata-    │          │Autori-   │
          │ de pre-   │tirea calitatii serviciilor       │          │tatile    │
          │ dictibili-│publice                           │          │locale    │
          │ tate a ve-│M3.9 realizarea cadrului legal    │30.06.2002│MFP       │
          │ niturilor │pentru rezolvarea problemei       │          │MAP       │
          │ la nivel  │interventiei economice a          │          │          │
          │ local     │colectivitatilor locale           │          │          │
          │18. siste- │M3.10 intarirea controlului de    │31.12.2001│Autori-   │
          │ mul de    │gestiune a serviciilor publice    │          │tatile    │
          │ sustinere │                                  │          │locale    │
          │ a colec-  │M3.11 crearea cadrului legal      │31.12.2001│MFP       │
          │ tivitati- │pentru infiintarea unei banci     │          │MAP       │
          │ lor aflate│a autoritatilor locale            │          │          │
          │ in difi-  │M3.12 transferarea catre          │Esalonat- │MFP       │
          │ cultate   │autoritatile publice locale       │pana la   │          │
          │19. gredul │a activitatilor si resurselor     │31.12.2003│          │
          │ de accesi-│corespunzatoare de la bugetul     │          │          │
          │ bilitate  │de stat pentru finantarea unor    │          │          │
          │ a cetate- │servicii publice destinate        │          │          │
          │ nilor la  │comunitatilor locale: invatamant, │          │          │
          │ serviciile│sanatate, cultura, politie        │          │          │
          │ publice   │comunitara, pompieri,             │          │          │
          │           │aparare civila etc.               │          │          │
          │           │M3.13 asezarea pe baze noi,       │31.12.2002│MFP       │
          │           │echitabile a impozitelor si       │          │Autori-   │
          │           │taxelor locale, care trebuie      │          │tatile    │
          │           │sa devina principala sursa de     │          │locale    │
          │           │alimentare a bugetelor locale     │          │          │
          │           │M3.14 perfectionarea Legii        │30.06.2002│MFP       │
          │           │nr. 189/1998 privind finantele    │          │MAP       │
          │           │publice locale in scopul          │          │          │
          │           │asigurarii surselor de finantare  │          │          │
          │           │pentru functionarea normala a     │          │          │
          │           │serviciilor publice ale fiecarei  │          │          │
          │           │comunitati locale; crearea        │          │          │
          │           │premiselor necesare pentru        │          │          │
          │           │structurarea si aprobarea unor    │          │          │
          │           │bugete locale solid fundamentate, │          │          │
          │           │capabile sa asigure finantarea    │          │          │
          │           │lucrarilor de interes comunitar   │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O4. Demi- │20. gradul │M4.1 preluarea evidentei popula-  │30.12.2001│MAP       │
 litariza-│ de sigu-  │tiei si organizarea acesteia ca   │preluare  │MI        │
 rea trep-│ ranta a   │serviciu comunitar de catre       │          │          │
 tata a   │ cetateni- │primarii si consiliile            │          │          │
 unor ser-│ lor       │judetene (cartea de identitate,   │          │          │
 vicii co-│21. promp- │cartea de alegator, intocmirea    │          │          │
 munitare │ titudine  │listelor electorale permanente,   │          │          │
          │ in elibe- │premise auto, certificate de      │          │          │
          │ rarea do- │inmatriculare, etc.)              │          │          │
          │ cumentelor│M4.2 transferarea in subordinea   │30.12.2001│MAP       │
          │ de iden-  │prefecturilor a evidentei         │preluare  │MI        │
          │ titate    │pasapoartelor, prin organizarea   │          │          │
          │           │unui serviciu public judetean     │          │          │
          │           │specializat                       │          │          │
          │           │M4.3 organizarea unor servicii    │30.12.2001│MAP       │
          │           │comunitare pentru situatii        │preluare  │MI        │
          │           │de urgenta (incendii, inundatii,  │          │          │
          │           │grindina, cutremure, inghet),     │          │          │
          │           │care vor prelua atributiile       │          │          │
          │           │actuale ale unitatilor de         │          │          │
          │           │pompieri si aparare civila        │          │          │
          │           │M4.4 infiintarea la nivelul       │30.12.2001│MAP       │
          │           │fiecarei unitati administrative   │preluare  │MI        │
          │           │(comuna, oras, municipiu) a       │          │          │
          │           │politiei comunitare pentru        │          │          │
          │           │ordinea publica, prin preluarea   │          │          │
          │           │unor atributii specifice de la    │          │          │
          │           │inspectoratele de politie         │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O5. Depo- │22. gradul │M5.1 respectarea Legii            │Permanent │MAP       │
 litizarea│ de stabi- │nr. 188/1999 privind statutul     │          │ANFP      │
 structu- │ litate a  │functionarului public si          │          │          │
 rilor ad-│ functio-  │aplicarea consecventa a prin-     │          │          │
 ministr- │ narilor   │cipiului angajarii functio-       │          │          │
 tiei pu- │ publici   │narilor publici exclusiv pe       │          │          │
 blice si │23. gradul │criterii de competenta            │          │          │
 elimina- │ de moti-  │profesionala                      │          │          │
 rea cli- │ vatie a   │M5.2 promovarea in functii publice│Permanent │MAP       │
 entelis- │ functio-  │numai pe criterii de performanta  │          │ANFP      │
 mului    │ narilor   │si de moralitate, in spiritul si  │          │          │
 politic  │ publici   │pe baza legii                     │          │          │
          │24. limita │M5.3 gestionarea coerenta si      │Permanent │MAP       │
          │ maxima    │corecta a carierei functionarului │          │ANFP      │
          │ decizio-  │public prin salarizare corespun-  │          │          │
          │ nala a    │zatoare, stimularea si asigurarea │          │          │
          │ functio-  │unor conditii normale de lucru    │          │          │
          │ narilor   │in scopul respectarii princi-     │          │          │
          │ publici   │piului stabilitatii si            │          │          │
          │25. gradul │continuitatii in munca            │          │          │
          │ de tran-  │M5.4 crearea unui sistem          │31.12.2002│MAP       │
          │ sparenta  │performant national si regional,  │          │ANFP      │
          │ si obiec- │de pregatire a functionarilor     │          │          │
          │ tivitate  │publici si a alesilor locali      │          │          │
          │ in angaja-│M5.5 instituirea cadrului legal   │30.06.2002│MFP       │
          │ rea si    │pentru introducerea obligativi-   │          │          │
          │ promovarea│tatii colectivitatilor locale si  │          │          │
          │ functio-  │a ministerelor de a aloca un      │          │          │
          │ narilor   │procent de 1% din bugetul propriu │          │          │
          │ publici   │in vederea pregatirii             │          │          │
          │26. numarul│profesionale                      │          │          │
          │ de func-  │                                  │          │          │
          │ tionari   │                                  │          │          │
          │ publici   │                                  │          │          │
          │ partici-  │                                  │          │          │
          │ panti la  │                                  │          │          │
          │ cursurile │                                  │          │          │
          │ de prega- │                                  │          │          │
          │ tire pro- │                                  │          │          │
          │ fesionala │                                  │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O6. Crea- │           │M6.1 accelerarea implementarii    │31.12.2004│MAP       │
 rea unui │           │<>Legii nr. 188/1999  privind        │          │ANFP      │
 corp pro-│           │Statutul functionarilor publici   │          │          │
 fesionist│           │cu modificarile si completarile   │          │          │
 de func- │           │ulterioare                        │          │          │
 tionari  │           │- acordarea de asistenta de       │31.12.2004│ANFP      │
 publici, │           │specialitate de catre Agentia     │          │          │
 stabil   │           │Nationala a Functionarilor        │          │          │
 si neu-  │           │Publici, potrivit Regulamentului  │          │          │
 tru din  │           │de Reorganizare si Functionare a  │          │          │
 punct de │           │A.N.F.P. aprobat prin H.G.        │          │          │
 vedere   │           │nr. 299/2001 (prevederile art. 1  │          │          │
 politic  │           │alin. 1, pct. 2, lit. b),         │          │          │
          │           │pct. 5, lit. d)                   │          │          │
          │           │- monitorizarea si controlul      │31.12.2004│ANFP      │
          │           │modului de aplicare a Legii       │          │          │
          │           │nr. 188/1999 privind Statutul     │          │          │
          │           │functionarilor publici            │          │          │
          │           │- informatizarea activitatilor    │31.12.2003│ANFP      │
          │           │desfasurate in cadrul ANFP cu     │          │          │
          │           │privire la functiile publice si   │          │          │
          │           │functionarii publici              │          │          │
          │           │- dezvoltarea colaborarii cu      │31.12.2004│ANFP      │
          │           │autoritatile sau institutiile     │          │          │
          │           │publice in cadrul "Mecanismului   │          │          │
          │           │de coordonare".                   │          │          │
          │           │- elaborarea normelor metodo-     │31.12.2002│ANFP      │
          │           │logice, instructiunilor,          │          │          │
          │           │normelor tehnice, ordinelor       │          │          │
          │           │in vederea asigurarii             │          │          │
          │           │functionalitatii si coerentei     │          │          │
          │           │<>Legii nr. 188/1999  privind        │          │          │
          │           │Statutul functionarilor publici,  │          │          │
          │           │cu modificarile si completarile   │          │          │
          │           │ulterioare.                       │          │          │
          │           │M6.2 elaborarea reglementarilor   │31.12.2001│MAP       │
          │           │secundare in aplicarea Legii      │          │ANFP      │
          │           │nr. 188/1999 privind Statutul     │          │          │
          │           │functionarilor publici, in        │          │          │
          │           │concordanta cu legislatia         │          │          │
          │           │comunitara                        │          │          │
          │           │M6.3 imbunatatirea managementului │31.12.2003│MAP       │
          │           │functiilor publice si al          │          │ANFP      │
          │           │functionarilor publici            │          │          │
          │           │- elaborarea unui manual al       │31.12.2003│          │
          │           │managementului functiei publice   │          │          │
          │           │din Romania.                      │          │          │
          │           │- introducerea de noi metode si   │31.12.2002│          │
          │           │tehnici de management necesare    │          │          │
          │           │gestiunii eficiente a             │          │          │
          │           │functionarilor publici, cu        │          │          │
          │           │accent pe managementul orientat   │          │          │
          │           │pe realizarea obiectivelor        │          │          │
          │           │M6.4 intarirea rolului Agentiei   │31.07.2002│ANFP      │
          │           │Nationale a Functionarilor        │          │          │
          │           │Publici                           │          │          │
          │           │- reproiectarea sistemului de     │          │          │
          │           │management al Agentiei in         │          │          │
          │           │functiei de sistemul de obiec-    │          │          │
          │           │tive stabilite prin strategie.    │          │          │
          │           │M6.5 crearea si dezvoltarea unui  │31.12.2002│MAP       │
          │           │sistem informational integrat si  │          │ANFP      │
          │           │a bazei de date privind functiile │          │          │
          │           │publice si functionarii publici   │          │          │
          │           │M6.6 imbunatatirea imaginii       │31.12.2003│MAP       │
          │           │Agentiei Nationale a              │          │ANFP      │
          │           │Functionarilor Publici, precum    │          │          │
          │           │si a corpului functionarilor      │          │          │
          │           │publici                           │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O7. Stopa-│27. nivelul│M7.1 rationalizarea procedurilor  │31.12.2001│MAP       │
 rea biro-│ si struc- │administrative; stabilirea unor   │          │Autorita- │
 cratiei  │ tura apa- │termene precise de solutionare a  │          │tile      │
 adminis- │ ratului   │cererilor                         │          │locale    │
 tratiei  │ adminis-  │                                  │          │          │
 publice  │ trativ la │M7.2 rationalizarea circuitului   │30.09.2001│Ministe-  │
          │ nivel cen-│documentelor                      │          │rele      │
          │ tral si   │M7.3 extinderea utilizarii in     │30.06.2003│MCTI      │
          │ local     │administratia publica a echipa-   │          │MAP       │
          │28. durata │mentelor si tehnologiilor         │          │Autorita- │
          │ circuitu- │informatice; atingerea unui       │          │tile      │
          │ lui docu- │nivel de prelucrare informatizata │          │locale    │
          │ mentelor  │in administratia locala si acces  │          │          │
          │29. numarul│on-line al cetatenilor prin       │          │          │
          │ nivelelor │internet - pentru 30% din         │          │          │
          │ ierarhice │populatie                         │          │          │
          │ implicate │                                  │          │          │
          │ in actul  │                                  │          │          │
          │ decizional│                                  │          │          │
          │30. gradul │                                  │          │          │
          │ de infor- │                                  │          │          │
          │ matizare  │                                  │          │          │
          │ a adminis-│                                  │          │          │
          │ tratiei   │                                  │          │          │
          │ publice   │                                  │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O8. Coe-  │31. gradul │M8.1 introducerea e-government la │31.12.2003│MCTI      │
 renta    │ de utili- │nivelul administratiei centrale si│          │MAP       │
 actului  │ zare a    │pentru o comunitate locala- pilot │          │          │
 adminis- │ tehnicilor│de 100.000 cetateni               │          │          │
 trativ;  │ moderne   │M8.2 initierea procedurilor       │31.12.2002│MAP       │
 perfec-  │ de mana-  │de calitate ISO9002 in            │          │Autori-   │
 tionarea │ gement    │administratia publica             │          │tatile    │
 manage-  │32. nivelul│                                  │          │locale    │
 mentului │ consul-   │M8.3 eficientizarea raporturilor  │Permanent │MAP       │
 in admi- │ tantei de │dintre administratia publica      │          │Autorita- │
 nistra-  │ speciali- │centrala si locala, dintre        │          │tile      │
 tie      │ tate a-   │autoritatile publice judetene si  │          │locale    │
          │ cordate   │cele din comune si orase          │          │          │
          │ adminis-  │M8.4 capitalizarea si difuzarea   │Permanent │Autorita- │
          │ tratiei   │experientelor si a cunostintelor  │          │tile      │
          │ publice   │dobindite in elaborarea si        │          │locale    │
          │33. gradul │punerea in practica a politicilor │          │ONG-uri   │
          │ de dise-  │publice                           │          │          │
          │ minare a  │                                  │          │          │
          │ experien- │M8.5 adaptarea gestiunii colec-   │Permanent │Autorita- │
          │ telor acu-│tivitatilor locale la dinamica    │          │tile      │
          │ mulate la │economico-sociala si politica     │          │locale    │
          │ nivelul   │actuala                           │          │          │
          │ adminis-  │                                  │          │          │
          │ tratiei   │M8.6 introducerea tehnicilor si   │Permanent │Autorita- │
          │ publice   │a metodelor moderne de mana-      │          │tile      │
          │           │gement public                     │          │locale    │
          │           │M8.7 imbunatatirea controlului    │Permanent │MAP       │
          │           │de legalitate a actelor autori-   │          │          │
          │           │tatilor locale si incadrarea      │          │          │
          │           │juridica a cooperarii             │          │          │
          │           │descentralizate                   │          │          │
          │           │M8.8 aplicarea unitara si         │Permanent │MAP       │
          │           │eficienta a sistemului de         │          │          │
          │           │norme si reglementari in          │          │          │
          │           │administratia publica centrala    │          │          │
          │           │si locala                         │          │          │
          │           │M8.9 crearea unui sistem          │31.12.2003│MAP       │
          │           │informational integrat al         │          │MCTI      │
          │           │administratiei publice centrale   │          │          │
          │           │si locale                         │          │          │
          │           │M8.10 fundamentarea deciziilor    │31.12.2001│MMSS      │
          │           │privind politicile sociale pe     │infiin-   │MAP       │
          │           │studii si expertize, consti-      │tarea     │          │
          │           │tuindu-se oficii sociologice      │oficiilor │          │
          │           │de coordonare metodologica la     │          │          │
          │           │nivel central precum si in        │          │          │
          │           │cadrul consiliilor judetene       │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O9. Apli- │34. gradul │M9.1 acordarea statutului de      │30.06.2004│MAP       │
 carea    │ de urba-  │comuna unui numar de peste        │          │          │
 unor po- │ nizare    │1000 de sate care indeplinesc     │          │          │
 litici   │35. nivelul│criteriile legale, asigurindu-se  │          │          │
 rationale│ de dez-   │astfel apropierea autoritatii     │          │          │
 de dez-  │ voltare   │administrative de cetatean.       │          │          │
 voltare  │ economica │M9.2 organizarea ca orase a       │30.06.2004│MAP       │
 si moder-│ a locali- │unui numar important de comune    │          │          │
 nizare a │ tatilor   │care, prin dotarile tehnico-      │          │          │
 localita-│36. gradul │edilitare (alimentare cu apa      │          │          │
 tilor ru-│ de dez-   │si gaze, canalizare, telefonie    │          │          │
 rale si  │ voltare a │etc) se apropie de statutul de    │          │          │
 urbane   │ infra-    │localitate urbana                 │          │          │
          │ structurii│M9.3 sprijinirea dezvoltarii      │Permanent │Autori-   │
          │ urbane si │economice locale pe baza unui     │          │tatile    │
          │ rurale    │proces de diversificare si        │          │locale    │
          │37. numar  │dezvoltare a activitatilor        │          │          │
          │ de struc- │economice si sociale la nivelul   │          │          │
          │ turi de   │unui teritoriu pornind de la      │          │          │
          │ cooperare │mobilizarea si coordonarea        │          │          │
          │ inter-    │resurselor si a energiilor        │          │          │
          │ comunala  │existente                         │          │          │
          │           │M9.4 favorizarea unei dezvoltari  │Permanent │Autori-   │
          │           │durabile si acceptabile din       │          │tatile    │
          │           │punct de vedere social a          │          │locale    │
          │           │colectivitatilor locale           │          │          │
          │           │M9.5 incurajarea antreprenorilor  │Permanent │Autori-   │
          │           │la nivel local                    │          │tatile    │
          │           │                                  │          │locale    │
          │           │M9.6 realizarea unor structuri    │31.12.2002│MAP       │
          │           │de cooperare inter-comunala       │          │Autori-   │
          │           │pentru facilitarea acccesului     │          │tatile    │
          │           │la serviciile publice si a        │          │locale    │
          │           │atragerii de investitori straini  │          │          │
          │           │M9.7 pregatirea conditiilor       │30.06.2004│MAP       │
          │           │pentru organizarea administrativ- │          │          │
          │           │teritoriala in conformitate cu    │          │          │
          │           │standardele Uniunii Europene      │          │          │
          │           │M9.8 coordonarea lucrarilor de    │31.12.2002│MAP, MFP  │
          │           │infrastructura urbana cu ciclul   │          │Autori-   │
          │           │bugetelor, folosind metoda plani- │          │tatile    │
          │           │ficarii integrate a investitiilor │          │locale    │
          │           │multisectoriale                   │          │          │
          │           │M9.9 realizarea cadastrului       │31.12.2003│MAP       │
          │           │retelelor de infrastructura urbana│          │          │
          │           │M9.10 integrarea problemelor de   │          │Autori-   │
          │           │mediu cu problemele de urbanism   │          │tatile    │
          │           │                                  │          │locale    │
          │           │M9.11 realizarea unui sistem      │Permanent │MAP       │
          │           │integrat de management al         │          │MLPLT     │
          │           │terenurilor                       │31.12.2003│MAP       │
          │           │                                  │          │MJ        │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O10. In-  │38. capaci-│M10.1 repunerea in drepturile     │Permanent │Guvernul  │
 tarirea  │ tatea sta-│constitutionale si legale a       │          │          │
 autori-  │ tului de  │autoritatilor publice -           │          │          │
 tatii    │ implemen- │ministere si agentii guverna-     │          │          │
 statului │ tare, fi- │mentale, prefecturi, consilii     │          │          │
 si a ras-│ nalizare  │judetene, consilii locale,        │          │          │
 punderi- │ si evalu- │primarii                          │          │          │
 lor aces-│ are a po- │M10.2 monitorizarea aplicarii     │Permanent │MAP       │
 tuia     │ liticilor │reformei administrative si a      │          │          │
          │ publice   │performantelor operationale ale   │          │          │
          │ sectoriale│autoritatilor publice centrale    │          │          │
          │39. nivelul│si locale                         │          │          │
          │ de respon-│M10.3 intarirea controlului       │Permanent │MFP       │
          │ sabilitate│banului public si asigurarea      │          │          │
          │ a luarii  │transparentei cheltuielilor prin  │          │          │
          │ deciziei  │informarea periodica a            │          │          │
          │ politice  │contribuabililor                  │          │          │
          │ si admi-  │M10.4 dezvoltarea cadrului legal  │31.12.2001│MFP       │
          │ nistra-   │asigurarii transparentei in       │          │MJ        │
          │ tive      │achizitiile publice               │          │          │
          │40. gradul │                                  │          │          │
          │ de poli-  │                                  │          │          │
          │ tizare a  │                                  │          │          │
          │ structu-  │                                  │          │          │
          │ rilor     │                                  │          │          │
          │ statului  │                                  │          │          │
          │41. gradul │                                  │          │          │
          │ de monito-│                                  │          │          │
          │ rizare a  │                                  │          │          │
          │ reformei  │                                  │          │          │
          │ adminis-  │                                  │          │          │
          │ trative la│                                  │          │          │
          │ nivel cen-│                                  │          │          │
          │ tral si   │                                  │          │          │
          │ local     │                                  │          │          │
──────────┼───────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
O11. Armo-│42. capaci-│M11.1 asigurarea coerentei si     │31.12.2002│MAP       │
 nizarea  │ tatea de  │a stabilitatii pe termen lung a   │          │MJ        │
 cadrului │ adoptare  │cadrului legislativ in domeniul   │          │          │
 legisla- │ a aquis-  │administratiei publice centrale   │          │          │
 tiv cu   │ ului co-  │si locale                         │          │          │
 reglemen-│ munitar la│                                  │          │          │
 tarile   │ nuvelul   │M11.2 initierea unei ample        │31.12.2003│MAP       │
 Uniunii  │ adminis-  │actiuni de imbunatatire a         │          │MIE       │
 Europene │ tratiei   │reglementarilor existente in      │          │MJ        │
          │ centrale  │domeniu si elaborarea unor        │          │          │
          │           │reglementari noi, bazate pe       │          │          │
          │           │principiile prevazute de          │          │          │
          │           │Constitutie si de Carta           │          │          │
          │           │Europeana a Autonomiei Locale     │          │          │
          │           │M11.3 elaborarea si inaintarea    │31.12.2001│MAP       │
          │           │la Parlament in cursul anului     │          │MJ        │
          │           │2001 a urmatoarelor proiecte      │          │          │
          │           │pentru asigurarea unitatii de     │          │          │
          │           │interpretare si aplicare, pentru  │          │          │
          │           │evitarea paralelismelor, a        │          │          │
          │           │excesului de reglementari si a    │          │          │
          │           │modificarilor repetate ale        │          │          │
          │           │aceluiasi act normativ:           │          │          │
          │           │- Codul administrativ             │          │          │
          │           │- Codul de procedura administrativ│          │          │
          │           │- Codul electoral                 │          │          │
──────────┴───────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘




    Anexa I: Fig. 15 Factorii de blocaj in demararea reformei
                     ────────────────────────────────────────

                                       ┌───────────────────────────────────────┐
                                   ┌───┤Logica institutionala centralizata     │
                                   │   └───────────────────────────────────────┘
                    ┌──────────┐   │   ┌───────────────────────────────────────┐
              ┌─────┤Strategici├───┼───┤Complexitate decizionala               │
              │     └──────────┘   │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    └───┤Polemici asupra legitimitatii          │
              │                        └───────────────────────────────────────┘
              │                        ┌───────────────────────────────────────┐
              │                     ┌──┤Incetineala birocratica                │
              │                     │  └───────────────────────────────────────┘
              │                     │  ┌───────────────────────────────────────┐
              │                     ├──┤Sisteme de autoritate ce               │
              │                     │  │defavorizeaza initiativa               │
              │                     │  └───────────────────────────────────────┘
              │     ┌───────────┐   │  ┌───────────────────────────────────────┐
              ├─────┤Structurali├───┼──┤Restrictii juridice                    │
              │     └───────────┘   │  └───────────────────────────────────────┘
              │                     │  ┌───────────────────────────────────────┐
              │                     ├──┤Mijloace limitate                      │
              │                     │  └───────────────────────────────────────┘
              │                     │  ┌───────────────────────────────────────┐
              │                     └──┤Talie si complexitate                  │
              │                        └───────────────────────────────────────┘
┌───────────┐ │
│Factorii de│ │                        ┌───────────────────────────────────────┐
│ blocaj in ├─┤                    ┌───┤Respingerea arbitrariului uman         │
│ demararea │ │                    │   └───────────────────────────────────────┘
│ reformei  │ │                    │
└───────────┘ │                    │
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    ├───┤Teama de risc                          │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    ├───┤Sindromul "nu a fost inventat aici"    │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │     ┌─────────┐    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              ├─────┤Culturali├────┼───┤Traditia "continuitatii"               │
              │     └─────────┘    │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    └───┤Existenta tabuurilor                   │
              │                        └───────────────────────────────────────┘
              │                        ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    ┌───┤Lipsa stimularii individuale           │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    ├───┤Lipsa obiectivelor formale             │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │   ┌───────────┐    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │   │ Comporta- ├────┼───┤Demotivare si frustari                 │
              └───┤ mentali   │    │   └───────────────────────────────────────┘
                  └───────────┘    │   ┌───────────────────────────────────────┐
                                   └───┤Comportamente de asteptare             │
                                       └───────────────────────────────────────┘




    Anexa II: Fig. 16 Factorii de fragilitate ai schimbarilor institutionale
                      ───────────────────────────────────────────────────────


                                       ┌───────────────────────────────────────┐
                                   ┌───┤Lipsa de perspectiva in timp           │
                                   │   └───────────────────────────────────────┘
                    ┌──────────┐   │   ┌───────────────────────────────────────┐
              ┌─────┤Strategici├───┼───┤Lipsa bilanturilor/evaluarilor         │
              │     └──────────┘   │   │       sintezelor                      │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    │   │Diagnostice focalizate numai asupra    │
              │                    ├───┤        simptomelor                    │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    │   │Concentrare pe continut in detrimentul │
              │                    └───┤          procesului                   │
              │                        └───────────────────────────────────────┘
              │                        ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    ┌───┤Compartimentarea serviciilor           │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    ├───┤Imobilizarea cadrelor                  │
              │                    │   └───────────────────────────────────────┘
              │     ┌───────────┐  │   ┌───────────────────────────────────────┐
              ├─────┤Structurali├──┼───┤Diluarea responsabilitatilor           │
              │     └───────────┘  │   └───────────────────────────────────────┘
              │                    │   ┌───────────────────────────────────────┐
              │                    └───┤Existenta unor centre de putere        │
              │                        │           paralele                    │
              │                        └───────────────────────────────────────┘
              │                        ┌───────────────────────────────────────┐
              │                  ┌─────┤Reflexul recurgerii la asistenta       │
              │                  │     │            ierarhica                  │
┌───────────┐ │                  │     └───────────────────────────────────────┘
│Factorii de│ │    ┌─────────┐   │     ┌───────────────────────────────────────┐
│fragilitate├─┼────┤Culturali├───┼─────┤Tendinta de concertare                 │
│ai schimba-│ │    └─────────┘   │     └───────────────────────────────────────┘
│rilor in-  │ │                  │     ┌───────────────────────────────────────┐
│stitutio-  │ │                  └─────┤Parintii noutatilor                    │
│  nale     │ │                        └───────────────────────────────────────┘
└───────────┘ │                        ┌───────────────────────────────────────┐
              │                  ┌─────┤Puternica personalizare a proiectelor  │
              │                  │     └───────────────────────────────────────┘
              │                  │     ┌───────────────────────────────────────┐
              │                  ├─────┤Confuzie si prudenta in fata crizei    │
              │                  │     └───────────────────────────────────────┘
              │     ┌──────────┐ │     ┌───────────────────────────────────────┐
              └─────┤Comporta- ├─┼─────┤Absenta leadership-ului                │
                    │mentali   │ │     └───────────────────────────────────────┘
                    └──────────┘ │     ┌───────────────────────────────────────┐
                                 └─────┤Neimplicarea tuturor actorilor         │
                                       └───────────────────────────────────────┘




    Anexa III: Fig. nr. 17 Managementul procesului de reforma
                          ───────────────────────────────────

                       MANAGEMENTUL PROCESULUI DE REFORMA                 N
                                                                          I
                             ┌───────────────────┐                        V
                             │  PRIMUL MINISTRU  │                        E
                             └────────┬──────────┘                        L
                                      │
                                      v                                   P
                    ┌─────────────────────────────────────────┐           O
                    │    CONSILIUL GUVERNAMENTAL PENTRU       │           L
                    │  MONITORIZAREA REFORMEI IN ADMINISRATIA │           I
                    │              PUBLICA                    │           T
                    └─────────────────┬───────────────────────┘           I
                                      │                                   C
                                      v
                       ┌───────────────────────────────────┐
                       │  MINISTRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE │
                       └───────────────┬───────────────────┘
                                       v
    ..........................................................................
          ┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
          │  UNITATEA CENTRALA PENTRU REFORMA IN ADMINISTRATIA PUBLICA  │   N
          └─────────────────────────────┬───────────────────────────────┘   I
                                        │                                   V
                           ┌────────────┴───────────────────────────┐       E
                           │                                        │       L
                           │                                        │
         ┌───────┬──────┬──┴─────┐             ┌───────┬───────┬────┴────┐  A
         v       v      v        v             v       v       v         v  D
       ┌────┐  ┌────┐ ┌────┐                 ┌────┐  ┌────┐  ┌────┐         M
       │ M1 │  │ M2 │ │ M3 │ .....           │APL1│  │APL2│  │APL3│ ....... I
       └────┘  └────┘ └────┘                 └────┘  └────┘  └────┘         N
                                                                            I
                                                                            S
     Organe ale Administratiei Publice      Organe ale Administratiei       T
               Centrale                            Publice Locale           R
   (Ministere si alte organisme centrale)                                   A
                                                                            T
                                                                            I
                                                                            V




    Anexa IV: Fig. nr. 18 Startegia de reforma a administratiei publice
                         ──────────────────────────────────────────────

          ┌───────────────────────────────────────────────────────┐
          │ STRATEGIA DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE│
          └───────────────────────────┬───────────────────────────┘
                                      │
                                      v
                       ┌───────────────────────────────┐
                       │  PLANUL STRATEGIC DE ACTIUNE  │
                       └──────────────┬────────────────┘
                                      │
           ┌─────────────────┬────────┴────────┬─────────────────┐
           │                 │                 │                 │
    ┌──────┴─────┐     ┌─────┴──────┐   ┌──────┴──────┐     ┌────┴───────┐
    │ PROIECT 1  │     │ PROIECT 2  │   │  PROIECT 3  │     │  PROIECT n │
    └────────────┘     └────────────┘   └─────────────┘     └────────────┘

      ┌──────────┐        ┌──────────┐     ┌──────────┐        ┌──────────┐
      │ MINISTER │        │ MINISTER │     │ MINISTER │        │  MINISTER│
   ┌──┴───────┬──┘     ┌──┴───────┬──┘  ┌──┴───────┬──┘      ┌─┴────────┬─┘
   │  MINISTER│        │  MINISTER│     │  MINISTER│         │  MINISTER│
 ┌─┴────────┬─┘     ┌──┴────────┬─┘  ┌──┴────────┬─┘      ┌──┴───────┬──┘
 │  MINISTER│       │   MINISTER│    │   MINISTER│        │  MINISTER│
 └──────────┘       └───────────┘    └───────────┘        └──────────┘
      ^                  ^                 ^                   ^
 ┌────┴──────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┐
 │                   Unitatea Centrala pentru Reforma                    │
 └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


---------------






Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Strategie, Guvernul Romaniei, STRATEGIA din 4 octombrie 2001

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016