Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 11 februarie 1999 *** Republicat Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania*)
*) Republicat în temeiul art. II din Hotãrârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 26 din 27 martie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 23 iulie 1999. Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Uniunea Nationala a Notarilor Publici este organizaţia profesionalã a notarilor publici din România. ART. 2 Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România, denumita în continuare Uniunea, are drept scop reprezentarea şi apãrarea intereselor profesionale ale membrilor sãi şi acţioneazã pentru asigurarea prestigiului şi autoritãţii profesiei de notar public. ART. 3 Uniunea are, potrivit legii, personalitate juridicã de la data constituirii ei şi a adoptãrii statutului de cãtre primul Congres al notarilor publici. Uniunea are sigiliu şi sigla proprii. Sediul Uniunii este în Bucureşti. ART. 4 Din structura Uniunii fac parte Camerele Notarilor Publici, denumite în continuare Camere, în compunerea cãrora intra toţi notarii publici care funcţioneazã în circumscripţia fiecãrei Curţi de apel. Relaţiile decurgând din drepturile şi obligaţiile notarilor publici fata de Uniune şi de Camere deriva din calitatea lor de membri şi se întemeiazã pe colegialitate.
CAP. 2 Obiectul şi principiile de funcţionare ale Uniunii ART. 5 Uniunea coordoneazã în plan naţional activitatea notarilor publici şi urmãreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora. ART. 6 Uniunea asigura cadrul corespunzãtor pentru perfecţionarea nivelului profesional, a calitãţii actelor întocmite şi a intaririi autoritãţii instituţiei notarului public, prin: a) informarea cu privire la practica judiciarã, notarialã şi doctrina de specialitate în materie; b) organizarea unor centre în care se vor desfasura colocvii semestriale, precum şi desfãşurarea unor reuniuni, simpozioane şi a altor forme de intalniri la nivel zonal, naţional şi internaţional, la care se vor prezenta şi se vor analiza practici, metode sau principii pentru perfecţionarea activitãţii notariale; c) editarea unor publicaţii proprii pe probleme de doctrina, practica, drept comparat, breviarul legislativ al actelor emise de Uniune, aspecte din activitatea organelor reprezentative ale Uniunii, participarea la reuniuni, schimburi de experienta în ţara şi în strãinãtate; d) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ; e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar şi administrativ; f) unificarea practicii notariale şi aplicarea unitarã a legii prin opinii exprimate în special cu privire la: activitatea notarialã, conduita notarilor publici, pregãtirea şi formarea profesionalã a stagiarilor, evidente notariale, condiţii de funcţionare a birourilor notariale şi de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice; g) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea notarialã; h) stimularea notarilor publici prin asigurarea condiţiilor de exprimare a opiniilor cu caracter profesional în publicaţiile Uniunii, ale Uniunii Internaţionale a Notariatului Latin, în alte publicaţii de specialitate, precum şi delegarea acestora la manifestãri naţionale şi internaţionale de interes notarial. ART. 7 În scopul îmbunãtãţirii sistemului legislativ, al actualizãrii şi oportunitãţii acestuia potrivit dezvoltãrii şi dinamicii social-economice în domeniile de referinta, Uniunea, prin structurile sale, formuleazã propuneri autoritãţilor sau persoanelor cu initiativa legislativã pentru proiecte de legi sau acte ale Guvernului şi ale ministerelor, participând la elaborarea acestora. ART. 8 Funcţionarea Uniunii se bazeazã pe urmãtoarele principii: a) Uniunea şi Camerele îşi desfãşoarã activitatea prin autofinanţare realizatã din contribuţia membrilor lor şi din alte surse, potrivit prezentului statut; b) Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor; c) organele de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor asigura apãrarea intereselor profesionale ale membrilor lor, rezolvarea problemelor Uniunii şi ale Camerelor şi raporturile acestora cu membrii lor printr-o continua şi colegiala colaborare, în mod egal, fãrã privilegii şi discriminãri; d) actele Uniunii şi ale Camerelor, emise în baza atribuţiilor ce le-au fost conferite de <>Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , denumita în continuare lege, de regulamentul de aplicare a acesteia, denumit în continuare regulament, şi de prezentul statut, sunt obligatorii şi executorii fata de membrii lor, în condiţiile stabilite de acestea, sub sancţiunea atragerii rãspunderii disciplinare; e) principalul deziderat al Uniunii este de a asigura condiţiile necesare pentru perfecţionarea profesionalã a notarilor publici şi pentru întãrirea autoritãţii instituţiei notarului public. ART. 9 Uniunea, prin structurile sale, va milita permanent pentru realizarea scopului sau, în conformitate cu dispoziţiile legale, cu regulile statutare şi cu principiile deontologice.
CAP. 3 Calitatea de membru al Uniunii, drepturile şi obligaţiile acestuia ART. 10 Sunt membri ai Uniunii toţi notarii publici cuprinşi în Camere, care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul României. ART. 11 Membrii Uniunii au urmãtoarele drepturi: a) sa aleagã şi sa fie aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevãzute în prezentul statut; dreptul la vot nu poate fi delegat; b) sa se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi sa primeascã informaţiile solicitate; c) sa participe la manifestãrile organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte; d) sa poarte însemnele Uniunii; e) sa beneficieze de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucrãtoare; f) sa aibã acces la toate datele care privesc organizarea administrativã a activitãţii notariale atât la nivelul Camerelor, cat şi al Uniunii; g) sa li se acorde pentru merite deosebite recompense, diplome de onoare şi de excelenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, dupã caz, a Consiliului Uniunii; h) sa beneficieze de asigurãri sociale de stat în condiţiile legii. ART. 12 Pentru merite deosebite în promovarea, organizarea şi ridicarea prestigiului instituţiei notarului public Consiliul Uniunii poate acorda calitatea de membru de onoare. Membrii de onoare ai Uniunii au drepturile prevãzute la art. 11 lit. c), d) şi g). ART. 13 Obligaţiile membrilor Uniunii sunt urmãtoarele: a) sa respecte dispoziţiile legii şi ale regulamentului; b) sa respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotãrârile organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor; c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate de organele de conducere, sa conlucreze activ la aplicarea şi executarea hotãrârilor acestora şi sa acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii; d) sa participe la manifestãrile iniţiate de organele de conducere, la activitãţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte; e) sa se abţinã de la deliberãrile organelor de conducere în care sunt aleşi, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu; f) sa achite cu regularitate cotele de contribuţie stabilite pentru formarea bugetului Camerelor şi al Uniunii; g) sa pãstreze secretul profesional; h) sa pãstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere; i) sa respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei notariale şi sa aibã un comportament demn în exercitarea profesiei.
CAP. 4 Structura organizatoricã Secţiunea I Uniunea ART. 14 Organele de conducere ale Uniunii sunt: - Congresul notarilor publici; - Consiliul Uniunii; - Biroul executiv al Consiliului Uniunii; - preşedintele. ART. 15 Congresul notarilor publici este constituit din toţi membrii Uniunii. Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare. Congresul se întruneşte în sesiune ordinarã o data la 3 ani şi în sesiune extraordinarã, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacã acestea reprezintã cel puţin o treime din numãrul notarilor publici. Convocarea Congresului notarilor publici se face de cãtre Biroul executiv, la cererea Consiliului Uniunii, cu cel puţin o luna calendaristicã înainte de data stabilitã pentru ţinerea acestuia, iar în sesiune extraordinarã, cu cel puţin 10 zile înainte, prin înştiinţarea în scris a Camerelor prin publicaţii în presa, cu menţionarea datei, a locului desfãşurãrii şi a ordinii de zi. Congresul este valabil constituit în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrâri cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi. Cvorumul astfel stabilit la începutul sesiunii va fi valabil, cu toate efectele, pe toatã durata acesteia. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, prezidiul Congresului, de fata cu cei prezenţi, stabileşte un nou congres în cel mult 30 de zile. Preşedintele Uniunii are obligaţia sa îndeplineascã procedura de convocare cu cel puţin 15 zile înainte de data fixatã. Congresul convocat în condiţiile prevãzute la alineatul precedent este valabil constituit cu participarea a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor Uniunii şi adopta hotãrâri cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi. ART. 16 Congresul notarilor publici are urmãtoarele atribuţii: a) adopta Statutul Uniunii şi completãrile sau modificãrile care i se aduc; b) adopta Codul deontologic al notarului public şi completãrile sau modificãrile care i se aduc; c) adopta Statutul de organizare şi funcţionare a Casei de Asigurãri a Notarilor Publici şi completãrile sau modificãrile care i se aduc; d) verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute de statut pentru notarii publici desemnaţi ca reprezentanţi ai Camerelor în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina şi constata incompatibilitãţile, dupã caz; dupã verificare, valideazã în bloc reprezentanţii în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina; e) alege preşedintele şi vicepreşedinţii dintre reprezentanţii desemnaţi de Camere; f) alege comisia de cenzori a Uniunii; g) alege preşedintele Casei de Asigurãri a Notarilor Publici; h) stabileşte plafonul cotelor de contribuţie a notarilor publici la Camere şi la Uniune; i) analizeazã şi aproba raportul de activitate al Consiliului Uniunii; j) analizeazã şi aproba raportul de activitate al comisiei de cenzori; k) ratifica între congrese completãrile sau modificãrile aduse statutului de cãtre Consiliul Uniunii ca urmare a hotãrârilor Camerelor; l) adopta însemnele Uniunii; m) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenta sa prin lege, regulament sau statut. ART. 17 Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular reprezentant al fiecãrei Camere. Camerele vor alege şi câte un membru supleant al titularului lor în Consiliul Uniunii. În cazul participãrii la şedinţele Consiliului Uniunii a membrului supleant, acesta are toate drepturile şi obligaţiile membrului titular pe care îl înlocuieşte. Membrul supleant nu îl poate înlocui pe membrul titular al Consiliului Uniunii în calitatea acestuia de membru al Biroului executiv al Consiliului Uniunii. ART. 18 Preşedintele şi vicepreşedinţii vor fi aleşi dintre membrii titulari ai Consiliului Uniunii numai prin vot secret. Desemnarea candidaţilor propuşi se face cu consimţãmântul acestora. Candidatul care întruneşte majoritatea simpla din numãrul voturilor exprimate va fi declarat ales. Dacã pentru ocuparea funcţiei exista o singura candidatura, iar candidatul nu obţine majoritatea cerutã, se organizeazã un al doilea tur de scrutin cu alt (alţi) candidat (candidaţi), fiind declarat ales candidatul care întruneşte majoritatea simpla. În situaţia în care pentru ocuparea funcţiei exista mai multe candidaturi şi nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea, se organizeazã al doilea tur de scrutin, cu participarea primilor 2 candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi. În acest caz va fi declarat ales candidatul care a întrunit cele mai multe voturi. Alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte au loc simultan, pe buletine de vot separate. Orice candidatura se depune pentru o singura funcţie. ART. 19 Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de preşedinte. Consiliul Uniunii îşi desfãşoarã activitatea cu participarea a doua treimi din numãrul membrilor sãi. Hotãrârile se adopta cu majoritatea voturilor exprimate. ART. 20 Consiliul Uniunii are urmãtoarele atribuţii principale: a) propune numãrul notarilor publici şi al birourilor notariale în circumscripţia fiecãrei judecãtorii, precum şi, dupã caz, actualizarea anuala a acestora, pe baza hotãrârilor primite de la Camere, în raport cu numãrul notarilor publici în exerciţiu, cu cerinţele locale rezultate din întinderea teritoriului, numãrul locuitorilor, volumul solicitãrilor, dupã numirea notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public; b) organizeazã concursuri pentru ocuparea locurilor vacante de notar public şi elaboreazã norme de desfãşurare şi de promovare a acestora; c) propune ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea şi încetarea calitãţii de notar public în condiţiile legii şi ale regulamentului; d) elaboreazã norme privind condiţiile-cadru de încheiere a contractului individual de munca şi cu privire la formarea profesionalã a notarului stagiar şi stabileşte condiţiile de desfãşurare şi promovare a examenelor de notar public; e) stabileşte onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, precum şi, dupã caz, actualizarea acestora şi le propune spre aprobare ministrului justiţiei; f) examineazã şi aproba bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi raportul comisiei de cenzori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii; g) aproba bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii pentru exerciţiul financiar urmãtor, prezentat de Biroul executiv; h) aproba cotele de contribuţie a notarilor publici la Camere, precum şi a Camerelor la Uniune, în limitele stabilite de Congresul notarilor publici; i) soluţioneazã contestaţiile impotriva hotãrârilor Consiliului de disciplina; j) reprezintã Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedintele sau sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta; k) stabileşte modelul sigiliului notarilor publici şi îl supune spre aprobare ministrului justiţiei, precum şi modelul unitar al firmelor birourilor notariale şi ale Camerelor; l) exercita controlul profesional-administrativ asupra Camerelor şi birourilor notarilor publici, precum şi asupra calitãţii actelor notariale, cel puţin o data la 2 ani; m) stabileşte indemnizaţia de conducere a preşedintelui şi indemnizaţiile vicepreşedinţilor; n) stabileşte indemnizaţiile membrilor Consiliului Uniunii; o) stabileşte structura organizatoricã şi numãrul personalului de specialitate şi administrativ al Uniunii, limitele de salarizare a acestuia, precum şi condiţiile de încheiere a contractului individual de munca; p) desemneazã prin vot 2 membri ai sãi în componenta Biroului executiv al Consiliului Uniunii; q) repartizeazã sarcinile şi responsabilitãţile vicepreşedinţilor şi ale celorlalţi membri ai Consiliului Uniunii; r) organizeazã şi coordoneazã activitatea de editare a Buletinului notarilor publici şi a altor publicaţii privind activitatea notarialã şi desemneazã redactorul-şef; s) elaboreazã norme de evidenta financiar-contabila, în condiţiile legii şi ale regulamentului, atât pentru activitatea notarialã, cat şi pentru activitãţile proprii; t) tine, prin aparatul propriu, evidenta notarilor publici şi a birourilor notariale şi centralizeazã datele statistice privind activitatea notarialã, pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor; u) avizeazã cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în circumscripţia altei judecãtorii, în condiţiile prezentului statut; v) rezolva neînţelegerile dintre Camere, precum şi dintre Camere şi membrii acestora, în legatura cu exercitarea atribuţiilor profesionale stabilite de lege, regulament şi statut; w) aproba afilierea Uniunii la organizaţii internaţionale profesionale ale notarilor publici şi cotele de contribuţie la acestea; x) convoacã, în cazul prevãzut la art. 41, Adunarea generalã a Camerei; y) accepta donaţiile şi legatele fãcute Uniunii; aproba sponsorizãri; z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege, regulament, de Statutul Casei de Asigurãri a Notarilor Publici şi de prezentul statut. În cazul atribuţiilor prevãzute la lit. a), e), f), g), h), m), n), o) şi x), hotãrârile se adopta cu majoritate calificatã de doua treimi din numãrul voturilor exprimate de membrii Consiliului Uniunii. ART. 21 Membrii Consiliului Uniunii rãspund pentru prejudiciile cauzate prin hotãrârile adoptate în legatura cu administrarea şi gestionarea patrimoniului Uniunii, în funcţie de votul exprimat. ART. 22 La nivelul Consiliului Uniunii funcţioneazã comisiile permanente, care sunt organe de lucru ale acestuia, înfiinţate în scopul de a pregati temeinic lucrãrile Congresului notarilor publici sau ale Consiliului Uniunii, pentru fundamentarea teoreticã a hotãrârilor şi pentru asigurarea aplicãrii corespunzãtoare a acestora. ART. 23 Consiliul Uniunii constituie urmãtoarele comisii permanente: a) Comisia pentru stabilirea numãrului notarilor publici, a numãrului notarilor stagiari şi a tarifului onorariilor minimale pentru serviciile prestate de notarii publici; b) Comisia de învãţãmânt şi formare profesionalã a notarilor publici; c) Comisia de control al activitãţii notarilor publici, de unificare a practicii notariale şi de aplicare unitarã a legii; d) Comisia de organizare a colaborãrii interne şi externe; e) Comisia de disciplina, mediere şi deontologie profesionalã; f) Comisia de pregãtire a congreselor şi a reuniunilor cu caracter ştiinţific; g) Comisia pentru activitatea financiarã, statistica şi logistica. Consiliul Uniunii poate infiinta şi alte comisii speciale. ART. 24 Componenta comisiilor permanente se stabileşte de Consiliul Uniunii pe baza acordului prealabil al notarilor publici propuşi, urmãrindu-se, pe cat posibil, ca membrii fiecãrei comisii sa fie desemnaţi astfel încât sa fie reprezentate toate Camerele. Comisiile permanente îşi desfãşoarã activitatea în mod continuu, pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul Uniunii. Preşedintele comisiei va informa Consiliul Uniunii despre activitatea acesteia. În cazul în care problema înscrisã pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Uniunii necesita prezenta preşedintelui unei comisii permanente, acesta va fi invitat la dezbateri cu drept de vot consultativ. ART. 25 Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din preşedinte, cei 2 vicepreşedinţi şi din 2 membri aleşi de Consiliul Uniunii. Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţa ordinarã lunar şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, lucreazã valabil în prezenta majoritãţii membrilor sãi şi adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor exprimate, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 26 lit. h), când hotãrârile se iau cu votul calificat a doua treimi din numãrul membrilor sãi. ART. 26 Biroul executiv al Consiliului Uniunii are urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii; b) pregãteşte proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii; c) elaboreazã proiectul raportului anual al activitãţii Uniunii; d) elaboreazã proiectul de buget anual al Uniunii, asigura gestionarea curenta a patrimoniului, urmãreşte întocmirea bilanţului financiar-contabil şi executa bugetul; e) întocmeşte proiectul tarifului minimal de onorariu al notarilor publici; f) propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contribuţie a notarilor publici la Camere şi contribuţia fiecãrei Camere la Uniune; g) aduce la îndeplinire hotãrârile Consiliului Uniunii şi exercita orice alte atribuţii stabilite de acesta; h) în cazuri excepţionale, pentru situaţiile prevãzute la art. 20 lit. c), d), j), l), r) şi s), Biroul executiv poate adopta şi hotãrâri, acestea urmând a fi examinate şi ratificate, dupã caz, în prima şedinţa a Consiliului Uniunii. Membrii Biroului executiv rãspund pentru prejudiciile cauzate prin hotãrârile adoptate privind gestionarea curenta a patrimoniului, în funcţie de votul exprimat. ART. 27 Preşedintele Uniunii are urmãtoarele atribuţii principale: a) reprezintã Uniunea în raporturile cu autoritãţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor publici şi oriunde va fi invitat oficial în calitate de preşedinte al Uniunii; b) angajeazã personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii; c) convoacã şi conduce şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al acestuia; d) ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale Uniunii. Preşedintele poate delega aceasta atribuţie unuia dintre vicepreşedinţi; e) comunica notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi, dupã caz, de Biroul executiv; f) în absenta, preşedintele este înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, pe care îl desemneazã în acest scop; în lipsa unei astfel de desemnari, atribuţiile preşedintelui vor fi preluate de vice preşedintele mai în varsta. Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitatã decât cel mult doua mandate. În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Uniunii emite dispoziţii. În cazul demisiei, decesului sau al incapacitãţii preşedintelui, Consiliul Uniunii va alege, prin vot, dintre vicepreşedinţi persoana care va prelua atribuţiile preşedintelui pana la organizarea urmatorului congres şi, de asemenea, va alege un vicepreşedinte în locul devenit astfel vacant. Numãrul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din care a provenit preşedintele. Aceeaşi procedura se aplica şi în cazul demisiei, decesului sau al incapacitãţii vicepreşedinţilor. Pe perioada mandatului atât preşedintele, cat şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de notar public. ART. 28 Comisia de cenzori a Uniunii este compusa din 5 membri, dintre care 3 notari publici aleşi de Congres şi 2 experţi contabili desemnaţi de Consiliul Uniunii. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate consecutive. Cenzorii îşi exercita personal mandatul încredinţat şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit regulamentului propriu aprobat de Consiliul Uniunii. Comisia de cenzori este obligatã sa supravegheze gestiunea patrimoniului Uniunii şi verifica execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Uniunii. Cenzorul este îndreptãţit sa ceara lãmuriri tuturor celor care se ocupa de gestiune şi sa examineze orice acte şi documente privitoare la aceasta gestiune. Cenzorul are dreptul sa obţinã de la Biroul executiv al Uniunii, trimestrial, o situaţie cu privire la exerciţiul bugetului şi conturile Uniunii. Comisia de cenzori raporteazã Consiliului Uniunii şi, dupã caz, Congresului notarilor publici şi le aduce la cunostinta acestora neregulile pe care le constata în administrarea şi gestionarea patrimoniului Uniunii şi încãlcãrile dispoziţiilor legale şi ale altor acte normative. Calitatea de cenzor al Uniunii este incompatibilã cu orice alta funcţie eligibilã în cadrul Camerelor şi al Uniunii. ART. 29 Uniunea are patrimoniu şi buget proprii. Fondurile Uniunii sunt formate din contribuţii bãneşti, taxe, bunuri primite prin acte cu titlu gratuit şi din beneficiile rezultate din activitãţi economice conexe. Fiecare notar public, dupã numirea sa în condiţiile legii, va plati o taxa stabilitã de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii. Cotele de contribuţie a notarilor publici se stabilesc de Consiliul Uniunii, în raport cu veniturile lor brute, fãrã a putea depãşi 5% din acestea. Cotele de contribuţie se plãtesc lunar, fãrã a se depãşi prima decada a lunii urmãtoare, sub sancţiunea disciplinarã prevãzutã de lege. Camerele vor transmite lunar, în condiţiile precizate la alin. 5, cotele de contribuţie cuvenite Uniunii, pana la data de 15 a lunii urmãtoare.
Secţiunea a II-a Camera Notarilor Publici ART. 30 Camera Notarilor Publici are, potrivit legii, personalitate juridicã şi sigiliu propriu. Fiecare Camera îşi are sediul în localitatea în care funcţioneazã Curtea de apel. ART. 31 Organele de conducere ale Camerei sunt: - Adunarea generalã a notarilor publici; - Colegiul director; - preşedintele. Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizeazã potrivit prezentului statut şi unui regulament propriu. ART. 32 Adunarea generalã se întruneşte trimestrial în şedinţa ordinarã şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţa extraordinarã, la convocarea preşedintelui Colegiului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor sãi ori la solicitarea Consiliului Uniunii, în condiţiile prevãzute în prezentul statut. Convocarea adunãrii generale în şedinţa ordinarã se face cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã pentru ţinerea acesteia, iar în şedinţa extraordinarã, cu cel puţin 7 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor sãi, cu menţionarea datei, a locului desfãşurãrii şi a ordinii de zi. Prezenta notarilor publici la adunãrile generale este obligatorie. ART. 33 Adunarea generalã este legal constituitã în prezenta majoritãţii membrilor sãi. Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generalã. În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, Colegiul director, de fata cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generalã în termen de cel mult 7 zile. Adunarea generalã, convocatã în condiţiile alineatului precedent, îşi va putea desfasura activitatea în prezenta cel puţin a unei treimi din numãrul membrilor sãi. Adunarea generalã adopta hotãrâri cu votul majoritãţii celor prezenţi, cu excepţiile prevãzute în prezentul statut. ART. 34 Adunarea generalã a Camerei are urmãtoarele atribuţii principale: a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director compus din preşedinte, vicepreşedinte şi 3-5 membri şi stabileşte indemnizaţia acestora; b) îi alege şi îi revoca pe membrii Colegiului director, pe reprezentantul Camerei şi pe supleantul acestuia în Consiliul Uniunii. Revocarea se va putea hotãrî, la cererea majoritãţii membrilor Consiliului Uniunii, ori a majoritãţii membrilor Adunãrii generale a Camerei, pentru inactivitate, comportament necorespunzãtor în exercitarea funcţiei sau a calitãţii de notar public, de natura sa aducã atingere intereselor Uniunii, Camerei sau prestigiului instituţiei notariale; c) stabileşte anual numãrul notarilor stagiari din circumscripţia sa şi condiţiile de încheiere a contractului individual de munca, la propunerea Colegiului director; d) propune Consiliului Uniunii numãrul notarilor publici din circumscripţia fiecãrei judecãtorii din raza sa de activitate, precum şi actualizarea anuala a acestuia, potrivit criteriilor prevãzute la art. 20 lit. l) din prezentul statut şi la art. 26 lit. c) din lege; e) alege Comisia de cenzori a Camerei şi stabileşte indemnizaţia cenzorilor; f) aproba bugetul anual şi raportul comisiei de cenzori şi de descãrcare de gestiune; g) îi alege şi îi revoca pe reprezentantul Camerei şi pe supleantul acestuia în Consiliul de disciplina al Uniunii; h) îi alege şi îi revoca pe reprezentantul Camerei şi pe supleantul acestuia în Consiliul de administraţie al Casei de Asigurãri a Notarilor Publici; i) analizeazã anual activitatea Colegiului director; j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. Hotãrârile cu privire la îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. b), c), d), e) şi f) se adopta cu votul calificat a doua treimi din numãrul celor prezenţi. ART. 35 Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui, precum şi a reprezentanţilor şi supleanţilor acestora în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina se face de Adunarea generalã a Camerei, prin vot secret, dintre notarii cu prestigiul moral şi profesional nestirbit. Desemnarea candidaţilor pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi de membru al Colegiului director al Camerei se va face dintre notarii publici cu o vechime de cel puţin 5 ani în profesia de notar. Candidatul pentru funcţia de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie sa aibã cel puţin 5 ani vechime în profesia de notar, pe care a exercitat-o în mod continuu. Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii nu poate fi şi preşedintele acesteia. Pentru funcţia de reprezentant în Consiliul de disciplina candidaţii vor avea o vechime în profesia de notar de minimum 5 ani, aceştia neputând îndeplini alte funcţii eligibile. ART. 36 Colegiul director al Camerei lucreazã legal în prezenta majoritãţii membrilor sãi şi adopta hotãrâri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. ART. 37 Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui. ART. 38 Colegiul director al Camerei are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de notar public, împreunã cu documentaţia necesarã în acest scop, şi le înainteazã Consiliului Uniunii cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilitã pentru concurs, dacã sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de lege; b) primeşte contestaţiile formulate impotriva rezultatelor concursului şi le înainteazã Consiliului Uniunii; c) întocmeşte recomandãrile şi confirmãrile prevãzute de regulament privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru numirea notarului public şi înregistrarea biroului notarial; d) primeşte certificatul de înregistrare a biroului notarial, eliberat de primul grefier al Curţii de apel, şi îl comunica de îndatã Consiliului Uniunii şi compartimentului de specialitate notarialã din Ministerul Justiţiei; e) avizeazã cererea de angajare a notarului stagiar de cãtre notarul public şi verifica semestrial stadiul pregãtirii şi al formãrii profesionale a notarilor stagiari, în condiţiile prezentului statut; f) soluţioneazã sesizãrile impotriva notarilor publici şi propune, dupã caz, luarea mãsurilor legale şi statutare; g) deleagã, în cazurile prevãzute de lege şi de regulament, un notar public, cu acordul acestuia, din aceeaşi circumscripţie a judecãtoriei sau dintr-o alta circumscripţie, care sa asigure funcţionarea unui birou notarial pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenta teritorialã a acelui birou; h) avizeazã cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în cadrul aceleiaşi circumscripţii şi face recomandãri Consiliului Uniunii de avizare a cererilor de schimbare a sediilor în circumscripţia altei judecãtorii; i) reprezintã Camera în relaţiile cu terţii, prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte; j) difuzeazã Buletinul notarilor publici; aduce la cunostinta notarilor publici din circumscripţia sa mãsurile privind unificarea practicii notariale; k) exercita actiunea disciplinarã impotriva notarilor publici; l) în vederea exercitãrii controlului profesional-administrativ desemneazã notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscripţie o data pe an. Controlul se va face de cãtre un notar public dintr-o alta circumscripţie a judecãtoriei decât cea în care funcţioneazã notarul public controlat. Toţi notarii publici sunt supuşi controlului. Controlul se referã la toate lucrãrile, gestiunea şi conduita notarului public şi va conţine îndrumãrile necesare pentru remedierea aspectelor negative constatate şi propuneri, dupã caz, pentru exercitarea acţiunii disciplinare de cãtre Colegiul director al Camerei. Actul constatator al controlului efectuat se întocmeşte în patru exemplare. Câte un exemplar al actului constatator se va inainta de cãtre Colegiul director al Camerei ministrului justiţiei, Consiliului Uniunii şi notarului public verificat, iar al patrulea exemplar se va pãstra în arhiva Colegiului director al Camerei; m) desemneazã biroul notarial din circumscripţia fiecãrei judecãtorii, care va tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în intreaga circumscripţie teritorialã, registrul de renunţãri la succesiune şi care primeşte sesizãrile secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepţia municipiului Bucureşti şi a altor circumscripţii în care se va stabili ca aceste registre sa fie pãstrate la Camera; n) stabileşte modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante; o) stabileşte organigrama secretariatului, schema de funcţii şi de salarizare, precum şi condiţiile de angajare a personalului de specialitate şi administrativ; p) prezintã adunãrii generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile şi cheltuielile prevãzute în bugetul Camerei şi informeazã în acest sens birourile notariale; q) asigura, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrãrilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii şi alte drepturi de asistenta socialã privind personalul angajat al Camerei; r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. ART. 39 Preşedintele Colegiului director al Camerei are urmãtoarele atribuţii: a) reprezintã Camera în raporturile cu terţii; b) aduce la îndeplinire hotãrârile Colegiului director şi rezolva lucrãrile curente; c) angajeazã personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului Camerei; d) prezintã periodic adunãrii generale şi Colegiului director al Camerei rapoarte privind activitatea desfasurata şi propuneri pentru îmbunãtãţirea activitãţii; e) convoacã şi conduce şedinţele Adunãrii generale şi ale Colegiului director ale Camerei; f) ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale Camerei. Preşedintele poate delega aceasta atribuţie vicepreşedintelui; g) comunica notarilor publici actele normative ale Colegiului director şi actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi, dupã caz, de Biroul executiv; h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. Preşedintele Colegiului director al Camerei nu se subordoneazã reprezentantului Consiliului Uniunii. Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitatã decât cel mult pe parcursul a doua mandate. Vicepreşedintele exercita atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi responsabilitãţile stabilite de Colegiul director sau de adunarea generalã. ART. 40 Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are urmãtoarele drepturi şi obligaţii: a) participa de drept la şedinţele Colegiului director; b) are acces la toate documentele Camerei; c) are dreptul la o indemnizaţie stabilitã de Consiliul Uniunii; d) participa din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii; e) prezintã Consiliului Uniunii propunerile Adunãrii generale a Camerei şi apara interesele acesteia; f) informeazã cu regularitate Adunarea generalã şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotãrârile adoptate de Consiliul Uniunii; g) întocmeşte trimestrial rapoarte de activitate şi le supune spre aprobare adunãrii generale; h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generalã a Camerei. ART. 41 Încãlcarea dispoziţiilor legii, ale regulamentului şi ale prezentului statut, îndeplinirea în mod necorespunzãtor sau neîndeplinirea atribuţiilor de cãtre membrii Colegiului director al Camerei atrag revocarea lor din funcţie de cãtre adunarea generalã. În acest scop Consiliul Uniunii va face o cercetare prealabilã, cu audierea celui în cauza, şi, dacã se considera necesar, cu majoritatea calificatã de doua treimi din numãrul membrilor, va convoca adunarea generalã în şedinţa extraordinarã. ART. 42 Camera are patrimoniu şi buget proprii. Fondurile Camerei sunt formate din contribuţii bãneşti, taxe, bunuri mobile, imobile şi din beneficii rezultate din activitãţi economice conexe. Pentru înscrierea la concursul de ocupare a unui post de notar public candidatul va plati o taxa stabilitã de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscripţia cãreia se afla postul vacant de notar public pentru care candidatul s-a înscris la concurs. ART. 43 Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 notari publici şi un expert contabil. Comisiile de cenzori ale Camerelor verifica modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintã anual un raport adunãrilor generale. Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat sa punã la dispoziţie comisiei de cenzori toate evidentele şi datele necesare pentru efectuarea verificãrilor. Secţiunea a III-a Biroul notarului public ART. 44 Notarul public iti exercita funcţia în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societãţi civile profesionale. ART. 45 Biroul notarial va avea un sediu corespunzãtor pentru desfãşurarea activitãţii cu publicul şi pentru depozitarea, pãstrarea şi conservarea în foarte bune condiţii a arhivei. Notarul public asigura securitatea biroului sau prin mãsuri de protecţie impotriva incendiilor, efractiilor sau a altor cauze previzibile. ART. 46 Programul de activitate al biroului notarial este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, dintre care 6 ore activitate cu publicul, în fiecare zi lucrãtoare. Orice modificare a programului de lucru, determinata de motive obiective, se va comunica Colegiului director al Camerei. ART. 47 Biroul notarului public şi societatea civilã profesionalã nu sunt persoane juridice. ART. 48 Toate neînţelegerile de natura patrimonialã dintre notarii publici şi cele privind formele asociative de desfãşurare a activitãţii notariale urmeazã sa fie rezolvate pe cale amiabila. În caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabila, notarul public este obligat sa ceara concilierea preşedintelui Camerei, în termen de cel mult 20 de zile. Dacã concilierea nu stinge litigiul dintre pãrţi, ele sunt obligate sa recurgã la arbitrajul prevãzut la art. 340-370 din Codul de procedura civilã, arbitri putând fi numai notari cu cel puţin 10 ani vechime în profesie, pe care au exercitat-o în mod efectiv şi continuu. În cazul în care pãrţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe preşedintele Camerei, care va desemna 3 notari publici din Camera, dintre care pãrţile vor alege un arbitru. Dacã pãrţile nu cad de acord asupra unuia dintre aceştia, cauza va fi soluţionatã de tribunalul arbitral compus din toţi cei 3 notari publici desemnaţi de preşedinte. Oficiul de arbitrare este gratuit. Notarul public desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fãrã o justificare intemeiata. Notarul public desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacã cererea este justificatã, preşedintele va desemna un alt arbitru. ART. 49 Indiferent de forma de desfãşurare a activitãţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile intrinseci profesiei şi rãspunderea pentru actele notariale revin exclusiv notarului public care le-a îndeplinit, în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 50 Notarii publici sunt obligaţi sa respecte reglementãrile legale şi statutare în materie financiar-contabila, sub sancţiunea atragerii rãspunderii disciplinare şi civile. ART. 51 Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate exercitãrii profesiei sale. Patrimoniul biroului notarilor publici asociaţi are regimul juridic corespunzãtor aportului fiecãrui membru al societãţii civile fãrã personalitate juridicã, constituitã în acest scop. Creanţele personale ale notarului public nu pot fi realizate prin urmãrirea patrimoniului biroului notarilor asociaţi decât dupã partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi. ART. 52 Cererile de schimbare a sediilor birourilor notarilor publici dintr-o circumscripţie în alta sau în cadrul aceleiaşi circumscripţii dintr-o localitate în alta se pot face în termen de 30 de zile de la data validãrii rezultatelor examenului de notar public susţinut de notarii stagiari. Aducerea la cunostinta notarilor publici a posturilor vacante înainte de publicarea acestora în Monitorul Oficial al României se realizeazã de Consiliul Uniunii, în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului ministrului justiţiei privind reactualizarea posturilor de notar public. Cererile de schimbare a sediilor birourilor notariale se pot face doar de cãtre notarii publici care au îndeplinit cel puţin 3 ani atribuţiile funcţiei de notar în circumscripţia din care solicita schimbarea. În cazul în care pe acelaşi post vacant sunt mai multe cereri, schimbarea sediului biroului notarial se va face prin concurs, organizat de Consiliul Uniunii în termen de 5 zile de la data expirãrii termenului pentru formularea cererii. Cererile de schimbare a sediilor vor fi soluţionate, în condiţiile alin. 1, 3 şi 4, înainte de publicarea locurilor rãmase vacante. Secţiunea a IV-a Notarul stagiar ART. 53 Pot fi notari stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevãzute de dispoziţiile legii, fãrã a depãşi 5 ani de la data obţinerii diplomei de licenta. ART. 54 Pot angaja notari stagiari numai notarii publici care au o vechime de 5 ani în profesia de notar. Notarul public poate angaja în aceeaşi perioada un singur notar stagiar. ART. 55 Notarul stagiar este angajat prin contract de munca individual, încheiat pe durata determinata cu notarul public, în condiţiile prevãzute de lege, regulament şi de prezentul statut. Angajarea notarului stagiar se face în urma unei convorbiri pe teme de drept, susţinutã în fata Colegiului director al Camerei, în prezenta notarului public în biroul cãruia va fi angajat. În cazul în care sunt mai multe cereri pentru notari stagiari decât numãrul aprobat de adunarea generalã, soluţionarea acestora se va face prin concurs, în condiţiile stabilite de Colegiul director al Camerei. ART. 56 În cazul încetãrii calitãţii notarului public sau al suspendãrii exercitãrii funcţiei acestuia pe o perioada mai mare de 6 luni, obligaţiile din contractul individual de munca al notarului stagiar vor fi preluate de Camera, sub aspectul plãţii salariului, Colegiul director al Camerei nominalizand notarul public în biroul cãruia îşi va desfasura activitatea notarul stagiar pana la susţinerea examenului de notar public. Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile în cazul în care un alt notar public îl angajeazã pe notarul stagiar, preluand contractul individual de munca.
CAP. 5 Rãspunderea notarului public ART. 57 Notarul public rãspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile cu privire la legalitatea raporturilor juridice pe care le constata şi la exercitarea drepturilor şi ocrotirea intereselor subiectilor de drept care solicita încheierea actelor notariale. ART. 58 Rãspunderea civilã sau disciplinarã a notarului public poate fi angajata în condiţiile legii. ART. 59 Acţiunea disciplinarã se judeca de Consiliul de disciplina constituit la nivelul Uniunii. Consiliul de disciplina este compus din 15 membri, câte unul din fiecare Camera, desemnaţi de Adunarea generalã a Camerei pe durata dintre doua congrese ordinare ale Uniunii, confirmati de Congresul Uniunii. Consiliul de disciplina îşi desfãşoarã activitatea în mod independent şi nu se subordoneazã Consiliului Uniunii. ART. 60 Dupã confirmarea congresului, Consiliul de disciplina îşi desemneazã preşedintele şi vicepreşedintele. ART. 61 Consiliul de disciplina judeca în complet de 3 membri, prezidat de un preşedinte desemnat de preşedintele Consiliului de disciplina. ART. 62 Şedinţele de judecata se ţin la sediul Uniunii. Preşedintele Consiliului de disciplina poate dispune ca şedinţele de judecata sa se desfãşoare şi la sediul Camerei din care face parte notarul public judecat. La şedinţele de judecata poate asista orice notar public din Camera al carei membru este judecat. ART. 63 Lucrãrile cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplina vor fi efectuate de un secretar. ART. 64 Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a atribuţiilor care îi revin în calitate de membru al Consiliului de disciplina notarul public poate fi revocat de Adunarea generalã a Camerei din care face parte, la cererea preşedintelui Consiliului de disciplina. În asemenea situaţii preşedintele Consiliului de disciplina va convoca întregul Consiliu, care se va pronunţa asupra propunerii de revocare, urmând a sesiza, dupã caz, Adunarea generalã a Camerei. ART. 65 Consiliul de disciplina are competenta de a judeca abaterile prevãzute de lege, sãvârşite de notarii publici, indiferent de calitatea pe care o au în structurile organizatorice ale Uniunii şi Camerei pentru: a) întârziere sau neglijenţa în efectuarea lucrãrilor; b) lipsa nejustificatã de la birou; c) nerespectarea secretului profesional; d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale. ART. 66 Titularul acţiunii disciplinare este Colegiul director al Camerei, care se poate autosesiza sau poate fi sesizat, dupã caz, de ministrul justiţiei sau de organele de control ale Consiliului Uniunii, prin preşedinte. Colegiul director, din oficiu sau la sesizare, are obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la data la care a luat cunostinta de sãvârşirea unei abateri, sa efectueze cercetarea prealabilã, sa ancheteze notarul public în cauza şi sa îi aducã la cunostinta acestuia conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinarã. În cazul în care a fost sesizat de organele prevãzute la primul alineat, în cadrul aceluiaşi termen de 60 de zile Colegiul director are obligaţia de a comunica acestora rezultatul cercetãrii prealabile şi mãsurile dispuse. Dacã se constata ca notarul public cercetat a sãvârşit una dintre abaterile disciplinare prevãzute de lege, Colegiul director sesizeazã Consiliul de disciplina. Refuzul notarului public cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constata prin proces-verbal şi nu impiedica finalizarea cercetãrii. ART. 67 În cazul în care Consiliul de disciplina este sesizat, preşedintele acestuia înregistreazã cauza, fixeazã termenul şedinţei, desemneazã completul, locul desfãşurãrii şedinţei şi citeaza pãrţile şi, dupã caz, martorii. În cazul în care, deşi legal citat, notarul public judecat nu se prezintã la termen, judecarea se face în lipsa. Colegiul director este reprezentat de preşedinte, vicepreşedinte sau de unul dintre membrii sãi. Notarul public impotriva cãruia a fost promovata acţiunea disciplinarã are dreptul sa cunoascã toate actele dosarului, sa solicite probe în apãrare şi sa fie asistat de un alt notar ori de un avocat. ART. 68 Judecarea abaterii disciplinare de cãtre Consiliul de disciplina parcurge urmãtoarele etape: - preşedintele completului expune conţinutul sesizãrii; - se asculta pãrţile şi, eventual, martorii; - declaraţiile se consemneazã în scris şi vor fi semnate de cãtre pãrţi, precum şi de preşedinte; - se administreazã alte probe şi dovezi necesare pentru rezolvarea cauzei. Pãrţile au obligaţia sa punã la dispoziţie preşedintelui completului, la cererea acestuia, toate informaţiile şi actele solicitate. În caz de amânare a judecãrii se redacteazã o încheiere, arãtându-se motivele care au determinat amânarea. ART. 69 Dupã administrarea probelor preşedintele da cuvântul pãrţilor. În cazul în care notarul public supus judecãrii este asistat de un avocat sau de un alt notar public, se va da cuvântul şi acestuia, în calitate de apãrãtor. ART. 70 Dacã se constata ca notarul public judecat a sãvârşit abatarea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 41 din lege. În cazul în care notarul public nu a fost gãsit vinovat, precum şi atunci când sesizarea a fost facuta peste termen, completul dispune respingerea acţiunii disciplinare şi închiderea dosarului. ART. 71 Hotãrârea Consiliului de disciplina se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunica pãrţilor în termen de 15 zile. Hotãrârea cuprinde numãrul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, dupã caz, domiciliul sau sediul pãrţilor, susţinerile acestora, descrierea în esenta a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţãrii, indicarea caii de atac şi menţiunea dacã pronunţarea s-a fãcut în prezenta sau în lipsa pãrţilor. Hotãrârea se semneazã de preşedintele completului şi de secretar şi se comunica pãrţilor. ART. 72 Impotriva hotãrârii pãrţile pot face contestaţie la Consiliul Uniunii în termen de 10 zile de la comunicare pentru pãrţile lipsa şi de la pronunţare pentru cei care au fost prezenţi. Hotãrârea Consiliului Uniunii poate fi atacatã în justiţie, potrivit legii. ART. 73 Toate cheltuielile efectuate în legatura cu soluţionarea cauzei vor fi suportate potrivit normelor dreptului comun. ART. 74 Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinarã. ART. 75 Notarul public sancţionat disciplinar nu poate exercita funcţii eligibile pe o perioada de 3 ani de la data rãmânerii definitive a mãsurii sanctionatorii. CAP. 6 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 76 Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor face de primul congres al notarilor publici şi, dupã caz, de adunarea generalã, prezidate de cel mai în varsta dintre notarii publici prezenţi. Pregãtirea, verificarea şi validarea alegerilor se vor face de o comisie ad-hoc. ART. 77 Consiliul Uniunii şi, dupã caz, Colegiul director al fiecãrei Camere vor elabora norme privind organizarea şi desfãşurarea Congresului notarilor publici şi, respectiv, adunãrilor generale ale Camerelor, în caz de alegere sau de revocare a preşedinţilor, vicepreşedinţilor, membrilor Consiliului Uniunii sau ai Colegiului director al Camerelor ori a cenzorilor. ART. 78 Arhiva Uniunii şi arhivele Camerelor se vor pãstra în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional. ART. 79 Dispoziţiile art. 59-64 din prezentul statut vor intra în vigoare la data aprobãrii de cãtre ministrul justiţiei a modificãrilor Regulamentului de punere în aplicare a <>Legii nr. 36/1995 , data pana la care rãmân în vigoare dispoziţiile corespunzãtoare din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 iulie 1996. ART. 80 Corelarea prevederilor prezentului statut cu actele normative ulterioare privind activitatea notarialã, precum şi modificãrile impuse de situaţii deosebite se vor face de Consiliul Uniunii, în baza hotãrârilor Camerelor, urmând sa fie ratificate la primul congres al notarilor publici. ART. 81 Dupã adoptare Statutul Uniunii va fi comunicat ministrului justiţiei şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
