────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 507 din 22 aprilie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 27 aprilie 2026.────────── SECŢIUNEA I ACRONIME:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Autoritatea Naţională │
│ANPDPD │pentru Protecţia │
│ │Drepturilor Persoanelor cu │
│ │Dizabilităţi │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Convenţia privind │
│ │drepturile persoanelor cu │
│ │dizabilităţi, adoptată la │
│ │New York de Adunarea │
│ │Generală a Organizaţiei │
│ │Naţiunilor Unite la 13 │
│CDPD │decembrie 2006, deschisă │
│ │spre semnare la 30 martie │
│ │2007 şi semnată de România │
│ │la 26 septembrie 2007, │
│ │ratificată de România prin │
│ │Legea nr. 221/2010, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │furnizor de servicii │
│ │sociale (public sau │
│FSS │privat), acreditat şi │
│ │licenţiat în condiţiile │
│ │legii │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │serviciu social de locuire │
│ │asistată în comunitate │
│LACVI │pentru viaţă independentă │
│ │pentru persoanele cu │
│ │dizabilităţi │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │plan individual de viaţă │
│ │independentă şi integrare │
│Plan │în comunitate (PIVIIC) sau │
│individual│plan individual de sprijin │
│ │pentru persoanele cu │
│ │dizabilităţi aflate în risc│
│ │de instituţionalizare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│SPAS │serviciu public de │
│ │asistenţă socială │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │indicator de monitorizare a│
│ │aplicării prevederilor │
│ │actelor normative din │
│ │domeniul protecţiei şi │
│ │promovării drepturilor │
│ │persoanelor cu │
│ │dizabilităţi, prin care │
│ │ANPDPD poate îmbunătăţi │
│ │exercitarea funcţiilor de │
│ │reglementare, de coordonare│
│Im │şi de control şi │
│ │monitorizare a respectării │
│ │drepturilor persoanelor cu │
│ │dizabilităţi (lit. c), lit.│
│ │d), lit. e) din HG nr. 234/│
│ │2022 privind atribuţiile, │
│ │organizarea şi funcţionarea│
│ │Autorităţii Naţionale │
│ │pentru Protecţia │
│ │Drepturilor Persoanelor cu │
│ │Dizabilităţi) │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Ic │Indicator de control │
└──────────┴───────────────────────────┘
TERMENI, EXPRESII, CONCEPTE: În sensul prezentului act normativ, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) activităţi de bază ale vieţii zilnice (ABVZ), în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrănire şi hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare (Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare, art. 103^3); b) activităţi instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ), în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea deplasării în exterior şi însoţire, activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare (Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare, art. 103^3); c) centrare pe persoană: acordarea sprijinului pentru un trai independent într-un mod individualizat care corespunde aspiraţiilor, nevoilor şi preferinţelor persoanei adulte cu dizabilităţi. Persoana adultă cu dizabilităţi poate alege serviciile şi modul în care îi sunt furnizate, inclusiv prin posibilitatea de a le putea contracta direct, de a decide modul, intensitatea şi frecvenţa furnizării acestor servicii sau de a participa la pregătirea personalului implicat în furnizarea serviciilor (Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, art. 4); d) cerc de sprijin: persoane familia, prietenii, angajaţi din servicii sociale şi membri ai comunităţii cu care persoana interacţionează sau va interacţiona în viitor; constituirea unui asemenea cerc de suport nu are la bază roluri sau cerinţe profesionale, ci dorinţa participanţilor de a contribui cu timpul şi abilităţile lor în procesul planificării centrate pe persoană deoarece le pasă de persoană şi îşi doresc să lucreze împreună la schimbare (Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi nr. 334/2024); e) consimţământ informat: are scopul de a afirma autonomia persoanei, de a promova dreptul său la autodeterminare şi de a proteja statutul său de fiinţă umană care se autorespectă (Codul civil, aprobat prin Legea nr. 287/2009, cu modificările şi completările ulterioare); f) cultura instituţionalizării este caracterizată de: izolarea persoanelor cu dizabilităţi de restul comunităţii şi/sau de obligativitatea de a trăi împreună; lipsa controlului asupra vieţii proprii şi a deciziilor care le afectează; prevalenţa cerinţelor instituţiei în raport cu nevoile fiecărei persoane, precum şi de rutină, depersonalizare, tratamentul în bloc al rezidenţilor şi distanţa socială dintre rezidenţi şi angajaţi. Inclusiv instituţiile de dimensiuni mici sau care sunt amplasate în comunitate pot reproduce cultura instituţională (HG nr. 1543/2022 pentru aprobarea Strategiei privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pentru perioada 2022-2030); g) directiva anticipată: conform Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, este o formă de sprijin în luarea deciziei prin care persoanele cu dizabilităţi îşi pot exprima dorinţa şi preferinţele pentru a fi respectate atunci când s-ar afla în postura de a nu-şi putea comunica dorinţele altor persoane. Data la care directiva se declanşează sau se sistează este decisă de persoană şi inclusă în textul directivei, şi nu poate fi decisă de alte persoane pe baza evaluării lipsei de capacităţi mintale a persoanei. Dimensiunile de prevenţie/reacţie pe care trebuie să le includă documentul sunt cuprinse în Secţiunea 3. Plan de servicii - Parcurs de viaţă independentă din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi nr. 334/2024; h) locuire: faptul de a trăi pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale fără a deţine o locuinţă principală sau secundară (Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare, art. 6, lit. t); i) plan de contingenţă: îşi propune să atenueze potenţialele riscuri identificate ca fiind asociate cu diferite dimensiuni ale vieţii în comunitate pe care persoana cu dizabilităţi le-ar putea întâmpina în tranziţia spre viaţa independentă. Responsabil de completare este managerul de caz, în colaborare cu echipa implicată în realizarea şi implementarea Planului individual, şi împreună cu persoana cu dizabilităţi care face tranziţia în comunitate. Dimensiunile care pot include riscuri sunt cuprinse în Secţiunea 3. Plan de servicii - Parcurs de viaţă independentă din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi nr. 334/2024 pentru aprobarea versiunii extinse a Ghidului care conţine instrumentele de lucru privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare; j) planificarea centrată pe persoană: proces de planificare a propriei vieţi care porneşte de la premisa că toate deciziile îi aparţin persoanei, cu scopul de a-i maximiza calitatea vieţii (Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi nr. 334/2024). Planificarea centrată pe persoană este o abordare pozitivă, facilitată, orientată către individ, a planificării şi coordonării serviciilor şi a sprijinului unei persoane, pe baza aspiraţiilor, nevoilor, preferinţelor şi valorilor individuale. Obiectivul planificării centrate pe persoană este de a crea un plan care să optimizeze calitatea autodefinită a vieţii, alegerea şi controlul persoanei, precum şi autodeterminarea, prin explorarea şi descoperirea semnificativă a unor preferinţe, nevoi şi dorinţe unice în domenii precum sănătatea şi bunăstarea, relaţiile, siguranţa, comunicarea, locuirea, tehnologia, comunitatea, resursele şi asistenţa, dar fără a se limita la acestea. Persoana trebuie să aibă posibilitatea de a face alegeri în cunoştinţă de cauză care să conducă la elaborarea, punerea în aplicare şi menţinerea unui plan flexibil de servicii şi sprijin remunerate şi neremunerate (Naţional Quality Forum, 2020:7). k) sprijin între egali (peer support): ajutorul şi sprijinul pe care persoanele cu experienţă trăită îl oferă altor persoane aflate într-o situaţie similară. Acest tip de sprijin poate fi social, emoţional sau practic - sau o combinaţie a acestora - şi este bazat pe înţelegerea profundă a experienţelor comune. De exemplu, sprijinul între egali poate fi oferit de o persoană care a locuit într-o instituţie către alte persoane care trăiesc în instituţii sau care se află în proces de tranziţie către viaţa în comunitate (ENIL, 2014); l) viaţă independentă şi integrare în comunitate: Statele Părţi la Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD) recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi, şi vor lua măsuri eficiente şi adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilităţi se bucură pe deplin de acest drept şi de deplina integrare în comunitate şi participare la viaţa acesteia (Legea nr. 221/2010 de ratificare a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, art. 19). MODUL I - MANAGEMENT ŞI RESURSE UMANE (Standarde 1-5) Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă, abreviat LACVI, este un tip de serviciu social prin care se acordă sprijin, pe perioadă determinată, pentru ca persoanele adulte cu dizabilităţi să poată participa deplin şi efectiv la viaţa socială. Sprijinul este flexibil şi adaptat iar dimensiunea şi durata diferă în funcţie de specificul nevoilor. LACVI respectă setul de standarde privind locuirea incluzivă în comunitate pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, bazat pe principiile alegerii şi controlului exercitat de persoană, separării furnizării locuirii de serviciile de sprijin, amplasării în comunitate şi în imobile obişnuite, similare celor utilizate de restul populaţiei, precum şi pe respectarea principiilor de non-segregare, diversitate, adaptare, accesibilitate, sustenabilitate, siguranţă şi gestionare în acord cu preferinţele persoanelor cu dizabilităţi (Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi nr. 1.136/2023 privind aprobarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi). Prin LACVI se asigură servicii de sprijin acordate de personal de specialitate persoanelor adulte cu dizabilităţi aflate în proces de dezinstituţionalizare sau în risc de re/instituţionalizare, în perspectiva exercitării de către acestea a dreptului la alegere şi control în toate ariile vieţii. Serviciile de locuire asistată, oferite prin LACVI, sunt destinate unui număr de maximum 5 persoane în LP sau 10 persoane în CPVI şi contribuie la extinderea şi diversificarea opţiunilor de locuire, fiind corelate cu accesul la sprijin personalizat şi cu respectarea unei condiţii esenţiale care permite persoanelor cu dizabilităţi să îşi aleagă locul de reşedinţă, precum şi unde şi cu cine locuiesc, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, fără a fi obligate să locuiască într-un anumit tip de locuinţă. "Viaţă independentă/a duce o viaţă independentă înseamnă că persoanelor cu dizabilităţi li se pun la dispoziţie toate mijloacele necesare care să le permită să-şi exercite alegerea şi controlul asupra vieţii proprii şi să ia toate deciziile care privesc viaţa lor. Autonomia personală şi autodeterminarea sunt fundamentale pentru viaţa independentă, incluzând accesul la transport, la informaţie, la comunicare şi la asistenţă personală, locul de rezidenţă, rutina zilnică, obiceiuri, loc de muncă decent, relaţii personale, îmbrăcăminte, nutriţie, igienă şi îngrijirea sănătăţii, drepturi religioase, culturale precum şi sexuale şi reproductive. Aceste activităţi se leagă de dezvoltarea identităţii şi personalităţii unei persoane: unde locuim, cu cine, ce mâncăm, dacă ne place să stăm în pat să dormim sau să ne culcăm noaptea târziu, dacă să stăm în casă sau să ieşim din casă, dacă să avem o faţă de masă şi lumânări pe masă, dacă să avem animale de companie sau să ascultăm muzică. Astfel de acţiuni şi decizii reprezintă cine suntem. Viaţa independentă este o parte esenţială a autonomiei şi libertăţii individului şi nu înseamnă neapărat a trăi de unul singur", precizează Comentariul general al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi la art. 19 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │FSS respectă prevederile│
│ │legale în ceea ce │
│ │priveşte înfiinţarea, │
│STANDARD 1: │organizarea şi │
│ADMINISTRARE,│funcţionarea serviciilor│
│ORGANIZARE ŞI│de locuire asistată în │
│FUNCŢIONARE │comunitate (LACVI), în │
│ │acord cu nomenclatorul │
│ │serviciilor sociale şi │
│ │cu principiile vieţii │
│ │independente. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │FSS furnizează în │
│Rezultat │condiţii de legalitate │
│ │şi legitimitate. │
└─────────────┴────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii au acces la servicii sociale înfiinţate şi care funcţionează în condiţiile legii. Cerinţe minime: 1. LACVI are capacitatea stabilită în acord cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi nr. 1.136/2023, precum şi cea a serviciilor sociale care respectă principiile vieţii independente, aşa cum sunt ele prevăzute în nomenclatorul serviciilor sociale; 2. Beneficiarii LACVI sunt persoane adulte cu dizabilităţi aflate în proces de dezinstituţionalizare sau în risc de re/instituţionalizare, care deţin certificat/decizie de încadrare în grad, în termen de valabilitate, şi document care atestă măsura de protecţie şi care pot beneficia şi de servicii de locuire asistată oferite de LP şi CPVI, ca tip de LACVI. 3. Pentru ca LP şi CPVI de tip LACVI să aibă o capacitatea maximă de locuire de maximum 5 beneficiari pentru LACVI-LP, respectiv pentru maximum 10 beneficiari pentru LACVI-CPVI, aceasta reprezintă o garanţie structurală împotriva reinstituţionalizării. 4. Serviciile de sprijin pentru viaţă independentă destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi sunt concepute pentru a răspunde diferenţiat nevoilor de locuire, suport psiho-social şi integrare comunitară, prin intervenţii adaptate nivelului de autonomie şi complexităţii sprijinului necesar. Aceste servicii promovează menţinerea demnităţii, dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă şi participarea activă în comunitate, oferind un cadru flexibil de intervenţie, centrat pe persoană şi orientat spre creşterea graduală a autonomiei şi a calităţii vieţii. Astfel: a) LACVI-LP (locuinţă protejată) se adresează persoanelor adulte cu dizabilităţi care necesită sprijin moderat pentru locuire şi participare în comunitate, având ca finalitate menţinerea şi consolidarea autonomiei în activităţile vieţii zilnice şi integrarea comunitară. b) LACVI-CPVI (centru pentru viaţă independentă) se adresează, în principal, persoanelor adulte cu dizabilităţi, inclusiv cu handicap grav şi nevoi complexe de sprijin, care necesită intervenţie multidisciplinară integrată şi sprijin de intensitate crescută pentru stabilizare psiho-socială, dezvoltare funcţională şi creşterea autonomiei, cu reducerea intensităţii sprijinului atunci când este posibil, fără a configura obligaţia unui traseu între servicii. 5. Durata acordării LACVI este stabilită ţinând cont de obiectivele de viaţă, interesul şi evoluţia situaţiei beneficiarilor; revizuirea perioadei acordării LACVI se stabileşte utilizând instrumentele din Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 334/2024 (Secţiunea 2: Necesarul de sprijin pentru o viaţă independentă). 6. FSS are angajat, în calitatea de coordonator LACVI, o persoană cu calificare în domeniul asistenţei sociale cu drept de exercitare a profesiei sau cu calificare în domeniul socio-uman, medical şi cu experienţă documentată de minimum 2 ani în domeniul dizabilităţii; un coordonator poate asigura coordonarea mai multor LACVI. 7. FSS aplică metoda managementului de caz şi se asigură că fiecare beneficiar are desemnat un manager de caz; în situaţia în care serviciul este contractat, responsabilităţile privind managementul de caz se stabilesc în documentele de contractare. 8. FSS aplică instrucţiuni, proceduri şi instrumente privind locuirea asistată în comunitate pentru viaţă independentă, elaborate în cadrul procesului de coordonare metodologică şi contribuie la îmbunătăţirea acestora prin experienţa proprie şi prin feedback-ul beneficiarilor şi al personalului LACVI. 9. FSS elaborează şi face public, în primul trimestru al fiecărui an, un raport privind activitatea din anul anterior celui în curs; raportul include cel puţin informaţii generale despre sprijinul acordat beneficiarilor pentru atingerea obiectivelor personale, rezultate semnificative; activităţi prin care au fost îmbunătăţite abilităţile şi cunoştinţele beneficiarilor sau ale personalului; informaţiile sunt prezentate în formă agregată şi anonimizată, fără date care pot conduce la identificarea persoanei/persoanelor sau localizarea exactă a LACVI. Im 1 Raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs este publicat pe site-ul FCC, în format accesibil Im.2 FSS respectă prevederile referitoare la capacitatea LACVI şi la criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor. Im 3. FSS are angajat, în calitatea de coordonator LACVI, o persoană cu calificare în domeniul asistenţei sociale cu drept de exercitare a profesiei sau cu calificare în domeniul socio-uman şi cu experienţă documentată de minimum 3 ani în domeniul dizabilităţii. Im 4. FSS aplică instrucţiunile, procedurile şi instrumentele elaborate în cadrul procesului de coordonare metodologică.
┌──────────┬───────────────────────────┐
│STANDARD │FSS promovează LACVI şi │
│2: │dezvoltă colaborări în │
│PROMOVARE │diferite medii ale │
│ŞI │comunităţii. │
│COLABORARE│ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │FSS colaborează cu │
│ │instituţii, organizaţii, │
│Rezultat │membri ai comunităţii, în │
│ │interesul persoanelor cu │
│ │dizabilităţi. │
└──────────┴───────────────────────────┘
OBIECTIV: Persoanele interesate primesc informaţii despre viziunea şi principiile de organizare şi funcţionare ale LACVI. Cerinţe minime: 1. FSS asigură informaţii despre funcţionarea LACVI prin prisma dreptului la viaţă independentă în comunitate. 2. FSS asigură persoanelor cu dizabilităţi interesate informaţii accesibile, de exemplu, în formate uşor de citit şi de înţeles, despre specificul şi principiile de organizare şi funcţionare ale LACVI. 3. FSS identifică şi dezvoltă oportunităţi de colaborare cu servicii publice, organizaţii neguvernamentale, inclusiv de drepturile omului, autoreprezentanţi, alţi furnizori, pentru a putea răspunde unor nevoi specifice ale beneficiarilor, atunci când este cazul. 4. Responsabilităţile părţilor şi mecanismul de informare şi colaborare operaţională sunt stabilite şi documentate prin protocoale astfel încât să fie asigurate continuitatea şi claritatea rolurilor, inclusiv în situaţia în care un serviciu este contractat. 5. FSS identifică persoane cu experienţă instituţională trăită care pot interveni, la nevoie şi cu acordul beneficiarilor, în acţiuni de furnizare a sprijinului între egali (peer support). 6. FSS colaborează cu organizaţii neguvernamentale, inclusiv cu organizaţii reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi şi autoreprezentanţi, pentru facilitarea accesului la sprijin, consultare şi feedback, inclusiv în scopul monitorizării independente şi al prevenirii reinstituţionalizării, pe baza protocolului. 7. Colaborarea şi responsabilităţile între actorii implicaţi sunt stabilite şi documentate (protocoale de colaborare), astfel încât să fie asigurate continuitatea sprijinului şi claritatea rolurilor, inclusiv în situaţia în care serviciul este contractat sau subvenţionat. 8. FSS păstrează evidenţe privind colaborările şi rezultatele acestora (referiri, accesări de servicii, întâlniri de caz, măsuri implementate) şi utilizează aceste informaţii pentru îmbunătăţirea serviciului. Im 1. FSS documentează faptul că are cel puţin un protocol activ, de preferinţă cu un grup de autoreprezentanţi sau cu o organizaţie neguvernamentală care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilităţi.
┌────────┬─────────────────────────────┐
│STANDARD│FSS asigură resurse umane │
│3: │pentru furnizarea de servicii│
│RESURSE │de sprijin de calitate şi în │
│UMANE │mod flexibil, în funcţie de │
│ │nevoile beneficiarilor. │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │FSS asigură sprijinul direct │
│Rezultat│într-o abordare centrată pe │
│ │persoană. │
└────────┴─────────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin centrat pe persoană, la momentul potrivit, din partea unui personal competent şi disponibil şi care asigură prevenirea practicilor instituţionale şi atingerea obiectivelor individuale stabilite în planul individual de viaţă independentă. Cerinţe minime: 1. FSS are, prin angajare sau contractare, o structură adecvată şi flexibilă de personal de sprijin care asigură servicii în baza unui program planificat împreună cu beneficiarul. 2. Beneficiarii planifică activităţile pentru care au nevoie de sprijin în locuinţă împreună cu coordonatorul LACVI, utilizând instrumente din Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 334/2024 (de exemplu, Secţiunea 2: Necesarul de sprijin pentru o viaţă independentă). 3. Coordonatorul LACVI se asigură că personalul cunoaşte şi respectă tipul de sprijin, perioada, frecvenţa şi intervalul de timp, stabilite împreună cu fiecare beneficiar în funcţie de nevoile şi preferinţele acestora. 4. Coordonatorul LACVI organizează programul de lucru al personalului de sprijin şi modul de repartizare al acestuia în funcţie de nevoile beneficiarilor. 5. FSS stabileşte un program de pregătire a unui nou angajat LACVI cu o durată de cel puţin 14 zile care include: o etapă de orientare realizată de coordonator, o perioadă de învăţare prin observarea unui membru de personal cu experienţă şi o perioadă de acordare a sprijinului direct sub îndrumare. 6. Pentru LACVI-LP, structura de personal este adaptată sprijinului pentru menţinerea şi consolidarea autonomiei, cu accent pe management de caz, suport în activităţile vieţii zilnice şi facilitarea participării în comunitate. 7. Pentru LACVI-CPVI, FSS asigură o echipă consolidată, adecvată sprijinului multidisciplinar integrat, care include pe lângă nucleul minim, psiholog (cu competenţe relevante pentru intervenţie/psihoterapie), asistent social, specialist în angajare asistată/integrare socio-profesională, în funcţie de obiectivele beneficiarilor; personalul poate fi angajat cu contract individual de muncă cu normă întreagă sau timp parţial, precum şi cu contract de prestări servicii, după caz. 8. FSS pune la dispoziţia personalului de sprijin şi alte resurse pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin fişa de post, sub forma: nominalizarea unor specialişti din cadrul structurii organizatorice proprii care să ofere îndrumare şi suport metodologic, surse de informare suplimentare, altele. 9. Personalul de sprijin consemnează activităţile realizate în relaţia cu beneficiarii, precum şi aspectele relevante (dificultăţi, incidente sau alte situaţii), în Fişa de monitorizare activităţi. 10. Personalul transmite săptămânal Fişa de monitorizare activităţi, direct sau prin poşta electronică, coordonatorului LACVI. 11. Coordonatorul LACVI, FSS şi managerul de caz analizează fişele de monitorizare activităţi pentru a identifica nevoi de instruire a personalului şi situaţii care pot determina adaptarea sprijinului oferit beneficiarului; în acest caz, managerul de caz se consultă cu beneficiarul şi poate proceda la actualizarea Planului individual. Ic.1. FSS asigură personal adecvat în funcţie de nevoile fiecărui beneficiar. Ic 2. Fişele de monitorizare activităţi sunt incluse în dosarele personale ale beneficiarilor. Ic 3. FSS documentează furnizarea în mod flexibil a serviciilor, prin programul de muncă şi repartizarea pe ore/zile. Ic 4.FSS deţine o evidenţă a cursurilor de formare
┌─────────────────┬────────────────────┐
│STANDARD 4: │FSS creează cadrul │
│MANAGEMENTUL │pentru gestionarea │
│SITUAŢIILOR DE │adecvată a │
│RISC ŞI AL │situaţiilor de risc │
│INCIDENTELOR │sau a incidentelor │
│PRIVIND SIGURANŢA│privind siguranţa │
│BENEFICIARILOR │beneficiarilor. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Personalul de │
│Rezultat │sprijin acţionează │
│ │adecvat în situaţii │
│ │critice. │
└─────────────────┴────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijinul potrivit în situaţii de risc sau în cazul incidentelor privind siguranţa beneficiarilor. Cerinţe minime: 1. Personalul de sprijin informează şi pregăteşte periodic beneficiarii cu privire la procedurile de urgenţă şi la modul de reacţie în situaţii de risc asociate situaţiilor de incendiu, cutremur, explozii, fenomene naturale extreme sau de incident privind siguranţa persoanei de tip înec - asfixie cu bol alimentar, tăieturi, răni de la arsuri, căderi - accidente casnice, infecţii alimentare, altele sau a celor identificate în planurile de contingenţă. 2. Beneficiarii cunosc locurile unde sunt afişate, în formate adaptate, planul de siguranţă şi traseul de părăsire a locuinţei în caz de incendiu. 3. Beneficiarul şi personalul de sprijin exersează pentru consolidarea rutinei de siguranţă, constând în verificarea alarmelor de fum şi de monoxid de carbon, deconectarea de la curent a aparatelor electrocasnice, pornirea/oprirea ochiurilor de aragaz, păstrarea cuţitelor în suport, altele. 4. Beneficiarul cunoaşte contactele la care poate apela în situaţii de urgenţă şi locurile unde sunt afişate, de exemplu, uşa frigiderului, salvate în agenda telefonului ca numere prioritare etc. 5. Pentru fiecare beneficiar cu nevoi totale de sprijin, managerul de caz stabileşte, împreună cu personalul de sprijin, o soluţie particularizată de intervenţie în cazuri de urgenţă. 6. Personalul de sprijin aplică modalităţi potrivite de prevenire şi reacţie la o situaţie de risc (apelare la o persoană resursă, la servicii de urgenţă/organisme abilitate/medic specialist), respectând cerinţele din planul de contingenţă sau din directiva anticipativă. 7. Personalul notifică imediat situaţia de risc sau de incident privind siguranţa persoanei către coordonatorul LACVI, ulterior o descrie în Fişa de monitorizare activităţi. 8. FSS documentează situaţiile de risc sau incident în dosarul personal al beneficiarului. 9. Imediat ce un beneficiar a depăşit o situaţie de risc/incident/urgenţă, managerul de caz analizează în cadrul întâlnirii de lucru cu echipa, cauzele şi efectele şi identifică măsuri de sprijin pentru prevenirea unor situaţii similare, împreună cu persoana. 10. FSS completează Registrul situaţiilor critice şi al incidentelor privind siguranţa persoanei, pe baza notificărilor primite de la coordonatorul LACVI. 11. FSS analizează periodic Registrul situaţiilor critice şi al incidentelor privind siguranţa persoanei, în scopul identificării temelor necesare pentru dezvoltarea cunoştinţelor personalului de sprijin sau a unor măsuri de intervenţie. 12. Personalul de sprijin exersează periodic cu beneficiarii procedurile de urgenţă (asociate situaţiilor de incendiu, cutremur, altele) sau a celor de risc identificate în planurile de contingenţă ale beneficiarilor. 13. Pentru fiecare beneficiar, FSS elaborează şi aplică un plan de contingenţă/plan de criză, care stabileşte paşii de urmat în situaţii de urgenţă integrat în planul individualizat/PIVIIC, care include măsuri de prevenire şi intervenţie, responsabilităţi şi resurse (medicală, psiho-socială, violenţă, dispariţie/rătăcire, autovătămare etc.), persoanele de contact, serviciile de urgenţă şi modalitatea de coordonare cu reţeaua comunitară. 14. Pentru LACVI, planul de contingenţă/planul de criză este obligatoriu iar pentru LACVI CPVI este detaliat, adaptat nevoilor complexe. 15. FSS analizează incidentele semnificative şi recurente, identifică cauzele şi implementează măsuri corective şi preventive (inclusiv instruire, modificarea procedurilor, ajustarea sprijinului), monitorizând eficienţa acestora. Im 1. Pentru fiecare beneficiar există plan de contingenţă/plan de criză, revizuite la termenele stabilite. Im 2. Incidentele sunt înregistrate şi analizate periodic; se urmăresc recurenţa, tipologia şi timpul de răspuns, precum şi implementarea măsurilor corective. Ic 1. FSS documentează existenţa şi aplicarea procedurii de management al riscurilor şi incidentelor. Ic 2. La dosar fiecare beneficiar are plan de contingenţă/plan de criză, actualizate, detaliat şi operaţional. Ic 3. FSS deţine Registrul situaţiilor critice şi al incidentelor privind siguranţa beneficiarilor, actualizat.
┌────────┬─────────────────────────────┐
│STANDARD│FSS creează oportunităţi │
│5: │pentru dezvoltarea continuă a│
│FORMARE │competenţelor personalului de│
│CONTINUĂ│sprijin. │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Personalul de sprijin are │
│ │condiţiile necesare pentru │
│Rezultat│a-şi dezvolta continuu │
│ │competenţele profesionale │
│ │astfel încât să ofere sprijin│
│ │centrat pe persoană. │
└────────┴─────────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii sunt sprijiniţi de un personal format în abordarea centrată pe persoană, care îşi dezvoltă continuu competenţele profesionale pentru a oferi sprijin adecvat şi de calitate. Cerinţe minime: 1. FSS întocmeşte planul anual de formare continuă a personalului de sprijin pe baza analizei tuturor nevoilor de formare, inclusiv a celor identificate în cadrul evaluărilor anuale. 2. Planul anual de formare continuă cuprinde module obligatorii, precum: modele de abordare a dizabilităţii, cu focalizare pe modelul social bazat pe drepturile omului, promovat de CDPD; respectarea autodeterminării; managementul relaţiilor (comunicare, emoţii, conflicte, confidenţialitate şi intimitate); informaţii despre sănătatea sexuală şi reproductivă; planificarea centrată pe persoană, sprijin activ centrat pe persoană, recunoaşterea semnelor non-verbale ale abuzului. 3. Coordonatorul LACVI este responsabil pentru implementarea planului anual de formare continuă, pe baza unui calendar stabilit împreună cu membrii personalului. 4. FSS organizează periodic ateliere de lucru cu personalul de sprijin pentru a consolida competenţele şi practicile de aplicare a abordării centrate pe persoană în acordarea sprijinului direct. 5. FSS poate organiza sau susţine participarea personalului la alte instruiri/ateliere cu teme necesare pentru abordarea individuală a nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, de exemplu: mijloace şi tehnici de comunicare alternativă; motivare pentru muncă; utilizare tehnologii asistive; negocierea conflictelor, altele. 6. FSS se asigură că suporturile de curs ale furnizorilor de formare respectă principiul abordării centrate pe persoană, în sensul recunoaşterii şi promovării dreptului persoanei cu dizabilităţi de a trăi în comunitate într-un mod care să corespundă aspiraţiilor, nevoilor şi preferinţelor ei. 7. FSS solicită furnizorilor de formare profesională să implice persoane cu dizabilităţi şi/sau autoreprezentanţi în sesiuni de instruire/formare pentru a împărtăşi din experienţa proprie, mai ales în cadrul temelor referitoare la viaţă independentă, diversitate şi incluziune, egalizare de şanse, viaţa de familie, discriminare, segregare, altele. 8. Coordonatorul LACVI consemnează sesiunile de instruire/atelierele tematice în Registrul privind perfecţionarea continuă a personalului, menţionând tematica, numele participanţilor, numele formatorilor, evaluările participanţilor, de exemplu, pe o scară de la 1 la 5. Im 1. Conţinutul planului anual de formare continuă a personalului respectă cerinţele minime ale standardului. Ic 1. FSS documentează realizarea modulelor obligatorii din planul anual de formare continuă. Ic 2. FSS documentează implicarea persoanelor cu dizabilităţi şi/sau a autoreprezentanţilor în realizarea de sesiuni de formare/ateliere/întâlniri de peer support. Ic 3. FSS deţine Registrul privind perfecţionarea continuă a personalului, actualizat. MODUL II - DREPTURI ŞI ETICĂ (Standarde 6-9)
┌──────────────┬───────────────────────┐
│STANDARD 6: │FSS creează cadrul │
│RESPECTAREA │pentru cunoaşterea │
│DREPTULUI LA │dreptului │
│VIAŢĂ PRIVATĂ │beneficiarilor la viaţă│
│ │privată. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │FSS respectă dreptul │
│Rezultat │beneficiarilor la viaţă│
│ │privată. │
└──────────────┴───────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii îşi exercită dreptul la viaţă privată. Cerinţe minime: 1. FSS şi personalul de sprijin cunosc dreptul beneficiarului la viaţă privată care include respectarea vieţii personale şi de familie, de a trăi aşa cum îşi doreşte şi cu cine doreşte, respectarea domiciliului, indiferent de locul sau tipul de reşedinţă, precum şi intimitatea şi corespondenţa. 2. Beneficiarul poate invita în locuinţă pe cine doreşte şi organiza evenimente cu respectarea regulilor de conduită, cu sprijinul coordonatorului şi acordul celorlalţi co-locatari. 3. Personalul de sprijin, coordonatorul LACVI şi managerul de caz tratează locuinţa ca fiind casa beneficiarului şi manifestă respect faţă de spaţiul său personal, de exemplu, prin a bate la uşă şi a aştepta ca persoana să răspundă înainte de a intra. 4. Personalul de sprijin cunoaşte şi respectă modul personal de viaţă al persoanei cu dizabilităţi, variabilitatea preferinţelor şi rutinelor sale şi planifică acordarea sprijinului împreună cu aceasta. 5. FSS facilitează accesul beneficiarilor care solicită servicii de planificare familială sau să participe la ateliere de informare/consultaţii privind metode de contracepţie, vaccinare anti-HPV, protecţie la infecţii cu transmitere sexuală, consimţământ, altele. 6. FSS utilizează în scop de promovare exclusiv materiale pentru care persoana cu dizabilităţi şi-a exprimat în prealabil consimţământul informat, acordat după informarea privind scopul promovării, durata utilizării şi condiţiile de revocare; în cazul persoanelor pentru care este instituită măsura de protecţie a tutelei speciale, consimţământul este exprimat de tutore. 7. FSS solicită consimţământ distinct pentru fiecare tip de apariţie publică a beneficiarului (testimonial, fotografie, video, altele), după o informare realizată într-un format uşor de înţeles sau adaptat nevoilor persoanei. 8. FSS/coordonatorul LACVI/managerul de caz poate fi sesizat şi/sau se autosesizează cu privire la orice situaţie care poate indica suspiciunea sau chiar nerespectarea drepturilor beneficiarilor şi acţionează de urgenţă (apelarea organelor abilitate, răspunderea disciplinară, civilă, ori, după caz, penală, în condiţiile legii, altele). Ic 1. Consimţământul persoanei, care include scopul promovării, durata şi condiţiile de revocare a acestuia în orice moment, este inclus în dosarul personal al beneficiarului.
┌──────────────┬───────────────────────┐
│STANDARD 7: │FSS realizează evaluări│
│SATISFACŢIA │anuale ale satisfacţiei│
│BENEFICIARILOR│beneficiarilor privind │
│ │LACVI. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │FSS îşi îmbunătăţeşte │
│Rezultat │serviciile pe baza │
│ │opiniilor │
│ │beneficiarilor. │
└──────────────┴───────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii îşi exprimă opiniile despre serviciile primite. Cerinţe minime: 1. FSS stabileşte şi revizuieşte anual un set de indicatori de satisfacţie a persoanelor cu dizabilităţi cu calitatea serviciilor LACVI; aceşti indicatori pot viza, de exemplu, satisfacţia beneficiarilor faţă de sprijinul solicitat şi primit, relaţia cu personalul, accesibilitatea serviciilor sau utilitatea acestora pentru viaţa de zi cu zi. 2. FSS elaborează, pe baza indicatorilor de satisfacţie, şi aplică un chestionar sau alte metode adecvate de colectare a opiniilor; în acest sens, poate apela la beneficiari sau la persoane din cercurile lor de sprijin, organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi, sau autoreprezentanţi. 3. Întrebările din chestionar sunt formulate, la nevoie, în limbaj simplu, uşor de înţeles sau adaptat (versiuni audio, pictograme, limbaj uşor de citit), în funcţie de nevoile de comunicare ale beneficiarilor. 4. Managerul de caz discută cu beneficiarii despre importanţa pe care o au părerile şi observaţiile lor, despre înţelegerea termenilor de calitate şi confidenţialitate şi îi încurajează să completeze chestionarele sau să-şi comunice opinia în modul în care doresc. 5. Managerul de caz sau asistentul social aplică chestionarul sau alte metode adecvate de colectare a opiniilor, cu respectarea confidenţialităţii; în situaţia în care persoana are nevoie de sprijin în comunicare, FSS acordă sprijin din partea unui interpret specializat sau al unei persoane care cunoaşte mijloacele de comunicare neconvenţionale. 6. Beneficiarul poate solicita prezenţa unui membru de familie, a unei persoane din cercul său de sprijin sau a altei persoane care îl cunoaşte foarte bine. 7. FSS şi managerul de caz analizează chestionarele, opiniile, părerile şi realizează o sinteză privind satisfacţia beneficiarilor cu calitatea serviciilor LACVI. 8. FSS prezintă beneficiarului/beneficiarilor concluziile analizei chestionarelor şi măsurile propuse de îmbunătăţire, şi include aceste informaţii în raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs. Ic 1. FSS are stabiliţi şi utilizează indicatori interni de satisfacţie a beneficiarilor cu calitatea serviciilor; se asigură că inclusiv beneficiarii cu nevoi complexe de sprijin le este pusă la e pusă la dispoziţie o modalitate accesibilă şi adaptată de exprimare a opiniei Ic 2. Beneficiarii şi-au exprimat opinia privind satisfacţia cu calitatea serviciilor LACVI; feedback-ul beneficiarilor a generat cel puţin o măsură de îmbunătăţire inclusă în raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs.
┌──────────┬───────────────────────────┐
│STANDARD │FSS creează cadrul pentru │
│8: │ca beneficiarii să-şi │
│SESIZĂRI │exprime nemulţumirile în │
│ŞI │siguranţă, fără teamă de │
│RECLAMAŢII│repercusiuni. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │FSS primeşte, analizează şi│
│Rezultat │soluţionează reclamaţiile │
│ │sau sesizările legate de │
│ │calitatea serviciilor. │
└──────────┴───────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii se simt în siguranţă să-şi exprime nemulţumirile şi să depună reclamaţii sau sesizări cu privire la calitatea serviciilor primite. Cerinţe minime: 1. Managerul de caz informează periodic beneficiarii despre modalităţile prin care pot formula şi transmite sesizări sau reclamaţii cu privire la situaţii care le creează nemulţumiri; materiale de informare sunt disponibile în formate accesibile. 2. Beneficiarul cunoaşte contactele structurilor unde poate trimite sesizări sau reclamaţii, contactele fiind fie salvate în memoria telefonului, fie afişate într-un loc accesibil din locuinţă; pentru beneficiarii cu nevoi totale de sprijin, managerul de caz stabileşte, împreună cu persoana, cercul de sprijin şi personalul de sprijin, o soluţie particularizată de intervenţie pentru redactarea şi transmiterea de sesizări sau reclamaţii. 3. În situaţia în care un beneficiar îşi exprimă nemulţumirea faţă de activitatea/atitudinea personalului de sprijin, managerul de caz stabileşte împreună cu beneficiarul şi FSS modul de acţiune astfel încât să prevină orice repercusiune. 4. Atunci când un beneficiar solicită sprijin pentru realizarea unei reclamaţii/sesizări, managerul de caz îl ajută să o transmită sau facilitează implicarea unei persoane din cercul de sprijin sau a unui autoreprezentant care să îl ajute în redactare şi transmitere. 5. FSS poate pune la dispoziţia beneficiarilor o platformă web proprie sau un alt mecanism digital de transmitere a reclamaţiilor sau sesizărilor, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate, securitate a datelor şi accesibilitate; managerul de caz informează beneficiarii cu privire la modul de lucru pe platforme interne sau externe, inclusiv cu posibilitatea transmiterii anonime. 6. În situaţia în care FSS sau managerul de caz primeşte o sesizare sau reclamaţie, acţionează în cel mult 24 de ore sau, după caz, o transferă de îndată organelor sau autorităţilor abilitate. 7. FSS poate apela la mediatori externi în situaţii considerate critice, inclusiv la autoreprezentanţi. 8. FSS înregistrează, analizează sesizările/reclamaţiile şi include concluziile în raportul privind activitatea din anul anterior celui în curs. 9. FSS arhivează anual, în dosare distincte, toate sesizările şi reclamaţiile împreună cu soluţiile de rezolvare, pentru o perioadă de 10 ani. Ic 1. FSS a arhivat corespunzător sesizările şi reclamaţiile, împreună cu soluţiile de rezolvare.
┌──────────────────┬───────────────────┐
│STANDARD 9: │FSS asigură cadrul │
│PROTECŢIE │prin care │
│ÎMPOTRIVA │personalul ştie cum│
│EXPLOATĂRII, │să acţioneze în │
│VIOLENŢEI, │situaţii de │
│NEGLIJĂRII ŞI │exploatare, │
│ABUZULUI, │violenţă, │
│ÎMPOTRIVA TORTURII│neglijare, abuz, │
│ŞI TRATAMENTELOR │tratamente crude, │
│CRUDE, INUMANE SAU│inumane sau │
│DEGRADANTE, │degradante, trafic │
│TRAFICULUI DE │de persoane. │
│PERSOANE │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │FSS previne, │
│ │identifică şi │
│ │acţionează cu │
│ │privire la orice │
│Rezultat │situaţie de │
│ │exploatare, │
│ │violenţă, abuz, │
│ │tratamente inumane │
│ │sau degradante, │
│ │trafic de persoane.│
└──────────────────┴───────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii recunosc situaţii de exploatare, violenţă, neglijare sau abuz, tortură şi tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane şi le sesizează în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, fără teama de repercusiuni. Cerinţe minime: 1. FSS se asigură că personalul de sprijin îşi actualizează anual cunoştinţele necesare pentru a preveni şi recunoaşte forme de exploatare, violenţă, neglijare sau abuz, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane şi pentru a cunoaşte forme de intervenţie, prin participarea la instruiri/ateliere tematice dedicate, inclusiv livrate de autoreprezentanţi. 2. Beneficiarii sunt sprijiniţi să înţeleagă şi să recunoască situaţii de exploatare, violenţă, neglijare sau abuz, inclusiv în relaţia cu personalul, alţi beneficiari, membri ai familiei sau alte persoane din comunitate, prin informare şi discuţii adaptate nivelului lor de înţelegere, inclusiv privind drepturile lor la muncă, relaţii şi viaţa de zi cu zi. 3. FSS se autosesizează sau poate fi sesizat cu privire la comportamentele neadecvate ale personalului legate de violenţă, abuz, neglijenţă sau exploatare, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane şi acţionează de urgenţă, direct sau în colaborare cu autorităţile competente şi/sau cu organizaţii de drepturile omului. 4. Beneficiarii cunosc faptul că pot raporta situaţii de exploatare, violenţă, neglijare sau abuz, tratamente crude, inumane sau degradante direct către FSS sau managerul de caz, prin intermediul chestionarelor de evaluare a satisfacţiei cu calitatea serviciilor, sau prin depunerea directă de plângeri la autorităţile competente. 5. În cazul în care un beneficiar a raportat o situaţie de exploatare, violenţă, abuz, neglijare, tratamente crude, inumane sau degradante, FSS asigură, împreună cu beneficiarul şi managerul de caz, evaluarea situaţiei şi totodată facilitează accesul la serviciile de sprijin necesare, precum consiliere psihologică, mediere, suport de grup, servicii de abilitare şi reabilitare, investigaţii medico-legale, altele. 6. FSS arhivează anual, într-un dosar distinct, toate sesizările referitoare la cazuri de exploatare, violenţă, neglijare şi abuz, tortură, tratamente crude, inumane sau degradante, împreună cu soluţiile de rezolvare, pentru o perioadă de 10 ani. Ic 1. FSS documentează participarea personalului de sprijin la instruirile privind recunoaşterea şi gestionarea formelor de exploatare, violenţă, neglijare sau abuz, tortură, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane. Ic 2. FSS arhivează într-un dosar distinct toate sesizările referitoare la cazuri de exploatare, violenţă şi abuz, tortură, tratamente crude, inumane sau degradante, trafic de persoane, împreună cu soluţiile de rezolvare. MODUL III - PLANIFICARE PENTRU ACORDAREA DE SPRIJIN INDIVIDUAL (Standarde 10-13)
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │FSS creează cadrul pentru │
│STANDARD │ca persoana cu │
│10: │dizabilităţi să-şi poată │
│PLANIFICARE│realiza obiectivele de │
│ │viaţă şi să beneficieze de│
│ │sprijin individualizat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │FSS sprijină implementarea│
│ │planurilor individualizate│
│ │pentru viaţă independentă │
│Rezultat │şi integrare în comunitate│
│ │(PIVIIC), asigurând │
│ │participarea activă a │
│ │persoanei şi creşterea │
│ │autonomiei. │
└───────────┴──────────────────────────┘
Obiectiv: Beneficiarii sunt sprijiniţi să îşi definească şi să îşi realizeze obiectivele de viaţă, printr-o abordare centrată pe persoană, în vederea exercitării autodeterminării şi consolidării controlului asupra propriei vieţi. Cerinţe minime: 1. Persoana cu dizabilităţi este sprijinită de managerul de caz să conducă realizarea procesului de planificare centrată pe persoană, împreună cu cercul său de sprijin; care reflectă dorinţele, preferinţele şi obiectivele de viaţă. 2. Estimarea nevoilor de sprijin pentru atingerea obiectivelor personale de viaţă, ale persoanei se realizează de managerul de caz împreună cu aceasta şi cu cercul de sprijin, utilizând instrumentele prevăzute în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 334/2024, parte a Planului individual (Secţiunea 2: Necesarul, de sprijin pentru o viaţă independentă 3. Managerul de caz, împreună cu persoana, cercul de sprijin şi implicarea FSS, elaborează Planul de sprijin, utilizând instrumentele din Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 334/2024, parte a Planului individual (Secţiunea 3: Planul de sprijin). 4. În procesul de implementare a Planului de sprijin, persoana cu dizabilităţi poate fi sprijinită de FSS, de persoane din cercul de sprijin sau de alţi membri ai comunităţii, sub monitorizarea managerului de caz; acţiunile din Planul de sprijin urmăresc dezvoltarea autodeterminării şi reducerea graduală a dependenţei de reţelele formale de sprijin prin creşterea interacţiunii cu persoane şi resurse din afara FSS. 5. Managerul de caz, prin analiza şi actualizarea semestrială a Planului individual, urmăreşte modul în care beneficiarul îşi consolidează abilităţile de viaţă independentă şi îşi exercită dreptul la alegere şi control, precum şi măsura în care sprijinul oferit corespunde obiectivelor şi preferinţelor persoanei, integrate în PIVIIC. 6. Managerul de caz monitorizează implementarea Planului individual utilizând instrumentele din Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 334/2024, parte a Planului individual (Secţiunea 4: Plan personalizat pentru monitorizarea implementării Planului individual). 7. Planificarea se realizează diferenţiat, în funcţie de tipul serviciului: pentru LACVI-LP, planificarea şi intervenţia pe menţinerea şi consolidarea autonomiei, stabilirea rutinei de zi cu zi şi participarea în comunitate pentru LACVI-CPVI, planificarea include sprijin multidisciplinar integrat, intervenţii de sănătate mintală, stabilizare psiho-socială, dezvoltare funcţională şi, după caz, angajare asistată. 8. PIVIIC este revizuit periodic cel puţin semestrial pentru LACVI-LP şi cel puţin trimestrial pentru LACVI-CPVI sau ori de câte ori apar schimbări semnificative în situaţia persoanei. 9. După fiecare revizuire, managerul de caz documentează în PIVIIC evoluţia beneficiarului, măsurile de sprijin aplicate şi ajustările necesare, inclusiv obstacolele întâmpinate şi soluţiile adoptate împreună cu persoana. Im 1. PIVIIC este elaborat, implementat şi revizuit conform prevederilor standardului, conţinând obiective personale, măsuri concrete de sprijin şi evaluarea progresului. Ic 1. FSS documentează prin PIVIIC şi documentele aferente managementului de caz, că evoluţia beneficiarului, progresele şi ajustările planului au fost documentate conform frecvenţei prevăzute pentru LACVI-LP/CPVI. Ic 2. PIVIIC reflectă sprijinul în luarea deciziilor, participarea beneficiarului şi coerenţa măsurilor de sprijin cu obiectivele personale.
┌─────────┬────────────────────────────┐
│ │FSS asigură cadrul necesar │
│ │pentru ca persoanele cu │
│ │dizabilităţi interesate să │
│ │fie informate cu privire să │
│ │îşi exercite dreptul la │
│ │alegere şi control în care │
│STANDARD │pot exercita alegerea şi │
│11: │controlul asupra furnizării │
│ALEGERE │serviciilor ceea ce priveşte│
│INFORMATĂ│opţiunea de locuire şi │
│ │serviciile de sprijin, │
│ │printr-un proces de │
│ │informare accesibil, sprijin│
│ │în luarea deciziilor şi │
│ │separarea clară a │
│ │responsabilităţilor privind │
│ │locuinţa şi sprijinul. │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │FSS oferă informaţii, │
│ │inclusiv adaptate, clare şi │
│ │accesibile despre specificul│
│ │serviciilor LACVI şi │
│Rezultat │sprijină persoanele cu │
│ │dizabilităţi să ia decizii │
│ │în acord cu propriile │
│ │preferinţe, nevoi şi │
│ │obiective de viaţă │
│ │independentă. │
└─────────┴────────────────────────────┘
Obiectiv: Persoanele cu dizabilităţi aleg opţiunea de locuire în mod informat, liber de constrângeri, ca opţiune care corespunde nevoilor şi preferinţelor proprii şi cu nivelul de sprijin necesar pentru a trăi în comunitate. Cerinţe minime: 1. Furnizarea LACVI se bazează pe consimţământul informat, în sensul manifestării libere, explicite, specifice şi revocabile a voinţei persoanei cu dizabilităţi. 2. FSS elaborează împreună cu managerul de caz o procedură de lucru privind obţinerea consimţământului din partea persoanei cu dizabilităţi sau a reprezentantului legal sau a tutorelui pentru furnizarea LACVI; consimţământul include durata şi condiţiile de revocare. 3. FSS prezintă persoanei cu dizabilităţi oferte de locuire care respectă setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 1136/2023, inclusiv locuirea LACVI-LP şi LACVI-CPVI, în funcţie de intensitatea sprijinului necesar, nivelul de autonomie, nevoile complexe de sprijin aşa cum sunt prevăzute în obiectivele din PIVIIC. 4. Persoanele cu dizabilităţi au posibilitatea de a-şi alege locul de reşedinţă, unde şi cu cine locuiesc, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, şi nu sunt obligate să locuiască, într-un anumit tip de locuinţă. 5. Managerul de caz şi asistentul social FSS sprijină persoana să aleagă între ofertele de locuire, inclusiv prin vizite la faţa locului, imagini, descrierea mediului, informaţii privind accesul la mijloace de transport şi la serviciile din comunitate, ţinând cont de posibilitatea de a corela opţiunile de locuire cu obiectivele de viaţă din Planul individual. 6. FSS informează persoana cu dizabilităţi cu privire la necesitatea încheierii de contracte separate pentru locuire şi pentru furnizare de servicii de sprijin; modificarea, suspendarea sau sistarea unuia dintre contracte nu conduce automat la modificarea sau suspendarea sau sistarea celuilalt. 7. FSS prezintă contractele, la nevoie, în forme accesibile, adaptate persoanelor cu dizabilităţi (scriere cu majuscule, limbaj uşor de citit) şi se asigură că a înţeles, la nevoie cu implicarea specialiştilor în luarea deciziei sau în comunicare, a personalului de sprijin sau a cercului de sprijin. 8. În cazul persoanelor cu nevoi complexe de comunicare şi înţelegere, FSS solicită sprijin din partea unui interpret specializat sau al unei persoane care cunoaşte persoana sau mijloacele de comunicare neconvenţionale cu acesta (expresia feţei, poziţia corpului etc.). 9. Managerul de caz sprijină beneficiarul în gestionarea relaţiei cu furnizorii implicaţi, astfel încât responsabilităţile privind locuirea şi cele privind sprijinul direct să rămână distincte, clare şi centrate pe persoană. 10. FSS încheie fiecare contract în două exemplare originale: un exemplar se păstrează în dosarul personal iar unul se înmânează beneficiarului/reprezentantului legal. 11. Ulterior semnării contractelor, FSS emite dispoziţia de acordare LACVI, precizând perioada iniţială, în două exemplare originale: un exemplar se păstrează în dosarul personal al beneficiarului iar unul se înmânează acestuia. Ic 1. FSS deţine şi aplică procedura de lucru pentru obţinerea consimţământului informat din partea persoanei cu dizabilităţi sau a reprezentantului legal sau a tutorelui. Ic 2. FSS documentează faptul că a prezentat fiecărei persoane interesate opţiuni de locuire corespunzătoare setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi a ţinut cont de alegerea beneficiarului, în conformitate cu procedura de lucru aplicată. Ic 3. Contractele sunt disponibile la sediul FSS, în original, în dosarele personale ale beneficiarilor. Ic 4. Dispoziţia de acordare LACVI este inclusă, în original, în dosarul personal al beneficiarului.
┌─────────┬────────────────────────────┐
│STANDARD │FSS întocmeşte şi │
│12: │completează câte un dosar │
│DOSARUL │personal pentru fiecare │
│PERSONAL │dintre beneficiarii săi. │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │FSS păstrează dosarele │
│Rezultat │personale în condiţii de │
│ │confidenţialitate şi │
│ │siguranţă. │
└─────────┴────────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarilor li se respectă confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor personale. Cerinţe minime: 1. Dosarul personal al beneficiarului conţine iniţial copii de pe următoarele documente: cererea de solicitare LACVI; dispoziţia de acordare LACVI; documente de identitate a beneficiarului; documente de identitate a reprezentantului legal, după caz, sau a tutorelui; documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, în termen de valabilitate; documentul care atestă măsura de protecţie; notificare privind numele şi datele de contact ale managerului de caz, la care se adaugă în original: planul de contingenţă, directiva anticipativă, consimţământul, contractele de furnizare de locuire şi de servicii semnat de părţi. 2. Coordonatorul LACVI completează periodic dosarul personal cu documente care urmăresc evoluţia situaţiei beneficiarului. 3. FSS asigură personalului de sprijin instruire autorizată în domeniul protecţiei datelor personale şi a legislaţiei în vigoare în acest domeniu, inclusiv prin persoana responsabilă cu prevederile Regulamentului General privind Protecţia Datelor 2016/679 (GDPR). 4. FSS realizează periodic instruiri pentru personalul de sprijin cu privire la protejarea confidenţialităţii informaţiilor referitoare la datele personale şi medicale ale beneficiarilor. 5. FSS păstrează dosarele personale ale beneficiarilor în dulapuri închise, accesibile numai personalului de conducere şi angajaţilor cu atribuţii precizate în fişa de post în acest sens. 6. FSS asigură arhivarea dosarelor personale ale beneficiarilor pe o perioadă de 5 ani de la sistarea LACVI către beneficiar. 7. FSS ţine evidenţa dosarelor personale arhivate, pe suport hârtie sau electronic. 8. Beneficiarul sau reprezentantul său legal sau tutorele poate solicita în scris copia documentelor care alcătuiesc dosarul personal atunci când are loc sistarea acordării LACVI; predarea-primirea documentelor se face în baza unui proces-verbal încheiat şi semnat între părţi. Ic 1. FSS documentează desfăşurarea de instruire autorizată în domeniul protecţiei datelor personale. Ic 2. Dosarele personale ale beneficiarilor sunt depozitate la sediul FSS în condiţii care permit păstrarea confidenţialităţii datelor.
┌───────────┬──────────────────────────┐
│STANDARD │ │
│13: │FSS suspendă/sistează │
│SUSPENDARE/│acordarea LACVI în │
│SISTARE │situaţii bine definite. │
│SERVICII │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │FSS explică beneficiarilor│
│Rezultat │situaţiile care pot │
│ │determina suspendarea sau │
│ │sistarea acordării LACVI. │
└───────────┴──────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii cunosc situaţiile care pot determina suspendarea sau sistarea acordării LACVI, precum şi dreptul şi procedura de contestare sau solicitare de ajutor. Cerinţe minime: 1. Persoana cu dizabilităţi sau reprezentantul legal/tutorele primeşte din partea FSS în format accesibil, după caz, toate informaţiile referitoare la suspendarea, respectiv sistarea LACVI, înainte de semnarea contractelor. 2. Situaţiile care pot determina suspendarea/sistarea pot fi: cererea în acest sens a beneficiarului sau a reprezentantului legal/tutorelui; nerespectarea clauzelor contractelor; deces; forţa majoră (incendii, pandemii, cataclisme). 3. FSS se consultă cu coordonatorul LACVI, managerul de caz, personalul de sprijin, beneficiarul sau reprezentantul legal/tutorele, după caz, cu familia beneficiarului sau cercul de sprijin în ceea ce priveşte situaţiile care pot determina suspendarea/sistarea LACVI, în vederea identificării celor mai bune soluţii de acţiune, inclusiv privind adaptarea sprijinului individual. 4. În cazul în care se impune suspendarea/sistarea acordării LACVI, FSS notifică beneficiarul în scris, în format accesibil după caz, cu cel puţin 10 zile înainte de aplicare, exceptând cazurile de forţă majoră sau deces. 5. Notificarea include: motivele concrete, cu referire la clauze contractuale, documente care justifică suspendarea sau sistarea LACVI şi informarea privind dreptul persoanei la contestare, în scris, la autorităţile competente, în termenul legal. 6. Beneficiarul poate solicita sprijinul managerului de caz sau al asistentului social în iniţierea şi pe toată durata desfăşurării acţiunii de contestare. 7. După finalizarea termenului de contestare, notificarea FSS, contestaţia beneficiarului şi documentele aferente rezolvării ei sunt incluse în dosarul personal al beneficiarului. Im 1. Notificarea către beneficiar respectă cerinţele minime ale standardului. Ic 1. Dosarele personale arhivate ale beneficiarilor conţin notificarea FSS, contestaţia şi documentele aferente rezolvării. MODUL IV - ACTIVITĂŢI SPECIFICE DE SPRIJIN (Standarde 14-23)
┌────────┬─────────────────────────────┐
│STANDARD│FSS identifică locuinţe care │
│14: │respectă standardele de │
│LOCUIRE │locuire incluzivă în │
│ │comunitate. │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Locuinţa se află într-o │
│ │clădire din perimetrul │
│ │comunităţii, oferă condiţii │
│Rezultat│decente de locuire şi este │
│ │amenajată conform │
│ │preferinţelor persoanei cu │
│ │dizabilităţi care o ocupă. │
└────────┴─────────────────────────────┘
OBIECTIV: Persoanele cu dizabilităţi locuiesc în condiţii decente, în locuinţe obişnuite din comunitate, pe care le amenajează cum doresc, fără risc de segregare sau marginalizare. Cerinţe minime: 1. Locuinţa se află în perimetrul comunităţii, în imediata vecinătate a altor locuinţe ale populaţiei generale şi permite accesul beneficiarilor la toate resursele şi facilităţile acesteia de sănătate, educaţie, muncă, cultură, socială, petrecerea timpului liber. 2. Beneficiarii au acces la servicii din comunitate, din punct de vedere al disponibilităţii şi al programului de transport. 3. Ieşirile de urgenţă din locuinţă/clădire, căile de evacuare în caz de incendiu, cutremur sau alte pericole, potenţialele surse de risc din interior, curte şi împrejurimi sunt semnalizate prin pictograme, instrucţiuni în limbaj uşor de citit, scriere cu caractere de dimensiuni mari. 4. Locatarii cu mobilitate redusă sau care utilizează scaun rulant/cârje ortopedice/baston alb beneficiază de uşi cu deschidere largă, rampe de acces, lift, mână curentă, pavaj tactil, alte adaptări. 5. Spaţiul de locuit are condiţii adecvate din punct de vedere al luminozităţii, al alimentării cu apă caldă/rece, încălzirii şi salubrităţii, energie electrică şi alte elemente care ţin de calitatea condiţiilor de locuit. 6. Un beneficiar dispune de o cameră proprie/dormitor cu şi are acces la grupul sanitar. 7. Fiecare cameră/dormitor de o persoană are o suprafaţă minimă de 6 mp. 8. Camera poate găzdui două persoane numai la solicitarea/cu acordul fiecăreia dintre ele. 9. Camera este dotată cu pat, de preferinţă ajustabil electric pentru persoanele cu mobilitate redusă, dulap, masă şi scaune. 10. Locatarul care doreşte să-şi re/decoreze camera/dormitorul conform propriilor preferinţe poate solicita sprijin din partea personalului. 11. În situaţia în care persoana are nevoie sau îşi doreşte activităţi zilnice de exerciţii, poate fi montat/ă un spalier/bară multifuncţională/bicicletă ergometrică. 12. Baia locuinţei asigură intimitate şi este dotată cu vas de toaletă, chiuvetă, cadă sau duş, instalaţii funcţionale de apă caldă şi rece. 13. Locuinţa dispune electrocasnice de bază necesare vieţii cotidiene precum maşină de spălat, televizor, aspirator, altele. 14. FSS susţine realizarea unor adaptări personalizate, de exemplu: sonerii vizuale, iluminare îmbunătăţită, tratamente acustice, bare de sprijin/mână curentă, înălţător grup sanitar, în funcţie de nevoi individuale care limitează mobilitatea locatarilor. 15. Bucătăria locuinţei este dotată cu chiuvetă, aragaz/microunde/plită electrică/plită cu inducţie, frigider, dulap de veselă, masă, scaune; după caz, locuinţa poate cuprinde un spaţiu pentru depozitare. 16. Locuinţa are internet de utilizarea căruia se pot bucura toţi locatarii. 17. Beneficiarul sesizează FSS atunci când sunt necesare reparaţii, şi este implicat, în măsura în care doreşte, în evaluarea situaţiei şi în stabilirea intervalele de acţiune în locuinţă. 18. Locuinţa este organizată astfel încât să permită viaţă cotidiană obişnuită, relaţii cu vecinii şi participare naturală la viaţa comunităţii, evitând orice organizare de tip colectiv sau instituţional. Ic 1. Locuinţa nu este situată în curtea sau imediata proximitate a unui serviciu social rezidenţial sau în comunitate, cu excepţia centrului de zi, pentru persoane adulte cu dizabilităţi sau orice alt grup ţintă. Locuinţa este amplasată şi organizată astfel încât să prevină segregarea şi instituţionalizarea beneficiarilor şi să asigure integrarea reală a acestora în comunitate. Ic 2. Dacă locuinţa este situată într-o clădire mai mare (bloc de apartamente), aceasta este amplasată şi organizată să prevină segregarea şi instituţionalizarea beneficiarilor. Ic 3. FSS se asigură că locuinţa nu figurează în evidenţele oficiale ca fiind încadrată în clasa I sau II de risc seismic.
┌──────────┬───────────────────────────┐
│STANDARD │ │
│15: │FSS promovează şi susţine │
│SPRIJIN │autodeterminarea │
│PENTRU │persoanelor cu │
│LUAREA │dizabilităţi. │
│DECIZIILOR│ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │FSS asigură persoanelor cu │
│ │dizabilităţi suport │
│Rezultat: │individual, centrat pe │
│ │persoană, pentru │
│ │exercitarea dreptului la │
│ │luarea deciziilor. │
└──────────┴───────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarilor li se acordă asistenţă individuală şi diversificată pentru exercitarea dreptului la luarea deciziilor. Cerinţe minime: 1. Sprijinul pentru luarea deciziilor presupune acţiuni complexe şi de durată de pregătire, consiliere şi sprijin direct în scopul realizării unei alegeri între două sau mai multe alternative, într-un cadru sigur, de încredere şi accesibil persoanei cu dizabilităţi. 2. Sprijinul pentru luarea deciziilor de către persoanele cu dizabilităţi se bazează pe principiul autodeterminării şi se poate referi, după caz, la: prezentarea informaţiilor într-un mod uşor de înţeles; explorarea şi evaluarea alternativelor; alegerea variantei finale şi înţelegerea responsabilităţii asupra consecinţelor; revizuirea deciziei în funcţie de modificarea contextului. 3. Beneficiarul poate solicita ca managerul de caz, un membru din cercul de sprijin sau din personalul de sprijin sau orice altă persoană aleasă de beneficiar să fie prezent/ă la întâlnirile organizate în cadrul activităţii de luarea deciziilor. 4. Beneficiarii sunt sprijiniţi de personal de specialitate să-şi identifice punctele tari şi slabe, valorile şi interesele pentru a-şi clarifica contextul în care se află şi decizia pe care trebuie să o ia. 5. Beneficiarii cu nevoi complexe de comunicare şi înţelegere primesc sprijin personalizat, inclusiv prin metode şi formate alternative de comunicare. 6. Personalul de specialitate implicat în asistenţa pentru luarea deciziilor poate include, după caz: asistent social, psiholog, consilier vocaţional, medic în specialitate psihiatrie, jurist, interpret în limba semnelor, terapeut ocupaţional, alţi terapeuţi. 7. Personalul de specialitate susţine beneficiarii să analizeze cu atenţie şi răbdare avantajele, dezavantajele şi riscurile fiecărei alternative, să aleagă opţiunea pe care o consideră potrivită şi să stabilească priorităţi. 8. Beneficiarii sunt sprijiniţi să participe la întâlniri de peer support sau cu autoreprezentanţi care pot împărtăşi din experienţa proprie. 9. Managerul de caz urmăreşte evoluţia situaţiei unui beneficiar în cadrul întâlnirilor de caz cu personalul de specialitate implicat; în funcţie de nevoi imediate, poate propune şi alte tipuri de aranjamente benefice beneficiarului, de exemplu: includerea într-o reţea de sprijin sau de autoreprezentare, suport în înţelegerea informaţiilor, ateliere de advocacy independent, altele. Ic 1. FSS documentează prin Fişa de monitorizare activităţi, sprijinul pentru luarea deciziilor pe care l-a primit beneficiarul sub diferite forme, de exemplu: consiliere, participare întâlniri de lucru sau de peer support, altele.
┌───────────────┬──────────────────────┐
│STANDARD 16: │FSS creează cadrul │
│SPRIJIN PENTRU │pentru a răspunde │
│ACTIVITĂŢILE DE│nevoilor individuale │
│BAZĂ ŞI │de viaţă independentă │
│INSTRUMENTALE │conform preferinţelor │
│ALE VIEŢII │persoanelor cu │
│ZILNICE │dizabilităţi. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │FSS asigură sprijin │
│ │direct personalizat │
│Rezultat │pentru activităţile de│
│ │bază şi instrumentale │
│ │zilnice. │
└───────────────┴──────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii îşi organizează viaţa zilnică potrivit preferinţelor proprii şi primesc sprijinul necesar, în măsura şi ritmul ales de ei. Cerinţe minime: 1. Beneficiarul stabileşte cu personalul de sprijin un program estimativ de activităţi de bază şi/sau instrumentale ale vieţii zilnice, pentru o perioadă de timp. 2. Sprijinul este personalizat şi încurajează participarea activă a beneficiarului; personalul de sprijin facilitează autonomia şi învăţarea, fără a înlocui persoana în realizarea activităţilor. 3. Beneficiarul convine cu personalul de sprijin un mod de comunicare: formule de adresare, comunicare prin semnale non-verbale (expresii faciale, gesturi, postura corporală, contact vizual, proximitatea fizică, altele), prin comunicare paraverbală (tonalitate, volumul vocii, pauze), limbaj mimico-gestual, simboluri şi imagini, citit de pe buze sau utilizând tehnici şi alte instrumente de comunicare: computer, gadgeturi adaptate. 4. Personalul de sprijin cunoaşte semnalele din partea persoanelor non-verbale care pot indica stare de durere sau supărare sau nelinişte şi intervine adecvat sau solicită sprijin pentru a preveni înrăutăţirea situaţiei. 5. Beneficiarul primeşte sprijin pentru igiena personală, totală sau parţială, la solicitare şi în funcţie de preferinţele, nevoile şi ritmul de viaţă; personalul de sprijin cunoaşte tehnici de utilizare a unor dispozitive asistive care pot fi utilizate pentru a susţine cât mai mult autonomia personală, de exemplu: scaun de duş, bare sau ham de susţinere, altele. 6. Personalul de sprijin respectă dreptul la intimitate, cunoaşte principalele dificultăţi ale beneficiarului în ceea ce priveşte: a intra/ieşi din cadă/duş, a utiliza instalaţiile sanitare, a se îmbrăca/dezbrăca, altele, şi poate interveni numai cu acordul acestuia. 7. Fiecare beneficiar îşi alege singur vestimentaţia şi o poate procura fie prin comandă online, fie prin cumpărare directă, din magazin; în cazul cumpărării directe, poate solicita sprijin în acompaniere din partea personalului de sprijin. 8. Beneficiarii care au nevoie solicită sprijin pentru a se îmbrăca/dezbrăca, încălţa/descălţa. 9. Beneficiarul primeşte sprijin pentru a se îngriji de aspectul personal, prin acompaniere la servicii de tip frizerie, coafură, manichiură, masaj, altele. 10. Fiecare beneficiar alege unde, ce poate mânca, când şi cu cine serveşte masa, cu excepţia beneficiarilor a căror nevoi şi/sau condiţie de sănătate impun servirea mesei la pat, cu sprijinul personalului de sprijin; pentru persoanele cu nevoi totale de sprijin sau non-verbale, personalul de sprijin urmăreşte respectarea restricţiilor alimentare legate de diete, stare de sănătate, stil de viaţă, vârstă, pentru a evita încălcarea acestora. 11. Personalul de sprijin cunoaşte tehnici de manipulare şi transfer pentru a interveni atunci când este solicitat şi oferă explicaţii cu privire la modul de acţiune, eventuale reacţii adverse sau riscuri, poziţii vicioase, altele. 12. Beneficiarul care are un animal de companie respectă acţiunile sanitar-veterinare obligatorii pentru îngrijirea acestuia, precum şi normele de convieţuire stabilite de asociaţia de proprietari. 13. Nevoile şi preferinţele beneficiarului privind bunurile, serviciile şi sprijinul necesar sunt comunicate managerului de caz şi integrate în necesarul individual, iar FSS le asigură în limita standardelor de cost aplicabile şi a bugetului aprobat, cu respectarea opţiunilor exprimate de persoană. Ic 1. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi realizarea a cel puţin două ieşiri pe lună la cumpărături pentru alimente, haine, produse de igienă, altele.
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │FSS creează cadrul │
│STANDARD 17: │pentru asigurarea │
│SPRIJIN PENTRU │nevoilor de │
│AUTOGOSPODĂRIRE│autogospodărire a │
│ │persoanelor cu │
│ │dizabilităţi. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │FSS asigură sprijin │
│ │direct pentru │
│Rezultat │realizarea acţiunilor │
│ │şi sarcinilor casnice │
│ │în viaţa de zi cu zi. │
└───────────────┴──────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin pentru realizarea de acţiuni şi sarcini casnice potrivit preferinţelor şi ritmului propriu. Cerinţe minime: 1. Autogospodărirea se referă la acţiuni de achiziţionare a hranei, îmbrăcămintei, a obiectelor de îngrijire personală şi a altor lucruri necesare sieşi şi/sau locuinţei, la curăţenia şi reparaţii ale locuinţei, precum şi la ajutorul pentru ceilalţi. 2. Beneficiarul primeşte sprijin de la personal de specialitate (terapeut ocupaţional, psiholog, ergoterapeut, alţi terapeuţi) pentru dezvoltarea/consolidarea rutinelor de autogospodărire, în perspectiva asumării unor sarcini mai importante, de exemplu întemeierea unei familii. 3. Tipul de sprijin pentru executarea sarcinilor casnice, de exemplu: a mătura, a face ordine, a şterge pe jos, a colecta şi arunca gunoiul luând în calcul reciclarea, a aspira, a şterge praful, altele, poate fi acordat regulat sau secvenţial, conform programului stabilit de comun acord cu personalul de sprijin. 4. Beneficiarii solicită ajutor din partea personalului de sprijin atunci când utilizează aparate de uz casnic ale căror funcţiuni nu le stăpânesc pe deplin; sprijinul poate consta în exersarea etapelor de utilizare, în crearea unei instrucţiuni în limbaj uşor de citit sau pictograme şi afişarea ei în loc cunoscut, altele. 5. Beneficiarii aleg individual tipurile de materiale necesare pentru igiena personală (hârtie igienică, săpun, şampon, pastă de dinţi, absorbante/pampers), conform preferinţelor personale; atunci când îşi exprimă dorinţa de a merge la cumpărături în acest sens, pot solicita sprijin din partea personalului de sprijin. 6. Beneficiarii îşi spală lucrurile proprii folosind maşina de spălat din dotare; în cazul în care un beneficiar solicită sprijin în utilizare, acesta stabileşte programul de acţiune împreună cu personalul de sprijin implicat. 7. Pentru realizarea cumpărăturilor de care are nevoie pentru a pregăti o masă, beneficiarul şi personalul de sprijin estimează un meniu, un buget, o listă de cumpărături şi alte acţiuni necesare pentru gătit. 8. Beneficiarii pot exersa împreună cu personalul de sprijin realizarea unor reţete simple, cu puţine ingrediente sau mai complexe, în funcţie de interes şi preferinţe. 9. Beneficiarul cunoaşte rutinele legate de curăţenia de după gătit sau servitul mesei, de exemplu, spălatul vaselor, al ustensilelor folosite, depozitarea alimentelor şi le realizează în ritmul propriu. 10. În situaţia în care beneficiarul utilizează dispozitive asistive sau de îngrijire personală (proteze, orteze, scaune rulante etc.), personal de specialitate îl sprijină să aplice tehnici de întreţinere pentru a le menţine în stare bună de funcţionare. 11. Ajutorul pentru ceilalţi constă în ajutorul pe care persoana cu dizabilităţi îl poate da membrilor familiei, altor persoane cu dizabilităţi ca să comunice, să se îngrijească, să se deplaseze prin locuinţă sau înafara ei, altele. Ic 1. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi acordarea de sprijin beneficiarilor pentru activităţile de autogospodărire.
┌───────────┬──────────────────────────┐
│STANDARD │FSS creează cadrul pentru │
│18: SPRIJIN│asigurarea nevoilor │
│PENTRU │persoanelor cu │
│GESTIONAREA│dizabilităţi de gestionare│
│BANILOR │a banilor. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │FSS asigură sprijin direct│
│ │pentru dobândirea şi/sau │
│Rezultat │consolidarea abilităţilor │
│ │de autonomie în │
│ │gestionarea banilor. │
└───────────┴──────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin pentru a înţelege şi aplică modalităţile în care îşi pot gestiona sursele de venit. Cerinţe minime: 1. Beneficiarii îşi cunosc toate sursele de venituri şi toate categoriile de cheltuieli aplicabile lor şi/sau solicită sprijin în acest sens pentru a înţelege sau exersa. 2. Managerul de caz sprijină beneficiarul pentru a dobândi şi gestiona un card bancar, implicând, la nevoie şi cu sprijinul beneficiarului, personalul de sprijin, autoreprezentanţi, grupul de peer support. 3. Personalul de sprijin exersează cu beneficiarii recunoaşterea şi utilizarea banilor. 4. Managerul de caz urmăreşte în cadrul întâlnirilor de echipă modul în care beneficiarul evoluează în ceea ce priveşte gestiunea banilor, în vederea identificării şi a altor acţiuni necesare pentru obţinerea abilităţilor necesare. 5. Oricare dintre beneficiari poate solicita sprijin pentru înţelegerea valorii banilor şi a sumelor care trebuie achitate pentru achiziţionare directă. 6. Un beneficiar îl poate ajuta pe un altul în ceea ce priveşte înţelegerea valorii banilor. Ic 1. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi acordarea de sprijin beneficiarilor sub forma de exersare sau gestionare a banilor în timpul cumpărăturilor.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│STANDARD 19:│FSS facilitează accesul │
│SPRIJIN │beneficiarilor la │
│PENTRU │servicii de prevenire, │
│ÎNGRIJIREA │stomatologice, medicale │
│SĂNĂTĂŢII │din comunitate. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │FSS sprijină beneficiarii│
│Rezultat │să se preocupe de │
│ │îmbunătăţirea stării lor │
│ │generale. │
└────────────┴─────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii accesează servicii medicale de prevenire şi tratament din comunitate. Cerinţe minime: 1. Beneficiarul cunoaşte şi relaţionează direct cu medicul de familie. 2. Beneficiarii stabilesc tipul de sprijin de care au nevoie (planificare, transport, însoţire) pentru a realiza anual investigaţiile medicale standard incluse în asigurarea de sănătate de bază sau alte tipuri de analize. 3. Beneficiarul care are o persoană resursă în situaţii de criză/de sănătate poate comunica personalului de sprijin contactele acesteia. 4. În vederea obţinerii consimţământului informat pentru o acţiune medicală, managerul de caz/asistentul social împreună cu medicul/asistentul medical explică beneficiarului, prin formate adaptate după caz, diagnosticul, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, prognosticul în lipsa aplicării tratamentului. 5. Beneficiarii aleg, în cunoştinţă de cauză, serviciile medicale, de reabilitare, stomatologice, de spital sau ambulatorii din comunitate pe care doresc să le acceseze, şi solicită sprijinul personalului pentru facilitarea accesului (programări, transport, acompaniere). 6. FSS facilitează accesul beneficiarilor care solicită servicii de planificare familială sau să participe la ateliere de informare/consultaţii privind metode de contracepţie, vaccinare anti-HPV, protecţie la infecţii cu transmitere sexuală, altele. 7. Managerul de caz/asistentul social completează/actualizează Fişa de monitorizare a stării de sănătate, care cuprinde internările, tratamentele, imunizările, accidentele, situaţiile de prim ajutor în care au fost implicaţi beneficiarii, pe baza Fişelor de monitorizare activităţi şi a altor documente medicale. 8. FSS poate organiza şi gestiona, în nume propriu sau în colaborare, un sistem de teleasistenţă 24h/24h pentru persoane cu nevoi totale de sprijin, în acord cu acestea. 9. În LACVI-CPVI FSS poate asigura personal de îngrijire şi supraveghere, în funcţie de nevoile beneficiarilor. Ic 1. Fişa de monitorizare a stării de sănătate este inclusă în dosarul personal al beneficiarului. FSS documentează faptul că a facilitat accesul beneficiarilor care au făcut solicitări la servicii de planificare familială. Ic 3. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi acordarea de sprijin beneficiarilor pentru îngrijire personală şi menţinerea stării de sănătate.
┌───────────┬──────────────────────────┐
│STANDARD │FSS creează cadrul pentru │
│20: │sprijin emoţional şi │
│CONSILIERE │psihologic, în funcţie de │
│PSIHOLOGICĂ│nevoile şi opţiunile │
│ │beneficiarilor. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │FSS facilitează accesul la│
│ │consiliere psihologică │
│Rezultat: │voluntară, adaptată │
│ │nevoilor şi preferinţelor │
│ │beneficiarilor. │
└───────────┴──────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii au acces la sprijin psihologic pentru bunăstare emoţională, gestionarea situaţiilor dificile şi dezvoltare personală. Cerinţe minime: 1. Consilierea psihologică se oferă la solicitarea sau cu acordul beneficiarului şi poate viza, după caz: gestionarea emoţiilor, creşterea încrederii în sine, dezvoltarea abilităţilor de relaţionare, prevenirea izolării, sprijin în situaţii de stres sau dificultăţi personale, reducerea dependenţelor, autocunoaştere şi alte obiective stabilite împreună cu persoana cu dizabilităţi. 2. Personalul implicat în realizarea consilierii psihologice poate fi psiholog sau psihoterapeut; instrumentul principal de lucru este Fişa de consiliere psihologică. 3. Managerul de caz, psihologul şi asistentul social procedează la actualizarea planului de contingenţă, urmărind fiecare dintre dimensiunile indicate în Secţiunea 3: Planul de sprijin, parte din Planul individual, inclus în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANPDPD nr. 334/2024. 4. Planul de contingenţă cuprinde informaţii pentru fiecare dintre dimensiunile vieţii în comunitate: descrierea riscurilor identificate sau a posibilelor situaţii indezirabile, ce poate fi făcut pentru a evita riscul, ce trebuie făcut la confruntarea cu riscul şi responsabilităţile persoanelor implicate. 5. Coordonatorul LACVI stabileşte responsabilităţile personalului de sprijin în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor asociate fiecărei dimensiuni. 6. Managerul de caz şi psihologul explică personalului de sprijin toate dimensiunile, modurile de gestionare, precum şi propuneri de acţiuni concrete în vederea reducerii sau eliminării riscului. Psihologul sprijină persoana cu dizabilităţi să înţeleagă riscurile din mediul de viaţă şi o susţine în consolidarea rutinei de siguranţă în ceea ce priveşte reducerea sau eliminarea acestora. 7. Consilierea psihologică poate asigura sprijin pentru beneficiarul care doreşte să cunoască mai multe despre viaţa de cuplu, intimitate, parteneriat, viaţa de familie. 8. Beneficiarul a cărui încredere este subminată de eşecuri minore sau de răspunsuri indiferente din partea altora sau de alte situaţii de viaţă poate solicita sprijin suplimentar în vederea menţinerii echilibrului psiho-afectiv. 9. În cadrul sesiunilor de consiliere, personalul de specialitate poate trata gestionarea relaţiei profesionist-beneficiar, cu accent pe limite profesionale clare şi menţinerea unor relaţii de sprijin echilibrate şi sigure. 10. Managerul de caz, împreună cu echipa implicată în furnizarea serviciilor, monitorizează situaţia beneficiarului având ca reper obiectivele stabilite şi măsura în care aceste servicii au reuşit să sprijine şi să stimuleze viaţa independentă şi participarea la viaţa comunităţii. 11. FSS poate implica şi alţi specialişti din comunitate, în vederea asigurării unor servicii specifice pentru beneficiari. Ic 1. Consilierea psihologică este acordată la solicitarea sau cu acordul beneficiarului şi este realizată de personal de specialitate.
┌──────────┬───────────────────────────┐
│STANDARD │FSS sprijină beneficiarii │
│21: │să obţină informaţii │
│INFORMARE │referitoare la conţinutul │
│ŞI │şi modalităţile de acordare│
│CONSILIERE│a măsurilor de asistenţă │
│SOCIALĂ │socială. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │FSS oferă sprijin concret │
│Rezultat │beneficiarilor pentru │
│ │cunoaşterea şi exercitarea │
│ │drepturilor sociale. │
└──────────┴───────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii sunt sprijiniţi să cunoască şi să obţină drepturi şi facilităţi sociale, precum şi informaţii şi asistenţă în funcţie de interesul şi situaţia specifică a persoanei cu dizabilităţi. Cerinţe minime: 1. Personalul implicat în activităţile de informare şi consiliere socială este asistentul social ca personal de specialitate care poate coordona alte categorii de personal cu formare de nivel mediu. 2. În funcţie de interesul şi situaţia specifică a beneficiarului, sprijinul direct al asistentului social se poate referi la: a) realizarea documentaţiei necesare pentru obţinerea drepturilor şi facilităţilor sociale cuvenite; b) situaţii de competenţa serviciilor de evidenţa populaţiei; c) servicii de suport pentru membrii familiei; d) menţinerea relaţiei cu membrii de familie/îngrijitori informali/reţele/cercul de sprijin; e) obţinerea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces; f) activităţi şi servicii alternative sau complementare din comunitate, oferite de furnizori sociali privaţi, servicii de abilitare şi reabilitare, reţele de suport existente; g) asistenţă pentru angajare, păstrarea locului de muncă; h) facilitarea accesului la serviciile din comunitate pentru populaţia generală sau la cele specializate. Beneficiarii pot solicita de asemenea informaţii şi/sau sprijin direct pentru planificarea la evaluarea complexă în vederea modificării încadrării, pentru medierea relaţiei cu autorităţile în ceea ce priveşte ocuparea, formarea continuă sau profesională, obstacole în integrare, altele. Ic 1. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi acordarea de sprijin beneficiarilor pentru cunoaşterea şi exercitarea drepturilor sociale.
┌──────────┬───────────────────────────┐
│STANDARD │ │
│22: │FSS creează cadrul pentru │
│SPRIJIN │respectarea dreptului la │
│PENTRU │educaţie şi angajare în │
│EDUCAŢIE │muncă a persoanelor cu │
│ŞI │dizabilităţi. │
│ANGAJARE │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │FSS sprijină beneficiarii │
│ │să participe la │
│ │activităţile pe care le │
│Rezultat │aleg pentru creşterea │
│ │nivelului de educaţie sau │
│ │pentru angajare şi │
│ │păstrarea unui loc de │
│ │muncă. │
└──────────┴───────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii primesc sprijin individual pentru a-şi dezvolta competenţele şi pentru a accesa noi roluri sociale în comunitate. Cerinţe minime: 1. Beneficiarul care doreşte să-şi îmbunătăţească nivelul de educaţie sau de formare primeşte sprijin de tipul: asistenţă în comunicare, consiliere şi orientare profesională, motivare pentru muncă, ajutor pentru întocmirea dosarului, rechizite, dispozitive asistive, acompaniere, altele. 2. Asistentul social identifică în comunitate servicii de consiliere vocaţională sau de pregătire pentru muncă/angajare asistată şi sprijină beneficiarii care doresc să le acceseze. 3. În cazul în care un beneficiar decide să facă demersuri pentru angajare, personal de specialitate (asistent social, psiholog, terapeut ocupaţional, alţi terapeuţi) îl pregăteşte pentru a înţelege şi a face faţă situaţiilor de discriminare, bullying, segregare, alte atitudini negative. 4. Beneficiarii sunt sprijiniţi de personal de specialitate pentru a înţelege şi recunoaşte forme de angajare (timp normal/parţial, remunerare corectă/incorectă propria afacere/antreprenoriat). 5. Personalul de sprijin acompaniază beneficiarii când aceştia aleg să participe la burse ale locurilor de muncă sau la cursuri/instruiri înainte şi după angajare. 6. Un beneficiar poate alege educaţia non-formală, de exemplu: învăţarea de meşteşuguri, grădinărit, comunicare şi jocuri online, editare video, altele şi poate primi sprijin prin punerea la dispoziţie de către FSS a unor materii prime, consumabile şi echipamente. 7. Beneficiarii care doresc să se înscrie în căutarea unui loc de muncă primesc sprijin direct pentru întocmirea dosarului, pentru comunicare sau acompanierea la cursuri şi instruiri dedicate motivării pentru muncă. 8. Beneficiarii interesaţi de antreprenoriat solicită primesc sprijinul necesar pentru a se înscrie şi urma cursuri specifice. Ic 1. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi acordarea de sprijin beneficiarilor pentru educaţie şi angajare în muncă.
┌───────────┬──────────────────────────┐
│STANDARD │FSS creează cadrul pentru │
│23: SPRIJIN│facilitarea participării, │
│PENTRU │interacţiunii sociale şi a│
│PARTICIPARE│dezvoltării personale a │
│SOCIALĂ │persoanelor cu │
│ │dizabilităţi. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │FSS recunoaşte, respectă │
│ │şi promovează dreptul │
│ │persoanelor cu │
│ │dizabilităţi de a │
│Rezultat │participa la viaţa │
│ │politică, publică, │
│ │culturală, la activităţi │
│ │recreative, timp liber şi │
│ │sport. │
└───────────┴──────────────────────────┘
OBIECTIV: Beneficiarii cunosc şi iau parte la viaţa socială a comunităţii conform dorinţelor şi preferinţelor proprii. Cerinţe minime: 1. Beneficiarul primeşte sprijin din partea personalului ca să iniţieze relaţii de cunoaştere/prietenie cu vecinii sau cu alţi membri ai comunităţii; sprijinul poate consta în: asistenţă pentru comunicare, în special în cazul celor care folosesc forme de comunicare non-verbală pentru a-şi exprima voinţa şi preferinţele, consiliere pentru încredere în sine, adaptare la stres şi emoţii, sprijin pentru organizare vizite, altele. 2. Beneficiarul care doreşte să cunoască comunitatea sau cartierul în care locuieşte şi să dobândească abilităţi pentru a utiliza transportul public sau o aplicaţie de navigare solicită personalului sprijin în acest sens. 3. Beneficiarii se pot deplasa în interiorul sau exteriorul locuinţei atunci când doresc, folosind sau nu echipamente/mijloace de transport şi pot solicita sprijin sau acompaniere; pentru persoanele cu nevoi totale de sprijin sau non-verbale, personalul de sprijin urmăreşte respectarea restricţiilor legate de orientare, echilibru, vârstă, pentru a evita încălcarea acestora. 4. Personalul sprijină beneficiarii să menţină relaţii personale cu membrii familiei, dacă nu există recomandări contrare în acest sens, precum şi cu prieteni, vecini, membri ai cercului de sprijin, colegi, autoreprezentanţi, alţii. 5. Personalul sprijină participarea unui beneficiar la practici religioase atunci când este solicitat. 6. La solicitare, personalul de sprijin acompaniază beneficiarul când acesta alege să participe în comunitate la activităţi de petrecere a timpului liber, de tip jocuri şi sporturi, programe de relaxare sau divertisment, în parcuri, cluburi, pieţe sau alte spaţii publice. 7. Beneficiarul poate solicita sprijin sau acompaniere pentru a vizita muzee, a merge la film sau la teatru, a participa la diferite acţiuni culturale sau la ateliere de lucru de tip meşteşuguri, pictură, muzică, altele. 8. Personalul acompaniază beneficiarii atunci când aceştia solicită să-şi exercite drepturile, inclusiv dreptul la vot. 9. FSS/managerul de caz se preocupă să identifice persoane cu experienţe asemănătoare de viaţă în ceea ce priveşte viaţa în comunitate după un trecut instituţional sau organizaţii neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilităţi şi le invită să participe la întâlniri cu beneficiarii LACVI, dacă aceştia îşi doresc. Ic 1. FSS documentează cu Fişa de monitorizare activităţi realizarea a cel puţin două ieşiri lunare de interes personal în spaţii publice (altele decât cele la cumpărături). MODUL V - EVALUAREA LACVI DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICĂRII PRACTICILOR INSTITUŢIONALE (STANDARD 24)
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │FSS organizează şi │
│STANDARD 24: │furnizează LACVI astfel│
│EVALUAREA │încât viaţa │
│LACVI DIN │beneficiarilor să nu │
│PUNCT DE │fie organizată după │
│VEDERE AL │reguli colective sau │
│APLICĂRII │rutine impuse de │
│PRACTICILOR │serviciu, ci după │
│INSTITUŢIONALE│alegerile individuale │
│ │ale fiecărei persoane. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │FSS demonstrează anual │
│Rezultat │că serviciul nu │
│ │reproduce practici │
│ │instituţionale. │
└──────────────┴───────────────────────┘
OBIECTIV: Fiecare beneficiar LACVI are rutină zilnică diferită, în funcţie de preferinţe şi alegeri individuale, în comunitate. Cerinţe minime: 1. FSS deţine şi aplică un instrument anual de autoevaluare prin care verifică dacă organizarea serviciului LACVI nu reproduce practici instituţionale. 2. Practicile instituţionale incluse în instrumentul de autoevaluare cuprind: program impus (ora de trezire, de masă, de culcare), meniu fix, programul de ieşire din locuinţe, programul de vizite, programul de activităţi, decizii luate de personal în locul persoanei, reguli colective aplicate tuturor beneficiarilor. 3. În locuinţă nu există afişat niciun sau nu sunt utilizate programe zilnice colective referitoare la: ora de trezire, ora de culcare, orele de masă, programul de ieşire din locuinţă, programul de vizite, programul de activităţi. 4. Programul zilnic al fiecărui beneficiar este stabilit de acesta, cu sprijinul personalului, dacă este solicitat. 5. FSS se asigură că personalul nu ia decizii în locul beneficiarilor, ci îi sprijină în dezvoltarea autonomiei şi autodeterminării, inclusiv prin implicarea autoreprezentanţilor. 6. FSS se asigură că personalul nu ia decizii în locul beneficiarului care are nevoie de sprijin în luarea deciziilor, ci oferă sau mediază acest tip de sprijin. 7. În situaţia în care un beneficiar refuză un tratament recomandat sau sprijinul propus, personalul informează managerul de caz/coordonatorului LACVI şi consemnează situaţia în Fişa de monitorizare activităţi. 8. FSS se asigură că beneficiarii pot refuza sprijinul propus fără consecinţe asupra furnizării serviciului. Ic 1. FSS documentează completarea anuală a instrumentului de autoevaluare. Ic 2. FSS documentează prin Fişele de monitorizare activităţi că fiecare beneficiar are rutină zilnică diferită. Ic 3. FSS documentează, în Fişa de monitorizare activităţi, cazurile în care un beneficiar a refuzat un tratament recomandat, sprijinul sau personalul implicat. Documente prevăzute în standardele specifice minime obligatorii de calitate pentru serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă
┌────┬────────┬────────────────────────┐
│Nr. │Modul şi│Denumire document │
│crt.│standard│ │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul I,│Raport privind │
│1. │S 1 │activitatea din anul │
│ │ │anterior celui în curs │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│2. │Modul I,│Protocol │
│ │S 2 │ │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│3. │Modul I,│Fişa de monitorizare │
│ │S 3 │activităţi │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Notificare privind │
│4. │Modul I,│situaţia de risc sau de │
│ │S 4 │incident privind │
│ │ │siguranţa persoanei │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Soluţie particularizată │
│ │ │de intervenţie în cazuri│
│5. │Modul I,│de urgenţă pentru │
│ │S 4 │persoana cu dizabilităţi│
│ │ │cu nevoi totale de │
│ │ │sprijin │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│7. │Modul I,│Planul anual de formare │
│ │S 5 │continuă a personalului │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Calendar privind │
│8. │Modul I,│implementarea planului │
│ │S 5 │anual de formare │
│ │ │continuă a personalului │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul I,│Registrul privind │
│9. │S 5 │perfecţionarea continuă │
│ │ │a personalului │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Consimţământul informat │
│ │Modul │al persoanei cu │
│10. │II, S 6 │dizabilităţi sau al │
│ │ │tutorelui pentru │
│ │ │situaţiile de promovare │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Indicatori interni de │
│ │ │satisfacţie a │
│11. │Modul │persoanelor cu │
│ │II, S 7 │dizabilităţi cu │
│ │ │calitatea serviciilor │
│ │ │LACVI │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Chestionar de colectare │
│12. │Modul │a opiniilor referitoare │
│ │II, S 7 │la satisfacţia │
│ │ │beneficiarilor │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Soluţie particularizată │
│ │ │de intervenţie pentru │
│ │ │redactarea şi │
│13. │Modul │transmiterea sesizărilor│
│ │II, S 8 │şi reclamaţiilor de │
│ │ │către persoana cu │
│ │ │dizabilităţi cu nevoi │
│ │ │totale de sprijin │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul │Plan de sprijin - parte │
│14. │III, S │din Planul individual al│
│ │10 │beneficiarului │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul │Procedură de lucru │
│15. │III, S │pentru obţinerea │
│ │11 │consimţământului privind│
│ │ │furnizarea LACVI │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Contract cadru de │
│ │Modul │furnizare de servicii + │
│16. │III, S │Anexa privind modul │
│ │11 │specific de organizare, │
│ │ │funcţionare şi acordare │
│ │ │LACVI │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul │Dispoziţia FSS de │
│17. │III, S │acordare LACVI │
│ │11 │ │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul │Evidenţa dosarelor │
│18. │III, S │personale arhivate, pe │
│ │12 │suport hârtie sau │
│ │ │electronic │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Proces-verbal de │
│ │ │predare-primire a │
│ │Modul │documentelor din dosarul│
│19. │III, S │personal al │
│ │12 │beneficiarului, în │
│ │ │copie, semnat între │
│ │ │părţi │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │Modul │Notificare scrisă FSS │
│20. │III, S │către beneficiar cu │
│ │13 │privire la suspendarea/ │
│ │ │sistarea acordării LACVI│
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Pictograme/instrucţiuni │
│ │ │în limbaj uşor de citit/│
│21. │Modul │scriere cu caractere de │
│ │IV, S 14│dimensiuni mari pentru │
│ │ │semnalizarea ieşirilor │
│ │ │de urgenţă din locuinţă │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Instrucţiune în limbaj │
│ │Modul │uşor de citit sau │
│22. │IV, S 17│pictograme necesare │
│ │ │pentru folosirea │
│ │ │aparatelor de uz casnic │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│23. │Modulul │Fişa de monitorizare a │
│ │IV, S 19│stării de sănătate │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│24. │Modului │Fişa de consiliere │
│ │V, S 20 │psihologică │
├────┼────────┼────────────────────────┤
│ │ │Instrument anual de │
│ │Modul V,│autoevaluare din punct │
│25. │S 24 │de vedere al aplicării │
│ │ │practicilor │
│ │ │instituţionale │
└────┴────────┴────────────────────────┘
SECŢIUNEA a II-a FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Serviciu social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă: [ ] Locuinţă protejată pentru persoane adulte cu dizabilităţi [ ] Centru pentru viaţă independentă pentru persoane adulte cu dizabilităţi Cod serviciu (nomenclator): ............. Furnizor: ............ Perioada evaluată: ........... Evaluator: ........... I. MATRICE GENERALĂ DE EVALUARE A CELOR 24 STANDARDE
┌────────┬────────┬───────┬───────┬─────────┬─────────┬──────┬──────────┐
│Nr. │Denumire│Conform│Parţial│Neconform│% │Dovezi│Observaţii│
│standard│standard│ │ │ │realizare│ │ │
└────────┴────────┴───────┴───────┴─────────┴─────────┴──────┴──────────┘
(Se completează pentru fiecare dintre cele 24 standarde) II. FIŞĂ DETALIATĂ PE FIECARE STANDARD (Se repetă secţiunea pentru Standardul 1-24) STANDARD nr. ___ Denumire: ............. 1. REZULTAT AŞTEPTAT (Se preia exact formularea din standard) 2. CRITERII DE EVALUARE: (Criteriu - condiţie concretă şi verificabilă care demonstrează implementarea standardului)
┌────────┬───┬───────┬───┬──────────────┐
│Criteriu│Da │Parţial│Nu │Dovezi │
│ │ │ │ │concrete │
├────────┼───┼───────┼───┼──────────────┤
│C1 │[ ]│[ ] │[ ]│ │
├────────┼───┼───────┼───┼──────────────┤
│C2 │[ ]│[ ] │[ ]│ │
├────────┼───┼───────┼───┼──────────────┤
│C3 │[ ]│[ ] │[ ]│ │
└────────┴───┴───────┴───┴──────────────┘
3. INDICATORI DE MONITORIZARE
┌─────────┬───────┬──────────┬─────────┐
│Indicator│Valoare│Sursă │Frecvenţă│
│ │ │verificare│ │
└─────────┴───────┴──────────┴─────────┘
4. INDICATORI DE CONTROL
┌─────────┬───────┬─────────┬───────────┐
│Element │Conform│Neconform│Risc │
│verificat│ │ │identificat│
└─────────┴───────┴─────────┴───────────┘
5. ANALIZĂ CALITATIVĂ ● Probleme identificate: ● Impact asupra beneficiarilor: ● Nivel de risc (scăzut / mediu / ridicat): 6. SCOR STANDARD Scor acordat (0-3): 0 = neimplementat 1 = implementare formală 2 = implementare parţială funcţională 3 = implementare completă şi centrată pe persoană Scor obţinut: __ / 3 III. SINTEZĂ GENERALĂ Total punctaj obţinut: __ / 66 (24 x 3) Grad general de conformitate: __ %
┌──────────┬────────┬──────────────────┐
│Nivel │Interval│Interpretare │
├──────────┼────────┼──────────────────┤
│ │ │Standardele sunt │
│Excelent │85-100% │implementate │
│ │ │funcţional │
├──────────┼────────┼──────────────────┤
│ │ │Necesită │
│Bun │70-84% │îmbunătăţiri │
│ │ │punctuale │
├──────────┼────────┼──────────────────┤
│ │ │Necesită plan │
│Vulnerabil│50-69% │urgent de │
│ │ │conformare │
├──────────┼────────┼──────────────────┤
│ │ │Risc major pentru │
│Critic │<50% │calitatea │
│ │ │serviciului │
└──────────┴────────┴──────────────────┘
IV. ANALIZA DE RISC GLOBALĂ
┌───────┬───────────┬──────┬───────────┐
│Domeniu│Risc │Impact│Măsură │
│ │identificat│ │corectivă │
└───────┴───────────┴──────┴───────────┘
V. PLAN DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
┌────────┬────────┬──────┬──────┬───────────┐
│Standard│Problemă│Măsură│Termen│Responsabil│
└────────┴────────┴──────┴──────┴───────────┘
----- 
