Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   SENTINTA nr. 122 din 12 mai 2013  referitoare la Ordinul nr. 766/2009 (MAPDR) / Ordinul nr. 1.594/2009 (MS) / Ordinul nr. 675/2009 (ANPC) pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura si calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea si comercializarea bauturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decat berea si vinul destinate consumului uman ca atare    Twitter Facebook
Cautare document

SENTINTA nr. 122 din 12 mai 2013 referitoare la Ordinul nr. 766/2009 (MAPDR) / Ordinul nr. 1.594/2009 (MS) / Ordinul nr. 675/2009 (ANPC) pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura si calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea si comercializarea bauturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decat berea si vinul destinate consumului uman ca atare

EMITENT: CURTEA DE APEL PLOIESTI - SECTIA COMERCIALA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV FISCAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 12 noiembrie 2013

    Dosar nr. 302/42/2010

    Completul compus din:
    Preşedinte - Dinu Florentina
    Grefier - Costea Mihaela Florica

    Pe rol fiind soluţionarea cererii privind anularea Ordinului nr. 766/2009 formulată de reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., administrator judiciar special Constantin Cârciumaru, cu sediul în comuna Poşta Câlnău, satul Poşta Câlnău, camera 8, clădirea C9, judeţul Buzău, prin administrator judiciar "Balescu şi Asociaţii", cu sediul în Buzău, Str. Unirii, bl. 19F, ap. 3, cod poştal 120201, judeţul Buzău, şi cu sediul în comuna Poşta Câlnău, Poşta Câlnău, bl. C9, ap. 8, cod poştal 120201, judeţul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu sediul în Bucureşti, sectorul 3, bd. Carol I nr. 24, cod poştal 032451, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, Bd. Aviatorilor nr. 72, cod poştal 032451, Ministerul Sănătăţii, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, str. Cristian Popişteanu nr. 1-3, cod poştal 032451.
    Acţiunea este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei, potrivit Chitanţei nr. 129.631/20.04.2010, şi timbru judiciar de 1 leu, acestea fiind anulate de către instanţă şi ataşate la dosarul cauzei.
    La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., reprezentată de avocat Ilie R. din Baroul Bucureşti, potrivit Împuternicirii avocaţiale nr. 33.723 din 05.05.2010, lipsă fiind pârâţii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii.
    Procedura de citare este legal îndeplinită.
    S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează faptul că prin intermediul Compartimentului Registratură s-a depus la dosar de pârâtul Ministerul Sănătăţii o întâmpinare ce a fost vizată şi înregistrată la instanţă cu nr. 6.333/22.04.2010.
    Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006, informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictului dintre ele.
    S-a înmânat reclamantei S.C. Euroavipo Grup - S.A., prin apărătoarea sa, avocat Ilie R., copie de pe întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Sănătăţii, completarea la întâmpinare formulată de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Bucureşti şi copie de pe înscrisurile ataşate la întâmpinare ce au fost depuse de pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti.
    Avocat Ilie R., având cuvântul pentru reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A. în dovedirea acţiunii, solicită proba cu înscrisuri pe care le înţelege să le depună la dosar, şi anume: referat de aprobare în vederea promovării unui act normativ care să reglementeze producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare nr. 94.441/30.04.2010, emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia generală politici agricole - Direcţia pentru organizări comuna şi de piaţă şi politici pentru culturi de câmp şi culturi horticole, 2 cereri formulate către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un certificat privind soluţia pronunţată în Dosarul nr. 482,2/42/2009, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, un extras din Legea contenciosului administrativ.
    Curtea, având în vedere proba cu înscrisuri solicitată de reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., o consideră pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei, în conformitate cu art. 167 din Codul de procedură civilă o încuviinţează.
    Avocat Ilie R., având cuvântul pentru reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., declară că nu mai are alte cereri de formulat.
    Curtea ia act de declaraţia reclamantei prin apărător, consideră cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri.
    Avocat Ilie R., având cuvântul pentru reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată în şedinţa de a se dispune suspendarea Ordinului nr. 766/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul destinate consumului uman ca atare, publicat în M.O. nr. 918 din 29.12.2009, întrucât este nelegal, emis de MAPDR, ANPC şi Ministerul Sănătăţii.
    În continuare susţine că prin emiterea Ordinului nr. 766/2009, instituţiile emitente şi-au depăşit competenţa legală şi constituţională privind eliberarea actelor normative.
    Mai mult arată că din preambulul actului contestat reiese că textele legale cu forţă juridică superioară ce au stat la baza emiterii acestuia sunt art. 34 din OUG nr. 97/2001, Hotărârea Guvernului nr. 8/2009, H.G. nr. 284/2009 şi H.G. nr. 1.718/2008 nu conferă calitatea pârâţilor în sensul emiterii actului atacat, ordinul fiind adoptat cu depăşirea competenţelor legale.
    Astfel, apreciază că potrivit art. 34 din OUG nr. 97/2001, menţionat în preambulul Ordinului nr. 766/2009, MAPDR împreună cu MSP şi ANPC nu sunt abilitate să emită ordine comune care să reglementeze interzicerea fabricării unor produse alimentare.
    În plus, prin ordinul atacat se reglementează peste un act normativ având o forţă juridică superioară, respectiv peste reglementările OG nr. 42/1995 a producţiei de produse alimentare.
    Sub acest aspect învederează că ordinul atacat interzice producerea anumitor categorii de băuturi fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, în ciuda faptului că în condiţiile OG nr. 42/1995 şi ale Ordinului nr. 357/2003 prin obţinerea licenţei de fabricaţie operatorul economic a obţinut dreptul de a produce spre comercializare aceste produse.
    Mai arată că prevederile din OG nr. 42/1995 au conferit MAPDR o competenţă de reglementare limitată, or, introducerea altor elemente de reglementare, printr-un act administrativ cu caracter normativ, la nivel ierarhic inferior, este adoptată cu depăşirea abilitării date de legiuitor.
    În această situaţie, menţionează că ordinul atacat adaugă la lege şi nu mai are caracter de act adoptat pe baza legii şi în enunţarea ei, pentru care se aplică sancţiunea anulării acestuia.
    Totodată, precizează că ordinul a cărui anulare se solicită a fost emis cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996.
    Referitor la cererea de suspendare susţine că sunt incidente prevederile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 554/2004.
    În sensul susţinerilor depune la dosar jurisprudenţă şi legislaţie.
    În ceea ce priveşte întâmpinările formulate de pârâţii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii consideră că sunt total nefondate, motiv pentru care solicită respingerea acestora.

                                CURTEA,
    Deliberând asupra acţiunii de faţă, constată următoarele:
    Prin acţiunea formulată sub nr. 302/42/2010 la data de 24 martie 2010 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., în reorganizare judiciară, prin administrator special Constantin Cârciumaru şi administrator judiciar SP "Bălescu şi Asociaţii" SPRL, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii, a solicitat anularea Ordinului nr. 766/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 29.12.2009, întrucât este nelegal.
    În motivarea acţiunii reclamanta a susţinut că prin ordinul cu numărul de mai sus se limitează produsele agricole admise pentru a fi utilizate la fabricarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare la câteva categorii, astfel: fructe şi/sau părţi de fructe, cu excepţia strugurilor, provenite din plantaţii pomicole şi/sau din plantaţii de arbuşti fructiferi din cultura şi/sau flora spontană, produse apicole, must sau/şi must concentrat sau/şi must concentrat rectificat obţinut în exclusivitate din produsele agricole prevăzute la alin. (2) lit. a). Utilizarea altor materii prime la obţinerea băuturilor fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, nu este permisă.
    Producătorilor care, la data emiterii Ordinului nr. 766/2009 le era permisă fabricarea de băutură fermentată, liniştită, în baza licenţelor de fabricaţie deţinute, emise în mod legal de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, le este interzis să mai producă alte băuturi decât cele expres enumerate de ordinul mai sus menţionat, fără nicio fundamentare.
    Menţionează faptul că Ordinul nr. 766/1.594/675 din 2009 este al treilea act dintr-un şir de acte normative care sub diferite denumiri urmăresc ca obiectiv, având în norma legală anterior menţionată, apreciază că cele trei instituţii şi-au depăşit competenţa legală prin emiterea Ordinului nr. 766/1.594/675 din 2009.
    În acest sens sunt şi concluziile din Raportul de control întocmit de Corpul de Control al Primului-Ministru cu ocazia verificării legalităţii adoptării ordinelor nr. 192/2009 şi nr. 334/432 din 2009, ce au precedat adoptarea Ordinului nr. 766/2009, concluzii în care se reţine că: "din conţinutul art. 34 din OUG nr. 97/2001 se constată că MAPDR nu avea dreptul de a interzice utilizarea unor ingrediente, substanţe sau materii prime, ci doar a interzicerii vânzării alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare, a alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare şi a vânzării anumitor alimente drept medicamente, deşi prin prevederile art. 2 alin. 3, 4 şi 5 din Ordinul nr. 334/2009 se interzice tocmai utilizarea anumitor produse (zaharuri, amidon, vin/sau must de struguri, etc.) (...)."
    Totodată, prin emiterea ordinului contestat s-au depăşit competenţele legale de reglementare în raport de prevederile constituţionale.
    În acest sens, menţionează că reclamanta în baza dreptului constituţional de acces liber la o activitate economică (art. 45 din Constituţie) a obţinut dreptul de a fabrica băuturi fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, deţinând licenţa de fabricaţie în condiţiile OG nr. 42/1995. Prin emiterea Ordinului nr. 766/2009 se restrânge libertatea economică a agentului economic garantat de art. 45 din Constituţie, în contextul în care restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi se poate realiza numai prin lege, şi nu printr-un ordin al unui minister, după cum statuează art. 53 din Constituţie.
    În plus, prin ordinul atacat se reglementează peste un act normativ având o forţă juridică superioară, respectiv peste prevederile OG nr. 42/1995 a producţiei de produse alimentare.
    Astfel, prin Ordinul nr. 766/2009 se reglementează producţia băuturilor comerciale fermentate. Cu ocazia analizării legalităţii acestuia trebuie să se ţină cont de dispoziţiile OG nr. 42/1995, reglementare cu forţa juridică superioară, care vizează chiar domeniul producţiei de produse alimentare, chiar dacă s-a omis menţionarea acestei ordonanţe în preambulul Ordinului nr. 766/2009.
    Mai arată că din analiza celor două texte reiese că ordinul atacat interzice producerea anumitor categorii de băuturi fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, în ciuda faptului că în condiţiile OG nr. 42/1995 şi ale Ordinului nr. 357/2003 prin obţinerea licenţei de fabricaţie operatorul economic a obţinut dreptul de a produce spre comercializare aceste produse.
    Astfel, potrivit Ordinului nr. 357/2003, printre activităţile şi produsele pentru care MAPDR acordă licenţe de fabricaţie este şi aceea a fabricării cidrului şi/sau a altor băuturi nedistilate obţinute prin fermentare şi/sau a băuturilor mixte ce conţin alcool, fapt ce atestă în mod incontestabil posibilitatea producerii în condiţiile OG nr. 42/1995 de băuturi fermentate nedistilate, fără a se limita producerea acestora la anumite categorii de băuturi sau de materii prime.
    În sensul celor arătate mai sus învederează instanţei că din examinarea dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din OG nr. 42/1995 se constată ca prin această ordonanţă MAPDR este abilitat să adopte reglementări numai privind nivelul maxim de aditivi, de substanţe străine sau de încărcătură microbiană.
    Or, în cauza de faţă, prin ordinul supus controlului judecătoresc, au fost interzise utilizarea amidonului sau/şi zaharurilor, ceea ce excede prevederilor art. 7 alin. 2 din OG nr. 42/1995.
    Ca atare, prin interdicţia folosirii unor substanţe alimentare, menţionată în cadrul art. 3 alin. 1 din ordin, s-a ajuns în situaţia ca printr-un act administrativ să se abroge prevederile unui act normativ de nivel ierarhic superior, respectiv cele ale OG nr. 42/1995, care în art. 4 alin. 1 lit. C, defineşte aditivul alimentar, permiţând totodată folosirea unor astfel de aditivi alimentari.
    Ceea ce legiuitorul a dat în competenţa autorităţii administrative a fost numai stabilirea limitelor maxime admise, pentru fiecare clasă de produse, şi în niciun caz interdicţia folosirii aditivilor, care sunt substanţe ce se adaugă alimentelor pentru a se îmbunătăţi valoarea nutritivă a acestora şi, de asemenea, orice produs care se adaugă alimentelor pentru a influenţa culoarea, gustul, consistenţa şi aroma.
    Prin reglementarea instituită în cuprinsul ordinului atacat, respectiv prin interzicerea folosirii unor aditivi alimentari, se ajunge la restrângerea producerii băuturilor respective, chestiune ce, după cum a arătat, neconstituind competenţa MAPDR, prin aceasta ajungându-se în mod implicit la retragerea şi ineficienţa licenţelor de fabricaţie.
    Licenţele de fabricaţie ale produselor alimentare se acordă în condiţiile art. 22-24 din OG nr. 42/1995, iar suspendarea şi retragerea acestora se dispune numai în condiţiile prevăzute în ordonanţă, respectiv în conformitate cu prevederile cap. VI - Sancţiuni.
    Prevederile din OG nr. 42/1995 au conferit MAPDR o competenţă de reglementare limitată, or introducerea altor elemente de reglementare, printr-un act administrativ cu caracter normativ, deci de nivel ierarhic inferior, fiind adoptată cu depăşirea abilitării date de legiuitor.
    În această situaţie arată reclamanta că ordinul adaugă la lege şi nu mai are caracter de act adoptat pe baza legii şi în enunţarea ei, motiv pentru care urmează a se aplica sancţiunea anulării acestuia.
    Consideră că susţinerile privind încălcarea prevederilor OG nr. 42/1995 sunt confirmate de raportul Corpului de Control al Primului-Ministru, înregistrat cu nr. 332/06.10.2009, în care, la cap. III - Constatări pct. 1 şi 2 "Concluzii" pagina 25, se precizează că: "s-a depăşit cadrul legal stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora a fost emis Ordinul nr. 192/2009, respectiv OG nr. 42/1995, nerespectându-se normele de tehnică legislativă, prin încălcarea prevederilor art. 76 din Legea nr. 24/2000 (...) prevederile Ordinului nr. 192/2009 intrând în contradicţie cu OG nr. 42/1995, care nu prevede interzicerea producerii băuturilor fermentate nedistilate, nerespectându-se normele de tehnică legislativă, prin încălcarea prevederilor art. 12 lit. b) şi art. 79 alin. 1 din Legea nr. 24/2000".
    d) Totodată, menţionează că HG nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea MAPDR, care reglementează atribuţiile acestuia, a fost abrogată la data de 2.12.2009.
    În consecinţă, arată că la data adoptării de către MAPDR a Ordinului nr. 766, adică la data de 16.12.2009, HG nr. 8/2009 pe care îşi întemeiază MAPDR competenţa de reglementare era abrogată.
    Deoarece MAPDR îşi fundamentează competenţa de emitere a Ordinului nr. 766/2009 pe HG nr. 8/2009, act normativ abrogat la data adoptării acestui ordin, apreciază că acest act normativ este nelegal şi sub acest considerent.
    e) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. 4 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin HG nr. 561/2009, actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern.
    Mai arată reclamanta că legiuitorul a condiţionat adoptarea actelor normative cu efecte deosebite asupra mediului economic de elaborarea lor pe baza unor documente de politici publice adoptate de Parlament sau de Guvern. Cerinţa mai sus menţionată este o cerinţă care condiţionează legalitatea actului normativ astfel aprobat.
    În conformitate cu constatările raportului de control al Corpului de Control al Primului-Ministru, "categoria băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, nu se regăseşte în mod distinct în conţinutul situaţiilor şi obiectivelor prezentate în strategia MAPDR privind industria alimentară pe anul 2009".
    În consecinţă, apreciază că suntem în prezenţa unei alte încălcări a dispoziţiilor legale prin adoptarea Ordinului nr. 766/2009; astfel, deşi problematica în discuţie era necesar a se adopta pe baza "unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern", instituţiile emitente au făcut abstracţie de aceste prevederi legale, substituindu-se Guvernului şi Parlamentului României, reglementând un domeniu care nu a fost inclus în strategia MAPDR privind industria alimentară.
    f) Între actele normative menţionate în preambulul ordinului contestat se regăseşte şi Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, cu modificările şi completările ulterioare. În acest regulament, la codul tarifar 2206.00 se încadrează următoarele produse: "alte băuturi fermentate (de exemplu, cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte".
    Raportând prevederile ordinului contestat la cele ale regulamentului arătat apreciază reclamanta că actul atacat nu se circumscrie nici prevederilor europene, întrucât la nivelul Uniunii Europene pot fi produse şi alte băuturi fermentate, altele decât cidru de mere, cidru de pere, hidromel care sunt menţionate doar ca exemplu, putând exista şi "altele", fapt menţionat expres în Tariful vamal.
    Mai susţine reclamanta că Ordinul nr. 766/1.594/675 din 2009 a fost emis cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    Conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sunt acte date în executarea unui act normativ, iar art. 75 prevede că aceste acte "se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice."
    Deşi ordinul este emis pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, printre temeiurile enumerate în partea introductivă nu se numără şi cel în baza căruia au fost adoptate normele tehnice. Cu alte cuvinte, nu se arată care este actul cadru care justifică şi impune elaborarea de norme tehnice.
    Menţionează că temeiurile invocate în partea introductivă nu relevă acest aspect, legile enumerate justificând doar competenţa funcţională a celor trei instituţii de a emite ordine cu caracter normativ.
    Astfel, temeiurile juridice arătate în formula introductivă, respectiv art. 34 din OUG nr. 97/2001, HG nr. 8/2009, HG nr. 284/2009, HG nr. 1.718/2008, sunt temeiurile legale care stabilesc competenţa celor 3 instituţii emitente în emiterea de acte normative similare ordinului contestat, iar Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 stabileşte codurile şi poziţiile tarifare la care se încadrează produsele fără a reglementa domeniul producţiei de produse alimentare.
    Aşadar, arată că a fost adoptat un ordin fără a se preciza în executarea cărei legi (lato sensu) a fost emis, încălcându-se flagrant prevederile Legii nr. 24/2000.
    În plus, prin emiterea ordinului ce face obiectul prezentei au fost încălcate prevederile art. 15 din Legea nr. 24/2000, care, pentru evitarea paralelismelor, interzic în procesul de legiferare instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative.
    Or, în cazul de faţă, printr-o succesiune de acte normative se încearcă instituirea aceloraşi reglementări, fiind emise în vederea interzicerii fabricării anumitor categorii de băuturi fermentate 3 acte normative: unul emis de MAPDR - Ordinul nr. 192/2009, al doilea emis de ANPC şi de MAPDR - Ordinul nr. 334/2009 şi al treilea emis de ANPC, MAPDR şi Ministerul Sănătăţii - Ordinul nr. 766/2009.
    În aceste condiţii, apreciază că s-au încălcat în mod evident prevederile art. 15 din Legea nr. 24/2000, fiind în acelaşi timp prejudiciată situaţia producătorilor de băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul, în folosul altor producători care doresc înlăturarea concurenţei, utilizând ca instrument instituţiile statului.
    Mai susţine reclamanta că prin Ordinul nr. 766/2009 au fost încălcate prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996.
    Din interpretarea dispoziţiilor Ordinului nr. 766/2009 rezultă că băuturile alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, a căror producţie este permisă sunt: cidru de mere, cidru de pere, hidromel şi băutura alcoolică fermentată obţinută exclusiv prin fermentarea amestecurilor de fructe (art. 7 din normele tehnice).
    Coroborând art. 7 din normele tehnice cu art. 4 alin. 3, care dispun că normele tehnice nu se aplică băuturilor fermentate nedistilate fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al UE sau în Turcia (...), rezultă în mod indirect discriminarea producătorilor autohtoni.
    În fapt, prin Ordinul nr. 766/2009 se restricţionează producerea majorităţii băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, deoarece se interzice utilizarea unor materii prime agricole necesare în producerea acestor băuturi, precum amidonul şi zahărul.
    Învederează reclamanta că interzicerea fără temei, printr-un act administrativ normativ, a producţiei unor bunuri destinate consumului uman obţinute din anumite materii prime agricole constituie un precedent periculos, prin care un sector de activitate este afectat, de acest fapt profitând în mod neloial alte sectoare, cât şi producătorii internaţionali.
    Mai mult, în condiţiile în care zahărul poate fi folosit la producerea vinurilor pentru creşterea concentraţiei alcoolice, apare ca nejustificată atât din punct de vedere legal, cât şi din punctul de vedere al calităţii produsului sau al sănătăţii publice interzicerea utilizării zahărului şi/sau a amidonului în producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul.
    Menţionează reclamanta că consecinţa acestui ordin este, practic, dispariţia produselor în discuţie de pe piaţă, cu impact asupra activităţii economice a producătorilor autohtoni, care vor suferi pierderi financiare dezastruoase ce pot conduce, în cele din urmă, la falimentul acestora.
    În sensul celor de mai sus, învederează instanţei că, în privinţa încălcării prin Ordinul nr. 192/2009 a Legii concurenţei, Consiliul Concurenţei a apreciat că aceasta "creează o situaţie discriminatorie pentru producătorii care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul româneşti. (...) În lipsa unor prevederi similare aplicabile la nivel comunitar în statele membre de unde provin băuturile importate pe piaţa românească, efectele pozitive scontate prin implementarea ordinului, precum şi asigurarea unui mediu concurenţial echitabil pe această piaţă nu se pot materializa.
    Acest lucru se datorează faptului că pe piaţa românească se comercializează şi vor continua să se comercializeze băuturi de acest gen provenind din import, care nu au obligaţia de a respecta pe teritoriul României normele prevăzute de Ordinul nr. 192/2009 şi care intră în concurenţă directă cu băuturile româneşti, care au obligaţia de a respecta prevederile amintite."
    În raport cu cele arătate mai sus apreciază că prin emiterea ordinului ce face obiectul prezentei se încalcă prevederile art. 9 alin. 1 din Legea concurenţei nr. 21/1996, care statuează că sunt interzise orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special cele care limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor economici, şi cele care stabilesc condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.
    Susţine reclamanta că elaborarea Ordinului nr. 766/2009 s-a făcut cu încălcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.
    Potrivit art. 2 lit. b) al Legii nr. 52/2003, unul dintre principiile care stau la baza elaborării oricărui act este acela potrivit căruia acest demers se face cu consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice.
    Modalitatea de aplicare concretă a principiului sus-enunţat este detaliată în alin. (3) al articolului 6, care specifică faptul că: "Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate."
    Aceste prevederi imperative ale legii nu au fost însă respectate de către emitenţii actului normativ contestat. Astfel, menţionează că, deşi interesul era mai mult decât evident, Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Băuturi Fermentate, cu sediul în localitatea Poşta Câlnău, clădirea C9, camera 5, judeţul Buzău, înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la Grefa Judecătoriei Buzău cu nr. 67/31.10.2008, al cărei membru suntem, nu a primit niciun anunţ privind elaborarea actului normativ contestat.
    Or, întrucât asociaţia sus-menţionată, din care face parte reclamanta, a fost ea însăşi autoare a numeroase adrese către emitenţii acestui ordin şi chiar contestatoare a Ordinului nr. 192/2009 ce a precedat Ordinul nr. 766/2009, era evident interesul acesteia cu privire la modalitatea de reglementare a acestui domeniu.
    Concluzionează reclamanta în sensul că Ordinul nr. 755/2009 a fost emis abuziv la presiunea unor grupuri economice de interese, pentru eliminarea din mediul concurenţial a agenţilor economici producători de băuturi alcoolice fermentate nedistilate.
    Măsurile adoptate nu au fost luate nici în aplicarea unor legi, nici pentru apărarea unui interes public major şi, în orice caz, prin încălcarea legilor existente şi făcând abstracţie de faptul că normele comunitare nu impun obligaţia interzicerii folosirii unor materii prime agricole în producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, iar cerinţele privind protejarea sănătăţii umane nu sunt încălcate prin producerea acestora în condiţiile deja existente şi aprobate de organele competente, prin eliberarea licenţelor de fabricaţie.
    Mai arată reclamanta că printr-o succesiune de acte normative se încearcă instituirea aceloraşi reglementări, care au ca obiectiv principal interzicerea producerii anumitor categorii de băuturi fermentate.
    Învederează reclamanta că asupra nelegalităţii acestor ordine s-au pronunţat deja instanţele de judecată, Ordinul nr. 192/2009 fiind anulat prin Sentinţa nr. 143/19.08.2009 a Curţii de Apel Ploieşti, Ordinul nr. 334/2009 fiind anulat prin Sentinţa din 15.02.2010 a Curţii de Apel Ploieşti, sesizând chiar şi Comisia Europeană, cu privire la neregulile evidente din planul reglementărilor legale în această materie.
    De asemenea mai arată reclamanta că Ordinul nr. 766/2009 nu poate produce efecte juridice, fiind suspendat de drept în temeiul art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
    Sub acest aspect susţine reclamanta că ordinul ce face obiectul prezentei acţiuni conţine aceleaşi dispoziţii cu Ordinul nr. 192/2009, care a fost suspendat prin Sentinţa nr. 143/19.08.2009 de către Curtea de Apel Ploieşti, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 904/18.02.2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la data pronunţării irevocabile a instanţelor judecătoreşti asupra legalităţii sale.
    Mai mult, învederează reclamanta că prin Sentinţa nr. 151/28.09.2009, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, i-a fost admisă acţiunea fiind anulat Ordinul nr. 192/2009 emis de MAPDR.
    Întrucât Ordinul nr. 766/2009 conţine unele reglementări identice cu cele din ordinul nr. 192/2009 suspendat, apreciază reclamanta că sunt incidente prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, "în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept."
    Asupra raţiunii existenţei art. 14 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 163/2008, statuând: "Este evident că suspendarea de drept prevăzută de art. 14 alin. (5) LCA este pe deplin justificată, de vreme ce actul administrativ a cărui suspendare se va constata ca fiind intervenită de drept are acelaşi conţinut ca şi cel a cărui executare a fost suspendată de instanţă după ce l-a examinat şi a conchis că măsura suspendării este impusă de îndeplinirea condiţiilor în care se poate dispune. O nouă analiză a actului administrativ identic cu cel deja suspendat nu ar face decât să prelungească în mod nejustificat soluţionarea acţiunii propriu-zise al cărei obiect îl constituie cererea de anulare a actului administrativ (...)."
    Având în vedere cele de mai sus, solicită să se constate suspendarea de drept a prevederilor Ordinului nr. 766/2009 ce face obiectul prezentei.
    Se solicită a se pronunţa cu prioritate pe suspendarea de drept a Ordinului nr. 766/2009, în sensul constatării îndeplinirii condiţiilor cerute de art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 şi să se dispună anularea Ordinului nr. 766/2009, întrucât a fost emis cu încălcarea prevederilor legale.
    În temeiul art. 115 din Codul de procedură civilă pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei S.C. Euroavipo Grup - S.A. ca neîntemeiată.
    În motivarea întâmpinării pârâtul a susţinut că S.C. Euroavipo Grup - S.A. a interpretat în mod eronat textul legal al Ordonanţei Guvernului nr. 42/1995, ca fiind mai restrictiv referitor la competenţele MADR în ceea ce priveşte producţia de produse alimentare, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare, limitând competenţele doar la ceea ce priveşte nivelul maxim al aditivilor alimentari, cu toate că tot în textul legal, la art. 6 alin. (1) din ordonanţă, se prevede expres că "Operatorii economici care produc produse alimentare sunt obligaţi ca, la fabricarea acestora, să utilizeze numai materii prime şi materiale care să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute în ... specificaţii tehnice ... în vigoare".
    Mai arată că prezumţia de nelegalitate invocată de S.C. Euroavipo Grup - S.A. privitoare la Ordinul nr. 766/2009 este lipsită de argumentare juridică, deoarece prin acest ordin sunt stabilite norme tehnice privind producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, în conformitate cu şi în limitele conferite în principal de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată, cât şi de Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării care, la art. 19, prevede domeniile de produse alimentare pentru care se acordă licenţă de fabricaţie.
    Prin prevederile art. 2 alin. (3) din Normele tehnice ce constituie anexă la Ordinul nr. 766/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate, nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, la solicitarea operatorilor economici, băuturile alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, "pot fi fabricate şi din alte produse agricole decât cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) (...), prin elaborarea de norme tehnice de producere pentru fiecare produs în parte de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu respectarea prevederilor art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată".
    În acest fel, orice altă eventuală iniţiativă din partea operatorilor interesaţi poate fi soluţionată prin elaborarea de norme tehnice specifice, ori de câte ori se poate solicita Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
    Conform prevederilor art. 4 din Ordinul nr. 766/2009, "în vederea îmbunătăţirii sau corectării caracteristicilor organoleptice ale băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, este permisă utilizarea aditivilor alimentari", cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
    Elaborarea Ordinului MAPDR nr. 766/2009 s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 3 lit. (k) din HG nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vigoare la acea dată.
    Potrivit HG nr. 8/2009, ministrul, în exercitarea atribuţiilor sale, "iniţiază şi elaborează, direct (...), proiecte de acte normative în domeniile sale de activitate.
    La elaborarea ordinului contestat s-a ţinut cont de prevederile comunitare în vigoare, respectiv: Directiva 92/83/CE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, secţiunea trei "Băuturi fermentate, altele decât vinul şi berea", şi secţiunea patru "Produse intermediare", coroborate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 2.658/1987 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun şi cele ale Notei explicative la Sistemul armonizat ce prevede pentru subpoziţia NC 22.06 "Alte băuturi fermentate (de exemplu, cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte: cidrul de mere, cidrul de pere, hidromel, vin din struguri uscaţi, băuturi obţinute prin fermentarea sucurilor de fructe, malton, bere neagră sau spurce, sake sau vin din orez, vin din palmier, bere de ghimbir şi bere de plante".
    În acest cadru de reglementări comunitare s-au adoptat norme tehnice de producere şi comercializare pentru toate aceste tipuri de băuturi alcoolice posibil de fabricat în România.
    În ceea ce priveşte conformitatea cu reglementările europene, prin Adresa nr. 2.611/9.12.2009, Departamentul pentru afaceri europene, ca urmare a analizei proiectului de ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, menţionează că nu au fost identificate aspecte de incompatibilitate cu legislaţia comunitară, cum impun dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin HG nr. 561/2009, care stabilesc faptul că ordinele cu caracter normativ ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale ce transpun legislaţia comunitară, care creează cadrul juridic necesar aplicării acesteia sau care prezintă relevanţă comunitară sunt transmise Departamentului pentru afaceri europene în vederea evaluării compatibilităţii prevederilor acestora cu dreptul comunitar, înaintea semnării de către conducătorii autorităţilor emitente.
    În cuprinsul Ordinului nr. 766/2009 nu au fost prevăzute încadrări tarifare, acest lucru fiind de competenţa Ministerului Finanţelor Publice, instituţie abilitată cu aplicarea reglementărilor comunitare şi naţionale privind nomenclatura tarifară, iar prin prevederile sale ordinul sus-amintit nu produce efecte economice deosebite, ci, mai mult, creează cadrul legislativ necesar producerii şi comercializării unor băuturi sănătoase şi sigure din punctul de vedere al calităţii şi siguranţei consumatorului; reglementarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât vinul şi berea, pentru consumul uman direct, neconstituind o politică publică distinctă şi nereprezentând un domeniu de importanţă majoră care să necesite a fi cuprins în mod distinct, prioritar, în strategia de dezvoltare a MADR.
    De fapt, strategiile de dezvoltare a sectorului agricol şi de industrie alimentară nu sunt detaliate pentru fiecare tip de produs, ci pe grupe de produse sau domenii de producţie. Mai mult chiar, multe organizaţii de producători, profesionale, patronale, sindicale au o atitudine negativă faţă de prezenţa acestora în reţeaua comercială pentru consumul uman direct, atât timp cât acestea se produc şi se comercializează fără existenţa unor norme tehnice care să asigure naturaleţea şi siguranţa alimentară.
    Astfel, ordinul contestat a fost emis cu respectarea prevederilor art. 75 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar actele normative pe baza şi în executarea cărora a fost emis sunt prevăzute în preambulul acestuia, astfel că a fost respectat principiul legalităţii, întrucât prin prevederile art. 34 lit. c) din OUG nr. 97/2001, instituţiile semnatare sunt abilitate să stabilească condiţii privind fabricarea şi calitatea materiilor prime şi ingredientelor folosite în producerea alimentelor, compoziţia sau calitatea anumitor alimente.
    Referitor la evitarea paralelismelor legislative prevăzută la art. 15 din Legea nr. 24/2000 menţionăm că prin Sentinţa nr. 151 din 28.09.2009 a Curţii de Apel Ploieşti a fost dispusă anularea Ordinului nr. 192/2009, iar prin prevederile art. 7 din Ordinul nr. 766/2009 a fost abrogat Ordinul MAPDR nr. 334/2009, ceea ce evidenţiază faptul că cele două acte normative relativ la care S.C. Euroavipo Grup - S.A. invocă paralelismul legislativ nu mai sunt în vigoare.
    Prin emiterea Ordinului nr. 766/2009, considerăm că nu au fost încălcate prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, deoarece nu se face discriminare între operatorii economici care doresc să producă băuturi alcoolice fermentate nedistilate.
    De altfel, oricum, cauzele de nulitate se cercetează prin raportare la dispoziţiile legale în temeiul cărora a fost emis actul atacat, şi nu la alte dispoziţii, străine, cum pretinde reclamantul.
    La nivel comunitar, băuturile fermentate alcoolice nedistilate care se produc din alte materii prime decât cele specificate în ordin constituie bază pentru obţinerea băuturilor mixte (intermediare) şi nu sunt destinate consumului uman ca atare.
    Aceste norme tehnice de producere nu au ca scop restrângerea, denaturarea sau împiedicarea concurenţei, ci doar scopul de a exista o reglementare care să asigure o trasabilitate a produsului obţinut, un nivel de calitate care să fie apt consumului uman ca atare, precum şi o evidenţă clară a materiilor prime utilizate în fabricarea acestor tipuri de băuturi.
    Respectându-se procedura de elaborare şi termenele impuse de art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ordinul nr. 766/2009, în stadiul de proiect a fost postat pe site-ul propriu al MADR încă din data de 17.11.2009, cu aproximativ 40 de zile înainte de transmiterea actului în vederea publicării în Monitorul Oficial al României, timp în care persoanele fizice sau juridice interesate au avut posibilitatea să transmită propuneri şi sugestii referitoare la conţinutul textului său.
    Toate propunerile şi observaţiile operatorilor transmise în această perioadă au fost analizate şi, în măsura în care nu au contravenit reglementărilor şi principiilor comunitare de obţinere a unor produse sănătoase şi de calitate, au fost inserate în proiectul de ordin.
    Menţionează că elaborarea unor norme tehnice specifice referitoare la natura, conţinutul, originea, producerea, definirea, prezentarea, etichetarea, care să stabilească cadrul juridic de producere şi comercializare a acestora tipuri de băuturi, are un rol determinant în limitarea, până la eliminare, a riscului pe care consumul acestora îl comportă asupra sănătăţii consumatorilor, datorită compuşilor chimici de natură sintetică din compoziţie (acidifianţi, îndulcitori, conservanţi, coloranţi etc.), compuşi ce în prezenţa alcoolului pot deveni toxici şi agresivi pentru organismul uman.
    De importanţă majoră este şi stabilirea procedurilor de control şi a autorităţilor desemnate pentru verificarea modului de producere a băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, precum şi aplicarea sancţiunilor, lucru statuat prin prevederile Ordinului nr. 766/2009.
    Suspendarea sau abrogarea acestui ordin comun ar conduce, în mod inevitabil, la existenţa pe piaţă a unor produse a căror origine, calitate şi siguranţă alimentară sunt un atribut exclusiv al producătorilor, fără a exista posibilitatea verificării acestor elemente de către instituţiile guvernamentale abilitate în acest sens, încălcând astfel o serie de prevederi naţionale şi comunitare.
    Faţă de cele ce precedă solicită respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantă.
    La data de 21 aprilie 2010 pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a formulat completare la întâmpinare faţă de suspendarea de drept invocată de reclamantă prin care solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
    - întrucât instanţa este obligată să verifice temeinicia pretenţiei strict în limitele cu care a fost învestită şi întrucât reclamanta a invocat ca temei doar dispoziţiile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 544/2004, republicată, care reglementează suspendarea de drept, înţelegem să arătăm cu prioritate că pretenţia este nefondată pentru următoarele considerente:
    Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
    În baza acestor prevederi reclamanta a solicitat suspendarea Ordinului nr. 192/2009, ordin care, însă, era deja abrogat prin Ordinul nr. 766/2009, adică anterior soluţionării irevocabile.
    Prin Sentinţa civilă nr. 143/19.08.2009, rămasă irevocabilă în baza Deciziei civile nr. 904/18.02.2010, Ordinul nr. 192/2009 a fost suspendat până la soluţionarea irevocabilă a instanţei cu privire la legalitatea sa, iar măsura suspendării fiind o măsură cu caracter temporar, până la soluţionarea instanţei de fond.
    Potrivit prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept.
    Aşa cum rezultă şi din susţinerile reclamantei, apreciază că nu poate fi invocată suspendarea de drept a ordinului întrucât art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 stabileşte că, în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept, iar reclamanta prin acţiune menţionează faptul că "Ordinul nr. 766/2009 conţine unele reglementări identice cu cele din ordinul suspendat", respectiv Ordinul nr. 192/2009.
    Aceste aspecte reies nu numai din titlul celor două acte, în timp ce primul ordin reglementează producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, al doilea ordin reglementează normele tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, ci, cu precădere, din chiar textul lor.
    Având în vedere faptul că nu există identitate de conţinut între cele două ordine, aşa cum stabilesc prevederile legale, consideră pârâtul că nu poate fi constatată suspendarea de drept a ordinului contestat.
    Mai mult, arată că la această dată litigiul cu privire la stabilirea legalităţii Ordinului nr. 192/2009, în cadrul căruia s-a dispus suspendarea, se află în faza de recurs, astfel că, la această dată, nu a fost pronunţată nicio sentinţă irevocabilă privind declararea nelegalităţii, motiv pentru care se poate constata, pe de o parte, că efectele hotărârii privind suspendarea Ordinului nr. 192/2009 sunt relative (se produc numai în contradictoriu cu părţile şi în raport cu obiectul cauzei), iar, pe de altă parte, că nu poate fi invocată nulitatea de drept cât timp nu s-a constatat nelegalitatea, nu numai irevocabil, ci mai ales anterior abrogării.
    De altfel menţionează că pentru ca să existe putere de lucru judecat este necesar să fie examinat şi rezolvat litigiul în fond.
    În subsidiar, cu ignorarea cadrului legal sau în ipoteza invocării altor motive decât cele avute în vedere, arată că, oricum, indiferent de motivul invocat cererea de suspendare nu este întemeiată în considerarea următoarelor argumente legale:
    Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se poate solicita suspendarea unui act administrativ "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, până la pronunţarea instanţei de fond".
    Astfel, conform aceluiaşi articol, o cerere de suspendare trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiţii: caracter temporar; prevenirea unei pagube iminente; justificare temeinică.
    Pagubele la care se referă art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 sunt pagube concrete provocate de aplicarea actului administrativ.
    Paguba iminentă este definită de art. 2 alin. 1 lit. ş) din Legea nr. 554/2004 drept prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.
    Suspendarea executării este o măsură de excepţie care se justifică numai dacă actul administrativ conţine dispoziţii a căror îndeplinire ar produce reclamantului un prejudiciu material grav sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.
    Pentru a se dispune suspendarea executării, care este o măsură de excepţie de la prezumţia de legalitate de care se bucură actul administrativ, trebuie dovedită iminenţa producerii prejudiciului material, iar în cauză nu se face o asemenea dovadă.
    Pe de altă parte, existenţa unui caz bine justificat ar putea fi reţinută dacă din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
    Instanţa are doar posibilitatea efectuării unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ nu poate fi prejudiciat fondul litigiului.
    Având în vedere cele arătate mai sus solicită să se constate inadmisibilă cererea de constatare a suspendării de drept a Ordinului nr. 766/2009, având în vedere faptul că nu există identitate de conţinut între cele două ordine aşa cum stabilesc prevederile legale.
    De asemenea, la data de 21 aprilie 2010 pârâtul Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii pentru următoarele considerente:
    Susţine pârâtul că este inadmisibilă cererea de constatare a suspendării Ordinului nr. 766/2009 raportat la prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
    Sub acest aspect solicită să se constate că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi constatată suspendarea actului administrativ prevăzute în art. 14 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
    Ordinul nr. 766/2009 nu conţine aceleaşi dispoziţii cu Ordinul 192/2009 emis de MAPDR, chiar dacă reclamantul susţine că acesta conţine unele reglementări identice cu cele din Ordinul nr. 192/2009 emis de MAPDR.
    Faţă de cererea de anulare a Ordinului nr. 766/2009 susţine pârâtul că prin acest act administrativ s-au aprobat normele tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare.
    Ordinul a fost emis în baza art. 34 din OUG nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată, care prevede că: "Pentru protejarea consumatorilor împotriva practicilor incorecte şi în scopul informării lor corecte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sunt abilitate să emită ordine comune care să reglementeze:
    a) informarea privind natura, conţinutul, originea, fabricantul sau participantul la vânzarea alimentelor;
    b) condiţiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea alimentelor până la consumatorul final;
    c) condiţiile privind fabricarea, respectiv calitatea materiilor prime şi a ingredientelor folosite în producerea sau la prepararea alimentelor, operaţiunile tehnologice obligatorii pentru fiecare categorie de alimente, compoziţia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinaţie specială;
    d) interzicerea vânzării alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare, precum şi interzicerea publicităţii produselor pentru care se utilizează anumite prezentări grafice sau alte informaţii care pot induce în eroare;
    e) interzicerea vânzării alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau împreună cu alimentul, în acelaşi ambalaj, dacă acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului;
    f) interzicerea vânzării anumitor alimente drept medicamente".
    Astfel, având în vedere lit. c) a art. 34 din OUG nr. 97/2001 s-au aprobat Normele tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare.
    Prin prevederile ordinului au fost stabilite care sunt produsele agricole admise pentru a fi utilizate ca atare sau în amestec la fabricarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman. În mod eronat reclamantul susţine că s-a urmărit interzicerea producerii anumitor categorii de băuturi fermentate sau că s-a urmărit interzicerea fabricării unor produse alimentare. Aşa cum reiese şi din titlu, ordinul a reglementat băuturile alcoolice fermentate nedistilate.
    Mai mult, nu se poate reţine că s-a interzis folosirea unor materii prime la fabricarea acestor băuturi, având în vedere că la art. 2 alin. (3) din ordinul contestat se prevede că se pot folosi şi alte produse agricole la solicitarea operatorilor economici, prin elaborarea de norme tehnice de producere pentru fiecare produs în parte de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
    Aşa cum se observă din preambulul ordinului, iniţiatorul acestuia este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Rolul Ministerului Sănătăţii la elaborarea acestui act normativ a fost coroborat cu scopul de a proteja sănătatea publică a populaţiei în raport cu determinanţii stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viaţă, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate.
    Asistenţa de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor şi strategiilor adresate determinanţilor stării de sănătate, precum şi prin organizarea instituţiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.
    Având în vedere cele precizate, consideră că prin prevederile ordinului s-a stabilit în mod clar ce substanţe pot fi utilizate la fabricarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, astfel încât sănătatea populaţiei să nu poată fi pusă în pericol.
    În ceea ce priveşte susţinerile că cele trei instituţii emitente se substituie organului legislativ, considerăm şi aceste susţineri neîntemeiate.
    În conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, "Miniştrii elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern".
    Atribuţia de a emite acte normative de Guvern este prevăzută de altfel chiar de art. 108 din Constituţia României, republicată, care prevede că "Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe". Prin hotărâri de Guvern de organizare şi funcţionare a ministerelor se prevede că, în exercitarea atribuţiilor, miniştrii emit ordine, instrucţiuni şi alte acte cu caracter normativ, prevăzute de lege.
    Astfel, având în vedere actele normative menţionate, rezultă că cele trei instituţii sunt abilitate să emită acte normative, în condiţiile şi cu competenţele stabilite de legislaţia în vigoare.
    Referitor la susţinerile reclamantului privitor la încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 considerăm că şi acestea sunt neîntemeiate,
    Susţine pârâtul că Ordinul nr. 766/1.594/675/2009 a fost emis cu respectarea tuturor principiilor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.
    Astfel, menţionează că ordinul este emis cu respectarea art. 75 din Legea nr. 24/2000, şi anume: "Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului". Aşa cum a mai fost menţionat, art. 34 din OUG nr. 97/2001 reprezintă cadrul legal de emitere al acestui ordin.
    În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor privind transparenţa decizională prevăzute de Legea nr. 53/2003, consideră că acestea nu pot fi opozabile Ministerului Sănătăţii.
    Aşa cum a precizat, instituţia iniţiatoare a acestui act normativ este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, astfel că acesta avea obligaţia să efectueze toate demersurile necesare pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice.
    Referitor la celelalte susţineri consideră că nici acestea nu pot fi opozabile Ministerului Sănătăţii, deoarece, aşa cum şi reclamantul recunoaşte, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale gestionează modul de fabricare, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul.
    La data de 16 aprilie 2010 pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată şi neîntemeiată.
    Un prim aspect pentru care înţelege să critice susţinerile formulate de reclamant în capătul 1 din cererea de chemare în judecată se referă la grava eroare în care se afla acesta în momentul în care, fără a proceda la o analiză pertinentă asupra conţinutului real al actului normativ, încearcă inducerea în eroare a instanţei de judecată prin oferirea unei interpretări proprii, peste lege, a textului incriminat.
    Astfel, referitor la critica formulată de către reclamantă cu privire la încălcarea de către ANPC a competenţei de emitere a actului normativ contestat, apreciază următoarele:
    Conform dispoziţiilor înscrise în HG nr. 284/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor: "Art. 3. - (1) Autoritatea are următoarele atribuţii principale: 1. participă, împreună cu alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale de specialitate cu atribuţii în domeniu şi cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor, asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană; 2. asigură armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările din Uniunea Europeană în domeniul protecţiei consumatorilor; 3. propune Guvernului spre adoptare şi avizează proiecte de acte normative în domeniul protecţiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul, comercializarea produselor, prestarea serviciilor, serviciilor financiare, cât şi interzicerea penalităţilor asimetrice dintre client şi prestatorul de servicii publice şi alte servicii de interes general pentru abaterile contractuale şi garantarea compensării prejudiciilor suferite de beneficiar, astfel încât acestea să nu pună în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori să afecteze drepturile şi interesele lor legitime; 4. elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice, proceduri privind obiectivele, condiţiile şi modul de colaborare în desfăşurarea activităţii de protecţie a consumatorilor; [...]".
    Precizează de asemenea faptul că scopul emiterii actului normativ contestat a constat în necesitatea reglementării modului de fabricare, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât vinul şi berea, destinate consumului uman ca atare, în sensul obţinerii unor produse de calitate pentru consumatori, în ceea ce priveşte calitatea şi natura materiilor prime ce stau la baza fabricării acestora şi care să respecte normele prevăzute în reglementările naţionale şi comunitare.
    De altfel, necesitatea emiterii ordinului este justificată în chiar preambulul textului legal, prin invocarea prevederilor art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată, şi mai ales ale Regulamentului (CEE) nr. 2.658/1987 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, cu modificările şi completările ulterioare.
    De asemenea, face precizarea că, în cazul în care Corpul de control al Primului-Ministru ar fi sesizat (fie din oficiu, fie la recomandarea vreunei instituţii interesate) că actul normativ conţine grave erori de reglementare, ar fi fost primul organ în măsură a atrage atenţia instituţiilor implicate atât în realizarea, cât şi în punerea în aplicare a dispoziţiilor pe care acesta le conţine, amendând în concret inadvertenţele sesizate.
    Face menţiunea că sub acest aspect ANPC nu a primit niciun astfel de document, sens în care apreciază criticile reclamantului lipsite de argumentele temeinice necesare pentru susţinerea lor valabilă.
    Cât priveşte calitatea de instituţie iniţiatoare a proiectului de act normativ, acest atribut îi revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, instituţie de la care ANPC a primit, spre avizare, proiectul de ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, proiect pe care figurau trecute trei instituţii, respectiv Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
    După cum se poate constata, la temeiul legal al ordinului este trecut Referatul de aprobare nr. 129.435 din 15 decembrie 2009, întocmit de Direcţia generală politici agricole - Direcţia politici de piaţă în horticultură şi industrie alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, or, conform art. 6 alin. (2) teza II din Legea nr. 52/2003: "Anunţul va cuprinde: (...) un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus." Din cele expuse rezultă că iniţiatorul actului normativ este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, instituţie ce a postat pe site-ul propriu proiectul de act normativ.
    Aşa cum de altfel rezultă din chiar preambulul Ordinului nr. 766/1.594/675/2009, acest act normativ a avut ca punct de plecare atât dispoziţiile OUG nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, cât şi Regulamentul (CE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, cu modificările şi completările ulterioare.
    Conform articolului 34 din OUG nr. 97/2001: "Pentru protejarea consumatorilor împotriva practicilor incoerente şi în scopul informării lor corecte Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sunt abilitate să emită ordine comune care să reglementeze: a) informarea privind natura, conţinutul, originea, fabricantul sau participantul la vânzarea alimentelor; b) condiţiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea alimentelor până la consumatorul final; c) condiţiile privind fabricarea, respectiv calitatea materiilor prime şi a ingredientelor folosite în producerea sau la prepararea alimentelor, operaţiunile tehnologice obligatorii pentru fiecare categorie de alimente, compoziţia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinaţie specială; d) interzicerea vânzării alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare, precum şi interzicerea publicităţii produselor pentru care se utilizează anumite prezentări grafice sau alte informaţii care pot induce în eroare; e) interzicerea vânzării alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau împreună cu alimentul, în acelaşi ambalaj, dacă acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului; f) interzicerea vânzării anumitor alimente drept medicamente."
    Prin urmare, apreciază nejustificat şi făcută cu totală rea-credinţă asimilarea textului Ordinului nr. 766/1.594/675/2009 cu cel al OG nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, câtă vreme temeiul de drept în baza căruia primul a fost emis diferă substanţial de cel al actului normativ menţionat de reclamantă.
    Pe de altă parte, apreciază că, pentru a putea face o comparaţie corectă între cele două acte normative supuse analizei, se impune ca instanţa de judecată să observe diferenţierea, din punctul de vedere al normei juridice, a celor două texte de lege, departajarea plecând de la aprecierea caracterului normelor dispuse prin aceste două acte, respectiv de la general la special.
    În ceea ce priveşte critica formulată de reclamant la punctul 2 din cererea de chemare în judecată, referitor la încălcarea dispoziţiilor înscrise prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precizează următoarele:
    Conform alineatului 1 al articolului 29 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: "Proiectele de acte normative trebuie însoţite de următoarele documente de motivare: a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative; b) note de fundamentare - în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului; ordonanţele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum şi ordonanţele de urgenţă se transmit Parlamentului însoţite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora; c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative".
    Astfel, arată că din chiar preambulul ordinului contestat rezultă indubitabil faptul că acest act normativ a avut la bază Referatul de aprobare nr. 129.435 din 15 decembrie 2009, întocmit de Direcţia generală politici agricole - Direcţia politici de piaţă în horticultură şi industrie alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, document care de asemenea se află în posesia acestei instituţii, în calitatea sa de iniţiator al actului normativ.
    Sub acest aspect, apreciază că la momentul emiterii ordinului au fost respectate dispoziţiile articolului 12 din Legea nr. 24/2000, privit ca act normativ de generală reglementare, coroborate cu dispoziţiile articolului 34 din OUG nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, respectiv: "Pentru protejarea consumatorilor împotriva practicilor incorecte şi în scopul informării lor corecte, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sunt abilitate să emită ordine comune care să reglementeze: a) informarea privind natura, conţinutul, originea, fabricantul sau participantul la vânzarea alimentelor; b) condiţiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea alimentelor până la consumatorul final; c) condiţiile privind fabricarea, respectiv calitatea materiilor prime şi a ingredientelor folosite în producerea sau la prepararea alimentelor, operaţiunile tehnologice obligatorii pentru fiecare categorie de alimente, compoziţia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinaţie specială; d) interzicerea vânzării alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare, precum şi interzicerea publicităţii produselor pentru care se utilizează anumite prezentări grafice sau alte informaţii care pot induce în eroare; e) interzicerea vânzării alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau împreună cu alimentul, în acelaşi ambalaj, dacă acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului; f) interzicerea vânzării anumitor alimente drept medicamente." (act normativ ce aduce reglementări cu caracter de specificitate în materie).
    Mai mult, apreciază greşită susţinerea cu privire la incidenţa paralelismului legislativ, aspect incriminat prin art. 15 din Legea nr. 24/2004.
    În ceea ce priveşte critica formulată de reclamant cu privire la punctul 3 din cererea de chemare în judecată, referitor la încălcarea dispoziţiilor înscrise prin Legea nr. 21/1996 a concurenţei neloiale, precizează următoarele:
    Având în vedere considerentele expuse mai sus cu privire la scopul pentru care ordinul supus prezentului control judiciar a fost emis, apreciază că nu se poate pune problema existenţei vreunui conflict de interese de natură a antama chestiuni legate de tolerarea de practici anticoncurenţiale pe piaţă.
    Apreciază de asemenea că în măsura în care forurile de specialitate care au drept atribuţie principală atât controlul pieţei din punct de vedere al respectării regulilor de concurenţă, cât şi verificarea legitimităţii şi a oportunităţii actelor normative pe acest domeniu erau îndreptăţite a formula sesizări în acest sens.
    În ceea ce priveşte critica formulată de reclamant cu privire la punctul 4 din cererea de chemare în judecată, referitor la încălcarea dispoziţiilor înscrise prin Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, precizează următoarele:
    Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a transmis ANPC proiectul de ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, proiect pe care erau trecute cele trei instituţii, respectiv MAPDR, MS şi ANPC, care a formulat unele propuneri şi observaţii faţă de proiectul iniţial.
    După cum a precizat şi mai sus, la temeiul legal al ordinului este trecut Referatul de aprobare nr. 129.435 din 15 decembrie 2009, întocmit de Direcţia generală politici agricole - Direcţia politici de piaţă în horticultură şi industrie alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, or, conform art. 6 alin. (2) teza II din Legea nr. 52/2003: "Anunţul va cuprinde un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus."
    Arată că din cele expuse rezultă că iniţiatorul actului normativ este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, instituţie ce a postat pe site-ul propriu proiectul de act normativ.
    Scopul pentru care actul normativ a fost elaborat rezultă din Referatul nr. 129.435 din 15 decembrie 2009, referat emis de MAPDR, prin care s-a dorit o clarificare a tehnologiei de fabricaţie şi realizarea unei departajări corespunzătoare a grupelor de produse de acest gen, neavându-se în vedere în niciun fel eliminarea concurenţei de pe piaţă.
    Mai mult, scopul emiterii ordinului contestat a fost, aşa cum de altfel indică însuşi legiuitorul, acela de reglementare a aspectelor ce ţin de modul de fabricare a băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, precum şi de a oferi consumatorilor o protecţie şi o informare sporită în faţa multitudinii de produse existente pe piaţă, protecţie ce se traduce de altfel în grija pentru siguranţa şi sănătatea acestora.
    Cât priveşte aspectele invocate de reclamantă în sensul invocării incidenţei dispoziţiilor articolului 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, apreciază că susţinerile acesteia sunt nefondate, pentru următoarele aspecte:
    Cererea reclamantei a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, text care are următorul conţinut: "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorizaţiei ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond."
    Din conţinutul acestui text legal solicită a se observa că pentru a se putea pronunţa suspendarea în conformitate cu dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554 din 2004 reclamanta trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a două condiţii, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.
    Din motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată reclamanta nu face dovada niciuneia dintre aceste condiţii, anticipând doar discuţii ce ţin de fondul cauzei, respectiv de pretinsa ilegalitate a actului atacat.
    Astfel, reclamanta nu poate pretinde o pagubă iminentă, deoarece actul cu caracter normativ atacat nu este de natură a produce în dauna acesteia vreo pagubă, aspectele relatate ca fiind contrare prin raportare la acte normative corelative nefiind întemeiate.
    De asemenea, arată pârâtul că nici cazul bine justificat nu este dovedit de reclamantă, care nici măcar nu anticipează vreun astfel de caz, ci pur şi simplu aduce în discuţie pretinse motive de nelegalitate, nedovedite în mod concret, prin documente justificative.
    Mai mult, consideră total greşită poziţia reclamantei care încearcă să inducă instanţei de judecată o gravă confuzie, prin antamarea unor hotărâri judecătoreşti ce au dispus asupra unor acte normative deja anulate.
    Or, pentru a decide cu privire la incidenţa în cauză a dispoziţiilor referitoare la suspendarea executării actului normativ se impune a efectua o riguroasă analiză pe fiecare speţă în parte, practica judiciară nereprezentând izvor de drept.
    Având în vedere motivele expuse în prezenta întâmpinare, apreciază nejustificate susţinerile formulate de către reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A. în susţinerea cererii de chemare în judecată, sens în care solicităm respingerea acesteia ca nefondată şi nelegală.
    Analizând acţiunea prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale ce au incidenţă în cauză, Curtea reţine următoarele:
    La data de 29.12.2009, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918/2009, Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC) pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Ministerul Sănătăţii (MS) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
    Reclamanta s-a adresat cu plângere prealabilă instituţiilor emitente, înregistrată cu nr. 38168/2.02.2010 la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu nr. 643/2.02.2010 la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, respectiv cu nr. 8.142/2.02.2010 la Ministerul Sănătăţii, solicitând revocarea acestuia (filele 21-61). Plângerile prealabile au fost respinse de instituţiile pârâte (filele 62-73).
    Cu privire la cererea de suspendare de drept a Ordinului nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC), având în vedere faptul că acesta conţine unele reglementări identice cu cele atacate din Ordinul nr. 192/2009, ordin suspendat prin Sentinţa nr. 143, pronunţată la data de 19.08.2009 de către Curtea de Apel Ploieşti, în Dosarul nr. 483/42/2009, soluţie irevocabilă prin pronunţarea Deciziei nr. 904/18.02.2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ulterior anulat prin Sentinţa nr. 151/28.09.2009, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, se reţin următoarele:
    Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept.
    Potrivit acestor dispoziţii legale chiar dacă suspendarea intervine de drept, pentru verificarea conţinutului actului administrativ dedus judecăţii, dar şi pentru a sancţiona comportamentul abuziv al emitentului este necesară intervenţia instanţei de contencios administrativ, care, de această dată, nu va mai analiza existenţa unui caz bine justificat şi a unei pagube iminente, ci doar va lua act de emiterea unui act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel anterior suspendat şi va constata suspendarea de drept a acestuia.
    În ceea ce priveşte semnificaţia sintagmei de "act administrativ cu acelaşi conţinut", în doctrină s-a arătat că nu se impune ca cel de-al doilea act administrativ să fie identic cu primul, adică să fie copia "la indigo" a acestuia. Este suficient ca efectele generate de actul administrativ secund să fie aceleaşi cu cele ale primului act, în ceea ce priveşte persoana vătămată, indiferent de modul de formulare a dispoziţiilor din acest act. Instanţa va avea obligaţia de a verifica în ce măsură conţinutul şi efectele noului act administrativ coincid cu cele ale primului (Legea contenciosului administrativ - comentariu şi jurisprudenţă, Prof. dr. Antonie Iorgovan, Liliana Vişan, Alexandru Sorin Ciobanu, Diana Iuliana Pasăre, Universul Juridic, 2008).
    O altă precizare importantă vizează situaţia în care actul administrativ secundar, cu acelaşi conţinut, este emis nu de către emitentul iniţial, ci de către o altă entitate publică, eventual de către superiorul ierarhic al acestuia. Şi în această ipoteză, sancţiunea suspendării de drept este incidentă dacă instanţa de contencios va constata că a fost vorba despre o acţiune a respectivelor structuri administrative, cu scopul de a eluda soluţia de suspendare a executării actului administrativ iniţial.
    În cauza de faţă se constată că potrivit dispoziţiilor art. 3 din Ordinul nr. 192/2009 privind producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare "Utilizarea amidonului şi/sau a zaharurilor în scopul creşterii concentraţiei alcoolice, precum şi utilizarea alcoolului de orice natură la fabricarea băuturilor prevăzute la art. 1 sunt interzise."
    Articolul 1 din ordinul menţionat mai sus arată că: "Pot fi produse următoarele băuturi alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare: a) cidru de mere; b) cidru de pere; c) hidromel; d) băutură alcoolică fermentată obţinută exclusiv prin fermentarea sucurilor de fructe, cu excepţia strugurilor".
    Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC), ce face obiectul litigiului de faţă, prevede la articolul 1 din normele tehnice aprobate că "Prezentele norme tehnice stabilesc materiile prime, procedurile prin care pot fi obţinute băuturile alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, modul de prezentare în vederea comercializării, sistemul de evidenţă a materiilor prime, producţiei şi cantităţilor comercializate, precum şi autorităţile responsabile cu verificarea modului de respectare a prevederilor prezentelor norme tehnice de către operatorii din domeniu".
    La articolul 3 din Normele tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, aprobate prin Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR)/ 1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC), se prevede că: "utilizarea la fermentare a zaharurilor, a amidonului sau a altor produse similare în scopul creşterii potenţialului alcoolic este interzisă."
    Se poate lesne observa că efectele generate de Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS)/ 675/18.12.2009 (ANPC) sunt aceleaşi cu cele ale Ordinului nr. 192/2009, în ceea ce priveşte persoana vătămată, şi rezultă din interdicţia de a folosi anumite produse.
    Aşa fiind, Curtea constată că sunt îndeplinite condiţiile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, urmând a se dispune suspendarea de drept a Ordinului nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS)/ 675/18.12.2009 (ANPC).
    Cu privire la cererea de anulare, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
    Examinând Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR)/ 1.594/17.12.2009 (MS)/675/18.12.2009 (ANPC), emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Ministerul Sănătăţii (MS) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Curtea constată că nu au fost respectate condiţiile de legalitate a actului administrativ.
    Conform dispoziţiilor art. 75 şi 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, în formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 40 alin. 4, şi anume autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcţie de natura sa juridică, precum şi temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.
    Ordinul a cărui anulare se solicită a fost emis în baza dispoziţiilor art. 34 din OUG nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, conform cărora "pentru protejarea consumatorilor împotriva practicilor incorecte şi scopul informării lor corecte, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sunt abilitate să emită ordine comune care să reglementeze informarea privind natura, conţinutul, originea, fabricantul sau participantul la vânzarea alimentelor; condiţiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea alimentelor până la consumatorul final; condiţiile privind fabricarea, respectiv calitatea materiilor prime şi a ingredientelor folosite în producerea sau la prepararea alimentelor, operaţiunile tehnologice obligatorii pentru fiecare categorie de alimente, compoziţia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinaţie specială; interzicerea vânzării alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare, precum şi interzicerea publicităţii produselor pentru care se utilizează anumite prezentări grafice sau alte informaţii care pot induce în eroare; interzicerea vânzării alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau împreună cu alimentul, în acelaşi ambalaj, dacă acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului; interzicerea vânzării anumitor alimente drept medicamente."
    Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC) încalcă dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, conform cărora proiectul de act normativ întocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia.
    Prin prevederile art. 3 din normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS)/ 675/18.12.2009 (ANPC) se prevede că "utilizarea la fermentare a zaharurilor, a amidonului sau a altor produse similare în scopul creşterii potenţialului alcoolic este interzisă".
    Cu toate acestea, din conţinutul art. 34 din OUG nr. 97/2001, în baza căruia a fost emis ordinul, rezultă că exista doar dreptul de a interzice vânzarea alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare, a alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare şi a vânzării anumitor alimente drept medicamente, aspect reţinut şi de Corpul de control al Primului-Ministru, în Răspunsul nr. 332/06.10.2009, formulat la cererea reclamantei (filele 75-102).
    Pentru toate aceste motive, Curtea constată că Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS)/ 675/18.12.2009 (ANPC) a fost emis cu nerespectarea condiţiilor de legalitate a actului administrativ, art. 12, 75 şi 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă şi a dispoziţiilor art. 34 din OUG nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, în temeiul căruia a fost emis, considerente pentru care, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea de anulare şi va dispune anularea acestuia.

                        PENTRU ACESTE MOTIVE
                            În numele legii
                               HOTĂRĂŞTE:

    Admite acţiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta S.C. Euroavipo Grup - S.A., administrator judiciar special Constantin Cârciumaru, cu sediul în comuna Poşta Câlnău, satul Poşta Câlnău, camera 8, clădirea C9, judeţul Buzău, prin administrator judiciar "Bălescu şi Asociaţii", cu sediul în Buzău, Str. Unirii, bl. 19F, ap. 3, cod poştal 120201, judeţul Buzău, şi cu sediul în comuna Poşta Câlnău, Poşta Câlnău, bl. C9, ap. 8, cod poştal 120201, judeţul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu sediul în Bucureşti, sectorul 3, bd. Carol I nr. 24, cod poştal 032451, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, Bd. Aviatorilor nr. 72, cod poştal 032451, Ministerul Sănătăţii, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, str. Cristian Popişteanu nr. 1-3, cod poştal 032451, şi în consecinţă:
    Dispune suspendarea de drept a Ordinului nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC), emis de MAPDR, ANPC şi Ministerul Sănătăţii.
    Anulează Ordinul nr. 766/16.12.2009 (MAPDR) /1.594/17.12.2009 (MS) /675/18.12.2009 (ANPC), emis de MAPDR, ANPC şi Ministerul Sănătăţii.
    Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
    Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 12 mai 2010.


                              PREŞEDINTE
                            Dinu Florentina

                                Grefier,
                         Costea Mihaela Florica

                               _________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice