Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   SENTINTA CIVILA nr. 1.603 din 27 mai 2008  privind pronuntarea asupra actiunii in contencios administrativ formulate de reclamantii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei si cu intervenientii Cancelaria Primului-Ministru si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor    Twitter Facebook
Cautare document

SENTINTA CIVILA nr. 1.603 din 27 mai 2008 privind pronuntarea asupra actiunii in contencios administrativ formulate de reclamantii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei si cu intervenientii Cancelaria Primului-Ministru si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor

EMITENT: CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV,FISCAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 6 aprilie 2011

    Dosar nr. 8.161/2/2007

    Şedinţa publicã din data de 27 mai 20080

    Curtea compusã din:
    Preşedinte Alina Şuţu
    Grefier Mariana Cucu

    Pe rol se aflã pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamanţii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi cu intervenienţii Cancelaria Primului-Ministru şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor.
    Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã de la 13 mai 2008, fiind consemnate în şedinţa publicã de la acea datã, care face parte integrantã din aceastã hotãrâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate pãrţilor sã depunã la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea succesiv la 20 mai 2008 şi la 27 mai 2008, când a pronunţat urmãtoarea sentinţã:

                           CURTEA,

deliberând, reţine urmãtoarele:
    Prin cererea înregistratã pe rolul acestei instanţe la data de 21 noiembrie 2007, reclamanţii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer au chemat în judecatã pârâtul Guvernul României, solicitând instanţei sã dispunã anularea parţialã a <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007, şi anume anexa nr. 1 - alin. 2 al articolului unic al hotãrârii Guvernului, obligarea pârâtului la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007, reprezentat de diferenţa de chirie lunarã la care aveau dreptul în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.886/2006 şi cea la care au fost îndreptãţiţi în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007, diferenţã înmulţitã cu numãrul lunilor scurse de la emiterea <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007 şi pânã la soluţionarea irevocabilã a cererii, şi suspendarea executãrii actului administrativ pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a acţiunii.
    În motivarea acţiunii, reclamanţii au arãtat cã au devenit proprietari ai imobilului denumit generic "Castelul Bran" prin Decizia de restituire nr. 35 din 18 mai 2006 emisã de Muzeul Bran, imobil compus din Castelul Bran, Casa de Ceai a Reginei Maria, Casa "Principesa Ileana" şi Casa administratorului, şi titulari ai dreptului de folosinţã specialã asupra imobilelor: Tabernacolul "Inima Reginei", terenul aferent, parcul castelului, douã lacuri şi drumul de acces.
    În conformitate cu <>art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, reclamanţii au obligaţia legalã de a menţine afecţiunea imobilelor sus-menţionate pe o perioadã de 3 ani de la data emiterii deciziei de restituire, având în vedere cã acestea au în prezent afectaţiune de muzeu.
    În baza <>art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 a fost emisã <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor, aceasta fiind publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10 ianuarie 2007.
    Dupã numai 3 luni, Guvernul a modificat aceastã hotãrâre prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 343/2007, micşorând în mod substanţial chiria pe care proprietarii de imobil urmau sã o primeascã de la instituţiile publice ce îşi desfãşoarã activitatea în imobilele restituite.
    Aratã reclamanţii cã aceastã din urmã hotãrâre de Guvern vatãmã drepturile şi interesele proprietarilor, deoarece introducerea unui nou criteriu de calcul, şi anume "suprafaţa construitã desfãşuratã sau suprafaţa de teren aferentã, inclusiv terenul de sub construcţie", stabileşte un sistem arbitrar, prin care cuantumul chiriei este invers proporţional cu suprafaţa imobilului.
    Aratã reclamanţii cã în stabilirea acestei chirii nu pot fi avute în vedere considerente de protecţie socialã a instituţiilor care îşi desfãşoarã activitatea în astfel de imobile, ci cuantumul chiriei ar trebui sã fie cât mai aproape de nivelul de piaţã, iar nu unul derizoriu şi arbitrar stabilit.
    Reclamanţii considerã cã este ilegal şi abuziv faptul de a se micşora cuantumul chiriilor dupã doar 3 luni, fãrã a avea în vedere interesele proprietarilor şi fãrã a avea vreo consultare cu reprezentanţii acestora.
    Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiatã.
    Aratã pârâtul cã hotãrârea a fost adoptatã prin însuşirea proiectului iniţial de Cancelaria Primului-Ministru şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor.
    La elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile <>Legii nr. 24/2000 şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 50/2005.
    Aratã pârâtul cã odatã cu punerea în practicã a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.886/2006 s-a constatat faptul cã aceasta nu a avut în vedere impactul financiar al chiriilor în cazul imobilelor având destinaţia de licee, şcoli, spitale, sedii de instituţii publice, muzee cu suprafeţe construite desfãşurate şi teren aferent foarte mare.
    S-a constatat cã la nivel local se întâmpinã anumite dificultãţi în ceea ce priveşte achitarea de cãtre utilizatorii imobilelor afectate unor activitãţi de interes public a chiriei, mai ales în ceea ce priveşte imobilele cu suprafeţe mari.
    S-a mai constatat cã nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor în raport cu situaţia realã a imobilelor care fac obiectul acestui act normativ.
    Autoritãţile locale au semnalat în numeroase cazuri cã sumele datorate cu titlu de chirie sunt foarte mari, disproporţionate chiar şi cu preţul pieţei, în unele cazuri.
    La dimensionarea cuantumului chiriei s-au avut în vedere, pe de o parte, influenţele economice asupra utilizatorului actual, în sensul asigurãrii suportabilitãţii acestora din bugetele proprii, în condiţiile menţinerii activitãţii de utilitate publicã în condiţii optime şi, pe de altã parte, asigurarea unui venit echilibrat pentru beneficiarii retrocedãrii.
    În cauzã au fost formulate cereri de intervenţie în interesul pârâtului de Cancelaria Primului-Ministru şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, cereri încuviinţate în principiu de instanţã.
    Analizând actele depuse la dosar şi dispoziţiile legale aplicabile, Curtea constatã cã acţiunea este întemeiatã, aceasta urmând a fi admisã în consecinţã, pentru urmãtoarele considerente:
    Guvernul a adoptat hotãrârea ce face obiectul prezentei acţiuni în anulare în aplicarea <>art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
    Conform acestor dispoziţii legale, Guvernul stabileşte cuantumul chiriei de care beneficiazã proprietarii imobilelor afectate exclusiv şi nemijlocit activitãţilor de interes public pe o perioadã de pânã la 3 ani/5 ani.
    La 21 decembrie 2006 a fost adoptatã <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.886/2006, care stabileşte şi cuantumul chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor <>art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
    Criteriile pe baza cãrora Guvernul a stabilit cuantumul chiriilor sunt: afectaţiunea imobilului, rangul localitãţii, suprafaţa construitã desfãşuratã, respectiv suprafaţa de teren aferent, inclusiv cel de sub construcţie.
    În aplicarea acestui act administrativ, cuantumul chiriei lunare cuvenite reclamanţilor pentru imobilul "Castelul Bran" era de 81.928 lei.
    La propunerea intervenienţilor, Cancelaria Primului-Ministru, respectiv Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, Guvernul a aprobat prin <>Hotãrârea ce face obiectul cauzei, nr. 343/11.04.2007, modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 1.886 sus-menţionate.
    Modificarea a constat în introducerea unui subcriteriu la cele existente - suprafaţa construitã/suprafaţa de teren - prin stabilirea unor categorii de imobile (cu suprafaţa mai micã de 300 mý, între 300 şi 500 mý, între 500 şi 700 mý etc.) şi stabilirea unui cuantum al chiriei într-un sistem descrescãtor, invers proporţional cu suprafaţa imobilului.
    În aplicarea acestei hotãrâri a Guvernului, conform Adresei nr. 63 din 23 ianuarie 2008 emise de administratorul Muzeului Bran (fila 67), cuantumul chiriei lunare cuvenite reclamanţilor pentru imobilul "Castelul Bran" este de 18.265 lei (aproximativ echivalentul sumei de 5.000 euro, calculat la un curs de 3,5 lei/euro).
    În aplicarea prevederilor <>art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "la primirea cererii, instanţa dispune citarea pãrţilor şi poate cere autoritãţii al cãrei act este atacat sã îi comunice de urgenţã acel act, împreunã cu întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrãri necesare pentru soluţionarea cauzei", constatând cã din Nota de fundamentare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007 rezultã cã iniţiativa proiectului de modificare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.886/2006 se bazeazã pe constatãri din practicã, semnalãri ale autoritãţilor locale, analize ale unor situaţii concrete, instanţa a pus în vedere pârâtului sã depunã întreaga documentaţie care a stat la baza adoptãrii hotãrârii.
    Pârâtul a arãtat prin Adresa nr. 15A/2.021/CA din 5 mai 2008 (fila 79) cã la baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007 a stat nota de fundamentare întocmitã de Cancelaria Primului-Ministru şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, precizând faptul cã potrivit <>Legii nr. 24/2000, republicatã, şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 50/2005, republicatã, acesta este singurul act care stã la baza adoptãrii unei hotãrâri de Guvern.
    În nota de fundamentare se menţioneazã cã odatã cu punerea în practicã a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.886/2006 s-a constatat faptul cã aceasta nu a avut în vedere impactul financiar al chiriilor în cazul imobilelor cu suprafeţe construite desfãşurate şi teren aferent foarte mare. Se aratã cã la nivel local se întâmpinã anumite dificultãţi în ceea ce priveşte achitarea de cãtre utilizatorii imobilelor afectate unor activitãţi de interes public a chiriei, mai ales în ceea ce priveşte imobilele cu suprafeţe mari. S-a mai arãtat cã nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor în raport cu situaţia realã a imobilelor care fac obiectul acestui act normativ.
    Analizând dispoziţiile hotãrârii Guvernului de modificare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.186/2006 raportat la situaţia de fapt din speţã, Curtea reţine urmãtoarele:
    Ca efect al adoptãrii <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.886/2006, s-a recunoscut reclamanţilor dreptul la o chirie într-un cuantum de 81.928 lei lunar (aproximativ 23.400 euro), pentru lipsa de folosinţã a imobilului denumit generic "Castelul Bran", imobil compus din Castelul Bran, Casa de Ceai a Reginei Maria, Casa "Principesa Ileana" şi Casa administratorului, respectiv Tabernacolul "Inima Reginei", terenul aferent, parcul castelului, douã lacuri şi drumul de acces.
    Dupã 3 luni de la data intrãrii în vigoare a acestui act se constatã cã la nivel local se întâmpinã dificultãţi în ceea ce priveşte achitarea chiriei şi faptul cã acest cuantum nu a fost dimensionat în mod real, deoarece, în cazul imobilelor cu suprafeţe mari, cuantumul chiriilor depãşeşte "cu mult preţul pieţei".
    Instanţa constatã cã aceste argumente nu sunt dovedite.
    În cazul imobilului din speţã, ca efect al modificãrii aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 343/2007, cuantumul chiriei datorate reclamanţilor a scãzut de aproape 5 ori (de la aproximativ 23.400 euro la aproximativ 5.000 euro).
    Reclamanţii susţin cã aceastã chirie este derizorie, faţã de importanţa imobilului, acesta aducând statului român anul trecut venituri de aproximativ 1 milion euro.
    Reclamanţii nu au depus la dosar acte în dovedirea acestor susţineri, însã nici nu au fost contestate, fiind de notorietate faptul cã acest obiectiv turistic atrage anual sute de mii de vizitatori, surclasând toate celelalte obiective turistice din ţarã.
    Curtea constatã cã prin actul administrativ cu caracter normativ s-a adus o vãtãmare dreptului de proprietate al reclamanţilor.
    Obligaţia indemnizãrii echitabile a proprietarului pentru lipsa de folosinţã asupra bunului sãu a fost reţinutã de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului încã din 1982 (Cauza Sporrong şi Lonnroth contra Suediei), CEDO statuând cã aceasta decurge implicit din textul art. 1 din Protocolul nr. 1.
    Prin modificãrile adoptate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 343/2007, reclamanţii au fost lipsiţi de o parte majorã a despãgubirii recunoscute anterior prin hotãrâre a Guvernului, fãrã ca aceastã mãsurã sã fie justificatã.
    Intervenienta Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor a invocat în apãrarea intereselor pârâtului Cauza Hutten-Czapska împotriva Poloniei, în care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO) a acceptat posibilitatea unei reduceri, prin efectul legii, a chiriei percepute de un proprietar, atunci când aceastã reducere este justificatã de considerente de interes public care au un impact economic şi social semnificativ.
    Reţinând cã intervenienta a invocat respectiva cauzã la nivel de principiu, Curtea constatã totuşi cã respectivele considerente au fost enunţate de CEDO în condiţiile în care a admis în speţã cã legile poloneze de control asupra chiriilor îşi au originea în lipsa de locuinţe, nivelul scãzut al ofertei de locuinţe şi costul ridicat al apartamentelor, fiind adoptate pentru a asigura protecţia socialã a locatarilor şi pentru a permite o trecere progresivã de la un sistem controlat de stat la un sistem contractual, în cadrul reformei fundamentale a statului, care a urmat prãbuşirii regimului comunist.
    În speţa supusã judecãţii în prezenta cauzã, intervenienta iniţiatoare a proiectului de hotãrârea Guvernului prezintã obiectivul legitim, de "utilitate publicã", ca fiind unul de naturã economicã (asigurarea suportabilitãţii chiriilor din bugetele proprii în condiţiile menţinerii activitãţii de utilitate publicã în condiţii optime).
    Mai aratã Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor cã perioada lipsirii de folosinţã este scurtã, fiind clar delimitatã de lege, cheltuielile de întreţinere sunt suportate de Muzeul Bran, proprietarii sunt scutiţi de impozitul pe clãdiri şi terenuri, iar în situaţia în care nu este necesarã întreaga suprafaţã a imobilului pentru desfãşurarea activitãţii de interes public, aceasta poate fi restrânsã.
    Subliniazã intervenienta cã nu se justificã stabilirea chiriei, proporţional cu suprafaţa imobilului, întrucât imobilele se închiriazã în ansamblul lor, nu în funcţie de suprafaţa pe care o au.
    Curtea constatã cã între interesul public urmãrit prin reducerea cuantumului chiriei ca urmare a încadrãrii imobilului într-o categorie a imobilului cu o suprafaţã foarte mare şi asigurarea reparãrii prejudiciului produs proprietarului prin lipsirea de folosinţã nu existã un just echilibru.
    Se reţine în primul rând faptul cã legalitatea hotãrârii Guvernului, act administrativ cu caracter de reglementare aplicabil tuturor subiectelor vizate, nu poate fi analizatã în prezenta cauzã decât prin raportare la situaţia concretã supusã judecãţii - încãlcarea drepturilor reclamanţilor.
    Având în vedere aceastã precizare, Curtea constatã cã "necesitatea asigurãrii suportabilitãţii chiriilor din bugetele proprii în condiţiile menţinerii activitãţii de utilitate publicã în condiţii optime" nu poate fi opusã proprietarilor reclamanţi pentru a justifica reducerea chiriei lunare pentru folosinţa domeniului Bran de la 23.400 euro la 5.000 euro, în condiţiile în care din administrarea acestuia se obţin venituri la nivelul de aproximativ 1 milion euro anual.
    Instanţa constatã cã noile dispoziţii conform cãrora, în situaţia în care nu este necesarã întreaga suprafaţã a imobilului pentru desfãşurarea activitãţii de interes public, aceasta poate fi restrânsã nu sunt pertinente în speţã în condiţiile în care lipsa de folosinţã a reclamanţilor este în prezent totalã.
    Pe de altã parte, faptul cã "nu se justificã stabilirea chiriei proporţional cu suprafaţa imobilului întrucât imobilele se închiriazã în ansamblul lor, nu în funcţie de suprafaţa pe care o au", reprezintã o apreciere fãrã suport juridic/tehnic, fiind evident cã nivelul chiriei pentru un imobil chiar fãrã relevanţã istoricã variazã în funcţie de suprafaţã în sens direct proporţional, şi nu invers.
    Instanţa mai reţine cã celelalte elemente invocate de ANRP - perioada lipsirii de folosinţã este clar delimitatã de lege, cheltuielile de întreţinere sunt suportate de administrator conform <>Legii nr. 10/2001, proprietarii sunt scutiţi de impozitul pe clãdiri şi terenuri - au existat şi au fost avute în vedere şi la momentul adoptãrii <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.186/2006, în baza cãreia reclamanţii aveau dreptul la o chirie de aproape 5 ori mai mare decât cea modificatã.
    Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine cã la adoptarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007, având ca efect reducerea drasticã a cuantumului indemnizaţiei cuvenite proprietarului, nu s-a realizat un echilibru între interesul public şi dreptul reclamanţilor la o despãgubire rezonabilã pentru lipsa de folosinţã asupra proprietãţii, aflatã sub garanţia şi protecţia legii fundamentale a ţãrii şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
    Aceste considerente se constituie în "cazuri justificate" de suspendare a actului administrativ supus judecãţii în accepţiunea art. 15, coroborat cu <>art. 14 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care, pentru prevenirea producerii unei pagube în patrimoniul reclamanţilor, Curtea va suspenda executarea actului pânã la soluţionarea irevocabilã a cauzei.
    În conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 şi pentru considerentele mai sus expuse, va anula dispoziţia alin. (2) din anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 343/2007, şi anume cea referitoare la stabilirea claselor de imobile în funcţie de suprafaţa construitã/suprafaţa de teren, cu consecinţa stabilirii cuantumul chiriei în funcţie de încadrarea în aceastã clasã.
    În conformitate cu prevederile <>art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, pentru acoperirea prejudiciului produs, Curtea va obliga pârâtul la plata sumei de 63.663 lei lunar de la data punerii în aplicare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007 pânã la anularea acesteia (reprezentând diferenţa dintre cuantumul chiriei de care beneficiau reclamanţii în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.186/2006 şi cea de care beneficiazã în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007).

    Vãzând şi prevederile art. 274 din Codul de procedurã civilã,

                              PENTRU ACESTE MOTIVE
                                În numele legii
                                   HOTĂRĂŞTE:

    Admite acţiunea formulatã de reclamanţii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer, prin S.C.A. "Rubin Meyer Doru & Trandafir", cu sediul în Bucureşti, str. Puţul cu Plopi nr. 7, sectorul 1, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1, Bucureşti.
    Respinge cererile de intervenţie formulate de Cancelaria Primului-Ministru, cu sediul în Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1, Bucureşti, şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, cu sediul în Calea Floreasca nr. 202, sectorul 1.
    Suspendã executarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007 - anexa nr. 1 (alin. 2), pânã la soluţionarea irevocabilã a cauzei.
    Anuleazã parţial <>Hotãrârea Guvernului nr. 343/2007, şi anume anexa nr. 1 (alin. 2).
    Obligã pârâtul la plata sumei de 63.663 lei lunar de la data punerii în aplicare a <>Hotãrârii Guvernului nr. 343/2007 pânã la anularea acesteia şi la plata sumei de 51 lei reprezentând cheltuieli de judecatã.
    Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
    Pronunţatã în şedinţã publicã astãzi, 27 mai 2008.

                 PREŞEDINTE,
                 ALINA ŞUŢU

                                    Grefier,
                                  Mariana Cucu

                              ---------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice