Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
SENTINŢĂ nr. 16 din 8 februarie 2022 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ
Pe rol se află pronunţarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, în numele membrilor de Sindicat L.L.A., I.I., C.D., C.A., R.L., O.D.-G., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, având ca obiect anulare act administrativ - rejudecare. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care arată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 1 februarie 2022, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă. Din lipsă de timp pentru deliberare şi pentru a se da posibilitatea părţilor de a depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, 8 februarie 2022. După deliberare, CURTEA DE APEL, deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin Decizia nr. 5.974 din 25.11.2021, pronunţată în Dosarul nr. 379/45/2019, ÎCCJ a admis recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi recursul incident formulat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, a casat în parte sentinţa recurată în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de anulare a art. 4 alin. (1) din Ordinul nr. 4.004/2019 şi a trimis spre rejudecare exclusiv cu privire la acest capăt de cerere. Prin acţiunea iniţială se solicitase anularea art. 4 alin. (1) din ordin întrucât ar contraveni mai multor dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, în speţă, legi, făcând referire la dispoziţiile art. 21 coroborat cu art. 22 din Legea nr. 500/2002 şi art. 2 şi 7 din Legea nr. 62/2011. Astfel, 1. textul art. 4 alin. (1) ar fi în contradicţie cu prevederile art. 3 alin. (2) şi (3); 2. se impune constituirea unor comisii la nivelul unităţii/instituţiei de învăţământ din care să facă parte reprezentanţii federaţiilor sindicale care răspund de corectitudinea privind calculul şi plata (...), ceea ce contravine prevederilor exprese ale art. 22 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 500/2002. Aceste comisii nu ar beneficia de vreun corespondent nici în Legea nr. 500/2002 şi nici în Legea nr. 1/2011, nu ar avea o reglementare clară şi delimitată, primesc atribuţii contabile ce depăşesc pregătirea profesională a membrilor săi, degrevând de responsabilitate ordonatorii principali şi legiuitorul; 3. se instituie obligaţii în sarcina inspectorilor şcolari generali (ordonatori secundari de credite) în condiţiile în care hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi. Ar fi încălcate şi prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 care stabilesc rolul ordonatorului secundar de credite şi ale art. 95 din Legea nr. 1/2011 care stabilesc atribuţiile acestor servicii publice deconcentrate, fără legătură cu calculul şi plata drepturilor băneşti; 4. prin instituirea răspunderii reprezentanţilor federaţiilor sindicale, pentru activitatea unor comisii la nivelul unităţilor de învăţământ se realizează o imixtiune în activitatea federaţiilor sindicale care au responsabilităţi potrivit statutului şi contravine art. 2 şi 7 din Legea nr. 62/2011. S-ar omite şi faptul că cererile de chemare în judecată au fost formulate de sindicate în numele membrilor săi; 5. consiliile de administraţie nu au, potrivit legii educaţiei naţionale, atribuţii de calcul şi nu au nicio legătură cu plata dobânzilor legale.
2. Poziţia procesuală a pârâtului Pârâtul a formulat întâmpinare (fila 119 dosar prim ciclu procesual), prin care nu a combătut punctual criticile aduse art. 4 alin. (1) din Ordinul nr. 4.004/2019.
3. Aspecte procesuale Instanţa a administrat proba cu înscrisuri.
4. Starea de fapt Ordinul nr. 4.004 din 14 mai 2019 a stabilit metodologia de calcul şi plată a sumelor reprezentând daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale prevăzute în titlurile executorii, pentru personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte unităţi din subordinea/coordonarea acestuia, în anul 2019. Art. 4 alin. (1) din ordinul arătat prevede: „Ordonatorii de credite secundari şi terţiari, consiliile de administraţie, precum şi comisiile constituite la nivelul unităţii/instituţiei de învăţământ, din care obligatoriu fac parte reprezentanţii federaţiilor sindicale, răspund de corectitudinea privind calculul şi plata dobânzilor legale şi au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare alocate numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.“
5. Asupra fondului cererii Cu titlu preliminar constată Curtea faptul că, potrivit art. 96 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 - (3) „Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.“ În textul de lege criticat nu este vorba despre participarea organizaţiei sindicale la şedinţele consiliului de administraţie, ci, într-o comisie la nivelul unităţii de învăţământ, precum cele enumerate la art. 79 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul nr. 5.079/2016, în vigoare la momentul adoptării actului contestat. Participarea la o astfel de comisie nu este în sine nelegală, dar sunt întemeiate criticile reclamanţilor cu privire la răspunderea pentru corectitudinea privind calculul şi plata dobânzilor legale. În primul rând, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21; (...) c) angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; (...) e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare; (art. 22 din Legea nr. 500/2002). Acest text are şi corespondent în art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 4.004/2019. Acest din urmă articol prevede că: „Ordonatorii de credite efectuează calculul dobânzilor legale, potrivit prevederilor prezentului ordin, pentru sumele totale datorate, indiferent de plăţile efectuate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin (...)“, iar textul art. 4 alin. (1) stabileşte o răspundere suplimentară şi pentru comisiile menţionate, din care fac parte şi organizaţiile sindicale. Este adevărat că bugetul unităţii de învăţământ este adoptat de către consiliul de administraţie, dar organizaţia sindicală are doar statut de observator. Aşadar, prevederi legale de rang superior stabilesc competenţa altor entităţi cu privire la organizarea la zi a contabilităţii şi a situaţiei patrimoniale, iar aprobarea bugetului se realizează de către un organism în cadrul căruia organizaţia sindicală nu are drept de vot. În consecinţă, este stabilită o răspundere a organizaţiei sindicale pentru chestiuni din afara ariei de competenţă şi control. În al doilea rând, nu trebuie omisă critica privind calitatea procesuală a părţilor şi obligaţia debitorului de executare a hotărârii judecătoreşti. În nicio situaţie organizaţia sindicală nu are calitatea de debitor pentru drepturile salariale pretinse de la unitatea de învăţământ şi nu poate răspunde pentru executarea hotărârii judecătoreşti care vizează un alt subiect de drept. Prin corelare şi cu punctul anterior, atât timp cât cu privire la bugetul unităţii de învăţământ organizaţia sindicală nu participă decât în calitate de observator la şedinţele consiliului de administraţie, nu există niciun temei pentru a antrena răspunderea acesteia pentru modalitatea de executare a hotărârii judecătoreşti de către unitatea de învăţământ. O asemenea răspundere excedă în mod vădit cadrul legal şi reglementările aferente organizaţiilor sindicale. Având în vedere nelegala stabilire a răspunderii de corectitudinea privind calculul şi plata dobânzilor legale şi obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare alocate numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate şi neputând modifica textul contestat doar în sensul participării în comisie în calitate de observator, va înlătura în totalitate din art. 4 alin. (1) sintagma „…, din care obligatoriu fac parte reprezentanţii federaţiilor sindicale …;“. Fiind admisă doar în parte cererea de chemare în judecată, în baza art. 453 din Codul de procedură civilă, va obliga pe pârât la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum total de 500 lei, din care 450 lei onorariu avocat redus, proporţional cu partea din pretenţii admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii HOTĂRĂŞTE: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, cu sediul în Iaşi, str. C. Negruzzi nr. 10, în numele membrilor de sindicat L.L.A., CNP ........................., I.I., CNP ........................., C.D., CNP ........................., C.A., CNP ........................., R.L., CNP ........................., O.D.-G., CNP ........................., toţi membri de sindicat cu domiciliul procedural ales la sediul sindicatului din Iaşi, str. C. Negruzzi nr. 10, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. General Berthelot nr. 28-30. Anulează în parte prevederile art. 4 alin. (1) din Ordinul nr. 4.004 din 14.05.2019 în ceea ce priveşte „…, din care obligatoriu fac parte reprezentanţii federaţiilor sindicale, …“. Obligă pe pârât la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum total de 500 lei. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Iaşi. Pronunţată astăzi, 8.02.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grija grefei.