Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
SENTINŢA nr. 66 din 27 februarie 2024 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ
EMITENT: Curtea de Apel Iaşi PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 51 din 23 ianuarie 2026
Dosar nr. 539/45/2023
Completul constituit din:
Preşedinte: Mădălina Cioară
Grefier: Mariana Georgeta Acatrinei
Pe rol se află soluţionarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea Pandora IMPEX - S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, având ca obiect anulare act administrativ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 13 februarie 2024, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentinţă.
Din lipsă de timp pentru deliberare şi pentru a se da posibilitatea părţilor de a depune note de concluzii scrise s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, 27 februarie 2024.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi cu nr. 539/45/2023, reclamanta Societatea Pandora IMPEX - S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, anularea art. 7.8 din Procedura de implementare a măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“ din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, aprobată prin Ordinul nr. 963/2022.
În motivarea cererii s-a arătat că Societatea Pandora Impex - S.R.L. a accesat un grant pentru capital de lucru reglementat de OUG nr. 61/2022 şi Ordinul MAT nr. 963/2022, fiind semnat contractul de acordare a ajutorului stat nr. M2-AGRI-1.346 din 21.06.2022 - Granturi pentru capital de lucru. Prin Decizia de respingere nr. 1.346 emisă la data de 5.12.2022 de Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului Iaşi s-a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate prevăzute de reglementările legale şi procedurale specifice schemei de ajutor, cu trimitere, printre atele, la dispoziţiile art. 7.8 din procedura de implementare.
În Decizia de respingere nr. 1.346/2022 s-a consemnat că „urmare a verificărilor efectuate s-a constatat faptul că Bălănici Cristina, unic asociat al firmei S.C. Pandora Impex - S.R.L., este implicată în cercetări de natură penală, privind fapte de corupţie. În conformitate cu pct. 6.1 alin. (11) şi pct. 6.1 alin. (13) din Procedura de implementare aprobată prin Ordinul MAT 963/2022 contractul încetează prin rezoluţiune de plin drept“.
A mai arătat reclamanta că, într-adevăr, asociatul Societăţii Pandora Impex - S.R.L., Bălănici Cristina, este implicat în cercetări de natură penală vizând derularea unui alt proiect cu fonduri europene în perioada 2012-2015, fără a fi însă pronunţată o hotărâre în cauză.
Susţine reclamanta că împotriva deciziei de respingere menţionate a formulat contestaţie administrativă şi ulterior acţiune în anulare, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului laşi cu nr. 213/99/2023, cu prim termen de judecată stabilit la data de 21.06.2023.
Reclamanta a mai menţionat că prin întâmpinarea depusă de AIMMAIPE Iaşi în Dosarul nr. 213/99/2023 al Tribunalului laşi pârâta a susţinut, cu privire la dispoziţiile art. 7.8 din procedura de implementare, că textul se interpretează în sensul că nu este eligibil aplicantul în privinţa căruia sunt identificate oricând pe perioada contractuală fapte penale săvârşite în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a oricăror fonduri europene/publice. Prin aceeaşi întâmpinare, AIMMAIPE Iaşi a mai arătat că „o întreprindere/asociat/administrator al acesteia, asupra căreia există o minimă suspiciune cu privire la desfăşurarea de activităţi infracţionale în legătură cu accesarea de fonduri, nu poate fi eligibilă pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile“.
Faţă de poziţia procesuală exprimată de AIMMAIPE Iaşi în Dosarul nr. 213/99/2023 al Tribunalului Iaşi, reclamanta susţine că a formulat procedură prealabilă la data de 10.04.2023 şi a solicitat revocarea art. 7.8 din procedura de implementare aprobată prin Ordinul nr. 963/2022, ministerul răspunzând prin Adresa nr. 1.663/CDC/11.05.2023, prin care s-a arătat că solicitarea reclamantei nu poate fi soluţionată favorabil.
Susţine reclamanta că prin dispoziţiile art. 13 din OUG nr. 61/2022 sunt reglementate condiţiile de eligibilitate pentru accesarea granturilor pentru capital de lucru, acestea urmând a fi îndeplinite fie la momentul aplicării pentru grantul de lucru, fie pe parcurs, aşa cum este ipoteza menţinerii numărului de salariaţi.
Prin Ordinul MAT nr. 963/2022 a fost aprobată procedura de implementare a măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“ din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin OUG nr. 61/2022, astfel că, în ierarhia actelor normative, OUG nr. 61/2022 este actul cu forţă juridică superioară, iar Ordinul MAT nr. 963/2022 este actul cu forţă juridică inferioară.
A invocat reclamanta dispoziţiile art. 4 alin. (3), art. 13 lit. a)-d) şi art. 78 din Legea nr. 24/2000, arătând că actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.
Analizând conţinutul OUG nr. 61/2022, constată reclamanta că sunt reglementate doar patru condiţii de eligibilitate, conform art. 13, iar faţă de aceste condiţii de eligibilitate expres reglementate, prin actul juridic cu forţă inferioară, respectiv Ordinul MAT nr. 963/2022, se adaugă şi alte condiţii de eligibilitate, fără nicio corelare cu dispoziţiile ordonanţei de urgenţă, cum este cazul celei reglementate la art. 7.8 din Procedură.
Consideră reclamanta că în mod nelegal a fost adăugată o altă condiţie de eligibilitate, respectiv neidentificarea unor fapte penale în legătură cu accesarea fondurilor europene sau publice, printr-un act administrativ normativ emis în executarea OUG nr. 61/2022.
În al doilea rând, textul normativ criticat este lipsit de previzibilitate, este echivoc şi lasă loc arbitrarului şi exercitării cu exces de putere a atribuţiilor de către autoritatea publică competentă, invocând în acest sens dispoziţiile art. 8 alin. (4) şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.
Consideră reclamanta că aceste exigenţe nu sunt îndeplinite de prevederile art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul MAT nr. 963/2022, din cauza modului deficitar de redactare a textului normativ putând-se înţelege că urmează a fi reziliat un contract încheiat în temeiul OUG nr. 61/2022 pentru suspiciuni de natură penală în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a oricăror fonduri europene şi/sau publice, fiind astfel antrenată răspunderea contractuală nu în raport cu modul de executare a contractului pendinte, ci în raport cu conduita viitoare a beneficiarului, precontractuală sau contractuală, într-un alt raport juridic.
A mai invocat reclamanta că textul normativ de la art. 7.8 din Procedură nu se coroborează cu cel al art. 7.7, generând o veritabilă confuzie. Astfel, conform art. 7.7, nu sunt eligibili beneficiarii şi/sau acţionarii/asociaţii/administratorii întreprinderilor care au comis/comit nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. Astfel, o persoană condamnată în primă instanţă pentru o infracţiune de corupţie este eligibilă pentru accesarea fondurilor europene, însă, potrivit art. 7.8 din aceeaşi procedură, un beneficiar nu va fi considerat eligibil dacă planează asupra sa cea mai mică suspiciune că a săvârşit o infracţiune în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene şi/sau publice.
În drept, a invocat reclamanta prevederile art. 4 alin. (4), art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 13 din OUG nr. 61/2022, art. 4 alin. (3), art. 8 alin. (4), art. 13, art. 36 alin. (1), art. 78 din Legea nr. 24/2000.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, întrucât, conform prevederilor art. 15 din OUG nr. 61/2022, cererile de finanţare depuse în cadrul apelurilor de proiecte sunt evaluate şi selectate la finanţare în ordinea depunerii cererii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Procedura de implementare aprobată prin ordin al ministrului antreprenoriatului şi turismului, care va detalia modalitatea de implementare a schemei de ajutor de stat, şi în limita fondurilor alocate conform art. 11 alin. (3).
A mai arătat pârâtul că procedura enunţată de Ordinul nr. 963/2022 reprezintă normele metodologice/de aplicare emise de către Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care exemplifică, detaliază, clarifică pas cu pas modul în care legislaţia trebuie să fie aplicată. Astfel, apreciază că ordinul de ministru în discuţie reprezintă o normă juridică specială, un cadru juridic special. Rolul acestuia este de a clarifica aspectele normei generale într-un anumit domeniu de aplicare, în limitele stabilite de legiuitor prin legislaţia primară.
Consideră pârâtul că expresia folosită în pct. 7.8 - „oricând pe perioada contractuală“ poate fi interpretată ca o garanţie a respectării de către beneficiar a termenilor şi condiţiilor îndeplinirii procedurii de implementare a granturilor de capital acordate în cadrul schemei de ajutor de stat.
În ceea ce priveşte legalitatea, apreciază pârâtul că dispoziţiile Ordinului nr. 963/2022 nu contravin prevederilor OUG nr. 61/2022, îndeplinind condiţiile de fond şi formă impuse de Legea nr. 24/2000. De altfel, până la pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Constituţională prin care să se constate că prevederile OMAT nr. 963/2022 nu sunt constituţionale sau de către o instanţă de contencios administrativ sesizată, prevederile acestui act normativ îndeplinesc condiţiile de legalitate.
De asemenea, a mai menţionat pârâtul că OUG nr. 77/2014 reprezintă cadrul general stabilit prin care sunt reglementate procedurile naţionale în materia ajutorului de stat, în vederea aplicării prevederilor art. 106-109 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi a legislaţiei secundare ce vor fi adoptate în baza acestora. În susţinerea prevederilor OMAT nr. 963/2022 stau prevederile art. 41^1 şi art. 41^2 din ordonanţă, ce vizează aplicabilitatea directă a art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin adoptarea oricăror măsuri necesare conform normelor procedurale naţionale aplicabile.
Susţine pârâtul că schema de ajutor reprezintă acel act juridic unic care stabileşte condiţiile de calificare pentru accesarea unei finanţări de natura ajutorului de stat/de minimis unui număr de două sau mai multe întreprinderi definite în mod general şi abstract. Schema de ajutor stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un potenţial beneficiar pentru a fi eligibil pentru acordarea finanţării. Criteriile de eligibilitate sunt stabilite în funcţie de reglementările comunitare aplicabile în domeniul ajutorului de stat, dar la care pot fi stabilite criterii suplimentare. Criteriile suplimentare pot fi mai stricte decât reglementarea comunitară, dar nu mai permisive.
În Ghidul pentru ajutorul de stat, printre criteriile de eligibilitate stabilite atât în legislaţia comunitară, cât şi în cea naţională pentru întreprinderile beneficiare, criterii care trebuie să rămână neschimbate şi ulterior executării contractului de finanţare, apar şi cele ce vizează:
- nu sunt în stare de insolvenţă, nu au afacerile administrate de un judecător sindic, nu au nicio restricţie asupra activităţii comerciale, nu sunt subiectul unor aranjamente între creditori sau nu se află într-o altă situaţie similară cu cele menţionate anterior, reglementate prin lege;
– nu înregistrează datorii publice şi şi-au plătit la timp taxele, obligaţiile şi alte contribuţii la bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetele locale prevăzute de legislaţia în vigoare;
– reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări definitive în ultimii 3 ani, de către nicio instanţă de judecată, din motive profesionale sau etic-profesionale;
– reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat definitiv pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;
– reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informaţii false.
Toate schemele de ajutor de stat, indiferent de obiectivul urmărit, trebuie să cuprindă un capitol în care sunt cuprinse regulile şi obligaţiile de raportare, monitorizare sau recuperare a ajutoarelor de stat.
A mai invocat pârâtul prevederile art. 325 (ex-articolul 280 TCE) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi ale art. 5 lit. b) din OUG nr. 66/2011, arătând că autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia „luării tuturor măsurilor necesare prevenirii neregulilor şi fraudelor, inclusiv prin activităţi ce constau în informarea corectă şi la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli şi fraude, în special, în ceea ce priveşte indiciile de fraudă“.
Uniunea Europeană şi implicit România, care face parte din UE, pune accent pe măsurile de prevenire a fraudelor, astfel că societăţile comerciale/persoanele fizice, identificate de către organele de urmărire penală că au săvârşit fapte incriminate de Codul penal, în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene şi/sau publice, pot reprezenta un factor de risc ce trebuie evaluat, prevăzut şi gestionat prin astfel de măsuri, inserate în procedurile de implementare a schemelor de ajutor de stat/de minimis.
Astfel, prin Procedura de implementare a fost stabilit cadrul legal de aplicare a schemei de ajutor de stat din domeniul agroalimentar şi a avut ca scop adoptarea unor măsuri pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, inclusiv de către beneficiari, prin introducerea unor măsuri care au vizat întreprinderile şi reprezentanţi legali ai acestora, în cazul cărora organele de urmărire penală au identificat săvârşirea unor fapte incriminate de Codul penal sau de alte legi speciale, în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene şi/sau publice.
Menţionează faptul că proiectul de procedură a fost în dezbatere publică pe site-ul instituţiei https://turism.gov.ro/web/2022/05/13/ proiect-de-procedura/ în data de 13 mai 2022, ocazie cu care orice persoană interesată putea transmite propuneri, sugestii, opinii la proiectul de procedură.
Dispoziţiile a căror anulare este solicitată prin cererea de chemare în judecată, respectiv pct. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul MAT nr. 963/2022, sunt date în aplicarea OUG nr. 61/2022, care nu putea prevedea în detaliu toate aspectele ţinând de executarea ei în concret. O dispoziţie precum cea cuprinsă în pct. 7.8 ţine de aplicarea efectivă a ordonanţei de urgenţă, neavând gradul de abstractizare care să impună includerea sa în chiar textul acesteia, ci face parte din categoria de aspecte de amenajare în concret a modului de punere în executare a procedurii de finanţare.
De asemenea, trebuie avut în vedere şi principiul corelării actelor normative care se referă la faptul că normele juridice sunt strâns legate între ele, formând un ansamblu coerent, logic, asamblându-se în mod organic.
Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Curtea reţine următoarele:
În fapt, reclamanta S.C. Pandora Impex - S.R.L. a depus în data de 26.05.2022, în cadrul măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“, o cerere de finanţare, care a fost preevaluată şi aprobată prin platforma electronică IMM Recover şi a declaraţiilor pe propria răspundere care însoţeau cererea de finanţare depusă de către aplicantă.
Ulterior, pe baza acestei evaluări, s-a emis Decizia privind acceptarea de principiu la finanţare nr. 1.346 din 26.05.2022, încheindu-se totodată cu Agenţia pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului Iaşi Contractul de acordare a ajutorului de stat nr. M2-AGRI-1.346 din 21.06.2022 - Granturi pentru capital de lucru AGRI-FOOD.
În Contractul de finanţare nr. M2-AGRI-1.346 din 21.06.2022, în capitolul IX - Clauză de rezoluţiune a contractului, la art. 19 s-a stipulat că „în situaţia în care se constată neconcordanţe între preevaluarea cererilor de finanţare (formulare de înscriere) depuse de beneficiarii ajutorului de stat, realizată cu ajutorul platformei informatice IMM Recover, şi verificările efectuate de administratorul schemei de ajutor de stat până la data efectuării plăţii, referitoare la respectarea condiţiilor de eligibilitate specifice măsurilor de acordare a sprijinului, contractul de acordare a ajutorului de stat încetează prin rezoluţiune de plin drept, fără notificare şi fără intervenţia instanţei de judecată“.
De asemenea, la art. 33 din contract s-a prevăzut că „Prezentul contract se completează cu prevederile Ordinului nr. 963 din 24 mai 2022 de aprobare a procedurii de implementare a măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“, emis de către ministrul antreprenoriatului şi turismului.
Autoritatea publică finanţatoare, cu ocazia verificării bazei de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, a constatat faptul că în privinţa Pandora Impex - S.R.L. există înregistrate următoarele informaţii: „Urmărire penală: - Dosar penal - trimitere în judecată“.
În baza acestei informaţii şi a Comunicatului nr. 10/VIII/3 din data de 4.01.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit căruia Bălănici Cristina, asociat în cadrul Societăţii Pandora Impex - S.R.L., respectiv Pandora Impex - S.R.L. au fost trimise în judecată pentru „săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave“, a fost emisă de către Agenţia pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului Iaşi, la data de 5.12.2022, Decizia de respingere a cererii nr. 1.346/26.05.2022 - Granturi pentru capital de lucru AGRI-FOOD.
În Decizia de respingere a cererii de acordare a grantului de capital de lucru s-a menţionat: „Respingere conf. pct. 7.7 din Procedura de implementare a măsurii «Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar» prev. de OUG nr. 61/2022, aprobată prin Ordinul MAT 963/2022: «Nu sunt eligibili beneficiarii şi/sau acţionarii/asociaţii/ administratorii întreprinderilor care au comis/comit nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive», coroborat cu pct. 7.8 din aceeaşi procedură: «Identificarea de către alte instituţii abilitate sau de către organele de urmărire penală, oricând pe perioada contractuală, a unor fapte incriminate de Codul penal...». Ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat faptul că Bălănici Cristina, unic asociat al firmei SC PANDORA IMPEX - S.R.L., este implicată în cercetări de natură penală, privind fapte de corupţie. În conformitate cu pct. 6.1 alin. (11) şi pct. 6.1 alin. (13) din Procedura de implementare aprobată prin Ordinul MAT 963/2022 contractul încetează prin rezoluţiune de plin drept“.
Reclamanta a contestat pe cale administrativă şi judiciară această decizie de respingere a cererii de acordare a grantului de capital de lucru, înregistrând pe rolul Tribunalului Iaşi Dosarul nr. 213/99/2023, în prezent suspendat până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.
În cadrul apărărilor formulate de Agenţia IMM Iaşi în Dosarul nr. 213/99/2023, prin întâmpinare, aceasta a susţinut că prevederile pct. 7.8 din procedură nu sunt aplicabile doar faptelor penale săvârşite în legătură cu accesarea fondurilor reglementate de OUG nr. 61/2022, ci această dispoziţie se referă la orice fonduri europene şi/sau publice, considerând că norma trebuie interpretată şi aplicată în sensul că nu poate fi eligibilă/eligibil pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile o/un întreprindere/asociat/administrator al acesteia asupra căreia/ căruia există o minimă suspiciune cu privire la desfăşurarea de activităţi infracţionale în legătură cu accesare de fonduri.
De asemenea, s-a arătat că nu prezintă relevanţă faptul că nu există o hotărâre de condamnare definitivă pentru societatea aplicantă şi/sau asociatul acesteia, întrucât, din perspectiva aplicării prevederilor pct. 7.8 din procedura de implementare, norma se referă la situaţii cu caracter general, de identificare de către alte instituţii abilitate sau de către organele de urmărire penală de fapte incriminate de Codul penal sau de alt legi speciale, iar nu la infracţiuni stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Raportându-se la această interpretare a normei cuprinse în pct. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului nr. 963/2022 privind implementarea măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“ din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin OUG nr. 61/2022, reclamanta a formulat plângere prealabilă adresată Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, solicitând revocarea acestei dispoziţii.
Ca urmare a răspunsului nefavorabil primit la plângerea prealabilă, reclamanta a formulat prezenta acţiune, întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin care a solicitat anularea art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul MAT nr. 963/2022, apreciind că este nelegal întrucât soluţia contravine prevederilor actului normativ în baza căruia a fost emis, respectiv dispoziţiilor OUG nr. 61/2022; textul criticat este lipsit de previzibilitate, este echivoc şi lasă loc de arbitrar; norma nu se coroborează cu celelalte condiţii de eligibilitate.
Astfel, norma administrativă contestată în cauză a fost emisă în baza OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, care, potrivit art. 1 alin. (1) din ordonanţă, "reglementează cadrul general pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, denumit în continuare POC, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii din domeniile agricultură, acvacultură, piscicultură şi industrie alimentară prevăzuţi de prezenta ordonanţă de urgenţă, a căror activitate a fost afectată de efectele pandemiei de COVID-19".
Conform art. 2 lit. f) din OUG nr. 61/2022, beneficiarii ajutorului de stat sunt „microîntreprinderi, întreprinderile mici şi mijlocii, denumite în continuare Imm, persoane fizice autorizate, denumite în continuare PFA, întreprinderi individuale, denumite în continuare ÎI, societatea cooperativă agricolă, cooperativa agricolă, grup şi organizaţii de producători, întreprinderi familiale, denumite în continuare Îf, care primesc ajutorul de stat prin intermediul micrograntului/grantului pentru capital de lucru, prin încheierea unui contract de ajutor de stat cu administratorul schemei de ajutor de stat“.
Art. 10 alin. (2) din OUG nr. 61/2022 prevede că „(2) Alocarea grantului pentru capital de lucru se realizează pe bază de cotă procentuală din cifra de afaceri, acesta fiind destinat IMM-urilor, societăţilor agricole, cooperativelor agricole, grupului de producători, organizaţiilor de producători, cu activitate autorizată într-unul din codurile CAEN REV 2 prevăzute în anexă“.
Potrivit art. 13 lit. a)-d) din OUG nr. 61/2022, „Granturile pentru capital de lucru se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
"a) au înregistrat profit operaţional din activitatea curentă/operaţională, respectiv din activitatea de exploatare, în unul din ultimele trei exerciţii financiare înainte de depunerea cererii de finanţare pentru obţinerea grantului, potrivit situaţiilor financiare depuse la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de 15% din valoarea grantului, la data acordării grantului pentru capital de lucru, cofinanţare care este liberă de ajutor de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) menţin sau, după caz, suplimentează numărul de salariaţi, faţă de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data acordării granturilor, cu excepţia situaţiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/şi zilieri;
d) Codul CAEN REV 2 pentru care se solicită ajutor de stat era autorizat potrivit prevederilor legale în vigoare la data de 31 decembrie 2019."
Articolul 15 din OUG nr. 61/2022 prevede că „Cererile de finanţare depuse în cadrul apelurilor de proiecte sunt evaluate şi selectate la finanţare în ordinea depunerii cererii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Procedura de implementare aprobată prin ordin al ministrului antreprenoriatului şi turismului, care va detalia modalitatea de implementare a schemei de ajutor de stat, şi în limita fondurilor alocate conform art. 11 alin. (3)“.
De asemenea, conform art. 25 alin. (1) din OUG nr. 61/2022, „Regulile de acordare a ajutorului de stat vor fi prevăzute în cadrul schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru entităţile din domeniul agroalimentar sub formă de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat în contextul crizei provocate de COVID-19, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene şi va fi aprobată prin ordin al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României“.
În conformitate cu art. 15 din OUG nr. 61/2022, mai sus citat, ministrul antreprenoriatului şi turismului a emis Ordinul nr. 963/2022, care la art. 3.2 alin. (2) stabilea că
"Granturile pentru capital de lucru se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (n.r. - printre care):
(...)
e) nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019, în sensul prevederilor art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a unor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, modificat şi completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017, ale Regulamentelor de exceptare în bloc în sectorul agricultură (ABER) şi Regulamentul de exceptare în bloc în sectorul pescuitului şi acvaculturii (FIBER).
(...)
g) nu există împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ce nu au fost executate şi recuperate integral, conform prevederilor legale în vigoare;
h) nu sunt supuşi concordatului preventiv, procedurilor de lichidare, insolvenţă sau faliment (...)."
Într-adevăr, art. 6.1 alin. (11) din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 963/2022 prevede că: „În situaţia în care, după semnarea contractelor de acordare a ajutorului de stat, se constată neconcordanţe între pre-evaluarea realizată prin platforma informatică IMM Recover şi verificările efectuate de MAT/AIMMAIPE până la data plăţii, referitoare la respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta procedură, se va întocmi o notă justificativă prin care se va aproba rezilierea contractului de acordare a ajutorului stat prin rezoluţiune de plin drept, fără notificare şi fără intervenţia instanţei de judecată“.
În cadrul capitolului 7 - Monitorizarea şi controlul beneficiarilor măsurii şi recuperarea ajutorului de stat din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 963/2022, la art. 7.7 şi 7.8 s-a prevăzut că: „7.7. Nu sunt eligibili beneficiarii şi/sau acţionarii/asociaţii/administratorii întreprinderilor care au comis/comit nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive“, respectiv că „7.8 Identificarea de către alte instituţii abilitate sau de către organele de urmărire penală, oricând pe perioada contractuală, a unor fapte incriminate de Codul penal sau de alte legi speciale, săvârşite de întreprindere, reprezentanţi legali, acţionari/asociaţi/administratori în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene şi/sau publice, conduce la respingerea cererii de finanţare sau, după caz, recuperarea ajutorului acordat, împreună cu dobânzile aferente“.
În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din OUG nr. 61/2022, a fost emis Ordinul nr. 672/2022 al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru aprobarea Ghidului Solicitantului - Condiţii specifice de accesare a fondurilor, în cadrul acţiunii Sprijin pentru capital de lucru. În cadrul capitolului 2 - Reguli pentru acordarea finanţării, la art. 2.1 - Eligibilitatea solicitantului/partenerilor, s-a prevăzut că poate beneficia de finanţare nerambursabilă solicitantul care îndeplineşte cumulativ, printre altele, următoarele criterii de eligibilitate:
"5. Reprezentantul legal al solicitantului/partenerului nu a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are formă de res judecata (ex. împotriva căreia nu se poate face recurs) în ultimele 36 de luni;
6. Solicitantul/partenerul nu face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene, privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal şi incompatibil cu piaţa comună sau, în cazul în care instituţia a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată şi ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă;
8. Reprezentantul legal al solicitantului/partenerului nu a fost subiectul unei judecăţi de tip res judecata pentru fraudă, corupţie, implicarea în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene;
9. Reprezentantul legal al solicitantului/partenerului nu a fost găsit vinovat de încălcarea gravă a vreunui contract anterior, din cauza nerespectării obligaţiilor contractuale în urma unei proceduri de achiziţie sau în urma unei proceduri de acordare a unei finanţări nerambursabile din bugetul Uniunii Europene;
10. Reprezentantul legal al solicitantului/partenerului nu a comis în conduita profesională greşeli grave, demonstrate prin orice mijloace pe care autoritatea contractantă le poate dovedi"
Raportat la acest cadru normativ, Curtea constată că reclamanta a invocat, ca prim motiv de nelegalitate, faptul că norma contestată, respectiv art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 963/2022 emis de pârât, contravine dispoziţiilor cu forţă juridică superioară cuprinse în OUG nr. 61/2022, fiind astfel încălcate normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000.
Instanţa arată că, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, „Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.“ De asemenea, conform art. 13 lit. a) şi b) din aceeaşi lege,
"Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care:
a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune;
b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia (...)."
Totodată, art. 78 din Legea nr. 24/2000 prevede că „Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora“.
În legătură cu respectarea limitelor reglementării, Curtea observă că în privinţa criteriilor de eligibilitate, dispoziţiile OUG nr. 61/2022, respectiv art. 13, menţionat de către reclamantă şi citat mai sus, indică doar criteriile de eligibilitate specifice impuse entităţilor din domeniul agroalimentar pentru a putea beneficia de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
De altfel, art. 15 din OUG nr. 61/2022 prevede în mod expres ca aceste criterii de eligibilitate (altele decât cele specifice) să fie stabilite prin Procedura de implementare aprobată prin ordin al ministrului antreprenoriatului şi turismului.
În consecinţă, prin ordinul menţionat de art. 15 din OUG nr. 61/2022 de aprobare a Procedurii de implementare nu puteau fi prevăzute criterii specifice contrare celor enumerate de legiuitorul delegat, însă emitentul ordinului putea şi avea obligaţia de a stabili, în completare, alte criterii de eligibilitate, inclusiv cele ce ţin de conduita solicitantului, a asociaţilor săi sau a reprezentantului legal.
Prin urmare, contrar susţinerilor reclamantei, dispoziţiile art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul MAT nr. 963/2022 nu contravin prevederilor art. 13 din OUG nr. 61/2022, ci vin să detalieze criteriile de eligibilitate prin raportare la limitele de competenţă conferite de legiuitorul delegat ministrului antreprenoriatului şi turismului, aşa cum rezultă din prevederile art. 15 din ordonanţă.
Pe de altă parte, dispoziţiile cuprinse în ordinul ministrului antreprenoriatului şi turismului, ca act normativ, prin raportare la prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, trebuie să respecte şi cerinţa de a se integra organic în sistemul legislaţiei, în sensul de a fi corelate cu prevederile actelor normative de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.
Cu toate acestea, Curtea observă că pentru punerea în executare a prevederilor OUG nr. 61/2022, în temeiul art. 25 alin. (1) din ordonanţă, a fost aprobat Ordinul nr. 672/2022 al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, depus de către pârât în copie la dosar. Prin acest act normativ au fost reglementate regulile de acordare a ajutorului de stat din cadrul schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru entităţile din domeniul agroalimentar sub formă de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru, precum şi Ghidul solicitantului.
În cuprinsul acestui act normativ, la capitolul 2 - Reguli pentru acordarea finanţării sunt prevăzute şi detaliate criteriile de eligibilitate aplicabile solicitanţilor, iar printre condiţiile cumulative impuse solicitanţilor nu se regăseşte niciuna care să fie în corespondenţă cu situaţia prevăzută de art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 963/2022 emis de pârât, care se referă la identificarea unor fapte prevăzute de Codul penal sau legi speciale în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene şi/sau publice care ar fi fost săvârşite de întreprindere, reprezentanţi legali, acţionari/ asociaţi/administratori. Astfel, în cuprinsul Ghidului solicitantului criteriile de eligibilitate stabilite în legătură cu fapte de natură penală presupun existenţa unei condamnări definitive (pct. 5 şi pct. 8, citate mai sus), iar incidenţa celorlalte condiţii referitoare la comportamentul reprezentantului legal sau al solicitantului poate fi reţinută doar pe baza unei decizii administrative (pct. 6 şi pct. 9) sau a unor mijloace de probă, iar nu doar în temeiul identificării unei anumite situaţii ce ar putea fi calificată ca faptă de natură penală.
De asemenea, aşa cum a evidenţiat în mod corect reclamanta, dispoziţiile art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 963/2022 nu se corelează nici cu prevederile art. 7.7 din cuprinsul aceluiaşi act normativ. Astfel, art. 7.7 din ordin prevede neeligibilitatea doar în cazul existenţei unor hotărâri judecătoreşti definitive prin care se constată că beneficiarii şi/sau acţionarii/asociaţii/administratorii au comis nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie. Pe de altă parte, art. 7.8 din acelaşi ordin stabileşte că este suficientă identificarea unor fapte prevăzute de legislaţia penală în legătură cu obţinerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene şi/sau publice pentru ca solicitantul să fie exclus de la acordarea finanţării sau să fie obligat la restituirea ajutorului acordat.
Din această perspectivă, Curtea constată că norma contestată nu respectă cerinţele de tehnică legislativă referitoare la corelarea cu prevederile din cuprinsul aceluiaşi act normativ sau cu cele din actele normative de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.
Totodată, instanţa mai observă că dispoziţia a cărei anulare se solicită nu respectă nici cerinţele de claritate şi previzibilitate impuse de art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă.“
Astfel, referitor la cerinţa de claritate a normei juridice, Curtea de Apel are în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 12/2020), care, la rândul său, se raportează la considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Instanţa subliniază că respectarea exigenţelor de calitate şi claritate a normelor constituie un aspect esenţial de legalitate, care rezultă din necesitatea respectării principiului preeminenţei dreptului. Astfel, orice normă juridică trebuie să respecte atât cerinţele de accesibilitate, cât şi de claritate şi previzibilitate. Prin urmare, în cauză, chiar dacă reclamanta a avut acces la textul normei şi a cunoscut conţinutul acesteia încă de la momentul depunerii de cererii acordare a ajutorului, nu este suficient pentru a se reţine legalitatea dispoziţiei contestate.
Claritatea normei presupune ca aceasta să aibă o redactare fluentă şi inteligibilă, fără să conţină pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, dar şi să fie caracterizată de precizie şi previzibilitate. O normă trebuie să fie redactată clar şi precis, astfel încât să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat.
Aceste exigenţe, aşa cum a subliniat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 40/2023 - paragraful 46, "trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unei reglementări care vizează raporturile juridice cu o autoritate publică“. Totodată, chiar potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, citată şi de Curtea Constituţională în decizia menţionată, „în evaluarea noţiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere şi întinderea acesteia, care depinde, într-o largă măsură, de caracterul necondiţionat şi suficient de precis al normei, de conţinutul textului respectiv, de domeniul la care se referă şi, de asemenea, de numărul şi de calitatea destinatarilor săi (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunţată în Cauza C-91/92, Paola Faccini Dori împotriva Recreb - S.R.L., paragrafele 14, 17 şi 18)".
În ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea, Curtea constată că norma contestată în cauză nu corespunde exigenţelor legale, astfel cum au fost definite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi cea a Curţii Europene de Justiţie.
Astfel, art. 7.8 din Procedura adoptată prin Ordinul nr. 963/2022 prevede măsura respingerii cererii de acordare a finanţării şi pe cea de restituire a acestui ajutor, fără ca sancţiunea să fie în corelaţie cu nerespectarea vreuneia din cerinţele generale sau speciale de eligibilitate reglementate prin legislaţia primară sau cea secundară de acelaşi nivel. De asemenea, nu poate fi stabilită cu o precizie suficientă semnificaţia noţiunii de „identificare“, dacă aceasta trebuie să îmbrace forma unei sesizări oficiale de natură penală, urmată de declanşarea unei proceduri penale, sau este suficient să existe orice suspiciune sau minimă bănuială în legătură cu săvârşirea unei/unor fapte de natură penală.
Curtea mai constată că norma nu prevede cu claritate dacă situaţia de excludere operează doar dacă identificarea faptelor incriminate de Codul penal sau alte legi speciale de către instituţiile abilitate sau organele de urmărire penală are loc în perioada contractuală sau poate fi extinsă şi cu privire la fapte similare constatate anterior încheierii contractului, în măsura în care situaţia este descoperită de Agenţia pentru IMM în perioada contractuală.
Pe de altă parte, instanţa subliniază că dispoziţiile art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 963/2022 nu fac referire doar la finanţarea obţinută în condiţiile OUG nr. 61/2022, situaţia de excludere neavând legătură doar cu îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de beneficiar în cadrul acestei proceduri de finanţare, ci are în vedere conduita generală a solicitantului/asociatului sau reprezentantului acestuia. În aceste condiţii, orice suspiciune sau bănuială de fraudă ce există asupra unui aplicant în legătură cu obţinerea sau utilizarea unei finanţări europene şi/sau publice de orice natură este de natură să conducă la excluderea lui de la beneficiul finanţării reglementate de OUG nr. 61/2022, chiar în lipsa oricărei confirmări judiciare a acestei acuzaţii de natură penală, aspect care pune în discuţie previzibilitatea normei şi riscul aplicării neunitare sau chiar arbitrare de către instituţiile publice abilitate.
În ceea ce priveşte susţinerile pârâtului referitoare la necesitatea luării tuturor măsurilor pentru prevenirea fraudelor la obţinerea sau utilizarea fondurilor europene şi/sau publice, Curtea nu contestă legitimitatea scopul urmărit prin introducerea acestei norme, însă măsurile normative de asigurare a unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene trebuie să respecte normele de tehnică legislativă, printre care şi cele evidenţiate mai sus, referitoare la corelare, claritate şi previzibilitate.
Împrejurarea că nu au fost formulate observaţii cu ocazia punerii în dezbatere publică a proiectul actului normativ nu constituie un argument de necontestat al validităţii normei ce face obiectul prezentei cauze şi nu poate exclude un control de legalitate a posteriori, după intrarea normei în vigoare.
Pentru toate considerentele expuse, Curtea va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea Pandora Impex - S.R.L. şi va dispune anularea art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului nr. 963/2022 privind implementarea măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“ din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa va lua act de manifestarea de voinţă a reclamantei, prin reprezentant convenţional, în sensul că aceste cheltuieli urmează să fie solicitate pe cale separată.
În condiţiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, se va dispune ca prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii,
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea Pandora Impex - S.R.L., înregistrată la ONRC cu nr. J22/1192/1995, CIF RO 7715649, cu sediul în Iaşi, Calea Chişinăului nr. 29, corp C6, biroul nr. 2, et. 1, judeţul Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 152, sectorul 1.
Dispune anularea art. 7.8 din Procedura aprobată prin Ordinul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului nr. 963/2022 privind implementarea măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităţilor din domeniul agroalimentar“ din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
Ia act că reclamanta va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
În baza art. 23 din Legea nr. 554/2004 dispune ca prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Iaşi.
Pronunţată azi, 27 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.
PREŞEDINTE
MĂDĂLINA CIOARĂ
Grefier,
Acatrinei Mariana Georgeta
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
