Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: SENTINŢA nr. 169 din 8 noiembrie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

SENTINŢA nr. 169 din 8 noiembrie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ

EMITENT: Curtea de Apel Braşov - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 854 din 17 septembrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 211/64/2023
Completul constituit din:


┌───────────┬──────────────────────────┐
│Preşedinte │- Laurenţiu Mihai Bălan   │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Grefier    │- Adina-Maria Szasz       │
└───────────┴──────────────────────────┘

    Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii formulate de reclamanta Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“ în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, având ca obiect „anulare acte administrative cu caracter normativ - Ordonanţa nr 1.571/2022“.
    Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 27.09.2023, încheierea de şedinţă din acea dată face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, în vederea deliberării, în baza art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 11 octombrie 2023, 25 octombrie 2023, iar ulterior pentru astăzi, 8 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    I. Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:
    Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.04.2023 pe rolul Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Asociaţia „Alianţa Pentru Combaterea Abuzurilor“ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
    1. anularea în parte a prevederilor art. 1 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare, în sensul anulării aprobării cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, prevăzute în anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3 - coloanele verticale nr. 6, 7 şi 8 aferente speciilor iepure, fazan şi potârniche, de la poziţia 1 şi până la poziţia 2175, anexa nr. 4 şi anexa nr. 5;
    2. anularea prevederilor art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    3. anularea prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    4. anularea prevederilor art. 7 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    5. anularea prevederilor art. 14 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    6. anularea prevederilor art. 15 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    7. anularea prevederilor anexei nr. 1 a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 1 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la speciile: cerb comun, cerb lopătar şi capră neagră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    8. anularea prevederilor anexei nr. 2 a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 2 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la specia muflon, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    9. anularea prevederilor coloanelor verticale nr. 6, 7 şi 8 aferente speciilor iepure, fazan şi potârniche, de la poziţia 1 şi până la poziţia 2175, ale anexei nr. 3 a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2022/2023, la speciile: mistreţ, iepure, fazan şi potârniche, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    10. anularea prevederilor anexei nr. 4 a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la speciile marmotă, viezure, vulpe, câine enot, şacal, jder de copac, jder de piatră, dihor comun, nevăstuică, hermelină, bizam, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare;
    11. anularea prevederilor anexei nr. 5 a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022, intitulată Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2022/2023, la speciile: stăncuţă, cioară grivă, cioară de semănătură, coţofană, gaiţă, guguştiuc, ieruncă, cormoranul mare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din 9 iunie 2022, cu modificările ulterioare, cu excepţia coloanei 12, aferentă speciei cormoranul mare, de la poziţia 1 până la poziţia 2175.

    În justificarea interesului promovării acţiunii, reclamanta (A.C.A.B.) a susţinut că are un interes personal, născut, actual şi direct în promovarea acţiunii şi, în consecinţă, calitate procesuală activă, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a) şi s), art. 8 alin. (11) şi (12) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Deciziei RIL nr. 8 din 2.03.2020, dar şi dispoziţiilor art. 5 şi art. 20 alin. (1) şi alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi prevederile preambulului, art. 1, art. 2, pct. 15, 31, 32, 38, 60, art. 3, art. 49, art. 75 din O.U.G. nr. 195/2005.
    Totodată, a invocat în subsidiar şi interesul public în promovarea acţiunii, conform 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004.
    A precizat reclamanta că, ulterior publicării Deciziei RIL nr. 8 din 2.03.2020, interesul personal în promovarea unor acţiuni similare (acţiunea de suspendare şi acţiunea de anulare a cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de păsări sălbatice aprobate prin Ordinul M.M.A.P. nr. 1.400/2020) a fost recunoscut/consacrat de Curtea de Apel Braşov (dosarele nr. 326/64/2020 şi nr. 452/64/2020, Dosar nr. 565/64/2021, Dosar nr. 553/64/2022).
    În promovarea acţiunii, reclamanta a precizat că a invocat în principal interesul privat şi doar în subsidiar interesul public; interesul privat al promovării acţiunii decurge din scopurile şi obiectivele statutare ale reclamantei care au un nivel de specificitate mai mult decât suficient pentru a se stabili o legătură minimă, neechivocă între ele şi conţinutul actului administrativ pe care îl contestă.
    A menţionat că prin dispoziţiile Ordinului nr. 1.571/2022 se stabilesc/se aprobă cote de recoltă/vânătoare sau se creează premisele suplimentării respectivelor cote de vânătoare/recoltă pentru 27 de specii de interes cinegetic (păsări şi mamifere), prin adoptarea unui act administrativ normativ care încalcă legislaţia naţională şi comunitară privitoare la vânătoarea şi protecţia mediului şi biodiversităţii (O.U.G. nr. 57/2007 şi Directiva „Păsări“) şi care permite uciderea ilegală, non-necesară şi contrară principiului utilizării durabile, inclusiv prin vânătoare recreativ-sportivă a sute mii de păsări şi mamifere sălbatice, fapt echivalent cu încălcarea normelor comunitare în domeniul protecţiei mediului (Directiva „Păsări“), exploatarea excesivă a fondului cinegetic şi faunei, punerea în pericol a supravieţuirii a unor specii sălbatice, folosirea animalelor sălbatice în scopuri care nu sunt vitale, încălcarea dreptului animalelor sălbatice de a trăi şi de a se reproduce în libertate în mediul lor natural. Or, între obiectul şi consecinţele actului administrativ contestat (Ordinul M.M.A.P. nr. 1.400/2020), pe de o parte, şi scopurile statutare ale reclamantei, pe de altă parte, există o corelaţie, în condiţiile în care, potrivit actelor constitutive, A.C.A.B. este o organizaţie neguvernamentală, constituită şi cu scopul prevenirii şi combaterii abuzurilor împotriva: (...) mediului înconjurător (protecţia mediului); animalelor (protecţia animalelor), iar prin prisma statutului A.C.A.B. sunt considerate abuzuri împotriva animalelor şi mediului: vânătoarea sportivă, exploatarea excesivă a fondului cinegetic şi faunei; periclitarea prin orice metodă a existenţei unor ecosisteme, orice act de încălcare a legislaţiei de mediu naţionale, a legislaţiei şi recomandărilor comunitare, adoptarea şi/sau neabrogarea unor acte normative care încalcă Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor.
    A concluzionat reclamanta că interesul său privat este dovedit, ceea ce implică existenţa certă a calităţii procesuale active a asociaţiei.
    În subsidiar, reclamanta a precizat şi că prevederile a căror anulare o solicită reprezintă o lezare a interesului legitim public reprezentat de imperativul conservării mediului, sub aspectul biodiversităţii care are ca şi componentă importantă speciile de păsări şi animale sălbatice. În acest sens, sunt relevante prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), m) şi r) din Legea nr. 554/2004. Din moment ce speciile de mamifere şi păsări care fac obiectul acestei cereri se regăsesc la anexa nr. 1 a Legii nr. 407/2006, rezultă că speciile respective fac parte din „fauna de interes cinegetic“ [aşa cum este aceasta definită la art. 1 lit. m) din Legea nr. 407/2006], faună care, potrivit art. 2 din Legea nr. 407/2006, este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional. Prin urmare, protecţia şi gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic reprezintă un interes legitim public. A mai arătat că mai multe din speciile de animale sălbatice care fac obiectul acţiunii sunt protejate prin Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări), de Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică sau de Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată de România prin Legea nr. 13/1993 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25.03.1993, astfel încât protecţia acestor animale reprezintă un interes legitim public.
    Cu privire la îndeplinirea procedurii administrative prealabile, reclamanta a precizat că, anterior formulării prezentei cereri, în data de 17.11.2022, a trimis la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin poştă electronică, o plângere prealabilă, formulată în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 în care a solicitat reexaminarea actului normativ în sensul revocării prevederilor enumerate, pentru mai multe motive de nelegalitate. În data de 6 decembrie 2022, pârâtul M.M.A.P. a trimis prin poştă răspunsul la plângerea prealabilă - Adresa nr. 2/R/1.843/6.12.2022, prin care a respins plângerea, susţinând în esenţă că nu poate da curs cererii de revocare pentru că ordinul contestat a intrat în circuitul civil producând efecte juridice, că M.M.A.P. nu are decât posibilitatea „revocării“ ordinului şi că o eventuală anulare a acestui ordin nu poate fi dispusă decât de instanţa de judecată.
    Pe fondul cauzei, reclamanta a arătat că, în data de 7 iunie 2022, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a emis Ordinul nr. 1.571/2022 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la unele specii de păsări pentru perioada 2022-14 mai 2023.
    Conform precizărilor făcute de Societatea Ornitologică Română de la punctul 1 din Adresa nr. 1.084/31.07.2020, păsările care figurează la anexa 5 a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022 (speciile: ieruncă, stăncuţă, gaiţă, coţofană, cioară de semănătură, cioară grivă, guguştiuc) sunt specii sedentare/rezidente, iar conform informaţiilor din Atlasul păsărilor de interes comunitar, ediţia 2015, cormoranul mare este o specie migratoare. Conform precizărilor Societăţii Ornitologice Române din aceeaşi adresă, speciile ieruncă, stăncuţă, gaiţă, coţofană, cioară de semănătură, cioară grivă, guguştiuc nu pot fi considerate specii dăunătoare din perspectiva conservării biodiversităţii şi a menţinerii echilibrului ecologic în ecosistemele în care aceste specii trăiesc. Însăşi conceptele de specie dăunătoare şi specie folositoare sunt perimate şi nu mai au sens în studiul ecologiei actuale. Toate speciile native care trăiesc într-o anumită zonă sunt parte integrantă a acelui ecosistem şi au rolul lor.
    A menţionat reclamanta că Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 a fost emis cu Avizul nr. 4/2022 al Consiliului Naţional de Vânătoare, în care se menţionează doar faptul că 12 din membrii Consiliului au votat „pentru“ avizarea favorabilă a proiectului de ordin. În formula introductivă a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022 sunt invocate Referatul de aprobare D.M.R.C. nr. 147.684/25.03.2022 (care are şi o anexă) şi înscrisuri care figurează la punctul nr. 13 de la anexa I. În anexa referatului este prezentată o serie de tabele intitulate „dinamica efectivelor şi cotelor de recoltă“ aferente speciilor şacal, vulpe, marmotă, potârniche, fazan, iepure de câmp, mistreţ, capră neagră, cerb lopătar, muflon, cerb comun (tabele în care apar aşa-zise evaluări pe o perioadă de la 2 la mai mulţi ani, cotele de recoltă aprobate pe anii anteriori şi cotele propuse pentru sezonul 2022-2023) şi o serie de tabele intitulate „Dinamica cotelor de recoltă şi realizărilor“ aferente speciilor gaiţă, coţofană, cioară grivă, cioară de semănătură, stăncuţă, ieruncă, guguştiuc (tabele care cuprind cotele de recoltă aprobate şi realizate pe mai multe sezoane anterioare, precum şi cotele propuse pentru sezonul 2022-2023). Tot în formula introductivă a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022 este invocat şi Referatul D.M.R.C. nr. 147.812/31.05.2022. În anexa referatului sunt prezentate aceleaşi tabele ca şi în anexa Referatului nr. 147.684/25.03.2022, tabele intitulate „Dinamica efectivelor şi cotelor de recoltă“ sau „Dinamica cotelor de recoltă şi realizărilor“, cu acelaşi conţinut, dar care suplimentar au şi câte o reprezentare grafică.
    Referatele de aprobare trimit la Adresa M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2021, înscrisuri care figurează la punctul nr. 16 de la anexa 1, care, potrivit precizărilor din ultimul său paragraf, trebuia transmisă gărzilor forestiere şi gestionarilor însoţită de o serie de anexe/tabele.
    Adresa M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2021 - înscris care figurează la punctul nr. 16 de la anexă - face trimiteri la rândul ei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 478.2002, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004 şi la Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (înscris care figurează la punctul nr. 18 de la anexa I) reprezintă un act nepublicat în Monitorul Oficial al României (aşa cum reiese din Adresa nr. 6.369/6.09.2022 a RA Monitorul Oficial, înscris care figurează la punctul nr. 19 de la anexa 7). Aceste instrucţiuni sunt invocate de M.M.A.P. în aproape toate referatele de aprobare ale ordinelor prin care se stabilesc cote de recoltă ca bază de evaluare a efectivelor de faună sedentară. Decizia propriu-zisă (prin care s-au aprobat Instrucţiunile) nu poate fi accesată nicăieri şi nici M.M.A.P. nu a prezentato/ trimis-o către Gărzile forestiere împreună cu Instrucţiunile pe care le aprobă (trimise gărzilor forestiere odată cu Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022). Ordinul nr. 478/2002 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului este adoptat în baza vechii Legi nr. 103/1996 (abrogată din anul 2006 prin Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic), nu a fost modificat/revizuit după intrarea în vigoare a Legii nr. 40/2006 şi prevede (art. 3 şi 4) că studiile propriu-zise sunt întocmite de către persoane fizice sau juridice atestate (şi nu de către gestionarii fondurilor cinegetice). Totodată, studiile prevăzute de acest ordin nu sunt intitulate studii de evaluare a efectivelor de faună (ci studii de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului) şi nu se întocmesc anual, ci pentru perioada de valabilitate a contractului. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004, înscris care figurează la punctul nr. 25 de la anexa 1 privind aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România (cerb comun, cerb-lopătar, căprior, capră-neagră, mistreţ, iepure, potârniche, cocoş-de-munte şi râs), este adoptat tot în baza vechii Legi nr. 103/1996 (abrogată încă din anul 2006 prin Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic), nu a fost modificat/revizuit după intrarea în vigoare a Legii nr. 407/2006 şi reglementează stabilirea efectivelor optime la 9 specii de interes cinegetic, şi anume, cerb comun, cerb-lopătar, căprior, capră-neagră, mistreţ, iepure, potârniche, cocoş-de-munte şi râs.
    Reclamanta a menţionat aspecte de nelegalitate ale reglementărilor a căror anulare o solicită. Astfel, a arătat că principiul legalităţii activităţii administrative rezidă în obligaţia autorităţilor de a nu eluda prevederile legale, dar şi în necesitatea ca toate deciziile respectivelor autorităţi să se întemeieze pe lege şi, în susţinere, a invocat jurisprudenţa Curţii de Apel Braşov.
    Reclamanta a susţinut că prevederile Ordinului nr. 1.571/2022, a căror anulare o solicită, sunt nefundamentate, nemotivate corespunzător şi contravin unor acte normative de nivel superior, unele dintre ele transpunând în legislaţia internă directive europene şi convenţii internaţionale.
    Astfel, a arătat că prevederile şi anexele Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 au fost adoptate ilegal, nefiind fundamentate temeinic (conform prevederilor art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. 3, art. 20, art. 22, coroborate cu art. 30, art. 31 din Legea nr. 24/2000) şi încălcând prevederile art. 17, art. 56 alin. (1), art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care, potrivit pârâtului, aşa-zisele evaluări ale efectivelor speciilor de cocoş-de-munte s-ar fi efectuat conform „Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (Instrucţiuni incomplete, vechi de 27 de ani, emise în baza Legii nr. 26/1976, aprobate printr-o decizie nepublicată în Monitorul Oficial al României a căror valabilitate a expirat încă din anul 1998 şi care sunt considerate chiar de către pârâtul M.M.A.P., încă din iulie 2020, ca fiind lipsite de caracter normativ, inaplicabile în contextul actual al administrării şi gestionării faunei cinegetice“.
    Reclamanta a precizat că aprobarea de către pârât a cotelor de recoltă, la speciile de faună de interes cinegetic mamifere şi păsări, în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice, fiind instituit în sarcina M.M.A.P., care, potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, este „administratorul“ faunei, iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar şi un act de administrare a faunei. Totodată, întrucât art. 56 din Legea nr. 407/2006 prevede că, în vederea administrării şi gestionării unitare a faunei de interes cinegetic, administratorul (pârâtul M.M.A.P.) va elabora şi va aproba, în limitele respectivei legi, instrucţiuni, regulamente şi norme tehnice, care trebuie revizuite ori de câte ori este nevoie în conformitate cu Legea nr. 407/2006 şi cu reglementările internaţionale la care România este parte, rezultă că M.M.A.P. era obligat să elaboreze şi să aprobe acte administrative adecvate legislaţiei actuale, prin care să reglementeze modalităţile/procedurile tehnice pe baza cărora gestionarii efectuează, sub coordonarea administratorului M.M.A.P., studiile de evaluare a faunei de interes cinegetic prevăzute la art. 17 din Legea nr. 407/2006 şi, corelativ, să reglementeze metodologia/formula de calcul prin care administratorul M.M.A.P. stabileşte cotele de recoltă, potrivit atribuţiei prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 şi pe baza datelor furnizate de studiile de evaluare.
    A susţinut reclamanta că instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 sunt incomplete şi imposibil de aplicat.
    Încă din iulie 2020, chiar pârâtul M.M.A.P. recunoaşte faptul că evaluarea efectivelor de faună nu se mai poate face pe baza Instrucţiunilor vechi de 27 de ani (aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995) despre care pretinde că au stat la baza evaluării efectivelor de faună de interes cinegetic, în vederea stabilirii cotelor. Astfel, la data de 5.02.2021, M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare (http://www.mmediu.ro/articol/proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-instructiunilor-pentru-evaluarea-efectivelor-unor-specii-de-fauna-cinegetica-admise-la-vanatoare). Prin Referatul de aprobare nr. 149.148/27.07.2020, pârâtul M.M.A.P. justifică necesitatea adoptării proiectului, ca şi în Referatul nr. DGB/104.650/11.07.2022 (http://www.mmediu.ro/articol/ proiect-de-ordin-privind-aprobarea-instrucţiunilor-pentru-evaluarea-efectivelor-unor-specii-de-fauna-cinegetica-admise-la-vanatoare/ 5452). Abia la data de 2.11.2022, M.M.A.P. adoptă proiectul privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare prin Ordinul nr. 2.847/2.11.2022.
    A concluzionat reclamanta că, deşi afirmă/constată în mod oficial încă din iulie 2020 că Instrucţiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 nu au un caracter normativ, nu mai pot fi aplicate în contextul actual al administrării şi gestionării faunei cinegetice, sunt insuficiente, echivoce şi neadaptate legislaţiei în vigoare, pârâtul M.M.A.P. continuă încă 2 sezoane de vânătoare (2021/2022 şi 2022/2023) să recomande aplicarea acestor „Instrucţiuni“ inaplicabile şi să aprobe cote de recoltă pornind de la efectivele de faună pretins evaluate prin aceste instrucţiuni insuficiente, echivoce şi neadaptate legislaţiei în vigoare M.M.A.P.
    Reclamanta a susţinut că „Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă“, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, şi-au pierdut valabilitatea/au ieşit din vigoare încă din data de 31.10.1998, potrivit dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996. A precizat că art. 50 din Legea nr. 103/1996 prevede un termen de ieşire din vigoare a actelor normative secundare emise în baza defunctei Legi nr. 26/1976, respectiv a „regulamentelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice privind vânatul şi vânătoarea“ emise în baza Legii nr. 26/1976.
    În opinia reclamantei, Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 (înscrisul care figurează la punctul nr. 16 la anexa nr. 1 la care fac trimitere referatele de aprobare ale O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022) nu este un act normativ prin care se aprobă vreo reglementare tehnică privind „evaluarea efectivelor“, ci o circulară, o informare trimisă de minister către inspectorii-şefi ai gărzilor forestiere (care conţine indicaţii cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului şi propunerea cotelor de recoltă, prin trimiteri la Ordinul Ministrului Apelor şi Pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 393/2002 sau Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995, dar şi prin adăugarea unor recomandări/indicaţii ad-hoc care nu au nicio legătură cu ordinele sau decizia menţionată).
    A subliniat reclamanta că Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 nu este indicată în Referatul de aprobare nr. DGB/104.657 din 11.07.2022 ca fiind un act normativ administrativ, respectiv ordin de ministru, decizie, instrucţiuni etc., care să aibă un număr alocat conform normelor de tehnică legislativă, ci are doar un nr. de înregistrare la M.M.A.P. şi nu se indică dacă respectiva scrisoare a fost publicată în Monitorul Oficial al României; scrisoarea M.M.A.P. nu este publicată în Monitorul Oficial, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 24/2000 ca şi condiţie a intrării în vigoare a actelor administrative normative nici la data de 17.01.2022 şi nici la o dată ulterioară; această scrisoare nu poate fi un act administrativ individual în contextul în care se referă la reguli generale, aplicabile erga omnes, pe întreg teritoriul României, cu referire la evaluarea speciilor de interes cinegetic şi stabilirea cotelor de recoltă şi nici nu poate fi un act normativ secretizat; scrisoarea M.M.A.P. nu are titlul şi structura unui act administrativ normativ, în sensul că nu are un titlu de act normativ, nu conţine o parte introductivă în care să fie invocat instrumentul de fundamentare şi nici actele normative de nivel superior în baza şi în temeiul cărora a fost emis actul administrativ respectiv.
    A concluzionat reclamanta că fundamentarea ordinului este precară, fiind o compilaţie incoerentă şi contradictorie între nişte instrucţiuni tehnice incomplete care fie nu au un caracter normativ, fie au ieşit din vigoare de peste 24 de ani şi o scrisoare/adresă care, la rândul ei, nu este un act administrativ normativ, ci o simplă comunicare către gărzile de mediu.
    În opinia reclamantei, aprobarea cotelor de recoltă prevăzute la anexele nr. 1-5 ale O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 pe baza unor evaluări ale efectivelor de faună efectuate conform Instrucţiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 este ilegală, prin încălcarea dispoziţiilor art. 50 alin. (1), raportate la art. 17 alin. (1) şi alin. (2), art. 1 lit. x), art. 16, art. 6 alin. (1) lit. k) şi lit. n) şi art. 19 din Legea nr. 407/2006, prevederile art. 10 şi pct. nr. 13 din preambulul Directivei Păsări [şi art. 33 alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2007], dar şi dispoziţiile art. 6 şi art. 7 raportate la art. 33 alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2007 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. De asemenea, Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 sunt incomplete şi deci imposibil de aplicat întrucât din singura versiune a acestora lipseşte atât „Fişa model 7“ ce ar trebui completată pentru speciile de cervide, adică inclusiv pentru speciile de cerb comun şi de cerb-lopătar care figurează la anexa nr. 1 a O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022, cât şi centralizatorul J. La fel stau lucrurile şi cu Fişa N, menţionată la cap. II - pct. 13 din Instrucţiunile tehnice care lipseşte din unica versiune a „Instrucţiunilor“, a căror ultimă pagină (pag. 23) se încheie cu centralizatorul „M“. A mai arătat că Instrucţiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 sunt insuficiente, întrucât vizează evaluarea a doar câteva specii dintre cele prevăzute la anexele nr. 1-5 ale O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022: speciile capră-neagră, cerb comun/cerb-lopătar, iepure şi fazan, ignorând alte specii despre care se menţionează la maniera generică şi expeditivă că ar trebui să constituie doar obiectul unor observaţii eratice şi secundare, realizate cu prilejul altor acţiuni.
    A mai susţinut reclamanta că O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea şi fundamentarea temeinică a actelor normative [prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000], în sensul că motivarea ordinului constă într-o compilaţie incoerentă şi promiscuă, conţinând părţi din Instrucţiunile aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 şi indicaţiile transmise prin Scrisoarea M.M.A.P. nr. 10.152/1995, iar referatele de aprobare ale ordinului conţin menţiuni intrinsec contradictorii, dar şi menţiuni care intră în contradicţie cu menţiunile pe care acelaşi pârât M.M.A.P. le face în Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022.
    A mai arătat că susţinerile din Referatul de aprobare nr. DMRC 147.684/25.03.2022 sunt contrazise de susţinerile conţinute de Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022. Astfel, în timp ce în Referatul de aprobare se afirmă că studiile de evaluare a faunei s-ar fi desfăşurat din „iunie 2021 şi finalizând cu lunile februarie-martie 2022“, din Scrisoarea nr. 55.005/2022 reiese că aceste evaluări se puteau face doar după emiterea Scrisorii M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, adică doar în lunile februarie şi martie 2022. În concluzie, există o contradicţie în fundamentarea O.M.M.A.P. contestat, întrucât cele consemnate în primul referat de aprobare a ordinului sunt contrazise de Adresa/Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022.
    În timp ce în ambele referate de aprobare a ordinului se menţionează că stabilirea cotelor de recoltă s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile cap. II pct. 4-13 din „Instrucţiunile tehnice“ aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a M.A.P.P.M. din anexa la Referatul de aprobare nr. DMRC/147.684/25.03.2022, dar şi din anexele G, Centralizatorul E şi anexa I, care însoţesc Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, rezultă că evaluările mai multor specii de faună nu au respectat formatul Instrucţiunilor aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995.
    În timp ce centralizatoarele G 1 şi G 2 - anexe la Scrisoarea nr. 55.005/2022 (pe care M.M.A.P. le-a trimis în teritoriu odată cu Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022), au doar 2 rubrici pentru speciile de cervide (cerb comun şi cerb-lopătar), aferente evaluărilor pentru „masculi“ şi pentru „femele/tineret“, Centralizatorul H din Instrucţiunile tehnice aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 are mai multe rubrici, informaţiile despre evaluarea exemplarelor de cervide fiind defalcate pe sexe şi vârstă (rubricile: „masculi - 1-3 ani“; „masculi - 3-9 ani“, „masculi - 10 ani şi peste“; „femele - juninci“, „femele mature“; „femele bătrâne“, „viţei sub un an“). În timp ce centralizatoarele G 1 şi G 2 - anexe la Scrisoarea nr. 55.005/2022 (pe care M.M.A.P. le-a trimis în teritoriu odată cu Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022) au doar 2 rubrici pentru specia capră-neagră, aferente evaluărilor pentru „masculi“ şi pentru „femele tineret“, Centralizatorul D - capră-neagră din Instrucţiuni are trei rubrici, informaţiile fiind defalcate pe „masculi“, „femele“ şi „tineret“.
    Prin Adresa nr. 55.005/17.01.2022, M.M.A.P. dezafectează cap. III din Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 şi în sensul înlocuirii persoanelor însărcinate cu centralizarea, finalizarea, controlul şi verificarea lucrărilor de evaluare a faunei, diminuând controlul şi verificarea acestor evaluări efectuate pe fondurile cinegetice.
    A opinat reclamanta că Ordinul M.M.A.P. nr. 1.571/2022 a fost adoptat ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 şi 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că M.M.A.P. - autoritatea centrală care răspunde de vânătoare şi se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, studii despre care tot pârâtul M.M.A.P. susţine că ar fi stat la baza stabilirii cotelor de recoltă, în condiţiile în care nu există un act normativ emis în temeiul art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, prin care să se stabilească modalitatea în care M.M.A.P. coordonează efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună sedentară, de către personalul tehnic al gestionarilor fondurilor cinegetice, conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, pentru că acest eventual act administrativ nu este invocat în referatele de aprobare.
    În referatele de aprobare ale O.M.M.A.P., M.M.A.P. susţine că aceste studii ar fi fost coordonate de gărzile forestiere „în conformitate“ cu cap. II pct. 4-13 din Instrucţiunile aprobate prin Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi cu dispoziţiile M.M.A.P. din Adresa/Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022. Or, aceste susţineri confirmă, în opinia reclamantei, inexistenţa coordonării studiilor conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006.
    A arătat reclamanta că din referatele de aprobare ale O.M.M.A.P. şi din Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022 reiese că, în loc să adopte actele administrative normative impuse de art. 56 din Legea nr. 407/2006, prin care să reglementeze coordonarea studiilor de evaluare a speciei cocoş-de-munte de către administratorul faunei [conform modificării art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2005 introduse prin Legea nr. 13/2020], pârâtul M.M.A.P. s-a limitat să menţioneze că această coordonare s-ar fi efectuat de către gărzile forestiere (nu de către administrator); să invoce ca temei un act ieşit din vigoare din anul 1998 care nu conţine nimic referitor la vreo coordonare a studiilor de evaluare a faunei de către gărzile forestiere; şi să emită câteva indicaţii incoerente în conţinutul Adresei/Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022.
    În concret, M.M.A.P. a emis O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 cu încălcarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, din moment ce atribuţia coordonării efectuării studiilor de evaluare prevăzute la art. 17 alin. (2) revine exclusiv administratorului faunei de interes cinegetic, respectiv autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, reprezentată de pârâtul M.M.A.P., şi nu structurilor teritoriale ale gărzilor forestiere, iar gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, sub pretextul că ar face parte integrantă din M.M.A.P.
    Din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 reiese că personalul gărzilor forestiere nu trebuia să desfăşoare nicio acţiune legată de evaluarea efectivelor de faună, anterior trimiterii de către M.M.A.P. a Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, ci era îndemnat prin scrisoare să acţioneze numai în lunile februarie-martie 2022, după primirea scrisorii şi pe baza indicaţiilor din scrisoare. Prin urmare, personalul gărzilor forestiere nici nu a coordonat şi nici nu a verificat vreo eventuală acţiune de evaluare a efectivelor desfăşurată anterior lunii februarie 2022 sau posterioare lunii martie 2022 şi nici nu a putut coordona acţiuni desfăşurate în februarie-martie 2022. Conform indicaţiilor din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, aceleaşi gărzi forestiere ar trebui să verifice, concret, în teren modul în care s-au efectuat evaluările, pentru toate speciile la care se fac evaluări (peste 25) pe un număr foarte mic de fonduri cinegetice, şi anume doar 5 fonduri/judeţ. Or, în contextul în care din anexele O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis din iunie 2022) reiese că în ţară sunt peste 2.000 de fonduri cinegetice, iar verificarea minimă acoperă doar 200 de fonduri la nivel naţional, rezultă că 90% din fondurile cinegetice din România nu sunt acoperite de această coordonare/verificare ad-hoc ce ar fi trebuit efectuată de gărzile forestiere. Dacă instanţa va aprecia că M.M.A.P. a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună doar prin transmiterea către gărzile forestiere a Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, atunci, în opinia reclamantei, această coordonare este ilegală în raport cu art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, pentru că nu a vizat eventualele acţiuni de evaluare a efectivelor de faună ce trebuiau efectuate anterior datei de 17.01.2022.
    A mai arătat reclamanta că indicaţiile formulate de M.M.A.P. la pag. 3 pct. 5 din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 contravin prevederilor art. 56 alin. (1), raportate la prevederile art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, la art. 37 alin. (1), dar şi principiilor prevenţiei şi precauţiei întrucât permit stabilirea unor cote de recoltă altfel decât prin metodologii de calcul/formule stabilite prin acte normative administrative şi pentru că permit stabilirea unor cote de recoltă într-o manieră total arbitrară şi, în consecinţă, inaptă să garanteze menţinerea populaţiilor acestor specii la un nivel de conservare favorabilă. De asemenea, Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea şi fundamentarea temeinică ale actelor normative [prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22, art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000, dar şi art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, art. 37 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007], dar şi principiile prevenţiei şi precauţiei (definite în Convenţia pentru Diversitate Biologică, ratificată prin Legea nr. 58/1994, reglementate la art. 3 din O.U.G. nr. 195/2005 şi consacrate la nivelul dreptului comunitar de prevederile art. 11 TFUE), în sensul că stabilirea cotelor de recoltă la speciile de faună prevăzute la anexa nr. 4 a O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 s-a făcut într-o manieră netransparentă, ambiguă, arbitrară. Stabilirea/Calcularea acestor cote a fost dispusă de M.M.A.P., nu printr-un act administrativ normativ fundamentat corespunzător, ci ad-hoc, prin Scrisoarea/Circulara nr. 55.005/17.01.2022, şi într-o manieră care permite acordarea de cote nelimitate şi, în consecinţă, inaptă să garanteze menţinerea populaţiilor acestor specii la un nivel de conservare favorabilă.
    A mai arătat reclamanta că din Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022 reiese că personalul gărzilor forestiere nu trebuia să desfăşoare nicio acţiune legată de evaluarea efectivelor de faună, anterior trimiterii de către M.M.A.P. a Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, ci era îndemnat să acţioneze numai în lunile februarie-martie 2022, după primirea scrisorii şi pe baza indicaţiilor din scrisoare. În concret, personalul gărzilor forestiere nici nu a coordonat şi nici nu a verificat vreo eventuală acţiune de evaluare a efectivelor desfăşurată anterior lunii februarie 2022 sau posterioare lunii martie 2022 şi nici nu a putut coordona acţiuni desfăşurate în februarie-martie 2022, în contextul în care coordonarea este prin definiţie o acţiune ce precede şi însoţeşte acţiunea ce trebuie coordonată, în timp ce verificarea presupune de obicei doar un control post-factum. Conform aceluiaşi document, gărzile forestiere ar trebui să verifice, concret, în teren, modul în care s-au efectuat evaluările, pentru toate speciile la care se fac evaluări (peste 25) pe un număr foarte mic de fonduri cinegetice, respectiv doar 5 fonduri/judeţ. Or, în ţară sunt peste 2.000 de fonduri cinegetice, iar verificarea minimă acoperă doar 200 de fonduri la nivel naţional, rezultând că 90% din fondurile cinegetice din România nu sunt acoperite nici măcar de această coordonare/verificare ad-hoc ce ar fi trebuit efectuată de gărzile forestiere.
    A susţinut reclamanta că, dacă s-ar trece peste toate motivele de nelegalitate dezvoltate anterior, atunci această coordonare este ilegală în raport cu art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 pentru că nu a vizat eventualele acţiuni de evaluare a efectivelor de faună ce trebuiau efectuate anterior datei de 17.01.2022.
    Ieşirea din vigoare a Ordinelor nr. 512/2004 şi nr. 478/2002 a fost semnalată pârâtului M.M.A.P. încă din anul 2017 printr-o adresă a A.G.V.P.S. (Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi), menţionând-se că actele administrative-normative emise în baza Legii nr. 103/1996 sau chiar în baza legii anterioare şi-au pierdut valabilitatea/au ieşit din vigoare şi că trebuie aprobate alte instrucţiuni sau norme tehnice adaptate noii legislaţii. Prin Adresa nr. 205/2017, A.G.V.P.S. avertiza M.M.A.P. că aceste reglementări ieşite din vigoare sunt aplicate în continuare ilegal, de multe ori în contradicţie cu prevederile legale în vigoare şi în detrimentul activităţii cinegetice.
    De asemenea, a arătat că prevederile Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 încalcă Directiva 2009/147/CE a Consiliului - Directiva „Păsări“ şi normele naţionale de transpunere [în special prevederile art. 7 alin. (1) şi alin. (4), art. 2, art. 4 alin. (2) pct. 10 din preambulul Directivei, art. 19 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, art. 37 alin. (1), art. 33 alin. (8) şi anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007] care condiţionează vânătoarea de stabilirea unor limite (fundamentate ştiinţific pe anumite studii şi cercetări) compatibile cu menţinerea speciilor vânate la un nivel de conservare favorabil, în sensul că: ordinul contestat stabileşte cote de vânătoare care nu pot fi compatibile, de principiu, cu menţinerea populaţiilor speciilor cioara de semănătură (Corvus frugilegus), potârnichea (Perdix perdix) şi ierunca (Bonasa bonasia) într-o stare de conservare favorabilă, pentru că, potrivit statusului de conservare în baza Directivei „Păsări“, aceste 3 specii se află într-o stare de conservare nefavorabilă (fiind încadrate la statutul „în declin“) - „declining“ - cioara de semănătură sau „ameninţată“ -„threatened“- ierunca şi potârnichea.
    A mai arătat reclamanta că prin ordinul contestat M.M.A.P. a aprobat cote de recoltă pentru 3 specii, aflate într-o stare de conservare nefavorabilă potrivit evaluărilor stării de conservare a păsărilor la nivelul UE în baza Directivei [specia potârniche (Perdix perdix) are un status nefavorabil ameninţat - „threatened“; specia ieruncă (Bonasa bonasia) are statut ameninţat - „threatened“; specia cioara de semănătură (Corvus frugilegus) are statut „în declin“ - „Declining“] în condiţiile în care Curtea de Apel Braşov a statuat anterior că acest fapt este contrar Directivei „Păsări“ şi normelor de aplicare, respectiv art. 37 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 (Sentinţa nr. 29/2022 în Dosarul nr. 565/64/2021). Reţinerile sunt relevante în prezenta cauză sub aspectul efectului pozitiv al lucrului anterior judecat (efect provizoriu) pentru că circumstanţele prezentei speţe sunt similare în sensul că O.M.M.A.P. nr. 2.482/2022 are ca obiect tot stabilirea cotei de recoltă pentru o pasăre sălbatică ce figurează la anexa nr. II a Directivei „Păsări“ şi la anexa nr. 5 a O.U.G. nr. 57/2007, în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, ca şi O.M.M.A.P. nr. 1.460/2021. Deşi nu este o hotărâre definitivă, Sentinţa de anulare nr. 29/23.02.2022 poate fi opusă şi în prezenta cauză ca efect provizoriu al lucrului anterior judecat, potrivit art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    A menţionat reclamanta că din interpretarea sistematică, logică şi teleologică a punctului nr. 13 din preambul, a prevederilor art. 10 şi anexei nr. V ale Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a art. 33 alin. (8), anexei nr. 8 şi art. 37 din O.U.G. nr. 57/2007 [precum şi a art. 19 alin. (1) şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006] rezultă că stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări sălbatice trebuie să se bazeze pe datele provenite din studiile şi cercetările prevăzute indicate de lege ca fiind condiţia şi fundamentul conservării, managementului şi utilizării speciilor de păsări sălbatice [prevăzute la art. 33 alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2007].
    A arătat reclamanta că vânarea speciilor de păsări migratoare se face cu respectarea normelor naţionale de transpunere a reglementărilor din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice - Directiva „Păsări“, directivă europeană care, potrivit scopului edictat la art. 1, guvernează reglementarea protecţiei, gestionării şi controlului asupra tuturor speciilor de păsări migratoare, reglementând şi normele de exploatare a acestora.
    Având în vedere că speciile de păsări care figurează la anexele O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 sunt specii sedentare, reclamanta a arătat că la stabilirea cotelor de recoltă pentru aceste specii sunt necesare cel puţin datele provenite din studiile prevăzute de anexa nr. 8 lit. d) a O.U.G. nr. 5/2007.
    În opinia reclamantei, prevederile art. 4 din Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 şi ale art. 6, art. 7, art. 8 alin. (4) şi art. 21, art. 22, art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000, în sensul că aceste prevederi instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare (gărzile forestiere) posibilitatea, contrară legii, de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Ordinul nr. 1.571/2022. Astfel, prin adoptarea art. 4 din Ordinul nr. 1.571/2022, M.M.A.P. a încălcat art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie, respectiv Decizia nr. 111/18.12.2020, pronunţată în Dosarul nr. 452/64/2020 (menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), prin care s-au anulat prevederile art. 4 din O.M.M.A.P. nr. 1.400/2020, prevederi aproape identice cu cele ale art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022. În acest context, reclamanta a invocat art. 431 alin. (2) din Codul civil, înţelegând să opună în prezenta speţă efectul lucrului anterior judecat în Dosarul nr. 452/64/2020, sub aspectul dezlegărilor prin care s-a motivat anularea art. 4 din respectivul ordin.
    A mai precizat reclamanta că prevederile art. 6 alin. (1) din Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1) şi alin. (2), alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 şi art. 23 alin. (1) lit. d) şi art. 26 din Legea nr. 407/2006 şi ale anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006 şi cu prevederile art. 33 alin. (2), (3), (4) din O.U.G. nr. 57/2007, art. 38 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 şi art. 4, art. 5, art. 6 şi art. 9 din Directiva „Păsări“.
    În concret, a arătat că art. 6 din Ordinul nr. 1.571/2022 nu este fundamentat. Astfel, nici în referatele de aprobare ale ordinului nu există vreo fundamentare/justificare a adoptării acestui articol. De asemenea, art. 6 alin. (1) din Ordinul nr. 1.571/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie, reprezentate de Decizia civilă nr. 29/2022 din data de 23 februarie 2022 în Dosarul nr. 565/64/2021 [prin care s-au anulat şi prevederile art. 4 din O.M.M.A.P. nr. 1.460/2021, prevederi aproape identice cu cele ale art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022]. Art. 6 alin. (1) din ordin permite suplimentarea cotei de recoltă la speciile de păsări şi mamifere la care vânătoarea este permisă [cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006], respectiv stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriori) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai (cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie).
    A mai susţinut reclamanta că prevederile art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 încalcă prevederile art. 6 şi art. 36 din Legea nr. 24/2000, în sensul că nu conţin norme necesare cu caracter dispozitiv, ci norme cu caracter de recomandare non-necesare.
    De asemenea, în opinia reclamantei, art. 15 din Ordinul M.M.A.P. nr. 1.571/2022 încalcă prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 22, art. 30 şi art. 31, art. 42 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 şi art. 23 alin. (1) lit. d) şi art. 26 din Legea nr. 407/2006 şi ale anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, art. 33 alin. (2), (3), (4) din O.U.G. nr. 57/2007, art. 38 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007, în sensul că art. 15 din Ordinul M.M.A.P. nr. 1.571/2022 nu este fundamentat şi încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv M.M.A.P. a încălcat practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie, reprezentate de Hotărârea civilă nr. 29/2022 din data de 23 februarie 2022 în Dosarul nr. 565/64/2021, sens în care reclamanta a invocat art. 431 alin. (2) din Codul civil, înţelegând să opună în prezenta speţă efectul lucrului anterior judecat (provizoriu) în Dosarul nr. 565/64/2021, sub aspectul dezlegărilor prin care s-a motivat anularea art. 5 din respectivul ordin.
    A susţinut reclamanta că ilegalitatea parţială a art. 1 şi ilegalitatea art. 14 din O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 se impun în virtutea argumentelor pe care le-a invocat în susţinerea nelegalităţii anexelor nr. 1-5 la O.M.M.A.P., în condiţiile în care aplicarea acestor texte depinde organic de legalitatea cotelor de recoltă aprobate prin O.M.M.A.P. nr. 1.571/2022 şi de posibilitatea exploatării/executării acestor cote.
    Pentru toate acestea, a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
    În drept, a invocat Codul de procedură civilă, Legea nr. 54/2004 şi toate actele normative la care a făcut trimitere în acţiune.
    În probaţiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse împreună cu cererea de chemare în judecată.
    Acţiunea a fost timbrată cu 50 lei conform art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
    La data de 5.05.2023, reclamanta a depus, în probaţiune, înscrisuri.
    La data de 9.05.2023, reclamanta a depus la dosarul cauzei note scrise care conţin sinteza motivelor de nelegalitate ale capetelor de cerere aferente acţiunii.
    Apărările formulate în cauză:
    La data de 6.06.2023 pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantei privind formularea acţiunii şi respingerea cererii de anulare a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, ca neîntemeiată.
    În motivarea admiterii excepţiei lipsei de interes a reclamantei privind formularea acţiunii, pârâtul a arătat că interesul nu trebuie confundat cu dreptul sau pretenţia afirmată, acestea fiind două noţiuni distincte. În cauză, perioada de valabilitate a ordinului a fost 9.06.2022-14.05.2023. Prin urmare, ordinul contestat a expirat la data de 14.05.2023, astfel că de la această dată ordinul privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, şi-a încetat aplicabilitatea. Cerinţa interesului de a fi actual trebuie să existe nu numai la momentul introducerii acţiunii, ci pe tot parcursul procesului, iar interesul de a promova acţiunea de anulare a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 nu mai subzistă, drept pentru care a solicitat admiterea excepţiei lipsei de interes şi respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes.
    Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii, având în vedere că reclamanta face simple supoziţii, nesusţinute de dovezi, şi solicită anularea unui act administrativ normativ care îndeplineşte toate condiţiile legale.
    A menţionat pârâtul că art. 6 alin. (1) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la lit. f) că administratorul „stabileşte şi aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior şi până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare“.
    După redactarea proiectului de ordin, pentru respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, acesta a fost postat în data de 21.04.2022, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor la adresa http://www.mmediu.ro/articol/proiect-de-ordin-al-ministrului-mediului-apelor-si-padurilor-privind-aprobarea-cotelor-de-recolta-pentru-unele-specii-de-fauna-de-interes-cinegetic-la-care-vanatoarea-este-permisa-pentru-perioada-15-mai-2022-14-mai-2023/5136, împreună cu Referatul de aprobare nr. 147.684/30.03.2022 şi anexa acestuia.
    Ca urmare a solicitărilor formulate de Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat în data de 11.05.2022, ora 10:30, în sistem videoconferinţă, dezbatere publică având ca obiect proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2022-14 mai 2023. În baza Anunţului nr. DMRC/147.754/4.05.2022, postat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în data de 4.05.2022, pârâtul a organizat în data de 11.05.2022, în procedura de adoptare a proiectului de act normativ, dezbaterea publică, încheindu-se în acest sens Minuta nr. 147.782/18.05.2022, postată pe site-ul instituţiei în data de 18.05.2022.
    A susţinut pârâtul că anularea prevederilor art. 1, art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 14, art. 15 din textul Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 şi ale anexei nr. 1, anexei nr. 2, anexei nr. 3 (cu excepţia mistreţului), anexei nr. 4 şi anexei nr. 5 ale acestuia este echivalentă cu anularea în totalitate a actului normativ respectiv, cu excepţia cotelor de recoltă aprobate pentru specia mistreţ, motivat de faptul că prevederile rămase neanulate nu mai pot fi aplicate, iar prin anularea prevederilor art. 1 sunt anulate efectele întregului ordin.
    Ministerul a postat pe site-ul instituţiei proiectul de ordin care a fost însoţit de Referatul de aprobare nr. 147.684/30.03.2022, întocmit conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, care prevede: „(2) În situaţia în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza şi în executarea căruia se emite.“ După consultarea şi dezbaterea publică, în baza procedurilor interne a fost întocmit şi Referatul de aprobare nr. 147.812/31.05.2022, referat care este menţionat în preambulul Ordinului nr. 1.571/2022 împreună cu Referatul de aprobare nr. 14.684/30.03.2022.
    Cu privire la aspectele de aparentă nelegalitate invocate în acţiune, pârâtul a menţionat că reclamanta, deşi avea această posibilitate, nu a sesizat ministerul cu privire la aceste aspecte anterior emiterii actului normativ, în procedura de transparenţă decizională, aceasta considerând oportun să obţină suspendarea/anularea actului normativ prin instanţă, cu toate efectele ce decurg din aceasta, decât să se remedieze eventualele vicii/probleme anterior emiterii actului normativ.
    În situaţia dată, în care actul normativ a fost supus procedurii de transparenţă decizională, tocmai pentru a se elimina neajunsurile, reclamanta putea să participe activ la întocmirea/îmbunătăţirea conţinutului acestuia. Reclamanta a participat la dezbaterea publică a proiectului de act normativ fără a-şi exprima toate nemulţumirile care acum se regăsesc în acţiune. Or, prin admiterea acţiunii formulate de reclamantă, procedura de transparenţă decizională devine doar o formalitate, ceea ce nu corespunde scopului acestei proceduri.
    Arată pârâtul că reclamanta, în susţinerea acţiunii în anulare a ordinului contestat, precum şi în apărările ce au făcut obiectul acţiunii în suspendare a acestuia, face trimitere la hotărârile Curţii de Apel Braşov din dosare anterioare (Dosar nr. 502/64/2019, Dosar nr. 622/64/2019, Dosar nr. 326/64/2020, Dosar nr. 452/64/2020), hotărâri ce ar fi în favoarea acţiunii reclamantei din litigiul dedus judecăţii. În opinia pârâtului, trimiterile la deciziile Curţii de Apel Braşov din anii anterior sunt nerelevante, motivat de faptul că în acele dosare obiectul principal îl reprezentau speciile migratoare de păsări şi nu cele de mamifere. Mai mult decât atât, aceasta invocă dosare ce au avut ca obiect suspendarea diferitelor ordine în cadrul unei acţiuni în anulare. Totodată, hotărârile pronunţate în dosarele mai sus menţionate nu pot avea putere de lucru judecat în litigiul dedus judecăţii, având în vedere că tot printr-o hotărâre a Curţii de Apel Braşov (Sentinţa nr. 1.161/29.10.2021, pronunţată în Dosarul nr. 485/64/2021 şi care face referire expresă la hotărârile din dosarele nr. 502/64/2019, nr. 622/64/2019, nr. 326/64/2020) s-a reţinut că: „aceste neajunsuri, cel puţin aparent, nu se mai pot identifica în cuprinsul noului act normativ printr-o verificare sumară, fără o cercetare aprofundată’’ (pagina 33), precum şi faptul că „pe calea suspendării provizorii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi analizate motive care ţin de însăşi anularea actului“ (fila 34).
    Referitor la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995, prin care sunt aprobate Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, pârâtul a menţionat că aceasta nu a fost abrogată în mod expres de Legea nr. 24/2000, aşa cum, în mod eronat, susţine reclamanta. Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 a subzistat din anul 1995 până în anul 2022, când a fost abrogată expres prin art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.847/2022 (adoptat în data de 2.11.2022 şi intrat în vigoare la data de 14.11.2022) privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare şi pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea. Practic, Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 a fost aplicată o perioadă îndelungată de timp (27 de ani), motiv pentru care, prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.847/2022, legiuitorul a înţeles să menţină prevederile acestei decizii într-o proporţie covârşitoare. Astfel, lipsa publicităţii Deciziei nr. 10.152/1995 rămâne, prin raportare la vechimea acesteia, un motiv care nu poate crea absolut niciun fel de îndoială asupra legalităţii Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022.
    Astfel, susţinerile reclamantei cu privire la faptul că evaluarea faunei cinegetice s-a realizat în baza unor normative care nu mai sunt aplicabile sunt false. Faptul că M.M.A.P. a iniţiat în anul 2020 procedura de adoptare a unei noi reglementări cu privire la metodologia de evaluare a faunei cinegetice, mai amplă şi mai bine structurată, în opinia pârâtului, nu poate constitui un indiciu evident de nelegalitate a Ordinului M.M.A.P. nr. 1.571/2022, aşa cum susţine reclamanta.
    A arătat pârâtul că, potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 17 din Legea nr. 407/2006, ministerul a emis şi a transmis Adresa nr. 55.005/17.01.2022 structurilor teritoriale de specialitate cu scopul realizării unui mod unitar de lucru în ceea ce priveşte realizarea şi raportarea studiilor de evaluare pentru toate speciile de faună sedentară admise la vânătoare. Contrar celor susţinute de reclamantă, ministerul nu a susţinut niciodată că această adresă are caracter de reglementare, motiv pentru care nici nu a fost invocată în preambulul actului normativ, ea având rol de îndrumare şi realizare unitară a acţiunilor de evaluare şi a documentelor ce trebuie întocmite atât de gestionari, cât şi de gărzile forestiere.
    În opinia pârâtului, reclamanta duce în eroare instanţa cu privire la modul de interpretare a sintagmei „sub coordonarea“, insinuând că pentru realizarea activităţii de coordonare era/este necesară emiterea unui act normativ care să prevadă cum se realizează coordonarea gestionarilor. Or, din textul Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu reiese obligativitatea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare de a emite un act normativ/o reglementare/normă/ instrucţiune prin care să se prevadă modul în care se realizează „coordonarea“ gestionarilor în acţiunile de evaluare a faunei cinegetice. Întocmirea de către gestionari a documentelor finale cu privire la evaluarea faunei pe care le transmit gărzilor forestiere a fost coordonată de către minister prin punerea la dispoziţie a conţinutului documentelor, a modului de lucru şi stabilirea termenelor de depunere a acestora, toate acestea fiind transmise prin Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022.
    A menţionat pârâtul că susţinerile reclamantei cu privire la efective, la modul de realizare a evaluărilor, la valabilitatea actului în baza căruia se face evaluarea nu au relevanţă în raport cu beneficiile aduse de activitatea de management cinegetic practicată în mod responsabil, ceea ce a dus la creşterea populaţiilor speciilor de faună şi nicidecum la scăderea acestora, fapt care poate fi confirmat de către cei peste 600 de gestionari de la nivelul ţării. Susţinerile reclamantei cu privire la faptul că acţiunea de evaluare nu putea fi desfăşurată înainte de emiterea Scrisorii ministerului nr. 55.005/17.01.2022 sunt false şi duc instanţa în eroare, deoarece lucrările de evaluare se desfăşoară pe parcursul întregului an calendaristic, cele cuprinse în Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022 au scopul de a îndruma/coordona gărzile forestiere şi gestionarii fondurilor cinegetice cu privire la finalizarea procesului de evaluare a faunei, respectiv realizarea ultimei etape de evaluare şi a modului de raportare a datelor, aşa cum reiese şi din referatele de aprobare.
    De asemenea, pârâtul a susţinut că toate criticile cu privire la aspectul de nelegalitate a actului, precum şi cu privire la prevederile ordinului şi ale anexelor ca fiind emise cu nerespectarea art. 6, art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) şi (3), art. 21, art. 22, art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000 sunt neîntemeiate.
    A precizat pârâtul că Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 respectă integral art. 13 din Legea nr. 24/2000, fiind emis în aplicarea unei legi (Legea nr. 407/2006) şi fiind corelat cu prevederile interne şi internaţionale transpuse în legislaţia României. Totodată, ordinul a fost fundamentat, fiind prezentate temeiurile legale, precum şi necesitatea emiterii acestuia. Elaborarea proiectului ordinului criticat a fost precedată, conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 24/2000, de o documentare şi analiză a studiilor de evaluare efectuate de către gestionarii fondurilor cinegetice, pe fiecare fond cinegetic, sub îndrumarea personalului de specialitate al gărzilor forestiere, structuri teritoriale de specialitate ale ministerului, aceste aspecte fiind menţionate în Referatul de aprobare nr. 147.684/25.03.2022, precum şi a modului de realizare a cotelor de recoltă din anul anterior.
    În ceea ce priveşte art. 30 şi 31 din Legea nr. 24/2000, pârâtul a învederat că proiectul de ordin a fost însoţit de Referatul de aprobare nr. 147.684/25.03.2022, întocmit conform prevederilor art. 31 alin. (2), care prevăd că „în situaţia în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza şi în executarea căruia se emite“.
    Contrar celor invocate de reclamantă, pârâtul a menţionat că Legea nr. 24/2000 nu prevede obligativitatea invocării, în documentul de prezentare a unui ordin, a tuturor regulamentelor şi directivelor europene care reglementează un anumit domeniu.
    A mai arătat pârâtul că, în cauză, cotele de recoltă stabilite de către gestionarii fondurilor cinegetice împreună cu reprezentanţii gărzilor forestiere pentru speciile de mamifere prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 au la bază efectivele evaluate pe fiecare fond cinegetic, cotele de recoltă fiind stabilite în urma analizării tuturor factorilor şi a efectivelor tot la nivel de fond cinegetic, astfel că analiza făcută de reclamantă la nivel de ţară nu este elocventă. Astfel, au fost aprobate cote de recoltă şi pe fonduri cinegetice pe care anul trecut nu au fost aprobate cote de recoltă, precum şi pe fonduri cinegetice unde cotele de recoltă nu au fost realizate integral, din aceste motive cota de recoltă aprobată prin ordin este mai mare decât cea reieşită în urma calculului la nivel de ţară realizat de reclamantă. La stabilirea cotei de recoltă pentru aceste specii nu s-a luat în considerare sporul natural, motivat de faptul că procentul de realizare a cotei de recoltă este un indicator suficient pentru stabilirea mărimii cotei de recoltă pentru sezonul următor. Totodată, pentru speciile prevăzute în anexa nr. 4 la ordin nu au fost stabilite efective optime, astfel că folosirea sporului natural în calculul cotelor de recoltă, aşa cum susţine reclamanta, nu este posibilă, motivat de faptul că doar pentru speciile care au stabilit efectiv optim se poate stabili cota de recoltă prin folosirea sporului natural.
    Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004 privind aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România (cerb comun, cerb-lopătar, căprior, capră-neagră, mistreţ, iepure, fazan, potârniche, cocoş-de-munte şi râs) au fost aprobate, în baza unui studiu realizat de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, efectivele optime pentru 10 specii de faună pentru fiecare fond cinegetic, speciile de mamifere cuprinse în anexa nr. 4 la Ordinul nr. 1.571/2022 neregăsindu-se între acestea. În opinia pârâtului, susţinerea potrivit căreia vânarea cotei de recoltă la speciile de mamifere cuprinse în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 ar crea un dezechilibru major în populaţiile acestor specii este nemotivată şi neargumentată prin prisma faptului că modul de stabilire a cotelor de recoltă, în decursul timpului, nu a dus la scăderea efectivelor acestora şi deci nu se poate pune în discuţie periclitarea speciilor respective.
    În ceea ce priveşte cotele de recoltă la specia vulpe, pârâtul a precizat că ministerul, alături de gestionarii fondurilor cinegetice, are obligaţia implementării măsurilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpe în România, motiv pentru care mărimea cotelor de recoltă
    trebuie să asigure reducerea populaţiei acestei specii. Speciile de păsări sedentare cuprinse în anexa nr. 5 la ordinul criticat sunt specii admise la vânătoare conform Directivei 2009/147/CE şi se regăsesc în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde speciile de păsări admise la vânătoare. Contrar celor susţinute de reclamantă, prin Referatul de aprobare DMRC/147.684/ 30.03.2022 au fost prezentate informaţii cu privire la nivelul cotelor de recoltă şi realizările acestora pe ultimele 5 perioade de vânătoare.
    A arătat pârâtul că statusul de conservare în baza Directivei „Păsări“, prezentat de reclamantă cu privire la speciile: cioară de semănătură, ieruncă şi potârniche, este raportat la nivelul celor 28 de state. Însă, reclamanta nu menţionează intenţionat faptul că, potrivit aceleiaşi raportări, în România au fost evaluate/estimate, în perioada de împerechere, între 10.000 şi 22.500 perechi de ieruncă, 150.000-200.000 perechi de cioară de semănătură şi 40.000-100.000 de perechi de potârniche, acestea fiind raportate în anul 2018, iar în 2 din cei 4 ani trecuţi de la ultima raportare vânătoarea la respectivele specii a fost interzisă în urma acţiunilor introduse la instanţele competente de către solicitantă (AACA), astfel că populaţiile acestora au un trend crescător la nivelul ţării.
    A precizat pârâtul că susţinerile referitoare la lipsa din documentele de prezentare a referirilor la directivele europene nu poate constitui motiv de suspendare a actului normativ. Ministerul a postat pe site-ul instituţiei proiectul de ordin care a fost însoţit de Referatul de aprobare nr. 147.684/30.03.2022, întocmit conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 24/2000. Conform informaţiilor oferite de portalul Uniunii Europene cu privire la raportarea în temeiul art. 12 din Directiva „Păsări“, invocat de reclamantă, pârâtul a precizat că niciuna dintre speciile de păsări sedentare nu figurează, pe teritoriul României, ca fiind într-o stare de conservare nefavorabilă.
    În opinia pârâtului, ministerul nu a încălcat nicio prevedere a Directivei „Păsări“ cu privire la speciile menţionate de reclamantă motivat de faptul că în România statutul acestor specii este altul decât cel la nivel european, iar aceste specii sunt sedentare şi nu sunt influenţate de populaţiile din alte ţări. De asemenea, lipsa cercetărilor, despre care se face vorbire de către reclamantă, reprezintă o falsă abordare în raport cu solicitarea acesteia de anulare a actului normativ. Astfel, din economia art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007 se înţelege că măsurile dispuse de art. 33 alin. (2) sunt obligatoriu de realizat, iar dispoziţiile alin. (8) al aceluiaşi articol sunt complementare, fără a fi însă obligatorii în scopul aprobării cotelor de recoltă. Stabilirea cotelor de recoltă pentru speciile de păsări sedentare şi migratoare nu este corelată sau condiţionată de realizarea studiilor şi cercetărilor prevăzute în anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007, aşa cum susţine reclamanta.
    A mai precizat pârâtul că susţinerea referitoare la stabilirea cotelor fără ca acestea să fie fundamentate şi pe informaţiile obţinute prin sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale este nefondată, motivat de faptul că rolul registrului naţional este de a exista o monitorizare a uciderilor accidentale şi a capturilor la nivelul României şi nu un criteriu în stabilirea cotelor de recoltă. Astfel, nicăieri în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici în O.U.G. nr. 57/2007 nu există o prevedere clară, explicită din care să reiasă acest lucru.
    Cu privire la afirmaţiile referitoare la cele trei specii care ar fi într-o stare de conservare nefavorabilă, conform evaluărilor realizate în baza art. 12 din Directiva „Păsări“, respectiv: potârnichea - „ameninţată“, ierunca - „ameninţată“ şi cioara de semănătură - „în declin“, pârâtul a menţionat că, în urma analizării site-ului https://cdr.eionet. europa.eu/Converters/run conversion?file=ro/eu/artl2/envxtwkg/RObirdsreports20200727-125003.xml&conv-612&source=remote#A348B, unde se regăsesc raportările României cu privire la speciile de păsări în baza art. 12 din Directiva „Păsări“, pentru cele trei specii de păsări s-au găsit următoarele informaţii: pentru specia ieruncă (în perioada de reproducere) au fost raportate 10.000-22.500 de perechi, având înscris la trendul populaţiei pe termen scurt (ultimii 12 ani) termenul de „Unknown“ (necunoscut), iar la trendul pe termen lung (adică din 1980-2018) termenul de „Unknown“ (necunoscut); pentru specia potârniche (în perioada de reproducere) au fost raportate 40.000-100.000 de perechi, având înscris la trendul populaţiei pe termen scurt (ultimii 12 ani) termenul de „Uncertain“ (nesigur), iar la trendul pe termen lung (adică din 1980-2018) termenul de „Decreasing“ (în declin); pentru cioara de semănătură (în perioada de reproducere) au fost raportate 150.000-200.000 de perechi, având înscris la trendul populaţiei pe termen scurt (ultimii 12 ani) termenul de „Uncertain“ (nesigur), iar la trendul pe termen lung (adică din 1980-2018) termenul de „Unknown“ (necunoscut).
    În opinia pârâtului, cele susţinute de reclamantă cu privire la diferitele speţe ale CJUE şi diferite state ale UE nu au nicio relevanţă în raport cu prevederile ordinului criticat. Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 a aprobat cote de recoltă pentru speciile de păsări sedentare care se pot recolta pe teritoriul României, fără a influenţa populaţiile din alte state, cele susţinute de reclamantă fiind valabile/plauzibile în cazul speciilor de păsări migratoare care străbat în timpul migraţiei mai multe state europene. De asemenea, contrar susţinerilor reclamantei, pârâtul a considerat că cifrele reieşite în urma evaluării/estimării din primăvara acestui an sunt mai apropiate de realitate decât cele raportate în anul 2018.
    Pârâtul a arătat că Ordinul nr. 1.571/2022 nu vizează speciile migratoare, perioada de vânare pentru fiecare dintre speciile de păsări sedentare sau migratoare este stabilită, în acord cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 şi ale Directivei „Păsări“, prin anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte studiile de evaluare prin metoda inelării, invocate de reclamantă, prevăzute de anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007, pârâtul a precizat că „metoda inelării“ nu este o metodă de evaluare/estimare a mărimii populaţiilor de păsări, aceasta fiind o metodă prin care se realizează cercetarea/studierea păsărilor, în special a celor migratoare. Studiul păsărilor prin metoda inelării se realizează în cadrul temelor de cercetare privind migraţia păsărilor, pentru stabilirea căilor/culoarelor de migraţie şi a locurilor de migraţie şi nu pentru estimarea (evaluarea) populaţiilor de păsări. Art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prevede în mod expres activităţile care sunt interzise în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, iar la alin. (8) este prevăzut că pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a speciilor de păsări este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8 la aceasta. Astfel, din economia textului de lege se înţelege că măsurile dispuse de art. 33 alin. (2) sunt obligatoriu de realizat, iar dispoziţiile alin. (8) al aceluiaşi articol sunt complementare, fără a fi însă obligatorii în scopul aprobării cotelor de recoltă.
    A subliniat pârâtul că stabilirea cotelor de recoltă pentru speciile de păsări sedentare şi migratoare nu este condiţionată sau corelată de realizarea studiilor şi cercetărilor prevăzute în anexa nr. 8 la O.U.G. nr. 57/2007, aşa cum susţine reclamanta. Cu privire la „metoda inelării“ este relevant de menţionat cele afirmate de reclamantă şi susţinute de CJUE, din care se desprinde că aceasta este o metodă de cercetare, şi nu de evaluare/estimare.
    Cu privire la posibilitatea contrară legii a gărzilor forestiere de a aproba/reaproba cotele de recoltă, pârâtul a menţionat că, potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, administratorul este definit ca fiind „autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi asigură administrarea faunei cinegetice“. În cazul de faţă, administratorul fondului cinegetic este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în integralitatea sa, incluzând structurile teritoriale, respectiv gărzile forestiere. Ministerul, în temeiul art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, are posibilitatea emiterii de ordine şi instrucţiuni. Textul art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu interzice aprobarea modificării cotelor de recoltă în mod direct de către structurile teritoriale de specialitate ale administratorului faunei cinegetice, această reaşezare a cotelor de recoltă fiind reglementată şi de alte acte cu caracter normativ, în vigoare, necontestate şi care permit structurilor teritoriale ale ministerului, gărzilor forestiere, astfel de modificări. În temeiul O.U.G. nr. 32/2015 a fost emisă H.G. nr. 743/2015 privind organizarea şi funcţionarea Gărzilor forestiere, iar prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 456/2016 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Gărzilor forestiere (ROF), acesta stabilind atribuţiile structurilor teritoriale, inclusiv în domeniul managementului şi implementării activităţii cinegetice. În concret, conform prevederilor legale incidente, printre atribuţiile structurilor teritoriale de specialitate ale administratorului faunei cinegetice se numără şi cele referitoare la avizarea, în vederea aprobării, a solicitărilor gestionarilor fondurilor cinegetice referitoare la suplimentarea cotelor de recoltă, recoltarea în afara perioadei legale şi în situaţii excepţionale, fiind împuternicit în mod expres de către minister în acest sens.
    În opinia pârâtului, reclamanta refuză, în mod intenţionat, să ia act de prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, unde se prevede că speciile de mamifere şi păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă se supun derogărilor stabilite potrivit O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, derogările prevăzute la art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007 se aplică doar speciilor de mamifere şi păsări interzise la vânătoare; prevederile art. 6 din Ordinul nr. 1.571/2022 transpun în practică prevederile art. 36 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 407/2006, în anumite situaţii se pot recolta exemplarele care produc pagube, ceea ce reprezintă un număr limitat de exemplare. Aprobarea recoltării de exemplare de păsări în temeiul art. 6 din ordin, în situaţii bine justificate, nu reprezintă o nouă aprobare de cote de recoltă, în sensul art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, ci reprezintă o situaţie specială, tratată la art. 36 din Legea nr. 407/2006, care poate să apară la un moment dat pe suprafaţa unui fond cinegetic şi pentru care autorităţile statului trebuie să întreprindă demersuri urgente pentru diminuarea efectelor acesteia.
    A susţinut pârâtul că prevederile art. 7 din Ordinul nr. 1.571/2022 nu necesită o motivare aşa cum susţine reclamanta, întrucât pierderile cele mai mari în rândul efectivelor de căprior, iepure, fazan şi potârniche se datorează speciilor vulpe şi şacal, specii care nu sunt, aşa cum eronat invocă reclamanta, protejate de O.U.G. nr. 57/2007, precum şi câinilor hoinari şi pisicilor sălbăticite.
    Din textul art. 34 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu reiese interpretarea dată de reclamantă. Mai mult, legiuitorul a stabilit că municipiile nu fac parte din suprafaţa fondurilor cinegetice [art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 407/2006], astfel că pe suprafeţele respective nu se poate afirma că au fost aprobate cote de recoltă aşa cum menţionează reclamanta. În această situaţie, dacă s-ar aplica art. 34 din Legea nr. 407/2006 în interpretarea dată de reclamantă, acesta ar rămâne fără efect; or, scopul reglementărilor este de a produce efecte. Reclamanta omite să menţioneze faptul că recoltarea exemplarelor în temeiul art. 34 din Legea nr. 407/2006 se realizează în condiţii speciale, respectiv pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei suprafeţei împrejmuite, după caz, şi cu acordul prealabil al proprietarului de teren.
    A susţinut pârâtul că prin anularea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022, aşa cum solicită reclamanta, se va crea un precedent foarte periculos atât pentru activitatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cât şi a celor 667 de gestionari care îşi desfăşoară principala activitate în domeniul cinegetic. Totodată, se va încălca dreptul legal al persoanelor fizice şi juridice, definite de lege, de a practica vânătoarea, drept recunoscut de lege, dar va duce şi la stabilirea unei situaţii discriminatorii în care unei entităţi (Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“) îi sunt recunoscute aşa-zisele drepturi (la mediu), iar altora (organizaţiile vânătoreşti) nu le sunt recunoscute drepturile legale. De asemenea, se va aduce atingere sectorului economic prin pagubele produse de fauna cinegetică proprietarilor de culturi agricole, silvice sau animalelor domestice, dar mai ales, se va aduce atingere siguranţei naţionale prin interzicerea vânătorii în scopul aplicării prevederilor şi obligaţiilor legale ce decurg din legislaţia naţională şi europeană în scopul monitorizării şi combaterii pestei porcine africane şi a rabiei.
    Contrar celor afirmate de reclamantă, pârâtul a menţionat că realizarea cotelor de recoltă aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 nu reprezintă o perturbare previzibilă gravă a serviciilor de administrare şi gestionare durabilă a faunei, ci reprezintă un mod legal de valorificare sustenabilă a unei resurse regenerabile (aşa cum este definită fauna cinegetică la art. 2 din Legea nr. 407/2006), în interesul economiei locale şi naţionale, dar şi pentru asigurarea echilibrului agro-silvo-cinegetic.
    A precizat pârâtul că atât Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 478/2002, cât şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 512/2004 sunt acte normative în vigoare la momentul actual şi erau în vigoare inclusiv la data de 7.06.2022, data emiterii Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022.
    Pentru toate acestea, a solicitat respingerea acţiunii.
    În drept, a invocat Codul de procedură civilă, Legea nr. 554/2004.
    În probaţiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
    La data de 27.06.2023, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei de interes a reclamantei ca fiind nefondată.
    La data de 28.06.2023, reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul în care a arătat că înţelege să modifice cererea de chemare în judecată după cum urmează:
    Completează cele şase argumente din acţiunea introductivă, pe care şi-a fondat justificarea interesului promovării acţiunii (punctul A din cererea introductivă), prin adăugarea argumentului cu nr. VII), cu următorul conţinut: în temeiul art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, înţelege ca în prezentul litigiu să opună lucrul anterior judecat, în litigiul care a făcut obiectul Dosarului nr. 565/64/2021 soluţionat prin Sentinţa nr. 29/23.02.2023, menţinută prin Hotărârea ICCJ nr. 2.482/11.05.2023, sub aspectul dezlegărilor pe care le-a dat instanţa de judecată prin motivarea respingerii excepţiei lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii.
    La data de 11.10.2023, reclamanta Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“ a depus concluzii scrise, prin care a formulat precizări cu privire la interesul promovării acţiunii şi la excepţia lipsei de interes ridicată de pârât prin întâmpinare.
    În esenţă, a arătat că a justificat temeinic interesul promovării acţiunii de anulare şi a demonstrat că este nefondată excepţia lipsei de interes a reclamantei, ridicată de pârât.

    II. Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:
    Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamantei, asupra căreia instanţa se va pronunţa mai întâi, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
    Instanţa reţine că reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de organism social interesat, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, justificându-şi legitimarea procesuală în cauză prin scopul stabilit de Statutul Asociaţiei şi legătura acestuia cu obiectul cauzei, invocând ca temei de drept în acest sens dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.
    Din cuprinsul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 rezultă că au legitimare procesuală activă pentru a formula cerere de anulare a actului administrativ persoanele pretins vătămate în drepturile sau în interesele lor legitime de actul administrativ vizat, în sintagma „persoană vătămată“ fiind cuprinse, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, inclusiv organismele sociale care invocă vătămarea, prin actul administrativ atacat, fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.
    Conform art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, organisme sociale interesate sunt inclusiv asociaţiile care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative.
    Potrivit art. 2 alin. (1) lit. r) din aceeaşi lege, prin interes legitim public se înţelege „interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice“.
    Art. 8 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 554/2004 instituie o condiţionare a formulării de către persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat a unor cereri în contencios administrativ, prin care invocă apărarea unui interes legitim public, în sensul că un astfel de interes poate fi invocat numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, iar acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
    Prin Decizia nr. 8/2.03.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a arătat că:
    "În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociaţiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele asociaţiei, potrivit statutului“. De asemenea, în explicitarea interpretării sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, în considerentele deciziei (pct. 90, fraza ultimă), că „Verificarea existenţei acestei legături urmează să se facă de instanţe de la caz la caz, prin raportare la elementele raportului juridic dedus judecăţii, nefiind suficientă menţionarea în statut a activităţii de «apărare a interesului public», ca scop principal al respectivului organism social interesat"

    Instanţa reţine că, în speţă, este necesar ca reclamanta, pe lângă invocarea vătămării unui interes legitim public, să invoce şi un interes legitim privat, vătămat prin emiterea actului administrativ.
    În concret, prezenta cerere de chemare în judecată a fost promovată de reclamantă ca organizaţie neguvernamentală constituită în condiţiile O.G. nr. 26/2000, având ca scop, conform statutului anexat la dosar, inclusiv prevenirea şi combaterea abuzurilor împotriva mediului înconjurător (protecţia mediului) şi a animalelor (protecţia animalelor), aceasta desfăşurând activităţi şi acţiuni de combatere a abuzurilor în realizarea acestor scopuri declarate.
    Conform statutului, sunt considerate abuzuri împotriva animalelor: „(...) adoptarea şi/sau neabrogarea unor acte normative care încalcă Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor, articolul 13 din Tratatul de la Lisabona, precum şi recomandările comunitare, în sensul că promovează, favorizează sau tolerează relele tratamente şi cruzimile faţă de animale; supunerea animalelor la rele tratamente şi cruzimi, aşa cum sunt acestea definite în Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor, în legislaţia comunitară şi în legislaţia naţională privind protecţia animalelor; vânătoarea sportivă (...)“, „orice act de încălcare a legislaţiei de mediu naţionale, a legislaţiei şi recomandărilor comunitare, precum şi a prevederilor Protocolului de la Kyoto“, precum şi „distrugerea şi/sau exploatarea excesivă a fondului forestier, a fondului cinegetic, fondului piscicol, a florei şi faunei; periclitarea prin orice metodă a existenţei unor ecosisteme; neluarea măsurilor pentru refacerea ecosistemelor respective“.
    Între scopul asociaţiei reclamante indicat în statut şi cererea de anulare a Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi mediului nr. 1.571/2022 există legătură, căci scopul declarat al asociaţiei nu are un caracter generic, ci are în vedere combaterea abuzurilor împotriva animalelor şi protecţia mediului, protecţia fondului cinegetic şi combaterea vânătorii sportive, iar actul administrativ cu caracter normativ în discuţie reglementează aceste aspecte.
    Prin urmare, instanţa constată că reclamanta a invocat un interes legitim privat, aşa cum a fost acesta explicitat prin Decizia nr. 8/2.03.2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
    De altfel, în acest sens s-au pronunţat instanţele şi în dosarele la care a făcut reclamanta trimitere atunci când a invocat efectul pozitiv al lucrului judecat, ca apărare de fond.
    Ţinând seama de aspectele expuse, instanţa reţine că reclamanta justifică interesul necesar pentru promovarea prezentei cereri, motiv pentru care excepţia invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va fi respinsă.
    Cu privire la fondul cauzei:
    Instanţa reţine că la data de 7 iunie 2022 pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a emis Ordinul nr. 1.571 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023.
    Conform preambulului, acest ordin a fost emis în temeiul Referatului de aprobare nr. DMRC/147.684 din 25.03.2022 şi Referatului de aprobare nr. DMRC/147.812 din 31.05.2022 ale Direcţiei managementul resurselor cinegetice.
    Cel dintâi referat (filele 184-186 vol. II dosar) face trimitere la „Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă“, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, precum şi la dispoziţiile transmise de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Scrisoarea nr. 55.005/ 17.01.2022.
    La rândul său, al doilea referat face trimitere la aceleaşi instrucţiuni tehnice şi la aceeaşi scrisoare (filele 194-195 vol. II dosar).
    Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 (filele 1-21 din dosar, vol. III) nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, aşa cum reiese din Adresa nr. 6.369/6.09.2022 a RA Monitorul Oficial, fiind căzută în desuetudine, la baza emiterii stând Legea nr. 26/1976.
    Art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996, dispune că: „Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României“.
    Aşadar, „Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă“, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, nu pot fi considerate a fi în vigoare, astfel încât să fundamenteze emiterea ordinului în discuţie.
    Instanţa are în vedere faptul că la data de 5 februarie 2021 M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare, împreună cu Referatul de aprobare nr. 149.148/27.07.2020.
    În referatul respectiv, pârâtul M.M.A.P. justifică necesitatea adoptării proiectului mai sus menţionat, arătând că: „în prezent, evaluarea efectivelor din fauna cinegetică admisă la vânătoare se realizează anual de către gestionarii fondurilor cinegetice sub coordonarea gărzilor forestiere (structuri teritoriale de specialitate ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor), pentru fiecare fond cinegetic, în conformitate cu prevederile Deciziei Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras. Însă acestea, pe lângă faptul că nu au un caracter normativ, nu mai pot fi aplicate în contextul actual al administrării şi gestionării faunei cinegetice“. Pârâtul a mai menţionat că se doreşte implementarea unor reglementări suficiente, fără echivoc, adaptate legislaţiei în vigoare.
    Prin urmare, chiar pârâtul a apreciat că Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras este insuficientă, echivocă şi neadaptată legislaţiei în vigoare.
    Cu privire la Adresa nr. 55.005/17.01.2022 a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (filele 200-204 din dosar, vol. II, indicată în referatele de aprobare mai sus menţionate), instanţa constată că aceasta reprezintă o comunicare transmisă de pârât către gestionarii de fonduri cinegetice/custozilor ariilor naturale protejate, care conţine lămuriri cu privire la modul în care ar trebui să se facă evaluarea vânatului şi propunerea cotelor de recoltă, prin raportare la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10.152/1995, Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 478/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 512/2004, Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 393/2002.
    Această adresă nu are caracter de reglementare, motiv pentru care nici nu a fost invocată în preambulul actului normativ, ea având rol de îndrumare şi realizare unitară a acţiunilor de evaluare şi a documentelor ce trebuie întocmite atât de gestionari, cât şi de gărzile forestiere.
    Potrivit art. 1 din ordinul contestat, „Se aprobă cotele de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, prevăzute în anexele nr. 1-5“.
    Or, aceste cote au fost stabilite în temeiul unor instrucţiuni care nu mai erau în vigoare şi nu puteau fundamenta emiterea ordinului în discuţie, cu privire la cotele stabilite, având în vedere dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, conform cărora: „Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.“
    Pentru aceste motive, constatând nelegala adoptare a prevederilor art. 1 şi a anexelor atacate, Curtea va dispune anularea în parte a dispoziţiilor art. 1, precum şi a anexei nr. 1, anexei nr. 2, anexei nr. 3 - coloanele verticale nr. 6, 7 şi 8 aferente speciilor iepure, fazan şi potârniche, de la poziţia 1 şi până la poziţia 2175, anexei nr. 4 şi anexei nr. 5 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023.
    Cu privire la prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 14 şi art. 15 din acelaşi ordin, acestea urmează a fi anulate, din următoarele considerente:
    Conform dispoziţiilor art. 4:
    "(1) În cazul modificării condiţiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic şi a mişcărilor naturale de efective, în perioada cuprinsă de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 14 mai 2023, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare analizează şi aprobă, pe baza documentelor de constatare, reaşezarea cotelor de recoltă aprobate prin prezentul ordin, astfel cum este prevăzut şi la art. 12 alin. (2) pct. B lit. d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Gărzilor forestiere, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 456/2016.
(2) Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul acesteia, lunar, situaţia actualizată a aprobărilor de reaşezare a cotelor de recoltă, emise în baza prevederilor alin. (1)."

    Aceste dispoziţii permit structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Ordinul nr. 1.571/2022.
    Potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, competenţa legală de stabilire şi aprobare anuală a cotelor de recoltă pentru speciile admise la vânătoare aparţine administratorului faunei cinegetice, respectiv pârâtului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, fără ca legiuitorul să prevadă
    posibilitatea ca, după aprobarea lor, acesta să delege structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de modificare a acestor cote. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit titularul obligaţiei de determinare a cotelor de recoltă, pentru a putea fi admise derogări de la această regulă, cu privire la eventualele modificări ulterioare, acest drept trebuia conferit explicit, altfel, aplicânduse principiul simetriei formelor, modificarea trebuie să fie efectuată de cel care are competenţa de stabilire/întocmire.
    Nu poate fi reţinută apărarea pârâtului în sensul că, de vreme ce legiuitorul nu interzice delegarea de competenţă, aceasta este permisă conform art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 743/2015 privind organizarea şi funcţionarea Gărzilor forestiere, art. 8, art. 9 alin. (2) şi art. 12 alin. (1) din O.M.M.A.P. nr. 456/2016 prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Gărzilor forestiere.
    Art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 32/2015 stabileşte, între principalele atribuţii ale gărzilor pe cea de „b) monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional“. Or, „monitorizarea“/„implementarea“/„controlul“ sunt noţiuni care nu implică, în niciun mod, modificarea deciziei adoptate la nivelul pârâtului, ca organ ierarhic superior gărzilor forestiere. În plus, dispoziţiile din H.G. nr. 743/2015 şi O.M.M.A.P. nr. 456/2016, acte normative de rang inferior legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorităţii competente să stabilească aceste cote de recoltă.
    Cu privire la dispoziţiile art. 6 alin. (1) din ordin, acestea au următorul cuprins:
    "Exemplarele din speciile admise la vânătoare care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice se recoltează în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului, de către vânători, sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum şi de către acesta din urmă, după cum urmează:
    a) în baza aprobării conducerii structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare în raza căreia se află fondul cinegetic, în situaţia în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin nu a fost realizată;
    b) în baza aprobării conducerii autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, la propunerea structurilor sale teritoriale de specialitate pe fondurile cinegetice pe care nu au fost aprobate cote de recoltă, precum şi în situaţia în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin a fost realizată."

    Instanţa reţine că acest articol nu este fundamentat şi nu există nicio justificare a adoptării sale, fapt ce contravine prevederilor art. 6 şi art. 30 din Legea nr. 24/2000.
    Pe de altă parte, prin art. 6 se permite aprobarea unui număr suplimentar din speciile admise la vânătoare faţă de cel stabilit prin cota de recoltă, pentru motivul „provocării de pagube“, fără ca această noţiune să fie definită, astfel că textul articolului nu este clar, precis şi suficient pentru aplicarea sa. Totodată, lipsa de claritate a textului legal face imposibilă verificarea respectării prevederilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 care prescriu regula unicităţii reglementării în materie prin raportare la prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007 care stabilesc condiţiile procedurii speciale a derogărilor.
    De altfel, această reglementare era prevăzută şi în Ordinul nr. 1.460/2021 la art. 4, diferenţa fiind dată de obiectul reglementării (păsări în Ordinul nr. 1.460/2021 şi speciile admise la vânătoare în Ordinul nr. 1.571/2022). Art. 4 din Ordinul nr. 1.460/2021 a fost anulat prin sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 565/64/202, menţinută de ÎCCJ.
    Cu privire la art. 14 din ordin, acesta are următorul cuprins:
    "Numărul maxim de exemplare care poate fi vânat/zi/vânător pentru speciile din anexa nr. 5 la prezentul ordin este de 25 de exemplare, excepţie făcând specia ieruncă care se poate recolta doar un exemplar/zi/vânător."

    Curtea constată că aceste prevederi sunt în legătură directă cu prevederile anexei nr. 5, astfel încât şi aceste prevederi vor fi anulate, neputând avea o existenţă de sine stătătoare, în lipsa unor cote de recoltă admise la vânătoare în fiinţă. Vânarea numărului maxim de păsări/zi/vânător se poate face numai în limitele şi cu respectarea cotelor de recoltă prevăzute la anexa nr. 5 din ordin, or, în condiţiile anulării acestor cote, se impune anularea şi a art. 14 din ordinul atacat.
    Referitor la art. 15 din ordin, conform căruia „Pentru aplicarea prevederilor art. 34 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care cotele de recoltă au fost realizate sau nu au fost aprobate şi/sau nu este perioadă de vânătoare, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare aprobă, prin referat de aprobare, suplimentarea cotei de recoltă şi/sau recoltarea în perioada cuprinsă de la intrarea în vigoare a prezentului ordin până la data de 14 mai 2023, la propunerea structurilor teritoriale ale acesteia, care verifică în acest scop solicitările primite.“
    Curtea constată că adoptarea acestui articol nu este fundamentată, nefiind în relaţie de dependenţă cu prevederile art. 1 din ordin. Nici în cele două referate ce au stat la baza adoptării ordinului nu există vreo justificare a adoptării prevederilor art. 14, fapt ce contravine prevederilor art. 6 şi art. 30 din Legea nr. 24/2000.
    Pe de altă parte, necesitatea adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 407/2006. Potrivit acestui articol, „(1) În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, pe suprafeţele din perimetrul intravilan construit sau împrejmuit, aeroporturi, gări, unităţi militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor şi a câinilor hoinari se realizează în condiţiile prezentei legi şi ale cotelor de recoltă sau ale derogărilor aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof, pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei suprafeţei împrejmuite, după caz, şi cu acordul prealabil al proprietarului de teren“.
    Cu privire la art. 7, conform căruia „Pentru diminuarea efectelor negative pe care speciile de pradă le au asupra efectivelor de căprior, iepure, fazan şi potârniche, se recomandă ca gestionarii fondurilor cinegetice să organizeze şi să desfăşoare lunar, în perioada legală de vânare, acţiuni având ca scop realizarea integrală a cotelor de recoltă aprobate pentru speciile vulpe şi şacal, precum şi combaterea câinilor hoinari şi a pisicilor sălbăticite“.
    Analizând prevederile acestui articol, instanţa constată că sunt nefondate criticile de nelegalitate aduse de reclamantă, în sensul că aceste norme nu sunt necesare, acest aspect neconstituind un motiv de nelegalitate.
    Pentru toate aceste considerente, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, va admite în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată, şi va anula în parte prevederile Ordinului nr. 1.571/2022, conform dispozitivului de mai jos.

    PENTRU ACESTE MOTIVE
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei.
    Admite în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor“, cu sediul în municipiul Braşov, bd. Valea Cetăţii nr. 31, bl. A39, sc. B, ap. 12, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bulevardul Libertăţii nr. 12, sectorul 5.
    Anulează în parte prevederile art. 1 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, în ceea ce priveşte anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3 - coloanele verticale nr. 6, 7 şi 8 aferente speciilor iepure, fazan şi potârniche, de la poziţia 1 şi până la poziţia 2175, anexa nr. 4 şi anexa nr. 5.
    Anuleazăprevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 14 şi art. 15 din acelaşiordin.
    Anulează prevederile anexei nr. 1, anexei nr. 2, anexei nr. 3 - coloanele verticale nr. 6, 7 şi 8 aferente speciilor iepure, fazan şi potârniche, de la poziţia 1 şi până la poziţia 2175, anexei nr. 4 şi anexei nr. 5 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.571/2022 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023.
    Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de anulare a prevederilor art. 7 din acelaşi ordin.
    Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Braşov.
    Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 8 noiembrie 2023.

                    PREŞEDINTE
                    LAURENŢIU MIHAI BĂLAN
                    Grefier,
                    Adina-Maria Szasz

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, SENTINŢA nr. 169 din 8 noiembrie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ SENTINŢA nr. 169 din 8 noiembrie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ

Comentarii

Atentie, Juristi!

SENTINŢA nr. 169 din 8 noiembrie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ