Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   SENTINŢA nr. 113 din 11 iulie 2016  referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 SENTINŢA nr. 113 din 11 iulie 2016 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ

EMITENT: Curtea de Apel Braşov - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 890 din 23 octombrie 2018
    Dosar nr. 95/64/2016
    Completul compus din:
    Preşedinte: - Mirena Radu
    Grefier: - Maria Dascălu

    Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii formulate de reclamantul Precup Radu-Daniel, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, având ca obiect „anulare act administrativ cu caracter normativ - Ordin nr. 1.340/26.11.2015“.
    Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 27 iunie 2016, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa, în baza art. 394 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 4 iulie 2016, apoi, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 11 iulie 2016.
    CURTEA,
    asupra acţiunii de faţă:
    Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe cu nr. 95/64/2016 reclamantul Precup Radu-Daniel a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, Ştefănescu Radu, Taus Mihai, Marcel Grigore şi Florentina Pencea, anularea Ordinului nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; repararea pagubei care i-a fost cauzată prin emiterea acestui act administrativ, respectiv obligarea pârâţilor în solidar la plata daunelor morale de 100.000 lei.
    În dezvoltarea motivelor acţiunii a arătat că actul administrativ a cărui anulare o solicită nu a respectat art. 7 din Legea nr. 52/2003, întrucât pe site-ul oficial al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu s-au publicat următoarele documente: data afişării, nota de fundamentare, expunerea de motive, referatul de aprobare privind necesitatea adoptării actului propus şi nu s-a realizat dezbaterea publică în mod real şi legal.
    Prin acest ordin a fost modificat Ordinul nr. 700/2014 fără o justificare legală şi fără motive susţinute.
    Ordinul nr. 700/2014 impunea introducerea imobilelor înscrise în cartea funciară sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 printr-o documentaţie de primă înscriere care cuprindea certificatul fiscal şi actul care a stat la baza înscrierii în vechea carte funciară, respectându-se astfel dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 7/1996.
    Modificarea art. 79 din Ordinul nr. 700/2014 prin pct. 48 din Ordinul nr. 1.340/2015 este în contradicţie cu dispoziţiile Legii nr. 7/1996, dar şi cu art. 95 şi art. 360 din Ordinul nr. 700/2014.
    În legătură cu daunele morale solicitate a arătat că, după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 1.340/2015, nu a mai depus nicio documentaţie pentru imobilele înscrise în cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938. În 2015 a depus la OCPI Braşov, în calitatea sa de persoană fizică autorizată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să execute lucrări de cadastru, geodezie, cartografie - categoria B, 55 de documentaţii doar pentru imobile înscrise în cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, în vederea înscrierii lor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, potrivit Legii nr. 7/1996. După intrarea în vigoare a Ordinului nr. 1.340/2015, în aplicarea art. 79, ar trebui întocmită o documentaţie cadastrală de actualizare, ceea ce contravine art. 95 şi 360 din Ordinul nr. 700/2014 şi art. 40-41 din Legea nr. 7/1996.
    Pârâta a făcut referire în adresele pe care le anexează la conversie, dar această operaţiune, aşa cum rezultă din Ordinul nr. 1.340/2015, nu are fundament în lege şi se introduc în sistem cărţi funciare vechi ce nu întrunesc condiţiile prevăzute de art. 1, 2 şi 23 din lege.
    Conversia este definită în art. 360 din Ordinul nr. 700/2014. Se poate face conversie la cărţile funciare pe format hârtie, deschise în baza Legii nr. 7/1996, direct prin înscriere, iar pentru cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, se face prin recepţie şi înscriere, adică prin documentaţie de primă înscriere. Modificarea realizată prin Ordinul nr. 1.340/2015 impune ca, în această din urmă situaţie, să se întocmească documentaţie de actualizare.
    Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară arată în adrese că ar fi conversie şi transformarea cărţilor deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, care se realizează însă prin adăugarea de informaţii suplimentare, schimbarea numărului de carte funciară, adăugarea categoriilor de folosinţă, a destinaţiei imobilelor şi altele.
    În Ordinul nr. 700/2014, nemodificat de Ordinul nr. 1.340/2015, introducerea în sistemul integrat, şi nu electronic, cum se menţionează în pct. 48 al Ordinului nr. 1.340/2015, prin care se creează impresia că ar fi acelaşi sistem, sistemele fiind diferite, se făcea corect şi legal, conform Legii nr. 7/1996, prin documentaţie de primă înscriere, fiind în concordanţă cu Codul civil şi cu Codul fiscal. La prima înregistrare, imobilele primeau numere cadastrale unice şi celelalte atribute ce definesc cartea funciară - art. 23 din lege - şi se transmiteau direcţiilor fiscale pentru o corectă impozitare.
    Pârâta a afirmat că prin această „conversie“ nu se deschide o nouă carte funciară, ci doar se transcriu informaţiile din cartea funciară pe format hârtie în sistemul informatic, fără a interveni asupra conţinutului lor, ulterior actualizându-se. Deci rămâne aceeaşi carte, ceea ce contravine art. 40 şi 41 din lege.
    A solicitat să se facă distincţie între conversia astfel cum este prevăzută de lege şi de art. 360 din Ordinul nr. 700/2014 şi metoda denumită „conversie“ de pârâtă, care „mută“ aceste cărţi funciare într-un sistem electronic în care se efectuează însă operaţiuni în baza Decretului-lege nr. 115/1938, ceea ce este contrar art. 38 din Legea nr. 7/1996.
    A arătat că vechile cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 rămân valabile şi trebuie conservate în vederea atestării dreptului de proprietate de către titulari, însă orice operaţiune care este făcută asupra acestor imobile trebuie să respecte cerinţele Legii nr. 7/1996.
    Înainte de orice operaţiune, este imperios necesar ca imobilele ce urmează să fie supuse oricărei operaţiuni cadastrale să întrunească condiţiile Legii nr. 7/1996.
    A mai arătat că dacă el întocmeşte, în astfel de situaţii, documentaţia potrivit Ordinului nr. 1.340/2015 încalcă legea, iar dacă o întocmeşte potrivit legii, încalcă regulamentul. Aceasta duce chiar la încălcarea dreptului său la muncă prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituţie, întrucât încălcarea regulamentului, sub orice formă, duce la suspendarea sau retragerea autorizaţiei.
    Conversia nu este mod de înscriere în cartea funciară, faţă de dispoziţiile art. 24 din lege. Dispoziţiile art. 79 din Ordinul nr. 700/2014, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 1.340/2015, reglementează conversia într-un mod care contravine atât legii, cât şi dispoziţiilor art. 360 din ordin.
    Se încalcă principiul unitar al legii, prevăzut de art. 1 din Legea nr. 7/1996, întrucât există imobile înscrise în cărţile funciare vechi, din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, pentru care art. 79 din Ordinul nr. 700/2014 modificat instituie excepţii, în sensul că se introduc în sistemul de cadastru gratuit, conform Ordinului MAI nr. 39/2009, şi imobile, aflate în aceeaşi situaţie, cărora nu li se operează prima înscriere, ci actualizare, astfel încât operaţiunea este taxată, nemaifiind gratuită.
    A anexat cererii înscrisuri reprezentate de plângerea prealabilă şi anexele sale, răspunsul pârâtei la plângerea prealabilă, răspunsuri ale pârâtei la adresele invocate în acţiune.
    Pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii.
    A solicitat să fie respinsă critica reclamantului cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003. Pentru a organiza o întâlnire în care să se dezbată public un proiect de act normativ este necesar ca această solicitare să vină de la o asociaţie legal constituită sau de la altă autoritate publică. Ca urmare a publicării anunţului referitor la iniţierea proiectului de modificare a Ordinului nr. 700/2014 nu au fost înregistrate cereri prin care să se solicite organizarea unei întâlniri în care să se dezbată proiectul de act normativ.
    Ca urmare a publicării pe site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a anunţului anterior menţionat, reclamantul a formulat propuneri de modificare a Ordinului nr. 700/2014, transmise în 27.03.2015, înregistrate cu nr. 5.833/27.03.2015, conform adresei anexate.
    Cu privire la interpretarea art. 79 din Ordinul nr. 700/2014, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 1.340/2015, a arătat că este greşită interpretarea reclamantului, nu există nicio neconcordanţă între acest articol şi art. 95 din regulament. Introducerea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor înscrise în vechile cărţi funciare deschise în zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 nu se face odată cu conversia cărţii funciare, astfel cum susţine reclamantul, ci doar după ce imobilele sunt măsurate şi identificate din punctul de vedere al amplasamentului lor, în baza unei documentaţii cadastrale de actualizare, dezlipire, alipire sau primă înscriere, astfel cum prevăd dispoziţiile actuale ale art. 79 alin. 2-9.
    Cu privire la neîndeplinirea condiţiilor de legalitate a actului a solicitat să se constate că a fost adoptat de o instituţie competentă, este în concordanţă cu actele normative superioare, în temeiul cărora a fost emis, respectiv Codul civil şi Legea nr. 7/1996. Acesta corespunde scopului urmărit de legea pe care o pune în executare, are forma specifică ordinelor, respectă procedurile şi normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000. Actul este actual şi în concordanţă cu normele legale în materie.
    Cu privire la obligarea la daune morale a solicitat respingerea pretenţiei întrucât nu există motive de anulare a actului contestat. Nu există posibilitatea ca pe calea acţiunii în contencios administrativ pentru anularea unui act normativ să se poată acorda daune, materiale sau morale.
    Prejudiciul trebuie să fie cert sub aspectul existenţei şi întinderii lui, nu este nici determinat, nici determinabil. Prestigiul profesional al reclamantului nu este afectat, acesta având posibilitatea să îşi exercite profesia în condiţiile legii. Reclamantul nu a făcut dovada refuzului OCPI Braşov de a-i înregistra lucrările de specialitate.
    În ce priveşte conversia cărţilor funciare a arătat că Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a decis ca toate oficiile de cadastru să procedeze la această conversie datorită necesităţii de informare şi eficientizare a activităţii de cadastru şi publicitate imobiliară. A fost emis Ordinul nr. 659/2015 privind efectuarea conversiei din oficiu a cărţilor funciare, iar art. 360 Ordinul nr. 700/2014 reglementează procedura de conversie a cărţilor funciare în format electronic.
    Există o clară distincţie între înscrierea în cartea funciară şi conversie. Prin această din urmă operaţiune nu se deschide o nouă carte funciară, ci se transcriu informaţiile din cartea funciară pe suport hârtie în sistemul informatic, fără a interveni în conţinutul lor. Această operaţiune se efectuează cu respectarea întocmai a înscrierilor în cartea funciară în format analog, cu adăugarea unui identificator electronic al cărţii funciare şi cu menţionarea numărului de carte funciară şi cadastral/topografic în format hârtie, fără a fi adăugate informaţii suplimentare.
    Sunt respectate dispoziţiile art. 881 din Codul civil şi art. 24 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora înscrierile în cartea funciară sunt intabularea, înscrierea provizorie şi notarea.
    A arătat că este greşită susţinerea reclamantului că există două sisteme diferite, unul pentru înregistrarea imobilelor şi altul pentru evidenţa electronică a cărţilor funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938.
    Cărţile funciare deschise în temeiul Decretului-lege nr. 115/1938 nu sunt anulate la intrarea în vigoare a Codului civil, Legea nr. 7/1996 asigurând continuitatea evidenţelor de carte funciară. Acest lucru se realizează prin conversia cărţilor funciare din format analog în format electronic în sistemul informatic de cadastru şi carte funciară e-Terra, implementat la nivel naţional, conform art. 363 din regulament.
    În ce priveşte conversia prin scanarea cărţilor funciare, aceasta reprezintă reproducerea imaginii cărţii funciare în scopul integrării în sistemul informatic de cadastru şi carte funciară, pentru facilitarea accesului personalului de specialitate din cadrul OCPI la informaţia cuprinsă în cărţile funciare pe suport hârtie.
    Cu privire la criticile privind afectarea colectării impozitelor asupra terenurilor şi clădirilor înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară a solicitat să se constate că modificările aduse prin Ordinul nr. 1.340/2015 nu impietează asupra activităţii de impozitare a proprietăţilor şi nu afectează activitatea organelor de specialitate.
    În drept s-au invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004, Hotărârii Guvernului nr. 1.288/2012 şi Legii nr. 7/1996.
    La data de 28.03.2016, în cursul procedurii de regularizare, reclamantul a modificat acţiunea în sensul că a solicitat să se dispună suspendarea parţială a Ordinului nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară cu privire la pct. 36, 48 şi 53, anularea parţială a acestui ordin cu privire la pct. 36, 48 şi 53. A solicitat să se ia act că renunţă la pretenţiile formulate faţă de pârâţii Ştefănescu Radu, Taus Mihai, Marcel Grigore şi Florentina Pencea şi îşi menţine pretenţiile faţă de pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
    În motivarea cererii a arătat că procedura de introducere a imobilelor în sistemul integrat a fost modificată flagrant. Nu se mai realizează prin deschiderea unei noi cărţi funciare, care are la bază o documentaţie cadastrală, conform legii, ci se foloseşte aşa-zisa conversie (prin care nu se realizează o primă înscriere, conform legii) urmată de o actualizare, făcând referire la art. 95 alin. (1) din Ordinul nr. 700/2014. A arătat că prin conversia cărţii funciare imobilul nu este introdus în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, ci într-un sistem electronic. Există două modalităţi de conversie a cărţii funciare în format hârtie: prin înscrierea unui imobil în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi prin recepţia unui imobil în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, arătând că prin recepţie se atribuie numărul cadastral unic. Există deci două tipuri de imobile: cele din cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 şi cele din cărţile funciare deschise conform Legii nr. 7/1996. Cele dintâi nu au număr cadastral unic, iar cele din urmă au număr cadastral unic.
    A mai arătat că pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară susţine că cererea de intabulare este admisibilă dacă imobilul este identificat printr-un număr topografic, fără a menţiona nimic despre obligativitatea existenţei unui număr cadastral. Din dispoziţiile art. 29 din lege rezultă distincţia care se face între cererea de intabulare şi încheierea de carte funciară. În cerere se poate menţiona numărul topografic sau cel cadastral, însă încheierea de carte funciară facere referire doar la numărul cadastral. Nu se pot face înscrieri, ca urmare a unor vânzări, ipotecări etc., în cartea funciară convertită, fără număr cadastral, ci doar topografic.
    A făcut referire la art. 29 alin. (4) din lege, care stabileşte că, în cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform prevederilor legii.
    Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară susţine că, indiferent de tipul documentaţiei cadastrale întocmite, informaţiile tehnice care se introduc în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară sunt identice.
    Analizând însă modificarea adusă prin Ordinul nr. 1.340/2015art. 81 din Ordinul nr. 700/2014, reclamantul arată că prin operaţiunea de primă înscriere registratorul are obligaţia de a compara actele ce vor sta la baza noii cărţi funciare cu cele din arhiva biroului teritorial. Prin operaţiunea de conversie şi actualizare neregulile ce s-ar putea depista nu ar putea fi niciodată descoperite întrucât nu există obligaţia de a depune actele care au stat la baza vechilor înscrieri.
    Se eludează dispoziţiile art. I pct. 45 din Legea nr. 133/2012 care prevăd gratuitatea primei înscrieri în cartea funciară şi a imobilelor înscrise în cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938. Nu operează scutirea de taxă în cazul actualizării.
    Deschiderea cărţii funciare se face, conform art. 29 din Legea nr. 7/1996, prin emiterea încheierii. Această conversie se face fără înştiinţarea proprietarului. În practică conversia se face fără înştiinţarea proprietarului, înainte de întocmirea oricărei documentaţii.
    Există distincţie între suprafaţa înscrisă în cartea funciară veche, care rezultă din acte, şi suprafaţa înscrisă conform Legii nr. 7/1996, care este suprafaţa măsurată. Prin modul de reglementare a modificării aduse art. 84 se realizează o inducere în eroare în sensul că suprafaţa măsurată, în cărţile funciare deschise conform legii, ar fi echivalentă cu cea din cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 şi actele de proprietate vechi, suprafaţă care nu este măsurată. De asemenea, în art. 84 alin. (4) modificat se solicită acte noi pentru a justifica conversia.
    A dat ca exemplu situaţia unei case construite în perioada de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, pe un imobil cu descrierea arabil, ridicată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 50/1991, fără autorizaţie. Conform art. 37 din Legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate asupra acestui imobil se intabulează pe baza certificatului de atestare fiscală. Deşi legea prevede aceasta, datorită modificărilor aduse art. 84 din Ordinul nr. 1.340/2015, nu se va putea realiza intabularea în lipsa autorizaţiei de construcţie, întrucât prin conversie se asimilează descrierea veche din cartea funciară deschisă conform Decretului-lege nr. 115/1938 cu însăşi categoria de folosinţă a terenului.
    Iniţial Ordinul nr. 700/2014 prevedea, respectând Legea nr. 7/1996, înscrierea construcţiilor prin preluarea categoriei de folosinţă a terenului din documentaţia cadastrală.
    A arătat că sunt întrunite condiţiile legale pentru a se dispune suspendarea executării actului. Cazul bine justificat este susţinut de încălcarea legii de pct. 36,48 şi 53 din Ordinul nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, astfel cum a dezvoltat mai sus. În ce priveşte paguba iminentă a arătat că, pe de o parte, aceste prevederi nelegale contravin art. 95 şi 360 din Ordinul nr. 700/2014 şi art. 40 alin. (3) şi art. 41 din Legea nr. 7/1996 şi îl împiedică în exercitarea profesiei sale, întrucât se află în situaţia în care, dacă întocmeşte documentaţiile potrivit legii, nu se respectă regulamentul, ceea ce duce la suspendarea sau retragerea autorizaţiei sale, iar dacă le întocmeşte potrivit regulamentului, încalcă legea.
    A mai arătat că aceste modificări produc confuzie între evidenţele de carte funciară veche, deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, cu cele de cadastru şi carte funciară, deschise conform Legii nr. 7/1996.
    O altă pagubă priveşte statul, întrucât modificările criticate duc la impozitarea incorectă a imobilelor, calculată conform art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
    Şi cetăţenii din zonele în care s-a aplicat Decretul-lege nr. 115/1938 sunt prejudiciaţi, întrucât, deşi legea prevede că la prima înscriere beneficiază de gratuitate, înlăturându-se obligaţia de a efectua prima înscriere, înlocuită cu conversia urmată de actualizare, aceştia pierd scutirea acordată de art. II din Legea nr. 133/2012.
    O altă pagubă priveşte situaţia în care vor exista neînregistrări în evidenţele fiscale ale imobilelor, deoarece la documentaţia de actualizare nu este necesar certificatul de atestare fiscală, cerut obligatoriu cu ocazia primei înscrieri.
    Pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a formulat întâmpinare şi a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de solicitarea de suspendare parţială a Ordinului nr. 1.340/2015, faţă de hotărârea judecătorească definitivă reprezentată de Sentinţa civilă nr. 44/F/24.03.2016 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, întrucât există o triplă identitate de elemente. A solicitat admiterea excepţiei şi respingerea cererii ca inadmisibilă.
    Pe fondul cererii de suspendare a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea ei, respectiv cele prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
    Astfel, prin caz bine justificat se înţeleg împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o serioasă îndoială în privinţa legalităţii actului administrativ, făcând referire la Decizia nr. 442/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sunt respectate toate condiţiile de valabilitate a actului, actele normative superioare ordinului emis.
    În ce priveşte paguba iminentă a solicitat să se constate că nu este dovedită existenţa condiţiei legale.
    A arătat că îşi menţine considerentele expuse în întâmpinare cu privire la pretenţia reclamantului de anulare parţială a Ordinului nr. 1.340/2015.
    Instanţa constată că acţiunea reclamantului a fost legal timbrată. Aceasta este întemeiată în drept pe dispoziţiile legale expuse în cuprinsul cererii şi pe cele cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. A fost propusă administrarea probei cu înscrisurile la care a făcut referire în acţiune.
    Instanţa a admis administrarea probei cu înscrisurile depuse de părţi.
    Se mai constată că, după încheierea dezbaterilor în fond, la data de 27.06.2016, când s-a dispus, în temeiul art. 396 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, amânarea pronunţării hotărârii, reclamantul a depus concluzii scrise şi a invocat excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35 din 28.06.2016, depunând alte înscrisuri.
    Instanţa constată, pe de o parte, că nu vor fi luate în seamă înscrisurile depuse, în temeiul art. 394 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, şi, pe de altă parte, că nu este necesară aplicarea art. 400 din Cod cu privire la repunerea pe rol a cauzei.
    Cu privire la cererea de chemare în judecată a pârâţilor Radu Codruţ Ştefănescu, Vasile Marcel Grigore, Taus Mihai şi Florentina Pencea se constată că instanţa a luat act, conform dispoziţiilor din Încheierea de şedinţă din data de 27.06.2016, în temeiul art. 406 din Codul de procedură civilă, de cererea reclamantului Precup Radu-Daniel de renunţare la judecată în contradictoriu cu aceşti pârâţi, constatând că această manifestare de voinţă s-a făcut în cursul procedurii de regularizare şi pârâţilor le-a fost comunicată cererea de renunţare la judecată, însă niciunul din aceştia nu a formulat cerere pentru acordarea de cheltuieli de judecată.
    Ca urmare, instanţa a constatat că aceşti pârâţi nu mai au calitate de parte în cauza care continuă a se soluţiona şi nu mai există cadrul procesual pentru examinarea apărărilor formulate prin întâmpinare de Radu Codruţ Ştefănescu, Vasile Marcel Grigore şi Florentina Pencea.
    Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară referitor la cererea de suspendare a executării actului, respectiv a pct. 36, 48 şi 53 din Ordinul nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, instanţa reţine, din examinarea Sentinţei civile nr. 44/F din 24.03.2016 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, identitatea de părţi şi de obiect, dar nu şi de cauză, de temei juridic.
    Cererea de suspendare ce a făcut obiectul dosarului în care s-a pronunţat această sentinţă a fost întemeiată şi soluţionată pe dispoziţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cererea fiind formulată înainte de a se solicita anularea actului considerat vătămător.
    În prezenta cauză cererea de suspendare a fost formulată odată cu cererea de anulare a actului, fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din aceeaşi lege.
    Pe fondul cererii de suspendare a executării actului se constată că este necesar a fi întrunite cumulativ condiţiile cazului bine justificat şi a pagubei iminente, ale căror semnificaţii juridice sunt prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. ş) şi t) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
    Examinând aparenţa de legalitate a actului ce formează obiectul litigiului se constată că la o analiză sumară actul atacat îndeplineşte condiţiile de legalitate, iar argumentele reclamantului, inclusiv cele potrivit cărora nu au fost respectate prevederile din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, sunt în realitate veritabile critici de nelegalitate, ce nu pot fi valorizate în cadrul procedurii prevăzute de art. 15 din lege, întrucât fac necesară administrarea de probe şi privesc fondul cauzei.
    În ce priveşte condiţia pagubei iminente instanţa constată, pe de o parte, că actul atacat este în vigoare, conform art. 11 alin. (3) raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, din 10.12.2015, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914, iar până la data soluţionării prezentei cauze nu s-a făcut dovada că este previzibil că pe viitor s-ar produce un prejudiciu material.
    În consecinţă, întrucât nu s-a dovedit îndeplinirea cumulativă a cerinţelor legii, se va respinge această cerere.
    Pe fondul cererii de anulare parţială a Ordinului nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în privinţa pct. 36,48 şi 53, se constată că se solicită de către reclamant controlul de legalitate, în limitele stabilite prin acţiunea formulată şi precizată de acesta, în raport cu prevederile legale în vigoare la data emiterii actului normativ.
    Titlul VII „Cartea funciară“ din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil reprezintă cadrul legal în materie, prevăzut de lege organică, în înţelesul art. 73 din Constituţia României.
    Potrivit art. 877 din Cod privind „drepturile tabulare“, „drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară sunt drepturi tabulare. Ele se dobândesc, se modifică şi se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară“.
    Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996 reglementează activitatea de cadastru şi publicitatea imobiliară.
    Potrivit art. 1 alin. (1) din lege, cadastrul şi cartea funciară formează un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, de importanţă naţională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al ţării.
    Alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol stipulează: „cadastrul reprezintă identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale“, respectiv: „cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele“.
    Conform art. 2 alin. (2):
    "ART. 2
    (2) a) identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
    b) identificarea şi înregistrarea proprietarilor, a altor deţinători legali de imobile şi a posesorilor;
    c) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de instituţiile abilitate;
    d) publicitatea imobiliară, care asigură opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror raporturi juridice supuse publicităţii, referitoare la imobile."

    Articolul 10 alin. (1) şi (2) prevede:
    "(1) Înregistrarea sistematică a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează pe baza măsurătorilor necesare realizării planului cadastral, în care sunt determinate poziţia limitelor dintre imobilele învecinate, din oficiu, gratuit şi în mod sistematic, pe baza realităţii din teren, identificată conform art. 11 alin.(2) lit. e) şi f), indiferent de apartenenţa imobilului la domeniul public sau privat al statului ori al unităţii administrativ-teritoriale sau de calitatea de proprietar, posesor ori deţinător legal sau detentor precar prevăzut la art. 918 din Codul civil. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinate, în îndeplinirea funcţiei tehnice a cadastrului.
(2) Documentaţiile cadastrale determină suprafaţa terenurilor şi construcţiilor, rezultată din măsurători."

    În alin. (5) al aceluiaşi articol se arată: „În scopul accelerării înregistrării sistematice, precum şi al creşterii numărului imobilelor înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, Agenţia Naţională, prin oficiile teritoriale, poate deschide cărţi funciare din oficiu, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, prin conversia în format electronic a informaţiilor existente în evidenţele oficiilor teritoriale referitoare la drepturile reale pentru care au fost îndeplinite formalităţile legale de publicitate, precum şi a informaţiilor grafice şi textuale ale imobilelor.“
    Sunt incidente speţei şi alin. (9) şi (10) din acest articol, potrivit cărora:
    "(9) În cărţile funciare astfel înfiinţate se vor face menţiunile corespunzătoare referitoare la deschiderea acestora din oficiu, prin convertirea informaţiilor existente, precum şi cu privire la posibilitatea îndreptării erorilor sau actualizării înscrierilor după caz, în termen de un an de la data deschiderii.
(10) Actualizarea evidenţelor astfel convertite se poate efectua şi prin deschiderea din oficiu a cărţilor funciare la finalizarea înregistrării sistematice, prin redarea realităţii din teren, potrivit dispoziţiilor alin. (1), ca urmare a parcurgerii etapelor prevăzute la art. 11 alin. (2)."

    Articolul 15 alin. (1) prevede:
    "(1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu, registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni, cărţile funciare şi orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se vor înlocui, pentru sectoarele cadastrale respective, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare. Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric. Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare îşi pierd valabilitatea."

    Articolul 24 alin. (1) şi (2) stipulează:
    "(1) Înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie şi notarea.
(2) Cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale."

    Acest ordin este în speţă Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
    Procedura de înscriere în cartea funciară, reglementată în cap. II al legii, prevede, potrivit art. 28, că cererea de înscriere în cartea funciară se depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial însoţită de înscrisul original sau copia lui legalizată, iar imobilul se identifică printr-un număr de carte funciară şi un număr cadastral sau topografic, după caz.
    Încheierea de carte funciară, conform alin. (3), va cuprinde determinarea dreptului sau faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărţii funciare, precum şi al părţii cărţii funciare în care urmează a se face înscrierea.
    Alin. (4) prevede că „în cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform prevederilor prezentei legi“.
    În dispoziţiile tranzitorii ale legii se prevede:
    "ART. 38
    (1) Înscrierile făcute în conformitate cu actele normative în vigoare în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, în cărţile funciare şi în cărţile de publicitate funciară, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor produce şi după această dată efectele prevăzute, cu excepţia cazurilor în care drepturile de proprietate şi celelalte drepturi reale au fost afectate în orice mod prin efectul legii.
    (2) Toate documentele de evidenţă şi publicitate imobiliară se preiau şi se conservă de către birourile teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale în a căror rază de activitate se află imobilele."

    Instanţa constată că regula instituită de acest act normativ este deschiderea unei noi cărţi funciare, care să respecte prevederile legii.
    Conform art. 40 alin. (2) indice 1 şi (3), „Până la deschiderea noilor cărţi funciare, în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare, cu excepţia zonelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietăţilor funciare, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în vechile cărţi funciare, vor continua să fie făcute în aceste cărţi, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale prezentei legi. În situaţia în care aceste cărţi nu există, sunt inutilizabile sau nu se identifică în arhiva oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, sunt aplicabile dispoziţiile legale în vigoare referitoare la deschiderea unei noi cărţi funciare.
    În cazul înscrierii unei construcţii, al dezlipirii sau alipirii unor imobile înscrise în cărţi funciare întocmite în baza Decretului-lege nr. 115/1938 şi pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor de restituire a proprietăţilor funciare, se va întocmi o documentaţie cadastrală în vederea deschiderii unei noi cărţi funciare, potrivit prevederilor prezentei legi.“
    Art. 41 prevede că: „Prima înregistrare a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se poate realiza şi în baza certificatului de moştenitor sau a actului de partaj voluntar încheiat în formă autentică, a partajului judiciar şi a documentaţiei cadastrale.“
    Conţinutul documentaţiei cadastrale a fost stabilit prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
    Acest ordin a fost modificat şi completat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.340/2015.
    Pentru a se constata, faţă de obiectul judecăţii, care sunt modificările operate prin Ordinul nr. 1.340/2015 în ce priveşte cele trei puncte supuse examinării instanţei, este necesară prezentarea formei iniţiale a celor trei articole modificate.
    Mai întâi însă se reţine că art. 78 din ordin se menţine nemodificat şi prevede:
    "(1) Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează la cerere sau din oficiu, în cazurile expres prevăzute de lege.
(2) Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează la cerere, în baza:
    a) înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real;
    b) certificatului fiscal eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află imobilul respectiv;
    c) documentaţiei cadastrale recepţionate, prin care s-a atribuit număr cadastral imobilului;
    d) dovezii plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciară, după caz."

    În continuare se constată că, iniţial, art. 79 din Ordinul nr. 700/2014 avea următorul conţinut:
    "(1) Se asimilează primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi atribuirea de număr cadastral şi deschiderea unei noi cărţi funciare pentru imobilele înscrise în cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, indiferent de felul şi numărul operaţiunilor cadastrale şi de carte funciară efectuate în acest sens.
(2) În noua carte funciară deschisă se preiau poziţiile active din cartea funciară deschisă potrivit Decretului-lege nr. 115/1938. În cazul în care toate imobilele din cartea funciară veche au fost transcrise, aceasta se sistează. Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice altă cauză nu vor mai fi înscrise în cărţile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor putea fi radiate la cererea persoanelor interesate sau din oficiu.
(3) Se întocmeşte documentaţie cadastrală de primă înscriere în sistemul de cadastru şi carte funciară, cu atribuire de număr cadastral, pentru:
    a) înscrierea unei construcţii, care a fost edificată pe un teren înscris într-o carte funciară deschisă conform Decretului-lege nr. 115/1938;
    b) dezlipirea sau alipirea unor imobile înscrise în cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938;
    c) înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor proprietăţii şi al Legii nr. 15/1990.
(4) În cazul în care numai o parte din imobilul înscris într-o carte întocmită în baza Decretului-lege nr. 115/1938 a făcut obiectul unuia dintre actele normative menţionate la alin. (3) lit. c), se procedează la desprinderea acelei părţi prin formarea unui imobil pentru care se întocmeşte o carte funciară nouă.
(5) Operaţiunea de desprindere se înscrie în cartea funciară existentă. Partea neafectată de actele normative prevăzute la alin. (3) lit. c) se reînscrie în aceeaşi carte funciară, iar pentru partea desprinsă se constituie o carte funciară nouă. În cartea funciară existentă se menţionează numărul cadastral şi numărul cărţii funciare în care s-a înscris imobilul.
(6) În cazul în care titlurile de proprietate s-au emis pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice, cu menţionarea numerelor topografice ale parcelelor, înscrierile continuă să fie efectuate în vechile cărţi funciare. În această situaţie, până la finalizarea lucrărilor de cadastru, se înscrie doar dreptul de proprietate, fără reprezentarea grafică a acestuia. În situaţia în care după verificările efectuate de oficiul teritorial, având la bază planul de carte funciară şi ortofotoplanul, se constată diferenţe, titlul de proprietate va fi înscris în cartea funciară în baza unei documentaţii de primă înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
(7) În toate situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), b) şi c), în cărţile funciare, precum şi în actele notariale se menţionează atât numerele topografice, cât şi numerele cadastrale corespunzătoare.
(8) La deschiderea cărţii funciare noi, pentru imobilul căruia i se atribuie număr cadastral în cazurile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3), se preia informaţia din partea a II-a şi a III-a a cărţii funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, iar suprafaţa şi categoria de folosinţă se preiau din documentaţia cadastrală. Încheierea de carte funciară se comunică tuturor persoanelor interesate.
(9) În cazul în care din cărţile funciare vechi sau din actele prezentate de părţi rezultă că imobilul este înscris în proprietatea indiviză a mai multor persoane, însă, în fapt, aceştia se găsesc în stăpânirea unor părţi determinate, proprietarul interesat va putea cere înscrierea într-o nouă carte funciară deschisă conform legii.
(10) Operaţiunea de înscriere într-o carte funciară nouă se efectuează prin întocmirea unei documentaţii cadastrale de primă înscriere pentru suprafaţa din imobil stăpânită în fapt, conform prevederilor alineatului anterior.
(11) Documentaţia cadastrală va avea ataşat procesul-verbal de vecinătate, încheiat cu cei care stăpânesc în fapt suprafeţele de teren învecinate, cu scăderea aritmetică a suprafeţei acestui imobil din suprafaţa totală a imobilului înscris în cartea funciară veche şi efectuarea pe PAD a menţiunii «Se diminuează din cartea funciară nr. .... suprafaţa de ........».
(12) Înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se va efectua conform dispoziţiilor prevăzute la alin. (9) şi (10) şi reprezintă prima înregistrare a imobilelor cuprinse în vechile evidenţe de carte funciară."

    După modificarea adusă acestui articol prin pct. 48 al Ordinului nr. 1.340/2015, acesta are în prezent următorul conţinut:
    "(1) Cărţile funciare vechi din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 se introduc în sistemul electronic de evidenţă prin conversia cărţii funciare efectuată în condiţiile art. 6 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 7/1996, republicată. În această situaţie, documentaţiile de alipire/dezlipire ale imobilelor identificate cu numere topografice vor cuprinde doar geometria imobilului/imobilelor rezultate. La cererea de recepţie şi înscriere se va anexa şi consimţământul titularului încheiat în formă autentică.
(2) Imobilele înscrise în cărţile funciare vechi din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 se introduc în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, prin actualizarea geometriei imobilului, după conversia cărţii funciare, în baza unei documentaţii cadastrale de actualizare date imobil, alipire sau dezlipire, după caz.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) imobilele înscrise în cărţile funciare vechi, situate în zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, care nu pot fi convertite din motivele prevăzute de art. 368 din prezentul regulament, se introduc în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară prin întocmirea unei documentaţii cadastrale de primă înscriere, cu preluarea poziţiilor active din cartea funciară veche.
(4) În cazul imobilelor înscrise în cărţi funciare vechi, deschise în zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, pentru care nu se pot determina limitele, deschiderea unei cărţi funciare noi pentru partea din imobil ale cărei limite se pot determina, se va face conform procedurii stabilite la art. alin. (5) şi alin. (6), în baza acordului de voinţă exprimat în formă autentică şi a documentaţiei cadastrale, cu preluarea poziţiilor active din cartea funciară veche.
(5) În cazul în care numai o parte din imobilul înscris într-o carte funciară veche din zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 face obiectul actului juridic supus înscrierii, se procedează la deschiderea unei cărţi funciare noi pe flux de primă înscriere.
(6) Partea neafectată de actul juridic supus înscrierii conform alin. (5) rămâne în aceeaşi carte funciară, cu menţionarea diminuării corespunzătoare de suprafaţă, în cazul în care suprafaţa este menţionată în cartea funciară, iar pentru imobilul nou format se deschide o carte funciară nouă. În cartea funciară existentă se menţionează numărul cadastral şi numărul cărţii funciare în care s-a înscris imobilul nou format.
(7) În cazul în care titlurile de proprietate s-au emis pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice, cu menţionarea numerelor topografice ale parcelelor, înscrierile continuă să fie efectuate în vechile cărţi funciare. În această situaţie, până la finalizarea lucrărilor de cadastru, se înscrie doar dreptul de proprietate, fără reprezentarea grafică a acestuia. În situaţia în care după verificările efectuate de oficiul teritorial, având la bază planul de carte funciară şi ortofotoplanul, se constată diferenţe, titlul de proprietate va fi înscris în cartea funciară în baza unei documentaţii de primă înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
(8) În cazul în care imobilul ce face obiectul legilor proprietăţii sau a unui alt act juridic supus înscrierii se identifică pe mai multe cărţi funciare vechi deschise în zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, înscrierea acestuia se efectuează pe flux de primă înscriere. Pentru imobilele din cartea funciară veche cuprinse integral în noul imobil, vechile cărţi funciare se sistează. Pentru imobilele din cartea funciară veche cuprinse parţial în noul imobil se procedează potrivit alin. (6).
(9) La deschiderea cărţii funciare noi, pentru imobilul căruia i se atribuie număr cadastral, se preia informaţia din partea a II-a şi a III-a a cărţii funciare deschise în zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, iar suprafaţa şi categoria de folosinţă se preiau din documentaţia cadastrală. Se consideră cărţi funciare noi şi cărţile funciare deschise în zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, după ce s-a actualizat geometria imobilului şi s-a atribuit număr cadastral, în baza unei documentaţii cadastrale.
(10) În toate situaţiile în care imobilele provin din imobile identificate cu numere topografice în cărţile funciare, precum şi în actele notariale, se menţionează atât numerele topografice, cât şi numerele cadastrale corespunzătoare, până la prima operaţiune de alipire sau dezlipire. Ulterior se va indica doar numărul cadastral.
(11) Până la finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru în localităţile din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, înscrierile privitoare la imobilele înscrise în cărţile funciare deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996 vor continua să fie făcute asupra acestor imobile, fie în cărţile funciare rezultate după conversia cărţii funciare în format de hârtie, fie în cărţile funciare în format de hârtie, dacă acestea nu pot fi convertite pentru unul din motivele prevăzute de art. 368 din prezentul regulament."

    În ce priveşte art. 84 din Ordinul nr. 700/2014, astfel cum a fost modificat prin pct. 53 din Ordinul nr. 1.340/2015, se reţine că iniţial acest articol avea următorul conţinut:
    "(1) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilului situat în intravilan a cărui suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu până la 10% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau faţă de cea din actul de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale care conţine suplimentar următoarele documente:
    a) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate - în cazul imobilului împrejmuit şi materializat prin elemente stabile în timp, clar identificabile;
    b) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate şi un proces-verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii, concesionari, administratori sau titulari ai dreptului de folosinţă ai imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum etc.) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit.
(2) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilului situat în extravilan a cărui suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu până la 5% inclusiv faţă de suprafaţă înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau cea din actele de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale de primă înscriere care va conţine suplimentar şi următoarele documente:
    a) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate - în zonele de aplicare a legilor proprietăţii, dacă există plan parcelar avizat de primărie şi recepţionat de oficiul teritorial;
    b) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate şi un proces-verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum sau alte elemente liniare) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit, situat în zonele necooperativizate.
(3) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară pentru imobilele a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mică decât suprafaţă din acte se realizează în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei pe proprie răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate cu privire la identificarea imobilului măsurat.
(4) La prima înscriere, datele privind categoria de folosinţă/destinaţia şi descrierea construcţiilor se preiau din documentaţia cadastrală recepţionată."

    Modificarea acestuia s-a realizat prin pct. 53 din Ordinul nr. 1.340/2015, în prezent având următorul conţinut:
    "(1) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizată la cererea persoanelor interesate, pentru imobile situate în intravilan, a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu până la 10% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale care conţine suplimentar următoarele documente:
    a) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate - în cazul imobilului împrejmuit şi materializat prin elemente stabile în timp, clar identificabile;
    b) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate şi un proces-verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii, concesionari, administratori sau titulari ai dreptului de folosinţă ai imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum etc.) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit.
(2) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizată la cererea persoanelor interesate, pentru imobile situate în extravilan, a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu până la 5% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial, sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale care conţine suplimentar următoarele documente:
    a) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate - în zonele de aplicare a legilor proprietăţii, dacă există plan parcelar avizat de primărie şi recepţionat de oficiul teritorial;
    b) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate şi un proces-verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum sau alte elemente liniare) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit, situat în zonele necooperativizate.
(3) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizată la cererea persoanelor interesate, pentru imobilele a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mică decât suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate de oficiul teritorial, sau suprafaţa din documentaţia cadastrală, recepţionată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafaţa din actele de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei pe proprie răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate cu privire la identificarea imobilului măsurat prin care îşi exprimă acordul privind înregistrarea acestei suprafeţe.
(4) La prima înscriere, datele privind categoria de folosinţă/destinaţia şi descrierea construcţiilor se preiau din documentaţia cadastrală recepţionată. În cazul în care există diferenţe între situaţia din actele de proprietate şi cea din documentaţia cadastrală se vor anexa înscrisurile justificative prevăzute de normele legale aplicabile."

    Instanţa constată deci că Legea nr. 7/1996 prevede că regula în materie este deschiderea unei noi cărţi funciare la prima înregistrare în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară realizată după intrarea în vigoare a acestei legi.
    Prin pct. 48 din Ordinul nr. 1.340/2015 regula legii se transformă în excepţie, iar regula ce se stabileşte prin ordin, în contradicţie cu legea, este conversia din oficiu a vechii cărţi funciare din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 în sistem electronic. Însă asupra acestor date introduse în sistemul electronic nu operează regulile de la prima înscriere, prevăzute de art. 78 alin. (2) din ordin. Dimpotrivă, în alin. (2) al art. 79 modificat se menţionează clar că imobilele înscrise în cărţile funciare vechi, din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, se introduc în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, prin actualizarea geometriei imobilului, după conversia cărţii funciare, în baza unei documentaţii cadastrale de actualizare date imobil, alipire sau dezlipire, după caz. Dispunându-se astfel nu se respectă dispoziţiile actelor normative ierarhic superioare mai sus expuse.
    Prin pct. 53 din acest ordin se stabileşte că prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară se realizează numai la cererea persoanelor interesate.
    Conchizând, coroborând cele două articole în vigoare a căror nelegalitate se solicită a se examina, se constată că se stabileşte ca regulă generală conversia din oficiu a acestor cărţi funciare din zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, urmată de actualizare şi fără respectarea regulilor de primă înscriere, iar excepţia este efectuarea primei înscrieri în acest sistem numai la cererea persoanelor interesate.
    Cu privire la conţinutul noţiunii de conversie instanţa constată că, potrivit art. 9 alin. (27) lit. e) din lege, „programul naţional de cadastru şi carte funciară include acţiunile necesare derulării, precum şi sumele aferente acestora şi constă în activităţi precum:
    "[….]
e) conversia cărţilor funciare şi a documentaţiilor cadastrale din format analogic în format digital."

    Articolul 360 din Ordinul nr. 700/2014, al cărui conţinut nu a fost supus modificărilor, prevede: „Cartea funciară în format electronic reprezintă un raport generat de sistemul informatic ca urmare a introducerii datelor prin conversia unei cărţi funciare în format de hârtie, prin înscrierea sau prin recepţia şi înscrierea unui imobil în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.“
    Potrivit art. 363 din ordin, „Conversia cărţii funciare reprezintă procesul de transcriere în format electronic a poziţiilor active din cartea funciară în format de hârtie“.
    Se mai constată că, potrivit art. 371 alin. (1): „În cărţile funciare în format pe hârtie care au făcut obiectul conversiei nu se mai efectuează înscrieri, acestea păstrându-se în arhiva biroului teritorial cu termen de arhivare nelimitat, fiind asimilate cărţilor funciare sistate.“
    În concluzie, prin această operaţiune tehnică de conversie cartea funciară în format hârtie este înlocuită de cartea funciară în format electronic.
    În acelaşi timp în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară datele de carte funciară se înscriu numai cu ocazia primei înscrieri realizate în condiţiile Legii nr. 7/1996.
    Conversia electronică a datelor, ca procedeu tehnic, care nu este urmată de îndeplinirea obligatorie a regulilor legale ale primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, ci este urmată de operaţiuni care eludează regula şi privesc actualizarea geometriei imobilului şi atribuirea unui număr cadastral, în baza unei documentaţii cadastrale, încalcă dispoziţiile actelor normative cu forţă superioară actului emis. Se mai constată că în această ultimă situaţie nu sunt obligatorii verificări în sensul prevăzut de art. 81 din Ordinul nr. 700/2014, nemodificat până în prezent, ci doar în condiţiile art. 84 alin. (4), astfel cum este modificat prin Ordinul nr. 1.340/2015. Conchizând, se ajunge în situaţia ca folosind în acest mod conversia aceasta să devină un mod de înscriere în cartea funciară, ceea ce contravine Codului civil şi Legii nr. 7/1996.
    Faptul că aceasta din urmă este intenţia emitentului actului rezultă şi din pct. 6 al Ordinului nr. 1.340/2015 prin care se abrogă art. 56 din Ordinul nr. 700/2014 prin care se instituia obligaţia ca, în urna analizării cererii de primă înscriere, conform Legii nr 7/1996, OCPI comunică din oficiu un exemplar al încheierii de carte funciară, însoţit de extrasul de carte funciară pentru informare, direcţiei de impozite şi taxe locale.
    Eludându-se cerinţele primei înscrieri, realizate conform Legii nr. 7/1996, şi obligaţiile legale ale organului administrativ în această situaţie, s-a dispus, prin abrogarea art. 56, în contra legii, renunţarea la această obligaţie ce se realiza din oficiu, lăsând la latitudinea părţii interesate declararea imobilului pentru stabilirea impozitului datorat conform art. 249 şi 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Se constată că în situaţia cererii de efectuare a primei înscrieri, conform Legii nr. 7/1996, caz în care, conform art. 78 alin. (2) lit. b) din Ordinul nr. 700/2014, persoana are obligaţia de a anexa cererii şi certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află imobilul respectiv, corelată cu obligaţia organului administrativ de a comunica din oficiu un exemplar al încheierii de carte funciară, însoţit de extrasul de carte funciară pentru informare, direcţiei de impozite şi taxe locale.
    Şi în această situaţie instanţa constată că dispoziţia de abrogare a art. 56 din Ordinul nr. 700/2014 contravine celorlalte dispoziţii ale ordinului, astfel cum s-a arătat mai sus, dar şi Codului fiscal, întrucât nu se mai solicită certificat de atestare fiscală eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află imobilul respectiv, iar organele fiscale nu au cunoştinţă despre această operaţiune de carte funciară, fiind vădit afectate veniturile bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
    Este real şi argumentul reclamantului potrivit căruia dispoziţiile art. I pct. 45 din Legea nr 133/2012 prevăd scutire de la plata tarifelor în cazul primei înscrieri în cartea funciară a imobilelor înscrise în cărţile funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, iar scutirea de taxă nu operează şi în cazul actualizării datelor înscrise în cartea funciară în format electronic, deşi nu a fost efectuată în acea speţă operaţiunea primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
    În concluzie, instanţa constată că sunt fondate criticile de nelegalitate formulate de reclamant şi, în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va admite cererea de anulare parţială a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv va anula în parte Ordinul nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în privinţa pct. 36,48 şi 53.
    În ce priveşte pretenţiile reclamantului privind acordarea de daune morale, instanţa constată, în temeiul art. 18 alin. (3) din aceeaşi lege, precum şi art. 252 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, că nu au fost dovedite condiţiile legii referitor la acţiunea ilicită, prejudiciul cauzat şi legătura de cauzalitate dintre acestea, forma de vinovăţie, astfel încât aceste pretenţii se vor respinge ca nedovedite.
    Văzând şi dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 privind efectul obligatoriu erga omnes al hotărârii judecătoreşti de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ.
    PENTRU ACESTE MOTIVE
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Admite în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamantul Precup Radu-Daniel în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în consecinţă:
    Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
    Respinge cererea reclamantului Precup Radu Daniel de suspendare parţială a Ordinului nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
    Anulează în parte Ordinul nr. 1.340/2015 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în privinţa pct. 36,48 şi 53.
    Respinge celelalte pretenţii ale reclamantului.
    După rămânerea definitivă a prezentei, hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
    Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Braşov.
    Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astăzi, 11.07.2016.


                    PREŞEDINTE
                    Mirena Radu
                    Grefier,
                    Maria Dascălu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016