Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
SENTINŢA CIVILĂ nr. 49 din 23 martie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ
EMITENT: Curtea de Apel Constanţa PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie 2026
Dosar nr. 603/36/2022
Complet pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal
Preşedinte - (…)
Grefier - (…)
S-a luat în examinare acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul (...), cu domiciliul în ... şi cu domiciliul procesual ales la (…), în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele României - Administraţia Prezidenţială, cu sediul în Bucureşti, Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului nr. 1-3, având ca obiect anulare act administrativ - anulare în parte a Decretului nr. 1.068/1.08.2022 (poziţia nr. 12 din anexă).
Acţiunea este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, conform Chitanţei seria 60428/2022 nr. 0273862 din 28.10.2022 (fila 11 dosar).
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă avocat XX pentru reclamant, în baza împuternicirii avocaţiale aflate la fila 12 din dosar, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispoziţiilor art. 153 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care evidenţiază părţile, obiectul litigiului, menţiunile referitoare la modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum şi faptul că prin acţiune s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, conform art. 223 din Codul de procedură civilă.
Menţionează că la data de 27 ianuarie 2023 pârâtul Preşedintele României (Administraţia Prezidenţială) a depus note scrise.
Avocat XX pentru reclamant, ca şi chestiune prealabilă, solicită a se lua act că la termenul anterior, respectiv fila 86 din dosar, reprezentând Încheierea de şedinţă din 26 ianuarie 2023, s-a pus în discuţie completarea cadrului procesual pasiv, prin chemarea în judecată a Prim-ministrului care a contrasemnat decretul, dar şi a Secretariatului de stat care a făcut propunerea. Susţine că, deşi instanţa s-a pronunţat în sensul constatării că nu se impune chemarea în judecată a Prim-ministrului, nu apare nicio precizare cu privire la situaţia juridică în ceea ce priveşte cadrul procesual pasiv.
Curtea aduce la cunoştinţă că această soluţie, respectiv chemarea în judecată a Prim-ministrului ca contrasemnatar al decretului, a fost gândită din perspectiva punerii în discuţie a aplicării art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanţa apreciind că se poate pune problema discutării unui litisconsorţiu obligatoriu numai în privinţa Prim-ministrului. În privinţa Secretariatului de stat este o altă problemă, având în vedere că reprezintă instituţia care a emis toată documentaţia care a stat la baza emiterii decretului şi, deşi s-a solicitat a se pune în discuţie o eventuală lărgire a cadrului procesual, instanţa nu a considerat că poate fi analizată din perspectiva prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi nu a mai fost pusă în discuţie această chestiune, părţile putând să formuleze cereri privind participarea acestei părţi în proces, cereri care nu au fost formulate.
Curtea acordă cuvântul asupra excepţiei netimbrării invocate prin întâmpinare.
Avocat XX pentru reclamant, având cuvântul, solicită respingerea excepţiei, având în vedere că a fost îndeplinită obligaţia stabilită în sarcina reclamantului.
Curtea acordă cuvântul asupra excepţiei inadmisibilităţii invocate prin întâmpinare.
Avocat XX pentru reclamant, având cuvântul, depune practică judiciară la dosar, constând în hotărâri pronunţate de către Curtea de Apel Constanţa şi Curtea de Apel Bucureşti. Solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. Partea adversă a invocat inadmisibilitatea cererii din perspectiva incidenţei dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, cu referire la dispoziţiile art. 126 din Constituţia României. A avansat Administraţia Prezidenţială teoria potrivit căreia ar fi vorba despre un fine de neprimire, pentru că aceste dispoziţii la care s-a făcut referire s-ar sustrage controlului de legalitate pe calea contenciosului, fiind acte administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul. Pentru combaterea unei astfel de teorii, reclamantul a făcut referire la dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 554/2004, care definesc ceea ce înseamnă acte care privesc raporturile cu Parlamentul şi vizează actele emise de autoritatea publică în exercitarea atribuţiilor constituţionale sau cele prevăzute de o lege organică în raporturile de natură politică cu Parlamentul, prin urmare, ceea ce instanţa trebuie să verifice este dacă, din perspectiva efectelor şi a naturii lor juridice, a obiectului acestui act administrativ, se poate discuta de existenţa unei interferenţe cu sfera politicului, fiind foarte clar că în multitudinea competenţelor pe care le are Preşedintele României se regăsesc o serie de decrete, dar nu toate dintre competenţele date în atribuţia preşedintelui României se soluţionează sau sunt finalizate cu decrete care sunt sustrase controlului de legalitate. Prin urmare, ce este important este dacă, într-adevăr, în legătură cu modul de emitere a acestui decret se poate afirma că există vreo legătură cu atribuţiile privind natura sau sfera politicului cu Parlamentul ori în cauză se face vorbire despre un decret emis de către Preşedintele României pentru retragerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant pentru persoana reclamantă, dar care nu are absolut nicio interferenţă cu sfera politicului şi atunci nu se mai poate susţine cu temeinicie că sunt incidente dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a), care sustrag controlului de legalitate astfel de acte administrative, ci, dimpotrivă, astfel de acte administrative sunt supuse controlului de legalitate în cauza dedusă judecăţii. Depune la dosar practică judiciară.
Curtea, deliberând asupra excepţiei netimbrării invocate prin întâmpinare, respinge excepţia, motivat de faptul că reclamantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, astfel cum rezultă din chitanţa aflată la fila 11 dosar.
Curtea, deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii invocate prin întâmpinare, respinge excepţia, având în vedere că faţă de dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 actul contestat în prezenta cauză nu reprezintă un act administrativ care priveşte relaţia cu Parlamentul, astfel cum aceste acte sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu orice decret emis de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Constituţie, chiar dacă este contrasemnat de Primul ministru, reprezintă act care vizează raporturile de natură politică cu Parlamentul.
În consecinţă, decretul emis de Preşedintele României, care face obiectul prezentei acţiuni, poate fi supus controlului instanţei de contencios administrativ în baza Legii nr. 554/2004.
Curtea acordă cuvântul în probaţiune.
Avocat XX pentru reclamant solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, învederând că nu mai există alte înscrisuri sau alte probe în legătură cu acest decret.
Curtea, deliberând asupra probatoriului, încuviinţează proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată. Constată administrată proba cu înscrisuri prin depunerea acestora la dosar. Constată, de asemenea, depunerea de către instituţia Administraţiei Prezidenţiale a documentaţiei aferente decretului contestat.
În temeiul dispoziţiilor art. 392 NCPC, Curtea constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul asupra fondului acţiunii.
Avocat XX pentru reclamant, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, anularea în parte a Decretului nr. 1.068 din 1.08. 2022, respectiv a poziţiei nr. 12 din anexa 1 la decretul emis de pârât, cuprinzând lista persoanelor cărora le-a fost retras titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, pe cale separată.
În esenţă, arată că fundamentul legal al acestui decret, cu trimitere la anexa Decretului nr. 1.068, motivarea acestuia constă în aceea că retragerea titlului s-a realizat în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de respingere a cererii privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant. La fila 93 din dosar se regăsesc note de şedinţă, unde, în mod surprinzător, Administraţia Prezidenţială a recunoscut faptul că sesizarea este nelegală, dar că aceasta este făcută de Secretariatul de stat.
Arată că în ceea ce priveşte nelegalitatea emiterii decretului în privinţa reclamantului, din perspectiva încălcării flagrante a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2), respectiv autoritate de lucru judecat, şi art. 434 din Codul de procedură civilă, respectiv forţa probantă a hotărârii, Administraţia Prezidenţială a luat drept valabilă o hotărâre pronunţată de Tribunalul Constanţa - Sentinţa civilă nr. 951/iunie 2019 - prin care reclamantul a formulat o cerere care avea cu totul alt obiect, respectiv obligaţia de a face, şi, într-adevăr, în acel dosar, instanţa a respins cererea ca fiind lipsită de obiect, motivul fiind cu totul şi cu totul altul. Administraţia Prezidenţială nu a înţeles sub nicio formă raţionamentul gândirii judecătorului care a motivat această hotărâre, pentru că în esenţă instanţa spune că, având în vedere că până la data soluţionării acestui dosar a fost emisă pe cale administrativă Decizia nr. 336 din 28 mai 2019, prin care s-a constatat de către comisia legal învestită că reclamantul îndeplineşte condiţiile pentru acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinat, a apreciat că dreptul a fost deja valorificat, fiind lipsită de obiect cererea şi nu s-a mai pronunţat pe fond. Arată că hotărârea pe care a invocat-o, care a stat la baza propunerii înaintate de SSRML şi care nu a fost verificată, astfel cum ar fi fost normal, de către Administraţia Prezidenţială, nu constituie unul dintre elementele de noutate, astfel cum sunt definite de lege, respectiv de art. 49 alin. (2) lit. a), b), c) din HG nr. 1.412/2004.
A doua chestiune constă în subzistenţa şi incidenţa şi în momentul de faţă, dar şi la momentul emiterii decretului, a efectelor deciziei emise de către comisia legal învestită cu prerogativa de a constata calitatea de Luptător cu Rol de Determinant. În anul 2019, ca urmare a unei cereri formulate de către reclamant, s-a luat în discuţie verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 şi i s-a dat câştig de cauză, în sensul în care, în unanimitate, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile şi s-a decis deţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant. Această decizie a fost urmată de emiterea decretului de acordare a titlului de Luptător cu Rol Determinant, fiind vorba de Decretul nr. 1.053/2019 emis tot de Preşedintele României, act care nu a fost niciodată revocat. Decizia comisiei nu a fost niciodată contestată sau infirmată juridic, fiind vorba de un act administrativ care produce efecte şi în condiţiile în care a fost constatată odată îndeplinirea calităţii de Luptător cu Rol Determinant şi îndeplinirea condiţiilor legale, în mod nelegal SSRML a făcut propunerea şi instituţia Preşedintelui României, prin aparatul său de specialitate, a emis decretul contestat.
Cel de-al treilea motiv de nelegalitate avut de reclamant în vedere vizează încălcarea procedurii legale prevăzute de art. 49 alin. (2) şi art. 49^1 alin. (2) lit. a), b), c) din HG nr. 412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de art. 8 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, în sensul în care există şi poziţia procesuală a Administraţiei Prezidenţiale, care a admis că propunerea este nelegală pentru că nu se întemeiază pe niciun fel de hotărâre dintre cele trei, de constatare a neîndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant.
Solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 394, declară dezbaterile închise şi rămâne în pronunţare.
CURTEA,
asupra cererii în contencios administrativ:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 3.11.2022 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul (...) a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele României, anularea în parte a Decretului nr. 1.068/1.08.2022, respectiv a poziţiei nr. 12 din anexa la decret, cuprinzând lista persoanelor cărora le-a fost retras titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“, numai în ceea ce priveşte retragerea titlului reclamantului.
În fapt, se arată că prin Decretul nr. 1.068/1.08.2022, emis de Instituţia Preşedintelui României, s-a dispus retragerea titlului reclamantului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“, aspect consemnat în poziţia nr. 12 din anexă.
Decretul atacat a avut la bază o propunere întocmită de instituţia Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin care a fost transmisă către Instituţia Preşedintelui României o listă pentru un număr de 19 persoane, printre care şi reclamantul, cuprinzând persoanele pentru care Comisia art. 49, constituită în baza Ordinului nr. 2/2022, a propus anularea certificatelor şi retragerea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“.
Împotriva Decretului nr. 1.068/1.08.2022 a formulat procedura administrativă prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, republicată, solicitând anularea (revocarea) decretului şi repunerea în situaţia anterioară, prin emiterea unui decret prin care să îi fie conferit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“.
Prin Adresa nr. SG/11.572/22.09.2022 emisă de Administraţia Prezidenţială prin Secretariatul general i-a fost comunicat răspunsul instituţiei prezidenţiale la plângerea sa administrativă prealabilă, în sensul că aceasta i-a fost respinsă ca neîntemeiată, cu menţiunea expresă că „motivarea decretului se regăseşte în anexa acestuia, iar retragerea titlurilor s-a realizat în baza hotărârilor judecătoreşti definitive de respingere a cererii privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant“, precum şi că „decretul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, a intrat în circuitul civil, a produs efecte juridice şi, în consecinţă, nu mai poate fi revocat“.
Potrivit reclamantului, în cazul său a fost indicată în anexa decretului, la poziţia nr. 12, existenţa Sentinţei civile nr. 951/13.06.2019, pronunţată de Tribunalul Constanţa, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 6.357/118/2018.
Susţine reclamantul următoarele motive de nelegalitate privind Decretul nr. 1.068/1.08.2022, respectiv a poziţiei nr. 12 din anexă, astfel:
- nelegalitatea Decretului nr. 1.068/1.08.2022 - poziţia nr. 12 din anexă, prin raportare la încălcarea flagrantă şi nepermisă de către emitentul actului atacat a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă (autoritatea de lucru judecat) şi art. 434 din Codul de procedură civilă (forţa probantă a hotărârii).
Prin Sentinţa civilă nr. 951/13.06.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 6.357/118/2018, s-a dispus, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii, ca nefondată, şi respingerea cererii completate şi precizate, formulată de reclamantul (...), ca nefondată.
Contrar motivării complet eronate reţinute de emitentul decretului contestat, în realitate, hotărârea judecătorească la care se face trimitere expresă, respectiv Sentinţa civilă nr. 951/2019 pronunţată în Dosarul nr. 6.357/118/2018 al Tribunalului Constanţa, definitivă prin nerecurare, nu face parte din categoria hotărârilor judecătoreşti prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Instituţia Preşedintelui României, în calitate de emitent al actului contestat, a refuzat să aibă în vedere aspectul esenţial consemnat de instanţă în considerentele hotărârii judecătoreşti menţionate anterior, şi anume că: „... se observă că prin comunicarea Deciziei nr. 336/28.05.2019 emisă de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, în baza procesului-verbal nr. 18/Comisie/212/28.05.2019, încheiat cu ocazia şedinţei de lucru, că... cererea reclamantului a fost admisă în unanimitate de voturi. În acest context, solicitarea reclamantului, de obligaţie de a face, a rămas fără obiect, întrucât prin reverificarea dosarelor şi luarea unei soluţii pe cale administrativă instanţa nu mai are atributul judiciar de verificare şi analiză a condiţiilor de admisibilitate a unei astfel de solicitări - efectul depunerii cererii şi analiza documentaţiei aferente depuse de către reclamant fiind deja supusă controlului comisiei specializate şi soluţionată“.
Aşadar, pârâtul Preşedintele României, în calitate de emitent al decretului de retragere a titlului său de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“, aspect consemnat în poziţia nr. 12 din anexa la Decretul nr. 1.068/2022, a încălcat în mod nepermis dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă (autoritatea de lucru judecat) şi art. 434 din Codul de procedură civilă (forţa probantă a hotărârii), reţinând şi validând motivarea contrară legii, potrivit căreia: „retragerea titlurilor s-a realizat în baza hotărârilor judecătoreşti definitive de respingere a cererii privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant“.
Contrar acestui mod vădit greşit de interpretare şi aplicare a efectelor definitive ale Sentinţei civile nr. 951/2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.357/118/2018 al Tribunalului Constanţa, în realitate, hotărârea judecătorească invocată în anexa la poziţia nr. 12 la Decretul nr. 1.068/2022 a tranşat în legătură cu obligaţia de a face numai asupra rămânerii cererii fără obiect, în raport cu motivarea că prin Decizia nr. 336/28.05.2019 emisă de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 cererea reclamantului a fost admisă în unanimitate de voturi.
În cazul său nu a existat şi nu există nici în prezent o hotărâre judecătorească definitivă de respingere pe fond a cererii privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant, ci dimpotrivă, însă există şi subzistă şi în prezent efectele juridice ale Deciziei nr. 336/28.05.2019 (poziţia nr. 32), prin care cererea reclamantului de acordare a calităţi de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant a fost admisă în unanimitate de voturi.
Întrucât efectul autorităţii de lucru judecat priveşte, potrivit legii procesual civile [art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă], atât dispozitivul, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină şi cum această decizie civilă definitivă are forţa probantă a unui înscris autentic (art. 434 din Codul de procedură civilă), rezultă în mod categoric concluzia potrivit căreia Decretul nr. 1.068/1.08.2022, respectiv poziţia nr. 12 din anexa la decret, a fost emis cu încălcarea şi nesocotirea evidentă a acestor dispoziţii legale imperative, ce atrag nelegalitatea parţială a decretului atacat, respectiv numai în partea care priveşte poziţia nr. 12 din anexa la decret.
– nelegalitatea prin raportare la efectele juridice valabile ale Deciziei nr. 336/28.05.2019 (poziţia nr. 32), emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor art. 9^2 din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare.
Prin Decizia nr. 336/28.05.2019 (poziţia nr. 32) emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor art. 9^2 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, a fost admisă în unanimitate cererea reclamantului, înregistrată cu nr. 18/LRD/3.569/4.05.2015, de acordare a calităţii de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant.
Motivarea reţinută de pârâtul Preşedintele României, în calitate de emitent al decretului de retragere a titlului, este complet eronată, în condiţiile în care intră în coliziune directă cu efectele Deciziei nr. 336/28.05.2019 (poziţia nr. 32), care subzistau atât la momentul formulării propunerii de retragere a titlului său, cât şi la data emiterii decretului de retragere.
Având în vedere aspectul esenţial al validităţii şi în prezent al efectelor acestei decizii, care a constatat că, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, dar şi împrejurarea că această decizie nu a fost niciodată contestată judiciar, revocată sau anulată în mod definitiv de o instanţă judecătorească, fiind intrată în circuitul civil, rezultă în mod categoric concluzia potrivit căreia, şi sub acest aspect, decretul prezidenţial atacat a fost emis cu încălcarea şi nesocotirea evidentă a efectelor valide ale acestei Decizii nr. 336/28.05.2019, adoptată de Comisia pentru aplicarea prevederilor art. 9^2 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, aspect ce determină în egală măsură nelegalitatea parţială a actului administrativ contestat.
– nelegalitatea Decretului nr. 1.068/1.08.2022 - poziţia nr. 12 din anexă, prin raportare la vădita încălcare a procedurii legale instituite de prevederile art. 49 alin. (2) şi art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare (absenţa hotărârii de anulare a certificatului emisă de instanţa de contencios).
Potrivit art. 49 alin. (2) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, „În cazul în care, pe baza unor elemente de noutate, constatate din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, reiese faptul că noile tipuri de certificate au fost eliberate unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau de prezentele norme metodologice, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 va proceda la anularea certificatelor respective şi va propune Preşedintelui României retragerea titlurilor atribuite în baza acestora“.
Contrar obligaţiei legale pe care pârâtul Preşedintele României o avea în calitate de emitent al decretului prezidenţial, de a verifica în prealabil apariţia şi existenţa unor elemente de noutate, a decis, în mod vădit nelegal şi cu încălcarea dispoziţiilor legii, emiterea decretului de retragere a titlului reclamantului cu toate că nu se afla în niciuna dintre situaţiile legale prevăzute de art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, „Prin sintagma elemente de noutate se înţelege: a) hotărârile judecătoreşti definitive prin care se constată încălcarea art. 3 alin. (6) şi art. 8 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; b) hotărârile judecătoreşti definitive, dacă prin acestea se constată încălcarea oricăreia dintre condiţiile pentru obţinerea certificatului preschimbat sau a noului certificat ori încălcarea prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; c) hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a dispus anularea certificatului“.
Cu alte cuvinte, legalitatea emiterii decretului prezidenţial de retragere a titlului nu este lăsată de legiuitor la aprecierea subiectivă a Instituţiei Preşedintelui României, ci legalitatea acestei măsuri este condiţionată de respectarea de către pârât întocmai a procedurii legale instituite de art. 49 alin. (2) şi art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
În ipoteza în care nu există în cazul său o hotărâre judecătorească definitivă de anulare a certificatului, emisă în condiţiile şi cu respectarea dispoziţiilor art. 8 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare (hotărâre de anulare a certificatului emisă de instanţa de contencios), rezultă că Decretul nr. 232/2022, poziţia nr. 12 din anexa nr. 1, este nelegal, impunându-se o soluţie de anulare în parte a acestuia.
Cu alte cuvinte, în mod nelegal şi în regim de exces de putere s-a procedat în cazul său la emiterea Decretului nr. 1.068/2022, poziţia nr. 12 din anexă, în absenţa oricărei hotărâri judecătoreşti definitive de natura celor prevăzute de art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
În drept, invocă dispoziţiile art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (1) cu referire la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea nr. 554/2004, republicată, art. 430 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă şi art. 434 din Codul de procedură civilă; art. 49 alin. (2) şi art. 49^1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, art. 223 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi art. 453 din Codul de procedură civilă.
2. Întâmpinarea
Administraţia Prezidenţială, în calitate de reprezentant al Preşedintelui României, a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia netimbrării cererii, precum şi excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a Decretului nr. 1.068/2022, din perspectiva art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 şi a art. 126 din Constituţia României.
Sub aspect procedural, se susţine necesitatea stabilirii cadrului procesual, din perspectiva necesităţii introducerii în cauză a Prim-ministrului.
Învederează instanţei dispoziţiile art. 100 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru“.
Aşadar, din categoria decretelor ce sunt supuse regulii contrasemnării de către Prim-ministru fac parte şi decretele emise pentru conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, Decretul nr. 232/2022 fiind contrasemnat de către Prim-ministru, în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României.
Contrasemnarea decretului dă actului respectiv o motivaţie mai solidă şi antrenează, de regulă, răspunderea juridică a celui care a contrasemnat actul, aceasta fiind o condiţie de validitate a actului.
Faţă de această situaţie de fapt şi de drept, supune atenţiei prevederile art. 16^1 din Legea nr. 554/2004, care prevăd următoarele: „Când raportul juridic dedus judecăţii o impune, instanţa de contencios administrativ va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului şi instanţa apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunţa în fond.“
În consecinţă, solicită a se pune în discuţie necesitatea introducerii în cauză a Prim-ministrului, respectiv ca reclamantul să precizeze dacă înţelege sau nu să completeze cadrul procesual pasiv în prezentul dosar.
Cu privire la prevederile textului legal invocat, respectiv art. 16^1 din Legea nr. 554/2004, face menţiunea expresă că pârâta, în calitate de reprezentantă a Preşedintelui României, nu solicită introducerea în cauză a Prim-ministrului, întrucât reclamantul este cel care are, în primul rând, interesul ca hotărârea pe care urmăreşte să o obţină să fie opozabilă şi acestuia.
În situaţia în care reclamantul nu îşi precizează punctul de vedere cu privire la stabilirea cadrului procesual pasiv, în sensul introducerii în cauză a Prim-ministrului, consideră că s-ar impune aplicarea de către instanţă a sancţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 16^1 teza a 2-a din Legea nr. 554/2004, respectiv respingerea acţiunii fără a intra pe fondul cauzei.
Se solicită, de asemenea, stabilirea cadrului procesual din perspectiva necesităţii introducerii în cauză a Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 nr. 1.553/9.02.2022 referitoare la retragerea titlului de Luptător cu Rol Determinant (Secretariatul de stat).
În cuprinsul Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 341/2004), se prevăd următoarele: la art. 5 alin. (5) - „(5) Secretariatul de Stat face propuneri Preşedintelui României pentru acordarea titlurilor“; la art. 8 alin. (6) - „(6) În cazul anulării unui certificat, Secretariatul de Stat va propune Preşedintelui României retragerea titlului atribuit în baza acestuia“; la art. 9 alin. (5) - „(5) Secretariatul de Stat va înainta periodic Preşedintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.“
În consecinţă, pentru acordarea sau retragerea unui titlu prin decret al Preşedintelui României, în condiţiile Legii nr. 341/2004, trebuie să existe o propunere a Secretariatului de stat. În absenţa acesteia, decretul nu se poate emite, serviciile din subordinea Preşedintelui României neavând atribuţia legală (şi nici posibilitatea efectivă) de a analiza şi constata care dintre persoane îndeplineşte sau nu condiţiile pentru acordarea sau retragerea titlului.
În concret, aşa cum se va arăta/dezvolta şi la apărările pe fondul cauzei, emiterea decretului a cărui anulare se solicită în prezentul dosar s-a realizat ca urmare a Adresei (propunerii) Secretariatului de stat nr. 1.553 din 9.02.2022, înregistrată la Cancelaria ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale cu nr. CA/223/10.02.2022.
Consideră necesară, aşadar, introducerea în cauză a Secretariatului de stat, autoritate care a formulat propunerile în baza cărora s-a emis decretul contestat, pentru a-şi susţine aceste propuneri.
Cu privire la excepţia netimbrării cererii se solicită admiterea excepţiei, motivat de faptul că la prezenta cerere de anulare a Decretului nr. 1.068/2022 nu a fost anexată dovada achitării taxei de timbru.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 100 alin. (2) din Constituţie, unele decrete ale Preşedintelui se contrasemnează de Prim-ministru. Acestor acte juridice le sunt aplicabile dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale“. Aşa fiind, în măsura în care, prin obiectul de reglementare, decretele Preşedintelui nu se circumscriu sferei actelor exceptate, ele pot fi atacate în contencios administrativ, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004.
O interpretare contrară ar însemna că instanţele judecătoreşti învestite cu exercitarea controlului de legalitate sar substitui prerogativelor constituţionale ale Preşedintelui României, ceea ce este în evidentă contradicţie cu prevederile legale şi ar echivala cu negarea atribuţiilor constituţionale proprii ale Preşedintelui României, care ar deveni atribuţii comune/partajate cu instanţele judecătoreşti. Din această perspectivă, opinează că pentru acest tip de decret, instanţele judecătoreşti nu au vreo competenţă de control şi cenzură.
Decretele Preşedintelui emise în exercitarea atribuţiei constituţionale prevăzute de art. 94 lit. a) din Constituţie nu sunt simple acte administrative susceptibile de control pe calea contenciosului administrativ, ci sunt acte juridice complexe ce exprimă raporturi de natură constituţională între Preşedintele României, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, şi în consecinţă, potrivit art. 1 alin. (4)3 din Constituţie, nu sunt cenzurabile de către instanţele judecătoreşti pe calea contenciosului administrativ.
De altfel, prin Decizia nr. 946 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 19 noiembrie 2007, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Constituţie „se limitează numai la reglementarea constituţională a garantării controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ, de la care fac excepţie în mod absolut numai două categorii de acte, cele de comandament cu caracter militar şi cele care privesc raporturile cu Parlamentul, care prin natura lor nu sunt supuse sub nicio formă controlului judecătoresc“.
Preşedintele României exercită atât atribuţii constituţionale, cât şi atribuţii legale. În privinţa celor constituţionale, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a recunoscut că, în exercitarea prerogativelor sale, Preşedintele României se bucură în unele cazuri de putere discreţionară, iar în altele de o largă putere de apreciere cu privire la îndeplinirea unor standarde legale. Principiul supremaţiei Constituţiei, proclamat prin art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, interzice ca instanţele de judecată să se poată pronunţa asupra unei atribuţii constituţionale ce implică analiza exclusivă a emitentului actului.
Prin contrasemnarea decretului, prim-ministrul, în acord cu rolul său constituţional, dar şi cu jurisprudenţa constituţională, a efectuat un control de legalitate şi oportunitate cu privire la decretul Preşedintelui României.
În motivarea şi susţinerea acestei excepţii a inadmisibilităţii apreciază că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 285 din 21 mai 2014, prin care instanţa de contencios constituţional a stabilit natura juridică şi efectele contrasemnării unui decret al Preşedintelui României.
În acest sens, atât doctrina, cât şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au considerat că raţiunea obligaţiei de a se contrasemna decretele de către Prim-ministru constă tocmai în exercitarea unui control parlamentar indirect, fie pe calea unei interpelări, fie a unei moţiuni.
În acest context, ţinând seama de modul de edictare a decretului, cu respectarea dispoziţiilor art. 100 alin. (2) din Constituţia României, apreciază în sensul în care Decretul Preşedintelui României nr. 1.068/2022 reprezintă un act administrativ exceptat de la posibilitatea legală de a fi contestat în faţa instanţelor de contencios administrativ, fapt care face imposibile supunerea sa controlului judecătoresc şi, implicit, aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, inclusiv în ceea ce priveşte suspendarea efectelor sale.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de anulare parţială a Decretului nr. 1.068/2022, ca neîntemeiată.
În cuprinsul anexei la Decretul nr. 1.068/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 1.08.2022, la poziţia nr. 12, se regăseşte numele reclamantului, căruia i-a fost retras titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, conferit prin Decretul nr. 1.053 din 10 decembrie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1000 din 12 decembrie 2019.
Decretul nr. 1.068/2022 a fost emis în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii recunoştinţei pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu titlu prealabil, subliniază faptul că cererea reclamantului, prin care solicită anularea Decretului Preşedintelui României nr. 1.068/2022, se întemeiază pe critici referitoare la activitatea Secretariatului de stat, fără a aduce în discuţie niciun alt motiv referitor la pretinsa nelegalitate a decretului.
Faţă de susţinerile reclamantului arată că Decretul nr. 1.068/2022, prin care s-a retras titlul de Luptător cu Rol Determinant, are la bază Adresa nr. 18/6.446/7.07.2022 a Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, referitoare la retragerea titlului de Luptător cu Rol Determinant pentru un număr de 18 persoane din anexa Decretului Preşedintelui României nr. 1.053/2019; Procesul-verbal al şedinţei Comisiei art. 49 constituite în baza Ordinului nr. 46/2022 din data de 8.06.2022; Procesul-verbal al şedinţei Comisiei art. 49 constituite în baza Ordinului nr. 46/2022 din data de 5.07.2022; Sentinţa civilă nr. 880 din 12.02.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. 35.520/3/2018.
Din documentele înaintate de Secretariatul de stat rezultă că această sentinţă a rămas definitivă la data de 23.02.2022, prin admiterea, de către Curtea de Apel Bucureşti, a excepţiei perimării recursului declarat de (...).
În cuprinsul Adresei Secretariatului de Stat nr. 18/6.446/7.07.2022 se menţionează următoarele: „cele 18 persoane au titluri de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant emise prin
Decretul nr. 1.053 din 10 decembrie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1000 din 12 decembrie 2019, au hotărâri judecătoreşti definitive de respingere a cererii privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant, au certificatele tipărite şi eliberate, figurează cu indemnizaţii în plată la Casele de pensii“.
Reclamantul din prezentul dosar se regăseşte la poziţia nr. 12 a tabelului anexă. În acest sens învederează instanţei soluţia rămasă definitivă, Sentinţa nr. 951/2019 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în Dosarul nr. 6.357/118/2018.
Din perspectiva actului administrativ contestat, aceste elemente se circumscriu motivării actului administrativ, fiind îndeplinită, din acest punct de vedere, această condiţie de legalitate. Invocarea temeiului legal şi precizarea faptului că retragerea titlurilor are loc ca urmare a existenţei unor hotărâri judecătoreşti definitive reprezintă motivarea în sine a decretului atacat.
În privinţa Decretului nr. 1.068/2022, acesta a fost emis în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, şi ale Legii recunoştinţei pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a Propunerii SSRML nr. 6.446/7.07.2022, înaintată de Secretarul de stat al SSRML la data de 14.07.2022 şi având la bază procesele-verbale ale şedinţei Comisiei art. 49 constituite în baza Ordinului nr. 2/2022.
Secretariatul de stat a înaintat Preşedintelui României propunerea referitoare la emiterea unui decret privind retragerea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“.
Toate aceste documente menţionate reprezintă documentaţia care a stat la baza emiterii Decretului nr. 1.068/2022, actul administrativ contestat şi pretins a fi nemotivat, astfel încât ele în sine reprezintă o motivare a oportunităţii emiterii actului.
În ceea ce priveşte emiterea decretului Preşedintelui trebuie menţionat faptul că există o procedură prealabilă, o operaţiune administrativă clar conturată, care se desfăşoară anterior emiterii acestuia, la nivelul instituţiilor abilitate de lege, respectiv al secretariatului, după cum urmează: anterior înaintării către Preşedintele României a propunerii de atribuire a titlurilor, secretariatul analizează cererile şi verifică dosarele persoanelor care solicită acordarea calităţii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 şi tot secretariatul eliberează certificatul care atestă calitatea de Luptător cu Rol Determinant, singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004; după realizarea îndeplinirii condiţiilor legale, Secretariatul de stat înaintează Preşedintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise.
În vederea emiterii decretului şi publicării acestuia în Monitorul Oficial, anterior înaintării către Preşedintele României a propunerilor de retragere a titlurilor, secretariatul procedează la analizarea situaţiilor apărute după data emiterii decretului de conferire a titlului, mai exact, verifică dacă nu au intervenit fapte care să schimbe situaţia juridică iniţială; după analizarea condiţiilor legale, secretariatul înaintează Preşedintelui României propunerile de retragere a titlurilor, în vederea emiterii decretului şi publicării acestuia în Monitorul Oficial.
În prezenta cauză, secretariatul a procedat la verificarea copiilor de pe hotărârile anexate referatului şi a apreciat că cele 18 persoane au hotărâri judecătoreşti definitive de respingere privind acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant, iar printre acestea se regăseşte şi reclamantul, la poziţia 12 a tabelului.
Conform legii, în situaţia în care persoanele nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, secretariatul retrage certificatul acordat.
În cazul retragerii unui certificat, Secretariatul de stat înaintează Preşedintelui României propunerea de retragere a titlului atribuit, iar Preşedintele României, ca urmare a primirii acesteia, ia act şi emite decretul de retragere a titlului.
În baza încrederii cu care instituţia abilitată de lege a fost învestită să facă propuneri în vederea emiterii decretului de către Preşedintele României (de atribuire sau de retragere a titlului), a dispoziţiilor legale care îi reglementează obiectul de activitate, precum şi a propriilor verificări cu privire la fapte intervenite, respectiv a hotărârilor judecătoreşti definitive de respingere privind acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant şi care au schimbat situaţia juridică, Secretariatul de stat, în prezenta cauză, a apreciat că reclamantul nu mai îndeplineşte cerinţele legale şi, în consecinţă, a înaintat propunerea de retragere a titlului către Preşedintele României.
Cu privire la operaţiunea administrativă de verificare efectuată de către Secretariatul de stat, referitoare la hotărârile judecătoreşti definitive de respingere privind acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant, această operaţiune presupune o analiză din următoarea perspectivă: dacă hotărârea judecătorească în discuţie vizează persoana asupra căreia s-a modificat situaţia juridică, intervenită ulterior momentului emiterii decretului de acordare a titlului; dacă obiectul hotărârii judecătoreşti are legătură cu aspecte legate de acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant a persoanei în cauză; dacă hotărârea judecătorească este definitivă sau a rămas definitivă prin nerecurare.
Prin urmare, referitor la îndeplinirea condiţiilor legale cu privire la orice persoană care se află în situaţia care se analizează, secretariatul este ţinut să realizeze verificarea cerinţelor legale, să ia decizia de a formula şi înainta propunerea de retragere, această activitate nefiind atributul Preşedintelui României.
Legea nr. 341/2004 nu instituie nicio obligaţie de natură procedural-administrativă în sarcina Preşedintelui României ori a Administraţiei Prezidenţiale, în calitate de reprezentantă a Preşedintelui.
Aceste atribuţii legale aparţin în exclusivitate altui subiect de drept calificat, titularului prevăzut de lege - secretariatul, emitentul propunerii, întrucât exclusiv această instituţie îşi asumă răspunderea cu privire la conţinutul propunerii transmise către Preşedintele României.
Activitatea pe care Administraţia Prezidenţială o poate desfăşura în ceea ce priveşte acordarea/retragerea calităţii de revoluţionar este prevăzută în mod exclusiv în Normele metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, aprobate prin HG nr. 1.412/2004: „Art. 7 alin. (3) - în vederea atribuirii titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1943-1989 înaintează periodic Administraţiei Prezidenţiale atât propunerile privind persoanele cărora le-a fost aprobată cererea privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant, în vederea eliberării noului certificat, cât şi propunerile privind persoanele cărora le-au fost preschimbate certificatele. În vederea asigurării transparenţei actelor administrative, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 are obligaţia postării pe site a fiecărei solicitări către Administraţia Prezidenţială.“
Administraţia Prezidenţială nu poate efectua activităţi suplimentare şi nici nu poate formula către Secretariatul de stat solicitări care excedează cadrului legal, în ciuda celor considerate de către reclamant, având în vedere faptul că Administraţia Prezidenţială fiinţează şi funcţionează exclusiv cu respectarea principiului legalităţii.
Mai mult, cu ocazia emiterii decretelor care au la bază propuneri din partea altor instituţii, Preşedintele României acţionează în baza prezumţiei legalităţii, prezumţie care, la rândul său, se bazează pe prezumţia de autenticitate şi de veridicitate. Aşadar, câtă vreme propunerea Secretariatului de stat nu a fost retrasă, nu i se poate imputa Preşedintelui României că a emis un act nelegal.
Preşedintele României a acţionat cu bună-credinţă în vederea emiterii decretului, în baza unei propuneri legale, formulate de secretariat, conform procedurii instituite. Propunerea secretariatului, fiind act administrativ, beneficia, la data comunicării către Preşedintele României, de prezumţia de legalitate, autenticitate şi veridicitate, fiind titlu executoriu.
Eventuala neexecutare a acestui act administrativ (respectiv neemiterea decretului de retragere a titlului) ar fi fost contrară unei bune ordini juridice, într-un stat de drept şi o democraţie constituţională.
A induce ideea că există o culpă şi în sarcina emitentului decretului de retragere a calităţii de Luptător cu Rol Determinant în Revoluţia din Decembrie 1989, respectiv a Preşedintelui României, înseamnă a admite că acesta nu ar mai trebui, în activitatea de emitere/retragere a decretelor, să opereze cu prezumţiile de legalitate, autenticitate şi veridicitate a propunerilor venite din partea altor instituţii, lucru care ar echivala cu o ingerinţă a Preşedintelui României/Administraţiei Prezidenţiale în activitatea acestor instituţii, precum şi o încălcare a prerogativelor legale şi constituţionale ale Preşedintelui României.
În acest context reiterează faptul că Preşedintele României, cu ocazia exercitării prerogativei constituţionale de acordare sau de retragere a unui titlu sau a unei decoraţii, în baza unei propuneri, nu poate face o evaluare a modului în care autoritatea care are dreptul de a formula acea propunere a evaluat situaţia de fapt şi de drept.
De asemenea, Preşedintele României, cu ocazia exercitării prerogativei constituţionale de retragere a unui titlu (în baza unei propuneri ca urmare a unei soluţii date de o instanţă de judecată), nu poate face o evaluare a modului în care instanţele judecătoreşti au soluţionat dosarele, a temeiniciei considerentelor care au stat la baza soluţionării acestor dosare, întrucât o asemenea evaluare ar echivala cu o ingerinţă nepermisă în activitatea puterii judecătoreşti şi ar încălca principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat.
Pentru argumentele prezentate, solicită a se constata că Decretul nr. 1.068/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 1 august 2022, prin care reclamantului i-a fost retras titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, a fost emis cu respectarea tuturor prevederilor constituţionale şi legale aplicabile şi, pe cale de consecinţă, solicită respingerea cererii de anulare a acestui act administrativ, ca neîntemeiată.
În drept invocă dispoziţiile art. 94 lit. a) şi art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată, Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, HG nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Cu privire la stabilirea cadrului procesual pasiv, prin încheierea interlocutorie pronunţată la data de 26.01.2023 instanţa a constatat, pentru considerentele expuse în cuprinsul încheierii, că în cauză nu se impune aplicarea prevederilor art. 78 alin. (2) din Noul Cod de procedură civilă în ceea ce priveşte necesitatea introducerii în cauză a Prim-ministrului.
Excepţia netimbrării, precum şi excepţia inadmisibilităţii cererii, invocate prin întâmpinarea pârâtului, au fost respinse în şedinţa publică din data de 23.03.2023, pentru argumentele arătate.
Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, la dosar fiind înaintată întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii Decretului nr. 1.068/1.08.2022, poziţia nr. 12 din anexă, privind pe reclamantul (...).
4. Acţiunea este întemeiată şi va fi admisă pentru următoarele argumente:
Prin Decretul nr. 1.068/1.08.2022 a fost retras titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“ persoanelor prevăzute în anexa parte integrantă a decretului, la poziţia nr. 12 fiind nominalizat reclamantul (...) şi făcută menţiunea că hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost respinsă cererea de acordare a calităţii de LRD este reprezentată de Sentinţa civilă nr. 951/13.06.2019, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 6.357/118/2018.
Emiterea decretului a avut la bază propunerea formulată de Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin Adresa înregistrată cu nr. 6.946/7.07.2022, însoţită de hotărârile judecătoreşti invocate în propunere şi de procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei nr. 49, constituită în baza Ordinului nr. 46/2022, în vederea aplicării prevederilor art. 49 din HG nr. 1.412/2004.
Potrivit prevederilor HG nr. 1.412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, art. 49 alin. (2), „În cazul în care, pe baza unor elemente de noutate, constatate din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, reiese faptul că noile tipuri de certificate au fost eliberate unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau de prezentele norme metodologice, SSPR va proceda la anularea certificatelor respective şi va propune Preşedintelui României retragerea titlurilor atribuite în baza acestora“.
Conform dispoziţiilor art. 49^1 alin. (2), „Prin sintagma elemente de noutate se înţelege: a) hotărârile judecătoreşti definitive prin care se constată încălcarea art. 3 alin. (6) şi art. 8 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b) hotărârile judecătoreşti definitive, dacă prin acestea se constată încălcarea oricăreia dintre condiţiile pentru obţinerea certificatului preschimbat sau a noului certificat ori încălcarea prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
c) hotărârile judecătoreşti definitive, prin care s-a dispus anularea certificatului“.
Aşadar, având în vedere prevederile menţionate, s-a apreciat că reclamantul (...) se află în situaţia prevăzută de art. 49 alin. (2) din HG nr. 1.412/2004, întrucât prin Sentinţa civilă nr. 951/13.06.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 6.357/118/2018 s-a constatat că acesta nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute de Legea nr. 341/2004, fiindu-i respinsă în mod definitiv cererea privind obţinerea calităţii de Luptător cu Rol Determinant.
Rezultă însă din considerentele hotărârii judecătoreşti definitive, care a stat la baza propunerii retragerii titlului, că instanţa a constatat că cererea reclamantului (...), de acordare a titlului de Luptător cu Rol Determinant, a fost soluţionată prin admitere, prin Decizia nr. 336/28.05.2019 emisă de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 şi, astfel, nu există un refuz al autorităţii de emitere a certificatului, acest lucru fiind numai o chestiune de aplicare a Deciziei nr. 336/2019.
Aşadar, hotărârea judecătorească nu respinge cererea de acordare a calităţii de Luptător cu Rol Determinant pe fond, astfel cum a reţinut Secretariatul de stat, ci respinge cererea de obligare la emiterea noului certificat, pentru argumentele de fapt şi de drept menţionate în mod clar în considerentele hotărârii, argumente care nu ţin de îndeplinirea sau nu a condiţiilor legale prevăzute de Legea nr. 341/2004.
În această situaţie se constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 49 alin. (2) din HG nr. 1.412/2004, reclamantul (...) nefiind în situaţia neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, având în vedere, distinct de hotărârea judecătorească menţionată, că nu s-a făcut dovada că Decizia nr. 336/28.05.2019 emisă de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 a fost revocată sau anulată.
Din acest punct de vedere, Decretul nr. 1.068/1.08.2022, în privinţa poziţiei nr. 12 din anexă, este nelegal, situaţia juridică constatată prin Sentinţa civilă nr. 951/13.06.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 6.357/118/2018 fiind opusă celei învederate de Secretariatul de stat.
Întrucât emiterea actului administrativ care produce efectul juridic al retragerii titlului de LRD deja recunoscut anterior este reprezentată de decretul emis de Preşedintele României, propunerea Secretariatului de stat fiind operaţiunea administrativă prealabilă, considerăm că şi pârâtul avea obligaţia legală, prin serviciile sale specializate, să analizeze propunerea, care a fost şi însoţită, de altfel, de hotărârile judecătoreşti definitive menţionate, şi să constate că în privinţa reclamantului nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru emiterea decretului de retragere a titlului.
Faţă de toate aceste argumente, constatând că reclamantul (...) este vătămat prin emiterea Decretului nr. 1.068/1.08.2022 - poziţia nr. 12 din anexă, în baza prevederilor art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acţiunea formulată şi va anula în parte Decretul nr. 1.068/1.08.2022 privind retragerea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, emis de Preşedintele României, numai cu privire la poziţia 12 din anexă, referitor la reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii,
HOTĂRĂŞTE:
Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul (...), cu domiciliul în (...) şi cu domiciliul procesual ales la (…), în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele României - Administraţia Prezidenţială, cu sediul în Bucureşti, Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului nr. 1-3.
Anulează în parte Decretul nr. 1.068/1.08.2022 privind retragerea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, emis de Preşedintele României, numai cu privire la poziţia 12 din anexă, referitor la (...).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Constanţa.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor astăzi, 23.03.2023.
Preşedinte,
XX
Grefier,
XX
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
