Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  SENTINŢA CIVILĂ nr. 307 din 29 mai 2023 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrativ cu caracter normativ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 SENTINŢA CIVILĂ nr. 307 din 29 mai 2023 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrativ cu caracter normativ

EMITENT: Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1147 din 11 decembrie 2025
Comenteaza legea
    Dosar nr. 644/33/2021
    Instanţa constituită din:

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Preşedinte  │- Antoniu Simon          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Grefier     │- Iuliu Traian Crişan    │
└────────────┴─────────────────────────┘


    Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţii …... şi …... în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ Ordinul MAPDR nr. 423/25.06.2009.
    S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de şedinţă din data de 27 aprilie 2023, când a fost amânată pronunţarea pentru data 11 mai 2023, data de 25 mai 2023 şi ulterior la data de 29 mai 2023.
    CURTEA
    Acţiunea în contencios formulată în cauză:
    Prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, înregistrată la data de 8 septembrie 2021, reclamanţii ........., prin mandatar ................., şi ........., prin mandatar ........., au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, să se dispună anularea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 423/25.06.2009 pentru aprobarea amenajamentului fondului forestier proprietate privată pentru suprafaţa de 1.426,9 ha, care a făcut parte din O.S. Borşa (UP VIII Ţibău) şi O.S. Cârlibaba (UP V Ţibăul inferior), constatarea nelegalităţii Avizului CTAS nr. 18/7.05.2009 pentru amenajamentul fondului forestier şi a tuturor operaţiunilor care au stat la baza adoptării amenajamentului silvic, cu cheltuieli de judecată.
    În susţinerea acţiunii reclamanţii au susţinut, în esenţă, următoarele:
    I. Premise
    A. Cu privire la identificarea fondului forestier pentru care a fost întocmit amenajamentul aprobat prin Ordinul nr. 423 din 25.06.2009
    În anul 2006, antecesorul reclamantului, ......., a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri cu destinaţia de fond forestier, fiind emise două titluri de proprietate:
    1. În data de 2.10.2006 a fost emis Titlul de proprietate nr. 404/2.10.2006 de către Comisia Judeţeană Suceava, pentru o suprafaţă totală de 825 ha şi 4.800 mp.
    Suprafaţa de teren care a făcut obiectul reconstituirii a fost întabulată în cartea funciară după cum urmează:
    a) suprafaţa de 45.977 mp este întabulată în CF nr. 30330/ Cârlibaba cu nr. CF vechi 103, nr. cad. 280;
    b) suprafaţa de 5.810.46 mp este întabulată în CF nr. 30212/ Cârlibaba cu nr. CF vechi 86/N, nr. cad. 281;
    c) suprafaţa de 112.089 mp este întabulată în CF nr. 30325/ Cârlibaba cu nr. CF vechi 91, nr. cad. 269/5.

    Pentru aceste suprafeţe de fond forestier exista din anul 2006 un amenajament silvic cu termen de valabilitate până în anul 2016.

    2. În data de 1.11.2006 a fost emis Titlul de proprietate nr. 20.002/2.11.2006 de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Maramureş pentru o suprafaţă totală de 822 ha şi 7.600 mp. Potrivit anexelor la titlul de proprietate, terenurile retrocedate sunt situate în UP VIII Ţibău de la unitatea amenajistică 1 până la unitatea amenajistică 24 şi 90-93. Terenurile care au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate au fost întabulate după cum urmează:
    a) suprafaţa de 6.766.000 mp (676 ha) situată în localitatea Borşa, „Muntele Zimbroasa“, judeţul Maramureş, este întabulată în CF nr. 51016/Borşa (provenită din conversia de pe hârtie CF nr. 10334/n Borşa), cu nr. cad. 51016 (cu nr. cad. vechi 10038);
    b) suprafaţa de 1.461.000 mp (146 ha), situată în localitatea Borşa, „Munceii Ascunşi“, judeţul Maramureş, întabulată în CF nr. 51015/Borşa (provenită din conversia de pe hârtie CF nr. 10333/Borşa), cu nr. cad. 10037.
    Pentru suprafaţa de 822 ha fond forestier exista încă din anul 2000 un amenajament silvic, având termen de valabilitate până în anul 2010.




    B. Situaţia proprietăţii asupra fondului forestier pentru care a fost aprobat amenajamentul silvic prin Ordinul nr. 423/2009
    Dreptul de proprietate asupra imobilelor antedescrise a fost reconstituit în favoarea numitului ........... .
    La începutul anului 2007, reclamantul a devenit proprietarul unei cote de 1/2 din suprafaţa totală de fond forestier de 1.426,9 ha, proprietatea cotei rămase de 1/2 aparţinând domnului ….. .
    În ceea ce priveşte regimul suprafeţei totale de fond forestier, existau, anterior anului 2008 două amenajamente silvice în vigoare. Astfel, pentru suprafaţa de fond forestier din Cârlibaba exista un amenajament silvic încă din anul 2006, iar pentru suprafaţa de fond forestier din Borşa exista, încă din anul 2000, un amenajament silvic. Nerespectându-se perioada de valabilitate a acestor două amenajamente silvice distincte, în anul 2008 a fost întocmit de către ............ Timişoara un amenajament silvic unic, cu concursul direcţiilor silvice Maramureş şi Suceava şi al ocolurilor silvice care aveau în gestiune aceste suprafeţe.
    În perioada 2006-2012 au fost încheiate actele de vânzare a masei lemnoase de pe aceste suprafeţe de fond forestier, pentru perioada 2008-2012 baza inventarierii constituind-o amenajamentul silvic aprobat prin Ordinul nr. 423/2009, amenajament întocmit de ......... Timişoara.
    În urma decesului numitului .........., la data de 22.11.2011, cota acestuia din dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere pentru care a fost aprobat amenajamentul silvic în anul 2009 a fost transmisă pe cale succesorală doamnei ........, în calitate de soţie supravieţuitoare şi fiicei acestuia, ........ . Cealaltă cotă de 1/2 din totalul de 1.426,9 ha a rămas în proprietatea reclamantului.
    În anul 2012, în urma încheierii contractului de vânzare şi a actului de dare în plată autentificate prin Încheierea de autentificare nr. 3.356 din 30.08.2012 reclamantul şi soţia sa au devenit coproprietari, alături de ........... şi ........., cu privire la toate terenurile pentru care s-au emis cele două titluri de proprietate în favoarea domnului ............ .
    La data de 3.07.2014 a fost încheiat primul act de partaj voluntar între reclamant şi soţie, pe de o parte, şi soţii ........., pe de altă parte, autentificat prin Încheierea de autentificare nr. 1.863 din 3.07.2014. În urma partajului încheiat soţii .......... au devenit proprietari exclusivi asupra imobilelor situate în localitatea Cârlibaba.
    Ulterior, la data de 10.08.2014, a avut loc încheierea celui de-al doilea act de partaj, care a vizat strict imobilul în suprafaţă de 1.461.000 mp (146 ha), situat în localitatea Borşa, „Munceii Ascunşi“, judeţul Maramureş, întabulat în CF nr. 51015/Borşa cu nr. cad. 10037. În urma încheierii acestui act de partaj, reclamantul alături de soţie au devenit proprietari exclusivi asupra acestui teren forestier în suprafaţă de 146 ha.
    În urma celor două acte de partaj, reclamantul şi soţia, alături de soţii ........, au rămas coproprietari doar asupra terenului în suprafaţă de 6.766.000 mp (676 ha) situat în localitatea Borşa, „Muntele Zimbroasa“, judeţul Maramureş.
    La data de 3.09.2015, reclamantul alături de soţie au înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin Încheierea de autentificare nr. 2.567 din 3.09.2015 cota lor de 1/2 asupra terenului în suprafaţă de 6.766.000 mp (676 ha) situat în localitatea Borşa, „Muntele Zimbroasa“, judeţul Maramureş, către numitul ......... .
    În prezent reclamantul împreună cu soţia deţin în proprietate terenul forestier în suprafaţă de 1.461.000 mp (146 ha), situat în localitatea Borşa, „Munceii Ascunşi“, judeţul Maramureş, întabulat în CF nr. 51015/Borşa (provenită din conversia de pe hârtie CF nr. 10333/n Borşa), cu nr. cad. 10037.
    Având în vedere că, în perioada 2008-2012, în care reclamantul deţinea calitatea de proprietar asupra cotei de 1/2 din suprafaţa pentru care a fost aprobat amenajamentul silvic prin Ordinul nr. 423/2009, au fost exploatate nelegal cantităţi de masă lemnoasă, permise chiar de acest amenajament şi fiind depus la data de 4.06.2021 acest ordin, ca documentaţie în Dosarul nr. .......... aflat pe rolul Tribunalului Maramureş, reclamantul a formulat, la data de 1.07.2021, plângere prealabilă împotriva acestui ordin.
    Răspunsul la plângerea prealabilă formulată a fost unul nefavorabil.
    Dat fiind răspunsul la plângerea prealabilă, reclamantul formulează prezenta acţiune în contencios administrativ. În vederea reparării prejudiciului cauzat prin adoptarea nelegală a acestui amenajament, reclamantul are şi calitatea de mandatar al numitelor ....... şi ....... .


    II. Nelegalitatea Ordinului nr. 423/2009 şi a Avizului CTAS nr. 18/2009
    A. Ordinul de aprobare a amenajamentului silvic a fost emis cu nerespectarea normelor silvice.
    Nelegalitatea Ordinului de aprobare a amenajamentului silvic întocmit în anul 2008 şi aprobat prin Ordinul nr. 423/2009 reiese în primul rând din faptul că prin acest act administrativ a fost aprobat un amenajament silvic prematur, cu nerespectarea duratei de valabilitate a amenajamentelor silvice precedente.
    În acest sens, pentru suprafaţa de fond forestier pentru care s-a emis titlul de proprietate de către Comisia Judeţeană Suceava, situată în Cârlibaba, exista un amenajament întocmit de Ocolul Silvic Cârlibaba, cu durata de valabilitate până în anul 2016. Totodată, pentru restul suprafeţei de fond forestier exista un amenajament întocmit de Ocolul Silvic de Stat Borşa, cu o valabilitate de 10 ani începând cu anul 2000. Astfel, prin Ordinul nr. 423/2009 a fost aprobat un amenajament silvic unic pentru întreaga suprafaţă de 1.426,9 ha, cu nerespectarea perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice preexistente.
    Aceeaşi nelegalitate marchează şi Avizul CTAS nr. 18 din 7.05.2009, având în vedere că acesta a fost emis anterior expirării perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice preexistente.
    Ordinul nr. 423/2009 a fost emis cu încălcarea normelor silvice în materia elaborării şi adoptării amenajamentelor silvice. În acest sens, potrivit art. 20 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului silvic aprobat prin ordinul a cărui anulare o solicită: „Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 ani sau de 10 ani. (4) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice.“
    Excepţiile în temeiul cărora se putea deroga de la regula potrivit căreia este interzisă elaborarea unui amenajament silvic pe perioada de valabilitate a altui amenajament silvic erau cuprinse în Normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672 din 7.11.2000, norme care prevedeau că „amenajamentele se revizuiesc de regulă din 10 în 10 ani, iar în cazuri excepţionale (calamităţi, depăşiri mari ale posibilităţii) şi mai devreme“.
    Nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic prin Ordinul nr. 423/2009 a fost constatată şi prin Raportul Direcţiei corp control, integritate şi anticorupţie din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 778/DCCIA/24.06.2021 (anexa 15), în care s-a constatat că având în vedere că suprafaţa forestieră care se afla în momentul anului 2000 în proprietatea numitului ......... era inclusă în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Borşa, valabil până în anul 2010, aceasta nu mai putea fi inclusă şi în amenajamentul întocmit de către ......., neîncadrându-se în excepţiile expres prevăzute în Normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000.
    Nelegalitatea Ordinului rezultă astfel din faptul că s-a aprobat un amenajament silvic cu nerespectarea dispoziţiilor Codului silvic în vigoare la acel moment, dar şi din încălcarea principiilor specifice regimului silvic, prevăzute de art. 5 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului de către ......... Timişoara, printre care se numără politicile forestiere pe termen lung şi asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituţională şi operaţională în gestionarea pădurilor.

    B. Nelegalitatea operaţiunilor care au stat la baza aprobării prin ordin a amenajamentului silvic întocmit de către .......... Timişoara
    Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic şi Normelor tehnice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000, în adoptarea amenajamentelor silvice se impune parcurgerea unor etape succesive.
    În considerarea faptului că au fost parcurse toate aceste etape succesive, cu nerespectarea perioadei de valabilitate a amenajamentelor anterioare, toate operaţiunile care au precedat Ordinului nr. 423/2009 sunt nelegale, iar această nelegalitate se impune a fi constatată de instanţă, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
    În acest sens, prima etapă în elaborarea amenajamentului silvic o constituie întocmirea temei de proiectare pentru lucrările de amenajare a pădurilor şi şedinţa de preavizare a temei de proiectare (conferinţa I de amenajare). Potrivit normelor tehnice în vigoare la data elaborării amenajamentului silvic, aprobate prin Ordinul nr. 1.672/2000: „La şedinţa de avizare vor participa reprezentantul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, directorul tehnic al direcţiei silvice, delegaţi ai unităţii care va executa lucrările de amenajare a pădurilor, şeful ocolului silvic, proprietarii/administratorii pădurilor private ori reprezentanţii acestora, precum şi delegaţi şi invitaţi din alte unităţi interesate.“
    În considerarea faptului că direcţiile silvice Maramureş şi Suceava au fost implicate în procesul de întocmire a temei de proiectare, acestea sunt direct răspunzătoare de nelegalitatea amendamentului aprobat prin Ordinul nr. 423/2009.
    Ulterior avizării temei de proiectare au loc recepţia lucrărilor de teren şi şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - conferinţa a II-a de amenajare, cu participarea şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier, reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului, reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia.
    Ultima etapă, anterior aprobării prin ordinul ministrului a amenajamentului silvic, o constituie avizarea acestuia de consiliul tehnico-economic al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
    Având în vedere că toate aceste operaţiuni premergătoare Ordinului nr. 423/2009 de aprobare a amenajamentului silvic pentru suprafaţa de 1.426,9 ha fond forestier au fost realizate cu nerespectarea perioadei de valabilitate a amenajamentelor anterioare şi în lipsa parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, aşa cum vor arăta, se impune constatarea nelegalităţii acestora.

    C. În vederea legalei aprobări prin ordin a amenajamentului silvic se impunea obţinerea actelor de reglementare de mediu specifice.
    Caracterul nelegal al ordinului de aprobare a amenajamentului silvic întocmit în anul 2008 pentru suprafaţa de 1.426,9 ha reiese şi din eludarea dispoziţiilor legale specifice zonării şi amenajării ariilor naturale protejate.
    Trebuie subliniat în acest sens că o parte din terenurile forestiere regăsite în UP VIII Ţibău sunt situate în Parcul Naţional Munţii Maramureşului, în situl Natura 2000 ROSCI0124 Munţii Maramureşului şi situl Natura 2000 ROSPA0131 Munţii Maramureşului. Acest fapt este atestat de prevederile anexei 1 secţiunea 1 din Hotărârea Guvernului nr. 2.151/30.11.2004, prin care se prevăd limitele fizice ale acestui parc.
    Cu privire la parcurile naţionale, anexa 1 la O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului, prevede faptul că: „În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management“.
    Parcul Naţional Munţii Maramureşului s-a constituit în baza Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 27/18.03.2003, fiind apoi desemnat ca arie naturală protejată de interes naţional în baza Hotărârii Guvernului nr. 2.151/2004.
    Existând această încadrare specială la data întocmirii în anul 2008 a noului amenajament silvic, erau incidente o serie de limitări şi exigenţe care se impuneau a fi respectate.
    Cu privire la regimul special al amenajamentelor silvice întocmite pentru fondul forestier inclus în ariile protejate, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului, prevede că „Amenajamentele silvice întocmite şi aprobate, în condiţiile legii, pentru fondul forestier inclus în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planului de management, iar modificarea lor se aprobă numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1)“. Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1): „Amenajamentele silvice şi modificările acestora sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.“
    În cazul amenajamentului silvic pentru suprafaţa de teren aflată iniţial în proprietatea numitului ........ dată fiind încadrarea unei părţi din această suprafaţă în aria naturală protejată, se impunea urmarea procedurii de evaluare de mediu prevăzută de H.G. nr. 1.076/2004, având ca finalitate obţinerea ca act final a avizului de mediu.
    Conform art. 1 alin. (2) şi (3) din H.G. nr. 1.076/2004: „Prezenta hotărâre stabileşte procedura de realizare a evaluării de mediu, aplicată în scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptării planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.“ Conform art. 5 alin. (2) lit. a) din HG nr. 1076/2004: „Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură, energie, industrie (...).“ Din punct de vedere al conţinutului său, amenajamentul silvic este un plan în sensul H.G. nr. 1.076/2004, fiind necesară evaluarea de mediu.
    Elaborarea amenajamentului silvic în anul 2008 s-a făcut cu nerespectarea art. 9 alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului, în raport cu care „Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului“.
    Mai mult, în cazul amenajamentului întocmit de .......... Timişoara nu s-a obţinut nici avizul administraţiei Parcului Natural, aşa cum prevede art. 28 alin. (10) din O.U.G. nr. 57/2007: „În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.“
    Ordinul nr. 423/2009 a fost emis astfel cu încălcarea dispoziţiilor care prevedeau obligativitatea urmării procedurii de evaluare de mediu.


    III. Diferenţele nejustificate de masă lemnoasă între amenajamentul preexistent şi amenajamentul aprobat prin Ordinul nr. 423/2009 trădează cauza ilicită
    Autorizaţiile de exploatare a masei lemnoase emise în mod nelegal anterior aprobării amenajamentului prin Ordinul nr. 423/2009
    Un alt motiv de nelegalitate al Ordinului nr. 423/2009 prin care a fost aprobat amenajamentul silvic întocmit de ........... Timişoara este constituit de faptul că în amenajamentul silvic din 2008 a fost stipulată, în mod fictiv, o cantitate de masă lemnoasă cu 83.492 mc mai mică faţă de cea existentă în realitate pe aceste terenuri.
    Aceste lipsuri de masă lemnoasă apar ca nejustificate în considerarea faptului că pentru aceste diferenţe de cantităţi de masă lemnoasă nu există documente justificative.
    Cauza ilicită a Ordinului nr. 423/2009
    Diferenţele de masă lemnoasă existente între amenajamentele precedente şi amenajamentul aprobat prin Ordinul nr. 423/2009 trebuie corelate şi cu actele de exploatare a masei lemnoase emise în mod nelegal anterior aprobării acestui amenajament silvic.
    Întocmirea nelegală a acestui amenajament silvic şi, mai mult, aprobarea acestuia prin Ordinul nr. 423/2009 a determinat reclamantului prejudicii însemnate, prin pierderea din proprietate a unei cantităţi semnificative de masă lemnoasă, prejudiciu ce urmează a fi reparat pe calea unei acţiuni separate, în daune.

    Apărarea formulată în cauză
    Pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a formulat întâmpinare, solicitând mai întâi să se constate că, în prezent, cauza dedusă judecăţii este lipsită de obiect, motivat de faptul că perioada de valabilitate a amenajamentului silvic a încetat în anul 2018.
    Astfel, în fapt, reclamantul a solicitat anularea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 423 din 25.06.2009 privind aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate privată pentru suprafaţa de 1.426,90 ha, care a făcut parte din O.S. Borşa (UP VIII Ţibău) şi O.S. Cârlibaba (UP V Ţibăul inferior) şi constatarea nelegalităţii Avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009 pentru amenajamentul fondului forestier menţionat şi a tuturor operaţiunilor care au stat la baza adoptării amenajamentului silvic.
    Or, aşa cum rezultă din Avizul CTAS nr. 18/7.05.2009, perioada de valabilitate a amenajamentului silvic a fost 12.08.2008-11.08.2018. Prin urmare, amenajamentul silvic a expirat la data de 11.08.2018, astfel că de la această dată ordinul de aprobare a amenajamentului silvic şi-a încetat aplicabilitatea.
    În continuare pârâtul a invocat atât excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii ca prescrisă, iar în cazul în care instanţa va trece peste această excepţie, cât şi excepţia tardivităţii şi, pe cale de consecinţă, constatarea decăderii din dreptul de a depune prezenta acţiune, conform prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) şi alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
    În susţinere pârâtul a arătat că Avizul CTAS nr. 18 pentru amenajamentul fondului forestier a fost emis în data de 7.05.2009, iar Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 423 în data de 25.06.2009. Or, de la emiterea actelor administrative individuale contestate au trecut aproximativ 13 ani, cu mult peste termenul de prescripţie şi decădere, anterior menţionate.
    Totodată, s-a învederat faptul că Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 423/25.06.2009 este un act administrativ individual şi nu unul normativ, având în vedere că acesta vizează şi produce efecte faţă de o singură persoană, respectiv ........... .

    Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, următoarele:
    Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparţinând domnului ......... (proprietar la data întocmirii amenajamentului silvic), suprafaţă situată pe raza judeţelor Maramureş şi Suceava, a fost întocmit în anii 2007-2008 de unitatea de proiectare atestată ........., având sediul în municipiul Timişoara.
    Pentru elaborarea amenajamentului silvic, în anii 2007-2008 au avut loc şedinţe de analiză (conferinţele I şi a II-a de amenajare a pădurilor), precum şi verificarea şi recepţia lucrărilor de teren cu participarea reprezentanţilor proprietarului, respectiv ........... şi ..........., fiind încheiate următoarele documente:
    - Procesul-verbal al conferinţei I de amenajare a pădurilor nr. 517/29.11.2007;
    – Procesul-verbal de verificare şi recepţie a lucrărilor de teren - amenajarea pădurilor nr. 254/9.07.2008, pentru fondul forestier situat pe raza judeţului Suceava;
    – Procesul-verbal de recepţie a lucrărilor de teren - amenajare a pădurilor nr. 234/26.06.2008, pentru fondul forestier situat pe raza judeţului Maramureş;
    – Procesul-verbal al conferinţei a II-a de amenajare a pădurilor nr. 314/12.08.2008;
    – amenajamentul silvic a fost avizat cu Avizul CTAS nr. 18/7.05.2009 şi aprobat cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 423/25.06.2009.

    Totodată, învederează faptul că reclamantul ............. s-a implicat în procesul de elaborare a amenajamentului silvic participând încă din anul 2008, în calitate de reprezentant al proprietarului ......., la conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor, desfăşurată în data de 12.08.2008 (Procesul-verbal al conferinţei a II-a de amenajare a pădurilor nr. 14/12.08.2008).
    Mai mult decât atât, din informaţiile publicate în mass-media locală (gazetadecluj.ro, opiniatransilvana.ro ş.a.) reiese că reclamantul ........... a fost implicat activ în retrocedarea şi administrarea acestei proprietăţi. Acesta a încheiat atât anterior retrocedării şi întocmirii amenajamentului silvic, cât şi pe durata de aplicare a amenajamentului silvic, procuri notariale, contracte şi antecontracte având ca obiect retrocedarea, administrarea, vânzarea de masă lemnoasă sau de suprafeţe de fond forestier (de exemplu: contract de vânzare-cumpărare şi act de dare în plată nr. 3.356 din 30.08.2012 - BNP ........, Antecontract de vânzare-cumpărare din 12.07.2011, Act adiţional nr. 26 din 5.05.2012, contractul autentificat cu nr. 3.205 din 4.09.2015).
    Raportat la toate aceste aspecte, este de neînţeles faptul că reclamantul .......... a invocat faptul că amenajamentul a fost întocmit nelegal după aproximativ 13 ani de la data întocmirii, perioadă în care acesta, în calitate de reprezentant al proprietarului şi în calitate de proprietar, nu a reclamat prevederile, modul de întocmire şi de aprobare a amenajamentului silvic, încheind în baza acestuia, pe durata de aplicare (2008-2018) numeroase acte privitoare la gestionarea proprietăţii. Mai mult decât atât, reclamantul s-a ocupat de retrocedarea şi administrarea acestei proprietăţi încă din anul 2004 utilizând în administrarea proprietăţii, de la data retrocedării şi până la data intrării în vigoare a amenajamentului reclamat şi amenajamentul Ocolului Silvic Borşa (Procura nr. 1.741/28.10.2004 - BNP........./Cluj-Napoca, contractul având Încheierea avocaţială nr. 6/08.12.2015 - avocat ........).
    Astfel, având în vedere aspectele mai sus sesizate, niciuna dintre afirmaţiile reclamantului nu poate fi luată în considerare, fiind contrazise chiar de acţiunile întreprinse în perioada 2004-2018.

    Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
    Obiectul acţiunii în contencios administrativ dedusă judecăţii
    Prin Ordinul nr. 423 din 25.06.2009 emis de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale s-a aprobat amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată a domnului ........., cu obligaţia respectării Avizului Comisiei Tehnice de Avizare pentru Silvicultură (în continuare avizul CTAS) nr. 18 din 7.05.2009 pentru amenajamentul fondului forestier menţionat şi a tuturor operaţiunilor care au stat la baza adoptării amenajamentului silvic (f.169-f.170 vol. I).
    Aşa cum rezultă din Avizul CTAS nr. 18/7.05.2009, perioada de valabilitate a amenajamentului silvic a fost 12.08.2008-11.08.2018.

    Chestiuni incidentale
    Cât priveşte excepţiile prescripţiei dreptului material la acţiune şi tardivităţii invocate de pârât prin întâmpinare, Curtea le-a respins prin încheierea din 3 februarie 2022, apreciind că, în raport cu dispoziţiile din Codul silvic adoptat prin Legea nr. 46/2008, amenajamentul silvic este un act administrativ cu caracter normativ, reprezentând un instrument de reglementare cu privire la modul de gestionare a fondului forestier naţional din punct de vedere tehnico-organizatoric, juridic şi economic.
    Într-adevăr, caracterul normativ şi de reglementare al acestui act administrativ rezultă din mai multe dispoziţii încorporate în Codul silvic, în forma în vigoare la momentul emiterii Ordinului nr. 423 din 25.06.2009:
    - potrivit definiţiei din anexa la Codul silvic, „amenajamentul silvic este documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic“;
    – potrivit art. 19 alin. (1), „Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamente silvice“, iar conform art. 20 alin. (1): „Amenajamentele silvice se elaborează la nivelul ocoalelor silvice pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare“;
    – în fine, conform art. 25 alin. (2): „Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice“.

    Rezultă că prin caracterul reglementar şi stabilirea cantităţilor maxime de masă lemnoasă ce pot fi exploatate şi a tipurilor de tăieri ce se vor realiza, amenajamentul silvic este opozabil nu numai proprietarului suprafeţelor de fond forestier, ci şi autorităţilor publice competente care emit acte de punere în valoare şi autorizaţii de exploatare, inclusiv operatorilor economici autorizaţi să exploateze masă lemnoasă.
    De altfel, aplicând mutatis mutandis raţionamentul din Decizia R.I.L. nr. 12/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 30 septembrie 2021, care a analizat natura juridică a PUZ-ului, nu se poate primi teza pârâtului că amenajamentul vizează şi produce efecte faţă de o singură persoană, respectiv ….... .
    În realitate, în situaţia unui amenajament silvic aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, nu prezintă importanţă întinderea suprafeţei de teren vizate, nici apartenenţa acestuia unui anumit proprietar determinat, dar nici iniţiatorul emiterii amenajamentului; esenţială este aptitudinea ordinului ministrului de resort de a produce efecte atât în prezent, cât şi în viitor, faţă de orice persoană care s-ar angaja, potenţial sau teoretic, în orice raport juridic bazat pe reglementările amenajamentului silvic în cauză, indiferent de natura proprietăţii sau de potenţialii subiecţi de drept public sau privat ori de faptul că amenajamentul respectiv este finanţat de o persoană privată (în acest sens, mutatis mutandis, considerentul 63 al Deciziei R.I.L. nr. 12/2021, antereferită).
    Aşa fiind, în raport cu natura juridică de act administrativ cu caracter normativ al Ordinului nr. 423 din 25.06.2009, atacat în prezenta cauză, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.
    Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ............. privind promovarea acţiunii în calitate de mandatar, invocată de pârât prin notele scrise din 18 aprilie 2022 (f. 6, vol. IV), Curtea observă, în primul rând, că în realitate a fost vorba de excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, iar, în al doilea rând, în şedinţa publică din 12 mai 2022 această chestiune a fost lămurită prin prezentarea de către avocata reclamanţilor a contractului de asistenţă juridică din care rezultă că a fost încheiat contract de reprezentare juridică cu toţi cei trei reclamanţi în nume propriu, dintr-o eroare menţionându-se calitatea reclamantului ......... de mandatar. Calitatea reclamanţilor de a acţiona toţi în nume propriu a fost confirmată şi în scris prin precizarea depusă la dosar la data de 15 iunie 2022 de către reprezentantul convenţional avocat al acestora (f. 64, vol. IV).
    În fine, cât priveşte apărarea pârâtului că amenajamentul silvic a expirat la data de 11.08.2018, astfel că de la această dată ordinul de aprobare a amenajamentului silvic şi-a încetat aplicabilitatea, cu consecinţa că prezenta acţiune este lipsită de obiect, nemaifiind posibilă anularea ordinului, Curtea reaminteşte că ieşirea din vigoare a ordinului atacat, prin expirarea termenului de valabilitate, după declanşarea controlului de legalitate al acestuia, nu lipseşte de obiect acţiunea în contencios administrativ, pentru că legalitatea actului se cenzurează în raport cu prevederile legale în vigoare la data emiterii lui, ţinând cont de efectele juridice produse de actul administrativ pe toată perioada cât a fost în vigoare.
    Pe de altă parte, aşa cum au susţinut reclamanţii, în calitate de succesori ai numitului ..........., respectiv de proprietari, conform istoricului prezentat în acţiunea introductivă, vătămarea produsă prin emiterea ordinului atacat a determinat prejudicii însemnate, prin pierderea din proprietate a unei cantităţi semnificative de masă lemnoasă, prejudiciu ce urmează a fi determinat pe calea unei acţiuni separate, în daune.
    Or, Curtea reaminteşte că o condiţie legală premisă pentru admisibilitatea cererii de despăgubiri, întemeiată pe dispoziţiile art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, este dată de soluţionarea unei acţiuni anterioare în anulare, formulată în temeiul art. 1 şi art. 8 din acelaşi act normativ. De altfel, chiar pârâtul prin notele scrise depuse pentru termenul din 14 aprilie 2022 a arătat că reclamanţii au solicitat Curţii de Apel Cluj, sub Dosarul nr. ........, obligarea la plata de despăgubiri ca urmare a emiterii ordinului atacat în prezenta cauză.

    Pe fondul cauzei, Curtea reţine următoarele:
    Aşa cum rezultă din acţiunea introductivă, reclamanţii au formulat mai multe critici de nelegalitate, atât împotriva Avizului CTAS nr. 18/7.05.2009, ca operaţiune administrativă care a stat la baza emiterii ordinului atacat, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cât şi împotriva ordinului însuşi.
    În primul rând, în acord cu reclamanţii, Curtea reţine că nelegalitatea Ordinului nr. 423/2009 reiese din faptul că prin acest act administrativ a fost aprobat un amenajament silvic prematur, cu nerespectarea duratei de valabilitate a amenajamentelor silvice precedente.
    În acest sens, pentru suprafaţa de fond forestier pentru care s-a emis titlul de proprietate de către Comisia Judeţeană Suceava, situată în Cârlibaba, exista un amenajament întocmit de Ocolul Silvic Cârlibaba, cu durata de valabilitate până în anul 2016. Totodată, pentru restul suprafeţei de fond forestier exista un amenajament întocmit de Ocolul Silvic de Stat Borşa, cu o valabilitate de 10 ani începând cu anul 2000.
    Curtea notează că starea de fapt de mai sus nu a fost combătută în niciun fel de către pârât.
    Ordinul nr. 423/2009 a fost emis cu încălcarea normelor silvice în materia elaborării şi adoptării amenajamentelor silvice întrucât, potrivit art. 20 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului silvic aprobat prin ordinul atacat, perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 ani sau de 10 ani, iar pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice.
    Excepţiile în temeiul cărora se putea deroga de la regula potrivit căreia este interzisă elaborarea unui amenajament silvic pe perioada de valabilitate a altui amenajament silvic erau cuprinse în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor nr. 5 din „Capitolul 13. Controlul şi revizuirea amenajamentelor“, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672 din 7.11.2000, norme care prevedeau că „amenajamentele se revizuiesc de regulă din 10 în 10 ani, iar în cazuri excepţionale (calamităţi, depăşiri mari ale posibilităţii) şi mai devreme“.
    Nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic prin Ordinul nr. 423/2009 a fost constatată şi prin Raportul Direcţiei corp control, integritate şi anticorupţie din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 778/DCCIA/24.06.2021, în care s-a constatat că, având în vedere că suprafaţa forestieră care se afla în momentul anului 2000 în proprietatea numitului ........ era inclusă în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Borşa, valabil până în anul 2010, aceasta nu mai putea fi inclusă şi în amenajamentul întocmit de către ........., neîncadrându-se în excepţiile expres prevăzute în Normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000 (f.71-f. 79 şi f. 80, vol. I).
    Prin urmare, prin Ordinul nr. 423/2009 a fost aprobat un amenajament silvic unic pentru întreaga suprafaţă de 1.426,9 ha, cu nerespectarea perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice preexistente.
    Apărarea pârâtului - potrivit căreia reclamantul ........... s-a implicat în procesul de elaborare a amenajamentului silvic participând încă din anul 2008, în calitate de reprezentant al proprietarului ........, la conferinţa a II-a de amenajarea pădurilor, desfăşurată în data de 12.08.2008 şi mai mult decât atât, din informaţiile publicate în mass-media locală, reiese că a fost implicat activ în retrocedarea şi administrarea acestei proprietăţi, astfel încât niciuna dintre afirmaţiile reclamantului nu poate fi luată în considerare, fiind contrazise chiar de acţiunile întreprinse în perioada 2004-2018 - nu poate fi primită de către Curte.
    Astfel, împrejurarea că reclamantul nu a avut obiecţiuni cu privire la întocmirea amenajamentului silvic nu este de natură să asaneze cauza de nelegalitate câtă vreme art. 21 alin. (2) din Codul silvic, în forma în vigoare la momentul adoptării ordinului atacat, prevedea în mod clar că „Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură“.
    În al doilea rând, aceeaşi nelegalitate iradiază şi asupra Avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009, având în vedere că acesta a fost emis anterior expirării perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice preexistente, inclusiv asupra celorlalte operaţiuni care au stat la baza ordinului atacat, cum sunt etapele de elaborare a amenajamentului silvic.
    În acest sens, prima etapă în elaborarea amenajamentului silvic o constituia întocmirea temei de proiectare pentru lucrările de amenajare a pădurilor şi şedinţa de preavizare a temei de proiectare (conferinţa I de amenajare).
    Potrivit Normelor tehnice în vigoare la data elaborării amenajamentului silvic, aprobate prin Ordinul nr. 1.672/2000: „Tema de proiectare pentru lucrările de amenajare a pădurilor se analizează şi se avizează la sediul direcţiei silvice sau al ocolului silvic respectiv. La şedinţa de avizare vor participa reprezentantul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, directorul tehnic al direcţiei silvice, delegaţi ai unităţii care va executa lucrările de amenajare a pădurilor, şeful ocolului silvic, proprietarii/administratorii pădurilor private ori reprezentanţii acestora, precum şi delegaţi şi invitaţi din alte unităţi interesate.“
    Ulterior avizării temei de proiectare, are loc recepţia lucrărilor de teren şi şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice, respectiv conferinţa a II-a de amenajare.
    În speţă, în cadrul cercetării judecătoreşti desfăşurată pe parcursul prezentului proces, a rezultat că nu a fost prezentată în cadrul conferinţei I de amenajare tema de proiectare, această etapă fiind în mod esenţial viciată.
    Astfel, nici pârâtul, nici Garda Forestieră Suceava (f. 35-f. 36, vol. IV), nici ......., în calitate de proiectant (f.56-f.57, acelaşi volum) şi nici ocoalele silvice care administrau/asigurau serviciile silvice la momentul respectiv (Ocolul Silvic Borşa şi Ocolul Silvic Cârlibaba), respectiv Direcţia Silvică Maramureş nu au putut comunica tema de proiectare (f. 62, f. 211, f. 214 vol. IV, f. 34 şi următoarele vol. V, respectiv f.5, vol. 49).
    Mai mult, martorul ........., care a semnat procesul-verbal aferent Conferinţei I de amenajare a pădurilor nr. 517/29.11.2007 în calitate de reprezentat al proprietarilor (f. 176 vol. I), a declarat că a nu a văzut tema de proiectare, conferinţa neavând loc în mod efectiv, nefiind invitat de către proiectant (f. 142-f. 143 vol. IV). De asemenea, martorul ..........., având calitatea de reprezentant al proiectantului ......... cu care proprietarul a încheiat contract de prestări servicii pentru amenajarea pădurilor, a precizat că nu a văzut tema de proiectare (f. 144-f. 145, vol. IV).
    De asemenea, caracterul nelegal al ordinului atacat pentru suprafaţa de 1.426,9 ha reiese şi din eludarea dispoziţiilor legale specifice zonării şi amenajării ariilor naturale protejate.
    Astfel, o parte din terenurile forestiere regăsite în amenajament sunt situate în Parcul Naţional Munţii Maramureşului, respectiv în situl Natura 2000, aspect necontestat în cauză.
    Or, în cazul amenajamentului silvic pentru suprafaţa de teren aflată iniţial în proprietatea numitului ..........., dată fiind încadrarea unei părţi din această suprafaţă în aria naturală protejată, se impunea urmarea procedurii de evaluare de mediu prevăzută de H.G. nr. 1.076/2004, având ca finalitate obţinerea ca act final a avizului de mediu.
    Conform art. 1 alin. (2) şi (3) din H.G. nr. 1.076/2004: „Prezenta hotărâre stabileşte procedura de realizare a evaluării de mediu, aplicată în scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptării planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cerinţele de consultare a factorilor interesaţi şi de participare a publicului.
    Evaluarea de mediu este parte integrantă din procedura de adoptare a planurilor şi programelor.“
    Conform art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 1.076/2004: „Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultura, energie, industrie (...).“
    Or, din punctul de vedere al conţinutului său, amenajamentul silvic este un plan în sensul H.G. nr. 1.076/2004, fiind necesară evaluarea de mediu.
    Din acest unghi, elaborarea amenajamentului silvic în anul 2008 s-a făcut cu nerespectarea art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, forma în vigoare la data întocmirii amenajamentului, în raport cu care „Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului“.
    Mai mult, în cazul amenajamentului întocmit de ......... Timişoara nu s-a obţinut nici avizul administraţiei Parcului Natural, aşa cum prevede art. 28 alin. (10) din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: „În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate“.
    Nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic prin Ordinul nr. 423/2009 reiese şi din Raportul Direcţiei corp control, integritate şi anticorupţie din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 778/DCCIA/24.06.2021, în care s-a constatat că nu au fost identificate documente din care să rezulte avizul favorabil emis de Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului RA, fiind încălcate dispoziţiile art. 22 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (f. 80, vol. I).
    De asemenea, din Raportul Direcţiei corp control, integritate şi anticorupţie din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor din data de 2.06.2021 rezultă referitor la amenajamentul silvic întocmit pentru suprafaţa de 146,1 ha că nu a fost pus la dispoziţie avizul de mediu emis de autoritatea de mediu competentă şi nici avizul emis de Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului RA, în calitate de custode al ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0124 Munţii Maramureşului şi ROSPA0131 Munţii Maramureşului, fiind încălcate dispoziţiile art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2005 şi art. 28 alin. (10) din O.U.G. nr. 57/2007, anterior reproduse (f. 155-f. 156, vol. IV).
    Apărarea pârâtului potrivit căreia nu subzistă motivul de nelegalitate întrucât reclamantul .......... a participat la şedinţa conferinţei a II-a de amenajare, a înfiinţat în anul 2007 Ocolul Silvic „Silva“ Borşa care a preluat administrarea pădurilor din anul 2008 şi a dispus de această proprietate din anul 2007 până în prezent (f. 159-f. 160, vol. IV) nu poate fi primit, în primul rând, în considerarea răspunderii distincte a autorităţii publice centrale
    care răspunde de silvicultură, conform art. 21 alin. (2) din Codul silvic, anterior citat, iar, pe de altă parte, ţinând cont de natura de ordine publică de protecţie a dispoziţiilor legale în materie de mediu. Partajarea răspunderii între reclamant şi autoritate nu interesează prezentul dosar, ci problema se va pune în cadrul dosarului având ca obiect despăgubirile solicitate pe calea art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
    În fine, în raport cu motivele de nelegalitate reţinute anterior, nu se mai impune a se mai analiza dacă, în optica reclamanţilor, diferenţele nejustificate de masă lemnoasă între amenajamentul preexistent şi amenajamentul aprobat prin Ordinul nr. 423/2009 trădează cauza ilicită a actului administrativ, urmând ca în cadrul Dosarului nr ............ să se stabilească, în condiţiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, întinderea prejudiciului, în prezentul dosar reclamanţii renunţând la efectuarea unei expertize de specialitate prin care să cuantifice dauna.

    Soluţia Curţii
    În raport cu toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, va admite acţiunea, va constata nelegalitatea avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi, în consecinţă, va anula Ordinul nr. 423/25.06.2009, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
    Pierzând procesul, în temeiul art. 451, 452 şi 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului ............... suma de 5.100 lei cheltuieli de judecată, avansate de către acesta, reprezentând taxă judiciară de timbru şi 5.000 lei onorariu avocaţial, conform chitanţei depuse la dosar (f. 7, vol. 49).

    PENTRU ACESTE MOTIVE
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Admite acţiunea în contencios formulată de reclamanţii ........., CNP .........., CNP ............ şi .............., toţi cu domiciliul ales în ......, persoană însărcinată cu primirea corespondenţei ......., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Libertăţii nr. 12, sectorul 5.
    Constată nelegalitatea Avizului CTAS nr. 18 din 7.05.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi, în consecinţă, anulează Ordinul nr. 423/25.06.2009, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
    Obligă pârâtul să plătească reclamantului ....... suma de 5.100 lei cheltuieli de judecată.
    Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune sub sancţiunea nulităţii la Curtea de Apel Cluj.
    Pronunţată astăzi, 29.05.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.


                    Preşedinte,
                    Antoniu Simon
                    Grefier,
                    Iuliu Traian Crişan

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  SENTINŢA CIVILĂ nr. 307 din 29 mai 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016