Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
SENTINŢA CIVILĂ nr. 161 din 3 iulie 2023 referitoare la actiunea in contencios administrativ avand ca obiect anulare acte administrative cu caracter normativ
EMITENT: Curtea de Apel Constanţa PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 945 din 13 octombrie 2025
Dosar nr. XX
Complet pentru cauze contencios administrativ şi fiscal
Preşedinte XX
Grefier XX
S-a luat în examinare acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta XX, cu sediul în XX, şi cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat XX din XX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu sediul în XX, având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ - Ordinul nr. 1.203/2022.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 12.06.2023, consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 26.06.2023 şi la data de 3.07.2023, dată la care a pronunţat următoarea hotărâre:
CURTEA,
deliberând asupra acţiunii în contencios administrativ de faţă, constată următoarele:
Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. XX la data de 27.12.2022, reclamanta XX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a solicitat:
- anularea în parte a Ordinului nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă, în vigoare de la 30 iunie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iunie 2022, în principal;
– obligarea intimatei la modificarea Ordinului nr. 1.203/2022, în subsidiar, ulterior consultării corpului profesional al piloţilor prin asociaţia profesională;
– obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea demersului judiciar reclamanta arată că actul administrativ normativ ce face obiectul plângerii prealabile încalcă următoarele dispoziţii legale, după cum urmează:
1. Nerespectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 52/2003 a transparenţei decizionale
Pe de o parte, apreciază că Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională a fost nerespectată în totalitatea sa, în sensul că autoritatea emitentă a înţeles să aprobe actul administrativ normativ atacat fără aplicarea principiilor, termenelor şi procedurilor prevăzute de lege.
Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 52/2003: „În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz.
Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.“
Ministerul Transporturilor nu a respectat în cadrul procedurii de adoptare teza a doua, în sensul că proiectul de act administrativ normativ nu a fost transmis către mass-media centrală pentru informarea publicului cu privire la intenţia de elaborare a acestuia, încălcându-se astfel dreptul la informare al persoanelor interesate de adoptarea actului administrativ normativ.
Conform art. 7 alin. (2): „Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice.“
În speţă, Autoritatea Navală Română este autoritatea către care trebuia transmis spre avizare proiectul actului administrativ normativ, fiind autoritatea care este instituită a pune în aplicare prevederile normative.
În măsura în care ministerul ar fi respectat termenul de 30 de zile lucrătoare anterior transmiterii spre avizare, termenul a început să curgă pe data de 16.06.2022 (data publicării anunţului pe site-ul Ministerului Transporturilor), neluând în calcul prima zi şi ultima, şi s-ar fi împlinit la data de 18 iulie 2022.
Astfel, în condiţiile în care ordinul atacat a fost adoptat la data de 30.06.2022 şi publicat în Monitorul Oficial, termenul minim nu a fost respectat, rezultând din acest calcul faptul că proiectul nu a fost transmis spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate, în conformitate cu art. 7 alin. (8) din Legea privind transparenţa decizională.
Transmiterea spre avizare, având în vedere data de împlinire a termenului de 30 de zile, respectiv data de 18 iulie 2022, ar fi trebuit efectuată începând cu această dată, adoptarea efectivă a ordinului urmând a fi ulterioară. Faptul că ordinul atacat nu a fost transmis spre avizarea prevăzută de lege reiese şi din faptul că ordinul, anexele sale, precum şi celelalte documente premergătoare adoptării, publicate pe site, nu conţin şi avizul autorităţii interesate.
Apreciază reclamanta că în speţă nu s-au respectat dispoziţiile imperative ale Legii privind transparenţa decizională, cu privire la modalităţile de comunicare către publicul larg în general şi persoanele interesate în special a proiectului şi cu privire la termenele impuse de legea arătată.
Mai mult decât atât, arată faptul că proiectul ordinului atacat nu a fost în fapt publicat la data de 14.06.2022 pe site-ul Ministerului Transporturilor, ci mai târziu, într-o vădită eludare a legii privind transparenţa decizională. În acest sens, apreciază că în cauză este imperativă necesitatea administrării probei cu expertiza IT, prin intermediul căreia să se stabilească în mod exact la ce dată a fost publicat proiectul pe site-ul autorităţii administrative.
Apreciază că, deşi Legea nr. 52/2003 nu prevede în mod expres sancţiunea nulităţii actului aprobat şi publicat în Monitorul Oficial cu încălcarea prevederilor sale, legiuitorul a subînţeles această sancţiune, implicând-o prin art. 14, în sensul că, instituind posibilitatea oricărei persoane care se consideră vătămată în drepturile sale de a urma procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, a legiferat implicit sancţiunea nulităţii.
Apreciază aceasta întrucât, în măsura în care obiectul acţiunii judiciare prevăzut în art. 8 din Legea nr. 554/2004 îl poate reprezenta inclusiv solicitarea de anulare în tot sau în parte a actului administrativ nelegal, aceasta este sancţiunea pentru nerespectarea principiilor şi procedurilor prevăzute de Legea privind transparenţa decizională.
Astfel, întrucât nulitatea este sancţiunea aplicabilă actului emis de autoritatea administrativă, apreciază că nulitatea este în speţă una de ordin absolut, în sensul că actul administrativ a fost emis fără respectarea condiţiilor de formă (considerând procedura instituită de Legea nr. 52/2003 o condiţie de formă a actului administrativ) imperativ dispuse de lege.
2. Nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative
În acest sens, reclamanta arată că actul administrativ normativ în cauză, respectiv ordinul Ministerului Transporturilor, este suspus dispoziţiilor Legii nr. 24/2000, în temeiul art. 3 alin. (2) din lege:
a. art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 întăreşte necesitatea ca proiectele de acte normative să fie transmise spre avizare autorităţilor interesate, acţiune care în fapt nu s-a realizat, în sensul că în niciun moment, astfel cum au mai arătat, proiectul de act normativ nu a fost transmis spre avizare Autorităţii Navale Române, în calitatea sa de autoritate interesată;
b. urmează a se observa şi completa nerespectarea dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 24/2000, în sensul că din instrumentul de motivare, respectiv „referatul de aprobare“, lipsesc elementele obligatorii:
- motivul emiterii actului normativ - cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare; principiile de bază şi finalitatea reglementărilor propuse, cu evidenţierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situaţiei extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgenţă, precum şi eventualele consecinţe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;
– impactul socioeconomic, efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social şi asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor şi beneficiilor;
– impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri;
– impactul asupra sistemului juridic - implicaţiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora şi, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicaţiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaţionale, precum şi măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;
– consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, esenţa recomandărilor primite:
– activităţile de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ;
– măsurile de implementare - modificările instituţionale şi funcţionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.
Mai mult decât atât, regulamentul instituit prin ordinul atacat reprezintă prin dispoziţiile art. 2 şi 3 o încălcare a propriei reglementări.
Astfel, solicită a se observa faptul că, potrivit art. 2 din regulament:
"ART. 2
(1) ANR, după consultarea administraţiilor portuare şi/sau de cale navigabilă prevăzute la art. 1 alin. (2) şi a asociaţiilor profesionale reprezentative şi legal constituite ale piloţilor maritimi, trebuie să stabilească cerinţele de înscriere la examen şi standardele minime necesare pentru obţinerea unui brevet de pilot maritim.
(2) ANR se va asigura că în cadrul programelor de pregătire profesională a piloţilor maritimi este inclusă şi analiza rapoartelor de investigaţie privind siguranţa maritimă în care este implicat pilotajul."
Astfel, deşi este expres prevăzută abilitarea ANR de a stabili standardele minime necesare pentru obţinerea unui brevet de pilot maritim, prin art. 2 şi art. 3 ale pct. B din anexa nr. 1 la regulament, însuşi regulamentul reglementează, în contradicţie cu abilitarea ANR:
"ART. 2
Brevetul de pilot maritim II pentru porturile maritime se poate obţine prin examen de către orice candidat care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine un brevet de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;
b) prezintă o adeverinţă eliberată de CN APM - S.A. Constanţa, din care să reiasă că:
(i) este angajat în funcţia de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime;
(ii) a participat la minimum 150 de manevre de pilotaj la bordul navelor prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;
(iii) a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul.
C. Pilot maritim I pentru porturile maritime
ART. 3
Brevetul de pilot maritim I pentru porturile maritime se poate obţine prin examen de către orice candidat care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine un brevet de pilot maritim II pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;
b) prezintă o adeverinţă eliberată de CN APM - S.A. Constanţa, din care să reiasă că:
(i) este angajat în funcţia de pilot maritim II pentru porturile maritime;
(ii) a participat la minimum 150 de manevre prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele, dintre care minimum 50 de manevre de pilotaj la bordul navelor cu lungime mai mare de 200 m, împreună cu un pilot maritim I pentru porturile maritime;
(iii) a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul."
Mai mult decât atât, urmează a se observa faptul că, deşi nu au fost consultaţi în niciun fel cu privire la cerinţele minime obligatorii privind brevetarea piloţilor maritimi, astfel cum prevede art. 2 din regulament, emitentul actului înţelege să se stabilească, în contradictorialitate cu propria reglementare de abilitare a ANR în acest sens, stabilind criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I.
Reclamanta a arătat că pilotajul este o structură esenţială pentru siguranţa industriei maritime pentru a asigura operaţiuni sigure, economice şi durabile. Pilotul maritim oferă, pe baza unor cunoştinţe locale vaste, recomandări de navigaţie marinarilor pe căi navigabile specifice, cum ar fi porturi, canale, precum şi pe mare deschisă. Marinarii cu experienţă pot fi selectaţi pentru formarea de bază a piloţilor maritimi. Instruirea se realizează în medii de clasă, în simulatoare şi ca formare la locul de muncă.
Navigaţia în zone cu adâncimi mici, porturi sau canale închise necesită o mare pricepere nautică. Navele comerciale cu dimensiuni din ce în ce mai mari trebuie să fie ghidate în siguranţă pe căi navigabile înguste, adesea în trafic intens. Pilotul acţionează ca partener al comandantului navei, are un rol solicitant, care necesită o experienţă îndelungată, precum şi cunoştinţe specifice despre navă şi zona de navigaţie. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, piloţii trebuie să se familiarizeze cu caracteristicile şi manevrele unei nave necunoscute, luând în considerare condiţiile meteorologice.
Deşi comandanţii sunt experţi în navigarea navelor, aceştia nu sunt experţi în ceea ce priveşte reglementările şi mediile specifice ale porturilor, prin urmare, au nevoie de expertiza locală a unui pilot maritim pentru a se asigura că nava, echipajul, pasagerii şi mărfurile lor ajung în următorul lor port de escală într-un mod sigur şi eficient. Relaţia dintre comandant şi pilot se bazează pe încredere şi onestitate. Un pilot se aşteaptă ca comandantul să fie sincer în descrierea stării navei şi a problemelor pe care le are, în timp ce comandantul depinde de pilot pentru a descrie tranzitul în mod onest în ceea ce priveşte problemele prevăzute, ruta, remorcherele, facilităţile de la ţărm şi pentru a fi informat cu privire la reglementările locale.
Piloţii sunt experţi foarte bine pregătiţi în navigaţia navelor în apele închise şi posedă cunoştinţe vaste foarte specializate cu privire la condiţiile locale. Piloţii oferă servicii de pilotaj în conformitate cu cerinţele de transport maritim portuar şi cu regulamentele determinate de autoritatea portuară. Aceştia coordonează toate aranjamentele referitoare la sosirea navelor, ancorarea, acostarea, plecarea de la dană, mutarea navelor şi sunt responsabili de completarea documentaţiei de pilotaj.
Cunoaşterea explicită este o cunoaştere deschisă şi disponibilă pentru toată lumea. Metodele de transfer al cunoştinţelor explicite pot fi de natură tehnică, cum ar fi manuale, instrucţiuni, baze de date sau utilizarea instrumentelor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în cazul în care cunoştinţele sunt codificate. Transferul de cunoştinţe implicite necesită alte metode mai nontehnice, cum ar fi mentoratul, experienţa la locul de muncă sau discuţiile informale în timpul pauzelor de cafea, de exemplu, în cazul în care cunoştinţele rămân necodificate.
O cantitate substanţială de transfer de cunoştinţe tacite are loc în timpul activităţilor la locul de muncă, deci care au loc în medii sociale. Astfel de activităţi includ interacţiunea cu piloţi maritimi cu experienţă în timpul pilotajului, precum şi cu echipajul navelor pilotate, remorchere şi pilotine, în timpul transferului către şi de la nave supuse pilotajului, dar şi în contexte sociale, cum ar fi în timpul pauzelor de cafea, precum şi în alte medii informale, cum ar fi timpul petrecut la staţia de pilotaj. Metodele de transfer al cunoştinţelor tacite în astfel de medii sociale nu sunt totuşi documentate şi utilizate în mod clar. Tocmai de aceea, o perioadă de timp minimă este necesară pentru formarea piloţilor maritimi, astfel că aceste cunoştinţe să poată fi transferate.
Pilotajul nu este o afacere, ci o nevoie de siguranţă, iar prima responsabilitate a pilotului este de a proteja interesul Guvernului care a emis licenţa şi reglementează operaţiunile de pilotaj.
Diferite organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale, administraţii portuare au efectuat de-a lungul timpului studii privind efectele siguranţei actului de pilotaj. Reclamanta a expus exemple de pregătire şi instruire a piloţilor, precum şi organizarea şi responsabilitatea acestui serviciu de siguranţă publică din alte teritorii, respectiv Olanda, Londra, Florida
Astfel, reglementările cuprinse în regulamentul ce face parte integrantă din ordinul atacat sunt complet neconforme cu ceea ce reprezintă standarde ocupaţionale suficiente, cerinţe minime obligatorii necesare pentru păstrarea în mod real a siguranţei circulaţiei navale portuare.
Astfel, pentru ca un pilot să realizeze cel puţin o manevră în fiecare dană a celor 3 porturi acoperite: Constanţa, Midia şi Mangalia (137 de dane, 15 dane, 9 dane), are nevoie de minimum 161 de manevre, fără a lua în calcul şantierele navale şi manevrele atipice, astfel că reglementarea celor 150 de manevre în sensul de criteriu minim reprezintă o subdimensionare a ceea ce reprezintă experienţa minimă a unui pilot, fără ca prin accederea la calitatea de pilot II sau pilot I să nu afecteze siguranţa navigaţiei.
Pentru piloţii stagiari şi pregătirea piloţilor II efectuarea acestor manevre trebuie la început efectuată în timpul zilei şi treptat executarea acestora se va face şi noaptea.
Pentru familiarizarea completă cu specificul hidrometeorologic al acestor porturi este nevoie de minimum 12 luni pentru a parcurge toate anotimpurile cu specificul meteorologic.
Alegerea unui număr de manevre minim pe baze empirice pentru promovarea examenelor de pilot va atrage efecte negative asupra serviciului de pilotaj, însă cu atât mai mult cu privire la siguranţa navigaţiei, în măsura în care, dacă ordinul sar aplica în forma adoptată, întregul corp profesional al piloţilor este în risc de deprofesionalizare.
Actualul sistem de recrutare de piloţi aspiranţi, efectuarea perioadei de stagiatură şi organizarea examinării sunt complet ieşite din logica unei adaptări a criteriilor şi standardelor minime de accedere la această calitate, fără nicio consultare cu asociaţia profesională a piloţilor, pe criterii pur empirice, fără niciun calcul de risc şi impact asupra siguranţei serviciului de pilotaj, fără un fundament sau argument prezentat sau cel puţin care să transpară din conţinutul şi interpretarea actului atacat.
În susţinerea cererii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
La data de 16.02.2023 pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes, solicitând admiterea acesteia şi respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată/nefondată.
În motivarea întâmpinării, în ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, pentru a promova o acţiune în contencios administrativ trebuie îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 33 din Codul de procedură civilă, coroborat cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. o), p) şi r) din Legea nr. 554/2004.
Acţiunea în contencios administrativ introdusă de către reclamantă are ca obiect anularea parţială a Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.203/2022, ordin care a aprobat Regulamentul privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.
Interesul în promovarea unei acţiuni judiciare trebuie să fie legitim, născut, actual, personal.
Reclamanta nu justifică un interes personal, nu arată care este vătămarea produsă de adoptarea Ordinului nr. 1.203/2022. Potrivit Legii nr. 554/2004, un act administrativ poate fi anulat dacă se dovedeşte că a produs reclamantului o vătămare întrun drept sau un într-un interes legitim. Prin interes legitim privat se înţelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor, previzibil, prefigurat, în timp ce interesul public vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice. Instanţa trebuie să verifice dacă prin actul administrativ s-a adus atingere unei situaţii juridice subiective, invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat.
Nu arată reclamanta care este folosul practic urmărit, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenţia formulată, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acţiune, să îi vizeze pe cei care recurg la această formă procedurală.
Reclamanta nu a făcut dovada interesului legitim, personal, născut şi actual, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, nu a probat faptul că are calitatea de persoană vătămată într-un drept prevăzut de un act normativ sau într-un interes legitim, fapt pentru care solicită admiterea excepţiei lipsei de interes şi respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că, faţă de obiectul cauzei, instanţa de contencios administrativ trebuie să verifice dacă actul contestat este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) pct. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv „act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice“, şi dacă s-a produs o vătămare a unui drept sau interes legitim.
Verificarea legalităţii unui act administrativ presupune verificarea condiţiilor de validitate a acelui act, respectiv:
- actul administrativ contestat a fost adoptat sau emis de autoritatea competentă din punct de vedere material/teritorial şi în limitele acestor competenţe;
– conţinutul actului este conform cu conţinutul legii în baza căruia a fost emis;
– dacă actul corespunde scopului urmărit de legea care îl pune în executare;
– dacă a fost adoptat sau emis în forma specifică actului administrativ şi normelor de tehnică legislativă.
Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă, a fost adoptat cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, a normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, a fost supus dezbaterii publice în condiţiile legii, respectiv publicat pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii la data de 14.06.2022.
Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.203/2022 este emis în aplicarea dispoziţiilor art. 117 alin. (2) din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, art. 12 lit. f) din OG nr. 19/1997 privind transporturile, art. 9 alin. (4) din HG nr. 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, respectiv:
Art. 117 alin. (2): „Modul de recrutare, formare profesională şi perfecţionare, de acordare, suspendare şi retragere a brevetului piloţilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.“;
Art. 12: „Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe apele interioare, aeriene, multimodale şi combinate, având printre atribuţii: (…) f) emite norme obligatorii de atestare, certificare, licenţiere şi brevetare a personalului care lucrează în transporturi sau concură la siguranţa traficului şi stabileşte condiţiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenţelor sau brevetelor acordate“;
Art. 9 alin. (4): „În exercitarea atribuţiilor sale, ministrul transporturilor şi infrastructurii emite ordine şi instrucţiuni.“
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei privind nerespectarea dispoziţiilor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă menţionează următoarele:
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 24/2000:
"Proiectele de acte normative trebuie însoţite de următoarele documente de motivare:
a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative;
b) note de fundamentare - în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului; ordonanţele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum şi ordonanţele de urgenţă se transmit Parlamentului însoţite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;
c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;
d) studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebită şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului (...)"
Concluzionând, instrumentul de prezentare şi motivare în cazul unui proiect de ordin de ministru este reprezentat de referatul de aprobare, legiuitorul neprevăzând obligativitatea studiilor de impact, aşa cum sunt ele prevăzute în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebite.
În ceea ce priveşte nerespectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, învederează următoarele aspecte:
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a respectat întocmai dispoziţiile legale obligatorii pentru emiterea unui act administrativ cu caracter normativ, asigurând participarea activă a oricărei părţi interesate (cetăţean sau entitate) în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative.
Proiectul de ordin şi referatul de aprobare au fost aduse la cunoştinţa publicului prin publicarea pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii la data de 14.06.2022.
Suplimentar, în aceeaşi ordine de idei, menţionează că pe site-ul Constanţa Port XX, la secţiunea Documente-proiecte de acte normative, au fost publicate proiectul de ordin, documentele anexe, perioada-limită pentru propuneri/observaţii.
Mai arată pârâtul că Constanţa Port XX este organizaţie patronală autonomă, nu are caracter politic, fiind înfiinţată ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care reprezintă şi apără interesele economice/tehnice/juridice ale membrilor săi, în/din Portul Constanţa, în relaţia cu autorităţile publice, sindicatele, alte persoane fizice şi/sau juridice, în limita şi în legătură cu scopul şi obiectul de activitate.
Tot în scopul respectării principiului transparenţei de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, menţionează şi faptul că, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social din data de 28.06.2022, la prezentarea ordinii de zi punctul I „prezentarea şi dezbaterea proiectelor de acte normative, cu caracter economico-social, iniţiate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii“ figurează proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.
Nici în etapa de consultare (când sunt primite sugestii, opinii, recomandări) şi nici în etapa de dezbatere publică (cu ocazia şedinţei de dialog social) nu au existat persoane interesate/asociaţii care să îşi manifeste intenţia de a completa/modifica propunerea de act normativ - Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.
Referitor la nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea 52/2003 în ceea ce priveşte termenul de 30 de zile lucrătoare, arată că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 7 alin. (13): „Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situaţii urgente sau a uneia care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării şi anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat.“
Din referatul de aprobare reiese, în mod indubitabil, necesitatea adoptării proiectului de ordin, rezultând circumstanţierea excepţională, respectiv „în considerarea importanţei deosebite a serviciului de siguranţă, fără de care nu se poate desfăşura traficul maritim al navelor, cu condiţia respectării instrumentelor internaţionale menţionate, fără a afecta în sens negativ atât piloţii, cât şi beneficiarii serviciului, cu rezultatul punerii în pericol a siguranţei navigaţiei, a vieţilor omeneşti, a infrastructurii de transport naval şi a mediului înconjurător este necesar a fi modificate condiţiile care stau la baza reformării şi pregătirii piloţilor maritimi în sensul facilitării accesului mai multor categorii de personal la profesia de pilot şi diminuării timpului de pregătire, fără a avea influenţe negative asupra calităţii serviciului de pilotaj, luând în considerare faptul că desfăşurarea acestuia presupune un proces de decizie cu privire la manevra navei în condiţii de siguranţă în zona portuară“.
Afirmaţia privind „avizarea de către autorităţile publice, în speţă de către Autoritatea Navală Română“ este invocată în mod eronat de către reclamantă. Sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 54 alin. (4) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, care prevăd: „ordinele (...) vor fi avizate în mod obligatoriu de compartimentul juridic propriu“.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate de stat în domeniul transportului naval, emite norme obligatorii de atestare, certificare, licenţiere şi brevetare a personalului care lucrează în transporturi ori care concură la siguranţa traficului şi stabileşte condiţiile de suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenţelor ori brevetelor acordate, iar prin Autoritatea Navală Română (ANR) - organ tehnic de specialitate din subordinea sa - MTI îşi exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei.
În demersurile sale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, ca iniţiator al Ordinului nr. 1.203/2022, a apelat la rolul consultativ al Autorităţii Navale Române ca organ de specialitate din subordinea sa.
Faţă de afirmaţia tendenţioasă „publicarea la altă dată decât cea afişată pe site“, fără a aduce vreun argument în acest sens, arată că, potrivit capturii de la secţiunea aferentă datelor de publicare/modificare a articolului anunţului publicat pe site-ul instituţiei sale, data ultimei modificări este data de 14.06.2022, ora 12:00.
În raport cu susţinerea reclamantei Asociaţia Piloţilor Neptun, „regulamentul instituit prin ordinul atacat reprezintă prin dispoziţiile art. 2 şi 3 o încălcare a modului de stabilire a standardelor minime necesare pentru obţinerea unui brevet de pilot maritim“, consideră că reclamanta nu face distincţie între standarde minime şi cerinţe minime.
Referitor la afirmaţia reclamantei „neconsultarea acesteia cu privire la cerinţele minime obligatorii pentru brevetarea piloţilor“, arată că pregătirea profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I se consemnează în adeverinţa eliberată de CNAPM Constanţa, din care să reiasă că, potrivit art. 2, respectiv art. 3 lit. b) alin. (iii) din anexa nr. 1 la regulament, acesta „a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul“. Competenţa şi capacitatea de a evalua pilotul pe durata efectuării serviciului revin Compartimentului pilotaj maritim din cadrul CN APM Constanţa şi/sau Serviciului pilotaj, siguranţa navigaţiei, monitorizare trafic din cadrul AFDJ Galaţi.
Faţă de cele anterior precizate, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată/neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de procedură civilă, precum şi celelalte texte de lege invocate în cuprinsul întâmpinării.
În dovedire, solicită proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanţei, la data de 12.06.2023 reclamanta a depus precizări la cererea de chemare în judecată prin care a arătat că solicită anularea în parte a ordinului atacat, respectiv art. 2 şi art. 3 ale punctului B din anexa nr. 1 la regulament. Totodată, reclamanta a depus Statutul Asociaţiei Piloţilor Neptun.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
La data de 30.06.2022 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă.
Potrivit art. 2 din anexa nr. 1 la regulament:
"Brevetul de pilot maritim II pentru porturile maritime se poate obţine prin examen de către orice candidat care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine un brevet de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;
b) prezintă o adeverinţă eliberată de CN APM - S.A. Constanţa, din care să reiasă că:
(i) este angajat în funcţia de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime;
(ii) a participat la minimum 150 de manevre de pilotaj la bordul navelor prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;
(iii) a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul."
Potrivit art. 3 din anexa nr. 1 la regulament:
"Brevetul de pilot maritim I pentru porturile maritime se poate obţine prin examen de către orice candidat care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine un brevet de pilot maritim II pentru porturile maritime, în termen de valabilitate;
b) prezintă o adeverinţă eliberată de CN APM - S.A. Constanţa, din care să reiasă că:
(i) este angajat în funcţia de pilot maritim II pentru porturile maritime;
(ii) a participat la minimum 150 de manevre prin care să acopere toate porturile maritime, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele, dintre care minimum 50 de manevre de pilotaj la bordul navelor cu lungime mai mare de 200 m, împreună cu un pilot maritim I pentru porturile maritime;
(iii) a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie pentru zona de pilotaj pentru care solicită brevetul."
Prin cererea dedusă judecăţii reclamanta XX a solicitat, în principal, anularea în parte a Ordinului nr. 1.203/2022, susţinând în esenţă că nu a fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003, că nu au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 şi că prin actul atacat au fost stabilite criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau I, fiind neconforme cu ceea ce reprezintă standarde ocupaţionale suficiente, cerinţe minime obligatorii necesare pentru păstrarea în mod real a siguranţei circulaţiei navale portuare.
În raport cu prevederile art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei de interes invocate de pârât, cu privire la care reţine următoarele:
Potrivit art. 32 din Codul de procedură civilă, orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, calitate procesuală, formulează o pretenţie şi justifică un interes, interesul reprezentând folosul practic urmărit prin introducerea cererii de chemare în judecată. Potrivit art. 33 din Codul de procedură civilă, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."
Pârâtul a susţinut că reclamanta nu justifică un interes personal, nu arată care este vătămarea produsă de adoptarea Ordinului nr. 1.203/2022.
Potrivit art. 6 din Statutul XX, scopul asocierii este de a apăra şi a asigura drepturile şi asistenţa piloţilor maritimi, de a promova noua concepţie europeană şi internaţională a serviciului de pilotaj maritim, îndeplinind un rol de supraveghere, consultanţă, formare şi perfecţionare profesională, creşterea siguranţei actului de pilotaj, în condiţii de eficienţă, şi protecţia mediului înconjurător, promovarea valorilor civice, ale democraţiei şi statului de drept. Potrivit art. 7 litera f din statutul reclamantei, aceasta desfăşoară activităţi specifice domeniului de activitate pentru prevenirea accidentelor navale, conform regulamentelor şi normelor în vigoare interne şi internaţionale.
Raportat la obiectivele asociaţiei, unul dintre acestea fiind creşterea siguranţei actului de pilotaj, precum şi la activitatea pentru prevenirea accidentelor navale, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanta susţine că prin actul adoptat sunt stabilite criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I şi care nu sunt suficiente pentru păstrarea în mod real a siguranţei circulaţiei navale portuare, instanţa reţine că aceasta justifică interesul personal în promovarea acţiunii şi vătămarea produsă prin adoptarea actului, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes.
Pe fondul cauzei reclamanta a susţinut că la adoptarea actului nu a fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003, că nu au fost respectate prevederile Legii nr. 24/2000 şi că prin actul atacat au fost stabilite criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau I, fiind neconforme cu ceea ce reprezintă standarde ocupaţionale suficiente, cerinţe minime obligatorii necesare pentru păstrarea în mod real a siguranţei circulaţiei navale portuare.
În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003, reclamanta a susţinut că pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nu a transmis către mass-media centrală proiectul actului normativ şi că nu a fost respectat termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut pentru aducerea la cunoştinţa publicului a anunţului înainte de supunerea spre avizare. Instanţa reţine că, potrivit art. 7 din Legea nr. 52/2003:
"(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.
(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
(3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) La publicarea anunţului, autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menţionându-se data primirii, persoana şi datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.
(6) Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.
(7) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
(8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).
(9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
(10) Dezbaterile publice se vor desfăşura după următoarele reguli:
a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (7), va organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu şi va afişa la sediul propriu, alături de documentele menţionate la alin. (2), şi modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetăţean interesat;
b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi la cuvânt şi-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuţie;
c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu iniţiatorul şi/sau iniţiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituţiei sau autorităţii publice locale, experţii şi/sau specialiştii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, şi a proiectului de act normativ;
d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul şi la sediul autorităţii publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum şi versiunea finală adoptată a actului normativ.
(11) Toate documentele prevăzute la alin. (2) şi alin. (10) lit. a) şi d) vor fi păstrate pe site-ul autorităţii publice responsabile într-o secţiune dedicată transparenţei decizionale. Toate actualizările în site vor menţiona obligatoriu data afişării.
(12) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.
(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situaţii urgente sau a uneia care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării şi anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat."
Actul administrativ a cărui anulare se solicită pe calea prezentei cereri reprezintă un act normativ, astfel că pârâtul avea obligaţia ca, în cadrul procedurii de elaborare a acestuia, să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să îl afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să îl transmită către mass-media centrală.
Pârâtul nu a făcut dovada faptului că şi-ar fi îndeplinit obligaţia de a transmite către mass-media centrală anunţul referitor la elaborarea proiectului de act normativ, din documentaţia care a stat la baza emiterii actului administrativ depusă de pârât la dosarul cauzei nerezultând îndeplinirea prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 cu privire la această obligaţie. Deşi prin cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat acest motiv de nelegalitate, prin întâmpinare pârâtul nu a susţinut că şi-ar fi îndeplinit această obligaţie. Pârâtul a susţinut doar că proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii la data de 14.06.2022, fără a face referire la transmiterea proiectului către mass-media centrală. Pârâtul a mai arătat că proiectul de ordin a fost publicat pe site-ul Constanţa Port XX, o organizaţie patronală autonomă, dar această publicare nu echivalează cu transmiterea anunţului către mass-media centrală.
De asemenea, este întemeiată susţinerea reclamantei în sensul că nu a fost respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003. Astfel, ulterior aducerii la cunoştinţa publicului a anunţului privind proiectul, acesta trebuia supus spre avizare de către autorităţile publice după expirarea unui termen de 30 de zile lucrătoare. În cauză, anunţul privind proiectul de act normativ a fost publicat la data de 14.06.2022, iar la data de 30.06.2022 Ordinul nr. 1.203/2022 a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel evident că nu a fost respectat termenul de 30 de zile lucrătoare, şi, pe cale de consecinţă, se reţine că prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 au fost încălcate.
Pârâtul a susţinut că sunt incidente prevederile art. 7 alin. (13) referitoare la reglementarea unei situaţii urgente sau a uneia care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, dar nu a făcut dovada susţinerii că era o situaţie urgentă ce trebuia reglementată cât mai repede. Faptul că serviciul de siguranţă prezintă o importanţă deosebită fără de care nu se poate desfăşura traficul maritim nu constituie un argument suficient pentru adoptarea de urgenţă a unui act normativ prin care se modifică cerinţele minime obligatorii pentru brevetarea piloţilor maritimi, existând oricum anterior un act care reglementa aceste cerinţe, respectiv Ordinul nr. 335/2018. Pentru a justifica urgenţa, pârâtul ar fi trebuit să invoce apariţia unei situaţii noi care să determine adoptarea de urgenţă a unor noi reglementări, or pârâtul nu a invocat o astfel de situaţie, invocând doar faptul că activitatea desfăşurată de piloţii maritimi prezintă o importanţă deosebită. În referatul de aprobare se face vorbire de traficul navelor influenţat de războiul din Ucraina, dar în lipsa dovedirii acestor aspecte, argumentele nu pot fi avute în vedere.
Având în vedere că reclamanta este o asociaţie care are printre obiective creşterea siguranţei actului de pilotaj şi prevenirea accidentelor navale, instanţa reţine că aceasta este vătămată prin emiterea actului normativ care reglementează cerinţele pentru brevetarea piloţilor maritimi.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei în sensul că au fost încălcate prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora: „În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării“, raportat la faptul că proiectul de act normativ nu ar fi fost transmis spre avizare către Autoritatea Navală Română, instanţa reţine că dispoziţiile legale sus-menţionate stabilesc că acest aviz trebuie solicitat în cazurile prevăzute de lege, or reclamanta nu a indicat dispoziţiile legale care ar obliga pârâtul să solicite avizul Autorităţii Navale Române, motiv pentru care instanţa va respinge acest motiv de nelegalitate ca neîntemeiat.
Reclamanta a mai susţinut încălcarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora:
"Instrumentul de prezentare şi motivare include conţinutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secţiuni:
a) motivul emiterii actului normativ - cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare; principiile de bază şi finalitatea reglementărilor propuse, cu evidenţierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situaţiei extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgenţă, precum şi eventualele consecinţe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;
b) impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social şi asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor şi beneficiilor;
c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri;
d) impactul asupra sistemului juridic - implicaţiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora şi, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicaţiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaţionale, precum şi măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;
e) consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, esenţa recomandărilor primite;
f) activităţile de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ;
g) măsurile de implementare - modificările instituţionale şi funcţionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale."
Pârâtul a depus la dosarul cauzei Referatul de aprobare din 9.06.2022 emis de Direcţia de transport naval (fila 71), iar în urma analizării acestuia instanţa reţine că din instrumentul de prezentare şi motivare lipsesc secţiunile referitoare la consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, esenţa recomandărilor primite; activităţile de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ; măsurile de implementare - modificările instituţionale şi funcţionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, criticile reclamantei privind încălcarea acestor dispoziţii legale fiind întemeiate.
În ceea ce priveşte susţinerile reclamantei în sensul că prin actul atacat au fost adoptate criterii care nu asigură o pregătire profesională corespunzătoare pentru accederea la calitatea de pilot II sau pilot I, instanţa reţine că anterior adoptării Ordinului nr. 1.203/2022 era în vigoare Ordinul nr. 335/2018, care prevedea următoarele cerinţe obligatorii:
"B. Pilot maritim II pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia
ART. 2
Brevetul de pilot maritim II pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia se poate obţine prin examen de către orice candidat care îndeplineşte următoarele cerinţe:
a) deţine un brevet de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia, în termen de valabilitate;
b) prezintă o adeverinţă eliberată de administraţie din care să reiasă că este luat în evidenţă ca angajat în funcţia de pilot maritim aspirant pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi normă întreagă;
c) are un stagiu de pregătire profesională de cel puţin 18 luni;
d) a participat la minimum 100 de manevre care să acopere toate cele 3 porturi menţionate, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;
e) a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie pentru zona de pilotaj pentru care a fost eliberat brevetul.
C. Pilot maritim I pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia
ART. 3
Brevetul de pilot maritim I pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia se poate obţine prin examen de către orice candidat care îndeplineşte următoarele cerinţe:
a) deţine un brevet de pilot maritim II pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia, în termen de valabilitate;
b) prezintă o adeverinţă eliberată de administraţie din care să reiasă că este luat în evidenţă ca angajat în funcţia de pilot maritim II pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi normă întreagă;
c) are un stagiu de pregătire profesională de cel puţin 24 luni;
d) a participat la minimum 100 de manevre care să acopere toate cele 3 porturi menţionate, fără întrerupere mai mare de 3 luni între ele;
e) a asistat la 30 de manevre de pilotaj la bordul navelor cu lungime mai mare de 200 m împreună cu un pilot maritim I pentru porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia;
f) a dobândit cunoştinţe temeinice de navigaţie despre zona de pilotaj pentru care a fost eliberat brevetul."
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Condiţiile de valabilitate a actului administrativ sunt legalitatea, respectiv obligativitatea conformităţii acestuia dispoziţiilor constituţionale, legilor, tuturor actelor normative având o forţă juridică superioară, şi oportunitatea, respectiv marja de apreciere lăsată la latitudinea autorităţii de a alege între mai multe căi posibile pentru a ajunge la scopul urmărit de legiuitor. Instanţa de contencios administrativ învestită cu anularea unui act administrativ va putea analiza, în limitele învestirii, legalitatea actului administrativ, respectiv dacă actul administrativ este emis în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, cu legile adoptate de Parlament, cu toate actele normative cu forţă juridică superioară, dacă actul este emis de autoritatea competentă şi în limitele competenţei sale, dacă actul este emis în forma şi cu procedura prevăzute de lege, precum şi oportunitatea emiterii actului în ipoteza în care se invocă un exces de putere al autorităţii publice definit de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004 ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
În analizarea criticilor care vizează oportunitatea actului administrativ, instanţa reţine că, în exercitarea atribuţiilor lor, entităţile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situaţia în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între interesul public şi cel privat, o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de contencios administrativ însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice. Doar în ipoteza în care se identifică un exces de putere instanţa ar putea analiza oportunitatea emiterii actului administrativ atacat.
Analizând criticile formulate de reclamantă cu privire la cerinţele minime obligatorii introduse prin actul administrativ atacat, instanţa reţine că aceasta nu prezintă în concret care sunt dezavantajele cerinţelor stabilite şi doar arată că pilotajul este o activitate ce necesită o mare pricepere nautică şi face referire la cerinţele stabilite pentru porturi din alte ţări. Instanţa reţine că este de necontestat aspectul că pilotajul este o activitate care necesită o pregătire temeinică şi presupune îndeplinirea anumitor cerinţe, dar în lipsa indicării în concret a dezavantajelor cerinţelor stabilite, criticile făcând referire doar la cerinţele stabilite în porturi din alte ţări, cererea de anulare a actului normativ prin prisma acestui aspect este neîntemeiată, neexistând nicio dispoziţie legală care să prevadă că actul normativ prin care se reglementează cerinţele minime obligatorii pentru brevetarea piloţilor maritimi trebuie să respecte reglementările adoptate de alte ţări, motiv pentru care instanţa va înlătura criticile reclamantei referitoare la cerinţele minime obligatorii introduse.
Pentru toate aceste motive, având în vedere că o parte din criticile formulate de reclamantă sunt întemeiate, în cauză făcându-se dovada faptului că la adoptarea actului normativ atacat nu au fost respectate prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003, precum şi prevederile art. 31 din Legea nr. 24/2000, instanţa va admite cererea de chemare în judecată şi va anula în parte Ordinul nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă, emis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, respectiv în ceea ce priveşte art. 2 şi art. 3 ale punctului B din anexa nr. 1 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.203/2022.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă, având în vedere că pârâtul a pierdut procesul şi prevederile art. 453 din Codul de procedură civilă, instanţa va obliga pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondată excepţia lipsei de interes în formularea cererii.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta XX, cu sediul în XX şi cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat XX din XX, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu sediul în XX.
Anulează în parte Ordinul nr. 1.203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă, emis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, respectiv în ceea ce priveşte art. 2 şi art. 3 ale punctului B din anexa nr. 1 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.203/2022.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Constanţa, sub sancţiunea nulităţii cererii.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 3.07.2023.
PREŞEDINTE,
XX
Grefier,
XX
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
