Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REZOLUŢIE nr. 2.347 din 24 martie 2017  adoptată de Consiliul de Securitate la a 7907-a întrunire din 24 martie 2017    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REZOLUŢIE nr. 2.347 din 24 martie 2017 adoptată de Consiliul de Securitate la a 7907-a întrunire din 24 martie 2017

EMITENT: Consiliul de Securitate
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 441 din 14 iunie 2017

──────────
    Conţinută de Ordinul nr. 815 din 24 mai 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017.
──────────

    Organizaţia Naţiunilor Unite S/RES/2347 (2017)
    Consiliul de Securitate
    Distr.: General
    24 martie 2017
    Consiliul de Securitate,
    reamintind rezoluţiile sale nr. 1267 (1999), 1373 (2001), 1483 (2003), 1546 (2004), 2056 (2012), 2071 (2012), 2085 (2012), 2100 (2013), 2139 (2014), 2170 (2014), 2195 (2014), 2199 (2015), 2249 (2015), 2253 (2015) şi 2322 (2016), precum şi declaraţia preşedintelui Consiliului de Securitate S/PRST/2012/26,
    luând notă de Rezoluţia 38 C/48 a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), prin care statele membre au adoptat Strategia pentru consolidarea acţiunilor UNESCO pentru protejarea culturii şi promovarea pluralismului cultural în eventualitatea unui conflict armat şi au invitat directorul general să elaboreze un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a strategiei,
    reafirmând responsabilitatea sa principală pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi reafirmând, de asemenea, obiectivele şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite,
    reafirmând că terorismul, sub toate formele şi manifestările sale, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi că orice acte de terorism sunt criminale şi nejustificate, indiferent de motivaţiile care stau la baza acestora şi indiferent unde şi de cine sunt comise,
    subliniind că distrugerea ilegală a patrimoniului cultural şi jafurile şi contrabanda cu bunuri culturale în eventualitatea unui conflict armat, în special de către grupările teroriste, şi încercarea de negare a rădăcinilor istorice şi a diversităţii culturale în acest context pot să alimenteze şi să exacerbeze conflictele şi pot să împiedice reconcilierea naţională postconflict, subminând astfel securitatea, stabilitatea, guvernanţa, dezvoltarea socială, economică şi culturală a statelor afectate,
    constatând cu profundă îngrijorare implicarea actorilor nestatali, în special a grupărilor teroriste, în distrugerea patrimoniului cultural şi traficul cu bunuri culturale şi în alte infracţiuni similare, în special ameninţarea constantă la adresa păcii şi securităţii internaţionale din partea Statului Islamic în Irak şi Levant (ISIL, cunoscut şi sub numele de Da’esh), Al-Qaida şi persoanele fizice, grupurile, întreprinderile şi entităţile asociate, şi reafirmând hotărârea sa de a aborda toate aspectele ameninţării respective,
    remarcând, de asemenea, cu îngrijorare că Statul Islamic în Irak şi Levant (ISIL, cunoscut şi sub numele de Da’esh), Al-Qaida şi persoanele fizice, grupurile, întreprinderile şi entităţile asociate generează venituri din implicarea directă sau indirectă în excavările ilegale şi jafurile şi contrabanda cu bunuri culturale provenind din situri arheologice, muzee, biblioteci, arhive şi alte situri, care sunt utilizate pentru sprijinirea eforturilor lor de recrutare şi consolidarea capacităţilor lor operaţionale de a organiza şi desfăşura atacuri teroriste,
    constatând cu profundă îngrijorare ameninţarea gravă la adresa patrimoniului cultural de către minele terestre şi muniţia neexplodată,
    fiind profund îngrijorat de legăturile dintre activităţile grupărilor teroriste şi ale grupărilor infracţionale organizate care, în unele cazuri, facilitează activităţile infracţionale, inclusiv traficul cu bunuri culturale, veniturile ilegale şi fluxurile financiare ilegale, precum şi spălarea de bani, luarea şi darea de mită şi corupţia,
    reamintind Rezoluţia consiliului de Securitate nr. 1373 (2001) conform căreia toate statele trebuie să împiedice şi să elimine finanţarea actelor teroriste şi să se abţină de la acordarea oricărei forme de susţinere, activă sau pasivă, persoanelor fizice, grupurilor, întreprinderilor sau entităţilor implicate în astfel de acte, precum şi alte rezoluţii care subliniază necesitatea statelor membre de a exercita în continuare vigilenţă cu privire la tranzacţiile financiare şi de a îmbunătăţi capacităţile şi practicile referitoare la schimbul de informaţii, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil, în cadrul guvernelor şi între acestea prin intermediul autorităţilor relevante,
    recunoscând rolul indispensabil al cooperării internaţionale în prevenirea criminalităţii şi răspunsurile justiţiei penale la combaterea traficului cu bunuri culturale şi a infracţiunilor conexe, într-un mod cuprinzător şi eficace, subliniind faptul că dezvoltarea şi menţinerea unor sisteme de justiţie penală echitabile şi eficace ar trebui să facă parte din orice strategie de combatere a terorismului şi a criminalităţii organizate transnaţionale şi reamintind, în acest sens, dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi protocoalele la aceasta,
    reamintind Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în eventualitatea unui conflict armat din 14 mai 1954 şi protocoalele la aceasta din 14 mai 1954 şi 26 martie 1999, Convenţia privind mijloacele de interzicere şi prevenire a importului, exportului şi transferului ilicit de proprietate a bunurilor culturale din 14 noiembrie 1970, Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural din 16 noiembrie 1972, Convenţia din 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial şi Convenţia din 2005 privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale,
    luând act de eforturile constante depuse de Comitetul privind infracţiunile legate de bunuri culturale din cadrul Consiliului Europei cu privire la un cadru juridic de abordare a traficului ilicit de bunuri culturale,
    felicitând eforturile depuse de statele membre pentru a proteja şi păstra patrimoniul cultural în contextul conflictelor armate şi luând act de declaraţia emisă de miniştrii culturii care au participat la conferinţa internaţională pe tema „Culture as an Instrument of Dialogue among Peoples“ („Cultura - un instrument de dialog între popoare“), care a avut loc la Milano în perioada 31 iulie-1 august 2015, precum şi de Conferinţa internaţională privind victimele actelor de violenţă etnică şi religioasă din Orientul Mijlociu, care a avut loc la Paris la 8 septembrie 2015, şi de Conferinţa privind salvgardarea patrimoniului cultural în pericol, care a avut la Abu Dhabi la 3 decembrie 2016 şi declaraţia adoptată în acest context,
    salutând rolul central pe care UNESCO îl joacă în protejarea patrimoniului cultural şi promovarea culturii ca instrument de a aduce oamenii aproape şi de a promova dialogul, inclusiv prin intermediul campaniei #Unite4Heritage, şi rolul central al Biroului Naţiunilor Unite pentru combaterea drogurilor şi a criminalităţii (UNODC) şi al INTERPOL în prevenirea şi combaterea tuturor formelor şi aspectelor traficului cu bunuri culturale şi ale infracţiunilor conexe, inclusiv prin promovarea aplicării legii la un nivel mai ridicat şi a cooperării judiciare, precum şi prin sensibilizarea cu privire la acest tip de trafic,
    recunoscând, totodată, rolul Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor din cadrul Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Da’esh) şi Al-Qaida, în identificarea şi sensibilizarea cu privire la provocările legate de comerţul ilicit cu bunuri culturale, întrucât privesc finanţarea terorismului în conformitate cu rezoluţiile nr. 2199 (2015) şi 2253 (2015), şi salutând Grupul de Acţiune Financiară (GAFI) privind recomandarea nr. 5 referitoare la incriminarea finanţării teroriste în orice scop, în conformitate cu aceste rezoluţii,
    exprimându-şi, în acest sens, preocuparea cu privire la utilizarea continuă, într-o societate globalizată, de către terorişti şi susţinătorii acestora, a noilor tehnologii de informaţii şi de comunicaţii, în special a internetului, pentru a facilita actele teroriste, şi condamnând utilizarea acestora pentru finanţarea actelor teroriste prin intermediul comerţului ilicit cu bunuri culturale,
    subliniind importanţa faptului ca toate entităţile relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să îşi coordoneze eforturile şi să pună, totodată, în aplicare mandatele lor respective,
    constatând decizia recentă a Curţii Penale Internaţionale, care, pentru prima dată, a condamnat un inculpat pentru crimele de război de a fi îndreptat în mod direct şi intenţionat atacuri împotriva clădirilor religioase şi monumentelor şi clădirilor istorice,
    1. regretă şi condamnă distrugerea ilegală a patrimoniului cultural, printre altele, distrugerea siturilor şi artefactelor religioase, precum şi jefuirea şi contrabanda cu bunuri culturale provenind din situri arheologice, muzee, biblioteci, arhive şi alte situri, în contextul conflictelor armate, în special de către grupările teroriste;
    2. reaminteşte faptul că condamnă toate tipurile de participare la activităţile comerciale directe şi indirecte care implică ISIL, Frontul Al-Nusra (ANF) şi toate celelalte persoane fizice, grupuri, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi reiterează că o astfel de participare ar reprezenta un sprijin financiar pentru entităţile desemnate de Comitetul pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Da’esh) şi Al-Qaida şi poate conduce la adăugarea de noi nume pe listă de către Comitet;
    3. condamnă, de asemenea, campaniile sistematice de excavare ilegală, precum şi jefuirea şi furtul de patrimoniu cultural, în special cele comise de ISIL, Al-Qaida şi persoanele fizice, grupurile, întreprinderile şi entităţile asociate;
    4. afirmă că îndreptarea atacurilor ilegale împotriva siturilor şi clădirilor dedicate religiei, educaţiei, artei, ştiinţei sau în scopuri caritabile ori a monumentelor istorice poate constitui, în unele circumstanţe şi în conformitate cu dreptul internaţional, o crimă de război şi că autorii acestor atacuri trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei;
    5. subliniază că statele membre au principala responsabilitate de a-şi proteja patrimoniul cultural şi că eforturile depuse pentru protejarea patrimoniului cultural în contextul conflictelor armate ar trebui să se desfăşoare în conformitate cu Carta, inclusiv cu obiectivele şi principiile sale, precum şi cu dreptul internaţional şi ar trebui să respecte suveranitatea tuturor statelor;
    6. invită, în acest sens, Organizaţia Naţiunilor Unite şi toate celelalte organizaţii relevante să ofere în continuare statelor membre asistenţa de care acestea au nevoie, la cerere şi pe baza nevoilor lor identificate;
    7. încurajează toate statele membre care încă nu au făcut acest lucru să ia în considerare ratificarea Convenţiei pentru protecţia bunurilor culturale în eventualitatea unui conflict armat din 14 mai 1954 şi protocoalele sale, precum şi celelalte convenţii internaţionale relevante;
    8. solicită statelor membre să ia măsurile adecvate pentru a preveni şi combate comerţul ilicit şi traficul cu bunuri culturale şi cu alte articole de importanţă arheologică, istorică, culturală, ştiinţifică rară şi religioasă, care provin dintr-un context de conflict armat, în special din grupuri teroriste, inclusiv prin interzicerea comerţului transfrontalier cu astfel de articole în cazul în care statele au motive rezonabile să suspecteze că articolele care provin dintr-un context de conflict armat, în special de la grupări teroriste, şi a căror provenienţă nu este documentată şi atestată în mod clar, făcând astfel posibilă returnarea lor în siguranţă, în special a articolelor îndepărtate în mod ilegal din Irak după 6 august 1990 şi din Siria după 15 martie 2011, şi reaminteşte, în acest sens, că statele trebuie să se asigure că nu sunt puse la dispoziţie fonduri sau alte active financiare ori resurse economice, în mod direct sau indirect, de către cetăţenii lor sau de persoane pe teritoriul lor în beneficiul ISIL şi al persoanelor fizice, grupărilor, entităţilor sau întreprinderilor asociate cu ISIL sau Al-Qaida, în conformitate cu rezoluţiile relevante;
    9. îndeamnă statele membre să introducă măsuri naţionale eficace la nivel legislativ şi operaţional, după caz, în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele asumate în baza dreptului internaţional şi a instrumentelor naţionale, să prevină şi să combată traficul cu bunuri culturale şi infracţiunile conexe, inclusiv prin examinarea posibilităţii de a desemna astfel de activităţi care ar putea fi în avantajul grupărilor infracţionale organizate, teroriştilor sau grupurilor teroriste, drept o infracţiune gravă în conformitate cu articolul 2 litera (b) din Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate transnaţionale;
    10. încurajează statele membre să propună listarea ISIL, Al-Qaida şi a persoanelor fizice, grupărilor, întreprinderilor şi entităţilor asociate implicate în comerţul ilicit cu bunuri culturale care îndeplinesc criteriile de desemnare stabilite în rezoluţiile nr. 1267 (1999), 1989 (2011) şi 2253 (2015) pentru a fi examinate de Comitetul pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Da’esh) şi Al-Qaida;
    11. îndeamnă statele membre să stabilească, inclusiv la cerere, cu asistenţă din partea UNODC, în cooperare cu UNESCO şi cu INTERPOL, după caz, o aplicare mai amplă a legii şi o cooperare judiciară în prevenirea şi combaterea tuturor formelor şi aspectelor traficului cu bunuri culturale şi infracţiunilor conexe care sunt sau ar putea fi în beneficiul grupărilor infracţionale organizate, al teroriştilor sau al grupărilor teroriste;
    12. solicită statelor membre să solicite şi să coopereze cu privire la investigaţii, anchete, sechestrări şi confiscări, precum şi cu privire la returnarea, restituirea sau repatrierea bunurilor culturale traficate, exportate sau importate în mod ilegal, furate, jefuite, excavate în mod ilegal sau comercializate în mod ilegal, precum şi cu privire la procedurile judiciare, prin intermediul canalelor corespunzătoare şi în conformitate cu cadrele juridice interne, precum şi cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi cu protocoalele la aceasta şi cu acordurile regionale, subregionale şi bilaterale relevante;
    13. salută acţiunile întreprinse de UNESCO în cadrul mandatului său de a proteja şi conserva patrimoniul cultural în pericol şi salută, de asemenea, acţiunile menite să asigure protecţia culturii şi promovarea pluralismului cultural în eventualitatea unui conflict armat şi încurajează statele membre să sprijine aceste acţiuni;
    14. încurajează statele membre să consolideze, după caz, cooperarea bilaterală, subregională şi regională prin intermediul unor iniţiative comune în conformitate cu domeniul de aplicare al programelor relevante ale UNESCO;
    15. ia act de fondul de urgenţă pentru patrimoniul UNESCO şi de fondul internaţional pentru protecţia patrimoniului cultural în pericol în conflictele armate, astfel cum s-a anunţat la Abu Dhabi la 3 decembrie 2016, precum şi de alte iniţiative în acest sens, şi încurajează statele membre să acorde contribuţii financiare pentru a sprijini operaţiunile de prevenire şi de urgenţă, pentru a combate traficul ilicit cu bunuri culturale, precum şi pentru a depune toate eforturile necesare pentru recuperarea patrimoniului cultural, în spiritul principiilor convenţiilor UNESCO;
    16. încurajează, de asemenea, statele membre să adopte măsuri de prevenire pentru a-şi proteja bunurile culturale naţionale şi celelalte bunuri culturale de importanţă naţională în contextul conflictelor armate, inclusiv, după caz, prin intermediul documentării şi al consolidării bunurilor culturale într-o reţea de „refugii sigure“ de pe teritoriul lor, pentru a-şi proteja bunurile, ţinând, totodată, seama de particularităţile culturale, geografice şi istorice ale patrimoniului cultural care trebuie protejat, şi ia act de proiectul de plan de acţiune al UNESCO, care conţine mai multe sugestii pentru facilitarea acestor activităţi;
    17. invită statele membre să ia în considerare adoptarea următoarelor măsuri, pentru a preveni şi combate traficul cu bunuri culturale capturate în mod ilegal şi exportate în contextul conflictelor armate, în special de grupările teroriste, cu privire la astfel de bunuri culturale:
    a) introducerea sau îmbunătăţirea listelor de inventar locale şi naţionale privitoare la patrimoniu şi bunuri culturale, inclusiv prin digitalizarea informaţiilor, după caz, şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor şi agenţiilor relevante, în funcţie de competenţă;
    b) adoptarea unor reglementări adecvate şi eficace privind exportul şi importul, inclusiv certificarea provenienţei, după caz, a bunurilor culturale, în conformitate cu standardele internaţionale;
    c) acordarea de sprijin şi de contribuţii în vederea actualizării Nomenclaturii Sistemului armonizat de desemnare şi clasificare a bunurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV);
    d) instituirea, după caz, în conformitate cu legislaţia şi procedurile naţionale, a unor unităţi specializate în cadrul administraţiilor centrale şi locale, precum şi numirea personalului vamal şi de aplicare a legii şi punerea la dispoziţia acestora şi a procurorilor a unor instrumente eficace şi a unei formări adecvate;
    e) stabilirea procedurilor şi, după caz, crearea unor baze de date adecvate speciale pentru colectarea de informaţii despre activităţile infracţionale cu privire la bunurile culturale şi despre bunurile culturale excavate, exportate, importate sau comercializate în mod ilegal, furate, traficate sau absente;
    f) utilizarea şi contribuirea la baza de date a INTERPOL cu opere de artă furate, la baza de date UNESCO cu legile naţionale referitoare la patrimoniul cultural şi la platforma ARCHEO a OMV, precum şi la bazele de date naţionale actuale relevante şi furnizarea de date şi informaţii relevante, după caz, privind investigaţiile şi anchetele infracţiunilor relevante şi rezultatele conexe pe portalul SHERLOC al UNODC şi privind confiscarea de bunuri culturale Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor;
    g) încurajarea muzeelor, asociaţiilor relevante şi actorilor de pe piaţa de antichităţi cu privire la standardele referitoare la documentaţia de provenienţă, obligaţia de diligenţă diferenţiată şi toate măsurile de prevenire a comerţului cu bunuri culturale furate sau comercializate în mod ilegal;
    h) punerea la dispoziţia, după caz, părţilor interesate relevante din industrie şi asociaţiilor care operează în jurisdicţia lor a unor liste cu situri arheologice, muzee şi depozite de excavare aflate pe teritorii controlate de ISIL sau de alte grupuri incluse pe lista Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Da’esh) şi Al-Qaida;
    i) crearea unor programe educaţionale la toate nivelurile privind protecţia patrimoniului cultural, precum şi sensibilizarea publicului cu privire la traficul ilicit de bunuri culturale şi prevenirea acestuia;
    j) adoptarea unor măsuri adecvate pentru a inventaria bunurile culturale şi alte articole de importanţă arheologică, istorică, culturală, ştiinţifică rară şi religioasă care au fost îndepărtate, deplasate sau transferate în mod ilegal din zone de conflict armat şi coordonarea cu entităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi actorii internaţionali relevanţi, pentru a asigura returnarea în siguranţă a tuturor articolelor specificate;

    18. încurajează statele membre, entităţile relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu mandatul lor existent, şi actorii internaţionali în măsură să facă acest lucru să ofere asistenţă cu privire la deminarea siturilor culturale şi a obiectelor la cererea statelor afectate;
    19. afirmă că mandatul operaţiunilor de menţinere a păcii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cazul în care au primit un mandat specific din partea Consiliului de Securitate şi în conformitate cu regulile lor de angajament, poate include, după caz, acordarea de asistenţă autorităţilor relevante, la cerere, cu privire la protecţia patrimoniului cultural împotriva distrugerii, excavării ilegale, jefuirii şi contrabandei în contextul conflictelor armate, în colaborare cu UNESCO, şi afirmă că aceste operaţiuni ar trebui să se desfăşoare cu atenţie în apropierea siturilor culturale şi istorice;
    20. invită UNESCO, UNODC, INTERPOL, OMV şi alte organizaţii internaţionale relevante, după caz, şi în cadrul mandatelor lor existente, să acorde asistenţă statelor membre în eforturile lor de prevenire şi combatere a distrugerii, jefuirii şi traficului cu bunuri culturale sub toate formele sale;
    21. solicită Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor din cadrul Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Da’esh) şi Al-Qaida să continue, în cadrul mandatului său existent, să furnizeze Comitetului informaţiile relevante cu privire la comerţul ilicit cu bunuri culturale;
    22. solicită, de asemenea, secretarului general, cu ajutorul UNODC, UNESCO şi al Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor din cadrul Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida, precum şi celorlalte organisme relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să prezinte Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei rezoluţii înainte de finalul anului;
    23. decide să rămână sesizat în mod activ cu privire la această chestiune.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016