Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULI*) din 2009  uniforme privind contractul de utilizare a infrastructurii in traficul international feroviar (CUI - Apendicele E la Conventie)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULI*) din 2009 uniforme privind contractul de utilizare a infrastructurii in traficul international feroviar (CUI - Apendicele E la Conventie)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 751 din 7 noiembrie 2012
__________
    *) Traducere.

    TITLUL I
    Prevederi generale

    ART. 1
    Domeniul de aplicare
    § 1 Prezentele reguli uniforme se aplică oricărui contract de utilizare a infrastructurii feroviare în scopul transportului internaţional în sensul Regulilor uniforme CIV şi al Regulilor uniforme CIM. Ele se aplică indiferent de locul de desfăşurare a activităţii şi de naţionalitatea părţilor la contract. Prezentele reguli uniforme se aplică chiar dacă infrastructura feroviară este gestionată sau utilizată de state ori de instituţii sau organizaţii guvernamentale.
    § 2 Sub rezerva articolului 21, prezentele reguli uniforme nu se aplică în legătură cu alte relaţii de drept, cum ar fi îndeosebi:
    a) răspunderea transportatorului sau a gestionarului pentru agenţii acestora ori pentru alte persoane ale căror servicii le utilizează pentru îndeplinirea sarcinilor lor;
    b) răspunderea între transportator sau gestionar, pe de o parte, şi terţ, pe de altă parte.
    ART. 2
    Declaraţia privind răspunderea în caz de pagube corporale
    § 1 Orice stat poate declara, în orice moment, că nu va aplica victimelor unor accidente survenite pe teritoriul său totalitatea prevederilor privind răspunderea în caz de prejudicii sau vătămări corporale (deces, vătămare corporală sau orice alt prejudiciu al integrităţii fizice sau psihice), dacă victimele sunt cetăţeni ai acelui stat sau au reşedinţa obişnuită în acel stat.
    § 2 Statul care a făcut o declaraţie în conformitate cu § 1 o poate retrage în orice moment prin informarea depozitarului. Această renunţare va avea efect la o lună de la data la care depozitarul notifică statele membre.
    ART. 3
    Definiţii
    În scopul prezentelor reguli uniforme, termenul de:
    a) infrastructură feroviară înseamnă toate liniile feroviare şi instalaţiile fixe, în măsura în care acestea sunt necesare pentru circulaţia vehiculelor feroviare şi siguranţa traficului;
    b) gestionar înseamnă cel care pune la dispoziţie infrastructura feroviară şi care are responsabilităţi în concordanţă cu legile şi prescripţiile în vigoare în statul în care infrastructura este amplasată;
    c) transportator înseamnă cel care transportă persoane sau mărfuri pe calea ferată în trafic internaţional, conform Regulilor uniforme CIV sau Regulilor uniforme CIM şi care este licenţiat, conform legilor şi prescripţiilor referitoare la licenţierea şi recunoaşterea licenţelor în vigoare în statul în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
    d) auxiliar înseamnă agenţii sau alte persoane ale căror servicii sunt utilizate de transportator sau gestionar pentru îndeplinirea contractului, în cazul în care aceşti agenţi sau aceste alte persoane acţionează în exerciţiul funcţiunii lor;
    e) terţ înseamnă orice persoană alta decât gestionarul, transportatorul şi auxiliarii acestora;
    f) licenţă înseamnă autorizaţia emisă de un stat unui transportator, în conformitate cu legislaţia şi prescripţiile în vigoare în acel stat, prin care calitatea sa de transportator este recunoscută;
    g) certificat de siguranţă înseamnă documentul care atestă faptul că, în conformitate cu legislaţia şi prescripţiile statului în care infrastructura este amplasată, din punctul de vedere al transportatorului, organizarea internă a întreprinderii, precum şi personalul ce urmează a fi angajat şi vehiculele ce urmează a se utiliza pe infrastructură respectă cerinţele impuse în materie de siguranţă în vederea asigurării unor servicii care să nu prezinte niciun pericol pe această infrastructură.
    ART. 4
    Drept imperativ
    Dacă nu se prevede altfel în prezentele reguli uniforme, orice stipulare care ar constitui, direct sau indirect, o derogare de la prezentele reguli uniforme este nulă şi neavenită. Nulitatea unor astfel de stipulări nu va trage după sine nulitatea altor prevederi ale contractului. Cu toate acestea, părţile la contract îşi pot asuma răspunderi mai mari şi obligaţii mai împovărătoare decât cele prevăzute în prezentele reguli uniforme sau pot stabili o valoare maximă a despăgubirii pentru pagubele sau prejudiciile materiale.

    TITLUL II
    Contractul de utilizare

    ART. 5
    Conţinut şi formă
    § 1 Relaţiile dintre gestionar şi transportator sau orice altă persoană autorizată să încheie un astfel de contract, conform legilor şi prescripţiilor în vigoare în statul în care infrastructura este amplasată, sunt reglementate printr-un contract de utilizare.
    § 2 Contractul stabileşte detaliile necesare pentru determinarea condiţiilor de utilizare din punct de vedere administrativ, tehnic şi financiar.
    § 3 Contractul trebuie să fie încheiat în scris sau într-o formă echivalentă. Absenţa sau neconformitatea unui document scris sau a unei forme echivalente a contractului ori absenţa uneia dintre menţiunile specificate la § 2 nu vor afecta existenţa sau valabilitatea contractului, care rămâne sub rezerva prezentelor reguli uniforme.
    ART. 5 BIS
    Legi care nu sunt afectate
    § 1 Prevederile articolului 5, precum şi cele ale articolelor 6, 7 şi 22 nu vor afecta obligaţiile ce trebuie îndeplinite de părţile care au încheiat contractul de utilizare a infrastructurii, conform legilor şi prescripţiilor în vigoare în statul în care infrastructura este amplasată, incluzând, acolo unde este adecvată, legislaţia Comunităţii Europene.
    § 2 Prevederile articolelor 8 şi 9 nu vor afecta obligaţiile pe care părţile contractului de utilizare a infrastructurii trebuie să le îndeplinească într-un stat membru al Comunităţii Europene sau într-un stat în care legislaţia comunitară este aplicată ca rezultat al acordurilor internaţionale cu Comunitatea Europeană.
    § 3 Prevederile § 1 şi § 2 se referă în special la:
    - acordurile care urmează să fie încheiate între transportatorii sau aplicanţii autorizaţi şi gestionarii de infrastructură;
    - licenţierea;
    - certificarea de siguranţă;
    - asigurările;
    - taxarea care implică schemele de performanţă în vederea reducerii întârzierilor şi întreruperilor de trafic, precum şi pentru îmbunătăţirea performanţei reţelei feroviare;
    - aranjamentele de compensare în favoarea beneficiarilor; şi
    - soluţionarea disputelor.
    ART. 6
    Obligaţiile specifice ale transportatorului şi gestionarului
    § 1 Transportatorul trebuie să fie autorizat să realizeze activitatea de transportator feroviar. Personalul ce urmează a se angaja şi vehiculele ce se vor folosi trebuie să respecte cerinţele de siguranţă. Gestionarul poate solicita transportatorului să dovedească, prin prezentarea unei licenţe valabile şi a unui certificat de siguranţă valabil ori a unor copii legalizate ale acestora sau în orice alt fel, că aceste condiţii sunt îndeplinite.
    § 2 Transportatorul trebuie să informeze gestionarul asupra oricărui eveniment susceptibil să afecteze valabilitatea licenţei sale, a certificatelor de siguranţă sau a altor dovezi.
    § 3 Gestionarul poate solicita transportatorului să dovedească faptul că a încheiat o asigurare suficientă privind răspunderea sau că a luat măsurile echivalente pentru a acoperi toate pretenţiile, indiferent de motiv, la care se face referire la articolele de la 9 până la 21. În fiecare an, transportatorul trebuie să dovedească printr-o atestare într-o formă corespunzătoare că asigurarea privind răspunderea sau prevederile echivalente există încă; el trebuie să informeze gestionarul asupra oricărei modificări, înainte ca aceasta să devină valabilă.
    § 4 Părţile la contract trebuie să se informeze reciproc în legătură cu orice eveniment care ar putea împiedica executarea contractului pe care l-au încheiat.
    ART. 7
    Încetarea contractului
    § 1 Gestionarul poate denunţa imediat contractul de utilizare în cazul în care:
    a) transportatorul nu mai este autorizat să îndeplinească activitatea de transportator feroviar;
    b) personalul ce urmează a fi angajat şi vehiculele ce se vor utiliza nu mai îndeplinesc cerinţele de siguranţă;
    c) transportatorul are întârzieri de plăţi, adică:
    1. pe durata a două termene succesive de plată şi cu o sumă care depăşeşte contravaloarea taxei de utilizare pe o lună; sau
    2. pe o perioadă care acoperă două termene de plată şi cu o sumă care este egală cu contravaloarea taxei de utilizare pe două luni;
    d) transportatorul a încălcat în mod evident una din obligaţiile specifice prevăzute la articolul 6 §2 şi § 3.
    § 2 Transportatorul poate denunţa imediat contractul de utilizare dacă gestionarul îşi pierde dreptul de a gestiona infrastructura.
    § 3 Fiecare parte la contractul de utilizare poate să-l denunţe imediat în cazul unei încălcări evidente a uneia din obligaţiile principale de către cealaltă parte la contract, dacă acea obligaţie priveşte siguranţa persoanelor sau mărfurilor; părţile la contract pot conveni asupra modalităţilor de exercitare a acestui drept.
    § 4 Partea la contract care a cauzat această denunţare răspunde faţă de cealaltă parte pentru paguba care a rezultat, cu excepţia cazului în care dovedeşte că această pagubă nu a fost cauzată din vina sa.
    § 5 Părţile la contract pot conveni asupra condiţiilor care derogă de la prevederile § 1 literele c) şi d) şi § 4.

    TITLUL III
    Răspunderea

    ART. 8
    Răspunderea gestionarului
    § 1 Gestionarul răspunde pentru:
    a) pagubele corporale (deces, vătămare corporală sau orice alt prejudiciu al integrităţii fizice ori psihice);
    b) pagubelemateriale (distrugere sau avariere a unor bunuri mobile ori imobile);
    c) pagubele pecuniare rezultate din daune-interese datorate de transportator în virtutea Regulilor uniforme CIV şi Regulilor uniforme CIM, provocate transportatorului sau auxiliarilor acestuia în timpul utilizării infrastructurii şi care îşi au originea în infrastructură.
    § 2 Gestionarul este exonerat de această răspundere:
    a) în caz de pagube corporale şi de pagube pecuniare care rezultă din daunele-interese datorate de transportator în virtutea Regulilor uniforme CIV:
    1. dacă evenimentul care aduce după sine pagube a fost provocat de circumstanţe care nu au legătură cu managementul infrastructurii, pe care gestionarul, cu toate diligenţele cerute de circumstanţele specifice ale cazului în speţă, nu le-a putut evita şi a căror consecinţe nu le-a putut preîntâmpina;
    2. în măsura în care evenimentul care aduce după sine pagube este provocat din vina unei persoane care suportă paguba;
    3. dacă evenimentul care aduce după sine pagube se datorează comportamentului unui terţ, pe care gestionarul, cu toate diligenţele cerute de circumstanţele specifice ale cazului în speţă, nu l-a putut evita şi a căror consecinţe nu le-a putut preîntâmpina;
    b) în caz de pagube materiale şi de pagube pecuniare rezultate din daunele-interese ce trebuie plătite de transportator în virtutea Regulilor uniforme CIM, când paguba este provocată din vina transportatorului sau dintr-o dispoziţie a transportatorului care nu poate fi atribuită gestionarului ori din cauza unor circumstanţe care nu au putut fi evitate de gestionar şi a căror consecinţe nu le-a putut preîntâmpina.
    § 3 Dacă evenimentul care aduce după sine pagube se datorează comportamentului unui terţ şi dacă, în ciuda acestui fapt, gestionarul nu este în întregime exonerat de răspundere în conformitate cu § 2 litera a), el va răspunde în întregime până la limita stabilită în prezentele reguli uniforme şi fără a aduce atingere eventualei sale acţiuni în regres împotriva terţului.
    § 4 Părţile la contract pot conveni dacă şi în ce măsură gestionarul răspunde pentru pagubele provocate transportatorului datorită întârzierii sau unei perturbări în exploatare.
    ART. 9
    Răspunderea transportatorului
    § 1 Transportatorul răspunde pentru:
    a) pagube corporale (deces, vătămare corporală sau orice alt prejudiciu al integrităţii fizice ori psihice);
    b) pagube materiale (distrugere sau avarie a unor bunuri mobile ori imobile) produse gestionarului sau auxiliarilor acestuia, în timpul utilizării infrastructurii, de mijloacele de transport utilizate ori de persoanele sau mărfurile transportate.
    § 2 Transportatorul este exonerat de această răspundere:
    a) în caz de pagube corporale:
    1. dacă evenimentul care aduce după sine pagube a fost provocat de circumstanţe exterioare exploatării, pe care transportatorul, cu toate diligenţele cerute de circumstanţele specifice ale cazului în speţă, nu le-a putut evita şi a căror consecinţe nu le-a putut preîntâmpina;
    2. în măsura în care evenimentul care aduce după sine pagube este provocat din vina unei persoane care suportă paguba;
    3. dacă evenimentul care aduce după sine pagube se datorează comportamentului unui terţ, pe care transportatorul, cu toate diligenţele cerute de circumstanţele specifice ale cazului în speţă, nu le-a putut evita şi a căror consecinţe nu lea putut preîntâmpina;
    b) în caz de pagube materiale, când paguba este provocată din vina gestionarului sau dintr-o dispoziţie a gestionarului care nu poate fi atribuită transportatorului ori din cauza unor circumstanţe pe care transportatorul nu le-a putut evita şi a căror consecinţe nu le-a putut preîntâmpina.
    § 3 Dacă evenimentul care aduce după sine pagube se datorează comportamentului unui terţ şi dacă, în ciuda acestui fapt, transportatorul nu este în întregime exonerat de răspunderea sa în conformitate cu § 2 litera a), el va răspunde în totalitate până la limita stabilită de prezentele reguli uniforme şi fără a aduce atingere eventualei sale acţiuni în regres împotriva terţului.
    § 4 Părţile la contract pot conveni dacă şi în ce măsură transportatorul răspunde pentru pagubele provocate gestionarului datorită unei perturbări în exploatare.

    ARTICOLUL 10
    Cauze concomitente
    § 1 În cazul în care cauzele imputabile gestionarului şi cauzele imputabile transportatorului au contribuit la producerea pagubei, fiecare parte la contract răspunde numai în măsura în care cauzele ce îi sunt imputabile în virtutea articolelor 8 şi 9 au contribuit la producerea pagubei. Dacă este imposibil de stabilit în ce măsură respectivele cauze au contribuit la producerea pagubei, fiecare parte va suporta paguba pe care a suferit-o.
    § 2 § 1 se aplică prin analogie în situaţia în care cauzele care sunt imputabile gestionarului şi cauzele imputabile mai multor transportatori care folosesc aceeaşi infrastructură feroviară au contribuit la pagubă.
    § 3 § 1 prima propoziţie, se va aplica prin analogie, în cazul pagubelor vizate la articolul 9, dacă cauzele imputabile unor transportatori care folosesc aceeaşi infrastructură au contribuit la pagubă. Dacă este imposibil de stabilit în ce măsură respectivele cauze au contribuit la producerea pagubei, transportatorii vor răspunde în mod egal în faţa gestionarului.
    ART. 11
    Daune-interese în caz de deces
    § 1 În caz de deces, daunele-interese cuprind:
    a) toate costurile necesare în urma decesului, în special cele privind transportul decedatului şi cheltuielile funerare;
    b) dacă decesul nu are loc imediat, toate daunele-interese prevăzute la articolul 12.
    § 2 Dacă, în urma decesului, persoanele faţă de care decedatul a avut sau ar fi avut în viitor o obligaţie legală de întreţinere sunt private de acest sprijin, acestea vor primi la rândul lor despăgubiri pentru pierderea suferită. Acţiunea în daune-interese de către persoane pe care decedatul le susţinea material fără a fi obligat în mod legal să o facă se va face conform legislaţiei naţionale.
    ART. 12
    Daune-interese în caz de vătămare corporală
    În caz de vătămare corporală sau de orice alte prejudicii ale integrităţii fizice ori psihice, daunele-interese vor cuprinde:
    a) toate costurile necesare, în special cele privind tratamentul şi transportul;
    b) despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, fie datorită invalidităţii totale sau parţiale de muncă, fie datorită creşterii nevoilor.
    ART. 13
    Despăgubiri pentru alte prejudicii corporale
    Legislaţia naţională stabileşte dacă şi în ce măsură gestionarul sau transportatorul trebuie să plătească daune-interese pentru prejudicii corporale, altele decât cele prevăzute în articolele 11 şi 12.
    ART. 14
    Forma şi suma daunelor-interese în caz de deces şi vătămare corporală
    § 1 Daunele-interese prevăzute la articolul 11 § 2 şi la articolul 12 litera b) trebuie plătite sub forma unei sume totale. Totuşi, dacă legislaţia naţională permite acordarea unei rente, daunele-interese vor fi plătite în această formă, dacă ea este solicitată de persoana vătămată sau de persoanele îndreptăţite la care se referă articolul 11 § 2.
    § 2 Suma daunelor-interese acordate în baza § 1 se stabileşte în conformitate cu legislaţia naţională. Totuşi, pentru aplicarea prezentelor reguli uniforme, limita maximă per persoană va fi stabilită la 175.000 de unităţi de cont, ca sumă totală sau ca o rentă corespunzând acestei sume, acolo unde legislaţia naţională prevede o limită maximă mai mică decât această sumă.
    ART. 15
    Decăderea din dreptul de a invoca limitele de răspundere
    Limitele de răspundere prevăzute în aceste reguli uniforme, la fel ca şi în prevederile legislaţiei naţionale, care limitează despăgubirea la o sumă determinată, nu se vor aplica dacă se face dovada că paguba a rezultat datorită unui act sau unei omisiuni pe care autorul pagubei a comis-o, fie cu intenţia de a produce o astfel de pagubă, fie în mod temerar şi în cunoştinţă de cauză că ar putea rezulta, probabil, o astfel de pagubă.
    ART. 16
    Convertibilitate şi dobânzi
    § 1 Dacă calcularea despăgubirii necesită convertibilitatea sumelor exprimate în unităţi monetare străine, conversiunea se va face la cursul valutar din ziua şi locul plăţii despăgubirii.
    § 2 Persoana în drept poate pretinde dobânzi la despăgubire, acestea fiind calculate la 5 procente pe an, cu începere din ziua deschiderii procedurii de conciliere, a recursului la tribunalul de arbitraj prevăzut la titlul V al Convenţiei sau de la data instituirii procedurii legale.
    ART. 17
    Răspunderea în caz de accident nuclear
    Gestionarul şi transportatorul sunt exoneraţi de răspunderea care îi incumbă în virtutea prezentelor reguli uniforme în cazul unei pagube produse de un accident nuclear în care operatorul instalaţiei nucleare sau o altă persoană care îl înlocuieşte este răspunzătoare pentru această pagubă, conform legislaţiei şi prescripţiilor unui stat privind răspunderea în domeniul energiei nucleare.
    ART. 18
    Răspunderea auxiliarilor
    Gestionarul şi transportatorul vor fi răspunzători pentru auxiliarii lor.
    ART. 19
    Alte acţiuni în justiţie
    § 1 În toate cazurile în care se aplică prezentele reguli uniforme, orice acţiune în justiţie privind răspunderea poate fi introdusă împotriva gestionarului sau a transportatorului, indiferent de temeiul acesteia, numai în condiţiile şi limitările acestor reguli uniforme.
    § 2 Aceleaşi reglementări se aplică şi în cazul tuturor acţiunilor în justiţie introduse împotriva auxiliarilor pentru care răspunde fie gestionarul, fie transportatorul, aşa cum este prevăzut în articolul 18.
    ART. 20
    Acorduri-litigii
    Părţile la contract pot conveni asupra condiţiilor în care se revendică sau se renunţă la drepturile lor la daune-interese privind cealaltă parte la contract.

    TITLUL IV
    Acţiuni în justiţie ale auxiliarilor

    ART. 21
    Acţiuni în justiţie împotriva gestionarului sau împotriva transportatorului
    § 1 Orice acţiune în justiţie privind răspunderea auxiliarilor transportatorului împotriva gestionarului pentru pagube cauzate de acesta, indiferent de temeiul acesteia, poate fi introdusă numai în condiţiile şi limitările prezentelor reguli uniforme.
    § 2 Orice acţiune în justiţie privind răspunderea auxiliarilor gestionarului împotriva transportatorului pentru pagube cauzate de acesta, indiferent de temeiul acesteia, poate fi introdusă numai în condiţiile şi limitările prezentelor reguli uniforme.

    TITLUL V
    Exercitarea drepturilor

    ART. 22
    Proceduri de conciliere
    Părţile la contract pot conveni asupra procedurilor de conciliere sau asupra apelului la tribunalul de arbitraj prevăzut la titlul V al Convenţiei.
    ART. 23
    Dreptul de regres
    Temeiul plăţii efectuate de transportator în baza Regulilor uniforme CIV sau a Regulilor uniforme CIM nu poate fi contestat dacă despăgubirea a fost fixată de o instanţă şi dacă gestionarului, fiind înştiinţat în mod corespunzător asupra procedurii, i s-a dat posibilitatea de a interveni în această procedură.
    ART. 24
    Instanţa
    § 1 Acţiunile în justiţie fondate pe prezentele reguli uniforme pot fi introduse în faţa instanţelor competente ale statelor membre desemnate de comun acord între părţile la contract.
    § 2 Dacă părţile la contract nu convin în alt mod, instanţa competentă va fi cea a statului membru în care gestionarul îşi desfăşoară activitatea.
    ART. 25
    Termenul de prescripţie
    § 1 Termenul de prescripţie pentru acţiunile în justiţie fondate pe prezentele reguli uniforme este de 3 ani.
    § 2 Termenul de prescripţie curge din ziua în care s-a produs paguba.
    § 3 În caz de deces al unor persoane, termenul de prescripţie pentru acţiunile în justiţie este de 3 ani din ziua ulterioară zilei în care s-a produs decesul, fără a depăşi însă 5 ani din ziua ulterioară zilei în care s-a produs accidentul.
    § 4 O acţiune în regres a unei persoane răspunzătoare poate fi introdusă chiar şi după expirarea termenului de prescripţie prevăzut la § 1, dacă ea este introdusă în termenul permis de legislaţia statului unde se desfăşoară procedura. Totuşi, termenul permis nu va fi mai mic de 90 de zile de la data la care persoana care a introdus acţiunea în regres a reglementat reclamaţia sau a fost înştiinţată în legătură cu procedura deschisă împotriva sa.
    § 5 Termenul de prescripţie se suspendă dacă părţile convin asupra unei proceduri de conciliere sau dacă este sesizat tribunalul de arbitraj prevăzut la titlul V al Convenţiei.
    § 6 În celelalte cazuri, suspendarea şi întreruperea termenului de prescripţie sunt reglementate de legislaţia naţională.

                       __________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016