Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 64 din 30 aprilie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 7 mai 2014.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Scopul Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare
ART. 1
Prezentul regulament reglementează modul de organizare a activităţilor specifice pentru acordarea onorurilor şi desfăşurarea ceremoniilor militare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, atât la nivel central, cât şi la nivel local.
SECŢIUNEA a 2-a
Onorul militar
ART. 2
Onorul militar, denumit în continuare onor, constituie forma supremă de manifestare a stimei, preţuirii şi respectului faţă de:
a) imnul naţional al României sau al altor state;
b) drapelul României;
c) personalităţile militare şi civile române sau străine;
d) drapelul de luptă;
e) evenimentele aniversare;
f) monumentele sau însemnele comemorative declarate şi recunoscute oficial de statul român;
g) persoanele decedate, cărora li se organizează funeralii cu onoruri.
ART. 3
(1) Onorul se prezintă în cadrul unei ceremonii sau separat, de regulă cu un detaşament de onoare.
(2) Pentru prezentarea onorului în cadrul unei ceremonii în spaţiul public se asigură gardă la monumentul, memorialul, opera sau însemnul comemorativ ori de importanţă naţională.
SECŢIUNEA a 3-a
Ceremonia militară
ART. 4
(1) Ceremonia militară, denumită în continuare ceremonia, constituie ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul unor solemnităţi sau festivităţi organizate şi conduse la nivel central sau la nivel de zonă de responsabilitate, de structurile Ministerului Afacerilor Interne, în spiritul tradiţiilor naţionale şi conform regulilor protocolare.
(2) În timpul ceremoniilor se desfăşoară, de regulă, următoarele activităţi:
a) arborarea drapelului României şi a drapelului altui stat ori al unei organizaţii internaţionale recunoscute oficial;
b) prezentarea onorului şi a raportului;
c) intonarea imnului naţional al României şi, după caz, a imnului naţional al altui stat ori organizaţie internaţională;
d) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii şi al gărzii de onoare;
e) oficierea serviciului religios;
f) dezvelirea de monumente sau însemne comemorative;
g) evocări, alocuţiuni sau mesaje prezentate de personalităţile civile şi militare participante;
h) depunerea de coroane, jerbe şi buchete de flori;
i) executarea focurilor de salvă;
j) exerciţii demonstrative de mânuire a armamentului din dotare;
k) acordarea de interviuri şi declaraţii de presă reprezentanţilor mass-media.
ART. 5
(1) Ceremoniile se organizează şi se desfăşoară în următoarele situaţii:
a) la sosirea/plecarea personalităţilor prevăzute la art. 7, precum şi a oficialităţilor militare şi/sau civile, române şi/sau străine, la/de la sediul Ministerul Afacerilor Interne sau al structurilor subordonate sau aflate în coordonare;
b) cu ocazia sărbătorilor naţionale şi a celor stabilite prin lege;
c) la învestirea în funcţie a ministrului afacerilor interne;
d) la învestirea în funcţie a secretarilor de stat din Ministerul Afacerilor Interne;
e) la învestirea în funcţie a inspectorilor generali ai structurilor din compunerea Ministerului Afacerilor Interne;
f) la plecarea/sosirea contingentelor/detaşamentelor/ unităţilor Ministerului Afacerilor Interne în/din misiuni internaţionale;
g) cu ocazia zilelor structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
h) la dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ ori de importanţă istorică naţională;
i) la funeraliile cu onoruri;
j) la înmânarea drapelului de luptă/drapelului structurii;
k) la decorarea drapelului de luptă/drapelului structurii;
l) cu ocazia depunerii Jurământului militar/Jurământului de credinţă;
m) la absolvirea instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Ministerul Afacerilor Interne participă la festivităţile organizate de Guvernul României, autorităţile publice sau alte instituţii ale statului, cu ocazia sărbătoririi următoarelor zile:
a) Ziua Naţională a României;
b) Ziua Eroilor;
c) Ziua drapelului naţional;
d) Ziua imnului naţional al României;
e) Ziua Independenţei de Stat a României;
f) Ziua Europei;
g) Ziua Unirii.
(3) Ministerul Afacerilor Interne organizează festivităţi cu ocazia sărbătoririi următoarelor zile:
a) Ziua veteranilor de război din Ministerul Afacerilor Interne;
b) Ziua drapelului naţional;
c) Ziua imnului naţional al României;
d) Ziua NATO.
(4) În cadrul festivităţilor, ceremoniile sunt organizate şi desfăşurate de Ministerul Afacerilor Interne numai în situaţia în care manifestările au loc în sediile structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 6
(1) Ceremoniile organizate la nivel central şi în Municipiul Bucureşti sau, la ordin, în alte garnizoane, se organizează de către structurile de protocol, cu sprijinul Comenduirii Garnizoanei Bucureşti a Ministerului Afacerilor Interne şi se desfăşoară cu personal din cadrul Detaşamentului Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale şi Intervenţie al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
(2) În celelalte localităţi, la solicitarea şefilor structurilor organizatoare, onorurile se acordă de formaţiuni stabilite/solicitate de către inspectorul-şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, competent teritorial.
(3) Structurile Ministerului Afacerilor Interne organizează, la ordin, ceremonii specifice la obiectivele reprezentative din ţară, în scopul promovării imaginii ministerului.
SECŢIUNEA a 4-a
Acordarea onorurilor
ART. 7
(1) Onorul se acordă în situaţiile şi în condiţiile stabilite pentru fiecare caz în parte de către organizatori, pentru:
a) Preşedintele României;
b) preşedintele Senatului;
c) preşedintele Camerei Deputaţilor;
d) prim-ministru;
e) viceprim-ministru;
f) ministrul afacerilor interne;
g) secretarii de stat din Ministerul Afacerilor Interne;
h) inspectorii generali/similari sau înlocuitorii legali ai acestora;
i) reprezentantul guvernului în teritoriu, militarul sau funcţionarul public cu statut special - poliţist cu funcţia cea mai mare sau, după caz, în situaţia funcţiilor de acelaşi nivel, celui cu gradul cel mai mare, participant la ceremonie;
j) oficiali străini civili sau militari care participă la diferite activităţi la sediile Ministerului Afacerilor Interne sau ale structurilor acestuia;
k) personalităţi civile şi militare cu rang de preşedinte sau de secretar general al unei organizaţii internaţionale de securitate care participă la diferite activităţi la sediile Ministerului Afacerilor Interne sau ale structurilor acestuia.
(2) În situaţia în care la un eveniment participă mai multe dintre persoanele prevăzute la alin. (1), dacă sosesc împreună, onorul se acordă persoanei cu rangul cel mai înalt, potrivit programului întocmit de organizatori.
ART. 8
Onorurile cuvenite unor funcţii se prezintă numai titularilor sau înlocuitorilor legali.
ART. 9
(1) În funcţie de activitatea care urmează a se desfăşura, conducătorul ceremoniei execută recunoaşterile pe teren şi întocmeşte "Planul de desfăşurare a activităţii cu dispunerea elementelor în dispozitiv".
(2) În timpul recunoaşterilor, se stabilesc detaliile concrete privind organizarea întregului dispozitiv:
a) compunerea detaşamentului de onoare;
b) locul de oprire/plecare a autovehiculului oficial;
c) dispunerea detaşamentului de onoare;
d) itinerariile de deplasare şi locurile de întâmpinare/oprire pentru prezentarea raportului, trecerea în revistă, salutul detaşamentului de onoare şi defilarea acestuia;
e) locul de dispunere a personalităţilor şi invitaţilor;
f) locul de unde se va oficia serviciul religios;
g) spaţiul destinat mass-media;
h) locul/zona de dispunere a publicului;
i) locul de parcare a mijloacelor de transport;
j) locul de dispunere a subunităţii pentru executarea focurilor de salvă;
k) modul de realizare a legăturilor radio şi fir, după caz;
l) măsurile de ordine publică;
m) cooperarea elementelor din cadrul structurilor din sistemul de securitate naţională participante la ceremonie.
(3) Coordonarea activităţilor desfăşurate în comun pentru menţinerea ordinii, paza, parcarea şi fluidizarea circulaţiei, securitatea persoanelor oficiale şi a invitaţilor revine structurii care organizează ceremonia.
SECŢIUNEA a 5-a
Desfăşurarea onorurilor
ART. 10
(1) Modul de acordare şi de desfăşurare a onorurilor se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, cu participarea şi acceptul părţilor implicate în organizarea protocolului.
(2) În principiu, pentru întâmpinarea, la sosire, a unei personalităţi oficiale, onorul se acordă astfel:
a) la apropierea mijlocului de transport oficial de locul de oprire/coborâre, trompetul intonează succesiv semnalele "Atenţiune" şi "Prevestirea pentru primirea generalului"; simultan cu al doilea semnal, comandantul gărzii de onoare, aflat cu faţa la formaţie, comandă onorul, apoi se întoarce spre persoana oficială, trompetul încetează şi muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare"; în acest timp, comandantul gărzii de onoare mânuieşte sabia "pentru onor" - mişcarea întâi - dacă este dotat cu sabie, se apropie de persoana căreia i se dă onorul, se opreşte la o distanţă de 4-6 paşi de aceasta, moment la care muzica militară încetează să cânte; comandantul gărzii salută, mânuieşte sabia "pentru onor" - mişcarea a doua - dacă este dotat cu sabie şi raportează: "Domnule ... - funcţia sau gradul, dacă persoana oficială este militar/Excelenţă/Maiestate - garda de onoare, constituită în cinstea sosirii dumneavoastră/Excelenţei Voastre/Majestăţii Voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... - gradul şi numele"; muzica militară intonează imnul naţional al României sau imnurile naţionale, întâi pe cel al ţării oaspete;
b) la terminarea intonării imnului naţional al României/imnurilor naţionale ale altor state, comandantul gărzii de onoare se întoarce la dreapta/stânga, apoi execută 3-5 paşi înapoi; muzica militară reia "Marşul de întâmpinare" până când persoana oficială, însoţită de comandantul gărzii de onoare, ajunge în faţa drapelului de luptă/drapelului structurii;
c) la ajungerea în faţa drapelului de luptă/drapelului structurii, portdrapelul înclină drapelul, persoana oficială salută drapelul;
d) muzica militară reia "Marşul de întâmpinare", iar când persoana oficială s-a îndepărtat la 3-4 paşi, drapelul se readuce în poziţia verticală; persoana oficială trece în revistă garda de onoare;
e) în momentul când persoana oficială se opreşte la mijlocul formaţiei pentru a saluta garda de onoare, muzica militară încetează să cânte; la cuvintele de salut adresate gărzii de onoare, efectivele acesteia, la semnalul comandantului gărzii de onoare, răspund "Să trăiţi!" sau cu formula stabilită de protocolul diplomatic; după răspunsul la salut, muzica militară reia intonarea "Marşului de întâmpinare";
f) în timpul trecerii în revistă, efectivele gărzii de onoare, în afară de cei din garda drapelului şi din muzica militară, urmăresc cu privirea persoana oficială prin întoarcerea capului;
g) la trecerea în revistă a gărzii de onoare, comandantul acesteia însoţeşte persoana oficială în pas de defilare, în dreapta şi la 2 paşi înapoia acesteia, salutând - prezentând onorul cu sabia - până la apropierea de flancul stâng al gărzii de onoare, când trece înapoia persoanei oficiale la 3-4 paşi de aceasta, se opreşte la 5-6 paşi de flancul stâng al gărzii şi salută persoana oficială, care se întoarce spre comandantul gărzii de onoare;
h) la terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când persoana oficială îl salută pe comandantul gărzii de onoare, acesta prezintă sabia "pentru onor" sau salută, după caz;
i) dacă prin planul de desfăşurare a solemnităţii s-a stabilit şi prezentarea oficialităţilor participante la activitate, după ce persoana oficială s-a îndepărtat la 5-7 paşi, comandantul gărzii de onoare se întoarce la stânga-împrejur, se deplasează în faţă şi la mijlocul formaţiei, iar muzica militară interpretează piano "Marşul de întâmpinare"; după plecarea persoanei oficiale - îndepărtarea acesteia la 15-20 de paşi, muzica militară încetează să cânte şi comandantul gărzii de onoare comandă trecerea armei la umărul stâng;
j) dacă prin planul de desfăşurare a solemnităţii s-a stabilit defilarea gărzii de onoare, aceasta, la comanda comandantului ei, se încolonează şi defilează; după ce garda de onoare s-a îndepărtat la 15-20 de paşi de locul unde s-a primit defilarea, muzica militară prezintă onorul;
k) la terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când persoana oficială îl salută pe comandantul gărzii de onoare, acesta prezintă sabia "pentru onor" sau salută, după caz, fără a scoate mănuşa, dacă persoana întinde mâna pentru salut.
(3) Locul de dispunere a oficialităţilor este la flancul stâng al gărzii de onoare, perpendicular pe direcţia acesteia sau, în funcţie de situaţie, în faţa gărzii de onoare.
ART. 11
La sediul instituţiilor publice centrale şi locale se pot organiza şiruri de onoare, la ordin, pe traseul persoanelor oficiale.
ART. 12
În timpul şederii în România a oficialilor străini care participă la diferite activităţi organizate de Ministerul Afacerilor Interne, ministrul, respectiv secretarul de stat care coordonează problematica din competenţa oficialului străin, poate numi pe lângă aceştia un ofiţer însoţitor.
ART. 13
La ordin, pentru conducerea la plecare a persoanelor oficiale prevăzute la art. 7 alin. (1), acţiunile gărzii de onoare se desfăşoară potrivit celor prevăzute pentru onorul la sosire, cu următoarele deosebiri:
a) formula de raport este: "Domnule ... - funcţia sau gradul dacă persoana oficială este militar/Excelenţă/Maiestate - garda de onoare, constituită cu ocazia plecării dumneavoastră/ Excelenţei Voastre/Majestăţii Voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... - gradul şi numele";
b) garda de onoare nu defilează şi rămâne în poziţia "pentru onor" până la retragerea persoanei oficiale.
ART. 14
Preşedintelui României i se prezintă onorul de pe loc, cu drapelul de luptă înclinat la orizontală, iar celorlalte personalităţi române şi străine, prevăzute la art. 7, precum şi pe timpul defilării, cu drapelul de luptă înclinat la 45°.
ART. 15
În timpul nopţii, onorul şi ceremonia au loc numai dacă se asigură iluminarea locului de desfăşurare; iluminarea se asigură de către instituţia care solicită organizarea ceremoniei.
SECŢIUNEA a 6-a
Constituirea detaşamentului de onoare
ART. 16
Detaşamentul de onoare se constituie din efective de jandarmi şi poate fi însoţit de drapelul de luptă/drapelul structurii; uneori el poate fi mixt, format din subunităţi de militari şi funcţionari publici cu statut special - poliţişti din Ministerul Afacerilor Interne.
ART. 17
(1) Componenţa şi mărimea detaşamentului de onoare se stabilesc în funcţie de rangul persoanei oficiale căreia i se acordă onorul şi cuprinde, în principiu:
a) drapelul de luptă/drapelul structurii cu garda la drapel;
b) garda de onoare;
c) şirurile de onoare;
d) efectivele la intrarea/ieşirea în/din sediul instituţiei;
e) purtătorii de coroane;
f) garda la monument sau însemn comemorativ ori de importanţă istorică naţională;
g) muzica militară;
h) trompetul.
(2) Pentru însoţirea drapelului de luptă/drapelului structurii, când acesta este scos la diferite activităţi publice, se stabileşte o gardă la drapel dispusă pe două rânduri, compusă dintr-un comandant de gardă înarmat cu armamentul din dotare fără muniţie, un portdrapel şi 5 cadre înarmate cu armamentul din dotare fără muniţie. Efectivele din cadrul gărzii la drapel sunt asigurate, de regulă, de structura organizatoare a ceremoniei.
(3) Numărul efectivelor din compunerea gărzii de onoare, a şirurilor de onoare şi a muzicii militare se stabileşte pentru fiecare ocazie în parte prin planul de desfăşurare a activităţii/ceremoniei/solemnităţii ce se aprobă de şeful structurii.
(4) Garda de onoare se dispune în linie, pe două, 3 sau 4 rânduri, în funcţie de locul de desfăşurare.
(5) Efectivele din şirurile de onoare se dispun pe traseul de deplasare stabilit în cooperare cu reprezentanţii protocolului instituţiei organizatoare, la intervale precizate în funcţie de situaţie, între mijlocul de transport şi intrarea în sediul instituţiei, între mijlocul de transport şi garda de onoare, la intrarea principală în reşedinţa rezervată oaspetelui şi în alte instituţii care sunt vizitate.
(6) Efectivele din şirurile de onoare salută simultan, în momentul în care persoana oficială se apropie de locul în care sunt dispuse.
ART. 18
Realizarea dispozitivului detaşamentului de onoare se face cu 30 de minute înainte de începerea activităţii în condiţii meteo favorabile şi cu 5 minute înainte de începerea solemnităţii pentru vreme ploioasă/ninsoare, temperaturi sub 0°C, mai mari de 35°C, sau în cazul depăşirii indicelui de confort termic de 80 de unităţi.
ART. 19
(1) Efectivele selecţionate pentru detaşamentul de onoare trebuie să fie compuse din foarte buni executanţi ai mişcărilor instrucţiei de front, apţi din punct de vedere medical, iar diferenţa de înălţime dintre flancul drept şi cel stâng să fie cât mai mică.
(2) Efectivele din compunerea detaşamentului de onoare, mai puţin cei din muzica militară, trompetul şi portdrapelul, sunt dotate cu armament individual, fără muniţie, fără genţi port-încărcătoare sau cartuşiere, sau cu sabie.
(3) Pentru detaşamentele de onoare organizate cu personal din cadrul Detaşamentului Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale şi Intervenţie al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, tipul armamentului individual al militarilor şi echiparea în uniformă de ceremonie/reprezentare/protocol se stabileşte în funcţie de situaţie.
SECŢIUNEA a 7-a
Reguli privind comportarea pe timpul ceremoniilor
ART. 20
(1) În toate împrejurările, personalul Ministerului Afacerilor Interne trebuie să acorde respect simbolurilor naţionale proprii, simbolurilor naţionale ale altor state, precum şi drapelului de luptă/drapelului structurii, pavilionului navei şi însemnului de stat de pe aeronavă.
(2) În cadrul ceremoniilor, în timpul intonării imnurilor naţionale, precum şi la apropierea drapelului de luptă, personalul în uniformă salută - cei aflaţi în formaţie iau poziţia "drepţi", preoţii militari îmbrăcaţi în uniforma clericală iau poziţia "drepţi" fără să salute, personalul activ şi în rezervă îmbrăcat în ţinută civilă se descoperă şi duce mâna dreaptă la piept la intonarea imnului naţional; face excepţie de la regulile stabilite anterior, personalul destinat pentru intervenţie în cazuri de urgenţă.
ART. 21
În cadrul ceremoniilor, la depunerea de coroane şi dezvelirea de monumente sau însemne comemorative, personalul desemnat transportă şi depune coroane de flori pentru personalităţile militare şi civile prevăzute la art. 7 şi pentru ceilalţi participanţi, la solicitarea acestora.
ART. 22
(1) În timpul oficierii serviciului religios, personalul din garda drapelului, garda la monument, garda la sicriu/catafalc şi muzica militară/trompetul nu îşi descoperă capul.
(2) Participarea la serviciul religios în lăcaşurile de cult este opţională; în cadrul ceremoniilor, în timpul oficierii serviciului religios, comportarea participanţilor este sobră.
CAP. II
Ceremonii la nivel central
SECŢIUNEA 1
Ceremonia la învestirea în funcţie a ministrului afacerilor interne
ART. 23
(1) Învestirea în funcţie a ministrului afacerilor interne se face de către persoana stabilită, conform legii, la sediul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La ceremonia prevăzută la alin. (1) pot participa:
a) ca invitaţi, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Parlamentului, Guvernului, Patriarhiei Române, cultelor religioase, ministerelor şi structurilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, ai veteranilor de război şi ai Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, ai mass-media, precum şi ataşaţi de afaceri interne acreditaţi;
b) reprezentanţi din conducerea Ministerului Afacerilor Interne: secretarii şi subsecretarii de stat, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne şi adjuncţii acestuia, şefii direcţiilor generale/direcţiilor din aparatul central, inspectorii generali ai categoriilor de arme din Ministerul Afacerilor Interne, precum şi alte persoane desemnate.
(3) Pentru ceremonia de învestire, garda de onoare este asigurată de Detaşamentul Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale şi Intervenţie al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, cu un detaşament de onoare în uniformă de protocol.
ART. 24
(1) La sosirea Preşedintelui României sau a prim-ministrului, ceremonia cuprinde următoarele activităţi:
a) fostul ministru al afacerilor interne îl întâmpină pe Preşedintele României sau pe prim-ministru;
b) trompetul sună semnalul "Atenţiune", comandantul gărzii comandă onorul şi muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare";
c) raportul comandantului gărzii şi intonarea imnului naţional al României;
d) salutul drapelului de luptă;
e) trecerea în revistă a gărzii de onoare şi salutul acesteia;
f) deplasarea în sediul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La învestirea în funcţie a ministrului afacerilor interne, ceremonia cuprinde următoarele activităţi:
a) intrarea personalităţilor în sala în care se desfăşoară adunarea festivă;
b) prezentarea raportului către persoana cu rangul cel mai înalt participantă la ceremonie;
c) Preşedintele României sau prim-ministrul îl prezintă pe noul ministru al afacerilor interne;
d) cuvântul fostului ministru al afacerilor interne;
e) cuvântul noului ministru al afacerilor interne;
f) alocuţiunile invitaţilor, în ordinea inversă de precădere;
g) înmânarea unui cadou simbolic fostului ministru al afacerilor interne;
h) realizarea unei fotografii de grup;
i) acordarea de interviuri presei, posturilor de televiziune şi de radio acreditate;
j) recepţia oferită cu ocazia învestirii în funcţie - opţional.
(3) La plecarea Preşedintelui României sau a prim-ministrului, ceremonia cuprinde următoarele activităţi:
a) la ieşirea Preşedintelui României sau a prim-ministrului din sediul Ministerului Afacerilor Interne, trompetul intonează semnalul "Atenţiune", comandantul gărzii prezintă onorul şi dă raportul, iar muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare";
b) Preşedintele României sau prim-ministrul salută drapelul de luptă, după care muzica militară intonează imnul naţional al României; Preşedintele României sau prim-ministrul trece în revistă şi salută garda de onoare;
c) la punerea în mişcare a autovehiculului, muzica militară încetează să cânte, iar comandantul gărzii comandă trecerea armei în poziţia "la umărul stâng" sau "la picior".
SECŢIUNEA a 2-a
Ceremonia la învestirea în funcţie a secretarilor de stat
ART. 25
(1) Învestirea în funcţie a secretarilor de stat se face la sediul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La ceremonie sunt invitaţi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, secretarii şi subsecretarii de stat, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne şi adjuncţii acestuia, şefii direcţiilor generale/direcţiilor din aparatul central inspectorii generali ai structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, veterani de război, generali în rezervă şi în retragere, alte persoane din structurile centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi structurile care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, ataşaţi de afaceri interne acreditaţi, mass-media.
(3) Desfăşurarea ceremoniei urmează, în principiu, algoritmul descris la art. 24 alin. (2).
SECŢIUNEA a 3-a
Învestirea în funcţie a inspectorilor generali
ART. 26
Învestirea în funcţie a inspectorilor generali se face de către ministrul afacerilor interne, în cadrul unei festivităţi organizate în locul de dispunere al acestora.
ART. 27
(1) La ceremonie, în funcţie de situaţie, sunt invitaţi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, secretarii şi subsecretarii de stat, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne şi adjuncţii acestuia, şefii direcţiilor generale/direcţiilor din aparatul central, inspectorii generali ai structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, veterani de război, generali în rezervă şi în retragere, alte persoane din structurile Ministerului Afacerilor Interne, ataşaţi de afaceri interne şi ataşaţi militari acreditaţi, mass-media.
(2) Desfăşurarea ceremoniei urmează, în principiu, algoritmul descris la art. 24.
SECŢIUNEA a 4-a
Depunerea de coroane, jerbe şi buchete de flori
ART. 28
Coroanele, jerbele şi buchetele de flori se depun la memorialele de comemorare a faptelor de arme ale militarilor români şi ale militarilor altor state, în faţa monumentelor ce simbolizează lupta poporului român şi a celor mai de seamă reprezentanţi ai săi, precum şi la operele comemorative ale eroilor Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 29
La ceremonia pentru depunerea de coroane, jerbe şi buchete de flori la monumente şi operele comemorative, precum şi în faţa simbolurilor dedicate personalităţilor cu merite deosebite pentru statul, poporul, cultura şi ştiinţa românească la care participă personalităţile civile şi militare prevăzute la art. 7, se constituie un detaşament de onoare alcătuit din garda de onoare, muzica, garda drapelului, garda la monument şi personal purtători de coroane.
ART. 30
(1) La sosirea persoanei oficiale, trompetul intonează semnalele "Atenţiune" şi "Prevestirea pentru primirea generalului", comandantul gărzii de onoare comandă onorul, iar muzica intonează "Marşul de întâmpinare"; se dă raportul, se trece în revistă şi se salută garda de onoare; după ce persoana oficială ocupă locul stabilit, muzica încetează să cânte "Marşul de întâmpinare" şi intonează imnul naţional al României.
(2) În continuare, comandantul gărzii de onoare trece garda de onoare în poziţia cu arma "la picior", sau după caz, în poziţia "la piept" şi apoi comandă descoperirea şi trecerea în poziţia pe loc repaus pentru oficierea slujbei religioase.
(3) După oficierea slujbei religioase, obligatorie de Ziua Eroilor, comandantul gărzii de onoare comandă acoperirea, trecerea în poziţia "drepţi" şi prezentarea onorului la monument.
(4) Muzica intonează "Imnul eroilor"/"Imnul Eroului Necunoscut" sau un marş funebru şi în sunetele lui se depun coroanele, jerbele şi buchetele de flori, în ordinea de precădere, de către oficialităţi, instituţiile statului urmate de veteranii de război, cadrele militare din Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere şi din alte structuri ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere legal constituite, partide politice, asociaţii, ligi şi fundaţii, persoane fizice şi juridice, studenţi, elevi, poliţişti şi militari.
(5) După ce au depus coroana, depunătorii se întorc faţă în faţă şi, în acelaşi timp cu persoanele oficiale, salută - personalităţile civile române salută prin ducerea braţului drept la piept în dreptul inimii, timp în care se păstrează un moment de reculegere de 3-5 secunde.
(6) După plecarea persoanei oficiale, depunătorii care au purtat coroana se deplasează la locul stabilit.
(7) Garda de onoare şi garda la monument rămân în timpul depunerilor de coroane, jerbe şi buchete de flori în poziţia "pentru onor".
ART. 31
La plecarea persoanei oficiale, muzica intonează "Marşul de întâmpinare", iar garda de onoare prezintă onorul.
ART. 32
(1) Garda la monument se instalează odată cu intrarea în dispozitiv a gărzii de onoare şi se ridică după ce participanţii la ceremonie au părăsit locul de desfăşurare.
(2) Pe timpul defilării şi acordării onorului la monument, persoanele participante se dispun de o parte şi alta a acestuia, acolo unde situaţia o permite.
SECŢIUNEA a 5-a
Dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ ori de importanţă istorică naţională
ART. 33
La ceremonia dezvelirii unui monument sau însemn comemorativ ori de importanţă istorică naţională, se asigură detaşament de onoare, în raport cu semnificaţia evenimentului şi a nivelului de reprezentare.
ART. 34
(1) Onorul se prezintă în toate situaţiile numai personalităţilor prevăzute la art. 7.
(2) Când persoana oficială a ajuns în faţa monumentului/ însemnului comemorativ, pe semnal de trompet/trompeţi, se coboară husa de pe monument/însemnul comemorativ; garda de onoare rămâne în tot acest timp în poziţia "pentru onor".
(3) După dezvelirea monumentului sau însemnului comemorativ, comandantul gărzii de onoare trece garda de onoare în poziţia "pe loc repaus", cu arma la picior, şi comandă efectivelor să se descopere pentru oficierea serviciului religios.
(4) După oficierea serviciului religios de sfinţire a monumentului sau însemnului comemorativ, se ţin alocuţiuni în ordinea inversă de precădere sau în cea stabilită de către organizatori; apoi se comandă onorul cu garda de onoare şi, în sunetele "Imnului Eroilor", se depun coroanele, jerbele şi buchetele de flori.
(5) În încheiere, la plecarea persoanei oficiale, muzica intonează "Marşul de întâmpinare", iar garda de onoare prezintă onorul.
SECŢIUNEA a 6-a
Plecarea/Sosirea unor contingente/detaşamente/unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne la/de la misiuni organizate sub egida organizaţiilor internaţionale
ART. 35
(1) Ceremonia de plecare în misiune se organizează la sediul contingentului/detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne sau într-un alt loc, la data şi locul propuse de către structura organizatoare.
(2) Ceremonia de plecare în misiune se desfăşoară astfel:
a) după constituirea formaţiei, trompetul intonează succesiv semnalele "Atenţiune" şi "Prevestirea pentru primirea generalului";
b) comandantul contingentului/detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne prezintă onorul;
c) persoana oficială salută drapelul de luptă/drapelul structurii, după care ocupă locul în dispozitiv;
d) muzica militară intonează imnul naţional al României;
e) comandantul contingentului/detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne execută apelul solemn;
f) reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne dă citire extrasului din ordinul de participare la misiune;
g) se oficiază serviciul religios;
h) comandantul contingentului/detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne, alte personalităţi şi persoana oficială rostesc alocuţiuni în ordinea inversă de precădere;
i) se realizează dispozitivul de defilare şi are loc defilarea contingentului/detaşamentului/unităţii;
j) se deplasează drapelul de luptă/drapelul structurii la locul de păstrare;
k) au loc întâlniri cu mass-media, cu familiile şi rudele militarilor;
l) masă festivă - opţional.
ART. 36
(1) Ceremonia de primire a efectivelor Ministerului Afacerilor Interne sosite în teatrele de operaţii pentru executarea misiunii se organizează în conformitate cu protocoalele agreate de România şi cu regulile interne ale misiunii.
(2) Ceremonia cuprinde, de regulă, următoarele activităţi:
a) prezentarea raportului şi trecerea în revistă a contingentului/detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne;
b) înălţarea drapelului României şi intonarea sau redarea audio a imnului naţional al României;
c) citirea, după caz, a documentelor care reglementează desfăşurarea misiunii;
d) rostirea alocuţiunii de către reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne sau de comandantul contingentului/ detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 37
(1) Dacă în zona de dispunere/responsabilitate a contingentului/detaşamentului/unităţii Ministerului Afacerilor Interne se efectuează vizite ale unor reprezentanţi ai autorităţilor de stat române şi ai Ministerului Afacerilor Interne, precum şi reprezentanţi de rang înalt ai organizaţiilor internaţionale, se execută revista de front, în funcţie de dispersarea efectivelor în misiuni.
(2) La festivitate sunt invitaţi să participe comandantul forţelor sau şefii altor organizaţii internaţionale din zonă şi ambasadorul României în ţara respectivă.
ART. 38
(1) Efectivele Ministerului Afacerilor Interne sosite din misiuni multinaţionale sunt întâmpinate de reprezentanţi ai ministrului afacerilor interne şi ai inspectorilor generali ai categoriilor de arme din care fac parte.
(2) Ceremonia de primire se organizează numai pentru eşalonul în care se află comandantul contingentului/ detaşamentului/unităţii şi se desfăşoară astfel:
a) la începerea debarcării, trompetul intonează "Atenţiune", iar la coborârea comandantului, muzica intonează "Marşul de întâmpinare" până când contingentul/detaşamentul/unitatea realizează dispozitivul de adunare;
b) după constituirea formaţiei, trompetul intonează succesiv semnalele "Atenţiune" şi "Prevestirea pentru primirea generalului";
c) comandantul contingentului/detaşamentului/unităţii prezintă onorul şi dă raportul persoanei oficiale cu rangul cel mai înalt;
d) muzica intonează imnul naţional al României;
e) persoana oficială trece în revistă formaţia şi îi salută cu formula "Bine aţi venit!", la care efectivele răspund "Să trăiţi!".
(3) Ceremonia de primire în unitate se organizează după sosirea tuturor participanţilor la misiune, în prezenţa întregului efectiv al unităţii, şi constă din:
a) primirea persoanei oficiale/reprezentantului eşalonului superior;
b) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii şi ocuparea locului în dispozitiv de către persoana oficială/reprezentantul eşalonului superior;
c) muzica intonează imnul naţional al României;
d) desfăşurarea apelului solemn;
e) oficierea serviciului religios;
f) cuvântul comandantului contingentului/detaşamentului/ unităţii;
g) cuvântul persoanei oficiale/reprezentantului eşalonului superior;
h) acordarea de premii şi înmânarea de distincţii;
i) realizarea dispozitivului de defilare şi defilarea efectivelor;
j) întâlniri cu mass-media, cu familiile şi rudele personalului.
CAP. III
Ceremonii la nivel local
SECŢIUNEA 1
Sărbătorirea zilelor structurilor Ministerului Afacerilor Interne
ART. 39
Zilele structurilor Ministerului Afacerilor Interne se sărbătoresc prin organizarea de ceremonii la nivelul structurii respective, pe baza unui program aprobat de comandantul/şeful acesteia.
ART. 40
La aniversările prevăzute la art. 39 pot fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, conducători ai partidelor politice legal constituite, ierarhi şi slujitori ai bisericilor şi cultelor recunoscute de lege, veterani de război, reprezentanţi ai altor ministere, departamente şi instituţii ale statului, foşti comandanţi sau şefi, personalităţi militare ori civile, funcţionari publici civili cu statut special, personal în rezervă sau în retragere care a lucrat anterior în structura Ministerului Afacerilor Interne respectivă, familii ale cadrelor, elevi şi studenţi.
SECŢIUNEA a 2-a
Funeraliile cu onoruri
ART. 41
(1) Funeraliile cu onoruri militare se organizează şi se desfăşoară pentru următoarele categorii de personal al Ministerului Afacerilor Interne care, la data decesului, au avut calitatea de:
a) demnitar sau înalt funcţionar public;
b) veteran de război;
c) militar în activitate, în rezervă şi în retragere;
d) funcţionar public cu statut special - poliţist;
e) student sau elev al instituţiilor de învăţământ ale ministerului;
f) soldat sau gradat voluntar;
g) funcţionar public sau personal contractual admis în ierarhia ordinelor naţionale sau a ordinelor militare de pace ori război, potrivit prevederilor Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, la solicitarea familiilor;
h) funcţionar public sau personal contractual, dacă decesul a survenit pe timpul şi ca urmare a executării unei misiuni;
i) personal militar în activitate, rezervă sau retragere ori personal cu statut special din cadrul altor structuri de securitate naţională, în baza unor protocoale încheiate cu Ministerul Afacerilor Interne.
(2) Termenul de depunere de către familie a solicitărilor de organizare şi desfăşurare a funeraliilor cu onoruri militare în situaţia decesului unei persoane prevăzute la alin. (1) lit. b), g) şi i) este de cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea funeraliilor organizate în Bucureşti şi de 48 de ore în cazul celorlalte unităţi administrativ-teritoriale.
(3) Solicitările se adresează comandantului Comenduirii Garnizoanei Bucureşti a Ministerului Afacerilor Interne, în cazul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, respectiv inspectorului şef al inspectoratului judeţean de jandarmi competent teritorial, în cazul celorlalte localităţi.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), indiferent de locul înhumării, precum şi în situaţia în care funeraliile cu onoruri au loc în garnizoana Bucureşti, acestea se organizează de către Comenduirea Garnizoanei Bucureşti a Ministerului Afacerilor Interne, cu efective ale Detaşamentului Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale şi Intervenţie al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
(5) În celelalte situaţii, garda de onoare şi trompetul se asigură de către inspectoratul judeţean de jandarmi, iar în situaţia în care nu are trompet încadrat, acesta se solicită de la garnizoana Ministerului Apărării Naţionale competentă teritorial.
(6) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) lit. d), funeraliile cu onoruri militare se acordă potrivit gradului militar echivalent gradului profesional deţinut la momentul decesului.
ART. 42
Prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (1), nu beneficiază de funeralii cu onoruri:
a) personalul decedat ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni, dacă există această certitudine;
b) personalul decedat ca urmare a sinuciderii, dacă există această certitudine;
c) personalul care a suferit o condamnare cu pedeapsa complementară a degradării militare.
ART. 43
Se pot acorda onoruri şi militarilor sau poliţiştilor altor state decedaţi în timpul executării misiunilor oficiale în România; în acest caz, activitatea se organizează cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acordurilor speciale cu ambasada statului respectiv sau cu organizaţia internaţională/europeană de securitate sub mandatul căreia a servit militarul.
ART. 44
(1) Onorurile se prezintă cu gărzi constituite în acest scop, cărora li se pot adăuga şi alte efective.
(2) Drapelul de luptă/Drapelul structurii se scoate fără decoraţii şi panglici, dar cu o panglică de doliu lungă de 100 cm şi lată de 10-15 cm, care se leagă cu un capăt de partea de sus a hampei drapelului.
(3) Pentru acordarea onorurilor, după caz, se stabilesc:
a) gardă de onoare;
b) drapel de luptă/drapelul structurii;
c) muzică sau trompet;
d) gardă la sicriu/catafalc (la ordinul comandantului garnizoanei);
e) efective pentru purtarea crucii, portretului, ordinelor/decoraţiilor, coroanelor, capacului şi sicriului la mormânt.
ART. 45
(1) Transportarea sicriului se face cu un car mortuar, de regulă un autovehicul.
(2) Pentru ducerea decoraţiilor defunctului se stabileşte câte un militar sau funcţionar public cu statut special - poliţist la fiecare pernă cu decoraţii; ordinele se fixează câte unul pe o pernă, iar medaliile, mai multe pe aceeaşi pernă.
(3) Pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special - poliţişti decedaţi, pe capacul sicriului se fixează şapca şi drapelul României, iar pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti, precum şi pentru veteranii de război, drapelul României.
ART. 46
(1) Garda de onoare şi persoanele care însoţesc sicriul formează cortegiul funerar.
(2) Efectivele din garda la sicriu poartă ţinuta stabilită de conducătorul ceremoniei, iar pe mâneca stângă, deasupra cotului, banderola de doliu.
(3) În ziua înhumării, comandantul gărzii la sicriu organizează schimburi formate din câte 4 militari sau funcţionari publici cu statut special - poliţişti; efectivele dintr-un schimb se aşază pe ambele părţi, la capetele sicriului, la 1-2 paşi de acesta şi stau în poziţia de drepţi.
(4) Efectivele gărzii la sicriu stau cu faţa spre intrarea în încăpere şi se schimbă la fiecare 15 minute.
(5) La sicriu se pot instala şi schimburi de onoare, constituite din reprezentanţi ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
(6) Schimburile de onoare se dispun singure sau alături de efectivele gărzii la sicriu, la distanţă de 1-2 paşi, în partea exterioară faţă de sicriu, şi se schimbă la fiecare 3-5 minute.
(7) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special - poliţişti care aduc un ultim omagiu celui decedat salută la intrarea în încăpere, îşi descoperă capul, rămân cu faţa îndreptată în lungul sicriului şi păstrează un moment de reculegere; apoi se întorc la stânga/dreapta, trec prin faţa catafalcului, prezintă condoleanţe familiei, ies din încăpere şi se acoperă.
(8) În funcţie de protocolul stabilit şi de dorinţa familiei, garda şi trompetul se pot deplasa la locuinţa decedatului şi pot însoţi cortegiul funerar la biserică şi la cimitir.
(9) La locuinţă, garda pentru onor se dispune în formaţia "în linie" cu frontul orientat spre locul de scoatere a sicriului, având trompetul şi drapelul de luptă/drapelul structurii la flancul drept.
ART. 47
(1) În momentul scoaterii sicriului din locuinţă şi din biserică, precum şi al sosirii la cimitir, garda prezintă onorul, personalul în uniformă din afara formaţiei rămâne acoperit, ia poziţia de drepţi şi salută; cei care însoţesc cortegiul funerar au capetele descoperite.
(2) Cortegiul funerar se deplasează la locul de înhumare în următoarea ordine:
a) militarul sau funcţionarul public cu statut special - poliţist cu crucea;
b) persoană civilă cu coliva, prescura şi vinul;
c) militarul sau funcţionarul public cu statut special - poliţist cu portretul defunctului;
d) militarii sau funcţionarii publici cu statut special - poliţişti purtători ai pernelor cu decoraţiile defunctului;
e) militarii sau funcţionarii publici cu statut special - poliţişti cu coroanele şi jerbele de flori;
f) militarii sau funcţionarii publici cu statut special - poliţişti cu capacul sicriului;
g) preoţii;
h) militarii sau funcţionarii publici cu statut special - poliţişti cu sicriul;
i) familia;
j) oficialităţile;
k) drapelul de luptă/drapelul structurii şi garda de onoare;
l) muzica militară sau trompetul;
m) alte persoane participante.
(3) În timpul deplasării, garda la sicriu merge pe ambele părţi ale sicriului/carului mortuar.
(4) După săvârşirea serviciului religios de înmormântare, în locul unde acesta a fost oficiat, înainte de organizarea cortegiului funerar pentru deplasarea spre mormânt sau înainte de coborârea sicriului în mormânt, se ţine adunarea de doliu, la care ia cuvântul un militar sau funcţionar public cu statut special - poliţist care l-a cunoscut foarte bine pe cel decedat ori comandantul/şeful structurii din care a făcut parte; în continuare, poate lua cuvântul şi un membru al familiei.
(5) Pe timpul cântării religioase "Veşnica pomenire", detaşamentul de onoare este dispus cu faţa spre mormânt, efectivele având arma în poziţia "la picior".
(6) În cazul personalului aeronautic decedat în accidente de aviaţie, pe timpul deplasării sicriului/carului mortuar spre locul de înhumare, se execută un survol cu aparate de zbor, conform aprobării autorităţii de decizie competente.
(7) În timpul coborârii sicriului în mormânt, trompetul intonează semnalul "Marşul funebru", garda execută 3 salve cu cartuşe de manevră, după care prezintă defunctului onorul fără a înclina drapelul de luptă/drapelul structurii.
(8) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul "Stingerea".
ART. 48
Când defunctul este depus la "Ansamblul funerar", adunarea de doliu şi serviciul religios se desfăşoară în capelă sau în faţa acesteia.
ART. 49
(1) În cazul incinerării, garda pentru onor se dispune, din timp, în afara clădirii crematoriului, având frontul paralel cu direcţia de deplasare a cortegiului funerar.
(2) După adunarea de doliu, până la introducerea sicriului în clădirea crematoriului şi în timpul incinerării, trompetul intonează semnalul "Marş funebru".
(3) Când corpul defunctului este coborât pentru incinerare, garda prezintă onorul, iar subunitatea destinată pentru salve execută 3 salve cu cartuşe de manevră.
(4) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul "Stingerea".
ART. 50
Pe navele aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, în cazul decesului la bord, personalului i se acordă salutul funebru la debarcarea defunctului de la bord.
ART. 51
(1) În cazul personalului decedat în misiune în afara graniţelor ţării, funeraliile cu onoruri militare cuprind activităţile prevăzute în Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea ceremonialurilor funerare pentru personalul aflat în misiune în străinătate, decedat în teatrele de operaţii, în acţiuni de luptă sau în atentate teroriste, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.802/2004.
(2) În timpul transportului spre ţară, comandantul gărzii la sicriu este numit de comandantul/şeful unităţii militare/ detaşamentului care acţionează în teatrul de operaţii.
(3) În timpul desfăşurării funeraliilor cu onoruri militare, fiecare sicriu este acoperit cu drapelul României.
ART. 52
În cazul eroilor căzuţi la datorie în misiuni interne şi externe se înmânează familiei drapelul României, având înscris pe el numele defunctului, după înhumarea/incinerarea acestora.
SECŢIUNEA a 3-a
Înmânarea drapelului de luptă al unităţilor militare/drapelului structurii
ART. 53
(1) Înmânarea drapelului de luptă se face de către Preşedintele României sau, în numele acestuia, de către ministrul afacerilor interne ori de reprezentanţii desemnaţi de acesta.
(2) Data ceremoniei se stabileşte cu aprobarea persoanelor care au dreptul să înmâneze drapelul de luptă, stabilindu-se, pe cât posibil, în zilele aniversare.
ART. 54
Ceremonia militară cuprinde următoarele activităţi:
a) la ora stabilită, în timpul apropierii persoanei desemnate să înmâneze drapelul de luptă, trompetul sună semnalul "Atenţiune";
b) comandantul unităţii militare prezintă onorul şi raportează că este gata pentru începerea ceremoniei;
c) persoana care înmânează drapelul de luptă trece unitatea în revistă, se deplasează în faţa şi la centrul formaţiei, salută personalul unităţii militare şi apoi îşi ocupă locul în tribună, după care toboşarii execută "Tremolo", iar trompeţii dau semnalul de începere a festivităţii;
d) la sosirea drapelului de luptă, muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare", iar unitatea militară prezintă onorul la drapel;
e) garda drapelului cu drapelul de luptă se deplasează pentru a-şi ocupa locul stabilit, apoi militarul portdrapel se instalează în faţa formaţiei, la centru;
f) comandantul unităţii militare ordonă descoperirea capului în vederea oficierii serviciului religios;
g) drapelul de luptă se înclină la orizontală, preoţii militari şi/sau preoţii civili invitaţi oficiază serviciul religios de sfinţire a drapelului de luptă, care se încheie cu deplasarea unui preot la drapel şi stropirea lui cu agheasmă în timp ce rosteşte: "Se sfinţeşte acest drapel de luptă prin stropirea cu apă sfinţită în numele Tatălui, şi-al Fiului şi-al Sfântului Duh! Amin";
h) la terminarea oficierii serviciului religios, comandantul unităţii militare le ordonă militarilor să îşi acopere capul;
i) persoana desemnată dă citire decretului prezidenţial de acordare a drapelului de luptă, iar militarii, din proprie iniţiativă, iau poziţia de drepţi;
j) comandantul unităţii militare comandă onorul la drapel; persoana desemnată să înmâneze drapelul de luptă se deplasează în faţa acestuia, militarul portdrapel desfăşoară drapelul de luptă, ţinându-l cu ambele mâini în poziţie orizontală, cu acvila în partea dreaptă, şi îl transferă persoanei desemnate să îl înmâneze, care se întoarce cu faţa la formaţie, iar militarul portdrapel se deplasează în formaţia gărzii drapelului;
k) comandantul unităţii militare se apropie, îşi descoperă capul, îngenunchează cu piciorul drept şi sărută flamura drapelului de luptă, după care se ridică, îşi acoperă capul, primeşte drapelul de luptă de la persoana desemnată, apucă cu ambele mâini hampa drapelului de luptă, ţinându-l în poziţie orizontală, şi se întoarce spre unitate;
l) la înmânarea drapelului de luptă, persoana desemnată se adresează comandantului unităţii militare: "Vă înmânez drapelul de luptă al... (denumirea în clar a unităţii), la care comandantul unităţii militare răspunde: "Servesc Patria!";
m) persoana care a înmânat drapelul de luptă revine în tribună, iar garda drapelului de luptă se apropie de comandantul unităţii militare, dispunându-se în stânga acestuia;
n) comandantul unităţii militare, însoţit de garda drapelului de luptă, se deplasează în faţa şi la centrul formaţiei şi ordonă: "Rostiţi după mine!", după care pronunţă solemn: "Jur să păstrez ca pe lumina ochilor drapelul de luptă tricolor, simbol al unităţii, suveranităţii şi independenţei naţionale, al onoarei, vitejiei şi gloriei militare a poporului român, al tradiţiilor eroice străbune şi al patriei mele, România", iar militarii unităţii care primeşte drapelul de luptă rostesc jurământul după comandant;
o) după depunerea jurământului, comandantul unităţii militare însoţit de garda drapelului defilează cu drapelul de luptă prin faţa unităţii militare, începând de la flancul drept până la flancul stâng, şi se întoarce la centrul şi în faţa formaţiei; în timpul defilării cu drapelul de luptă prin faţa formaţiei, militarii strigă "Ura" prelung, repetat, în valuri; comandantul unităţii militare predă drapelul de luptă militarului portdrapel, iar garda se deplasează spre flancul drept al unităţii militare, pe linia rândului întâi al formaţiei;
p) după ce garda drapelului de luptă îşi ocupă locul în formaţie, comandantul unităţii militare dă comanda "pe loc repaus" şi îşi ocupă locul în formaţie;
q) persoana care a înmânat drapelul de luptă rosteşte o alocuţiune despre semnificaţia acestui eveniment; în încheiere, când aceasta felicită unitatea militară, militarii din formaţie, din proprie iniţiativă, iau poziţia de drepţi, după care intonează imnul naţional al României;
r) comandantul unităţii militare ordonă încolonarea pentru defilare; muzica militară iese în faţa tribunei şi, împreună cu militarii din formaţie, interpretează un marş patriotic sau ostăşesc, după care unitatea militară realizează dispozitivul pentru defilare;
s) comandantul unităţii militare, dispus în capul coloanei dispozitivului de defilare, dă comanda pentru defilare;
ş) după defilare şi prezentarea onorului de către muzica militară, asistenţa se retrage, iar unitatea militară revine pe locul desfăşurării ceremoniei şi, sub comanda comandantului/ locţiitorului comandantului unităţii militare, se face defluirea unităţii în cazarmă, când ceremonia s-a desfăşurat în afara acesteia, şi depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.
ART. 55
Ceremonia înmânării drapelului de luptă mai multor unităţi militare se organizează, în principiu, ca pentru o singură unitate militară, cu următoarele particularităţi:
a) se numeşte un şef al ceremoniei care asigură desfăşurarea activităţilor, dând comenzile pentru toate unităţile militare participante;
b) comandanţii unităţilor ies pe locul de primire a drapelelor de luptă la comanda şefului ceremoniei;
c) drapelele de luptă ale tuturor unităţilor militare se adună în acelaşi loc, la centrul şi în faţa întregii formaţii;
d) se oficiază un singur serviciu religios pentru sfinţirea tuturor drapelelor de luptă.
ART. 56
(1) Drapelul structurii, realizat conform normelor heraldice în Ministerul Afacerilor Interne, se înmânează de către comandantul/şeful structurii ierarhic superioare, care emite o dispoziţie/un ordin în acest sens.
(2) Algoritmul activităţilor descrise la art. 55 se aplică în mod corespunzător şi la înmânarea drapelului structurii, cu excepţia prevederilor referitoare la decretul prezidenţial de acordare.
SECŢIUNEA a 4-a
Decorarea drapelului de luptă al unităţilor militare/drapelului structurii
ART. 57
Decorarea drapelului de luptă al unităţilor militare se face de Preşedintele României ori, în numele acestuia, de ministrul afacerilor interne sau de reprezentanţii desemnaţi de acesta.
ART. 58
Ceremonia decorării drapelului de luptă cuprinde următoarele activităţi:
a) la ora stabilită, persoana desemnată se apropie de locul de adunare a marii unităţi/unităţii militare, primeşte raportul de la comandantul acesteia, trece unitatea în revistă şi salută unitatea; în timpul apropierii, muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare";
b) după răspunsul la salut, comandantul ordonă ieşirea drapelului de luptă, împreună cu garda sa, în faţa şi la mijlocul formaţiei şi comandă onorul la drapel, garda drapelului de luptă iese din formaţie şi se opreşte în faţa persoanei care înmânează decoraţia; odată cu începerea deplasării, muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare";
c) după oprirea drapelului de luptă pe locul ordonat, unul dintre adjuncţii comandantului sau reprezentantul eşalonului superior dă citire decretului prezidenţial, iar persoana desemnată se apropie de drapelul de luptă şi fixează decoraţia pe cravata special destinată;
d) ordinele României se fixează, în funcţie de importanţa lor, primul la marginea de sus a cravatei, iar celelalte de-a lungul cravatei, de sus în jos, la distanţa de 5-10 cm unul de altul;
e) panglica decoraţiei se fixează cu un şnur auriu în partea superioară a manşonului tronconic, sub suportul acvilei;
f) după ce decoraţia este fixată, muzica militară intonează imnul naţional al României, iar la terminarea acestuia, comandantul marii unităţi/unităţii militare comandă "pe loc repaus";
g) Preşedintele României/ministrul afacerilor interne/ reprezentantul ministrului rosteşte o alocuţiune, arătând meritele pentru care marii unităţi/unităţii militare i s-a conferit decoraţia; alocuţiunea se încheie cu o formulă de felicitare;
h) comandantul marii unităţi/unităţii militare al cărei drapel de luptă a fost decorat mulţumeşte în alocuţiunea sa pentru distincţia acordată, apoi comandă onorul la drapel, după care, urmat de garda drapelului cu drapelul de luptă în poziţia "pentru defilare", trece prin faţa formaţiei de la flancul drept la flancul stâng; în acest timp militarii strigă "Ura" prelung, repetat, în valuri; la întoarcere, când ajunge în faţa şi la mijlocul formaţiei, comandantul se opreşte, îşi reia vechiul loc; garda drapelului continuă deplasarea până la flancul drept al formaţiei, iar unitatea trece în poziţia "pe loc repaus"; comandantul dă comenzile necesare pentru încolonare şi defilare.
i) în teatrele de operaţii, acest tip de operaţiuni se execută fără defilarea forţelor.
ART. 59
Algoritmul decorării drapelului de luptă al unităţii militare, descris la art. 58, se aplică în mod corespunzător şi în situaţia decorării drapelului structurii.
SECŢIUNEA a 5-a
Prezentarea drapelului de luptă al unităţilor militare/drapelului structurii
ART. 60
(1) Prezentarea drapelului de luptă se face de către comandantul acesteia, într-un cadru solemn.
(2) Pentru prezentarea drapelului de luptă se desfăşoară următoarele activităţi:
a) unitatea se adună cu întregul efectiv, cu armamentul individual, în formaţia pentru revista de front, iar drapelul de luptă se scoate de la locul de păstrare de către garda drapelului;
b) la apropierea drapelului de luptă, comandantul unităţii militare comandă onorul la drapel;
c) garda cu drapelul de luptă se opreşte în faţa şi la mijlocul formaţiei unităţii, la 6-8 paşi în dreapta comandantului, iar prin mijloace audio-electronice se difuzează imnul naţional al României;
d) după difuzarea imnului naţional al României, se comandă trecerea în poziţia "pe loc repaus";
e) într-o alocuţiune, comandantul unităţii militare prezintă semnificaţia drapelului de luptă şi descrie faptele glorioase ale unităţii militare;
f) comandantul unităţii militare comandă onorul la drapel, iar garda drapelului defilează cu drapelul de luptă prin faţa unităţii militare, începând de la flancul drept până la flancul stâng, după care îşi ocupă locul iniţial în faţa formaţiei;
g) solemnitatea se încheie cu defilarea unităţii militare prin faţa drapelului de luptă şi a comandantului unităţii militare.
(3) După terminarea defilării, unitatea militară revine în formaţia de adunare, iar comandantul unităţii militare dă comenzile pentru depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.
ART. 61
Algoritmul prezentării drapelului de luptă al unităţii militare, descris la art. 60, se aplică în mod corespunzător şi în situaţia prezentării drapelului structurii.
SECŢIUNEA a 6-a
Depunerea jurământului militar/jurământului de credinţă
ART. 62
(1) Ceremonia depunerii jurământului militar/jurământului de credinţă are loc, de regulă, în cadrul fiecărei structuri, uneori întrunit în incinta sediului în care sunt dispuse structurile, iar cu aprobarea ministrului afacerilor interne, în pieţe publice, la monumente sau locuri istorice cu semnificaţie simbolică pentru naţiune, după obţinerea avizelor necesare de la autorităţile publice locale de către structura organizatoare.
(2) Pentru realizarea cadrului solemn, în locul de desfăşurare a ceremoniei se arborează drapele ale României şi se expun cele mai semnificative categorii de tehnică din dotarea unităţii.
(3) Această activitate se organizează astfel încât să constituie un moment de referinţă unic în viaţa oricărui participant, fapt ce impune, pe lângă solemnitatea momentului, o profundă comunicare sufletească, şi sunt invitate să participe deopotrivă reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute, familia şi comunitatea/societatea.
(4) La ceremonia depunerii jurământului militar/jurământului de credinţă pot participa reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai societăţii civile, cadre militare în rezervă şi în retragere, veterani de război, părinţi şi rude ale personalului.
ART. 63
Ceremonia prilejuită de acest eveniment constă în:
a) întâmpinarea persoanei oficiale;
b) prezentarea onorului şi darea raportului;
c) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii şi ocuparea locului în dispozitiv de către persoana oficială;
d) rostirea alocuţiunii de către comandantul/şeful structurii despre semnificaţia depunerii jurământului militar/jurământului de credinţă;
e) oficierea serviciului religios este săvârşită de preoţii militari sau, acolo unde nu există, de preoţi civili invitaţi;
f) prezentarea onorului la drapel şi deplasarea acestuia în faţa şi la mijlocul formaţiei; comandantul/şeful structurii se dispune în dreapta, iar preotul, în stânga drapelului de luptă;
g) înclinarea drapelului la 45║ şi rostirea, după comandant, a jurământului militar/jurământului de credinţă;
h) rostirea rugăciunii de sacralizare a legământului de către preot;
i) rostirea, în aceeaşi notă, de către comandant a frazei: "De azi înainte, prin voia voastră şi ocrotirea lui Dumnezeu, v-aţi legat pe viaţă de ţară! Fiţi demni de acest legământ! Dumnezeu să vă ajute!";
j) darea comenzilor pentru continuarea ceremoniei, după circa 3-5 secunde;
k) deplasarea drapelului de luptă/drapelului structurii în formaţie;
l) rostirea unor alocuţiuni de către invitaţi şi persoana oficială, în care se felicită personalul cu ocazia depunerii jurământului militar/jurământului de credinţă;
m) când sunt felicitate, efectivele aflate în formaţie iau poziţia de drepţi, din proprie iniţiativă;
n) intonarea de către muzica militară/difuzarea prin mijloace electronice şi interpretarea vocală de către efective şi asistenţă a imnului naţional al României;
o) prezentarea structurilor şi subunităţilor pe timpul defilării, în momentul trecerii prin faţa asistenţei, de către persoana desemnată de conducătorul ceremoniei.
ART. 64
Când jurământul militar/jurământul de credinţă se depune în sediul structurii, se pot prezenta diferite exerciţii demonstrative, se pot vizita spaţiile de cazare şi hrănire, sala de tradiţii, precum şi alte locuri stabilite de comandantul/şeful structurii.
SECŢIUNEA a 7-a
Acordarea gradului militar/profesional absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
ART. 65
Ceremonia de acordare a gradului militar/profesional absolvenţilor instituţiilor de învăţământ are loc în cadru festiv şi se organizează cu participarea întregului personal al instituţiei/structurii respective.
ART. 66
(1) Festivitatea acordării gradelor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ se poate desfăşura şi la monumente ale eroilor români sau în locuri istorice cu semnificaţie deosebită pentru naţiune şi pentru Ministerul Afacerilor Interne.
(2) Activităţile desfăşurate în cadrul ceremoniei de acordare a gradului sunt de regulă următoarele:
a) întâmpinarea persoanei oficiale;
b) prezentarea onorului şi darea raportului;
c) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii şi ocuparea locului în dispozitiv de către persoana oficială;
d) oficierea rugăciunii de binecuvântare de către ierarhul locului sau de către preotul militar/civil, timp de 5-7 minute, pomenindu-i pe absolvenţi cu numele de botez;
e) citirea ordinului de acordare a gradelor militare/ profesionale;
f) înmânarea unor cadouri simbolice, dacă este cazul;
g) rostirea de alocuţiuni de către şeful de promoţie şi invitaţi;
h) rostirea alocuţiunii de către persoana oficială;
i) felicitarea promoţiei de către persoana oficială şi luarea poziţiei de drepţi de către cei felicitaţi, din proprie iniţiativă;
j) intonarea de către muzica militară/difuzarea prin mijloace audio-electronice a imnului naţional al României şi interpretarea vocală a acestuia de către promoţie şi asistenţă;
k) defilarea promoţiei.
SECŢIUNEA a 8-a
Absolvirea instituţiilor de învăţământ
ART. 67
Ceremonia de absolvire a instituţiei de învăţământ se organizează pe locul şi la orele stabilite de comandantul/şeful instituţiei, iar şeful ceremoniei este unul dintre locţiitorii comandantului/şefului instituţiei de învăţământ.
ART. 68
(1) La absolvirea instituţiilor de învăţământ, şefilor de promoţie li se pot conferi distincţii onorifice, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Gradul, numele şi prenumele şefilor de promoţie se înscriu pe placa de onoare.
ART. 69
Ceremonia de absolvire a cursurilor se organizează de fiecare instituţie de învăţământ şi cuprinde:
a) întâmpinarea reprezentantului eşalonului superior, prezentarea raportului;
b) ocuparea locului în dispozitiv de către reprezentantul eşalonului superior;
c) rostirea alocuţiunilor de către invitaţi şi organizatori, în ordinea inversă de precădere;
d) înmânarea diplomelor de absolvire şi adresarea de felicitări.
SECŢIUNEA a 9-a
Predarea-primirea comenzii unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne
ART. 70
Ceremonia de predare-primire a comenzii unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne se desfăşoară în prezenţa comandantului/şefului eşalonului superior, iar la ceremonie participă întregul efectiv al structurii, precum şi toţi comandanţii/şefii structurilor subordonate.
ART. 71
Activităţile desfăşurate în cadrul ceremoniei sunt următoarele:
a) trecerea în revistă a personalului structurii de către comandantul/şeful eşalonului superior, însoţit de fostul şi de noul comandant/şef al structurii; la terminarea trecerii în revistă a personalului structurii, aceştia revin în faţa şi la mijlocul formaţiei, iar comandantul/şeful eşalonului superior salută personalul;
b) comandantul/şeful eşalonului superior dă citire ordinului de numire în funcţie a noului comandant/şef, apoi face o scurtă prezentare a acestuia;
c) comandantul/şeful care predă funcţia dă comanda pentru prezentarea onorului la drapel, ordonă gărzii drapelului să iasă în faţa structurii, preia drapelul de luptă/drapelul structurii de la portdrapel şi îl înmânează comandantului/şefului eşalonului superior, rostind: "Domnule ... (gradul), predau comanda şi drapelul de luptă/drapelul structurii al ... (denumirea structurii)";
d) comandantul/şeful eşalonului superior predă drapelul noului comandant spunând: "Domnule ... (gradul), vă predau comanda şi drapelul de luptă/drapelul structurii al ... (denumirea structurii)";
e) noul comandant/şef primeşte drapelul de luptă/drapelul structurii şi se adresează comandantului/şefului eşalonului superior: "Domnule ... (gradul), iau în primire comanda şi drapelul de luptă/drapelul structurii al ... (denumirea structurii)"; după aceea îl înmânează portdrapelului şi îi ordonă gărzii să treacă la locul său în formaţie;
f) noul comandant/şef se întoarce cu faţa spre formaţie şi dă comenzile necesare pentru încheierea ceremoniei.
ART. 72
(1) În scopul cunoaşterii tradiţiilor instituţiei şi al dezvoltării respectului pentru înaintaşi, pe o placă de onoare dispusă la loc vizibil, la intrarea principală în comandamentul structurii, se înscriu numele comandanţilor/şefilor şi perioada când şi-au exercitat funcţia.
(2) Fotografiile comandanţilor/şefilor sunt expuse în "Galeria comandanţilor/şefilor structurii", în ordine cronologică.
SECŢIUNEA a 10-a
Trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare/încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special - poliţişti, cu ocazia pensionării
ART. 73
(1) La trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare/încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special - poliţişti, cu ocazia pensionării, se adună personalul unităţii şi se organizează o ceremonie în cadrul căreia se dă citire decretului prezidenţial sau ordinului de trecere în rezervă. Se face o scurtă prezentare a activităţii persoanelor respective, li se mulţumeşte pentru modul în care şi-au îndeplinit îndatoririle şi li se pot înmâna:
a) generalilor/amiralilor/chestorilor - sabie cu înscrisuri gravate conform legislaţiei în vigoare;
b) ofiţerilor - plachete;
c) maiştrilor militari şi subofiţerilor/agenţilor - diplome.
(2) Pentru comandantul/şeful unităţii/şeful structurii trecut în rezervă/retragere sau căruia i-au încetat raporturile de serviciu, citirea decretului prezidenţial sau a ordinului de trecere în rezervă/retragere/încetare a raporturilor de serviciu se face de comandantul/şeful eşalonului superior sau de persoana desemnată de acesta.
(3) Momentul pensionării este imortalizat prin fotografierea sau filmarea festivităţii.
(4) Personalului căruia i s-a acordat dreptul de a purta uniforma şi după trecerea în rezervă/retragere i se aduce la cunoştinţă acest lucru.
ART. 74
În cazul trecerii în rezervă sau în retragere a cadrelor militare/încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarului public cu statut special, când există informaţii că aceştia au săvârşit fapte incompatibile cu calitatea de cadru militar/funcţionar public cu statut special - poliţist, nu se organizează ceremonii.
SECŢIUNEA a 11-a
Apelul solemn
ART. 75
(1) Apelul solemn se desfăşoară în scopul cinstirii memoriei personalului căzut la datorie, cu prilejul unor sărbători ca:
a) Ziua Eroilor;
b) zilele categoriilor de armă şi zilele aniversare ale structurilor.
(2) Data, locul şi ora desfăşurării apelului solemn se stabilesc prin ordinul de zi pe unitate/dispoziţia zilnică.
(3) Se pot invita oaspeţi de onoare: veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, oficialităţi locale, urmaşi ai celor căzuţi la datorie.
(4) Pentru apelul solemn, personalul structurii se dispune în formaţia în linie cu subunităţile în coloană, oaspeţii ocupând loc de o parte şi de alta a tribunei.
(5) Şeful structurii primeşte onorul şi raportul, salută drapelul de luptă/drapelul structurii şi formaţia, după care invită oaspeţii de onoare în tribună.
(6) Se intonează de către muzică/se redă prin mijloace audio-electronice imnul naţional al României şi, la terminarea intonării imnului naţional, ofiţerul desemnat dă citire numelor eroilor căzuţi, arătând, pe scurt, faptele săvârşite; după fiecare citare, subunităţile răspund: "Căzut la datorie!".
(7) Apelul eroilor se încheie cu rostirea de către comandantul/şeful structurii a cuvintelor: "Cinste şi onoare memoriei lor!".
(8) Se execută activităţile prevăzute în programul special întocmit.
SECŢIUNEA a 12-a
Înfiinţarea sau desfiinţarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne
ART. 76
(1) La înfiinţarea unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne participă întregul efectiv care face parte din această structură.
(2) Activităţile ocazionate de înfiinţarea structurii Ministerului Afacerilor Interne se desfăşoară la locul şi orele stabilite, în prezenţa comandantului/şefului eşalonului superior; înainte de începerea activităţii, se arborează drapelul României.
(3) Onorul şi raportul se prezintă comandantului/şefului eşalonului superior, care este însoţit de şeful structurii.
(4) După primirea raportului şi intonarea imnului naţional al României, comandantul/şeful eşalonului superior, însoţit de şeful structurii, trece în revistă efectivele, revine în faţa şi la mijlocul formaţiei şi salută.
(5) Se oficiază rugăciunea de binecuvântare de către ierarhul locului sau de către preotul militar/civil.
(6) Comandantul/şeful eşalonului superior dă citire ordinului ministrului afacerilor interne de înfiinţare a structurii şi îl prezintă pe comandantul/şeful acesteia.
(7) Urmează alocuţiunea comandantului/şefului structurii, în care se prezintă structura şi încadrarea principalelor funcţii.
(8) Activitatea se încheie, după caz, cu trecerea în revistă a efectivelor structurii.
ART. 77
(1) La desfiinţarea unei structuri participă întregul efectiv al acesteia, cu drapelul de luptă/drapelul structurii.
(2) Activităţile legate de desfiinţarea structurii se desfăşoară la ora şi locul stabilite, în prezenţa comandantului/şefului eşalonului superior.
(3) Onorul şi raportul se prezintă comandantului/şefului eşalonului superior de comandantul/şeful structurii desfiinţate.
(4) După primirea raportului, salutul drapelului de luptă/drapelului structurii şi intonarea imnului naţional al României, comandantul/şeful eşalonului superior, însoţit de comandantul/şeful structurii, trece în revistă efectivele, revine în faţa şi la mijlocul formaţiei şi salută.
(5) Drapelul de luptă/drapelul structurii cu garda drapelului se scoate în faţa unităţii/structurii, la mijlocul formaţiei, iar comandantul/şeful eşalonului superior dă citire ordinului ministrului afacerilor interne de desfiinţare a structurii.
(6) Urmează alocuţiunea comandantului/şefului structurii, în care se prezintă realizările acesteia, personalităţile care şi-au legat numele de structura respectivă, şi se aduc mulţumiri întregului personal pentru activitatea desfăşurată.
(7) După alocuţiune, comandantul structurii se deplasează în faţa drapelului de luptă/drapelului structurii, îngenunchează, ridică flamura drapelului şi o sărută, moment ce marchează despărţirea de drapel, iar efectivele prezintă onorul la drapel.
(8) Drapelul de luptă/drapelul structurii cu garda acestuia defilează prin faţa efectivelor, pentru ultima dată, apoi se anunţă modalităţile de predare a acestuia.
ART. 78
La desfiinţarea unei structuri care nu are drapel de luptă/drapel al structurii, se procedează în acelaşi fel ca la art. 77, cu particularitatea că, după coborâre, drapelul României se desprinde de pe catarg, se împătureşte şi se predă comandantului/şefului structurii.
SECŢIUNEA a 13-a
Asigurarea resurselor financiare şi materiale pentru onoruri şi ceremonii
ART. 79
Cheltuielile ocazionate de acordarea onorurilor şi organizarea ceremoniilor pentru personalităţi publice române şi străine, precum şi pentru oficialităţi politice şi militare din organizaţiile internaţionale şi de securitate europeană se suportă din fondurile aprobate cu această destinaţie din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 80
(1) Drapelele României care se înmânează familiilor după înhumare se asigură de către: unitatea din care a făcut parte decedatul, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special - poliţişti în activitate la momentul decesului; Comenduirea Garnizoanei Bucureşti, pentru cadrele militare în rezervă, în retragere şi veteranii de război ale căror ceremoniale de înmormântare se desfăşoară în garnizoana Bucureşti; inspectoratele judeţene de jandarmi competente teritorial, pentru ceremoniile funerare cu onoruri militare organizate în alte localităţi.
(2) Drapelele necesare se achiziţionează de structurile logistice proprii ale unităţilor menţionate la alin. (1) sau de cele care asigură suportul logistic al unităţilor respective, care prevăd anual fonduri cu această destinaţie în cererile de deschideri de credite, luând în calcul funeraliile organizate în anul precedent, la care adaugă o marjă de siguranţă de 10%.
ART. 81
La ceremoniile desfăşurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne, coroanele, jerbele şi buchetele de flori care se depun de către personalul Ministerului Afacerilor Interne se asigură din fondurile aprobate cu această destinaţie în bugetul structurilor organizatoare.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Cum pot desc?rca documentul?
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
