Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 7 octombrie 2011  de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat    Twitter Facebook
Cautare document

REGULAMENT din 7 octombrie 2011 de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 7 noiembrie 2011

    PARTEA I
    Dispoziţii generale

    CAP. I
    Prevederi generale

    ART. 1
    În România, învãţãmântul special şi special integrat se adreseazã tuturor copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES).
    ART. 2
    (1) Învãţãmântul special şi special integrat este parte integrantã a sistemului naţional de învãţãmânt din România, coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    (2) Învãţãmântul special şi special integrat, de nivel preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, pentru persoane cu CES (deficienţe/dizabilitãţi/dificultãţi de învãţare, tulburãri de limbaj şi comunicare, tulburãri socioafective şi de comportament) se organizeazã şi funcţioneazã în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar (ROFUIP), precum şi în conformitate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte, tratate, convenţii, declaraţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educaţia copilului la care România este parte semnatarã.
    ART. 3
    Statul garanteazã dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu CES. Învãţãmântul special şi educaţia integratã sunt parte componentã a sistemului naţional de învãţãmânt preuniversitar.
    ART. 4
    Învãţãmântul special şi special integrat reprezintã forme de instruire şcolarã diferenţiate, adaptate şi de asistenţã educaţionalã, socialã şi medicalã complexã, destinate persoanelor cu CES.
    ART. 5
    Învãţãmântul pentru persoanele cu CES (dizabilitãţi) care se desfãşoarã în unitãţile de învãţãmânt special se numeşte învãţãmânt special.
    ART. 6
    (1) Învãţãmântul special se organizeazã, dupã caz, în unitãţi de învãţãmânt special şi în unitãţi de învãţãmânt de masã.
    (2) Învãţãmântul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masã.
    ART. 7
    Integrarea şcolarã a copiilor cu CES se realizeazã dupã cum urmeazã:
    a) prin clase şi grupe speciale - pentru copii şi elevi cu dizabilitãţi - din unitãţi şcolare speciale sau din şcoli de masã;
    b) prin şcoli de masã, individual, cu sau fãrã servicii educaţionale de sprijin;
    c) prin grupe sau clase din unitãţi sanitare în care sunt internaţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesitã perioade de spitalizare mai mari de 4 sãptãmâni;
    d) la domiciliu (şcolarizare itinerantã), pe o perioadã determinatã;
    e) prin alte structuri şcolare.
    ART. 8
    (1) Învãţãmântul special şi special integrat se realizeazã pe baza principiilor învãţãmântului democratic, a accesului tuturor copiilor la orice formã de educaţie, a dreptului la educaţie diferenţiatã şi la pluralism educaţional, a dreptului la educaţie la toate nivelurile, indiferent de condiţia socialã sau materialã, de sex, rasã, naţionalitate, apartenenţã politicã ori religioasã sau vreo altã îngrãdire ce ar putea constitui o discriminare.
    (2) Diagnosticarea abuzivã a copiilor ca având CES, pe criterii de rasã, naţionalitate, etnie, limbã, religie, apartenenţã la o categorie defavorizatã, precum şi pe baza oricãrui alt criteriu, se sancţioneazã conform legilor în vigoare.
    ART. 9
    CES pot fi derivate în principal din:
    a) dizabilitãţi (handicap) - care au la bazã o deficienţã sau boalã;
    b) dificultãţi de învãţare şi tulburãri de limbaj.
    ART. 10
    Protecţia socialã a copiilor/elevilor/tinerilor din învãţãmântul special şi special integrat se realizeazã în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia socialã a persoanelor cu dizabilitãţi.
    ART. 11
    Învãţãmântul special şi special integrat din România este gratuit, în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 12
    Învãţãmântul special din România este organizat, de regulã, ca învãţãmânt cu frecvenţã. În funcţie de necesitãţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 13
    Prevederile legale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea generalã a învãţãmântului din România sunt valabile şi pentru învãţãmântul special, dacã nu sunt menţionate expres prevederi specifice prin prezentul regulament sau prin alte acte normative.

    CAP. II
    Concepte şi principii

    ART. 14
    În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) deficienţã - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomicã, tulburare fiziologicã sau psihologicã) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau unei perturbãri, care îl împiedicã sã participe normal la activitate în societate;
    b) educaţie specialã - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activitãţilor de învãţare şi asistenţã complexã de recuperare-compensare (psihoterapeuticã, medicalã, socialã, culturalã) adaptate persoanelor care nu reuşesc independent sã atingã, temporar sau pe toatã durata şcolarizãrii, un nivel de dezvoltare corespunzãtor vârstei, pentru formarea competenţelor de bazã în vederea pregãtirii pentru viaţa de adult;
    c) şcoalã specialã - unitatea de învãţãmânt în care se asigurã de cãtre profesori specializaţi educaţie şi intervenţie psihopedagogicã persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilitãţi/deficienţe;
    d) cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesitãţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularitãţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilitãţi sau tulburãri/dificultãţi de învãţare ori de altã naturã, precum şi o asistenţã complexã (medicalã, socialã, educaţionalã etc.);
    e) integrare (şcolarã) - procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmeazã, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupã/clasã) şi de desfãşurare cu succes a activitãţilor şcolare;
    f) incluziune (şcolarã) - procesul permanent de îmbunãtãţire a serviciilor oferite de unitãţile de învãţãmânt pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunitãţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultãţile acestora;
    g) şcoalã incluzivã - unitatea de învãţãmânt în care se asigurã o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintã mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/Elevii din aceste unitãţi de învãţãmânt beneficiazã de toate drepturile şi serviciile educaţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echitãţii şi al asigurãrii egalitãţii de şanse;
    h) adaptare curricularã - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilitãţile elevului cu CES, din perspectiva finalitãţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolarã şi socialã a acestuia;
    i) profesor itinerant şi de sprijin - cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfãşoarã activitãţi de învãţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unitãţile de învãţãmânt de masã, în colaborare cu toţi factorii implicaţi;
    j) plan de servicii personalizat - modalitatea de programare şi coordonare coerentã a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu CES integraţi în unitãţi de învãţãmânt de masã, focalizatã pe nevoile de dezvoltare ale acestora;
    k) program de intervenţie personalizat - un instrument de proiectare şi implementare a activitãţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activitãţilor de intervenţie şi atingerea finalitãţilor prevãzute în planul de servicii personalizat;
    l) centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţã educaţionalã (CJRAE/CMBRAE) - unitate conexã a învãţãmântului preuniversitar, cu personalitate juridicã, coordonatã metodologic de inspectoratul şcolar, care desfãşoarã servicii de asistenţã psihopedagogicã pentru pãrinţi, copii, cadre didactice şi care coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã, la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de cãtre centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţã psihopedagogicã, mediatorii şcolari;
    m) certificat de orientare şcolarã şi profesionalã - document/act oficial eliberat de cãtre CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 1/2011, care precizeazã diagnosticul/deficienţa şi orienteazã copiii, elevii şi tinerii cu CES în învãţãmântul de masã sau în învãţãmântul special;
    n) incapacitate - limitãri funcţionale cauzate de disfuncţionalitãţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sãnãtate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motricã sau cognitivã) ori un comportament;
    o) handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe ori incapacitãţi şi care limiteazã sau împiedicã îndeplinirea de cãtre individ a unui rol aşteptat de societate;
    p) dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sãnãtate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintã circumstanţele de viaţã ale acestui individ. Datoritã acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sãnãtate datã, poate fi extrem de diferit. "Dizabilitatea" este termenul generic pentru afectãri, limitãri ale activitãţii şi restricţii de participare, conform Clasificãrii internaţionale a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii;
    q) CIF - Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001;
    r) afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de "anormalitate" se înţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilitã statistic (adicã o deviaţie de la media populaţiei stabilitã conform normelor standard mãsurate), iar aceastã noţiune trebuie utilizatã exclusiv în acest sens, conform CIF;
    s) funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activitãţi şi participare. Acestea denotã aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemã de sãnãtate) şi factorii contextuali în care se regãseşte (factori de mediu şi personali) - conform CIF;
    ş) adaptare curricularã - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilitãţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educative, din perspectiva finalitãţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolarã şi socialã a acestuia;
    t) educaţie incluzivã - proces permanent de îmbunãtãţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învãţãmânt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunitãţi;
    ţ) şcoala profesionalã specialã - instituţie şcolarã care prin organizarea şi desfãşurarea procesului de predare-învãţare-evaluare faciliteazã integrarea socioprofesionalã a elevilor prin certificarea calificãrilor profesionale;
    u) liceu special - unitate de învãţãmânt care organizeazã şi desfãşoarã procesul de predare-învãţare-evaluare în mod special pentru elevii/tinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii;
    v) centru de educaţie specialã, centru de resurse şi asistenţã educaţionalã, centru de zi, centru de pedagogie curativã şi alte tipuri de centre - unitãţi de învãţãmânt organizate de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului sau de cãtre organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, care au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolarã şi socialã a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES. Acestea sunt considerate alternative de educaţie specialã al cãror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Waldorf etc.);
    w) atelier protejat - spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CES/dizabilitãţi, în care acestea desfãşoarã activitãţi de dezvoltare şi perfecţionare a abilitãţilor, în vederea integrãrii în viaţa activã a tinerilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale sau în unitãţi de învãţãmânt special.

    CAP. III
    Scopul, specificul şi obiectivele învãţãmântului special şi special integrat

    ART. 15
    Scopul educaţiei speciale şi speciale integrate este învãţarea, educarea, reabilitarea, recuperarea, adaptarea şi integrarea şcolarã, profesionalã şi socialã a copiilor/elevilor/ tinerilor cu CES sau cu alte tipuri de cerinţe educaţionale.
    ART. 16
    (1) Parte integrantã a sistemului naţional de învãţãmânt, educaţia specialã şi specialã integratã este recunoscutã ca o responsabilitate a tuturor persoanelor care lucreazã în învãţãmânt, este accesibilã, flexibilã şi comprehensivã şi are caracter naţional.
    (2) Educaţia specialã şi specialã integratã este practicatã de cãtre cadre didactice calificate specializate şi devotate activitãţii de învãţãmânt cu copiii cu CES.
    ART. 17
    Educaţia şcolarã a copiilor cu CES trebuie sã corespundã nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvatã a potenţialului de dezvoltare şi prin asigurarea reabilitãrii/recuperãrii şi compensãrii deficienţelor ori tulburãrilor, dificultãţilor de învãţare.
    ART. 18
    Educaţia specialã şi specialã integratã trebuie sã îi ajute pe copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale sã atingã nivelul posibil de dezvoltare individualã cât mai aproape de dezvoltarea normalã, prin acumularea experienţei necesare învãţãrii şcolare şi sociale, formarea abilitãţilor necesare învãţãrii în şcoalã, însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi a deprinderilor funcţionale utile integrãrii sociale, profesionale şi vieţii culturale în comunitate şi asigurarea şanselor şi a condiţiilor pentru continuarea pregãtirii şcolare pe diferite trepte de învãţãmânt.
    ART. 19
    Pe timpul şcolarizãrii, copiii cu CES au acces la toate resursele educaţionale şi de reabilitare/recuperare psihointelectualã, medicalã şi socialã, la alte servicii de intervenţie specifice, necesare şi disponibile în comunitate sau în unitãţi specializate, inclusiv în cele de învãţãmânt special şi special integrat.
    ART. 20
    Organizarea şi funcţionarea învãţãmântului special au la bazã urmãtoarele obiective:
    a) prevenirea sau depistarea precoce a deficienţelor, incapacitãţilor şi a handicapurilor;
    b) intervenţia educaţionalã timpurie;
    c) abordarea globalã şi individualizatã a copilului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale; acest aspect se referã la identificarea, valorificarea şi stimularea tuturor capacitãţilor şi disponibilitãţilor cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaţionale şi social-adaptativ existente sau potenţiale;
    d) accesul la educaţie al tuturor copiilor cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale;
    e) egalizarea şanselor;
    f) asigurarea educaţiei de calitate similarã celei oferite copiilor de aceeaşi vârstã din şcolile de masã;
    g) asigurarea educaţiei de calitate specializatã, adecvatã particularitãţilor specifice tipului şi gradului de deficienţã ale fiecãrei persoane şi în concordanţã cu planurile-cadru şi cu programele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului;
    h) asigurarea serviciilor şi a structurilor de sprijin necesare în funcţie de amploarea, intensitatea şi specificul CES ale fiecãrui copil;
    i) cooperarea şi parteneriatul în educaţia specialã şi specialã integratã;
    j) cooperarea şi parteneriatul dintre instituţiile care oferã servicii de educaţie specialã şi autoritãţile locale.

    PARTEA a II-a
    Organizarea învãţãmântului special şi special integrat

    CAP. IV
    Structura învãţãmântului special şi special integrat

    ART. 21
    Învãţãmântul special se organizeazã şi se desfãşoarã în instituţii de stat şi de profil.
    ART. 22
    (1) Învãţãmântul special şi special integrat din România este parte componentã a sistemului naţional de învãţãmânt şi cuprinde:
    a) grãdiniţe speciale (care pot cuprinde şi grupe de intervenţie timpurie);
    b) grupe de grãdiniţã specialã organizate în şcolile speciale;
    c) şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţe/dizabilitãţi;
    d) grupe/clase de copii/elevi cu tulburãri din spectrul autist;
    e) unitãţi de învãţãmânt special profesional;
    f) licee speciale;
    g) centre şcolare speciale;
    h) clase/şcoli postliceale speciale;
    i) centre de zi din centre şcolare pentru educaţie incluzivã;
    j) centre de educaţie specialã;
    k) centre de pedagogie curativã;
    l) grupe/clase de copii/elevi cu deficienţe senzoriale multiple (surdocecitate);
    m) şcoli de reeducare pentru elevii cu deficienţe comportamentale;
    n) clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare;
    o) centre de zi pentru educaţie/dezvoltare timpurie;
    p) ateliere protejate.
    (2) Unitãţile de învãţãmânt special vor avea, de regulã, cantine şcolare şi, dupã caz, internate şcolare.
    (3) În învãţãmântul special integrat pot funcţiona:
    a) grupe de grãdiniţã specialã integrate în grãdiniţele de masã;
    b) clase speciale compacte integrate în şcolile de masã;
    c) grupe de elevi cu CES integrate în şcolile de masã;
    d) elevi cu CES integraţi individual în şcolile/grãdiniţele de masã;
    e) clase speciale de profesionalizare integrate în şcoli de masã, în licee şi în grupuri şcolare din învãţãmântul de masã;
    f) grupe/clase de copii/elevi infestaţi cu virusul HIV;
    g) centre judeţene logopedice;
    h) centre şcolare pentru educaţie incluzivã;
    i) centre judeţene de asistenţã psihopedagogicã;
    j) centre judeţene de resurse pentru educaţie incluzivã;
    k) centre judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţã educaţionalã.
    ART. 23
    Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului aprobã înfiinţarea de tipuri de unitãţi şi instituţii de învãţãmânt special, în funcţie de necesitãţile societãţii şi de cerinţele minoritãţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    ART. 24
    În vederea realizãrii acţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu CES în şcoala/grãdiniţa de masã, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, poate dispune:
    a) înfiinţarea sau desfiinţarea unitãţilor şcolare speciale;
    b) transformarea unor unitãţi de învãţãmânt special în şcoli integratoare;
    c) transformarea unor şcoli de masã în şcoli integratoare;
    d) transformarea unor unitãţi de învãţãmânt special în centre şcolare pentru educaţie incluzivã;
    e) înfiinţarea unor alternative educaţionale: centre de educaţie specialã, centre de pedagogie curativã, centre de zi din centre şcolare pentru educaţie incluzivã etc.
    ART. 25
    Înfiinţarea, desfiinţarea sau transformarea unor unitãţi de învãţãmânt special se face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislaţia internaţionalã în vigoare referitoare la protecţia specialã şi drepturile copilului cu CES.
    ART. 26
    Învãţãmântul special şi special integrat cuprinde urmãtoarele forme de învãţãmânt:
    a) învãţãmânt cu frecvenţã;
    b) învãţãmânt cu frecvenţã redusã;
    c) învãţãmânt la domiciliu.
    ART. 27
    Învãţãmântul special obligatoriu pentru elevii cu CES este, de regulã, învãţãmânt de zi, cu excepţia situaţiilor speciale, prevãzute de prezentul regulament sau de alte acte normative, precizate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 28
    Inspectoratele şcolare aprobã organizarea unor clase speciale constituite din elevi cu CES care nu au putut absolvi pânã la vârsta de 14 ani primele 5 clase ale învãţãmântului general obligatoriu. Aceste clase funcţioneazã ca învãţãmânt cu frecvenţã sau cu frecvenţã redusã, pe lângã unitãţi de învãţãmânt special şi special integrat, cu efective de 4-12 elevi, în funcţie de gradul deficienţei.
    ART. 29
    Copiii/Elevii cu CES şcolarizaţi prin formele de învãţãmânt special integrat beneficiazã de toate drepturile stipulate de legislaţia în vigoare privind protecţia specialã a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învãţãmântul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolarã şi socialã.
    ART. 30
    În cadrul învãţãmântului special şi special integrat se organizeazã unitãţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.

    CAP. V
    Funcţiile didactice, didactice auxiliare şi nedidactice

    ART. 31
    Funcţiile didactice din învãţãmântul special, centrele şi cabinetele de asistenţã psihopedagogicã, centrele logopedice interşcolare, cabinetele şcolare şi din comisiile de expertizã complexã sunt cele prevãzute de legislaţia în vigoare.
    ART. 32
    Personalul didactic auxiliar este format din:
    a) bibliotecar, documentarist, redactor;
    b) informatician;
    c) laborant;
    d) tehnician;
    e) pedagog şcolar;
    f) instructor de educaţie extraşcolarã;
    g) asistent social;
    h) corepetitor;
    i) mediator şcolar;
    j) secretar;
    k) administrator financiar (contabil);
    l) instructor-animator;
    m) administrator de patrimoniu;
    n) medic şcolar;
    o) asistent medical.
    ART. 33
    Personalul nedidactic este format din:
    a) magaziner, achizitor, funcţionar administrativ sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte şcoli;
    b) bucãtar, muncitor bucãtãrie - un post la 75 de mese servite la şcolile cu internat (excluzând gustãrile de la orele 10,00 şi 17,00) şi un post la 100 de mese servite în celelalte unitãţi;
    c) spãlãtoreasã, lenjereasã, infirmierã, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucrãri de întreţinere), muncitor necalificat - un post la 30 de elevi pentru şcolile cu internat şi un post la 50 de elevi pentru celelalte unitãţi;
    d) fochist (muncitor calificat) - un post pe turã pentru unitãţile care au centralã proprie (inclusiv pentru lucrãri de întreţinere);
    e) îngrijitor - un post la 250 mý suprafaţã de curãţenie pentru şcolile de elevi cu deficienţe de vedere şi cu deficienţe severe, profunde şi/sau asociate; un post la 450 mý suprafaţã de curãţenie pentru celelalte unitãţi şcolare speciale;
    f) supraveghetor de noapte - un post la douã clase de elevi interni;
    g) portar, paznic - un post pe turã la fiecare punct de pazã stabilit de organele de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul poliţiei comunitare);
    h) şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie maşinã, fie vehicul cu tracţiune mecanicã sau animalã);
    i) personal pentru gospodãriile anexe:
    1. un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
    2. douã posturi pentru 41-80 de animale;
    3. 3 posturi pentru peste 80 de animale;
    4. un post pentru 1-3 ha suprafaţã arabilã;
    5. douã posturi pentru 3-10 ha suprafaţã arabilã;
    6. 3 posturi pentru peste 10 ha suprafaţã arabilã.

    CAP. VI
    Planurile de învãţãmânt, programele şi metodologiile didactice

    ART. 34
    Învãţãmântul special şi special integrat dispune de planuri de învãţãmânt, de programe şcolare, de programe de asistenţã psihopedagogicã, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 35
    (1) Conţinutul învãţãmântului special şi special integrat se reglementeazã prin:
    a) curriculum specific pentru învãţãmântul special;
    b) curriculumul şcolii de masã adaptat pentru învãţãmântul special integrat;
    c) metodologii şi ghiduri specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    (2) Conţinuturile învãţãmântului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregãtirea şi formarea personalului care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu CES sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 36
    Metodologiile didactice utilizate în învãţãmântul special şi special integrat sunt adaptate tipului şi gradului deficienţei/dizabilitãţii, nivelului şi potenţialului individual de dezvoltare, precum şi specificului de învãţare la copiii cu CES. În activitatea curentã de educaţie specialã strategiile şi metodologiile didactice vizeazã diferenţierea şi individualizarea demersului educaţional, introducerea unor noi abordãri ale procesului învãţãrii şi utilizarea flexibilã a tuturor resurselor disponibile.
    ART. 37
    Planurile de învãţãmânt pentru învãţãmântul special, valabile pentru structurile şcolare prevãzute de prezentul regulament, cuprind, la toate nivelurile de învãţãmânt special, discipline obligatorii şi opţionale grupate în arii curriculare. Planul de învãţãmânt precizeazã disciplinele/ obiectele de studiu, numãrul de ore alocate, precum şi activitãţile specifice de intervenţie, alte activitãţi educaţionale prevãzute pentru fiecare clasã, activitãţi cu grupe de copii/elevi sau de muncã individualã, însoţite de timpul afectat fiecãruia.
    ART. 38
    (1) Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de învãţãmânt special - preşcolar, primar, gimnazial, profesional, pe tipuri de deficienţã/dizabilitate, la toate disciplinele de învãţãmânt, precum şi la terapiile specifice.
    (2) În instituţiile şi structurile de învãţãmânt special şi special integrat care utilizeazã planul de învãţãmânt de la şcoala de masã se aplicã programele şcolare şi manualele corespunzãtoare acestui plan de învãţãmânt, adaptate tipului de deficienţã/dizabilitate.
    (3) Pentru clasele de copii cu CES care nu pot urma curriculumul de masã se elaboreazã planuri de învãţãmânt, programe şcolare, manuale şi auxiliare şcolare specifice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 39
    Comisiile interne de evaluare continuã recomandã adaptarea unui plan de învãţãmânt sau a unei programe şcolare ori pot stabili un anumit plan de învãţãmânt, dintre cele în vigoare pentru învãţãmântul special şi special integrat, pentru a fi aplicat la o anumitã grupã/clasã de învãţãmânt special şi special integrat pentru un grup de copii/elevi cu CES ori pentru copiii/elevii/tinerii integraţi individual. Acest curriculum va fi specificat în documentele şcolare (catalog, registru matricol, portofoliu educaţional).
    ART. 40
    Comisia Naţionalã pentru Educaţie Specialã elaboreazã standarde specifice pentru evaluarea conţinutului procesului de educaţie şi învãţare din învãţãmântul special.
    ART. 41
    Parcurgerea conţinuturilor de învãţare pe perioada şcolarã se realizeazã de fiecare cadru didactic prin proiectarea didacticã a planificãrilor curriculare, dupã caz, precum şi prin aplicarea şi realizarea unor programe de intervenţie personalizate.
    ART. 42
    (1) În învãţãmântul special şi special integrat se utilizeazã manuale şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, precum şi manuale alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, selectate inclusiv prin concurs la nivel naţional.
    (2) Comisiile interne de evaluare continuã pot recomanda, în funcţie de situaţie şi de evoluţia şcolarã individualã a fiecãrui copil/elev cu CES, unul sau mai multe manuale corespunzãtoare programelor analitice utilizate.
    (3) Fiecare cadru didactic din învãţãmântul special are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, inclusiv manualele utilizate în învãţãmântul obişnuit.
    ART. 43
    Activitatea instructiv-educativã specificã de reabilitare/recuperare şi compensare din grupele/clasele de învãţãmânt special şi special integrat se organizeazã, la clasã, în conformitate cu prevederile legale generale privind organizarea şi funcţionarea prin intermediul planificãrilor curriculare şi a proiectelor didactice.

    CAP. VII
    Organizarea internã a activitãţii învãţãmântului special şi special integrat

    ART. 44
    (1) Unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat se organizeazã, de regulã, pe tipuri de deficienţe/categorii de CES: deficienţe intelectuale, fizice, motorii şi neuromotorii, senzoriale (auditive sau vizuale), socioafective şi de comportament sau deficienţe asociate.
    (2) Organizarea şcolarizãrii speciale pe grade de deficienţã - moderatã, severã şi profundã, la copii/elevi cu deficienţe asociate, se poate face prin unitãţi şcolare separate, prin grupe/clase în aceeaşi unitate şcolarã specialã sau prin integrare într-o unitate de învãţãmânt de masã.
    ART. 45
    În funcţie de condiţiile existente se pot înfiinţa şi pot funcţiona unitãţi de învãţãmânt special care cuprind şi secţii de învãţãmânt profesional, liceal, postliceal, cu o conducere unicã.
    ART. 46
    Modul de organizare a unitãţilor de învãţãmânt special şi special integrat este similar învãţãmântului de masã, cu excepţiile prevãzute de prezentul regulament sau alte precizãri elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 47
    (1) Inspectoratele şcolare, în cooperare cu autoritãţile administraţiei publice locale, asigurã condiţiile necesare ca elevii cu CES sã frecventeze cursurile preşcolare, primare şi gimnaziale, de regulã în localitãţile în care aceştia domiciliazã, cu satisfacerea cerinţelor de educaţie adaptatã şi de intervenţie specificã prin reabilitare/recuperare prin acordarea tuturor serviciilor de sprijin şi de asistenţã educaţionalã.
    (2) În situaţia în care în localitatea de domiciliu nu existã o unitate de învãţãmânt special potrivitã cu tipul şi gradul deficienţei/dizabilitãţii, iar copilul/elevul/tânãrul respectiv are orientare şcolarã spre o astfel de unitate de învãţãmânt, atunci el va fi şcolarizat de cea mai apropiatã unitate de învãţãmânt special de profil.
    ART. 48
    (1) Inspectoratele şcolare, direcţiile şi autoritãţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, al agenţilor economici, al comunitãţilor locale, al societãţilor de binefacere, al organizaţiilor neguvernamentale şi al altor persoane juridice sau fizice, asigurã serviciile necesare pentru transport cu microbuze şcolare, masã şi cazare pentru elevii cu CES care frecventeazã cursurile şcolare într-o altã localitate. În cazul copiilor/elevilor cu dificultãţi de autonomie locomotorie se asigurã, dupã caz, şi transportul în cadrul aceleiaşi localitãţi.
    (2) Unitãţile de învãţãmânt (special, special integrat sau obişnuit) asigurã facilitãţile şi serviciile necesare de ordin ambiental, inclusiv privind accesul în instituţie, în raport cu nevoile respectivelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES.
    ART. 49
    Modalitãţile de organizare a şcolarizãrii speciale - prin unitãţi speciale sau grupe/clase speciale (din punctul de vedere al duratei rãmânerii în şcoalã, pentru toate nevoile de învãţãmânt special) - sunt:
    a) şcolarizarea în regim de zi;
    b) şcolarizarea în regim de zi cu internat sãptãmânal;
    c) şcolarizarea în regim de internat semestrial.
    ART. 50
    (1) Grupa/clasa specialã se organizeazã pentru copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale în baza deciziei comisiei de evaluare, orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE.
    (2) Organizarea, planul de învãţãmânt şi programele analitice ale grupelor/claselor speciale sunt flexibile şi adaptate la necesitãţile de progres şcolar şi social pentru fiecare dintre copiii/elevii în cauzã.
    (3) Grupa/clasa specialã funcţioneazã în interacţiune cu unitatea şcolarã pe lângã care este organizatã. Obiectivul organizãrii şi funcţionãrii claselor/grupelor speciale, cu prioritate la nivelul învãţãmântului preşcolar şi primar, este integrarea/reintegrarea copiilor/elevilor cuprinşi în grupe/clase din unitãţi şcolare obişnuite.
    (4) Grupele/clasele speciale sunt constituite, de regulã, la nivelul preşcolar şi primar din copii/elevi care nu au mai fost cuprinşi în unitãţi de învãţãmânt de masã sau care provin din unitãţi de învãţãmânt special şi special integrat.
    (5) Participarea unui copil/elev la activitãţile unei grupe/clase speciale poate fi şi alternatã cu frecventarea tuturor activitãţilor de la o grupã/clasã obişnuitã (alternarea unor zile ori sãptãmâni) şi/sau parţialã pe parcursul unei zile (anumite activitãţi se desfãşoarã în grupa/clasa specialã, iar altele în grupa/clasa obişnuitã).
    (6) Frecventarea grupei/clasei obişnuite se face la activitãţile pe care copiii/elevii cu CES le pot realiza cu succes (de exemplu, exerciţii pentru dezvoltarea fizicã, abilitãţi/dexteritãţi manuale, activitãţi de educaţie plasticã, activitãţi extraşcolare).
    ART. 51
    Încadrarea grupelor/claselor speciale se face în mod similar cu sistemul învãţãmântului special cu cadre didactice calificate şi/sau specializate pentru educaţia specialã, conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 52
    Integrarea şcolarã individualã a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES în grupe/clase obişnuite de învãţãmânt se realizeazã planificat şi gradual, având asigurate servicii de sprijin şi asistenţã educaţionalã psihopedagogicã corespunzãtoare.
    ART. 53
    (1) "Grupa/clasa integratoare" se constituie pentru integrarea a 2-4 elevi cu deficienţe/dizabilitãţi într-o grupã/clasã din învãţãmântul preşcolar, primar sau gimnazial din învãţãmântul de masã.
    (2) Efectivul grupei/clasei integratoare este redus faţã de media efectivelor obişnuite, de regulã cu câte 2-3 copii/elevi pentru fiecare copil cu CES.
    ART. 54
    (1) Copiii, elevii şi tinerii cu CES, integraţi în învãţãmântul de masã, beneficiazã de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin/itinerante.
    (2) Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de cãtre CJRAE/CMBRAE şi se reglementeazã prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    (3) Copiii, elevii şi tinerii cu CES şcolarizaţi în unitãţile de învãţãmânt special sau de masã, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiazã de asistenţã socialã constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hranã, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrãcãmintei şi a încãlţãmintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de gãzduire gratuitã în internate sau centre de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţã socialã şi protecţia copilului.
    (4) Copiii/elevii cu CES din unitãţile şcolare obişnuite au acces la resursele de educaţie specialã şi de reabilitare/recuperare din unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat.
    ART. 55
    (1) Durata calificãrii profesionale a elevilor/tinerilor cu CES prin şcoli profesionale speciale sau clase din şcoli profesionale speciale (inclusiv cele din unitãţi de învãţãmânt de masã) este de 3-4 ani.
    (2) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educaţionale de tip "a doua şansã" în vederea promovãrii învãţãmântului primar pentru persoanele care depãşesc cu 4 ani vârsta corespunzãtoare clasei şi care nu au absolvit acest nivel de învãţãmânt pânã la vârsta de 14 ani.
    ART. 56
    (1) Accesul elevilor/tinerilor cu deficienţe/ dizabilitãţi pe diferite trepte de învãţare postobligatorii se face în funcţie de capacitatea acestora de învãţare.
    (2) La încheierea studiilor gimnaziale, elevii absolvenţi ai învãţãmântului obligatoriu special pot continua educaţia şcolarã prin învãţãmânt tehnologic/profesional special, şcoli profesionale speciale. Înscrierea acestor elevi în învãţãmântul profesional special se face pe baza certificatului de expertizã şi orientare şcolarã emis de comisia de expertizã complexã din cadrul CJRAE.
    (3) Elevii care se excepteazã de la susţinerea evaluãrii naţionale sau care nu o promoveazã la încheierea studiilor gimnaziale, absolvenţi ai învãţãmântului obligatoriu special, pot continua educaţia şcolarã prin licee tehnologice cu clase speciale.
    (4) Înscrierea acestor elevi în licee tehnologice cu clase speciale se face pe baza foii matricole, a unei adeverinţe eliberate de şcoala pe care a absolvit-o.
    ART. 57
    Participarea elevilor cu CES la examenele care marcheazã accesul la trepte de învãţãmânt care conduc la învãţãmântul universitar, la evaluarea naţionalã, la bacalaureat, la examenele de admitere la facultate ori la unele examene de diferenţã se face prin asigurarea condiţiilor de egalitate a şanselor şi prin adaptarea procedurilor de examinare, stipulate în toate metodologiile de admitere în vigoare.
    ART. 58
    (1) Alternativele educaţionale funcţioneazã pe baza evaluãrii şi a validãrii de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, atât în unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat, cât şi în alte tipuri de unitãţi de învãţãmânt.
    (2) Pot funcţiona structuri alternative de învãţãmânt special de tipul:
    a) centre de educaţie specialã, pentru asigurarea intervenţiei specializate precoce, a intervenţiei multidisciplinare/ multiprofesionale de zi sau pentru facilitarea accesului la educaţie preşcolarã şi şcolarã în comunitate a unor categorii de copii excluşi anterior de la învãţãmânt;
    b) centre de educaţie preventivã, de regulã pentru copii/tineri cu tulburãri socioafective şi de comportament;
    c) centre de pedagogie curativã;
    d) centre de resurse şi de asistenţã educaţionalã, pentru învãţãmânt special şi special integrat, centre şcolare pentru educaţie incluzivã.
    ART. 59
    Efectivele grupelor şi claselor de învãţãmânt special (în grupe/clase de grãdiniţã ori şcoalã specialã sau în clase/grupe speciale din unitãţi şcolare obişnuite) sunt:
    a) efectivele grupelor/claselor de copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare sunt de 8-12 copii/elevi, atât în unitãţile de învãţãmânt special, cât şi în şcolile integratoare;
    b) efectivele grupelor/claselor speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe severe, profunde şi multiple sunt de 4-6 copii/elevi;
    c) efectivele grupelor/claselor speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu deficienţe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficienţe sunt de 2-4 copii/elevi;
    d) în situaţii excepţionale, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului poate aproba înfiinţarea de clase cu efective mai reduse.
    ART. 60
    Grupele şi clasele de învãţãmânt special şi special integrat sunt, de regulã, mixte. Acestea cuprind bãieţi şi fete.
    ART. 61
    (1) Pentru copii cu boli cronice se organizeazã, dupã caz, grupe sau clase în cadrul unitãţilor sanitare în care sunt internaţi. Acestea sunt cuprinse în structura unei unitãţi şcolare speciale ori a uneia obişnuite din localitate sau din apropierea acesteia.
    (2) Pentru copiii/elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesitã perioade de spitalizare mai mari de 4 sãptãmâni se organizeazã, dupã caz, grupe sau clase în cadrul unitãţilor sanitare prevãzute la alin. (1).
    (3) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitãţi, sunt nedeplasabili se organizeazã şcolarizarea la domiciliu, pe o perioadã determinatã.
    (4) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de cãtre inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 62
    Integrarea şcolarã a copiilor cu CES din cadrul minoritãţilor naţionale se realizeazã corespunzãtor prevederilor prezentului regulament, cu respectarea prevederilor Legii nr. 1/2011 sau a altor acte normative din domeniul învãţãmântului, inclusiv în ceea ce priveşte cuprinderea copiilor cu CES în unitãţi de învãţãmânt cu predare în limba minoritãţilor naţionale.
    ART. 63
    Activitatea instructiv-educativã, de reabilitarerecuperare şi compensare din unitãţile şi grupele/clasele de învãţãmânt special şi special integrat se organizeazã în conformitate cu prevederile legale generale privind organizarea şi funcţionarea învãţãmântului la nivel de instituţii şcolare, corespunzãtor prevederilor planurilor de învãţãmânt.
    ART. 64
    Procesul de învãţãmânt de educaţie specialã şi specialã integratã se realizeazã prin lecţii, lucrãri practice în cabinete, laboratoare sau ateliere şcolare, activitãţi complementare de educaţie terapeuticã complexã şi integratã realizatã de învãţãtori-educatori şi profesori-educatori şi activitãţi de intervenţie specificã, de reabilitare/recuperare, desfãşurate de profesori specialişti în cabinete special amenajate, practicã în producţie, la şcoala profesionalã, activitãţi extraşcolare şi/sau în afara şcolii.
    ART. 65
    (1) Organizarea internã a activitãţii din fiecare unitate de învãţãmânt special şi special integrat este stipulatã prin regulamentul intern al respectivei unitãţi de învãţãmânt. Regulamentul intern este un document şcolar obligatoriu. Acesta se elaboreazã în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
    (2) Regulamentul intern respectã cadrul legislativ general, dar reflectã şi particularitãţile specifice unitãţii şcolare speciale, condiţiile locale etc.
    (3) Regulamentul intern stabileşte normele generale, cu caracter obligatoriu pentru întregul personal al unitãţii, precum şi normele specifice pe compartimente şi domenii de activitate.
    ART. 66
    (1) Planificarea activitãţii educative, de învãţare, reabilitare, terapeutice este structuratã prin planurile manageriale, anuale şi semestriale, avizate de consiliul de administraţie şi/sau de consiliul profesoral.
    (2) Planurile manageriale includ activitãţile manageriale generale şi pe compartimente/domenii de activitate, precum şi proiecte de dezvoltare - reformã la nivelul unitãţii.
    ART. 67
    Organizarea şi coordonarea activitãţii instituţiei de învãţãmânt special şi special integrat sunt asigurate de consiliul profesoral, de consiliul de administraţie şi de directorul/directorii unitãţii de învãţãmânt special şi special integrat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
    ART. 68
    Orarul activitãţilor şcolare este elaborat de o comisie constituitã prin decizia directorului, cu respectarea cerinţelor psihopedagogiei speciale.
    ART. 69
    (1) În învãţãmântul special şi special integrat, durata orei de curs şi a activitãţilor realizate de cadre didactice de predare şi a activitãţilor de intervenţie terapeuticã specificã este de regulã de 45 de minute, iar a recreaţiilor de 15 minute, cu excepţia recreaţiei mari, consecutive celei de-a doua sau a treia ore de curs, care este de 30 de minute.
    (2) Şcolile profesionale speciale au ora şcolarã de 50 de minute, iar pauzele sunt de 10 minute. Pauza mare este de 20 de minute.
    (3) În unitãţile şi grupele/clasele de învãţãmânt special şi special integrat care aplicã planuri de învãţãmânt şi programe şcolare echivalente celor din învãţãmântul obişnuit durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi identicã cu cea din instituţiile similare de învãţãmânt obişnuit.
    ART. 70
    (1) Activitatea şcolarã în unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat începe, de regulã, dimineaţa, la ora 8,00. În cazuri justificate, inspectoratele şcolare pot aproba schimbarea temporarã sau parţialã a orei de începere a cursurilor, cu obligaţia realizãrii integrale a activitãţilor normate şi planificate.
    (2) Activitatea instructiv-educativã din învãţãmântul special se compune din activitãţile de predare-învãţare şi activitãţile de terapie (terapie educaţionalã complexã şi integratã şi terapii specifice de corectare şi compensare).
    (3) Activitatea de predare-învãţare în învãţãmântul special obligatoriu se desfãşoarã în programul de dimineaţã, iar activitatea şcolarã de terapie educaţionalã complexã şi integratã în unitãţile de învãţãmânt special se desfãşoarã în programul de dupã-amiazã.
    ART. 71
    (1) Ordinea, disciplina, supravegherea şi securitatea copiilor/elevilor/tinerilor cu deficienţe/dizabilitãţi, în cadrul şcolii, al cantinei, al internatului şi/sau activitatea extraşcolarã se asigurã de conducerea şcolii, personalul didactic şi auxiliar, conform responsabilitãţilor stipulate prin regulamentul intern şi graficului de prezenţã şi de activitate zilnicã/ sãptãmânalã a personalului la grupã/clasã, atelier, laborator, cantinã sau alte spaţii şi alte contexte (planificate şi coordonate de unitatea şcolarã).
    (2) Pãrinţii sau tutorii legali au obligaţia sã însoţeascã copiii/elevii cu CES la venirea şi plecarea de la şcoalã, precum şi la venirea şi plecarea în vacanţã, sã delege alte persoane pentru însoţire sau sã declare în scris cã nu este cazul sã îi însoţeascã.

    CAP. VIII
    Orientarea şcolarã şi profesionalã a copiilor/elevilor cu CES

    ART. 72
    (1) Evaluarea, asistenţa psihoeducaţionalã, orientarea/reorientarea şcolarã şi profesionalã a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu CES se realizeazã de cãtre CJRAE/CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolarã şi profesionalã, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrãrii în învãţãmântul de masã.
    (2) Orientarea şcolarã şi profesionalã a copiilor/elevilor cu CES se realizeazã prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE în baza gradului de deficienţã stabilit, în colaborare cu comisia internã de evaluare continuã.
    ART. 73
    (1) Comisiile interne de evaluare continuã se organizeazã şi funcţioneazã în cadrul şcolilor speciale şi al centrelor şcolare pentru educaţie incluzivã, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    (2) Comisiile interne de evaluare continuã asigurã anual evaluarea psihopedagogicã a copiilor/elevilor/tinerilor şcolarizaţi în unitãţile de învãţãmânt special şi a celor integraţi în unitãţile de învãţãmânt de masã sau la solicitarea unitãţii de învãţãmânt, a cadrului didactic de la clasã sau a familiei ori întreţinãtorilor legali ai copilului.
    ART. 74
    Expertizarea, evaluarea şi diagnosticarea multidisciplinarã includ examinarea medicalã, psihologicã, pedagogicã şi socialã.

    CAP. IX
    Înscrierea copiilor/elevilor în învãţãmântul special şi special integrat

    ART. 75
    În unitãţile de învãţãmânt special pot fi înscrişi şi şcolarizaţi, de regulã, copii/elevi cu deficienţe/dizabilitãţi medii, severe, grave, profunde, asociate în baza certificatului de orientare din cadrul CJRAE.
    ART. 76
    În grupele/clasele integrate în învãţãmântul de masã pot fi înscrişi, de regulã, copii/elevi cu dificultãţi/tulburãri de învãţare, dificultãţi de adaptare, de integrare, precum şi cei cu deficienţe/dizabilitãţi uşoare sau moderate. O astfel de integrare se realizeazã şi individual.
    ART. 77
    Elevii cu CES integraţi în învãţãmântul de masã beneficiazã de servicii educaţionale de sprijin şi de asistenţã psihopedagogicã şi/sau de alte tipuri de servicii educaţionale, dupã caz, logopedie, kinetoterapie etc.
    ART. 78
    (1) În unitãţile de reeducare din sistemul penitenciarelor pot fi înscrişi elevi cu tulburãri de comportament care au sãvârşit o infracţiune, dar nu rãspund penal, fiind minori.
    (2) Şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adulţi se realizeazã cu respectarea curriculumului naţional. Resursa umanã necesarã pentru şcolarizarea acestora este asiguratã de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare.
    (3) Metodologia privind înfiinţarea şi funcţionarea claselor/unitãţilor de învãţãmânt pentru minori şi adulţi din cadrul penitenciarelor se elaboreazã în baza unui protocol al Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului cu Direcţia Generalã a Penitenciarelor.
    ART. 79
    (1) Orientarea şcolarã şi profesionalã a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES se face numai cu acordul familiei/întreţinãtorilor legali.
    (2) Unitatea de învãţãmânt de masã în care este şcolarizat copilul/elevul/tânãrul cu CES este obligatã sã îi acorde asistenţã educaţionalã corespunzãtoare nevoilor sale de dezvoltare, fie prin cadrul didactic de sprijin, fie prin programe de intervenţie personalizate.
    ART. 80
    Copiii/Elevii cu deficienţe severe, profunde şi asociate (surdocecitate) sunt orientaţi spre grupele sau clasele de acest tip din unitãţile de învãţãmânt special.
    ART. 81
    Înscrierea copiilor/elevilor în învãţãmântul special se face în fiecare an şcolar, în perioada 15 august15 septembrie, cu posibilitatea prelungirii acestui termen.
    ART. 82
    Pentru înscrierea copilului într-o şcoalã specialã sunt necesare urmãtoarele documente:
    a) certificatul de expertizã;
    b) certificatul de evaluare, orientare şcolarã şi profesionalã emis de comisia de evaluare, orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE;
    c) copie de pe actele de identitate ale copilului/elevului şi ale pãrintelui/reprezentantului legal;
    d) planul de servicii al copilului propus de comisia de evaluare, orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE;
    e) documentele necesare stabilirii primirii drepturilor sociale;
    f) alte documente stabilite prin metodologiile elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 83
    Comisia internã de evaluare continuã din fiecare unitate şcolarã are obligaţia de a monitoriza evoluţia copilului/elevului/tânãrului repartizat de comisia de evaluare şi orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE, pentru a propune menţinerea elevului în şcoala/clasa respectivã sau pentru a i se schimba atât diagnosticul, cât şi forma de şcolarizare.
    ART. 84
    (1) Vârsta de înscriere în învãţãmântul special poate fi cu 2-3 ani mai mult decât pentru învãţãmântul de masã. În clasa pregãtitoare din şcoala specialã sunt înscrişi, de regulã, copiii care au frecventat grãdiniţa, obişnuitã sau specialã, cei care au întrerupt şcoala, cei repetenţi şi cei care nu au frecventat grãdiniţa.
    (2) În cazuri excepţionale, când copilul nu a fost diagnosticat sau nu a urmat nicio formã de şcolarizare pânã la vârsta de 14 ani, comisiile interne de evaluare continuã din unitãţile de învãţãmânt special pot propune comisiei de evaluare şi orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE înscrierea minorului în clasa pregãtitoare şi continuarea şcolarizãrii pânã la finalizarea învãţãmântului obligatoriu.
    (3) Se pot organiza forme de învãţãmânt special cu frecvenţã redusã pentru elevi cu CES care au depãşit cu mai mult de 4 ani vârsta corespunzãtoare clasei. Aceste forme se pot organiza şi pentru persoane cu CES nedeplasabile, în vârstã de pânã la 30 de ani, pe durata învãţãmântului obligatoriu.
    (4) Elevul cu CES/alte tipuri de cerinţe educaţionale cu vârsta peste 16 ani, care nu a putut absolvi învãţãmântul obligatoriu, obişnuit sau special, poate fi înscris într-o unitate de învãţãmânt special profesionalã, curs de zi, urmând ca în paralel sã îşi completeze cele 9 clase prin forma de învãţãmânt cu frecvenţã redusã.
    (5) Organizarea şi funcţionarea învãţãmântului cu frecvenţã redusã pentru copiii/elevii/tinerii cu CES sunt identice cu cele din învãţãmântul de masã, forma frecvenţã redusã.
    ART. 85
    În clasa pregãtitoare din învãţãmântul special copiii cu CES sunt înscrişi în funcţie de tipul şi gradul deficienţei/dizabilitãţii.
    ART. 86
    În celelalte clase speciale, pentru toate categoriile de elevi cu CES, pot fi înscrişi:
    a) elevii care au promovat clasa precedentã;
    b) elevii declaraţi repetenţi în clasa anterior urmatã;
    c) elevii care au întrerupt şcoala, dar nu au depãşit vârsta clasei cu cel mult 4 ani;
    d) elevii cu dublã repetenţie în şcoala de masã, cu avizul comisiei de evaluare şi orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul pãrinţilor sau al susţinãtorului legal;
    e) elevii cu deficienţe dobândite dupã absolvirea unei/unor clase;
    f) copiii neşcolarizaţi sau elevii în situaţia de abandon şcolar.
    ART. 87
    Înscrierea copiilor/elevilor cu dificultãţi sau cu deficienţe uşoare ori moderate în învãţãmântul de masã se realizeazã în conformitate cu ROFUIP, pe baza hotãrârii comisiei de evaluare şi orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE.

    CAP. X
    Transferul elevilor

    ART. 88
    (1) Elevii din învãţãmântul special şi special integrat se pot transfera la şcoli, clase sau grupe similare la sfârşitul anului şcolar şi în vacanţa intersemestrialã.
    (2) Transferarea copiilor/elevilor cu CES dintr-o unitate de învãţãmânt special în altã unitate de învãţãmânt special poate avea loc în urmãtoarele cazuri:
    a) la solicitarea pãrinţilor/tutorilor legali;
    b) la schimbarea domiciliului pãrinţilor/tutorilor legali;
    c) apariţia necesitãţii pentru un copil/elev cu CES de a urma un tratament medical sau de a beneficia de servicii de reabilitare/recuperare care nu pot fi asigurate în localitatea unde este situatã unitatea şcolarã frecventatã;
    d) ameliorarea/compensarea sau agravarea deficienţei.
    ART. 89
    (1) Transferarea copiilor/elevilor cu CES de la o unitate de învãţãmânt specialã la alta de acelaşi fel, pe raza localitãţii, judeţului sau dintr-un judeţ în altul, se face cu acordul consiliilor de administraţie ale celor douã unitãţi de învãţãmânt.
    (2) Transferarea/Reorientarea copiilor/elevilor de la o unitate de învãţãmânt de un tip la alta de un alt tip, ca tip de dizabilitate şi din punctul de vedere al categoriilor de vârstã, sau de la o unitate de învãţãmânt special la una de învãţãmânt de masã şi invers se face la propunerea cadrului didactic al grupei/clasei, a psihologului şcolar şi/sau a pãrinţilor/tutorilor legali, în baza certificatului de evaluare şi orientare şcolarã şi profesionalã elaborat de comisia de evaluare şi orientare şcolarã şi profesionalã din cadrul CJRAE/CMBRAE.
    (3) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specialã spre şcoala de masã şi invers.

    CAP. XI
    Activitatea la grupa şi la clasa specialã

    ART. 90
    Formele de organizare a activitãţii la grupele de grãdiniţã specialã sunt:
    a) activitãţi obligatorii cu grupa;
    b) activitãţi la alegere;
    c) activitãţi de grup/individuale de intervenţie specificã;
    d) activitãţi ludice şi distractive;
    e) activitãţi gospodãreşti;
    f) plimbãri, excursii şi alte activitãţi în afara grãdiniţei.
    ART. 91
    Durata unei activitãţi la grupã, modul de constituire a grupei de intervenţie de grãdiniţã specialã şi de organizare a activitãţii de intervenţie a profesorului psihopedagog şi a educatoarei se stabilesc de la caz la caz, precum şi la recomandarea comisiei interne de evaluare continuã.
    ART. 92
    Cadrele didactice care lucreazã la grupa specialã de grãdiniţã au obligaţia asigurãrii intervenţiei psihopedagogice specializate şi stimulãrii precoce a copiilor cu deficienţe, în scopul asigurãrii şanselor egale de dezvoltare şi de acces spre trepte superioare de şcolarizare.
    ART. 93
    În proiectarea şi realizarea lecţiilor şi a diverselor activitãţi educaţionale la nivelul clasei, personalul didactic dã dovadã de flexibilitate şi adapteazã situaţiile de învãţare, strategiile, materialele, metodele, mijloacele şi resursele pentru realizarea progresului şcolar al fiecãrui elev.

    CAP. XII
    Evaluarea

    ART. 94
    (1) Evaluarea progresului şcolar se face continuu, formativ, prin evaluarea secvenţialã de la fiecare lecţie/activitate, precum şi evaluarea periodicã, sumativã şi cea semestrialã a activitãţii şcolare.
    (2) Progresul poate fi evaluat prin probe diverse: chestionarea oralã, probe scrise, probe practice, scãrile de apreciere, verificarea cu ajutorul maşinilor, evaluarea prin proiecte, portofoliul, testul didactic, precum şi prin examene. Evaluarea copiilor/elevilor cu CES ţine cont de tipul/gradul de dizabilitate a elevului. La evaluare se asigurã un timp de lucru mai mare, 30-60 de minute, precum şi alte adaptãri specifice în vederea elaborãrii lucrãrilor.
    (3) Pentru copiii cu deficienţe grave/profunde/asociate, inclusiv surdocecitate, se va utiliza evaluarea funcţionalã, nu probe standardizate, şi se vor utiliza calificative.
    (4) În cazul elevilor cu CES, integraţi individual sau în grupe/clase în învãţãmântul de masã, se va realiza o evaluare diferenţiatã în funcţie de evoluţia proprie a copilului, pe baza unor descriptori de performanţã, stabiliţi de învãţãtorul/profesorul clasei şi de cadrul didactic de sprijin.
    (5) Pentru asigurarea de şanse egale în vederea evaluãrii, un elev cu dificultãţi de învãţare beneficiazã, în mod obligatoriu, de educaţie remedialã.
    ART. 95
    (1) Elevii cu CES care urmeazã curriculumul din învãţãmântul de masã susţin evaluãrile prevãzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011 în conformitate cu metodologiile specifice învãţãmântului de masã, potrivit curriculumului studiat.
    (2) Elevii prevãzuţi la alin. (1) beneficiazã de adaptãri specifice, cum ar fi: asigurarea posibilitãţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gestual, la elevii cu deficienţe de auz, inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat, mãrirea timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candidaţii cu deficienţe motorii sau neuromotorii, care îi împiedicã sã scrie normal, sau de cãtre cei cu deficienţe vizuale grave, asigurarea scrisului cu caractere mãrite la candidaţii ambliopi, transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual, realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de cãtre candidatul cu deficienţe cãtre un profesor asistent etc.
    (3) Elevii cu CES care urmeazã curriculumul de masã adaptat sau curriculumul specific învãţãmântului special pot susţine evaluãrile prevãzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011, la solicitarea scrisã a pãrintelui/tutorelui legal instituit.

    CAP. XIII
    Activitatea educativã nonformalã (extracurricularã şi extraşcolarã)

    ART. 96
    Conţinutul educaţiei speciale se completeazã, la toate nivelurile de organizare a învãţãmântului, cu activitãţi extracurriculare şi extraşcolare.
    ART. 97
    Activitãţile extracurriculare se desfãşoarã în unitatea specialã de învãţãmânt, în unitãţi şcolare obişnuite sau combinat, în ambele tipuri de unitãţi şi în alte locaţii. Aceste activitãţi se organizeazã pentru copiii cu CES/alte tipuri de cerinţe educaţionale, pe cât posibil împreunã cu copiii/elevii voluntari din şcoala de masã.
    ART. 98
    Copiii/Elevii cu CES au acces liber, în condiţiile de participare cu şanse egale cu ale celorlalţi copii, la toate activitãţile extracurriculare organizate în cadrul cluburilor şi palatelor copiilor, în tabere şcolare, baze sportive, turistice şi de agrement ale altor unitãţi care organizeazã alte activitãţi, beneficiind de drepturile stipulate în legislaţia în vigoare a învãţãmântului special.
    ART. 99
    Se pot organiza activitãţi extraşcolare în colaborare cu asociaţiile de profil. Calendarul acestora se întocmeşte la începutul fiecãrui an şcolar, se aprobã de cãtre CJRAE şi se comunicã Comisiei Naţionale pentru Educaţie Specialã.
    ART. 100
    Participarea copiilor/elevilor cu CES la activitãţile extracurriculare este stabilitã de comun acord cu corpul profesoral al clasei, cu pãrinţii şi elevii.
    ART. 101
    În unitãţile şi structurile de învãţãmânt special se pot organiza activitãţi extracurriculare şi ca activitãţi polivalente, sub forma unor cercuri tehnico-aplicative, cultural-artistice, sportive, gospodãreşti.

    CAP. XIV
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 102
    Finanţarea învãţãmântului special şi special integrat se asigurã de la consiliile judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
    ART. 103
    Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare asigurã, în conformitate cu prevederile legale, resursele necesare privind dotarea corespunzãtoare a bazei didactico-materiale a unitãţilor şi structurilor de învãţãmânt special şi special integrat, potrivit specificului procesului de învãţare şi al necesitãţilor financiare. Sursele de finanţare se pot completa în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
    ART. 104
    Normele de încadrare şi salarizare a personalului didactic şi a celorlalte categorii de personal din instituţiile de învãţãmânt special şi special integrat, precum şi formele de organizare a ocupãrii posturilor/catedrelor vacante se stabilesc prin metodologie aprobatã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
    ART. 105
    (1) La încadrarea personalului didactic şi la organizarea/desfãşurarea activitãţilor de formare a cadrelor didactice din învãţãmântul special şi special integrat sunt obligatorii asigurarea cu prioritate a calificãrii şi perfecţionãrii corespunzãtoare cu privire la disciplina/disciplinele predatã/predate, dar şi pregãtirea în domeniul psihopedagogiei/educaţiei speciale.
    (2) În funcţie de cerinţele specifice învãţãrii la o anumitã categorie de CES, cum ar fi învãţarea elevilor surzi, nevãzãtori sau cu deficienţe senzoriale asociate, perfecţionarea personalului didactic include şi asimilarea unor limbaje/coduri speciale de comunicare, scrierea Braille la nevãzãtori ori limbajul gestual/mimico-gestual la copii cu deficienţe de auz.
    ART. 106
    Formarea, perfecţionarea şi încadrarea personalului didactic, de conducere, auxiliar şi a personalului nedidactic din învãţãmântul special şi special integrat se reglementeazã prin metodologii şi instrucţiuni ale Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 107
    (1) Evaluarea învãţãmântului special şi special integrat se realizeazã de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, prin serviciul de specialitate, în colaborare cu Comisia Naţionalã pentru Educaţie Specialã, respectiv de cãtre inspectoratele şcolare, prin inspectorii şcolari de specialitate pentru învãţãmânt special şi special integrat din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti, pe baza unor criterii specifice comune tipurilor de deficienţe, stabilite la nivel naţional.
    (2) La nivelul fiecãrui inspectorat şcolar va fi încadrat un inspector şcolar de specialitate pentru învãţãmânt special integrat dupã cum urmeazã: cu jumãtate de normã, pentru judeţele unde existã pânã la 3 unitãţi de învãţãmânt special şi special integrat, şi cu normã întreagã pentru judeţele unde funcţioneazã 3 sau mai mult de 3 unitãţi de învãţãmânt special şi special integrat.
    ART. 108
    Întocmirea, completarea şi elaborarea actelor de studii pentru elevii cu CES se realizeazã potrivit prevederilor legale aplicabile sistemului de învãţãmânt şi reglementãrilor Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
                  _________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice