Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentul regulament defineşte locul şi rolul alternativelor educaţionale în sistemul de învãţãmânt din România şi stabileşte cadrul juridic şi instituţional necesar promovãrii şi dezvoltãrii pluralismului educaţional românesc.
ART. 2
(1) În învãţãmântul preuniversitar sunt recunoscute urmãtoarele alternative educaţionale: Freinet, Montessori, pedagogia curativã, Planul Jena, Step by Step, Waldorf.
(2) În condiţiile legii, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, se pot organiza şi pot funcţiona alternative educaţionale, altele decât cele menţionate la alin. (1).
(3) Învãţãmântul preuniversitar alternativ autorizat/acreditat se integreazã în sistemul naţional de învãţãmânt şi îşi desfãşoarã activitatea în baza regulamentelor proprii ale alternativelor educaţionale, avizate de Comisia Naţionalã pentru Alternative Educaţionale (C.N.A.E.) şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.).
(4) Oferta educaţionalã a alternativelor educaţionale respectã cerinţele de tratare diferenţiatã a copiilor şi tinerilor. Pluralismul educaţional promoveazã libertatea de opţiune a beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei.
(5) M.E.C.T.S. susţine extinderea şi integrarea învãţãmântului preuniversitar alternativ în sistemul naţional de învãţãmânt, cu respectarea autonomiei organizatorice şi funcţionale a acestuia, în conformitate cu specificul fiecãrei alternative educaţionale.
ART. 3
Învãţãmântul preuniversitar alternativ se organizeazã cu grupe/clase/structuri/unitãţi de învãţãmânt alternativ, de stat sau particulare.
ART. 4
Alternativele educaţionale recunosc şi respectã principiile care guverneazã învãţãmântul preuniversitar, aşa cum sunt ele formulate la art. 3 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
ART. 5
În învãţãmântul preuniversitar alternativ sunt interzise activitãţile care încalcã normele de moralitate şi orice activitãţi care pot pune în pericol sãnãtatea şi integritatea fizicã sau psihicã a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activitãţile de naturã politicã şi prozelitismul religios.
ART. 6
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ particular sunt unitãţi libere, deschise, autonome, din punct de vedere atât organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privatã, garantatã de Constituţia României, republicatã.
ART. 7
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ particular sunt organizate şi funcţioneazã pe principiul nonprofit.
ART. 8
Învãţãmântul preuniversitar alternativ se desfãşoarã în limba românã. În condiţiile legii, se pot organiza grupe/clase/structuri de învãţãmânt preuniversitar alternativ în limbile minoritãţilor sau în limbi de circulaţie internaţionalã.
CAP. II
Înfiinţarea grupelor/claselor/structurilor/unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ
ART. 9
Iniţiativa înfiinţãrii grupelor/claselor/ structurilor/unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ se concretizeazã prin depunerea de cãtre unitatea şcolarã şi/sau de cãtre organizaţia interesatã a documentaţiei necesare autorizãrii, potrivit legislaţiei în vigoare. Documentaţia este însoţitã de avizul C.N.A.E., care certificã respectarea de cãtre iniţiator a condiţiilor necesare pentru funcţionarea ca alternativã educaţionalã.
ART. 10
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare, precum şi grupele/clasele/structurile integrate în unitãţi de stat sau particulare se supun acreditãrii, conform legii.
ART. 11
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ dobândesc personalitate juridicã în urma acreditãrii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 12
Înfiinţarea de grupe/clase/structuri de învãţãmânt alternativ în cadrul unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar se realizeazã cu parcurgerea urmãtoarelor etape:
a) exprimarea în scris a opţiunii pãrinţilor/tutorilor legal instituiţi;
b) asigurarea cadrelor didactice abilitate pentru alternativa educaţionalã solicitatã, a cãror formare este recunoscutã de cãtre asociaţiile/fundaţiile/federaţiile/centrele/planurile care gestioneazã pluralismul educaţional la nivel naţional;
c) avizul consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt;
d) avizul C.N.A.E.;
e) aprobarea grupei/clasei/structurii de cãtre consiliul de administraţie al inspectoratelor şcolare, prin cuprinderea acestora în proiectul planului de şcolarizare pentru învãţãmântul preuniversitar.
ART. 13
Unitatea şcolarã şi/sau organizaţia interesatã asigurã, la înfiinţarea grupelor/claselor/structurilor/unitãţilor de învãţãmânt alternativ, dotarea minimã specificã, prevãzutã în regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecãrei alternative educaţionale.
CAP. III
Reţeaua şcolarã
ART. 14
Reţeaua şcolarã de învãţãmânt preuniversitar alternativ cuprinde totalitatea unitãţilor de învãţãmânt alternativ de stat şi particulare, grupele, clasele, structurile integrate în unitãţi şcolare de stat şi particulare, acreditate sau autorizate provizoriu.
ART. 15
Învãţãmântul preuniversitar alternativ de stat şi particular este organizat pe niveluri, în concordanţã cu particularitãţile de vârstã şi individuale ale beneficiarilor primari, asigurându-se caracterul deschis al sistemului de învãţãmânt, dar şi diferenţierea specificã, în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecãrei alternative educaţionale.
ART. 16
Unitatea şcolarã şi/sau organizaţia interesatã solicitã, la înfiinţarea claselor/structurilor/unitãţilor de învãţãmânt alternativ liceal, funcţionarea acestora în filierele şi profilurile prevãzute la art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2011.
ART. 17
Asociaţiile/fundaţiile/federaţiile/centrele/planurile care gestioneazã pluralismul educaţional la nivel naţional împreunã cu unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare şi autoritãţile administraţiei publice locale pot înfiinţa consorţii şcolare, conform legislaţiei în vigoare.
CAP. IV
Autonomia organizatoricã şi funcţionalã
ART. 18
Grupele/clasele/structurile/unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatoricã şi funcţionalã, în conformitate cu prevederile regulamentului fiecãrei alternative educaţionale, avizat de C.N.A.E. şi aprobat de M.E.C.T.S.
ART. 19
(1) Planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanţii alternativelor educaţionale, sunt avizate de C.N.A.E./Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (I.Ş.E.)/instituţiile responsabile pentru elaborarea curriculumului naţional şi sunt aprobate de M.E.C.T.S.
(2) Grupele/clasele/structurile/unitãţile de învãţãmânt alternativ pot utiliza curriculumul naţional, cu avizul C.N.A.E şi aprobarea M.E.C.T.S.
ART. 20
(1) Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Preuniversitar (A.R.A.C.I.P.), la propunerea C.N.A.E., formeazã experţi în evaluarea externã a alternativelor educaţionale, care participã la autorizarea/acreditarea/ evaluarea învãţãmântului preuniversitar alternativ de stat şi particular.
(2) Metodologia de autorizare, acreditare şi evaluare periodicã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ este elaboratã de A.R.A.C.I.P., avizatã de C.N.A.E. şi aprobatã de M.E.C.T.S., prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului.
CAP. V
Autonomia economico-financiarã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare. Caracterul nonprofit al activitãţii
ART. 21
(1) Statul asigurã finanţarea de bazã pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învãţãmântul alternativ preprimar, primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat şi particular acreditat. Finanţarea de bazã se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de M.E.C.T.S.
(2) Finanţarea complementarã şi finanţarea suplimentarã a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ se asigurã conform Legii nr. 1/2011.
(3) Finanţarea de bazã şi finanţarea complementarã se realizeazã pe baza contractului de management, încheiat conform prevederilor art. 106 din Legea nr. 1/2011.
(4) În învãţãmântul preuniversitar alternativ particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, în condiţiile legii.
ART. 22
Consiliul de administraţie al unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare, cu consultarea persoanei juridice fondatoare, stabileşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli pentru a asigura funcţionarea unitãţii şcolare, în conformitate cu prevederile legale.
ART. 23
Pentru finanţarea învãţãmântului preuniversitar alternativ particular, furnizorul de educaţie poate derula şi alte activitãţi aducãtoare de venituri, în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile statutului asociaţiilor/fundaţiilor/ federaţiilor/centrelor/planurilor care gestioneazã pluralismul educaţional.
ART. 24
Consiliile judeţene/consiliile locale pot aloca, prin hotãrâri proprii, fonduri în vederea finanţãrii organizaţiilor neguvernamentale care sunt declarate de utilitate publicã şi care organizeazã activitate în cadrul unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare.
ART. 25
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare acreditate sunt sprijinite de cãtre stat, în condiţiile prevãzute la art. 60 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.
ART. 26
Documentele specifice managementului economico-financiar al unitãţii de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare reflectã politicile proprii, iar implementarea lor se face potrivit prevederilor legale şi în conformitate cu hotãrârile consiliului de administraţie, în vederea asigurãrii autonomiei unitãţii de învãţãmânt şi a garantãrii asigurãrii calitãţii în educaţie.
ART. 27
Desfiinţarea, dizolvarea sau lichidarea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare se face în condiţiile legii sau din iniţiativa consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt alternativ. În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul iniţial revine fondatorului, iar patrimoniul realizat în exclusivitate prin activitatea unitãţii de învãţãmânt (dobândit în timpul funcţionãrii provizorii, respectiv dupã acreditare) va fi transferat unei unitãţi de învãţãmânt de acelaşi profil/specializare, particularã sau de stat, conform hotãrârii consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt alternativ.
CAP. VI
Managementul unitãţilor de învãţãmânt
ART. 28
Conducerea unitãţii de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare se exercitã conform prevederilor Metodologiei de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie al unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar cu personalitate juridicã şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar (R.O.F.U.I.P.) şi cu respectarea elementelor specifice fiecãrei alternative educaţionale.
ART. 29
În unitãţile de învãţãmânt de stat în care funcţioneazã clase/grupe de învãţãmânt preuniversitar alternativ, acestea sunt reprezentate, proporţional cu numãrul de preşcolari/elevi, în consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt.
ART. 30
(1) În învãţãmântul preuniversitar alternativ particular, componenţa consiliului de administraţie include reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asiguratã de persoana desemnatã de fondatori.
(2) Directorii unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ particulare sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţã. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza cãruia îşi desfãşoarã activitatea unitatea respectivã.
CAP. VII
Beneficiari primari ai învãţãmântului preuniversitar
ART. 31
Transferul preşcolarilor/elevilor în şi din învãţãmântul preuniversitar alternativ de stat şi particular se realizeazã cu respectarea prevederilor R.O.F.U.I.P.
ART. 32
La constituirea formaţiunilor de studiu se ţine cont de specificul alternativelor educaţionale, conform prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a fiecãrei alternative educaţionale, cu respectarea prevederilor legale.
ART. 33
(1) Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare au obligaţia sã încheie cu pãrinţii, în momentul înscrierii copiilor/elevilor, un contract educaţional.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de cãtre unitatea de învãţãmânt este sancţionatã de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 34
În elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregãtire opţionale, sunt consultate şi structurile asociative ale pãrinţilor, precum şi ale reprezentanţilor comunitãţii locale şi, dupã caz, ale operatorilor economici.
ART. 35
Evaluarea elevilor din învãţãmântul preuniversitar alternativ se face în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a alternativei educaţionale, cu respectarea prevederilor legale.
CAP. VIII
Recrutarea/Selecţia/Formarea continuã a personalului din învãţãmântul preuniversitar alternativ
ART. 36
Cadrele didactice care solicitã ocuparea unui post în învãţãmântul preuniversitar alternativ trebuie sã facã dovada formãrii prin programe, cursuri, stagii de pregãtire/perfecţionare organizate în ţarã şi/sau în strãinãtate în domeniul pedagogiei alternativei educaţionale, iar încadrarea acestora se face în baza unui regulament avizat de C.N.A.E. şi aprobat de M.E.C.T.S.
ART. 37
Personalul didactic din învãţãmântul preuniversitar alternativ are obligaţia de a participa la programe de formare continuã, în conformitate cu specificul alternativelor educaţionale şi cu reglementãrile în vigoare.
CAP. IX
Evaluarea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ
ART. 38
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare sunt îndrumate, controlate şi evaluate de cãtre inspectoratele şcolare şi M.E.C.T.S., în baza Regulamentului de inspecţie a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, în prezenţa unor observatori stabiliţi de C.N.A.E., cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a fiecãrei alternative educaţionale.
ART. 39
Dacã nu obţin acreditarea în termenul legal, grupele/clasele de învãţãmânt preuniversitar alternativ care funcţioneazã în unitãţi de învãţãmânt preuniversitar de stat sau particulare pierd dreptul de a funcţiona.
ART. 40
(1) Evaluarea calitãţii învãţãmântului preuniversitar alternativ constã în examinarea multicriterialã a mãsurii în care o alternativã educaţionalã şi programele acesteia îndeplinesc standardele naţionale şi standardele de referinţã.
(2) Standardele naţionale şi standardele de referinţã sunt adaptate la specificul alternativelor educaţionale, conform metodologiei prevãzute la art. 20 alin. (2).
ART. 41
În cazul grupelor/claselor/structurilor de învãţãmânt preuniversitar alternativ care funcţioneazã într-o unitate de învãţãmânt tradiţional, din comisia de evaluare şi de asigurare a calitãţii fac parte în mod obligatoriu şi 1-2 cadre didactice care reprezintã alternativa/alternativele educaţionale, în funcţie de ponderea lor în şcoalã.
ART. 42
Beneficiarii primari din grupele/clasele/ structurile/unitãţile cu învãţãmânt preuniversitar alternativ care îşi înceteazã activitatea se transferã la alte unitãţi de învãţãmânt preuniversitar de stat sau particulare, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
CAP. X
Documente şcolare şi recunoaşterea studiilor în învãţãmântul preuniversitar alternativ
ART. 43
(1) Studiile efectuate de cãtre preşcolari/elevi în grupe/clase/structuri/unitãţi de învãţãmânt preuniversitar alternativ care funcţioneazã legal sunt recunoscute.
(2) Preşcolarii/Elevii din grupele/clasele/structurile/unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ au dreptul sã se transfere în condiţiile prevãzute de R.O.F.U.I.P.
(3) Elevii din învãţãmântul preuniversitar alternativ au obligaţia de a participa la examenele şi evaluãrile naţionale.
ART. 44
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare procurã, deţin şi folosesc sigilii, conform reglementãrilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului.
ART. 45
(1) Regimul actelor de studii elaborate de unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ de stat şi particulare este identic cu cel al unitãţilor din sistemul naţional de învãţãmânt, cu respectarea unor prevederi specifice, conţinute în regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecãrei alternative educaţionale.
(2) Actele de studii se procurã, se completeazã şi se elibereazã de unitãţile de învãţãmânt preuniversitar alternativ, iar evidenţa acestora se ţine în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unitãţile de învãţãmânt preuniversitar.
CAP. XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 46
Asociaţiile/Fundaţiile/Federaţiile/Centrele/Planurile care gestioneazã pluralismul educaţional la nivel naţional pot încheia acorduri, convenţii de colaborare şi parteneriate cu M.E.C.T.S.
ART. 47
Asociaţiile/Fundaţiile/Federaţiile/Centrele/Planurile care gestioneazã pluralismul educaţional la nivel naţional pot dezvolta relaţii, parteneriate, proiecte cu instituţii, asociaţii şi alte organisme legal constituite, interne şi internaţionale, direct sau prin intermediul C.N.A.E.
ART. 48
Activitatea din învãţãmântul preuniversitar alternativ este coordonatã de C.N.A.E., în structurã tripartitã (reprezentanţi ai M.E.C.T.S./inspectoratului şcolar, ai asociaţiilor/fundaţiilor/federaţiilor/centrelor/planurilor, ai I.S.E./mediului academic), care îşi desfãşoarã activitatea în baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de secretarul de stat care coordoneazã activitatea din învãţãmântul preuniversitar.
ART. 49
Pentru toate situaţiile care privesc activitatea din învãţãmântul alternativ preuniversitar de stat şi particular şi pentru care prezentul regulament nu conţine reglementãri specifice se aplicã prevederile R.O.F.U.I.P.
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
